Sunteți pe pagina 1din 21

CD Totul despre pontaj si programul de lucru Va oferim un CD ce contine 77 de raspunsuri pentru cele mai sensibile probleme legate de pontaj,

programul de lucru si timp de munca, insotite de:

o o o

comentarii ale specialistilor asupra prevederilor legale despre: timpul de lucru orele suplimentare orele de noapte orele lucrate in zilele libere oficiale munca in schimburi fractiuni de ore pauza de masa repausul saptamanal zile libere legale modele-cadru pentru fisa de pontaj, CIM, acte aditionale; informatii despre sporuri si recompensarea orelor suplimentare; atentionari asupra unor capcane din textul de lege. De ce sa riscati ca o chichita legislativa sau o eroare de interpretare sa va afecteze corectitudinea deciziilor legate de resursele umane? De ce sa stati stresat la gandul ca urmatorul control ITM va scoate la iveala nereguli majore si costisitoare, pentru care dvs. veti fi vinovat? De ce sa pierdeti bani si timp pretios cautand raspunsurile corecte, cand aceste raspunsuri exista deja si ele va pot scuti DIN START de neplaceri?

Toate solutiile prezentate pe CD-ul "Totul despre pontaj si programul de lucru" sunt gandite avand in vedere beneficiul dvs.! Usor de parcurs, usor de inteles, cu temeiul legal comentat - aceste solutii va dezvaluie toate secretele legate de timpul de munca si va protejeaza 100% in cazul oricarui control. CAPITOLUL 1 - Timpul de munc SECTIUNEA 1 - Durata timpului de munc Art. 111. [definiia legal a timpului de munc] Timpul de munc reprezint orice perioad n care salariatul presteaz munca, se afl la dispoziia angajatorului i ndeplinete sarcinile i atribuiile sale, conform prevederilor contractului individual de munc, contractului colectiv de munc aplicabil i/sau ale legislaiei n vigoare. [ 7 adnotri ] Art. 112. [durata normal a timpului de munc] (1) Pentru salariaii angajai cu norm ntreag durata normal a timpului de munc este de 8 ore pe zi i de 40 de ore pe sptmn. (2) n cazul tinerilor n vrst de pn la 18 ani durata timpului de munc este de 6 ore pe zi i de 30 de ore pe sptmn. [ 5 adnotri ] Art. 113. [repartizarea timpului de munc n timpul sptmnii] (1) Repartizarea timpului de munc n cadrul sptmnii este, de regul, uniform, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu dou zile de repaus. (2) n funcie de specificul unitii sau al muncii prestate, se poate opta i pentru o repartizare

inegal a timpului de munc, cu respectarea duratei normale a timpului de munc de 40 de ore pe sptmn. [ 1 adnotare ] Art. 114. [durata maxima a timpului de munca] (1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. (2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. (3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. (4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni. (5) La stabilirea perioadelor de referinta prevazute la alin. (2)-(4) nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca. (6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani. [ 9 adnotri ] Art. 115. [durata special a timpului de munc] (1) Pentru anumite sectoare de activitate, uniti sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durat zilnic a timpului de munc mai mic sau mai mare de 8 ore. (2) Durata zilnic a timpului de munc de 12 ore va fi urmat de o perioad de repaus de 24 de ore. [ 3 adnotri ] Art. 116. [programul de lucru inegal] (1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal n cadrul sptmnii de lucru de 40 de ore, precum i n cadrul sptmnii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munc la nivelul angajatorului sau, n absena acestuia, va fi prevzut n regulamentul intern. (2) Programul de lucru inegal poate funciona numai dac este specificat expres n contractul individual de munc. [ 2 adnotri ] Art. 117. [informarea salariailor cu privire la programul de munc] Programul de munc i modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunotin salariailor i sunt afiate la sediul angajatorului. [ 2 adnotri ] Art. 118. [programul de lucru individualizat] (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza. (2) Programele individualizate de munca presupun un mod de organizare flexibil a timpului de munca. (3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade: o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic. (4) Programul individualizat de munca poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor art. 112 si 114. [ 1 adnotare ]

Art. 119. [evidena timpului de munc] Angajatorul are obligaia de a ine evidena orelor de munc prestate de fiecare salariat i de a supune controlului inspeciei muncii aceast eviden ori de cte ori este solicitat. [ 2 adnotri ] SECTIUNEA 2 - Munca suplimentar Art. 120. [definitia legala si conditiile muncii suplimentare] (1) Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara. (2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. [ 7 adnotri ] Art. 121. [limitarile muncii suplimentare] (1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. [ 4 adnotri ] Art. 122. [compensarea muncii suplimentare prin ore libere platite] (1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. (2) In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. (3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni. [ 4 adnotri ] Art. 123. [compensarea muncii suplimentare prin acordarea unui spor la salariu] (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. (2) Sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. [ 3 adnotri ] Art. 124. [interzicerea muncii suplimentare pentru minori] Tinerii n vrst de pn la 18 ani nu pot presta munc suplimentar. [ 0 adnotri ] SECTIUNEA 3 - Munca de noapte Art. 125. [definitia legala si durata muncii de noapte] (1) Munca prestata intre orele 22,00-6,00 este considerata munca de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz: a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru; b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru. (3) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal. (4) Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei

perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior. (5) In situatia prevazuta la alin. (4), angajatorul este obligat sa acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore. (6) Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca. [ 2 adnotri ] Art. 126. [compensarea muncii de noapte] Salariatii de noapte beneficiaza: a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. [ 1 adnotare ] Art. 127. [examenul medical pentru munca de noapte] (1) Salariatii care urmeaza sa desfasoare munca de noapte in conditiile art. 125 alin. (2) sunt supusi unui examen medical gratuit inainte de inceperea activitatii si, dupa aceea, periodic. (2) Conditiile de efectuare a examenului medical si periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului sanatatii. (3) Salariatii care desfasoara munca de noapte si au probleme de sanatate recunoscute ca avand legatura cu aceasta vor fi trecuti la o munca de zi pentru care sunt apti. [ 2 adnotri ] Art. 128. [interzicerea muncii de noapte pentru minori, gravide i mame care alpteaz] (1) Tinerii care nu au mplinit vrsta de 18 ani nu pot presta munc de noapte. (2) Femeile gravide, luzele i cele care alpteaz nu pot fi obligate s presteze munc de noapte. [ 3 adnotri ] SECTIUNEA 4 - Norma de munc Art. 129. [definiia legal i coninutul] Norma de munc exprim cantitatea de munc necesar pentru efectuarea operaiunilor sau lucrrilor de ctre o persoan cu calificare corespunztoare, care lucreaz cu intensitate normal, n condiiile unor procese tehnologice i de munc determinate. Norma de munc cuprinde timpul productiv, timpul pentru ntreruperi impuse de desfurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale n cadrul programului de munc. [ 1 adnotare ] Art. 130. [tipuri de norme de munc] Norma de munc se exprim, n funcie de caracteristicile procesului de producie sau de alte activiti ce se normeaz, sub form de norme de timp, norme de producie, norme de personal, sfer de atribuii sau sub alte forme corespunztoare specificului fiecrei activiti. [ 0 adnotri ] Art. 131. [domeniul de aplicare a normelor de munc] Normarea muncii se aplic tuturor categoriilor de salariai. [ 0 adnotri ] Art. 132. [elaborarea si reexaminarea normelor de munca] Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare, sau, in

cazul in care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator dupa consultarea sindicatului reprezentativ ori, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor. Art. 133. [perioada de repaus] Perioada de repaus reprezint orice perioad care nu este timp de munc. [ 0 adnotri ] Art. 134. [pauza de mas i alte pauze] (1) n cazurile n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 6 ore, salariaii au dreptul la pauz de mas i la alte pauze, n condiiile stabilite prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. (2) Tinerii n vrst de pn la 18 ani beneficiaz de o pauz de mas de cel puin 30 de minute, n cazul n care durata zilnic a timpului de munc este mai mare de 4 ore i jumtate. (3) Pauzele, cu excepia dispoziiilor contrare din contractul colectiv de munc aplicabil i din regulamentul intern, nu se vor include n durata zilnic normal a timpului de munc. [ 1 adnotare ] Art. 135. [repausul zilnic] (1) Salariaii au dreptul ntre dou zile de munc la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive. (2) Prin excepie, n cazul muncii n schimburi, acest repaus nu poate fi mai mic de 8 ore ntre schimburi. [ 3 adnotri ] Art. 136. [munca n schimburi] (1) Munc n schimburi reprezint orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit cruia salariaii se succed unul pe altul la acelai post de munc, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, i care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicnd pentru salariat necesitatea realizrii unei activiti n intervale orare diferite n raport cu o perioad zilnic sau sptmnal, stabilit prin contractul individual de munc. (2) Salariat n schimburi reprezint orice salariat al crui program de lucru se nscrie n cadrul programului de munc n schimburi. [ 0 adnotri ] SECTIUNEA 2 - Repausul sptmnal Art. 137. [repausul saptamanal] (1) Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. (2) In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. (3) In situatia prevazuta la alin. (2) salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. (4) In situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. (5) Salariatii al caror repaus saptamanal se acorda in conditiile alin. (4) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2). [ 3 adnotri ] Art. 138. [suspendarea repausului saptamanal] (1) In cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari.

(2) Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in conditiile alin. (1) au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2). [ 1 adnotare ] SECTIUNEA 3 - Srbtorile legale Art. 139. [enumerarea sarbatorilor legale in care nu se lucreaza] (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt: - 1 si 2 ianuarie; - prima si a doua zi de Pasti; - 1 mai; - prima si a doua zi de Rusalii; - Adormirea Maicii Domnului; - 30 noiembrie - Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei; - 1 decembrie; - prima si a doua zi de Craciun; - doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora. (2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator. [ 1 adnotare ] Art. 140. [programul special de lucru n zilele de srbtoare] Prin hotrre a Guvernului se vor stabili programe de lucru adecvate pentru unitile sanitare i pentru cele de alimentaie public, n scopul asigurrii asistenei sanitare i, respectiv, al aprovizionrii populaiei cu produse alimentare de strict necesitate, a cror aplicare este obligatorie. [ 1 adnotare ] Art. 141. [continuitatea activitatii in cazuri speciale] Prevederile art. 139 nu se aplica in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii. [ 0 adnotri ] Art. 142. [compensarea muncii n zilele de sarbatoare] (1) Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. (2) In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru. [ 2 adnotri ] Art. 143. [stabilirea altor zile libere] Prin contractul colectiv de munc aplicabil se pot stabili i alte zile libere. [ 0 adnotri ] Art. 144. [intangibilitatea dreptului la concediu de odihna] (1) Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. (2) Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. [ 6 adnotri ] Art. 145. [durata concediului de odihna] (1) Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. (2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

(3) Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual. [ 6 adnotri ] Art. 146. [efectuarea i compensarea concediului de odihn] (1) Concediul de odihn se efectueaz n fiecare an. (2) Prin excepie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului n anul urmtor este permis numai n cazurile expres prevzute de lege sau n cazurile prevzute n contractul colectiv de munc aplicabil. (3) Angajatorul este obligat s acorde concediu, pn la sfritul anului urmtor, tuturor salariailor care ntr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihn la care aveau dreptul. (4) Compensarea n bani a concediului de odihn neefectuat este permis numai n cazul ncetrii contractului individual de munc. [ 12 adnotri ] Art. 147. [concediul de odihna suplimentar] (1) Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare. (2) Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru categoriile de salariati prevazute la alin. (1) se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare. [ 2 adnotri ] Art. 148. [programarea concediului de odihna] (1) Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. (2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca. (3) Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. (4) In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) si (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia. (5) In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt. [ 2 adnotri ] Art. 149. [regula efecturii n natur a concediului programat] Salariatul este obligat s efectueze n natur concediul de odihn n perioada n care a fost programat, cu excepia situaiilor expres prevzute de lege sau atunci cnd, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. [ 1 adnotare ] Art. 150. [cuantumul i plata indemnizaiei de concediu] (1) Pentru perioada concediului de odihn salariatul beneficiaz de o indemnizaie de concediu, care nu poate fi mai mic dect salariul de baz, indemnizaiile i sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiv, prevzute n contractul individual de munc. (2) Indemnizaia de concediu de odihn reprezint media zilnic a drepturilor salariale prevzute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei n care este efectuat concediul,

multiplicat cu numrul de zile de concediu. (3) Indemnizaia de concediu de odihn se pltete de ctre angajator cu cel puin 5 zile lucrtoare nainte de plecarea n concediu. [ 6 adnotri ] Art. 151. [ntreruperea concediului i rechemarea din concediu] (1) Concediul de odihn poate fi ntrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective. (2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihn n caz de for major sau pentru interese urgente care impun prezena salariatului la locul de munc. n acest caz angajatorul are obligaia de a suporta toate cheltuielile salariatului i ale familiei sale, necesare n vederea revenirii la locul de munc, precum i eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a ntreruperii concediului de odihn. [ 2 adnotri ] Art. 152. [zile libere pltite] (1) n cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaii au dreptul la zile libere pltite, care nu se includ n durata concediului de odihn. (2) Evenimentele familiale deosebite i numrul zilelor libere pltite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. [ 0 adnotri ] Art. 153. [concediul fr plat] (1) Pentru rezolvarea unor situaii personale salariaii au dreptul la concedii fr plat. (2) Durata concediului fr plat se stabilete prin contractul colectiv de munc aplicabil sau prin regulamentul intern. [ 1 adnotare ] SECTIUNEA 2 - Concediile pentru formare profesional Art. 154. [tipuri de concedii pentru formare profesional] (1) Salariaii au dreptul s beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesional. (2) Concediile pentru formare profesional se pot acorda cu sau fr plat. [ 2 adnotri ] Art. 155. [acordarea concediului fara plata] (1) Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa. (2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea activitatii. [ 4 adnotri ] Art. 156. [solicitarea i efectuarea concediului fr plat] (1) Cererea de concediu fr plat pentru formare profesional trebuie s fie naintat angajatorului cu cel puin o lun nainte de efectuarea acestuia i trebuie s precizeze data de ncepere a stagiului de formare profesional, domeniul i durata acestuia, precum i denumirea instituiei de formare profesional. (2) Efectuarea concediului fr plat pentru formare profesional se poate realiza i fracionat n cursul unui an calendaristic, pentru susinerea examenelor de absolvire a unor forme de nvmnt sau pentru susinerea examenelor de promovare n anul urmtor n cadrul instituiilor de nvmnt superior, cu respectarea condiiilor stabilite la alin. (1). [ 2 adnotri ] Art. 157. [concediul cu plata pentru formare profesionala] (1) In cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore. (2) In situatia prevazuta la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilita conform art. 150.

(3) Perioada in care salariatul beneficiaza de concediul platit prevazut la alin. (1) se stabileste de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu platit pentru formare profesionala va fi inaintata angajatorului in conditiile prevazute la art. 156 alin. (1) Art. 158. [efectele cu privire la drepturile nesalariale] Durata concediului pentru formare profesional nu poate fi dedus din durata concediului de odihn anual i este asimilat unei perioade de munc efectiv n ceea ce privete drepturile cuvenite salariatului, altele dect salariul.

Timpul de conducere n sectorul transportului rutier


Regulamentul adopt prevederi noi i mai simple cu privire la duratele de conducere pentru oferii de camioane i autobuze. El definete responsabilitile ntreprinderilor din domeniul transportului i ale oferilor, precum i posibilele excepii. Regulamentul conine prevederi privind monitorizarea i evaluarea regulamentului, precum i sanciunile n cazul nclcrilor. ACT Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European i al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziii ale legislaiei sociale n domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 i (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului i de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului. SINTEZ Acest regulament se aplic transportului rutier de mrfuri cu vehicule a cror mas maxim autorizat depete 3,5 tone i transportului rutier de cltori cu vehicule care sunt amenajate pentru a putea asigura transportul a mai mult de nou persoane. Unele vehicule care se nscriu n aceste categorii sunt ns scutite de aplicarea regulamentului, i anume:

vehiculele utilizate pentru transportul cltorilor prin servicii regulate pe un traseu care nu depete 50 km (aceste vehicule nu necesit echiparea cu un tahograf *, dar acest regulament prevede controale pe baza orarelor i a tabelelor de serviciu); vehicule a cror vitez maxim nu depete 40 km/h; vehicule aparinnd forelor armate, serviciilor de protecie civil, de pompieri i forelor responsabile cu meninerea ordinii publice; vehicule utilizate pentru ajutor umanitar, n situaii de urgen sau n operaiuni de salvare; vehicule pentru depanri care acioneaz pe o raz de 100 km; vehicule de ncercri rutiere pentru mbuntire tehnologic; vehicule care nu depesc 7,5 tone, utilizate pentru transporturi de mrfuri n scopuri necomerciale; vehicule care au caracter istoric i care sunt utilizate n scopuri necomerciale.

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) pot decide, de asemenea, s acorde i alte scutiri, n baza unor condiii individuale de pe teritoriul lor. Acestea se refer la vehiculele:

aparinnd autoritilor publice, cu condiia ca acestea s nu concureze cu ntreprinderile de transport particulare; utilizate de ctre ntreprinderi agricole, horticole, forestiere, piscicole sau cresctorii pe o raz de pn la 100 km; a cror mas maxim admisibil nu depete 7,5 tone, utilizate de prestatorii de servicii universale pe o raz de 50 km pentru transportul materialelor destinate conductorului auto n exercitarea profesiei sale; care nu depesc 7,5 tone i sunt propulsate de gaze sau electricitate, pe o raz de 50 km; care circul pe insule mici care nu sunt legate de teritoriul naional; utilizate pentru cursurile de coal auto i examenele de conducere; utilizate n legtur cu activiti legate de servicii de interes general, transmisiuni de radio i televiziune, ntreinerea drumurilor i anumite controale; pentru transportul n scopuri necomerciale a unui numr cuprins ntre 10 i 17 cltori; pentru transportul echipamentelor de circ sau pentru parcuri de distracii; de proiecte mobile, utilizate n scopuri didactice; utilizate pentru colectarea laptelui i pentru returnarea laptelui destinat hrnirii animalelor; specializate pentru transportul de bani i/sau de obiecte de valoare; utilizate pentru transportul de deeuri de origine animal care nu sunt destinate consumului uman; utilizate exclusiv n porturi i terminale feroviare; utilizate pentru transportul de animale ntre ferme, piee i abatoare pe o raz de 50 km.

Conductorul i cel de-al doilea conductor auto trebuie s aib cel puin 18 ani, cu excepia anumitor situaii n care al doilea conductor auto nc urmeaz cursuri n acest sens, vrsta minim fiind atunci de 16 ani. Domeniul de aplicare Acest regulament se aplic tuturor transporturilor rutiere transfrontaliere i internaionale efectuate fie exclusiv n teritoriul UE, fie ntre UE, Elveia i rile pri la Acordul privind Spaiul Economic European (SEE). UE este semnatar a Acordului european privind munca echipajelor vehiculelor care efectueaz transporturi rutiere internaionale (AETR), ncheiat n 1970 n cadrul Organizaiei Internaionale a Muncii. Domeniul de aplicare al acestui acord este mai larg dect al prezentului regulament. El se aplic i vehiculelor nmatriculate n rile tere care nu sunt pri la AETR, ct timp acestea circul n spaiul vizat de acord. Durata de conducere Durata de conducere este supus mai multor norme, i anume:

durata de conducere zilnic * nu ar trebui s depeasc nou ore. De dou ori pe sptmn, aceasta poate fi prelungit la zece ore; durata de conducere sptmnal * nu trebuie s depeasc 56 de ore; durata de conducere total nu trebuie s depeasc 90 de ore pe parcursul a dou sptmni consecutive;

conductorul auto ar trebui s nregistreze pe tahograf ca alt munc orice perioad de lucru n care nu conduce, precum i orice perioad petrecut pentru conducerea unui vehicul care nu intr n domeniul de aplicare a prezentului regulament i durata de cltorie pe un feribot sau tren cnd conductorul nu are acces la un pat sau o cuet; dup o perioad de patru ore i jumtate de conducere, conductorul auto trebuie s fac o pauz nentrerupt * de cel puin 45 de minute sau de cel puin 15 minute urmat de o pauz de cel puin treizeci de minute pentru aceeai perioad; o perioad de repaus sptmnal obligatorie de cel puin 45 de ore (perioad de repaus sptmnal normal) sau 24 de ore (perioad de repaus sptmnal redus); dac, pe parcursul a dou sptmni consecutive, un conductor auto poate s ia doar o perioad de repaus sptmnal redus, reducerea se compenseaz cu o perioad de repaus echivalent luat n bloc, nainte de sfritul celei de-a treia sptmni; ntre dou perioade de repaus sptmnal *, un conductor auto nu poate s ia mai mult de 3 perioade de repaus zilnic reduse *; n cazul n care conductorul auto decide s fac acest lucru, perioadele de repaus zilnic i perioadele de repaus sptmnal reduse pot fi efectuate la bordul vehiculului. Cu condiia ca vehiculul s fie n staionare i s fie dotat cu cabin de dormit corespunztoare; cnd un conductor auto ia o perioad de repaus n care vehiculul este transportat cu feribotul sau cu trenul, perioada respectiv poate fi ntrerupt de cel mult dou ori de activiti a cror durat total nu depete o or. De asemenea, conductorul auto ar trebui s aib acces la un pat sau o cuet.

Rspundere ntreprinderile de transport sau alte organisme care ofer aceleai servicii trebuie s se asigure c propriii conductori auto se pot conforma Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 privind tahograful:

acestea nu pot oferi prime n funcie de distanele parcurse sau de cantitatea de mrfuri transportat dac plata respectiv este de natur s pericliteze sigurana rutier. ele trebuie s se asigure c orarele de transport respect acest regulament i c datele de la tahografele digitale sunt descrcate la momentul corect i pstrate cel puin 12 luni.

ntreprinderile de transport rspund pentru nclcrile comise de ctre conductorii lor. Cu excepia cazurilor n care o ntreprindere nu poate fi n mod rezonabil obligat s rspund pentru nclcare, cum ar fi atunci cnd un conductor auto care lucreaz pentru mai multe ntreprinderi de transport nu a prezentat acestor ntreprinderi informaii suficiente pentru ca ele s se poat conforma acestui regulament. Excepii Un stat membru poate:

dup aprobarea de ctre Comisie, s permit excepii pentru anumite operaiuni de transport cu deplasare n, dinspre sau nspre regiuni ale teritoriului su n care densitatea populaiei nu depete cinci locuitori pe kilometrul ptrat; s acorde o derogare pentru o perioad de maximum treizeci de zile, n cazuri de urgen i pentru operaiuni de transport desfurate n ntregime pe teritoriul lor;

cu condiia aprobrii de ctre Comisie, s acorde o scutire n situaii excepionale, pentru operaiuni de transport desfurate n ntregime pe teritoriul lor.

Conductorul auto poate deroga de la acest regulament pentru a permite vehiculului s ajung la un loc de oprire corespunztor. Conductorul trebuie s indice ns manual motivul deplasrii n foaia de nregistrare sau pe un imprimat scos din tahograful digital. n plus, n anumite condiii, un conductor auto care presteaz un serviciu ocazional de transport de cltori poate decala perioada de repaus sptmnal cu 12 zile consecutive, ncepnd de la perioada de repaus normal anterioar. Proceduri de control i sanciuni Statele membre vor stabili sanciuni pentru a asigura respectarea regulamentului pe teritoriul lor. Acestea pot:

s impun sanciuni financiare ntreprinderilor de transport care au comis nclcri; s imobilizeze un vehicul dac nclcarea este de natur s pericliteze sigurana rutier; s oblige conductorul auto la o perioad de repaus zilnic; s procedeze la retragerea, suspendarea i aplicarea de restricii n ceea ce privete licena ntreprinderii sau permisul de conducere al conductorului auto.

Pentru a se asigura c un conductor auto nu este sancionat de dou ori pentru aceeai nclcare, statele membre trebuie s i furnizeze conductorului auto o dovad scris a sanciunii, pe care conductorul este obligat s o pstreze i s o prezinte dac i se solicit acest lucru. n plus, statele membre vor depune eforturi pentru a se informa cu privire la nclcrile comise de ctre persoanele nerezidente i la sanciunile aplicate resortisanilor proprii pentru nclcri comise n alte state membre. Context Regulamentul vizeaz mbuntirea siguranei rutiere i a condiiilor de munc n sectorul transporturilor rutiere, un sector supus unor presiuni concureniale. n acest scop, regulamentul stabilete prevederi mai simple i mai eficace n locul celor cuprinse n fostul Regulament (CEE) nr. 3820/85. Termeni-cheie ai actului Tahograf: aparatul care nregistreaz durata de conducere. Durata de conducere zilnic: durata de conducere total acumulat ntre dou perioade de repaus zilnic sau ntre o perioad de repaus zilnic i o perioad de repaus sptmnal. Durata de conducere sptmnal: durata de conducere total acumulat ntre ora 00.00 a zilei de luni i ora 24.00 a zilei de duminic. Pauz: perioad n care un conductor auto se poate reface. n aceast perioad, conductorul auto nu poate nici s conduc, nici s desfoare vreo alt munc. Repaus: orice perioad nentrerupt pe parcursul creia conductorul auto poate dispune liber de timpul su. Perioad de repaus zilnic: perioada de repaus obligatorie pe parcursul fiecrei perioade de 24 de ore (30 de ore cnd vehiculul este condus de un echipaj), care trebuie s dureze cel puin 11 ore (perioad de repaus zilnic normal) sau 9 ore (perioad de

Termeni-cheie ai actului repaus zilnic redus).

Perioada de repaus sptmnal: perioad de repaus obligatorie, care trebuie s nceap pn la sfritul a ase perioade de 24 de ore de la perioada de repaus sptmnal precedent i s dureze cel puin 45 de ore (perioad de repaus sptmnal normal) sau 24 de ore (perioad de repaus sptmnal redus).

REFERINE Termen de transpunere n legislaia statelor membre Jurnalul Oficial JO L 102 din 11.4.2006 Jurnalul Oficial JO L 300 din 14.11.2009

Act

Intrarea n vigoare

11.4.2007, cu excepia articolului Regulamentul 10 alineatul (5), a articolului (CE) nr. 561/2006 26 alineatele (3) i (4) i a articolului 27, care intr n vigoare la 1.5.2006 Termen de transpunere Act(e) de Intrarea n vigoare n legislaia statelor modificare membre 4.12.2009, cu excepia unei Regulamentul (CE) aplicri pariale a se vedea nr. 1073/2009 articolul 31 ACTE CONEXE

Regulamentul nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de nregistrare n transportul rutier [Jurnalul Oficial L 370 din 31.12.1985].

Munca la negru nu scapa de controale. 60.000 de amenzi au fost date in doar cinci luni! Aflati de la cei mai buni specialisti in Legislatia Muncii care sunt regulile pe care trebuie sa le respectati si aplicati pentru a scapa de amenzi!

Ghidul angajatorului in relatia cu Inspectoratul Teritorial de Munca 77 de trucuri si sfaturi direct de la ITM
Din cuprinsul lucrarii: 1. ITM Ghidul angajatorului 1.1. Ce este Inspectia Muncii 1.2. Inspectia Muncii 2. Aspecte generale privind controlul 2.1. Obiectivele de control 2.2. Obiective specifice

2.3. Tipurile de control 2.4. Procesele verbale de constatare si sanctiune 2.5. Proceduri ulterioare controlului 3. Fapte sanctionate contraventional si amenzile care se aplica 4. Raspunderea contraventionala 4.1. Raspunderea angajatorului 4.2. Raspunderea contraventionala a salariatilor 4.3. Raspunderea penala 4.4. Aplicarea in timp a actului normativ 4.5. Cauze ce inlatura raspunderea contraventionala 4.6. Sanctiunile contraventionale 4.7. Sanctiunile contraventionale principale 4.8. Sanctiunile contraventionale complementare 4.9. Reguli de aplicare 4.10. Prescriptia aplicarii 4.11. Procesul verbal de constatare 4.12. Achitarea amenzilor contraventionale 5. Alte aspecte privind relatiile de munca 5.1. Activitatea de evidenta a muncii 5.2. Contractul colectiv de munca la nivelul unitatii 5.3. Registrul general de evidenta a salariatilor 6. Sanatatea si securitatea in munca 6.1. Acte administrative 6.2. Contenciosul administrativ Retineti: Este un Ghid realizat cu informatii neoficiale, direct de la ITM, care dezvaluie exact aspectele vizate si cautate in mod special de inspectorii ITM.

TOTI ANGAJATORII sunt obligati sa foloseasca Noul REVISAL


Aflati totul despre:

noul program REVISAL; diferentele dintre cele doua programe REVISAL; modul de inregistrare si transmitere a noului registru electronic (REVISAL); cum puteti efectua modificarea salariilor pentru contractele active la data de 1 august 2011; cum puteti adauga un spor care nu este specificat in Nomenclatorul privind sporurile uzuale cum actualizati REVISAL cu patchul pentru actualizarea nomenclatorului Clasificarii Ocupatiilor din Romania?

Toate aceste informatii si multe altele, numai in "Ghid practic de completare in REVISAL"!

Atentie! Completarea eronata a registrului general de evidenta a salariatilor in format electronic sau a datelor de identificare a angajatorului da dreptul Inspectoratului teritorial de munca de a refuza inregistrarea acestuia. Aveti acum ocazia sa "limpeziti" lucrurile! Sa eliminati orice dubiu in privinta respectarii legii privitoare la REVISAL. Cele 127 de intrebari si raspunsuri continute de aceasta lucrare unica, va ajuta sa: Aflati:

Ce este REVISAL Cine are obligatia infiintarii REVISAL si cine, nu. Conditii Cum se completeaza formularul Registrului de Evidenta a Salariatilor Care sunt datele obligatorii ce trebuie sa se regaseasca in REVISAL Cum se modifica o inregistrare gresit inserata. Exemple practice Intructiuni de folosire a softului pus la dispozitia angajatorului de catre Inspectia Muncii Cum se completeaza REVISAL cu ajutorul programelor electronice proprii angajatorilor Conditii privind structura si formatul fisierului aferent registrului electronic care trebuie transmis la Inspectia Muncii

Descoperiti:

Cum se transmite legal REVISAL la Inspectia Muncii Care sunt termenele de transmitere a registrului in format electronic Cum se inregistreazaa salariul, sporurile si cuantumul acestora. Studii de caz Modalitati acceptate de transmitere Semnatura electronica a angajatorului Contraventii. Studii de caz Cuantumul amenzilor acordate pentru nerespectarea legislatiei...

Atentie! A aparut Manualul de Salarizare


Determinarea salariului Declararea contributiilor Venituri din salarii
Aveti siguranta ca luati cele mai corecte decizii referitoare la salarizare!

Atentie: Programul de guvernare pentru 2013-2016 prevede revenirea la cota progresiva de impozitare a veniturilor salariale, cu limita superioara de 16% si cu deductibilitati fiscale. Veniturile salariale ar urma sa fie impozitate in functie de nivelul lor cu o cota de 16%, 12% si 8% - masura urmand sa intre in vigoare incepand cu salariile cele mai mici. Asadar, daca consideri ca: Frecventa aparitiei modificarilor legislative este foarte mare, iar uneori acestea se bat cap in cap.... Legislatia in domeniul salarizarii si contributiilor este incompleta si cam imprecisa... Imposibilitatea de a lua o decizie fara a apela la ajutorul unui specialist / a unui consultant devine o certitudine.... Noi venim in ajutorul tau cu un instrument valoros! Solutii care-ti inlatura orice stres!
Da, am nevoie de

Manualul de Salarizare
Sute de oameni ne-au scris si ne-au intrebat cum sa procedeze in conformitate cu noua legislatie pentru a nu fi pasibili de amenzi de la ITM. Pentru a va veni in ajutor, am apelat la specialisti din Ministerul de Finante si Ministerul Muncii. Cei care au realizat legile au editat EXCLUSIV pentru dumneavoastra Manualul de Salarizare - esenta a tot ceea ce

trebuie sa cunosti!
Ce contine acest manual?

Tot ce trebuie sa stii despre:

Noutatile de la Minister Salarii - modalitati de plata Optimizarea platii salariilor Intocmirea statelor de salariu Tratamentul salariilor Fluturasul de salariu Retinerile din salariu Deduceri din veniturile impozabile din salarii Salariul si motivarea angajatilor Obligatiile angajatorilor la salarizare Negocierea salariului Impozitul pe salarii Deduceri personale

Tichete de masa Tichete cadou Tichete de cresa Garantarea creantelor salariale Impozitarea veniturilor asimilate salariilor

Si multe alte subiecte interesante tratate doar in acest manual!

CD Consilier Salarii si Contributii


Rentrop & Straton Carti Afaceri Carti Resurse umane
Pret: 403.02 RON

Cumpara Autor(i): Rodica Mantescu, Dani Cucu, Justinian Cucu Editura: Rentrop & Straton Pagini: 700 Format: CD Anul aparitiei: 2011 ISBN: ISSN: 2247-4420 TVA: 9%

In urma modificarilor legislative din ultimele luni au aparut extrem de multe nelamuriri in privinta Salarizarii si Contributiilor aferente. Sute de oameni ne-au scris si ne-au intrebat cum sa procedeze. Pentru a va veni in ajutor, am apelat la specialisti din Ministerul de Finante si Ministerul Muncii. Cei care au realizat legile au editat EXCLUSIV pentru dumneavoastra lucrarea

Consilier Salarii si Contributii explicatii, sfaturi, studii, cazuri practice


Cuprinsul CD-ului:

Salarizare Avantaje in natura Metode de optimizare a veniturilor din salarii (sau cum sa platiti statului cat mai putin posibil - in perfecta legalitate) Deduceri personale

Aceasta este singura lucrare de specialitate care va poate ajuta conform noii legislatii. Lucrarea este editata intr-un tiraj limitat, pentru ca se adreseaza in mod expres celor care au nevoie de ajutor pentru trecerea acestui examen. Tichete de masa

Venituri scutite de impozit pe salariu Concedii si indemnizatii Stabilirea salariului Solutii de suspendare a activitatii salariale

Tinand cont ca este singura lucrare de acest gen de pe piata, consideram ca este o investitie necesara si sustenabila. Evident, decizia este a dumneavoastra.

Relatia cu Administratia Fiscala Prime acordate de angajator Cadouri si tichete cadou Obligatii in sarcina angajatorului

Atentie: Aceasta Lucrare Speciala este dedicata exclusiv dumneavoastra, cititorii nostri. Aspecte fiscale internationale Fise fiscale Contributii sociale Venituri din salarii Venituri asimilate salariilor Venituri din activitati independente 1. Venituri comerciale 2. Venituri din profesii libere 3. Veniturile din drepturi de autor 4. Veniturile din prestarea unor servicii in baza conventiilor/contractelor civile Odata de ce ati comandat CD-ul, beneficiati GRATUIT de: 1) Serviciul de Actualizare pe 12 luni: Toate informatiile de pe CD-ul dumneavoastra sunt actualizate permanent, gratuit, pe parcursul urmatoarelor 12 luni. Aflati astfel cu prioritate orice modificare din domeniul salarizarii si al contributiilor sociale.

2) Consultanta de specialitate GRATUITA prin e-mail Trimiteti intrebarile dumneavoastra referitoare la salarizare si contributii sociale pe adresa consilier@rs.ro. In calitate de posesor al CD-ului Salarii si Contributii, primiti raspuns, in maximum 48 de ore, din partea autorilor acestei lucrari. Beneficiati de GARANTIE timp de 90 de zile! Daca aveti cea mai mica nemultumire legata de continutul CD-ului, ni-l puteti returna in ambalajul original, pe adresa: Ghiseul extern 3, O.P. 39 sector 3 Bucuresti, in termen de 90 de zile. Veti primi integral suma achitata, fara absolut nicio intrebare din partea noastra.

Caietul Seminarului REVISAL - Completare, transmitere, erori


Rentrop & Straton Carti Carti Carti Resurse umane
Pret: 199.19 RON

Cumpara Autor(i): Colectiv Rentrop & Straton Editura: Rentrop & Straton Pagini: 48 Format: Caiet Anul aparitiei: 2012 ISBN: 978-973-722-810-9 TVA: 9%

Caietul Seminarului REVISAL - Completare, transmitere, erori


Probleme ridicate? Tot atatea raspunsuri avizate! Descoperiti:

in ce conditii puteti completa REVISAL si care sunt obligatiile dvs. in legatura cu prelucrarea si utilizarea datelor cu caracter personal; modalitatea de numerotare a contractelor individuale de munca; detasarea si mentiunile ce trebuie avute in vedere de cedent si de cesionar modificarea versus rectificarea inscrierilor in REVISAL - diferentiere si implicatii juridice;

In plus, aflati despre:


Ce cuprinde REVISAL Cum se completeaza formularul Registrului de Evidenta a Salariatilor Cine poate completa si transmite REVISAL Cum se modifica o inregistrare gresit inserata Cum se completeaza REVISAL cu ajutorul programelor electronice proprii angajatorilor Intructiuni de folosire a softului pus la dispozitia angajatorului de catre Inspectia Muncii Care sunt datele obligatorii ce trebuie sa se regaseasca in REVISAL Cum se transmite legal REVISAL la Inspectia Muncii Care sunt termenele de transmitere a registrului in format electronic Cum se inregistreaza salariul, sporurile si cuantumul acestora Contraventii Cuantumul amenzilor acordate pentru nerespectarea legislatiei

Indiferent de modalitatea de transmitere a REVISAL catre Inspectoratul Teritorial de Munca: a) on-line, prin intermediul portalului Inspectiei Muncii; b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica; c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator;