PEDAGOGIE SUBIECTUL 1 ABORDAREA INTERDISCIPLINARA A FENOMENULUI EDUCATIONAL Premisa abordrii interdisciplinare a coninuturilor nvrii este aceea de a asigura unitatea

cunoaterii i depirea granielor disciplinelor de nvmnt. Este unanim acceptat c, n viaa de zi cu zi, nu folosim cunotine disparate acumulate la anumite discipline i nu valorificm capaciti specifice unei materii de studiu. Abordarea integrat a cunoaterii nu este un element de noutate, pedagogii subliniind, nc de la vechii greci, importana transmiterii cunoaterii ca un tot unitar. Viaa noastr este una complex, unitar, prin urmare ar trebui s studiem fenomenele din perspectiva diferitelor discipline, intercorelate i, mai mult, din perspectiva valorificrii nvrii nonformale i informale n context formal. n a doua jumtate a secolului al XX-lea i mai ales n zilele noastre se impune cu tot mai mult insisten concepia interdisciplinar n abordarea fenomenului educaional. Necesitatea abordrii interdisciplinare a fenomenului educaional decurge din relaiile de interdependen cu celelalte laturi ale vieii economice, sociale, culturale, politice etc. Educaia a devenit obiect de studiu al mai multor discipline tiinifice, fie generale sau particulare, aparute mai demult, recent sau n curs de afirmare, cunoscute sub numele de sistemul tiinelor educaie. CARACTERUL INTERDISCIPLINAR AL PEDAGOGIEI CA TIIN Pedagogia actuala trebuie sa faca fata complexitatii fenomenului educaional i diversitatii sarcinilor i provocrilor de genul solutionarea corecta a raportului cultur general -cultur de specialitate la nivelul coninutului, asigurarea unei mai mari apropieri a colii de viaa real, etc. Acest lucru impune consolidarea caracterului interdisciplinar al pedagogiei. Exemple de raporturi de interdisciplinaritate ale pedagogiei cu alte tiine sunt: relaia pedagogie-biologie este determinata de necesitatea studierii atat a naturii organice a dezvoltrii psihice, ct i a influenelor educaiei asupra dezvoltrii intelectuale i atitudinale a copilului; relaia pedagogie-psihologie este determinat att de necesitatea cunoaterii personalitii umane i componentelor sale i a mecanismelor care ghideaz nvarea ct i de posibilitile educaiei de a influienta evoluia unor procese i nsuiri psihice; relaia pedagogie-sociologie este impus de faptul c aciunea educativ o activitate social i presupune cunoasterea modului n care factorii de mediu contribuie la realizarea unei aciuni educaionale eficiente; relaia pedagogie-filosofie da aciunii educaionale o dimensiune sistemic, integratoare, cu privire la realitate, contribuie la definirea i ncadrarea finalitilor educaiei n contextul socio-cultural al existenei umane Prin urmare, pedagogia este o tiin cu caracter interdisciplinar care are ca obiect de studiu modalitatile de producere intenionat a unor modificri n plan cognitiv, afectivmotivaional i comportamental al elevilor, in vederea formrii unei personaliti armonioase i echilibrate. INTERDISCIPLINARITATEA N PROCESUL DE PREDARE-NVARE

Literatura pedagogic ofer mai multe soluii metodologice moderne de abodare a fenomenului educational: o pluridisciplinaritatea sau abordarea tematic, o interdisciplinaritatea sau abordarea integrat, o transdiciplinaritatea sau abordarea cross-curricular. Perspectiva interdisciplinar faciliteaz elevului "formarea unei imagini unitare asupra realitii" i dezvoltarea unei "gndiri integratoare" (Stanciu, M., Reforma coninuturilor nvmntului. Corelaiile interdisciplinare sunt legturi logice ntre discipline, n sensul c explicarea unui fenomen solicit informaii i metode studiate la diferite materii. Acestea pot fi spontane sau planificate i pot fi legate de definirea unor concepte / noiuni, de utilizarea unor metode sau instrumente, de transferul unor valori i formarea unor atitudini prin diferite discipline. Abordarea interdisciplinar nu elimin organizarea curriculum-ului pe discipline, ci este un demers complementar. Actuala program colar a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curricular centrat pe obiective la modelul centrat pe competene. Competenele sunt ansambluri de cunotine, deprinderi i atitudini care trebuie dobndite / formate elevilor n cadrul procesului de invatamant i de care fiecare elev are nevoie pentru dezvoltarea sa personal. Aceste competente vizeaz unele domenii tiinifice, dar si aspecte de ordin interdisciplinar i transdisciplinar, realizabile prin mai multe arii curriculare. In condiiile actuale, interdisciplinaritatea se impune ca o direcie "renovrii" activitii profesorilor, att n ceea ce privete coninutul leciilor, ct i metodele i strategiile de lucru. La nivelul activitii din clas, aceste linii de politic educaional exprim necesitatea unei mai bune cunoateri a elevilor, pentru a identifica nevoile, interesele de cunoatere i ritmul dezvoltrii fiecruia, formrii capacitii cadrelor didactice de a adecva situaiile de nvare, coninuturile i materialele educaionale la caracteristicile individuale ale elevului, implicrii elevilor n nvare prin crearea unor situaii de nvare apropiate de viaa concret. Abordarea interdisciplinar este o solutie metodologica recomandata de politica reformei educaiei din ara noastr. Interdisciplinaritatea - se refer i la transferul metodelor dintr-o disciplin ntr-alta; - reprezint o modalitate de organizare a coninuturilor nvrii, cu implicaii asupra ntregii strategii de proiectare a curriculumului. Chiar in planul de nvmnt sau in programele disciplinelor sau ariilor curriculare sunt sugerate unele demersuri interdisciplinare. Abordarea interdisciplinar a coninuturilor este o necesitate dat de nevoia fireasc a copilului precolar de a explora mediul nconjurtor, fizic i social, de a-l cunoate si a-l stpni. Modul natural in care copiii invata despre ce i inconjoar nu este acumularea de cunotine pe domenii ale stiintei ci integrarea informaiilor, priceperilor, capacitilor diverse in jurul unor teme care le-au strnit interesul - este o condiie a procesului de predare invatare in conditiile unui invatamant modern, formativ, o modalitate modern de realizare a leciilor. Ea contribuie la formarea i dezvoltarea unei gandiri flexibile si a capacitaii lor de a aplica cunotinele n practic; fixarea si sistematizarea mai buna a cunotinelor ( o disciplin o ajut pe cealalt s fie mai bine nsuit) activarea elevilor, stimularea creativitatii si formarea unui om cu o cultur vast. crearea unui mediu propice pentru ca fiecare elev s se exprime liber, s-i dea fru liber sentimentelor, s lucreze n echip, individual. 2

Abordarea interdisciplinara a activitatilor de instruire o permite elevului s acumuleze informaii despre obiecte procese, fenomene care vor fi aprofundate n anii urmtori ai colaritii; o clarific mai bine o tem fcnd apel la mai multe discipline; o creeaz ocazii de a corela limbajele disciplinelor colare; o permite aplicarea cunotinelor n diferite domenii; o constituie o abordare economic din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunotine i volumul de nvare. Activitile interdisciplinare au pronunate valene formative. Ele contribuie la dezvoltarea intelectual, social, emoional, fizic i estetic a copilului, cultiv ncrederea n forele proprii i spiritul de competiie. Predarea interdisciplinar pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltrii copilului: intelectual, emoional, social, fizic i estetic. INTERDISCIPLINARITATEA ACTIVITATILOR DIN GRADINITA Exemplu: La prescolari, activitatile cu continut matematic se coreleaza cu jocurile si activitatile la alegere, cu cunoasterea mediului, educarea limbajului, cu activitati practice, muzicale si plastice deoarece in mare parte obiectivele sunt comune. Jocul didactic interdisciplinar este o activitate n care se mbin sarcini didactice din domenii de cunoatere diverse, ntr-o structur unitar, axat pe nvare. El imprim activitii didactice un caracter dinamic i atrgtor, induce o stare de bucurie i de destindere care previne monotonia i oboseala i fortific energiile intelectuale i fizice ale elevilor. Jocul o In cadrul desfasurarii jocului de constructie, copiii vin in contact cu diverse piese geometrice, betisoare de diferite lungimi si grosimi. Prin efectuarea constructiilor, ei trebuie sa numere piesele necesare, sa intuiasca forma, marimea, grosimea si asezarea spatiala. Sau, in jocul de constructii Podul copiii trebuie sa-l realizeze din 3 cuburi groase si 2 piese dreptunghiulare subtiri. La fel jocul de constructii Patul in care copiii au ca sarcina de a aseza 2 cutii de chibrite vertical si una orizontal. o in jocurile senzoriale , prescolarii iau cunostinta despre formele, dimensiunile, pozitiile spatiale, culorile obiectelor cu care ei vin in contact, formandu-si deprinderi si priceperi de a alcatui multimi in functie de criteriile stabilite, multimi cu mai putine, mai multe sau tot atatea obiecte . o Jocurile de miscare din cadrul activitatilor complementare contribuie la consolidarea cunostintelor matematice. Copiii exerseaza cunostintele matematice in jocuri ca La stadion , Care este mai mic? , Trageti la tinta etc. o In jocurile muzicale, ca de exemplu Elefantii , Zece negri mititei , Hai sa zicem una contribuie la consolidarea numaratului in ordine crescatoare si descrescatoare o Invatarea dansurilor populare presupune utilizarea numerelor (2 pasi la dreapta, 2 pasi la stanga si 2 inapoi) o In jocurile de intrecere, prescolarii se impart in echipe clasificarea echipelor se face cu ajutorul numerelor ordinale :prima, a doua, a treia echipa . Activitati practice

o Cand copiii executa tema de insirare Margelele papusii fie dupa modelul educatoarei, fie dupa indicatii verbale pentru a fi mai atractiva, ei vor alterna marimile, culorile, formele prin numarul pe care ei il aseaza . o Prescolarii isi fixeaza foarte bine formele geometrice prin confectionarea din hartie a unor obiecte ca paharul , coiful , avionul , morisca , etc. o prin decuparea unor forme geometrice pentru impodobirea diferitelor lucrari Educatie plastica o In cadrul desenului se pot decora diverse obiecte cu figuri geometrice alternand forme , marimi sau pozitii spatiale diverse . Prin aceste activitati copiii se obisnuiesc cu incadrarea desenului in pagina, pastreaza proportiile, deprinderi care le vor usura mai tarziu munca cu fisele matematice . Activitati de cunoastere a mediului o Activitatile de cunoasterea mediului in care prescolarii au de observat plante si animale este un prilej de verificare si consolidare si a cunostintelor matematice. Copiii sunt pusi in situatia de a stabili forma partilor componente, sa compare dimensiunile, sa precizeze culorile, sa stabileasca global numarul petalelor, al frunzelor unei plante, flori si numarul diferitelor parti : 2 ochi , 4 picioare, un bot etc. o in activitatea de observare a mijloacelor de transport si locomotie ei recunosc numarul de roti al fiecarui vehicul si forma lui exterioara ( dreptunghi , cerc). Educarea limbajului o Prin sarcinile care vizeaza imbogatirea vocabularului activ si pasiv al copiilor cu adjective care exprima insusiri referitoare la forma, marimea, dimensiunea obiectului o Prin activitatile de redare a continutului unor povesti ca de exemplu Capra cu trei iezi: ofera posibilitatea de familiarizare a copilului cu numarul 3 si notiuni ca primul, al doilea, al treilea ied sau mic, mijlociu si mare. Ciubotele ogarului: ogarul are 2 galbeni si vrea sa-si cumpere o pereche de ciubote; Povestea Alba ca zapada si cei 7 pitici vine si consolidarea cunostintelor copiilor cu numerele pana la 7 : sunt 7 pitici cu 7 patuturi , 7 scaunele etc. Ridichea uriasa: cele 7 personaje impreuna reusesc sa smulga ridichea din pamant . o prin sarcinile care vizeaza gruparea elementelor din tablou, precizarea culorilor, a marimilor si a pozitiilor spatiale precum si citirea imaginilor de la stanga la dreapta din lecturile dupa imagini o Prin activitatea de memorizare copiii invata poezii care pot fi apoi folosite in activitatea matematica la familiarizarea cu numerele, formele geometrice exemplu Puisorul , Roaba , Chipul cifrelor unde copiii iau cunostinta cu semnele grafice ale cifrelor

Contribuia evalurii autentice la proiectarea interdisciplinar a nvrii Noile metodele "alternative", de evaluare contribuie la proiectarea interdiciplinar a invatarii. Metodele ca proiectul, portofoliul, investigaia etc. - sunt n acelai timp metode de predare-nvare i metode de evaluare. Ele permit profesorului s analizeze direct activitatea elevului, s evalueze procesul prin care se ajunge la anumite rezultate, i nu numai rezultatele/ produsele finale. Proiectul este o metod complex, care necesit o perioad mare de timp (una sau mai multe sptmni). Proiectul solicit elevului s realizeze planul unor activiti desfurate n coal, dar mai ales n afara colii, sub coordonarea nvtorului, pornind de la identificarea unei probleme. De exemplu, un proiect la "Educaie civic" poate aborda problematica drepturilor copilului sau diferite aspecte morale. Alte proiecte pot viza cauzele sau efectele 4

polurii mediului. Pentru elaborarea lor, elevii trebuie s caute informaii, s le combine, s formuleze probleme i s caute soluii, valorificnd informaii de la diferite discipline. Trebuie s combine textul cu desenul, colajul etc. Proiectul se poate realiza individual sau n grup. Organizarea sa n grup aduce mai multe beneficii. Particularitile individuale reclam organizarea activitilor n grupuri mici, unde sarcinile pot fi individualizate i pot fi mai uor msurate performanele i progresul nregistrat. nvarea reciproc este un tip de nvare eficient i, de obicei, puin valorificat n coal, care apare n contextul nvrii n grupuri mici i n derularea de proiecte. Strategiile didactice trebuie s includ nvarea prin cooperare, nvarea prin descoperire, jocul, ntruct acestea sunt modalitile de abordare interdisciplinar care creeaz un context al nvrii plcut, stimulativ, care valorific interesele, nevoile copilului i experienele lor de via i creeaz premisele nvrii automone i ale reuitei colare. Portofoliul include rezultatele relevante, obinute prin celelalte metode i tehnici de evaluare (probe scrise, verificri orale, probe practice, autoevaluare, proiect, observarea sistematic a comportamentului etc.) sau prin activiti extracurriculare. Reprezint "cartea de vizit" a elevului, urmrindu-i progresul pe o perioad de timp. Structura sau elementele portofoliului sunt, n general, definite de profesor. Elevul are ns libertatea de a cuprinde n portofoliu materialele pe care le consider necesare sau care l reprezint cel mai bine. Dei unele elemente ale portofoliului au fost evaluate separat, la momentul respectiv, de ctre profesor, se poate face o apreciere global a portofoliului. n aceste situaii, profesorul stabilete criterii clare, holistice, pe care le comunic de la nceput elevilor. Din perspectiva proiectrii interdisciplinare a nvrii i a evalurii, proiectul i portofoliul prezint urmtoarele avantaje: promoveaz dezvoltarea global a personalitii, prin valorificarea achiziiilor de la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunotinelor, a capacitilor, deprinderilor i atitudinilor/ valorilor; stimuleaz responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor i a mijloacelor de realizare; evalueaz elevii n aciune / n procesul de nvare; pun accent pe identificarea/ formularea problemelor i apoi pe rezolvarea lor; angajeaz elevii n situaii reale de via; au semnificaii practice, sociale, economice i implicaii n educaia moral; deplaseaz accentul de la "a nva despre", la "a ti cum"; promoveaz nvarea prin contactul direct cu lucrurile (coala activ); ncurajeaz autoevaluarea, gndirea, mai degrab dect memorarea sau recunoaterea unei informaii; sunt interactive, angajeaz elevii n nelegerea evalurii. Abordarea integrat a nvrii i utilizarea metodelor alternative de evaluare stimuleaz crearea unei relaii de colaborare, de ncredere i respect reciproc ntre nvtor i elevi i ntre elevi. Elevul nu se simte "controlat", ci sprijinit. Profesorul trebuie s fie mai mult un organizator al situaiilor de nvare i un element de legtur ntre elev i societate, care mediaz i faciliteaz accesul la informaie. Implicarea elevilor n procesului didactic trebuie realizat n toate laturile acestuia: predare-nvare-evaluare.