Sunteți pe pagina 1din 136

JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE

Bucureşti 2004

1
La elaborarea textelor acestor broşuri au contribuit:
Experţi:
ILEANA PASCAL
MONICA VLAD
ŞTEFAN DEACONU
CODRU VRABIE

Supervizare:
ELENA SIMINA TĂNĂSESCU
AUREL CIOBANU - DORDEA

În cadrul proiectului
„Campanie de informare a funcţionarilor publici privind conţinutul
acquis-ului comunitar“
au fost elaborate broşuri privind
primele 15 capitole de negociere în anul 2002
şi pentru ultimele 15 capitole în anul 2004

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


Justiţie şi afaceri interne. - Pipera : Dacris, 2004
ISBN 973-86939-8-5

34

© CRJ 2004

2
Lista capitolelor în care este împărţit acquis-ul comunitar,
în vederea negocierilor cu statele care aderă
la Uniunea Europeană

Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor


Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor
Capitolul 3: Libera circulaţie a serviciilor
Capitolul 4: Libera circulaţie a capitalului
Capitolul 5: Dreptul societăţilor comerciale
Capitolul 6: Politica în domeniul concurenţei
Capitolul 7: Agricultură
Capitolul 8: Pescuitul
Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor
Capitolul 10: Impozitarea
Capitolul 11: Uniune economică şi monetară
Capitolul 12: Statistică
Capitolul 13: Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă
Capitolul 14: Energia
Capitolul 15: Politica industrială
Capitolul 16: Întreprinderile mici şi mijlocii
Capitolul 17: Ştiinţa şi cercetarea
Capitolul 18: Educaţie, formare profesională şi tineret
Capitolul 19: Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei
Capitolul 20: Cultura şi politica în domeniul audiovizualului
Capitolul 21: Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale
Capitolul 22: Protecţia mediului înconjurător
Capitolul 23: Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii
Capitolul 24: Justiţie şi afaceri interne
Capitolul 25: Uniune vamală
Capitolul 26: Relaţii externe
Capitolul 27: Politica externă şi de securitate comună
Capitolul 28: Control financiar
Capitolul 29: Dispoziţii financiare şi bugetare
Capitolul 30: Instituţii
Capitolul 31: Diverse

3
ABREVIERI

C.E. Comunitatea Europeană


D.S.P.M. Direcţia pentru Străini şi Probleme de Migrări
G.A.F.I. (F.A.T.F.) Grupul de Acţiune Financiară împotriva Spălării
Banilor (în cadrul OCDE)
H.G. Hotărâre a Guvernului
I.G.P.F. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
J.A.I. Justiţie şi Afaceri Interne
J.O. (O.J.) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
M.A.I. Ministerul Administraţiei şi Internelor
O.C.D.E. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică
O.L.A.F. Oficiul European de Luptă Antifraudă
O.N.R. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi
O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite
O.U.G. Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului
P.N.A.R. Planul Naţional pentru Aderarea României la UE
S.I.S. Sistemul de Informaţii Schengen
S.J.E. Spaţiul Judiciar European
T.I. Tehnologia informaţiilor
T.U.E. Tratatul asupra Uniunii Europene
U.E. Uniunea Europeană

4
Actele normative adoptate la nivel comunitar

Tratatele constitutive (versiunile republicate, în urma modificărilor


şi completărilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană şi
Tratatului asupra Uniunii Europene), legislaţia în vigoare, legislaţia
în pregătire, precum şi hotărârile recente pronunţate de Curţii
Europeană de Justiţie se regăsesc în cadrul bazei de date cu acces
gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex).

În temeiul şi în conformitate cu dispoziţiile tratatelor constitutive,


instituţiile UE cu competenţe în procesul legislativ adoptă, în esenţă,
următoarele acte normative :
• Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data
intrării lor în vigoare atât pentru statele membre, cât şi pentru
persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul acestora.
Regulamentele se aplică direct pe teritoriul statelor membre, cărora le
este interzis să adopte măsuri de transpunere sau orice alte măsuri
care ar putea îngrădi aplicarea lor directă. Dacă în text nu este
precizată data intrării în vigoare, aceasta va fi reprezentată de cea de
a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene.
• Directivele sunt actele stabilesc numai obiective obligatorii pentru
statele membre, lăsând la latitudinea acestora modalităţile de atingere
a lor. În text este precizată data până la care statele membre trebuie să
adopte măsurile de adaptare la directiva în cauză. Directivele se
aplică şi ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai după
expirarea termenului de transpunere.
• Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele
membre sau persoanele juridice cărora le sunt adresate. Unele au
caracter individual (având un singur destinatar sau un număr limitat
de destinatar), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru
toate statele membre şi pentru persoanele fizice şi juridice aflate pe
teritoriul acestora).
• Recomandările, rezoluţiile şi avizele sunt acte fără caracter

5
obligatoriu, jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea
legislaţiilor şi practicilor naţionale.
• Acordurile şi convenţiile sunt înţelegeri în formă scrisă supuse
dreptului internaţional dar încheiate fie de către Comunităţi cu state
terţe, fie de către acestea şi statele membre cu state terţe, fie numai
între statele membre, în conformitate cu competenţele stabilite prin
tratatele constitutive.
Într-o serie de domenii, în afara actelor normative mai sus arătate,
instituţiile Uniunii adoptă şi alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea
vor fi arătate şi explicate în cadrul prezentării domeniilor respective.

Baza de date EUR-Lex permite regăsirea tuturor actelor legislative în


vigoare sau în pregătire prin intermediul mai multor facilităţi de căutare:
1. Indexul analitic al directorului de legislaţie (regăsirea legislaţiei
în funcţie de domeniu);
2. Indexul alfabetic al directorului de legislaţie (regăsirea legislaţiei
după termeni cheie ordonaţi alfabetic);
3. căutare după numărul Jurnalului Oficial în care s-a publicat actul
legislativ;
4. căutare după numărul actului legislativ (cu ajutorul unui cod
format automat de către facilitatea de căutare);
5. căutare după cuvinte cheie în text.
Toate aceste facilităţi de căutare uşurează considerabil regăsirea
unui act legislativ sau a actelor legislative încadrate la un anumit
domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea
mai utilă facilitate este indexul analitic al directorului de legislaţie
(cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind împărţit cel puţin pe
subcapitole).

6
Cuprins

I. Introducere 9

II. Acquis-ul comunitar în domeniul justiţiei şi afacerilor interne 12


1. Temeiul juridic 12
2. Politica în domeniul vizelor 13
3. Controlul frontierelor 16
4. Politica în domeniul migraţiei 16
5. Probleme legate de azil 17
6. Protecţia datelor 18
7. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei
organizate 18
8. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei 21
9. Combaterea drogurilor 21
10. Lupta împotriva spălării banilor 22
11. Cooperarea vamală 23
12. Cooperarea juridică 23
A. În materie civilă 23
B. În materie penală 26

III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în domeniul


justiţiei şi afacerilor interne 29
1. Politica în domeniul vizelor 29
a) Armonizare legislativă 29
b) Capacitate administrativă 31
2. Controlul frontierelor 31
a) Armonizare legislativă 31
b) Capacitate administrativă 32
3. Politica în domeniul migraţiei 33
a) Armonizare legislativă 33
b) Capacitate administrativă 35
4. Probleme legate de azil 35
a) Armonizare legislativă 35
b) Capacitate administrativă 36

7
5. Protecţia datelor 37
a) Armonizare legislativă 37
b) Capacitate administrativă 39
6. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei
organizate 39
a) Armonizare legislativă 39
b) Capacitate administrativă 41
7. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei 41
a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 41
8. Combaterea drogurilor 43
a) Armonizare legislativă 43
b) Capacitate administrativă 43
9. Lupta împotriva spălării banilor 44
a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 44
10. Cooperarea vamală 45
a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 45
11. Cooperarea juridică 47
A. În materie civilă 47
a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 47
B. În materie penală 49
a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 49
12. În perspectivă 50

ANEXĂ
Legislaţia comunitară relevantă în domeniul justiţiei şi afacerilor
interne 54
În domeniul vizelor 55
În domeniul controlului frontierelor 69
În domeniul migraţiei 80
În domeniul azilului 91
În domeniul protecţiei datelor 96
În domeniul cooperării poliţieneşti, luptei împotriva criminalităţii,
a fraudei, corupţiei, spălării banilor şi traficului de droguri 99
În domeniul cooperării vamale 117
În domeniul cooperării juridice 121

8
I. Introducere
Cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, a fost
instituţionalizată iniţial prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii
Europene (TUE). Scopul acestei cooperări a fost, pe de o parte, acela de
a înlătura ultimele obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor în
interiorul Uniunii, iar, pe de alta, de a aprofunda cooperarea statelor
membre în aceste domenii. Cooperarea include politica acordării de azil;
regulile aplicate în cazul trecerii frontierelor externe ale statelor membre;
politica în domeniul imigraţiei; combaterea traficului de droguri;
combaterea fraudei internaţionale; cooperare juridică în materie de drept
civil şi penal; cooperare în domeniul vamal; cooperare poliţienească.

Scopul politicilor de justiţie şi afaceri interne este acela de a realiza un


spaţiu European, în care libertatea, securitatea şi justiţia să fie păstrate şi
mai bine exprimate. Acestea constituie unele din punctele cele mai
sensibile pentru opinia publică. De aceea, negocierile asupra acestui
capitol nu vizează atât obţinerea unor perioade de tranziţie, ci mai
degrabă găsirea căilor de creştere a încrederii statelor membre în
capacitatea statelor candidate de a aplica acquis-ul comunitar. Aspecte
precum controlul la frontiere, migraţia ilegală, traficul de droguri şi
spălarea banilor, protecţia datelor şi recunoaşterea reciprocă a deciziilor
instanţelor judecătoreşti, trebuie, ca până la aderare să poată fi aplicate şi
administrate la standarde ridicate de către România, iar administraţia
publică şi sistemul judiciar trebuie să fie capabile să lucreze conform
cerinţelor europene.

Ca acte normative, în această sferă sunt utilizate diverse instrumente,


precum: acţiunile comune, poziţiile comune, deciziile-cadru şi
convenţiile. În ciuda progreselor semnificative, au fost exprimate şi critici
cu privire la toate acţiunile întreprinse în cadrul cooperării în acest
domeniu. S-a căzut de acord asupra nevoii de a fi introduse prevederi mai
eficiente în scopul întăririi structurilor de cooperare şi încorporarea în

9
cadrul legislativ comunitar a domeniilor menţionate mai înainte, ce sunt
legate de controlul persoanelor (azil, imigrare şi trecerea graniţelor
externe).

Iniţial, toate domeniile referitoare la justiţie şi afaceri interne erau


reglementate prin metoda interguvernamentală în cadrul celui de-al
treilea pilon al UE. Tratatul de la Maastricht (1992) a plasat aici şi
politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe şi
politica referitoare la imigraţie (Titlul VI - cooperarea în domeniul
justiţiei şi afacerilor interne, cunoscut şi sub numele de al treilea pilon al
UE).

Progresele înregistrate începând din 1993, datorită cooperării în materie


de justiţie şi afaceri interne, au determinat înscrierea unor obiective mai
ambiţioase în Tratatul de la Amsterdam (1997). Pentru a permite o
veritabilă liberă circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi
pentru a lupta mai eficient împotriva crimei organizate şi fraudelor, s-a
decis instituirea unui spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie. De la
intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, aceste domenii sunt
repartizate între pilonul I şi III. În cadrul primului pilon, unde
funcţionează metoda comunitară, a fost adăugat un nou titlu TUE: vize,
azil, imigrare şi alte politici referitoare la libera circulaţie a persoanelor.
Totodată, a prevăzut o perioadă de 5 ani până la momentul în care se vor
aplica procedurile comunitare şi în aceste domenii.

Consiliul European de la Viena din decembrie 1998 a aprobat Planul


de Acţiune al Consiliului şi Comisiei de stabilire a unui spaţiu al
libertăţii, securităţii şi justiţiei, care deschide o nouă dimensiune pentru
acţiunea în acest domeniu, după intrarea în vigoare a Tratatului de la
Amsterdam. Totodată, Consiliul a cerut să se acorde o atenţie sporită
creării unui Spaţiu Juridic European (S.J.E.), în conformitate cu Tratatul
de la Amsterdam, care să conţină instrumentetele necesare pentru o
cooperare juridică eficientă şi dezvoltarea rolului Europol, ca instrument
de luptă împotriva crimei organizate. Acest plan de acţiune a fost detaliat
şi dezvoltat de Consiliul European de la Tampere, din octombrie 1999.

10
Anumite sectoare au fost circumscrise cadrului legislativ comunitar, în
timp ce noi domenii şi metode au luat naştere. “Spaţiul Schengen”, creat
în afara cadrului juridic al Uniunii Europene, la iniţiativa unor state
member, care au dorit să avanseze mai mult în ceea ce priveşte libera
circulaţie a persoanelor, a fost în cele din urmă inclus în tratatele UE şi
CE. Funcţionarea sa, are ca rezultat eliminarea controalelor la frontierele
interne ale Uniunii (între statele membre).

Ca şi în cazul extinderilor anterioare, participarea noilor state membre la


“spaţiul Schengen” va face obiectul unei decizii unanime a Consiliului,
după aderare şi după examinarea atentă a gradului de pregătire practică şi
legislativă a noilor state membre. Aderarea la UE nu va duce imediat la
eliminarea controalelor la graniţele dintre statele mai vechi şi cele mai
noi. Ca şi în cazul extinderilor precedente, aceasta va face subiectul unei
decizii distincte a Consiliului, la un anumit timp după aderare şi după o
analiză detaliată a nivelului de pregătire al noilor state membre din punct
de vedere legislativ şi practic.

Un instrument cheie în perioada de pregătire pentru aderare, îl constituie


Planul de acţiune pentru implementarea Acordului Schengen, care
trebuie să demonstreze înţelegerea profundă a implicaţiilor acquis-ului
Schengen şi să prezinte un program credibil pentru adoptarea acestora
înainte de aderare. În acest sens, toate ţările candidate au prezentat un
asemenea plan.

Prin politica sa, Uniunea Europeană are în vedere crearea unei zone
europene de libertate, securitate şi justiţie, în care nu mai este nevoie de
controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de cetăţenie. În
acelaşi timp, se desfaşoară un amplu proces de implementare a unor
standarde comune în ceea ce priveşte controlul la frontierele externe ale
Uniunii şi politicile de vize, azil şi imigraţie. Marea Britanie şi Irlanda nu
au acceptat să ia parte la măsurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la
Roma, iar Danemarca participă doar în cadrul măsurilor referitoare la
politica de vize.

11
În ceea ce priveşte România, Parteneriatul pentru aderare constituie
actualmente elementul-cheie al strategiei consolidate de pre-aderare,
enunţând principiile, obiectivele şi priorităţile de acţionare şi mobilizând
într-un cadru unic toate formele de asistenţă comunitară.
În 2000, au început efectiv negocierile de aderare, pe capitole, a
României la Uniunea Europeană, iar Capitolul referitor la Justiţie şi
Afaceri Interne a început să fie negociat abia în primul semestru al anului
2002, fiind în curs de negociere.

II. Acquis-ul comunitar în domeniul justiţiei şi


afacerilor interne
1. Temeiul juridic

Justiţia şi Afacerile Interne reprezintă unul din cei trei piloni pe care se
fondează Uniunea Europeană, alături de Comunităţile Europene (Pilonul
I) şi Politica Externă şi de Securitate Comună (Pilonul II). Cooperarea
domeniilor justiţiei şi afacerilor interne formează obiectul dispoziţiilor
speciale cuprinse în Titlul VI din Tratatul de la Maastricht, în care sunt
enumerate probleme de interes comun pentru care sunt prevăzute
proceduri de cooperare. Ulterior, Tratatul de la Amsterdam a reorganizat
cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne, stabilind ca obiectiv
crearea unui spaţiu al liberei circulaţii, securităţii şi justiţiei.

Spaţiul comun de justiţie şi cooperare în acest domeniu este unul din


obiectivele fundamentale prevăzute în dispoziţiile Tratatului de la Roma,
ce trebuie îndeplinit în vederea realizării pieţei comune. Libera circulaţie
a persoanelor, eliminarea controalelor la frontierele interne, lupta
împotriva crimei organizate, a traficului de droguri şi cooperarea juridică
în materie civilă şi penală constituie o parte a unui concept mult mai larg,
cel de piaţă internă – ce nu poate fi realizată în condiţiile existenţei unor
frontiere interne şi a restricţionării circulaţiei persoanelor fizice. Sensul
conceptului de cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne a
evoluat foarte mult de la momentul apariţiei sale.

12
Baza legală a justiţiei şi afacerilor interne este constituită de articolele 29-
42 din Tratatul Uniunii Europene, de art. 17-22 şi art. 61-69 din Tratatul
instituind Comunitatea Europeană.

2. Politica în domeniul vizelor

Cea mai importantă etapă în realizarea unui spaţiu al liberei circulaţii a


persoanelor, este reprezentată de încheierea celor două acorduri
Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) şi Convenţia de
Implementare Schengen (semnată la 19 iunie 1990 şi intrată în vigoare la
26 martie 1995).

Acordul Schengen a fost semnat în 14 iunie 1985 de Germania, Belgia,


Franţa, Luxemburg şi Olanda, având drept obiectiv suprimarea progresivă
a controalelor la frontierele comune şi instaurarea unui regim de liberă
circulaţie pentru toate persoanele-resortisanţi ai statelor semnatare, ai
celorlalte state membre ale Comunităţii sau ai statelor terţe. Convenţia
de aplicare a Acordului Schengen a fost semnată în 19 iunie 1990 de
aceleaşi 5 state. Ea defineşte condiţiile de aplicare şi garanţiile de punere
în practică a liberei circulaţii a persoanelor, modifică legile naţionale şi
este supusă ratificării parlamentare. Italia (1990), Spania şi Portugalia
(1991), Grecia (1992), Austria (1995), Suedia, Finlanda şi Danemarca
(1996), s-au alăturat listei semnatarilor. Islanda şi Norvegia sunt de
asemenea, părţi la Convenţie. Acordul, Convenţia, declaraţiile şi deciziile
adoptate de Comitetul Executiv al Spaţiului Schengen, formează acquis-
ul Schengen. În momentul redactării Tratatului de la Amsterdam, s-a
decis integrarea acestui acquis în Uniunea Europeană, începând din 1 mai
1999, deoarece el corespunde unuia din principalele obiective ale pieţei
unice: libera circulaţie a persoanelor. Integrarea juridică a acquis-ului
Schengen în Uniunea Europeană a fost însoţită de o integrare
instituţională. Consiliul UE a înlocuit Comitetul Executiv Schengen, iar
Secretariatul General al Consiliului a luat locul Secretariatului Schengen.

În prezent, Convenţia este semnată de 13 dintre statele membre UE.


Irlanda şi Marea Britanie nu sunt părţi la Convenţie, dar au avut

13
posibilitatea să opteze pentru aplicarea anumitor componente ale acquis-
ului Schengen. Din momentul aplicării Convenţiei, au fost eliminate
controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare. Directiva
Consiliului din 28 februarie 2002, reglementează cererea Irlandei de a
participa la câteva dispoziţii ale acquis-ului Schengen, un pas
premergător spre adoptarea deplină a acquis-ului Schengen de către acest
stat.

Implementarea Convenţiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor


la frontierele interne pentru toate persoanele, incluzând măsuri de întărire
a controalelor la frontierele externe. Aceste măsuri implică o politică de
vize comună, prelucrarea cererilor de azil într-un sistem unic, cooperare
judiciară şi poliţienească, precum şi un schimb eficient de informaţii. La
frontierele externe ale spaţiului Schengen, cetăţenii UE trebuie doar să
prezinte un document de identificare valid, iar cetăţenii terţelor ţări
cuprinse în lista comună a ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de viză de
intrare, trebuie doar să posede o viză unică, emisă de statul membru UE
de destinaţie a sejurului, şi care va fi valabilă în întregul spaţiu Schengen.
Totuşi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viză în cazul
cetăţenilor unor terţe ţări.

Dat find că Islanda şi Norvegia sunt părţi la Convenţia Schengen fără a fi


state membre UE, ele au semnat un acord cu UE la 18 mai 1999. Ele
devin astfel asociate la punerea în aplicare şi la dezvoltarea acquis-ului
Schengen. Prin urmare, cele două ţări participă la spaţiul de liberă
circulaţie din cadrul Uniunii

Acquis-ul în domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din


Convenţia de aplicare a Acordului Schengen şi de o serie de alte acte
normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen în ţările
UE, stabilirea unui model tip de viză – Regulamentul Consiliului nr.
334/2002/CE pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr.
1683/1995 sau stabilirea unui model uniform de viză/formular de cerere
de viză eliberată de statele membre titularilor unui document de călătorie
nerecunoscut de statul membru care stabileşte formularul – Regulamentul

14
Consiliului 333/2002/CE.

În privinţa ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în


spaţiul comunitar, Manualul Comun fixează lista ţărilor terţe ai căror
resortisanţi sunt supuşi obligaţiei de viză pentru a trece frontierele externe
ale statelor membre UE. Manualul Comun stabileşte şi lista ţărilor ai
căror cetăţeni sunt exceptaţi de la această obligaţie. În prezent, lista
negativă a UE, cu privire la ţările ai căror cetăţeni au nevoie de viză
pentru a intra în spaţiul comunitar, cuprinde un număr de peste 100 de
ţări. Reglementarea liberei circulaţii a străinilor în spaţiul comunitar,
străini posesori ai unei vize de lungă durată, este dată de Regulamentul
Consiliului nr. 1091/2001, care se referă la libera circulaţie a persoanelor
ce posedă o viză cu durată mai mare de 30 de zile. Directiva Consiliului
nr. 2001/40/CE reglementează cadrul legal privind recunoaşterea
reciprocă a deciziilor de îndepărtare a resortisanţilor statelor terţe. Astfel,
dacă un stat membru UE ia decizia de îndepărtare a unui cetăţean de pe
teritoriul său, decizia este valabilă pe întreg spaţiul ţărilor membre UE.

În perspectiva creării unui spaţiu comunitar în care controalele la


frontiere vor dispărea, iar libera circulaţie a cetăţenilor va fi deplină, este
nevoie de crearea unei securităţi a frontierelor externe şi de o solidaritate
a statelor UE în acest sens. Forţele de poliţie cooperează în depistarea şi
prevenirea criminalităţii şi au drept de urmărire a criminalilor fugari şi a
traficanţilor de droguri pe teritoriul unui stat învecinat din spaţiul
Schengen. Pentru funcţionarea cât mai eficientă a Convenţiei, a fost
introdusă o măsură tehnică corelativă esenţială – Sistemul de Informaţii
Schengen (SIS), sistem ce furnizează informaţii referitoare la intrarea
cetăţenilor terţelor ţări, problemele legate de vize şi de cooperarea
poliţienească. Accesul la SIS este restricţionat în principal la poliţie şi la
autorităţile responsabile cu controlul la frontiere. Reglementarea legală a
acestui sistem este dată de art. 92-125 din Convenţia de Implementare a
Acordului Schengen.

15
3. Controlul frontierelor

Desfiinţarea controalelor la frontierele interne şi libera circulaţie a


persoanelor în tot spaţiul comunitar, poate duce la apariţia unor probleme
legate de migraţia clandestină. Art. 3-8 din Convenţia Schengen,
reglementează modul de supraveghere şi control al frontierelor externe.
Pe lângă stabilirea unei liste a ţărilor terţe ai căror cetăţeni au nevoie de
viză (Anexa I la Manualul Comun) sau nu (Anexa II la Manualul
Comun), pentru a intra în spaţiul comunitar, au fost luate o serie de
măsuri privind controlul şi securitatea frontierelor UE în statele ale căror
frontiere constituie frontiere externe ale spaţiului.

4. Politica în domeniul migraţiei

În vederea creării unui spaţiu sigur cu frontiere sigure şi a combaterii


migraţiei ilegale, este nevoie de o cooperare a statelor în acest domeniu.
Programe privind cooperarea între administraţiile vamale ale statelor
membre sau între serviciile de poliţie, precum Europol, ori programe de
cooperare în domeniul judiciar, precum programul “Grotius”, duc la
realizarea unei solidarităţi între state şi la crearea unui spaţiu comunitar
sigur. În acest sens contribuie Decizia Consiliului din 28 februarie 2002,
referitoare la măsurile de control şi sancţiunile penale în domeniul
drogurilor.

De asemenea, Directiva Consiliului 2002/90/CE din 28 noiembrie 2002,


privind definirea infracţiunii de ajutare de intrare, tranzitare sau rămînere
ilegală pe teritoriul UE, are în vedere incriminarea faptelor de ajutare de
pătrundere, tranzitare sau în vederea rămânerii ilegale pe teritoriul UE.
Toate aceste fapte sunt sancţionate penal. Directiva incriminează penal nu
doar făptuitorul, ci şi instigatorul şi complicele.

Directiva Consiliului nr. 2001/51/CE, pentru completarea art. 26 din


Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, se înscrie
şi ea în contextul luptei împotriva imigraţiei ilegale pe teritoriul statelor
membre UE şi cuprinde prevederi referitoare la controlul şi sancţionarea

16
celor care transportă cetăţeni ce aparţin unor terţe ţări şi care se află ilegal
pe teritoriul comunitar. Directiva impune şi anumite sume cu care sunt
sancţionaţi astfel de transportatori şi este o măsură de securitate în plus
împotriva imigraţiei clandestine. Astfel că cei găsiţi vinovaţi de
infracţiunea de a transporta clandestin cetăţeni ce stau ilegal pe teritoriul
statelor membre UE, sunt supuşi unei amenzi de cel puţin 5000 Euro
pentru fiecare persoană transportată. Statele membre trebuie să ia
măsurile necesare combaterii acestui fenomen până cel târziu în februarie
2003. Directiva a intrat în vigoare pe data de 10 august 2001.

5. Probleme legate de azil

Convenţia de la Dublin, ce defineşte ţara responsabilă pentru analizarea


cererilor de azil înaintate într-un stat membru, a intrat în vigoare la 1
septembrie 1997, în 12 state membre, la 1 octombrie 1997, în Austria şi
Suedia şi la 1 ianuarie 1998, în Finlanda. Convenţia stabileşte principiul
conform căruia un singur stat membru este responsabil cu analizarea
cererilor de azil formulate de aceeaşi persoană. Tendinţa este de a crea un
sistem comun în vederea ţinerii unei evidenţe cu privire la cererile de azil.
În acest sens Regulamentul Consiliului nr. 407/2002/CE, stabileşte câteva
modalităţi de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 2725/2000/CE, ce
se referă la crearea sistemului EURODAC pentru compararea
amprentelor digitale. În acelaşi timp, azilanţii şi refugiaţii, trebuie să
beneficieze în perioada desfăşurării procedurii de acordare a dreptului de
azil, de asigurarea unui standard minim de viaţă şi de respectarea
drepturilor lor. Pe de altă parte, este necesară întărirea cooperării
administraţiilor vamale în domeniul problemelor legate de azil şi
organizarea bazei de date comune întregului spaţiu comunitar, cu privire
la ţările generatoare de azilanţi.

Regulamentul Consiliului nr. 343/2003, privind stabilirea criteriilor şi


mecanismelor de determinare a statelor membre responsabile pentru
examinarea cererii de azil, depusă într-unul din statele member, de către o
persoană dintr-un stat terţ, se referă la modalitatea de aplicare a
sistemului EURODAC de comparare a amprentelor digitale, în vederea

17
creării unei baze de date cu persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii
Europene. După încetarea Convenţiei de la Dublin, cu privire la
rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de către un singur stat UE,
sistemul EURODAC are menirea de a crea o bază de date informaţională,
cu privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului Schengen. Această bază
de date va putea fi accesată de către orice stat membru al spaţiului
Schengen în vederea verificării exactităţii datelor furnizate de către
solicitanţii de azil.

6. Protecţia datelor

În cadrul liberei circulaţii a persoanelor, un aspect important îl constituie


protecţia datelor cu caracter personal. Am văzut că politicile privind
controlul frontierelor, al migraţiei, politicile în domeniul dreptului de azil,
sunt strâns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperării
bilaterale şi multilaterale între state în vederea realizării unui spaţiu
comunitar sigur al liberei circulaţii a persoanelor.

Convenţia pentru protejarea datelor personale faţă de prelucrarea


automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg, la 28
ianuarie 1981, face parte din lista acquis-ului comunitar în domeniul
liberei circulaţii a persoanelor şi conţine prevederi cu privire la asigurarea
securităţii datelor personale, garanţii pentru protecţia drepturilor
persoanelor fizice ale căror date se prelucrează automatizat, categoriile
speciale de date precum şi regulile fluxului transfrontalier de date în
cadrul cooperării internaţionale.

7. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate

Titlul VI din Tratatul asupra Uniunii Europene, denumit “Cooperarea


poliţienească şi judiciară în materie penală”, are ca obiectiv prevenirea şi
combaterea: rasismului şi a xenofobiei, terorismului, traficului de fiinţe
umane, infracţiunilor săvârşite împotriva copiilor, traficului de droguri,
traficului de arme, corupţiei şi fraudei.

18
Noul titlu prevede o mai strânsă cooperare între forţele de poliţie,
autorităţile vamale şi judiciare, atât direct, cât şi prin Oficiul European de
Poliţie (Europol) şi, acolo unde este necesar, armonizarea legislaţiei
penale din statele membre. Consiliul UE continuă să joace un rol de
conducere în cadrul acestui pilon, iar unele din instrumentele aflate la
dispoziţia sa, s-au perfecţionat: poziţiile comune şi convenţiile au fost
menţinute, dar acţiunile comune au fost înlocuite de două instrumente noi
- deciziile şi deciziile-cadru. Mai mult, acquis-ul Schengen, dezvoltat de
unele state membre într-un cadru interguvernamental, care include şi
cooperarea poliţienească şi judiciară, urmează să fie integrat în cadrul
Uniunii Europene în viitorul apropiat.

Ideea unui Oficiu European de Poliţie, a fost lansată pentru prima oară cu
ocazia Consiliului European de la Luxemburg, din 28 şi 29 iunie 1991.
Planul de atunci, avea în vedere înfiinţarea unui nou organism, care să
ofere cadrul necesar pentru dezvoltarea colaborării organelor de poliţie
din statele membre ale Uniunii pentru prevenirea şi combaterea pe plan
internaţional a crimei organizate, inclusiv a terorismului şi a traficului de
droguri. Convenţia prin care s-au pus bazele Europolului a fost semnată
în iulie 1995 şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998.

Tratatul de la Amsterdam, conferă Europol o serie de sarcini:


coordonarea şi implementarea investigaţiilor specifice întreprinse de
autorităţile statelor membre, dezvoltarea unei competenţe de specialitate,
pentru a ajuta statele membre în investigaţiile lor în domeniul crimei
organizate, precum şi stabilirea de contacte cu procurorii şi anchetatorii
specializaţi în combaterea crimei organizate.

Oficiul European de Poliţie, cu sediul la Haga a devenit operaţional de la


1 iulie 1999 şi are competenţe în combaterea terorismului şi a falsificării
banilor. Europol este organul Uniunii Europene de urmărire penală care
se ocupă de domeniul criminalităţii. Misiunea sa este de a îmbunătăţi
eficienţa şi cooperarea dintre autorităţile competente ale statelor membre
în prevenirea şi combaterea formelor grave ale criminalităţii organizate
internaţionale şi spălarea banilor. Misiunea Europol-ului este aducerea

19
unei importante contribuţii la măsurile de urmărire penală ale Uniunii
Europene împotriva criminalităţii organizate şi, mai ales, împotriva
organizaţiilor criminale participante.

Europol sprijină activităţile statelor member, mai ales la urmărirea penală


a traficului ilegal de droguri, reţelelor ilegale de imigrare, terorismului,
traficului ilegal cu autovehicule, falsificării de bani (falsificarea monedei
Euro) şi a altor mijloace de plată, spălării banilor. În afară de acestea,
priorităţile Europol-ului, mai includ infracţiunile comise împotriva
persoanelor, infracţiunile financiare şi cele comise prin Internet. Acestea
se aplică acolo unde sunt implicate structuri criminale organizate şi unde
sunt afectate două sau mai multe state membre.

Europol susţine statele membre prin următoarele măsuri: promovarea


schimbului de informaţii, în conformitate cu legislaţia naţională, între
ofiţerii de legătură ai Europol (ELOs). Aceştia sunt detaşaţi la Europol de
către statele member, ca reprezentanţi ai diferitelor organe naţionale de
urmărire penală; furnizarea analizelor operaţionale pentru susţinerea
activităţilor statelor membre; generarea de rapoarte strategice (de ex.
aprecierea primejduirii) şi analize ale criminalităţii de către Europol pe
baza informaţiilor şi cunoştinţelor furnizate de statele membre, respectiv
obţinerea de informaţii din alte surse şi punerea la dispoziţie a
cunoştinţelor de specialitate şi sprijinului tehnic pentru investigaţii şi
operaţiuni desfăşurate în cadrul Uniunii Europene, sub controlul şi
responsabilitatea legală a statelor membre implicate. Europol activează şi
pentru promovarea analizei criminalităţii şi armonizării metodelor de
investigare în statele membre.

Pentru o mai eficientă combatere a criminalităţii, organizate în context


transfrontalier în cadrul UE, Consiliul European de la Tampere din
octombrie 1999, a decis crearea unei divizii (EUROJUST), compusă din
procurori naţionali, magistraţi, ofiţeri de poliţie, detaşaţi din fiecare stat
membru. EUROJUST are ca sarcină facilitarea coordonării autorităţilor
judiciare naţionale şi sprijinirea investigaţiilor în cazuri de crimă
organizată, trafic de droguri etc.

20
8. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei

Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei are temeiuri juridice diferite,


ambele fiind amendate de Tratatul de la Amsterdam: articolul 29 din
Tratatul asupra Uniunii Europene cere o “cooperare sporită între forţele
de poliţie, autorităţile vamale şi alte autorităţi competente din statele
membre, direct şi prin intermediul Europol” în acest domeniu, iar
articolul 280 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, se referă la
activităţi care afectează interesele financiare ale Comunităţii. Astfel,
Consiliul şi Parlamentul European au puterea de a adopta măsuri în
cadrul procedurii de codecizie, după consultarea Curţii de Conturi.

La 26 iulie 1995, s-a semnat o Convenţie pentru protecţia intereselor


financiare ale Comunităţii, ca un instrument în cadrul pilonului III.
Scopul său principal este, ca legislaţia penală a statelor membre, să
includă ca infracţiune frauda împotriva intereselor financiare ale
Comunităţii. Din anul 1988, urmărirea acestui tip de fraudă a fost în
sarcina Grupului de Acţiune al Comisiei Europene pentru prevenirea
fraudei, transformat începând cu 1 iunie 1999, în Oficiul European Anti-
Fraudă (OLAF). Oficiul îşi îndeplineşte misiunea, desfăşurând în mod
independent investigaţii interne şi externe. El organizează cooperarea
dintre autorităţile competente ale statelor membre pentru a le coordona
activitatea, oferindu-le suportul şi know-how-ul necesar activităţii lor.

În ceea ce priveşte stabilirea unui sistem de legi penale pentru fraudele


transnaţionale, precum şi numirea unui Procuror European, Comisia
Europeană a elaborat în decembrie 2001, o Carte Verde pe această temă,
iar crearea acestei funcţii este deja prevăzută în proiectul Tratatului
instituind o Constituţie pentru Europa.

9. Combaterea drogurilor

Pentru a concretiza mai repede cooperarea poliţiei europene, aşa cum este
ea definită în Titlul VI al Tratatul asupra Uniunii Europene, în ianuarie
1993, a fost înfiinţat Centrul European pentru urmărirea Drogurilor şi a

21
Dependenţei de Droguri. Scopul principal al acestui Centru a fost
combaterea traficului de droguri şi a activităţilor de spălare a banilor
asociate acestuia. Ulterior, mandatul său a fost lărgit pentru a include şi
măsuri de combatere a traficului cu substanţe radioactive şi nucleare, a
reţelelor de imigrare clandestină, a traficului ilegal cu autoturisme şi a
spălării banilor proveniţi din astfel de delicte. Mai târziu, la toate acestea
s-a adăugat şi combaterea traficului cu fiinţe umane.

Oficiul European de Poliţie (Europol) are, din octombrie 1998, sarcina de


a lupta împotriva drogurilor. Lupta împotriva drogurilor este unul din
domeniile incluse în Titlul VI din Tratatul asupra Uniunii Europene.
Consiliul European a subliniat importanţa rezolvării problemei drogurilor
şi a adoptat Strategia Europeană împotriva drogurilor, în perioada 2000-
2004, chiar înaintea Consiliului European de la Helsinki (decembrie
1999).

10. Lupta împotriva spălării banilor

În ceea ce priveşte legislaţia comunitară în domeniul controlului şi luptei


împotriva spălării banilor, Directivele 91/308/CEE şi 97/2001/CE sunt
documentele cadru, care reglementează acest domeniu. Directiva
Consiliului nr. 91/308/CEE, adoptată la 10 iunie 1991, referitoare la
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor,
stabileşte obligaţia pentru toate statele membre ale UE, de a lua măsuri în
vederea diminuării acţiunilor de spălare a banilor şi de a urmări acele
tranzacţii financiare ce presupun sume mai mari de 15.000 ECU (unitatea
de cont europeană, la nivelul anului 1991). Directiva a dat şi un termen
statelor, pentru a-şi pune în acord legislaţia naţională cu prevederile
comunitare în domeniu, termenul fiind 1 ianuarie 1993.

Directiva nr. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului,


modifică Directiva nr. 91/308/CEE şi se referă tot la prevenirea utilizării
sistemului financiar, în scopul spălării banilor. Prin acest act, s-a dorit să
se răspundă necesităţii cooperării strânse între statele member, în vederea
reducerii utilizării sistemului financiar, în scopul spălării de bani. Actul

22
păstrează obligativitatea monitorizării tranzacţiilor financiare cu sume
mai mari de 15.000 Euro, iar pe de altă parte sunt introduse reguli stricte
privind sumele din cazinouri, de la jocurile de noroc, etc., ce ar putea
proveni din activităţi ilicite. În vederea prevenirii situaţiilor de spălare de
bani, statele sunt obligate să coopereze şi să adopte legislaţia necesară în
acest sens.

11. Cooperarea vamală

Decizia nr. 253/2003/CE , a Parlamentului European şi a Consiliului


privind adoptarea unui program de acţiune în domeniul vămilor la nivel
comunitar, are în vedere adoptarea unui program comun de acţiune în
materia cooperării vamale. Sunt avute în vedere acţiunile ce vor fi
întreprinse, stabilirea autorităţilor naţionale care vor intra în acest
program şi mecanisme de evaluare a programului.

În baza art. 29 şi 30, din Tratatul asupra Uniunii Europene, a fost emisă
Rezoluţia Consiliului din 2 octombrie 2003, privind strategia pentru
cooperarea vamală, care are în vedere cooperarea administraţiilor vamale
din statele membre, în vederea realizării unui spaţiu european de liberă
circulaţie. În mod similar, Rezoluţia Consiliului din 29 noiembrie 1996,
se referă la stabilirea unor acorduri între poliţie şi vămi în domeniul luptei
împotriva drogurilor. Sunt avute în vedere transferul informaţional cu
privire la acţiunile ilicite de comerţ şi trafic vamal, precum şi stoparea
reţelelor de trafic de droguri la nivel european.

12. Cooperarea judiciară

A. În materie civilă

Cooperarea judiciară în materie civilă, constituie unul din obiectivele


fundamentale pentru Uniunea Europeană. Accesul la justiţie în aceleaşi
condiţii, atât în statul membru de origine, cât şi în alt stat al Uniunii
Europene pentru cetăţenii europeni, funcţionarea previzibilă a sistemelor
judiciare, executarea în alte state membre a hotărârilor judecătoreşti

23
pronunţate într-un stat membru, constituie obiective majore ale cooperării
judiciare. Prin aceasta se urmăreşte, în fapt, creşterea gradului de
armonizare a sistemelor judiciare naţionale şi funcţionarea uniformă a
pieţei interne unice europene.

Prin Tratatul de la Amsterdam (1997), cooperarea juridică în materie


civilă, a fost transferată din pilonul III – Justiţie şi Afaceri Interne,
interguvernamental – în pilonul I – comunitar. Vom face însă o scurtă
analiză a cooperării juridice în materie civilă în cadrul capitolului JAI,
având în vedere că în cadrul acestui capitol este tratată cooperarea
juridică din punct de vedere al politicii de aderare a României la UE.

În vederea realizării unei cooperări strânse în materie civilă, Consiliul


European a solicitat Comisiei să elaboreze propuneri necesare reducerii
măsurilor intermediare, necesare în vederea recunoaşterii şi punerii în
executare a unei hotărâri judecătoreşti într-un alt stat membru. Analizarea
şi cunoaşterea actelor normative comunitare, prin care se asigură acestea,
este necesară nu doar magistraţilor din statele membre ale Uniunii
Europene, ci şi celor din statele care vor deveni membrie ale UE.

Cadrul normativ în domeniul cooperării juridice în materie civilă este dat


de articolele 61-69, art. 95, 293 şi 308 din Tratatul instituind Comunitatea
Europeană. În baza acestor articole, Consiliul a adoptat o serie de
regulamente menite să pună în aplicare politica de cooperare a statelor în
materie civilă. Astfel, Regulamentul Consiliului nr. 44/2001, privind
competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi
comercială, se referă la modalitatea de recunoaştere şi executare a
hotărârilor pronunţate în materie civilă şi comercială de o instanţă a unui
stat membru UE, în cadrul unui alt stat membru. Regulamentul a intrat în
vigoare la 1 martie 2002 şi se aplică în materie civilă şi comercială,
indiferent de instanţă. Regulamentul nu se aplică domeniului fiscal,
vamal, administrativ, arbitral, al asigurărilor sociale, falimentului,
tranzacţiilor judiciare şi succesiunilor. Scopul regulamentului este
simplificarea formalităţilor pentru recunoaşterea şi executarea hotărârilor
în alt stat membru, decât cel în care au fost pronunţate, prin aplicarea unei

24
proceduri simple şi uniforme. Sunt stabilite, în acest sens, două principii
de bază: 1. principiul recunoaşterii automate a hotărârilor pronunţate în
statele membre şi 2. în cazul în care partea împotriva căreia a fost
pronunţată hotărârea contestă recunoaşterea, se aplică o procedură
specială pentru obţinerea unei hotărâri de recunoaştere în alt stat
membru decât acela în care s-a pronunţat hotărârea.

Regulamentul Consiliului nr. 1347/2000, privind competenţa,


recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în
materia responsabilităţii părinteşti pentru copiii ambilor soţi, cuprinde
reguli referitoare la procedurile civile de divorţ, separare legală şi
anularea căsătoriei, precum şi reguli referitoare la responsabilitatea
părintească pentru copii a ambilor soţi, în cadrul procedurii matrimoniale.
Competenţa în materia procedurilor de divorţ, separărilor şi anulării
căsătoriilor este determinată în funcţie de statul de reşedinţă al unuia sau
al ambilor soţi, ori de cetăţenia acestora. Regulamentul a intrat în vigoare
la 1 martie 2001 şi a înlocuit convenţiile existente între statele membre,
având prioritate asupra acordurilor Internaţionale în materie.

Regulamentul Consiliului nr. 1348/2000, privind comunicarea în statele


membre a actelor judiciare şi extrajudiciare, în materie civilă sau
comercială, are în vedere transmiterea cu celeritate a documentelor
judiciare şi extrajudiciare prin stabilirea mai multor modalităţi de
transmitere între autorităţi sau persoane fizice. În acest scop, statele
membre trebuie să desemneze, la început pentru o perioadă de 5 ani, cu
posibilitatea reînnoirii acestei perioade, funcţionari publici, autorităţi sau
alte persoane, în calitate de ,,agenţi de transmitere’’, respectiv ,,agenţi de
primire’’. Documentele vor fi comunicate în conformitate cu legislaţia
statului membru solicitant sau în modalitatea cerută de agenţia
transmiţătoare, dacă acest lucru este posibil. Fiecare stat membru trebuie
să suporte propriile costuri procedurale, în anumite cazuri şi solicitantul
trebuind să participe la acestea. Regulamentul este aplicabil tuturor
statelor membre, cu excepţia Danemarcei şi are prioritate asupra altor
reglementări în domeniu, dacă aceste reglementări nu sunt mai favorabile
decât dispoziţiile regulamentului.

25
Regulamentul Consiliului nr. 1206/2001, privind cooperarea dintre
instanţele din statele membre, în vederea obţinerii probelor în materie
civilă şi comercială, a fost adoptat în scopul funcţionării eficiente a pieţei
europene prin îmbunătăţirea cooperării între instanţe în vederea obţinerii
de probe. Regulamentul se aplică doar în materie civilă şi comercială, în
cazul în care o instanţă dintr-un stat membru solicită unei alte instanţe
dintr-un alt stat membru, să obţină o anumită probă. Cererea poate fi
făcută numai pentru obţinerea probelor necesare pentru a fi folosite în
procesul aflat pe rolul instanţei solicitante.

Regulamentul Consiliului nr. 743/2002, stabilind cadrul comunitar


general al activităţilor pentru facilitarea implementării cooperării
judiciare în materie civilă, are ca scop, stabilirea unui cadru general
pentru activităţile la nivel comunitar în domeniul civil, în perioada 1
ianuarie 2002 - 31 decembrie 2006. Obiectivele programului reglementat
în Regulament sunt: promovarea cooperării judiciare, asigurarea aplicării
eficiente a actelor normative comunitare în materia cooperării civile şi
comerciale, îmbunătăţirea informării publicului comunitar privind accesul
la justiţie şi îmbunătăţirea cunoaşterii reciproce între state a sistemelor de
drept aplicabile.

Decizia Consiliului nr. 470/2001, privind stabilirea unei Reţele Judiciare


Europene, în materie civilă şi comercială, are în vedere înfiinţarea unei
Reţele Judiciare Europene, în materie civilă şi comercială, care să
faciliteze cooperarea judiciară între statele membre şi stabilirea unui
sistem de informare pentru public. Decizia a intrat în vigoare la 1
decembrie 2002.

B. În materie penală

Tratatul asupra Uniunii Europene a adăugat o nouă dimensiune


construcţiei comunitare, şi anume, cooperarea în domeniul Justiţiei şi
Afacerilor Interne. Având în vedere că unul din obiectivele UE este
realizarea unei pieţe interne europene fără frontiere, statele membre UE
au luat în considerare elaborarea unor măsuri de securitate pentru

26
eventualele ameninţări la siguranţa ordinii publice şi a libertăţilor
fundamentale, rezultat al liberei circulaţii a persoanelor. În această
privinţă, Titlul VI al TUE – Justiţie şi Afaceri Interne - are în vedere
realizarea unui spaţiu comun de justiţie şi cooperare, ce trebuie îndeplinit
în vederea realizării pieţei comune. Libera circulaţie a persoanelor,
eliminarea controalelor la frontierele interne, lupta împotriva crimei
organizate, a traficului de droguri şi cooperarea juridică în materie civilă
şi penală, constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piaţă
internă – ce nu poate fi realizată în condiţiile existenţei unor frontiere
interne şi a restricţionării circulaţiei indivizilor.

Cooperarea juridică în materie penală face parte împreună cu politica de


cooperare poliţienească din cel de-al treilea pilon al UE – Justiţie şi
Afaceri Interne. La nivel comunitar, există câteva reglementări cadru
privind cooperarea judiciară în materie penală. Pentru a proteja dreptul
suveran al statelor membre în privinţa incriminării şi sancţionării
infracţiunilor, Titlul VI al TUE – Justiţie şi Afaceri Interne - nu prevede
aceleaşi tipuri de acte normative, ca în cazul pieţei interne unice, precum
regulamentul sau directiva, ci acte specifice, fie dreptului internaţional
(convenţii), fie acte noi (decizii şi decizii-cadru), ce au caracteristici
specifice în dreptul intern al statelor membre UE. Aşa se face, că
legislaţia cadru la nivel comunitar în domeniul cooperării în materie
penală, este dată, în majoritatea cazurilor, de convenţii internaţionale.

Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la


Strasbourg la 20 aprilie 1959 şi Protocolul adiţional la această Convenţie,
din 17 martie 1978, stabilesc modalitatea de realizare a asistenţei juridice
în materie penală, organele competente să primească cereri de asistenţă
judiciară formulate în temeiul Convenţiei, precum şi cheltuielile
ocazionate de îndeplinirea cererilor de asistenţă.

Convenţia europeană privind extrădarea, încheiată la Paris la 13


decembrie 1957 şi Protocoalele sale adiţionale încheiate la Strasbourg la
15 octombrie 1975 şi 17 martie 1978, prevăd modul de realizare a
extrădării de către un stat membru a propriilor săi cetăţeni către un alt stat

27
membru pe teritoriul căruia cetăţenii respectivi au săvârşit fapte penale.

Convenţia europeană privind transferul persoanelor condamnate, adoptată


la Strasbourg la 21 martie 1983 şi Protocolul adiţional la această
Convenţie adoptat tot la Strasbourg, la 18 decembrie 1987, reglementează
transferul persoanelor condamnate în străinătate.

Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală,


adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, stabileşte autorităţile competente
să primescă şi să urmărească soluţionarea cererilor de transfer de
proceduri în materie penală, atât pentru cele formulate în fază de urmărire
penală, cât şi pentru cele formulate în fază de judecată.

Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie


1999, conţine pe lângă aspecte de drept substanţial şi norme procedurale,
care privesc asistenţa judiciară internaţională în domeniul penal. Astfel
că, statele au obligaţia de a-şi acorda ajutor reciproc, asistenţă în
combaterea infracţiunilor de corupţie.

La nivelul UE sunt o serie de convenţii care reglementează cooperarea


statelor în materie penală. Astfel, sunt în vigoare: Convenţia UE privind
procedura simplificată a extrădării între statele membre, adoptată la 10
decembrie 1995, Convenţia UE privind extrădarea între statele membre,
adoptată la 27 septembrie 1996, Convenţia UE referitoare la asistenţa
judiciară în materie penală, adoptată la 29 mai 2000, Protocolul
Convenţiei UE de asistenţă judiciară în materie penală din 16 octombrie
2001 şi Decizia-cadru a Consiliului European din 13 iunie 2002, privind
mandatul european de arestare şi procedurile de remitere între statele
membre. Toate aceste acte normative constituie cadrul reglementărilor în
materie de cooperare juridică penală la nivel european, instituind reguli
comune tuturor statelor în vederea realizării coeziunii politicilor de
cooperare juridică.

28
III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în
domeniul justiţiei şi afacerilor interne

În procesul de pregătire pentru aderarea noilor state membre,


Comunitatea examinează în prezent, împreună cu statele candidate, în ce
măsură legislaţiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea
acquis-ului comunitar presupune, atât armonizarea legislaţiei, cât şi
construcţia instituţională menită să asigure implementarea acestuia. Este
de remarcat că, după Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie
1997, la care s-a luat decizia extinderii Uniunii către sudul, centrul şi
estul Europei, procesul de armonizare legislativă, până atunci limitat la
domeniile pieţei interne, s-a extins asupra întregului acquis comunitar, în
acelaşi timp, accelerându-se ritmul armonizării.

1. Politica în domeniul vizelor

a) Armonizarea legislativă
România a făcut progrese semnificative în alinierea la politica de vize a
UE. În prezent ,,lista negativă’’ a României cuprinde 127 de state, în timp
ce lista negativă a UE cuprinde 134 de state. Condiţii deosebit de stricte
sunt aplicate cetăţenilor a 86 de ţări cu înalte tendinţe de migrare.
Totodată, începând cu 1 ianuarie 2002, vizele de intrare în România sunt
obţinute numai de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
statului român.

În domeniul armonizării „listei pozitive” a Uniunii Europene cu cea a


României (anexa I a Manualului Comun), au fost transmise proiectele de
acorduri bilaterale privind regimul calătoriilor autorităţilor statelor din
Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador,
Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic,
Monaco, Noua Zeelandă, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay,
Vatican şi Venezuela. Statele enumerate, sunt cuprinse în „lista pozitivă”
a Uniunii Europene, dar nu şi în cea a României. Aceasta înseamnă, că
România va trebui să încheie cât mai repede acorduri cu aceste ţări şi să

29
înlesnească circulaţia cetăţenilor acestor ţări pe teritoriul României.

În ceea ce priveşte „lista negativă”, diferenţa între anexa II a Manualului


Comun şi lista similară a României priveşte Federaţia Rusă, Ucraina,
Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Uniunea Serbia-Muntenegru,
Turcia şi Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu
autorităţile acestor state (cu excepţia FRI Macedonia) şi urmează a fi
semnate. Aceste ţări, sunt de fapt şi singurele cu care România nu are
regim de viză şi care sunt pe lista negativă a UE. În anul 2004, cu
excepţia Moldovei, cetăţenii tuturor celorlalte state vor avea nevoie de
viză pentru a intra în România. Pentru cetăţenii Republicii Moldova se va
introduce regimul de viză de la momentul intrării României în UE.

În materie de vize de tranzit, începând cu aprilie 1998, prevederile


legislaţiei române referitoare la viza de tranzit aeroportuar sunt aliniate la
prevederile acquis-ului JAI, respectiv Acţiunea Comună a UE din 4
martie 1996, referitoare la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi.

De asemenea, România va trebui să preia până la data aderării sale la UE,


toate prevederile incluse în materie de cooperare consulară. În calitatea de
stat candidat la aderarea la UE, România cooperează cu statele membre
ale UE participând la întrunirile comune ale Grupului de lucru pe
problematica de vize şi la consultările consulare locale.

Recomandările pe termen scurt şi mediu în alinierea la politica de vize a


UE către România, sunt, că aceasta trebuie să continue acţiunile, în
special în vederea introducerii obligativităţii vizei pentru ţările cu un înalt
potenţial de migraţie şi realizarea unui nou tip de colant de viză, în
conformitate cu normele comunitare.

Deşi, de facto, Instrucţiunile Consulare române concordă cu Instrucţiunile


Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face în
momentul aderării.

30
b) Capacitatea administrativă
Capacitatea administrativă de implementare a politicii în domeniul
vizelor în România este asigurată de Ministerul Administraţiei şi
Internelor şi de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viză sunt
trimise de misiunile diplomatice Centrului Naţional pentru Vize, care ia
decizia finală asupra eliberării vizei. Cererile cetăţenilor ţărilor cu
tendinţe de migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentară şi
Direcţiei pentru Străini şi Probleme de Migraţie din Ministerul
Administraţiei şi Internelor.

2. Controlul frontierelor

a) Armonizare legislativă
Progrese semnificative au fost făcute în alinierea cu acquis-ul din
domeniul controlului frontierelor externe. În iunie 2001, au fost adoptate
două ordonanţe de urgenţă, una privind frontiera de stat a României
(Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2001) şi alta privind
organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră (Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 104/2001). Acestea aliniază legislaţia românească din
domeniu, cu cea similară a statelor membre UE. Ordonanţa privind
Poliţia de Frontieră, stabileşte o nouă structură organizatorică şi un nou
cadru pentru cooperarea între Poliţia de Frontieră şi alte agenţii. Tot în
anul 2001, au fost schimbate paşapoartele existente cu un nou tip de
paşaport care conţine caracteristici de securitate suplimentare.

Regimul juridic al frontierei de stat a României este reglementat de


Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2001, prin care au fost
preluate din acquis-ul comunitar noţiunile “frontieră internă” şi “frontieră
externă”. Conceptele reglementate “zbor intern”, “stat terţ”, “străin
semnalat ca inadmisibil”, “control la frontieră”, “infracţiune de frontieră”,
“trecere ilegală a frontierei de stat”, “criminalitatea transfrontalieră”,
“transportator”, “regimul de control al poliţiei de frontieră”, sunt
coroborate cu extinderea la 30 km de la linia de frontieră către interior a
zonei de frontieră. Sunt create premisele separării fluxurilor pe fiecare
sens de trecere din punctele de trecere a frontierei de stat, pentru cetăţeni

31
români şi cei ai statelor cu care România a încheiat acorduri de
desfiinţare a regimului de vize sau a controlului la trecerea frontierei, pe
de o parte, şi cetăţeni ai celorlalte state, pe de altă parte. Este stabilit
regimul punctelor de trecere a frontierelor comune şi alinierea la
standardele stabilite prin Convenţia cu privire la controlul de trecere a
frontierei pe apă în porturile maritime şi fluviale.

Cadrul legislativ, reprezentat în momentul de faţă de cele două ordonanţe


de urgenţă nr. 104/2001 şi nr. 105/2001, reglementează mecanismele prin
care se realizează protecţia datelor cu caracter personal şi securitatea
datelor stocate în baza de date a Poliţiei de Frontieră şi în Sistemul de
Informare al Frontierei privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin
frontieră.

Pentru armonizarea deplină a prevederilor interne cu cele comunitare în


domeniu, România trebuie să înceapă pregătirile pentru participarea la
spaţiul Schengen şi să dezvolte un Plan de Acţiune Schengen. Totodată,
este nevoie de o îmbunătăţire a cooperării între agenţii, în ceea ce priveşte
gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a corupţiei trebuie să fie
intensificate.

b) Capacitatea administrativă
România dispune de o infrastructură de bază necesară pentru aplicarea
legislaţiei armonizate. Actuala structură a Poliţiei de Frontieră română
asigură coordonarea activităţilor de control la frontiera cu fiecare dintre
statele vecine.

În domeniul capacităţii administrative, politica generală de pregătire


profesională are o componentă importantă de instruire a poliţiştilor de
frontieră în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce le revin în baza noilor
reglementări juridice şi a standardelor şi practicilor UE. Politica de
pregătire în domeniul operativ, se axează pe strângerea şi procesarea de
informaţii şi pe întărirea capacităţii de gestionare a controalelor intrărilor
şi tranzitului la punctele de trecere a frontierei, cu accent pe aeroporturile
internaţionale. De asemenea, există o preocupare deosebită pentru

32
formarea de specialişti în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane.

Poliţia de frontieră implementează, din anul 2001, un ghid al carierei,


dezvoltat de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul Poliţiei de
Frontieră este instruit atât în unităţile de învăţământ ale M.A.I., cât şi în
cooperarea cu state membre UE, pe baze bilaterale sau în cadrul unor
convenţii de înfrăţire instituţională.

Aşadar, autoritatea însărcinată cu implementarea politicii comunitare


privind controlul frontierelor este Ministerul Administraţiei şi Internelor,
împreună cu autorităţile din subordine.

3. Politica în domeniul migraţiei

a) Armonizare legislativă
În privinţa migraţiei, cadrul legislativ în vigoare conţine norme în
consens cu acquis–ul comunitar, reglementând o serie de domenii printre
care, reunificarea familială, tranzitul aeroportuar, protecţia minorilor
neînsoţiţi, combaterea căsătoriilor de convenienţă, responsabilitatea
transportatorilor, procedurile privind returnarea în ţările de origine,
precum şi limitarea admisiei cetăţenilor statelor terţe în scopul angajării şi
al desfăşurării de activităţi economice independente.

Noile reglementări prevăd instituirea unei proceduri speciale de obţinere


a vizelor de intrare pentru cetăţenii străini, aparţinând statelor aflate pe
lista ţărilor cu un potenţial migrator ridicat, respectiv pe bază de invitaţie
şi constituire de garanţii bancare.

România a încheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu


excepţia Angliei şi Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate în vigoare. În
plus, 6 acorduri de readmisie cu ţări candidate sunt în vigoare (Polonia,
Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Ungaria şi Bulgaria). Există şi
acorduri cu Elveţia, India, Croaţia şi Moldova. De asemenea, România a
renegociat acordurile de readmisie cu Suedia, Slovenia şi Ungaria pentru
a le alinia cu recomandările şi standardele UE relevante. Statul român şi-a

33
însuşit şi aplicat întocmai Recomandările din 30 noiembrie 1994, privind
un specimen de acord bilateral de readmisie între un stat membru şi o ţară
terţă, întocmind un ,,Acord cadru”, privind readmisia cetăţenilor proprii şi
a străinilor, în baza căruia au fost definitivate acordurile bilaterale
negociate în această perioadă.

În redactarea şi negocierea acestor acorduri, România ţine cont de


Convenţia privind protecţia drepturilor omului şi libertăţile fundamentale
(Roma, 1950) şi Convenţia asupra statutului refugiaţilor (Geneva, 1951),
precum şi Protocolul privind statutul refugiaţilor (New York, 1967).

În materie de expulzare şi returnare, legislaţia română în domeniu face


distincţie între expulzarea, dispusă de instanţele de judecată, ca urmare a
comiterii unor fapte penale, şi returnarea, care este o măsură
administrativă dispusă de Ministerul Administraţiei şi Internelor în
contextul combaterii migraţiei ilegale. Expulzarea străinilor este o măsură
de siguranţă luată de instanţele judecătoreşti în baza art. 117 Cod penal.
Conform Constituţiei, expulzarea poate fi dispusă numai printr-o hotărâre
judecătorească şi este pusă în aplicare, potrivit art. 438 din Cod procedură
penală, de către organele de poliţie. Returnarea, ca măsură administrativă,
se poate dispune împotriva străinilor cărora le-a fost limitat, întrerupt sau
revocat dreptul de şedere pe teritoriul României, ca urmare a nerespectării
scopului declarat sau din alte cauze legale, împotriva celor care au intrat
ilegal în România, precum şi a celor care au depăşit durata şederii
stabilită prin viză.

Documentul standard de călătorie eliberat străinilor returnaţi sau expulzaţi este


armonizat în totalitate cu cel utilizat de statele membre UE.

Pe viitor, pentru o deplină armonizare cu acquis-ul comunitar, este nevoie


de o conectare on-line a tuturor posturilor de la frontieră cu baza de date
centrală privind imigraţia, pentru că altfel este greu de ţinut o evidenţă a
fenomenului migraţiei.

34
b) Capacitatea administrativă
Instituţia responsabilă cu aplicarea legislaţiei în domeniul migraţiei este
M.A.I., prin Direcţia pentru Străini şi Probleme de Migrări şi Direcţia
Paşapoarte, din cadrul Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a
Persoanei, şi prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în
cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Cercetării şi
Ministerul Justiţiei.

Pentru gestionarea şederii străinilor pe teritoriul României şi a cetăţenilor


români, care călătoresc în străinătate, structurile specializate din M.A.I.
dispun de structuri atât la nivel central, cât şi teritorial, în fiecare judeţ.
Acestea dispun de baze de date disponibile pentru structurile din teritoriu,
precum şi pentru alte structuri, precum Poliţia de Frontieră şi Oficiul
Naţional pentru Refugiaţi.

4. Problemele legate de azil

a) Armonizare legislativă
În materie de azil, noua legislaţie şi noile proceduri în vigoare sunt în
deplină concordanţă cu acquis-ul Uniunii Europene în materie, cu
excepţia Convenţiei de la Dublin şi a rezoluţiilor de implementare a
acesteia.

Actul normativ intern, care reglementează problematica azilului, este


Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, privind statutul şi regimul
refugiaţilor, aprobată cu modificări prin Legea 323/2001. Cadrul
legislativ garantează solicitanţilor, statutului de refugiat, accesul la
proceduri şi, după caz, la teritoriu, cu respectarea deplină a principiului
“non-refoulement”.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, au fost introduse concepte,


precum “cereri evident nefondate”, “ţară unde în general nu există risc
serios de persecuţie”, “proceduri accelerate”. De asemenea, a fost
introdus şi conceptul de “ţară terţă sigură”, concept fundamental al

35
Convenţiei de la Dublin. În conformitate cu prevederile Ordonanţei
Guvernului nr. 102/2000 şi cu consultarea Ministerului Afacerilor
Externe au fost adoptate şi publicate două Ordine ale ministrului
administraţiei şi internelor pentru aprobarea listelor cuprinzând ţările terţe
sigure şi, respectiv, ţările unde în general nu există risc serios de
persecuţie.

Prin Legea nr. 323/2001, privind regimul refugiaţilor în România, a fost


eliminat al doilea apel în cazul procedurilor accelerate şi a procedurilor la
frontieră pentru conformitate cu prevederile constituţionale. Aceste
modificări vizează numai conformitatea cu cadrul legislativ intern,
menţinând conformitatea cu acquis-ul comunitar în materie.

În cadrul procesului de armonizare a legislaţiei naţionale în domeniul


azilului, au fost avute în vedere şi documente comunitare adoptate în anul
2001. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, precum şi Hotărârea
Guvernului nr. 622/2001, pentru aprobarea normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000, conţin prevederi
referitoare la acordarea protecţiei temporare în caz de influx masiv de
persoane dislocate, aşa cum sunt prevăzute de Directiva Consiliului nr.
55/ 2001/CE.

România urmează să semneze şi să ratifice Convenţia Dublin, la data


aderării sale la UE. Tot la această dată, va transpune în legislaţia
naţională aspectele concrete ce decurg din Convenţia de la Dublin şi a
măsurilor de implementare a acesteia prevăzute în acquis. În cadrul
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, la această dată, se va crea
compartimentul responsabil cu aplicarea procedurilor Dublin.

b) Capacitate administrativă
Conform Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000, Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi din cadrul M.A.I. este autoritatea centrală responsabilă de
implementarea politicilor României în domeniul refugiaţilor, precum şi a
dispoziţiilor noilor reglementări privind statutul şi regimul refugiaţilor pe
teritoriul României. Regulamentul de organizare şi funcţionare a

36
Oficiului Naţional pentru Refugiaţi a fost aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 737/2001.

În aplicarea prevederilor legale în domeniul azilului, Oficiul Naţional


pentru Refugiati cooperează şi cu alte structuri ale M.A.I. Astfel, cererile
de azil pot fi depuse la orice structură teritorială a M.A.I., în special la
unităţile teritoriale ale Direcţiei pentru Străini şi Probleme de Migrări
(D.S.P.M.) sau ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră
(I.G.P.F.). Hotărârea Guvernului nr. 622/2001, prevede instrucţiuni clare
şi detaliate pentru transmiterea, fără întârziere, a cererilor şi a altor
informaţii la O.N.R.

De asemenea, structurile teritoriale ale I.G.P.F. şi ale D.S.P.M. desfăşoară


activităţi de control şi depistare a solicitanţilor statutului de refugiat, care
au părăsit localitatea de reşedinţă fără a anunţa Oficiul Naţional pentru
Refugiaţi sau care se găsesc, fără un motiv plauzibil, în zonă de frontieră.

Oficiul Naţional pentru Refugiaţi cooperează cu D.S.P.M. şi I.G.P.F., în


cazul procedurilor la frontieră, în vederea repatrierii străinilor, ale căror
cereri de azil au fost respinse definitiv şi irevocabil, precum şi pentru
reglementarea situaţiei solicitanţilor de azil respinşi definitiv şi
irevocabil, care din motive obiective nu pot fi repatriaţi.

5. Protecţia datelor

a) Armonizare legislativă
Protecţia datelor este o componentă importantă a capitolului de negociere
,,Justiţie şi afaceri interne’’. Planul de Acţiune Schengen prevede până la
data aderării, alinierea politicii României, în ceea ce priveşte protecţia
datelor, la cea a Uniunii Europene. În privinţa realizării sistemului
integrat de comunicaţii voce şi date al M.A.I. la nivel naţional, a început
deja implementarea reţelei de modernizare a tehnologiei pentru: baza de
date a persoanelor date în urmărire generală; baza de date a
autovehiculelor date în diferite consemne; baza de date conţinând diferite
documente (de identitate şi de călătorie) în alb sau emise şi/sau

37
falsificate; baza de date privind bancnotele (şi alte înscrisuri de valoare)
date în urmărire.

Acestea sunt, de altfel, bazele de date de interes naţional pentru


cooperarea în cadrul Sistemului Informatic Schengen (S.I.S.), potrivit
prevederilor art. 96-100 din Convenţia de Implementare a Acordului de la
Schengen. În momentul de faţă, bazele de date utilizate de autorităţile
române se află în curs de modernizare, pe baza conceptelor şi
tehnologiilor moderne, cum ar fi, spre exemplu accesarea de la distanţă a
bazelor de date prin tehnologii de tip Web Application Server. În noua
concepţie, accesarea bazelor de date se va face într–o manieră similară
navigării pe Internet, în limita drepturilor de acces predefinite. Întregul
sistem va fi protejat hardware şi software. În acest sens, a fost definit un
grup comun de lucru, în care sunt incluşi specialişti ai M.A.I. pentru
solicitarea cerinţelor tehnice de interconectare a sistemelor de
comunicaţii şi informatică ale M.A.I., la reţelele administrate la nivel
european.

Legea nr. 682/2001, de ratificare a Convenţiei europene privind protecţia


persoanelor împotriva prelucrării automate a datelor personale şi Legea
nr. 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date,
implementează pe deplin prevederile Directivei nr. 95/46/CE. Legea
pentru protecţia persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date, nu se aplică prelucrărilor şi
transferului de date cu caracter personal efectuate în cadrul activităţilor în
domeniul apărării naţionale şi siguranţei naţionale. Legea se aplică însă,
cu excepţiile expres prevăzute în textul său, prelucrărilor şi transferului
de date cu caracter personal efectuate în cadrul activităţilor de prevenire,
cercetare şi reprimare a infracţiunilor şi de menţinere a ordinii publice,
precum şi al altor activităţi desfăşurate în domeniul dreptului penal.
Aceste dispoziţii sunt în conformitate cu prevederile Convenţiei europene
şi ale Directivei nr. 95/46/CE.

A fost, de asemenea, adoptată de România şi Legea privind prelucrarea

38
datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul
telecomunicaţiilor, lege care transpune prevederile Directivei nr.
97/66/CE. Această lege are caracter de lege specială, faţă de Legea pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal
şi libera circulaţie a acestor date, întrucât conţine prevederi specifice de
protecţie, adecvate caracterului extrem de tehnic al situaţiilor care implică
prelucrarea unor asemenea date în sectorul telecomunicaţiilor, sector
care, în România, la ora actuală, acoperă şi transmisiunile de date şi
serviciile Internet. Tot în materia combaterii criminalităţii organizate, ţara
noastră este din decembrie 2000, parte la Convenţia O.N.U. împotriva
criminalităţii organizate transnaţionale.

Pe viitor, armonizarea structurii bazelor de date cu categoriile de


informaţii, în conformitate cu prevederile art. 95 – 100 din Convenţia de
aplicare a Acordului Schengen, constituie unul dintre obiectivele de bază
ale României, astfel că întregul proces de armonizare a bazelor de date
trebuie finalizat cât de curând.

b) Capacitatea administrativă
Din punct de vedere a capacităţii administrative, autorităţile competente
în realizarea politicii privind protecţia datelor sunt instituţia Avocatul
Poporului – care are în sarcină realizarea politicii privind protecţia şi
prelucrarea datelor cu caracter personal, iar din punct de vedere a
gestionării datelor şi categoriilor de informaţii prevăzute de Convenţia
Schengen, România urmează să înfiinţeze o instituţie specializată, care să
gestioneze Sistemul Naţional de Informare.

6. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate

a) Armonizare legislativă
Conform prevederilor Legii nr. 218/2002, privind organizarea şi
funcţionarea Poliţiei Române, şi ale Legii nr. 81/2002, de aprobare a
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001, privind organizarea şi
funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul General al

39
Poliţiei şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, sunt instituţiile
specializate ale statului, care funcţionează în cadrul teritoriului naţional şi
la frontieră, având drept competenţe apărarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, bunurile publice şi private, prevenirea şi
identificarea infracţiunilor, menţinerea ordinii şi siguranţei publice,
precum şi supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea
şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii
transfrontaliere, respectarea ordinii şi liniştii publice în punctele de
trecere a frontierei de stat şi în zona de frontieră.

Pe linia cooperării poliţieneşti, Poliţia de Frontieră cooperează cu


instituţiile cu atribuţii de ordine publică şi siguranţă naţională interne şi,
pe baza convenţiilor internaţionale, cu instituţiile similare din statele
vecine şi alte state.

România este parte la toate instrumentele juridice internaţionale de bază


în materia cooperării poliţieneşti, este membru fondator la INTERPOL şi
are ferma intenţie de a încheia un acord de cooperare cu Europol, care să
acopere toate domeniile de cooperare aflate în competenţa acestei
instituţii, la toate nivelurile deschise pentru cooperare cu state terţe.

De asemenea, ţara noastră este gazda Centrului Regional pentru


combaterea criminalităţii transfrontaliere, fiind parte la Acordul privind
cooperarea în combaterea criminalităţii transfrontaliere, încheiat de 11
state din regiune, participă la Acordul de cooperare în combaterea crimei
organizate din cadrul procesului de cooperare al Mării Negre, a încheiat
acorduri trilaterale cu Grecia, Bulgaria, Turcia, Republica Moldova şi
Ucraina pentru cooperare în combaterea criminalităţii organizate şi
dispune de portofoliu semnificativ de instrumente juridice internaţionale
bilaterale, privind cooperarea poliţienească, în care statele membre ale
Uniunii Europene joacă un rol însemnat. Ministerul Administraţiei şi
Internelor a adoptat un Acord cadru adecvat prevederilor acquis-ului
comunitar, care îi permite iniţierea şi derularea rapidă a negocierilor cu
orice stat şi la orice nivel, pentru realizarea cadrului juridic necesar
combaterii crimei organizate, traficului ilicit de stupefiante, substanţe

40
psihotrope şi precursori, a terorismului şi altor infracţiuni grave.

Pe linia armonizării legislaţiei române cu acquis-ul comunitar, legislaţia


privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi statutul poliţistului,
asigură demilitarizarea serviciului poliţienesc şi alinierea şi armonizarea
acestuia cu standardele Uniunii Europene. Sunt avute în vedere şi
întărirea capacităţii Poliţiei Române, de a aborda şi soluţiona
problematica de poliţie, management şi ţinere sub control a criminalităţii,
cât şi asigurarea interoperabilităţii cu sistemele poliţieneşti din statele
membre ale UE şi cu cele ale ţărilor învecinate.

b) Capacitatea administrativă
La nivel administrativ, M.A.I. este în principal autoritatea responsabilă de
pregătirea şi implementarea politicii privind cooperarea poliţienească şi
lupta împotriva crimei organizate. În cadrul M.A.I. există de asemenea, o
serie de instituţii cu atribuţii în domeniul cooperării poliţieneşti, precum:
Inspectoratul General al Poliţiei, Direcţia Generală de Combatere a
Crimei Organizate şi Antidrog, Inspectoratul General al Poliţiei de
Frontieră, Direcţia pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere
etc.

Şi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie


funcţionează Secţia pentru combaterea corupţiei şi a criminalităţii
organizate, iar la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi
tribunale funcţionează servicii, respectiv birouri de combatere a corupţiei
şi a criminalităţii organizate.

7. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei

a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă


Legislaţia română în vigoare, prin Codul penal, Legea nr. 161/2003 şi
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, sancţionează atât faptele de corupţie săvârşite în
sectorul public, cât şi în sectorul privat. Legea nr. 78/2000 transpune în
legislaţia internă dispoziţii din Convenţia O.C.D.E. privind combaterea

41
corupţiei în tranzacţiile comerciale internaţionale şi din Convenţia
penală a Consiliului Europei, privind corupţia, prin sancţionarea
spălării banilor provenind din fapte de corupţie şi a faptelor de corupţie
săvârşite în tranzacţiile internaţionale în condiţiile criminalităţii
organizate.

România a adoptat Programul Naţional de Prevenire a Corupţiei, care


prevede măsuri menite să determine o reducere efectivă a ariei de
manifestare a acestui fenomen. Pentru punerea în aplicare a prevederilor
Programului, a fost aprobat Planul Naţional de Acţiune Împotriva
Corupţiei, la care este cooptată societatea civilă, inclusiv ONG-urile, în
vederea realizării unui parteneriat permanent pentru diminuarea
consecinţelor corupţiei. Acest Program se aplică din anul 2001.

În plan legislative, România a semnat şi adoptat prin legi naţionale


următoarele convenţii ale Consiliului Europei cuprinzând dispoziţii
referitoare la combaterea corupţiei: Convenţia penală împotriva corupţiei
prin Legea nr. 27/2002 şi Convenţia civilă împotriva corupţiei prin Legea
nr. 147/2002, şi totodată, este membră la Grupul de state împotriva
corupţiei (GRECO), instituit prin Rezoluţia Consiliului Europei nr. (99) 5
din 1 mai 1999.

În vederea asigurării unei cooperări depline între autorităţile naţionale şi


Comisia Europeană, Corpul de Control al Primului Ministru a fost
desemnat ca unic punct de contact cu Oficiul European de Luptă
Antifraudă al UE (O.L.A.F.). Corpul de Control are competenţa de a
coordona asigurarea protecţiei efective şi echivalente a intereselor
financiare ale României şi ale UE. Corpul de Control primeşte sesizările
O.L.A.F., referitoare la posibilele ilegalităţi în utilizarea fondurilor
comunitare, efectuează verificările necesare şi pune la dispoziţia O.L.A.F.
o notă de control referitoare la cele constatate. Pentru îndeplinirea
sarcinilor ce îi revin, Corpul de Control al Primului Ministru acţionează
în baza unei autonomii funcţionale, independent de alte instituţii publice.

42
8. Combaterea drogurilor

a) Armonizare legislativă
Legislaţia în vigoare este în cea mai mare parte în concordanţă cu acquis-
ul UE. Sunt avute în vedere îmbunătăţiri la infrastructura în domeniu,
precum şi schimbări de natură instituţională. Legislaţia românească în
materie, este asigurată de Legea nr.143/2000, privind combaterea
traficului şi consumului ilicit de droguri şi de Ordonanţa de Urgenţă nr.
105/2001, privind frontiera de stat a României. Prin aceste acte normative
sunt reglementate acele infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de
droguri,care sunt prevăzute şi în legislaţia comunitară, sunt stabilite
pedepse severe, corespunzătoare cu gravitatea faptelor, în principal,
pedepse privative de libertate şi sunt reglementate măsurile care se adoptă
faţă de acele persoane care intenţionează să introducă în ţară
medicamente care conţin substanţe stupefiante sau substanţe psihotrope
în cantităţi mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal.

România a aderat prin Legea nr. 118/1992 la Convenţia ONU din 1971,
privind substanţele psihotrope şi la Convenţia ONU din 1988, privind
combaterea traficului ilicit de droguri. Prevederile acestor Convenţii au
fost incluse în legislaţia română ulterioră.

În domeniul cooperării internaţionale, pe linia combaterii traficului şi


consumului ilicit de droguri, România colaborează permanent cu unităţi
specializate din cadrul poliţiilor altor state, atât în baza unor înţelegeri
bilaterale, cât şi în cadrul Centrului Regional de Combatere a
Criminalităţii Transfrontaliere, realizează schimburi de informaţii
utilizând ofiţeri de legătură, primeşte suport logistic şi beneficiază de
instruiri.

b) Capacitatea administrativă
În ianuarie 2003, Guvernul României a adoptat Strategia Naţională
privind Drogurile pentru 2003-2004 şi a creat Agenţia Naţională Anti-
drog în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru
implementarea acestei strategii. Agenţia este responsabilă cu coordonarea

43
luptei împotriva drogurilor, în conformitate cu strategia şi cu gestionarea
relaţiilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a
Dependenţei de Droguri şi cu alte instituţii internaţionale specifice. Fostul
Punct Naţional Focal privind Drogurile a fost redenumit Centrul Român
de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri şi a fost inclus
sub controlul Agenţiei Naţionale Anti-drog.

9. Lupta împotriva spălării banilor

a) Armonizare legislativă şi capacitatea administrativă


La elaborarea legii de modificare a Legii nr. 21/1999, pentru prevenirea şi
sancţionarea spălării banilor, s-au avut în vedere şi prevederile europene
în domeniu. Astfel, legislaţia României în domeniul prevenirii şi
combaterii spălării banilor a fost elaborată pe baza prevederilor Directivei
91/308/CE, a Convenţiei europene privind spălarea, depistarea,
sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunilor, a Directivei CE
privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor
şi a celor 40 de Recomandări ale GAFI.

Înfiinţarea de către România prin Legea nr. 21/1999, a Oficiului Naţional


de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, reprezintă un pas important
în activitatea de construcţie instituţională necesară combaterii acestui
fenomen. În conformitate cu dispoziţiile legii pentru prevenirea şi
sancţionarea spălării banilor, care permite realizarea schimburilor de
informaţii în cadrul tratatelor internaţionale, la care România este parte,
sau pe bază de reciprocitate, Oficiul a procedat la efectuarea schimburilor
de informaţii cu instituţii similare din Comunitatea Europeană, precum şi
din alte ţări, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate.

În ceea ce priveşte transpunerea prevederilor Convenţiei O.N.U., de


combatere a crimei organizate transnaţionale, în special a măsurilor de
combatere a spălării banilor în legislaţia naţională, precum şi a Deciziei
Consiliului din 17.10.2000, privind stabilirea relaţiilor de cooperare între
unităţile de analiză a informaţiilor financiare din cadrul statelor member,
cu referire la schimbul de informaţii, legea română prevede că Oficiul

44
Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor are ca obiect
analizarea, prelucrarea informaţiilor şi sesizarea autorităţilor abilitate prin
lege. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este o
unitate de analiză a informaţiilor financiare de tip administrativ şi are
acces şi utilizează Reţeaua Securizată Europenă ,,Egmont’’.

Pe viitor, este nevoie de o întărire a capacităţii instituţiilor româneşti


implicate în lupta împotriva spălării banilor şi a criminalităţii organizate,
de o îmbunătăţire a sistemului privind tehnologia informaţiilor (IT) al
Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, de
dezvoltarea cooperării între instituţiile româneşti implicate în lupta
împotriva spălării banilor (Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei
şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice, Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Justiţie şi Casaţie, Banca Naţională a României, Asociaţia
Româna a Băncilor, Curtea de Conturi, etc.) cu instituţii similare din alte
ţări şi de o dezvoltare a cooperării internaţionale, cu accent pe
schimburile de informaţii între state.

10. Cooperarea vamală

a) Armonizare legislativă şi capacitatea administrativă


Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne presupune şi
cooperarea vamală, componentă importantă în lupta împotriva fraudelor,
combaterea traficului de droguri şi în schimbul de informaţii. Legislaţia
de bază în domeniul vamal este dată de Codul şi Regulamentul Vamal,
adoptate prin Legea nr. 141/1997, respectiv Hotărârea Guvernului nr.
1114/ 2001.

Hotărârea Guvernului nr. 1114/2001, armonizează în legislaţia română şi


schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii fraudei vamale.
Direcţia Supraveghere Vamală şi Luptă Împotriva Fraudelor Vamale, este
identificată drept unitatea ce realizează sarcinile ce revin Direcţiei
Generale a Vămilor, prin acorduri şi convenţii internaţionale în domeniu.

Cooperarea cu administraţiile vamale din statele membre ale Uniunii

45
Europene se desfăşoară în cadrul Protocolului nr. 6 privind asistenţa
reciprocă în domeniul vamal, parte a Acordului European. Legislaţia în
vigoare este aplicată de Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul
Ministerului Finanţelor Publice.

Normele Convenţiei privind folosirea tehnologiei informatice în scopuri


vamale sunt parţial incluse în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare
a Direcţiei Generale a Vămilor, adoptat prin Ordinul Ministrului
Finanţelor Publice nr. 688/2001. Utilizarea Sistemului Informatic Integrat
Vamal este reglementată prin Hotărârea de Guvern 1114/2001 şi
Hotărârea de Guvern 170/2001. Perioada de păstrare a informaţiilor este
stabilită la 5 ani pentru declaraţiile vamale, cu posibilitatea de extindere
la 10 ani pentru fundamentarea statistică a procesului decizional şi de
prognoză. Este prevăzută totodată, posibilitatea revizuirii anuale a
necesităţii păstrării datelor.

În spiritul acţiunii comune privind cooperarea între autorităţile vamale şi


organizaţiile de afaceri în combaterea traficului de droguri, Direcţia
Generală a Vămilor are încheiat un protocol de cooperare cu DHL
România Internaţional. În sprijinul acestei iniţiative, în cadrul Direcţiei
Generale a Vămilor a fost înfiinţat Biroul Analize de Risc.

În cadrul Direcţiei de Supraveghere Vamală şi Lupta împotriva Fraudelor


Vamale din Direcţia Generală a Vămilor, funcţionează Serviciul de
combatere a traficului de droguri şi a produselor cu regim special, ai cărui
experţi au competenţe în iniţierea, menţinerea, aplicarea şi dezvoltarea
Memorandumurilor de Înţelegere între administraţia vamală şi
organizaţiile de afaceri.

Administraţia vamală susţine activitatea Centrului Regional pentru


Prevenirea şi Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere, pentru o mai
bună cooperare în domeniul schimbului de informaţii între administraţiile
vamale şi ministerele de interne ale celorlalte ţări semnatare ale acordului
de cooperare.

46
11. Cooperarea juridică

A. În materie civilă

a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă


Dreptul intern român oferă soluţii pentru reglementarea raporturilor de
drept internaţional privat prin Legea nr. 105/1992, care are caracter de
drept comun în materie, în măsura în care nu s-au reglementat alte soluţii
pe cale convenţională. Legea nr. 105/1992 este armonizată, în mare
măsură, cu dispoziţiile convenţiilor de la Bruxelles şi Lugano, care
reglementează recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în
cadrul acquis-ul comunitar. Legea este armonizată şi cu prevederile
Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale semnată la
Roma, în 1980.

Dispoziţii referitoare la cooperarea internaţională în materie civilă şi


comercială sunt reglementate prin numeroase convenţii multilaterale şi
bilaterale încheiate de România şi ratificate prin legi interne. În acest
sens, putem enumera:
- Convenţia cu privire la procedura civilă (Haga, 1954), ratificată prin
Decretul nr. 81/1971;
- Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei
internaţionale (Haga, 1993), ratificată prin Legea nr. 84/1994;
- Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor
oficiale străine (Haga, 1961), ratificată prin Ordonanţa Guvernului nr.
66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000;
- Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii
(Haga, 1980), ratificată prin Legea nr. 100/1992.
- Convenţia dintre România şi Republica Austria, cu privire la asistenţa
juridică în materia dreptului civil şi de familie şi la valabilitatea şi
transmiterea actelor şi Protocolului la această convenţie (Viena,
1965), precum şi Protocolul adiţional la această convenţie cu privire
la asistenţa juridică în materia dreptului civil şi de familie şi la
valabilitatea actelor (Viena, 1972), ratificate prin decretele nr.
1179/1968 şi 322/1972;

47
- Convenţia dintre România şi Regatul Belgiei, privind asistenţa
juridică în materie civilă şi comercială (Bucureşti, 1975) şi Protocolul
adiţional la această convenţie pentru transmiterea reciprocă a unor
documente (Bucureşti, 1979), ratificate prin decretele nr. 368/1976 şi
316/1980;
- Convenţia dintre România şi Regatul Belgiei, privind recunoaşterea
şi executarea hotărârilor judecătoreşti, în materia obligaţiilor de
întreţinere (Bucureşti, 1979), ratificată prin Decretul nr. 316/1980;
- Convenţia dintre România şi Regatul Belgiei, cu privire la
recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti referitoare la divorţ
(Bruxelles, 1980), ratificată prin Decretul nr. 53/1982;
- Convenţia dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
de Nord, privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială
(Londra, 1978), ratificată prin Decretul nr. 432/1978;
- Convenţia de asistenţă juridică în materie civilă şi penală dintre
România şi Regatul Greciei şi Protocolul la această convenţie
(Bucureşti, 1972), ratificate prin Decretul nr. 290/1973;
- Convenţia dintre România şi Republica Franceză privind asistenţa
juridică în materie civilă şi comercială (Paris, 1974), ratificată prin
Decretul nr. 77/1975,
- Convenţia dintre România şi Republica Italiană privind asistenţa
judiciară în materie civilă şi penală (Bucureşti, 1972), ratificată prin
Decretul nr. 288/1973;
- Convenţia dintre România şi Spania, complementară la Convenţia
privind procedura civilă, încheiată la Haga, la 1 martie 1954
(Bucureşti, 1997), ratificată prin Legea nr. 235/1998;
- Convenţia civilă împotriva corupţiei ratificată prin Legea nr.
147/2002;
- Convenţia dintre România şi Spania, privind competenţa judiciară,
recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială
(Bucureşti, 1997), ratificată prin Legea nr. 3/1999.

Pentru facilitarea punerii în aplicare a convenţiilor internaţionale la care


România este parte, au fost elaborate acte normative cu caracter general
(legi privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă), cât şi cu

48
caracter special (Legea pentru aplicarea Convenţiei de la Haga din 1980,
privind aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii).

De asemenea, a fost ratificată Convenţia europeană, privind


recunoaşterea şi executarea deciziilor privind încredinţarea şi
reîncredinţarea copiilor, încheiată la Luxemburg, la 25 mai 1980, precum
şi trei importante convenţii din sistemul Conferinţei de drept internaţional
privat de la Haga (privind obţinerea probelor în străinătate – Haga 1970,
privind notificarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare –
Haga 1965, şi privind facilitarea accesului la justiţie – Haga 1980).

Acestea sunt câteva din demersurile internaţionale ale României pentru a-


şi armoniza legislaţia în domeniul cooperării juridice şi judiciare
internaţionale cu acquis-ul comunitar, pentru a putea fi în măsură, după
aderarea la Uniunea Europeană, să devină parte la convenţiile din acest
sistem.

B. În materie penală

a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă


România este deja parte la importante convenţii europene în această
materie şi dezvoltă raporturi de cooperare judiciară şi juridică în temeiul
acestora. Astfel, România a ratificat o serie de convenţii la nivel bi şi
multilateral, printre care:
- Convenţia Europeană de Extrădare (Paris, 1957) şi cele două
Protocoale adiţionale, prin Legea nr. 80/1997;
- Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală
(Strasbourg, 1959) şi Protocolul adiţional, prin Legea nr. 236/1998:
- Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie
penală (Strasbourg, 1972), prin Ordonanţa Guvernului nr. 77/1999,
aprobată prin Legea nr. 34/2000;
- Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărârilor
represive (Haga, 1970), prin Ordonanţa Guvernului nr. 90/1999,
aprobată prin Legea nr. 35/2000;
- Convenţia asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg,

49
1983), prin Legea nr. 76 din 1996;
- Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, (Strasbourg,
1977) prin Legea nr. 19 din 1997;
- Convenţia europeană pentru reprimarea infracţiunilor rutiere
(Strasbourg, 1964), prin Legea nr. 183/1997;
- Convenţia europeană cu privire la efectele internaţionale ale
interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor,
(Bruxelles, 1976), prin Legea nr. 126/1997;
- Convenţie penală împotriva corupţiei, prin Legea nr. 27/2002;
- Acordul relativ la traficul ilicit pe mare, punând în aplicare art. 17 al
Convenţiei ONU împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe
psihotrope (Strasbourg, 1995);
- Convenţia ONU, împotriva criminalităţii transnaţionale organizate,
Protocolul adiţional vizând prevenirea, reprimarea şi pedepsirea
traficului de persoane, îndeosebi de femei şi copii şi Protocolul
adiţional împotriva traficului de migranţi pe pământ, în aer şi pe
mare, (Palermo, 2000).

În vederea participării la Programul PHARE orizontal pentru Justiţie şi


Afaceri Interne, program destinat statelor candidate la aderare, a fost
creată reţeaua de corespondenţi naţionali pentru cooperare juridică şi
judiciară internaţională, formată din judecători şi procurori responsabili
pentru aplicarea eficientă şi unitară a convenţiilor internaţionale.

În domeniul cooperării juridice, România a acceptat acquis-ul comunitar


în acest domeniu, atât în materie penală, cât şi în materie civilă şi va
adera la toate convenţiile încheiate între statele membre, după aderarea la
UE.

12. În perspectivă

În general, armonizarea legislativă este destul de bună, însă rămân o serie


de arii importante, în special în ceea ce priveşte acquis-ul Schengen, unde
sunt necesare eforturi suplimentare. Capacitatea de implementare este
scăzută în aproape toate domeniile, în special în ceea ce priveşte

50
managementul frontierelor, politica de vize, lupta anti-corupţie, lupta
împotriva spălării banilor, protecţia împotriva contrafacerii monedei
Euro, lupta împotriva diferitelor tipuri de criminalitate organizată şi în
domeniul cooperării judiciare.

România a făcut unele progrese în modificarea listei ţărilor ai căror


cetăţeni sunt scutiţi de obligaţia obţinerii vizei, dar nu este încă complet
aliniată acquis-ului. Ţara noastră este într-un proces de aliniere la acquis-
ul privind lista ţărilor ai căror cetăţeni trebuie să obţină viză de intrare în
UE şi va introduce în 2004 viză de intrare în România pentru cetăţenii
Turciei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Uniunii Serbia-Muntenegru.

Tot în materie de vize, este necesară o pregătire adecvată în ceea ce


priveşte noul sistem de viză on-line, pentru ca acesta să aibă impactul
adecvat pe viitor. Capacitatea administrativă este în general scăzută şi
este necesar aducerea de îmbunătăţiri consistente, în special, în ceea ce
priveşte analiza de risc. Trebuie făcute eforturi în domeniul dotării, în
special a tuturor oficiilor diplomatice şi consulare cu echipament tehnic,
mai ales din ţările cu risc înalt de migraţie.

Planul de Acţiune Schengen actualizat trebuie să fie substanţial modificat


pentru a deveni complet adaptat procesului de implementare a acquis-ului
Schengen, iar România trebuie să continue eforturile de creare a unui
Sistem Naţional de Informare cuprinzând date compatibile Schengen,
deoarece cooperarea dintre agenţiile implicate în gestionarea frontierei
este destul de limitată.

În domeniul migraţiei, numărul mare de români returnaţi din statele


membre UE, unii dintre ei fiind implicaţi în criminalitatea măruntă,
cerşetorie agresivă şi alte comportamente anti-sociale în statele UE, au
determinat, ca statele europene să reacţioneze şi să ia măsuri în acest
sens. De aceea, este necesara o politică mult mai fermă a statului român,
faţă de persoanele care sunt implicate în asemenea acţiuni pe teritoriul
Uniunii Europene.

51
Un alt domeniul sensibil este cooperarea poliţienească, în lupta împotriva
crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane. În ciuda progreselor
legislative şi a întăririi capacităţii administrative în acest domeniu,
România rămâne o ţară de origine, de tranzit şi de destinaţie privind
traficul de fiinţe umane. Pentru diminuarea acestui fenomen, este
necesară o abordare strategică şi coerentă a luptei împotriva criminalităţii
şi adoptarea unei strategii extinse împotriva criminalităţii, în acord cu
recomandările din Foaia de Parcurs şi din Parteneriatul de Aderare, prin
care s-a angajat România în demersul de integrare europeană.

În vederea încheierii negocierilor la acest capitol ,,Justiţie şi afaceri


interne’’, este nevoie ca pe parcursul anului 2004 să fie adoptate şi o serie
de acte normative pentru ca legislaţia română să fie pe deplin armonizată
cu legislaţia europeană. Astfel, sunt prevăzute pentru acest an adoptarea
următoarelor acte normative mai importante:
- noul Cod penal;
- pachetul legislativ privind protecţia copilului;
- Legea privind poliţia comunitară;
- Legea privind organizarea judiciară;
- Legea privind statutul magistraţilor;
- Legea privind protecţia informatorului;
- Legea privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare;
- Legea privind Codul de etică şi deontologie al poliţistului;
- Legea privind libera circulaţie a cetăţenilor statelor membre UE şi ale
Spaţiului Economic European etc.

Alături de alinierea legislativă, România trebuie să sporească eforturile


pentru dezvoltarea capacităţii administrative şi a cooperării instituţionale.
Încrederea în măsurile legale şi reorganizarea instituţională, a fost deseori
obţinută în detrimentul implementării legilor, şi în multe cazuri a avut un
impact minor asupra problemelor actuale, care necesită o rezolvare
rapidă. Spre exemplu, rezultatele obţinute în unele domenii precum,
managementul frontierei, al poliţiei sau combaterea corupţiei, în care
cooperarea efectivă dintre anumite servicii este necesară, au fost limitate.

52
Pe viitor, intensificarea contactelor cu instituţiile partenere din statele
vecine vor permite o abordare mai eficientă a problemelor cu caracter
trans-naţional.

53
ANEXĂ
Legislaţia comunitară relevantă în domeniul culturii şi
politicii în domeniul justiţiei şi afacerilor interne

Legenda:

32003G1205 Codul alocat actului normativ,


sub care acesta poate fi căutat în
original, în limbile oficiale ale
U.E. în bazele de date legislative
Celex şi Eur-Lex
Regulation/Directive/Decision... Denumirea actului normativ în
limba engleză
Regulamentul/Decizia/Directiva... Denumirea actului normativ în
limba română
Publicaţia Publicaţia oficială a U.E. în care
actul normativ a fost publicat iniţial
şi eventualele modificări şi
completări ale formei inţiale
Conţinut: Xxxxxxxxxx Prezentarea pe scurt a
conţinutului actului normativ
(rezumatul are valoare strict
orientativă)
Keywords Cuvinte-cheie în limba engleză cu
care pot fi operate cercetări tematice
în bazele de date legislative Celex şi
Eur-Lex
Cuvinte cheie Cuvinte cheie în limba română cu
care pot fi operate cercetări tematice
în baza de date legislative a
Centrului de Informare al Comisiei
Europene la Bucureşti,
www.infoeuropa.ro

54
În domeniul vizelor

32003R0694
Council Regulation (EC) No 694/2003 of 14 April 2003 on uniform
formats for Facilitated Transit Documents (FTD) and Facilitated
Rail Transit Documents (FRTD) provided for in Regulation (EC) No
693/2003
Regulamentul nr. 694/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003,
privind formatele uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului
şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar prevăzute de
Regulamentul nr. 693/2003 CE
Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.15
Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea existenţei unor
formate uniforme pentru Documentele de Înlesnire a
Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului
Feroviar, în vederea realizării unei securităţi a
transportului. În cele două anexe ale Regulamentului
sunt stabilite dispozitivele de securitate, care vor fi
aplicate pe documentele de transport, atât cel rutier,
cât şi cel feroviar. Regulamentul a intrat în vigoare la
17 aprilie 2003.
Keywords: technical specification; single document; transit; rail
transport; land transport; standard; external frontier of the
Community
Cuvinte cheie: specificaţie tehnică, document unic, tranzit, transport
feroviar, transport rutier, standard, frontieră externă a
Comunităţii

32003R0693
Council Regulation (EC) No 693/2003 of 14 April 2003 establishing a
specific Facilitated Transit Document (FTD), a Facilitated Rail
Transit Document (FRTD) and amending the Common Consular
Instructions and the Common Manual

55
Regulamentul nr. 693/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003,
privind stabilirea unor Documente specifice de Înlesnire a Tranzitului, de
Înlesnire a Tranzitului Feroviar şi pentru modificarea şi completarea
Instrucţiunilor Consulare Comune şi a Manualului Comun
Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.8
Conţinut: Regulamentul prevede stabilirea unui model pentru
Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi
Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar, în
vederea realizării unei securităţi a transportului. Sunt
prevăzute regulile privitoare la depunerea cererii
pentru obţinerea documentelor, emiterea acestor
documente şi sancţiunile aplicabile pentru
nerespectare. Regulamentul a intrat în vigoare la 17
aprilie 2003.
Keywords: transit; external frontier of the Community; Schengen
Agreement; Community acquis; single document; guide;
rail transport, land transport; visa policy
Cuvinte cheie: tranzit, frontieră externă a Comunităţii, Acordul
Schengen, acquis comunitar, document unic, ghid,
transport feroviar, transport rutier, politica de vize

32003R0415
Council Regulation (EC) No 415/2003 of 27 February 2003 on the
issue of visas at the border, including the issue of such visas to
seamen in transit
Regulamentul nr. 415/2003 (CE) al Consiliului din 27 februarie 2003,
privind emiterea vizelor la graniţă, inclusive emiterea anumitor vize
marinarilor în tranzit
Publicaţia: OJ L 064 din 07.03.2003 p.1
Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea şi modalitatea
de obţinere a vizelor de intrare în spaţiul european
pentru anumite categorii de persoane, inclusiv
marinarii aflaţi în tranzit în spaţiul european. Acest
act este, de fapt, o aplicare a reglementărilor acquis-

56
ului Schengen, referitor la crearea unui spaţiu liber
de circulaţie, dar în acelaşi timp, şi sigur.
Regulamentul prevede că viza de călătorie nu poate
depăşi 15 zile, iar cea de tranzit 5 zile. Regulamentul
a intrat în vigoare la 7 martie 2003.
Keywords: visa policy; admission of aliens; foreign national; transit
Cuvinte cheie: politica de vize, admisia străinilor, cetăţean străin, tranzit

32003D0170
2003/170/JHA: Council Decision 2003/170/JHA of 27 February 2003
on the common use of liaison officers posted abroad by the law
enforcement agencies of the Member States
Decizia nr. 170/2003/JHA a Consiliului din 27 februarie 2003, privind
utilizarea comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate, de către
autorităţile represive ale statelor membre.
Publicaţia: OJ L 067 din 12.03.2003 p.27
Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de utilizare
comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate
de către autorităţile represive ale Statelor Membre
ale UE. Sunt definiţi termenii de ,,ofiţeri de
legătură’’, ,,autorităţi represive’’, dar sunt prevăzute
şi modalităţi de realizare a cooperării la nivel
poliţienesc între state, în vederea combaterii
criminalităţii organizate. Decizia a intrat în vigoare la
momentul publicării ei în Jurnalul Oficial.
Keywords: data collection; information transfer; information
network; fight against crime; Europol; EU police
cooperation; international organization; third country
Cuvinte cheie: colecţie de date, transfer de informaţii, reţea
informaţională, combaterea fenomenului infracţional,
Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE,
organizaţie internaţională, stat terţ

57
32003D0019
2003/19/EC: Council Decision of 14 October 2002 on declassifying
certain parts of the Sirene Manual adopted by the Executive
Committee established by the Convention implementing the
Schengen Agreement of 14 June 1985
Decizia nr. 19/2003/CE a Consiliului din 14 octombrie 2002, privind
declasificarea anumitor părţi din Manualul Sirene, adoptat de Comitetul
Executiv, stabilit de Convenţia de implementare a Acordului Schengen
din 14 iunie 1985
Publicaţia: OJ L 008 din 14.01.2003 p.34
Conţinut: Decizia prevede reglementările din Manualul Sirene,
care au fost declasificate. Este voba despre toate
dispoziţiile Manualului, cu excepţia secţiunii 2.3 şi a
anexelor 1, 2, 3, 4, 5, 6 din Manual.
Keywords: guide; legal basis; legislation; EC Treaty; Schengen
Agreement
Cuvinte cheie: ghid, temei juridic, legislaţie, tratatul instituind CE,
Acordul Schengen

32002X1216(03)
Common Manual
Manualul Comun
Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.97
Amendamente: 32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8)
Conţinut: Manualul stabileşte condiţiile ce trebuie respectate
pentru a putea intra pe teritoriul Schengen. Sunt
prevăzute obligaţiile de control vamal, obţinerea
vizei pentru anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere
vamală. În cadrul anexelor sunt reglementate
condiţiile pentru obţinerea vizei, punctele de trecere
a frontierei pe teritoriul UE, precum şi statele ai
căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în
Uniunea Europeană. România nu se află pe lista
statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a

58
intra pe teritoriul spaţiului Schengen.
Keywords: admission of aliens; border control; Schengen
Agreement; visa policy; guide
Cuvinte cheie: admiterea străinilor, control vamal, Acordul Schengen,
politica de vize, ghid

32002X1216(02)
Common Consular Instructions on visas for the diplomatic missions
and consular posts
Instrucţiunile Consulare Comune pentru misiunile diplomatice şi
posturile consulare privind vizele
Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.1
Amendamente: 32003R0415 (OJ L 064 07.03.2003 p.1)
32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8)
Conţinut: Actul prevede modalitatea de acordare a vizelor de
către personalul misiunilor diplomatice şi al celor
consulare, persoanele care beneficiază de aceste
prevederi, perioadele de acordare a vizelor, precum
şi tipurile de viză: de şedere, de tranzit, de sejur,
etc. Sunt prevăzute regulile aplicabile pentru
fiecare stat în parte, membru al UE. De asemenea,
sunt prevăzute modele de viză şi caracteristicile
tehnice ale acestora.
Keywords: visa policy; diplomatic representation; Schengen
Agreement
Cuvinte cheie: politica de vize, reprezentanţă diplomatică, Acordul
Schengen

32001R0539
Council Regulation (EC) No 539/2001 of 15 March 2001 listing the
third countries whose nationals must be in possession of visas when
crossing the external borders and those whose nationals are exempt
from that requirement

59
Regulamentul nr. 539/2001 (CE) pentru stabilirea listei statelor terţe, ai
căror resortisanţi sunt supuşi obligaţiei de a avea viză pentru a trece
frontierele exterioare ale statelor membre UE şi a listei statelor ai căror
resortisanţi nu sunt supuşi acestei obligaţii
Publicaţia: J.O. L 081 din 21.03.2001 p.1
Modificat de: 32001R2414 – publicaţia J.O. L 327 din 12.12. 2001 p.1
32003R0453 – publicaţia J.O. L 069 din 13.03.2003 p.10
Conţinut: Regulamentul conţine în două anexe lista ţărilor ai
căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în
spaţiul comunitar, aşa zisa ,,listă negativă’’ a UE şi
lista ţărilor ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză
pentru a intra în spaţiul comunitar, aşa zisa ,,lista
pozitivă’’ a UE. Anexa nr. 1 a Regulamentului
cuprinde lista ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de
viză pentru a intra în spaţiul comunitar, aceste ţări
fiind în special cele din Africa, Asia şi Europa de Est.
Anexa 2 a Regulamentului, cuprinde lista ţărilor ai
căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a sta pe
teritoriul statelor UE o perioadă de cel mult 3 luni.
Această listă cuprinde ţările europene care încă nu
fac parte din UE şi o serie de ţări din America Latină
şi Asia Orientală.
Keywords: admission of aliens; external frontier of the Community;
foreign national; visa policy; Schengen Agreement
Cuvinte cheie: admiterea străinilor, frontieră externă a Comunităţii,
străin, politica de vize, Acordul Schengen

32002R333
Council Regulation (EC) No 333/2002 of 18 February 2002 on a
uniform format for forms for affixing the visa issued by Member
States to persons holding travel documents not recognised by the
Member State drawing up the form
Regulamentul nr. 333/2002 (CE) al Consiliului ce stabileşte un model
tipizat de documente, pe care se aplică vizele eliberate de statele membre

60
titularilor de document de călătorie nerecunoscute de statul membru, care
stabileşte documentul
Publicaţia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4
Conţinut: Regulamentul stabileşte un model tipizat de
document pentru aplicarea vizei, ce trebuie posedat
de un cetăţean al unui stat ce are nevoie de viză de
intrare în spaţiul comunitar. Acest model de formular
de cerere pentru obţinerea vizei este valabil pentru
toate statele membre UE, în vederea uniformităţii
cerinţelor pentru obţinerea vizei. Datele furnizate în
acest formular vor fi secrete şi nu vor putea fi
utilizate în alte scopuri, având în vedere protecţia
datelor cu caracter personal. Conform prevederilor
sale, Regulamentul a intrat în vigoare la 24 februarie
2002.
Keywords: visa policy; identity document; technical specification
Cuvinte cheie: politica de vize, document de identitate, specificaţie
tehnică

32002R334
Council Regulation (EC) No 334/2002 of 18 February 2002 amending
Regulation (EC) No 1683/95 laying down a uniform format for visas
Regulamentul nr. 334/2002 (CE) al Consiliului din 18 februarie 2002,
pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 1683/95 ce
stabileşte un model tip de viză
Publicaţia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4
Conţinut: Regulamentul stabileşte un model tip de viză, ce
trebuie eliberat de un stat membru UE. Acest model
tip este valabil pentru toate statele membre UE.
Keywords: admission of aliens; visa policy; identity document;
technical specification; European standard
Cuvinte cheie: admiterea străinilor, politica de vize, document de
identitate, specificaţie tehnică, standard european

61
399R0574
Council Regulation (EC) No 574/1999 of 12 March 1999 listing the
third countries whose nationals must be in possession of visas when
crossing the external borders
Regulamentul nr. 574/1999 (CE) al Consiliului din 12 martie 1999, care
determină statele terţe, ai căror naţionali trebuie să fie în posesia unei
vize, pentru a trece frontierele exterioare statelor membre
Publicaţia: J.O. L 072 din 18.03.1999 p.2
Conţinut: Dispoziţiile acestui Regulament au fost preluate şi
completate de cele ale Regulamentului 539/2001 CE,
care fixează lista ţărilor ai căror cetăţeni trebuie să
obţină viză pentru a intra în spaţiul comunitar.
Această listă cuprinsă în anexa Regulamentului,
cuprindea mult mai multe ţări ai căror cetăţeni aveau
nevoie de viză pentru a intra în spaţiul comunitar.
Printre ţările ce figurau în lista Regulamentului din
1999 se afla şi România, însă după modificarea
Regulamenului în 2001, România nu mai figurează în
această listă.
Keywords: admission of aliens; external frontier of the Community;
foreign national; visa policy; Schengen Agreement
Cuvinte cheie: admiterea străinilor, frontieră externă a Comunităţii,
străin, politica de vize, Acordul Schengen

32001L0051
Council Directive 2001/51/EC of 28 June 2001 supplementing the
provisions of Article 26 of the Convention implementing the
Schengen Agreement of 14 June 1985
Directiva nr. 2001/51/CE a Consiliului pentru completarea art. 26 din
Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985
Publicaţia: J.O. L 187 din 10.07.2001 p.45
Conţinut: Dispoziţiile directivei se înscriu în contextul luptei
împotriva imigraţiei ilegale pe teritoriul statelor
membre UE şi cuprind prevederi referitoare la

62
controlul şi sancţionarea celor care transportă
cetăţeni, ce aparţin unor terţe ţări şi care se află ilegal
pe teritoriul comunitar. Directiva impune şi anumite
sume, cu care sunt sancţionaţi astfel de transportatori
şi este o măsură de securitate în plus împotriva
imigraţiei clandestine. Astfel că cei găsiţi vinovaţi de
infracţiunea de a transporta clandestin cetăţeni ce
stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE, sunt
supuşi unei amenzi de cel puţin 5000 Euro pentru
fiecare persoană transportată. Statele membre
trebuie să ia măsurile necesare combaterii acestui
fenomen până cel târziu în februarie 2003. Directiva a
intrat în vigoare pe data de 10 august 2001, adică în a
treizecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al
Comunităţii.
Keywords: Schengen Agreement; carrier; foreign national; return
migration; rights of aliens
Cuvinte cheie: Acordul Schengen, transportator, cetăţean străin,
înapoierea migranţilor, drepturile străinilor

32002D0192
2002/192/EC: Council Decision of 28 February 2002 concerning
Ireland's request to take part in some of the provisions of the
Schengen acquis
Decizia nr. 2002/192/CE a Consiliului, referitoare la cererea Irlandei de a
participa la aplicarea câtorva dispoziţii ale acquis-ului Schengen
Publicaţia: J.O. L 064 din 07.03.2002 p.20
Conţinut: Prevederile acestei decizii se referă la participarea
Irlandei la unele dispoziţii ale acquis-ului Schengen,
cum sunt cele legate de sistemul informaţional SIS,
recunoaşterea mutuală a deciziilor de îndepărtare a
cetăţenilor terţelor ţări sau dispoziţiile legate de
înlăturarea graduală a controalelor la frontiere
pentru cetăţenii comunităţii. Toate aceste măsuri sunt

63
luate în vederea uniformizării normelor şi acţiunilor
în materie de control al frontierelor în perspectiva
aderării la spaţiul Schengen. Decizia a intrat în
vigoare la data de 1 aprilie 2002.
Keywords: Ireland, Schengen Agreement; Community membership
Cuvinte cheie: Irlanda, Acordul Schengen, membru al Comunităţii

42000A0922(10)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom
of Sweden to the Convention implementing the Schengen Agreement
of 14 June 1985 on the gradual abolition of checks at the common
borders signed at Schengen on 19 June 1990
Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Suediei la Convenţia de
aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, privind eliminarea
progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 19
iunie 1990
Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.115
Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen,
Suedia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi
aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie
de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord,
Suedia se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul
controalelor frontierelor, propriu-zis sunt desfiinţate
controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul
Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord
cu cea comunitară în privinţa controalelor
frontierelor.
Keywords: European convention ; accession ; Italy ; Benelux ;
France
Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa

42000A0922(09)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of

64
Finland to the Convention implementing the Schengen Agreement of
14 June 1985 on the gradual abolition of checks at the common
borders signed at Schengen on 19 June 1990
Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Finlandei la Convenţia de
aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, privind eliminarea
progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen, la
19 iunie 1990
Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.106
Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen,
Finlanda a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi
aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie
de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord
Finlanda se aliniază legislaţiei comunitare în
domeniul controalelor frontierelor, propriu-zis sunt
desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele
din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă
în acord cu cea comunitară, în privinţa controalelor
frontierelor.
Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa

42000A0922(08)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom
of Denmark to the Convention implementing the Schengen
Agreement of 14 June 1985 on the gradual abolition of checks at the
common borders signed at Schengen on 19 June 1990
Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Danemarcei la Convenţia
de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, privind eliminarea
progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen, la
19 iunie 1990
Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.97
Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen,
Danemarca a preluat acquis-ul Schengen în domeniu
şi aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie

65
de control al frontierelor şi vize Prin acest acord,
Danemarca se aliniază legislaţiei comunitare în
domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt
desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele
din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă
în acord cu cea comunitară în privinţa controalelor
frontierelor.
Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa

42000A0922(07)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of
Austria to the Convention implementing the Schengen Agreement of
14 June 1985 between the Governments of the States of the Benelux
Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French
Republic on the gradual abolition of checks at their common borders
signed at Schengen on 19 June 1990, to which the Italian Republic,
the Kingdom of Spain and the Portuguese Republic, and the Hellenic
Republic acceded by the Agreements signed on 27 November 1990,
on 25 June 1991 and on 6 November 1992 respectively
Acquis-ul Schengen - Acord pentru aderarea Austriei la Convenţia de
aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, între guvernele statelor
Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germania şi
Republicii Franceze, privind eliminarea progresivă a controalelor la
frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care au
aderat Republica Italiană, Regatul Spaniei, Republica Portugheză şi
Republica Elenă, prin acordurile semnate la 27 noiembrie 1990, 25 iunie
1991 şi 6 noiembrie 1992
Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.90
Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen,
Austria a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi
aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie
de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord
Austria se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul

66
controalelor frontierelor, propriu-zis, sunt desfiinţate
controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul
Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord
cu cea comunitară, în privinţa controalelor
frontierelor.
Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France
Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa

42000A0922(06)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Hellenic
Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement
of 14 June 1985 between the Governments of the States of the
Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the
French Republic on the gradual abolition of checks at their common
borders signed at Schengen on 19 June 1990, to which the Italian
Republic acceded by the Agreement signed at Paris on 27 November
1990, and to which the Kingdom of Spain and the Hellenic Republic
acceded by the Agreements signed at Bonn on 25 June 1991
Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Austriei la Convenţia de
aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, între guvernele statelor
Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germania şi
Republicii Franceze, privind eliminarea progresivă a controalelor la
frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care a aderat
Republica Italiană, prin Acordul semnat la Paris, la 27 noiembrie 1990 şi
Regatul Spaniei şi Republica Elenă prin Acordurile semnate la Bonn, 25
iunie 1991
Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.83
Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen,
Grecia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi
aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie
de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord,
Grecia se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul
controalelor frontierelor, propriu-zis, sunt desfiinţate
controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul

67
Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord
cu cea comunitară în privinţa controalelor
frontierelor.
Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France,
Greece
Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa,
Grecia

42000A0922(05)
The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Portuguese
Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement
of 14 June 1985 between the Governments of the States of the
Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the
French Republic on the gradual abolition of checks at their common
borders signed at Schengen on 19 June 1990, to which the Italian
Republic acceded by the Agreement signed at Paris on 27 November
1990
Acquis-ul Schengen - Acord pentru aderarea Austriei la Convenţia de
aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, între guvernele statelor
Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germania şi
Republicii Franceze, privind eliminarea progresivă a controalelor la
frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care a aderat
Republica Italiană prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990
Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.76
Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen,
Portugalia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi
aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie
de control a frontierelor şi vize. Prin acest acord,
Portugalia se aliniază legislaţiei comunitare în
domeniul controalelor frontierelor, propriu-zis sunt
desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele
din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă
în acord cu cea comunitară în privinţa controalelor
frontierelor.

68
Keywords: European convention; accession; Italy ; Benelux; France,
Puerto Rico
Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa,
Porto Rico

În domeniul controlului frontierelor

32003R0693
Council Regulation (EC) No 693/2003 of 14 April 2003 establishing a
specific Facilitated Transit Document (FTD), a Facilitated Rail
Transit Document (FRTD) and amending the Common Consular
Instructions and the Common Manual
Regulamentul nr. 693/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003,
privind stabilirea unor Documente specifice de Înlesnire a Tranzitului, de
Înlesnire a Tranzitului Feroviar şi pentru modificarea şi completarea
Instrucţiunilor Consulare Comune şi a Manualului Comun
Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.8
Conţinut: Regulamentul prevede stabilirea unui model pentru
Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi
Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar în
vederea realizării unei securităţi a transportului. Sunt
prevăzute regulile privitoare la depunerea cererii
pentru obţinerea documentelor, emiterea acestor
documente şi sancţiunile aplicabile pentru
nerespectare. Regulamentul a intrat în vigoare la 17
aprilie 2003.
Keywords: transit; external frontier of the Community; Schengen
Agreement; Community acquis; single document; guide;
rail transport, land transport; visa policy
Cuvinte cheie: tranzit, frontieră externă a Comunităţii, Acordul
Schengen, acquis comunitar, document unic, ghid,
transport feroviar, transport rutier, politica de vize

69
32003R0694
Council Regulation (EC) No 694/2003 of 14 April 2003 on uniform
formats for Facilitated Transit Documents (FTD) and Facilitated
Rail Transit Documents (FRTD) provided for in Regulation (EC) No
693/2003
Regulamentul nr. 694/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003,
privind formatele uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului
şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar prevăzute de
Regulamentul nr. 693/2003 (CE)
Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.15
Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea existenţei unor
formate uniforme pentru Documentele de Înlesnire a
Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului
Feroviar în vederea realizării unei securităţi a
transportului. În cele două anexe ale Regulamentului
sunt stabilite dispozitivele de securitate care vor fi
aplicate pe documentele de transport, atât cel rutier,
cât şi cel feroviar. Regulamentul a intrat în vigoare la
17 aprilie 2003.
Keywords: technical specification; single document; transit; rail
transport; land transport; standard; external frontier of the
Community
Cuvinte cheie: specificaţie tehnică, document unic, tranzit, transport
feroviar, transport rutier, standard, frontieră externă a
Comunităţii

32003R0415
Council Regulation (EC) No 415/2003 of 27 February 2003 on the
issue of visas at the border, including the issue of such visas to
seamen in transit
Regulamentul nr. 415/2003 al Consiliului din 27 februarie 2003, privind
emiterea vizelor la graniţă, inclusiv emiterea anumitor vize marinarilor în
tranzit
Publicaţia: OJ L 064 din 07.03.2003 p.1

70
Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea şi modalitatea
de obţinere a vizelor de intrare în spaţiul european
pentru anumite categorii de persoane, inclusiv
marinarii aflaţi în tranzit în spaţiul european. Acest
act este, de fapt, o aplicare a reglementărilor acquis-
ului Schengen referitor la crearea unui spaţiu liber de
circulaţie, dar în acelaşi timp, şi sigur. Regulamentul
prevede că viza de călătorie nu poate depăşi 15 zile,
iar cea de tranzit 5 zile. Regulamentul a intrat în
vigoare la 7 martie 2003.
Keywords: visa policy; admission of aliens; foreign national; transit
Cuvinte cheie: politica de vize, admiterea străinilor, cetăţean străin,
tranzit

32001R0789
Council Regulation (EC) No 789/2001 of 24 April 2001 reserving to
the Council implementing powers with regard to certain detailed
provisions and practical procedures for examining visa applications
Regulamentul nr. 789/2001 al Consiliului din 24 aprilie 2001, privind
rezervarea de către Consiliu a competenţelor de implementare a câtorva
prevederi detaliate şi a procedurilor practice de examinare a cererilor de
viză
Publicaţia: OJ L 116 din 26.04.2001 p.2
Conţinut: Regulamentul se referă la însărcinarea Consiliului cu
puterile de implementare a prevederilor detaliate şi a
procedurilor practice de examinare a aplicaţiilor
pentru viză. Regulamentul a intrat în vigoare la data
adoptării lui, adică 24 aprilie 2001.
Keywords: Schengen Agreement; admission of aliens; information
system; national implementation of Community law; visa
policy
Cuvinte cheie: Acordul Schengen, admiterea străinilor, sistem
informaţional, implementare naţională a dreptului
comunitar, politica de vize

71
31999Y0520(01)
Council Recommendation of 29 April 1999 on the provision for the
detection of false or falsified documents in the visa departments of
representations abroad and in the offices of domestic authorities
dealing with the issue or extension of visas
Recomandarea Consiliului din 29 aprilie 1999, privind dotarea cu
personal şi tehnică a departamentelor de viză a reprezentanţelor din
străinătate şi a oficiilor autorităţilor naţionale, care au legătură cu
emiterea vizelor în vederea depistării falsurilor sau a documentelor
falsificate
Publicaţia: OJ C 140 din 20.05.1999 p.1
Conţinut: Recomandarea are în vedere dotarea cu personal şi
tehnică a departamentelor de viză a reprezentanţelor
din străinătate şi a oficiilor autorităţilor naţionale,
care au legătură cu emiterea vizelor în vederea
depistării falsurilor sau a documentelor falsificate.
Sunt avute în vedere sporirea personalului în vederea
realizării unei baze de date cu solicitanţii de viză,
precum şi dotarea acestor servicii cu aparatură
tehnică performantă pentru depistarea falsurilor de
vize.
Keywords: admission of aliens; diplomatic representation; fraud;
visa policy
Cuvinte cheie: admiterea străinilor, reprezentanţă diplomatică, fraudă,
politica de vize

41999D0014
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28
April 1999 on the compilation of a manual of documents to which a
visa may be affixed (SCH/Com-ex (99) 14)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999,
privind întocmirea unui manual cu documentele pe care pot fi aplicate
vizele (SCH/Com-ex (99) 14)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.298

72
Conţinut: Decizia se referă la adoptarea unui Manual, care să
cuprindă toate condiţiile ce trebuie respectate pentru
a putea intra pe teritoriul Schengen. Să fie prevăzute
obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru
anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. De
asemenea, să fie reglementate condiţiile pentru
obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe
teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au
nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană.
Keywords: accession; visa policy; identity document
Cuvinte cheie: aderare, politica de vize, document de identitate

41999D0013
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28
April 1999 on the definitive versions of the Common Manual and the
Common Consular Instructions (SCH/Com-ex (99) 13)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999,
privind ediţiile definitive ale Manualului Comun şi ale Instrucţiunilor
Consulare Comune (SCH/Com-ex (99) 13)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.317
Amendamente: 32000D0751 (OJ L 303 02.12.2000 p.29)
32001D0329 (OJ L 116 26.04.2001 p.32)
32001D0420 (OJ L 150 06.06.2001 p.47)
32001R0539 (OJ L 081 21.03.2001 p.1)
32001R1091 (OJ L 150 06.06.2001 p.4)
32002D0044 (OJ L 020 23.01.2002 p.5)
32002R0334 (OJ L 053 23.02.2002 p.7)
32002D0352 (OJ L 123 09.05.2002 p.47)
32002D0354 (OJ L 123 09.05.2002 p.50)
32002D0585 (OJ L 187 16.07.2002 p.44)
32002D0586 (OJ L 187 16.07.2002 p.48)
32002D0587 (OJ L 187 16.07.2002 p.50)
32003D0454 (OJ L 152 20.06.2003 p.82)
32003D0585 (OJ L 198 06.08.2003 p.13)

73
32003D0586 (OJ L 198 06.08.2003 p.15)
103T
32004D0014 (OJ L 005 09.01.2004 p.74)
32004D0017 (OJ L 005 09.01.2004 p.79)
Conţinut: Decizia are în vedere definitivarea versiunilor la
Manualul Comun şi la Instrucţiunile Consulare
Comune, elaborate la nivel european.
Keywords: accession to an agreement; visa policy; third country
Cuvinte cheie: aderarea la un acord, politica de vize, stat terţ

41999D0007
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28
April 1999 on liaison officers (SCH/Com-ex (99) 7 rev. 2)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999,
privind ofiţerii de legătură (SCH/Com-ex (99) 7 rev. 2)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.411
Conţinut: Decizia se referă la modalitatea de utilizare comună a
ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate, de către
autorităţile represive ale Statelor Membre ale UE,
pentru realizarea cooperării la nivel poliţienesc între
state, în vederea combaterii criminalităţii organizate.
Keywords: police cooperation; border control; civil servant;
information transfer
Cuvinte cheie: cooperare poliţienească, control vamal, funcţionar public,
transfer informaţional

31998Y0617(01)
Council Recommendation of 28 May 1998 on the provision of forgery
detection equipment at ports of entry to the European Union
Recomandarea Consiliului din 28 mai 1998, referitoare la furnizarea de
echipamente pentru descoperirea documentelor false, prezentate la
punctele de intrare în Uniunea Europeană
Publicaţia: OJ C 189 din 17.06.1998 p.19

74
Conţinut: Recomandarea are în vedere furnizarea de
echipamente pentru descoperirea documentelor false,
prezentate la punctele de intrare în Uniunea
Europeană. Sunt prevăzute în actul normativ şi
tipurile de aparate cu care trebuie dotate punctele de
frontieră pentru descoperirea falsurilor.
Keywords: external frontier of the Community; customs fraud;
customs document; frontier control
Cuvinte cheie: frontieră externă a Comunităţii, fraudă vamală, document
vamal, control la frontieră

41998D0117
The Schengen acquis - Decision of the Central Group of 27 October
1998 on the adoption of measures to fight illegal immigration (SCH/C
(98) 117)
Acquis-ul Schengen – Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998,
privind adoptarea măsurilor de luptă împotriva imigraţiei ilegale (SCH/C
(98) 117)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.205
Conţinut: Decizia Grupului Central are în vedere hotărârea
statelor membre de a adopta un program de măsuri
de luptă împotriva imigraţiei ilegale
Keywords: accession; illegal migration; migration control;
information transfer
Cuvinte cheie: aderare, migraţie ilegală, control al migraţiei, transfer
informaţional

41998D0056
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 16
December 1998 concerning the compilation of a manual of
documents to which a visa may be affixed (SCH/Com-ex (98) 56)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie
1998, referitoare la întocmirea unui manual cu documentele necesare

75
pentru obţinerea vizei (SCH/Com-ex (98)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.207
Conţinut: Decizia are în vedere adoptarea unui Manual, care să
cuprindă toate condiţiile ce trebuie respectate pentru
a putea intra pe teritoriul Schengen. Să fie prevăzute
obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru
anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. De
asemenea, să fie reglementate condiţiile pentru
obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe
teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au
nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană.
Keywords: accession; visa policy; identity document
Cuvinte cheie: aderare, politica de vize, document de identitate

41998D0035
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 16
September 1998 on forwarding the Common Manual to EU applicant
States (SCH/Com-ex (98) 35, rev. 2)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie
1998, privind transmiterea Manualului Comun statelor candidate la
aderarea la UE (SCH/Com-ex (98) 35, rev. 2)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.202
Conţinut: În vederea realizării unei informări corecte şi rapide
a statelor ai căror cetăţeni doresc să călătorească în
spaţiul Uniunii Europene, Decizia Comitetului
Executiv se referă la transmiterea Manualului
Comun statelor ce doresc să adere la UE.
Keywords: accession; illegal migration; migration control;
information transfer
Cuvinte cheie: aderare, migraţie ilegală, control al migraţiei, transfer
informaţional

76
41998D0021
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 23
June 1998 on the stamping of passports of visa applicants
(SCH/Com-ex (98) 21)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 23 iunie 1998,
privind ştampilarea paşapoartelor solicitanţilor de vize (SCH/Com-ex
(98) 21)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.200
Conţinut: Pentru realizarea unei securităţi a documentelor de
călătorie, decizia are în vedere obligativitatea
ştampilării vizelor pe paşapoartele solicitanţilor de
către serviciile ambasadelor statelor UE
Keywords: accession; visa policy; information transfer
Cuvinte cheie: aderare, politica de vize, transfer informaţional

31996Y0318(01)
Council Recommendation of 4 March 1996 relating to local consular
cooperation regarding visas
Recomandarea Consiliului din 4 mai 1996, referitoare la cooperarea
consulatelor locale, în privinţa vizelor
Publicaţia: OJ C 080 din 18.03.1996 p.1
Conţinut: Actul normativ recomandă cooperarea consulatelor
locale în vederea soluţionării cererilor de viză la nivel
local. Măsura are în vedere să înlesnească cetăţenilor
posibilitatea de obţinere a vizelor necesare liberei lor
circulaţii.
Keywords: cooperation policy; consulate; admission of aliens;
information transfer; migration control; illegal migration
Cuvinte cheie: politică de cooperare, consulat, admitere a străinilor,
tranfer informaţional, control al migraţiei, migraţie
ilegală

77
31999D0870
1999/870/EC: Council Decision of 17 December 1999 authorising the
Deputy Secretary-General of the Council of the European Union to
act as representative of certain Member States for the purpose of
concluding contracts relating to the installation and the functioning
of the communication infrastructure for the Schengen environment,
'SISNET', and to manage such contracts
Decizia nr. 1999/870/CE a Consiliului din 17 decembrie 1999, pentru
autorizarea Secretarului general adjunct al Consiliului Uniunii Europene,
să reprezinte anumite state member, în vederea încheierii de contracte
pentru instalarea şi funcţionarea infrastructurii de comunicare pentru
spaţiul Schengen, numit “SISNET”, şi să administreze asemenea
contracte
Publicaţia: J.O. L 337 din 30.12.1999 p.41
Conţinut: Decizia se referă la implementarea şi funcţionarea
sistemului de informare pentru spaţiul Schengen.
Acest sistem furnizează informaţii referitoare la
intrarea cetăţenilor terţelor ţări, probleme legate de
vize şi cooperare poliţienească la nivel comunitar.
Programul este unul informaţional şi are drept scop
întărirea capacităţii de securizare a frontierelor
externe ale comunităţii împotriva imigraţiei ilegale.
Există astfel o permanentă cooperare şi informare a
funcţionarilor vamali cu privire la datele privind
intrarea diverselor persoane în spaţiul Schengen şi
interdicţiile aferente.
Keywords: communications systems; contract; power of decision;
EC Council; Schengen Agreement; Secretary General
Cuvinte cheie: sisteme de comunicaţii, contract, putere de decizie,
Consiliul UE, Acordul Schengen, Secretar General

32002R1030
Council Regulation (EC) No 1030/2002 of 13 June 2002 laying down
a uniform format for residence permits for third-country nationals

78
Regulamentul nr. 1030/2002 (CE) al Consiliului din 13 iunie 2002, ce
stabileşte un model uniform de permise de şedere pentru cetăţenii statelor
terţe
Publicaţia: J.O. L 157 din 15.06.2002 p.1
Conţinut: Regulamentul se referă la instituirea unui model
uniform de act, ce constituie autorizaţie de şedere,
necesar cetăţenilor terţelor ţări, care nu au nevoie de
viză, dar nici nu sunt cetăţenii unui stat membru al
UE. În vederea deplasării în spaţiul comunitar pe o
perioadă scurtă, aceşti cetăţeni au nevoie de un titlu
de călătorie, numit autorizaţie de şedere. Anexa la
Regulament stabileşte modelul şi ceea ce trebuie să
conţină un astfel de titlu de sejur. Regulamentul a
intrat în vigoare la data de 15 iunie 2002 şi se aplică
pe întreg teritoriul ce face parte din spaţiul Schengen.
Keywords: foreign national; residence permit; migration policy;
technical specification; harmonization of standards
Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, politica în domeniul
migraţiei, specificaţie tehnică, armonizarea standardelor

32001L0040
Council Directive 2001/40/EC of 28 May 2001 on the mutual
recognition of decisions on the expulsion of third country nationals
Directiva nr. 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001, referitoare la
recunoaşterea reciprocă a hotărârilor de expluzare a resortisanţilor
statelor terţe
Publicaţia: J.O. L 149 din 02.06.2001 p.34
Conţinut: Directiva se referă la recunoaşterea reciprocă a
deciziilor luate de statele membre UE, în materie de
îndepărtare a cetăţenilor unor state terţe de pe
teritoriul comunitar. Măsura este necesară pentru
crearea unui sistem comun de securitate şi de
cooperare în materie de liberă circulaţie în spaţiul
comunitar. În cazul în care un cetăţean aparţinând

79
unui stat terţ este îndepărtat de pe teritoriul unui stat
membru Schengen, decizia respectivă va fi valabilă
nu doar pe teritoiul statului care a luat decizia de
îndepărtare, ci pe întreg spaţiul Schengen. Directiva
se aplică începând cu data de 2 iunie 2002.
Keywords: foreign national; residence permit; criminality; EC
countries; cooperation policy
Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, criminalitate, state
membre UE, politica de cooperare

În domeniul migraţiei

32003R0694
Council Regulation (EC) No 694/2003 of 14 April 2003 on uniform
formats for Facilitated Transit Documents (FTD) and Facilitated
Rail Transit Documents (FRTD) provided for in Regulation (EC) No
693/2003
Regulamentul nr. 694/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003,
privind formatele uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului
şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar prevăzute de
Regulamentul nr. 693/2003 CE
Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.15
Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea existenţei unor
formate uniforme pentru Documentele de Înlesnire a
Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului
Feroviar, în vederea realizării unei securităţi a
transportului. În cele două anexe ale Regulamentului
sunt stabilite dispozitivele de securitate, care vor fi
aplicate pe documentele de transport, atât cel rutier,
cât şi cel feroviar. Regulamentul a intrat în vigoare la
17 aprilie 2003.
Keywords: technical specification; single document; transit; rail
transport; land transport; standard; external frontier of the

80
Community
Cuvinte cheie: specificaţie tehnică, document unic, tranzit, transport
feroviar, transport rutier, standard, frontieră externă a
Comunităţii

32003R0693
Council Regulation (EC) No 693/2003 of 14 April 2003 establishing a
specific Facilitated Transit Document (FTD), a Facilitated Rail
Transit Document (FRTD) and amending the Common Consular
Instructions and the Common Manual
Regulamentul nr. 693/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003,
privind stabilirea unor documente specifice pentru Înlesnirea Tranzitului,
pentru Înlesnirea Tranzitului Feroviar, precum şi modificarea şi
completarea Instrucţiunilor Consulare Comune şi a Manualului Comun
Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.8
Conţinut: Regulamentul prevede stabilirea unui model pentru
Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi
Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar, în
vederea realizării unei securităţi a transportului. Sunt
prevăzute regulile privitoare la depunerea cererii
pentru obţinerea documentelor, emiterea acestor
documente şi sancţiunile aplicabile pentru
nerespectare. Regulamentul a intrat în vigoare la 17
aprilie 2003.
Keywords: transit; external frontier of the Community; Schengen
Agreement; Community acquis; single document; guide;
rail transport, land transport; visa policy
Cuvinte cheie: tranzit, frontieră externă a Comunităţii, Acordul
Schengen, acquis comunitar, document unic, ghid,
transport feroviar, transport rutier, politica de vize

32003R0415
Council Regulation (EC) No 415/2003 of 27 February 2003 on the

81
issue of visas at the border, including the issue of such visas to
seamen in transit
Regulamentul nr. 415/2003 al Consiliului din 27 februarie 2003, privind
emiterea vizelor la frontieră, inclusive emiterea anumitor vize marinarilor
în tranzit
Publicaţia: OJ L 064 din 07.03.2003 p.1
Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea şi modalitatea
de obţinere a vizelor de intrare în spaţiul european,
pentru anumite categorii de persoane, inclusiv
marinarii aflaţi în tranzit în spaţiul european. Acest
act este, de fapt, o aplicare a reglementărilor acquis-
ului Schengen, referitor la crearea unui spaţiu liber
de circulaţie, dar în acelaşi timp, şi sigur.
Regulamentul prevede că viza de călătorie nu poate
depăşi 15 zile, iar cea de tranzit 5 zile. Regulamentul
a intrat în vigoare la 7 martie 2003.
Keywords: visa policy; admission of aliens; foreign national; transit
Cuvinte cheie: politica de vize, admiterea străinilor, cetăţean străin,
tranzit

32003L0110
Council Directive 2003/110/EC of 25 November 2003 on assistance in
cases of transit for the purposes of removal by air
Directiva nr. 110/2003/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003, privind
asistenţa în cazurile de tranzit aeroportuar
Publicaţia: OJ L 321 din 06.12.2003 p.26
Conţinut: Directiva are în vedere cazurile în care o persoană
intră ilegal pe teritoriul UE, pe calea aerului.
Directiva defineşte mai întâi câţiva termeni precum
cel de tranzit, străin, stat terţ, migraţie ilegală, urmând
să reglementeze situaţiile de însoţire şi deportare a
persoanelor ce intră ilegal în spaţiul comunitar
Keywords: transit; deportation; foreign national; air transport; illegal
migration

82
Cuvinte cheie: tranzit, deportare, cetăţean străin, transport aerien,
migraţie ilegală

32002X1216(03)
Common Manual
Manualul Comun
Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.97
Amendamente: 32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8)
Conţinut: Manualul stabileşte condiţiile ce trebuie respectate
pentru a putea intra pe teritoriul Schengen. Sunt
prevăzute obligaţiile de control vamal, obţinerea
vizei pentru anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere
vamală. În cadrul anexelor sunt reglementate
condiţiile pentru obţinerea vizei, punctele de trecere
a frontierei pe teritoriul UE, precum şi statele ai
căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în
Uniunea Europeană. România nu se află pe lista
statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a
intra pe teritoriul spaţiului Schengen.
Keywords: admission of aliens; border control; Schengen
Agreement; visa policy; guide
Cuvinte cheie: admiterea străinilor, control vamal, Acordul Schengen,
politica de vize, ghid

32002X1216(02)
Common Consular Instructions on visas for the diplomatic missions
and consular posts
Instrucţiunile Consulare Comune pentru misiunile diplomatice şi
posturile consulare privind vizele
Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.1
Amendamente: 32003R0415 (OJ L 064 07.03.2003 p.1)
32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8)
Conţinut: Actul prevede modalitatea de acordare a vizelor de

83
către personalul misiunilor diplomatice şi al celor
consulare, persoanele care beneficiază de aceste
prevederi, perioadele de acordare a vizelor, precum
şi tipurile de viză : de şedere, de tranzit, de sejur,
etc. Sunt prevăzute regulile aplicabile pentru
fiecare stat în parte, membru al UE. De asemenea,
sunt prevăzute modele de viză şi caracteristicile
tehnice ale acestora.
Keywords: visa policy; diplomatic representation; Schengen
Agreement
Cuvinte cheie: politica de vize, reprezentanţă diplomatică, Acordul
Schengen

32002R1030
Council Regulation (EC) No 1030/2002 of 13 June 2002 laying down
a uniform format for residence permits for third-country nationals
Regulamentul nr. 1030/2002 (CE) al Consiliului din 13 iunie 2002, ce
stabileşte un model uniform de permis de şedere pentru cetăţenii statelor
terţe
Publicaţia: J.O. L 157 din 15.06.2002 p.1
Conţinut: Regulamentul se referă la instituirea unui model
uniform de act, ce constituie autorizaţie de şedere
necesar cetăţenilor terţelor ţări, care nu au nevoie de
viză, dar nici nu sunt cetăţenii unui stat membru al
UE. În vederea deplasării în spaţiul comunitar pe o
perioadă scurtă, aceşti cetăţeni au nevoie de un titlu
de călătorie, numit autorizaţie de şedere. Anexa la
Regulament stabileşte modelul şi ceea ce trebuie să
conţină un astfel de titlu de sejur. Regulamentul a
intrat în vigoare la data de 15 iunie 2002 şi se aplică
pe întreg teritoriul ce face parte din spaţiul Schengen.
Keywords: foreign national; residence permit; migration policy;
technical specification; harmonization of standards
Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, politica în domeniul

84
migraţiei, specificaţie tehnică, armonizarea standardelor

32002L0090
Council Directive 2002/90/EC of 28 November 2002 defining the
facilitation of unauthorised entry, transit and residence
Directiva nr. 90/2002/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2002, privind
definirea infracţiunii de favorizare a intrării, tranzitării sau rămânerii
ilegale pe teritoriul UE
Publicaţia: OJ L 328 din 05.12.2002 p.17
Conţinut: Directiva are în vedere incriminarea faptelor de
ajutoare de pătrundere, tranzitare sau în vederea
rămânerii ilegale pe teritoriul UE. Toate aceste fapte
sunt sancţionate penal. Directiva incriminează penal
nu doar făptuitorul, ci şi instigatorul şi complicele.
Keywords: offence; penalty; approximation of laws; illegal
migration; fight against crime; organised crime
Cuvinte cheie: infracţiune, sancţiune, armonizare legislativă, migraţie
ilegală, combaterea infracţiunilor, crimă organizată

32001L0051
Council Directive 2001/51/EC of 28 June 2001 supplementing the
provisions of Article 26 of the Convention implementing the
Schengen Agreement of 14 June 1985
Directiva nr. 2001/51/CE a Consiliului pentru completarea art. 26 din
Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985
Publicaţia: J.O. L 187 din 10.07.2001 p.45
Conţinut: Dispoziţiile directivei se înscriu în contextul luptei
împotriva imigraţiei ilegale pe teritoriul statelor
membre UE şi cuprind prevederi referitoare la
controlul şi sancţionarea celor care transportă
cetăţeni ce aparţin unor terţe ţări şi care se află ilegal
pe teritoriul comunitar. Directiva impune şi anumite
sume cu care sunt sancţionaţi astfel de transportatori

85
şi este o măsură de securitate în plus împotriva
imigraţiei clandestine. Astfel că, cei găsiţi vinovaţi de
infracţiunea de a transporta clandestin cetăţeni ce
stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE, sunt
supuşi unei amenzi de cel puţin 5000 Euro pentru
fiecare persoană transportată. Statele membre
trebuie să ia măsurile necesare combaterii acestui
fenomen, până cel târziu în februarie 2003. Directiva
a intrat în vigoare pe data de 10 august 2001, adică în
a treizecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al
UE.
Keywords: Schengen Agreement; carrier; foreign national; return
migration; rights of aliens
Cuvinte cheie: Acordul Schengen, transportator, cetăţean străin,
înapoierea migranţilor, drepturile străinilor

32001L0040
Council Directive 2001/40/EC of 28 May 2001 on the mutual
recognition of decisions on the expulsion of third country nationals
Directiva nr. 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001, referitoare la
recunoaşterea reciprocă a hotărârilor de expulzare a resortisanţilor
statelor terţe
Publicaţia: J.O. L 149 din 02.06.2001 p.34
Conţinut: Directiva se referă la recunoaşterea reciprocă a
deciziilor luate de statele membre UE, în materie de
îndepărtare a cetăţenilor unor state terţe de pe
teritoriul comunitar. Măsura este necesară pentru
crearea unui sistem comun de securitate şi de
cooperare în materie de liberă circulaţie în spaţiul
comunitar. În cazul în care un cetăţean, aparţinând
unui stat terţ, este îndepărtat de pe teritoriul unui stat
membru Schengen, decizia respectivă va fi valabilă
nu doar pe teritoRiul statului care a luat decizia de
îndepărtare, ci pe întreg spaţiu Schengen. Directiva se

86
aplică începând cu data de 2 iunie 2002.
Keywords: foreign national; residence permit; criminality; EC
countries; cooperation policy
Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, infracţionalitate, state
membre UE, politica de cooperare

41999D0014
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28
April 1999 on the compilation of a manual of documents to which a
visa may be affixed (SCH/Com-ex (99) 14)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999,
referitoare la întocmirea unui manual cu documentele necesare pentru
obţinerea vizei (SCH/Com-ex (99) 14)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.298
Conţinut: Decizia are în vedere adoptarea unui manual care să
cuprindă toate condiţiile ce trebuie respectate pentru
a putea intra pe teritoriul Schengen. Să fie prevăzute
obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru
anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. De
asemenea, să fie reglementate condiţiile pentru
obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe
teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au
nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană.
Keywords: accession; visa policy; identity document
Cuvinte cheie: aderare, politica de viză, document de identitate

41998D0117
The Schengen acquis - Decision of the Central Group of 27 October
1998 on the adoption of measures to fight illegal immigration (SCH/C
(98) 117)
Acquis-ul Schengen – Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998,
privind adoptarea măsurilor de luptă împotriva imigraţiei ilegale (SCH/C
(98) 117)

87
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.205
Conţinut: Decizia Grupului Central are în vedere hotărârea
statelor membre de a adopta un program de măsuri
de luptă împotriva imigraţiei ilegale
Keywords: accession; illegal migration; migration control;
information transfer
Cuvinte cheie: aderare, migraţie ilegală, control al migraţiei, transfer
informaţional

41998D0037
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 27
October 1998 on the adoption of measures to fight illegal
immigration (SCH/Com-ex (98) 37 def. 2)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 27 octombrie
1998, privind adoptarea măsurilor de luptă împotriva migraţiei ilegale
(SCH/Com-ex (98) 37 def. 2)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.203
Conţinut: Decizia Comitetului Executiv are în vedere hotărârea
statelor membre de a adopta un program de măsuri
de luptă împotriva imigraţiei ilegale şi de realizare a
unei strânse cooperări în domeniul combaterii acestui
fenomen
Keywords: border control; migration control; cooperation policy
Cuvinte cheie: control la frontieră, control al migraţiei, politică de
cooperare

31997Y1216(01)
Council Resolution of 4 December 1997 on measures to be adopted
on the combating of marriages of convenience
Rezoluţia Consiliului din 4 decembrie 1997, privind măsurile ce trebuie
adoptate pentru combaterea căsătoriilor de convenienţă
Publicaţia: OJ C 382 din 16.12.1997 p.1
Conţinut: Rezoluţia are în vedere adoptarea unor măsuri ce

88
trebuie adoptate pentru combaterea căsătoriilor de
convenienţă. Astel de căsătorii sunt în mare
majoritate o modalitate de fraudare a legii în vederea
pătrunderii în spaţiul comunitar şi de aceea Consiliul
a adoptat acest act normativ în măsură să controleze
acest fenomen
Keywords: marriage; fraud; foreign national; residence permit
Cuvinte cheie: căsătorie, fraudă, cetăţean străin, permis de şedere

31996H1014
Council Recommendation of 27 September 1996 on combating the
illegal employment of third-country nationals
Recomandarea Consiliului din 27 septembrie 1996, privind combaterea
angajărilor ilegale de cetăţeni din state terţe
Publicaţia: OJ C 304 din 14.10.1996 p.1
Conţinut: Recomandarea are în vedere măsuri de combatere a
angajărilor ilegale a naţionalilor din ţările terţe.
Pentru aceasta, sunt luate o serie de măsuri punitive
la adresa angajatorilor, care nu respectă
reglementările comunitare şi angajează ilegal cetăţeni
din statele extracomunitare. Recomandarea are în
vedere şi colaborarea serviciilor competente ale
statelor în vederea reducerii fenomenului de angajare
ilegală a lucrătorilor.
Keywords: employment policy; foreign national; free movement of
workers; underground economy; migration control
Cuvinte cheie: politică de ocupare a forţei de muncă, cetăţean străin,
libera circulaţie a lucrătorilor, economie subterană,
control al migraţiei

31996D0749
96/749/JHA: Council Decision of 16 December 1996 on monitoring
the implementation of instruments adopted by the Council

89
concerning illegal immigration, readmission, the unlawful
employment of third country nationals and cooperation in the
implementation of expulsion orders
Decizia nr. 96/749/JHA a Consiliului din 16 decembrie 1996, privind
urmărirea aplicării actelor adoptate de Consiliu, cu privire la migraţia
ilegală, readmisia, angajarea ilegală a cetăţenilor statelor terţe şi
cooperarea în materie de executare a hotărârilor de expulzare
Publicaţia: OJ L 342 din 31.12.1996 p.5
Conţinut: Decizia are în vedere punerea în aplicare a actelor
adoptate de Consiliu, cu privire la migraţia ilegală,
readmisie, angajarea ilegală a naţionalilor din ţările
terţe şi cooperarea în materie de executare a
hotărârilor de expulzare. În acest sens, se are în
vedere trimiterea unui chestionar cu privire la aceste
probleme statelor membre, chestionar pe care aceste
state să îl completeze şi pe baza lui să se poată lua o
hotărâre.
Keywords: cooperation policy; deportation; foreign national; illegal
migration; information transfer; third country
Cuvinte cheie: politică de cooperare, deportare, cetăţean străin, migraţie
ilegală, transfer informaţional, stat terţ

31996Y0110(01)
Council Recommendation of 22 December 1995 on harmonizing
means of combating illegal immigration and illegal employment and
improving the relevant means of control
Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 1995, privind armonizarea
mijloacelor de combatere a imigraţiei şi a muncii ilegale, precum şi
îmbunătăţirea mijloacelor necesare de control
Publicaţia: OJ C 005 din 10.01.1996 p.1
Conţinut: Recomandarea priveşte armonizarea mijloacelor de
combatere a imigraţiei şi a muncii ilegale, precum şi
implementarea mijloacelor necesare de control al
fenomenului. Cele două anexe ale Recomandării

90
prevăd acţiuni concrete în acest sens, care presupun,
în mare parte, o cooperare strânsă a autorităţilor şi
organismelor statale responsabile în domeniu.
Keywords: migration control; illegal migration; clandestine worker;
residence permit; foreign national
Cuvinte cheie: controlul migraţiei, migraţie ilegală, muncitor clandestin,
permis de şedere, cetăţean străin

În domeniul azilului

32003R1560
Commission Regulation (EC) No 1560/2003 of 2 September 2003
laying down detailed rules for the application of Council Regulation
(EC) No 343/2003 establishing the criteria and mechanisms for
determining the Member State responsible for examining an asylum
application lodged in one of the Member States by a third-country
national
Regulamentul nr. 1560/2003 (CE) al Comisiei din 2 septembrie 2003,
pentru stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului nr. 343/2003
(CE) privind criteriile şi mecanismele de determinare a statelor membre
responsabile pentru examinarea cererii de azil depusă într-unul din statele
membre de către cetăţeanul unui stat terţ
Publicaţia: OJ L 222 din 05.09.2003 p.3
Conţinut: Regulamentul se referă la modalitatea de aplicare a
sistemului EURODAC de comparare a amprentelor
digitale în vederea creării unei baze de date cu
persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii Europene.
După încetarea Convenţiei de la Dublin, cu privire la
rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de
către un singur stat UE, sistemul EURODAC are
menirea de a crea o bază de date informaţională, cu
privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului
Schengen. Această bază de date va putea fi accesată

91
de către orice stat membru al spaţiului Schengen în
vederea verificării exactităţii datelor furnizate de
către solicitanţii de azil.
Keywords: right of asylum; foreign national; admission of aliens;
migration policy; EU country
Cuvinte cheie: drept de azil, cetăţean străin, admitere a străinilor,
politică în domeniul migraţiei, state membre UE

32003R0343
Council Regulation (EC) No 343/2003 of 18 February 2003
establishing the criteria and mechanisms for determining the
Member State responsible for examining an asylum application
lodged in one of the Member States by a third-country national
Regulamentul nr. 343/2003 (CE) al Consiliului din 18 februarie 2003,
privind stabilirea criteriilor şi mecanismelor de determinare a statelor
membre responsabile pentru examinarea cererii de azil depusă într-unul
din statele member, de către cetăţeanul unui stat terţ
Publicaţia: OJ L 050 din 25.02.2003 p.1
Conţinut: Regulamentul se referă la modalitatea de aplicare a
sistemului EURODAC, de comparare a amprentelor
digitale în vederea creării unei baze de date cu
persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii Europene.
După încetarea Convenţiei de la Dublin cu privire la
rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de
către un singur stat UE, sistemul EURODAC are
menirea de a crea o bază de date informaţională cu
privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului
Schengen. Această bază de date va putea fi accesată
de către orice stat membru al spaţiului Schengen în
vederea verificării exactităţii datelor furnizate de
către solicitanţii de azil.
Keywords: right of asylum; foreign national; admission of aliens;
migration policy; member country
Cuvinte cheie: drept de azil, cetăţean străin, admitere a străinilor,

92
politică în domeniul migraţie, stat membru

32003L0086
Council Directive 2003/86/EC of 22 September 2003 on the right to
family reunification
Directiva nr. 86/2003/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003, privind
dreptul la reunificarea familiei
Publicaţia: OJ L 251 din 03.10.2003 p.12
Conţinut: Directiva reglementează în detaliu modalitatea în
care se face reunificarea familiei. Sunt reglementate
condiţiile de exercitare a dreptului, perioada de sejur
în care membrii familiei pot veni în spaţiul comunitar
pentru reunificarea familiei, sunt definite conceptele
de ,,reunificare familială’’, terţ’’, ,,sejur’’, ,,minor
însoţit’’ etc. De asemenea, decizia prevede persoanele
cărora li se aplică prevederea referitoare la
reunificarea familială.
Keywords: family migration; foreign national; EU country; rights of
aliens; Community migration policy
Cuvinte cheie: migraţie a familiei, cetăţean străin, stat membru UE,
drepturile străinilor, politica în domeniul migraţiei a
Comunităţii

42000D0677
Decision No 1/2000 of 31 October 2000 of the Committee set up by
Article 18 of the Dublin Convention concerning the transfer of
responsibility for family members in accordance with Article 3(4)
and Article 9 of that Convention
Decizia nr. 1/2000 din 31 octombrie 2000, a Comitetului reglementat de
articolul 18 din Convenţia de la Dublin, referitoare la transferul
responsabilităţii examinării cererilor de azil formulate de membrii
familiei, conform articolului 3 (4) şi articolului 9 din această Convenţie
Publicaţia: OJ L 281 din 07.11.2000 p.1

93
Conţinut: Decizia are în vedere transferul responsabilităţii
examinării cererilor de azil formulate de membrii
familiei în anumite condiţii precum: persoane cu
maladii grave, copii minori, persoane cu handicap,
etc. De asemenea, decizia defineşte termenii de
,,minor’’, ,,minor neînsoţit’’, ,,persoană vârstnică’’,
etc.
Keywords: admission of aliens; family migration; family policy;
family protection; right of asylum; EC countries
Cuvinte cheie: admitere a străinilor, migraţie a familiei, politică
familială, protecţia familiei, drept de azil, state membre
UE

41998D0451
Decision No 1/98 of 30 June 1998 of the Committee set up by Article
18 of the Dublin Convention of 15 June 1990, concerning provisions
for the implementation of the Convention
Decizia nr. 1/98 din 30 iunie 1998, a Comitetului reglementat de articolul
18 din Convenţia de la Dublin, din 15 iunie 1990, referitoare la
prevederile de implementare a Convenţiei
Publicaţia: OJ L 196 din 14.07.1998 p.49
Conţinut: Decizia are în vedere cooperarea statelor în vederea
implementării Convenţiei de la Dublin, în ceea ce
priveşte acordarea dreptului de azil persoanelor
refugiate. Cooperarea presupune încheierea unor
acorduri interguvernamentale şi realizarea unei
strânse reţele informaţionale la nivel european.
Fiecare stat membru are în acest sens obligativitatea
de a lua toate măsurile necesare în vederea
implementării dispoziţiilor din Convenţia de la
Dublin.
Keywords: refugee; right of asylum; EC committee; EC
Intergovernmental Convention
Cuvinte cheie: refugiat, drept de azil, comitet CE, convenţie

94
interguvernamentală CE

32003L0009
Council Directive 2003/9/EC of 27 January 2003 laying down
minimum standards for the reception of asylum seekers
Directiva nr. 9/2003/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003, ce stabileşte
standardele minime pentru primirea solicitanţilor de azil
Publicaţia: OJ L 031 din 06.02.2003 p.18
Conţinut: Directiva stabileşte în detaliu condiţiile ce trebuie
asigurate persoanelor solicitante de azil, respectarea
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora,
condiţii materiale de trai, asistenţă medicală, etc.
Sunt avute în vedere şi stabilirea regulilor de
tratament pentru persoanele cu nevoi speciale:
victime ale abuzurilor sexuale, violenţe, tratamente
inumane etc. Directiva a intrat în vigoare la 6
februarie 2003.
Keywords: political asylum; right of asylum; rights of aliens; foreign
national; stateless person; 006781
Cuvinte cheie: politica în domeniul azilului, drept de azil, drepturile
străinilor, apatrizi, 006781

32000D0596
2000/596/EC: Council Decision of 28 September 2000 establishing a
European Refugee Fund
Decizia nr. 596/2000 CE a Consiliului din 28 septembrie 2000, privind
stabilirea Fondului European pentru Refugiaţi
Publicaţia: OJ L 252 din 06.10.2000 p.12
Amendamente: 32001D0275 (OJ L 095 05.04.2001 p.27)
Conţinut: Decizia stabileşte crearea unui fond european
pentru refugiaţi, fond necesar susţinerii
programelor de ajutorare a solicitanţilor de azil şi a
refugiaţilor. Acest fond a fost stabilit pentru

95
perioada 1 ianuarie 2000 - 31 decembrie 2004, iar
suma alocată este de 216 milioane de Euro. Decizia
stabileşte grupul ţintă de acţiune şi măsurile ce se
vor întreprinde cu aceste fonduri alocate
programului.
Keywords: admission of aliens; aid to refugees; co-financing;
refugee; EC fund
Cuvinte cheie: admiterea străinilor, ajutor pentru refugiaţi, co-
finanţare, refugiat, fond comunitar

În domeniul protecţiei datelor

32002R0407
Council Regulation (EC) No 407/2002 of 28 February 2002 laying
down certain rules to implement Regulation (EC) No 2725/2000
concerning the establishment of “Eurodac” for the comparison of
fingerprints for the effective application of the Dublin Convention
Regulamentul nr. 407/2002 (CE) al Consiliului din 28 februarie 2002,
privind anumite norme de aplicare a Regulamentului nr. 2725/2000 (CE),
referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor
digitale, în vederea aplicării efective a Convenţiei de la Dublin
Publicaţia: J.O. L 062 din 05.03.2002 p.1
Conţinut: Directiva se referă la modalitatea de aplicare a
sistemului EURODAC, de comparare a amprentelor
digitale în vederea creării unei baze de date cu
persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii Europene.
După încetarea Convenţiei de la Dublin cu privire la
rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de
către un singur stat UE, sistemul EURODAC are
menirea de a crea o bază de date informaţională cu
privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului
Schengen. Această bază de date va putea fi accesată
de către orice stat membru al spaţiului Schengen, în

96
vederea verificării exactităţii datelor furnizate de
către solicitanţii de azil. Regulamentul a intrat în
vigoare la data de 5 martie 2002.
Keywords: database; data collection; personal data; data
transmission; electronic mail; information analysis
Cuvinte cheie: bază de date, colectare de date, date personale,
transmitere de date, poştă electronică, analiza
informaţiilor

41997A0819(01)
Convention determining the State responsible for examining
applications for asylum lodged in one of the Member States of the
European Communities - Dublin Convention
Convenţia de la Dublin, referitoare la stabilirea statului responsabil cu
examinarea cererilor de azil, depuse într-unul din statele membre ale
Comunităţilor Europene
Publicaţia: J.O. C 254 din 19.08.1997
Completată de: Decizia 1/97 din 9 septembrie 1997 – publicaţia: J.O. L
281 din 14 octombrie 1997
Decizia 2/97 din 9 septembrie 1997 – publicaţia: J.O. L
281 din 14 octombrie 1997
Decizia 1/ 98 – publicaţia: J.O. L 196 din14071998
Conţinut: Dispoziţiile Convenţiei se referă la stabilirea în
cadrul Comunităţii a unui singur stat membru, care
să examineze cererile referitoare la azil, pentru a
avea o evidenţă completă în cadrul unei unităţi
centrale referitoare la persoanele care cer azil. Este
un mijloc mai eficient şi mai rapid de operare a
datelor şi informaţiilor referitoare la persoanele
care solicită azil în statele Uniunii Europene.
Keywords: right of asylum; approximation of laws; refugee;
cooperation policy; EC countries; EC committee
Cuvinte cheie: drept de azil, armonizare legislativă, refugiat, politica
de cooperare, state membre UE, comitet CE

97
32000R2725
Council Regulation (EC) No 2725/2000 of 11 December 2000
concerning the establishment of 'Eurodac' for the comparison of
fingerprints for the effective application of the Dublin Convention
Regulamentul nr. 2725/2000 (CE) al Consiliului din 11 decembrie 2000,
referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor
digitale, în vederea aplicării efective a Convenţiei de la Dublin
Publicaţia: J.O. L 316 din 15.12.2000 p.1
Modificat de: Regulamentul Consiliului 407/2002 CE –
publicaţia: J.O. L 062 din 05.03.2002 p.1
Conţinut: Dispoziţiile Regulamentului se referă la crearea
unui sistem informaţional privind compararea
amprentelor digitale. Acest sistem numit
EURODAC, se va aplica din momentul încetării
dispoziţiilor Convenţiei de la Dublin, care se referă
la procedura solicitării cererii de azil. În vederea
elaborării unei baze de date centralizate, cu privire
la persoanele care solicită azil, se va crea acest
sistem, care va avea o unitate centrală de unde vor
putea fi accesate informaţii dactiloscopice despre
diversele persoane care solicită azil. Regulamentul
a intrat în vigoare la data de 15 decembrie 2000.
Keywords: database; data collection; personal data; data
transmission; electronic mail; information analysis
Cuvinte cheie: bază de date, colectare de date, date personale,
transmitere de date, poştă electronică, analiza
informaţiilor

31996Y0919(01)
Council Decision of 23 November 1995 on publication in the Official
Journal of the European Communities of acts and other texts
adopted by the Council in the field of asylum and immigration
Decizia Consiliului din 23 noiembrie 1995, referitoare la publicarea în
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene a actelor şi a celorlalte texte

98
adoptate de Consiliu în materie de azil şi imigraţie
Publicaţia: J.O. C 274 din 19.09.1996 p.1
Conţinut: Prevederile Deciziei se referă la actele adoptate de
Consiliu în materie de azil şi imigraţie, care vor fi
publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţii. Este
vorba de câteva Rezoluţii, Recomandări şi Concluzii
ale Consiliului adoptate în perioada 1994-1995, cu
privire la persoanele azilante şi imigranţi de pe
teritoriul comunitar.
Keywords: publication of a law; Official Journal; right of asylum;
immigration; free movement of persons; migration
control
Cuvinte cheie: publicarea legii, Jurnal Oficial, drept de azil, imigraţie,
libera circulaţie a persoanelor, controlul migraţiei

În domeniul cooperării poliţieneşti, luptei împotriva criminalităţii, a


fraudei, corupţiei, spălării banilor şi traficului de droguri

32004F0106(01)
Council Act of 27 November 2003 drawing up, on the basis of Article
43(1) of the Convention on the Establishment of a European Police
Office (Europol Convention)
Actul Consiliului din 27 noiembrie 2003, adoptat în temeiul articolului 43
(1) din Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie
(Convenţia Europol)
Publicaţia: OJ C 002 din 06.01.2004 p.1
Conţinut: Actul are în vedere adoptarea câtorva modificări la
Convenţia Europol, de stabilire a Oficiului European
al Poliţiei, printre care incriminarea fraudei ca şi o
formă a criminalităţii.
Keywords: European Convention; Europol; EU police cooperation;
information transfer; information system; data collection;
information processing

99
Cuvinte cheie: convenţie europeană, Europol, cooperare poliţienească în
cadrul UE, transfer informaţional, sistem informaţional,
colectare de date, procesarea informaţiei

32003D0862
2003/862/EC: Council Decision of 8 December 2003 extending the
effects of Decision 2003/861/EC concerning analysis and cooperation
with regard to counterfeit euro coins to those Member States which
have not adopted the euro as their single currency
Decizia nr. 862/2003/CE a Consiliului din 8 decembrie 2003, referitoare
la extinderea efectelor Deciziei nr. 861/2003 CE, privitoare la cooperarea
statelor în vederea combaterii activităţilor de contrafacere a monedelor
Euro de către statele care încă nu au adoptat moneda unică
Publicaţia: OJ L 325 din 12.12.2003 p.45
Conţinut: Decizia prevede aplicarea normelor Deciziei 861/2003
CE, privitoare la cooperarea statelor în vederea
combaterii activităţilor de contrafacere a monedelor
Euro şi la statele care încă nu au adoptat moneda
unică
Keywords: economic offence; euro; fraud against the Community;
administrative cooperation
Cuvinte cheie: infraţiune economică, Euro, fraudă împotriva
Comunităţii, cooperare administrativă

32003D0861
2003/861/EC: Council Decision of 8 December 2003 concerning
analysis and cooperation with regard to counterfeit euro coins
Decizia nr. 861/2003/CE a Consiliului din 8 decembrie 2003, privitoare
la cooperarea statelor în vederea combaterii activităţilor de contrafacere a
monedelor Euro
Publicaţia: OJ L 325 din 12.12.2003 p.44
Conţinut: Prevederile actului normativ au în vedere cooperarea
statelor în vederea combaterii activităţilor de

100
contrafacere a monedelor Euro. Directiva se aplică
statelor membre UE care au adoptat Euro ca monedă
unică
Keywords: economic offence; euro; fraud against the Community;
fraud; EC agency; administrative cooperation; euro area
Cuvinte cheie: infraţiune economică, Euro, fraudă împotriva
Comunităţii, fraudă, agenţie a CE, cooperare
administrativă, zonă Euro

32003D0628(02)
Decision of the Management Board of Europol of 5 June 2003
agreeing to the conditions and procedures laid down by Europol
adapting the amounts mentioned in the Appendix to the Decision of
the Europol Management Board of 16 November 1999 regarding
taxes applicable to salaries and emoluments paid to Europol staff
members
Decizia Consiliului de Administraţiei al Europol din 5 iunie 2003, de
adoptare a condiţiilor şi procedurilor stabilite de către Europol pentru
adaptarea sumelor menţionate în anexa Deciziei Consiliului de
Administraţie al Europol din 16 noiembrie 1999, referitoare la taxele
aplicabile salariilor şi onorariilor plătite personalului Europol
Publicaţia: OJ C 152 din 28.06.2003 p.17
Conţinut: Prevederile Deciziei reglementează cuantumul taxelor
aplicabile salariilor şi onorariile plătite personalului
Europol. Acestea sunt cuprinse între 8% şi 45%, în
funcţie de sumă. Cu 45% sunt taxate salariile şi
onorariile mai mari de 6666,77 Euro
Keywords: Europol; European official; staff regulations
Cuvinte cheie: Europol, oficial european, reglementări privind
personalul

32003D0170
2003/170/JHA: Council Decision 2003/170/JHA of 27 February 2003

101
on the common use of liaison officers posted abroad by the law
enforcement agencies of the Member States
Decizia nr. 170/2003/JHA a Consiliului din 27 februarie 2003, privind
utilizarea comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate de către
autorităţile represive ale statelor membre.
Publicaţia: OJ L 067 din 12.03.2003 p.27
Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de utilizare
comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate
de către autorităţile represive ale Statelor Membre
ale UE. Sunt definiţi termenii de ,,ofiţeri de
legătură’’, ,,autorităţi represive’’, dar sunt prevăzute
şi modalităţi de realizare a cooperării la nivel
poliţienesc între state în vederea combaterii
criminalităţii organizate. Decizia a intrat în vigoare la
momentul publicării ei în Jurnalul Oficial.
Keywords: data collection; information transfer; information
network; fight against crime; Europol; EU police
cooperation; international organization; third country
Cuvinte cheie: culegerea de date, transfer de informaţie, reţea
informaţională, lupta împotriva infracţionalităţii,
Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE,
organizaţie internaţională, stat terţ

32003D0048
Council Decision 2003/48/JHA of 19 December 2002 on the
implementation of specific measures for police and judicial
cooperation to combat terrorism in accordance with Article 4 of
Common Position 2001/931/CFSP
Decizia nr. 48/2003/JHA a Consiliului din 19 decembrie 2002, privind
implementarea măsurilor specifice de cooperare poliţienească şi judiciară
în domeniul combaterii terorismului, conform articolului 4 din Poziţia
Comună 931/2001/PESC
Publicaţia: OJ L 016 din 22.01.2003 p.68
Conţinut: Decizia are în vedere cooperarea statelor în vederea

102
luptei împotriva terorismului. Astfel, există
obligativitatea pentru fiecare stat, de a-şi delega
autorităţile care să menţină o legătură permanentă cu
celelalte autorităţi similare din alte state pentru
realizarea unei politici coerente de luptă împotriva
terorismului internaţional
Keywords: Europol; Eurojust; information transfer; terrorism; EU
police cooperation; EU judicial cooperation; access to
information
Cuvinte cheie: Europol, Eurojust, transfer informaţional, terorism,
cooperare poliţienească la nivelul UE, cooperare
judiciară la nivelul UE, acces la informaţie

32002F1216(01)
Council act of 28 November 2002 drawing up a Protocol amending
the Convention on the establishment of a European Police Office
(Europol Convention) and the Protocol on the privileges and
immunities of Europol, the members of its organs, the deputy
directors and the employees of Europol
Actul Consiliului din 28 noiembrie 2002, ce stabileşte protocolul de
amendare a Convenţiei Europol şi a Protocolului asupra privilegiilor şi
imunităţilor Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor săi
adjuncţi şi ale angajaţilor Europol
Publicaţia: OJ C 312 din 16.12.2002 p.1
Conţinut: Actul Consiliului are în vedere modificarea
prevederilor Convenţiei Europol şi a Protocolului
asupra privilegiilor şi imunităţilor Europol, a
membrilor organelor sale, a directorilor săi adjuncţi
şi a angajaţilor Europol
Keywords: EC Protocol; European convention; Europol; EU police
cooperation; judicial inquiry; staff regulations;
cooperation of the Institutions
Cuvinte cheie: protocol CE, convenţie europeană, Europol, cooperare

103
poliţienească la nivelul UE, anchetă judiciară,
reglementări privind personalul, cooperare instituţională

32002D0996
2002/996/JHA: Council Decision of 28 November 2002 establishing a
mechanism for evaluating the legal systems and their implementation
at national level in the fight against terrorism
Decizia nr. 996/2002/JHA a Consiliului din 28 noiembrie 2002, ce
stabileşte mecanismul pentru evaluarea sistemelor juridice şi funcţionarea
acestora la nivel naţional în domeniul luptei împotriva terorismului
Publicaţia: OJ L 349 din 24.12.2002 p.1
Conţinut: Prevederile stabilesc mecanismul pentru evaluarea
sistemului juridic şi implementarea lui la nivel
naţional, în domeniul luptei împotriva terorismului:
punctele de evaluare, stabilirea experţilor evaluatori,
echipa de evaluare, chestionarele aplicate, raportarea
evaluărilor
Keywords: international cooperation; confidentiality; terrorism;
evaluation method; project evaluation
Cuvinte cheie: cooperare internaţională, confidenţialitate, terorism,
metodă de evaluare, evaluarea proiectelor

32002H0627(01)
Council Recommendation of 13 June 2002 regarding cooperation
between the competent national authorities of Member States
responsible for the private security sector
Recomandarea Consiliului din 13 iunie 2002, privitoare la cooperarea
între autorităţile naţionale ale statelor membre ce au competenţă în
domeniul securităţii private
Publicaţia: OJ C 153 din 27.06.2002 p.1
Conţinut: Recomandarea are în vedere încurajarea statelor de a
coopera în materie poliţienească la nivel european în
vederea protecţiei securităţii private a persoanelor.

104
Autorităţile naţionale ce au atribuţii în acest domeniu
au obligaţia de a transmite date şi de a crea o reţea
europeană de cooperare
Keywords: EU police cooperation; information transfer; criminality;
security services; member country
Cuvinte cheie: cooperare poliţienească la nivelul UE, transfer
informaţional, criminalitate, servicii de securitate, stat
membru

32002D0494
2002/494/JHA: Council Decision of 13 June 2002 setting up a
European network of contact points in respect of persons responsible
for genocide, crimes against humanity and war crimes
Decizia nr. 494/2002/JHA a Consiliului din 13 iunie 2002, referitoare la
crearea unei reţele europene de puncte de contact privind persoanele
responsabile pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de
război
Publicaţia: OJ L 167 din 26.06.2002 p.1
Conţinut: Decizia se referă la crearea unei reţele europene de
puncte de contact, în ceea ce priveşte persoanele
responsabile pentru genocid, crime împotriva
umanităţii şi crime de război. Annual, se vor face
raportări către Parlamentul European, în ceea ce
priveşte activitatea reţelei. Decizia a intrat în vigoare
la 13 iunie 2002
Keywords: crime against humanity; war crime; information network;
international cooperation; international human rights law
Cuvinte cheie: crimă împotriva umanităţii, crimă de război, reţea
informaţională, cooperare internaţională, dreptul
internaţional al drepturilor omului

32001R2424
Council Regulation (EC) No 2424/2001 of 6 December 2001 on the

105
development of the second generation Schengen Information System
(SIS II)
Regulamentul nr. 2424/2001 (CE) al Consiliului din 6 decembrie 2001,
referitor la dezvoltarea celei de-a doua generaţii a Sistemului
Informaţional Schengen (SIS II)
Publicaţia: OJ L 328 din 13.12.2001 p.4
Conţinut: Dispoziţiile prezentului regulament înlocuiesc
dispoziţiile Titlului IV din Convenţia Schengen din
1990 şi se referă la crearea unui al doilea Sistem de
Informaţii Schengen, care permite integrarea noilor
state membre ale UE în SIS. Regulamentul a intrat în
vigoare la 13 decembrie 2001 şi expiră la 31
decembrie 2006.
Keywords: Schengen Agreement; information system; competence
of the institution; EC Commission
Cuvinte cheie: Acordul Schengen, sistem informaţional, competenţă
instituţională, Comisie CE

32001R1338
Council Regulation (EC) No 1338/2001 of 28 June 2001 laying down
measures necessary for the protection of the euro against
counterfeiting
Regulamentul nr. 1338/2001 (CE) al Consiliului din 28 iunie 2001,
privind stabilirea măsurilor necesare pentru protecţia Euro împotriva
falsificării
Publicaţia: OJ L 181 din 04.07.2001 p.6
Conţinut: Regulamentul se referă la un program de acţiune
comună a tuturor statelor, de luptă împotriva crimei
organizate şi a falsificării de monedă în zona Euro.
Obiectivele programului sunt: cooperarea tuturor
statelor în vederea contracarării acţiunilor de
falsificare de monedă Euro, sensibilizarea şi
informarea populaţiei în privinţa noilor bani Euro şi
formarea profesională a operatorilor naţionali de

106
monedă. Toate aceste acţiuni sunt în măsură să
reducă riscul unor activităţi frauduloase în privinţa
falsificării de monedă la nivelul statelor din zona
Euro, dar şi din afara acestei zone, având în vedere
circulaţia Euro şi faptul că această monedă tinde
către a deveni o monedă internaţională de schimb.
Keywords: Euro; paper money; industrial counterfeiting; fraud
Cuvinte cheie: Euro, bancnotă, contrafacere industrială, fraudă

32001D1218(01)
Council Decision of 6 December 2001 extending Europol's mandate
to deal with the serious forms of international crime listed in the
Annex to the Europol Convention
Rezoluţia Consiliului din 6 decembrie 2001, de extindere a mandatului
Europol, în domeniul luptei contra formelor grave de criminalitate
internaţională, prevăzute în anexa Convenţiei Europol
Publicaţia: OJ C 362 din 18.12.2001 p.1
Conţinut: Decizia se referă la extinderea mandatului Europol şi
la domeniul luptei contra formelor grave de
criminalitate internaţională, prevăzute în anexa
Convenţiei Europol. Decizia a intrat în vigoare la 1
ianuarie 2002 şi a abrogat prevederile Deciziei din 29
aprilie 1999, referitoare la mandatul Europol.
Keywords: Europol; fight against crime; organized crime
Cuvinte cheie: Europol, luptă împotriva crimei, crimă organizată

32001D0912
2001/912/EC: Decision of the European Central Bank of 8 November
2001 on certain conditions regarding access to the Counterfeit
Monitoring System (CMS) (ECB/2001/11)
Decizia nr. 912/2001/CE a Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie
2001, privind unele condiţii de acces la Sistemul de Supraveghere a
Falsificării de Monedă (CMS) (ECB/2001/11)

107
Publicaţia: OJ L 337 din 20.12.2001 p.49
Conţinut: Decizia se referă la cooperarea tuturor statelor în
vederea contracarării acţiunilor de falsificare de
monedă Euro, sensibilizarea şi informarea populaţiei
în privinţa noilor bani Euro şi formarea profesională
a operatorilor naţionali de monedă. Conţinutul
măsurilor ce se vor lua, se referă la schimbul
informaţional transnaţional, strategii comune de
securitate şi acordarea de asistenţă tehnică şi
ştiinţifică reciprocă de către state în acest domeniu.
Keywords: European Central Bank; Euro; fraud; industrial
counterfeiting; database; access to information
Cuvinte cheie: Banca Centrală Europeană, Euro, fraudă, contrafacere
industrială, bază de date, acces la informaţie

32001D0886
2001/886/JHA: Council Decision of 6 December 2001 on the
development of the second generation Schengen Information System
(SIS II)
Decizia nr. 886/2001/JHA a Consiliului din 6 decembrie 2001, referitoare
la dezvoltarea celei de-a doua generaţii a Sistemului Informaţional
Schengen (SIS II)
Publicaţia: OJ L 328 din 13.12.2001 p.1
Conţinut: Dispoziţiile Deciziei se referă la crearea unui al doilea
Sistem de Informaţii Schengen, care permite
integrarea noilor state membre ale UE în SIS. Sunt
înlocuite astfel, dispoziţiile Titlului IV din Convenţia
Schengen din 1990.
Keywords: Schengen Agreement; information system; competence
of the institution; EC Commission
Cuvinte cheie: Acordul Schengen, sistem informaţional, competenţă
instituţională, Comisie CE

108
32001D0419
2001/419/JHA: Council Decision of 28 May 2001 on the transmission
of samples of controlled substances
Decizia nr. 419/2001/JHA a Consiliului din 28 mai 2001, referitoare la
transmiterea de eşantioane din substanţele supuse controlului
Publicaţia: OJ L 150 din 06.06.2001 p.1
Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de transmitere a
eşantioanelor din substanţele reglementate. Sunt
prevăzute modul de transport, punctele naţionale de
control, reglementarea controlului vamal, etc. Decizia
a intrat în vigoare la 1 iulie 2001.
Keywords: drug traffic; new product; information transfer; EU
judicial cooperation; international cooperation; fight
against crime
Cuvinte cheie: trafic de droguri, produs nou, transfer informaţional,
cooperare judiciară la nivelul UE, cooperare
internaţională, luptă împotriva infracţionalităţii

32001X0228
Act of the Management Board of Europol of 27 September 1999
laying down the rules on Europol personnel files
Actul Consiliului de Administraţie al Europol din 27 septembrie 1999, de
stabilire a regulilor privind fişierele personalului Europol
Publicaţia: OJ C 065 din 28.02.2001 p.1
Conţinut: Actul se referă la regulile aplicabile fişierelor
personalului din cadrul Europol : bazele de date,
timpul de păstrare, conservarea lor, transmiterea şi
dreptul de utilizare, sancţiuni în caz de utilizare
ilegală.
Keywords: Europol; personal data; disclosure of information;
protection of privacy; confidentiality
Cuvinte cheie: Europol, date personale, divulgarea de informaţii,
protecţia vieţii private, confidenţialitate

109
42000A1213(01)
Protocol drawn up on the basis of Article 43(1) of the Convention on
the establishment of a European Police Office (Europol Convention)
amending Article 2 and the Annex to that Convention - Declaration
Protocol stabilit în baza art 43 (1) din Convenţia privind constituirea
Oficiului European de Poliţie (Europol), pentru modificarea şi
completarea art. 2 şi a Anexei acestei Convenţii - Declaraţie
Publicaţia: OJ C 358 din 13.12.2000 p.2
Amendamente: 42000Y1213(01) (OJ C 358 13.12.2000 p.1)
32000F1213(01) (OJ C 358 13.12.2000 p.1)
Conţinut: Protocolul modifică prevederile art. 2 şi anexa
Convenţiei Europol, referitoare la competenţe şi la
modul de aderare al noilor state membre UE la
Convenţia Europol.
Keywords: cooperation policy; fight against crime; Europol; EC
countries
Cuvinte cheie: politică de cooperare, lupta împotriva infracţionalităţii,
Europol, stat membru UE

32000D0820
Council Decision of 22 December 2000 establishing a European
Police College (CEPOL)
Decizia Consiliului din 22 decembrie 2000, pentru constituirea Colegiului
European de Poliţie (CEPOL)
Publicaţia: OJ L 336 din 30.12.2000 p.1
Conţinut: Prin decizia de faţă, se crează o nouă instituţie :
Colegiul European de Poliţie, o instituţie europeană
de formare şi pregătire a persoanelor care lucrează în
domeniul poliţiei în statele membre ale Uniunii
Europene.
Keywords: fight against crime; police; Community body; EU police
cooperation
Cuvinte cheie: luptă împotriva infracţionalităţii, poliţie, autoritate a
Comunităţii, cooperare poliţienească la nivel UE

110
31999F0130(06)
Council Act of 3 December 1998 laying down the staff regulations
applicable to Europol employees
Actul Consiliului din 3 decembrie 1998, privind adoptarea statutului
personalului Europol
Publicaţia: OJ C 026 din 30.01.1999 p.23
Amendamente: 31999D1217(01) (OJ C 364 17.12.1999 p.1)
31999D1217(02) (OJ C 364 17.12.1999 p.3)
32002D0622(02) (OJ C 150 22.06.2002 p.2)
32003D0628(01) (OJ C 152 28.06.2003 p.7)
32003F0628(02) (OJ C 152 28.06.2003 p.2)
Conţinut: Actul stabileşte necesitatea adoptării unui statut al
personalului Europol, care să reglemeteze
drepturile şi obligaţiile acestora, modul de
exercitare al atribuţiilor, recrutarea şi avansarea
acestor persoane, precum şi statutul juridic al
persoanelor care lucrează în cadrul Europol.
Keywords: staff regulations; Europol
Cuvinte cheie: reglementări privind personalul, Europol

31999F0130(05)
Council Act of 3 November 1998 laying down rules governing
Europol's external relations with third States and non-European
Union related bodies
Actul Consiliului din 3 noiembrie 1998, privind adoptarea regulilor
referitoare la relaţiile externe ale Europol cu state terţe şi organe care nu
aparţin UE
Publicaţia: OJ C 026 din 30.01.1999 p.19
Conţinut: Actul stabileşte regulile referitoare la stabilirea
relaţiilor externe ale Europol cu state şi autorităţi
care nu aparţin Uniunii Europene. Sunt reglementate
regulile referitoare la ofiţerii de legătură, la misiunile
statelor cu care colaborează, privilegiile şi imunităţile
personalului şi schimbul de informaţii.

111
Keywords: foreign policy; third country; Europol
Cuvinte cheie: politică externă, stat terţ, Europol

41999D0025
The Schengen acquis - Decision of the Central Group of 22 March
1999 on general principles governing the payment of informers
(SCH/C (99) 25)
Acquis-ul Schengen – Decizia Grupului Central din 22 martie 1999,
asupra principiilor generale ce guvernează plata informatorilor (SCH/C
(99) 25)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.420
Conţinut: Decizia stabileşte principiile generale ce guvernează
plata informatorilor în lupta împotriva crimei
organizate şi a criminalităţii din diverse domenii.
Keywords: police cooperation; drug traffic; fight against crime;
information transfer; pay
Cuvinte cheie: cooperare poliţienească, trafic de droguri, lupta împotriva
infracţionalităţii, transfer de informaţie, plată

41998D0051
The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 16
December 1998 on cross-border police cooperation in the area of
crime prevention and detection (SCH/Com-ex (98) 51, rev. 3)
Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie
1998, privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în domeniul
prevenirii şi depistării infracţiunilor (SCH/Com-ex (98) 51, rev. 3)
Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.407
Conţinut: Decizia are în vedere cooperarea poliţienească
transfrontalieră în domeniul prevenirii şi depistării
criminalităţii. Este avută în vedere, de asemenea,
realizarea unei politici de cooperare poliţienească la
nivel transfrontalier între state în vederea prevenirii
şi combaterii criminalităţii.

112
Keywords: police cooperation; fight against crime; organized crime;
cooperation policy; cross-border cooperation
Cuvinte cheie: cooperare poliţienească, luptă împotriva infracţionalităţii,
crimă organizată, politică de cooperare, cooperare
transfrontalieră

31996R1485
Commission Regulation (EC) No 1485/96 of 26 July 1996 laying down
detailed rules for the application of Council Directive 92/109/EEC, as
regards customer declarations of specific use relating to certain
substances used in the illicit manufacture of narcotic drugs and
psychotropic substances (Text with EEA relevance)
Regulamentul nr. 1485/1996 (CE) al Comisiei din 26 iulie 1996, pentru
adoptarea normelor metodologice de aplicare a Directivei nr. 92/109/CEE
a Consiliului, referitoare la declaraţiile vamale privind unele substanţe
utilizate în fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrope
(text aplicabil în cadrul SEE)
Publicaţia: OJ L 188 din 27.07.1996 p.28
Amendamente: 32000R1533 (OJ L 175 14.07.2000 p.75)
Conţinut: Regulamentul stabileşte modalităţile de aplicare a
Directivei Consiliului 92/109/CEE, referitoare la
declaraţiile vamale privind unele substanţe utilizate
în fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a
substanţelor psihotrope. Regulamentul a intrat în
vigoare la 27 iulie 1996.
Keywords: administrative cooperation; chemical product; customs
document; customs inspection; marketing; narcotic
Cuvinte cheie: cooperare administrativă, produs chimic, document
vamal, inspecţie vamală, comercializare, narcotice

41995A1127(01)
Convention based on Article K.3 of the Treaty on European Union,
on the establishment of a European Police Office (Europol

113
Convention)
Convenţia adoptată în temeiul art. K3 din Tratatul asupra Uniunii
Europene, privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia
Europol)
Publicaţia: OJ C 316 din 27.11.1995 p.2
Amendamente: 31999D0130(01) (OJ C 026 30.01.1999 p.21)
42000A1213(01) (OJ C 358 13.12.2000 p.2)
41995Y1127(01) (OJ C 316 27.11.1995 p.1)
41999A0331(01) (OJ C 091 31.03.1999 p.2)
41999Y0331(02) (OJ C 091 31.03.1999 p.8)
42002A1216(01) (OJ C 312 16.12.2002 p.2)
31995F1127(01) (OJ C 316 27.11.1995 p.1)
42003A0613(01) (OJ C 139 13.06.2003 p.2)
42004A0106(01) (OJ C 002 06.01.2004 p.3)
Conţinut: Convenţia Europol reglementează înfiinţarea unei
forţe de poliţie europene, care să desfăşoare
activitate în domeniul cooperării poliţieneşti, în
vederea prevenirii, combaterii şi luptei împotriva
crimei organizate, a criminalităţii şi a traficului de
stupefiante.
Keywords: Europol; EU police cooperation; information transfer;
terrorism; drug traffic; organised crime
Cuvinte cheie: Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE, transfer
de informaţie, terorism, trafic de droguri, crimă
organizată

31993R0302
Council Regulation (EEC) No 302/93 of 8 February 1993 on the
establishment of a European Monitoring Centre for Drugs and Drug
Addiction
Regulamentul nr. 302/193 (CEE) al Consiliului din 8 februarie 1993,
privind constituirea Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi a
Toxicomanilor
Publicaţia: OJ L 036 din 12.02.1993 p.1

114
Amendamente: 32000R2220 (OJ L 253 07.10.2000 p.1)
31994R3294 (OJ L 341 30.12.1994 p.7)
32003R1651 (OJ L 245 29.09.2003 p.30)
Conţinut: Regulamentul înfiinţează o nouă instituţie în
domeniul combaterii şi luptei împotriva drogurilor,
Centrului European de Monitorizare a Drogurilor
şi a Toxicomanilor. Acest Centru are ca obiectiv
monitorizarea persoanelor consumatoare de
droguri şi elaborarea unor programe de tratare şi
ajutor acordat toxicomanilor.
Keywords: drug traffic; research body; European organisation;
information network; information system; European
Monitoring Centre for Drugs; narcotic; cooperation
policy; dissemination of information
Cuvinte cheie: trafic de droguri, organ de cercetare, organizaţie
europeană, reţea informaţională, sistem de informare,
Centrul European de Monitorizare a Drogurilor,
narcotice, politică de cooperare, furnizare de informaţie

31992L0109
Council Directive 92/109/EEC of 14 December 1992 on the
manufacture and the placing on the market of certain substances
used in the illicit manufacture of narcotic drugs and psychotropic
substances
Directiva nr. 109/1992/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992,
referitoare la fabricarea şi comercializarea unor substanţe utilizate în
fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrofe
Publicaţia: OJ L 370 din 19.12.1992 p.76
Amendamente: 32001L0008 (OJ L 039 09.02.2001 p.31)
31993L0046 (OJ L 159 01.07.1993 p.134)
31996R1485 (OJ L 188 27.07.1996 p.28)
32003L0101 (OJ L 286 04.11.2003 p.14)
32003R1882 (OJ L 284 31.10.2003 p.1)
Conţinut: Directiva are în vedere controlul şi supravegherea

115
comercializării tuturor substanţelor utilizate în
fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor
psihotrope. Pentru aceasta, decizia face apel la o
cooperare strânsă a autorităţilor vamale ale
statelor. Substanţele ce fac parte din categoria celor
utilizate pentru producerea drogurilor sunt
clasificate în două categorii şi înscrise în anexa
deciziei.
Keywords: customs inspection; chemical product; customs
document; administrative cooperation; marketing;
narcotic
Cuvinte cheie: inspecţie vamală, produs chimic, document vamal,
cooperare administratrivă, comercializare, narcotice

31990R3677
Council Regulation (EEC) No 3677/90 of 13 December 1990 laying
down measures to be taken to discourage the diversion of certain
substances to the illicit manufacture of narcotic drugs and
psychotropic substances
Regulamentul nr. 3677/1990 (CEE) al Consiliului din 13 decembrie 1990,
referitor la măsurile ce trebuie luate pentru descurajarea utilizării
anumitor substanţe în fabricarea ilegală a stupefiantelor şi substanţelor
psihotrope
Publicaţia: OJ L 357 din 20.12.1990 p.1
Amendamente: 32001R0260 (OJ L 039 09.02.2001 p.11)
32001R1116 (OJ L 153 08.06.2001 p.4)
31992R0900 (OJ L 096 10.04.1992 p.1)
31992R3769 (OJ L 383 29.12.1992 p.17)
32002R0988 (OJ L 151 11.06.2002 p.1)
32002R1232 (OJ L 180 10.07.2002 p.5)
Conţinut: Regulamentul se referă la măsurile ce trebuie luate
pentru descurajarea utilizării anumitor substanţe în
fabricarea stupefiantelor şi a substanţelor
psihotrope, la combaterea traficului de droguri şi la

116
stoparea comerţului internaţional cu substanţe
folosite în producerea drogurilor.
Keywords: narcotic; psychotropic substance; drug traffic;
international trade; administrative cooperation; INCB
Cuvinte cheie: narcotice, substanţă psihotropă, trafic de droguri,
comerţ internaţional, cooperare internaţională, INCB

În domeniul cooperării vamale

32003G1015(01)
Council Resolution of 2 October 2003 on a strategy for customs
cooperation
Rezoluţia Consiliului din 2 octombrie 2003, privind statrategia de
cooperarea vamală
Publicaţia: OJ C 247 din 15.10.2003 p.1
Conţinut: În baza art. 29 şi 30, din Tratatul instituind
Comunitatea Europeană, a fost emisă rezoluţia de
faţă, care are în vedere cooperarea administraţiilor
vamale din statele membre în vederea realizării unui
spaţiu european de liberă circulaţie
Keywords: customs cooperation; Resolution of the Council of the
European Union; information transfer
Cuvinte cheie: cooperare vamală, rezoluţie a Consiliului Uniunii
Europene, transfer de informaţie

32003D0253
Decision No 253/2003/EC of the European Parliament and of the
Council of 11 February 2003 adopting an action programme for
customs in the Community (Customs 2007)
Decizia nr. 253/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
11 februarie 2003, privind adoptarea programului de acţiune în domeniul
vămilor la nivel comunitar (“Customs 2007”)

117
Publicaţia: OJ L 036 din 12.02.2003 p.1
Conţinut: Decizia are în vedere adoptarea unui program comun
de acţiune în materia cooperării vamale. Sunt avute
în vedere acţiunile ce vor fi întreprinse, stabilirea
autorităţilor naţionale care vor intra în acest program
şi mecanisme de evaluare a programului
Keywords: action programme; Community programme; customs;
customs union
Cuvinte cheie: program de acţiune, program comunitar, vamă, uniune
vamală

41998A0123(01)
Convention drawn up on the basis of Article K.3 of the Treaty on
European Union, on mutual assistance and cooperation between
customs administrations
Convenţia adoptată în temeiul art. K3 din Tratatul asupra Uniunii
Europene, privind cooperarea şi asistenţa mutuală între administraţiile
vamale
Publicaţia: OJ C 024 din 23.01.1998 p.2
Conţinut: Convenţia are în vedere cooperarea vamală a
autorităţilor statale în domeniu, transferul de date
privind cooperarea vamală şi stoparea comerţului
ilicit realizat în spaţiul comunitar
Keywords: customs cooperation; illicit trade; information transfer;
Community law - national law
Cuvinte cheie: cooperare vamală, comerţ ilicit, transfer de informaţie,
drept comunitar - drept naţional

31998F0123(01)
Council Act of 18 December 1997 drawing up, on the basis of Article
K.3 of the Treaty on European Union, the Convention on mutual
assistance and cooperation between customs administrations -
Declarations

118
Actul Consiliului din 18 decembrie 1997, ce stabileşte, în baza art. K3 din
Tratatul asupra Uniunii Europene, Convenţia referitoare la asistenţa
mutuală şi cooperarea între administraţiile vamale
Publicaţia: OJ C 024 din 23.01.1998 p.1
Conţinut: Actul are în vedere adoptarea unei Convenţii
referitoare la asistenţa mutuală şi cooperarea între
administraţiile vamale pentru realizarea unei
cooperări mult mai eficiente între administraţiile
vamale ale diferitelor state
Keywords: customs cooperation; customs regulations; aid policy
Cuvinte cheie: cooperare vamală, reguli vamale, politică de ajutorare

31997D0210
Decision No 210/97/EC of the European Parliament and of the
Council of 19 December 1996 adopting an action programme for
customs in the Community (Customs 2000) - Commission statement
Decizia nr. 210/1997/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
19 decembrie 1996, de adoptare a programului de acţiune în domeniul
vămilor la nivel comunitar (“Customs 2007”) – Declaraţia Comisiei
Publicaţia: OJ L 033 din 04.02.1997 p.24
Amendamente: 32000D0105 (OJ L 013 19.01.2000 p.1)
Conţinut: Decizia reglementează adoptatea unui program de
acţiune în domeniul vămilor la nivel Comunitar, în
perioada 1997-2000, care a beneficiat de 50
milioane de Euro. Programul a avut în vedere
întărirea cooperării administraţiilor vamale şi
realizarea unei politici coerente în domeniul vamal
Keywords: action programme; customs union; customs inspection;
customs regulations; customs fraud; customs
formalities
Cuvinte cheie: program de acţiune, uniune vamală, inspecţie vamală,
reguli vamale, fraudă vamală, formalităţi vamale

119
31996G1212
Council Resolution of 29 November 1996 on the drawing up of
police/customs agreements in the fight against drugs
Rezoluţia Consiliului din 29 noiembrie 1996, referitoare la stabilirea unor
acorduri între poliţie şi vămi, în domeniul luptei împotriva drogurilor
Publicaţia: OJ C 375 din 12.12.1996 p.1
Conţinut: Rezoluţia priveşte stabilirea unor acorduri între
poliţie şi vămi în domeniul luptei împotriva
drogurilor. Sunt avute în vedere transferul
informaţional cu privire la acţiunile ilicite de comerţ
şi trafic vamal, precum şi stoparea reţelelor de trafic
de droguri la nivel european
Keywords: EU police cooperation; information transfer; drug traffic
Cuvinte cheie: cooperare poliţienească la nivelul UE, transfer de
informaţie, trafic de droguri

41995A1127(02)
Convention drawn up on the basis of Article K.3 of the Treaty on
European Union, on the use of information technology for customs
purposes
Convenţia stabilită în baza art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene,
privind utilizarea tehnologiei informaţiei în domeniul vămilor
Publicaţia: OJ C 316 din 27.11.1995 p.34
Amendamente: 41995Y1127(02) (OJ C 316 27.11.1995 p.33)
41999A0331(01) (OJ C 091 31.03.1999 p.2)
31995F1127(02) (OJ C 316 27.11.1995 p.33)
Conţinut: Convenţia se referă la sporirea utilizării tehnologiei
informaticii în domeniul vămilor în vederea
realizării unui sistem informaţional la nivelul
tuturor administraţiilor vamale ale statelor care să
faciliteze stoparea comerţului ilicit, intensificarea
traficului vamal şi cooperarea administrativă la
nivel vamal a statelor
Keywords: administrative cooperation; customs cooperation;

120
information system; customs inspection; illicit trade;
data protection
Cuvinte cheie: cooperare administrativă, cooperare vamală, sistem
informaţional, inspecţie vamală, comerţ ilicit, protecţia
datelor

În domeniul cooperării judiciare

32003R2201
Council Regulation (EC) No 2201/2003 of 27 November 2003
concerning jurisdiction and the recognition and enforcement of
judgments in matrimonial matters and the matters of parental
responsibility, repealing Regulation (EC) No 1347/2000
Regulamentul nr. 2201/2003 (CE) al Consiliului din 27 noiembrie 2003,
referitor la competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor
judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti,
care abrogă Regulamentul nr. 1347/2000 (CE)
Publicaţia: OJ L 338 din 23.12.2003 p.1
Conţinut: Regulamentul cuprinde reguli referitoare la
procedurile civile de divorţ, separare legală şi
anularea căsătoriei, precum şi reguli referitoare la
responsabilitatea părintească pentru copii, a ambilor
soţi în cadrul procedurii matrimoniale. Competenţa
în materia procedurilor de divorţ, separări legale şi
anulări de căsătorie, este determinată în funcţie de
statul de reşedinţă al unuia sau a ambilor soţi, ori de
cetăţenia acestora.
Keywords: judicial cooperation; jurisdiction of the courts;
matrimonial law; parental responsibility
Cuvinte cheie: cooperare judiciară, competenţa instanţelor, dreptul
familiei, răspundere părintească

121
22003A0221(01)
Convention on jurisdiction, applicable law, recognition, enforcement
and cooperation in respect of parental responsibility and measures
for the protection of children
Convenţia referitoare la competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea,
punerea în executare şi cooperarea în materia răspunderii părinteşti şi a
măsurilor pentru protecţia copiilor
Publicaţia: OJ L 048 din 21.02.2003 p.3
Conţinut: Convenţia cuprinde reguli referitoare la procedurile
civile de divorţ, separare legală şi anularea căsătoriei,
precum şi reguli referitoare la responsabilitatea
părintească pentru copii a ambilor soţi în cadrul
procedurii de divorţ. Competenţa în materia
procedurilor de divorţ, separări legale şi anulări de
căsătorie este determinată în funcţie de statul de
reşedinţă al unuia sau al ambilor soţi, ori de cetăţenia
acestora.
Keywords: European convention; parental responsibility; child
protection; European legal area; mutual recognition
principle; legal procedure
Cuvinte cheie: convenţie europeană, răspundere părintească, protecţia
copilului, spaţiu juridic european, principiul recunoaşterii
reciproce, procedură legală

32003D0093
2003/93/EC: Council Decision of 19 December 2002 authorising the
Member States, in the interest of the Community, to sign the 1996
Hague Convention on jurisdiction, applicable law, recognition,
enforcement and cooperation in respect of parental responsibility
and measures for the protection of children
Decizia nr. 2003/93/CE a Consiliului din 19 decembrie 2002, de
autorizare a statelor membre să semneze, în interesul Comunităţii,
Convenţia de la Haga din 1996, referitoare la competenţa, legea
aplicabilă, recunoaşterea, punerea în executare şi cooperarea în materia

122
răspunderii părinteşti şi a măsurilor pentru protecţia minorilor
Publicaţia: OJ L 048 din 21.02.2003 p.1
Conţinut: Decizia autorizează statele membre să semneze în
interesul Comunităţii, Convenţia de la Haga din 1996,
referitoare la competenţa, legea aplicabilă,
recunoaşterea, punerea în executare şi cooperarea în
materia responsabilităţii părinteşti şi a măsurilor
pentru protecţia copiilor
Keywords: European convention; parental responsibility; child
protection; European legal area ; legal procedure; mutual
recognition principle
Cuvinte cheie: convenţie europeană, răspundere părintească, protecţia
copilului, spaţiu juridic european, principiul recunoaşterii
reciproce

32003L0008
Council Directive 2002/8/EC of 27 January 2003 to improve access to
justice in cross-border disputes by establishing minimum common
rules relating to legal aid for such disputes
Directiva nr. 2002/8/CE din 27 ianuarie 2003, care vizează îmbunătăţirea
accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unui set
comun de reguli minimale referitoare la asistenţa juridică acordată în
cadrul unor asemenea litigii
Publicaţia: OJ L 026 din 31.01.2003 p.41
Conţinut: Directiva vizează îmbunătăţirea accesului la justiţie,
în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unui set
comun de reguli minimale referitoare la ajutorul
judiciar acordat în cadrul aceloraşi litigii, vizează
cooperarea judiciară şi contribuie la armonizarea
legislativă în domeniu a statelor europene
Keywords: access to the courts; cross-border cooperation; legal aid;
civil procedure; approximation of laws; judicial
cooperation
Cuvinte cheie: acces la justiţie, cooperare transfrontalieră, sprijin juridic,

123
procedură civilă, armonizare legislativă, cooperare
judiciară

32001R1206
Council Regulation (EC) No 1206/2001 of 28 May 2001 on
cooperation between the courts of the Member States in the taking of
evidence in civil or commercial matters
Regulamentul nr. 1206/2001 (CE) al Consiliului din 28 mai 2001, privind
cooperarea dintre instanţele statelor member, în vederea obţinerii
probelor în materie civilă şi comercială
Publicaţia: OJ L 174 din 27.06.2001 p.1
Conţinut: Regulamentul a fost adoptat în scopul funcţionării
eficiente a pieţei europene prin îmbunătăţirea
cooperării între instanţe, în vederea obţinerii de
probe. Regulamentul se aplică doar în materie civilă
şi comercială, în cazul în care o instanţă dintr-un stat
membru solicită unei alte instanţe dintr-un alt stat
membru să obţină o anumită probă. Cererea poate fi
făcută numai pentru obţinerea probelor necesare
pentru a fi folosite în procesul aflat pe rolul instanţei
solicitante.
Keywords: civil law; commercial law; judicial cooperation; EC
countries
Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, cooperare judiciară, state
membre UE

32001D0781
2001/781/EC: Commission Decision of 25 September 2001 adopting a
manual of receiving agencies and a glossary of documents that may
be served under Council Regulation (EC) No 1348/2000 on the
service in the Member States of judicial and extrajudicial documents
in civil or commercial matters (notified under document number
C(2001) 2664)

124
Decizia nr. 781/2001/CE a Comisiei din 25 septembrie 2001, pentru
adoptarea manualului autorităţilor primitoare şi a repertoriului actelor
susceptibile a fi notificate, în aplicarea Regulamentului nr. 1348/2000
(CE) al Consiliului privind comunicarea în statele membre a actelor
judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială (publicată sub
nr. C(2001) 2664)
Publicaţia: OJ L 298 din 15.11.2001 p.1
Amendamente: 32002D0350 (OJ L 125 13.05.2002 p.1)
Conţinut: Decizia stabileşte un set de reguli referitoare la
aplicarea Regulamentului 1348/2000, privind
comunicarea în Statele Membre a actelor judiciare
şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială,
care are în vedere realizarea unei celerităţi, în ceea
ce priveşte transmiterea de documente judiciare şi
extrajudiciare, prin stabilirea mai multor
modalităţi de transmitere între autorităţi sau
persoane fizice
Keywords: civil law; commercial law; Community act; EC
countries
Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, act comunitar, state
membre UE

32001D0470
2001/470/EC: Council Decision of 28 May 2001 establishing a
European Judicial Network in civil and commercial matters
Decizia nr. 470/2001/CE a Consiliului din 28 mai 2001, privind stabilirea
unei Reţele Judiciare Europene, în materie civilă şi comercială
Publicaţia: OJ L 174 din 27.06.2001 p.25
Conţinut: Decizia are în vedere înfiinţarea unei Reţele Judiciare
Europene, în materie civilă şi comercială, care să
faciliteze cooperarea judiciară între statele membre şi
stabilirea unui sistem de informare pentru public.
Decizia a intrat în vigoare la 1 decembrie 2002.
Keywords: civil law; commercial law; judicial cooperation; EC

125
countries; information transfer
Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, cooperare juridică, state
membre UE, transfer de informaţii

32001R0044
Council Regulation (EC) No 44/2001 of 22 December 2000 on
jurisdiction and the recognition and enforcement of judgments in
civil and commercial matters
Regulamentul nr. 44/2001 (CE) al Consiliului din 22 decembrie 2000,
privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti
în materie civilă şi comercială
Publicaţia: OJ L 012 din 16.01.2001 p.1
Amendamente: 32002R1496 (OJ L 225 22.08.2002 p.13)
103T
Conţinut: Regulamentul se referă la modalitatea de
recunoaştere şi executare a hotărârilor pronunţate
în materie civilă şi comercială de o instanţă a unui
stat membru UE, în cadrul unui alt stat.
Regulamentul a intrat în vigoare la 1 martie 2002 şi
se aplică în materie civilă şi comercială, indiferent
de instanţă. Regulamentul nu se aplică domeniului
fiscal, vamal, administrativ, arbitraj, asigurări
sociale, faliment, tranzacţii judiciare, testamente şi
succesiuni. Scopul Regulamentului este
simplificarea formalităţilor pentru recunoaşterea şi
executarea hotărârilor în alt stat membru, decât cel
în care au fost pronunţate, prin aplicarea unei
proceduri simple şi uniforme. Sunt stabilite, în acest
sens, două principii de bază: principiul recunoaşterii
automate a hotărârilor pronunţate în statele membre
şi, în cazul în care partea împotriva căreia a fost
pronunţată hotărârea contestă recunoaşterea, se
aplică o procedură specială pentru obţinerea unei
hotărâri de recunoaştere în alt stat membru decât

126
acela în care s-a pronunţat hotărârea.
Keywords: civil law; commercial law; Community national; EU
country; jurisdiction of the courts; mutual recognition
principle
Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, cetăţean comunitar, state
membre UE, competenţa instanţelor, principiul
recunoaşterii reciproce

32000R1348
Council Regulation (EC) No 1348/2000 of 29 May 2000 on the service
in the Member States of judicial and extrajudicial documents in civil
or commercial matters
Regulamentul nr. 1348/2000 (CE) al Consiliului din 29 mai 2000, privind
notificarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în
materie civilă sau comercială
Publicaţia: OJ L 160 din 30.06.2000 p.37
Conţinut: Regulamentul are în vedere realizarea unei celerităţi
în ceea ce priveşte transmiterea de documente
judiciare şi extrajudiciare prin stabilirea mai multor
modalităţi de transmitere între autorităţi sau
persoane fizice. În acest scop, statele membre trebuie
să desemneze, la început pentru o perioadă de 5 ani,
cu posibilitatea reînnoirii acestei perioade,
funcţionari publici, autorităţi sau alte persoane, în
calitate de ,,agenţi de transmitere’’ respectiv ,,agenţi
de primire’’.
Keywords: civil law; commercial law; Community act; EC countries
Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, act comunitar, state membre
UE

32000R1347
Council Regulation (EC) No 1347/2000 of 29 May 2000 on
jurisdiction and the recognition and enforcement of judgments in

127
matrimonial matters and in matters of parental responsibility for
children of both spouses
Regulamentul nr. 1347/2000 (CE) al Consiliului din 29 mai 2000, privind
competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în
materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pentru copiii
ambilor soţi
Publicaţia: OJ L 160 din 30.06.2000 p.19
Amendamente: 32002R1185 (OJ L 173 03.07.2002 p.3)
103T
32003R2201 (OJ L 338 23.12.2003 p.1)
Conţinut: Regulamentul cuprinde reguli referitoare la
procedurile civile de divorţ, separare legală şi
anularea căsătoriei, precum şi reguli referitoare la
responsabilitatea părintească pentru copii a
ambilor soţi în cadrul procedurii matrimoniale.
Competenţa în materia procedurilor de divorţ,
separări legale şi anulări de căsătorie este
determinată în funcţie de statul de reşedinţă al
unuia sau a ambilor soţi, ori de cetăţenia acestora.
Intrarea în vigoare a Regulamentului a avut loc la 1
martie 2001 şi a înlocuit convenţiile existente între
statele membre, având prioritate asupra
acordurilor intrnaţionale în materie.
Keywords: judicial cooperation; jurisdiction of the courts;
matrimonial law; parental responsibility; single market
Cuvinte cheie: cooperare judiciară, competenţa instanţelor, dreptul
familiei, răspunderea părintească, piaţă unică

32000R1346
Council Regulation (EC) No 1346/2000 of 29 May 2000 on insolvency
proceedings
Regulamentul nr. 1346/2000 (CE) al Consiliului din 29 mai 2000, privind
procedurile de faliment
Publicaţia: OJ L 160 din 30.06.2000 p.1

128
Amendamente: 103T
Conţinut: Regulamentul cuprinde reguli referitoare la
procedura legală privind insolvenţa, cooperarea
statelor în această materie, precum şi coordonarea
reglementărilor naţionale şi cele comunitare în
această materie
Keywords: inancial solvency; judicial cooperation; legal
procedure; national law; Community law
Cuvinte cheie: solvabilitate financiară, cooperare judiciară, procedură
juridică, drept naţional, drept comunitar

31998F0428
98/428/JHA: Joint Action of 29 June 1998 adopted by the Council on
the basis of Article K.3 of the Treaty on European Union, on the
creation of a European Judicial Network
Acţiunea Comună nr. 98/428/JHA din 29 iunie 1998, adoptată de către
Consiliu în baza art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, privind
constituirea Reţelei Judiciare Europene
Publicaţia: OJ L 191 din 07.07.1998 p.4
Conţinut: Norma are în vedere înfiinţarea unei Reţele Judiciare
Europene, în materie civilă şi comercială, care să
faciliteze cooperarea judiciară între statele membre şi
stabilirea unui sistem de informare pentru public.
Keywords: communications systems; information network; joint
action; judicial cooperation; legal system;
telecommunications
Cuvinte cheie: sisteme de comunicaţii, reţea informaţională, acţiune
comună, cooperare judiciară, sistem juridic,
telecomunicaţii

41988A0592
88/592/EEC: Convention on jurisdiction and the enforcement of
judgments in civil and commercial matters - Done at Lugano on 16

129
September 1988
Convenţia nr. 88/592/CEE, privind competenţa şi executarea hotărârilor
judecătoreşti în materie civilă şi comercială, adoptată la Lugano, la 16
septembrie 1988
Publicaţia: OJ L 319 din 25.11.1988 p.9
Conţinut: Convenţia de la Lugano are în vedere realizarea unei
celerităţi, în ceea ce priveşte transmiterea de
documente judiciare şi extrajudiciare prin stabilirea
mai multor modalităţi de transmitere între autorităţi
sau persoane fizice, precum şi jurisdicţia şi
executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială.
Keywords: EC Intergovernmental Convention; EC Protocol;
Community competence; EFTA; civil law; commercial
law
Cuvinte cheie: convenţie interguvernamentală la nivel CE, protocol CE,
competenţă comunitară, AELS, drept civil, drept
comercial

41968A0927(02)
Protocol to the 1968 Brussels Convention on jurisdiction and the
enforcement of judgments in civil and commercial matters /
Consolidated version CF 498Y0126(01)
Protocolul la Convenţia de la Bruxelles din 1968, privind competenţa şi
executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială /
Versiunea republicată CF 498Y0126(01)
Publicaţia: OJ L 299 din 31.12.1972 p.43
Amendamente : 41978A1009(01) (OJ L 304 30.10.1978 p.1)
41982A1025(01) (OJ L 388 31.12.1982 p.1)
41989A0535 (OJ L 285 03.10.1989 p.1)
41997A0115(01) (OJ C 015 15.01.1997 p.1)
41998Y0126(01) (OJ C 027 26.01.1998 p.1)
41998A0126 (OJ C 027 26.01.1998 p.1)
Conţinut: Protocolul aduce unele îmbunătăţiri Convenţiei de
la Bruxelles, care are în vedere cooperarea statelor

130
în materia competenţei şi executării hotărârilor în
materie civilă şi comercială. Acest lucru sporeşte
punerea în acord a reglementărilor legale din
diferite state în materia executării hotărârilor
judecătoreşti în materie civilă şi comercială în
vederea realizării unui spaţiu juridic european
comun
Keywords: jurisdiction of the courts; civil law; commercial law;
EC Intergovernmental Convention; joint position
Cuvinte cheie: competenţa instanţelor, drept civil, drept comercial,
convenţie interguvernamentală la nivelul CE, poziţie
comună

41968A0927(01)
1968 Brussels Convention on jurisdiction and the enforcement of
judgments in civil and commercial matters / Consolidated version CF
498Y0126(01)
Convenţia de la Bruxelles din 1968, privind competenţa şi executarea
hotărârilor în materie civilă şi comercială / Versiunea republicată CF
498Y0126(01)
Publicaţia: OJ L 299 din 31.12.1972 p.32
Amendamente: 32000Y0608(02) (OJ C 160 08.06.2000 p.1)
32001R0044 (OJ L 012 16.01.2001 p.1)
41978A1009(01) (OJ L 304 30.10.1978 p.1)
41982A1025(01) (OJ L 388 31.12.1982 p.1)
41989A0535 (OJ L 285 03.10.1989 p.1)
41997A0115(01) (OJ C 015 15.01.1997 p.1)
41998Y0126(01) (OJ C 027 26.01.1998 p.1)
41998A0126 (OJ C 027 26.01.1998 p.1)
Conţinut: Convenţia de la Bruxelles are în vedere cooperare
statelor în materia competenţei şi executării
hotărârilor în materie civilă şi comercială. Acest
lucru sporeşte punerea în acord a reglementărilor
legale din diferite state în materia executării

131
hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi
comercială în vederea realizării unui spaţiu juridic
european comun
Keywords: jurisdiction of the courts; civil law; commercial law;
EC Intergovernmental Convention; Community
Decision
Cuvinte cheie: competenţa instanţelor, drept civil, drept comercial,
convenţie interguvernamentală la nivelul CE, decizie
comunitară

22003A0719(02)
Agreement on mutual legal assistance between the European Union
and the United States of America
Acordul de asistenţă juridică reciprocă dintre Uniunea Europeană şi
Statele Unite ale Americii
Publicaţia: OJ L 181 din 19.07.2003 p.34
Conţinut: Acordul prevede o asistenţă juridică reciprocă între
Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii în
materie de extrădare a cetăţenilor, aplicarea
procedurilor, cooperare judiciară, etc.
Keywords: EC agreement; United States; extradition; judicial
cooperation; criminal proceedings
Cuvinte cheie: acord încheiat la nivelul CE, Statele Unite ale Americii,
extrădare, cooperare judiciară, proceduri penale

32003D0335
2003/335/JHA: Council Decision 2003/335/JHA of 8 May 2003 on the
investigation and prosecution of genocide, crimes against humanity
and war crimes
Decizia nr. 2003/335/JHA a Consiliului din 8 mai 2003, privind
cercetarea şi pedepsirea infracţiunilor de genocid, crime împotriva
umanităţii şi crime de război
Publicaţia: OJ L 118 din 14.05.2003 p.12

132
Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de cercetare şi
pedepsire a infracţiunilor de genocid, crime împotriva
umanităţii şi crime de război. Sunt stabilite
infracţiunile catalogate drept crime de război sau
împotriva umanităţii şi are în vedere cooperarea
statelor la nivel judiciar în cadrul UE
Keywords: judicial inquiry; information transfer; EU judicial
cooperation; war crime; crime against humanity; legal
proceedings; criminal procedure
Cuvinte cheie: cercetare judiciară, transfer de informaţie, cooperare
judiciară la nivelul UE, crime de război, crime împotriva
umanităţii, proceduri juridice, procedură penală

32003D0170
2003/170/JHA: Council Decision 2003/170/JHA of 27 February 2003
on the common use of liaison officers posted abroad by the law
enforcement agencies of the Member States
Decizia nr. 2003/170/JHA a Consiliului din 27 februarie 2003, privind
utilizarea comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate de către
autorităţile represive ale statelor membre.
Publicaţia: OJ L 067 din 12.03.2003 p.27
Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de utilizare
comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate
de către autorităţile represive ale statelor membre
UE. Sunt definiţi termenii de ,,ofiţeri de legătură’’,
,,autorităţi represive’’, dar sunt prevăzute şi
modalităţi de realizare a cooperării la nivel
poliţienesc între state, în vederea combaterii
criminalităţii organizate. Decizia a intrat în vigoare la
momentul publicării ei în Jurnalul Oficial.
Keywords: data collection; information transfer; information
network; fight against crime; Europol; EU police
cooperation; international organization; third country
Cuvinte cheie: colectarea de date, transfer de informatie, reţea

133
informaţională, lupta împotriva infracţionalităţii,
Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE,
organizaţie internaţională, stat terţ

32002D0187
2002/187/JHA: Council Decision of 28 February 2002 setting up
Eurojust with a view to reinforcing the fight against serious crime
Decizia nr. 2002/187/JHA a Consiliului din 28 februarie 2002, de
instituire a Eurojust, cu privire la întărirea luptei împotriva
infracţionalităţii grave
Publicaţia: OJ L 063 din 06.03.2002 p.1
Amendamente: 32003D0659 (OJ L 245 29.09.2003 p.44)
Conţinut: Decizia are în vedere crearea unui nou organism
european Eurojust, cu personalitate juridică,
alcătuit din procurori, judecători, ofiţeri de poliţie,
care au competenţă în domeniul luptei împotriva
criminalităţii grave. Sunt instituite regulile de
funcţionare, competenţele, modul de activitate,
obiectivele, funcţionarea la nivel naţional, etc
Keywords: EU cooperation body; EU judicial cooperation;
organised crime; fight against crime
Cuvinte cheie: organ de cooperare al UE, cooperare judiciară la
nivelul UE, crimă organizată, luptă împotriva crimei
organizate

32001D0924
2001/924/EC: Council Decision of 17 December 2001 extending the
effects of the Decision establishing an exchange, assistance and
training programme for the protection of the euro against
counterfeiting (“Pericles” programme) to the Member States which
have not adopted the euro as the single currency
Decizia nr. 2001/924/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001, privind
prorogarea efectelor deciziei de stabilire a programului de acţiune în

134
materie de schimb, asistenţă şi formare pentru protecţia Euro contra
falsificării (Programul “Pericle”) al statelor member, care nu au adoptat
Euro ca monedă unică
Publicaţia: J.O. L 339 din 21.12.2001 p.55
Conţinut: Decizia face referire la faptul că dispoziţiile Deciziei
nr. 2001/923 CE se vor aplica şi statelor care nu au
adoptat încă moneda unică Euro. Decizia 2001/923
CE, se referă la un program de acţiune comună al
tuturor statelor, denumit Programul PERICLE, de
luptă împotriva crimei organizate şi a falsificării de
monedă în zona Euro
Keywords: action programme; Community programme; euro; EC
countries; information transfer
Cuvinte cheie: program de acţiune, program comunitar, Euro, state
membre UE, transfer informaţional

32001D0923
2001/923/EC: Council Decision of 17 December 2001 establishing an
exchange, assistance and training programme for the protection of
the euro against counterfeiting (the “Pericles” programme)
Decizia nr. 2001/923/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001, de
stabilire a unui program de acţiune în materie de schimb, asistenţă şi
formare pentru protecţia Euro împotriva falsificării (Programul “Pericle”)
Publicaţia: J.O. L 339 din 21.12.2001 p.50
Conţinut: Decizia se referă la un program de acţiune comună al
tuturor statelor, denumit Programul PERICLE, de
luptă împotriva crimei organizate şi a falsificării de
monedă în zona Euro. Obiectivele programului sunt:
cooperarea tuturor statelor, în vederea contracarării
acţiunilor de falsificare de monedă Euro,
sensibilizarea şi informarea populaţiei. în privinţa
noilor bani Euro şi formarea profesională a
operatorilor naţionali de monedă. Toate aceste acţiuni
sunt în măsură să reducă riscul unor activităţi

135
frauduloase în privinţa falsificării de monedă la
nivelul statelor din zona Euro, dar şi din afara acestei
zone, având în vedere circulaţia Euro şi faptul că
această monedă tinde către a deveni o monedă
internaţională de schimb. Conţinutul măsurilor ce se
vor lua se referă la schimbul informaţional
transnaţional, strategii comune de securitate şi
acordarea de asistenţă tehnică şi ştiinţifică reciprocă
de către state în acest domeniu. Destinatarii acestor
activităţi sunt în primul rând cei care lucrează în
domeniu: funcţionari bancari, magistraţi, personalul
altor servicii specializate.
Keywords: action programme; Community programme; Euro; fight
against crime; Euro area
Cuvinte cheie: program de acţiune, program comunitar, Euro, lupta
împotriva infracţionalităţii, zona Euro

136