Sunteți pe pagina 1din 35

I

bt

RevistH lunari de schimb, de experien* ~i 'Indrumare me to do logic^ apicoli editat5 de Asocia3ir ~rescktorilor Albine din Republics da S0cialist3 'RomSnia

:
I

CUPRINS
1

i
I

i I

MILOIU - Sub semnul urgentei : Sl sporim

!.
I

'

i'

41 i. i
! I

i
19

22

! E. TARTA : Diversificarea productiei - cale f siguril de rentabilizare in apicultura. ! Clena PALO$, Filofteia POPESCU : Produse

apitqrapice pe b a d de propolis standardizat.

$3

- 1.

=a *
I

-3* 1

*7 r

'I
I
A

* 5, L
r' F"

'"".

: p.-< *k _

"*

..%-

o .

.- +", -< Yr

&Z<

.g%:

- * -- ;--* .r*-+ :* . - ' : -*: '" =;* 5

-A

L tr

. *c. . % w* * s +
**

.-. s,
r:

>*

-*

& L

'; , :.

+A?

-. & a

sli SPORIM

PRODUCT^

yjwopolis&e. un prof und rnai:'mare. cantitate

!. . : ..,.

..

-.

Institutul de' cercetare ~i productie p

Propolisul sau cleiul albinelor este o substantli com@exli, care are la bazli secretii ale mugurilor unor p tire?, vivin, prun. piersic! brad, anin etc. Propolisul este folosit de albine pentru limitarea desc zarea celulelor $i a peretilor st Gtilor din stup etc. Urmare a tgtile regenerative anestezice, Aceste insu$iri ale propolisului a1 actiunii biologice $i farmacodinamice, ceea ce ii asigura o gama larg5 de Propolisul s-a dovedit foarte eficient In tra necrobacteriozl, rani cu localizare $i provenientli diferita, afectiuni aftoasc, hol:

'

cornute marl. In midicina urnanti propolisul ca substantli util in dermatologie, chirurgie, stomatologie, ginec nale $i pulmonare $i chiar in oftalmologie. Propolisul joacii un rol foarte important $i in prepararea, produselor' cosnletice. In aceste preparate propolisul se adaugli ca substan@ biologic activa care Yni- . piedicii degenerarea prematurii ca antioxidant in industria piscicolli. lisul este aplicat Propolisul a devenit dintr-un produs api mare popularitate, a$a se explicli cererea tot mai mare de propolis.
,
I
'

"'

'

La inceputurile cregterii albinelor propolisul era asimilat in general cu ceara. Mai tirziu s-a constatat cfi propolisul este un material de construcve ~i de protectie cu care albinele lipesc diversele cr5piIturi din stup gi cfi are gi alte insugiri decit ceara. Primele teorii despre formarea $i originea propolisului au fost foarte primitive, astfizi ele reprezint5 doar n i ~ t e trepte pe..druniul spre teoriile actuale despre formareaacestui, produs a1 albinelor. . . In prezent $ink apico15 dispune de dou6 teorii pentru explicarea formfirii qi originii propolisului. -,Una din teorii a f i r a c albinele aB dun6 propolisul din. rgginile $i secre,

'

'

tiile mugurilor ~i de pe sco* upor r5~inoasesau foioase. Partizanii acestei teorii : Rosch, Evenius, Berlepsch, Cieselski susun & al. n binele adunCi propolisul astfel : i prima, faz5 albina cksprinde cu ajutorul.man.. . dibulelor o huc5ticfi de r&jinB. sau. de - secretie a plantei pe care apoi o prelu-. . 'creaz8 prin migcarea aceloragi man- ' . . ., . dibule. i i Acest propolis este preluat de picioa- : rele din fat%,de pe acestea.:.8e cele din . . 'mijloc gi in cele din u r n 5 este depozitat in q g u l e p l unuia din picioarele posteriodh -. &bina.' forrneazg astfel . '*L. . ghemotoace, la fel' ca l'a colectarea po-'- . . .. lenului. Cu inc5rcfitura. de r8qin6 e a -- : ,..,. . zboarB la stup,.ynde alte a1bine.-preiau~..; .
, A
- ' ' !

; ,

SX SPORIM PRODUCTIA DE P~OPOLIS


Ing. I. MILOTU Institutul de cet-cetare 5i productie pentru apicultur5
I I

'

:
I I
I

:
,

I I

Propolisul s a u cleiul. albinelor este o substant5 cu compozitie deosebit de com$ex5., care are la baz5 secretii ale mugurilor unor plante ca : tire$, vivin, prun. piersic! brad, anin etc. . . Propolisul este folosit de albine pentru limitarea deschlderii urdini&lui, polizarea celulelor $i a peretilor stupilor, astuparea $i nivelarea cr5p&turilor, asperit5atilor din stup etc. Urmare a unor cercetiiri ~tiintificeau fost stabilite proprietBtile regenerative anestezice, ant Aceste ~~~~~~i ale propolisului il caracterixeazfi ca o substant5 cu a1 actiunii biologice $i farmacodinamice, ceea ce fi asigur5 o gamB larga de utilizare. Propolisul s-a dovedit foarte necrobacterioz5, r l n i cu localizare intestinale $i pulmonare ale tinere cornute man. In mGdicina urnan5 propolisul ca substant5 de .bai5 in apit util in dermatologie, chirurgie, stomatologie, ginecologie, in terapi nale $i pulmonare $i chiar in oftalkologie. Propolisul. joac5 un rol foarte important $i in prepararea produselor cosmetice. In aceste preparate propolisul se adaug5 ca substan@ biologic activB care Fni- . piedic5 degenerarea prematurfi a p lisul este aplicat $i. ca antioxidant in industria piscicol5. Propolisul a devenit dintr-un produs apicol necunoscut un produs cu foarte mare popularitate, a$a se explic5 cererea tot mai mare de propolis.
,
I

"

'.

La inceputurile creqterii albinelor n propolisul era asimilat P general cu ceara. Mai tirziu s-a constatat cB propolisul este un material de constructie $i de protectie cu care albinele lipesc diversele crgpgturi din stup qi c i are E qi alte insuqiri decit ceara. Primele teorii despre formarea $i originea propolisului au fost foarte primitive, astgzi ele reprezint5 doar n i ~ t e trepte pe drurnul spre teoriile actuale despre formarea acestui produs a1 albinelor. In prezent $tiin@ apicol5 dispune de dou5 teorii pentru explicarea form5rii qi ariginii propolisului. ,Una din teorii afirnki c5 albinele adun3 propolisul din rA$inile $i secre-

tiile mugurilor ~i de pe scoa* unor rgsinoase sau foioase. Partizanii acestei teorii : Rosch, Evenius, Berlepsch, Cieselski susvn c5 albinele adun5 propolisul astfel : in prima faz: albina desprinde cu ajutorul mandibulelor o buc5ticS de ribjing sau de secretie a plantei pe care apoi o prelu- . creazg prin mi~carea aceloraqi mandibule. I Acest propolis este preluat de picioarele din fat:, de pe acestea Be cele din mijloc $i in cele din urm5 este depozitat in cpqulewl unuia din pieioarele posterio@&.- . ~ l b i n a forrneazg ,astfel ghemotoace, b fe'el ca 1a colectarea po. lenului. Cu inc5rcLLtura de rGqin5 ea, zboar5 la stup pride alte albine -preiau ..

'

I
1

'. :

a
.
.?

ghiiiiinotoacele ~i le fol~pscf'awlounde este necesar. 4C In anul 190744arr. Kiistenmacher a are, spre deosebire de plic5 formarea ~i orii din griiuncioarele de Kiistenmacher, albinghit polenul $i-1 acudin portiunile intestinului pe care dr. Kustenmacher o numegte ,,stomac de polenu. Procesul propriu-zis de formare a propolisului incepe prin absorbirea unei mari cantitiiti de apri. Griiuncioarele de polen se umflii datoritii faptului cii absorb o cantitate de apii de 5 ori mai mare decit propria lor greutate ~i pe urmii crapii. fn urma acestui fapt din grriuncioarele de polen se scurge plasma pe care albin.ele o folosesc ca hranri pentru puiet. Din inveligul gi%uncioarelor de' polen ia naqtere un balsam pe care albinele .il eliminii sub form2 de picrituri de 2-3 mm., Dupii dr. Kustenmacher acest balsam formeazii baza si esenta propolisului. Dar nu toate griiuncioarele de polen skit de aceeagi calitate gi o parte din ele nu crap5 nici prin urnflare, deci reprezintri un balast in hran5 de care albinele caut.5 sii se elibereze. Din cauza densitiitii specifice mai mici acest balast polenul - ajunge la partea posterioar5 a intestinului unde se combing cu balsamul. Prin migcriri ondulatorii ale ,,stomacului de polenU lucriitoarele elimin5 $i depun pe peretii sail In crriptiturile stupului masa de balsam care se fnt5reste gi se formeazti o masA albenti, galben-rogieti& sau maronie. nainte de solidificarea completii albineIe T adaugri in stup praf dar ~i i ~ n i purittiti mecanice, rnaterialul ciipitind o consisten@ care permite sii fie transportat dirttr-un loc In altul. b a d propolisul s-ar forma pe baza poleriului, deci conform teoriei dr. Kiistenmacher, In acesta a r t ~ e b u isti a p a d T n t r ~ omtisud m& &tie sub. stz&ehatotate, zaharuci gi substank lipidice, care in polen. sint in cmtitilti relatitf 'maril ' Nici alte substante pre-

zente in polen nu s-au descoperit i n propolis, nici chiar fn cantitate micii. In defavoarea acestei teorii stau m5rturie gi multe aspecte de ordin fiziologic, morfologic, biologic $5 anatomic pe care le-au expus mai ales l-Iagdak, Evenius qi Rosch. fn ultimul timp cercetririle ,asupra propolisului au adus o multime de aspecte in sprijinul teoriei dr. RBsch. Dac5 se comparii substantele continute in propoiis care se g5sesc in acesta. ele se reg5sesc neapgrat in una sau rnai multe din speciile de plante pe care le viziteazri albinele qi ale ciiror secretii a r putea fi surse potentiale ale propolisului. Albinele adunri propolis de pe frunzele, mugurii si sdoarta coniferelor, plopilor, prunilor gi a altor plante care secret2 substante r5~inoase. Culegatoarea de propolis atacri sub;tanta riisinoad cu mandibulele, apc,i 3u capul ridicat, ea se trage inapoi ping ce particula de propolis pe care a apucat-o se intinde, transformindu-se intr-o at8 lung5 care se rupe. Dupg aceea picioarele ei manevreazit mica particulg de rriginii ~i o depoziteazg fntr-unul din co~uletele polen. de Timpul necesar unei culegtitoare pentru a acumula o incgrcriturii de material variaz5 mult in functie de conditia acestuia $i de rapiditatea cu care i$i realizeazii incrir ritura. Mayer a obscrvat cii culegiito rele de propolis i ~ ini trerupeau deseori operatia de inciircare intorcindu-se la cuib si revenind din nou la cules ftir5 ca inctirhtura s4 se i fi micqorat. Ea presupurre cti scopul acestor curse era aptovizionarea cu hranii. Se gtie &, de obicei, culegritoarele de polen golesc cite o celulii de miere inainte de a porni In cursa de, cules. Fireste situatia difera de aceea a culegstoarei de propolis, deoarece prima are nevoie de putins miere pentru a o amesteca cu polenul brut pe care il col e c t e d : dar ambelb cateriorii de cule~tbard aubnevoie de hr&g $i nu o pot giisi in propolis.

i
j
J

*
I

a
I

r I

4
I
I

- -?
,. .
,

Cursele .pe care culegiitoarele de propolis le fac sub cuib gi Pnapoi dureaz5 in medie 15-20 minute. Aceste curse pot fi Pntrerupte la intervale de 5 minute ping la o obi. Uneori culegstoarea de propolis este intimpinatii la urdiniq gi ajutat5 de alte lucr5toare cu propolis pentru a-i descHca ghemotocul. Dar de-abicei ea p5-. trunde in cuib gi pin5 P zona unde n este folosit propolisul. Acolo a~teapt5 linigtit5 pin5 ce o alt5 lucrMoare cu propolis ce are nevoie de material se apropie de ea si preia o parte din inc5rc5tur5. Rareori culeggtoarea se debaraseaz5 singuri de inc5rcgtur5. Desc5rcarea ei de c5tre ajutoare .poate dura de la una pin5 la citeva ore. Dac5 materialul pe care 1-a colectat nu este destul de maleabil, culeggtoarea poate aqtepta ~i pin5 in ziua urm5toare pentru a fi eliberat5 de inc5rc5tur8. Atunci se poate duce la urdiniq unde aqteapt5 pin5 ce inc5rc5tura este inmuiat5 de ciildura soarelui pentru a putea fi indepgrtati. Colectarea de propolis pare a fi rezervat2 exclusiv unui num5r restrins de 1ucrAtoare. Din intreaga populatie a unei colonii, 'numai citeva albine sint a n g ~ j a t e , aceasti activitate ~i rarein ori'"mdeplinesc qi alte munci, cum ar fi colectarea de nectar, chiar dac5 acest lucru este necesar qi posibil. Dar culeg5toarele de propolis pot fi determinate s5 p5r5seasc5 aceasa muncg qi s5 treac5 la colectarea de nectar dach f apropierea sursei de p$on polis exist5 surse de nectar cu continut ridicat de zah5r qi cu proprietdti aromatice atractive ; dar de obicei ele reVin repede la colectarea de propolis. fhstinctul . de propolizare a1 albinelor s-a format @ procesul evolutiei lor sub inflkenw bctorilor nefavorabili gi atmosferici. D aceea el se manifest2 e diferit la diferite rase, de albine. Chiar in cadrul unei rase ,existZi populatii sau iamilii de albine care manifest& intensit%ti diferite ale instinctului de propolizare.

-Produc$ia de .propalis a r e un g r ~ f t m d > : aspect sezonal, cea rnai. mare cantitate fiind strinsg P perioada de toamn5 cind n , albinele P i preg5tesc cuibul de ierS , nare. 0 mare importan@ la stringerea propolisului o are. temperatura aerului, din aceast5 cauz5 culeggtoarele CEE'. ' propolis i ~ Pncep activitatea la o mu-i mitii or5 ~i pe rn5sur5 ce se ridic5 temperatura. Cantitatea de propolis care poate fi recoltat5 din stup este foarte variabilii. Dup2 unii autori ea poate fi de 50100 g, dupri altii 150-200 g, dup5 autorii canadieni 225-450 g. Cantitatea aceasta depinde de o serie de factori printre care : rasa albinelor, conditiile geografice qi climatice, ' ' structura stupului, prezenta surselor de propolis in natur5, puterea coloniei de albine. La familiile de albine cu aceeaqi putere, cantiGtile diferite de propolis sint determinate de tendin@ unor familii de a propoliza mai mult. Propolisul poate fi obtinut prin : a) recoltarea prin raclare de pe piesele stupilor : de Ia urdini~,de pe peretii stupilor, de pe distantatoarele ramelor, de pe sclndurelele de podigor etc. ; b) folosirea unor dispozitive ca : plase din fire de plastic sau metalice cu orificiile de 2-3 mm, gratii dih ~ i p c ide lemn, plastic, pl5ci de l e m cu suprafa@ asprg, pl8ci de plastic cu orificii de 2-3_mm, dermatins de culoare inchis8, iinoleum gi chiar carton asfaltat. Pentru sporirea producqei de propolis un rol important P are selectionarea 1 materialului biologic dup3 .instinctul , de propolizare. Stringerea de propolis qi folosirea lui de ctitre albine e o necesitate tot atit . de vitalti pentru aceste insecte ca qi ...>, - , clgdirea de faguri. Dac5 nectarul qi polenul t r a n s f o m t de albine in miere qi p8stur4 sint ,pen, tru albine hranZi, propolisul este nu numai un material de comtructie ci . $ un excelent mijloc de igienizare a,in- , cintei stupului. ,

DESPRE CRESTEREA
M. ROSOCA

MATCILOR

'

Practic apicultura de 9 ani, pornind de la 2 familii de albine, iar de 3 ani ma ocup de cresterea mgtcilor cu rezultate foarte bune. Mii simt obligat sti afirm c5 munca de cre~tereartificia15 a matcilor este la indemina oricgrui apicultor valid, cu conditia s 2 - ~ i rezerve intr-una din zilele sgptgminii 3-4 ore de lucru in stupinti, in cazul ingrijirii a 20-50 de familii de albine. Eu ingrijesc familiile de albine duminica, stupina fiind ampiasata la 60 km de locul de muncg, in comuna Turbu, rea, jud. Gorj, iar deplasarea o fac cu . trenul sau auto. Nu practic pastoralul, iar zona in care cresc familiile mele au un bun cules de la salcim ~i culesuri moderate de la tei ~i fineatii. Literatura de specialitate ofera din b e l ~ u gmetode ~i enumera ustensilele necesare cre~terii artificiale a matcilor. Eu mi-am confectionat o spatula pentru transvazat larve, un cui din lemn de esent5 tare cu diametrul de 9 mm, rotunjit la capete, pentru confectionat botci artificiale ~i 4 rame portbotci. Mi-am confectionat 100 dopuri din lemn de brad cu diametrul de 20 mm, intrucit dopurile de plutg pentru sticle pe care le-am folosit un an au fost roase de albine. Diametrul dopurilor a fost dictat de diametrul bigudiurilor pentru pir, din material plastic ~i astupate la un capit cu dopuri met-alice pentru sticle, pe care le folosesc drept cu$ti de eclozionare a matcilor in familia crescgtoare sau direct in nucleele de imperechere. Rama crescstoare are pgrtile laterale prevgzute cu clte douA $inble@ pentru douii ~ipculi@ portbotci' qi sint, impreunii cu learn1 inferior, de aceeagi lgtime cu a leatului superior - 25-mm. Pe ambele fete se fnchid ell' gratii din plastic de la magazinele ACA., fixate cele douii .~ipculi@ am in pioneze. -h in~urubat cite 10 holtguruburi de 10 mm lungime P care s Pngurubeziz: n e

*+%.?f$.z,

dopurile din lemn, in prealabil ggurite cu un burghiu potrivit pentru uSurarea operatiei. Dupi cipacirea botcilor aceste dopuri se de~urubeaz5~i se altoiesc in nuclee de imperechere sau se monteazg peste ele direct pe qipculite cu~tilede eclozionare tip bigudiu. Ca nuclee de imperechere folosesc stupii obiynuiti, in cazul formirii de la inceput a unor roiuri sau nucleele S.C.A.S. 2 cu patru compartimenle pentru cite doua jumaati de ram2 M.E., in cazul in care urmaresc de da inceput doar obtinerea mstcii hnperecneate: Folosesc cu rezultate foarte bune ~i citeva ghivece de flori, din lut ars, mai miiri~oare,a~ezatecu gura in jos pe o scinduricg sau placaj, in care am altoit o bucata de fagure. Acestea prezintg marele avantaj cB le pot agita prin pomi ~i riscul de ratiicire a1 mgtcilor este minim. Primgvara timpuriu, dup2 revizie, fmi fixez familiile care au cea mai mare putere de dezvoltare ~i care au dovedit in anul anterior calitgti bune (nu se va neglija completarea fisei fiecarei familii). Amgnunte suficiente despre ce' calitgti trebuie s5 aib2 o familie crescgtoare se ggsesc in literatura de specialitate. Cei care ny. s-au preocupat de notarea calitgtilor fieciirei familii de albine li se indicA folosirea drept familie de creqtere, familia perfect s8niitoas5 care a ajuns cel mai devreme la maximum de dezvoltare. pornired crel~teriide mgtci o fac in familii neorfanizate, imediat* dupg culesul de: la sdlcfm. Dupg ce am preggtit ramele porkbotci pentru transvazat, Sn fhniliile fixate pentru c r e ~ t e r e i creez '1m pent& introducerea acestora ~i este -absolut necesar ca aceste rame sB fie mkginite de rame din stvp cu ouA ~i larve, pentru cii pe aceste rame se afla un numiir mare de albine doici.

gratiile fiindca mgtcile pot ,s5 fie hr8Se tin ramele portbotci in locul de nite din interiorul acestora prin orifi- . cre~t'ere 1-2 ore pentru acomodarea albinelor $i finisarea de c5tre albine a _ciile bigudiurilor. In caeul in care s-ar botcilm artificiale cu 18ptiqor luat din desface gratiile, match stupujui respeccelulele cu larve de 2-3 zile sau, cu tiv nu s-ar mai dezlipi de c d ~ tc5uthd i sli-$i suprime rivalele. ajutorul pipetei, cu ser fiziologic luat dln farmacie. Se u~ureaz5astfel dePentru evitarea consagvinizfirii, nupunerea larvelor pe fundul boicilor arcleele de imperechere le deplasez din tificiale ~i se m5reyte procentul de doi in doi ani la o distan@ de 4 km larve in crestere. Dup5 transvazarea de vatra stupinei, iar d u p i impercchelarvelor de o zi, deloc dificili si introrea mlitcilof le readuc pe vatri. ducerea ramelor in locutile pregstite, Mentionarea citorva avantaje pe f8r5 gratii, se a~teapt5 2-3 ore dupi care le-am avut crescind mbtci in stucare se poate face un control, in vedepina mea va miri poate arnbitiile mulrea 'stabilirii num5rului de botci luate tor apicultori incepitori si avansati : In crestere. Acest control este bine de I - am la indemini mstci in toat5 facut a doua zi (simb5t.A transvazare perioada de var5 pentm formarea ~i iar duminic5 control) pentru c i ne puinmultirea familiilor sau pentru schimtem insela asupra numlirului de botci barea celor necorespunzitoare. Alfifel luate i n , crestere qi putem efectua as astepta s i glisesc. intimpl5tor prin dubla transvazare, operatie care necestupi botci si s i formez cu ele alte fasiti scoaterea larvelor plantate antemilii ; rior yi transvazarea'altor larve de o zi - mitcile si-au dovedit din plin. cape liptiqorul depus de albinele doici. ligtile prolifice ; Obtin astfel m3tci bine hrinite in - familiile crescZitoare, cele mai putirnpul dezvolGrii, de cea mai bung calitate pentru viitoarele familii de alternice din stupin&-nu-mi roiesc nicio6 bine. dat5, albinele lor fiind in permanen\li Dup5 dubla transvazare qi complein contact cu botcile artificiale ; tarea restului de. ,botci neluate in - formez in fiecare var5 familii . cre$tere cu larve de o zi pe lliptiqor, temporare care m5 ajut5 toamna la obtinut din botcile luate in cregtere, preglitirea unor familii apte s i infrunte fixez gratiile pe ambele fete ale raorice iarn5 ; mei vi o introduc la loc in corpui de - familiile sint 4nzestrate numai cu creqtere. Dup5 o sZpt5min5 glisesc bot- , matci tinere iar avantajele acestora in cile cgpgcite, ridic rama in corpul cu miere sau o dau altui stup pentru clodezvoltarea de prim5var5 nu mai t ~ e cire. Familia cresc5tdare o pregatesc buie comentats. din nou prin aducerea altor rame cu Ar putea surprinde cresterea de out5 $i larve de o parte $i de alla a mlitci in familii neorfanizate. In comlocului de crestere. paratie cu pornirea in familii orfaniOperatia se repet5 s5pt5miria1, prozate, procentul de luare In c r e ~ t e r e este centul de luare in crestere fiind din ce intr-adev5r mai mic, dar in conditiile in ce ma'i mare. de care dispun m5 multume~te nu- , un m i r de ,6-20 botci luate 4n crestere In cazul In care nu sint pregdtit s5 de fiecare familie crescitoare, albinele formez nuclee pin5 P ziua a 12-a de la n alegindu-si cele mai Gnitoase larve. transvazare, zi fn care mlitcile eclozioLucrcz cu 3-4 bamilii. cresccitoare, asa' neaz3, P momentul in care am ridicat n incPt obtin sBpt3minaL *him 20 botci, rama cu botcile cSp5cite introduc peste num3r suficient pentru cek35--30 lafiecare ci1.e un bigudiu, servindu-mi milii pe care le ingrijesc. drept cuyc5 de eclozionare. Nu se scot
?' =