Sunteți pe pagina 1din 9

Piata turistica a Franta

Prezentare generala
Nume oficial: Republica Francez; Situarea: in Vestul Europei;
Asezarea geografica : intre 4220" - 515" latitudine nordica si 555" longitudine vestica - 810" longitudine estica

Vecini: Mrginit la nord de Canalul Englezesc, la nord-est de Belgia i Luxembourg, la est de Germania, Elveia i Italia, la sud de Marea Mediteran, la sud-est de Spania i Andorra, iar la vest de Oceanul Atlantic; Suprafaa: 552.602 km (incluznd i insula Corsica); Populaia: 58.400.000 locuitori Densitatea populaiei: 100 loc./km; Srbtoarea naional: 14 Iulie (aniversarea Cderii Bastiliei- 1789); Limba oficial: franceza; Sistem politic: Republic semi-prezidenial; membr a Uniunii Europene - Preedinte: Nicolas Sarkozy - Prim-Ministru: Franois Fillon Moneda:Fosta moneda nationala a Frantei a fost francul francez(1 Franc francez = 100 Centimes; Frana este una dintre cele 11 ri din Uniunea European care a lansat moneda Euro la 1 ianuarie 1999, aceasta substituind Francul Francez la nceputul anului 2002). Actuala moneda europeana care ofoloseste este euro Capitala: Paris (9.319.000 locuitori)
Principalele articole de import: masini si utilaje, titei, fonta si otel, metale neferoase, autovehicule, produse-textile. Principalele articole de export: masini si utilaje, utilaje de transport, fonta si otel, produse textile, grau, produse petroliere, produse chimice, metale neferoase, fructe, vin.

PIB(1999): 1.373.000 mil.$ (locul 2); PIB/loc.:23.300$ (locul 9); Membru UE din: 25 martie 1975. Cea mai mare ar din Uniunea European i cea mai mare ar din Europa de Vest.

Asezare generala

Dei marea parte a teritoriului francez se afl n vestul Europei, Frana este constituit i din teritorii aflate n America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul i sudul Oceanului Pacific i Antarctica, aici ns suveranitatea este exercitat n cadrul Tratatului Antarcticii. Frana metropolitan se ntinde de la Marea Mediteran la Canalul Mnecii i Marea Nordului i de la Munii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul Atlantic. Datorit formei geometrice a teritoriului Franei continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul (francez: L'Hexagone). In afar de limita maritim, are i 9 vecini terestrii: Belgia (620 km), Luxemburg (73 km), Germania (450 km), Elveia (572 km), Italia (515 km), Monaco (4,5 km), Andora (57 km) i Spania (650 km) i dou dintre ministate: Andora i Monaco. Franei ii aparine i Insula Corsica din Mare Mediteran.

Mediul demografic

Creterea demografic nregistrat de Frana este una dintre cele mai dinamice din Europa i este datorat unui nivel al natalitii superior mediei europene i unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual). n ceea ce privete fecunditatea, aceasta se claseaz printre primele n Europa, cu 2,01 copii per femeie n anul 2006; doar Albania, Muntenegru i Islanda avnd indici de fecunditate mai mari. n plus, datorit creterii speranei de via, se nregistreaz o cretere a proporiei de persoane n vrst, fenomen cunoscut sub numele de pappy boom i este datorat ajungerii la vrsta a treia a generaiei baby boom din anii 1950. Dup ce nivelul demografic a fost relativ sczut n secolul al XIX-lea, de la jumtatea secolului al XX-lea, Frana a nregistrat o cretere rapid a populaiei. Modificrile ce intervin la nivelul populaiei franceze o fac astzi una dintre cele mai dinamice din Europa, combinnd o rat a natalitii mai mare dect media Europene (821 000 Nateri n 2009, fa de 536000 decese) i a unui echilibru al migraiei pozitiv (circa 71000 persoane n 2009).Populaia n Frana a crescut, aadar, cu 0,54% n 2009. Se preconizeaz c pn n anul 2050, Frana va depi un numr de 70.000.000 locuitori. n plus, piramida vrstelor este ntr-o evoluie continu nc de la nceputul secolului al XXI-lea. Ponderea populaiei n vrst se mrete, pe fondul creterii speranei de via (Frana se bucur de una dintre cele mai lungi sperane de via din lume). Un fenomen interesant ce are loc la ora actual n Frana este acest "baby-boom" generat de persoanele cu o medie de vrst de 60 de ani, numit de unii i "papy-boom" (un boom al bunicilor) Limba francez este singura limb oficial din 1992, astfel c Frana este singura ar din Vestul Europei (cu excepia microstatelor) care are o singur limb recunoscut oficial. Cu toate acestea, n Frana se vorbesc 77 limbi regionale care nu au nici un statut oficial, dar n ultima vreme au nceput s fie predate n unele coli. Alte limbi strine, cum ar fi limba portughez, limba italian, limba arab i altele, sunt vorbite de diferitele colectiviti de imigrani.
Mediul istoric Teritoriul Frantei populat in antichitate de triburi celtice (gali), este cucerit de Caesar (5951 i.Hr.) si transformat in provincie romana. Francii popor germanic stabilit in sec. 5 in Galia, se contopesc cu galo-romanii si dau nastere in sec. urmatoare pop. francez. Bazele regatului Franc sunt puse de Clovis (481-511) din dinastia Merovingienilor. Carol cel Mare (768-814), cel mai de seama reprezentant al dinastiei Carollingiene, poarta razboaie victorioase impotriva saxonilor, avarilor, longobarzilor si este incoronat imparat al Occidentului la Roma in anul 800. Tratatul de la Verdun (843) consacra dezmembrarea Imp. Caroligian, a carui parte occidentala formeaza viitoarea Franta. In sec. 12-14, in timpul domniilor lui Pilip ll August si Pilip lV cel Frumos, sunt facuti primii pasi pe drumul intariri autoritatii regale si al centralizarii statale. Dupa infrangerile franceze din prima parte a razboiului de 100 de ani purtat impotriva Angliei (1337-1453), avantul national ( Jeanne d'Arc) permite incheierea victorioasa a indelungatei confruntari. Ludovic al Xl (1461-1483) reprima opozitia marilor seniori, iar domnia lui Francisc l (1515-1547) inaugureaza epoca absolutismului. Raspandirea calvinismului in prima jumatate a sec. 16 declanseaza pustiitoarele razboaie religioase (1562-1598) incheiate de Henric al lV, intemeietorul dinastiei de Bourbon (1589-1830) prin edictul de toleranta de la Nantes (1598). Domnia lui

Ludovic al XlV (1643-1715) marcheaza apogeul absolutismului francez ("statul sunt eu"), Franta devenind acum prima putere europeana. Frecventele razboaie din timpul lui Ludovic al XlV si Ludovic al XV ( 1715-1774) accentueaza tensiunile sociale, pierderea prin tratatul de la Paris (10.2.1763) a posesiunilor din India si a Canadei adancind criza economica si cea de credibilitate a absolutismului Bourbonilor. Revolutia franceza (14.7.1793- cucerirea Bastiliei) culmineaza cu proclamarea la 22.9.1792 a primei Republici, cu executia lui Ludovic al XVl (21.1.1793) si cu dictatura iacobina (1793-1794). Razboaiele de aparare a Republicii Franceze sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit in 1804 imparat al francezilor si arbitru omnipotent al Europei continentale. Restaurata in 1815, domnia Bourbonilor este inlaturat de revolutia din iulie 1830, care impune monarhia constitutionala a lui Ludovic Philip (1830-1848). In urma revolutiei din februarie 1848 este proclamata a ll-a Republica (1848-1852), apoi puterea este acaparata de Ludovic Napoleon (nepot al lui Napoleon l ), care se proclama sub numele de Napoleon lll imparat al Frantei (1852-1870). Infrangerea in razboiul cu Prusia (1870-1871) are ca urmare proclamarea la 4.9.1870 a celei dea lll-a Republici si scurtul intermezzo al insurectiei proletare a Comunei din Paris (mart.mai 1871). Pacea de la Frankfurt pe Main (10.5.1871) consacra pierderea Alsaciei si Lorenei. Cucerirea Algeriei (1830-1847) este urmata in a doua jumatate a sec. 19 de constituirea celui de-al doilea mare imp. colonial al lumii (Africa septentrionala, ecuatoriala, occidentala, Indochina, Oceania, etc.). Impreuna cu Rusia si Marea Britanie pune bazele Tripei Aliante (1904) care in primul razboi mondial (1914-1918) obtine victoria asupra Blocului Puterilor Centrale. Prin Pacea de la Versailles (1919) Alsacia si Lorena sunt retrocedate de Germania. Politica revansarda a Germaniei naziste are ca urmare declaratia de razboi a Frantei la 3.9.1939, urmata de invadarea teritorului francez si semnarea de catre, maresalul P.Ptain, a actului de capitulare la 22.6.1940. Gen Charles de Gaulle lanseaza in iunie 1940 la Londra, celebrul apel la continuarea luptei de catre francezi si constituie Comitetul National Francez care coordoneaza rezistenta antinazista. Debarcarea din Normandia (6.6.1944) si insurectia victorioasa a Parisului (19-25.8.1944) permit instalarea guvernului provizoriu prezidat de gen. De Gaulle. Constitutia din octombrie 1946 praclama cea de-a lV Republica, si transforma imp. colonial in Uniunea Franceza. Politicianismul si razboaiele de emancipare nationala din Indochina (1945-1954) si Algeria (1954-1962) adancesc criza celei de-a lV-a Republici si duc la instalarea unui guvern in frunte cu gen. de Gaulle care proclama la 4.10 1958 cea de-a V-a Republica, cu atributii sporite pentru seful statului.

1.1. Cadrul natural


Relief
Relieful Frantei este dezvoltat pe structuri hercinice (podisuri, munti, josi- care sunt erodati- , campii) si structuri alpine ( Mtii Alpi si Pirinei) Frana are un relief variat: n S-E, ntre lacul Geneva i Marea Mediteran, Alpii Francezi, cu vi adnci i relif glaciar tipic (gheari, vi custuri, lacuri glaciare), cu altitudinea sub 3000m n Alpii Maritimi i peste 4000m n Alpii Savoniei;n S-V, la grania cu Spania, munii Pirinei, semei, iar in E munii mai scunzi i mai vechi Jura i Vosges; acestora li se adaug regiuni

colinare i podiuri- Ardenii/Ardennes n N-E, Masivul Armorican n N-V, Masivul Central dominat de nalimi vulcanice, n partea central sudic- precum i bazine i culoare depresionare i cmpii litorale. Bazinul parizian (Bassin parisien), n partea central-nordic, este cea mai mare unitate natural a Franei, cu relief tipic de cueste, depresiuni i suprafee structurale n est, cu o zon joas, drenat de Loire i afluenii si n sud i suprafee din cret acoperite de loess i argil n nord; Bazinul aquitanian (Bassin aquitain) n sud-vest, cu podiuri calcaroase n est i nord (Perigord, Quercy, Charente) i o cmpie nisipoas (Landes de Gascogne) n vest, de-a lungul rmului golfului Biscaya. Corsica insul a Mrii Mediterane a devenit parte integrant a Franei n 1768. Are o suprafa de 8.680 km2 i 250.000 locuitori. Situat la 180 km n sud-estul oraului Nisa, Corsica are un relief accidentat, mai nalt n N-V, unde nalimea maxim ajunge la 2.710 m pe vrful Monte Cinto, iar n partea estic se afl o cmpie litoral fertil (Plaine dAleria). Numai n aceast parte, ce reprezint 2% din suprafaa insulei, se cultiv mslini, portocali, via-de-vie, restul fiind acoperit de pduri. Cel mai mare ora, principalul port, este Bastia cu 90.000 locuitori, dar capitala tradiional se afl pe coasta sud-vestic a insulei n oraul Ajaccio. Corsica este cea mai ntins insul a Franei i cea de-a patra ca ntindere din Marea Mediteran. Geografic i cultural este mult mai aproape de Italia dect de Frana. Micul ora Girolata este situat ntr-un golf strmt, aparinnd vestului insulei. Clima Clima Frantei este temperata, cu nuante determinate de cele doua fatade maritime (mediteraneana si atlantica) si de orientarea reliefului. Astfel, clima temperat-oceanica din zona litorala atlantica se caracterizeaza prin veri racoroase, ierni blande si precipitatii bogate () . Spre interiorul tarii, iernile sunt mai friguroase, iar precipitatiile, ce cad mai ales vara , sunt mai scazute. In sud, Franta se afla sub influenta climatului subtropical circumscris litoralului Marii Mediterane, cu veri uscate, fierbinti si ierni blande, ploioase. Uneori aici bat mistralul si tramontul, vanturi reci ce pot compromite culturile de citrice. Nivelul precipitatiilor in zona occidentala este de peste 800 mm, in est numai in unele locuri atinge 600 mm, iar in munti, unde clima este mai rece, precipitatiile sunt de peste 1.000 mm, care in mare parte cad iarna sub forma de zapada

Reeaua hidrografic

Reeaua hidrorafic este bine dezvoltat de o form detritic, cu densitatea medie de 0,48 km/km. n total n bazin exist 935 de ruri cu lungimea de 3 720 km, cele mai multe cu o lungime de pn la 10 km; 25 de ruri cu lungimea de 10-20 km, 6 ruri cu lungimea de 31-40 km, 3 ruri cu lungimea de 41-50 km, 5 ruri cu lungimea de 51-100 km, Cei mai mari aflueni de pe cursul superior i cel mediu sunt rurile Copceanca, Cubolta, Cinar, Camenca, Solone, Ciucul Mic, iar n cursul inferior (pe ultimii 80 km) Rul primete apele a doi aflueni

nsemnai - Cula i Coglnic. Este dens, legat printr-un sistem de canale (4.600 km) i orientat spre Oceanul Atlantic i spre Marea Mediteran. Exist numeroase lacuri, cele mai mari fiind Leman/Geneva, Le Bourget.

Mediul politic Republica Francez este o republic unitar semi-prezidenial cu puternice tradiii democratice guvernat conform constituiei celei de-A Cincea Republici Franceze aprobat prin referendum n 28 septembrie 1958. Puterea executiv este reprezentat de Preedinte, ales prin sufragiu universal pe o durat de 5 ani (pn n 2002 durata mandatului era de 7 ani) i de guvern, condus de un Prim Ministru numit de ctre preedinte. Puterea legislativ este reprezentat de Parlamentul Francez[3], bicameral, compus din Adunarea Naional (francez Assemble Nationale) i Senat (francez: Snat). Deputaii Adunrii Naionale reprezint circumscripiile locale i sunt alei prin vot universal uninominal pe o durat de 5 ani. Adunarea are puterea de a demite guvernul, astfel nct acesta este determinat de majoritatea parlamentar. Senatorii sunt alei pe o perioad de 6 ani de ctre un colegiu electoral format din aleii locali din teritoriu (consilieri municipali, departamentali, regionali)[4]. Puterile legislative ale Senatului Francez sunt limitate, amndou camerele trebuind s i dea acordul asupra legilor, dar n cazul disconcordanelor, Adunarea Naional este cea care decide, cu excepia legilor constituionale i ale unor legi organice. Principalele grupuri parlamentare sunt organizate n jurul a dou grupri politice opuse: gruparea de stnga, organizat n jurul Partidului Socialist (francez: Parti Socialiste) i gruparea de dreapta organizat n jurul UMP (francez: Union pour un Mouvement Populaire). Partidul de extrem dreapta Frontul Naional (francez: Front National) este actualmente al treilea partid francez, cu o cot relativ constant de peste 10% din voturi. n ciuda procentajului important al acestui partid, el nu este reprezentat n parlament datorit alegerilor de tip uninominal. Actualmente, partidul de guvernmnt este UMP care este singurul partid reprezentat n guvern. Puterea judiciar este un sistem de drept civil organizat sub form de coduri bazate pe Codul Napoleonian i respectnd principiile Declaraiei Drepturilor Omului i ale Ceteanului. Sistemul juridic este divizat n dou mari domenii: Drept public i Drept privat, dreptul privat incluznd Dreptul civil i Dreptul penal, iar dreptul public incluznd Dreptul administrativ i Dreptul constituional. n cadrul fiecrui jurisdicii, cu excepia dreptului constituional unde exist doar Curtea Constituional, exist o serie de tribunale i curi organizate ierarhic.

Mediul economic Situat printre primele cinci puteri ale economiei mondiale, Frana dispune de variate resurse minerale, dar cu o productie modest i n scdere, apelnd n msura din ce n ce mai mare la importul de materii prime i semifabricate. Industria are un ridicat nivel tehnologic, competitiv mai ales n aeronautica, material rulant, energia nuclear, industria alimentar. n ansamblul economiei mondiale, poziia Franei s-a erodat n ultimele dou decenii (n 1970 reprezentnd 8,2% din producia industrial a OECD iar n 1990 doar 5,7%). Agricultura antreneaz 7% din populaia activ dei are o contribuie redus n PNB (3,3%), Frana situndu-se pe locul nti n Europa i cinci n lume la producia de cereale. Ca valoare a exporturilor agricole, Frana ocup locurile doi-trei pe glob. Viticultura este i ea larg reprezentat (locul al doilea pe glob la producia de struguri i de vinuri). Creterea animalelor asigur 53% din valoarea porduciei agricole. Se cresc bovine, porcine si ovine. Reeaua cilor de comunicaii este bine dezvoltat i polarizat de capital. Balana comercial este echilibrat, principalii parteneri fiind trile CEE. Turismul are o contribuie nsemnat (peste 20 miliarde USD anual) la balana de pli Potrivit datelor publicate de Institutul Naional de Statistic din Frana (INSEE), dup declinul economic nregistrat n cel de-al doilea trimestru, Produsul Intern Brut (PIB) al Franei a realizat o cretere de 0,4% n perioada iulie - septembrie, depind prognozele, ceea ce determin o posibil cretere economic anual de 1,7%, care se apropie de obiectivul propus de guvernul francez. Dei indicii economici s-au mbuntit, din sectorul industrial au sosit veti proste. Potrivit informaiilor oferite de sindicate, grupul auto Citroen intenioneaz s reduc, n 2012, cu cteva mii numrul locurilor de munc. Pe de alt parte, ngrijorrile investitorilor legate de Frana i de zona euro nu s-au redus.

Capitolul 2 .Descrierea cereri si ofertei turistice 2.1 Cererea turistica