Sunteți pe pagina 1din 3

Problema orientala si destinul sudului basarabiei Secolul al XVII-lea ,al XVIII-lea

Problema orientala si destinul sudului basarabiei Secolul al XVII-lea ,al XVIII-lea este o peroada marcate de un sir de evenimente politice si militare care scoate in evidenta declinul Imperiului Otoman.Marile puteri europene :Anglia,Franta,AustroUngaria,Rusia luptau pentru a-si impune influenta in regiunea balcanica,obiect important din punct de vedere economic si strategic.Situatia Imperiului Otoman a influentat direct evolutia politica a principatelor.In cadrul luptelor marilor puteri pentru balcani,Principatele Romane luptau pentru emanciparea si integritatea teritoriala.Lupta de emancipare a popoarelor balcanice care se inteteste la sfirsitul secolului XVIII,inceputul secolului XIX este exploatata de marile puteri ,cei mai interesati fiind imp Rus sic el Habsburgic.Imp Rus in urma luptelor duse pe parcursul sec aal XVIII reuseste sa se amestece in problemele interne otomane si are posibilitatea de a modifica statutul international al principatelor Romane.Suzeranitatea otomana I se suprapune unui protetorat rus .Mscind un interes real pentru gurile dunarii si strimtorile Bosfor si Dardanele,sub pretextul impiedicarii invaziei lui Napoleon in Balcani,Rusia isi pune ca scop ocuparea tarilor Romane si in anul 1806 incepe un nou razboi cu Imperiul Otoman.Razboiul a continuat pina in 1812 cind s-a semnat pacea de la Bucuresti.Conform articolului 4 hotarele dintre cele 2 imperii sa fie riul Prut.Teritoriul de la E de Prut trece sub administratia tarista,numit ulterior Basarabia.In acest context din 1812 in cadrul relatiilor internationale apare problema basarabiei,in urma razboiului ruso-otoman din 1828-1829 si in urma pacii de la Adrianopol ii mai adduce noi teritorii,regiunea dintre Chilia si Sfintul Gheorge,punind astfel stapinire pe Delta Dunarii.Problema Basarabiei vine din nou in atentia marilor puteri in urma razboiului crimeii 18531856.Datorita unei lupte continua a politicienilor romani :G.Maghearu si C.Rosseti problema a fost discutata in cadrul pacii de la Paris(1856).Pentru a nu permite intarirea habsburgilor,Franta se intelege cu Rusia si Moldovei ii este retrocedat numai Sudul Basarabiei(ismail,belgrad,cahul).Marile Puteri s-au ingrijit sa indeparteze Rusia din Balcani si strimtori si mai putin de soarta romanilor ramasi sub regimul tarist.Anul 1875 este timpul cind in Balcani au loc un sir de rascoale antiotomane care au deschis problema orientala.Rusia asigurindu-se de acceptul lui Bismarck pentru reanexarea sudului Basarabiei se pregateste intens de razboi cu Poarta.Guvernul Roman duce tratative cu Tarul care incheie conventia rusoromana(1877) prin care rusia garanta drepturile politice si integritatea teritoriala a Romaniei.Intre timp la 9 mai 1877 Kogalniceanu proclama independenta statului roman.Obtinind victorie in acest razboi imp.Rus sic el Otoman incheie pacea de la San Stefano conform careia Rusia primeste Dobrogea,Delta Dunarii si insula serpilor si intentioneaza sa schimbe pe sudul Basarabiei,incalcind astfel conventia semnata cu guvernul roman de integritate teritoriala.Astfel sudul Basarabiei revine imperiului tarist.Pacea de la San-Stefano a suparat si mai tae marile puteri care s-au intrunit in 1878 la un congres international la Berlin.Delegatia Romana condusa de C.Bratianu a fost admisa numai pentru a-si exprima punctual de vedere in care se reflecta importanta recunoasterii independentei si integritatii teritoriale,insa nu au fost ascultati.A fost recunoscuta independenta Serbiei,Muntenegru,Romaniei cu un sir de conditii insa integritatea a fost incalcata.In Anii 1812-1813 au loc 2 razboaie balcanice care accentueaza rolul important pe care il are Romania in aceasat regiune.Imp Otoman se retrage din Balcani lasind in urma un butoi cu pulbere care va declansa un razboi mondial.Printre problemele nesolutionate ramine si problema Basarabiei-pamint romanesc aflat sub dominatia tarismului.

Consider ca in lupta marilor puteri pentru influenta in Balcani si accesul la Marea Neagra,Strimtorile Bosfor si Dardanele,Basarabia a servit drept obiect pe care rusia dorea sa-l stapineasca sis a-l utilizeze ca pe un cap de pod in politica sa expansionista iar pentru marile puteri europene obiect pe care-l arunca Rusiei pentru a-I mai tempera avintul expansionist. zboiul Rece (1947-1991) a fost o perioad de tensiuni i confruntri politice i ideologice, o stare de tensiune ntreinut care a aprut dup sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial i a durat pn n anul 1989 la cderea regimurilor comuniste din Europa. Opoziia a aprut ntre dou grupuri de state care aveau ideologii i sisteme politice diametral opuse. ntr-un grup se aflauURSS i aliaii ei, grup cruia i spunea uzual Blocul oriental sau rsritean. Cellalt grup cuprindea SUA i aliaii si din NATO, i era uzual numit i Blocul occidental, apusean sau Blocul capitalist. La nivel politico-militar a fost o confruntare ntre North Atlantic Treaty Organization (NATO, (Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord) i Pactul de la Varovia. La nivel economic a fost o confruntare ntre capitalism i comunism. Pe plan ideologico-politic, a fost o confruntare ntre democraiile liberale occidentale (aa-numita lume liber, societatea deschis) i regimurile comuniste totalitare (aa-numita societatea nchis). nfruntarea dintre cele dou blocuri a fost numit Rzboi Rece, deoarece nu s-a ajuns la confruntri militare directe dintre cele dousupraputeri (care ar fi constituit un Rzboi Cald sau Rzboi Fierbinte), cu toate c perioada a generat o curs a narmrii. Din punctul de vedere al studiilor strategice exist opinia c, nu s-a ajuns i nu se putea ajunge la un Rzboi Cald, la o confruntare militar convenional, datorit faptului c ambele supraputeri, SUA i URSS s-au dotat cu arme nucleare, ceea ce a creat o situaie militar strategic de deterrence, adic de descurajare i blocare reciproc. n cazul unui rzboi real, s-ar fi ajuns la o distrugere reciproc total i totodat la o catastrof mondial. Din punctul de vedere al serviciilor secrete, a fost o confruntare ntre serviciile occidentale de intelligence (spionaj) (n primul rnd cele americane, CIA, NSA, dar i cele britanice, germane, franceze, italiene, etc.) i serviciile de poliie politic ale regimurilor totalitare comuniste (n primul rnd, KGB, dar i Securitate, STASI, etc.). S-a mai numit Rzboi Rece i datorit faptului c a fost purtat ntre fotii aliai din rzboiul mpotriva regimului totalitar nazist, ntre dou forme de regimuri politice care aveau aceleai rdcini ideologice, adic lupta democratic pentru emanciparea omului de sub orice form de dominaie. Rzboiul Rece a dominat politica extern a SUA i a URSS nc din 1947, cnd s-a folosit pentru prima oar termenul, i pn la colapsul Uniunii Sovietice din 1991. Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Rzboiul Rece a fost o lupt n care s-au utilizat presiunea diplomatic, militar, economic, ajutorul selectiv, manevrele diplomatice, spionajul, narmare masiv, coaliii militare, rivalitate la evenimentele sportive, competiie tehnologic, propaganda, asasinatul, operaiunile militare de intensitate mic i iminena unui rzboi pe scar mare. Un moment n care Rzboiul Rece putea s devin unul "cald" l reprezint anul 1962, cnd sovieticii au plasat n Cuba, devenit comunist, rachete cu raza medie de aciune. Prin intervenia preedintelui americanKennedy s-a ajuns la normalizarea relaiilor cu sovieticii. n Cuba s-a impus regimul comunist al lui Fidel Castro. Perioada de destindere a fost marcat de ntlnirea dintre Kennedy i Nichita Hruciov n 1963, cnd au stabilit ca n viitor pentru comunicri urgente i de importan major ntre Casa Alb i Kremlin s foloseasc "Telefonul rou" care de fapt era un telex. Cele mai tensionate momente ale Rzboiului Rece au fost Blocada Berlinului (19481949), Rzboiul din Coreea (19501953), Criza rachetelor cubaneze(1961), Criza Berlinului din 1961, Criza Suezului(1962), Rzboiul din Vietnam (1959 1975), Rzboiul de Iom Kippur(1973), Rzboiul Afgano-Sovietic (19791989), Doborrea cursei KAL 007 (1983) i Exerciiul militar NATO Able Archer (1983). Rzboiul Rece s-a ncheiat odat cu prbuirea regimurilor comuniste sovietice i regimului URSS, supraputerea care s-a confruntat cu SUA, iar lumea care a rmas este dominat de o singur supraputere (situaie descris de specialitii n politica

internaional drept hegemonie global a SUA ntr-o lume care este unipolar, chiar dac unii specialiti partizani i n general, antiamericani, o numesc multipolar). Exist un dezacord ntre istorici cu privire la punctul de plecare al Rzboiului Rece. n timp ce majoritatea istoricilor plaseaz originile sale la perioada imediat urmtoare celui de-al Doilea Rzboi mondial, alii susin c aceasta a nceput spre sfritul Primului Rzboi Mondial, dei tensiunile dintre Imperiul Rus, alte ri europene i Statele Unite datau nc de la mijlocul secolului al 19-lea. Ca urmare a Revoluiei bolevice din 1917 n Rusia (urmat de retragerea Rusiei din primul rzboi mondial), Rusia Sovietic s-a gsit izolat

n diplomaia internaional.*1+ Liderul bolevic Vladimir Lenin a declarat c Uniunea Sovietic a fost "nconjurat de state capitaliste ostile", i el a privit diplomaia ca o arm pentru a pstra divizai dumanii sovietici, ncepnd cu stabilirea Cominternului sovietic, care a solicitat frmntri revoluionare n strintate.*2+ Liderul ulterior Iosif Stalin, care a vzut Uniunea Sovietic ca o "insul socialist", a declarat c Uniunea Sovietic trebuie s admit c "ncercuirea capitalist actual" se nlocuiete cu "ncercuire socialist". *3+. nc din 1925, Stalin a declarat c vedea politica internaional ca o lume bipolar, n care Uniunea Sovietic ar atrage rile care graviteaz n jurul socialismului i rile capitaliste ar atrage statele care graviteaz spre capitalism, n timp ce lumea a fost ntr-o perioad de "stabilizare temporar a capitalismului", care precede eventuala sa prbuire *4+ Diverse evenimente nainte de cel de-al doilea rzboi mondial au demonstrat lipsa de ncredere reciproc i suspiciunea ntre puterile occidentale i Uniunea Sovietic, n afar de provocarea filosofic general bolevic fcut capitalismului. *5+ A existat un sprijin occidental a anti-bolevic Micarea Alb n Rzboiul Civil Rus, *6+, finanarea sovietic din 1926 a muncitorilor britanici care fceau grev a determinat ca Marea Britanie s rup relaiile cu Uniunea Sovietic, *7+ Declaraia lui Stalin din 1927 de coexistenei panic cu rile capitaliste "rmneau n trecut," *8+ fiind n actualitate acuzaiile conspirative n timpul procesului akty din 1928 a unei lovituri de stat planificate de britanici i francezi,*9+ , refuzul american de a recunoate Uniunea Sovietic pn n 1933 *10+ i procesele staliniste de la Moscova a Marii Epurri, cu acuzaiile de spionaj britanic, german, francez, japonez i nazist .*11+ Cnd armata german n iunie 1941 prin a invadat Uniunea Sovietic, Aliaii au profitat de noul front deschis i au decis s ajute Uniunea Sovietic. Marea Britanie a semnat o alian formal i Statele Unite ale Americii a ncheiat un acord formal. n timpul rzboiului, Statele Unite ale Americii a livrat att britanicilor, ct i sovieticilor armament prin intermediul Programului de mprumut i nchiriere Lend-Lease [12] Cu toate acestea, Stalin a rmas extrem de suspicios i a crezut c britanicii i americanii au conspirat pentru a se asigura c sovieticii poart greul luptelor mpotriva Germaniei naziste. Conform acestui punct de vedere, aliaii occidentali au ntrziat n mod deliberat deschiderea celui de al doilea front anti-german, n scopul de a interveni n ultimul moment i a impune acordul de pace. Astfel, percepiile sovietice despre Occident au lsat o puternic tensiune i ostilitate ntre puterile aliate.