PAPACOSTEA $ERBAN

GENEZA STATULUI

EVUI MEDIU nouANESc

Studii critice

iru:

6&,ty,m

Coperta dc ADRIANA

rll{DRA[

EDITURA DACIA CLUJ-NAFOCA, 1988

C U FR IN S

i n a i n te Cuvint Geneza statelor rorndneqti: schiti istoriograf,icl si istorici luptei pendru, neatirnare: intemeierea Moldovei qi consolidarea liTriumfut statelor feudale ro,rnAneqti Q intregire docurnentari la istoria intemeienii Moildovei r[ntemei.enea T5rii RomAneqti gi a Mo,ldovei gi romAnii din Transilvania: un nou izvor La inceputurile statuluri moldovenesc. Consideralii pe marginea unui izvor
neCUnoSCUt

6 B
;^1 rX/

sp
dfi
97 113 131
Ij,

Dornni rorn&ni Si regi angev ini: infruntarea finald (1370-1382) Statul romdnesc in sccolele X[V-XVI. Roilul shu in conso'lidarea entititii poporslui rornAn Inceputurile politicii comerciale a !6rii Romineqti qi Moldovei (secolele XIV-XVD. Drurn si stat , Intregill la cunoagterca vietii bise,rice"-stia romAnilor in evul mediu (secolul XIV) romanit5tii la romdni in evul rnediu ftottltii.,1" ; t Romania, fara RomAncascS, Valahia: un nume de {ari Relatiile interna{ionale in rdseritul $i s'ud-estut Europei in secolele XIV-XV

205 2Zz 231 236

CUVTNT INAI]VTE

Hditura Dacia a a.Dut bunduoinfa de a face I'oc intre publi'ca{i'i'leei ',tstoriceunei, culegeri di.n contri,bufi'ile mele de i'storie romdneascd.Le-am ales pe cele reteritoare la consti,tuirea statelor romdne;ti', .temd.La care s-au tixat mai, de mn"lt, cu precddere, preocupdri'le mele in domeniul trecutului nalional. Am socoti.t cd. o astJel de culegere poate ti' ,utild spe; ciali;tilor ;i., in acela;i, ti.mp, nu li.psi.td.de interes pentru un public mai' targ de cititori, doritor sd-gi,ertindd cuno;tinfele cu priuire Ia una di'n etipele cele mai de seurnd ale trecutului nostru a cdrei cunoa;tere e i'ncd mult prea lacunard. eercetarea genezei statului in euolu[ia societd'{ii.romd.ne;ti medieuale se loue;te de o dubld. diJi.cultate: complexitatea proceselor din i.nm.dnunchierea cdrora a rezultat statuL de si,nestdtdtor ;i, fragili.tatea documenta{iei pe care se reazenxdreconstitui'recllor. Compleiitatea proceselor in primul rind. Astdzi, dupd mai' bi'ne de un secol d.e cercetaie de cdtre istori,ografia romdnd rnodernd., constitui'rea ldri,i Romdne;ti ;i. a Motclouei apare ca rezultat al i'mpleti'ri,i' unor factori, d.in domenii,L'e cele mai, L"dri'ete:poli'tic, economi'c,social, spiritualculturol, bisericesc. Iniliatiua politicd. sau Japtul mili.tar de care era legatd"tn cLtip tradi{ional ,,l,ntenleiered" celor doud. state au deueni,t, i,nuiziunea ntaz recentd, doar momentele culminante ale unor tensi,uni'generate d.e ualurile adtnci ale i,storiei,.Cercetarea acestarcl in uctrietatea gi, i,ntrepdtrund.erea lor a ldrgit considerclbil orizontul istoriografi'c i'n pro-blenta genezei statelor romdnegti,; ea impune insd", totodatd, i'nuestiga{i'i, laboriocLse complere, pe mdstn"a comyileritdlii, materi.ei.cercetate;i Cu, cit ntai. larg e perceput procesul constituiri,i, statelor in i'stori'a noastr(t, ctt. utit rnai greu sint resimlite lipsurile documenta[i,ei' di'sponibi|e. R&mtne und d.in sarcinile cele mai de seamd ale medieuisti'ci'i noastrc siLrccupereze din bi,blioteci,Ie;i, arhiuele europene ;tirile incd necunoscul,ercieritoare La indelungatul rdstimp aL gesta[i'ei ;i formdrii' statelor romd,neSti.Apo,riti,a unor noi d.ocumentei,nsemnatein deceniile di,n urmd. ctt Ttrit',ire ld tremea intemeieri,i e dou(Ida cea mai si'gurd cd"i'zuorul reinnoirilor clocumentarenu e sec(ttuit. Pionierii istoriografi.ei. in limba romdn'd au resi.mfr't puterni'c 6i' au erpri,mat corespunzdtor i,mperatiuul inuestigafii.Ior innoi.toare gi i, s-au

canformat: Mi.ron Costi.n, care a infeles cit de primeidios este pentru o colectiuitate sd-pi lase eutundat trecutul i,n ,,lntunerecul negtiinlei", Constantin Cantanu.zino, care s-a identificat cu efortul de a scoate acest tre cut din ,,prdpostia uitdrii", Dimitrie Cantemir, care a. pus in ac[iune toate resursele erudifi.ei uremii sale ytentru a risipi, ,,ceata im.ensd(' (ingens caligo) care il inudluia. La rremea Lor, ctitorii istoriografiei, rornd'ne all smuls informaliei erudi.te tot ce se putea sti cu priui,re la trecutul mni' indepdrtat al poporului romd.n gi La intemeierea statelor sale. E un erertplu pe care istoriogratia contemparand nu ar trebui sd-l dea ui.tdri.i.. Pe lingd" reinnoirea dacumentard, in{elegerea mai cupri.nzdtoare d reali.td{ilor romdne;ti: din uremea interneierii uine di,n cercetarea lor in coneri'unile de i.storie generald cdrora le aparli'n gi din desprinderea corelafiilor intre clestinele di.uerselor fragmente politi,ce ale poporului rorn6,n in procesul consti'tui,ri.i ldrii Romdnegti. gi' Moldouei'. M-am strd&ttit sd.urmez ambele di.rec{ii, suind in fald eremplul celor mai ilugtri' prede' cesori in acest domeniu de cercetare. Ca ;i trecutul pe care il cerceteazd, gtiinfa i'storicd e o permanentd d.eu:eni,re;ori,ce noud descoperire, ori,ce adaus documentar i.mpune rei'nterpretarea faptelor, iar aceasta, la rindul ei,, atrage reinnoirea interpretdrilor. Constatarea erplicd deosebirile de i,nterpretare sau nuan{(trile diferi,te de la un studiu Ia altul in unele aspecte speciale. Armoni.zarea.lor se uo" realiza, sper, intr-o lucrare de ansamblu consacratd chestiuni,i, inscrisein titlul lucrdri,i de Ja[d. Studiile cuprinse in acest uolurn se referd cu precddere la faza aua,nsatd. a procesului, cle constituire a statelor romdne;ti, ;i, anume la a doua jumdtate a secolului XIV, cind se definitiueazd. Iimi.tele lor teritori,ale i.stori,ce ;i. cind eristenfa lor de sine stdtrttoare a fost consacratd prin instituliile politice qi bisericepti corespunzdtoare. Ctteua studi,i. urmiresc, in dezuoltareq lor istori.cit,unele dintre realitdfi,le politice, economi,ce;i, culturs.le consolidate in uiemea consti,tuirii. statelor. []n olt studiu schiteaz1" cadrul d.e i,storie generald.at i.storiei romdnegti i.n secolele XIV si XV. In sfi.r;i.t, un studiu inedit infdfi;eazd. succint procesul i.nsu;i. al genezei statelor romdne;ti, gi marile etape ale interpretdrii, sale de cdtre gindirea istoricd romdneascd. Am i.ndrepta.t tacit erori,le gi omisiunile constatate in unele din stud,iile reeditate: cele proprii, ;i cele care du surueni,t spontan sau pri,n i,nterrenlie in diuersele etape ale procesului,editorial. Un gind de mul{umi,re se indreapt(t, i.n incheiere, cdtre prietenii, care m-au ajutat, in diuerse chipuri., la definitiuarea qcestui, uolurn.
$EI?BAlr PAPACOSTEA Bucuregti, 23 septembrie 1986.

,m{}ENEZA STATELOB

ROMANE$TI: SCIIITA $I ISTORICA+

ISTORIOGIiAFICA

Cantemir au fost reprezentanlii de frunte ai acestei di reclii istoriografice pe care avea sd o sugrume regimul fanariot o datd cu aspiralia din care s-a alimentat. Oricit de insemnatd insi pentru dezbaterea originilor statului, contributia scrisului istoric romAnesc din epoca numiti a cronicarilor nu a fost. la rindui ei. decit rodul dezvoltdrii unor rdddcini mai vechi. din vremea chiar a constituirii Tdrii Rom6neqti si Moldovei in secolul XIV qi a afirmdrii lor in secolele XV si XVI. In insiEi contemporaneitatea alcdtuirii Jdrii RomAnegti Ei Moldovei qi in cursul secolului urmdtor s-a intrupat qi tradi{ia cu privire Ia aparitia celor dou5. state, viziunea istorici primi asupra genezei lor, care avea sd constituie materia de bazd a dezbaterii istoriografice p ni in zilele noastre. rii statelor romAnesti medievale a paiEvoiutia lntelege gyaig" care a pus in centrul eisentidl,trei etd lcurs,
..intemeierii'( tenla conSiderabil rolul descb nega cu totul, deplasind cen-

Int"rneierea unor state proprii de catrc romAni in evul mediu, prini de i t.-.,,r cxceplional efort de d'espiesqrare sub dominatiile strdine, a fost i fantul deci-siv al istoriei nafionale. care a salvat insdEi existenfa poporui lui roman. Insemndtateaistoricd a procesului explicd 9i atrac[ia pe care a exercitat-o asupra unora din reprezentanlii cei mai de seamd ai istoriografiei romAne rnoderne. Bogdan'Petriceicu Hasdeu, Alexandru D. Xeno!ol, Dimitre Onciul, Nicolae Iorga, Gheorghe I. Brdtianu sint doar numeie cete mai ilustre dintr-o pleiadd de istorici care, in ultimele decenii ale secolului trecut Ei in cursul secoiului nostru, Ei-au inchinat eforturile incercdrii anevoioase de a aqeza pe baze cit mai soiide inlelegerea gengin zei statului in istoria rofnAneascS, dubla sa intruchipare: Jara Rom6neascl ;i Moldova. Datorita cercetirilor lor laborioase, interpretarea acestei complicate chestiuni a istoriei romAneqti a trecut din sfera in!elesurilor medievale in cea a Etiinlei moderne. Istoriografia romAn[ modernd nu a fdcut insd.in aceastdprivinld decit sa dczv-olte interesul puternic manifestat pentru geneza statelor romdnegti dg scrisul istoric iomAnesc din a doua jumdtate a secolului XVII qi din 1:rimele decenii ale secolului XVIII. Avintul istoriografic romdnesc din aceastb vreme, purtat de puternica aspiralie spre emancipare nalionald dc sub dominalia otoman6, s-a indreptat .firesc spre problema inceputurilor, cele ale neamului qi cele ale statului, cu coniringerea c6, pe tcmelia siguri a trecutUlui, restaurat in demnitatea sa' se va putea iez,,ma viitr>r'ul de libertate al neamului. Din aceastd idee cdl[uzitoare s-a inspirat intregul curent istoriografic nalional^.boieresc.Grigole Ureche, Miron Costii, Nicolae Costin, Constantin Cantacuzino qi Dimitrie
' Studiul de ratgr prezintS, foarte succint, unele_-d_in.rezultatele cercetdrilor prop|ii cu 1:rivire la' istoria romaneascS in secolele XIII ;i XIV,, care vor fi cUpremizelor irririse- in ttou:i lucrdri c1e mai mare intindere: cea dintii, consacratd cea cle a rloua desdvirlirii procesului inlq+i' constituilii statclor in- secoluL XIII, 'ur*"urd la strictul necesar trimiterile biblioAnr restrins tn pa-ginite-Uaza "ui. referitoare Ia istoria romAneascd in vremea gestagrafice.--nlltiogtitii ,ie {iei Ei constituirii statelor romdneEti va figura in lucrdrile amintite.

prlziti"Yi1.l9r. cale a redus L-EgSiL :I

trr{ de greutate al cercetdrii de 1a eveniment Ia procesul istoric; in sfir* gif{cea p sintezei dintre cele doud tendinle, care o integrat descdlecatul ; Aa }e'- - t" ; ,, ' tnYuolif[Yh,terioard." , , a societd{ii,romdne;ti, descoperind sensul adinc al
braditiei medievalc. t' ' f, Prima etapa. a traditiei. care coincide cu indelungatul ..Hn intervai al

apariliei Jarii RonidrieS-tT-lia MoldoVtrf-Sr ai existenlci lor ca state separate, a cunoscut doud stadiilgeg 4 mate in
mint slavon - vremea slavon r romAnd, in ^s"SeolcJeX' Cea MIl*$i.XVJIII" $1 cea a scrrsulul 1s greu de reconstituit, dat fis ornlll, cea mar pulrn exprorala, e sl cea .?nal greu cle re
r" -; i i
i .di' r' 4. r*@ *q trd a l i

''t@'-

ind caracterul lacunar Si vag al informaliei pe care ne-a transmis-o; r, ziunea epocii slavonismului cultttral trebuie reconstituiti din elemente puline Ei totodati foarte disparate.
t 1-

Aqadar, cum au inleles contemporanii qi generaliile din urmitoarele doud secole .,intemeierea'{ Tirii Romdneqti qi a Moldovei?

eEti Pentru membrii restrinsei elite intelectuale a societd{ii romAneEti din declt un eleepoca slavonismului cultural, lntemeierea st*-qlor. -4'u.*e.;g
. ".' : ;- .- * ; -; d; "i ": ;

efrT*AA ment_.Er*unui .*s np,.ii"tr6i*ii "?;.ffsli.Lr__qlgn ".-qmpi"" .idsi-i:.1$isp.. rivat" Oricit de insernnat s-a reflectat in mintea lor, statul-.
| t' '.t ,t-' ^ ;

leles c4.,produ; .al unu poDor. anume a] poDorullrl roman, vre mlr. In concoroanta "9's-,*cu lntrreaQamer **r.
era ce& a
).tltatll
r-rj;

etrnlce allate

ia teJrreJJ;t-sla

--{d

tr-un'sistem de idei teore r ti'Ce ffi care, fireqte, atribuia originii rolul decisiv in destinul colectivitdtilor ca gi al indivi-

a zilor. "F.entru,-romanii ondd.qnr enIl ca-d9 al-tleJ, n"p"_trt:* q: gZ"nt anI Ji n S"i 11g

t4tii, ideea istorica fundamentald a foSt, din aceastti

16dfinii:iiili i d#tif iiabilE.'cea.-a*UfiEllii

cataprin

de Ia Roma, pentru a se ageza in aceastd !ard. Addugind o. referin!5 cronoortodocEi de la mdnistirea Dealul Iogica la aceastd afirmafie, cilugdrii relatarea -, ,,ne-au porrestit toatd istoria aSe-" iEi continud italianul zSrii locuitorilor din aceastd !ara, dupa cum urmeazd: precum c5 impdratul Traian, invingind qi cucerind aieasta !ar6, a impdrlit-o intre soldatii sai qi a'prcfircut-o in colonie roman6, incit aceqti-a' d"uPa cum se spune, tragiirau-se din vechii coloniqti, pistreaza numele de romani((l. Jan Laski inreAproilpt. d<lr-rirdecenii mai devreme, prelatul -polon gistrasc o iradilie similarf,, parvenitd insd din Moldova: ,,cf,ci ei [moldoieniil spun ci sint ostagii de odinioard ai romanilor, trimigi aici pentru apdra.c,i Panoniei impotriva scililor. . .(:. Tradilie simpld .,siclar6, care inIesneEtc dccriptarea uneia mult mai confuze, datoriti unui aport savant, cea anume cuprrnsd in varianta moldo-rusi a letopiselelor moldoveneqti' Nu attfel iqi explicau romdnii din Transilvania prezenfa lor pe acesitalian aflat in slujba curlii princiare transilte meleaguri. Un "a "ohdotiu. vane, in doua jumitate a secolului XVI, Giovanandrea Gromo, a inregistrit afirmalia romAnilor transilvani care susfineau Ei-ei c[ ,,se .trag dintr-o colonie romani, care a fost adusi rnai intii de Tiberiu [greEit in loc de Traian] contra regelui Decebal, apoi lisat[ de impdratul Adrian ca pazia a acestei provincii. . .(3. indeosebi plin

IntrecereasaprinTirgovi5tei,,@s}tulianu1@9el4va|r9 s aflat de la interlocutorii sdi romdniffveniserd din vremuri stravechi

cultural

;i -denurnirea mijlocultri i"i *di al;vent; imnrce poporului ;i ;t";,;;i"i;i dc conrunicgftepriiicipal Ffry ,nedlbrii,iei: ,,ei igi_zic in limba lor roFrances6oa"tta VutLu notaliilc sale cu privire Ia-f,ara mali "u,',{inua. si dacd vreunul intreaba daci gtie careva si vorbeas-. . RornAneasce cdLin limba lor r.alahi, ei spun in felul acesta: qtii romdneqte-(sti-romiuai"i qtii sa vorbeEti lirnba romand, din cauzi cf, iimba lor s-a "".tiy,stricai,,q. ,,Acest neam -- scrie un anonitn italian despre Moldova spre *iirqii"f sccoiului XVI - degi e de rit grec_,e -tot"ql prieten al numelui pdto-*ull, atit datorita limbii ,[sale], coruptd din latind, cit gi datorita romani se nurerii pe care o au ci descind din romani Ei cu-numele de *ui".irrtru ei [pe ei inqiEi](5. Cigiva ani mai tirziu un alt italian a surfa![ de etniconul valah: ;;t;; i; fara homAnu"r"a repulsia localnicilor cel mai solid al-orirdt:ei

dia. Descendenfa. Egng g-SoJani$tii .ei era algumentate "d* 1.o-lli Lltnoq,_cnea$$ pe lrrin cea-nrnil"puternice=i'ii5ifufie gare o. qu.teau .invoca.^
Colectivitali etnice.

I cd.Idtori strdin,i despre fd,ri,Ie rom6ne, I, volum ingrijit de M. Holban, Bucuregti, 1968,p. i22-32i). z N. Iorga, Douezi d,espre con$tiin,te originii romdni.lor, in ,,Analele Academiei Romane", Mcm. sec1. ist., s. III, t. XVII, f9-35-1936' p' 261'r Cd.littori straint d,iiii'iaitie ,itmane, II, virtum ingrijit tle M. Holban, M' 1970, p' 337' M. Alexanclrcsr:u-Dcrsca dufga;" 9i P. Cernovodeanu, Bucureqti, 4 Cdldtori, strdini' despre [drile romdne, l, p' 322' II, Documente politi,ce, 1526-1788' iattcanutiri, D; 'oini""i" " i. C. filitti, Bucuregti, 1914, P. 45.

,,socotesc de ocari numele de valah, nevoind si fie numili cu alt cuvint decit Romanischi, mindrindu-se c5..se trag din romani. . .((6. Ideea originii romane la romAni a fost socotitd cindva a fi un produs tirziu al influenlelor umanismului european, dar interpretarea e categoric contrazisa de surse care o atesti cu mult timp inaintea acestor eventuale influente. Un secol Ei mai bine inaintea mdrturiilor invocate, un prelat catolic la curtea lui Matia Corvin, Nicolae, episcop de Modrusa, ficea aceeaqiconstatare:,,valahii aduc ca argument al originii 1or faptul care ejljrjcS [e vorba de cd, degi, se folosesc.cu totii de limba Hg, limbi populgld, anume latina. al slavonSl, totuEi vorbesc de ta o'?ffi striini cu care inclrei uz'nu l-au pdrdsit deloc; Eicind sEtntilffi cearcd sd intre in vorbd ii intreabd dacd ;tiu sL{g$SgggAlryna"7. vreme, un carturar italian,fAntonio Ronfini,finstalat Carn in acecagi la curtea aceluia;i Matia Corvin, fAceaconstatar6acd romAnii, despre care afirma cd sint descendenti ai colonigtilor romani, preluiau mai mult decit a propria existenld ,,pdstrarea neatinsS(6 limbii lor pe care o salvaseri in ciuda faptului cd de-a lungul timpurilor fuseseri covirEili de ,,valul de barbari(8. Afirmatia lui Bonfini e in acelagi timp o constatare a inle]egerii de cdtre romAnii vremii lui a funcliei salvatoare pe plan etnic a limbii lor Ei o recunoagtere, de la curtea ungar6, a continuit5lii rornAneqti in vremea migrafiei popoarelor. Temeinicia observaliei lui Bonfini se constatd in lumina unor texte mai vechi, imune la suspiciunea de a se afla sub influenla umanismului. Un secol inainte dc vremea in cAfe isi ficea observatiile Bonfini, un alt itaIian,franciscanul@isionarintr-unuldinteritorii]e romAneqtiextracarp@de1egaturddintreTransilvarria qi gurile Dundrii, intratd de citva timp sub controlul regatului ungar, avusese prilejut sd constate refuzul fragmentului din ,,mul1imea naliunii romAnilor({ (,,certa pars multitudinis nationis Wlachonums) din teritoriul misiunii sale de a accepta pdstori spirituali unguri, straini de limba 1or. lnformat despre aceasti stare de lucruri, papa Grigore XI i-a cerut regeIui Ludovic de Anjou s[ accepte crearea unei episcopii catolice pentru romdnii din aceasti arie, in frunte cu misionarul italian, care suslinea ,,cA qtie limba zisei nalii( (,,qui linguam dicte nationis scire asseritur(), ceea ce, afirma papir, asigurase succeseleinsemnate inregistrate de misiunea sae.$i nu alt motiv iI determinase pe predecesorul omonim aI papei Grigore XI, cu aproape un secol Ei jumdtate mai devreme' anume papa Grigore IX, sd numcasci un episcop pentru romAnii din aceeaqiarie ge^ografic6, ,,potrivit cu acea nafiune. . ..( (,,illi nationi conformem. . .")to. Itt
6 Cdtdtori strd.i.ni.despre ldlfte romdne, III, volum ingrijit cle M. Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru gi P. Cernovodeanu, BucureEti, 1971, p. 674. 7 G. Mercati, Notizie aarie sopra Niccold Modrusiense, in Opere minori, lY, Citta del Vaticano, 7937, p. 247. E Cdldtori strdini clespre ldrile romdne, I, p. 483. o Hurmuzaki, I, 2, p. 2I7. 10 Hurmuzaki, I, 1, p. 132.

10

11

1234 ca Ei in 1374 Ei ca gi in vremea lui Bonfini, a cirui-afirmalie se adevereEte deptn, hmba proprie constituia, ln rnintea romanilor, pavdza cea mai sigurd a identitdlii lor etnice Textul papal din 1234 care surprinde primuJ. act cunoscut de rezistenconfesional in t5 a romAniior norddundreni impotriva prozelitismului. haina strdini e posterior cu numai trei decenii fa!6 de afirmarea risoicatd de cdtre c[peteniile vlahilor nordbalcanici a originii -lor romane in cadiui intensnt,ri di"tog suslinut cu papa Inocenfiu III' Sensul larg aI aiestei afirmari, doar slntetic exprimate in corespondenla dintre Inocenjn relatarea altui misionar gi prelat caliu IiI Ei loni![ (caloian), apare ioiic, arhiepiscopul Ioan de Sultanieh, despre romanitatea din Macedotto.iilia colonizdrii romane qi afirmarea r.omanit6-lii se-imbinia,-'la "ur" cu demonstrdrea acesteia prin limbd: .,,Ei au o limbi a Ior tr"'p,tt""ttic qi aproape iatinS Ei dupi cum se povesteqtese trag din romani, cdci atunei lari _. adicd pe Mace* cind un- impirat roman a pus stdpinire pe a_cele rrazind ca lara e manoasd Ei ins_udonia --, unele grupuri dintre romani rindu-se acolo au ,e-ur pe loc. De aceea sint numi{i vulgari, de la limba romane vulgard. De aceea ei se fdlesc ci sint romani Ei lucrul se vddeEte in limba loi, c6ci ei vorbesc ca romanii' . .(11' Tradilia ,,desc5lecatuluic ro,rrun era aEadar Ia fel de puternicS ia sudttl ca 9i la nordul Dundrii' atit de viu in memoria lor urmaqii coloniqtilor roqan!. care ^pistrau colectivi aqezarea ,,strdmd$ilor(( lor in spaiiul carpato-balcanic au ,,intemeiat(( cindva in nordul Dundrii un stat de sine statdtor. Crealie a ,,descendenlilor Romei6(,lara a luat spgntan numele infaptuitorilor ei, ,,Tara nume care figurealS inca de la inceput in actele de canRomdneasc6((, celarie Ei pe care de altminleri iI purtaseri toate autonomiile teritoriale ale rominitf{ii rasdritene de la nordul sau sudul Dundrii, in forma originarl sau in traducere germane, slavi sau bizantind (,,Walachenland((, ,,Vlagca ZemIias,,,Vlahia6(). insemndtatea istorici a noii creatii statale a tosi. bineint-eles,sesizatb gi recunoscutd de infbptuitorii ei, de fruntaqii 1or in prirnul rind, care au atribuit, cu drept cuvint, faptului o semnificalie major5. $i, din aceastd inlelegere s-a intrupat cea de a doua mare tradiiie politic[ a romdnilor in evutr mediu, cea a intemeierii. \drii, a constituirii statului de sine stdtitor. aie RornAnegti, cdrei vagi ecouri yiTradilia prima asupra_genezei.Jarii ne^ parvi n' d i n docume" tetJ cancela ri c i d omnegti aIe secoluTfiiff-J--a consacrat amintirea unui act de ,,intemeiere6' si a unui ,pn\effiietor(. Cel dintii termen apare prima uuri intt-.tn document ain {-|0#}.prin care Neagoe Basarab intdreEte stdpinilor lor citeva sate dc pe Teleajen des(,,ot pre care domnul afirma c5 le aparlinuserA ,,de la i"tqlglglgaj6rii( diverse variante, forrriula rfriiflEiilactele de caniezdanie zctnlev'()12. ln celarie in sccolelc XVI si XVII.
rr Cdldtori strdini despre $d'rile romdne, I, p. 38-39. 12D.R.H., B, rt (1501-1525), p. 300-301.

u roar;ffiHi vreme, tradilia a fost inte-

i:"1**rn"'.ffi*".;
mdneqti,

!ar+-!,reoura Acr-do-ftmdore*$g*ej,it9rie,_if,-1!-e.ggi9,r9il:--F=Q$,.*K1-4*g?* ,aina*Un neandsafi.se itificii" S"au ,,intemeietq*. Nu a tie6ft*-ifrilIT*fi?hp a d u pa i n re gi str ar e' lbti se a .;inldmJtimff f :?in d si;a- f dcut ap*$ia"*fnt*;in-"*-i a rf ct elg caniel ariei-dpmre*L-fli*f *Jgmst#r#l-r igjruleu qare unui pgls.q-

tJ'l:"1?

I din lumea amintirii colective in cea a tradiliei scrise pe Negru Voddla.F I Doudzeci de ani mai tirziu, ,,intemeierer( qi ,,intemeietor6' apar laolaltl in I I alt act al cancelariei domneEti; la B i@!g*aI ndstirii Govora doud sate despre cEie afirmi cd le stdpinea,,d-e*.laihte-t meierea fdrii Romdne ti, intii de Negrul Voievod((l5 Agadar. doud din elementele tradiliei cu privire la geneza Tarii-nor ii apdruse,

nii romane,imRlicit..i*Wnunteffi*
1a Opiniile istoricilor diferd ln privin{a vremii cind a fost intocmitd prim.a ,,,editie" a letopiselului Jdrii Romdnegti in cursul secolului XVI; v. in aceastd pri"iln6, mai recent, $t. Andreescu, Con,siddrations sur Ia date d,e la premibre lltoni' qur; d,e Valachie,'in,,Revue roumaine d'histoire", XII, 1973, 2, p.36I-373 -qi.S.-Iq1 sipescu, fefupisegut cantacuzinesc si tradi,lia istoricd a originilor prinei'pa'tului' !d'ri'i p: 1875-1890. in .Romdne;ti,'cel ,,Revista de istorie", 33, 1980, 10, mai tlrziu o.datd bu aparilia telmenului de intemeiere in actele de Cum .cancelarie trebuie admis c5 ,,tr'adi!ia" era lnchegatd in aceastd privinld qi omorogatd conclUzia cd, |n aceeaqi vreme - domnia lui Neagoe de domnie, pare probabil[ Basarab -1 ea a fost inregistratd 9i inchegatd in _Ietopisetul_ in limba slavd. 1a A. busuioceanu, Doud d,ocunente i,iedite din lard Romd.neascd di'n secolul ,ol XVI-lea, ip ,,Studii qi materiale de istorie medie", lX., 1978, p. 167-169. rb D.I.R., B, IU (1.551-1570), 3A3. p.

12

t3

parvenit datoritd consemndrii lor in alte categorii de izvoare, indeosebi in mdrturiile cdldtorilor strdini. Inci din 1549 *

tirLie q legat actul descilecatului qi cum ideea insiqi apare in ""ffii scrieiea raguzanului diacomo di Pietro Luccari, prin in-dicalia d9- pro-

qi anumeun ,,desc6lecat(" pe inflptuito/act originar, de intemeiere a tirii, Dragoq,care a trecut munlii ,in \trrl lrri- anume voievodul maramureEan -1352si-1354); fapt originar, creator lr"qit; indicd .anii J ilisli'";il1;iu intemeietor in tip arrrffiIffi6roului lde stat, invatuit iti-i;;;;J;;e s-a inceput lara f ,rr-a.iiua unui bout.'rDe atunci, cu voia lui Dumnezeu'la PutnaL8' de una din variantele Letopi'segului' [Ni;ffi#;?,*""iriuia moldo-'yt!'."*"t-1" cea cuprinsd in Croii'c-a :, O variant[ a""""ri"ta, t"r"#r";;;'v;k lui t e.t,ipx, introduce descslecatul Drag_oq, ;;;;;;;ii-ili;; istorici cuprinzdtoale ale cirei elemai pe larg povesttq ""t"t."" sint: originea romane a romAnilOr,subliniatd qi prin apartgnumele'eroilor eponimi crdatori ai neamului, Roman 9i Vlahata, -""t1-p"in""ip"fe
ti;r nenta lor la ortoaoxia rdsiriteani din vremea- papei Formosus, -p?"ii-"iimpotriva titarilor in zilele ,,cralului JI3; I.;;il;"a"Jo" ;i.,..el ia"rrtita"te istoricd e lesne de stabilit intrucit-faptele^la hi;l;;,,;; "arrri s-au petrecut in zilele regelui Ladislau Cucare se referd p""urtii"" fali de romAni, in sfirqit aqeortifitut"" mu"uf OZTZ_Lig0f, "itoli"ilor

TeCf,"lft'

ASaOar

ni,ca moldo-rusdqi ceata, ,,drujina",

lecatul;a

asimilat sin:t

un rtrr:' deseopctirci ; au revnit ,,Cu femelil ales ,,domn cursul unei in aceastd. Aqadar, la
in Moldova

iomana cd traditia descilecatului este anterioari secolului XVII - qi ca este independentd de cea a descSlecatului Moidoyel Iq ]ara RomAneasfradilia.ci traditia s-a aflat ci.la fel'ca si in Moldova. nu crronic^.ae,t"e^t t ra desPre interneierea" fdrii RomdneEti e cea privitoare Ia inceputurile Moldovei ca stat; date documenpe dbaiupra, ea poate fi parli-al confruntatd cu un qir ctre , sigure. tare contemporane inregistratd de letopiselele rnoldo-slave.(Le// Traditia moldoveneascd

NoptsZgit laionlh aI Moldouei,' Croni.ca scurtd a Moldouei, Letopise{ul de la Putna, Cronica mold.o-polond, Cronica sirbo-moldoueneascd)lz a relinut gi ea un

in ai h nitt ifcr_sau, deiumirgl 1-"iP..P.Panait9t9"t,!:iop::1!y-t

arhia constantino
rs lbidem, p. 55, 60. 1s lbidern, p. 154--161. m Hurmuzaki, I, 2, p. 160 Acta Gregorii P,P. XI (1370-1378), ed' Al' L' Tdutu' Roma, 1966, p. 493-494.

16N. Iorga, Inscrip[iile ilin bisericile Romdniei, I,, Bucure$ti, 1905, p. 130--132. 11 Cronicile staooiiomdne d,in sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, edl\ie' revdzutii gi completatd de P. P. Panaitescu, Bucureqti, 1959.

t4

15

statali debinffiffiul i XV. se tacGi*ioul acestei conIo-an , Ia inceputul statdri cind, descriind ,,Valahia'(, despre care afirmd cd e ,,o Lar5.mare((, adaugd: ,,Valahia e numiti cea Mare gi cea Mic6(ee. La mijlocul secolului XV, bizantinul Laonic Chalkokondyl observa, la rindul lui, cd romAnii ,,sint imparli{i in doui domnii, in Bogdania [Moldova] Ei in tara aceasta de la Istru [Jara RomAneascd]...(ea. Pentru itaiianul Filippo Buonaccorsi Callimachus de asemenea romAnii sint ,,un neam imparlit in douS((, referire Ia cele doud state romdneqti2a.Cit de puternicb era conqtiinla acestei legituri la romAni se poate constata din faptul cd incd din secolul XIV a inceput rivalitatea pentru intiietate in cadrul acestui ra*
port. Dupi tng"stffiffiss'rc,inrl"4*f$ffilm.

Ia contesi,uneaortodoxd
F "l".+|,l;t1w&6!{hd+

noscut

drii RomAn

dori5"'fAii'in' urniii- domniei',liii

puternic exprimate de Cronzco"maLcto-ru$a Ia CVnfi@nWffifffiP'ind, adeziunea icjr ia ortodoxia-greacd dup ruptura celor doud /'- cffi{V&t I biserici, persistenla lor in aceastl credinld in ciuda prigoanei suferite din gi, realitate derivatd din aceasta,adoptareaslauomei, f partea,,latinilor(taqadar pentru uzul piturilor suprapuse;fdrS timbd. de cult pi cancelari,e, )ca \ inse ca Hmba proprie, ,,populard(', de origine latind, despre care interI locutorul romAn aI lui Nicolae de Modrusa iI informase c[ romdnii o vor\besc ,,de la origine((, sd fi iegit din uzul colectivitdlii romAneEti. \ Redus Ia datele sale principale, sistemul de idei istorico-politice ale romAnilor in prirnele secole dupd constituirea statelor proprii, in vremea
romdnd. a

ffi.Rdaift,rawsbeeqdr

,*t"."tt-, XIV, 1, p. 1-13, 16-36. 22 Cdldtori strdini despre ldrild romd.ne, I, p. 39. zg Laonic ChalkokondyL, Erpuneri istorice, trad. V. Grecu, Bttcures;ti, 1958, p. 63" ze Philippi Callimachi Ad Innocentium VIII de bello Turcis inlerendo oratio, ed. I. Lichonska 1i Th. Kowalewski, Varsoviae, 1964, p. 50. 25 M. Costdchescu, Documente.le moldouene;ti i,nainte de $tefan cel Mare, Il,. p. IaEi, J.932, 607-608; D.R.H., B. I (1247-1500Jpassim.

gindirea istorici romAneascd, puternic propulsatd de aspiralia emancipdrii poiitice, qi-a indreptat pasionat privirile spre originile poporului Ei a1e statelor romAne. Fald cu asaltul tezelor negatoare ale unor curente de' interpretare istoricd striine, ea asumi acum, hotdrit, rolul de apArare a istoriei nalioniile, urmind insa fidel tradilia moqtenitd din epoca anterioard, lstoricii romAni ai acestei vremi qi-au sporit considerabii en-idilia in contact cu qtiinla europeanS, ei au adAugat cunoEtinle loi gi numeroase cu pririire Ia problemele de cS.petenieale istoriei romAneqti, argumentalia lor s-a imbogalit gi s-a articulat mai cuprinzdtor, dar terna; fica Ei interpretarea istorico-politicd au rdmas esenlial nemodificate in raport cu viziunea epocii slavonismului cultural, aI culturii romAne in tipar lingvistic slavon. ca gi tradilia anterioard, dar mai explicit decit ea, istoriografia ro* mdnd a secolelor XVIlqi XYIII a subsumat intemeierea statelor rornAimplicita ne originii poporuluTl-Ea dtlaborat sau sistematizat conceplia,_ qi in viziunea traditiei, a celor doi timpi ai constituirii poporului_roman gi a statelor saler anume cucerirea qi colonizarea romand sub Traian, apoi trecerea munlilor din Transilvania de cbtre romdnii din lara 01tutui gi din Maramureg qi intemeierea consecutivd a Jarii RomAneEti de c6tre Radu Negru qi a Moidovei de c[tre DragoE. Direct sau indirect, vag sau explicit, tema celor doud impulsuri, cel care a dat naqtere poporului -romAn Ei cel care se afla Ia originea statelor sale medievale, apare in scrierile tuturor reprezentanlilor de frunte ai istoriografiei renagterii spiritului nalional romAnesc de expresie boiereascd. In istoriografia moldovean6, ideea s-a intrupat in formr:la celor doud ,,descileciri( sau ,,descdlecaturi(. Ideea Ei formula au inceput sd-gi croiascd drum ca Letoplseful ldrii Moldouei al lui Grigore lJreche, care leagi constatarea romanitbtii de ,,rdsipirea lerii dentii( qi apoi de ,,descilecatul !6rii al doilea rind"26. MuIt mai limpede ;i mai rSspicat formulata apare tema celor doi timpi decisivi ai devenirii poporului qi statelor romAneqti in operele lui Miron Costin qi Dimitrie Cantemir, care, spre deosebire de Grigore Ureche, incearcd si inleleagd unitar ,,descSlecatullirilor cel dintii de Traian im' pdratul Rimului( gi ,,discdlicatul cel al doilea(. Faptul prim, deschizdtor de istorie noud, a fost ,,descdlecatul dintiic din care a rezultat poporul romAn. T.aconic,Grigore Ureche qonstati in letopiselul siu: ,,de la Rim ne tragem'(n. Teza devine argument central in opera lui Miron Costin: ,,Iari acesta Traian impdrat pre aicea au venit Ei au incungiurat aceasta parte de lume, cum s-au pomenit, qi el au des2s Grigore Ureche, Letopisetul Tdrii Panaitescu, Bucure$ti, [1958], p. 67, 69. 21 lbidern, p. 67.
! Geneza statului iD evul mediu tom6nesc

td intr-un tirziu de haina s#eifr

liN{r,ii.H-d#l_.i;

a .EKtiffi-natoare limbii slave,

Moldouei, ed. a II-a, ingrijitd

cle P. P..

16

7T

cdleca_t_neamul, seminfia, limba, care trdiegte pind acmu in Moldova, in Jara MunteneascS.Ei cit norod este in Ardeal cu acest nume romdn(.s8. Revenind la coloniza.rea_romand, intr-una din scrierile lui in limba polon5, istoricul adauga:,,$i de atunci acel popor a rdmas in acesteIocuri pentru apdrarea romanilor impotriva t5tarilor.(se; afirmalie care pare a o prelua pe cea inregistratd la inceputul secolului XVI'de Jan Liski, po,trivit cdruia moldovenii sustineau ia sint vechii coloni romani .,trimiEi aici pentru apdrarea Panoniei impotriva scililor(. Fdri elcmente erudite, cronicile muntene deapdni si ele firul istoriei romanegti, ,,de cind au descilecat pravoslavniiii cre$tini, insi dentii izvodindu-sc dc rumanii carii s-au despdrtit de ra romani gi au pribegit spre nriiazrnoapte . . ."t0, sau, de la moqii strdmoqii rumdnilor, carii veniJede I;r Roma, in zilele lui rraian impiratul Romei(3l. pe alt temei de cunoqtinfe ;i cr-ralt orizont, format la lectura istoricilor apuseni. stolnicul constantin cantacuzino dezbate Ei el chestiunea originii romane: ,,Iari noi, intr-alt chip de ai noqtri Ei de toli cili sint rumani linem qi credem, adeverindu-ne den mai alesii gi mai adeveri{ii batrini istorici qi ae atlii mai incoace,cd valahii, cum re zic ei, iari noi, rumanii. sintem'adevdrati romani gi alegi romani, in credinld qi in bdrbatie, den carii ulpie Traian i-au_agezat aici in urma lui-Decheval, dupre ce de tot 1-au supus gi l-au pierdut; si apoi alalt tot qireagul impdriqilor aga i-au linut gi i-au ldsat -Ei aEeza-lia,ici qi dintr-acelora rimdgili si trag pind astdzi rurndnii acestea('3e.Mai pasional decit to!i, Dimitrie cantemir face din dernonstrarea romanitdtii si continuitalii romdneEti un adevdrat program istoriografic: ,,De aicea Ei innainte puind noi socoteala tot tenchiul osteninEi lei noastre, pentru ca nu numai, precum ardtdm,' ci Dbchia noastrd au fost de Traian Marile cu boiari ceieteni si slujitori romani descdlecatd si ldcuitir; ce incd aceloraqi romani in trinsa aEeza\i,ae atuncea ;j ;iiJ i; 'intracelag 4zua de astil nerupt trai gi ,2i,,sdmin-fii, qi a nepoli, stranepoli, necurmati silSgluire sa dovedim. . .(.8s. . Argur4entul pm,inc@e&**I-romanitatii;dovada.ei.rea rnalqieurd, era qt XVU-XVIII iimba romdneasc[. nuffitirF$ilHu.-ts,Xarlcli*sesdeJo'e. marea mai tirnidi a lui Grigore ureche, care pune, e drept,- iil -iindul intii limba latin6, dar 1asi...un-Joc,ir:sernnat qi sineneiismului ii.ngvisticr,
. ^5 _Miron costin, De neanlul Mord,ooenilor, d,in ce lard au egit strdmo;ii lor, ed. C-.Gi-qrescu, Bucureqti, 1914, p. 43. Miron Costin, Istori,e in_isersuri polone d,espre Mold,oua si Tara Romd.neascd., in Opere,.ed. p. I'. panaitescu, BucureEti; lgb8, p. Z2Z. Leotpise,ul canta.cuzinesc,ed. criticd de _ ^ax Istoria ldrii, Romdne;ti lzso-l6go. C" Grecescu 5i D. Simonescu, Bucure$ti. 1960.p. 1. rt Istoriile dornnilor Rad.u popescu uornicul, ed,. const. ld.rii Romdne;ti'de Grecescu, Bucurepti, 1g63, r:. 3. 3? stolnicul constantin cantacuzino, Istoria ldrii Rumdnegti, ed- N. cartojan gi D. Simonescu, Craiova, tf.a.l, p. ?0. s Dimitrie cantemir, Hioiicut uechimei a Romano-tnold,oulahi.Ior, ed. Gr. G. Tocilescu, Bucurei;ti, 1901, p. 181. 3r Grigore Ureche, Leiopisegul, p. 67.

zicind: mirat este cd limba moldovenilor Ei a muntenilor mai multe cuvinte are in sine rimleneqti decit a italianilor>, mdcar ci-i italianul tot pe un loc cu rAmlenii(35, $i pentru istoricii moidoveni ii munteni din secolele XVII-XVIII ca Ei pentru tradilia epocii anterioare, cel mai sigur argument lingvistic e numele insugi al poporului - cei pe care Ei-l dd singur, nu cel pe care i-l atribuie strdinii'qi denumirea limbii: ,,Asea qi neamul acesta, de care scriem, a !5rilor acestora numele derept gi mai vechi este ron'lAn" adeci rAmlean, de la Roma. Acest nume de la descdlecatul lor de Traian qi cit au trait pina 1a pustiirea lgr de pre aceste locuri qi cit au trdit ln munli, in MaramorSq gi pe O1t, tot acest nume au linut Ei tin Ei pin5. astazi [. . .] Ste dard numele cel vechi ca un temei neclbtit, deqi adaog, ori vremile indelungate ori streinii adaog, qi alte nume, iard cela dela rddf,cina nu se rnut6. $i aqea este acestor ldri qi ldrii noastre Moldovei Ei Jdrii MunteneEti, numele cel dirept de moqie este romAn, cum se raspund qi acmu toli aceia din ldrile ungureEti lScuitorii gi muntenii lara lor qi scriu qi raspund cu graiul: Jara Romdneascd((36. al doilea rind ,,In - sgrlg Dirnitrie Cantemir -, moldovenii nu s-au numit niciodatd pe ei ingiqi italieni, care nume in vremile urmdtoare a inceput sd inlocuiascd numele romanilor, ci totdeauna au pdstrat numirea de romani, care din vremea clnd la Roma se afla capitala lumii intregi, era comun tuturor locuitorilor Italiei'(3?. ane comune a tuI
1 , .f/,l@hry's4ryrt'!!q

urmeazd cea categoricaq lui-[,!iron Costin: ,,Intelege-veisi din capul carE-s:a'vp"siiiede Sidirjficesid t6fr -"H qi limba esti dovadd"cd in giaUti',"*.-iard a$elc-ltAliene$ft :9l39$g"3ing qstizj*si+t,gqYl+tel-el"'et" *De 56 mira un jstorlc an{irne-Cavalie

originare
, dlwiPr' .1 L

si actuale

nuntul simplu g! r,el

pq$i&frespicat. in alt text: ,,Cint tara:ffi inlEcrdfrEtd i pu&&def xt: lara-mi lap-l ?u mai "X6bEtia reln rocultorr al r,arii- Mo'6iHbvi:i. )rr ar larll au colonizat odinioard amindoud Daciile de la valurile lui Traian. pini ce vremea indelunpati ud Traian, indelungati i-a impdrlit in trei. Cei dintii au venit cei de sub unguri in lara celor $apte Cetali, unde, aduqi de Traian, h.diseri impreund cu dacii. Iar rnoltanii, care lEi trag numele de la Olt, sau montani de la munli, s-au aqezat dupd al doilea descSlecat,cel dintii fiind al lui rraian. A treia parte
a5 Miron Costin, De neamul moldotsenilor, p. 1F-16. n lbidern. p. 47-48. 3z Dimitrie'Cantemir, Descri,erea Mold,oaei, trad. Gh. Gu{u, Bucuregti, p. 362-363. 38 Miron Costin, De neamul Mold"ouenilo\.p,r}r,-T"":.r" ,
,r,o' * :.', ,

e pamln"! a scr,r-gJfrull_a-yleme Ia qulnpa(Ul"alJ"-Sta1ut cugetul

nos-

1973,

1,8

n****]l;*o,,#.tn

6ttffi,

este Moldova, numit6 aga de -a riul Moldova, descilecati din peEterile rnaramuregene spre malurile joase ale mirii. Atit aceqtia cit Ei ceilalli ooartS.numele vestit de rumini. Deci nimeni sd nu se indoiascd ci se forld, itema unitS{ii de origine qi de nume irag de 1a Roma(3e.Cu aceeaEi e susfinut5. ;i in Jara Romdneascd de Constantin Cantacuzino: ,,insi rum6nii inleleg nu numai cegtea de aici, ce Ei den Ardeal, carii inci qi mai neaoqi sint qi moldovenii si toli ci{i Ei intr-altd parte sd afle gi au aceast6limba, micnrl fie qi cevaqi osebitd in niEte cuvinte den amestecarea altor lin-rbi, clun s-au zis mai sus, iare tot unii sint. Ce dar5, pe aceEtea, cum zic, tot Romani ii linem, ci toli aceqteadintr-o fintina au izvorit gi curil((ro. l'apt nou Ei insemnat pentru felul cum era inleleasi originea poporulul romAn, unii dintre reprezentanlii istoriografiei in iimba romAni la .inceputurilc ei au recunoscut raportul dintre romanitatea norddundreanei si cea suddundreanS qi au inleles, fie qi nurnai foarte vag, rolul sub:strutuh:i dacic. secolele. XVII gi XVtrJIl"**ePotrivit viziunii -lskti$ilq*,"rpm6nildin, renul clHtignrff,ffffiiffiihul..descqlcsata fps!.,.in parte"pierdut in urma incu vazici Snlfasilor,.""i.dcntifica{"i."*cel,"mai.adesea" uJtimul lor val, cel.a-l ,.. pe t5tarilor,.care..i,-au"s'i.lit colo,nii,rornani sd se retragA,in Transilvani?r.jp . Maramureq .Ei in.'!ara Oltului:.''Ee- aici, ei aveau insi sd ,,descalece(( L& sud si" J.a-n[sdrif.*de."Caxpati-suh.".cndheer,e"anlui:Hddii:Negru'qia lui Dra- ."-. go1 r,;isd.inlgq?eJge""Tara.,.RomAneasc6"qi -Moldova, fppt care la unii,dil!,fiS ighglSfivr.enrii,.poarJ,i. denuw"ri"roa"de.*oal*doiie dsscfllgsat'(. a (Letopise[ul cantacuziCronicile munlcnc =- lS-Lp:iu'T-crf.ii-&omdnc;Li ne sr',) Ei 1sffiffi16ffiffi; ari'i. "no.nane gti, (variantffi^R adu' Popescql-gut 7 Iu lraza intemcig$j*fisii--Ros],an"eSti descalecatul-bi Ritdu Negfu din

lui ungar a incetat la sud de Carpali: ,,c5, dupd ce au trecut domnul dencoace, n-a.u rrai arrut stdpinire peste rumdni in Ardeal, iar nici pd dinsul s1-l stapineascdcineva n-au fost, ci den plai incolo stdpinea ungurii gi den plai incoace stipinea domnul, pind in Dundre((a3. Unele versiuni relateazd si episodul pe care il consideri final al constituirii ldrii, anume inchinarea Olteniei, ,,desc5lecat5(mult mai timpuriu ,,de rurnAnii carii s-au despdrtit de la romani'( qi guvernatl de ,,ul neam ce Ie zice Basarabi'r:,,Atunce qi Bisdrdbegtii cu toati boierimea ce era. rnai nainte preste Olt, s-au sculat cu tofii de au venit la Radul Vodi, inchinindu-se sd fie supt porunca lui qi numai el sd fie preste to!i". $i, adaugd cronica: ,,De atunce s-au numit de-i zic Jara RumAneascd...( Expresie a noii realitdti politice de sine stdtitoare e ,,tituluqul(, titlul, asumat de ,,Radu Negru voievod{(aa. Un rol incir si mai insemnat, chiar exclusiv, revine descSlecatului in # /traditia, mult rnai bogatd in aceastd privinld, a istoriografiei moldovene 1J d" expresie rornAneascdcu privire la constituirea sau, in terminologia tarii. I vremii. .,inceputul(( j+J159-P tago-S--vod,a--dinMalam ures cu ceata sa $g*cftsyg,S-1tq .{. t,
jf tf_*b.rg-,Be care reuseqte sd-l ucidd indr:eP+ul

trecc tu,"rttl:t I rg3lo-r-p]cr

-i.*"bglffi:?-b-:GlcauJjWof"qa,.uJmilgqr.g-ll.l rrnei-ilg)..in care--i-nsd cii-_

/ nele--sai*uzdse incac6. De atunci ri91--g-ImLnumele-ciine"].U!.1i*g--Ignit de de. unde qi-au tras deniimi-rea,qtillefp.*i:_teu9.!qt5 Dlagbq* | oi-t*"1 {ggq"". poporul carc o !gguia.,L
t' Din punctul cle sosire. pe valea Moldovei, Dragoq exploreazi gi igi supune restul teritoriului fdrii, inaintind mai intii spre nord, pe valea Sucevei, unde gdscqte un prisdcar cu numele Iatco, pe care il convinge sd.-si aducd ,,toate neamurile(' din Poculia, apoi spre sud, pe valea Bistrilei, pentru ca, in sfirEit, si cuprindd ,,in citiva ani'(, teritoriul !5rii pini la Nistru, Dunlire qi Marea Neagrdas. In unele scrieri ale istoriografiei moldovene, gesta vinitoreascd a lui f \Dragosqiainsotitorilorsdieiq1ocu-i1aprintr-u4@a

r" F,is-,-ittr:,lrg"A;il..:

:SU

de mrrntii ,,c'u'tnullimedc noroade;rumdni, papista$i,saqi,- tot feliul de" ,oameni...,"t:'11.., Odata ,,descilecat{1- ,,in zileJ.elui Andreiag craiul( -adauga o variantd,liH;idu .Ne.gru, aI cirui descStreeate pus in legdJulS cu un nou conflict cu unguxii gi sagii - ,,Sd se fi,o ?nvr"6jbit domnul rupligint.fi"de*a"c"*g"ga nes.geiK?, manilor cu domnii unpurilor si ai sasilg.fi_*q,,9 sx*sa'*fFm1rtEfi-ffiie. d'aesidEuiat o intensd activiiaic ctitori. ceasci in ccic' doua iegedlnle" irfccresivc'Alb satg"*pimpulung qi Argeq, unde a ridicat bis.euici*gicurli domneEti. Intrc timp. lara s-a intiIrs pind a,,tocr]rit-or(, adicd a organizat-o, ta .;g1tS[-.+-SirSilaL.&AUJe&ru qi,,altele cc era dei folosul domniei gi a instituind,,jqd_c!ett,,,judecdtori6( -_ cronici, in unna initiativei sale, Radu Negru "'.ryY-:4*.-.;:,# larii-re. Potri.vit rffiETElclintre :qi"-apier:dut stdpinirile din Transilvania in vreme ce autoritatea regatus Miron Costin, Istorie i,n uersuri, polone, p. 220. e0 Stohricul Constantin CantAcuzino, Istoria J'drii Romd,ne;ti, p. 70. a1 Istoria Rom6.nesti, p. 2. a2 Istoriile !d.rii. domnilor !'drii Romdne;ti. de Rad,u Popescu oornicul, p. 5.

it.'i ii oriei,l- ai ii nomdne,stio*Radu ".Negrr a _ 7 - triduJ

scatinului' Ojil.niti,il%; ,,rnu-ffi.a'i u*una.. t"xu"Jl

J -. :r*r*

) FgS"qt{t Analogia cu ,,mu$imea de noroade( aduse de Radu Negru din in Jara RomAneasci e evidente. $i, din nou, ca in istoriografia L/rdeaf munteanS.,dar cu un sens sensibil diferit, se produce Ei in tradilia istoriografici a Moldovci o contaminare de persoane in persoana desc6lecS.torului. ln vreme ce in Jara RomAneascdNegru vodd a devenit Radu
aBlbidem, p. 5. aa Istoria ld.rii Romd.nesti, p. I-2. 45 Miron Costin, Istorie i,n aersuri polone, p. 228-235; Dimitrie Cantemir, Descrierea Mold,otsei,p. 50-53. ab Grigore Ureche, Letopise{ul ldrii Moldouei, p. 69-71; Miron Costin, Istorie in uersuri, Ttolone, p. 233.

col uOurrsu' onizae,fi.--de-+.;-""Dffi'*JT;o t @i "F

2CI

27

Negru, cel mai tirziu in secolul XVI, in Moldova Dragog devine fiul lui Bogdan, cel mai tirziu in secolul XVII4?. Ca qi tradilia anterioard, Ei istoriografia in limba romAni a celor cgn:'doui lari a fost preocupata de raportul dintre ele. Invoclnd," F"UJS9 turAresti _qtfgiflp* _Constantin Cantacuzino constat4 cd acestea numcatl anrbeldt.dri Vlahia, dintre-CliilS4SiIdOra era cea Mare, iar f,ara Rom6Potr.ivit lui'Cantemir, ,,domnia Valahiei'( a fost imneasca-iec.Mied.+a. perliti in doua principate, cel al Moldovei qi cel al Munteniei, in urma descdiecirii liirikrr dc c[tre Dragog Ei Radu Negru: ,,cAciprecutn ant z-is, mai de nainte, aceste doao t[ri supt un nume a V]ahii cuprinzindu-si qi pina eind iarri supt o stdpinire qi supt un domn, numai cu insAmnarea Valahii mari qi mici, sd daspdrliia; iard dupd ce s-au desparlit pre vremile 1ui DragoE Vodi Moldova qi pre a lui Radu Voda Ncgrul Muntenia; lMotdova ;-au schimbat Ei numele qi de pe apa Moldovei setude pe cel mai vechi nume Molisdavia s-au numit Moldavia(ae. in spirit mai particulalist, Grigore Ureche evidenliazd tendin{a muntenilor de a trata drcpt o unitate Cele doua !6ri:,,cd ei nu vor sil disparfi, sti facd cloao !ari. ci scriu cd au fost tot un loc qi o !ar5 9i noi afldm ci Moldova s-au disciilicat mai pe urm6, iar muntenii mai dintii. . .(50.fn virtutea acestei constat6ri, el r'espinge numele de Vlahia atribuit Moldovei, dcqi afirmE ;i el categoric originea comund a locuitorilor celor doud !dri. AIte elemente insemnate dezbdtute de ambeic !q,!9-piogr.ai-it q9gta ,^ -al]b*elq-jg!g"f.1oqr.a+"1] Tbrii RomdneEti qi cea a Moldovei - sint: indadiaiea romdnjlor - in ortodoxia risaiiteana -qi._Lalp"Hir,ea.s,Iavo&ei""ir1-.eancelarie*Ei*.biseric5actiEi in Slavonismul,:ultutal e explicat core.ct, vitalea-earffiiffid*fil""g"."tu1. qlar( degr vag;'prln ip"diii..eNtindere a' stipinirii -slave iri'Europa ris&ryiiaan6 'sua65tid'ilvflfi ' filie"a siasrd6e-'* -"" pe planuL"retaliltoi"inGrnalionale, gindirea politici a istoriografiei a consolidat, prin Dimitrie Canternir, tema ausecolelor XVII-XVIII tonomiei statelor in raport cu puterile striine, anume statutul ob{inut din partea Irnperiului otoman gi incorporat in capitulalii. Identitatea temelor majore qi a interpretirilor e dovada sigurd a continuitdlii intre cele doui stadii ale tradiliei istorico-politice romAneqti in evul mediu, cea a scrisului in limba slavd qi cea a istoriografiei in limba romdn6, care nu a fdcut decit sd imbogdleasci Ei sd fundamenteze erudit moEtenirea ideologicd a trecutului. Se poate presupune chiar cd noutatea
a? Miron Costin, De nearnul Moldotsenilor, p. 3Bi Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldouei, p. 50-51, 134-135. 4EStolnicul Constantin Cantacuzino, Istoriia J'drii Rundnesti, p. 30-31. ae Dimitrie Cantemir, Hronicul, p. 305. )0 Grigore lJreche, Letopisetul ldrii, Moldouei, p.66. 5t Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istorii.a ldrii Rwndnesti,, p. 44. 52 Miron Costin, Cronica ldrilor Moldotsei gi. Munteniei [Cronica polond], ln Opere, p. 209 qi 214; o explicalie diferitd la Dirnitrie Cantemir, Descrierea Moldotsei, p. 374-373.
sl qi
.

unora din elementele dezbdtute de istoriografia in limba rornAnd e numai aparenta qi ca aparenla se datoreazd transmisiei foarte lacunare a traditiei originare din care nu ne-au parvenit decit date disparate. Viziunea tradi[iei medievale in problema genezei statelor a dominat istoriografia romAni pini in a doua jumdtate a secolului XIX, cind gindirea modernA a pus in termeni noi Ei acest domeniu aI cercetdrii. p Istoriografia iomAnd modernd, ca qi tradilia medievalS, a infSliqat lconstituirea statelor romAnegti pe fundalul formdrii poporului rotnAn, mult mai larg, ca produs aI simbiozei daco-romane, al aportului ]inteleasa rdsdritene. qi in cadrul evoiuliei ansamblului romanitdlii / migratorilor In chestiunea insiqi a constituirii Jdrii RomAneqti gi a Moldovei, re\ innoirea gindirii istorice romdnegti incepind cu a doua jumdtate a secolului XIX s-a manifestat. intr-o primi etapd, prin distanlarea neti de tradifia medievala a descdlecatului Ei apoi, intr-un al doilea timp, prin revenirea Ia tradi{ie. Exponenlii principali ai celor doud atitudini fa{i de tradifia medieval5 din impletirea cdrora a rezultat o considerabild extindere a orizontului cercetdrii gi adincire a lnlelegerii procesutulcollti-

cezul
rr Ct f&ILtrAle nOUa, Iaptra ,,o

ceptia I$i D*"Qnci

nDeaza sau olsDare. ]n l]rrlT " 4r* btury'wa. , ,{+* " ri +

1*; -

'

' ir-

ne -, nt-

s lrdes t lc a " r

r{,h r..!,o rSr *.

sl

pr prln prin a{gzipnee romSniJor la credinla rls6ritgand prt

tal6 urr.na#t_,r;r aspcc*H].e"

lce a lzv

de D. Onciul, in ciuda rezistenlelor intimpinate de conceplia qi metoda sa, a deschis larg poarta innoirilor succesive in investigarea acestei chestiuni de cStre istoriografia romdnd a generaliilor urmitoare, pind azi. Prin ldmuririle insemnate pe care le-a adus la cunoaqterea constituirii statelor medievale romAneqti gi prin considerabila lirgire de orizont pe care a prilejuit-o, mai mult chiar decit prin declasarea tradiliei desc6lecatului - aspect derivat al investigaliei sale, oriciti lnsemnitate i s-a atribuit cdre pro-esul de Iu
dievistica romAni

uraTHffiSirbstituit

progresiv evenimentului, me-

a descoperit rind pe rind componentele sociale, econo-

ts D. Onciul, Drago$ si Bogdan fondatori.i Princi,patului moldouenesc, in Scrieri istorice, I, ed. A. Sacerdoleanu, Bucureqti, 1968, p. 89-130; idem, Radul Negru si originile Principatului. ldrii Rorndne;ti, ibid,em, p. 328-428; idem, Originile Principatelor Romdne, ibidem, p. 560-715.

22

23

mice, institulionale, bisericeEti, spiritual-culturale gi politice ale constituirii Tarii RomAneqti qi Moldovei. $i totuqi, intr-un stadiu avansat aI evoluliei istoriografice in direc{ia
irnprimati de D. Onciul, istoriografia romAni a revenit, prin opera unttia

!a cesiunile cronologice vor rAmine in anumitd mdsurd cufundate in cea confuziei de planr,rri caracteristicd formulei arhaice de tratare a faptul ui /"r-\ i stori c.
drii RomA

din reprezentanlii ei cei mai de seam1, su i r. su t qq"ryJurje"re peroa lecatului .de...care. s-a tSg3tu$Je*9 j:fl.-?!,r9plflt ?rg, apron,iat intr-1qrr"sqiri!. d5*"ffiT6lE1gere'perioar In *HrS+ coilTraffir modiil de gindii6- dl- qcolii ir<iiitivisteia. Tmpaitdqindu-se di-n

lit

cire tr ,sondatin adincime t"fiiiffio.:nr:e.Etigat15ll.grei'postpozittviii.e.i in&cosebi, unir,&s.ulmcntaliiiililoii,iie.*fi-ye; aI c<jfoi..drhaice $[rl:--EJ?; ' .- . --"-ry*"*:""'-"-'*:, , nrinc-ipg.|14-'afir,matr;iei clh' J' Britianu, ca''qi a lui l)ar inst'tr-rnitatea
descdlecatului, se afld, mult mai mult istoriogta-

pil; tirl----ffi ""mi]i-rffi ;fr",ffite;*ii6ffi gs,eunqatinl.e.,qijnlelqgepe*p.e"aTi:Tffi

catiiliii"ri i'iiir-ri r:calitaic a admii':,:

ffi_tice dqintinderi dife"iiffi; ritd,"ielativ reduse di aeibnaente de puterite hgmqnice in s_pafiul est q!n1.el .p nronri i . ci -Fonfrql -e!tr^rrpan oner6. i nl operi inffiulta l n ambel e c az url -----.-T.2 qi-ti3ntra1-e.uro.pea.L-1*1s-;l_gl9l-"_,p-rop_fii, A ptui tA in-lmbeltj frzuri rom6societatea t:fUlgtiu. de cite un centru"nqff"eToilFeea-rte ".uigf+jn neascapresupuneaiffi fitatura.rea dojliF-41fi@aine de.pe teritoriul

cetordouastatein ili* a?ta;nimr-ffiodus

efectivin

a fic, P[tnmzind seqnificalia tradi[ei*m9*l,sx4Jp. fih,.-I'*B,natiarr"udesEi; q,;*-*5q_* anurne,. friiirncsaiu1prinEii*dTffit"ui*'u"",iie.'1bg5turastr;n.c5 f r u t rncsajul priniip-h-I*il-1gm-'et..dS"S-qA"1gcat"ului, leg5tura str"ln.qi fiiit rn t' s air il pr inc j pa T -a l te m e i d E care au creat o situafip nsu,R, Ain d l n t r' (: fiioCEHb-"16*Tffitib'E Transilv4"11ia, dintrc Dro ce scle lstorl c e c t r n l r ans ll de Adin;. ro.-nhniloi'din'provincie, c-ele la .sqdulgi risiritul CarpaliIo1. $i a cirififfi,ffijn-liffiffiffiilcafa crrea aces a intimpinat ;i ca, ca s,i,cea lrri.D. O_nq;ul"
- *,i q*,.*;-"" .* " ""ii 'r : ,

dcti t i h r . r r f ns I s i. in le5girea vi2iunii""istorice-;i 1.d"3"_Ityiui ia

negalir:i |ri I). @nclfiT5ffTigbie-a

urma unui gir de e-fo-r-I*f:, i*-c-ul-913-!ein cele din urmi de succes' de i:dra'fr4$ti"-ijiTiaiarpairSe a puterilor care"revenaluragare din tcriffiiie -ConTroIuIeS-qpra-AcGsliiliAti1;:-regatululiggr-gi dicau concureni EonffoTufeflfpflSqSST"i Spqliu: regatul ungar si puterile dicui concurei.rf Pt]!91ile stcirei-lliinpcriu-t"-g$m"a.r.r- lfi.ai i-nti[--?poi statul mo.ngol- Hoardei de 3l rus apusean-deHalici-Volhinia. Aur -. iar in cazul Moidovei Si cnezbtuL - =-tf-"'

psesupunenoi eforturi do dcscifrare a ,,tehnicii(' 3au p-qternice, rcz,ist'enie romdne$ti medie,valerorndne$ti la inpretaie' a gindirii de a si(tc'ffi"rij*ui interpretare a,gindirii istorice meciie,vAie

p;ggLabji i"3"p"t,'i'i""oi"mf-nfi; iagbtril-ungurl "J-rd-tausT;e-*i11. cuprinderyb dorain-*Ii"g;a^*."audul-Tran$ily.+-ti9i'-* 1l f=?t si $g"p,1iil qrTS'idsarit linia 9ogg*iil"-o:,--gtl rs]:aled4e{!1"*lfi-!u'm1-cp$-c.-qrsul - anii lWLin timp pitrr-iifiiiidl-'"Cam"in"'a-c-elaEi
gei Bediliile militare Ia sud de Carpa.!-i: din zona Slbiglgl-}.f,-q-".$-unqqr$u. ln ajutorul larului Eotrl* intre 1211 qi iiet",."tr*"**t+ranc ti'ffig:ff,Vjain
se intindea de Ia .OlL -r_ . * spre rdsirit, spre gurilc Dunartl :r tvt"qlfft"J\9Agla' fie atrituri de cavaic.rii leutoni, fie, mai degrab6, al5turi de oqtiie regatuioaeo proprii, aria de dominatic qi hegemonie cumand. **"Rpmaruldin Traniilv"ania lau -p"ar"Tjeipatcu qontingentele..lo-r "ig"-95-

iiiL, i"pi-;.4"';"';tfi.';;i=ai" ru'u.^ott'tgi,in ,,9qlglliJry$Bitf,"na.e

lui, dupa 1225.Participareacelor din urmi nu e atestatddocumentar, dar ea^nu putea lipsi, dati fiind iqg?g+ts-?.,-i+--:f"gng*-ggS*stgLg-T*qli Cltului in sistemul p-g-UjiS-al, atulul re,e
**-" .:DScdlEi5iiihliu rnilitar diniSuntrul
arcului carpatic

in teritoriile

CU-

meclievale nu-i std la lndemini decit o singurir solulie, anllme confrr:ntarea accstcia cu realitatea istoricd, reconstituitd cit rnai fidel ctt putinla pe temeiul documentaliei sigure. Din suprapunerea celor doui planuri, cel al tradiliei ;i cel al datelor istorice certe, se va desprinde, mdcar parlial, raportul dintre realitate Ei ficliune in tradilia medievald, chiar dacd suc5r Gheorghe I. Brdtianu, nepti, BucureEti, 1945. Trad"ilia istoricd despre intemeierea statelor romd''

inta trorrlte extracarparlce I plonia acordatra s).i-uc tr$?ffefg:"ts-ffielZice care, prlnnalionali-

rmanl sau

caqpati a adus la Disoaritia dominatiei cumane la sud si rdsari_t.de_

'"pi"ur-ffi

ui{n-ifu ''d*.*'A,i*;t'did:6atiil.H-.{rilit$!'1;i?idtingt'"Q}f
'25

24

lui, vo--iewodqtu

atl%gjgiJgievodal-al .ut viltoa

dreapta riului. cnezatelefuidffitt lui Ljlovoi. In rdsgg.i!.g}ftt-*' gieiptn ,itovbi. in rasdritul Munteniffi t-*!" if^b*Taice ibiia ae

dominafie directi cdreia, din punct de vedere ecleziastic, ii corespundea recent infiinlata epigg_o_pje_a cumanilor; centurd de protec{ie a trecdtorilor curburii Carpalilor qi zon}-Te G$turi cu regiunea gurilor Dundrii gi cu Marea Neagra. In Oltenia, din 1232
in repiunc cit si a taratulu *--?resiunca --* r,:- ,_ l Presiunea confesionald. virulentd confesionalA. virulenta
.--? :-){i.- . - r * . f f i. ; - f f r - f f i- - - iT"gt u. . - , - - e

9gS"WFrreti!

"

gte"$i.'l
--*

tl:"-@:=F

curind avea sd fie construitd o cetate, regalitatea l-a aEezat in fruntea rurale ale larii, suprimind existenla ei autonomS. "o-""italilor Hoar*q,4e lin aceeaqi vreme, antagoJli@g-gg*qi ungare sub inevolulii _a Aur tredevine- acut c*_qq!9g9_Lnoii -politicii cruciatei. Sub conducerea .Jiaqulgil papalitalii si-?-Siiitului fffi qecof Iil-urma qentrul Nnei: care instilap" "" "gi Ul4e_C-ilftfert_ de puterii sate Ia surile Ailiifii. ffitgl "gtlgrlcqSului i:ilcfe-p'urcre, irfr;i"i"i pi"e ff sud de caroati si in influenla regatului ungar s15b6!te considerabil la de Aur. Din tZgl,;AAiE cu disparilia banilor de Severin din lista clemnlt*r*ot t"gatului,'a incetat Ei dependenla voievodatului lui Litovoi de
coroana regala. ln aceasta constelalie modificata 1itului romAnesc de i" t'atatit de Olt, din Cumania Neagri, in procesul simbiozei romano-cumane, al cirei exponent a fost BasarabS, numele sau de func{ie ui ,,int"*"ietoiului(( !6rii sau mai, degra!6 at ;;;;;i" sdu, dacd se admite ci ,,Negru Vodd((,i-a precedat lui Basa5;;;;;rd-SrrU proteclia hegemoniei tltare, ioievodatul muntean se extinde ,.un. spre rdsarit, cuprinzin"d sub puterea sa elementul romdnesc qi romdnodin'fost^a epG"opie cumanS, in rdsdritul Munteniei qi in sudul ema:r"L*"n Moldovei, de-alungul Caipalilor. La rindul sdu,.voievodatul ol!,-e-an+ in urma dis.pari.tigiFana!-qlui de Severtn' cipat de i,rb-h"gu-op:aggard --. - - __e:*ffi_ffiti,isa OIffiIffi_. : voievodaturur 9L4: tI*+,+,i*-----: recunoE$- autoqilglgt-sUlglipgra-a impotriva unei inevitabile revenlrt rfiiE-i-se inchina-frntru a se asigura prerogativ-ele ofenslve a regatuiui, pastrind in"s6 o puit".ittt"mlSti .dii, bdniei oltene. In urma sale statale, iitruchipite pind tirziu in institufia ale Jdrii RomAneqti Eit-&e itrsemnate niodific6_ri,bazele teritoriale ""uit"i ;;G; voievodul muntean, devenit ,,mare voievod'( prin inchinarea ;; voievozilor gi cnezilor de la sud qi rasarit de carpali, grupase un.teritoriu intins Ei o tnasfi umani insemnatd sub autoritatea sa. Pozilia de putere dobindita in scurt rastimp a dat ldrii posibilitate.a de a juca de acum inainte un rol autonom in'raporturile internalionale din rdsdritul gi sud-estul truropci. s-a co_nsolid1t puterea voievoda-

in repatul unsar duoa 1204. anul tul unsar

nordulp."r,io.4edfiA"",-"u"" intra in ari" q" heq"-,9m1"=t*i

cucerlnl uonslantlnoporulur oe laTlnr. rmDrnalil cu lenornta repatrulur oe ._-ffipansiunc qi trcaparare teritoiiElb,_qjgg-nllt"qt imgj--eristenla Alg.glr= rf,etorrrol'itice{omeR6SfiT*t-eti6*din Tffifr3Tlv'ania - cite mai sunravie{ui.sra asalturrlor anterloare rncadrate ln slstenrul de__guvcfnarc al.{eqi cele din afara arcului carpatic, ihclusiy*fqgr OllUIuf: lalitirlii
-:,.*--.'.+% .. --*h-'_e4

-.---<--

@: mare 99 urui.unsal il + arestaurare parte*{ffi;in6i-alTft'1 urqEccSffi esecul. incercarii de cu concursul cavalerilor ioaniti. rcsatul

Stipusefic direct, fie indirect, regalitdfii ?{padiene. M-ere4 invazie titara din 1_2_41 '- i3dggF*9p-i*instalarea durabilS a Si, ::--..=-: ----;;---r .--;tr---"': r --+*... --::--iJ dominaliei tdtare Ia gurilc Dundrii dupd_12_6_0spulberat hcgcmonia re_a
nu a mar pastral suD suzeranrtratea sa cleclt tJltenla. cuDrlnsa ln cea mal mare partre rn vorevodatul lui Litovoi. TfiTffit-f-oievodului oltean de a

se eti bera ae*s@ in c;F;irii-46ffi;GT-jGi fAdrffif mEfr aE.s-uffi Ef .-ff4rmf Toffi EE-eTFa-carpaticarEifi63-T"tib?ffiIH'--vFme imEefiTf-mrlE' ari6aG ffiffiFa HoEiddi 4s Til;lJiTiloriiGE*ifE;-- --'^F''-*---:---":ts.'ru
sarlt
;-l--ru
-----,.-F

cte ult,

rncluslv

sudul

ip4ryffiocietatea
Iorillc oe la aDus de ult-

+G=-' romanegscli

lvlolclo_ver. undc

gi cea a regafului .War -

cumanlr, !-'-

sedentarlzau,

se

teri-

Echi
"q'y*-*:a

social-politice interne qi ale puterilor din afarA - p4paiitatea qi Imperiul i TgSgsL -. a,avut repcrcu_siuni insemnate atit inaQlic-ff

uma_flpl, direc-!fi-Tffie Jras in ---F.i*----:i-_g-.

ax itiqa!-j4-Jltimul degeniu= puterii regale in timpul donrnieil-uiJgdiglau ului XIII. -Destrf,marea ""-*; :', r* ^._L-:--.i
'--%;---_'-,-_

de presiunile contradictorii ale forfelor

pra poziliei internalionale a regqlglui. Asasinarea regeiui in 129.L intr-un context politic care iI adusese in conflict cu rombnii Ei cffinii, a precipitat modific5rile politice care caracterizeazAultimul deceniu al secolului XIII.

celei Timp de aproximativrlLsfqx! 4-9 lL farg$94p;Wffi iniinr, in impr6jffiiT6ilffi&dfile, sffi-teriT6frlF?in norstapinJe*s-u

Basarab, s-a rrenlinu,t in
dei d

. l"b noul rege,$heiJll sionalir

(12e0-1.3q1\ vgltil-ds;nleleranfl:9$9.
_e_yg-

td su
de cooperare cr=l--Ltlarii, sil ' #-^-

in rcgat, mult sldbit dacd nu chiar disparent dupd marea invazie

-?" ruau, L'fl vr uelerLr-rf,c_,.,-Bi1j.l4!1ll!iMLsJ}re'_s&l-tlllur oe srare J).r..r-ylr-eglet!4. Iuau, ca 9i cc1elalf,*e*"gg!i9qg!!g!1". s+re.-statuful de stare p"flyilCgiata. au ,l au f65[ exciusi dt@ f65f - exciusi dt@ in jace]A;i--ti:np,-ei-pierd *din--no:.t--con- I acelaEi---tigp,*gl.pierd rlin norr-con- /

tatara din 1241, recqpdti inteqqiLatg&oregl3lgJretlsiJyapiaJagg , .i

satuiui ungar Pina in 1324

a intervenrt o

'inseir-r

nus. Confirmind st5ffirile

trgl-ul,restaurat{gpfulztl- nsupratroJril, restaurat dq TII.."Oft"1"L,I39".regat"t^telg 1,, "i?J reafirmd autoritatca_pgn reafirmd autoritatca l+lelpediul-'rnilih?i{5.9b_itii" reerobti;Qg:i: Y
lui Ugrinus de la Simbata gi unde _Fagdrqq, t
'":;-r

ffiu*?""r"i

militari -, rege, fuitb-tJ.'i,".tu"tui9. uar , ,-*-

qi una gi cealaj-tein raport cu regatul ungar- 9i -cu noul . situ u:il

stat a oug'i""t arri"a o dubl[ consacrare

politica qi

i,]iBffio,1"to'centrifugaleinterne9iaputeriIorexternecarele

u1puterii 9"o.3 '"g:ul",

.1"^"":t-t^t:
27

Jsub ascultarea sa. In aceastd situatie qi in fa{a hotlririi de a ac{iona sau domina[ia iegatului siu asupra teritoriilor transf nu pentru-anF"staura J carpatice pe care Ie stapinise <iOlniolra qi care se afiau acum sub ptrterea fl lui Basarab, Carol Robert a incheiat pace Ei alianli cu cel care era acum f I ,,marele voievodi' aI f,f,rii RomAneqti, recunoscind noua realitate statali tl o data cu stApinirile ci teritoriale. Concesia era gravi pentru regat gi a |t fost rcsirntitit car atare de cercurile sale conducdtoare. $ase ani mai tir\ ziu, in 1330, dind curs curentului de reac{ie impotriva concesiilor ficute I lui Basarab, Carol Robert a venit in Jara RomAneasci in fruntea unei puternicc itrtnate pentru a o anihila Ei pentru a readuce teritoriile trans{ carpaticc sub controlul direct al regatului. Infringerea catastrofald sufe\ I ritir dc oarstcaregal[ Ei renunlarea de cdtre rege 1a noi incerciri de des/ faccrc a ]'irrii RomdneEti exprima fidel forta nouiui stat gi recunoagterea { acestci forle de cdtre principalul ei antagonist. \, ln 734317344, AlgIg{rd-fg--fisl-lul"F.ASagan care mai era incd in I se angajeaza in actiunea af-titatar6, emancipind definitiv Jara RomAlneascii din dependenla de Hoarda de Aur a cirei stApinire a fost refulatd lmult spre r6sdrit. Intelegerea avea insa sd fie de scurta duratS. Inlitufrarca hegemoniei mongole din regiune a reaprins rivalitatca dintre reJ gatut ungar si lara Romdneasca al c[rei obiect principai au redevenit dil:"491*Ugldggl*$i",fgg"*f*lf1l*Mggtgr;1ei, adicA lega\ acurn teritoriile I tura cu gurile D_un5rii.-lntcnlia lui Ludovic de a restaura dominalia re-

nevoilstuiti-fi.Xe_Ue"-el_1t-rld1pS_+-,fg{a de Tara \sprijineau, Carol Robert a fost -intiliiil^ iJizii, se ieaduca ii Transilvhni a I nornaneasee-mpdt-6*tr ieufl tl

\ s-a manifestat atit spre sud cit gi spre nord. In sud, efortul lui Ludovic \de a impune dominalia regatului sdu asupra teritoriului cuprins in episkopia Milcoviei urmdrea intre altele sd separe lara RomAneasci de marca llotAo.ruuttd, ,,terra nostra moldavana( in propria sa forrnulare, qi de a ilnpiedica astfel stabilirea unei legdturi firegti intre ele.
In ciliva ani, ma-rc4 rnoldovea"n*;-l'a"Snfiint'area.'qi""eor*solidarea cbreia au participat neindoielnic qi elemente nobiliare maramureqene, s-a intins muit spre nord, in teritorii unde, inci din a doua jurndtate a secolului XIII. sint semnalate forme de organizare politic[ romAneascd. Dar in 1358-1359, localnicii s-au rdscuiat impotriva dominaliei ungare. Riscoala a fost dominatd cu concursul unora dintre romAnii maramureqeni in frunte cu Dragoq din GiuleEti, ci.ruia regele ii incredinleazd conducerea voievodatuiui moldovenesc, recunoscind astfel con{inutul etnic aI noii realit[fi politice in curs de constituire la rdsdrit de Carpali. ln aceeagi vreme, in legatrrrb directd cu extinderea spre nord a Moldovei' s-a petrecut qi prima manifestare militar[ a concurenfei de interese dintre Polonia qi Ungaria in aceastd arie.

1 vrali -

se reconciliazAcu f.$LlIl-earal-SoherLJudonis

-dc*.A&igg,9i

Formula noua incercatd de Ludovic, guvernarea l\{oldovei printr-un I I'romdn, dar de strictd obedienld fata de regat, a equat gi ea dupi numai era din nou r6sculatd Ei Ei-a-gbsit un alt condulciliva ani. In l!$Lfara in persoai-a lui Bogdan, maramuresean qi el, dar din gruparea oslcAtor Itila regalitdlii ungare.Sb ei ;i sub fiul sdu Latcu, tara i;i consolideazd rpoziliile ciqtigate in nord - centrul politic se deplaseazd oraqul Siret in - qi se extinde spre rdsdrit, pe Prut qi Nistru, regiuni smulse dominallei In acest stadiu, T,atcuincearcd reu$e$te, cu concursul

,'f]

"*npaffiffi s-a_ if eil?t::"1}aZ-pri r] infiiigsm? man I satulut edilie modernd. vgctt,1i..Cni.*Pii cumaneqi, mai | "Pilsapisj=.U.{9qyi9i, a alCs, in 1358, prin crearea unui coridor de imunitatFtamall-in folosul I

f I I I I I J $ I E I ! I

\ e !r qEt]I-iFgrI"lVr cl centrui-lii-Telff"ituffif"@-ov a"lt.u T.itdiiiia E6 G'? fostului cnezat \'t-.i";iiftra oliirienit mai largadin aria de li6g
lhalician, pentru a cdrui mogtenire incepe sd se manifeste acum, in plind lalianta, rivalitatea polono-ungard. incercarea regelui Ungariei de a reponstitui o zond de dominalie directd a regatului sdu la rdsarit de Carpali I

brasovcnilor, intre riurile Ialomita Ei Siret. Respingind pretentiile regelui gi dccis sir rupd legaturile de dependen{i cu regatul ungar, marele voievod al Jdrii RomAneqti proclam6 in 1359 neatirnarea sa 9i a ldrii sale, asuma titlul de domn, autocrat sau singur std.pini,tar,pe temeiul acordului incheiat cu Patriarhia constantinopolitani de unde a oblinut un scaun mitropolitan gi, o dati cu acesta, mijiocul propriu de legitimare a puterii. I" urma acestei inigiative, fara RomAneascirs-a inzestrat cu institutiile Iaice si bisericcsti ale neatirn6rii. t" strinsA iegaturd cu evolulia raporturilor dintre iegatul ungar Ei qi, Tutn RornAneascA in general, cu modificarea situaliei poiitice la. 16sarit de Carpali s-au aflat evenimentele care au dus la ,,descdlecarea" Moidovci. .\,qiq-U---a-.p-ferat Qgpii succcsclc obtinutc impotriva tatari]or, Ludovic. dEr.

ei, Mpid fgpt na{iei ungare in cnezatul Halici, in 1,3771137-8, q3l-g,9-Jcad:rq*il,I41'-"-" dova sub-suzeranitatg,.dfffifi""g*g*iF: O datA Cu revenirea cnezatului vecin'--in''''"StHliiriireJ-*poffinrei,"--Nfoidbvd-Tiii$id5*e1ffifrH*6r-i*ilry6ffiT"*d:-n nord, sub a cirui suzeranitateintrd in 1387,cu orientarea spiritual-biutia a fost opritd, pentru scurt timp insi, de instari

niei lui Alexandru

cel Bun ocuparea canQnic6 a noului scaun.

lntre timp, fie la sfirEitul domniei lui Petru I, fie la inceputul celei lui Roman I, Moldova s-a intregit teritorial prin cuprinderea litoralului.
tic, ,,parathalasia", qi a unei pdrfi din dispdruta episcopie a Milcclviei'

2h

I
ll

| !n urma acestor desfdqurdrr, Moldova a devenit la rindul ei stat de sine f stititor in limitele ei teritoriale istorice gi cu instituliile politice gi eclezias.ticp .ale neatirn6tii\*. { Cercetatd in funcfie de propriile ei reguli, tradilia medievald a genezei statelor romdne se dovedegte larg concordanti cu realitatea istoricd pe care o exprimA qi chiar cu inlelegerea acesteia de citre istoriografia moclerni. ieval In viziunea tradi
mAneasci qi Moldova, au Ne-

sru Vsda sau Radu l4d;=-+

OlnTlI. dln Maramur'

foSpeteniiungare in lara Oltului in 129L,datd care corespunde indeaproape {cu ,,mutarea scaunului( lui ,,Negru Vodi( de la nord Ia sud de Carpali" junificarea celor doud voievodate romdneqti sud-carpatice, cel din MunItenia gi cel din Oltenia, sub conducerea voievodului din ,,!ara neagr6'6 i(Cumania Neagrd), ruperea legdturilor dintre fara RomAneasci qi regatul ,ungar in ultimul deceniu aI secolului XIII gi pierderea controlului de ,citre acesta din urml asupra ultimelor sale pozilii transcarpatice astfel r incit, ,,den plai incolo stipinea ungurii qi den plai incoace stipinea lDomnul, pind in Dundre. . .{(, sint tot atitea imprejurdri qi fapte istonice ;reale care coincid cu tradilia intemeierii qi exprimd gi tema ei principald, iaceeaa descdlecatului. gru Vodd, pare astizi incontestabil5; dar desemnarea cu precizie a faptului istoric care corespunde anume ,,descdlecatului'{ Iui Negru Vodd e
mposibilA la nivelul documentaliei disponibile. din Transilvania qi cele de Realitatea corelaliei dintre imprejurdrile la sud de Carpati, perceputd Ei transmisd de tradilia descdlecarii lui Ne-

niei qi,

guh.ri teritoriu cuprins in limitele istorice qle c-elor dqq[- !dri; constituilp.* r'e d erq "teritori al prin i nchi Efhrff*qn--:S$ffi.j,9" fdrii^''Rri
n Po tene, ,,descdlecatul(

odi 4in_ l lecdri'(, ,,populare'(, cu participarea Ei a unor elemente alogene. | ,,Descdlecarea" s-a produs pe teren virgin sau pustiu, astfel incit, I potrivit traditiei, ldriie au fost n,intemeiate({de la ,,inceput" pind la inf chegarea lor integrala de cei doi ,,descilecAto{i'(, eroi-ctitori de tar6, de lgpa+edelelsglqSl-gi3:repliri Luptele dc-E-onsolidaE a independenlei. cele ale lui Basarab qi cele | I ale lui Bogdan, decisive in optica istoriografiei moderne, ca Ei construclia statalir proprilr-zisd gi confirmarea internalional5 a autocra{iei, adicd a calacterului de sine stitator al statelor, sint fie ignorate de tradi{ie, fie tratate ca elemente subsidiare. Putcrnic reprezcntati in tradilie e, in schimb, tema originii romane ,a neamului descSlecitorilor qi apartenenla lor Ia confesiunea rbsdriteand. Deosebirea majori intre tradilia medievald gi istoriografia modernd $ |in inlelegerca constituirii stateLor consti insi nu atit in selec{ia elemenI telon istorice considerate constitutive qi decisive, cit in optica diferiti iprin care le-au receptat. In vreme ce pentru tradilie, primordial e eueyni,mentu! personi.ticaf care concentreazi o intreagi desfdEurare istorici $ intr-rin act, descdlecatul,gi in persoana descdlecdtorului, istoriografia mofl dernr strbordoneazafaptul gsrocesuluii,storic, inleles ca rezultantd a unei I rnrrltiturdinide factori. { Cit priveste controversata problemd speciali a. descdlecatutui farii lR,cmAncsti din f ara Oltului, existd suficiente elemente certe in tradilia j,,lntemeicrii(( irentrr,r a indreptdli acceptarea realitatii ei intr-o formd sau iatta" Participarea romAnilor din sudul Transilvaniei la expeditiile sudcar]patice a1eregatului ungar in primele decenii ale secolului XIII, migraliile l.documentar atestate din Transilvania la sud de Carpafi, instalarea unei

EEf*6ffiIdtii;e*ffittrduCe insd in aspectul cel rnai general aI procesului de constituirea statelor romAne,asacufir l-a inleles
istoriografia romAnd modernd prin interprelii ei cei mai ilugtri si cumo inleles Ei tradilia medievalS. in felul ei ntrede ani de cind Au trecut mai bine de oltene v6zut sensul ncl Litovoi de cdtre unguri, pe Ia upd infringerea
tt

formeazd dupd o

ara Romaneasci- -

si

i$5.lii*nliiffi i6*dhfii
romAnesc de a unifica ,,toatd f,ara Romdneascd(, aqadar intregul teritoriu locuit de romAni. Apdruti cea dintii, organic dezvoltatd prin reunirea ,,tdrilor'( arhaice amcninlate in existenfa lor de expansionismul cu stindard confesional al regilor arpadieni Ei angevini, Jara Romdneascd a intruchipat rezistenta nu numai a unor entitili teritorial-politice dar Ei a unei natiuni in devenire. Progresiv dislocatd qi anihilat[ inlduntrul arcului carpatic de progresele puterii regale qi nobiliare ungare, viata politici romAneascd Ei-a gdsit refugiul gi implinirea in afara Carpalilor, mai intii in lara RomAneascd, apoi, in condilii pregdtite de aceasta,qi in Moldova: ,,Din transilverna cum fusese, ea (Jara Romdneasci) a devenit transalpind, {ard situatir dincolo de creste('56.

ffi"Tedear;"Efr'--a-reijt"cuvint, inscrisi chemarea primului stat

55 N. Iorga, Sirbi, bulgari gi romdni in Peninsula Balcanicd in euul med.i.q in Studi.i asupra euului mecliu romdtzesc, ed. ingrijitd de $. Papacostea, Bucurelti, 1984, p. 60-61. 5u N. Iorga, Histoire des Roumains et de leur ciuilisation, Btacarest, 1t)22. p. 38.

s0

3X

..Acesta- e inlelesul fundamental ar tradifiei ,,descdlecatului.., cireia realitatea.istoricd, atit cit ne e ingdduit si o cunoaqtem, li aduce multiple confirrndri. Sugrumate in Transilvania, ,,libert5tiled'ro-an.gil i_u" reorganizat in sudui Ei rdsiritul carpa{ilor,'in cele'doud ldri pe care Nicolae Iorga le numea ,,cea dintiiu Ei ,,cea de a doua ribertate rom6rreasc5o.$i nu s-ar putea exprima mai bine acest adevdr istoric profund decit cuvintele aceluia dintre istoricii romdni moderni care s*au -prin a-propiat cu cea mai qale inlelegere de tradilia descdlecatului: ,,Dar vechea noastra tradilie istoricA, de este sa-i allam noua iemeiuri sd-i mai are un rost. .. Ea restif,ue Ardealului rolul sduEi firesc 1ed1m creza-re, oe leagan al statului, dupd cum cercetirile filologice gi linguistice i-au nestituit acel de leagdn al limbii qi poporului romAn-.r52. cind, intr-un tirziu, dupi descdlecdtorii s-au inapoiat in ro-secore, curile {9 un{e porniserd,.realizind ,,domnia a toatd qara nom'arr".r"ai, Li nu au frcut decit sd implineasci imperativul cuprins'in-numele garii gi in titlul irrtemeietorilor ei.

TR,IUMFUL LUPTEI PENTRU NEATTRNARE: INTEMEIEREA STATELOR FEUDALE ROMaNE$TI* MOLDOVEI $I coNsoLIDAREA

racter ir-e:ergibi]_-Procesqlgi de constituire a celui. ' rmis ejJ* medievat.

nct de

a. a"rs-g'I.ui
dou6.mAri [1 acesta politic gi mt

ffffieazt incearca sd surprindi ronale. ftlnourtre poiitice ale acestui proces. complex_l.

principalele

E;t1f,opa fd,fitiV-lea, EuropT*?53briteand a iTTQlilige din intreaga ei ismal ln-

torie rnedievali. S,ub presiu semnatd a fost ce6 a i de Aur se unii se restr raesf
roana in unlune

1370-1

rffine impotriva .Hoqflgi q=e,{ur,k acliu1e Ia iu care rb-mAnii avut o ilaftiCipareinsemnat5,gi tendinla celor-doui re* pubiicat in lucrarea colectivd Constituirea statelor Jeudale romdne' .*'--"-b"ii resti. 1980.p. 165-193. -"uiii uiuriografie consacratd etapei finale a intemeierii statelor nelti medievale semnaldm in notele urmdtoare doar clteva din cele mai de tudrari. giUtiografia cuprinzatoare a acestei etape va figura in monografia nat5 problerriei.
I Ceneza statului ln eYul mediu romailesc

gate asociate de a-gi impune dominalia asupra teritoriilor smulse SegFBucuromAseamd inchi-

5? Gh.

p. 111.

I. Brdtianu,

Tradi[ia

istoricd,

d,espre tntemeierea

stateror

'romdne,

32

33

moniei mongole, au alcdtuit cadrul extern in care s-a desivirEit emanciparea politic-a a:romAnilor de la Sud Ei risdrit de Carpali qi procesul de ionstituire a statelor romAne de sine stdtdtoare. Primul obiectiv aI ofensivei care .a respins. spre- rAsdrit dorninalia lHoardei de Aur a fost Lwow-ul, centru al cnezatului rus apusean de /Haiici-Vo1hinia. veche arie de rivalitate irrtre influenlele rasdritene qi / apusenet. Faptul nou care a desbhis era rdsturndrii raporturilor de for{e / in aceasta zoni deosebit de sensibild a relaliilor internalionale in Europa d,ecenii, f rdsdriteanl a fost*restirurarea ,Legatului polon Y,ni]ar-i4 ?rimgle orensrv.v I ale secolului ai 4lY-jga-qi orienfdrEa :pre_rAsarlt g .e,_I_q$ulrusitu { eceast5 noilJ-iffieTiG' de politice exteme nu s-a impus dccit dupi ce I Polonia s-a desprins din conftictele nordice qi apusene in care a fost im\ rllicata ca utmaie a efortului ei de a-gi desdvirqi unitatea qi dc a recupera \ ieritoriite pierdute in epoca fdrimildrii feudale. Incercarea restauratorului statului unitqr polon. V-ledi'slay-l'okretg.k in deceniilc anterioare au (1305-1333), dd acapaiaffTdL-onia in conflict cu Boemiddi+astiei 4o T.r'rremburg,^c31e --.----_1.:qgur teuro_n,ic, cgryjEl-11psel g cu .( rase cea mdi mare parte a $ileziel dominalia asupra Pomera sa-gi vi. i"f"ti""' -straduia. "f nia Mare. Ani de-a Iania apuseana gi in extindf, domih-a.aTi6 rindul, dupi re'staurarea regalitili1 polone, energia militarir a !6rii s-a consumat in conflictele cu aceqti adversari qi in efortul de recucerire a principalelor teritorii pierdute. k iltreprind@itr: r In 1327. Viadislav, Lokietek intreprindc o noua mare actrune mlilTa/ ra . I celelalte terrtorrl

a inifaT hotdrit o noq4-4ircg!93" -Pgii$sa*e;;1e.Ig3,

ilierea Poloniei

Ordinul teutonic, datoratf, in

Una ai@4e-do.: dir""tii in'caie .-u politicd externe, -uiif"slaf. de AUr:. Rev@ a Hoardei .:-=--==ffi ' . <6a^ ..^ ^^^-^-^-^ -,' -^xa+rrl a iniliat in 1340, in cooperare cu regatul -inuti" iffiare
ungar, o acliune de mari proporlii la Lw6w in Halici in scopul de a-rea-de inf1uenlS a celor doui regate. Extinzindu-se dude cnezatul rus in aria treptat |a alte zone, acliunea iniliati la Halici a sfirgit prin a modifica considerabil situalia politicd a Europei risdritene. Polond Primele semne ale acestei noi direclii de politicd externd rol aparlin anului 1
Iiat vechi qi-au reve

I t

spirituale catolice din te,ritoriile ruse, subordonatd Ia acea datd episcopiei de Lubusz, care se afla sub control germana; iniliativa regelui e

regele. I\purerrl eoepeue.mjs llEIBm rn tavoarea u@.

artie 1329) a'Tffiiid:tffi'Tdten'"a

a qi . Ci

ta alianla celor doud regatg5. E

care aderd deschi-

derea ostiliti datd fricliunile dintre Polonia Ei teutoni, care au cunoscut chiar o puternicd recrudescenfir in anii urmdtori. Evolulia evenimentelor s-a inscris totuqi, in cele din urm[, in direcJia stabilitd in 1335. In iulie 1343, Ia Kalisz, Cazimft qi reprezentanlii Ordinului au incheiat un tratat in spiritul acordurilor anterioare; pe aceastd temelie care consacra statuqu-r;J intre cele doud puteri s-a instaurat pacea intre Polonia Ei .Ordinul teutonic, care avea si dureze pind la inceputul secolului urmdtoro.
ara ca-

in ciuda ?ol1Eilr.S-fii in 1330 si a unui mititar pe care i l-a Sc6idit aliatuf sau-EffiRobert insemnilt succes militar dobindit lppotriva teutonilor (Plowce, septern-

i"i;f;i"rt"l3 H,#31'',"l1ii:'Ji"--""ff

zimir aI III-Iea cel MIre (1'333-1370), a irmiEfftb ffiu.qi ",'concursuIregi1orangei-inidinUngaria, Carol Robert (1308-12+21 Ei Ludovic de Anjou (7342-1382), el s-a desprins treptat din conflictele cu Brandenburgul, Ordinui teutonic qi tsoe._ qi mia * inceputul a fost realizat in noiembrie l-335, la Wyszegrad
2 pentru olensiva regatelor polon gi ungar in cnezatul Flalici, v. intre aitele_: wl. Abraham, Potostanie'organizacgi, Kosciola lacinskiego na .Rusi,,_I, Lw6w, i904, p. 2lb-237; Fi. paszkiewicz,-PoIitEIia ruska Kazimierza Wielki,ego, Warszawa, 1925; 'Die Ostgrenze Polens, ?olitische Ent@icklung, Kulturell-e Bedeutung wnd b. Rhodu, geistige Awswirkuig, 7, Im Mittelalter bis zum Jahre I40I, Kciln-Gratz, 1955; 1., Wknoti fne rise o! iie'Polish monarchg. Piast Poland i.n East Central Europe, 1320.t370, Chicago-London, L972 (cu intreaga bibliografie a temei).

confesiunii
3 A. Prochaska, I,V sprawie zajecia Rusi przez Kazimi'erza Wi.elki,ego, in ,,Kn'artalnik Historyczni", VI, 1892, p. 30-34; Br. Wlodarski, Polska i Rus, 7794* fi4A, Warczawa, 1966; pentru oscilaliile istoriografiei cu privire la data exact5 a a(:esiui acord polono-ungar, 1335 sau 1338, v. G' Rhode, op, cit., p. 174. a W. Knoll, o1t. cit., p. I24. s V. lucrdrile citate la nota 2. 6 P. W. Knoll, op. cit., p. Ll7-L20.

34

35

catolice; la ? aprilie 1340, cneazul Boleslaw Iurii a cbzut victimi acestei reaclii, fiind uci'Sde boierii sii?. Pentru a fi in m5surd sd reziste presiunii poiono-ungare, boierii fac apel la sprijinul puterii suzerane' Hoarda de Aur, ameninlat[ Ei ea de ofensiva celor doud regate in aril sa de influentp. La numai zece zile aupa ucrjlI93.jgYutY-1, la 16 -?Qriiie...L340,respri Aele Cazimir a inJr.q!-ig-Sgmpde ; rapi diTatEa*iEltal\Isut[lelp.lone, unsari simuitand, e-indicjul stadiului avansat filnite de o acliurie mititaia la Halici; asasi[I pregatirilor celor doui puteri in vederea unei acliuni Iurii nu a f5cut decit sa preintimpine o acliune milihrut"u'iui Boleslaw

zatului a fost preluatd de boierul Detco, cu titlul de ,,locliitor{ sau ,,c5pitan( al regeluill. Compromisul realizat pe aceste baze a fost confirmat in 1344, dupi noi convulsiuni, despre care informaliile nu sint decit foarte vagi; in acest an, regele Ludovic al Ungariei cere lui Detco sa aplice un regim identic negustorilor din regatul sdu gi celor din Polonia, indiciu al funcliondrii acordului din 1340-1341 qi, in acelagi timp, aI rivalitdfii polonoungare pe teren comerciallz, in teritoriile smulse dominaliei tdtare. b:Atp- intr-un context de evenimente modificat care ne rimin ne-

cunoscute, Qlripjf-:nllgprinde
cnezatul Halici gi o ma

t*u

o n-9ya *9_gpgpgpjg-n -R:*p:.[-4.*anexeazi nllolfiffiia--smulsA li[uani-enilorr 3. Mo-

gi de reacfia boierimii ruse dup6 retragerea trupelor polone qi ungare La sfirde o primd intervenfie tdtarS, a fdcut necesard o noud campanie.

l1;'"Ki"#:tirTi'J;,

anihilat probabir primecampanii, , acestei

atul$*..3P]1--

aifiArea-situCliei*a

Tacut necesari o noud reglementare a raporturilor

a qitul iunii iunie 134d,Cazimlf,,BStrunae a

i"pgry-gry',yffi

F:*,i*i^:::F':"0"*,*",T'1,^t,?,'i.tii;

polono-ungare. In primdvara anului Llff9*" incheiat un nou acord, in temeiul cdruia Ludovic recunoa.gte lui Cazimir stdpinirea Ruteniei, cu titlu viager, dar i;i rezervd dreptul de a rdscumpdra concesia in cazul in care Cazimir avea sA aibd un mogtenitor, iar preconizata succesiune a lui Ludovic la tronul polon avea si fie astfel anulatdla.
1l ,,Demetrius Dctko", ,,provisor seu capitaneus terae Russiae", cdtre negustorii din Thorn, in llans|sches (Jrltundenbuch, II, bealbeitet von H' Hdhlbaum, Halle. 1876, p.303; acordul incheiat de Cazimir eu boierimea rus5, acord' care recunoEtea ac..steia libc.rtatea confesionald - ,,quod capitaneum et gentem praedictas in omnibus tueri rlcbebat ipsosque in eorum ritibus, iuribus et consuetudinibus il fost cunoscut curind Ei condamnat de papa Benedict al XII-lea; conservare edi{ia mai recentl a scrisorii papale cdtle clerul polon in aceasti chestiune in Acta Benedicti XII (1334-1342), ed. Aloysius L. Tdutu, CittA del Vaticano, 1958, p. 111-112; cf. H. Paszkiewicz, Politgka ruslca, p. 253 9i P. W. Knoll, op. cit., p. 133-134. 12 ,,Ludovicus l. . .J comiti Dechk capitaneo Ruthenorum [. . .] conqueruuntur nobis fideles cives ac hospites civitatum nostrarum regni Hungariae praedicti et specialiter cives civitatid nostrae Cassa vocatae, cum rebus scilicet mercimonialibus ad Rutheniam procedere consueti, quod cum ipsi, cum eorum rebus mercimonialibus adr loca tributorum vestrorum pervenirent, tributarii vestri super ipsos tribgtum superflur-lm, imo omnino iniustum, et plus quam a populis seu mercatoribus regni Poloniae et aliorum regnorum ab ipsis exigerent et extorquerent indebite et iniuste"; Fejer, Codeu diplomaticus Hungariae,IX, 1, p.209-210; cf. H. Paszkiewicz, PolitAka rusko, p. 139. 1a Pentru antecedr:ntele evenimentelor din 1349, pentnr evolulia raporturilor dintre cazimir $i lumea rusd apuseand in anii precedenli, v. G. Rhode, op. cit., p. 182-1Bb; pentru campania victorioasd a lui Cazimir in cnezatul Halici-Volhinia in 1349, ibid.err., 9i p. 185-tB6 Ei p. W. Knoll, op. cit., p. 141. Teza greqiti din istoriografia noaitrd potrivit cdreia regatul polon nu ar fi ajuns decit in 1366 in stdpinirea cnezatului Halici gi in vecindtatea Moldovei trebuie abandonatd; ea s-a aflat la originea unor concluzii eronate. la H. paszkiewicz, Z d,ziej,ta rgwalizacji potsko-wegierskeg n'o. terenie Ilttsi haticko-wlod,zimiersleg ut XIV wieku (TrzA,traktatA z lat 1350-1352). ir.,'I{witrl;tlIg24, p. 284-285; A. Prochaska, W sprau:ie zujatia nik Historyczni", XX'XVilI, I?usi, p. fg, :f ; d. Rho,l", op. cit., p. 174; P' W. Knoll, op' cit', p' 143-144'

de '"ai'.'"*=ffi""ac9ietdtarddemariprbportiiseanun!acaiminenti partea lor, $i a avut efectiv loc in iarna aceluiaqi anrO,iar lituanienii,

_----- -.---..---.
/ ,,Post hoc praefata domina Anna re,ginq anno Domini MCC.SXXXIX deftlncta dlcii Mazoviae, quem Rutheni unanimiter ut ,uqrib"ti-anno^Sofesiao-ii1io i*Vaen suicepeiunt per toxium inteiempto, qui legem et fidem ao*io,r* iiUi-ii-a"""* "t z.'Czarnkowa, Kronika, in Monurnenta Poloipsorum immutare al rdscoa"it.lfui"i-..";'l-ql iirtorL"o, II, f-w6wl ftlZ, $. 629; qi pentru Dirigosz factorul .<lecisiv iiii disrirqi'gi al uiiderii ineazulrii a fost cel confesional: ,,iidei ritusque ilil.i"iii.r qlras exqu"e s'ub' pietatis religionisque specie animas Ruthenorum, his, p.ritri, viol6ntatds et incenSas, in. Pr-incipis extinctionem" oressi. et aliis praestituros, ne in Latinum transire ex "ut"it"tu"pie* [ir"":ri'q*aiu* _ru.riti"ium'gratum.Deo Jan Dlugosz, Historiae-Polonicae ribri rIII, Graeco ritum corrger."i""l^-p"?J.i""it"; J' Sieradzki' XIIIed. A. bizeaziecki, Cracov-iae'-1qto, o, 196-198,; v' ei o;;; potitito-iis1a t<azimierza Wiblkiegoi in ,,tr{warta]nik Historvczni", nttitoi. ft[giii ";;;;, LXI, 's1958,2, P. 503-504' G. Rhode, oP. cit., P. I77. s V. izvoarei" ru*ir5iui"'ia nota ?; cf. gi Rocznik rraski, in xlonumenta Poloniae Hi,storica, II, P' B6G-861. ro Expunerea evenimentelor legate de a doua expedilie a lui Cazirrir in teriinvJzie tdtard din iarna 1340-1341 in Polonia, in toriile ruse apusene iiFra. invazia t5tard, v.9i Franciscus Pragensis, Chronicon cronicile amintite; pentru-ur"u p' 191-192' Eroarea crogense, in Scriptores rerum bohetnicarum, II' Praga' 1784' aut.uzi lnv":zii tetaiS in Polonia in antti 1337 nologicd a unora ornti"1to"i""i "utn Paszkiewicz; studiul acestuia s'pratna na3azdu H. a fost semnaiata r;i rectificatd de 1920, nu ne-a fost tatarskiego na Lublin u roku 1337, in ,,,Teka 2amojskiego", on the Golden trIorde' of" ail'g"h-Volyn'Rui' Zrtan, {n"' ni-i"ii"i"" accesibil; cf. M. in ,,The Slavonic and East European Review", 35, L957, p' 521'

37

36

precumpenitor in mina titarilor, cunosc o rdsturnare de direclie in timuI celui de al doilea rege angevin. Acliunile hotdritoare s-au desfdqlrrat perare in anii 1345 qi ,134",-=id__oEtite transitv eu-cIe-eTe-Tdili RomAneqti, desprinsd din legdturile cu Hoarda de Aur giei ld-Lgdqvi=c. de AqiAu*sqtiga-de-Ieae-d' Ifi+nave.*r oL* pazL . @ .---;-r__ lnlr acestora si ncheia incheiat qu infringerea -Aqestora ;il6ar marea lunti crr tbtarii. care s-a ingbeiat, cu 1nt-1tpg.eJ9+ tumar marea IUDlra CU tatarii, td cu 91 precum qi expediliile repetate intreiei l-o1,"Ath*iamos, nse in teritoriile controldte-iiE Hoarda de Aur, pind la respingerea fia tdtarilor, probabil in deceniul urmdtor, spre mare4. Fdr6 a fi in mdsurd s6 precizarn mai indeaproape cronologia expe-... .: --,j.-

llit

de Carpali. Izvorul

fnatn iu--U.-ngurfi i@otrirra-,

narativ

ce1 mai apropiat

de evenimente, c19;.

tdtarilgr-- -ia

ln stdpinirea Volhinieilo. In agteptarcn unui ,nou mare asalt lituanian, in coalilie-cu tStarii, Cazimir ioti"itA Ei obline proclamarea cruciadei antititare in Boemia, p"i""i" qi Ungaria 1-ui f eSilt?..Noul atac lituanian a fost respins.d"- 91 1351, zimir; dirr incerca"eblrri Ludovic, care a participat.la.campania din de a-i conveiti la cregtinism Ei-de a-i atr193 A;;-i .iif,u"" pe lituanieni, anului 1352, in coatitriaantit[tara a eEuat in cele din urm61s; la inceputul rezultate decisive insd. Incei doi resi intreprittd o noud campanie, fir[ ' in retragere-5i ;;;,,,i' ;;\d;,il-iiiuari"tri, iatarii atac6 oa_ste_e_yg3rapolpnia_qi-io-doliq.*15.,5pabil-str se opunE- acestei coalifii de dcvasteaza i"cneTe pa"e crf tituinigli.ir*pdrora le l,asd in stap-inrre o i;"1": Gti*it

ci ele au avut rezultate hotiritoare qi cA'

nesc a fost restri

iri^;; p-erf;*diuvqrttlga

i"ir"riCff -e;;i;fl i1t,rt.'tl;;ir"-;-ii,;a-d-ii*sa*19*t'.1;e,-1gll{'it1.9-h..91-e,

;-A"U;;"stuiF;.'A1in:1"-ii1:111"?1'31".::,"i1.1;sdfet'a, paBq Clembnt al 'aL unei mari

stdpinirii sale .ffinil-iE ffiTmb requngs-{erea

"ii"hr56ttur;,i"ffiril[
:iit
t# i"

q #e-g Eq"e{$
doue regate

_catolice -j "i"iu al cirora fusese .*rti'dependenlei de Hoarda de Aur. Doisprezec-eani mui iirziu, i" lpg'fu Cazimir gi-a'desivirEit acliunea printr-o noud campanie care a adus si Volhinia sub autoritatea sa. Ofensiua irnpotriua tdtarilor .tln spa!!1tlromdnPsc Si y2anyun"?-'1^ Ofensiva puterilor catolice in aria de oatului unear tu-rdsilrit d.V'Cai:pqpi. cl iominatie ir Hoardei-d6?ur nu s-a limitat Ia cnezateleruse apusene de Carpali, pini in "egiunea Du,-cup.iirs intregul spaliu de la rasirit nirii cle Jos; aceasta acliune, care s-a desf[qurat cu particrparea- romArou desciris o nou[ etapd'in procesul constituirii statelor feudale "ifor, mAneqti. ostilitalile cvasipermanente lntre statul ungar_qi Hoarda de Aur, ln cadrul cdrora initiativa s-a aflat, pini in vremea lui Ludovic de Anjou'
r) A. Prochaska, tfrAku)i z d'zi.ej6w XIV to. (1. PrzAc3y?ek do sprawi zajeci'a 1904' p' 211)' Rusi przez Kazimierza fr.j, itt ,,r<-"otalnik Historyczni", xvIII, 1i P. w. KnoJ.I, op. cit., P. L45-L47. ed. A1. L. T5utu, cittd del vaticano' L1 Acta Crenl.entis i;;;; vi isv,i-tssz), p. 281-184. 1960, --- 'ia G. Rhorle, op. cit., p. 189-190; P. \4r. Knoll, op' cit', p'-148-150' u A. prochastoa, i,t/ 'ieri*ii, p. ZO; U. Paszkiewicz, Polityka ruska, p. I32150-153. 133; P. W. Knoll, oP. cit., P. zo Wl. Abrahuro,'L,i.""it".,"p. Z1'S: H. Paszkiewicz, Potitvka ruslso' o' 184-185'

i ntrdacumdefini:r**dilffii,ffi$=61-[o1q-6nez atul riiri "iprin efortul militar

a" i"i1i";H";;;1oi

14.y]1L*!ear11t"l: "";

in urma

arhiepisVLIea aulonza, ia 2Q qnartie, lffkpe io infiittiure eplscopia Milcoviei ne {Tn9te episCopiei copul ffitocga nimicite AJ invizia tbtei'e-.idr:12:4tEi ra-masi in'paragind de atunci, in ciuda citorva incercdri de a o reinviaz2.

21 pentru expedi{iile transilvdnene impotriva tdtarilor Ia r6sdrit de carpafi, v. relatarea 1ui i:an de Tirnave in Scriptores rerltn hungaricarum' ed' J' G' I. Vinclobonae, L74v, p. 176 9i cea cuprinsd in Cjronicon Dubnicense, Strl*u"Ai"ur, in Historiae Hungariae lonies d,6riesticz, ed. M, Florianus, III, Quinquee{crcssiis. "i;."1bi-lt;""i. n. petriceicu-Hasdeu, Neeru Vod.d., Utt _sec.ol;i iumdtate !,i'n idg,i; in-Ety'mologicum Magnum Rorncepiturile statului ldret. Romdne$ti (n!0-1380), prin*oiton, S; eA. Cr. Br.bncuEi, Bucureqti, 1976, p. 782-784; D. Olciul, Originile in scri.iii, istorice, ed. a.'Sacerdofeanu, I, Bucureqti, 1968' p..699; etp"iitLi'Mold.ooei pd;tru datarea expeclil,iilor, v. 9i I.'Moga, Voieuodatul Transiluani'ei. Fapte si inp.-6b; gt. S. Gorove,i, Indreptd'ri.cronolosice. iiiiiitaii-i.ttirtiu,-Ctui;-Sibiu,'1944, la i,storia Mold.ouei d"in ueacul at XIV-\ea in ,'Anuarul Institutului de lstorle 9r Ciheotogie,, - Iaqi, X, tglS, p. 105 qi \dem, L'Etat roumai.n de t'est des Carpathes: chi.ctnologie d,es princes de Moldaui.e qu XIVe sibcle, in ,,R-evue ta suic;islon et tl,.a' roumaine d,histoire", xvIII,'1979, p. 486-487.Incd din luna octombrie 1344, fronconsolidatd prin reunirea c.omitatelor Bistrita ' tilra iiansifvdneand clinspre tdtaii, -uf1a sub- conducerea aceleiagi persoane, A1d19i d;$.;$i-; iegiunii r"cirilot, r," 'Szeketg-Okteueltdr,ed Szab6 Kdroly, I, 1211-1519, Cluj, 1872,p. 51; DIR' f-aclfi; C, veac. XIV, iV 1341-1350, Bucureqti 1955' p. 213-214. -' l, Hurmlzakt, I/2,-p. +_l; cf. 'n. Ros'eit;, Despre unguri,si episcopiile 99!9!9: d.i.n Mold,oua, in ;,An;ieie Academiei Romdne", Mem. sect- ist. s. _ II, t. XXV,II' iS6O, p. 4I-43; Cir. Moii.*"u, Catolicisrnul in' Mold,oua pind Ia sfirqitul ueacultn 'Bucurel;t\, fost diferit inInfiinlarea episcopiei Milcoviei Ig42, p. SZ-j:. XlV, ^a dupd cum au atribuit noii dioceze - de fapt o reinvier*: a teipietatd de'iitorici, celbi cumane -, exi3tenla realS sau nominal5. Intre adeplii.celei de a doua teze pflpYl se numdrd c. Auner, N.'iorg., M. Holban. Mult mai intemeiat ni se pare put"i O* vedere:,,Eprscopatu-t'de Miicov, reinfiinlat in locul celui cuman, aratd de

39

38

Aparifia gi persistenla episcopiei Milcoviei de-a lungul intregii domecleziastice Aniou exprim-i vic r nii a lui Ludovic de Anjou exprimi pe planul organizdrii ecl.eziastice realitatea potiticd noud creatd de iniliativele regelui Ungariei in teritoriile transcarpatice, efortul sbu de a constitui aici o zon[ de stdpinire politici directd dupi inldturarea dominaliei titare. Dupi cum s-a afirmat in repetate rinduri, Milcovia nu a fost decit o nou6 intrupare a vecfi! idata
S

act i4lens efort de convertire a localniciloq- ig jgpie- _1,3"48,"1pind de succesele inregistrate d6 aCliune-ade conveirliie-lin pEitiie -e-umaniei Si alS altor multe" naliuni nedfedinCioaseaftate in frota"6te iegatului Ungarieia, papa Clement al VI-Iea recomanda franciscanilor din Ungaria si trimit5 misionari pentru a consolida ,,noul rdsad'( (,,novella plantatio") implantat in teritoriile asupra cdrora se intinsese stipirtirea regatului ungarzs. Un sfert de secol mai tirziu, informat despre dificultS.file intimpinale-_lq
vertirea romAnilor din aceste teritorii. indeosebi lipsa unui cler din

va carc sc
I

'ungar d.incsape de Caipali .de_qgga$I,

a

t*Kur.

Dar intre cele doui

n

dUtiumirii

regelui..Ludovic qi arJX-Jea.s.4""-ad{9sat ^Strigoiiu gi de iepiscopilor r' de Strigoniu sl ftulq"gu pentru a ohliie cooperarea ior la acestei situafli2a.Dar, scurt timp dupa disparifia lui Ludovic Anjou, noua sa ,,p1anta{ie{',episqgpig Mileoviei, a dispdrut qi ea timp o jumdtate de secol din geografia ecleziasticA a bisericii romane, urind indeaproape soarta formaliei teritoriale pe care o exprimase2s.Desguririle care au produs acest rezultat au fost legate de afirmarea celor rud state romdnegti consolidate intre tirnp la sud qi rdsdrit de Carpali.

cuqrgn_eepiscopJi cuql?n_e.ramase _trLarar? Ilmlreror no-rl XIV-iea tq@trdTostei" Iamasq _lrLalara lrmrtelor norl i- Realitalile politice-d'ezvoltate la sud qi rAsdrit 9g "pigsspii ciintre fiitrlirua celor doud variante ale episcopiei dTil;fr"in raffimtl

ffi**"rl'"e"Jl+#gt3"

3.sec.olylui il

. Dgf,t Aliu polilgl_1:""gdgtu--uAgql-.Ja-,rasariLsi-sud-d.e-4arpagi-aygt; pe-linge o fq"lg"flffisfe".gt-qe,ey-Ldsnta,*"Er--o.-finatitate--de--ard-in..-e

omiclJn-Stitirirea unei comunicatii directe cu regiunea gurilor Dunirii
zond deosebit de activi a comerlului genovez in aceastd vreme - qi, aceastb cale, stabilirea unei legdturi nemijlocite cu comer{ul oriental

cumane au ingrddit sensibil din punct de vedere teritorial limitele Mil-

coviei, inainte de a pune chiar capdt existenlei ei. in vreme ce_episcopia cumand fusese una din manifestdrile aspiraliei regatului arpadian de a cuprinde Cumania in toatd intinderea ei, cea a Milcoviei a corespuns !eIului mai limitat de a da regatului o acoperire impotriva expediliilor td-

In bazinul pontic. Manifestarea directd a acestui interes esential al politicii regatului angevin a fost privilegiuJ . ernis de regele Ludovic de Anjou ln favoarea negustorilol braqoveni Ia.pfui.qnle 135$ care le asi;
:a liberul acces la Dundre in zona cuprinsa intre punctele ile confluqi Siretului26. Actul .ugui agadar o zond 5 cu fluviul ule Iaffiiiei imunitate vamalS pentru braqovenii care vehiculau "r"u mdrfuri intre ora-

tirre.Ei de a-i {$Shige*d"-+tnul tp-{.e-ss"s}erp,1$l-i. l'1lillii

d:_\: cy:

clenumlrea eplscoplel manicT, care Se men{ine in titlul regal, Ia lvlzLcoDzd, transcarpatice rendscute, exprimd ingustarea ariei de expansiune a regatului in aceasti direclie, rezultat nu al unui program mai pulin ampolitice noi, dezvoltarea statelor romAnegti 6itios, dar aI unor realiti{i Jara RomAneascd gi Moldova, care aveau sa ingradeasci progresiv ]ncercarea de expansiune a regatului ungar dincoace de Carpafi qi sd anihileze in cele din urmi succesele ei. Cu in atitea alte situa{ii similare, cucerirea terltoriald angevrna a I lfost urmatA gi dincoace de Carpali nu numai de-instituirea unei organj-

lor gi Dundre, iar aceast6zon6 de irnunitate vamald presupunea exeriliul unei autoritlfi politice in acest teritoriu. Zece ani mai tirziu, Luovic asigura braEovenilor o noui zoni de comer! liler spre Marea Nea"negustbri pd, ,,fn ,,\arar iui Diiiiitrie ,,principele tatarilor(, ai

pentru ca Ei neau s[ circule nestingherili de vimi in regatul ungar, "aiiii

datii ecleziastice catolice, suti controlul ierarhiei regatului, dar Ei d-u-t-l t

asemeneA o ordine politicd in legdturi cu expansiunea regatului Ungariei in Mol-clova cle Jos,,; G. I. Brdtianu, fia(tilia istoricd. u descdlecatului Moldouei, it volTracl,itia istoricd d.espre intemeierea statelor romd.nesti, Bucur-eEti, 1945, p. 137; in realitate cpiscopia 4 avut, in timpul lui Ludovic, existen{fi efectivir, numai cd a sulerit c)c pe ulma vicisitudinilor situafiilor politice. lpolcia potr:ivit cSreia episcopia Milcor,'iei s-ar fi constituit pe teritoriul controlat in trecut clc,,un voievod local" a fost enun{atd de'C. Cihodaru, Constituir-ea statului leudat tnold,ouenesc ;i lupta pentru reali,Larea lui, in ,,Studii 9i cercetdri gtiinl,ifice*, Istoric, Iagi, XI, 1960, 1, p. bl-81.

23 ,,Attento igitur qrrod in partibus Cumaniae et aliarum pluriurn nationum infidelium infra fines llegni Ungarie constitutis, eo, qui salutis auctor et lumen de lumine verus deus est, illustrante, lumen ipsius fidei elucescere iam cepit, multis ex infidelibus ipsis ad ipsius agnitionem fidei iam conversis"; Hurmuzaki, I/2, D. 7*8. 2a Hurmuzaki, Il2, p. 22A-22L. z5 Ultirna men{iune a episcopiei Milcoviei in secolul al XIV*lea e din anul 1375: ,,de la 1375 pind in 1438 nu mai intilnim nici un episcop al Atlilcovului. Tocmai in 1438 incepe c| noud serie de episcopi Milcouiensi" (R. Rosetti, op, cit., p. 43): de fapt, episcopii Milcoviei iqi fac reaparilia incd din 1431; v. I. Filitti, Din Arh.ioele Vaticanului, I, Doc.umente pt'iuitoare Ia episeopatele catolice din Princi.pate, Bucure$ti, 1913, p. 42-43. 26 Hurmnzaki, XV/l, p. 7; Urltundenbuch zur Geschichte der Deutschen 'in Siebenbirgen, II (7342 bis 7390),hrsg. von F. W. Zimr4ermann und G. Miiller, Hermannstadt 1897,p. 152-153; cf. DRH, D, I, p. 72.

40

4l

gustorii bqaEovenisE poatd beneficia de avantajele similare in teritoriile acestuia?7. I FTE'f#iul asupra cdruia se intinsese domina{ia regatului angevin la sud qi risirit de Carpali in urrna succesului ofensivelor antitdtare a avut aEadar corespondent, sub raportul organizdrii ecleziastice, in dioceza Milcoviei gi ,a indeplinit funclia de zoni de libera circulalie pentru negustorii braqoveni, care fdceau legdtura intre bazinul pontic 9i TransilDar aspiraliile de dominalie ale regatului nu s-au limitat la aceastd zona relativ ingr-rstl; ele cuprindeau intregul teritoriu romAnesc transcarpatic, ]ara IlomAneasci, stat consolidat in deceniile antefigAfe, Ei Moldova, cirre incepe acum sa-Ei afirme identitatea istoricd. { -Ciocnirea dintre velcitir{ilc de dominatie ale regatului angevin la sud Ei*?Ssdrit de Carpali ;i hotirirea celor doui state de a-qi conserva Ei consolida existenta dc sinc stitdtoare a fost la originea repetatelor lnfruntdri militare gi politice dintre Ungaria, de o parte, Tara Romdneasca si Moldova, de altir partc. in imprejurdrile legate de aceste imfruntdri a apdrut Moldova ca stat dc sine stdtAf,qr Ei s-au definitivat structurile statale ale celor douA state romAne$ti.J
\^ ,:., a: ' rL' L 1^----

Iitatis divertendo rebellaverat et par multa tempora in rebellione permanserat, audita pietatis ac etiarn potestatis eiusdem Ludovici regis fama ad ipsum sponte, personaliter veniens, circa confinia ipsorum partium, ad pedes regie majestatis humotenus est prostraius et ad obedientiam ac fideiitatem debitam reductus; et integratus, solennia munera, xenia et clenodia praestando et suum dominiurn ac sanctam coronam recognoscendo, cum gaudio et laetitia, ad propria remeavit, ab illo tempore fidelitatem conservavit('?8. (,,Cuminsie4islain'pi4ile"-ami--nJite*-11n*pl-igqlpg,_F,?y'p_alo-tpreaplr-

in ternil, Alexandru Toievodul trapgglpin,supus staffiirii "dcedTuia,'care -ind-efid;tindu-se calea de timpui riposatului CeibT;Hfiifffi*se rascutase

\r

Marele Romdnii ;i si.tuafi,a creatd de ofensi,ua i.mpotriua tdtsri\or. t#q_d-". actiunea po; efort de resping-erg-"spre-slepa-al?t*{Ug:*ilJ*l i i*, il lono-ungard la Halici s-a repercutaf-masiv asupra'TomAnilor, cu efecte { imediatJ a-tupia celoi?in a-riia hegeinoiiiei.Tdttiiei-sdil--din vecindtatea ei -pe cale de consecifita; asdpra intregului popor roI Ei p" teimen lung Ei, I mdn. Trei nuclee de viali politici romAneasci au fost direct implicate' in desflsurdrile legate de campaniile impotriva Jdtarilor: fara RomA\\ ncascii, Moldova gi MargmureEu.l, 1 fara RomAneascda aderat la lupta impotriva_t_itarilor curind dupd dcclan;area ei. Indiciul cel mai de seamd ai acestei noi orientdri de poli\ ,l tici externA a fost reconcilierea cu regatul angevin, act care a pus capit intre cele doud state de campanialui Carol Robert in ,{ confruntarii deschise { 1330. Biograful lui Ludovic, I-g.Mp-Jirpave, relategzi in termeni exaltali faptul petrecut, potrivit scrierii sale, la inceputul domniei celui de ai doilga angevin: ,,Cum autem esset in partibus memoratis quidam princeps seu baro potentissimus, Alexander, Waywoda Transalpinus, ditioni eiusdem subiectus, qui tempore quondarn Caroii regis, patris sui, a via fide27 Unrkundenb'uch, II, p. 315; Hurmuzaki, l/2, p. 144; ,,nicdieri aiurea decit in Cetatea Albd nu putem aqeza pe acest prinf ,,tdtiiresc" poate - judecind dupi nume - creltinat, care va fi avut supt stdpinirea sa pbr{ile de jos ale Moldovei dincolo 5i dincoace de Prut"; N. Iorga, Stud,ii si documente, XXIV, p. 6; v. mai ales studiul de interes general pentru vremea ,,intemeierii" Moldovei, aI lui Gh. L Brdtianu, Demetrius princeps Tartarorunl,, ln ,,Revue des 6'tudes roumaines", IXX, 1965, p. 39-46; ipoteza lui H. Weczerka, Dcs mittelalterliclte urzd fruhmi,ttelalterliche Deutschtum im Fiirstentum Moldau, Miinchen, 1960, p. 47, potrivit clrg:ia Demetrius princeps Tartarorum ar fi Dimitrie Donskoi e imposibil5 Ei nu meriti discu{ie.

fidelitatii Ei rdmdsese vreme indelungatd in stare de rebeliune, aqzind venind la el de despre faima pietalii gi a puterii- _q!_esU.fi.",I9g-..I*ud,oxicbuni voie,'in persoand, la hofaiele acelor pdrli, s-a prosternat la pdmint, la picioarele majestSlii regale, revenind la aqcultalea qi {id,elitatqd-d,qtorate; qi reintegrat [in ascultare], preStind ofrande solemne, daruri qi odoardli recunoscind stdpinirea acestuia gi sfinta coroanS, s-a inapoiat cu veqi bucurie la ale saie, [qi] din vremea aceea a pdstrat fidelitatea.l() Concizia extremd a autorului qi lipsa altor izvoare referitoare la acest eveniment fac imposibilS reconstituirea contextului istoric al reconcilierii 'dintre f,udavi.g qi Nico[ae-AlgXandnu-*Dar indiferent dacd fap: ul a fijst consecin{a unei-piebiunf-mffia;e din partea 1ui Ludovic2e sau
urmarea iniliativei spontane a lui Nicolae Alexandru, cum lasd sa se in!eteagi biograful regelui ungar, reconcilierea a fost o noud recunoaqtere

- dupi cea cuprinsd in acordul dintre Carol RoLrert qi Basarab I - a existenlei ldrii RornAneqti ca"stat unitar. Pe temeiul acestei recunoagteri s-a realizat acordul dintre Ludovic si Nicolae Alexandru30.
26 Scriptores rerum hungaricarum, I, p. I74. 2s ,,In zilele acestui domnu venit-au Laioq craiul unguresc cu mulfime de os;ti in Jara Romdneasci, iar Alexandru Vodd, vdzind cd nu va putea sta impotrivS-i, plecd capul 9i merse la craiu cu mari daruri, cu o mie de grivine de aur, de s-au inchinat si si fdgddui cd-i va da dajde pe an. De aceasta foarte bine pdru craiului qi-l ddrui cu frumoase daruri qi-I slobozi ca sd domneascS cu pace"; Letopise[ul 'ldri,i Rttmdne;ti, ed. $t. Nicolaescu, in ,,Revista pentru istorie, arheologie qi filologie", XI, 1910,p. 106-107. - 3b Data gi'con{inutui acorduiui dintre Ludovic ai Nicolae Alexandru au fost diferit interpretate de istorici. Urmind indicalia izvorului, B. P. Hasdeu, D. Onciul, N. Iorga q.a, au situat evenimentul la ihceputul domniei lui Ludovic qi l-au inteipretat ca un indiciu aI participdrii Tdrii Rom6neqti la ofensiva impotriva tdtarilor. Aceastd interpretare a fost acceptatd in istoriografia romdnd pind la aparilia studiului lui E. Ldzirescu, Despre relaliile lui Nicolae Alerandru uoeuod cu ungtni,i,, in ,,Revist'a istorigi", XXXII, 1946, p. 115-139, care a deplasat evenimentul dintre lara Romdnea.scd dupi 1352; M. Holban, Contribulii tra studi.ul raporturilor pi Ungaria angeuind" (Problema stdpinirii efecti.ue a Seuerinului si a suzerani,tdfii in legdturd cu drumul Brdilei), in ,,Studii", XV, 1962, 2, p. 329-335, _situeazd reconcilierea in 1346, d'ar ii reduce rnult semnificafia, Argumentat a combdtut Z. PAcliganu deplasarea cronologicd a evenimentului, in recenzia ia studiul amintit al lrri E. Ldzdrescu, ln ,,Revista istoricd romdnd", XVIT,, 1947, !-2, P. 167-168, pledind v. 9i $t. ln favoarea andlui 1344. cind Ludovic s-a aflat efectiv in Transilvania;

42

43

flReconcilierea dintre cele.doud f4{i a restq[{i! iqtre.ele raportulde anulat ca urmare -'a suzeranitate-vasalitate instituit-inainte.-it-e lf;ffqiffHpahiei irii'Cdrol-Robert irnpotriva lui Basarab I in 1330. Termenii hcestui nou acord, interpretat cu timpul diferit de cei doi contractanli izvor al viitoarelor conflicte dintre

Stril! :opiei trans-ilgAne.ng11,

cu Nicolae Alexandru, Ludovic aminteEte ln termeni generali convenlia conve-nfie y (pacta) incheiatir cu 20 de ani in urmi. Potrivit regelui, ac-e""+.q!? :,. prevedea recunoa;terea formald a suzeranitblii regatului prin accep\ tarea derivalii de ia puteiba iegald a insemnelor propriei sale puteri ', qi implinirea obliga{iilor lega'te de rarportul starbilit3t; q,gfiunga utteri.gSri -Nicolac n a Iui Alexandru avea sd infirme categoric conceplia lui Ludovic "ilintre cele douf, [dri. Alte surse, inililcu privire la natura rapotturilof ,l recte, ne ingdduie sd intregirn informalia surnari a biografului lui Ludo-

ne sint decit indirect Ei vag cunosculi, intrucit textele in care au inscrise s:-au pierdut. Interpretind, intr-un moment de crizd acutd fost ilfaporturilor sale-cu Jara RomAneascd(ianuarie 1365), acordul tealizat,

Jara.RomAneasci

qi regatul angevin

in-tie;egXtql $nfiffi
olgns,lva rmpq_T-rrva

ffi.*A;ffifr6'di6

,re' IasA sd se intreyada nartisiparna.,4ehil-diptii

.ft.Gi na'ii . tarii care""s@-a,tk*

O acest iontext se afla qi ,,Alexandru aI lui Bilsarabasz. asemeneadesfd,f gurare nu se putea insd produce decit in leg6turA cu progresul puterii rei gatului ungar in rdsiritul qi sud-estul Europei. Apropierea Jirii RomAt nesti si a lui Nicolae Alexandru de papalitate, in condiliile date, a fost ! asadar una din consecinfele inlelegerii sale cu Ludovicas. Chiar daci conI tactele initiale au fost stabilite direct, prin misionari franciscani, reaclia I regelui Ungariei, pentru care, la fel ca qi pentru predecesorii sii, prot zelitismul confesional era un instrument de dominalie politici, a readus \ curind desfaqurarea raporturilor in acest domeniu pe figagul dorit: o-9, sub oblfdui\ar-rizarea catolicisrnului din Jq;a Roman-egpca f"o:! 39e-zatd e
gtetineseu, lara Romdneascd de Ia Basarab I ,,tntemeietorul" pind' la Mihai Viieazul, Bucuio5ti, 19?0, p. 34-35. Intreaga chestiune a fost readusd in diseulie in timpui din urmd cle S. Iosipescu, Despre unele controuerse ale istori,ei medi.ersale 1979, nr. 10' p' 1967-1974' ramd,ne$ti (sec. XIV), in ,,Revista de istorie", XXXII' sr I'Iurmuzaki, I/2, p.92-93; DRH, D, I, p. 78-80. 32Hurmuzaki, IlI, p.697*698; DRH, D, I, p. 60-ii1. i ra V. in acest sens opinia lui N. Iorga, Istoria romdnilor, IlI, Bucureqti, 193.7, p. l8b; opinie rliferita la id. Holban, op. cit., p. 331. Existe-nla. urrui .acord timpuriu de un act regal din i"t.o-i,uAovic de Anjou qi Nicolae Alexandru e confirmatd;i a.tiri f:+Z c6r'e aminieqte'campania lui Carol Robert in 1330,,contra Bozorod OlaG. Gyiirffi, Ada.tol{' a romd'nole, XIII cum tunc regni et sancte corone infidelem..."; szdzad,i tiirtineteihez ds a romd.m allam kezdeteihez, in ,,Tiirtenelmi Szemle", VII, 1964,I, p. 561-562.
1S

i Ung*ri" l,,ot""hi romani comniblaniesiri partibuf[iffinrie Transilvinii, papd in fruntaqii romAni nominaliza{i Sirmiis(); Uttratpinis I Uttrafpinis et Sirmiis(); intre fruntaqii romAni nominaliza{i de papd-in J

i romAnilor

vic qi interpretarea ins5qi a acestuia. In primul rind, noua orientare a lui Nicolae Alexandru a readus lara in sfera de ac[iune a cato]icismului. inregistrind modificarea petrecuti in aria de influenti a regatului ungar, -papa Clement al Vl-lea, legind mari speranle de ceea ce era un simplu ad'-poliiic'-Eenffiela, in toamna anului 1345, convertirea sau inelinarea,spre cq"nfgpsiunela catolicism -a
din Transilvania. Sirmium si Tara llomdneasca, dependenti"-de

' *TtitTtit ln luptele pentru inldturarea hegemonrer de dffiIicati prob"b.tlSb mai inainte tdtare ca Ei romanii-iin'T;; haman'eaSc5,^dar Moldova,.doui autonomii po"Ei, a""ii ."""qiia, au fosLdtri .tlin:lv1iiiiam.ureg vreme. EXpansiulitice romdneqtia ciror evolulie s-a impletit in aceastd
ip"" rasarit a regatelor polon 9i ungar,. qf-elsjva lor conjugatd in cne"u" i,vla"amurequt gi Motaova au intrelinut strinse zatul'Halici _- stat "-r "u"" implicat direct in aciiune-qi .au-precipitat procesele solegaiuri --l"-ag de desfdEurarein cele doud !6ri rom6neqti.
de aI a
t-

f:i$ffitiiJ'j oriale d*xhiSn*de'infoiu&enea.".Eloaxdei*de,*AlJJtu p,ffim"tor terit

r+ y. confirmarea mai tirziu a acestei mdsuri de cdtre vtadis]av I, fiul 5i sucp' 98-99' cesorul i,ri lti"ofuu Ale;;;d;u;-Hurmuzaki, I/2r -P.148-149; DRH, D, I, ri N. Iorga, Istotia rorndnilor,Ill, P. LB5-186' ro punctul de veJere tradilionat'al medievisticii romAneqti, care e qi cel mai intemeiat. e exprimat deosebit de limpede de Gh. L Brdtianu: ,,Mais apr6s le de6f t. mort du Khan Uzbek, le ,,grand-Bassarab" errvoie en 1345 son riiir"-Unig..u -fuit" sa paix avec le noriveau' roi de Hongrie, Louis d'Anjou' Le iffi-af"""irAre 6;Crois de Tra'nsylvanie entreprend deux ans plus tard I'expedition al;;i";a;,aeia-aes Caipates q"il6oritit dr une grinde victoire sur les Tatars, dont la iradti.tion historique roumaine i garde unisouvenir confus. Sans doute la-.qrincipaut6 .trilaqr" i pisse d ce moment-de I'alliance mongole dans le sVs.te4epolitique oppoI'avant garde orientale des monarchies catholiques de tologne au*""" il-ii; "rf feu" rutle de vingt-cin_q.anscontre -les-Tatareset les Lithu-a.i'aJ'u""L"rc,'a;;; sw-vicina et cetutda AIbd, Bucarest, 1935,p.' 117-1-18;v. 9-iAl' niens* Eecherches (1310nasaiab it Graide, fondatore- d,9I primo stato rorneno indi'p,l3ndente ill"tlut", liSZl; ,,n*"murale,,, i,'fgnd, p. .62-63. Exiinderea spre-rdsdrit a Tdrii Rom6neEti Mie-i"fudistiati ae actu-i Fat"ia.iriei constantinopolitane din 1359 care instituie de cu scaunul metropolitan in curs no-aGti,-,lnvecinatAj-_g_cgm ;d;;Ifi-ttii *'""1T'j;;r;; disparitie'de Ia Vicina in Hurmuzaki, XIV/I' p' 2' i;;6; M.i"i"u" Minirter'ae^qu1, supra diximus. capitulum !"1":lI3: rat in 6oemia, quando in Valaclia et civitate Seret frater Blasius, una cum rratre

45

niilor polono-ungare la Halici Ei a presiunilor confesionale care le-au insolit, e indiciul implicarii-Moldovei in marile desfdquriri militare Ei.poIitice deciansate de ofensiva puterilor catolice in aria de dominalie a foq{t49i-tgg--f-9rryq!iuHoardei de Aur. Nu muIli an^fmai ti"rir,*t1tpl"
idi

i de afirmare
ona

flp6Trecute acum in aceastd zon5, se poate afirm-a cu probabilitate ci ea a fost cuprinsi in aria de dominalie directd a Ungafi" in 1347, in urma consolidirii poziliilor regatului in sgd, mani"iei. fest'ata prin crearea episcopiei Milcoviei38, fie, cel mai tirziu, in 1349, o datd cu lichidarea autonomiei haliciene de catre regatul polon3g.

ii politice romdneqti in institulie a put:rii rede in*itr*irea"cp{rllatu]ul ffim6ninlati le. Comunitatea _cnezilor maramuresenl, In lrunte-cu volevodur, _!ry nobililor - titulari de privilegii regale -i fie inlbadfiTET-qiFgatia b'
ne s-a lnsimti

tia

ramuresul era inveci-

nat teritorial Ei cu care intrelinuse intense leg[turi. apgginlgll

-gg

rea sub lovi t-inain din Cuhea, menb@ gale.@@ilan daE6u tendintc de transformare in dinastie feudald, se grupeazd adverbil sub presiunea sarii politicii angevine. lnldturat din voievodat regalita[ii, ca ,,infidelll fala dg qo!99t5, Egg{q1 potrivesc pttlg$i
ramuresnl
. rw i v | r : ; r i ; '1 ! t '

GiulffiIfr--Im-eg,

al

carora se allau neam

in derr-urrtd tdFffi6ifl

i"-a;fi ffi

nirile cneziaie confirmate prin privilegii regalei*Hfif,-delimitate ;i reambulite de reprezentanlii capiUului unei biserici catolice; cnezii sint atraqi

I rlo a:'-fr ;;Ff"-,liffi.sitil}trf, ..servlentes regls*. SIanIffi s_.,ffi ntesregis(.stdb-l-

cale. a cnezilor maratnureseni *'- r '" - '- e "- '# "._ AJ;"^

nea lui Boedefr,levenit de frat{

intre timP ,,

wadMarco martyrii coronam fortiter adipis_cebatur, ibique sepulti XIV Junii L. miiorr.tm seu trium ord"inum a s. Francisco institutorurn' gq.-tertia' ii;g;",--An;a-Iis itf <iSzS-13,e6), Claras Aquas, 1932, p. 287; pentru d'ata corectii - inilial -evea-se ii petreiut in 1549 - v. C. Auner, Dpi'scopi'aMilca"i*utii"f-f"tJse'donsiaerat uiei in ueacul al XIV-Iea, ,,Revisti catolicd", TII, 1914, 1' p' 90; .cf' Gh' Moisescu, op. cit.. p. BT. Reactia ur,iititlnd atestatd la Siret in 1340a coincis cu vehementele fel'semnalate, in acela9i an, de multiple -izvoare in Rusia "ii"ii"itiri-ae-"c"ii^ii qi in Lituania; cf. wl. Abraham, on. 9it., P. 183, 187, 191' 209-210. haliciand gi apoi 'Got6vei, a8 St. S. fnd,reptdri cronologice, p. 105 1i L'etat roumain de l'est des Carpates, p. 4BB-490. $s Aceasti clin ui'ma datd ni se pare cea mai probabiid; prezenla lui Ludovic ln Transilvania in vara qi toamna acestui an e indiciul unor insemnate _actilni militare in zona transcarp'atic5; v. DIl?, C, IV, p. 49L-520; incS cle la 11 iulie, T-uvene{ieniloi ci prezen{a lui era solicitatd ln Transilvania: ,,et pro' ao.ri" 't nobis l-rumiliter et devote "ituu nunc ineole ejusdem regni nostri videlicet Transilvani supplicaveruntl ut ad eos causa visitationis accedere dignarernur ..."; Monumenta Hiitorica, Acta ertera, II, ed. Wenzel Gustav, . Budapest, 1875, p.- 360Hiigariae p. 362*563 9i 370; v. 9i R. Popa, lucrarea citatd la nota urmdtoare, 361;"v. fi p. 245. ' 40 pentru tot ceea ce priveqte istoria social-politicd a Maramure,gului,,_v._monografia funclamentala a ftil R. Popa, Tara Maram,ure;ului in ueacul al XIV-lea, BucureEti, 1970 (cu bibliografia completd).

.{5riiqt.

Intervenlia
d,ere na in tate.

r -piln gd?6 procesele gdlase procesele de Eienie fn aiii-ul?frEtori, factigteg-iegele paniile regale Ia rdsdri piSti

rplijFlul _regatprin pqTticP.?l9ejgigtarit de rege, ea' rccordFe4lgez,A-

conf isc;ET?blfr_niului D-tqEg$Pqtilor. hor dolni+-aialtaramur9s:-spriillitd

41 I. Mihalyi, Diplome rtuaramuretene .p. 26-28. 42 I. Mihalyi, op. cit., P. 37-40'

r,

din

secolul

XIV

;i

XV,

Sighet, 1900'

46

47

Tdcerea izvoarelor cu privire la evenimentele de la sud Ei rdsdrit de'Carpafi dupd succesul ofensivei antitdtare e intreruptd in 135g cind, brusc, informalii din direcqii diferite semnaleazd insemnate desfdqurdri, in cadrul cbrora miqcarea de emancipare politicd a romAnilor se precipitd, luind cj nebdnuitd amploare. naiul rd lei irnpo.triya

nduntrtil-ifl-E-port cu ceilalfi voievozi qi cu boierime-a" dGre ar $i o inAl{are a statutului ldrii pe plan extern; implicqlia principali

dft gffi #*;,""1+,#m"#x,ftfr i""t'iiffi 5#gr,l#*

u u \ . v ^ f r^ r. _ v r t t t -_-------J

"'t uG
tere 1um6i5E5lTEil?6astd

e@deta revendicare infrunta direct

o suzeranitatea

U
11 useser !i tere qi prestigiu. Rdzboiul victorios pe care il purtase impotriva Venetiei l-a irdgq in stEpinirea {drmu}ui dalmat (lSffi),"tur campaniiTE-ilffiEpfifi-se in Serbia, indata dupi sfiffiTilfi6iiliiirntrarlr cu repuDtlca lagunelor, au readus sub d-ominalia sa teritoriile pierdute de regat in deceniile anterioare (135p). In urma acestor victorii, pozi\ia cle forta a regatului ungar in sud-estul Europei a sporit considerabil.

lui Ludovic, pretenlia acestuia de a avea dreptul sd-l investeascd pe voie* vodul ,,transalpin6{ in voievodatul !5rii RomaneEti. Actul dip 1359 al lui Nicolae Alexandru, infdptuit in cooperare cu Bizanlul, era contestarea categoricd a pretenliei tui Ludovic de a exercita o autoritate superioarA A Supra Jarii Ro mdneEtiaa. Ci {iva ani mai tirziu, carei le crea :olitica sa pr 'oclar fiaflffi26 di sIav.-----i--T- Iul Nicolae Al Ilul i|*le$!* aT rea cara(

L'rc

iciul

ude suveranitat6 intr-o zon

care fie aceastaas. in de unei

rmP' P

ac
e venrtrurl care era vama

ura lntre Nicola.eAlexandru si Ludovic de

lntiietatea v o i c v o d u l u i cl e A rges dS i :Lt_a .c" ei l al l i -

43 lstoricii romdni au interpretat privilegiul ' lui Ludovic pentrq negustorii trraSoveni Iie clr un inriitiu aI dorninafiei efective a rego]ui angevin lri r-i.sdrit si sud tle Carpali, fit'ea o manifesiare a suzeranitlfii pe care o excrcita sau o revendica ln acest('tt'ritorii: intre cei dintii se afld N. rorga, Istoria comu.lLLlt-ti rom6.nesr:, I, .ed._2, Rucure51.i, 1925, p. 6+; E. Ldzdrescu, citat gi urmat cte Gh. Brdtianu, -I-e.rl rois de llott.clt'ie et les Principautds Roumaines au XIV-e sib-cle, in..Bulletin de ia sect ion h isto ,itlu,'rlc l' Ac adi' m ie Roum aine", 28, lg 4 7 , p . B 6 - 8 7 . c c a d c a d o i . i a i n terpretare e lcJ-:r'ezentatS. precddere de p. p. panaitescu. Mirr:ea cel Bdtrin si cu suzeranitatea urtgyureascd, Bucuregti, 1938, p, b (extras dih ,,Analele Academiei Romene", Mem. se'r.1,., ist., s. 1II, t. XX) 9i de M. Hoiban, C'ontributii la stud,i,ut raportur:lor ,lintra '' ara llomi,ncascd ;i Ungaria angeuind, p. 338-342.

s-a legat [fa!a de noi] cii Ei scrisorile intocmite intre noi Ei el, _cu privire If anumite inlelegeri, ddri gi [. ..], cuvenite noui in temeiul stdplnirii noastre fireEti, ,1Eifiinacal apoi, murind eI, fiul sdu Vladislav, urmind relele deprindeii parintegti, [. . . nerecunoscindu-ne] citugi de pulin de stdpin ai sau firesc, fard a ne intreba Ei a ne cere invoirea, insugindu-qi in pomenita noastrd Jard Rom6neascd,ce ni se cuvine noud dup6 dreptul si rinduiala naEterii, numirea sa mincinoasd [de domn], - intru infiuntarea dornnului [sdu] de la care trebuia sd capete el semnele puterii sa1e,a cutezat sd treacd in locul [. . .] tatdlui sdu in scaunul sus-pomenitei noastre fdri RomAnegti [. . .] cu invoirea trdddtoare Ei tainica inlelegere a romAnilor gi a locuitorilor acelei !dri' . .(45. ' -Proclamalia regalfl exprimb cit se poate de clar atit situatia noua creati de actul din 1359 al lui Nicolae Alexandru - revendicarea doniniei autocrate qi toate irnplicatiite i -, cit 9i pretenlia de suzeranitate" a lui Ludovic gi indeosebi varianta de suzeranitate pe ca're o preconizase in raporturile sale cu Tara Romdneascd. I naj creare,aMitropoiiei Tarii RomAneEti in
atriarhia din Constan

*, I{urmuzaki, XIV, 1, p. 1-6; cf. $. Papacoste'a, /-a fondati,on de la Vala.chi.e I Zt cte.Io Mold,auie'et les Roimains de Transgluanie: une n,ouuelle source,in,,Rcuue Roum,aine d'Histoire", XVII, 1978, 3, p. 391-392. rs Flurmuzaki, I/2, p.92-93 qi DRH, D, I, 1977, p. 78-80; cf. $" PaPacostea, op. cit., p. 392.
4 Goneza giatului in evul mediu romanesc

48

4S

\)

i cu cnezatul Halici -

ssg5fgs din urmi

avea

Carpali'"iifriE
afirmirii:E putera rega

dinastii ale Moldovei a fost infiptuit*

numea ,,!ara noastra a lvloldoveiSTar
l e> , de ,,

aceste rinduri voim sd ajungi Ia cunoEtiqla tutuxor cd indlfimea noastre, 'preastrdlucita aducindu-gi aminte ae feluii.tele fapte & creaing gi de vrednicie a credincioaselor slujbe ale lui Dragoq, fiui lui Gyula, credinciosul nostru romAn din MaramureE, slujbe pe care qtim cd le-a fdcut qi le-a adus maiest[tii noastre, potrivit cu cerinlele stdrii gi putinlei lui, in cele mai multe treburi qi rizboaie ale noastre, incredinfate qi date in seama lui Ei mai cu osebire in reagezarea{drii noastre a Moldovei (,,in restauratione terre nostre Moldavane. . .'() potrivit iscusitei- sale vrednicii, cind a intors cu veghetoare grijd gi cu neobositd stradanie pe calea .statornicei credinle ce trebuie pdstrati cdtre coroana regeascd pe mulli romAni razvrdtifi, raticili din calea credin{ei datorate. . .((aB. Expedilia in Moldova s-a desfSgurg!*lgh manda Ludovic sau
hr supravegherea Participarea I deosebit car sa dj

survenit5. o dati cu rea

fficit
rare a

de im rin

mu
gatul.ii

u1

u
mgramureqene Ia expeditia

1e

irsitul anului 1359 si Ia i:ncenutulanului 13 ."--....

cnezimii din Moldova si 1onEt-aJe-mifiTtfi5rvrc tmposli de citre tudovic a imposi

t lui Jan cestui eoisod controversat, pgLqnlLglrcrngli""*{_g.gnul din pretendenlii in luptd pentru puterearsuprema in Moldova, SIC{An, au pitruns in lard dar au fost infrinli'de fratele acestuia, Petfif,f Oe ai sai, cu-coircursul celor pe care izvorul menlionat ii nurn"e,Ete. ,,trrrovinciales hungarorum6(, denumire care ii desemneazaprobabil pe rnaramureEeni si care, in orice caz, indicd o legdturd cu Ungaria angevind. re-{lt_a!.g_i-1-.zilele Cazimir lui \ " Wva,"a-cdrei uriiiistorici, fAri argumi$fe .iedisivd; a-iigq_t-FFqbaI f.-tqqt -"-qg!9gla[de fl to6 iriTffi mmcEt b-eDlugosz sau in inii imediat urmdtoris{ei5Tost I t_
I

itdfii de a stapini direct Moldova .*-. "t Stq:t

e sub

46 O. Halecki, op. cit., p. 49-52. a7 $. Papacoslea, op. cit., p. 392-393. {$ a8 l. Mil-ralyi, op. cit., p.37-39; DRH, D, I, p.75-7& a8 Din Segna, un corespondent comunica dogelui Veneliei, la 16 ianuarie ,1360: ,,Praeterea domini mi, habui a domino banno, quod dominus rex ivit in exercitu ad Transilvanas partes, tamen nescio si ita est, quia de hinc veridice minime scire possum"; S. Ljubid, Listine in Monumentq. spectantia hi,storiam Slauorum Meridionalium, IV, Zagreb, 1874, p. 22; la 27 februarie 1360, dogele era informat de acelaEi corespondent sosit la Buda la 2 februarie ,,ubi habui, quod dominus rex omnino erat reversurus citra carnisprivium ab exercitu suo de partibus transilvanis"l de fapt regele s-a inapoiat din expedi{ie la 14 februarie L360; i.bidem, p. 13

50 ,,Moldova lui Dragoq nu era decit o cdpitdnie regaid. Dar Ludovic, ci-remind pe un voievod maramuresean, nu o fScea numai pentru cd regalilatea cea noud, francezd, se sprijinea pe astfel de rnilites, de cavaleri, pretutindeni, ci pentru c6 recuno$tea prin 'aceasta chiar caracterutr romAnesc al linutului cucerit"; N. Iorgan Istoria rom6,nilor, III, p. 209. 51 Interpretarea cronologicd corectd a acestei convergente intre gtirea cuprinsd de actul lui Ludovic de Anjou in favoarea lui DragoS si traditia moldoveand a intemeierii se afld la I. Mihalyi, op. cit., p.40, nota 1. 5z Expeditia polond in Moldova in vremea Iui Cazimir cel Mare a fost foarte diferit interpretatd de specialiEtii istoriei Moldovei qi ai relaliilor moldo-polone in evul mediu. Dezbaterea s-a fixat atit asupra re'alitdlii insdqi a acestei. expedi{ii in zilele lui Cazimir, contestati de unii istorici, cit fi asupra datei cind ea s-a petrepersonajelor implicate in ac{iune. Fdrd a intra in detaliul procut qi a identitdlii blemei, cdreia sperirn sd-i consacr5m un studiu aparte, indicdm clteva din concluziile noastre cu privire la acest mult discutat episod. Autenticitatea insdqi a fap-

50

5r

I .rr*..r"u

l.,,
r

rAsc

I acum prd
' drhtlr thtr

de regatul polon. Acfiunea militard polond a marcat cea 'dintii fnfruntare de interese intre Polonia qi Ungaria pentru Moldova, rival.itate care avea si devini in deceniile urm5toare, una din realitdlile 'dominante ale reialiilor internalionale in Europa risariteand. ungar

triumf6T-Eiii6i anirn fti

goq 91 tt gelur ln .luaramure$. 'petrecute n, ,,infidel-ul notbrru" al r=/

in Moldova in 1364-1365 si 4esf3qurdqile. Evcnirncntcle dim anii urmrtori in cele doud lari romaneEti@ qi tia senerali it situatiei _in EuTOFA-ffiSEiiTeand sud:estice, in funclie de o noUa-etfrji-a--6niliadei, deschisa in anii anteriori. Succeseleregelui CipruTiri*?6-i?ilT-6'6-lffiignan, in lupta impotriva turcilor din Asia Mici trezit speran{e disproporcucerirea Adaliei la 24 august 136153 lionatc in comparalie cu faptul care le-a declanqat. Incitat de acest suc-

tului ni se pare dacd nu indiscutabilS cel pu{in foarte probabild, dat fiind cd cele doui izvoare principale care ni-l comunicd, Jan Dlugosz, HistorQte polonicae li'bri XIII, in Opera omnia, ed. A. Przezdiecki, t. XIl, p.277-278 Ei Filippo Buo-naccorsi *1962, p. Callimachus, Vita et mores Sbi,gnei,cardinalis, ed. I. Lichoirska, Varsovie, ceea ce privepte 4ucleul desfdgurdrii qi deosebit 28-32, il inregistreazd similar in i;1 privinla cad'r:ului in care o plaseazd. Pentru ambii istorici expedilia polond, la care a participat bunit:ul cardinalului Sbigniew Olesnicki, ce a avut loc in timpul indicd chiar anul 1359 -, a inregistrat succese ini{iale lui Cazimir-Dlugosz qi s-a incheiat cu o infringere; atra5i intr-o pddure, ai cdrei copaci Tuseserd dinainte tdiafi, pentru .a fi rostogolili asupra invadatorilor, polonii au fost stiiviti sub povara lor. Atit Dlugosz cit gi Callimachus incadreaz6 aeeste date elementare - cunos<rrte probabil din insemndrile familiei Olesnicki, cu care ambii s-au aflat in strinse legAturi - intr-o fabulafie bogat6. ln vreme insd ce la Callimachus, incadrarea e de pe ,domeniul fictiunii pure, de inspirafie umanistS, ia Dlugosz ea se intemeiazd :solidele sale cuno$tinte de istorie a Moldovei in secolul al XV-lea. $i Dlugosz insd :ti-a redactat pasajul avind ln fafd un model clasic din care s-a inspirat sub raportul formal, Titus LiVius, cum s-a dovedit in timpul din urmd; cf. Wl. Mady{q, Iohannes 7,6nginus Dlugosz als Vorldufer des Humanismus i,n Polen, in vol. RenaTi.sance und" Hurnanismus in Mittel- und, Ostewopa, II, Berlin, L962, p. 187-189. Dacd, aqa cum credem, faptul a fost real 9i s-a petrecut in timpul Iui Cazimir icel Mare, data nu poate fi declt sau cea indicatd de Dlugosz, 1359, cind in Moldova :a avut loc infruntarea intre doud direc{ii politice antagoniste, sau, cel mai tirziu, in anii imediat urmdtori, in legdturd cu evenimentele petrecute in 1359; pentru ,relativ bogata bibliografie consacratd evenimentului, v, C. Racovi{d, Inceputuri'Ie su.zeranit:dl,i.i polone asupra Moldouei,, in ,,Revista istoricd romdn6", X, 1940, p. 240* 244; P.. P. Panaitescu, Di,tz i,storia luptei pentru independen$a Moldouei in aea,cul ,aL XIV-Xea. Prinele lupte pentru independenld ale fdri.lor romdne, in ,,Studii", IX, 1956, p. 95-11.5; I. Corfus, Pagini d.e i.stori'e romdneascd in noi publicalii,' polone, 'i1 ,,Anuarul Institutului ile istorie gi arheologie", Iaqi, V, 1968, p. 218-219; mai recent, $t. . Gorovei, op. cit., p. 115-118; pentru stadiul actual al dezbaterii, v. P. W, Knoli, op. cit., p. 24I-248 (anexa: Moldatsi,a and, Podolia in the reign of Casimir\. "t A Historll of the Crusades, III:. The tourteenth and fifteenth centuries, ed. \ hy 1{"'W- Tl,azard,Wisconsin, London, 1975,p. 353.

ces .;i influenlat de regele insuEi, care a intreprins in anii.urmdtori un turneu de propagandl in Europa pentru a cistiga sprijin in veSler& unei mari acliuni impotriva islarnului, papa Urban al V-lea proclama la 12 ,aprilie 1363 cruciada generald (passagiurn generale) pentru anul 13655{. Spiritul cruciadei s-a propagat qi in Europa. central-resiriteani; popasul regelui Ciprului la Cracovia, la curtea polond, a fost prilejul unei importante reuniuni de capete incoronate gi alte personalitd{i, care qi-air dat asentimentul Ia programul de cruciadd aI lui Petru I de Lusignan, devenit acum program papa155. Dar protagoniEtii cruciadei din acbasti parte a Europei nu intenlionau se se angajeze in linuturile indepdrtate spre care ii chema regele Ciprului. Cruciada lor avea sd se desfdEoare' ca qi in trecut, in aria cuprinsi in propriul lor program de expansiune teritoriald. _ Doud mari initiative adoptate de Ungaria qi Polonia in anii imediat urrnAtori reuniunii de Ia Cracovia gi neindoielnic in legdturd nemijlocitd cu aceasta au adus o noue insemnatd modificare in situalia politicd a Eunopei rdsdritcne si sud-estice. ln primdvara anului L3,64 Ludovic de Anjou intreprinde o mare expeditie Ia Vidin. oraq pe care il cuceregtenu muit timp dupi aceasta qi ii incorporelZd in regit, iuindu-l in captivi'a

lx-."s;,1'lli"rffi *i jl":*1i""#i*1Hi"m,xt5;,fl:"11 ltl:

pinirea sa directd sau indirectd, cu titlu feudal, cea mai mare parte a vechiului cnezat rus apusean desprins din Rusia Kievian65?. V anului 'T-::: )
contrnu
SE SUSt

t
I
i

t clova. c I reg6*i; resistie

'de
mini distan

ooua m hegemo intr-o e

estare slmulta alu angevin5. Rez ten!4 c_gfordoud ne mai larBd , : opozitie fa ti de

- ,i _ - .ffi

emancrparea ntegrat deaU a-lEpaTilIFa

" Ibidem, p. 354; in lUna urmirtoare, papa i-a adus la cunogtinld lui Ludovic hotirirea sa de a proclama cruciada generalS qi i-a solicitat ajutor pentru regele Ciprului; Hurmuzaki, I/2, p. 83-85. 5s S. Steinherz, Die. Bezi,ehungen Ludtaigs I. uon Ungarn zu KarI lV., II, Die Jahre 1358*137.3, in ,,Mittheilungen des Instituts fiir Osterreichische Geschichte", IX, IBBB, p. 558*559; M. de Ferdinandy, Ludtaig I. uon Ungarn (1342-1382), in ,,Siidostforschungen", XXXI, 1972, p. 61; St. Zajoczkowski, WiIheIm de Machput i Histoiego toi,ad,omo$ci, do dziej6u Polski i, Litwy tu XIV wi,elaq in ,,Kwartalnik r:iczny", XLIII, 1929, p.2L7-228; R. Grodecki, Kongtes Krako'tDslti to roku 1364, o r Warszawa, 1939, p. 75*77. "b Asupra ac{iunii lui Ludovic la Vidin, v. mai recent, M. Holban, Contribufi la studiul raporturilor dintre lara Romdneascd si Ungaria in legd.turd. cu problenta Vidinului, in ,,Studii qi rnateriale de istorie medie", I, 1956, p. 7-62, cu bibliografia problemei. 57 P. W. Knoll, op. cit., p, 765-167.

52

53

dirr

ianuarie 1

e1

Conflictul dintre regele Ungariei si de acest antagonism fundamental Si ali

s-a ardtat refractar fatd de solicitarile

ul Tdrii Rornd n impi-fliva do-

tei; d; acuza\ie impotriva politicii lui Nicolae Alexandru 9i fiului 9i succein esenld se reduc la unul: refuzul de a resorului sdu Vladisiu.t "ate

regale de a participfflHteprimarea

rAscoalei pc care probabil chiar o sprijinea. Cum atitudinea domnului I rornAn constituia o- primejdie pentru situalia regatuhri la Vidin qi pgntru I re*.-!ol3: t , ir,t."gut program bitcanic Ei de cruciada aI lUt+f&y+g qi oro;rni z eaz i za o c i ri bl A ac ti une I i f n4cra ci oti mi no nri moi g$PF mrl l tara. de l a g,,du-bla rAlte sa,etimi.no pri di c .f $ DundrE sl din Transilvan_ia.de zdrobire a fortei mihtare a laril f(omal +...".l 6 u l t,l vb l " Y." "

{ili"ittmiffi-i6.t-iifrTfrU,
fl i reu

ia cet6T6i-5inffo;fi{"l"ar cea-ae la Dundre nu a referd Ia un faPt ulterior -_

\ decit sA ocupe cetatea Severinuluioo.Luind initiativa in urma respingerii asaltului lui Ludovic. V-Iadislavtresc-Ia rindul siu Dundrea qi intri in Vi; succes.defensiv si ofensiv, al Tarii RomAnegti a modificat -Dublul .un.iu1T*dttr;it"*l; otnarda &6 los. Comprbmisul realizailntre rege qi Eprimi fidel rezultatul infruntdrii lor dgniil in urrna acestof:dies-fdEuXAii iriiaarut larg al raportului de foite general dintre regatul ungar qi Jara
Romdneascd.

u moa

i, piintr-un Eir
iferite*de"PoliticA interh

Taia noriia;i"as"j."m4.{*a
na anului $$$ cidd Vl reconcili transalpinr.lstt5e, pridominatia directi a lui Ludovic la vidin creia o situalie deosebit d-e Rom.dneasca,ameninlatd acum 9i din sud de pu[1"gilil; 6;t"" Jara Iitic eira o necesitate nirea Vidinului rresc sao ovlc cu

nala_in_ deCeii"!fiff mitor.

blqi islav a insemnat

tului, prin mijlocirea raporturiior feudo-vasalice, Ludovic concedeazl

6u Pentru evenimentele din 1368-1369, v. M. Holban, contribu[ie la studiul si $t' $teraporturilor d,intre lara Romd,neascd, Ungari,a angeuind', n.-!2-50;-cf' N. Constahtinescu, Vladislau I, 1364-1377, BucureEti, fdirescu, op. cit., p.'42-43; 1979, p. 103-125 (+i bibliocrafia aferentd). 6i- Intrarea lui Vlaicu la Vidin Ei reaclia Iocalnicilor impotriva cdlugdrilor franciscani care procedaserd la convertirea 1n masd a populafiei, sub protecl-ia- autoritdlilor re$ate, a intrat larg in circuitul informaliei -contemporan:j_.tt. L. Waddingus' -254-255;,chronicon "twinbru*,Yfii ob' (hi7*r376), Quaracchi; 1942, p' Aii"t"t ieruantis proui,nciae nosiae Argeniiitae ord.inis S. Francesci Seraphi'ci, ed. E. Ferrnendzin, ,,Starine", 22, L890, p. LI-L2. bb ,

era un av tru Vladislav,

:elgr*uggerg!*YL

ra,-

58 I. Mihalyi, op. ci.t.,p. 56-bB; DRH, D, I, p' 80-83' 5e DRH, D, I, p. 83-84'

54

I L

in 1368-1369 *

si

incd inainte de conflic-

DUnArii, in sensul politiciilui Ludovic, lupta cr-rturcii 9i cu alialii lor din foratul de Tirnovo6.3. erclaf adicd aI statutului insernnatei artere a I)in punct de vedere

rllva.niil=

pa _uu 'gurile :i-de

fura nqqs

un insemnat succes, Dacd ppiv_i ul 368 a"-creat

toatd

":t

modificat situalia politicd ln Peninsula Balcanici. Dupd ce a aEteptat zadarnic cruciada, Bizanlul, unde factorii bisericeEti, larg sprijinili de populalie, erau refractari cooperdrii, cu Apusul, cu prelul Unirii, inclini spre acgfptarea suzeranitdtii turcegti. In primivara anului 137jo.cind Ioan al V-lea Paleologul il insoteEtepe Murad intr-una din campaniile sale din Asia Micd, noua orientare a politicii bizantine era fapt implinit6?. Ea avea sd antreneze in anii urmdtori qi alli factori politici din Europa rdsdriteand gi sud-estic5, ameninlali de expansiunea regatului ungar qi de prozelitismul slu confesional. incep sd apari si indiciile re- I Din anul 1373, daci nu chiar din 1,372, \ gi confliciuiui intre .fara Rom"gnS.egca' regatul'angevinffi. Ip \"r"nia"rii rlartig 1373, Ludovic interziie importul saril-5llu farg Romdneascd in rlpatul SHtf". -., mai \F"+-j.<.f:--oaoa drisorffidictia 1373in e
---;--,' r,lnzirii mirfu c.. ..turcrlor sr roma-._i*---'4^ r{lor ich-isrnaticikTo;3ffiTil-al modificArii direciiei de politica externd a Thril RomAnesti. ln vara anului urrrlbtor, 1374, unii boieri din Jara Rol_-:; a

rein tgfragan aI episcopului Transilv?niei in.l$Sgn@.4 predecesorului sAusD. rl@a -". Cqopeyare4lestaurati in ilog intre Vladislav gi*I-udov!c de $npg*tru evea s5'fie nrult mai dUfabila decit cea antenoafa. Heconcllrerea nu aco-

rnAneasci, rf,sculafi desigur impotriva domnului, se refugiazi in Ungaria, iar l-udovic igi rczervd inci atitudineaTt; faptul e indiciul tensiunii care se instaurase in raporturile dintre regele Ungariei gi domnul romdn, dar care nu ajunsesc'rriinca la conflict deschis. Scurt timp dupd aceasta,domnul Jarii RomAne;ti pierde posesiunile linute cu titlu feudal de la Ludovic. Cel mai tirziu in 13J6* dacA nu incb din anul precedent, rizboiul a izbucnit intre cele do,if;Jfii; eI s-a integrat intr-una din cele mdl mari incerciri a popoarelor aflate in aria de expansiune a regatului angevin de a se elibera de sub presiunea sau dbminalia acestuia.

Izvorul

narativ

ungar, extrem

de

Dnr gestul impiratului nu a fost urmat de contravaloarea agteptata" In cltt<luunui gir de acliuni - intre care sq inscriu Ei luptele lui VladisIAV crr ol;omanii _-. noua cruciadd de salvare a Bizanlutrui nu a avut loc" Plerzlnd initiativa preluati cu succes in 1365-1366, mai ales prin rec_ueet'lreu (iall.ipolei de cdtre Amedeu de S-avoia,puterile catolice au dat otonrnnllor pbsibilitatea de a se redresa. Infringerea zdrobitcare suferitd rle nlr,hl la Cirmen in septernbrie L37L a redat otomanilor iniliativa 9i a
trc f lrrr,nrqzairi, l/2, p. I4B-149; DRH, D, I, p. 98-99. rfrtllulnrurnki,, I/2, p. 198-200; DRH, D, I, p. 103-106. l r. llrrlruu ztrki,XY/l-2; DRH, D, I , p. 86- 8B. nr!f lrrrrrruznki, l/2, p. 148-149; DRH, D, I, p. 98-99.r'fl (), l{ill(r('|I(i, op, cit., p. 189-205; D. N. Nicol, The lqst centuries oi Bgzantl ,l t t n ( l: alil. -" lilll, L on do n, L 972,p. 2BI . t4

67 G. Ostrogorski, Storia dell'impero bizan.tino, Torino, 1963, p. 486. Potrivit tinistului sirb, intelegerea turco-bizantind dateazd din 1372. Rdsturnarea cursului politic ia Bizan{ se explicd atit prin ineficienla cruciadei cit qi prin ostilitatea totald lata de unirea cu biserica romand a celel mai mari parli a populatiei gi a factorului cie decizk) care era biselica. Ca alternativd la aceastd alian{i cu Apusul a fost conceputi formula alian{ei panortodoxe, de unde o serie de iniliative ale Patriarhiei constanl.inopolitane fald de statele care aparlineau confesiunii risdritene, si in cele din ulmdr, cind aceasta s-a dovedit Ia rindul ei ineficace, irnplcarea cu otonranii; D. A. Zakythinos, D'|mdtrius CEdonbs et I'e1'Ltenteballtanique au XVtre sibcle. La Gr:dce et les Balkans, Athdnes, 1947,p. 44-56. 0s Pentru noua incordare a raporturilor intre cele dor:5 state in aceastl r/t'eme, v. mai recent NI. I{olban, Contri,bulii la studiul raporturilor dintre '!'ara Romdneas' cd si Ungaria angeuind, p. 53-57; E. Ldzdr:escu, Nicodim de Ia Tism.ana gi rolul sdu in iuttura ueche romd,neascd, I (Pind Ia 1385), in ,,Romanoslavica", XI, Istorie, 1965, p. 257. 6e Hurmuzaki, l/2, tt. 213; DRH, D, I, p. 106-107. 70 Hurmuzaki, I/2, p- 207. ?1 DRH, I, p. 107-108. ?2 ,,Item, fere singulis annis, vel in quolibet anno, movit exelcitum c'ontta

57
J ea-*-*;<---.*'

t16

laeonic in aceasti privinli, nu cuprinde nici un detaliu asupra cronologiei sau desfiquririi luptelor pentru apdrare-a independenlei Moldovei a # sun eogaan; el consemneazAinsd rezultatul final al luptei, E s incercirilor regehli -l]ngar.i.el-de-*a restaura vqghga -gtare de* IUP{Ul1jn
k

gomrentiilsr".i Uniunea dinE3tiil reali2atd acum in .I,-.t+-d-o:ne--4eAn

* :a *.. :.teR4 Iet.eih J4ffiee-m-trcJ+, .*:-adus ::a;^

ui Unsariei uil ":;--=:-i.a:::::--::-

7e.T) o: l, "?iiipra lqa.qqrit ++ud;ellqi .Furopei din

iiopoarelor

iderabil

spor

tere. consoli-

d s
d
mijlocirea ierarhiei catolicc a Poloniei qi neindoielnic cu qtiin{a regalitilii . po1onet5. paCa urmare a acestor initiative, Lalcu a ob{inut din partea pale, in schimbul acceptdrii co n schimbul acceptarii "ot1fes@ iret, desnrins din dioceza Halibiului qi aqezat in subordinea directd a it1tii76. ,,Ducele6( Moldovei - titlu -, consolida prin legdtura stabilita cu I ,,!Arii( sau ,,ducatului( sdu, Moldova?8 i des

aria sa de expansiune se resimt acum cel mai apasator. Paralel c1r efortul de expaniiune teritoriali Ei dominalie politicd se rnanifestd, in for-

mele cele rnai riguroase, prozelitismul confesional al regelui angevin; pretr,rtindeni cucerlrea si dominalia au fost insolite de un necru!5tor efort de convertire la catolicismso.Dar, Ia fel ca in trecut, opresiunea a declanqat o puternicir reacfie impotriva unui efort de dominalie care nega dreptul Ia autonomie intr-una din zonele ei pele mai sensibile pentru omul
edieval, confesiunea.
t

in qi dupa iffiingeiea principilor sirbi de citre otomani in toamna anuSi1031 s-a decis la inlelegere^cu r^lqua.,quterlil.ascensiune,rapidd. "iatif?ieata dc acest acord a fost folositd de Patriarhia constantinopoli-

iteand. ln

;T-;ffit,

confdffi

aernulos et rebelles, et saepius contra Rachenos et Moldauos, omnimode diligentiam adhibendo, et maxime circa regnum Rascie", Scriptores rerunT hLLngaricaru'm, I, p. 193. Pentru situa{ia Moldovei intre domnia lui Bogdan 9i cea a lui PCtru I" -stucliul v. lui gt. S. Gorovei, Pozi[ia internalionald a Moldouei in o tloua iumaitate a uear:ului at XtV-Iea, in,,Anuarui Institutului de istorie qi arheologie - Ia;i, XVI" L- '' t t . 1 87 -21 9. 979, it ,,et quamvis per exercitum ipsius regis, saepius impugnatus extitisset, tamen cferscente nagna numerositate Olachorum inhabitantium illam terrerm, in regnum est clilatata; Scriptores rerum hungaricanum, I' p. 196. ?a pentru domnia lui La{cu qi opliunile sale potitice, rr. ,studiul fundarnentaX al lui Jan Sykora, Pozilin internafionald. a Moldouei. i,n timpul ht'i Lctlcu: lupta_pentru i,nd,epend,entd" aiirtnare pe plan e./:tern, in ,,Revista de istorie", 29, 197f1,p. si 1135-1151 . 15 lbidem, p. 7142-1144. to ,,ai-tum'oppidum Ceretense ac totam predictam terrarl .seu ciucatum Molet daviensem aO onini potestate, dominio, superioritate et iurisdictione ordinaria diocesana et subiectione episcopali prefati episcopi. Halecensis, seu gerentis se pro Episcopo I{alecensi ac eccl-esieHaiecensis et cuiuslibet alterius persone ecclesiastice in ipsius oppido et terra seu ducatU quamcumqlle spiritualelr' seu ecclesiasticam pot.l.ttit"m'sive iuresclictionem se pretendenti habere, et eius ecclesie seu dignitatiberetis. constituentes et orclinantes quod ?is tot-alitel" in perpetuum eximatis nt "tiosolum et immediaie sancte secli apostolicae in spiritualibus subsit", recolaanda papa Urban aI V-lea celor trei ierarhi catoiici din Polonia, Boemia 5i Silezia desemrra{i s5 cerceteze cererije lui Latcu; Hurmuzaki, Il2, p. L67. -rr Wlachie. - ."; ,,nobilis vir Laclko' dux Moldavi6nsis, partium seu nationis Hurmuzaki, I/2, p. ffil. ?8 N. Iorga, Istoria romdnilor, lII, p. 224.

Dugan, a fost inlaitr-rratdsi drumul spre cooperare intre Serbia Ei Bizan!

gra astfet deschisst. in acelaqi timp, prin noul patriarh de Tirnovo' Eut-

*area pffiffi?lbxlsr,/Solicitudinea ftins si asuDra Rusici aousene.,fos cnezat Halici-voihinifl ns gi asupra.$;ysi-c_i gusene,, fostul

'"ffi 'fJJnygp#Ji"sffi ii,$"$it"3J:Hi1?J#:i nJf, fi#f

suPus acum

7e Pentru faza finald a domniei lui Ludovic. cind a cumulat cele doud coroaA-1382, ne. v. monografia lui J. Dabrowski, Ostatnie laia Lutl,ottsika Wielkiego 137 Krakow. 1918. 30 S. Papacostea, op. cit., p. 402-407. s1 C. Jiiecek, G'esiltichte d'er Serben, II, Gotha, 1911, p. 115-116; M. LascariE Le patriarcat d,e t'ei u-t-il etE reconnu per I'EgIise tle Co'nstantinoplc en .1'375? iw ite.langes Charles Dieht, I, Paris, 1930, p. I7L-I75, se indoieqte cd Patriarhi'a constantinlopolitand ar fi r6cuhoscut Patriarhia sirbd; pentru participarea. la neggcierile de ia Constantinopol a lui Nicodim, reprezentant aI curentului isihast in spatiul romdnesc gi coiaborator al lui Vladislav, v. E. I-dzdrescu, Nicodim de Ia Tisnmna, p. 268. ,ir'A. E. Taciriaos, Le mouDerlent hdsychaste pendant les dernibres ddcenies L974,1, p. 118' d,u XIVe sibcle, i*,,Klironomia",V,

5B

59

catolicismuluis3. Numit

campaniei impotriva adversarilor sai din sud i-a ingiduit lui Suecesul. Ludovic sd-gi concentreze eforturile in nord qi in r6sdrit, unde poziliile regatului saluerau tot atit de grav amenintate. tuan
Izvoarele. zvoarelq
.l.l +-

matici

a Patriarhiei
lm

constanti

loarte foartc

lacu"rlargr nu lac

dat

una
rl

aetnffiili6-FricfiililFeslei acfiuni, dar concomitenla'eicu reaclia adver-'

sarilor din sud-estul european ai regatului ungar lasi sd se intrevadS cd invazia lituaniand. coroborata cu rezistenia lurnii ruse ortodoxe fa[5
de presiunea catolicismului, s-a integrat in ceea ce a fost ultima mare rdscoala impotriva dominaliei ungare in zileie lui Ludovic de Anjouss"

Aniou a trebuit

infrunte una din

pr

rAscoale rmjfotriva s1 uoe inalie pe efort sdu hegemonic. In Sud, primejdia venea de la sultan rii fi-n, de unde nise, pe plan spiritual, in iativa reactiei anti atine. Jara RomAneascd, ale cirei

Eliberat a"-g{ggj*gj$ -*^

sudrla isceFu'tul anutui -1377, I=Udgyiglanseazer

in acclasr an, o mare canlpanle rn nol'o"'

despre adeziunea Serbiei la acfiunea antiungard - piauzibild in contextul reconcilierii sirbo-bizantine -, e sigur insd cd banul Tvrtko al Bosnici, antrenat de tcu'rind in acliune, asumd acum titlul de ,,rege din ,mila lui Dumnezeu6', fapt care, fdrA a insemna neapdrat ostiiitate declarati falri de dominalia ungard, a atras inevitabil sl5birea acesteia in Peninsula IJulcanicdu6. Ansamblul poziliilor dobindite in sud prin eforturile persevercnte desfdqurate incd din primii ani de domnie ai lui Ludovic era umenin{at sd se destrame ca urmare a ac{iunii forlelor ostile coalizates?.
rn Wl. Abraham, op. cit., p. 289*315; K. Chod.ynicki, Kodcidl pratnoslau*ny a llz(csp6s'pslita Polska. Zargs historgczni (1370-1632), Parszawa, L934, p. 27. $t J. Meyendorf, SocietE and Culture in the Jourteenth CenturA. Religieus Jrl'rrlrlctris,in XVIe Congrbs International des Etudes Bgzantines, Bucarest, 1971, im ){IV. Jahrl), lirl*-lil'); F. Tinnefelcl, Bgzantinisch-russische Kirchenpolitik Ittttrilart, in ,,Byzantinische Zeitschrift", XVII, 1974, 2, p. 374-375; legdtura dintre ltolllir,tr balcanicd a patriarhiei gi cea des{dgurati in lumea rusd a fost subliniatd rft, J. Mcyc'ndorI, Aleris and Rotnan: a studE in BAza.ntine-russian relations (1352Iilll,Il, ln ,,I]yzantinoslavica", XXVIII, 1967,p. 287. Nr'N. Iorga, Studii ;i documente, XII, p. 27b-276; I\4. Holban, Contribwlii Ia p. etwllrtl ruporturilor dintre J'ara Ramd.neascd si Ungaria an..c1euittd, 55-56. frl A. Huber, Ludtuig I. r.ton Ungarn und die Ungarischen Vassallenld'nder, in ,,At't'lrlv I'iir Osteneichische Geschichte", XXXVI, 1885, l-2, p. 43-44; VI. Corovii, lllslrn'lu lJosne, Belgrad, 1940, p.304-306; St. Guldc'sku, HistorlJ oI medieual Croalirl,'l'lrr, llrrgue,1966, p.254. Interpretirile asupra sensului acliunii lui Tvrtko in ralrrlt'l rtll llttgrr|iil slnt variate. rr/ lD u|nlir victoriei repurtate de oqtile sale irnpotriva coalilici adversarilor trnl rlin rrrrl, lir lnceputul anului 1:177, Ludovic il informa pe seniorul Padovei, Franlr",r'rr ('ll'fltt'rl, llcspre desfdsurarea luptei: Cronica carrarese inre'gistreazi in fornlit t,.Tululllvir lr.lntar"e'a cuprinsd in scrisoarea lui Ludovic cdtrt'aliatul sdu din Parlovrr: ,,lfl trrlurtrluo nelle parte d'Ongaria una grandenissima bataglia tra Ia santa ttrrrglrilrilr\ tlr.l rr' Loclovigo e Radano prinzipo di Bulgaria infedeller; ciod che da urrir pirrtl l tllr l'rrllr'a iiu cluaranta milia, person'e per parte e lugli una grande uccig sionc rll irrl'r,rlr,lli christiani, rna pir) de 'pfeedelli, e fu quasi per esser eI re quasi t'otto tla inlltlclli"; nrrrurile trimise de venefieni adversarilor lui Ludovic au peri-

convulsiuni din anii 1376d;iilite dc a'"fi'ociilit*M6l6i;;A'"?arile 1377 s-au risfrint puternic asllpra situaliei ei politice. Degi foarte obscure' evenimentele, care s-au succedat rapid, pot fi surprinse, dacd nu in detaliul 1or, cei pu{in in sensul general al desfdEur5rii lor. IN C E Domnia lui u, ca
teazd. in im

sud-estufJl rdsaritul Europei. Moldova lui La:!gU,ameninlatd de uniunea asociat probabil adversarilor regelui u."glpe@ putin JT5strat o expectativd ostila. Sosit in Transilvania in ii*l Sir"""t iulie sau cel mai tirziu in august 1377, Ludovic s-a indreptat spre teritoriile ruse apusene pentru a-i infrunta pe lituanieni. Succesul repurtat i-a inspirat proiectul de a desprinde cnezatele ruse apusene de coroana
clitat situatia acestuia inainte de victoria final5; dacd Radano e Radu, cum all presupus uilii istorici, sau o eroare de transcriere pentru Wt".{u9, cum au sugerat iilii,iantin" o probteine deschisd; v. _Gh. L Britianu, L'erpe-dition de I'ouis ler de pijplgri,e contre le prince d,e Valachie Rad,u I"r Basorctb en 1377, in ,,Revue- his_toriq.tu ?u Sud-est Euiopden',, II, Ig2b, p. 73-82; idem, Les rois de H.onglrie et les Frinin iipautes Roumaines au XiVn sib.clb,- ,,Bulletin de la Se:tion historique -cle I'AcaIg47, p'. Z6-29; B. Homan, GIi Angioini di Nupoli in d6mie roumaine.,, XXVIfi, Ronia, 1938, p. 566-567' S-a propus Ei lectura: ,,Raclom -e iigh"rii,-'izso-iaos, tur"co e re di Bulgheria"; I. MineE Thera,na sau.Chera[a?' in ,,Cercetdri istorice", I. 192b, p. 412-4l3.1ndependent de identitetea incertd a lui Radomo din cronica ca,ure2i e sigur cd fara Romdneascd se afla in conflict militar cu Ungaria Ia aceaso doveclesc variate surse, 9i, mai m_u1t,cdr acliona in cooperar-e cu ceita aaid, "rri. iui Ludovic. Un izvor'inai tirziu, pretios-insd qi.pentru secolu] al ii4itrA""iri.iai ,,..,.Iege poi XIV-tea, afirrnd cir Mur.ad s-a coalizat cu forlele ostile Ungariei: (- Murad) una legha con li Bulgari, Valacchi e con Ii Gotti et lo imperador cli Concontro il regno cli Ungaria"; Spandugiao, in K. N. Sqlhgs, Documents itu"ii"opoii, inedits ietaitf s d l,histoiri de la Gibce au Mogen Age, IX, Paris, 1890, p. 146. Constatarea nu se poate aplica decit evenimentelor din 1376 qi 1377, dupS curn vom ardta mai larg intr-un stucliu special asupra confiagra{iei generale care a crtpt'ins Europa sud-esticd gi rds5riteanS in acegti aniie Pentru izvoarele care semnaleazd invazia lituaniand ln Ilolonia in 1376, v J. Dq.browski, op. ei.t., p. 303-306. s J. Dabrowski, op. cit,, p. 306-314.

60

d1

polond pentru a le aduce sub autoritatea celei ungareso,proiect care avea sa devin6 curind realitateel. La sfirqitul lunii seqlefp.tl" t 3,1?*, qneqii +lexandru si Boris Koriatovici au primit ,,ducatul Podoliei(. Eii--titlu de feild

ae r" ;

recTfffidiffi

cu ex!-e@68-

rarea ei sau, inc5. mai probabil, dupd incheierea ei, in cadrul politicii

,,.inainte de declanEareaaceqfeia,concomitent cu des-

Il
ll

se_fi re6nciliat cu regglg"Lggg1*:gb $i@i .,n { spmng nggeSiglei-restaurate a tui e I

reg*glgl_glrggy.i_qe5. IJn rol deosebit in patronaj bisericii catolice din l\foldova a revenit mamei lui Petru. Marparetag.o**

e et e ' pred cesorut sdu Lati r-r,-F 1q g*:gf_ Sgg!S'_,11Sl:geij:5{1{. p,gb gida
t!*m$#

regale de recuperare a poziliilor pierdute, a avut loc episodul ,,domniei(( moldovene a hii Jurg Koriatovicies. Episod foarte scurt, cdruia i-a pus capdt o rdscoali a localnicilor, sprijiniti de o invazie lituaniand, prilej de imbogdtire a martirologului franciscan cu doi noi martiri cdzuli pentru credinli in Moldova, la Siretea.Dar noi mari victorii ale oqtiior ungare gi ale celor ale Ordinului teutonic impotriva lituanienilor in 1378 care 1gintr{;1-sjere r au f[cut posibild restabilirea situaliei gi in M-oldov,a, a dciifrh-ie, lui -Petru I. Ca .qi de influcnlA 4_regatului angevin, sub o no_ua
tto,,1377. Anno itaque praefato princeps Wladislaus, filius Boleslai de Opol' totius Russie dux et dominus, pacis sectator, ejusdem indefessus prosecutor, cernens quod nobile clominium Russiae propter insultus Lituanorum pacifice teneri non possit, ipsum clomino Lodvico regi Ungariae et Poloniae pro terris et ducatibus videlicet Dobrinensi, Gnewcoviensi et Bidgostiensi, resignaverit"; Jan z Czarnkow, J{roni}cc, p. 680. sr G. Rhode, op. cit., p. 235-236, fixeazd data desprinderii de drept a cnezate161 ruse apusene de coroana polond qi alipirea lor la coroana ungard in iarna 1,?,78-L379. s2 ducatum Podolie receperunt in feuclum a corona dicti ,,duces podolie... 'scrisoare a 1ui Ludovic din 29 septembrie 1377,_cilatd-,de H. Jablonowski, regni"; WestrusstcLnd zuischen Vitna und Moskau. Die politische Stellung und d'ie politi'Tenclenzen tler russischen Beudlkerung des Grosslirstentums Lituanien im 15. sc1,en. Jh., Leide'n, 1961,p. 16, n. 1. i):,Ilolul lui Jurg Koriatovici in viala politicd a Moldovei e anterior domniei a Bucureqti, 1901' p. XXVU; lui Petru l; N. Iorga; Studii ;i d.ocumente, I-II, -el.lq fost insd un exponent al unei reaclii ortodoxe, cum au crezut N. Iorga gi alli istorici romAni, ci un instrument al politicii lui Ludovic de Anjou in Europa rdsdriteani. Cnezii lituanieni din familia Koriatovici instalati in Podolia, lh o datd incert5, au intrefinut raporturi de fidelitate constante cu Cazimir $! apo! cu. !uqg: vic; v. P. w. Knoll, op. cit., p. 244*246 ;i nota precedentd. sfirgitul stdpinirii Koriatovicilor in Podolia e legat de un act de fidelitate fa!5 de coroana ungard. Pentru problema lui Jurg Koriatovici in l\lloldova, v. studiul lui P. P. Panaitest-u, J,ourii (lo.tu'g) Koriatouii, prince lituanien et la Mold,auie, in vol.. Juu_ilejn71_i I, Kiev, 1928, p. 462-465; lucr'area mai recenti a lui A1. Zbi,rnilc Hruieuikohq Bolrlur, Die Herrschaft d.es litituischei Fursten Jurij l{oriat in der Moldau (1374* 1973, p. 9-112, e lacunard sub raport docu1379), in ,,siidostforschungen", XXXII, menta, ;i inexactd sub raportul interpretdrii; v. aprecierea corectd asupra acestei Lucldr-i la $t. S. Gorovei, L'Etat roum'ain de I'est des Carpates, p- 479' pentru apartenen{a lui Jurg Koriatovici }a catolicism, v. observa{iile pertinente aler lui Gh. Moisescu, op. cit., p. 106. sl ..1i?ti. Eoclem anno in Cereth Vualachiae minoris, ab infidelibus arbores adorantibus rluo Fratres fuerunt sacro martirio coronati", in ,,Archivum Francescanum Histor-icum", III, 1910,p. ?00; pentru problema complicatd'a datdrii Ei localizdrii evenimentului, v. Gh. Moisescu, op, cit., p. 91-95.

itjl6il-din l domn I vicdfiafui eoJni"l de a infiinta *Hiiiffi"ffiia Ei in Tara Romdneasca CJn-E;t]Eus Rascieet Basarat(() iunie Lslgsi.institujrea unor inin
tr tchizitori i_tf._fg3 RomAneascd qi Mol4-qva, la 1 aprilie 1381e8, dar rnai

presus de-toate infii!la1gq,*1a..9-mqi 1381, a gpiicopFi-.catolii;FTArgefl gln.initiativa lui Luds\''ic.4.. ^ninu qi in dependentAde ieiaihia I B$ia eeleztastlcasuperroarAa regatnlui ungares,sint selnnele reintrdrii fdrii I
t_

rf

I
I

.3s Pentru instaurarea lui Petru I in domnie in contextul creat cle marile v-ictorii ale lui Ludovic I in Europa rdsdriteand qi sub obldduirea acestuia, v. N. Iorga, Studii si d,ocuntente, I-II, p. XXVIII-XXIX. Jurdmintul de fidelitate al aceluiasi Ia Lw6w cdtre Vlaclislav Iagiello a insemnat o noud orientare politicd, de la op{iunea ungard, irnpusd, la cea polond; $. Papacostea, La fondation de la Valscltie et de la Moldauie, p. 395. La prima perioadd a domniei lui Petru I se referS desigur cronicarul lui Ludovic I, care folose;te tehnica amalgamdrii faptelor din epoci diferite, cind afirrnd: ,,Wayvodae vero qui per Olachos ipsius regni eliguntur, se esse vassalos regis Hungariae profitentur, ad homagium praestandum obiigantur, cum censu persolvere qonsueto"; Scriptores rerum hungaricarum, I, I, p. 196. s6 La 26 ianuarie 1378, papa Grigore aI Xl-lea acordd ,,doamnei" Moklovei, Margareta de Siret (,,nobili mulieri Margarethae de Cereth, dominae Valachiae Minoris") dreptul ca duhovnicul ei sd-i poatd acorda iertare depiini de pdcate, .,in articulo mortis"; Actct Greglorii. Pp. XI, 1370-1378, ed. A. L. Tdutu, Roma, 19{i6, p. 493-494; nu e lipsit poate de interes pentru istoria l\4oldovei in aceastd vreme faptul cd papa Grigore ai Xl-lea a acordat in aceiasi tirnp un privilegiu similar lui Alexandru Koriatovici. cneaz al Podoiiei: ibidem. o. 494. Margareta nu era cafolicd din naqtere. cum s-a crezut mult timp. ci convertit& la catolicism: ,,Dorninus ipsorum aliquando conversus fuit acl fidem nostram catholicam et specialiter mater sua domina Margarita per unuln Iratrem predicatorem vicarium generalem il1artlm partium"; A. K"ern, Oer ,,Li6etltLs d.e notitia or.bis" Johannes III. (de CalloniJontibr,ts?), O. P. Erzbischof s oon Sultani.eh, in ,,Archivurn Fratrum Praedicatorurn", VIII, 1938, p. 104. In vara anului 1378, Lu(lovic nu era incd decis se se opreasc:i 1a aceastd solutie 5i intrevedea inci posibilitatea restaurdrii descenden{ei lui Dragoq in voievodatul Moldovei: posesiuniie pe care le-a acordat Ia 20 august 1378 lui Balc, DragoE qi lui loan, urrnau sd fie tinute de acesti'a ,,ita ut non aliter ab eisdem aufferre valeret. nisi datc prius siinili concambio in regno Russie vel eisdem Wayvodatus terre Moldavie concessa possessione"; Documenta hdstoriam, Valachorum in Hungaria illustrcLlltia usque ad anfturl 11100 p. Cristum, ed. E. Lukinich, L. Galcii, A. Fekete Nagy Ei L. Makkai, Budapest, 1941, p. 279-280. er llurmuzaki, 1/2, p. 268-269. e8 lfn ,,inquisitor haereticae pravitatis" urma sd fie numit pentru Armenia qi Georgia, un altul in Grecia gi Tartaria, ,,ac alium in Ruscia et Valahia majori et minori"; Bullarium Ordinis FF. Praedicataruln, II, p. 299; cf. R. Loenertz, La societd des freres pdregrinants. Etttde sur l'()rient dominicain, I, Roma, 1937, p. 75. ee ,,Dominus noster dominus Urbanus papa VI. VIL Id. Maii anno quarto err:-xit locum de Argos in Walachia maiori in civitatern et constituit ecclesiam catireclrale:n, cui praefecit in episcopum fratrem Nicolaum Antonii ordinis praedicatorum e-t vocatur ecclesia. Argensis in provincia Colocensi"; Der Liber Cancellariae Aposto-

$2

63

Disparilia regelui Ludovic in

regeleEfr$dVifr
a regatulu

rs1

veniti sub

aduse gi din nou din aria de iune. M rtatea de n1 evenrmen

sau use de

zarea intern i afi

in raoort cu te. c
deceniile

1-

gate, fara RomAneascd i Moldova

externS. State i # '-

iticd n-

secolele urmdtoare

tenta lor statalS. care iarhia In acelagi timp, el rnrllaza negoclerr cu ei titlul itan. iarlomnilor avea s6 cqnfere Moldovei un scaun- r " care-exprl d e ,,a u to c r at or 6( s au,,g g p q c fi rj e !" ,,,d 9 :!i rl g ::tg !atQr" '

I r *aaffi,i
la +i plin

i Jt"tiri
toi"

pL+? nffiillcare-?qumS"titl.ulE:dom,n l,am,Yntf. ,'gg s-au.

tori
minatiei tatarelol
rerqfL-I4lll :irea Moldovei. mijlocirea $9l9PI9i: somain

tul celei

li" a1'

ltqhidarea

neiti. sub--NliiGEl-6 @prin.

de dirta aceasta in lumlna documentaqrel lsrorlce.

; ;;;i;ii*pi"u '.ivilry, ""*"t"J; satede doqi.""ttg? gd.gt4i"

in-?999ell!39?Ia' y?-!dri rolrAng-

titeivdifi'-de ln TiiteiVeifi'"-; jumatate de secol care s-a scurs de la inceputul 1a%6irt--d" ffi-i ofensivei oentru i"ffie

fi i'il

lea s-a duse@g{iffiPS:

iupta irqp-:m:El6-aiilEi-Pe

ia"''ei'"ffi ?fffi
&---_-_---

r !:ea Dorrtrrca !ar@ a

* efectiv asupra lo-.-mad"dtcenii dupa J'ffiffii ale resatului ft afirmn iderltitatea statalA qlrespilge :1.-e.S4tit-.e-_f=p-et-ate

EiIi;cai6-5:asf g{ffi :q-fsiguieuncontiol

f il;;;i"';@f;""Eqr "# t

;-;#ffi;il"ai iiirdir ca'u

Iicae r"torn Jahre 1380 und" d.er Stilus pall,tii abbreuiatus Dietrichs uon Nieheirn, ed. C. nri"i, Leipzig, 1BBB,p. 2b_2G; semnifica{i1 politicd a faptului, in ceea ce priiegatul ungar tri Tari. RomAneascd, a-fost corect evidenliatd vestc raporturitJ'altttt.: romd,ne$ti asrlpt'a Ardealultai- Pierderea Amlade T. Minea, Din trecutul-stdpinirii acliunea ;ulu; ii F'dg'dra;ului, Bucuregti, 1914, p. 14-15 qi Z. PAcliganu, Ungaria ;i catalicd, in brient, in ,,Revista istoricd romdn5", XIV, 1944' p. 189' 100 Papacostea, op. cit., p. 402-407S. ror f4"-,' fa incepituril6'statului mold,ouenesc. Considera[ii pe marginea unui qi m'ateriale de istorie medie", VI, 1973, p' f3-59' izuor necuno,scut, \n 'Studii

64
i u tr
IL:

5 -

cetreza statului in evul mediu rom,inesc

O INTREGIRE DOCUMENTARA LA ISTONIA INTEMBIERII MOLDOVEI*

..E'

Intqu-e-Le-lguMoLdoJsl, adicd constituirea ceiui de aI doilea stat roI lmAnes6. a fostpe planril-relatiilor internationalc una din urmlrile.desRegbmonia- Hoardei de Aur. FroIp"inoerii'spatiriiili-'Ciit-tiiptiie-aasUtcesul, des-ciris-ae"ofensivt polorro=rrfiEdr-ri'iii-ciieZdTril-HenCi,inccpind din f [{fi*g* a cunoscut numeroase vicisitudini militare Ei politice, rezultate ln principal din ciocnirea de interese in aria est-carpaticd intre regatele polon gi ungar, de o parte, Hoarda de Aur, forla dominanti inc[ in aceastd regiune Ei cnezii lituanieni, cu aspiralii de dominalie in cnezatele ruse -apusene, de altd parte. Principalele evenimente rezultate din aceast5 infruntare s-au grupat in doui etape. Cea dintii etapi, la care se referd studiul de fa!d, e cuprinsi intre anii 1340 si 1349;la capbtul.ei, glgzglgl-Ha"ligi a gi cea mai mare--pa$..".*-affi:eL.lrec.ut oin--ar+a*aeffiinatie "in lei,ir catoti"qecea a Hoardei de Fur P-olonia-.fiJngaria. Cea de a aproximativ 1355, s-a incheiat, Aoua eTape;-de1iffifiaffilA;- an Statornicirea sitl.ra{iei niene, "*C'U' dupd noi contraofensive tdtare Ei anierior create qi cu jgf-gfgge-g;A-*qsf.hdliys-a*puteriiJa"k"r-e"jp-.-q-r,ip ,-4puseani a dominafiei eir. Daca liniile generale ale evoluiiei situatiei internalionale in aceste teritorii sint astdzi indeajuns de bine cunoscute, in schimb, cronologia evenimentelor in cadrul celor doud etape amintite e mult mai anevoios de stabitit din pricina sdriciei qi caracterului vag al izvoarelor disponibile. Constatarea, valabild pentru ansamblul spaliului est-carpatic, se aplici cu precddere Moldovei, pentru care informafia, indeosebi pentru prima din cele doui etape indicate, e extrem de parcimonioasd. $i totuqi investigarea izvoarelor nu a epuizat incd posibilit5lile de adincire a acestui
terval din istoria noastr6 medievalS, in contextul istoriei generale.

poAur, boier_it._rgt"t_egrylEit.gq_jS-lpi_egg* -ln-.e"ress!5"_e_tapa,*flpminafia lond. care tindea sd se extindd asupra teritoriilor lor: acordul incheiat dii-ei cu regele Cazimir in cursul anului urmdtor le-a asigurat autonomia politici gi bisericeascS. sub o cdpetenie autohtoni, ,,capitaneus( sau ,,pro. visol' terre Russie(, cu recunoaqterea suzeranitdlii nominale polone sau polono-ungare. Luptele din ^l-3"a.Q*jincnezatul Halici, cu o insemnati iomponenie confesionald, au ?#iit"irn pe teritoriul viitoarei "o.espondent {dri a Moldovei, unde, in acelagi an, e semnalat un martir franciscan Ia Siretz. f Ir', vara anului -1341,dupd retragerea tdtarilor care invadaserd Polollia ca rAspuns la tfeffsiva polon6, regele Cazimir pdrea hotdrit sd redeschidd acliunea militard in teritoriile ruse apusenef in care scop a cerut papei Benedict XII si-I dezlege de angajamentele'asumate fatd de cipetenia halicianf,, pe nume Detkoa. Dar pici in a doua jumdtate a anului 1341 gi nici in cursul anului urmdtor, | 7342, nu sint semnalate acliuni ofensive polone in teritoriile ruse apusE?fgYbutinele izvoare referitoare ia imprejurarile politice gi militare din acest spaliu lasd sd se intrevadd mai degrabd ini{iative tdtaro-lituano-ruse decit acliuni ofensive ungaropolone. Indiciiie unor noi pregdtiri de ofensivi a regatelor catolice in aria de dominalie a Hoardei de Aur apar in schimb in 13r[3.In iulie 1343, regele Cazimir incheie la Kalisz pace-a Ordinul teutonic, care a efrbbt'ht f6rta cu militari a regatului sdu de unul din fronturile in care era angajate, fAcind-o disponibild pentru expansiunea in teritoriile ruse apusenea. La sfirEitul aceluiaEi an, venind in intimpinarea cererii "regelui polon, Clement VI a cedat o parte din venituriie bisericesti din Polonia in favoarea luptei impotriva ,,pdginilor qi necredincioEilor, anume titari, ruteni qi lituan ieni'(5 Concomitent cu pregitirile polone qi neindoielnic nu lipsite de legatura cu acestea -. coordonarea politicii rdsiritene a celor doud forle catolice a fost una din caracteristicile de frunte ale relaliilor internalionale in tot acest intervai, pini la triumful final asupra Hoardei de Aur qi a alialilor ei - s-au desfdqurat Ei cele ale regalitilii ungare. Unii dintre cercetitorii intemeierii Moldovei au propus chiar, mai mult sau mai pulin justificat documentar, anul 1343 ca datd a primei mari expedilii impotrir.a tatarilor din Molclffia-la6iui de al doilea rege angevino.
" t o l q . e r n .D. 1 /5 . 3 A. Theirier-, Vetera nlonunlent& Poloniae et Lithuanise, 1, 1217-1"409.Romae, p. 434. a G. Rhode, Die Ostgrenze Polens. Politi,sche Entui.cklung, kulturelle Bedeutung und, geistige Ausruirkung, I, Kiiln-Graz, 1951,p. 182. u A. Theiner, op. cit., p.468-469; cf. P. W. KnolL, The Rise of the polish Monatchy. Piast Poland in East Central Europe, 1"320-1370. Chicago-London, 1972, p. 135. 6 D. Onciul, Originile princi.patelor romd.ne, in Scrieri i,stori.ce, I, ed. A. Sacerdoteanu, _Br4curegti, 1968, p, 706, care deplaseazd ,,pe la anul 1343,, expeditia impotriva tdtarilor, atribuitd anului 1345 de Clroni,con Dubnicense. Gh. I. Bidtiaitu

I ncer carea polsql_ql_SJt4&de_C_el9)rq:gez a!g!_$1lici, dupi uqiSerea neazului B oleslav lurTi,--sa it ghg_i gtffiffi ,"r*q. 3:i inui -Hoardei de
*. Publicat in ,,Anuarul Institutului de Istorie qi Arheologie A. D. Xenoiol", XXI, 1984,p. 111-117. lBibliografia esenlial5 a problemei la $. Papacostea, Triumlul luptei pentru neatirnare: intemeierea Moldouei si consolidarea statelor feudale romdnegti, in vol. Constituirea statelor feudale romdneqti, Bucureqti, 1980, p. 166-169.

66

67

rl

Dar, in lipsa unor dovezi mai sigure decit cele invocate, opliunea istoricilor a oscilat intre aceastd datd qi cea indicatd de tradilia istoriografic6 ungard, 1345/13461.Un izvor neluat in seami de specialiEtii chestiunii nu nurnai ci permite redeschiderea disculiei cronologice dar face chiar posibile noi precizdri cu privire la aceastd etapa timpurie a ,,interneierii" o cronicd austriacd contemporana, anume, cea a lul*1ff$*Cqyi#f,, L,eertatryIn hi'N'AK,iM. nefolosita in contextul evenrmenteror amrn*@,ggffiflgeerififiCIKdfllfuil0, nefolositd, contextu] tite., cupr"iride o informatie a cirei valoare nu Doa fi indeajuns sublicu'pFifrde inforrnalie cirei valoare nu poate niAF. In Eirul evenimentelor, inregistrate in bund tradi{ie medievald in tradi succesiune cronologicd, cronicarul noteazd sub anul 1343 o mare eNpedilie a regelui Ungariei ,-slfe_pqllile transilvane": ,][utGwicus Ungarorum rex precipitis animi cum immenso Gxe-idlu-wadens ad partes transsilvinas (variantd transsilvanas), amissis plurimis, rediit, fremens vindictam cotidie meditatur'(8. (,,Ludovic regele ungurilor, precipitat din fire, rnergind cu o oaste imensd in pdrfile transilvane, s-a inapoiat, dupa ce a pierdut pe foarte mulfi (dintre ai sdi); frematind mediteazd zilnic la razbunare.(() In puline cuvinte, aqadar',cronicarul semnaleazd. intrarea in campanie a lui Ludovic de Anjou, ,,cu o_oE$te_"imen-.Sg.'(,,,spre parlile transilvane'(, consemneaz-ae5ggfl_gfQf*--5[.fsllt .dS in aceastd campanie in-tSg" cheiatd cu numeroase pierderi Ei pregdtirile iri 'vede'rea-revan$eiIa care
admite Ei el cd in anul 1343 o,poate sd se fi produs intiia expedilie ardeleand la rdsdrit de Carpali impotriva tdtarilor, din care a rezultat si descdlecatul lui Dragoq..."; Trad,igia istori.cd a descdlecatului Moldouei, in vol. Tradilia istoricd despre intemeierea statelor rorndne;ti, BucureEti, 1945, p. 142. Categoric in favoarea anului 1343, datare care ar exclude anul 1345, e St. Pascu, Contribu[iuni docurnentare la i,storia romd.nilor in secolele XIII 9i XIy, Sibiu, 1944, p. 28-29 (extras din ,,Anuarul Institutului de istorie nalionald". X, 7944); lucrarea imbind datele cronicii cu informalia documentard, anume cu cea cuprinsd in indulgenfele papale din 1343. z I. Moga considera cd expeditia proiectatd in 1343 a fost aminatd din pricina rebeliunii lui Bo$dan in acest an qi cd s-a desfd;urat efectiv in 1345/1346i Voeuodatul Transiluaniei. Fapte si interpretdri istorice, Sibiu, 1944, p. 60 (Extras din ,,Anuarul Institutului de istorie na{ional5", X, 1944). Potrivit lui $t. Gorovei, ,,$tefan Lackffy a condus in 1345 prima mare expedilie antitdtard in Moldova .. .", Indreptdri cronologice la istoria Moldotsei din tteacul aI XIV-lea, in ,,Anuarul lnstitutuiui de istorie Ei arheologie", Iaqi, X, 7973, p. 105). Unii cercetAtori ezitd intre cele doud datdri posibile: ,,in anul 1343, sau, mai probabii, in 1345, intr-un moment in care tdtarii intraserd in conflict cu negustorii italieni de Ia Marea Neagrd qi erau angajali in rdzboi cu Polonia, Ludovic organizeazd impotriva lor o mare expeditie" (cf. Isioria Romdniei, 1I, Bucuregti, 1562, p. 166). Istoricii nu au intrevdzut posibilitatea unei duble campanii, in 1343 9i in 1345, astfel cum s-au intimplat iucrurile in realitate. s Iohannis abb'atis Victoriensis Liber certarum historiarum, ed. F. Schneider, t. II, Hannovriae et Lipsiae; 1910, p. 233 (Scriptores reruln germanicarum in usurn scholarum); v. gi edilia anterioard a lui J. Fr. Boehmer, Fofttes rerum germanicaru,rtu,I, Stuttgart, 1843, p. 449. Ioan de Viktring sau Victoriensis, cdlugdr de origine probabil loren5, a lost abate al mdndstirii cistercite Viktring din Carintia. Legdturilor sale foarte strinse cu ducii austrieci qi cu regele Ioan aI Boemiei li se datoregte in bund mdsurd informalia abundentd qi in general exactd de care dispunea gi pe care a introdus-o in cronica sa.

9i la evenimentele legate de ea.

.**rodr1i63 reaclie, cea mai elementard, care'se impune aproape de la sine cercetbtorului, e raportarea informaliei cronicii austriece la cea cuprinsd ln biografia lui Ludovic redactatd de Ioan de Tirnave, care qi el semnaLeaz6,, ca prima acfiune a regelui, o campanie intreprinsd.,,cu o oaste numeroasitt, ,,in pdrliie transilvane(., cu precizarea ch ea s-a desfdgurat impotriva sagilor rebeli fafa de regalitate: ,,De Ttrima erercituali, erpeditione Ludotaici regi.s, contra Sarones. Interea accidit, ut quaedam gens Saxonum, in eius regno, in partibus Transsilvanis, quasdam commotiones fecisset et censum consuetum ac iura regalia solvere denegasset. copioso igitur moto exercitu, idem rex, cum suis baronibus, militibus, nobitribus et regnicolis, ad conterendam ipsorum proterviam, personnaliter accessit; et eis refrenatis, ac ad obedientiarn reductis, laudabiliter, triumphando
vit{te.

ar fi meditat fdrd intrerupere (,,zilnic(). Din pdcate insd cronica austriacd. omite s5-gi informeze cititorii cu privire la adversarul impotriva ciruia s-a indreptat Ludovic de Anjou qi care i-a pricinuit o atit de gravi inf,ringere. Ramine istoricilor sarcina de a incerca si intregeascA lacuna cronicii qi sa integreze noua informalie in girul faptelor cunoscute.

(,,Despre prima expeditie armatd & regelui Ludouic contra sa;ilor. Intre timp s-a intimplat ca un oarecare neam al saqilor sa faca turburdri in regatul sdu, in pdrlile transilvane, qi sd refuze si plateascd censul obignuit si drepturile regale. Regele, punind agadar in miqcare o armatd numeroasi, a sosit in persoand cu baronii, cavalerii, nobiiii Ei cetdlenii regatului spre a zdrobi indardtnicia 1or; qi, dupd ce i-a domolit gi i-a redus la supunere, in chip demn de 1aud5, s-a inapoiat triumfal.() Cele dor-id texte, al lui loan de Tirnave Ei a1 lui Ioan de Viktring, cuprind trei elemente cornune: data aproximativa a evenimentului (inceputul domniei lui Ludovic pentru cel dintii, anul 1343 pentru cel de al doilea), direcfia (,,pAr!ile transilvane") Ei aprecierca amploarei expediliei (o oaste numeroasd. respectiv imensd). Aici insi se opregte asemdnarea dintre cele doua texte; in privinta obi:ectiuului ele se deosebesc; in vrerne ce Ioan de Tirnavc atribuie expeditia unei rdfuieli cu saqii rebeli din Transilvania, Ioan de Viktring evitd orice precizare referitoare Ia adversarul cu care s-a luptat regele. Deosebirea devine insd contradictie flagrantd cind e infaliqat rezultatul campaniei: succes depli,n pentru biograful lui Ludovic, infringere dezastruocLsd potrivit abatelui mandstirii Viktring. Analiza elementelor convergente ca Ei a celor discordante Ei contradictorii din cele doud izvoare, intregitd de informalia complementard, referitodre Ia evenimentele amintite si sprijinita pe cadrul general in care s-ay desfdEurat, ingiduie cercetarii un qir de inslmnate prEcizdri gi, prin apropieri succesive, desprinderea liniilor mari ale evoluliei, schema generald, chiar dacd reconstituirea amanuntiti a faptelor e incd imposibild. Anticipind asupra expunerii subliniem doar cd' informatiile citate din cele doui cronici se referd la douS evenimente diferite.
e J. G. Schwandtner, Scriptores R.erutn Hungarica.rurn, I, Viena, 1716, p. 773,

6B

69

Lucuna informaliei lui Ioan de Viktring poate fi intregitd prin eleuctrtclc. furnizate de indulgenlele papale acordate de papa Cleme4t VI egclui Ludovic la 7 mai tl+a, in-tegituri cu preg@ dat5, rdspunzind unei cereri regale care nillturir. Intr-adevdr, la aceastS. rt,llrrie sd fi fost cu citeva luni mai veche. papa acorda,,iertarea deplini -cie"d'ifitpi r tuturor pdcatelor'( celor care aveau se cade-pentr-ulpfrEraiba etolicij-Tn-TE-dioi'Tatl tn--hlgle:fppqffiYq^sehisrnat{eitor; lEtarilor 9i pdgi-

rlkrrS!-a-ql!o*-nfainuriq""*g*:l:jglt_"*"-" pele lesa]gl,$iariei esteme-

data papa acorctactezlegareaoe post regelui qi ili,q ily"qi"$*o; la aceeaEr lqtonilor sdi care aveau si lupte ,,impotriva numililor schismatici qi neAnjou ge tredinciosi('11.Asadar in primdva-ra"","_a3lr-lui-...1343,^-i/.U"d-oJl_9"""{.9 trugritea sb intrb*ffi;q1pqnie-jg1pgkiy*a .tiitarilor pagini gi schismaticiior coiffisiunii ;e!-diitenA 1,' debT-'inti-ifr-temtoriu in iare itcrc- .fltT-.aitec6tia coexistau Ei puteau coopera; cum in acelaEi timp qtim din cronica ul Ioan de Viktring ci regele Ludovic Ei-a dus armata ,,in phrfile transiltanc(, acliunea militard a regelui nu s-a putut desff,qura decit dincolo de 3urpa{ii rdsdriteni, pe teritoriul viitoarei Moldove; constatarea confirmd tunctul de vedere aI acelora dintre istorici care au admis, fard a cunoaqte fcest izvory,ci cea dintii acliune militard antit6tari pe teritoriul Moldolgi a celui de al doilea rege angevin al Ungariei a avut loc in 134312'cu tddiugirea cd ea era indreptatd qi impotriva romAnilor din acest spaliu, lesemnafi, ca de atitea ori in izvoare, sub denumirea generali de ,,schisTt&tici(. Campania s-a incheiat, ne informeazl, cronica austriacS, cu o infringere grava; iniliativa a rdmas din nou in mina tdtarilor. Care e insi raportul intre informa{ia lui Ioan de Viktring qi cea a tui loan de Tirnave cu privire ia expedilia spre pdrlile transilvane a lui Ludovic de Anjou? Evident, biograful lui l-udovic, atit de zelos in a lAlnui sau atenua esecurile eroului s6u, nu putea deschide biografia acesluia cu consemnareaunei infringeri. El a menlionat expedilia ,,in pirlile bransilvane(, cee dintii a regelui Ludovic, potrivit afirma{iei sale, dar nu I rel,inut decit un efect secundar al acesteia, pacificarea sagiior nemul[umiti de fiscalitatea rega16.S-a observat pe drept ci ,,o mare desfdEurare dc forle militare6(, ca cea indicata de biograful lui Ludovic, ,,nu se potri$c$l[$cu relativ ugoara inchinare gi imblinzire a crizei transilvaneal3. f1s1o Boss6nyi, A., Regesta supplicationunx, I, VI. Kelen'Len Pdpa 1342-1352, Buda1rost,1916,p. 9; cl. DIR, C. Transiloania, IV, 1341-135a, p. L2B. It Bossanyi, A., op. cit., p. 10:'DIR, vol cit., p. 129. tz ps lsrngiul itinerarului regelui in 1343, se poate stabiii ci acliunea sa militlr.fr s-a desfdqurat intre sfirqitul lunii martie si mijlocul lunii august; v. Sebestyen 8, . A tnagyar knrd'Igok tartozkodasg helAei', Budapest, (f'a.), p. 39. t3 S. losipescu, Despre unele controuerse ale istoriei medieuaLe romd'nesti (sec. X/V/, in ,,Revista de istorie", 32, 1979, 10, p. 1970; autorul situeazd lntregul episod ln l:i.l+, pentru a-l pune de acord cu inforrnatiile din acest an referitoare la un lntre episcopul Transilvaniei, pe cle o parte, Ei nobiii, secui 9i saEi, lilnflict'ilcat ut' tlt.r allii parte; nu e exclus ca ;i in 1344, cind prezenta regelui e din nou atestatd ln Tlansilv'ania, el sd fi venit insolit de o,,numeroasd oaste"; dar infringerea.rsapiiot e pusd de autor pe seama ,,celei dintii expectilii armate a regelui" deSpre

I buie admis aqadar ci Ioan de firnave fie a amintit un succes secundar f intern, obtinut de Ludovic in cursul campaniei din 1343, trecind sub I tEcere.marea infringere suferita de el in raport cu lelul principal urmdrit f de ac[iunea-sa, ipoteza cea rnai verosimilila, fie, mai pulin probabil, cd $ -a ornis cu desrvirgire evenimentele din 1343 Ei a inceput biografia regeI lui crr inchinareasaEilorin 1344. Oricum, sprc sfirsitul verii anului 1343,regele s-a inapoiat infrint Ja t A tGt-cemdati insd, f,reEedinla sa princiijala,-uir-ri6-pune6*ffiaG*r#5ijiidre;; I letaiii-n_-i;6-f,ea75-eil din-nou, dupi toate probabilitaliie, Transilvania, la / sfirEitui anului 1343 sau la inceputul lui 1344ts. O evolufie- similard se constati pe segmentul nordic a] frontului dest---r* -chis de puterile catolice in aria de hegemonie a Hoardei de Aur. Degi eliberat definitiv de conflictul cu Ordinul teutonic, din vara anului 1343, Caztmir nu a inregistrat nici un succes impotriva tdtarilor Ei a alialilor lor in cursul acestui an. Dimpotrivd, la sfirEitul anului 1343 qi in aceastd zond ofensiva aparfine titarilor gi for{elor coalizate cu ei, rutenii si lituanienii; solicitat de regele cazimir, papa clement vI ii concede acum insemnate sume de bani pentru organizarea rezistenlei impotriva acestor forte care atacau ,,multiplu Ei frecvent'( regatul polonr6. Potrivit lui Dlugosz,^anu1 7344 a adus Poloniei o noud mate invazie tdtar517. in ]3*F_insi tendinla se rdstoarni ireversibil, ini{iativa revine precumpanitor regatelor catolice, succesul le favorize az,a tot mai net. /fn Moldova, ogtile transilvane pitrund repetat in aria de dominatie directd a Hoardei de Aur in 1345 qi 1346 gi obtin succese decisive in urma cdrora

s-tEpinirea tatarl e refulatl spre !6rmul Mdrii Negre.f[n martie 1J4Z excare gtim acurl cd a avut loc in 1343. Pentru alti cercetritori. rdscoala sasilor la inceputul domniei luj Ludovic de Anjou e o inventie absoluti a lui loan de Tirnave; cf. M. Holban, Din cronica relatiilor rorndno-ungate in secolele xIII-xIV, BucureEti, 1981,p. 140. 1aNu. ar fi singura datd cind un rege al Ungariei, in cursul unei operalii de mare anvergurd tlincoace de Carpa{i, rezolva pe parcurs 1i chestiuni trinsilvane; v. de pildd rndbugirea rdscoalei transilvane in 1467 de cdtre l,tatia Corvin, inainte de intrarea sa in carnpanie in Moldova impotriva lui $tefan cel Mare; cf. K. Giin9isch, Participarea sasflor la rd,zurdtirea din anul 1467 a transiludneniior impotriua lui M.ati? Coruin, in ,,Studia Universitatis Babeq-Bolyai.., Historia, 2, 1972, p. 22*30, 15$t. gp.. cit., p. 29; rnai concludente decit documentele semnilate aici, -Pascu, care se referd probabil la realit5li mult rnai vechi, sint indicatiile cronicii unare ia expedi[iile impott'iva tiitarilor in 1345-1346 puse in leg;rturii cu incursiuni]e tdtare ln Transilvania, semnalate ca un fapt recent: ,,Item,. cum gentes Tartarorum in regnum Hungarie sevientes, confinia partis Transilvaniae et Siculos sepe infestarent..."; Chronicon Budense, ed. J. Podhradczky, Budae, 1838, p. 276-i77. Ln aceea$i direcfie ple-deazd.9i instituirea unui comandam.ent regal care acoperea cea mai mare parte a frontierei cu Moldova; in 1344, Andrei Lackfi cumuleazd functia de comitb aI secuilor, de Bra;ov ;i de Bistrita; DIR, uol. cit., p. 213. Funclie ciefensivd care avea sJ asume Ei o valen{d ofensivS. rG V. nota 5. _ ]t.J.- llugo_sz, Historiae Polonicae libri XII, in Opera omnia, t. XII, erl. A. Przedziedzcki, cracoviae, 1877, p. 213-214. unii istorici au considerat, firri motivs fsrnsinice, ce Dlugosz a reluat din eroare informaiia referitoare.'la invazia polond din 1340-1341.

70

7l

gltl.r,r'ii rcgale in aceastd arie pdrea suficient de asiguratd pen,lil'icrr t'oconstituirea unei episcopii catolice in teritoriile extra| il!rlrnlo cpiscopia Milcoveit8. Scurt timp dupi aceste evenimente, regatul Ei-a extins controlul spre nord, in teritoriul Ilzlrr in 11349, Irrlr ri ori g i n a r al M oldov eit e . 'nrrril,r'rrtPolonia s-a intins gp-fgrasAfit. La sfirqitul anuiui 1344 cneazul Dctko qi o data cu eI aurr',,rrlrrrruTul urni5tdf'diipaie Itit:rir.i haliciene. O reconciliere polono-lituaniani a inlesnit prorlolr irr teritoriile ruse apusene, marcat clar de infiinlarea in ilirriirt,rrlui franciscan al Rusiei (,,vicaria Russie")z0, indiciu sigur rrrrf,rrxtpolitic favorabil penetratiei catolicismului. in 7346 Cazitl r r l dr: ,,h a e res Rus s ie( gi d e ,,d o m i n u s R u s s i e tte r,i m i tat de Lu'r' r't'introduce in tituiatura sa titiul de ..Galicie et Lodornerie r lit4{}. arutoritdtile din Wroclaw ii cereau lui Carol IV sa obtind

,rr lrri Cazimir, in favoarea nezuSfu*rilor lor, inldturarea taxelor tlrus(' pc drumul spre Rusia".f" li)39_-celmai--!!Lziu,.teritoriul 'irr,zirt aI Haliciului se afla suUWorititO5- reeeffi- eazimirl"efi -pieCiTrit;-nff#i{tul rirsiritean t'r'orrokrgiccminoie; iinpdsj6il de Molfuva, Ei ,ilor',in Mol{ova, qi cnezatul Halici au intrat sub controlul regarrr';i polon- ] rlnr(,ntclecar-eau determinat aceastil rnutalie de putere in Eu-

aceste imprejurdri, evenimentul a fost deplasat de alli cercetitori dupi 1352, anul incetarii din via{d a lui Basarabz5. Critica istoricd a reaEezat faptul, astfel cum s-a petrecut Ei cum l-a inregistrat Ioan de Tirnave, Ia inceputul domniei lui Ludovic de Anjou26. I'oarte probabil dupA egecul din 1343, cind s-a lSsat cirmuit de un lel maximal - acela anume de a-Ei extinde dornina{ia asupra intregului teritoriu de la risdrit Ei sud de Carpa{i, revendicat in secolul XIII de predecesorii sii arpadieni gi apoi de tatal sau -, Ludovic a inleles necesitatea de a-qi asocia fara Romdneascd in lupta impotriva titarilor pentru a-i da o qansd de succes. Trecind peste in primul variate care stdteau in calea reconcilierii impedimentelc rind dificultartca politicd qi moral5 cAre decurgea din renunlarea la obiectivul urmdrit de Carol Robert in 1330 -, I-udovic recunoaEte la rindul siu realitatea creatS. la sudul Carpatilor la inceputul secolului al XIV-lea" un puternic stat romAnesc de sine stdtitor, a cdrui existen{a qi tatal sau fusese silit sir o recunoascd malcar timp de ciliva ani, cit durase acordtil s6u cu Basarab. Eqecul din 1343

calg'.?_cg,sla ir nu

sa, ul _Y.*..9*fleisr

t,.in"",If;fi&,la

rlilt,anir in intervalul 1340-1349 au afectat nu nutnai soarta l rlin rilsirritul Carpatilor dar, in chip diferit, qi alte doud orlrtrliticc romAneEti: Jara RomAneascir Ei Maramuregul. i'strl final al regatelor ungar Ei polon, incepind din anul 1345, r, tlortrinalie tatara, acolo unde equaser6 in anii anteriori, a fost rlril ir"rlcsnit de doud ini{iative diplomatice deosebit de insemnate: tl'('ir rc'gatului angevin cu Jara Romdneascd qi cea a regatului lit , r rir n i cn i i . rrrl'rtl ncgelui Ludovic a inregistrat ca al doilea eveniment insemacestuia, petrecut agadar scurt timp dupa inscdunarer re'rnli('i ,n ltti cu ,,Alexandru voievodul transalpin(, un ,,principe sau rrl.r'llrtternic(t, care ritnisese in stare de,,rebeliulc(( Jali de revr',,rric,acind ,,se rdsculase(( impotriva regelui Carol RobertzE. ('il irtirre gi datat in prirnii ani de domnie a lui Ludovic, adicd lll,[4, de cea mtri mare parte a istoricilor care s-au ocupat de ( irrlrrvt'i, cit., p. 105;$. Papacostea, cit., p. 170-171' o7:. op. o f i r lr rrrrstca ,p . c it . , p. 175. na,Rusi, I, Lw6w, ,\lrrirlrirm, organi.zacyi kosci6lalacirtslciego Potustariie

qiestei restabilin. a" f,ost*.noua.reeunoagtero-'do, ena"tr*re"st&oititc, iiiit-#nta c5tfd"fdgatui ungai .{'dreptuhii la exis :5tfd"f6gatul ungar a dreptuhii existen@ +_.I*fif_RgpAnestizs. Si din il""RgllAneqti28. $i din clin anu] precedent, nou'fuibSfdful lui"'TffiY8*ff'K""ifftd2ilT-&pe0itiei
menlioneaza faptul, corect situat din punct de vedere cronologic, dar deplaseazd accentul de la con{inutul siu esenlial - reconcilierea dintre celr" doui state in termenii acorcluh-ri dintre Carol Robert qi Basarab, qi renun* {area la obiectivele campaniei din 1330 - la rnodalitatea actului, contractul feudo-vasalic reinnoit prin inchinarea fiului lui Basarab: artificiu dc expunere care ii dr'r autorului posibilitatea de a exalta figura eroului sdu si de a-i atribui un nou mare succes. in fapt, prin inlelegerea cu lara RomAneascd, Ludovic s-a resemnat la rindul sdu si recunoasci o reali2-o referinte bibliografice la S. Iosipescu, op. cit., p. 1966-1970. V. 26 Argunenta{ia rlecisivd in favoarea dat:irii timpurii a episodului. in concordanld cu cronologi:r biografului iui Ludovic, la Z. Pdcllqanu, ,,Revista istorici rom6n5", XVII, 1947, 1-2, p. 167-168, recenzie la E. Ldzdrescu, Despre relatiile lui 194i), p. 115Nicolae Alerandru uoeu*od au ungttrii, in ,,trdevistaistoricd", XXXII, 139. 27 Nu e exclus ca in 1343 Luclovic sd fi avut cle in{runtat si ostilitatea ldrii Romdneqti. O incordare intre regat $i ,,schismatici" in su<lul Transilvaniei e consemnatd 1n noiembrie 1343, din Sibiu, de arhiepiscopul de Strigoniu intr-un act emis in favoarea mdnitstirii Cir{a, aqezatd ,,Ia hotarul cel mai depdrtat al regatului Ungariei, in spre partea schisrrraticilor, care a fost nesptrs de lovitd atit de acei schismatici cit qi chiar de raii pdzitort ai credinlei creEtine..."; DIR, ual. cit., p. 160. z8 Pentru termenii acordului, v. S. Papacostea, op. cit., p. 174; pentru diverse aspecte ale inlelegerii clintre Nicolae Alexandru gi Ludovic de Anjou, v. qi P. );rmbor, Nobilii. de Ddbica si relaliile cu lara Romdneascd in, ueacul ol XIV-lea, in ,,Acta Musei Napocensis", XVI, 1979,p. 2t9-223,

prdi6te''anidu o;lill

#lilituq*ie-ni--r#idlieilaIil*i,iti;i;ia,iii

il,6$ite*

!r:: (ilr. I. Moisescu. Catol.icisntuLin Xtloldoua pind la slirsitul zseac'ttlui . tr r", ,r, l { )42,p. 87 . l . \ l r r' ; r lrirttt, ci,t.,p . 21 9. o1t, ,,lr,r', ('rrr.ir:r diplointi.ctts HzLn.gtariae ec.Jesirisficasac ciuilis, IX' 1, Bu| i'lrrr'lr;rskir,tjrykusi z dzejiw XIV .iD. (1. PrzAczll17ekdo sprawi 3eiecaa W.], in ,,Kwartalnik Historyczni", XVIII, 1904, p. 211. ' l'.tr:irttit'.rza 'f rl f p ."J-74 . ' f r , ill)rrve, op , cit.,
p llill, . l ( i l l .

73

tate care avea sd contribuie decisiv la anihilarea felurilor sale qi ale re= gatului ungar in intreaga arie est Ei sud-carpaticdse. rh.#r In contextul situaliei politice modificate o datd cu restaurarea coopef ririi intre Jara RomAneascaEi Ungaria s-a dezvoltat miEcarea de apiopiere de papalitate in rindurile cipeteniilor romAnilor din Transilvania Ei Banat, la care gi-a dat adeziunea si ,,Alexandru aI lui Basarabu, aceIagi care incheiase acordul cu Ludovic de Anjou30. Cum era de aEteptat, regalitatea ungard s-a interpus in aceste relatii, strdduindu-se sd dirijeze in interesul ei prozelitismul catolic. Oricum, faptul e un aspect important aI progresului inregistrat de catolicism in Europa rdsdriteand ca urmare a ofensivei regatelor catolicesl.

dintre regatul ungar Ei f,ara RomAneascd, in ,ury P"r"lel cu reconcilierea j nord s-a produs cea dintre regatul polon qi principii lituanieni.."lnggrca=* rea din iarna I *scoata"-mri 134-411-3_*,?*4S Ei *__*"tri+S9_-.19zistc1!g, .ii"!.9,*qgienilor de a-i fifiafiiii6'-TffiT6i6F-6Hfiie{ iiii{eiiioi iatiriice-l una di nir-un Eir i indelungat de incercdri similare - s-a incheiat cu un insucces in total32. anterior lunii-noierffiiiiaia i cursul anului J*ffi anterior lunii noiernbrG, CEZfmir se reconciliazi Ei f-A-4fu
i, cu lituanienii3s, act care pe lingi incheie alianti-?ii 1 o sernnificatie direct
legatn de conflictul sdu cu Ioan de Luxemburg, regele Boemiei, a avut qi urmdri nemijlocite in sfera rusi apuseani; potrivit celei mai intemeiate ' s-a incheiat Ei t, exegeze a acestor evenimente, alianla polono-lituaniani cu un compromis teritorial in temeiul cdruia cnezatul Halici a revenit i Poloniei, iar Volhinia lituanienilorsa. i-*;--*"Tn vreme ce autonomia Jdrii RomAnegti se consolida prin noua reconciliere cu regatul ungar, cea a ,,Jirii Maramr.lreEului(( avea sd cunoasci o levolulie inversi ca urrnare a aceloragi evenimente. Politica rf,siriteand a rlui Ludovic de Anjou a accelerat mult declinul autonomiei maramure' Eene, aEezatd in zona ,,frontului(, qi incadrarea !6rii in formula de orga, nizare a regatului. inca din 1343 iqi gasegte ecou in izvoare conflictul dintre regaiitate Ei reprezentantul principal al autonomiei maramureEene, ' r Bogdan din Cuhea, ,,fost voievod aI Mararnuresului({, ,,infidel( aI regem Consolid'area Jdrii RomAneqti a fdcut posibiii si constituirea Moldovei ca stat de sine stdtdtor ;i emanciparea celor doud tiri romdne de sub domina{ia regatului. au l{urmuzaki, I, 1, p. 697-698; DRH, D, I, p. 60-61. 01 Aproape concomitent s-a infiinfat vicariatul franciscan in Rusia haliciand; in 1347 sudui Moldovei a fost cuprins intr-o organizalie episcopald catolicS, episcopia Milcoviei (v. mai sus). 32 I. A. I;'essler gi E. Klein, Geschichte oon [Jngarn, 2. Auflage, II, Leipzig, 1869, p. 101. 33 V. scrisoarea reprobatoare a papei Clement VI cdtre regele Cazimir, in A. Theiner, o7t. cit., p. 484; cf. P. W. Knoll, op. cit., p. 135-136. 3a H. Paszkiewicz, Polituka ruska Kazimierza Wielkiego, Warsawa, 1925, p 101 dupd pdrerea noastrd, neintemeiat Ei urmdtoar:ele; alli istorici au contestat punctul de vedere al lui Paszkiewicz; cf. G. Rhode, op. cit., p. 185; P. W. Knoll, op. crt., p. 136-137.

I i septembrie 1349, regele porunceEtelui Ioan, ,,voievod al romanilor din re.sta-ure_ze^in stapinirea moqiiior sale neamul lui DragoE II YurllSes((,,sd din Giuleqti, izgonit de $tefan, fratele voievodului care aderase de curind i |in GiuleEti, izgonit de $tefan. fratele voievodului care aderasoclo.,,"ir.j
i, Ia miscarea de opozifie fafd de rege a lui Bogdan, declarat acum ,,infidel t notoriut.; .actul de repara{ie in favoarea celor care iEi pierduserd' moqia ;,,din pricina constanfei credinlei 1or" fald de rege gi pentru cd refuzapera sa se asocieze lui Bogdan, urma sd se sdvirSeasca. potrivit ordinului fegal, in prezenla cnezilor maramureseni3G. Impiinirea' ordinului citeva File mai tirzrus' a marcat probabil primul suc-ces hotiritor "l;"dobtinut de

semnat a} acestei coincident-e_de evolutie a fost in 1349; acum, dupi. marile. suc_ceseinregistrate in Moldova, qi de cele ale polonilor in cnezatul Halici, ,rJuctovlcface act de autorltate -clarlct, Ludovic race act de autori.tate in Maramuteq; din Bistrita, la 1b lVlaramureq; din Bistrila, 15

luiss' conflictul inregistrat de actul regal din 1343 a avut neindoielnic caracter local, dar s-a incadrat curind in confruntarea de interese dintre putonomia maramureEeand Ei regalitate. coincidenla in timp dintre evolulia situaliei din MaramureE qitea din vasta arie teritoriaia din rlsarit duprinsd de politica ofensivd a regatelor ungar Ei polon, indeosebi de ac{iunea din Moldova, in cazul de fala camp6nia'lui Ludovic din 1343, nu a fost intimplitoare; ea avea sd devini tot mai evidentr in anii urm5tori qi a culminat cu trecerea lui Bogdan dincolo de carpafi, o datd cu care a triumfat lupta de emancipare a Moldovei. A1 doilea moment in-

lluqEeascdpina Ia cmanciparea romanilor din Moidova de sub dominatia regatului un garirs. IM"an*fr-Rr,uiptilni**doud,*pmocam is," o ,rorlce: crearea lVloldovei ca slat de sine stitdtor si declinul autonomiei rs"':';fi i ntrHffi6"trdlrr*'

fuegr in Maramureq,nu insd gi sfirEifui ruptei dintre il;;"j; ""i" icars s-au infruntat in acest voievodat romanesc;lupta avea sd se pre-

I t

Mihalyi, D_iplomc maramurcsene d,in sec. XIV si XV, Sighet, 1900, p. lT; ^" H. Popa, Tara Maramuresului in ueacul cr. _*J, al XIV_lea, Bucuregti, 1glO, p. i+b,. 36 L Mihalyi, op. cit., p. 26-28. 1349, Ludovic extinde autoritatea iui Andrei .:: lbidem, -p. 28-29, Totcfn Lackrr' coTile de Bra;ov qi al-secuilor, 9i asupra Maramuregului; I. Mihalyi, op. cit., Zimme{maq+, c. werner qi G.-Miiller, urkuid.enbuch zur i;ittnl,inti q. 27iv..li-F. o'er Deutschen in sicbenbirgen, rr, ls42-7390, Ilermannstaclt, 1897, p. 72. 38 Pentru ezitdrile pr-elungite ile politicii regale irr filiirimu.eq,'unde . Bogdan gi-a pdstrat domeniul * in ciuda calificativului ?e ,,infidei;; ;;; ,,infidel i l-a aplicat Ludovic * indiciu cert al forlei pe care o reprezenta auto"ot|"i"; P! ".*u maramureqeand, nomra v. r, cit., p. 63*62 ;i R. popa, o!i. cit., p. 244245. A trebuit ca Bogdan sd |Vroga, 9p. wlotbova unde a contribuii d-ecisiv'li anihitreacd in Iarea {e^lurilor regalitdlii.ungare in, acest sp-atiu.pentru ca Ludovic sa aptice retractul feudal, Iarg justificat dinainte de ,,infiaelifatea,. vasalici pe eare i-o impu tase in chip repetat.

;I ROMA|III DIN TR,ANSILVANtrA:UN r.{OUIZVOR*

lNfnmrlnnnA TARrrRoMANEpTT a MoLDovEr $r

rtant al dinastiei, Ludovic de Anjqg (1342-1382;2. dar semnificalia actd a acestei infruriT5F ni-poatJlto ,iniTaT-ea3ilf6fdprivire asupra

ieI-Cazimi-i re. in strinsd ali cu regele uaror ftoD-erT a] unrtei/ acliunea a depdgit de indatd limitele cneZETE[offiapusene peira cuprinde Hoarda dE ans,A

o.i"e,tl-_de-@./lnpa un s,
lletlcrca in secolul XIV a [arii RomAneEti qi a Moldovei, fapt Itt ,istoria romdnilor, care a consacrat rezistenla indirjitd a ronord-dundrene in lunga gi greaua incercare a migraliei popoa1*r[, a forrnat obiectul a numeroase cercetdri din- partea Celor tltlf, istorici romAni. Din pdcate, informalia lacun-ard pe care mcnteaze reconstituirea acestui proces istoric foarte complex SAduie decit o viziune incompleti asupra a ceea ce a fost lenta I'cclor doud state romAneqti. Studiul de fa!a, fragment al unei dc ansamblu asupra constituirii Tarii RomAnegti si a Moldovei, taztl impulsul dintii apariliei recente a unui izvor care pune ,rA lumini unul din aspectele ceie mai de seama ale vie{ii romAvltl mcdiut. V a fost fundamental re, siva s-a,inchciat in 1ffi5 cu respingereaputerii t6tare spre stepele nordS6-deEa?iE ciin I pontice;/in urma acestei ev-olutii, Hoa"da-dea-a-Tnceput ff pozitia cid_q for16 dominanta in Europa orientalSjgnlqg_a ajunge in cele
regiunii. La aceasta ofen& ctin urmd subj[grurr-Ali.g_nS"ijsr-maii pulglale * siv5, romAnii, atit cei din Tara RomAneascd, aliali cu Ungaria din primii ani ai domniei lui Ludovic de Anjou, cit Ei cei din Moldova gi cei din I t otrJlrvollldr au avut o PdI LrUrPdrtj insemnati. aTransilvania, clU dV UL U participare lllbclllIIdLd. S Scurt tirnn insd dunA incheierea cu succes a camoaniilor imootriva I Italartlor. domtnatla angevrna proaspat rnstaurata a lost rnlruntata cle redeosebit de a accepta o slip!g!_1e caglgJ3stea Su@ ap5-samaresr favffiil-il deplasarii cenr ....'...J __* 'i * 'i #- '- - - .- ..- - - _* ]- _- ;]" _-

, stniiifagate intre ele.

trului de greutate al preocupdrilor externe ale lui Ludovic de Anjou, in anii urmdtori, mai intii spre apusul Peninsulei Balcanice, apoi spre Europa centrala, cele doud ldri romane au deschis lupta impotriva domina,tiei angevine. e de impotrivire fali de ,ror{i S d rrn
atd de ten

nlele expansion
ind

rega
ntru a regelui angevin in

e an-

de rezis
a capdtul cdruia mSruntele celu des

sfert
v1

na
IN

hegemonia regatului ungar

utonomf, romAneasc6atestate in secolul XIII au cedat locul centutc, fara RomAneascaEi Moldova, s-a incheiat cel. mai tirziu t1 cttzttl celui dintii principat Ei in L392, in cazul celui de al doirttl ultimd etapd a fost dominatl de I
lBf r"tl, :
-F-

Europa risiriteand qi sud-esticd.

2 Raporturile lui Ludovic de Anjou cu cele doud state romdne au fost discu-tate in'ansamblul Lor de: A.'Huber, Ludwig I. uon Ungarn und die ungarischen Vasallenldnder, in ,,Archiv flir tjsterreichische Geschichte", 36, 1885, p. 1-144; B. Homan, GIi Angioini di Napoli. i.n Ungheria, 1290-1403, Roma, 1938; Gh. I. Brdtianu, Les rois de Hongrie et les Pri,ncipautds roumaines au XIV-e si,bcle, in ,,Bulletin de la section historique de I'Acad6mie Roumaine",28, 1947, p. 67-105. Asupra evolufiei acestor raporturi cititorul va gdsi sugestii extrem de pre{ioase deqi insuficient de sistematizate Ei aprofundate la N. Iorga, Histoire des Rournains et d,e la Romanh,d Orientale, III, Bucarest, L937. Ansamblul acestei evolulii e departe de a fi fost suficient lSmurit, chiar si in limitele documentatiei cunoscute. 3 N. Idrga, Istoria comertului rom6,nesc, ed. a doua, I, p. 38-39; E. Ldzdrescu" intre rorndni, tdtari qi unguri ln secolele al cdrui studiu inedit asupra raporturilor e citat de Gh. I. Brdtianu, oyt. ci.t.,,p. 86*87. XIII-XIV

precis a celui de

"3""J99k
repreXVII, IgZg,

rlll:trt In ,linrba francezd. in ,,Revue Roumaine d'Histoire",

llmltllnr ln acest prim studiu de caracter sintetic Ia un minimum necesar tt.ltlbliografice; ansamblul foarte vast al bibliografiei temei va figur:a rL, rrttsnnrblupe care intentiondm sd i-o consacrdm.

\' ot\hG 6.45,? C,Tl\

duratd intre Ludovic

cele doui

rl rom

ntand- acoid-ln temffiT-GiuiE-d ff-a----T-r

domeniul

l{. ljeDarte rnsa cte a se lrmlra Ia -

unea domnului Jdrii RomAnegti, fi{nalizatd in 1359, a inscmnat, prin elementele ei implicite gi explicite, I infruntare pe toertc planurile a pretenliilor regatului angevin. Infruntarc dircct politicd in primul ,rind. intr-adevir, indreptindu-se spre centrul insu;i al-Tffiii-ortodoxe, de unde a fost investit cu Lln nou (domi.nus)pe care s-a rezemat revendicarea con titlu, acela de o(?0?vr7l6 q comitentd a autocraliei (titlul de samodi.rje!, samoderiauni gospoclin)s, timp centrul de legitimare sut Nicolac Alexandru a transferat in acelas'! nsarrel Ia lJrzalg .!l_g_1;]L-_ IperioE Imat o titulatirra care insemna o indltare in ierarhia statelor qi, in condi. I tiilc date.-ffi'Tct ddlnclependentA in raport cu regatul ungar. uaracterur
{ de Nicolae Ale;landru

,,relele deprinderi pirinteEti(, de a fi asumat ,,titlul siu mincinos( (,,titulus fictus") - e vorba de titulatura preluati de noul domn de la prederul sdu - Si de a incdlca astfel pozilia eminente a regelui in ceea ce ta numea ,,!ara noastrd transalpinS, care ni se cuvine in temeiul dreplui qi dupa rinduiala naEteriis, aEadar cu titlu de ereditate, atribut al rii regale, al suzeranului qi nu al dregdtorului sdu, voievodul' Preluautomat succesiunea pdrinteasci, inclusiv titlul purtat de Nicolae lexandru, firi a fi solicitat in prealabil investitura din partea suzeralui sdu (,,inconsultis nobis et inrequisitis"), qi refuzind sd vad6 in acesadicd ereditar -, pe ,,domnul. siu natulaJ" (,,do-minusnaturllis().ladislav continua, potrivit proclamaliei regale, starea de rebeliune in
c{re cdzusc tatil sau fald de rege6.

Fapt prirnordial politic, infruntarea dintre domnul lgrii RomdneEti devenit si il regele Ungariei Eit repele Ungariei a devenit U_gl!ggo!t$1--g9"fesional, asDecte insepar4bit"Iegate i" tuuriiui abii Iesare in reaiitat#1ffi asumase a forlelor iul acord biti gravitate a conferit
a a colncls cu ra

t
subordonarea

trnou

adoPtat

-opozitie desdvirq"itdcu @Iui t tupa sir-anaff" asupra Tarii RomAneqti. Evident, lUnpariei cu privirJltmiilfiale cilre se realitate cJgata de tn '. {"o,io reactie de regele Ludovic, in lafirma oztocratd, iuliit6l-ElffiiG;[5rA reTirii Rom {concentifffi-voiev:odatul [i [gatuldi'sau decit Ludovic insuqi, in trtmmr*agNime iltermeni feudali, firegtgi sensul intreg aI actului de ,,infidelitate( comis de Nicolae Alexandru, in care regele refuza sd vadd altceva decit un ,,voivocl transalpin(, a cdrui putere nu era, dupd conceplia sa, decit o delegalie a propriei sale puteri. Cind la inceputul anului 1365, cu o intirziere de ciliva ani pe core i'o impuseserd prioritdlile politicii sale externe in acest interval, Ludovic a convocat ogtirea pentru campania oficial proclamat[ impotriva !6rii Romdnegti, el denunla cu ultima vigoare vinile acumulate der Nicolae Alexandru, la aceastd datd de curind decedat, care refuzase s[ se mai recunoasci vasalul siu Ei sd se conformeze multiplelor indatoriri vasalice asumate prin convenliile incheiate la inceputul domniei. Cu deosebitd vehemenld incrimina Ludovic in atitudinea noului domn, vladislav (Vlaicu), insc[unat de abia de douf, luni, faptul de a imita
a Hurmuzaki, xlv, 1, p. l-6; N. Iorga, Condi$iile de politicd generald in care in ,,Analele Academiei s-au intelneiat bisericiie ritmdne$ti, in ueacurile XIV-XV, Romdne", Mem. sec!. ist., s. II, 35, 1913, p. 387-411; C. Marinescu, Infiingarea mi' tropoliilor in J'ara Romdneascit gi in Moldouo, ,,ibidem", s. III, 2, I-924,p. 247-268. 'material ' r documentar si bibliografic privitor La titulatura domnilor Vastul Romdnegti qi Moldovei a fdcut obiectul unui studiu monografic temeinic daTdrii iorat lui e. Vfrtodu, Titulatura domnilor ;i. asocierea Ia dornnie i,n lara Rorndneascd. $i Mold.oua (pind in secolul al XVI'lea), BucureEti, 1960'

dupd inlelegerea sa cu Patriarh-tg_constan!{topoli-

aDful ca

propunea s$stirpeascS-sdhisma?. lfiQTeEi Agadar, dupd ce in anii precedenli Nicolae Alexandru desbvirqise unitatea teritoriald a- ldrii RomAneEti, in limitele ei istorice, in luptele lcu tdtarii, in 1359 el i-a dat instituliiie superioare ale statului de sine tdtitor: dompjg-U[hoPratd ;i a{a 6um il infe'acto rapo{tijftc dependentd fati de i RomAneqti se desivir-

de sub stdpinirea sa; mai mult decit atit, diploma regald ne ingSduie si
s Textul proclamafiei regelui in Hurmuzaki, l,2, p,9?-g?. 7 Cu pri'iire Ia cAmpaniile repetate ale lui Ludovic de Anjou in Serbia in toamna anirlui 1358 Si in cursul anului urmdtor, v. C. Jirecek, Geschi,chte der Ser' ben, I (bi.s 1371), Gotha. 1911, P. 421-422; S. Steinler4 DieB-eziehungen. Ludroigs, I. Gedes Instituts fiir Ostereichische IV., In ,,Mittheilungen oon' tligarn zi'Kart sirbi schichtsiorschung", 9, IBBB, p. 529-530. ,,Cruciata" impotriva ,,schismaticilor" din 1356, dar a fost aminatd pin6 la sfirqitul rdzboiului defusese proclamata'ini5 clanqat de Ludovic de Aniou irnpotriva Venetiei.

78

79

sujpfindeg_gr cea dintii p celor doui {bri " romdne, de Ia miazdzi qi risarit de carpati, izvoritd din rezistenla loq comun5.fa!6 de hegemonismul angevins.
ala Moldovei ziu. La ince a

urma campaniei regelui Cazimir in 1366, qi asupra Pora V_olhiniei,,_in o1iei.tfifi?16'ffilzii lituanieni ain familia Koriatovici recunosc supremaa polon613. Reluarea expan$iunii celor douh

tul anu
uratd..

--ousa
\iole

ra Moldoveii. n
din

,!

acum situaJiS
Maram

teri

ebruarie 1

expus ldrile rotYi6ne unor noi ovic de a readuce utd a lui

omaneasc oscil"eazAintre coo dee

situatia De care a creatiuni. Fatd cu tendinta riIe, rne sub controlul shtr,
care 1-o lm-

lua

maramuresan a cdrui ,,in a sr lnreqrstrra

rdovic. dupe cggpg"*_19**-ip__J qi , 3_ff nsionismuLanggvls, In prima ten-

[in de o iu

ru si a fiului sdu

adis

care cond v, surprln

e cca de a doua concorda

ronologica in atitudi

nceputul anului 136

plome referitoa

ud tdri fa le Ludovic emitea cele douA

a
I

uI ralitatea-.-nnin"i cererii lui de Urban V < ii acordd titlul de-{uc:e alMold-o*vei qidr.e#ul..deaThfinta ffi=C5ruia de scaunul-pggul, a fost episcopie tffiIiCildire*ct-{Q[e-]@1? Sitet; ia
care a s directd

atit in ustra I de regele Cipru1ui, Petru I de Lusignan, qi de contele Amedeu de Savoia1ocit gi in rdsdritul gi sud-estul Europei, unde regii Poloniei $i Ungaprilejul favorabii pentru a reffi 'ti,gi_-au folosit . lorensiva precedentd, de regii Poloniei Ei Ungariei, 1a cracovia, in toam;na anului 1364, cu prilejul unui insemnat congres la care au participat, s au lJdr LrLry4u, ,fnlre numerogi alfii, impdratul Carol IV de Luxemburg gi regele Cipru:jltitt, acfiunea,militard a celor doud regate avea sb inrdgistrere itr uimditorii doi ani doud insemnate succese: cucerirea VraiqUlgj*de_SAlf_tUdg= ivic, la inccputul verii ang$!_!!Q5tr qi e
, 'b a

ff&fi*
european, ca stat de sine stdtbtorls.

tui"" ei

u V.,diploma regald care constatd in acela..sitimp revolta l\4oltlovei gi egeculia ei - I. Mihaly, Ddplome nxareinure;ene d.in secolut xtv si xv, sighet, rooo, p.'sz40. s lbidem,. r:. 56-59. Jr_.Pnlqnille le lgulx, La France en Ordent au XIV_e siDcle, par"is, 1886, p-. .-T 119-158; ]t1.-^IorSh, Philippe de Mezibres 1327-140s et la croisatl.e au 'XIV-| sibcle, Paris, 18gq, p. 273-352; O. Haie:cki, tJn em,pereur d,e BEzance ,i Rom,e, Warc] 2awa,7975, p. 138-162; A Histary of the crusad.es, rrr, The Iourteenth and. titteiiln. centuries, Wisconsin, I97b, p. 74-78. 11 cu privire la preludiile diplomatice ale reransdrii ofensivei in Europa de, . ldsdrit qi la congresul-de Ia cracovia, v. ts. Homan, op. cit., p.378 si, s. p. 558-5b9. Steinherz, op. cit,, -ii-"iui, 12.M. FIoIban, Contributii Ia studiul T.aporturilor d,intre lara Romdneascd si:. Ungaria angeuind. (rolul lui Bened,ict Himlg nn legdturd. cu problema Vid,lnuiiiS int ,,Studii qi materiale de istorie medie,,, I, 19b6,p. 7-62.

13 G, Rhode, Die Ostgrenze Polens. Politische Entwicklung, kul.turelte Bed,eu* I, Kciln, Gtaz, 1955, p. 202-203;-P. W- Knoll, ?he. tung und" getstigb Auswirilung, pitish Monarchg. Piast Poland. in East Central Europe, 1320-1374, Ri.sE of tie Chicago and Londoh, 1971,p. 165-167. fi M. Holban, 6p. cii.i aceeagi autoare, Contribulii la studiul raporturilor din' tre Tara Romd.neascd ;i '1ngaria' angeuind. (Problem'a stdpinirii. e.lecti,ue a Seueri* nulth si a suzeranitd.trii in tegdturd cu drumul Brd,ilei), in .,,Studii- Revistd de is1962, p. 338*344; E. Lizdrescu, Nicodim de Tismana $i 1qd sdu-^in torie;,'r5, peehe'a citturd,'rom.Aneascd, I (pind. in 13851, ,,Romanoslavica", 11, 1965, p: 259in 15 J. Sykora, Pozi[ia internagionald, a Motd.otsei i.n timpul tui La!cu,: lupta plan efrtern, in ,,Revista de istorie",29, L976, pentra independe:ngd ;i'afirrnarea'pe p. 1135-1151.
"6 Geneza statului. iiD evul mediu lomiinesc

BO

81

rnAneascdgi Moldova s-au aflat in aceeaqitabdri in lupta impotriva pu d terii angevinelG. Cu prelui unui efort titanic, care l-a adus in cursul aceluiaqi 1377, din Peninsula Balcanicd, in lupta cu turcii qi bulgarii din Tirnov pin[ in cnezatele Halici ;i Vladimir, in lupta cu lituanienii, Ludovic reugit sd restaureze, inclusiv in cele doud liri romAne, o situalie pdrea cu desdvirgirc compromisAl?.in Moldova, dupi sfirEitul domniei liri Latcu in cursul aceluiagi an, in imprejuriri necunoscute, dar foarte p babil dc nrituri politicri, a urmat scurtul episod al domniei lui Jurg
riatovici, instrumcnt al politicii angevine, respins de !arb, Ei in sfirqit, sciunnrea lui Pctru I Muqat, care gi-a inceput domnia sub auspigiile

:mnati a lui Radu I, Dan I reia lupta lmpotriva regatului Ei izvoarele urprind ofensiva sa in parlile Banatuluie0. in 1387, dupS restabilirea doinaliei polone la Halici, Petru Mugat rupe legdtura cu regatul ungar qi augureaz6 formal, prin omagiul de ia Lvov, legatura cu Polonia, care,
p de un secol, avea sd ramind linia dominanti a politicii externe a

.doveiz1.Maimultdecitatit,inaniiurmdtoripW qi nla dintre Solonia si Tara RomAneasc6.; aceit act, -ibncbrdantele cu

Desavirsin

acllm,

cu

inldturarea

domina{iei

anpevine

gemoniei rr:staurate a regatului ungar. O situalie similard s-a produs fin Jara RornAncnscl, unde, dupi luptele din 18ff:7Ei disparilia lui V.lai

Latcu, succesorll stat

implinirea nt cu \--4.4"*"* . sA nrzarea asrlmat. de Roman n, ro nezeu
?,
r___F . . --_f ; _--' G

ntregesc teritori
1n

Radu I domnc;te in acord cu puterea angevini cdreia ii consimte c o n ccsi i . l8. Visul hegemonic al lui Ludovic, realizat qi consolidat cu cele mai dr{sticc mijloace in cursul unei domnii de patru decenii, avea totugi sd Jse

neie--intgmglerea", dde sine stdtdtor. Titlul

lTI-

d.estrameln cele din urmi in haosul crizei dinastice prelungite de <lisparifia regelui. Riscoala indbuqitd in l"S?7 triumfd acum, iar ,,irrfperiul6( pe care nu il mai linea in friu mina sa energici s-a desfdcut. InfatiEind situatia regatului Ia inceputurile domniei lui Sigismund, o cronic5. franciscana sintetiza astfel situalia: ,,Hujus temporibus fuit magna guerra in confinibus Hungarie, quia devotissimus'dominus rex Ludovicus pcrstquamdefunctus est omnia regna, que ipse rex predictus debeLlave,rat, contra Pannoniam insurgentes ex omni parte (contra) eambellare ,cepcrunt(le. (,,in vrelnea acestuia a fost rdzboi mare la hotarele Ungaliei, deoarece dupi moartea prea credinciosului rege Ludovic, toate llrile pe care el le infrinsese, rdsculindu-se impotriva Pannoniei, au inceput si o atace din toate pdr!i'le(), De la aceasti reaclie gerreralA, tArile romAne, firegte, nu au fdcut excepfie. Dupa domnia ret{; Infruntarea dintre Ungaria angevind qi fara RomdneascS in 1376-1377 a fost cercetati in vremea clin urml de E. Ldzdrescu, op. cit., p. 273-275. Cu privire Ia evenirnentele paralele din Moldova, insuficient lSmurite, vom avea prilejgl sd rt-'vc-.nimin alt studiu. Unele aspecte ate politicii Patriarhiei din Constantinopol in Peninsula l3;rlcanicd in aceastd vreme au fost discutate de E. Ldzdrescu, op. cit., p. 2tr7--27A qi anexa documentard. 17B. Homan, op. cit. p.402-404 +i 566-567; E. Ldzdrescu, op. cit., p.273275; asupra czrmpaniei lui Liudovic de Anjou in Rusia Ei a luptelor sale cu lituanienii, v. Jan Dabrowski, C)statnie lata Ludutika WielkieEo . I;378-1382, Krak6w, 1918,p. 306-314,, rB ,,Pctru voievodul moldovenesc i-a plrdsit pe Unguri Ei s-a inchinat regelui (Poloniei) Ia Liov..."; G. I. Ndstase, Istori,a rnoldoueneascd. din Kroni.ka polska a lui Bielski, in ,,Cercetdri istorice", I, 1925, p. 115-116; ,,Verum Petrum Palatinum Valachiae, curn ab eis (Ungaris) sub interregno defecisset, soienni iureiurando in fidem et clientelam su'am accepit (Vladislaw Jagiello)"; Simonis Starovolsci Sormatiae bellqtores, Colonniae Agrippinae, 1631, p. 63. re Chronicon obseruantis prorsinciae Bosnae Argent,nde ordini.s S. FrancisCi Seraphici, ed. E. Fermendzin, ,,Starine", 22, 1890,p. 10.

r5'ffi4 atit'procbsulteritorial cit-sGGffi!fr-pnatr - care au f^acu bta-

la munte

in urma negocierilor cu Patriarhia constantinopolitani a fost infiintatd rni4opoija-MoLdoseias, a cdrei canonizare a fost insd intirziati pinA la i conflictul vtre tulii. a decenii
,,cea de a doua libertate romAneascd'( asadar, la rindu-i ,,intemeiatd(.

o*

tdritori
I

Moldovei

r-orndnegti [i statale_-_!i. LuptStori in oEtile trimise peste munli impotriva tatarilor sau emigranli doritori sd scape de urmdrile unei politici de stat care le ingusta tot mai mult viala autonomi qi le impunea o ud credintd, romAnii tra
interdependenle intie viala politicd a romdnilor de o parte

n Hurmuzaki, I, 2, p.331-332; cf. E. Ldzdrescu, op. cit., p. 276. sr Textul omagiului din 1387 la M. Costdchescu, Documentele moldouene;ti ,nai,nte d,e $tefan cel Mare,II, Ia$i, 1932, p. 5991603. 2 Hurmuzaki, I, 2, p. 315-316, 323-324, n V. nota 4.

82

83

Carpalilor in indelungatul rdstimp

daci e incontestabil neindoielnic, qi documentar

al intemeierii ldrilor romAne. Cde

dovedit in cazul Moldovei cd evol

politicii angevine a precipitat cristalizarea statelor romAne, e tot atit

deqi mult mai pulin sau aproape deloc cunoscut, cd in puternic qi masiv incd mai de rnult in regatul angevin, s-a risfrint situatiei romAnilor din Transilvania.

lui ofensiv impotriva Jdrii RomAneEti,gi negocie,rilecu impdratul Ioan Paleologul, in iarna 1365-1366. Intrarea trupelor regale la Vidin d5use un puternic imbold speranlelor celor dare, la Constantinopol, agtepu mintuirea de primejdia otomani de la o noud cruciadd apuseand. reluarea efortului ofensiv era condifionatd, ca Ei in trecut, de accepunirii de citre Bizan!, cum pe de altd parte nSdejdile cele mai sire de cruciatd veneau acum din direclia regatului ungar, iar regele dovic pdrea chemat sd devini protagonistuL cruciatei in Europa sudic5, imp5ratul s-a decis sd vina Ia Buda pentru a netezi calea unei noi crfrclate26. Negocieri prelungite pini Ia sfirqitul iernii s-au incheiat cu ar{gajamentul imp6ratului de a accepta unirea - ceea ce nu era greu intrucit se arAtase qi in trecut hotirit si intreprindd acest pas - qi fdgdduiala rrult mai greu de implinit de a o impune cl.erului Ei poporului sdu. Misive trimise in grabd la Avignon duceau papei vestea cea bund gi cereau limuriri cu privire la calea de urmat. DupA ce gi-a insolit pina in Banat irnperialul oaspete, cu pozifia militara considerabil consolidatd de victcria de la Vidin Ei cu prestigiul mult inallat de negocierile cu imp6ratul, Ludovic a venit in Transilvania unde avea si petreacd cel putin sase luni (aprilie-octgmbrie 1366); acum, problema romAneascd, in toati complexitatea ei, avea sd se afle in centrul preocuplrilor regelui. Prelungita ;edere a regelui in Transilvania a fost neindoielnic legati x ' de efortul sau de a readuce la ascultare celelalte doui !6ri rorrdne: Molg@g, unde incercarea sa s-a incheiat cu un egec, in cir-tda prezenlei GIF de peste o luna in vecindtatea hotarului, Ia Bistrila Ei la Gheorgheni pro-

ierea lariior romAne, precipitind un Eir de tendinle politice manifesta Urmdrind procesul de constituire Ei evolutia regimului stdrilor pfrvilegiate in Transilvania, Gheorghe Brdtianu, care a adincit mai mflt
decit oricarc alt istoric problema originii statelor medievale romdne, cea urmi.toarea constatare: ,,Dar ciliva ani mai tirziu, regele Unga I-udovic I dc Anjou, era silit sd req;noasc5. succesul lui Bogdan in

dova ;i sir dea compensalii fidelilor sdi care fuseseri constringi sd pnfSseascirarceastd feudA. Aceastd diploma din 2 februarie 1365 e urmatd lde cea din 28 iunie 1366, care prevede sancliuni severe impotriva ,,valafi1or revoltafi( in Transilvania, in vreme ce (alte) mdsuri erau luat"e pentru
a far.oriza propaganda catolicd qi a indigui acfiunea clerului schismatic din Banat. Nu e de mirare aqadar c6, dupi aceasti datd, romAnii nu mai sint mentionati in adundrile de stari transilvane. Existenfa la frontierele inseqi ale provinciei a doui principate romdne independente sau cvasiindependente, care gravitau deja in orbita altor puteri pentru a gesi sprijrn impotriva hegemoniei ungare Ei a cdror intemeiere se datora unor rasculali venili din Transilvania, avea prin forla lucrurilor si inducd pe reprezentantii autorit5lii regale la o politicd de suspiciune Ei de vexatiuni'tz't. Si urmdrim mai indeaproape intuitia marelui istoric. I Cind, informa g I 3 tdorric a em is,la2f t despre p ierdte l-Fad ,| ebruarie :+.qc . ( llel o oma n lSCare niului lui l 3ogdEfif tl ln' fostul I I AumentTil iGfi lca S 1 motivalia sirliffiiIl ! I plrmentara ,,penill na piida altor

res regele, care datd fiind structura etnicd compacti a lirii nu avea de ales intre rnulte formule, a gesit solulia pentru primejdia deschisi de exemplul lui Bogdan in promovarea familiei Drdgoqegtilor a cdrei fidelitate a fost consolidatd prin masive concesii de stapiniri gi dernnitdli25, cu *otul alta avea s[ fie politica sa in Transilvania. Inainte de a se consacra situatiei create de desprinderea T6rii RomaneEti Ei Moidovei din sfera sa de influen![ gi reglefnentarii st[rilor de lucruri din Transilvania, regele s-a angajat in doud acliuni de ordilr mai general; cucerirea vidinutrui, direclie noui imprimat'd campaniei re-gale, contrar proclamatiei din ianuarie 1365 care vestea indreptarea efor(I97a), p. 2b. ,,Revue'des 6tudes roumaines", XIII-:XIV zb R. Popa, !'ara Maramure;ului in ueacul aI XIV-tea, BucureEti, Ig70, p. 248q4 A

iilM#.bmu-

babil pentru a supraveghea una din repetatele expedilii zadarnice in lara unde acliu,,rebeli'( pomenite de cronicarul regelui; Tara Romdneclscd", n_easa a, in registrat un o4recare succes.,qrffiFerffiE*i'' telege,lg+'Su Concoimitcnt.i" 1']5.u, dFeptatespre rornAnii din cele doud !5ri extracarpatice,Ludovic a adoptqf i rarului sd un sir te si tulqi. Aceste masuri au fost incorporate acte, din care unul d5'eL deaJgoyinciei o noud organizate judiciara (28 iunie 1366), un altul. a carf, i dati exactl nu heE cu noscufEJtatua raportul dfntf e_rg!rca1_.-USbilimii si confesiunea catolici. iar aI treilea- care,-Iesaljz:a nri.soana impotiiva clerului o
creat de conflictul i

26 O. Halecki, . Loui.s I of HungarE

op. cit. p. 111-136; J. GiiI, John V. Palaeologus at the Court oI (1366), ,,Byzantinoslavica", 38, 1977, l, p. 3-38.

a4

85

ln vra

itici a

tului

a refuzat sd mai
de nobil:

or neconfirmati

tinctia rd asimilali fdrd restrictii nobitimii, qi cei care nu

confirmare
vlc

_"3"_c-L-{9ga
seri de

si care erau redusi la

initiv cu acest titlu a intului de hotdrirea c .. tionalealccrreZilorffiravcchierauestfelanihi]atb;

a stapini rile tradi-

,Farecultivd cu fidelitate credinla pe care o line Ei o mdrturisegte-,biseriNa romanl poate si pdstreze gi sd posede stdpiniri cu titlu nobiliar sau [u trtlu de beneficiu . . ."). Agadar', dupa ce a legat calitatea de nobil de r]ecunoagtereaprin act scris a cancelariei regale, Ludovic de Anjou a dond.ilionat dreptul de stipinire a pimintului cu titlu nobiliar Ei de apartenenta la confesiunea catolici.
. Noua misurS. care condiliona dreptul de stipinire asupra pdmintului ;i,recunoaqterea calitS{ii de nobil de apartenenta la confesiunea romanocatolici ne introduce in inleiegerea politicii regelui fali de o altd mare realitate a societStii romdneqti cuprinse in vasta Ei rapida acliune de reorganizare intrcprinsd de eI in 1!X16, anume biserica ollpdoxd. Concomiteilt, probabil, cu rndsuraprecedentd,, tent, probubli, cu rnasura precedenta, @ he!a: lfe1Le @ -lleja h!!e\tln sl

pentru puterezr regalii orice alt titlu in afara actului regal de innobi era neavenit. Mai mr-rlt decit atit, noul regulament judiciar stabilea cd contestatiile cu privire la stdpinirea pdmintului cei lipsili de acte tem nice aveatr sit-gi sus{inil cauza nu inliuntrul Transilvaniei ci la curtea ilegaIS?8.O greutate mai mult qi o qansd mai pulin pentru cei care se intemei:ru pe un drept tradilional, moEtenit, impotriva dreptului nou, in cdrs de generalizare creat de daniile regale, qi o insemnati ugurare pentru titularii acestora. Dreptul scris qi cancelaria regala deveneau de acum inainte singurele surse legale ale stdpinirii plmintului, in vreme ce drepturile tradilionale erau abolite: situafie excep{ionalA, favol:izanti pentru tendinta nobilimii de a accelera deposedarea cnezilor rornAni de dreptul lor la stdpinirea pamintului gi la privilegiile care decurgeau din ea. Tot atit de insemnatd pentru politica regelui fa!5 de aspectele corelate ale staninirii i: ,.nullus alter nisi vere ca us et fidem quam

rirc a sa,-complementqra fata de qea anterioard.Un'""r'ffi9;iHm]m iulie fT66 din Lipova si pAstrat in exemplarul__dcstinai-eomitatelor Cu-

mrnr, cer4tuol 91 ora$r mint, cE preoll ,,stavl sau schismatici( sd-i infdtiEeze impreunh cu familiile lor comitelui Benedict Himfy la data fixati de acesta; el urma si le aplice ordinele ce aveau sd-i soseascd intre timp de la rege30. Ordinul regal a deschis prigoana sistematicd ;i legalizati impotriva clerului ortodox, prigoand care avea si continue pina la sfirEitul domniei iui Ludovic.

sub titulo nobilitatis aut sub titulo beneficiali tenere .possitac conservare -adevdrat et possidere((z(,,nici altul'rlecit numai cel care e un catolic $i
boratus., pro.uno vero nobili acceptetur; cornmunis autem kenezus pro villico fidei unius t'ertonis computetur...";.r1urmuzaki, r, 2, p. 120. cu privire^la efectele poIiticii angevine asupra categoriei cnezilor romdni din Trhniilvania, v. I. Bbgd'an, D:s?Te _"_n:iii romdni., in Scrieri ,alese, ed. S. Mihdild Bucuregti, 1968, p. "184-1gb; cf. M...Holban, Deposedd"ri,;i judecdli i.n Hateg in urenzea Aigauinitori in ,,studii. Revistd de istorie", 13, 1960, p_. 147-163 si Deposeddri 9i, jud,ecdti in Banat'pe J)re'me-aAngeuinilor gi-iluslrarea-lor prin procesul voga 1s61-137s,'in ,,Studii 9i materi ale de istorie med ie",V, 7962, p. 5Z- 131. 2e.,,Item si aliqua causa contra hominem litteras regias super donationes possessionarias, aut alia gratia habentem, coram wayuoda,.sot vice-wajuoda suscitaretur, si ille,_qui causam suscitat, non habuerit in ipsa causa aliquas ex adqerso litteras rationabiles, volueritque suam humano solum -testimonio prbba.. actionem, causam h.uiushiodi committimus in curiam nostram transferenclam. et ibidem iudij candam"; Hurmuzaki, I, 2, p. l2I. Adoptatd la'cereitla franciscanilor din regiunea CaransebeE pentru teritoriile supuse activitSlii lor misionare, aceastd decizie a lui Ludovic rie Anio.u ne e cunoscutd,prin textul de confirmare a ei emis de sigismund de Luxemiurg; foarte probabil ea dateazd din i.366;_v. E. Lukinich, L. Gar:di, A. Fekete macy qi i,. Makkai, Docun-Lenta historiam valach"grum in Hunjaria illusirantia, BudapeIi, ,i9+t, p.207-208i v. textul la $t..Lgp..g,tatolicismul si rorndnii itin Arcleal gt Ungarld -Acto pind la anul .7556, cerndu{i, 7929, p. 93-gz, reeditat dupd E. Ferrnendzin, B osnqe, potis simum eccle siastica, Zagreb, 1892,'p. 127-730.

Stabilirea raportului obligator intre condilia nobiliard gi apartenenla la catolicisnl, pe de o parte, gi mdsurile adoptate impotriva clerului ortodox, pe de altb parte, nu au fost decit manifestdrile diferite ale aceluiaEi {el: inliturarea confesiunii ortodoxe din viala politica a !5rii. Presirn{ind reacliile pe care aceste misuri aveau si le provoace inevitabil Ei care, adaugindu-se vechilor nemullurniri, aveau si dea caracter exploziv situa[iei si altminteri foarte incordate din Transilvania, Ludovic de Anjou a introdus in provincie o noue organizare judiciarh de caracter excep{ional. Rispunzind chemdrii tuturor nobililor ,,{drii noastre transiLvane( care indurau ,,neajunsuri zilnice qi nenumirate hofii* (,,furta((), ,,tilhArii.( (,,latrociriia(1 qi ,,alte fapte, criminale(( (,,alia facta criminalia(() din partea a ,,diverqi rduficdtori6r (,,malefactord!6.),,indeo$bi romAni( (,,specialiter olahis) din aceastd ,,!ard a noastre(, regele acordi la 28 iunie 1366 nobilimii un privilegiu excep{ional care avea s5-i permiti ,,se extermine sau sa nimiceascd din aceasti lard pe raufbcdtorii de orice natie, anume romani(, ,,ad exterminandum slru delendurn de ipsa terra 'rnalefactores quarumlibet nationum, signanter Olahoruln6(31.Noul sistem de justitie expeditivd ingiduia condamnarea Ei executarea invinuitilor de citre acuzatorii ior pe temeiul mdrturiei unui numdr variat de martori, mai mic in caz de flagrant delict sau mai mare pentru cazurile de ,,inculpare notorieg. Conceput pentru a permite nobililor sd facd fa!d, cu mijloace exceplio'nale, stirii de puternicd incordare sociald gi politicA
so Hurmuzaki, I, 2, p. 132. 8r lbidem, p. 120-122.

B6

87

pe care o divulgi fbrd inconjur, noul sistem judiciar introdus de actul regal intemeiat pe instante organizate ad-hoc de pirig, era' in ciuda apa; renlelor de reciprocitate pe care se strdduia sd Ie salveze, o f,ormuIg.de represiLrnelegalizata incredin[ati nobilimii, pentrlr apdrarea poziliilor ei3?. criteriul Pe deasupra,ictul regal aducc qi prima disciiminare Iegald, dr-rpa 'etnic, referitoare la romAni, cunoscl romAni, cunoscutl in istoria Transilvaniei. etnig, referitoare
I btadiu avansat al unei indelun de
1e
LU-

baz[ aI sistemului stdrilor privilegiate din Transilvania - vqiaqlA:-o"fi.gi: ttufi u r"si,nuluri dc stAri din Europa medievala- a fost modlTititea prlnro"rfraneceGntitate in sine din viafa policioila ffif
tici a voier.odatului. Politica lui Ludovic
lnal

de Ani

fanatismul sdu catolic care a ln

n istorra

irat
e

re Ia unita rlerlte. au r

clnl

ma1

re prin ac-t p5mintului cul re td recunoaqtere de

al"

recudreotului de stdoinine a

cel politic, feudal, qi cel confesional, prin care se inlelegea apartenenla la cirnfesiunea catolica. Legiferind primul din aceste criterii, Ludovic a indiguit puternic evolulia cnezimii romdne din Transilvania spre starea

, i i !

nobiliara; impunindu-l pe cel de al doilea, cel confesional, el a oprit constituirea unei stdri privilegiate, nobiliare, romAne, de sine stdtdtoare, 9i a pregdtit contopirea nobililor romAni care se conformau exigen{elor ponobilirnii provincii qi a regatului;f Iitlcii-reeale in marsa Scgtlrd in afara logii eonfoqirrnea ortodoxd, hotdrire clar manifesnqca,toligtr .drePtul Ia tillul nobiliSr tuta prin refuzul-de a rec!-rr,Tgaste a pani-ntuJ.ui si prin proscrierea preotisi la stdpinirea an-Tmu@iar

tica papaiitalii fali de creEtinitatea orientald qi de problema unirii celor doua biserici, inleleasi de acum inainte tot mai mult ca o subordonare necoqdilionat[, nu numai ierarhicd qi dogmaticd, a bisericii rdsdritene fa!6 de cea apuseand, dar Ei ca o aducere la unitate sub raportul ritualului fapt accesibil straturilor celor mai }argi ale populall"i _ s-a risfrint puternic gi in regatul ungar. Cu noua politicd a papalit6lii,. iniliati de Inocen{iu itI a"pa 1204 dar care a cunoscut maximum de virulenld in secolul urmitor, secolul papalitdlii din Avignon, conflictul dintre Roma qi Bizan!, dintre cele doui zone ale culturii europe.ne medievale, coboard din sfera hegemoniei politice, in cea a particularismului cultural mani-

iiot,,."t,i@".ig" provinci piui

rc&iqi'ei of icial' recuno scute (religzo-TAeeFdf , principru t e i dii nci [ "u '* d e vi nedeac um @es e n [i a 1 6 a v i e ti i p o l i ti c c a ?Transilvaniei medievale33. Hotaririle lui Ludovic din 1366 au dat. asadar. nastere r-lneia din comI Transilvaniei din secolele urmdtoare: ponentele T ttoietodafumi sl a a.deEonfesiunii or inlatttr ren ei,-[ natiunii care o recunoEtea { st6 conadicd nati,une{ -

fdffiaf - bu fos

vand era indatoratd sd participe la acliunile militare indreptate lmpotriva adversarilor regelui: ,,ceterum quia dictos nobiles et eorum possessiones a solutione Iucri camerae, victualium adrninistratione et exercitatione invitus facienda gratiose duximus exiniendos, igitur volumus, ut iidem nobiles teneantur et debeant nobis vel in nostri persona Wayuodae nostro Transyluano, aut eius Vice Vajuodae auxiliari ad conterenclos seu destruendos nostros et sacrae coronae illarum partiurn, infideles, contumaces et rebelles" ; Hurmuzaki, t, 2,.I :_t2I-I22. . a3 Tiolul confesiunii in evolulia regimului stdrilor privilegiate in Transilvania qi in blocarea procesului de constituire a unei stdri privilegiate romdnegti ca_urma"e a politicii regalitd{ii angevine a fost semnalat de Gh. L Brdtiang, Tradilia i,storicd,despre i,ntemeierea statelor romdne;ti, Bucure5ti, 1945' p. 105.

aniilvarii6i. f ta Secolul urm gi secui lizarea celor trei grupuri privile devenitd criteriu de (unio triutn natioium). Confesiunea, IgJij-a--recepte((, ,, r" *h,,.br, orrrrrr"rrtffinferite, nobilimea transil-

3a Pentru politica papalitdfii fald de cre;tindtatea orientalS in secolele XIII Ei XtrV, v. W. cle vries, l?orz und. d"ie Patt"iarchate des ostens, M,tinchen, 1963 9i mai ales cle acela;i autor, Die Pdpste uon AuiEnon und der christliclrc Osfen, ,,Orientalia Christiana Perioclic:t",30, 1964,1, p. 85-128' e5 ,,Item eoclem tt-.rrrpore.(1359)regnabat Lurlwicus, animosus, vililis et humilis rex Ungariae. Item multa et magna fegit propter fidem christianam..."; Gesta epis' coporum Frisingensium,, Monumenta Germqniae Historica, Scr-iptores, vol. 24, p.127; 'catholicae et conversionis inficlelium fidelissimus Rex effer,,. . . adeoque zeio fidei vet, ut eliiam proprius corpgs vellet exponere et pro conv_ersione gentium se ipsum dare"; cronica- lui Ioan cie Tirnave (Kilkillew) citatd de G. Moravcsik, Vizantiis..lcie imperatori i itt posli ts g. Bud'a, in Studia BAzantina, Budapest, i967, ^p. 349; .,,fc'r(scrisoare a papei Grigore IX din !374), ibidcm, 'ridus zelator fidei chriJtianae"' p. 349.

BB

89

Desigur, regele Ludovic nu a aEteptat evenimentele din 136b-1866 pentru a-gi desfdqura prozelitismul confesional; dar cucerirea Vidinuiui Ei urmarea sa imediatir, c5lirtoria impdratului Ioan V Ia Buda, care pdrea s5 vesteasci aducerea la unitate, gralie acfiunii regelui, a insugi cbntrului spiritual al lumii rirsdritene, Bizan{ul, a dat efortului sru de convertire a populaliei ortodoxe un ritm mult mai accelerat qi proporfii infinit mai mari decit avllscse preocuparea sa in acest cimp in trecui. De acum inainte si pind la sfirgitul domniei lui, Ludovic a aplicat cu rigoare neabrtutir politica sa de convertire cu toate mijloacele a popoarelpr-ortodoxe cuprinse in sfera sar de actiune: din Bosnia, trecind prin teritoriile sirbe aflate sr,rb controlul sdu, in banatul de vidin, in Transilvania qi Banatul romanesc ryi pind in Halici, efortul sau de suprimare a ,,schismei( Ei de aducere a ,,schismaticilori( la unitatea bisericeascd - ca de aitminteri ;i a ailtor religii qi a aderentilor lor - si-a urmat neabbtut linia. ilfortul misionar in aria controlati de regele ungariei a luat prop_o{ii de masi gi a inregistrat acgm cele mai de seam5 rezultate a}e sale, chiar dacd timpul avea sd dovedeascd precaritatca multora dintre ele36. un izvor neluat incd in considerare in istoriografia noastri aduce Idmuriri de prirna insemnitate asupra acestui proces istoric qi a motivaliei complexe care a inspirat politica confesionalA a regelui tr-udovic. Trei me^rnorii, pdstrate in arhivele din Basel gi inedite pini nu de rrult, operi a franciscanului Bartolomeu de Alverna, vicar al Bosniei3? subdiviziune teritorial5. care ingloba qi teritoriile sirbe, bulgare qi rornAneEti aflate sub puterea regelui angevin - adrJe in problemele discutate o rnarturie de excepgionalS, insemndtate. Colaborator de prim plan aI regelui, atit in elaborarea cit gi in punerea in aplicare a politicii sale confesionale, I3artolomeu de Alverna s-a achitat cu rigoare exceptionali de sarcina legati de funclia sa de conrlucdtor al unei provincii misionare plina de ,,schismatici.( qi de ,,eretici{. care trebtriau aduqi la unitatea catoiica. Dar, departe de a-;i fi consumat toatir energiu in indeplinirea acestei misiuni, Bartolomeu de Alverna a desfaEurat si activitate de doctrinar qi apologet al convertirii cu toate rnijloaceLe a necatolicilor. Tocmai aceasta e ipostaza personalitdtii sale in care ni-l infltiseazi noile texte descoperite in arhivele din Basel.
:rbConvertirea in masd a ,,schismaticilor" in teritoriiie controlate cle Luclovic de Anjou a inceput clupd cucerirea Vidinului Ei cSlatoria lui Ioan V Paleologul 1a Burlir; E. Ferme.nclzin,Acta tsosnae, p. 35; Hurmuzaki, I, 2, p. 132-133. De acum in:iinte eil s-il internsificat pina la sfirsitul do'mniei lui Ludovic. Pentru nurneroasele atestitri aic efortului misionar desfdEurat in mecliul romAnesc mai ales qi pentru rezultatele zr<restui elort, v. intre altele, Acta Gregarii Pp. Xl (1:lT0-1378): ed,. L. Tdtttu, Il,omii, 1966, p. 6rt-66, 154-155, 223-22i, 454-45b, 456-457; cf. F. Fall, Rom6,nii din pd.rti,le sdtmdren.e (tinutul Mediegl in lumina unor doctl.ntcnte d,in L377, in ,,Anuarul Institutului de istorie din Cluj',, XII, 1969,p. 7-35. 3l Dionvsius l-asii, O.F.M., Fr. Bartholomaei de Aluerna, Vicarii Bosnae, 1367* 1407, quaedam scripta hucusque ineditcr, in ,,Archivum Franciscanurn Historicurn", 1, 55, 1962,1-2, p. 59-81.

Prima din cele trei scrieri, consacratd problemei purcederii Sfintului Duh, are caracter strict teologic; cea de a doua expune, cu amdnunte al cd:ror interes nu poate fi indeajuns subiiniat, ceea ce autorul numeEte ,,erorile ;i ereziilet( popoarelor intrate in aria sa misionarS.,romAni, sirbi gi bulgari; a treia scriere, direct legati de studiul nostru, are un puternic caracter polemic Ei de justificare a acliunii de convertire in masA, cu mijloacel"ecele mai aspre, a ,,schismaticilor(( romAni qi slavi intreprinsi de Lud.ovic de Anjou. n ucrarea aparline anilor 13,79'13B2; termenul Ttost quem e dat de o butra papaia din 22 decembrie 7378 - bula Dilecti.onis sinceritas a papei Urban V - invocatd de autor, act care impunea puterilor laice si participe la convertirea necatolicilor; termenul ante quem e 1.0 septembrie 1382, data rnorfii lui Ludovic de Anjou care se afla incd in via{d cind misionaru,l francis,canigi redacta memoriul. Sint tocmai anii in'care, incitat cle victoriile sale din 1377, Ludovic de Anjou imprima o noud vigoare convertirii,,schismaticilor'(. Dupd ce g_.gom!AtU-t'-c-U-SUc,-q"gS_-lAqile j. -"'--.'
,,schisqfatige{( care se rdscu
,rf. '": -r:

h inatriei-sal,e-...{Srge]e-ao-

-----:

in Ungaria. in cursul unui singur moriului. 400.000 de ..schismati

ile cifrice di ci l d medi eval c, divt , r se alt e izvoar de populatie ortodoxl din regat.

care orecedase redactarea me-

conversiunilor mai importantd

ViqJggle__m.S194el-ar*tslo-sit

i
f,,l

spri j i ncau e'lo rt_g_I_.a.!"1sziLuaele. indoieli, nu n urnai in rinduril e victim eIor conversidnii dar qi in cele a1e lagirului catolic, asupra legitirnitdfii qi acestei operalii brutale. Tocmai pentru a respinge argumenoportunititii drept teLe acestor adversari din propria-i tabdrd pe care ii calificd et negligentes ac detractores et depravatores huius sancti ope,,simplices dominr-rm regern llngarorum, . . . ris nuper incepti per illustrissimum scilicet de conr.ersiolre et baptismo istorum Sclavorum et Vlachorum existentium in suo regno(36, (,,simpli gi nepdsatori, detractori qi birfitori ai acestei sfinte acliuni de curind incepute de prea ilustrul domn rege al ungnrilor. .. &nuine cu privire la convertirea Ei botezarea acestor slavi Ei vlahi care se afli in regatul sdu. . .((), fdri a-i indica rnai l6murit, misionarul s-a hotArit si apere politica regelui gi rnetodele de care se slujea. ' Citeva idei fr,rndamentale strdbat textul. Cea mai de seamd, din care decurg toate celelalte, e necesit-qtgg-gg;qvertirij romdnilof. si,lbilor qi bul38 lbidem, p. 69.

-c-are le

90

9tr

',J

prin garilor, discutatd pe un dublu plan, teologic gi politic. Mintuirea, aducerea la unitate in cadrul bisericii romane - ,,extra quam nulla salus(c - a nurneroase suflete altminteri condamnate in eternitate este. evident, preocuparea principai[ a polemistului franciscan qi a grupului de misionari pe care il conducea. Cum ins6 zelul lor misionar nu pare a fi dat roade numeroase acolo unde nu era sus{inut de intervenlia directd a puterii politice, Bartolomeu de Alverna se vede silit si desfdEoare o largA argurnenttrre in fatvoarca convertirii schismaticilor qi a stirpirii schismei, tot mai mult asimilatd cu erezia, cu concursul ,,bralului temporal(', al regalitAlii qi al ,,domnilor(( regatului. Cunoscdtor gi interpret realist aI istorici, nutorul nu eziti sd recunoascd rolul decisiv a1 puterii laice in opera de convertire a popoarelor Ia creqtinism. Noua credin!5, afirrni fara ocoi Bartolomeu de Alverna, nu a reugit nicdiri sd se impunA fidei( totat ;i definitiv ,,donec Dominus corda regum vertit sub jugo (pina cind Domnul nu aduce inimile regilor sub jugul credinlei). In sprijinul afirma{iei sale, autorul invoci convertirea ,,germanilor(' de Carol -cei Nlare qi cea a,ungttrilor de fbgele $tefan, care'TEi botezaserd supuEii ,,non tantum velbis, sed gladio et duris belli's( (nu atit prin vorbe, cit cu sabia qi prin rizboaie crincene). Apelind Ia aceleaEi mijloace, Ludovic de Anjou nu ficea decit si se conformeze acestor modele ilustre3g.
;$tr Pu l pata tltularrlor e .*-*:*--*-i IOr sl Sarcrna de

rdtacite pe cdrdrile schismei, se indreptau spre damnalia eternS: clerul ortodox.'In repetgte rinduri Ei cu deosebitd vehemen!5 vicarul Bosniei a recornandat alungarea din provincia sa misionari a prelalilor romAni si slavi.
Popoarele aflate in grija unor astfel de pdstori nu pot fi mintuite, deoarece ei, preolii, nu sint orinduifi canonic: ,,sed, cum sint falsi et deritum ceptores, et iam propter suam rusticitatem perdiderunt omnem sacramentorum, maxime inter istos Sclavos et ec-clesiasticum et formam Vlachos, ut dicetur infra, et populus ilte in hac secta salvari non possit' maxime qui credunt suam sectam meliorem nostra((4l (,,dar, intrucit sint falqi qi ingeldtori, gi Ei-au pierdut cu desivirqire ritul ecleziastic 9i forlg 1or, mai ales intre aceqti slavi Ei vlahi, tainelor, din pricina-rusticitalii in dupa cum se va spune mai jos, iar acel popor nu poate fi mintuit sectd, mai ales cei care cred cd secta lor e mai buni decit a noasaceastd tr5.(). Botezul sAvirqit de asemenea preoli nu putea avea nici o valoare intrucit ei nu respectau ritualul cuvenit (se inlelege cel bizantin a carui legitimitate biierica romrane nu il contesta). Rebotezateala care misionarii din regat ii supuneau pe ,.schismatici(( era, in aceste condifii, perlumea fect legitimi Ei avusese parte de o inaltd aprobare , din insaqi Ioannei, Imperator Constantinopolitanus, quando ad bizantiii:,,Etiam regem venit, dixit audientibus multis: <Bene facit rex bapti4are istos ScTavos, quia nec Grecam nec Romanam formam sequntur"(( (,,Chiar qi constantinopolitan, cind a venit la rege, a spus, in auzul Ioan, impiratul multora: ..Bine face regele cd ii boteaz:a pe aceqti slavi, deoarece nu urmeazE,nici forma greacd, nici pe cea roman6>"). Fdr[ a se preocupa prea muit de sursa din care iqi trdgea argumentele, autorul recurge 9i la rndrturia calugdrilor de Ia Athos alungali de invazia turceasci gi sosili in parlile Banatului. DeEi din tabara adversd, aceEtia par a impartdqi ostiiitutua franciscanului fa!5 de un cler care, deEi ortodox, nu se afla sub autoritatea bisericii constantinopolitane Ei nu beneficia deci de legitimitatea conferita de aceasta: ..Isti non sunt sacerdotes, sed canes...((! (,,Aceqtia nu sunt preoli ci ciini() ar fi exclamat cilugbrii atoniti invocali de misionarul fianciscan cu privire la necanonicitatea preolilor ortodocEi Prezenla acestora era nu numai o piecare st6teau in calea ac{iunii sa1ea2. dicd pentru efortul siu de convertire a romAnilor Ei a celorlalte popoare amintite dar Ei o sursd de primejdie spiritualS qi pentru catolicii care' trdind in mijlocul 1or, nu rareori adoptdu credinlele qi ritualui lor:,,Ergo omnibus modis cogi debent pro earum salute, vel expellendi sunt tales protervi, ut puta falsi sacerdotes et pseudo religiosi ne alios inficiant"a3 (,,Agadar cu toate mijloacele trebue silili intru mintuirea 1o'r,-sau trebuie alungali aceqti indaratnici, ca unii care sint falqi preoli gi falqi cdLugdri, pentruca sd nu ii contamineze pe allii . . .() conchide categoric autorul'
4 1 I b i d e n , p .7 I- 7 2 . az lbidem, p. 75. 43 lbiden,, p. 77.

mnezeu ca

maticilcr trebuia implinita cu toate mijloaceie; constringerea, amenln{area cu expulzarea ;i cu condamnarea la pedeapsa capitala erau justificate daca puteau contribui.,lg*C.itu g$eigk**ugestia celor care lrecornandau instruirea prealabild a R'{ris.sqe,bicilor piifr* cuvint e categoric respinsd de Bnrtolorneu de Alverna care qtia prea bine c5, incredinlata c'loar persuasiunii, convertirea era condamnata la eqec: ,,gpgnpelle intrare( e iormula clin citre se inspira acfiunea sa. De altminterffii'si5riEff{ifffficiscan nu ignora c[ timpui face din necesitate virtute qi cd actuala constringere poate produce la termen o supunere voluntarir. Evident, noii convertili nu pr-rteau fi, cu tolii, sinceri in credinla cea nouii impusS, lor prin astfel de metode; autorul inlelegea prea bine aceastd realitate, dar se consola cu gindul cf, ,,saltem filii et nepotes erunt boni christiani(( (,,mirci.ir fiii ;i nepolii vor fi buni cregtini6(); qi, in aceasta privintd el nu se inqelaao. O piedicii majora stitea in calea actiunii de vaste diniensiuni in-

trepri nse i n regat pentru aduce a i" r$*r*ULSI g:fl*T*3j!".1 re

ss lbidem, p. 79. ao lbidem, p. 70.

_gi:Lgl",

93

Cu deosebire vehement se arati apologetul catolic fa!6 de cSlugdrii ortodocgi a cdror ostilitate fafd de biserica rotnand o evidenfiazd. Nici argumentul interlocutorilor sdi nenumili potrivit cdrora izgonirea clerului local ar fi ldsat fard pistori atitea sufl^ete nu l-a impresTonat pe vicarul franciscan. Ungaria, la inceputurile conversiunii ei - aratd el - a dus qi ea lipsi acuti de pistori sufleteqti dar a reuqit in cele din urma sd-Ei completeze cadrele eclcziastice de care avea nevoie: ,,nec enim Hungaria habuit in principio suac conversionis XX millia clericorum et religiosorum, qui favente Deo, in ea modo sunt({44 (,,cdci nici Ungaria nu a avut La inceputul convertirii ei 20.000 clerici gi calugdri ci!i, cu ajutorul lui Dumnezeu, are acum((). lucrurilor covi

yertirea schismaticilor la catolicism era, potrivit lui, nu nilffidi-un act sa- - .r E+*,!!r cE.- 1- -

aceastd puyitlg,9illr .ilr qp*t-ige_fin"Trc$ru,-S9le *ei inseffi atelTon-

utar din punct de vedere spiritual, dar Ei o condilie a trdiniciei regatului Llngar: ,,Est insuper commodum temporale, scilicet maior fortitudo regni in istis confinibus et maior fidetitas istius gentis erga regem et suos dominos; quia nunquam poterunt suis dominis fideles esse, qui per alienam fidem Deo infideles existunt('a5 (,,Pe deasupra mai este qi un avantaj Iumesc, anume mai marea putere a regatului la acestehotare qi mai marea fidelitate a acestui neam fa!6 de rege gi fa{n de domnii lor; cdci nicicind nu vor putea fi credinciosi domnilor 1or, cei care printr-o credinti striind sint necredincioqi fa!6 de Dumnezeu((). Jocul de sensuri intre fidelitatea feudala a vasalului fal6 de seniorul sdu gi credinla religioasi, atit de frecvent in literatura medieval5, trddeazi in cazul de fa{d semnificalia politica a actir,rnii de convertire a ,,schismaticilor( urmdriti necruldtor de Ludovic de Anjou. intr-adevdr, o dati cu mintuirea sufletelor qi cu unitiltea spirituald intru credinta romand, convertirea,,schismaticilor( urridrea un fel politic imediat: consolidarea regimului angevin Ei a domina{iei sale asupra popoarelor strdine peste care se intinsese puterea regeiui ungar. Pentru misionarul franciscan ca qi pentru regele Ungariei, care fdcuse din acest principiu una din direcliile dominante ale politir:ii sale, convertirea era unicul mijloc de a impune ,,schismaticilor( f,idelitatea fali de rege qi coroan[:,,neque isti schismatici, de quibus loqilirnur, serrriunt regi et dominis nisi timore. Deus novit quantis exactionibus exigunt ab eis tributa . . .((46(,,Iar aceqti schismatici despre care vorbirn nu slujesc regelui Ei domnilor decit de team5. Dumnezeu qtie cu cite exacfiuni storc tributurile de ta ei . . .((). Infidelitatea schismaticilor dinliuntrul regatului era agravatd de faptul ca in afara frontierelor sale
aa I bi d e m , a' Ibidem, au lbidem, p. p. 7 2. p. 76.

se afla'o rnas5 de populalie, de aceeaEilimbd Ei eredin!6 cu ei, constatare care il aduce pe autor la una din cele mai insemnate din observaliiie sale: ,,Multa etiam mala, scilicet latrocinia et homicidia occulta, cessabunt, quae modo sine conscientia una cum externis de sua iingua et secta contra Christianos faciunt*{? (,,Caci multe re}e, anume tilhirii}e ;i uciderile ascunse pe care le infaptuiesc fdri congtiinld acum impreund cu cei din afar5, de o limba Ei sectd cu ei, impotriva creqtinilor vor inceta(). Motiv in plus pentru autor sd recomande cu cea mai mare insisten!5 extirparea schismei din regat. Adevdrata ordine internS, justitia, afirma el, nu poate fi instaurata in regat cit timp va subsista aceasti sursi de nenumdrate rele care e schisma: ,,Dico quod principes et domini temporales tenentur vindicare malefactores, maxime contumaces et des,tructores christianae religionis, quia maiores peccatoresessenon possunt'{a9 (,,Afirm ca principii qi domnii lumeqti sint datori sd-i reprime pe rdufScdtori, rnai ales pe cei indar5tnici fala de religia creEtini Ei pe nimicitorii ei, deo'arece nu pot sd existe picStoEi mai mari"). de Alverna ne ingAduie si surprindem cele Meu doud realitdti esenfiale care s-au imbinat in politica lui Ludovic de Anjou fatd de romAnii din Transilvania: alitudinee_-pgElilalii;l+J\vignonJg cbssfiunea.JJnirit"hise*deiloq efqdulpi-dea-0,impr:ne in.-fourrclejeJe mai Ulos$*[r-pI]1. tg_lt$-.ltijLoSseie;*pxeocuparea.r"g.Iuri angevl*- Ae-&-eo{ir* ida--{.g-niinalia iegatului sagjgpffi-"m-AsSl de--loquiJorj-nrLodocli peste
lul de unitate religioasa pe ca ar.&.ae pbrtd,9ea cu curtea din Avignon a fost convertit de Ludovic de Anjou intr-unul din instrumentele cele mai eficace ale efortului sdu politic de a impune supunerea popoarelor peste care guverna. Mdsurile draconice adoptate de rege cu prilejul calitoriei sale in Transilvania in 1366 in acelaqi timp irnpotriva cnezilor romAni gi a clerului ortodox gi justitia expeditiva pe care a introdus-o au fost toate inspirate Ei dominate cle preocuparea sa de a asigura controlul asupra provinciei. Termeni identici sau cvasi-identici desemneazd in celebrul act regal. din 28 iunie 1,366 si in memoriul lui Bartolomeu de Alr'erna ,,relele{( de care sufereau Transilvania Ei vicariatul Bosniei Ei pe fdptuitorii lor: lotrocinia, hom.iciditt, fucta criminalia, malefactores, rebelles, contumct"ces. Mai explicit decit emu1u1 siu regal, misionarul franciscan ne dezvdluie natura esential politicA a zrcestor crime: ,,infidelitatea( fald de rege gi de principah-rl simbol ;i instrurnent spiritual al politicii sale, confesir-rnea catol i ca. FA ci nC din a

rdulc.Iluclovic de Ani - ale sociale din viata s

a1 lbidem, aa l bi dem,

p. 72. p. 76.

s4
,,i

95

t$,

rea intemeierii in a doua jumdtate a rezulta tului u dubla ei infa

ln incheiere: gevine-::9i

a Moldovei
rii

LA INCEPUTURILE STATULUI MOLDOVENESC. CONSIDERATII PE MARGINEA UNUI TZVOfr NECUNOSCUT*

lij

-Tgecul terminat pe

L-ELLILU-

ii sale de domina
ovlc

tinate si-i . Intre

generale, a fost scoaterea in afara

tilor acestei confesiuni. nfesiunea, une retele esen

i,
I

nilorae

Etapb decisivi a evoluliei societdlii romdnqqti in ansamblul ei, inteerea principatelor romdne in secolul XIV a pus puternic in evidenld
factorii comuni ai vielii paf ilor. politice a romdnilor de cele doui laturi ale Car-

Costea uoieuod ;i locul sdu in i,storia Moldouei. ,,IIoMbHId locnoAtl Koclt BoeBo4a"; formula laconicd a unuia dintre cele mai vechi izvoare doctr.mentareale istoriei Moldovei - Pomelnicul de La Bistritat - a introrius in istoria ldrii cea mai enigmatici figura a vremii descdlecitorilor si a succesorilorlor imediafi^:.9*ISe*etqryA. Cunoscut.pindacum datoritd acestei unice atestAri, care iI fficaclriazd in girul primilor domni ai fdrii, intre Lalcu qi Petru MuEat, sau al Muqatei, Costea voievod, a alcituit obiectul celor mai variate speculalii din partea istoricilor romdni2 Ei chiar a ullor striini. Problema succesiunii domnilor in veacul al XIV-lea qi in genere isr Itoria Moidovei in prima jumf,tate de veac de Ia ceea ce numim in chip ldrii continui incd si constituie t-.|tradi{ional Ei convenlional ,,intemeierea6(
. Publicat in ,,Studii qi materiale de istorie medie", VI, 1973, p. 43-59. 1 Pomelnicul Md.ndstirei Bistriia, ed. D. P. Bogdan, Bucureqti, 1941, p. 50. ? Fdrd a incerca sd aicdtuim catalogul complet al opiniilor istoriografiei asupra lui Costea, amintim citeva din ele pentru a ilustra incertitudinea care Ie caracferizeazd.. ,,Iard pentru Coste MuEatin Vod6, tatdl lui Roman Vod5, mdcar ca la o carte de pomelnic a mdndstirii Bistrilii l-am gisit scris in rlndul domlilor, iard unde ar fi fost domnia lui n-am putut afla"; (Axinte Uricarul, (Cronicd.), Acad. Rom., ms. rom. 259I, p. 14, 1a D. Bogdan, Pomelnicul Mdndstirei Bi.stri.fa, p. 6; ,,Nimic nu ne dovedeste si din nimic nu se poate deduce cu oarecare probabilitate cd acest Costea a domnit qi cd a fost tatdl lui Petru"; N. Iorga, Studii qi. documente cu pri' uire Ia i,storia romd.nilor, I-II, Bucuregti, 1901, p. XXVIII; ,,Fafd de insemnarea lui Costea voievod in pomelnicut din 1407 de Ia Rdddu{i (sic!) se pune intrebarea dac6 ei nu este tat5l lui Petru, Rornan pi $tefan, 'ca so! al Mugatei Margareta sau daci nu e fratele acesteia. Cronicile nu-l pun, deci el n-a domnit"; N. Iorga,,,Revista istoricd", VI, 1927, p. 154;,,Totugi intre Lalcu qi Petru se interpune in acest pomelnic domnia unui Costea voievod', care probabil va fi incercat Ei va fi reuEit sa puni timp de citeva luni, in acest an L377, mina pe putere"; C. Cihodaru, ?roditia letopise{elor si inlormafia documentard. despre luptele politice di,n Moldoua i,n a doua jumdtcte a secolului al XIV-Iea, in ,,Anuarul Institutului de istorie qi arheologie A. D. Xenopoi", V, 1968, p. 26; ,,Costea voievod pomenit num'ai in Pomelnicul de la Bistrila trebuie si fi avut un rost ln Moldova, de i-a fost inserat numele in lista domnilor. Pe acesta il considerdm ca un feudal puternic, care .t putut rivni o datd Ia domnie"; A. Sacerdoleanu, Succesi.unea domnilor Moldouei pind. Ia Alerand,ru cel Bun. Pe baza documentelor din secolul al XIV-Iea ;i a t'ronicilor din secolul aI XV-lea $i aI XVI-Iea scri,se i,n limba slauond, ln ,.Il.omanoslavica", XI, Istorie, 1965,p, 219-236.
7 Geneza statului in eyul mediu romdnesc

ie Pentru sistemul constitu{ional al Transilvaniei incepincl cu secolul XVI, v. lucrarea f undarnentald. a lui D. Prodan, Suppler Libellus Valachorum, Bucureqti, 1967.

96

97

un domeniu al incertitudinilor. Izvorul numeroaselor c9__nfg6ii.3;A;e per-

sis5igsseast+f,rivinJa.seafl{,"dEonoiiiGlrrt-ffifl p$!:gy*o_-g.tg^t_gt"fi instgbilitatea iq

?! ImptetileerriFfelijf

6il"ri- .gl",ll*; rac,snarei jt?vie{ii-po}itice-a*gArillp_ pu_!ull |p inceputurile lncepu!ffiii"e 'pentru-domnie

cepirtul procesului de consoliCar"e in cuprinsul cdruia particularismul :eputul Ei tegtor,iat,19$i6na teritorial actiona putergi.q*; cu interventia politica.6i.,rrdtitaraa factorilor ngtEHli.a**-*9u inteivengia politicd +i militar5 factorilpr

- fin"ea.drut,,unui"stai-dtdtJd;i;-

extfn'i*---tl'H't*intfggiiperiodtle anterioare inscdundrii lui Alexandru cel gui*tarlierct"de u ggtg!9111i-ci 9,.prefigurare-a.,sitilatieicare Al/.ea nou de viala nolitici' a viata poiiticd" de*-un""sf,ert secol"-pede -un".s-f-ert secol....-pe .de -m-B
domnului.
^ . *- - {4 i 4 i - d *

In aceste condilii vitrege, virtuozitatea istoricului a cirui curiozitate se fixeazd asupra inceputurilor statului moldovenesc este condarnnati s5, evolueze intre sdrdcia extremi a izvoarelor qi larga varietate a ipotezelor istoriografice. Cum progrese insemnate nu sint de-aEteptat din reaclucerea in obiectivul cercetdrii a aceloraEimateriale documentare, care nu pot da naEtere decit la variafii pe temele cunoscute, principalul mijloc de largire a cunogtinlelor gi a inlelegerii noastre in dorneniul amintit se afli in descoperirea unor noi izvoare. Obiectul studiului de fald este tocmai incercarea de a aduce, pe temeiul unui izvor necunoscut pind acum, citeva l5muriri noi asupra istoriei Moldovei in vremea cind .,intemeiereaa( ei era incd un proces in curs de desfdqurare. O descoperire recenti in arhivele genoveze oferi un element nou, L deosebit de insemnat pentru fixarea locului lui Costea voievod in istoria / f Moldovei ;i. mai mult decit atit, pentru insdqi inlelegerea etapei de ina $ cheie^re procesului de constituire a statului moldovenesc. * Insemndtatea arhivelor genoveze pentru istoria Mdrii Negre in evul mediu. inclusiv aceea a larilor romdne, e prea bine cunoscuti pentru a fi necesar sd mai insistdm asupra ei. Printre numeroasele izvoare pS.strate in inepuizabilele fonduri documentare ale republicii ligure, un loc de frunte pentru cercetdtorii bazinului pontic in evul mediu il ocupa seriiie de documente referitoate la oraEul caffa, punctul de reazem principal aI intregii relele^ de aEezari genoveze de pe larmul nordic Ei apusean aI Mdrii Negre. Intre actele rAmase de pe uima intensei activitati econornice Ei politice a Caffei, un loc aparte iI ocupi registrele de contabilitate ale Massari,ei,, administralia financiari a oraqului. Dintre istoricii noqtri, Ni,co1ae Iorga cel dintii a eNcerptat qi edi,tat, din punctul de vedere a1istoriei economice qi politice a Mdrii Negre, registrele Massariei, cite erau cunoscute in vremea cind iqi efectua cercetdrile in arhivele genoveze3.Investigalii recente au dat insi in chip neaqteptat la iveald inci un voluminos registru din seria de socoteli ale Massariei, anume cel referitor la anul 13B6,care pind de curind zdcea ritdcit si uitat intre cu totul alte fonduri documentare. Bog[lia de informalii de tot felul referitoare fie la istoria internd a Caffei, fie la legdturile ei externe a fost semnalatA de cel cdruia
3 N. Iorga, Notes et ertraits 1899. concernant l,Itistoire d,es Croisad"es,vql. I, paris"

ii revine meritul de a fi adus la lumini masivul registru cuprin4ind socotelile oraEului in anul 1386, arhivistul genovez Gianciacomo Mussoa, gi nu vom insista asupra valorii generale a izvorului recent descoperit. Desprindem din el de indati qtirea care intereseazi istoria noastrd. La 2 mai 1386, o insemnare sumar6 aminteEte datoria contractati la Caffa fati de un oarecare Gaspallo Spinola de citre lllarius de Duria (Dorial, ,,ambaxiator iturus Maocastro una cum Carollo de Orto"5 (,,ambasador care va rnerge }a Maocastro impreun6 cu Carolus de Orto(). Aqadar, in mai 1386, o solie genovez[ urma sd piriseasci oraEul Caffa pentru a se indrepta spre Moidova. Dar o alti informalie, inregistrati trei luni mai tirziu, constatind faptul lmplinit, adaugd un element informativ deosebit de inse,mnat: ,,Item die XIIil Augusti pro Bartholorneo Finamore ,et Luchino et sunt pro expensis factis pro (ratione) unius brigantis qui portavit Carollum de Orto et Illarium de Duria Maocastro, ambaxiatores euntes Constantino et Petro vayvoda occasione guerre de Sorcati ex deliberacione domini consulis et officii monetarum asperos 2 000 l?L die lune VIII(0. (,,De asemenea in ziua de 14 august, pentru Bartolomeo Finamore gi Luchino Ei sint pentru cheltuielile fdcute pentru un brigantin care i-a dus pe Carolus de Orto Ei Ilario de Duria Ia Maocastro, ambasadori care merg la Constantin qi Petru voievod cu prilejul rdzboiului cu Solkat-ul, potrivit hotiririi domnului consul qi a oficiului monetei, aspri 2000 (?)' in ziua a opta a lunii(). Desi sumard, informalia cuprinsi in registrul Massariei din caffa deschide un qir de perspective asupra trecutului nostru in veacul aI XIV-Iea qi aI XV-Iea. Le analizim pe rind' CeI dintii fapt care se impune cercetdtorului istoriei Moldovei in epoca de formare a statului moldovenesc este aparilia concomitentd, _in 1386, a doi domni: Constantin qi Petru, pe llngd care era acreditati solia cafez5..Identificarea lor nu opune dificultdli: Petru nu e altul decit ^Petru Muqat, indeajuns de cunoscut dintr-un gir de izvoare interne qi externe pentru a mai fi nevoili,sd insistdm- ?sqprq lui;. Constantin voievod, de bsemenea nu este altul decit voievodul Costea din pomelnicul de la Bistrita, personaj care datoreazd conflictului genovezo-tdtar din 1386 cea de-a doua atestare documentari a persoanei sale Ei, fapt mai insemnat, certificatul incontestabil al functiei sale voievodale.
a Giangiacomo Musso, Note d'archiuio sulla ,,Massaria" di, Caffa, Genova, 1968 (extras din Stzdi Genuensi, V, 1964-1965); mullumesc gi pe aceastd cale distinsului arhivist qi istoric genovez pentru prelioasele informa{ii pe care mi le-a comunicat in timpul qederii mele la Genova in toamna anului 1969. b Archivio di Stato di Genova, Caffe Massaria 1386,f. 390; vezi qi f. 316 5i 32a. 6 Archivio di Stato di Genova, Caffe Massaria, 7386,f. 99 v.; Sorcat sau Solkat (Eski-Krim) era centrul politic al tdtarilor din Crimeea; pentru Illario de Doria $i rolul sdu insemnat in politica bizantinS, in negocierile Bizanlului cu lumea apuseand ln problema otomand, la sfirsitul sec. XIV, vezi Franz Dcilger, Regesten d,er Kaiserurkunden des Ostrdm.ischen Reiches, 5. Teil, Mtinchen, 1965, p. 85, nr. 3270, qi p. 86, nr.3273.

9B

ocl

In 1386, aEadar, pe teritoriul viitoarei ldri a Moldovei domneau doi voievozi. Dar care e raportul dintre ei? Erau Constantin qi Fetru domni asociafi?; existat-a intre ei o legdtura de rudenie, astfel cum au presupus-o cei mai mulli dintre istoricii noqtri? in sfirqit, de ce este atestat Petru Muqat de un gir de izvoare interne, in vreme ce Constantin nu ne este cunoscut decit datoriti insemndrii numelui siu intr-un pornelnic mdndstiresc? Absenla lui Costea din actele emise de Petru Muqat Ei de boierii lui exclude posibilitatea unei domnii asociate. in aceste acte, Petru ailare constant singur intr*o titulaturi care e, cu mici variatii, aceea;i: .,Nos Petrus waivoda, Dei gratia dux terre Moldavie.t in actul din 1 mai tr384, prin care domnul, la cererea mamei sale, Margareta, ddruieqte fundatiei dominicane din Tirgul Siret un venit al domniei?; ,,Petrus woyeuoda muldauiensis'( in actul de inchinare fa{d de Vladislav Iagiello din 6 mai 13878;llerps BoeBoA Mo,n4aecxusau Mo,r4ashr.t actele slave subscrise in sau referitoare Ia ele. Aqadar, Petru apare in izvoarele cunoscute ca singur domn aI Moldovei, fapt care pare a fi in contradiclie cu informalia genovezd din 1386 care constatd existenfa a doi domni. Cum qtirea registrului Massariei din acest an e incadratd din punct de vedere cronol.ogic de menliunile documentare mai sus amintite referitoare la Petru MuEat, nu ne rdmine aita posibilitate decit aceea de a constata c[ Petru Muqat a domnit singur, fdri asociat, in Moldova; numai cd Moldova lui Petru Muqat era departe de a coincide cu intregul teritoriu al principatului moldovean de mai tirziu. Produs aI unificdrii ,,!5ri1or((grupate ln jurul nucleului unificator al vdii Moldovei, convertiti in stat de desc5iecitorii maramureseni, Moldova lui Petru Muqat ldsase incd, in aceastd vreme, ln afara hotarelor ei, regiunea de sud, care inse, astfel cum au bdnuit-o unii dintre istoricii noEtri, era altd fard., o unitate care, timp indelungat incd dupi incorporarea ei in Moldova, Ei-a pdstrat individua\iitatey'Asadar, cei doi domni menlionali de textul genovez erau nu aso{pia!i, ci stapini concomitenli a doua por{iuni din teritoriu} viitgarei idri p Moldovei, domni a doud ldri inca separate in aceastd vrencg/ Desdui,r;irea unitd[i.i, Mold,ouei. Domnia succesoru]ui lui Petru, Roman MuEat, oferd un punct de reazem pentru incercarea de clarificare a acestei dualitdti de domnie semnalatd de izvorul genovez. Se stie, incA de cind sint cunoscute cele citeva acte ndstrate de Ia cel de-al doilea MuEatino ci in timpul acestuia Moldova qi-a realizat unitatea teritoriatd. Titulatura adoptatd de noul domn, in contrast vddit cu cea a lui Fetru, atestd rdspicat atit progresul teritorial realizat de Moldova, dilatata din modestamarci a descdlecdtorilor limite teritoriale intinse, cit qi consotriin
7 M. Costiichescu, Documente moldouene;ti Iaqi, 1931,p. 4. I lbidem, vol. II, IaEi, 1932,p. 599-601, e lbidem, p. 603 605. Ei inainte de Stelan cel Mare, vd. '!,, r!

caMollep)Blrbu MJlcrH 6xn rHl iw pwruaur darea puterii domneqti: ,rBeJIHKu roeno4a o6.na4a;n 3e,r,rren MonAanlcxoro or nJlaHHHbIAo Mopa"r in dania ficuti lui IonaE Viteazul la 30 martie 139210; MbI PoMaH BoeBoAa MoJ' nJIoHI{HbI ar(e Ao oyce[ SeMJIb BoAoulbcKoH or AaBbcKnH H lblll4qb 6pery mopa ,,. . . adduga semnificativ la titulatura domneascd actul de inchinare a domnului fa{A de regele Vladislav din 5 ianuarie 1393'11. Abqtlqb oycefi sMJIb BoJlou{bc1on Elementul nou din actul de inchinare, a provocat unele nedumeriri. M. Costachescu, ale carui edilii de documente constituie o temelie sigurd pentru orice studiu Etiinlific asupra manifestd o ezitare in traducerea titlului. Moldovei veacurilor XIV-XVI, In chip surprinzdtor, deEi in comentariul care insoleqte documentul eI subliniaza insemnitatea denumirli de .tard ualahd din titlul 1ui Roman12, in traducere eI redi astfel textul slavon: ,,Noi Roman voevod aI Moldovei qi domn al intregii tari a Moldovei, din munte pini in !5rmul mdrii . ..((13. Mai anroniat de litera si de sniritr:l documentuiui. alti cercetStori au traaus tillui lui Roman: ,,Voevod moldovenesc ;i mogtenitor a toatd Jard RornAneascA de Ia munii pinA la !5rmul mdrii6'1a. Aqadar, prin extinderea teritorJgla din zilele lui Roman, Moldova devenise o noui fard RomAneasc5./bar actul omagial aI iui Rcman mai ofer6 o sugestie: cind ingird titldrile suzeranului ,sdu, Roman declard cd se inchind ,,lui Vladis-) lav, regele Poloniei, marelui cneaz al Lituaniei qi moEtenitor (llnuq r al intreguh-ri pf,mint rus(15. Cele trei elemente cumulate in titulatura lui Vladislav, asa curr) apar in actul lui Roman, se refere la trei entitdfi teritorial-politice distincte, reunite sub aceeagi autoritate supreme, situalie similari cu cea a lui Roman care apare in dubla calitate de ,,voievod molca titlul domdovean( Ei der ,,moEtenitor ai intregii i.ari valahe'f?entru nului Moldovei sd cunoascd o asemenea metamdFfozd, a fost nevoie ca un nou element teritorial si fie incorporat voievodatului lui Petru Muqat; prin addugirea acestui teritoriu o altA ,,!ard romAneascS((, aEezatd Ia miazbzi de st5pinirea celui dintii dintre Muqaflni, s-a desevirEit, aqadar, rprocesul de unificlrc tcritoriald a Moldoveir6/ Intre 1386, cind pornea spre Moldova solia genovezilor din Caffa, 9i 1392, cind tara era intregitf, ,,de Ia rnunte la maret6, au dispdrut un domn
10M. Costdchescu, op. cit., vol. I, p. 7. rr lbidenl, voi. II, p. 607. 12 ,,Foarte important e faptul cd Roman e numit voievod al Moldovei 6i mai jos Moldova se nurne;te fara val'ahd"; ibidem, p.609. 13tbidem, p. 607. i4 I. Minea, Principatele romd.'tzesi politica orientald. a lui Sigismund, BttcureEti, 1919, p. 44 gi IrT. Iorga, Istoria romdnilor, vol. I1I, Bucureqti, 19i37,p. 280. 15 M. Costdchescu, op. cit., voJ. II, p. 607. 10 Constatdrile prilejuite de noul izvor genovez confirml ipoteza lui C. Ciiiodaru privind existenla mai multor formalii politice pe teritoriul viitorului stat al Moldovei; C. Cihodaru, Constitui.rea statului Jeudal rnoldoaenesc si lupta 'petLtru realizarea ind,epend,enlei.Iui, in ,,Studii gi cercetdri Etiinlifice - Istorie", >aI, 1960' l, p. 65-65. Aceeaqi ipotezd fusese formulatd Ei de 1?. Rosetti; vezi mai jos, 1r. 103.

100

101