Sunteți pe pagina 1din 136

CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE SPIRITISM?

DOVEZI C~ ESTE DEMONISM

Adev`rul despre spiritism a]a cum [l credem noi [nt>mpin` [mpotrivire, ]i aceasta din dou` motive: (1) Majoritatea oamenilor nu au nici o [ncredere [n spiritism, ci ei cred c` manifest`rile ]i dovezile aduse [n sprijinul lui sunt [n]el`ri. (2) Un num`r tot mai mare de oameni sunt dispu]i s` nege existen\a fiin\elor spirituale rele numite demoni, precum ]i a prin\ului demonilor numit [n Scripturi Diavolul ]i Satan. Bine a spus Rev. Adam Clark, doctor [n teologie: ^Satan ]tie bine c` acei care neag` existen\a lui nu se vor teme de puterea ]i de influen\a lui; nu vor veghea [mpotriva uneltirilor ]i a ]iretlicurilor lui; nu se vor ruga lui Dumnezeu pentru eliberare de Cel R`u; nu vor a]tepta ca el s` fie zdrobit sub picioarele lor dac` el nu exist`; ]i, [n consecin\`, ei vor deveni o prad` u]oar` ]i ne[mpotrivitoare pentru vr`jma]ul sufletelor lor. Conduc>nd pe oameni spre necredin\` ]i spre negarea existen\ei lui, el [i las` f`r` ap`rare. Apoi el devine st`p>nul lor deplin, iar ei sunt f`cu\i prizonierii voin\ei sale dup` cum [i place. Este bine ]tiut c` printre cei care fac vreo m`rturisire de credin\` religioas`, cei care neag` existen\a Diavolului sunt cei care se roag` pu\in sau nu se 1

Ce spun Scripturile despre spiritism?

roag` deloc; ]i se pare c` ace]tia sunt tot at>t de nep`s`tori [n privin\a existen\ei lui Dumnezeu cum sunt ]i [n privin\a existen\ei Diavolului. Pentru ei datoria fa\` de Dumnezeu nu intr` [n discu\ie; c`ci aceia care nu se roag`, mai ales [n particular ]i dintre cei care-l neag` pe Diavol n-am v`zut niciodat` pe vreunul s` se roage aceia deci, n-au nici o religie de nici un fel, dec>t o form`, oricare le-ar fi preten\ia pe care o ridic`. Dac` se pune [ntrebarea cum poate d`una spiritismul celor care consider` c` ceea ce se pretinde despre el nu sunt dec>t [n]el`ri ]i fraude, iar adep\ii lui sunt naivi, noi r`spundem c` marea majoritate a adep\ilor lui sunt cei care odat` au negat complet ]i din toat` inima c` ceea ce pretinde spiritismul este adev`rat, consider>ndu-le [n]el`ri. Cei care nu cred deloc [n spiritism sunt adesea cei mai dispu]i s` verifice dac` ceea ce pretinde acesta este adev`rat; ]i c>nd se conving c` multe din preten\iile lui sunt adev`rate ]i multe din manifest`rile lui sunt supranaturale, ace]ti ne[ncrez`tori sunt cei mai predispu]i s` devin` adep\ii lui, [n timp ce, dac` ar fi ]tiut ce este spiritismul, cum ]i prin ce for\` opereaz`, ei ar fi fost [n gard` ]i judecata lor ar fi avut un sprijin ]i o [ndrumare care altfel le lipsesc. Lipsa cuno]tin\ei adev`rate despre spiritism (comunicat` prin Scripturi ]i confirmat` de dovezi incontestabile din afara Scripturilor) [i face pe at>\ia s` cad` prad` acestei [n]el`ri. Este adev`rat, se comit fraude [n numele

Dovezi c` este demonism

spiritismului, dar acestea sunt [n principal [n leg`tur` cu [ncerc`rile de ^materializare. Faptul c` spiriti]tii pot face ]i au f`cut, prin ceva putere sau mijloc, multe lucruri uimitoare care dep`]esc puterea uman`, a fost dovedit cu prisosin\` [n multe cazuri unele dintre ele [n fa\a oamenilor de ]tiin\` total necredincio]i. O putere nev`zut` a c>ntat la tamburine suspendate [n aer, f`r` s` le ating` vreo m>n` omeneasc`, prea sus pentru a putea fi atinse de m>ini omene]ti; au fost ridicate [n aer scaune cu oameni a]eza\i pe ele ]i f`r` nici o leg`tur` cu vreo putere sau mijloc vizibil, mediile pluteau prin aer etc. Au fost dovedite tot mereu probele de batere [n mas`, mi]carea mesei, autografe, scriere pe t`bli\`, spre satisfac\ia sutelor de oameni inteligen\i din diferite p`r\i ale lumii. Spiritismul num`r` printre aderen\ii s`i judec`tori, avoca\i, oameni de afaceri ]i multe femei capabile. Ace]ti oameni au verificat preten\iile spiritismului ]i au m`rturisit sincer credin\a lor [n el. }i este ne[n\elept, ca s` nu zicem mai mult, s` z>mbim dispre\uitor consider>ndu-i nechibzui\i sau escroci nechibzui\i dac` au fost numai [n]ela\i prin ]iretlicuri sau iu\eal` de m>n`, escroci dac` de bun` voie ]i cu bun` ]tiin\` []i folosesc timpul ]i influen\a pentru comiterea unor fraude. Scriitorul a fost [nclinat s` fie sceptic [n privin\a diferitelor preten\ii ale spiritismului p>n` c>nd un cre]tin, [n a c`rui m`rturie era [ndrept`\it s` aib` deplin` [ncredere, l-a convins de contrariu. Acest prieten nu credea [n spiritism, dar [ntr-o sear` nimerind [n tov`r`]ia unor spiriti]ti, unul dintre ei

Ce spun Scripturile despre spiritism?

a sugerat: ^Haide\i s` avem o ]edin\`. Grupul prezent a [ncuviin\at, iar prietenul nostru a r`mas din curiozitate. S-au a]ezat la o mas`, ]i-au pus m>inile pe mas` ca de obicei, ]i unul dintre cei prezen\i fiind mediu a [ntrebat: ^Sunt spirite prezente? R`spunsul a fost indicat prin b`t`i [n mas` una pentru A, dou` pentru B, trei pentru C etc., d>nd informa\ia c` spiritele erau prezente, dar c` nu vor avea nici o comunciare [n acea sear`. Mediul a [ntrebat: ^De ce? R`spunsul indicat prin b`t`i a fost: ^Pentru c` au fost stabilite medii noi [n Statele Unite. Grupul a fost dezam`git, dar a cerut prin mediu s` se comunice un nume al unei persoane celebre care murea [n acea sear`. Cererea a fost satisf`cut` ]i a fost dat un nume al unui demnitar rus, pe care nu ni-l putem aminti acum. Aceasta s-a [nt>mplat [nainte de a se fi instalat cablul transatlantic, ]i prietenul meu, curios s` verifice chestiunea, a urm`rit ziarele ]i [n cele din urm` cu aproape o lun` mai t>rziu (timpul necesar pentru po]ta ruseasc` [n zilele acelea), a v`zut anun\ul mor\ii acelei notoriet`\i ruse chiar cu acel nume. Prietenul nostru a fost convins c` spiritismul nu era chiar o ^p`c`leal` ]i a fost curios s` mai mearg` la o [nt>lnire. C>nd aceasta a avut loc, av>nd [n vedere r`spunsul de la [nt>lnirea precedent`, mediul a [ntrebat: ^Este vreun mediu prezent? }i dac` da, c>te? R`spunsul a fost: ^Patru. Mediul l-a rugat pe spirit s` indice care dintre cei prezen\i erau medii, ]i [n timp ce fiecare []i spunea numele, mediul era indicat printr-o b`taie [n mas`, prin ceva mijloc

Dovezi c` este demonism

invizibil. Prietenul nostru a fost unul dintre cei indica\i ]i s-a sim\it chiar m>ndru de onoarea ce i s-a f`cut. Aceasta a avut loc [n Wheeling, statul Virginia de Vest. Cur>nd dup` aceea, acest prieten a venit [n Allegheny, Pennsylvania, ]i a vizitat o m`tu]`, o v`duv`, care locuia aici cu familia ei. Ner`bd`tor s`-]i demonstreze noile puteri conferite ca mediu, el le-a cerut m`tu]ii ]i fiicei ei s` i se al`ture [ntr-o ^]edin\`. Ele au fost surprinse ]i fiica a zis: ^Ei, e]ti mediu? }i eu sunt mediu prin b`t`i [n mas`, fratele meu Harry este mediu prin mi]c`ri ale mesei, iar mama este mediu prin scris ]i trans`. Prietenul nostru nu fusese martor la alte puteri dec>t la cele prin b`t`i, ]i s-a ar`tat foarte curios ca m`tu]a lui s`-]i arate puterile ei de mediu, ]i a f`cut-o scriind cu m>na ei semn`tura exact` de pe cecuri a unchiului s`u decedat. }i straniu, de asemenea, unchiul scria frumos, dar m`tu]a nu ]tia s` scrie deloc, dec>t atunci c>nd se afla sub aceast` influen\`. Dorind s`-i [ncerce puterile ca mediu vorbitor, cei trei s-au adunat [n jurul unei m`su\e ]i m`tu]a a chemat un spirit ca s` comunice prin ea. R`spunsul dat a fost c` nu va avea loc nici o comunicare pentru c` nu era prezent nici un necredincios pe care s`-l conving`. Ei [ns` au insistat ]i au cerut m`tu]ii s` cheme din nou spiritul. De aceast` dat` r`spunsul a fost c` m>inele ei vor fi ridicate de pe mas` for\at ]i apoi vor c`dea pe mas` cu zgomot. Aceasta a fost ceva surprinz`tor pentru to\i. Evident c` spiritele au fost provocate de st`ruin\a de a fi chemate a doua oar` dup` ce au refuzat. Dar dup` ce au discutat problema

Ce spun Scripturile despre spiritism?

vreo zece minute, prietenul nostru a convins-o pe m`tu]` s` cheme din nou spiritele ca s` vad` ce se va mai [nt>mpla. Ea a fost de acord ]i ca r`spuns m>inele ei au fost ridicate de pe mas` ]i apoi f`cute s` cad` cu un zgomot [ngrozitor, de trei ori la r>nd, rapid, sun>nd ca ]i cum i s-ar fr>nge toate oasele; ]i cu o privire s`lbatic` privind \int` ]i \ip>nd, O! O! O! ea a s`rit de la mas` [ntr-o stare semidelirant`. Acel spirit, oricine a fost el, evident a fost sup`rat ]i a vrut s` se [n\eleag` c` nu era de glumit cu el. Prietenul nostru ne-a informat c` de atunci m`tu]a lui n-a mai avut nimic de-a face cu spiritismul ca mediu ea a fost prevenit` destul ca s` nu mai aib` de-a face cu el. Dar prietenul nostru a fost preocupat s` vad` puterile unui ^mediu prin mi]carea masei, ]i seara c>nd v`rul s`u Harry s-a [ntors acas`, el a insistat s`-]i demonstreze puterea de mediu. Harry a [ncuviin\at, ]i printre alte probe a fost ]i urm`toarea: A pus o m`su\` u]oar` [n mijlocul camerei ]i a zis: ^Chem spiritul b`tr>nului nostru c>ine Dash s` vin` [n aceast` mas`. Apoi adres>ndu-se mesei a zis: ^Vino, Dash! Masa s-a balansat pe dou` picioare ]i a mers ]chiop>nd dup` el prin camer`. Aici trebuie s` men\ionez c` prietenul nostru care a fost martor la aceste lucruri nu mai practic` acum nici una din puterile sale ca mediu. El este un cre]tin proeminent ]i locuie]te [n acest ora]; acum opinia lui cu privire la spiritism este aceasta pe care noi ne str`duim s-o prezent`m aici. Spiritismul pretinde c` aceste manifest`ri ]i comunic`ri din partea unor fiin\e inteligente

Dovezi c` este demonism

nev`zute sunt de la fiin\e umane care au tr`it c>ndva [n lume, dar care, c>nd doar se p`rea c` au murit, au devenit mai vii, mai inteligente, mai libere ]i [n toate modurile mai capabile ]i mai competente dec>t au fost [nainte. Se pretinde c` scopul acestor manifest`ri este s` dovedeasc` faptul c` mor\ii nu sunt mor\i, ci sunt vii c` nu este nevoie de nici o [nviere a mor\ilor, pentru c` nu exist` mor\i mor\ii fiind mai vii dec>t oric>nd, dup` ce intr` [n ceea ce se nume]te moarte. Nu ne vom opri aici s` ar`t`m c>t de lipsite de armonie cu m`rturia Scripturilor asupra acestui subiect sunt toate acestea, dar vom trimite pe cititor la Cuv>ntul Domnului, amintindu-i c` ^Dac` nu este o [nviere a mor\ilor atunci, [ntr-adev`r, cei care au adormit [n Hristos au pierit. 1 Cor. 15:13, 18; Iov 14:21; Ps. 146:4; Ecl. 9:5, 6. Aici este punctul orbirii. Imediat ce unul care crede [n spiritism este convins c` prin mediu comunic` o inteligen\` nev`zut`, acesta devine foarte interesat. Nimic altceva [n afar` de spiritism nu-i ofer` astfel de dovezi de la sursele invizibile; ]i mul\i sunt nu numai dispu]i, ci chiar ner`bd`tori s` umble prin vedere ]i nu prin credin\`. Fiecare om are prieteni care au murit ]i mii dintre ei sunt curio]i s` comunice cu ace]tia dac` este posibil, ]i s` primeasc` de la ei un mesaj sau un sfat. De aceea, nu este surprinz`tor c`-i g`sim pe oameni at>t de absorbi\i de aceste chestiuni ]i foarte dispu]i s` fie [ndruma\i de c`tre cei pe care ei [i consider` cei mai buni prieteni ]i cei mai competen\i sf`tuitori. Ei viziteaz` un mediu cu scopul de a stabili

Ce spun Scripturile despre spiritism?

leg`tura cu mor\ii. Mediul descrie p`rul, ochii etc., ]i unele particularit`\i mici, cum ar fi o aluni\` sau un deget sau un picior r`nit ori deformat (pe care tat`l sau fiul sau sora sau so\ia le recunoa]te ca apar\in>nd celui iubit care a decedat) ]i d` un mesaj care, chiar dac` este vag sau nedefinit, este interpretat ca s` apar` foarte important. Novicii sunt umplu\i de un fel de bucurie reveren\ioas` amestecat` cu un sentiment umil de inferioritate a condi\iei lor, ]i cu o m>ndrie c` au fost socoti\i vrednici s` primeasc` acele comunic`ri din ^lumea spiritual`, [n timp ce at>\ia oameni buni ]i nobili nu sunt favoriza\i [n acest fel, ci sunt ^orbi fa\` de minunatele fapte ale spiritismului. Sentimentele astfel [ncepute sunt cumva asem`n`toare cu unele genuri de sentimente religioase, ]i imediat ^converti\ii sunt gata s` cread` ]i s` asculte sfatul ]i instruc\iunile celor despre care cred c` sunt mult mai [n\elep\i ]i mai sfin\i dec>t ei, ]i care sunt at>t de ad>nc interesa\i de bun`starea lor actual` ]i etern`, [nc>t sunt gata s` lase bucuriile ]i slujirile cerului pentru a comunica cu ei ]i a-i instrui. Majoritatea oamenilor n-au credin\a cre]tin` adev`rat` zidit` pe temelia Cuv>ntului lui Dumnezeu; ei au dorin\` dup` o via\` viitoare ]i speran\` cu privire la mor\ii lor, mai degrab` dec>t credin\` cu privire la acestea. Ca urmare, mintea lor fiind convins` c` ei au comunicat cu cei de dincolo de morm>nt, totul [n leg`tur` cu via\a viitoare devine mai real ]i mai interesant pentru ei dec>t [nainte. }i mul\i dintre ace]tia, complet [n

Dovezi c` este demonism

necuno]tin\` de sentimentele religioase, []i zic: acum ]tiu ce [nseamn` s` ai credin\` ]i sentiment religios cu privire la viitor, ]i se felicit` c` au primit o mare binecuv>ntare spiritual`. Dar aceasta este numai prima lec\ie, ]i experien\ele relativ [n`l\`toare care au fost men\ionate mai sus sunt legate mai cu seam` de aceast` prim` lec\ie. Experien\ele de mai t>rziu [ns` vor demonstra, dup` cum to\i spiriti]tii vor recunoa]te deschis, c` exist` ^duhuri rele, ^duhuri [n]el`toare, care-i [n]eal` tot mereu, iar mesajele ]i descoperirile, adesea nechibzuite ]i lipsite de sens, conduc treptat pe c`ut`tor spre necredin\a [n Biblie ]i [n Creator, [n timp ce dau [nv`\`tur` ]i [nal\` ^duhurile ca fiind unica surs` de cunoa]tere pe l>ng` natur`; ]i astfel este pavat drumul spre lec\ii mai avansate despre ^afinit`\ile spirituale, despre ^amorul liber etc. Dar dup` prima decep\ie ]i cl`tinare a [ncrederii, explica\ia c` exist` ^duhuri bune ]i duhuri rele este [n general satisf`c`toare ]i s`rmana victim` merge orbe]te mai departe, fiindc` este asigurat` c` are comunicare cu o putere supranatural`. Ca ilustra\ie a acestui fapt men\ion`m cazul unui domn b`tr>n din Pittsburg, un spiritist declarat ]i un ap`r`tor serios al spiritismului. }tim c>te ceva despre povestea lui de la un prieten comun, cum c`, [n timp ce avea o comunicare printr-un mediu, presupusa lui so\ie ^evoluat` i-a spus: ^John, sunt perfect fericit` cu excep\ia unui singur lucru, ]i anume din pricina ta. El a r`spuns: ^O, Mary, nu l`sa ca afacerile mele s`-\i tulbure fericirea! Eu sunt

10

Ce spun Scripturile despre spiritism?

relativ fericit ca om [n v>rst` ce sunt ]i m` simt relativ confortabil. Dar r`spunsul a venit: ^O, nu, John, eu ]tiu mai bine. Eu ]tiu c` te sim\i singur, foarte singur, c` [mi sim\i lipsa foarte mult ]i suferi de lipsa multor aten\ii mici, ]i casa ta este relativ trist`. Domnul N. avea deplin` [ncredere [n judecata lui Mary ]i mesajul a avut mare greutate; ]i casa ]i afacerile lui au devenit treptat tot mai nefericite, iar el a devenit treptat nemul\umit; ]i astfel la o ^]edin\` urm`toare a [ntrebat-o pe Mary ce putea face ca s`-i u]ureze ei sarcina ]i s`-i fac` fericirea complet`. Ea a r`spuns s`-]i g`seasc` o partener` potrivit` ]i s` se rec`s`toreasc`. Dar b`tr>nul domn (de ]aptezeci de ani) a obiectat c` chiar dac` ar g`si o partener` potrivit`, aceasta n-ar vrea s`-l ia. Dar la interviuri repetate presupusul spirit al so\iei lui a insistat, ]i g>ndindu-se tot mai mult la aceast` chestiune el a devenit tot mai singur ]i [n cele din urm` i-a cerut lui Mary s` aleag` ea pentru el, deoarece ea avea o judecat` mai bun` [n aceast` privin\` dec>t orice fiin\` p`m>ntean`. Mediul s-a ar`tat a fi foarte indignat la acest r`spuns ]i n-a vrut s`-l comunice imediat. Cu c>t ea obiecta mai mult la darea unui r`spuns, cu at>t mai ner`bd`tor devenea domnul N. s` cunoasc` acel r`spuns, ]i [n sf>r]it mediul a explicat c` spiritul so\iei sale a zis c` domnul N. trebuia s` se c`s`toareasc` cu ea (cu mediul), dar ea era indignat` c` spiritul se g>ndea c` ea s-ar c`s`tori cu un om b`tr>n ca el. Dar cu c>t domnul N. se g>ndea mai mult la problem`, cu at>t era mai [nclinat, a]a cum

Dovezi c` este demonism

11

presupunea el, s` fie condus de spiritul bun al so\iei sale pe c`i pl`cute ]i pe c`r`ri de pace, ]i [ndemna pe mediu c` este de datoria oamenilor s` asculte de sfaturile celor mai buni prieteni ai lor din ^lumea spiritual`. {n cele din urm` mediul a consim\it ca [n cazul [n care el [i va l`sa prin document toat` proprietatea pe care o poseda, ea va fi de acord s` urmeze [ndrum`rile spiritului ]i se va c`s`tori cu el. Chestiunea a fost [ndeplinit` legal ]i domnul N. cu so\ia sa mediu ]i cu fiica ei ]i-au propus s` fac` din casa rece ]i trist` ceea ce so\ia-spirit dorise pentru el. A trecut [ns` foarte pu\in timp p>n` c>nd bietul domn a fost foarte bucuros s` p`r`seasc` acea cas` ]i totul, ca s` se elibereze de cele dou` ^diavoli\e, cum ]i-a dat seama mai t>rziu. Dar acest lucru nu i-a mi]cat oare [ncrederea domnului N. [n spiritism? Nicidecum. El a comunicat prin alt mediu cu so\ia sa ]i a fost informat c` un spirit am`gitor a interpretat-o total gre]it ]i c` ea nu-i d`duse un sfat at>t de r`u. Cunosc>nd aceste fapte despre istoria lui, c>nd l-am [nt>lnit, la scurt` vreme dup` aceea, i-am spus: ^Domnule N., noi admitem c` spiritismul este sprijinit de fenomene supraomene]ti, dar neg`m c` puterile care comunic` sunt cu adev`rat ceea ce se prezint` a fi. Ele pretind c` sunt prieteni ]i rude care au tr`it odat` [n aceast` lume, dar Scripturile ne asigur` de contrariul acestui lucru, c` [n morm>nt nu este nici lucrare, nici cuno]tin\` ]i c` mor\ii nu ]tiu nimic (Ecl. 9:5, 10). Ele declar` c` singura speran\` de via\` viitoare este prin [nvierea din mor\i. Tu ]tii, domnule N., c` orice

12

Ce spun Scripturile despre spiritism?

ar fi aceste puteri care pretind a fi spiritele prietenilor no]tri, m`rturia lor este total nedemn` de [ncredere. Nu po\i crede nici [n cele mai solemne declara\ii ale lor. Sunt ceea ce Scripturile numesc ^duhuri [n]el`toare. Am continuat s`-i d`m, a]a cum suntem pe cale s` d`m [n acest articol, identitatea acestor spirite [n modul cum sunt prezentate [n Scripturi. El a fost de acord [n inima sa c` unele dintre spirite sunt nedemne de [ncredere, sunt ^cu totul rele, dar a pretins c` altele sunt foarte bune, foarte adev`rate, ]i adesea i-au dat sfaturi bune care i-au fost de mare ajutor. Mul\i spiriti]ti, [n special novicii, pretind c` influen\a spiritismului este [n`l\`toare, dar cei care au trecut prin diferitele etape ale experien\ei [n acest a]a-zis sistem religios au g`sit, ]i au declarat public, c` influen\a acestuia este chiar opus` [n`l\`rii este demoralizant`. Metoda de operare este explicat` de The Banner of Light, un ziar spiritist de frunte, ca r`spuns la chestiune, astfel: ^{ntrebare: C>nd un spirit controleaz` m>na unui mediu s` scrie, impresia se face [ntotdeauna prin creier? R`spuns: C>teodat` controlul este ceea ce numim control mecanic, atunci leg`tura dintre bra\ ]i creier este total [ntrerupt`, ]i totu]i manifestarea se face prin ceea ce numim fluide nervoase, din care o anumit` parte este re\inut` [n bra\ pentru scopul ac\iunii. Dar c>nd manifestarea este ceea ce numim manifestare impresional`, atunci este folosit creierul ]i [ntregul sistem nervos.

Dovezi c` este demonism

13

Explic>nd deosebirea [ntre mesmerism ]i control spiritual, alt` revist`, Spiritual Age, spune: ^S` presupunem c` ast`zi te magnetizez, ]i eu, cel care te magnetizez, vorbesc, scriu, ac\ionez prin tine, tu fiind incon]tient acesta este mesmerism. S` presupunem mai departe c` la noapte eu mor ]i c` m>ine sunt spirit, ]i vin ]i te magnetizez, iar apoi vorbesc, scriu ac\ionez prin tine; acesta este spiritism. Valoarea spiritismului pentru lume este astfel rezumat` de binecunoscutul Horace L. Hastings: ^Potrivit teoriei spiriti]tilor, [n jurul nostru se afl` de o sut` de ori mai multe spirite f`r` corp dec>t oameni [n corp. Printre ei se afl` to\i poe\ii, autorii, oratorii, muzicienii ]i inventatorii din veacurile trecute. Ei ]tiu tot ce au ]tiut c>nd erau [n trup ]i au [nv`\at cu mult mai mult de atunci [ncoace; ]i cu puterile lor crescute ]i cu experien\a l`rgit` ei trebuie s` fie [n stare s` fac` ceea ce muritorii n-au f`cut niciodat`. Au acces liber la g>ndirea public` ]i la presa public`, ]i au medii f`r` num`r gata s` le primeasc` comunic`rile, ]i mii ]i mii de persoane curioase care le-au pus [ntreb`ri ]i au dorit s` ob\in` de la ei informa\ii. Au mese ]i t`bli\e ]i peni\e ]i creioane ]i banjo ]i piane ]i dulapuri ]i clopo\ei ]i viori ]i chitare; ]i ce avem noi de ar`tat [n locul acestora? Treaba lor [n aceast` lume este s` instruiasc` pe oameni, s`-i ajute, s`-i fac` mai [n\elep\i ]i mai buni. Ei au vorbit ]i au b`tut [n mas`, au mi]cat masa ]i au zorn`it, au c>ntat la vioar` ]i au scris, s-au materializat ]i s-au dematerializat, au intrat [n trans` ]i au f`cut demonstra\ii, ne-au spus

14

Ce spun Scripturile despre spiritism?

multe lucruri pe care le-am ]tiut [nainte, multe lucruri pe care nu le ]tim [nc` ]i multe alte lucruri care nu conteaz` c` nu le-am ]tiut; dar c>nd ajungem la instruire adev`rat`, la informa\ie demn` de [ncredere sau cuno]tin\` folositoare ]i valoroas`, spiritismul este sterp ca ]i Sahara ]i gol ca un dovleac f`r` miez.
CINE SUNT ACESTE SPIRITE CARE PERSONIFIC~ MOR|II?

Avem [n Scripturi cea mai abundent` ]i cea mai clar` m`rturie c` de la cei mor\i nu poate veni nici o comunicare p>n` dup` [nviere. Mai mult, avem m`rturia scriptural` clar` c` (1) nu numai unele, ci toate aceste duhuri sunt ^duhuri rele, ^duhuri mincinoase, ^duhuri [n]el`toare. Scripturile interzic oamenilor s` caute la ace]tia informa\ii ]i ne informeaz` clar c` ace]ti demoni sau ^diavoli sunt ^[ngerii care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput unii dintre [ngerii c`rora le-a fost [ncredin\at` supravegherea omenirii [nainte de potop, pentru a li se permite s` ridice omenirea din p`cat; pentru ca prin e]ecul lor to\i s` [nve\e c` exist` un singur remediu eficient pentru p`cat, ]i anume, acela preg`tit prin Cristos. Ace]ti [ngeri, [n loc s` ridice omenirea, au fost ei [n]i]i ademeni\i la p`cat ]i au folosit incorect puterea dat` lor, de a se materializa [n form` uman` ca s` [nceap` o ras` nou` (Gen. 6:1-6). Urma]ii lor rezulta\i din leg`turi nepermise au fost [nl`tura\i complet prin potop, iar ei au fost restr>n]i de la libertatea de a-]i lua corpuri fizice ]i au fost izola\i

Dovezi c` este demonism

15

de [ngerii sfin\i care ]i-au p`strat starea lor [ngereasc` neschimbat`. Apostolul Petru (2 Petru 2:4) [i men\ioneaz` zic>nd: ^Dumnezeu n-a cru\at pe [ngerii care au p`c`tuit, ci i-a aruncat [n cel mai mare ad>nc de [ntunecime [[n Tartar], p`stra\i pentru judecat`, [n lan\urile [ntunericului. Iuda versetul 6 de asemenea men\ioneaz` aceast` clas`, zic>nd: ^El p`streaz` pentru judecata zilei celei mari, [n lan\uri ve]nice, [n [ntuneric, pe acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput, ci ]i-au p`r`sit locuin\a [starea lor cuvenit`]. S` not`m trei puncte referitoare la ace]ti [ngeri r`i. (1) Ei sunt [ntemni\a\i [n Tartar, restr>n]i dar nu distru]i. Cuv>ntul Tartar este redat prin iad numai [n acest pasaj [K. J. ]i B. B. n. e.]. Acesta nu [nseamn` morm>nt, nici Moartea a Doua, simbolizat` prin ^iazul care arde cu foc ]i pucioas`, ci [nseamn` aerul sau atmosfera p`m>ntului. (2) Ei au unele libert`\i [n aceast` stare de [nchisoare, totu]i [ntr-o privin\` sunt [n lan\uri sau restr>n]i nu le este permis s`-]i exercite puterile la lumin`, fiind ^[n lan\urile [ntunericului. (3) Aceast` restric\ie urma s` continue [n total o perioad` de peste 4000 de ani, p>n` la ^judecata zilei celei mari, marea Zi Milenar`. Putem [n\elege c` deoarece noi suntem acum [n zorile Zilei Milenare ^ziua cea mare [nseamn` c` unele dintre aceste limit`ri [n ceea ce prive]te ^[ntunericul s` fie cur>nd [nl`turate treptat. Dac` este a]a, dac` ^lan\urile [ntunericului trebuie s` fie dezlegate, aceasta va

16

Ce spun Scripturile despre spiritism?

permite acestor spirite rele s` fac` am`giri sau ^puteri mincinoase la lumina zilei (dup` cum [ncearc` s` fac` acum) pentru a [n]ela omenirea mai mult dec>t au f`cut-o de la potop [ncoace. Ace]ti [ngeri dec`zu\i, sau demoni, nu trebuie confunda\i cu Satan, prin\ul demonilor, sau al diavolilor, a c`rui cale rea a [nceput cu mult [nainte care a fost primul ]i un timp [ndelungat singurul du]man al guvern`rii divine, ]i care, fiind creat [nger de grad superior, a c`utat s` se posteze ca rival al Atotputernicului, s` [n]ele ]i s` prind` [n capcan` pe Adam ]i rasa lui ca s` fie servitorii s`i; ]i [n mare m`sur` el a reu]it, cel pu\in pentru un timp, dup` cum ]tim cu to\ii. Ca ^dumnezeu al veacului acestuia care ^lucreaz` acum [n fiii neascult`rii, el are [ntr-adev`r o mul\ime de urma]i [n]ela\i ]i [nrobi\i. Natural c` el a apreciat abaterea ^[ngerilor care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput ]i care au fost restr>n]i la potop; ]i ca atare el este numit ]eful lor, ^prin\ul demonilor; ]i ca fiin\` de ordin superior f`r` [ndoial` c` el exercit` o m`sur` de control asupra celorlal\i. Ace]ti [ngeri dec`zu\i, ^demonii, au probabil foarte pu\in interes fa\` de cei care sunt ca ei fiin\ele rele prefer` [ntotdeauna s`-]i bat` joc de cei cura\i ]i evident le face pl`cere s`-i corup` ]i s`-i degradeze. Istoria acestor demoni, a]a cum este redat` [n Scripturi, pare s` arate c` senzualitatea rea care i-a dus la c`dere [nainte de potop [nc` mai continu` [n ei. Ace]tia []i afl` [nc` pl`cerea principal` [n senzualitate ]i degradare; ]i tendin\a general` a influen\ei lor printre oameni este spre

Dovezi c` este demonism

17

r`utate [mpotriva celor cu o dispozi\ie bun` ]i spre desfr>nare a celor peste care c>]tig` control absolut. Noi suntem con]tien\i c` mul\i cre]tini au ajuns la concluzia c` Domnul ]i apostolii s-au [n]elat c>nd au atribuit lucr`rii demonilor purtarea care ast`zi este considerat` [nclina\ie uman`,dezechilibru ]i criz` mental`. Dar to\i trebuie s` admit` c` dac` Domnul nostru ar fi gre]it [n acest subiect, [nv`\`turile Sale ar fi un ghid nesigur [n orice alt subiect. Observa\i personalitatea ]i inteligen\a atribuite acestor demoni [n urm`toarele Scripturi: ^Tu crezi c` Dumnezeu este unul ]i bine faci; dar ]i demonii cred ]i tremur`! (Iacov 2:19). Oare ^cred ]i tremur` [nclina\iile umane? Demonii I-au zis Domnului nostru: ^@Tu e]ti Fiul lui Dumnezeu!# Dar El [i mustra ]i nu-i l`sa s` vorbeasc`, pentru c` ]tiau c` El este Hristosul (Luca 4:41). Altul a zis: ^Pe Isus {l cunosc ]i pe Pavel [l ]tiu; dar voi, cine sunte\i? (Fapte 19:15). Femeia t>n`r` din care Pavel a scos duhul de prezicere ]i de ghicire este o ilustra\ie bun` (Fapte 16:16-19). Poate pretinde cineva c` apostolii au lipsit-o pe femeie de vreun talent sau de vreo putere proprie? Nu trebuie oare recunoscut c` un spirit i-a posedat ]i i-a folosit corpul un spirit r`u care nu era potrivit s` fie tolerat [n corpul ei? Mul\i dintre cei ce pretind c` demonii din Scripturi au fost spirite ale unor b`rba\i r`i ]i femei rele care au murit, ]i c` acestea sunt ^duhurile [n]el`toare recunoscute de spiriti]ti, au [nc` o dificultate pentru c` [n general ei pretind c` spiritele celor r`i care mor merg [n chinurile iadului,

18

Ce spun Scripturile despre spiritism?

a]a cum interpreteaz` ei [n mod gre]it sensul cuvintelor ]eol ]i hades.* Dac` este a]a, cum pot avea ele a]a o libertate? ^Vr`jitoria, ^necroman\ia, ^magia neagr` etc., sunt considerate de c`tre mul\i ca [n]el`ri. Dar c>nd afl`m c` acestea au avut o mare putere asupra egiptenilor ]i c` Dumnezeu a f`cut pentru Israel o prevedere special` [mpotriva lor, suntem satisf`cu\i c` El n-a pus astfel de restric\ii nici [mpotriva a ceea ce este bun, nici [mpotriva a ceea ce n-are existen\`. Instruc\iunea c`tre Israel a fost foarte explicit`: ei nu trebuiau s` aib` nici o comuniune, nici s` pun` [ntreb`ri prin necroman\i (cei care pretind c` vorbesc cu mor\ii, adic` mediile spiritiste), prin vr`jitori sau vr`jitoare, prin cei care au puteri oculte, care fac farmece, sau prin cei care fac minuni prin vr`jitorie ]i incanta\ie. Citi\i cu aten\ie urm`toarele scripturi: Exodul 22:18; Deuteronomul 18:9-12; Leviticul 19:31; 20:6, 27; 2 {mp`ra\i 21:2, 6, 9, 11; 1 Cronici 10:13, 14; Fapte 16:16-18; Galateni 5:19-21; Apocalipsa 21:8; Isaia 8:19, 20; 19:3. Relatarea biblic` despre ^]edin\a de spiritism a [mp`ratului Saul cu vr`jitoarea din Endor, o necromant` sau un mediu spiritist, cum este redat` [n 1 Samuel 28:7-20, este o ilustra\ie a ceea ce se petinde c` se face ast`zi. Cu toate c` legea cu privire la aceste medii era foarte strict` ]i pedeapsa era
*Vezi ^Ce spun Scripturile despre iad?, o bro]ur` [n care sunt citate ]i examinate [n lumina Scripturii ]i a ra\iunii toate textele din Biblie care con\in cuv>ntul iad, [mpreun` cu alte scripturi ]i pilde despre care se presupune c` [nva\` chinul ve]nic.

Dovezi c` este demonism

19

moartea, au fost unii care au fost dispu]i s`-]i ri]te via\a pentru c>]tigurile care puteau fi astfel ob\inute de la oamenii care credeau c` primesc informa\ie supranatural` de la prietenii lor mor\i [ntocmai ca mediile spiritiste de ast`zi. {mp`ratul Saul ]tia bine c` [n Israel erau multe medii de felul acesta, contrar poruncii divine din legea Sa, ]i servitorilor s`i evident nu le-a fost greu s-o g`seasc` pe cea din Endor. Saul s-a deghizat pentru [ntrevedere, dar f`r` [ndoial` c` femeia ]ireat` cuno]tea statura impun`toare a lui Saul mai [nalt dec>t orice b`rbat din Israel (1 Samuel 9:2). De aceea ea a avut grij` deosebit` s` se asigure de o promisiune ]i un jur`m>nt de pe buzele lui c` nu i se va [nt>mpla nici un r`u pentru acest serviciu. Metodele folosite de spiritele rele prin mediul din Endor erau asem`n`toare cu cele folosite ast`zi. Ele au f`cut s` treac` prin fa\a vederii mentale a mediului asem`narea familiar` a b`tr>nului profet Samuel, purt>nd o mantie lung` cum [i era obiceiul. C>nd ea a descris imaginea mental` (sau ^astral`), Saul a recunoscut imediat c` era descrierea lui Samuel; dar Saul n-a v`zut nimic el a ^[n\eles din descriere c` era Samuel. Fiind u]or convins, a]a cum sunt oamenii de obicei [n astfel de [mprejur`ri, Saul nu s-a oprit o clip` s` [ntrebe cum se putea ca Samuel s` arate la fel de b`tr>n ]i de g>rbovit cum fusese [n via\a aceasta, dac` acum era o fiin\` spiritual` ]i o ducea mai bine; nici n-a [ntrebat de ce Samuel purta [n lumea spiritual` aceea]i mantie veche pe care o purtase pe c>nd era fiin\` p`m>ntean`. Saul fusese

20

Ce spun Scripturile despre spiritism?

p`r`sit de Domnul ]i acum era u]or [n]elat de aceste ^duhuri [n]el`toare care l-au personificat pe profet ]i i-au vorbit lui Saul [n numele lui, prin ^mediul lor, vr`jitoarea, necromanta, spiritista. Spiritele dec`zute nu numai c` sunt bine informate cu privire la toate afacerile p`m>ntului, ci ele sunt ]i experte [n [n]elare. R`spunz>ndu-i lui Saul, ele au adoptat manierele ]i stilul, ]i, dup` c>t se poate judeca, chiar ]i sentimentele profetului mort pentru a putea [n]ela c>t mai bine. (Astfel aceste ^duhuri [n]el`toare [ntotdeauna caut` s` imite fa\a, manierele ]i dispozi\ia celor mor\i.) R`spunsul a fost: ^Pentru ce m-ai tulburat f`c>ndu-m` s` m` ridic? Acest r`spuns corespunde cu credin\a evreilor ]i anume c` o persoan` c>nd moare devine incon]tient` [n ^]eol, morm>nt, a]tept>nd [nvierea. (Iov 14:1215, 21; Psalmul 90:3; Eclesiastul 9:5, 6.) Ca atare avem aici imaginea c` Samuel a fost ridicat din morm>nt, ]i nu adus jos din cer; ]i c` odihna sau ^somnul s`u lini]tit a fost deranjat sau ^tulburat. Psalmul 13:3; Iov 14:12; Psalmul 90:5; Ioan 11:11, 14. Saul a fost u]or [n]elat s` cread` c` profetul Samuel care refuzase s`-l viziteze ]i s` vorbeasc` cu el pe vremea c>nd era [n via\`, fusese for\at s` comunice cu el prin puterile uimitoare ale vr`jitoarei. (Vezi 1 Samuel 15:26, 35.) {ns`]i m`rturia lui Saul a fost: ^Dumnezeu S-a dep`rtat de la mine, nu mi-a r`spuns nici prin proroci, nici prin vise. 1 Samuel 28:6, 15. Orice persoan` informat` corect va vedea u]or absurditatea presupunerii c` Samuel ar fi avut vreo convorbire cu Saul [n acele [mprejur`ri. (1) Samuel

Dovezi c` este demonism

21

(c>nd tr`ia) era con]tient c` Dumnezeu [l p`r`sise pe Saul ]i de aceea Samuel n-avea nici un drept s`-i vorbeasc` ]i nici un drept s`-i dea vreo informa\ie pe care Domnul nu voia s` i-o dea. }i Samuel n-ar fi f`cut aceasta. (2) Este cu totul absurd s` presupunem c` un mediu spiritist sub condamnarea Domnului ]i f`r` drept de a locui [n Israel putea s` aib` puterea ca la insisten\a unui [mp`rat r`u, pe care Dumnezeu [l p`r`sise, s`-l ^tulbure pe Samuel ]i s`-l ^ridice din ]eol. A fost Samuel jos [n p`m>nt, sau a fost sus [n cer? }i [n oricare din cazuri, a avut vr`jitoarea putere s`-i porunceasc` s` se prezinte [n fa\a [mp`ratului Saul ca s`-i r`spund` la [ntrebare? Sau este oare ra\ional s` presupunem c` orice medii spiritiste au puterea s` ^tulbure ]i ^s` ridice mor\ii sau s` fac` [n orice alt mod s` par` c` mor\ii r`spund la [ntreb`rile speculative ale celor vii? ^Spiritul familiar al vr`jitoarei, care-l personifica pe Samuel, n-a prezis nimic ce Saul s` nu anticipeze. Saul ]tia c` se transmisese prin Cuv>ntul lui Dumnezeu c` [mp`r`\ia va fi luat` de la el ]i de la familia lui, ]i el a c`utat-o pe vr`jitoare din pricina fricii de o]tile filistene a]ezate [n linie de b`taie pentru a doua zi. El nu a]tepta nici o mil` pentru sine ]i pentru familia sa, fiindc` Dumnezeu [i spusese c` David avea s` fie succesorul lui. Prin urmare, el chiar a anticipat declara\ia ^M>ine tu ]i fiii t`i ve\i fi [mpreun` cu mine ]i DOMNUL va da tab`ra lui Israel [n m>inele filistenilor, singurul aspect din aceast` poveste care ar indica [n vreo m`sur` o cuno]tin\` supranatural`. Demonii bine informa\i

22

Ce spun Scripturile despre spiritism?

]tiau mult mai bine dec>t Saul puterea pozi\iei ]i armatei filistenilor ]i sl`biciunea pozi\iei ]i armatei lui Saul, ]i c` el [nsu]i era [n panic` ]i punea aceast` [ntrebare vr`jitoarei-mediu pentru c` era tulburat de situa\ie. Oricine este familiar cu luptele din acel timp ]tie: (1) c` o zi de lupt` rezolva situa\ia; (2) c` moartea regelui ]i a casei sale era singurul rezultat logic. Totu]i, ^spiritul familiar a gre]it, pentru c` doi fii ai lui Saul au sc`pat ]i au tr`it ani de zile. Cercet`torii chiar neag` c` lupta [n care a murit Saul a avut loc timp de c>teva zile dup` vizita la vr`jitoare. Nu este surprinz`tor c` Satan ]i [ngerii dec`zu\i, tovar`]ii lui la r`u, ]tiu mai mult dec>t oamenii despre multe din afacerile vie\ii. S` nu uit`m c` prin natur` ei sunt de un ordin mai [nalt, mai inteligent dec>t oamenii; pentru c` omul a fost f`cut ^cu pu\in mai prejos dec>t [ngerii (Ps. 8:5). Pe l>ng` aceasta, s` ne amintim miile de ani de experien\` a lor, neatin]i de sl`bire ]i moarte, [n compara\ie cu ^via\a scurt` dar plin` de necazuri a omului, ]i aceasta repede scurtat` [n moarte. Ne putem oare mira c` omenirea nu poate face fa\` abilit`\ii acestor ^duhuri rele ]i c` unica noastr` siguran\` st` [n prevederea divin` c` oricine vrea poate refuza s` aib` comunicare cu ace]ti demoni? Cuv>ntul Domnului este: ^{mpotrivi\i-v` Diavolului ]i el va fugi de la voi (Iacov 4:7). ^Fi\i treji ]i veghea\i, pentru c` potrivnicul vostru, Diavolul, d` t>rcoale ca un leu [furios] care r`cne]te ]i caut` pe cine s` [nghit`. {mpotrivi\i-v` lui tari [n credin\`. 1 Petru 5:8, 9. Dar [n timp ce sunt [n stare s` spun` lucruri

Dovezi c` este demonism

23

trecute ]i actuale, aceste inteligen\e rele nu sunt [n stare s` fac` mai mult dec>t s` ghiceasc` viitorul. Aceste ghiceli sunt adesea at>t de abil declarate [nc>t s` satisfac` pe cel care [ntreab`, ]i totu]i s` par` adev`rate dac` rezultatul ar fi opus a]tept`rilor sale. Astfel, fiind consultat de c`tre Cresus, oracolul de la Delfi i-a demonstrat o cuno]tin\` supraomeneasc` despre lucrurile care se [nt>mplau atunci, ]i dup` ce a c`p`tat astfel [ncredere, c>nd a [ntrebat prin mediile lui ^dac` s` conduc` o armat` [mpotriva persanilor, r`spunsul, a]a cum este consemnat de istoricul Herodot, a fost: ^Prin trecerea Halysului, Cresus va distruge o putere mare!. Baz>ndu-se pe aceasta, Cresus a atacat pe persani ]i a fost [nfr>nt. Propria sa putere mare a fost distrus`! Istoria este plin` de astfel de dovezi c` demonii nu cunosc viitorul; ]i Cuv>ntul lui Dumnezeu [i provoac` pe to\i ace]tia, spun>nd: ^@Ap`ra\i-v` cauza#, zice DOMNUL, @ar`ta\i-v` dovezile cele mai tari#, zice {mp`ratul lui Iacov. @S` le arate ]i s` ne spun` ce se va [nt>mpla; s` spun` cele din trecut [lucrurile trecute], cele ce sunt, ca s` le vedem [mplinirea; sau, face\i-ne s` le ]tim pe cele ce vor veni [lucrurile viitoare]. Spune\i-ne ce se va [nt>mpla mai t>rziu, ca s` ]tim c` sunte\i dumnezei#. Isaia 41:21-23. Dar unde era Samuel, profetul, dac` Saul avea s` fie cu el [n ziua urm`toare? Este clar c` locul de [nt>lnire nu avea s` fie cerul, pentru c` Saul cel r`u sigur nu era potrivit s` intre acolo (Ioan 3:5); locul de [nt>lnire nu putea fi nici un loc de fl`c`ri ]i chin, pentru c` desigur Samuel nu era [ntr-un astfel de

24

Ce spun Scripturile despre spiritism?

loc. Nu, ^spiritele familiare i-au vorbit lui Saul din punctul de vedere al credin\ei generale din acel timp, [nv`\at` de Samuel ]i de to\i patriarhii ]i profe\ii ]i anume, c` to\i cei care mor, buni ]i r`i, la fel, merg [n ]eol, [n morm>nt, starea mor\ii, somnul din care nimic nu-i poate trezi dec>t puterea [nvierii lui Mihail, arhanghelul (Daniel 12:1, 2); dar s-a pretins c` ^spiritul familiar al vr`jitoarei putea trezi mor\ii [nainte de timpul [nvierii ]i aceasta, dup` cum am ar`tat, era o [n]elare, o fraud`, ^spiritul [n]el`tor personific>ndu-l pe cel mort ]i r`spunz>nd [n locul lui Samuel. Despre acest pasaj Charles Wesley a scris: ^Ce prevestesc aceste cuvinte solemne? O raz` de speran\` c>nd via\a se sf>r]e]te? Tu ]i fiii t`i sigur ve\i muri, M>ine cu mine v` ve\i odihni; Nu [ntr-o stare dureroas` de iad, Dac` Saul r`m>ne cu Samuel; Nu [ntr-o stare condamnat` de disperare, Dac` iubitul Ionatan acolo va fi. Un lucru remarcabil [n leg`tur` cu manifest`rile acestor [ngeri dec`zu\i sau ^demoni este c` oamenii [n general sunt a]a de u]or [n]ela\i de ei ]i accept` dovezi a]a de slabe [n privin\a celor mor\i, cum n-ar accepta [n privin\a celor vii. Cel care apeleaz` la mediu va accepta o descriere care se potrive]te individului, purt`rii, [mbr`c`mintei ]i [nf`\i]`rii lui cu ani [nainte, ]i va considera sf>nt mesajul presupus a veni de la el, [n timp ce aceea]i persoan` ar fi mult mai atent` [mpotriva unei [n]el`ri din partea unui impostor [n

Dovezi c` este demonism

25

via\` ]i a mesajului s`u printr-un servitor. Men\ionarea [n Scripturi a acestor necroman\i, vr`jitoare ]i medii, ne face s` deducem c` de secole spiritele rele c`utau p`rt`]ie cu israeli\ii prin medii. Dar se pare c` ele au obiceiul de a-]i schimba modul de manifestare din c>nd [n c>nd: [ntocmai cum vr`jitoria a [nflorit un timp [n New England ]i [n Ohio ]i [n toat` Europa, apoi a disp`rut ]i a fost urmat` de spiritism, ale c`rui manifest`ri prin b`t`i, mi]carea mesei, dau treptat locul altora, clarauzirea ]i materializarea fiind acum str`duin\ele principale; cele din urm` [ns` fiind dificile ]i condi\iile fiind adesea nefavorabile, sunt [nso\ite de ajutorul mediilor ]i de [n]elare. {n zilele Domnului nostru ]i ale Bisercii timpurii metoda de operare a acestor demoni se schimbase cumva fa\` de practicile din zilele lui Saul, ]i nu citim nimic [n Noul Testament despre vr`jitoare, vr`jitori ]i necroman\i, dar citim multe despre persoane posedate de draci obsesie. Se pare c` erau mul\i poseda\i astfel [n Israel: sunt men\ionate multe cazuri [n care Domnul nostru a scos afar` draci; ]i puterea de a-i scoate afar` le-a fost conferit` ]i apostolilor, iar mai t>rziu ]i celor ]aptezeci care au fost trimi]i. Apostolul Pavel a avut ]i a folosit aceea]i putere. Vezi Luca 9:1; 10:1; Fapte 13:8-11; 16:18. Maria Magdalena, ne amintim, fusese posedat` de ]apte demoni (Luca 8:2), ]i fiind eliberat` de st`p>nirea lor, ea a devenit o slujitoare foarte loial`
OBSESIA LA PRIMA VENIRE

26

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Domnului. Mai este men\ionat un caz [n care o legiune de spirite puseser` st`p>nire pe un om (Luca 8:30; 4:35, 36, 41). Nu este de mirare c` bietul s`u creier, asaltat ]i agitat de o legiune [ntreag` de min\i diferite, era dement. Aceast` tendin\` a spiritelor dec`zute de a se aduna [ntr-o persoan` indic` dorin\a de a-]i exercita puterea dat` lor ini\ial, ]i anume, puterea de a se materializa ca oameni. Lipsi\i de aceast` putere, se pare c` au relativ pu\ine ocazii s` pun` st`p>nire pe fiin\ele umane. Evident c` voin\a uman` trebuie s` consimt` [nainte ca aceste spirite rele s` aib` puterea de a pune st`p>nire pe cineva. Dar c>nd pun st`p>nire, evident c` puterea voin\ei este at>t de slab` [nc>t individul nu se poate [mpotrivi prezen\ei lor ]i atacurilor ulterioare din partea lor chiar dac` ar dori aceasta. Domnul nostru sugereaz` o astfel de stare (Matei 12:43-45), zic>nd c` dup` ce un spirit r`u a fost scos afar` ]i inima a fost cur`\at` ]i [mpodobit`, dac` ar fi goal` ar exista totu]i pericolul [ntoarcerii spiritului r`u [mpreun` cu altele ca s` pun` din nou st`p>nire pe acel om; de aceea exist` necesitatea ca Cristos s` fie [ntronat [n inim`, dac` vrem s` fim p`stra\i pentru folosul St`p>nului ]i s` fim folosi\i [n serviciul Lui. Se vede c` aceste spirite rele nu au puterea s` se impun`, nici m`car asupra animalelor, dac` nu li se permite [ntr-un fel, fiindc` atunci c>nd ^legiunii i s-a poruncit s` ias` din omul pe care-l posedau, demonii au cerut privilegiul s` posede corpurile unei turme de porci; iar porcii fiind potrivit legii animale necurate pentru evrei ]i ne[ng`duit a fi m>nca\i, Domnul le-a

Dovezi c` este demonism

27

permis s` intre [n ei, f`r` [ndoial` prev`z>nd rezultatele, ]i cu scopul de a ne da o [nv`\`tur`. Acela]i apostol care vorbe]te despre spiritele rele numindu-le ^duhuri [n]el`toare (1 Tim. 4:1; 2 Tes. 2:9; compar` cu Ezec. 13:6; 1 {mp. 22:22, 23), ne spune c` p`g>nii jertfeau acestor demoni (1 Cor. 10:20). }i astfel, [ntr-adev`r, afl`m c` [n diferite p`r\i ale lumii exist` manifest`ri demonice. Printre chinezi aceste puteri demonice sunt recunoscute adesea ]i li se aduc jertfe; de asemenea [n India ]i [n Africa. Printre indienii nord-americani [n starea lor de s`lb`ticie au lucrat [n acela]i mod ca [n alte p`r\i. O ilustra\ie este dat` de Missionary din Brainard [ntr-un ^Raport c`tre Distinsa Societate pentru r`sp>ndirea cuno]tin\elor cre]tine, care explic` dificult`\ile ]i obstacolele ce stau [n calea r`sp>ndirii cre]tinismului printre indieni, pentru care s-a depus str`duin\`, dup` cum urmeaz`: ^Ce mai contribuie la aversiunea lor fa\` de cre]tinism este influen\a pe care powaws (vr`jitorii sau ghicitorii) o au asupra lor. Ace]tia sunt un fel de indivizi care se presupune c` au o putere de a prezice evenimentele viitoare, sau de a vindeca adesea pe bolnavi ]i de a face vr`ji, farmece, sau de a ucide prin preziceri magice. Spiritul lor, [n diferitele lui oper`ri, pare s` fie o imitare satanic` a spiritului profe\iei cu care a fost favorizat` Biserica [n veacurile timpurii. Unii dintre ace]ti prezic`tori sunt dota\i cu acest spirit [n copil`rie, al\ii la v>rsta adult`. Acesta nu pare s` fie dependent de voin\a lor, nici nu pare s` fie ob\inut prin str`duin\ele persoanei care-l are. Ei nu sunt sub

28

Ce spun Scripturile despre spiritism?

influen\a acestui spirit [ntotdeauna la fel, ci acesta vine peste ei din c>nd [n c>nd. Cei care sunt [nzestra\i cu el sunt socoti\i [n mod special favoriza\i. M-am str`duit s` ob\in o anumit` cuno]tin\` despre aceast` invocare magic` a lor, ]i [n acest scop m-am consultat ]i am [ntrebat pe omul men\ionat [n jurnalul meu zilnic, la 9 mai, care, de la convertirea sa la cre]tinism, s-a str`duit s`-mi dea cele mai bune informa\ii posibile asupra acestei chestiuni. Dar pare s` fie a]a o tain` a f`r`delegii [nc>t n-o pot [n\elege bine, ]i adesea nu ]tiu ce idei s` atribui termenilor pe care-i folose]te. Dup` c>te [mi pot da seama, nici el [nsu]i nu are no\iuni clare despre acest lucru, iar acum spiritul lui de ghicire s-a dep`rtat de la el. Au fost ocazii c>nd acest spirit a venit peste el [ntr-un mod special. Apoi a zis c` el era cu totul lumin`, ]i nu numai el [nsu]i era lumin`, ci totul [n jurul lui era lumin`, a]a [nc>t putea s` vad` prin oameni ]i ]tia g>ndurile inimii lor. Aceste ^ad>ncimi ale Satanei le las pentru al\ii s` le sondeze sau s` se afunde [n ele cum le place, ]i nu pretind c` ]tiu ce idei s` atribui acestor termeni, ]i nu pot presupune ce concep\ie despre lucruri au ace]ti oameni [n astfel de [mprejur`ri c>nd spun c` sunt cu totul lumin`. Dar interpretul meu [mi spune c` a auzit pe unul din ei spun>ndu-i unui indian g>ndurile secrete ale inimii lui, pe care nu i le divulgase niciodat`. C>nd am [n\eles c` le era fric` s` accepte cre]tinismul pentru a nu fi vr`ji\i ]i otr`vi\i, m-am str`duit s` le u]urez mintea de aceast` fric` [ntreb>ndu-i de ce vr`jitorii lor nu m-au vr`jit ]i nu

Dovezi c` este demonism

29

m-au otr`vit pe mine, v`z>nd c` aveau tot at>tea motive s` m` urasc` pe mine fiindc` le predicam ]i doream s` devin` cre]tini, cum aveau s`-i urasc` pe ei [n cazul c` [ntr-adev`r deveneau cre]tini. Pentru a putea avea o dovad` a puterii ]i bun`t`\ii lui Dumnezeu angajat` pentru protec\ia cre]tinilor, m-am aventurat s` provoc pe to\i vr`jitorii lor ]i marile lor puteri s`-mi fac` tot ce-i mai r`u mie mai [nt>i, ]i astfel m-am str`duit s` le zdrobesc influen\a. Amintiri din Brainard, paginile 348-351. Sunt trei luni de c>nd New York Sun a publicat relatarea urm`toare, a experien\elor c`pitanului C. E. Denny, agent indian pentru guvernul canadian printre indienii Picioare-Negre. C`pitanul Denny spune: ^La sosirea mea [n teritoriile din nord-vest cu poli\ia c`lare, [n 1874, am fost curios c>t de departe au dus ace]ti ^vraci me]te]ugurile lor ]i de asemenea [n ce constau aceste me]te]uguri. Am auzit de la indieni multe pove]ti despre minuni f`cute de ei, dar a trecut mult p>n` c>nd am avut ocazia s` fiu prezent la una dintre ceremoniile lor. C>nd m-am familiarizat mai bine cu c>teva triburi, mai ales cu Picioare-Negre, am avut multe ]anse s` aflu adev`rul [n privin\a celor auzite despre ei ]i am fost cu adev`rat uimit de cele v`zute cu diferite ocazii. Multe din vindec`rile f`cute de ei nu permiteau nici o jonglerie, omul fiind gol, cu excep\ia unei f>]ii de p>nz` [n jurul ]oldurilor, iar eu st>nd la c>teva picioare distan\` de el. To\i indienii cred [n spiritele lor familiare, care-]i iau tot felul de forme: uneori ca o bufni\`, alteori ca

30

Ce spun Scripturile despre spiritism?

un bizon, castor, vulpe sau alt animal. Acest spirit le d`dea puterea s` fac` minunile pe care le f`ceau ]i to\i credeau cu t`rie [n el. Odat` st`team [ntr-un cort indian cu unul dintre ^vracii indienilor Picioare-Negre. Era noapte ]i [n tab`r` era lini]te. Noaptea era lini]tit` ]i luna str`lucea. Deodat` indianul a [nceput s` c>nte ]i imediat cortul, care era mare, a [nceput s` se mi]te; mi]carea a crescut p>n` la a]a grad [nc>t se cl`tina violent, chiar ridic>ndu-se de la p`m>nt, [nt>i de o parte, apoi de cealalt`, ca ]i cum mai multe m>ini [l ridicau din afar`. Aceasta a durat cam dou` minute, dup` care eu am ie]it [n fug` afar` a]tept>ndu-m` s` g`sesc ceva indieni care-mi jucau o fest`, dar, spre uimirea mea, nu era nici \ipenie de om [n jur; ]i ceea ce m-a nedumerit ]i mai tare a fost s` v`d c` cortul era bine fixat cu \`ru]i [n p`m>nt, fiind imposibil ca orice num`r de oameni s`-l mi]te ]i s`-l refixeze [n \`ru]i [ntr-un timp at>t de scurt. N-am mai intrat [n cort [n noaptea aceea, deoarece chestiunea p`rea, ca s` nu zicem mai mult, nefireasc`. Cu alt` ocazie am vizitat un cort unde se desf`]ura o ]edin\` de ^fumat ritual. {n cort erau cam o duzin` de indieni. Dup` ce ]edin\a s-a terminat, un vas mare de cupru, cam de dou` picioare ad>ncime (1 picior = 30 cm) ]i cam la fel de mare sau pu\in mai mare [n diametru, a fost pus gol pe un foc ce ardea viu [n mijlocul cortului. Vraciul, care era gol, cu excep\ia unei p>nze [n jurul ]oldurilor, c>nta [n acest timp cu voce sc`zut` ^un c>ntec ritual. Dup` pu\in timp vasul s-a [nro]it; i s-a trecut un

Dovezi c` este demonism

31

baston prin m>ner, a fost ridicat ]i a]ezat pe p`m>nt at>t de aproape de mine [nc>t abia suportam c`ldura. C>nd bastonul a fost scos, vraciul a s`rit [n picioare ]i c>nt>ndu-]i c>ntecul a p`]it cu picioarele goale [n vasul [nro]it ]i a dansat cam trei minute [n el, c>nt>nd [n acompaniamentul tobelor indiene. Eu eram at>t de aproape, cum ziceam mai [nainte, [nc>t c`ldura vasului era aproape insuportabil`, ]i eu am urm`rit cu aten\ie ce s-a [nt>mplat ]i am v`zut pe indian dans>nd c>teva minute cu picioarele goale [n vas. C>nd a p`]it afar` din vas nu avea nici o arsur`; dar cum a f`cut aceasta este un mister pentru mine. Lucruri asem`n`toare fac ]i feti]i]tii din India ^sub control; ]i probele date de ^mediile spiritiste ^sub control includ uneori m>nuirea focului, a sticlei [nro]ite etc. cu m>inile goale f`r` a fi leza\i. Dumnezeu a protejat pe cei credincio]i [n mijlocul fl`c`rilor (Dan. 3:19-27), ]i se pare c` El nu [ntotdeauna [l [mpiedic` pe Satan s` foloseasc` astfel de putere. Dr. Ashmore, cu o lung` experien\` ca misionar [n India, spune: ^N-am nici o [ndoial` c` chinezii au comunic`ri directe cu spiritele din alt` lume. Ei niciodat` nu pretind c` acestea sunt spiritele prietenilor lor pleca\i. Ei ajung [ntr-o anumit` stare ]i caut` s` fie poseda\i de aceste spirite. I-am v`zut [n anumite st`ri c>nd invitau spiritele s` vin` ]i s` locuiasc` [n ei. Ochii lor deveneau s`lbatici, tr`s`turile li se str>mbau ]i v`rsau din gur` cuvinte care ziceau c` sunt cuvintele spiritelor. Un num`r vechi din Youths Day Spring con\ine o scrisoare de la un misionar care descrie condi\ia

32

Ce spun Scripturile despre spiritism?

africanilor de pe r>ul Gabon la apropierea mor\ii. El spune: ^{nc`perea era plin` de femei care pl>ngeau jalnic ]i chemau spiritele p`rin\ilor lor, ale altor mor\i ]i ale tuturor celor [n care credeau: Ologo, Njembi, Abambo ]i Miwii, ca s`-l salveze pe om de moarte. Un misionar wesleyan, d-nul White, spune: ^Exist` [n Noua Zeeland` o clas` de oameni numi\i Eruku, sau preo\i; ace]ti oameni pretind c` au rela\ii cu spiritele plecate. Nici o parte din omenire n-a fost scutit` de atacurile acestor demoni ]i influen\a lor este [ntotdeauna d`un`toare. India este plin` de aceast` influen\`. At>t de general acceptat` era odat` credin\a [n posesia demonic` [nc>t Biserica RomanoCatolic`, prin preo\ii ei, a practicat [n mod regulat ^exorcismul, sau alungarea demonilor. Cea mai timpurie manifestare a spiritelor a fost [n Eden, c>nd Satan, dorind s` ispiteasc` pe mama Eva, l-a folosit sau l-a ^posedat pe ]arpe. Mama Eva a pretins c` ea a fost [n]elat` de denatur`rile ]arpelui. Dumnezeu a admis c` preten\ia ei era adev`rat` ]i l-a condamnat pe ]arpe, care a devenit atunci reprezentarea simbolic` a lui Satan. Ca tat` al minciunilor, a pus st`p>nire pe ]arpe ca s-o [n]ele pe Eva ]i s-o fac` s` conteste porunca lui Dumnezeu, prin asigurarea mincinoas` ^Hot`r>t c` nu ve\i muri, a]a c` [ncep>nd de atunci, chiar dac` ]i-a schimbat metodele ]i mijloacele, toate sunt pentru a [n]ela a orbi min\ile oamenilor, pentru ca lumina bun`t`\ii lui Dumnezeu, a]a cum str`luce]te [n fa\a lui Isus

Dovezi c` este demonism

33

Cristos Domnul nostru, s` nu str`luceasc` peste ei. Mul\umiri fie aduse lui Dumnezeu pentru f`g`duin\a c` la timpul cuvenit {mp`r`\ia lui Dumnezeu va fi stabilit` pe p`m>nt [n m>inile Domnului nostru Isus ]i ale Bisericii Sale, atunci completat` ]i glorificat`, ]i c` una dintre primele lucr`ri ale {mp`r`\iei, preg`titoare pentru ^binecuv>ntarea tuturor familiilor p`m>ntului, va fi s` lege pe }arpele cel Vechi, Diavolul ]i Satan, ca s` nu mai [n]ele neamurile [n mia de ani de domnie a lui Cristos, p>n` c>nd to\i oamenii vor fi adu]i la o cuno]tin\` clar` a adev`rului ]i la o deplin` ocazie de a se folosi de prevederile [ndur`toare ale Noului Leg`m>nt, care se pecetluie]te cu s>ngele pre\ios al lui Crisos v`rsat la Calvar. De]i numele }arpele cel Vechi [l include pe Satan, ^prin\ul demonilor, aici evident este folosit ca un sinonim pentru toate mijloacele ]i puterile p`c`toase care ]i-au avut originea [n el. De aceea include legiunile de ^duhuri rele, ^duhuri familiare, ^duhuri [n]el`toare. Spiritismul, ca influen\` [n]el`toare sub controlul lui Satan, a fost prezis de apostolul Pavel. Dup` ce vorbe]te despre lucrarea lui Satan prin marea apostazie al c`rei centru principal este papalitatea, ^omul p`catului, ^taina f`r`delegii*, apostolul [ncheie acest subiect ar`t>nd c` lui Satan, spre sf>r]itul acestui veac, [i va fi acordat` o [ng`duin\` special` s` [n]ele prin metode deosebite
*Vezi Studii [n Scripturi, Vol. II, cap. 9, pag. 267-366.

34

Ce spun Scripturile despre spiritism?

pe to\i aceia care, dup` ce au fost mult favoriza\i cu Cuv>ntul lui Dumnezeu, nu l-au apreciat ]i nu l-au folosit. El spune: ^Din aceast` cauz`, Dumnezeu le trimite o lucrare de r`t`cire [putere mincinoas`], ca s` cread` o minciun` [doctrinar` sau practic`], pentru ca to\i cei care nu au crezut adev`rul, ci au g`sit pl`cere [n nelegiuire, s` fie judeca\i. 2 Tes. 2:11, 12. S` nu fim deloc surprin]i dac` mai t>rziu unele manifest`ri ale puterilor [ntunericului, pref`cute s` apar` ca [ngeri de lumin` ]i progres, vor fi mult mai am`gitoare ]i mai [n]el`toare dec>t orice a fost [ncercat p>n` acum. Facem bine dac` ne amintim cuvintele apostolului: ^C`ci lupta noastr` nu este [mpotriva s>ngelui ]i c`rnii, ci [mpotriva c`peteniilor, [mpotriva domniilor, [mpotriva st`p>nitorilor acestor [ntunecimi, [mpotriva duhurilor r`ut`\ii [n locurile cere]ti. Efes. 6:12. {n 1842, cu ]ase ani [nainte ca ^spiritismul modern s` [nceap` s` lucreze, Edward Bickersteth, un slujitor al lui Dumnezeu ]i cercet`tor al Cuv>ntului S`u, scria: ^C>nd m` uit la semnele timpului, la [ndelungata neglijare ]i nefireasca negare a tuturor slujirilor [ngere]ti sau a influen\elor spirituale, precum ]i la prezicerile clare [n privin\a Cristo]ilor mincino]i ]i a prorocilor mincino]i, care vor ar`ta semne ]i minuni p>n` acolo [nc>t dac` ar fi posibil s` [n]ele chiar ]i pe cei ale]i, ]i c>nd oamenii nu vor primi iubirea de adev`r ca s` poat` fi m>ntui\i, ]i de aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de r`t`cire pentru ca

Dovezi c` este demonism

35

ei s` cread` o minciun`, nu pot s` nu m` g>ndesc c` exist` o dureroas` perspectiv` a unei retrageri nea]teptate ]i a unei [ntoarceri religioase de la necredin\a ]i credin\a gre]it` actual`, la o credulitate nefireasc` ]i f`r` discern`m>nt. Satan este inspiratorul ]i sus\in`torul oric`rui Anticrist; ]i a]a cum a condus pe cei care au g`sit pl`cere [n eroare mai degrab` dec>t [n adev`r pentru organizarea marelui Anticrist, papalitatea, ^fiara simbolic` din Apocalipsa 13, ]i cum lucreaz` acum ca s` produc` o ^icoan` a fiarei protestant`, cu via\`, care va coopera cu principalul Anticrist, tot a]a, [n combina\ie cu acestea vor fi puterile [ntunericului, puterile v`zduhului, duhurile mincinoase ]i [n]el`toare, lucr>nd [ntr-un fel sau [n diferite feluri: spiritismul, ]tiin\a cre]tin`, teosofia, hipnotismul etc. P`rintele Rev. Coppens, M. D. [romano-catolic], profesor la Universitatea Creighton, a \inut recent un discurs despre ^Zona de frontier` a ]tiin\ei, din care extragem cele ce urmeaz` asupra fenomenului spiritismului: ^Ce trebuie s` g>ndim despre natura spiritismului, cu b`t`ile, mi]carea meselor, apari\iile duhurilor ]i a]a mai departe? Pot faptele, care nu sunt impostur` ci realit`\i, s` fie explicate prin legile naturii, prin puterile agen\ilor materiali ]i ale oamenilor? Tot ce s-a putut face de c`tre cei mai pricepu\i oameni de ]tiin\`, de c`tre cei mai hot`r>\i materiali]ti, care nu cred nici [n Dumnezeu nici [n demoni, precum ]i de c`tre cei mai con]tiincio]i cre]tini, a servit numai ca s` demonstreze dovada

36

Ce spun Scripturile despre spiritism?

perfect` c` se produc efecte care nu pot fi atribuite mijloacelor naturale, la fel cum nici vorbirea ]i inten\ia nu pot fi atribuite unei buc`\i de lemn. Un principiu al ]tiin\ei arunc` mult` lumin` asupra naturii acestor fenomene, ]i anume, c` fiecare efect trebuie s` aib` o cauz` corespunz`toare. C>nd efectul arat` cuno]tin\` ]i inten\ie, cauza trebuie s` fie inteligent`. Multe din aceste minuni arat` vizibil cuno]tin\` ]i inten\ie, de aceea cauza este desigur inteligent`. O mas` nu poate [n\elege ]i r`spunde la [ntreb`ri; nu se poate mi]ca la cererea unei persoane. Un mediu nu poate vorbi [ntr-o limb` pe care n-a [nv`\at-o, nici nu poate cunoa]te boala secret` a unui pacient de departe, nici nu-i poate prescrie remediile potrivite f`r` s` cunoasc` medicina. De aceea, aceste efecte, c>nd [ntr-adev`r exist`, sunt datorate unor agen\i inteligen\i, al\ii dec>t persoanele de fa\`, ]i ca atare, agen\i invizibili, spirite din alt` lume. Cine sunt ace]ti agen\i? Dumnezeu ]i [ngerii S`i buni nu pot [nf`ptui aceste nenorocite minuni, hrana unei curiozit`\i boln`vicioase, nici nu se pot pune la dispozi\ia unor oameni pio]i ca s` fie expu]i ca maimu\ele pe scen`. Spiritele care sunt f`cute s` apar` la ]edin\e sunt spirite degradate. Spiriti]tii [n]i]i ne spun c` sunt spirite mincinoase. Aceste spirite mincinoase spun c` sunt sufletele celor mor\i, dar cine le poate crede m`rturia, dac` sunt spirite mincinoase cum sunt recunoscute a fi? Aceast` combina\ie de impostur` ]i supersti\ie este pur ]i simplu revenirea [ntr-o hain` modern` a unei [n]el`ri foarte vechi a omenirii, prin joaca cu dorin\ele oamenilor dup`

Dovezi c` este demonism

37

minuni. Mul\i []i imagineaz` c` acestea sunt descoperiri recente, specifice acestui veac de progres. Ei bine, acest spirit de scriere este ]i a fost extensiv practicat de secole [n [ntunecata Chin`, [n timp ce africanii ]i hindu]ii sunt mari adep\i ai rotirii mesei. Este numai revenirea vechii vr`jitorii pe care Simon Magul a parcticat-o pe vremea sf>ntului Petru, care a [nflorit [n Efes [n timp ce sf>ntul Pavel propov`duia Evanghelia acolo. Este chiar mai veche [nc`. Acestea sunt ur>ciuni pentru care Dumnezeu i-a [ns`rcinat pe evreii de pe timpul lui Moise s`-i extermine pe canaani\i ]i pe ceilala\i locuitori ai \`rii promise.
SPIRITISMUL MODERN }I TENDIN|ELE LUI

Preten\ia spiriti]tilor este c` spiritismul este evanghelia nou` care [n cur>nd va revolu\iona lumea din punct de vedere social, religios ]i politic. Dar, dup` cum am v`zut, spiritismul, sub diversele lui ve]minte, \ine [n st`p>nire de mult` vreme lumea ]i a dat roade rele [n orice climat. Sunt aproape cincizeci de ani de c>nd au avut loc [n Rochester, N.Y. (1848) primele manifest`ri prin b`t`i ]i mi]c`ri ale mesei, ]i a dat na]tere la ceea ce [n prezent este cunoscut [n Statele Unite ca ^spiritism. A [nceput cu ni]te zgomote ciudate dintr-o ^cas` b>ntuit` ]i prima dat` a r`spuns o feti\` care s-a adresat autorului nev`zut al zgomotelor numindu-l ^B`tr>n` Copit` Despicat`. Acest lucru a avut mare popularitate, ]i judec`tori, doctori, avoca\i, slujitori biserice]ti ]i alte sute de mii de oameni au devenit

38

Ce spun Scripturile despre spiritism?

ne[nt>rziat adep\ii lui, p>n` c>nd prietenii ]i du]manii lui au pretins c` ace]tia num`rau peste zece milioane. Crez>nd [n starea de con]tien\` a mor\ilor, ignor>nd [nv`\`turile Scripturii despre subiectul mor\ii ]i despre interdic\ia de a \ine leg`tura cu ^mediile, ]i [n mod foarte general necrez>nd c` exist` spirite rele, nu este de mirare c` femei ]i b`rba\i inteligen\i, convin]i ]i satisf`cu\i c` [n mijlocul lor se aflau puteri supranaturale care se manifestau prin b`t`i u]oare, scrieri pe t`bli\e, r`spunsuri la [ntreb`ri prin medii, clarviziune etc., au crezut c` aceste puteri invizibile care doreau s` converseze cu ei erau ceea ce ele pretindeau prietenii lor deceda\i. Chiar admi\>nd c` prin prestidigita\ie se fac anumite trucuri ]i anumite [n]el`torii pe aceast` linie, nu ne putem mira c` unii oameni inteligen\i cred [n sim\urile lor proprii [n privin\a cazurilor pe care le-au cercetat personal. Drept rezultat, un timp mul\i din poporul lui Dumnezeu au fost [n mare pericol, din cauz` c` au neglijat s` dea aten\ie Cuv>ntului sigur al m`rturiei lui Dumnezeu (Biblia) asupra acestui subiect. {ntr-adev`r, se pare c` la [nceput spiritele care s-au personificat au fost foarte atente la toate referirile lor la Biblie, uneori sf`tuindu-i pe cei religio]i care participau la ]edin\e s` citeasc` mai mult din Biblie, s` se roage mai mult etc. Dar aceasta a fost numai ca s` le potoleasc` suspiciunile ]i temerile ]i s` ajung` mai deplin sub influen\a lor. Treptat [nv`\`turile au devenit tot mai u]oare ]i celui care c`uta s` studieze i s-a dat de [n\eles c` pentru lumea neini\iat` Biblia

Dovezi c` este demonism

39

era mai bun` dec>t nimic, dar pentru cei care au ajuns s` aib` leg`tur` direct` cu spiritele, Biblia era nefolositoare ]i mai r`u, era un obstacol. Bine a spus un scriitor capabil despre spiritism: ^Un sistem care [ncepe cu lucruri ]i comunic`ri u]oare, inocente, ]i cu trucuri m`runte ]i lipsite de importan\`, dar care sf>r]e]te prin a-i conduce pe adep\ii lui s` se lepede de @St`p>nul care i-a cump`rat# ]i s` resping` Cuv>ntul lui Dumnezeu care este viu ]i r`m>ne pentru totdeauna, dovede]te c` sub toate trucurile lui fantastice poate exista un scop ad>nc; ]i c` viclenia }arpelui cel Vechi, care a fost un mincinos de la [nceput, poate sta la baza acelor comunic`ri m`runte ]i nesemnificative, care, stimul>nd curiozitatea ]i inspir>nd [ncrederea, adoarme suspiciunile sufletelor cinstite dar f`r` discern`m>nt, p>n` c>nd ajung [n la\ul fatal al Du]manului drept`\ii. Ace]ti demoni care personific` mor\ii, v`z>nd c` se deschide o nou` dispensa\ie, au fost promp\i [n a-]i pune [n aplicare cuno]tin\a pe c>t posibil spre prop`]irea cauzei lor, ]i au vestit nestingheri\i c` o nou` dispensa\ie era aproape, iar spiritismul ca [ngerul c`l`uzitor care s` introduc` omenirea [n siguran\` [n aceast` dispensa\ie; ]i n-au ezitat s` declare c` noua dispensa\ie [nseamn` ruina total` a ordinii sociale actuale ]i stabilirea spiritismului ca ordine nou`. {n unele cazuri, unde au g>ndit c` le serveau scopurile, n-au ezitat s` declare a doua venire a lui Cristos, ]i cel pu\in cu o ocazie s-a afirmat clar c` Cristos venise a doua oar` ]i s-a dat de [n\eles c`

40

Ce spun Scripturile despre spiritism?

ei erau gata dac` cineva dorea s` comunice cu Cristos printr-un mediu. Mul\i din poporul lui Dumnezeu au fost salva\i din situa\ia de a fi prin]i [n capcana acestui mare r`u, prin ceea ce am putea numi sim\ul lor spiritual, prin care au observat c` spiritismul are ceva total diferit de spiritul Domnului nostru ]i de sentimentele Cuv>ntului S`u. Putem foarte bine deduce [ns`, [n virtutea promisiunii Domnului, c` nu este [ng`duit ca vreunul dintre cei pe deplin consacra\i ^ale]ii s` fie complet prin]i [n curs`. Mat. 24:24. Tendin\a puternic marcat` a spiritismului spre amorul liber a servit spre a-]i pierde [n general reputa\ia printre cei cu un suflet mai curat, care au ajuns la concluzia c`, dac` influen\a mor\ilor este reprezentat` prin unii sus\in`tori vii ai spiritismului, atunci condi\iile sociale dincolo de valea mor\ii trebuie s` fie cu mult mai rele, cu mult mai impure dec>t cele din via\a actual`, [n loc s` fie cu mult mai bune, dup` cum pretind aceste spirite demoni. Am putea da citate voluminoase din scrierile spiritiste, dovedind c` acesta neag` total Biblia ]i c` este [n direct` opozi\ie cu [nv`\`turile ei; c` neag` [ns`]i existen\a lui Dumnezeu, [nv`\>nd doar un principiu bun ]i c` fiecare om este un dumnezeu. Respinge isp`]irea ]i calitatea de Domn a lui Cristos, pretinz>nd c` El a fost un mediu spiritist de un grad mai jos; ]i mai mult, pot fi citate m`rturii din bel]ug din spiriti]ti proeminen\i dovedind c` tendin\ele spiritismului sunt extrem de demoralizante. Ne vom mul\umi cu prezentarea uneia. Iat` m`rturia lui J. F. Whitney, editor la

Dovezi c` este demonism

41

Pathfinder (N. Y.). Fiind de mult` vreme un ap`r`tor ]i sus\in`tor cald ]i onest al spiritismului ]i familiar cu adep\ii lui, m`rturia lui este greu de pus la [ndoial`. El spune: ^Acum, dup` o veghere lung` ]i constant`, v`z>nd luni ]i ani la r>nd progresul ]i lucr`rile asupra adep\ilor lui, a credincio]ilor ]i a mediilor lui, suntem obliga\i s` spunem sincer p`rerea noastr`, ]i anume, c` manifest`rile care vin prin mediile recunoscute, care sunt numite medii prin b`t`i, prin mi]c`ri ale mesei, prin scriere ]i prin intrare [n trans`, au o influen\` d`un`toare asupra credincio]ilor ]i creaz` discordie ]i confuzie; c` generalitatea acestor [nv`\`turi insufl` idei false, aprob` actele individuale de egoism ]i sprijin` teorii ]i principii care, dac` sunt puse [n practic`, [l degradeaz` pe om ]i-l fac doar cu pu\in mai bun dec>t un animal. Acestea sunt unele dintre roadele spiritismului modern. V`z>nd deci progresul treptat pe care [l face [n cei care cred [n el, [n special [n mediile lui, de la vie\i morale la unele senzuale ]i imorale, submin>nd treptat ]i cu grij` temelia principiilor bune, privim [napoi cu uimire la schimbarea radical` pe care c>teva luni o produc [n indivizi; pentru c` tendin\a lui este s` aprobe ]i s` sprijine fiecare act ]i caracter individual, oric>t de bune sau rele ar putea fi acestea. El [ncheie spun>nd: ^Noi dorim s` facem cunoscut` vocea noastr` de avertizare, ]i dac` pozi\ia noastr` umil`, de conduc`tor al unui ziar public, cunoscuta noastr` sus\inere [anterioar`] a spiritismului, experien\a noastr` ]i rolul evident pe care l-am jucat

42

Ce spun Scripturile despre spiritism?

printre cei care cred [n el, onestitatea ]i curajul cu care am ap`rat acest subiect, dac` acestea vor c>nt`ri ceva [n favoarea noastr`, noi dorim ca opiniile noastre s` fie primite, ]i cei care merg pasiv spre distrugere odat` cu ]uvoiul rapid, s` se opreasc` [nainte de a fi prea t>rziu ]i s` se salveze de influen\a distrug`toare pe care o cauzeaz` aceste manifest`ri. At>t de [ndr`zne\i ]i f`\i] imorali au devenit unii dintre reprezentan\ii proeminen\i ai spiritismului, [n special mediile femei (]i cele mai multe dintre medii sunt femei) [nc>t sim\ul moral al civiliza\iei a fost ]ocat, ]i pentru un timp demonismul sub numele de ^spiritism a stagnat. Acum c` trecutul lui este [n mare m`sur` uitat ]i negat, el revine la via\` dar cumva sub alte aspecte. Noua metod` pare s` foloseasc` mai pu\ine mi]c`ri ale mesei ]i b`t`i ]i mai pu\ine medii speciale; pare mai degrab` s` fac` din fiecare adept al lui un mediu, prin folosirea unor instrumente mecanice. {ntr-adev`r, aproape to\i care investigheaz` sunt asigura\i c` ei ar putea fi medii excelente: aceast` flatare este f`r` [ndoial` inten\ionat` s`-i ademeneasc` s` mearg` mai departe, capacitatea de a face ^minuni exercit>nd mare fascina\ie, [n special asupra oamenilor cu talente naturale mediocre. Afirma\ia c` nimeni [n afar` de idio\i nu este at>t de prost sau at>t de ignorant [nc>t s` nu poat` fi folosit ca mediu, este o afirma\ie adev`rat`; ]i oamenii pot deveni medii puternice [n m`sura [n care se supun ^controlului acestor ^duhuri [n]el`toare ]i ^[nv`\`turilor demonilor (vezi 1 Tim. 4:1) ]i sunt ^prin]i [n curs`

Dovezi c` este demonism

43

de Satan cum voie]te el. 2 Tim. 2:26. Termenul ^duhuri [n]el`toare se potrive]te exact cazului. Prin satisfacerea curiozit`\ii ]i prin r`spunsuri la [ntreb`ri, uneori foarte adev`rate, ele [ncep s` c>]tige [ncrederea victimelor ]i [ntr-un mod plauzibil s` fr>ng` puterea voin\ei ]i s`-i fac` sclavi. Apoi [i tiranizeaz` [n cel mai diabolic mod, duc>ndui la excese de tot felul. Dac` con]tiin\a se r`zvr`te]te sau se face o [ncercare de a se elibera din aceast` sclavie, orice re\inere este l`sat` deoparte ]i victimei i se fac repro]uri c` este dec`zut`, o conving c` nu este speran\` pentru ea ]i c` singura pl`cere viitoare trebuie s` fie [n satanism fiind indicate ]i citate [n mod abil Scripturi pentru ca [n aparen\` s` dovedeasc` aceasta. Un astfel de caz a ajuns [n aten\ia scriitorului [n 1895. Un domn care ocazional venea s` asculte predicile a cerut s` i se acorde o [ntrevedere surorii lui pe care urma s-o aduc` din Cleveland. Ea se chinuia, spunea el, sub [n]elarea c` s`v>r]ise un p`cat de neiertat, ]i el spera ca noi s`-i putem elibera mintea de g>ndul care uneori o f`cea ^s`lbatic`. Am consim\it ]i ea a venit. A vorbit destul de ra\ional, dar ne-a asigurat c` acest caz al ei era f`r` speran\`. I-am explicat Scripturile referitoare la ^p`catul care duce la moarte ]i ne-am str`duit s`-i ar`t`m c` ea n-a avut niciodat` destul` lumin` pentru a fi [n aceast` situa\ie, dar n-am putut face nici un progres. Ea a declarat c` fusese odat` [n starea [n care s` poat` fi m>ntuit`, dar acum nu mai era. Ne-a povestit cum a [nt>lnit [n California un om

44

Ce spun Scripturile despre spiritism?

care avea un spirit familiar ]i puteri oculte: la [nceput n-a crezut, dar dup` aceea a devenit conlucr`toare la aceste ^mistere care sem`nau cu vr`jitoria, ]i [n final a fost antrenat`, aduc>ndu-i prejudicii unei prietene dragi. De atunci a pus st`p>nire pe ea remu]carea ]i a fost torturat` ]i uneori [nnebunit`, ]i speran\a a p`r`sit-o pentru totdeauna. {nainte de a pleca de la noi p`rea m>ng>iat` pu\in de ceea ce i-am spus despre mila divin` ]i despre prevederea [mbel]ugat` f`cut` prin marea r`scump`rare pentru to\i dat` la Calvar. Dar am aflat pe urm` c` ]i-a pierdut din nou speran\a ]i a fost dus` la un ospiciu pentru a o [mpiedica s`-]i pun` cap`t zilelor. Nu putea fi l`sat` singur`: [ncerca s` se arunce pe fereastr`, sau [n timp ce mergea lini]tit` pe strad` [ncerca s` se arunce sub vehiculele care treceau, amintindu-ne de cazul men\ionat [n Marcu 9:22. Am regretat de atunci c` [n loc doar s` vorbim cu biata femeie, n-am [ncercat, [n numele Domnului, s` scoatem spiritul r`u care evident o poseda; nesco\>ndu-l afar` [ns`, am informat-o ]i am ajutat-o s`-]i foloseasc` puterea voin\ei m`car se [mpotriveasc` demonului. Exist` spirite bune, dup` cum declar` clar Scripturile; ]i ace]ti [ngeri sfin\i sunt [ns`rcina\i cu grija tuturor celor care sunt pe deplin consacra\i Domnului. Ace]tia [ns` nu lucreaz` [n [ntuneric, nici prin ^medii, ]i au ocupa\ii mai bune dec>t s` mi]te masa ]i s` bat` [n ea r`spunsuri la [ntreb`ri absurde ]i s` distreze pe oameni. ^Nu sunt ei oare to\i duhuri slujitoare trimise s` slujeasc` pentru cei care vor

Dovezi c` este demonism

45

mo]teni m>ntuirea? (Evr. 1:14.) Nu exist` nici o autorizare s` se caute sau s` se a]tepte comunic`ri de la ace]ti [ngeri p`zitori sfin\i: voia lui Dumnezeu fiind ca ^ale]ii S`i s` umble prin credin\` ]i nu prin manifest`ri sau viziuni sau sunete neobi]nuite. {n acest scop El a preg`tit Cuv>ntul S`u ca o magazie de cuno]tin\` din care credincio]ii S`i vor fi aproviziona\i cu ^hran` la timp potrivit; ]i El spune c` aceasta va fi suficient` ^pentru ca omul lui Dumnezeu s` fie des`v>r]it ]i cu totul preg`tit pentru orice lucrare bun`. 2 Tim. 3:17. Mai mult, poate fi stabilit ca un semn sigur al r`ului (care ori [ncol\e]te ori este dezvoltat), ca cineva s` [ncerce s` preia controlul voin\ei ]i min\ii altuia ca [n mesmerism, mediere spiritist`, hipnoz` ]i altele de felul acesta. Domnul respect` individualitatea noastr` ]i apeleaz` la ea, ]i ne cere autocontrol [n armonie cu principiile drept`\ii a]ezate [n Cuv>ntul S`u. Dar spiritismul cere o abandonare a autocontrolului [n favoarea controlului spiritelor. Nici o persoan` cu o pruden\` obi]nuit` n-ar [ndr`zni s`-]i predea altor oameni folosirea ]i controlarea min\ii ]i voin\ei sale, cu at>t mai pu\in puterilor nev`zute care numai pretind a fi bune, mari ]i [n\elepte. Nici un cre]tin care are ]i cea mai mic` doz` de [ncredere [n Biblie ca fiind Cuv>ntul inspirat al lui Dumnezeu nu trebuie s` se supun` acestor influen\e, ca ^mediu sau chiar s` ^[ntrebe [n leg`tur` cu ceea ce Cuv>ntul lui Dumnezeu ne-a dat preveniri at>t de clare c`ci este un mod care conduce de la Dumnezeu ]i de la dreptate spre p`cat

46

Ce spun Scripturile despre spiritism?

]i ruin` intelectual`, moral` ]i fizic`. Unul dintre mecanismele moderne simple pentru a trezi interesul ]i a-i conduce pe oameni s` devin` ^medii, s` fie ^poseda\i ]i ^controla\i mai deplin, este descris [ntr-o scrisoare tocmai primit`, datat` 11 martie 1897, de la o doamn` cre]tin`, o profesoar` din Georgia ]i care este ad>nc interesat` [n studierea planului veacurilor al lui Dumnezeu. Ea ne spune: ^Am avut de cur>nd o experien\` cam ciudat` ]i poate ne[n\eleapt`. Fratele so\ului meu este spiritist, cite]te Progressive (?) Thinker ]i este total p`truns de [nv`\`turile lui, ]i c>nd [l vizitez [mi cite]te articole din el ]i [mi cere p`rerea; [n special cele de la persoane care pretind c` au primit mesaje prin medii de la @prieteni mor\i#. Ei bine, eu niciodat` n-am socotit acest lucru @cu totul [n]el`torie# cum fac mul\i, de]i exist` mult` escrocherie legat` de el pentru c` mie mi se pare c` Biblia [nva\` clar c` spiritele au avut ]i vor avea putere de comunicare cu oamenii. I-am spus c` eu cred c` acele comunic`ri vin de la [ngerii dec`zu\i care personific` mor\ii [n scopul [n]el`rii oamenilor ca s` cread` vechea minciun` a lui Satan, @Hot`r>t c` nu ve\i muri#. Dar cum cumnatul meu nu accept` Biblia ca fiind Cuv>ntul lui Dumnezeu, p`rerea mea a [nsemnat foarte pu\in pentru el. So\ia lui (care crede ferm ce se [nva\` [n Zorile) este foarte deranjat` de ceea ce crede el; ]i am>ndoi g`sesc c` diferen\a lor de opinie numai pl`cut` nu este, chiar dac` so\ia lui evit` acest subiect c>t poate de mult, din fidelitate fa\` de adev`r. Cu c>tva timp [n urm`, el a cump`rat un

Dovezi c` este demonism

47

psihograf, un instrument folosit de medii pentru a comunica cu spiritele, dar nu l-a putut folosi. Cu c>teva zile [n urm` mi-a fost pus [n m>ini, ]i de [ndat` ce am aflat c` sunt mediu am hot`r>t s` @cercetez duhurile#. [Aceasta este o folosire gre]it` a Scripturii, dup` cum este ar`tat mai t>rziu Editorul.] Primul lucru care mi s-a spus a fost c` unde locuim noi exist` o min` pre\ioas` de aur: aceasta nu m-a surprins, deoarece ni se spusese c` a fost descoperit un @filon# de-a curmezi]ul acelui loc. A descris exact locul unde trebuia s`pat; spunea c` este numai la ]apte picioare ]i jum`tate ad>ncime. Deci nu era greu de dovedit. Apoi mi-a dat c>teva mesaje din Scriptur`: Coloseni 1:4, 5 ]i 2:4. Am [ntrebat ce se [n\elegea prin @cuvinte [nduplec`toare# ]i mi s-a r`spuns: Bellamy, }tiin\a Cre]tin`, Spiritism, Ingersolism etc. Am [ntrebat cine vorbea ]i mi s-a spus: Epafra. Se pare c` aceasta nu i-a pl`cut cumnatului meu foarte mult ]i a spus c` i-ar pl`cea s` aud` de la cineva pe care-l cunoscuser`m [n trup, astfel c` am [ntrebat dac` unul din ace]tia era prezent ]i mi s-a spus: @Da, Eastman# (un necunoscut pentru mine, dar cumnatul meu ]i so\ia lui, numai ei fiind prezen\i, [l cuno]teau am>ndoi). C>nd a fost [ntrebat ce dore]te s` spun`, ne-a citat din Tit 3:5, spun>nd c` doctrina Zorilor Mileniului este adev`rat` ]i c` averea lui l-a [mpiedicat s` c>]tige premiul chem`rii de sus. Eu, a spus Eastman, n-am fost considerat un foarte bun cre]tin, pentru a fi un membru al Bisericii. {n ziua urm`toare am [ncercat din nou ruleta sau

48

Ce spun Scripturile despre spiritism?

psihograful ]i mi s-a spus c` [mi vorbea o bun` prieten` de-a mea care locuise timp de c>\iva ani la mare distan\` de mine. Ea mi-a cerut s`-i scriu so\ului ei ]i s`-i spun din partea ei c` un anume b`iat (d>ndu-i numele) avea o influen\` rea asupra b`iatului lor. Mi-a spus c` so\ul meu (care este [n Florida) a fost r`nit ]i este ]chiop, ]i am primit o scrisoare de la el alalt`ieri confirm>nd aceasta. A mai spus c` [i pare r`u c` n-a dat aten\ie Zorilor a]a cum dorisem eu s`-i dea, c` avea via\` pe planul [ngeresc; mi-a mai spus ]i despre @min`#. Am [ntrebat-o dac` cunoa]te pe cel care pretinde a fi Eastman, ]i ea a spus c` da, c` un spirit [n]el`tor [l personifica ]i c` era mai bine s` nu folosesc mijloacele prin care s` primesc astfel de comunic`ri. Unul pretinz>nd a fi Cefa mi-a citat primul capitol din Daniel. Altul, pretinz>nd c` este tat`l meu, a spus de fapt acela]i lucru. To\i au spus acela]i lucru despre @mina# de aur ]i to\i au pretins a crede [n Cristos ]i c` Zorile sunt un exponent corect al Cuv>ntului lui Dumnezeu, ]i mi-au spus c` nu foloseam cel mai bine unul din @darurile# mele darul de a [nv`\a pe al\ii; c` ar trebui s` [nv`\ at>t public c>t ]i [n particular, dar am fost avertizat` cu 1 Corinteni 3:7 ]i Efeseni 4:2. {n acest scurt timp c>t am experimentat acest instrument mi s-au spus multe lucruri (c>teva din ele nu erau adev`rate), a]a c` mi-ar lua prea mult timp s` vi le spun pe toate; ]i c>teva dintre spirite au pretins c` ar putea s` vindece bolnavi prin mine, dac` doar m-a] [ncrede [n ele. S-au dat multe

Dovezi c` este demonism

49

Scripturi ]i toate foarte potrivite situa\iilor pentru care au fost date; dar Diavolul I-a citat din Scriptur` ]i lui Cristos; ]i acum cred la fel cum am crezut [nainte de a @cerceta duhurile# numai c` nu eram sigur` c` [ngerii dec`zu\i vor admite, chiar cu scopul de a [n]ela, c` Cristos @a venit [n trup#; dar se pare c` acum admit. Probabil c` 1 Ioan 4:1-3 se refer` [n [ntregime la doctrinele oamenilor. Desigur, ar fi posibil pentru cei care vor avea @parte de [nt>ia [nviere# s` vorbeasc` prin astfel de dispozitiv, dar exist` probabilitate ca ei s-o fac`? M-a] bucura s` aflu de la tine [n leg`tur` cu acest subiect. [Acest pasaj se refer` la oameni doctrine printre oameni. Se poate observa aici c` spiritele rele nu numai c` au cuno]tin\` despre evenimentele actuale, ci printr-o anumit` putere adeseori pot aproxima destul de bine ]i viitorul. {ntr-un caz aflat sub observa\ia noastr` au fost prezise dou` mor\i [ntr-un an: unul a murit ]i cel`lalt s-a [mboln`vit grav, dar s-a ref`cut. Satan are [n m>n` o oarecare putere, dar cu limite. Compara\i Evrei 2:14; Psalmul 97:10; 116:15 ]i Iov 2:3-6 Editorul.] Experien\a pe care o am tinde s` confirme [nv`\`tura ta c` aceste comunic`ri sunt de la [ngerii dec`zu\i. Ele nu sunt demne de [ncredere. Putem s` ne d`m seama c` acela care nu are o temelie tare pentru credin\` va fi imposibil @s` stea [n picioare# [n aceste zile de sf>r]it ale Veacului Evanghelic. Iat` o ilustra\ie a metodelor ascunse ale acestor demoni. Asemenea lui Satan ]i a spiritelor rele din zilele Domnului nostru, ele vor m`rturisi pe Cristos

50

Ce spun Scripturile despre spiritism?

]i adev`rul. {n mod asem`n`tor, femeia ^posedat` i-a urm`rit pe Pavel ]i pe Sila c>teva zile spun>nd adev`rul (Fapte 16:16-18): ^Oamenii ace]tia sunt robii Dumnezeului Celui Prea {nalt ]i ei v` vestesc calea m>ntuirii. Dar [n privin\a acelei chestiuni, ar putea fi aduse dovezi din bel]ug c` ei ar confirma ]i ar aproba aproape orice doctrin` sau teorie pre\uit` de c`tre persoana care [ntreab` pentru a-i c>]tiga [ncrederea ]i astfel o putere mai deplin` asupra acesteia. {n ceea ce prive]te ^mina aceasta este o momeal` pentru a atrage ]i a men\ine interesul. Este discutabil dac` [ngerii dec`zu\i pot vedea mai ad>nc [n p`m>nt dec>t omul. Desigur c` se poate [nt>mpla s` se g`seasc` aur [n cantit`\i apreciabile [n oricare din filoanele aurifere din Georgia, dar experien\ele minerilor [n general ]i ale sondorilor dup` petrol care au fost ^[ndruma\i de spirite, sau care au folosit ^vergele magice au fost acelea c` la urm` au pierdut banii urm>nd astfel de indica\ii. Presupunerea trebuie s` fie deci c`, dac` ^duhurile [n]el`toare nu [n]eal` prin aceea c` se prezint` ca av>nd cuno]tin\` c>nd de fapt nu au, atunci aceea]i reavoin\` care le conduce ca ^duhuri [n]el`toare pentru a am`gi omenirea spre ruin` moral` ]i mental`, le conduce s` le plac` s` [ndrume spre ruin` financiar`. Duhurile mincinoase, asemenea oamenilor mincino]i, nu trebuie crezute sau s` li se acorde [ncredere sub nici o form`. Privitor la sfatul de ^a [nv`\a pe al\ii: venind dintr-o astfel de surs`, ar trebui mai degrab` s` ne fac` s` ne temem c` demonii au v`zut la acea sor` o

Dovezi c` este demonism

51

sl`biciune [n direc\ia din care ea ar fi foarte u]or de atacat. Este bine s` tragem dinainte concluzia c` sfatul lor este inten\ionat, direct sau indirect, s` ne fac` r`u. }i observa\i viclenia care c`uta s` apere [mpotriva suspiciunii, cit>nd texte care s` atrag` aten\ia asupra smereniei! Este adev`rat, oamenii au nevoie de instruire ]i to\i cei care instruiesc sunt ^[nv`\`tori; dar este foarte periculos ca cineva s` se socoteasc` [nv`\`tor. Planul de preferat este, de departe, ca fiecare s` fie elev [n ]coala lui Cristos, marele {nv`\`tor, ]i s` fie gata s` [nve\e de la El pe orice cale, sau s` fie folosit de El ca ajutor pentru a explica altora [nv`\`turile Lui. To\i cei care [nva\` ceva de la Domnul trebuie s` spun` ]i altora, nu ca propria lor [n\elepciune ]i [nv`\`tur`, ci a Domnului, iar ei fiind numai canale care bucuros [nm>neaz` apa vie\ii ]i altora. Nu este de mirare c` Spiritul sf>nt ne previne: ^Fra\ii mei, s` nu fi\i mul\i [nv`\`tori, c`ci ]ti\i c` vom primi o judecat` mai aspr` [sau o [ncercare mai sever`]. Iacov 3:1. Ideea de a [nv`\a pe al\ii este str>ns asociat` cu ideea de [n\elepciune superioar`; ]i de la [nceput aceasta a fost momeala lui Satan. Promisiunea f`cut` de el mamei Eva ca r`splat` a neascult`rii a fost: ^Ve\i fi ca ni]te dumnezei [[n\elep\i, asemenea lui Dumnezeu]. }i ispita a constat [n aceea c` ea a [n\eles din argumentele lui c` fructul oprit era de dorit ^ca s-o fac` [n\eleapt`. Dar, vai, [n\elepciunea pe care o d` Satan este foarte de nedorit. Ea este ^(1) p`m>nteasc`, (2) sufleteasc`, (3) demonic`: dup` cum mul\i au descoperit prea t>rziu. Dar dimpotriv`,

52

Ce spun Scripturile despre spiritism?

^[n\elepciunea de sus este mai [nt>i curat`, apoi (2) pa]nic`, (3) bl>nd`, (4) u]or de [nduplecat, (5) plin` de [ndurare ]i de roade bune, (6) f`r` p`rtinire, nef`\arnic` (Iacov 3:15-17). Nu este de mirare c` apostolul inspirat a spus: ^Dar m` tem ca nu cumva, dup` cum ]arpele a am`git pe Eva cu viclenia lui, tot a]a ]i g>ndurile voastre s` nu se strice de la simplitatea ]i cur`\ia fa\` de Hristos (2 Cor. 11:3). S` nu pierdem deci nici o ocazie de a spune ^ve]tile bune de mare bucurie dar s` ne pierdem pe noi [n]ine din vedere ca [nv`\`tori ]i s` raport`m totul, ca fra\i ]i peregrini, la cuvintele ]i exemplul marelui {nv`\`tor ]i a celor doisprezece apostoli inspira\i pe care El i-a numit ca instructorii no]tri, [nv`\`torii no]tri. Am mai sf`tuit-o pe sor` c` era foarte ne[n\elept s` nu asculte de instruc\iunile divine (Isa. 8:19, 20) av>nd de-a face cu aceste ^duhuri [n]el`toare. Nu acestea sunt duhurile pe care trebuie s` le ^cercet`m ^dac` sunt de la Dumnezeu, pentru c` Dumnezeu ne-a prevenit deja c` ele nu sunt de la El, ci sunt ^duhuri rele. La fel am putea folosi cuvintele apostolului ca o scuz` pentru a [ncerca toate felurile de b`uturi alcoolice ca s` vedem dac` putem g`si una care s` nu ne [mbete. Aceste spirite rele, ^familiare pretind c` sunt numeroase, o ^legiune care st`p>nesc un om: ele nu vor cere mai mult dec>t ca omul s` le ^cerceteze pe toate. O cercetare corect` sau o ^[ncercare este tocmai ceea ce vor cere ele, ]i mai devreme sau mai t>rziu vor reu]i s` [nrobeasc` pe cei mai mul\i dintre cei care le [ncearc`. {n textul care spune: ^Preaiubi\ilor, s` nu da\i

Dovezi c` este demonism

53

crezare oric`rui duh, ci s` cerceta\i duhurile, dac` sunt de la Dumnezeu (1 Ioan 4:1-6), cuv>ntul duhuri este folosit [n sensul [nv`\`turii sau doctrinei ]i nu are nici o leg`tur` cu fiin\ele spirituale. Acest lucru este ar`tat de versetele urm`toare, care declar` c` noi trebuie s` ^cercet`m sau s` discernem [ntre ^duhul adev`rului ]i duhul r`t`cirii. }i acest lucru poate fi f`cut repede, pentru c` toate doctrinele false direct sau indirect neag` c` ^Hristos a murit pentru p`catele noastre, c` ^Omul Hristos Isus S-a dat pe Sine {nsu]i ca pre\ de r`scump`rare pentru to\i. Desigur c` noi nu trebuie s` ne a]tept`m ca Domnul, sau al\ii care sunt [n armonie cu El, s` foloseasc` metodele pe care le folosesc ^duhurile [n]el`toare ]i pe care Dumnezeu [n Cuv>ntul S`u le-a condamnat ]i le-a interzis. A face [n felul acesta ar expune poporul lui Dumnezeu la toate ^am`girile celui r`u. Sora ne-a trimis o reclam` pentru psihograf care spune: ^Vrei s` cercetezi spiritismul? Vrei s` dezvol\i calitatea de mediu? Dore]ti s` prime]ti comunic`ri? Psihograful este un ajutor nepre\uit. Mul\i care n-au fost con]tien\i de darul lor de mediu, dup` c>teva ]edin\e au putut primi mesaje [nc>nt`toare. Mul\i care au [nceput prin a-l folosi ca pe o juc`rie amuzant`, au g`sit c` inteligen\a care de\ine controlul ]tie mai mult dec>t ei ]i s-au convertit la spiritism. Astfel se folose]te Satan de credin\a comun` tuturor denomina\iilor de cre]tini precum ]i lumii p`g>ne, c` mor\ii nu sunt mor\i ci sunt [ngeri plutind

54

Ce spun Scripturile despre spiritism?

[n jurul nostru; ]i ce poate fi mai bine calculat pentru a-i ^seduce dec>t o asemenea juc`rie? Cu aceea]i trimitere po]tal` au venit exemplare din The Progressive Thinker, un organ spiritist de tipul cel mai proeminent. Le-am examinat [n vederea unor idei pentru aceast` scriere, ]i spre surprinderea noastr` am aflat c` un num`r din articolele de fond recuno]teau f`r` rezerve c` marea majoritate a spiritelor care comunic` sunt spirite rele, care caut` s` influen\eze fiin\ele umane pentru a produce ruina lor, ]i dac` este posibil s` pun` st`p>nire pe ele pentru a-i [nnebuni. Publica\ia spunea despre comunic`ri scrise l`sate [ntr-o camer` cu semn`tura ^Belzebul ]i ^Diavolul. {ntr-o coloan` sub titlul ^Un studiu critic asupra obsesiei, era o relatare despre o s`rman` femeie care era at>t de asaltat` de spiritele rele [nc>t a fost trimis` la un ospiciu, ]i care [n cele din urm` a sc`pat de chinuirile din partea lor, ]i se d`dea declara\ia ei: ^M-am rugat pentru [nl`turarea lor. {ntrebat`, ^Cui te-ai rugat? r`spunsul ei a fost: ^Dumnezeului ve]nic. Numai El poate r`spunde la rug`ciune. }i totu]i [n alt` coloan` numele lui Dumnezeu este hulit, sub titlul ^Petru ]i Pavel, de unde cit`m aceste cuvinte: ^Moise, despre care de]i se spune c` era [nv`\at [n toat` iscusin\a egiptean`, a fost cel mai josnic dintre oameni, pentru c` el ]i-a luat [n mod eronat ca Dumnezeu al lui pe Iehova, un spirit al unui egiptean mort dezam`git, candidat la o func\ie lucrativ` sau religioas`. {n acela]i num`r (3 aprilie 1897), sub titlul ^G>nduri care ilustreaz` statutul spiritismului ]i

Dovezi c` este demonism

55

pericolele care asalteaz` pe c`ut`torul sincer, de Charles Dawbran, avem o not` despre o carte a unui cleric englez intitulat` ^Marele secret sau taina modern` a spiritismului. Prezent>ndu-l pe autor, articolul spune: ^Experien\ele lui au [nceput odat` cu dezvoltarea so\iei sale ca mediu prin scriere, prin care, din c>nd [n c>nd, el primea probe care desf`tau inima [nchin`torului acestui fenomen. De asemenea se pare c` el a f`cut cuno]tin\` cu aproape fiecare mediu public care fusese c>ndva mare preot sau preoteas` a ocultismului, pentru vrednicii cet`\eni ai Londrei. }i se pare c` a fost un oaspete bineprimit [n casele ]i la ]edin\ele fiec`rui c`ut`tor distins sau credincios dezvoltat, din acel ora] [n timpul celor patruzeci de ani [n care a scris. {n cercet`rile sale el a inclus ]i hipnotismul, ]i a avut succes at>t ca operator c>t ]i ca subiect. A intrat pu\in chiar ]i [n @magia neagr`#, suficient cel pu\in pentru a demonstra temuta-i realitate. Astfel c` avem [n acest autor un om neobi]nuit de calificat s` se ocupe [n mod inteligent de subiect. Faptul c` el este acum ]i a fost aproape [n to\i ace]ti ani adept credincios este evident, pentru c` relateaz` [nt>mpl`ri ]i dovezi care ar fi conving`toare pentru orice minte inteligent` ]i f`r` prejudecat`. Dar necazul lui a fost acela al oric`rui c`ut`tor cu experien\`. Nu numai c` a fost martor la multe fenomene care puteau fi explicate ca dator>ndu-se puterilor normale ]i anormale ale muritorilor, dar acolo unde a ac\ionat o @stafie# evident`, gre]elile ]i uneori o [n]el`torie evident`

56

Ce spun Scripturile despre spiritism?

i-au tulburat sufletul s`u eclesiastic. Astfel avem pu\in [n afar` de experien\ele amestecate ale unui c`ut`tor cu o inteligen\` medie. Spiriti]tii pretind c` un bob de gr>u la o bani\` de pleav` este o compensare abundent` pentru truda ]i necazul multor ani de a]eptare a @iubitelor spirite#. }i poate pentru unele min\i este. Dar pentru altele au existat [ntotdeauna [ncerc`ri sus\inute de a cre]te recolta de adev`r. }i prin aceasta devin interesante experien\ele acestui cleric pentru fiecare iubitor al adev`rului din [ntreaga lume. Dup` cum am v`zut, el a avut multe experien\e at>t [n ]edin\ele publice c>t ]i [n cele private, dar drumul s`u spre progres p`rea a fi blocat. A fost la fel de expus la imperfec\iunile obi]nuite ale comunic`rii spirituale dup` mul\i ani de c`utare ca ]i [n primele ]edin\e cu so\ia sa ]i cu c>\iva prieteni ale]i. A]a c` s-a ridicat [ntrebarea: @Este posibil progresul?# }i pentru a rezolva aceasta a [ncercat un experiment care-l inspir` pe cel care scrie acum s` atrag` aten\ia asupra c`r\ii acestui om. Pentru c`, dup` cum am v`zut, restul a fost ceea ce aproape fiecare poate sus\ine ]i poate spune @]i eu#. El a hot`r>t s` caute leg`turi spirituale de la planul cel mai [nalt posibil p>n` la cel muritor, astfel [nc>t dac` este adev`rat` maxima @cei de acela]i fel se atrag#, el s` poat` atrage pe cei mai de sus ]i respinge pe cei care vin din nev`zut pentru a nec`ji ]i a dezorienta pe muritorii osteni\i. El a dedicat o cas` acestui scop. Nu numai c` acolo existau camere pentru a fi folosite de medii ]i de cercurile de [ncep`tori sau de

Dovezi c` este demonism

57

avansa\i, dar a fost preg`tit` ]i o capel` unde chiar el conducea un serviciu religios de dou` ori pe s`pt`m>n`, ]i la [ncheierea acestui serviciu credinco]ii prezen\i \ineau o ]edin\` special`. Ambian\a era foarte solemn`. Atitudinea neserioas` era cu totul absent`. Spiritele promiseser` rezultate mari. Aceste adun`ri au continuat uneori timp de mai bine de un an ]i alteori timp de c>teva luni. Dar n-a fost [mplinit` nici o promisiune. Rug`ciunile c`tre Dumnezeu pentru lumin` ]i adev`r s-au dovedit a nu fi mai eficiente dec>t ve]nicul @Mai aproape, Doamne, c`tre Tine# de la obi]nuita ]edin\` public`, cu mul\imea ei amestecat`. A]a c` bietul nostru cleric are singurul lui bob de gr>u dup` patruzeci de ani de [ncercare sincer` de a produce cel pu\in o halb`. El se \ine de acel atom de adev`r cu tot sufletul lui, dar serioasa lui [ncercare de a progresa s-a dovedit o nereu]it` de o via\`, de]i aparent toate condi\iile erau favorabile pentru succes. Deoarece aceasta este experien\a a mii de oameni odat` zelo]i, care au devenit adep\i @t`cu\i# din aceea]i cauz`, am putea foarte bine [ntreba: Este spiritismul modern fixat ]i stabilit asemenea sistemelor teologice din trecut ]i din prezent? Nu este nici o speran\` de a rezolva problemele lui, [nving>nd barierele lui ]i ajung>nd la o maturitate mai mare de aceast` parte a liniei vie\ii? Trebuie c`ut`torul onest ]i convins s` se descurajeze imediat, aproape [n mod normal? Preten\ia spiriti]tilor c` spiritele bune comunic` cu oamenii buni, iar spiritele rele cu oamenii r`i []i

58

Ce spun Scripturile despre spiritism?

dovede]te astfel netemeinicia. Ar putea fi adus` oare o m`rturie mai tare ca dovad` c` toate comunic`rile cu spiritele sunt de la spirite rele ]i sunt cu totul nevrednice de [ncredere? Scriitorul, mai departe [n acela]i ziar spiritist, d` urm`toarea relatare despre experien\ele unui ^adept pentru care el garanteaz`: ^Timp de dou`zeci de ani el fusese credincios convingerilor sale, str`duindu-se s` reduc` orice crez la o baz` de fapte concrete. Sensibilitatea lui permitea o abordare spiritual`, ]i uneori cerurile p`reau c` se deschid ca s` verse binecuv>nt`ri peste sufletul s`u. Dar du]manii veneau la fel de repede ca prietenii ori de c>te ori u]a era [ntredeschis`, astfel [nc>t, [n cea mai mare parte, siguran\a l-a obligat s` evite experien\a personal` a [ntoarcerii spiritului. Mintea activ` ofer` un sprijin insuficient pentru orice spirit, astfel c` el a acceptat o func\ie public` ]i a trudit cu zel pentru bun`starea public`. Dar din c>nd [n c>nd experien\ele reap`reau ]i p`rea c` b`t`lia trebuia dus` tot mereu. El n-a reu]it s` g`seasc` o cauz` direct` care s` justifice prezen\a du]manilor s`i. Dar se p`rea c` ei aveau anumite puncte de [nt>lnire. De exemplu, rareori putea s` viziteze o bibliotec` public` pentru a alege o carte c>nd nu era urm`rit ]i s>c>it ore [ntregi de fiin\e @invizibile#, care c`utau s`-l st`p>neasc`. Este adev`rat, fiecare b`t`lie, c>nd era c>]tigat`, era de obicei urmat` de o reuniune scurt` ]i fericit` cu [ngerii prieteni, dar sim\ul pericolului l-a f`cut cu at>t mai s>rguincios s` [nchid` u]a oric`rei [ntoarceri a spiritelor. Metoda lui de a respinge influen\a a fost de a-]i fixa hot`r>t mintea

Dovezi c` este demonism

59

asupra unei probleme de interes din afacerile lui zilnice. }i aceasta s-a dovedit mai devreme sau mai t>rziu a avea succes de fiecare dat`. Orice [ncercare de a primi ajutor din partea spiritual` a vie\ii p`rea numai s` dea mai mult` putere du]manului. Acest om evident a progresat [n spiritism a]a [nc>t a devenit un ^mediu clarauzitor. Presupusele spirite bune sau ^prieteni [ngeri care [l vizitau uneori nu erau dec>t acelea]i spirite rele denumite de scriitor ^du]mani; dar ele s-au transformat pentru mintea sa prin aceea c` au luat o atitudine opus` c>nd au v`zut c` se desprindea de influen\a lor, pentru a-l [mpiedica s` le abandoneze cu totul ]i [n speran\a c` [n scurt timp vor ob\ine o astfel de influen\` asupra lui [nc>t [i va fi imposibil s` scape. Din acela]i ziar, sub titlul ^{nt>mpl`ri cu sfaturi bune, dup` ce d` dou` cazuri de alienare mintal` accentuat`, rezultatul direct al ^controlului spiritelor, g`sim urm`torul sfat: ^Lec\ia pe care o voi scoate este urm`toarea: Nu sta\i niciodat` singuri dac` exist` ]i cea mai mic` probabilitate ca vreun control din afar` s` v` biruie judecata. Chiar dac` inten\iile lui ar putea fi bune, ca ]i [n cazul domnului B., totu]i experien\a lui este insuficient` [n ceea ce prive]te folosirea mediilor ]i ac\iunile acestui control pot deveni foarte nechibzuite. Nu permite\i niciodat` unui control s` v` determine s` face\i ceea ce judecata voastr` nu poate aproba, indiferent sub ce promisiune. Numai controlul cu inten\ii rele poate recurge la astfel de m`suri.

60

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Aceste cazuri ne duc cu g>ndul la faptul c` f`r` [ndoial` sunt [nc` mul\i al\ii [n ospicii, care sunt pur ]i simplu victime ale posesiunii. A] putea cita [nc` un caz, [n care unei femei tinere, [n timpul primei ei perioade de privare de libertate, i s-a dat cloroform ]i un alt tratament care i-a sl`bit organismul [n a]a m`sur` [nc>t un spirit degradat a pus st`p>nire pe organismul ei, ]i limbajul pe care acest spirit a f`cut-o pe fata care [nainte era moral` s`-l foloseasc` a fost deplorabil. {n aceste condi\ii ea a fost [ncredin\at` ospiciului unde se afl` [n prezent, ]i dup` ultimele rapoarte, uneori este [n stare s`-]i controleze corpul, ]i desigur c` [n acele perioade ea este socotit` @ra\ional`# de c`tre autorit`\i. To\i spiriti]tii s` se asigure s` previn` persoanele care [ncep investigarea singure s` fie foarte atente ]i s` fac` o practic` regulat` din a raporta, pentru ca aceia cu experien\` s` ]tie ce se [nt>mpl` ]i s` dea sfaturi [n consecin\`. Mai mult, s` ne obi]nuim s` examin`m toate cazurile de a]a-zis` @alienare mental`# [nainte de a fi trimise la ospiciu; poate este un caz asemenea celui amintit. Spiritismul este cu adev`rat o ^putere mincinoas` o ^energie de la Satan, c>nd cu toate aceste dovezi [n fa\a lor oamenii se [ntorc la el tot mereu, chiar ]i dup` ce au fost prejudicia\i a]a cum se [ntorc fluturii de var` noaptea dup` ce odat` au fost p>rli\i de str`lucirea ucig`toare care-i fascineaz`. Este un [ntuneric dens ast`zi [n lume [n privin\a adev`rului divin; ]i oamenii cuget`tori, c>nd se trezesc din amor\eala care le-a \inut insensibile

Dovezi c` este demonism

61

at>ta timp facult`\ile de g>ndire [n ceea ce prive]te religia, strig` dup` ^Lumin`, mai mult` Lumin`; ]i dac` nu primesc adev`rata lumin` a cuno]tin\ei lui Dumnezeu (care str`luce]te doar pentru credinciosul [n r`scump`rare onest ]i consacrat), ei sunt gata pentru luminile false cu care ^dumnezeul veacului acesta, Satan, caut` s`-i prind` [n curs` pe to\i Critica Radical` altfel numit` Agnosticism, sau Spiritismul, sau }tiin\a Cre]tin` sau Teosofia. Acestea, dac` ar fi posibil, ar [n]ela chiar ]i pe cei ale]i, ]i sunt bine reprezentate ca slujitori ai lui Satan transforma\i s` par` [ngeri de lumin`. O alt` foaie popular` spiritist` este Philosofical Journal. Aceasta [ndeamn` [n mod continuu s` fie [ncercat` evanghelia lui, a spiritismului, ]i declar` c` acesta este singurul lucru de care are nevoie lumea; dar totu]i admite ]i [n]el`toriile practicate de ^spirite prin medii. Se admite c` atunci c>nd sunt descoperite ca ^spirite rele, ^spirite mincinoase, prin denaturare, [n]elare, sugestii sau fapte rele, st>rnind victima la rezisten\` sau la eliberare prin rug`ciune, [n mod evident acelea]i spirite se [ntorc ca morali]ti, cu dojan`, cu declara\ii de simpatie ]i cu promisiuni de ajutor [n [mpotrivirea la spiritele rele etc., numai pentru a folosi prima ocazie de sl`biciune sau ispit` ca s` zdrobeasc` orice rezisten\` a voin\ei ]i s` ob\in` o posesie complet` obsesie. {n sprijinul acesteia extragem o declara\ie din num`rul din 22 aprilie 1897, semnat` de A. N. Waterman, una din luminile spiritiste de frunte. Sub titlul ^Adev`rata paternitate a comunic`rilor

62

Ce spun Scripturile despre spiritism?

spirituale, el spune: ^Mi se pare imposibil ca [n aceast` via\` s` putem ]ti de la cine este comunicarea spiritual` din cealalt` lume. Putem avea dovada, cum este aceea pe care o avem cu privire la autorul unei telegrame, dar nu mai mult. Oamenii cu o @minte s`n`toas`# ]i-ar pune [n joc tot ce este al lor, ar risca ei o alienare mintal` care conform relat`rilor lor este cu mult mai rea ca tortur` dec>t demen\a obi]nuit`, ]i ]i-ar petrece ei via\a [ncerc>nd s`-i fac` ]i pe al\i oameni s` ri]te [n mod asem`n`tor tot ce au, c>nd pentru toate acestea nu au mai multe dovezi dec>t ar fi o telegram`? Ar proceda ei astfel c>nd experien\ele amare a patruzeci de ani de [ncercare le-ar spune c` cele veritabile sunt cel mult numai ca @un bob de gr>u [ntr-o bani\`#, dup` cum ne-a spus unul dintre ei? Nu, nu; numai oamenii teribil de [n]ela\i ar urma astfel de cale. Evident c` dup` cum Spiritul sf>nt produce [n oameni ^spiritul min\ii s`n`toase (2 Timotei 1:7; Proverbe 2:6, 7), tot a]a, pe de alt` parte, spiritul diavolilor produce spiritul unei min\i nes`n`toase. Alt` scrisoare primit` recent din Florida, de la un frate [n Cristos, cititor al Turnului, bine educat [n cunoa]terea c>torva limbi, ne informeaz` cu privire la c>teva experien\e ciudate pe care le-a avut recent cu aceste ^spirite [n]el`toare. El a ajuns s` fie con]tient de prezen\a fiin\elor spirituale invizibile, ]i ele p`reau s` manifeste un interes curios fa\` de munca sa: traducea STUDIILE {N SCRIPTURI [ntr-o limb` str`in`.

Dovezi c` este demonism

63

Bine informat pe linia scriptural` prezentat` anterior [n leg`tur` cu aceste ^spirite [n]el`toare ]i cine sunt acestea, el a uitat totu]i, sau a neglijat s` acorde aten\ie instruc\iunilor divine c` omenirea nu trebuie s` [ntre\in` nici o comunicare cu aceste ^duhuri [n]el`toare ]i s` ^nu ia deloc parte la lucr`rile neroditoare ale [ntunericului. Neglijarea acestei instruc\iuni i-a cauzat necazuri serioase; ]i dac` nu era interven\ia milei divine, ca r`spuns la rug`ciunile lui ]i ale noastre, putea s` fac` din el o epav` suflet ]i trup. A fost ispitit la discu\ii dintr-un amestec de curiozitate ]i dorin\` binevoitoare de a le face bine, predic>ndu-le evanghelia glorioas` a iubirii ]i milei divine care ac\ioneaz` prin Cristos pentru toat` omenirea, precum ]i speran\a final` a unei judec`\i ([ncerc`ri probatorii) pentru [ngerii dec`zu\i, declarat` [n Scripturi (1 Corinteni 6:3). La [nceput ei au acordat mare aten\ie ]i p`reau s` aib` un interes profund ]i reveren\ios fa\` de acest mesaj; dar dup` pu\in` vreme au devenit foarte ^familiari, intervenind cu [ntreb`ri ]i observa\ii oric>nd ]i oriunde, contrazic>ndu-se cu el ]i unii cu al\ii [ntrun mod ]i pe teme departe de a fi edificatoare, a]a c` el a protestat: [n final le-a cerut s` plece, dar fiindc` i-au c>]tigat ^urechea interioar` (fiindc` au f`cut din el ceea ce spiriti]tii numesc ^mediu clarauzitor), ei n-au fost dispu]i s` plece ]i numai prin rug`ciune st`ruitoare a fost [n final eliberat. El trebuia s` fi fost [n gard` [mpotriva influen\elor [n]el`toare ale lor; trebuia s`-]i fi amintit c` oricare

64

Ce spun Scripturile despre spiritism?

ar fi mesajul harului pe care Domnul [l are totu]i pentru ace]ti [ngeri dec`zu\i, El nu l-a trimis [nc`, ]i c` nimeni nu este autorizat s` vorbeasc` [n numele Domnului f`r` [mputernicire. ^Cum vor predica dac` n-au fost trimi]i? Mesajul m>ntuirii este p>n` acum numai pentru omenire; ]i chiar ]i aici el este limitat, pentru c` de]i to\i trebuie s` fie sf`tui\i s` se c`iasc` de p`cat ]i s` se reformeze, totu]i evanghelia m>ntuirii este restr>ns` numai la ^credincio]ii care se c`iesc la cei bl>nzi de pe p`m>nt.
PREVENIRI DIN PARTEA UNUI SPIRITIST }I SWEDENBORGIAN

Joseph Hartman a publicat o carte de 378 de pagini [n care relateaz` experien\ele sale ca mediu spiritist (condus de [nv`\`turile lui Swedenborg), degradarea lui p>n` aproape de pierderea ra\iunii prin obsesie spiritist` ]i recuperarea sa final` din capcana [n care era voin\a sa; dar ciudat lucru, el crede [nc` cu fermitate [n swedenborgianism ]i [n spiritism, de]i, asemenea altora, el previne pe fiecare s` fie [n gard` [mpotriva uneltirilor lor rele. Bietul om [n]elat, el crede c` acestea sunt spirite bune. Domnul Hartman a venit [n contact cu ^plan]eta, un dispozitiv din lemn care \ine un creion ]i care se mi]c` u]or sub m>na anumitor medii sau anumitor ^sensibili, chiar ]i copii, scriind r`spunsuri la [ntreb`rile care i se pun; ]i el fusese la c>teva ]edin\e cu manifest`ri de mi]care ]i batere [n mas`, ]i a fost convins c` acestea nu erau [n]el`ri, ci opera\iuni ale spiritelor invizibile, inteligente. El a devenit [n mod

Dovezi c` este demonism

65

activ interesat [n timp ce se str`duia s` conving` de autenticitatea acestor manifest`ri pe unii prieteni de-ai s`i care se [ndoiau. Apoi a [ncercat [n familia sa ]i a constatat faptul c` fiul lui era mediu care desena ]i scria. Apoi a fost curios s` cerceteze fenomenul materializ`rii spiritelor. Cam [n acela]i timp a murit fiica sa ^Dolly ]i l-au interesat foarte mult apari\iile sau materializ`rile care pretindeau a fi ^Dolly. Totu]i era ne[ncrez`tor, ]i dup` cum declar` chiar el, ^l-a l`sat la o parte sub suspiciunea c` era o [n]elare. Dar dup` cinci ani de experien\` el spune: ^Orice [ndoieli a] fi putut nutri [n privin\a acestui fenomen, sunt [n mod clar de p`rerea c` materializ`rile oneste au loc acum [n mod frecvent. Cine sunt formele sau de unde vin, este o [ntrebare care se pune [n discu\ie. Tocmai am v`zut c` dac` manifest`rile sunt ^oneste [n ceea ce prive]te mediul, ele sunt [n]el`ri [n ceea ce prive]te persoanele reprezentate simul`ri ale mor\ilor, de c`tre [ngerii dec`zu\i. Mai t>rziu probele de mi]care ]i b`t`ile [n mas`, desenarea ]i scrierea au fost reluate [n casa domnului Hartman, doi dintre copiii s`i devenind medii experte ]i [n final chiar el devenind mediu prin scriere, spre propria sa surpriz` ]i f`r` s` a]tepte sau s` solicite acest lucru. Acum el putea sus\ine ]i sus\inea conversa\ii frecvente cu presupusa lui fiic` ^Dolly, dar de fapt cu demonii care o personificau ]i cu al\ii care l-au f`cut s` miroase miresme pl`cute etc. Ca o constatare ulterioar`, el a devenit mediu vorbitor, ]i ^sub control vorbea ]i ac\iona f`r` voin\a

66

Ce spun Scripturile despre spiritism?

sau inten\ia sa; dar cu deplin` putere de a refuza s` fie mediu pentru acele ^spirite pe care dorea s` le refuze, din cauza grosol`niei sau neru]in`rii lor anterioare. Apoi i-a fost acordat` ^urechea interior`, ^clarauzirea, sau capacitatea de a auzi sunete pe care al\ii nu le auzeau, ]i astfel s` converseze cu ^spiritele f`r` vreun mijloc exterior, cum ar fi scrierea, baterea etc. Despre ^prietenii s`i spirite el spune: ^Ei mi-au spus c` cercul lor de control era constituit din @dou`sprezece daruri sau virtu\i spirituale# care alc`tuiau o @ceat`# cu o putere foarte mare; ]i sub [ndrumarea lor, ziceau ei, voi deveni unul dintre cele mai mari medii cunoscute vreodat`. M-am revoltat n-aveam nici cea mai mic` ambi\ie dup` faim` de acest fel. Ei au fost cu at>t mai hot`r>\i. A]a a fost atras d-nul Hartman, [mpotriva voin\ei lui, tot mai mult sub ^controlul spiritelor rele care [n final l-au obsedat. Urm`toarea experien\` a fost cu o ^voce clarauzitoare deosebit` care se prezenta a fi Domnul ]i care a pus st`p>nire complet` pe el, conduc>ndu-i fiecare ac\iune. Aceasta i-a [nf`\i]at toate gre]elile ]i sl`biciunile [n cele mai [ntunecate nuan\e ]i s-a str`duit s`-i distrug` orice speran\`. I s-a spus s` se roage, ]i c>nd a [ncercat s` se roage i s-au dat sugestii at>t de contradictorii [n privin\a cuvintelor [nc>t i-a fost imposibil. El a ajuns repede [n cursa ^spiritelor rele, ^posedat ]i st`p>nit prin ^mesmerism spiritual, dup` cum [l nume]te el. Dar [n final a sc`pat de robia lor; voin\a odat` puternic` s-a reafirmat ]i a scris relatarea pentru a

Dovezi c` este demonism

67

[mpiedica pe al\ii s` fie prin]i [n mod asem`n`tor [n capcan`. Dar el nu [n\elege chestiunea, [n ciuda remarcabilelor sale experien\e. Experien\ele lui dovediser` c` toate ^spiritele cu care a venit [n contact erau ^rele, mincinoase, profanatoare ]i majoritatea vulgare ]i dezgust`tor de obscene. Totu]i, crez>nd c` acestea sunt spirite ale b`rba\ilor ]i femeilor mor\i, el a presupus c` [nt>lnise o ceat` numai din cei r`i, ]i c` existau ]i alte cete de spirite bune, adev`rate ]i pure, ale oamenilor buni. Dac` ar fi cunoscut m`rturia Domnului asupra acestui subiect, ar fi privit [ntreaga chestiune [n alt` lumin`. Dup` ce ]i-a c>]tigat autocontrolul voin\ei, a fost [nc` vizitat de aceste spirite rele al c`ror caracter [l cuno]tea acum pe deplin; ]i ele au [ncercat [n mod repetat s` aduc` puterea voin\ei lui iar`]i sub ^control, dar el nu le-a dat nici o putere. Le-a dat [ns` libertatea s`-i foloseasc` m>na ca s` scrie comunic`ri, ]i ca r`spuns la [ntreb`rile lui cum sau de ce au abuzat de [ncrederea lui, l-au min\it, au fost obscene ]i au c`utat s`-l lege ]i s`-l r`neasc`, au r`spuns c` prin constitu\ie erau completamente rele ]i c` erau ^diavoli apoi contrazic>nd aceasta ]i declar>nd c` erau spirite ale fiin\elor umane moarte. Dar pentru a-l [nt`ri [n swedonborgianism i-au spus c` nu existau swedenborgieni printre ei. }i evident c` Hartman a crezut [n aceste ^spirite mincinoase m`rturisite, pentru c` el []i [ncheie cartea cit>nd dovezi cum c` Swedenborg a trecut prin experien\e de obsesie cumva asem`n`toare cu ale sale. El citeaz` din Jurnalul lui Swedenborg, 2957-2996, dup` cum

68

Ce spun Scripturile despre spiritism?

urmeaz`: ^Adesea c>nd cineva vorbea cu mine, spiritele vorbeau prin mine. Aceasta s-a [nt>mplat de multe ori; de exemplu azi de dou` ori. Nu pot s` num`r de c>te ori, pentru c` sunt a]a de multe. Mai mult, ele au r>s prin mine ]i au f`cut multe lucruri. Ele introduc aceste lucruri [n g>ndurile mele ]i [n timp ce sunt incon]tient [mi conduc m>na s` scriu astfel. Hartman mai spune despre Swedenborg: ^Este o chestiune de istorie c` du]manii lui Swedenborg, ne[n\eleg>nd ispitele interioare sau controlul spiritelor, au spus c` este nebun ]i c` a f`cut c>teva lucruri absurde ]i nes`buite [n timp ce locuia [n Londra. El era sub controlul spiritelor care ac\ionau prin corpul s`u, vorbind prin el ]i mi]c>ndu-i corpul ca ]i cum ar fi fost al lor. O parte din aceast` perioad` de tranzi\ie el a fost f`r` [ndoial` controlat de spirite rele. El spune c` @tremura ]i c` era scuturat din cap p>n` [n picioare, ]i a fost aruncat din pat cu fa\a [n jos#. @Eram [n ispit`#, spune el, @m-au invadat g>nduri pe care nu le-am putut controla ]i li s-a dat libertate deplin`. {n timp ce aveam cele mai condamnabile g>nduri, cele mai rele care puteau fi, Isus Cristos a fost prezentat [n fa\a vederii mele interioare#. Domnul Hartman comenteaz`: ^Noi credem c` acesta a fost un spirit r`u care pretindea c` era Cristos, dup` cum [n cazul nostru spiritul a pretins a fi Dumnezeu. Nou` ni se pare clar c` Swedenborg a fost un mediu spiritist ]i un mijloc avansat pentru

Dovezi c` este demonism

69

promulgarea ]i instalarea ^doctrinei diavolilor [n privin\a ^celor ]apte ceruri ]i ]apte iaduri etc., etc., p>n` la dezgust. Totu]i d-nul Hartman []i [ncheie cartea cu un elogiu adus lui Swedenborg, care, de]i recunoscut a fi uneori posedat de diavoli, credea c` uneori era posedat ]i controlat de spirite bune; [n timp ce experien\a lui Hartman a confirmat Scripturile, c` toate aceste spirite sunt ^rele, ^[n]el`toare, ^mincinoase. {ntr-o bro]ur` intitulat` ^Natura alien`rii mintale; cauzele ]i tratamentul ei, de J. D. Rhymus, autorul arat` c` [n multe cazuri alienarea mintal` este numai o posesie demonic` sau ^obsesie. El spune: ^{n propriul meu caz ]tiu c` creierul nu era bolnav deloc; [ntreaga mea dispozi\ie p`rea s` fie intensificat` de emo\ii contradictorii care vuiau [n pieptul meu. Eram complet [nv`luit ]i invadat de g>nduri, sau cu alte cuvinte g>ndul [mi venea ca ceva ce m` izbea, c`ut>nd s` se exprime prin mine, f`r` a fi format sau generat prin ac\iunea creierului meu, de]i complet con]tient la timpul acela, cum sunt acum, c` aveam [n mine o putere care nu era voin\a mea sau puterea creierului meu cum s-ar zice totu]i era a]a de combinat` ]i manifestat` prin puterile mele de ac\iune, [nc>t sim\eam o mare epuizare a for\ei nervoase ]i o extenuare mintal` c>nd aceste st`ri sc`deau. Dup` ce []i relateaz` cazul ]i eliberarea lui din sclavia spiritelor rele, pe care el le presupunea a fi
MUL|I SUNT POSEDA|I DE DEMONI AST~ZI

70

Ce spun Scripturile despre spiritism?

spiritele oamenilor r`i mor\i (se pare c` ]i el a fost un urma] al lui Swedenborg), citeaz` o scrisoare de la un medic din Filadelfia, datat` 12 noiembrie 1884, dup` cum urmeaz`: ^Domni]oara la care te referi [n scrisoarea ta este o anumit` domni]oar` S ____ care a fost odat` pacienta mea ]i foarte intim` cu familia mea. Tat`l ei a fost c`pitan de vas ]i s-a pierdut pe mare, nimeni nu ]tie c>nd ]i unde. Dorin\a ei de a afla ceva despre soarta lui a f`cut-o s` apeleze la un mediu spiritist. Ea a fost descoperit` a fi un mediu foarte @sensibil# ]i remarcabil. Ea n-a f`cut nimic pentru a [ncuraja apropierea spiritelor, dar ele au venit cu toate acestea. I-au chinuit via\a mult timp c>t de mult nu-mi amintesc. O f`ceau adesea s` se dea jos din pat noaptea ]i s` fac` tot felul de caraghiosl>curi grote]ti. {n final le-a [ndep`rtat repet>nd Rug`ciunea Domnului la fiecare tentativ` a lor. Al t`u prieten sincer, ________. Acela]i scriitor spune: ^Judec`torul Edmonds din New York [un spiritist renumit ]i un mediu clarv`z`tor ]i clarauzitor acum decedat], ]i-a exprimat recent p`rerea c` mul\i a]a-numi\i lunatici din ospicii sunt numai sub influen\a spiritelor. Judec`torul a spus: @Am fost folosit la tratarea a cincisprezece cazuri de alienare mintal` sau mai degrab` de obsesie. Aceasta am spus-o la Academia de }tiin\e din New York#. Judec`torului i-au fost trimi]i de c`tre ni]te preo\i catolici, dup` o [ncercare minu\ioas` cu @rug`ciuni ]i ap` sfin\it`#, membri de-ai lor care erau

Dovezi c` este demonism

71

medii, c>nd erau r`u tulbura\i, pentru a fi demagnetiza\i ]i elibera\i din str>nsoarea spiritelor obsesive. Pu\ini sunt con]tien\i [n ce m`sur` este activ spiritismul acum; cum se revigoreaz` treptat. Iat` o relatare a vizitei Dr. Peebles din Melbourne, Australia, din acest an, 1897. El scrie pentru The Philadelphia Journal dup` cum urmeaz`: ^De]i venisem pentru odihn`, am fost imediat solicitat [n serviciu activ ]i am \inut prelegeri [n fiecare duminic` seara, fie [n sala Masonic` (care are 1.300 de locuri), fie la Lyceum (700 de locuri), ambele fiind pline c>teodat` p>n` la refuz. Am vorbit de asemenea [n bisericile Unitarian` ]i Swedenborgian`, ]i [n biserica Australian` (presbiterian`), despre vegetarianism ]i alte subiecte reformatoare. C>teva medii spun c` vor veni [n Australia. {nainte de a pleca, permite\i-mi s` v` spun c` presa din Melbourne spune c` sunt deja 500 de medii [n ora] ]i [n suburbii, [n timp ce al\ii spun c` sunt 200, dar nu v`d pe nici unul care s` se compare cu doamna Freitag ]i cu al\ii. Nu pot, [n mod con]tient, s` [ncurajez mediile s` vin` [n Australia, dec>t dac` sunt [n mod absolut medii cu probe de prim` clas`. Pentru aceasta vocifereaz` poporul probe, probe, probe. Vechii spiriti]ti ple]uvi, care au avut probe [n anii trecu\i, vreau s` le re[nnoiasc`, ]i astfel caut` probe [n loc s` treac` pe un plan mai [nalt de armonie, frumuse\e ]i adev`r spiritual, devenind propriile lor medii.
REVIGORAREA SPIRITISMULUI

72

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Da; probele, b`t`ile, scrisul, mi]carea mesei ]i chiar probele de materializare sunt numai [nceputurile spiritismului, ]i nu scopurile dorite, c`utate de spirite. Scopul c`utat este posedarea, ^obsesia; ]i cei care prin autocontrol puternic rezist` [n mod constant controlului absolut al spiritelor sunt folosi\i ca ^medii cu probe, pentru a-i prinde pe al\ii ]i a-i [ndemna pe al\ii, ca ]i [n cazurile de mai sus, s` treac` ^pe un plan mai [nalt de armonie cu spiritele [n]el`toare, am`gitoare, [nrobitoare ]i demonizante. Un ziar englezesc numit Black and White d` o relatare detaliat` ]i ilustrat` a apari\iilor recente din ora]ul Tilly-sur-Seulles, Normandia, Fran\a. El spune c` apari\iile sunt ale Fecioarei Maria ]i au continuat timp de c>teva luni ]i sunt pe deplin confirmate. El continu`: ^Apari\iile, care arareori sau niciodat` nu seam`n` una cu alta chiar ]i pentru aceia]i v`z`tori, [ntotdeauna fie se ridic` de la p`m>nt, ca ]i [n cazul celor ale vr`jitoarei din Endor, sau apar treptat, pu\in c>te pu\in, [nt>i un picior, apoi o m>n`, ]i a]a mai departe, la o mic` [n`l\ime. Totul este o prezentare foarte bizar`. C>mpul de ov`z c`lcat [n picioare, ulmii jupui\i de ramuri de c`tre v>n`torii de relicve, gardul viu rupt, protejat de s>rm` ghimpat` ]i decorat cu statui, chipuri, rozarii, ghivece de flori ]i lum>n`ri votive, r`m>n ca s` atesteze o credin\` [n supranatural nu mai pu\in puternic` dec>t a fost [n timpurile medievale. Black and White, dup` ce citeaz` din Croix du Calvados (organul de pres` oficial al episcopului

Dovezi c` este demonism

73

Romano-Catolic al diocezei), c`, ^De]i nu se poate [ndoi de faptul apari\iilor, este [nclinat tot mai mult s` le atribuie interven\iei diavole]ti, adaug`: ^Dac` este ceva calculat, acesta este calculat ca s` le fac` de un interes ]i mai mare [n ochii lumii care, la sf>r]itul secolului al 19-lea, se arat` [n mod special gata s` se b`l`ceasc` [n satanism, [n ghicirea [n cristal, [n astrologie, teosofie, spiritism ]i magie, at>t neagr` c>t ]i alb`. Punctele principale [n favoarea acestei decizii clericale par s` fie c` unul pe nume Vintras, care locuia [ntr-o moar` veche, care mai exist` pe malurile Seulles-ului, mai jos de vechiul sat Tilly, a profe\it aceste apari\ii [n jurul anului 1830. Vintras a fost condamnat ca vr`jitor ]i [ncarcerat la Caen la cererea Papei Grigore al XVI-lea. El a pretins c` a fost @inspirat# de Arhanghelul Mihail. Destul de curios, un alt @profet#, pretinz>nd a fi inspirat de un alt Arhanghel, adic` de Gabriel ]i anume d-ra Cuedon, care a f`cut senza\ie [n ultimul timp la Paris ]i pe care un anume abate o declar` a fi @posedat`# mai degrab` dec>t @inspirat`#, a profe\it acelea]i apari\ii la Tilly cu dou` s`pt`m>ni [nainte ca ele s` [nceap`. Deviza lui Satan pare a fi, orice pentru a [n]ela ]i a dezorienta omenirea ]i a [mpiedica s` ajung` la ei adev`rul acum potrivit pentru ei. Dintr-un ziar spiritist englezesc, The Light, cit`m o declara\ie recent` de la o ]edin\`, dup` cum urmeaz`: ^La o ]edin\` care a fost \inut` [ntr-o sear` la invita\ia unei mame care tocmai []i pierduse un fiu iubit, printre alte fenomene a fost v`zut` o lumin`

74

Ce spun Scripturile despre spiritism?

deosebit`. Era [n forma unui frumos glob str`lucitor, al c`rui centru era o str`lucire albastr` de mare intensitate. P`rea a fi la o distan\` nem`surat`, peretele camerei neoferind nici o piedic` pentru cei care-l priveau, ]i a r`mas acolo cam o jum`tate de or`, apoi s-a pierdut treptat din vedere. To\i cei prezen\i au fost cuprin]i de un sentiment de ad>nc` reveren\` ]i venera\ie. Controlul [adic`, spiritul care st`p>nea mediul] a explicat c` aceasta a fost [ntr-adev`r Lumina lui Cristos, care, spre dovedirea credin\ei care este acum foarte general sus\inut` de cre]tinii din fiecare denomina\ie, se apropie treptat de P`m>nt; ]i [n [mplinirea cuvintelor Sale, spuse cu dou` mii de ani [n urm`, El vine s`-}i stabileasc` {mp`r`\ia, domnia iubirii ]i fraternit`\ii universale printre noi. Controlul a mai spus: @Scrie astfel editorului publica\iei The Light, spune-i c` lumina vine la to\i oamenii. Ea devine mai str`lucitoare zi de zi. Aceasta este Lumina care trebuie s` lumineze pe to\i oamenii care vin [n lume. Iubirea este [ntrupat` [n ea. Adev`rul o aduce. {n\elepciunea o [nva\`. Credin\a o dezv`luie. Speran\a o nutre]te. Justi\ia o r>vne]te. Gloria o [nso\e]te. Pacea o cere. Puterea o a]teapt`. Aceast` lumin` remarcabil` este [nso\it` de o]tiri de [ngeri; de locuitori din sferele Celui Binecuv>ntat; de cuceritori puternici; de cei ale c`ror p`cate, fiind ca stacojiul, acum str`lucesc tare [n aceast` Lumin`. Bine des`v>r]it, om des`v>r]it, lumin` des`v>r]it`.# {ngeri minuna\i au [nconjurat mediul. Lumina a ap`rut [n spatele ei; dar ei i-a f`cut pl`cere s` ]tie

Dovezi c` este demonism

75

c` cea mai mare slav` a str`lucit atunci c>nd a vorbit de puterea lui Cristos. De]i n-a v`zut cea mai mare slav` a Luminii, ea a v`zut-o departe, departe, av>nd o str`lucire de stea. {ntocmai cum la prima venire a lui Isus spiritele rele L-au recunoscut, spun>nd: ^Te ]tiu cine e]ti. ^Ce avem noi cu Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu?, ]i dup` cum au m`rturisit despre apostoli: ^Oamenii ace]tia sunt robii Dumnezeului Celui Prea {nalt ]i ei v` vestesc calea m>ntuirii, la fel ast`zi, dup` cum am v`zut, unii din ei vor m`rturisi ocazional pentru adev`r, vor recomanda Studiile [n Scripturi etc.; dar to\i oamenii vor fi [n siguran\` dac` vor presupune c` toate acestea sunt cu un scop: ca o ^momeal` pentru cei care sunt interesa\i sau caut` lumina [n aceste moduri, pentru a-i conduce [n cele din urm` [ntr-un [ntuneric dens. S` ne amintim tot timpul c` aceste [n]el`ri vor deveni at>t de [ndr`zne\e ]i se pare c` vor fi sus\inute de adev`rul avansat, [nc>t s` ^[n]ele, dac` ar fi cu putin\`, chiar ]i pe cei ale]i. Matei 24:24-26. {n aceste [mprejur`ri exist` doar o singur` cale sigur`. Nu trebuie s` sta\i nemi]ca\i cu ochii [nchi]i, cople]i\i de panic`: aceasta va fi imposibil, foarte cur>nd. Trebuie s`-L accepta\i pe deplin pe Isus Cristos r`scump`r`torul rasei ca M>ntuitorul ]i {nv`\`torul vostru, ]i s` fi\i st`p>ni\i numai de spiritul S`u al adev`rului exprimat omului prin Cuv>ntul S`u Biblia. Dac` ve\i face astfel ve\i fi p`zi\i prin puterea lui Dumnezeu de toate capcanele celui r`u; c`ci Evanghelia ^este puterea lui

76

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dumnezeu pentru m>ntuirea fiec`ruia care crede (]i se supune). Putem judeca la ce mare pericol se expun oamenii din cre]tin`tate c>nd ne amintim c` aproape to\i se ostenesc sub [n]elarea lui Satan, prima dat` enun\at` c`tre mama Eva [n Eden spre [n]elarea ]i c`derea ei. El a spus atunci: ^Hot`r>t c` nu ve\i muri. De atunci [ncoace el ]i-a men\inut pozi\ia ]i majoritatea din poporul lui Dumnezeu crede afirma\ia lui Satan ]i nu crede Cuv>ntul Domnului sus\in>nd c` de fapt nimeni nu moare, ci atunci c>nd aparent are loc moartea, persoana este astfel f`cut` ^mai vie ca oric>nd. Crez>nd c` nimeni nu este de fapt mort, nu ne putem mira c` cre]tin`tatea respinge total doctrina Bibliei, c` singura speran\` pentru o via\` viitoare st` [n promisiunea lui Dumnezeu a unei ^[nvieri a MOR|ILOR, ]i o face absurd` pretinz>nd c` este numai o [nviere a corpului care a murit despre care apostolul declar` c` nu va fi [nviat niciodat` ci c` este [nlocuit cu un corp nou atunci c>nd sufletul, fiin\a este [nviat`. 1 Corinteni 15:12-18 ]i 36-38. Ca dovad` a pericolelor din aceast` direc\ie observ`m faptul c` [ntr-un num`r foarte recent al publica\iei ^Rams Horn, un ziar ortodox radical din Chicago, a fost publicat` pe copert` la exterior o gravur` colorat` reprezent>nd o mam` cre]tin` cu m>inile [mpreunate, rug>ndu-se l>ng` un mic morm>nt decorat cu flori, [n timp ce chiar [naintea ei era ar`tat conturul ca o umbr` al copilului ei apropiindu-se de ea. Editorul lui Rams Horn ]i cititorii lui, la fel ca to\i ceilal\i cre]tini nominali care neglijeaz` [nv`\`turile Cuv>ntului lui

Dovezi c` este demonism

77

Dumnezeu asupra acestui subiect, sunt chiar preg`ti\i pentru ca [n]el`rile lui Satan s`-i prind` [n curs`. Observa\i de asemenea urm`toarele, extrase din num`rul din 2 ianuarie 1897 al publica\iei The Philosofical Journal (spiritist). Sub titlul ^G>ndire Progresiv`, redactorul citeaz` din discursul Rev. T. DeWitt Talmage din 6 decembrie 1896, dup` cum urmeaz`: ^Chiar ]i Talmage a progresat de la vechea credin\` ]i acum crede [n [ntoarcerea spiritului [n aceast` lume a noastr` dup` moarte. {n 6 decembrie el a \inut o predic` la Washington despre @Lumea Cereasc`#, ar`t>nd slujirea @celor pleca\i# [n acea stare de existen\`. Ca r`spuns la [ntrebarea: ^Ce fac cei pleca\i acum?# el a spus: @La [ntrebarea aceasta este mai u]or de r`spuns dec>t a\i putea presupune#, ]i adaug`: @M>na lor ]i-a uitat [ndem>narea, dar spiritul are aptitudini tot at>t de superioare celor cinci degete, dup` cum supranaturalul este superior umanului. Motivul pentru care Dumnezeu le-a luat ochiul ]i m>na ]i creierul a fost pentru a le da ceva mai flexibil, mai u]or de m>nuit, mai [ndem>natic, mai spornic#. Dr. Talmage spune c` spiritele, eliberate din corpul material, sunt @mai flexibile, mai [ndem>natice#, ]i @sunt tot la vechile lor ocupa\ii#, dar cu aptitudini foarte mult [mbun`t`\ite. El argumenteaz` acestea astfel: @V` pute\i imagina c` acea afluen\` de aptitudini a disp`rut ]i s-a sf>r]it la moarte? Cum s` fie a]a, c>nd ei se pot a]tepta la mai mult ]i c>nd au o apreciere mai profund` a frumosului, ]i stau chiar

78

Ce spun Scripturile despre spiritism?

[n mijlocul r`zboaielor unde se \es apusurile, curcubeele ]i dimine\ile de prim`var`. Sunte\i at>t de m`rgini\i [nc>t s` presupune\i c` deorece pictorul []i las` ]evaletul, iar sculptorul dalta ]i gravorul cu\itul, de aceea acel gust pe care ]i l-au extins sau l-au intensificat timp de patruzeci sau cincizeci de ani este ]ters complet? Ace]ti arti]ti, sau prieteni ai artei, au lucrat pe P`m>nt cu material brut, cu un creier imperfect ]i cu o m>n` slab`. Acum ei ]i-au dus arta [n libert`\i mai mari ]i [n perimetre mai largi. Ei sunt [nc` la vechile lor ocupa\ii, dar f`r` oboseal`, f`r` limit`ri, f`r` piedicile atelierului terestru#. Ca r`spuns la [ntrebarea cu ce se ocup` medicii de c>nd au trecut @dincolo#, el spune c` @sunt ocupa\i [n vechea lor profesie#, ]i adaug`: @Nu exist` nici o boal` [n cer, dar mult` boal` pe P`m>nt, multe r`ni [n diferitele p`r\i ale domeniului lui Dumnezeu care s` fie vindecate ]i [ngrijite. Acele suflete glorioase coboar`, nu [n cabrioleta [nceat` a doctorului, ci cu viteza fulgerului. Nu pute\i [n\elege de ce acel pacient s-a f`cut bine dup` ce to\i doctorii pricepu\i au spus c` trebuie s` moar`. Poate c` l-a atins Abercrombie. Nu m-a] mira dac` s-ar fi [ntors s`-i vad` pe unii din vechii s`i pacien\i. Cei care s-au bucurat s` vindece bolile ]i vaiurile de pe P`m>nt, pleca\i la cer au revenit ca remedii bune#. Apoi el propune alt` [ntrebare: Ce fac acum to\i cei pleca\i care [n via\a p`m>nteasc` au fost @ocupa\i ]i ]i-au g`sit bucuria principal` [n a face

Dovezi c` este demonism

79

bine#. El r`spunde: Ei @[]i continu` munca#. @John Howard viziteaz` [nchisori; femeile moarte din nordul ]i sudul c>mpurilor de lupt` caut` [nc` peste tot r`ni\i; George Peabody [nc` [i vegheaz` pe cei s`raci; Thomas Clarkson [nc` are grij` de cei [nrobi\i to\i cei care au f`cut bine pe P`m>nt sunt mai ocupa\i de c>nd au murit dec>t [nainte. Piatra funerar` nu este sf>r]itul, ci punctul de plecare#. Dup` aceea el conchide cu acest limbaj foarte categoric: @Am \inut aceast` predic` pentru a v` ar`ta c` prietenii vo]tri mor\i sunt mai vii ca oric>nd; pentru a v` face s` t>nji\i dup` cer; pentru a v` da o vedere l`rgit` a gloriilor care vor fi descoperite#. F`r` nici cea mai mic` [ndoial` deci, Dr. DeWitt Talmage este spiritist. El nu pretinde acest nume, dar [nva\` marile doctrine ale filosofiei noastre ]i admite fenomenele logice ale [ntoarcerii spiritului pentru a vizita pe muritori medicii spirite pentru a-i atinge pe cei care au fost abandona\i s` moar` de c`tre medicii muritori, ]i s`-i vindece s`-i viziteze pe cei din [nchisori pentru a le alina suferin\a s`-i vegheze pe cei s`raci s` aib` grij` de cei [nrobi\i ]i [n aceast` lucrare s` fie @mai activi de la moarte [ncoace dec>t [nainte!# Dac` @cei pleca\i sunt mai vii dec>t au fost vreodat`# dup` cum afirm` Dr. Talmage [n remarcile sale de [ncheiere atunci este evident c` el n-a gre]it c>nd a spus c` @piatra funerar` nu este finalul, ci punctul de plecare# @u]a# spre via\a pe un plan mai [nalt, intrarea [n starea activit`\ii f`r`

80

Ce spun Scripturile despre spiritism?

sf>r]it, a marilor posibilit`\i ]i a [naint`rii ve]nice. Dac` Dr. Talmage s-a g>ndit mai mult la aceste mari adev`ruri dec>t la pozi\ia sa clerical`, atunci ar trebui s` se declare deschis ca spiritist. {n toate bisericile se infiltreaz` repede filosofia spiritist`, ]i cur>nd ele trebuie fie s` adauge la crezul lor fundamental aceste mari ]i [nsufle\itoare adev`ruri, fie s` se afunde [n uitare [n secolul al 20-lea, c>nd ciclul evolu\iei va fi complet [ncheiat. Cine poate contesta logica redactorului spiritist c>nd sus\ine c` Dr. Talmage este un spiritist care se ab\ine de la recunoa]terea complet` a identit`\ii sale? Cine se poate [ndoi c` sutele de mii care au citit acel discurs [n numeroasele ziare care public` [n mod regulat discursurile Dr. Talmage, au acceptat fiecare punct al sugestiei lui otr`vitoare, nescripturale, ca evanghelie; fiindc` este [n deplin acord cu ceea ce au fost [nv`\a\i de la alte amvoane ]i [n special la serviciile funerare? Vai! Milioanele de cre]tini sunt gata, cop\i pentru lucrarea rea a acestor spirite [n]el`toare. Observa\i urm`torul anun\ despre presta\iile ]i probele spiritiste date recent [n Muskegon, Michigan: este prezentat cu litere de tipar ]i ilustrat cu gravuri reprezent>nd forme neclare etc. ]i ne-a fost trimis prin providen\a Domnului chiar la timp pentru a-l men\iona aici. Sun` astfel: ^Sala Operei, sub auspiciile Societ`\ii Filosofico-Religioase din Boston, Massachusetts, duminic` seara, 11 aprilie 1897. Materializ`ri ale spiritelor, minunate viziuni

Dovezi c` este demonism

81

supranaturale, b`t`i spiritiste, scriere pe t`bli\e, mese ]i scaune plutitoare, remarcabile dovezi ale min\ii umane, o fiin\` uman` izolat` de obiectele [nconjur`toare plutind [n aer. Iat` minunile de ast`zi! Reflecta\i asupra marii [ntreb`ri a acestui ceas: Exist` o lume a spiritelor? }i care este destinul omului? Vre\i s` v` convinge\i c` exist` o via\` de apoi? Crede\i [n nemurire? Crede\i [ntr-o lume a sufletului? Sau crede\i c` moartea sf>r]e]te totul? Dr. Loyd Cooke, asociat ne[ntrecut al mediilor spiritiste, asistat de mai multe medii renumite, va realiza la scen` deschis` unele dintre cele mai uimitoare materializ`ri v`zute vreodat` [n aceast` \ar`. Unele dintre probele care au loc de obicei [n prezen\a acestor medii sunt urm`toarele: O mas` se ridic` la 4-5 picioare de la podea ]i plute]te [n aer. M>ini ]i fe\e de spirite sunt v`zute clar ]i sunt recunoscute de prietenii lor. O putere nev`zut` c>nt` la chitar` ]i o trece [mprejurul camerei. M>ini care se v`d aduc flori ]i le dau spectatorilor. Sun` clopo\ei, se c>nt` la harpe, ]i alte probe de natur` uimitoare au loc [n prezen\a acestor medii minunate, dac` sunt respectate cu stricte\e condi\iile. O noapte de manifest`ri uimitoare! Se trage v`lul a]a [nc>t to\i s` poat` privi [n lumea spiritelor ]i s` vad` multe lucruri stranii ]i senza\ionale. Clerul, presa, eruditele sinoade ]i concilii, filosofi ]i oameni de ]tiin\` [n\elep\i, de fapt [ntreaga lume a calificat aceste idealisme filosofice a fi un lucru uluitor. Sunte\i pu]i fa\` [n fa\` cu spiritele. Un pian mare c>nt` f`r` s` fie atins de vreun suflet viu. }i

82

Ce spun Scripturile despre spiritism?

multe forme spirituale pe scen` uneori opt sau zece deodat` sunt o dovad` clar` a autenticit`\ii acestor medii. Ele s-au perfec\ionat timp de trei ani pentru scopul special de a demonstra faptele puterii spiritelor [n plin` lumin` de gaz! Puterile invizibile produc [n mod constant manifest`ri noi ]i uimitoare pentru a converti pe cei sceptici ]i pentru a [nt`ri pe cei care cred. Vino ]i convinge-te. Nu te lua dup` vorbele nim`nui. Cerceteaz` ]i convinge-te cu ochii t`i. Las`-te condus de propria ta ra\iune. Nu crede nimic din ce auzi! Fiecare b`rbat ]i fiecare femeie are dreptul s` vad` ]i s` g>ndeasc`. Mul\i [ntreab`: @Exist` vreun adev`r [n spiritism?# Dac` ve\i participa la aceast` ]edin\` cu aceste medii noi, nu v` ve\i mai [ndoi niciodat` c` spiritele reviziteaz` P`m>ntul ]i pot fi v`zute ]i recunoscute de prietenii lor. Ele vor sta l>ng` voi ]i vor da m>na cu oricine le va cere. Nu uita\i, aceast` ]edin\` nu este ca celelalte la care a\i fost. Formele v`zute aici nu se tem de voi, ci vor veni at>t de aproape de voi [nc>t nu v` ve\i putea [ndoi de identitatea lor ]i v` vor convinge c` nu sunt carne de pe acest P`m>nt. Nimeni care a participat vreodat` la aceste ]edin\e nu se poate [ndoi de autenticitatea acestor medii. Nu uita\i, acestea sunt medii dezvoltate de cur>nd, tocmai sosite [n acest loc, ]i sunt recunoscute de c`tre to\i cei care le-au v`zut, c` au cel mai puternic cerc care a fost adus vreodat` [n aceast` \ar`. Nu la [ntuneric, ci [n plin` lumin`. Ve\i sim\i atingerea lor. Ve\i vedea formele

Dovezi c` este demonism

83

lor imateriale. {n lumin` clar`, deplin`! Vor fi folosite toate mijloacele posibile pentru a l`muri pe spectatori dac` aceste a]a-zise minuni sunt puse [n scen` cu ajutorul spiritelor sau sunt rezultatul mijloacelor naturale. Vor fi alese de c`tre spectatori comitete pentru a ajuta ]i pentru a raporta opiniile lor [n ceea ce prive]te scopul ]i provenien\a multor lucruri foarte ciudate care vor fi ar`tate [n timpul serii. Aceasta se va face pentru ca fiecare persoan` care va participa s` poat` afla adev`rul cu privire la aceste probe, dac` ele sunt autentice sau sunt rezultatul unor trucaje experte. U]ile se deschid la ora 7:15. Programul [ncepe la ora 8. Se va percepe o tax` mic` de intrare. Constat>nd c` bisericismul este popular ]i c` oamenii pe care ei [ncearc` s`-i prind` [n curs` cer o anumit` doz` de formalism, spiriti]tii organizeaz` ^biserici pentru ^[nchinarea ]i ^lauda Atotbunului numele pe care ei [l folosesc [n loc de Dumnezeu. Dar deoarece spiriti]tii avansa\i nu cred [ntr-un Dumnezeu personal, acest nume reprezint` pentru ei doar toate spiritele bune, printre care [i num`r` pe Thomas Paine, Shakespeare, Iuda ]i Nero, precum ]i pe Cristos, Confucius ]i Buda. {n aceste ^biserici ^Spiritiste , ^Teosofice ]i ^Cre]tin }tiin\ifice, toate de acela]i cult ]i toate [ndrumate (mul\i dintre adep\ii lor f`r` s` ]tie) de acela]i spirit conduc`tor Satan predicatorii ]i evangheli]tii sunt [n
SPIRITELE ORGANIZEAZ~ ACUM ^BISERICI

84

Ce spun Scripturile despre spiritism?

general femei, [n contrast marcant (oricare ar fi explica\ia) cu acea cale urmat` de Capul singurei ]i adev`ratei Biserici, Domnul nostru Isus care a numit doisprezece apostoli ]i ]aptezeci de evangheli]ti, to\i fiind b`rba\i. Ziarele au dat o relatare a serviciului de botez spiritist de la ^Prima Biseric` a Spiriti]tilor, Pittsburg, duminic` 13 decembrie 1896, de d-na Ida Whitlock din Boston, dup` cum urmeaz`: ^C>nd p`rin\ii ]i na]ii copiilor erau aduna\i, diaconii bisericii au adus o fr>nghie lung` [mpodobit` cu flori, cu care i-au legat pe participan\ii la ceremonie. D-na Whitlock i-a dat fiec`rui copila] un mic buche\el de garoafe, lu>ndu-l dintr-un vas de argint. Dup` ce a terminat aceast` ceremonie, d-na Whitlock a luat alt vas de argint, ]i, [naint>nd spre fiecare copil, a [nmuiat [n vas un trandafir ]i a stropit fe\ele celor care urmau s` fie boteza\i, spun>nd [n acela]i timp: @Eu, Ida Whitlock, printr-o putere [ncredin\at` mie, te botez pe tine, Anna Marie Klotz, [n numele Atotbunului#. Alderman Klotz, din Allegheny, este tat`l acestui copil. Puterea [ncredin\at` doamnei Whitlock cu siguran\` nu era de la Tat`l, nici de la Fiul, nici de la Spiritul sf>nt; ]i suntem [ncredin\a\i c` era de la cel care sus\ine toate probele, scamatoriile, minciunile ]i obsesiile: ^Potrivnicul vostru, Diavolul. 1 Petru 5:8. Fratele Thori din St. Paul, Minn., ne-a trimis cartea de vizit` a unui anume Dr. Snyder din acel
^{N CAM~RU|E INTERIOARE

Dovezi c` este demonism

85

ora], care se prezint` a fi un spiritist cre]tin ]i care pretinde c` el ]i al\ii \in ]edin\e regulate [n care Domnul ca fiin\` spiritual` se arat` ochilor lor muritori. El spune c` aceste manifest`ri au fost v`zute de aproximativ patruzeci de persoane. Trei dintre ei au primit ^comuniunea direct din m>na Domnului. Cartea de vizit` primit` con\ine ]aisprezece texte din Biblie, printre care sunt urm`toarele: ^Dumnezeu este duh. ^Eu sunt Lumina lumii. ^Cine are poruncile Mele ]i le p`ze]te, acela M` iube]te; ]i cine M` iube]te, va fi iubit de Tat`l Meu. Eu [l voi iubi ]i M` voi ar`ta lui. Ioan 14:21. {n partea de sus a c`r\ii de vizit` sunt scrise cu litere mari de tipar aceste cuvinte: Fratele Thori remarc` faptul c` doctorul pare a fi foarte pios ]i declar` credin\` [n r`scump`rare ]i [n restabilire. Aceast` [nt>mplare i-a amintit imediat fratelui Thori de afirma\ia din Studii [n Scripturi, Volumul 2, pagina 158, care sun` dup` cum urmeaz`: ^Printre alte asemenea lucruri unii dintre ei [nva\` c` Cristos este prezent, ]i nu ne [ndoim c` nu va trece mult ]i vor \ine ]edin\e la care vor pretinde c`-L arat` @[n c`m`ru\e interioare# (Mat. 24:26). Fratele T. a atras aten\ia doctorului asupra acestei Scripturi ]i asupra acestei aplic`ri a ei; dar el era at>t de vr`jit de spiritele [n]el`toare [nc>t n-a putut face nici o aplicare a ei la propriile sale experien\e. A declarat c` aceasta se referea la unii escroci ridicoli cum ar fi Schweinfurth.
^L-A|I V~ZUT PE DOMNUL? DAC~ NU, DE CE?

86

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Aici vedem mai mult din tactica lui Satan: el pune pe un escroc [mpotriva altuia. C>\iva oameni slabi la minte sunt am`gi\i ca s` g>ndeasc` ]i s` pretind` c` ei sunt ^unii dintre cei mari Cristo]i etc. ]i prin puteri hipnotice am`gindu-i pe unii la ^cerurile lor, dezgust` astfel pe oamenii mai sensibili, care, crez>nd c` aceste [n]el`ri [mplinesc sfera avertiz`rii Domnului nostru, nu sunt [n gard` [mpotriva [n]el`rilor mult mai subtile ale spiritismului, care atrag tot mai mult pe zi ce trece. Apoi iar`]i, credincios caracterului lui de [n]el`tor ce este, Satan [ncepe toate aceste presta\ii cu cei pe dinafar` evlavio]i. El pune momeal` [n c>rligul s`u c>nd pescuie]te oameni. Se va constata c` acei cre]tini care se conduc dup` propria lor voin\`, indiferent de moralitatea sau de credin\a lor, vor fi expu]i curselor marelui vr`jma]. Supunerea total` a voin\ei lor voin\ei lui Dumnezeu a]a cum este exprimat` [n Cuv>ntul S`u este absolut necesar` pentru a [nvinge lumea, trupul ]i diavolul.
^NU SUNTEM {N NE}TIIN|~ DESPRE PLANURILE LUI

F`r` [ndoial` c` vom surprinde pe unii c>nd vom afirma c` dup` [n\elegerea noastr` ^}tiin\a Cre]tin`, ^Teosofia, ^Mesmerismul, ^Clarviziunea ]i ^Hipnotismul, precum ]i ^Swedenborgianismul sunt toate [nrudite cu spiritismul ]i sunt inten\ionate de ^spiritele [n]el`toare s` subjuge ]i s` ^aib` trecere la diferite clase din omenire care se trezesc acum din amor\eala min\ii, ]i s` le orbeasc` ochii fa\` de

Dovezi c` este demonism

87

adev`rul cu privire la Domnul ]i la Cuv>ntul S`u. 2 Corinteni 4:4. ^}tiin\a Cre]tin` prin numele ei atractiv dar [n]el`tor, nu mai pu\in prin afirma\iile ei mincinoase c` nu exist` durere, nici boal`, nici moarte, nici p`cat, nici diavol, nici M>ntuitor ]i nici nu este nevoie de unul prin [ns`]i absurditatea preten\iilor ei atrage pe cei curio]i; ]i prin nevinov`\ia ei aparent` ]i prin ^fapte bune [i prinde [n curs` pe cei care nu sunt [n gard` ]i care nu sunt instrui\i, care nu cunosc ^ad>ncimile Satanei (Apoc. 2:24). Procedurile lor pentru tratarea bolilor ^imaginare par inofensive, dar sunt oare tratamentele lor mai pu\in de la demoni ]i mai mult de la Dumnezeu dec>t cele ale spiriti]tilor? {n timp ce o credin\` curat` [n primele principii ale doctrinei lui Cristos nu trebuie acceptat` [n locul bunelor moravuri, acestea din urm` trebuie totu]i considerate ca [nso\itori ai fiec`rei manifest`ri a favorii ]i puterii divine. De aceea, to\i cei care t`g`duiesc pe Domnul nostru Isus ca R`scump`r`torul omenirii ^care }i-a dat via\a ca pre\ de r`scump`rare pentru mul\i, nu sunt ai lui Dumnezeu, iar ^lucr`rile lor uimitoare, fie c` sunt bune sau rele, nu trebuie puse pe seama puterii divine. Unii ar putea [ntreba dac` Satan ]i asocia\ii lui pot fi acuza\i pe de o parte de cauzarea bolii ]i a mor\ii (Evrei 2:14), iar pe de alt` parte de vindecarea bolnavilor ]i scoaterea demonilor. N-ar p`rea aceasta s` fie [mpotriva propriei sale [mp`r`\ii, ceea ce nici o fiin\` inteligent` nu poate presupune. ^Dac` Satan

88

Ce spun Scripturile despre spiritism?

scoate afar` pe Satan, este dezbinat [mpotriva lui [nsu]i; deci, cum va d`inui [mp`r`\ia lui? Matei 12:25, 26; Marcu 3:24-26. Foarte adev`rat; ]i aceasta arat` la ce str>mtoare este adus ^st`p>nitorul lumii acesteia prin marea cre]tere a inteligen\ei care a str`lucit peste lume [n ultimul secol. Demonii trebuie s` se prefac` a fi ^[ngeri de lumin`, [nv`\`tori ai adev`rurilor avansate ]i medici buni, at>t ai sufletului c>t ]i ai trupului, pentru a prinde din nou [n capcan` pe cei care caut` pe Dumnezeu b>jb>ind, poate {l vor g`si (Fapte 17:27). Cuvintele inspira\iei ne dau de [n\eles c` lupta lui Satan pentru a p`stra controlul asupra omenirii va fi [n mod deosebit disperat` la sf>r]it [nainte de a fi ^legat pentru o mie de ani ca s` nu mai poat` [n]ela neamurile. Apoc. 20:1, 2. Aici va fi una din ^puterile mincinoase men\ionate de apostolul Pavel, c`rora poporul Domnului pentru a le face fa\` va avea nevoie de ^toat` arm`tura a lui Dumnezeu, ca s` se poat` [mpotrivi [n ziua cea rea (2 Tes. 2:9-12; Efes. 6:11-13). Noi suntem acum [n perioada [n care apostolul ne previne s` fim [n mod special [n gard` [mpotriva ^duhurilor [n]el`toare ]i a unor [nv`\`turi ale demonilor (1 Tim. 4:1). Aici apostolul Petru ne spune, s` ^ave\i grij` s` nu v` l`sa\i t>r>\i [[n]ela\i] de r`t`cirea acestor nelegiui\i ]i s` nu v` pierde\i t`ria (2 Pet. 3:17). Prin urmare, Domnul ne spune s` veghem ]i s` ne rug`m ca s` sc`p`m de am`girile care vor fi at>t de puternice [nc>t ^s` [n]ele, dac` ar fi cu putin\`, chiar ]i pe cei ale]i (Mat. 24:24). {n vederea acestor preveniri, nu ne a]tept`m noi la

Dovezi c` este demonism

89

^puteri mincinoase, la minciuni de la spiritele rele? Ba mai mult; ne a]tept`m la mult mai multe [n urm`torii c>\iva ani dec>t au visat chiar ]i spiriti]tii p>n` acum. Dar dac` Satan ]i credincio]ii lui au cuno]tin\` de mijloacele t`m`duitoare ]i pricepere [n aplicarea lor, s` nu uit`m c` el are ]i o mare putere malefic`. Acest lucru a fost deja demonstrat. S` lu`m cazul lui Iane ]i al lui Iambre, al celebrelor medii ]i magicieni din Egipt, care [n prezen\a lui faraon au reprodus multe din minunile f`cute de puterea divin` prin Moise ]i Aaron. Ei au putut s`-]i transforme toiegele [n ]erpi; de asemenea au transformat apa [n s>nge; au f`cut ]i broa]te, de]i n-au putut reproduce pl`gile p`duchilor etc. Exodul 7:11, 22; 8:7. Avem toate motivele s` credem c` spiritele dec`zute au [nv`\at considerabil [n cei patru mii de ani trecu\i, ]i ele au ast`zi o sfer` a puterii mult mai mare. Suntem [nclina\i s` credem c` pl`gile l`custelor ]i mul\imea d`un`torilor agriculturii, ]i sporii ]i microbii care [mboln`vesc ]i afecteaz` via\a omului ]i a animalelor [n timpurile recente, pot fi manifest`ri ale aceleia]i puteri a r`ului. {n mod asem`n`tor, Satan este ^domnul puterii v`zduhului ]i este destul de r`uvoitor pentru a-]i exercita puterile [n m`sura permisiunii divine. Aceasta poate justifica [n parte marile inunda\ii, cicloane ]i tornade din anii recen\i. Dar desigur, ar [ntreba unii, astfel de for\e ale naturii nu sunt l`sate [n seama demonilor, nu?
PUTERILE SATANICE, MALEFICE

90

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Nu [n [ntregime desigur c` nu; altfel ne-am putea [ndoi c` lumea ar mai putea fi locuit`. S` lu`m cazul lui Iov: de [ndat` ce restric\iile divine asupra lui Satan au fost retrase, el i-a mi]cat pe sabeeni s` fure vitele lui Iov ]i s`-i ucid` servitorii; a f`cut s` vin` foc din cer, care a ucis ]i a ars turmele de oi ale lui Iov; i-a trimis pe caldeeni s` fure c`milele lui Iov ]i [n final a produs un ciclon care a lovit casa [n care copiii lui Iov petreceau [mpreun`, a distrus casa ]i i-a ucis pe cei care o locuiau, ]i de [ndat` ce i s-a permis, a atacat persoana lui Iov cu boal`. Iov 1:9-2:7. Nu exist` nici o [ndoial` c` Satan ]i legiunile lui sunt la fel de capabile ]i dispuse ca [n trecut s` fac` tot r`ul pe care [n\elepciunea divin` ar vedea potrivit s`-l permit`. De aceea r`m>ne numai s` observ`m c` Dumnezeu a prezis c` le va permite s` aib` putere mare la sf>r]itul acestui veac, ]i a ar`tat motivul pentru care face aceasta. El ne spune c` este pe punctul de ^a-}i v`rsa m>nia, va sufla focul furiei Sale peste omenire, ca pedeaps` pentru p`cat ]i ca o corec\ie spre dreptate; pentru a umili omenirea ]i a o preg`ti pentru binecuv>nt`rile {mp`r`\iei Milenare. To\i suntem familiari cu pedepsele prezise [n cartea Apocalipsei care sunt pe punctul de a fi v`rsate peste lume la sf>r]itul ]i [n timpul judec`\ii acestui veac. Pl`gile care au venit peste Egipt au fost ilustra\ii ale acestora chiar dac` pl`gile care vin sunt descrise [n simboluri. Dar s` ne amintim [ntotdeauna de grija lui Dumnezeu pentru poporul S`u, de a-l p`zi de orice calamitate care n-ar produce sub supravegherea divin` unele lec\ii sau experien\e valoroase; ]i s` ne amintim c` El poate ]i vrea

Dovezi c` este demonism

91

s` \in` sub control m>nia oamenilor ]i a demonilor ]i s` restr>ng` restul care ar [mpiedica marile Sale scopuri. Urm`toarele cuvinte ale Rev. A. B. Simpson sunt chiar la subiect: ^Se spune de asemenea c` practicile spiritismului ]i ale magnetismului animal, ale clarviziunii etc. sunt urmate de vindecarea bolilor. Nu vom nega c` [n timp ce unele din manifest`rile spiritismului sunt escrocherii, exist` unele care f`r` [ndoial` sunt supranaturale ]i sunt produse de for\e pentru care ]tiin\a fizicii nu are nici o explica\ie. N-are nici un rost a se [ncerca [nfruntarea acestui monstru [nsp`im>nt`tor al spiritismului, [n care, dup` cum spune Joseph Cook, se afl`, poate, marele DAC~ al viitorului imediat al Angliei ]i al Americii, cu o negare gr`bit` ]i superficial` a faptelor, sau cu o explicare a lor ca trucuri ale prestidigita\iei. Ele sunt adesea f`r` [ndoial` reale ]i supranaturale. Ele sunt @duhuri de demoni care fac semne#, adun>nd pe oameni pentru Armaghedon. Ele sunt for\ele re[nsufle\ite ale magicienilor egipteni, ale oracolelor grece]ti, ale haruspiciilor romani, ale vracilor indieni. Ele nu sunt divine, nu sunt atotputernice, dar sunt mai mult dec>t omene]ti. Domnul nostru ne-a avertizat [n mod expres [n privin\a lor, ]i ne-a spus s` le [ncerc`m, nu dup` puterea lor, ci dup` roadele lor, dup` sfin\enia lor, dup` umilin\` ]i dup` omagierea numelui lui Isus ]i a Cuv>ntul lui Dumnezeu; ]i [ns`]i existen\a lor face cu at>t mai imperativ, ca noi s` fim [n stare s` prezent`m [mpotriva lor for\ele vii ale unui cre]tinism sf>nt

92

Ce spun Scripturile despre spiritism?

asemenea toiagului lui Moise care le-a [nghi\it pe ale vr`jitorilor ]i la sf>r]it le-a redus la t`cere puterea lor limitat`. {n concluzie, s` asculte Israelul spiritual Cuv>ntul DOMNULUI c`tre Israelului trupesc: ^Dup` ce vei intra [n \ara pe care DOMNUL Dumnezeul t`u \i-o d`, s` nu te [nve\i s` faci dup` UR<CIUNILE NEAMURILOR ACELORA. S` nu se g`seasc` printre voi nimeni care FOLOSE}TE GHICIREA, nici un prezic`tor al viitorului, sau care face farmece, sau cititor [n stele, sau desc>nt`tor, nimeni care s` [ntrebe pe cei care cheam` duhurile sau spiritist, nimeni care s` [ntrebe pe mor\i. C`ci oricine face aceste lucruri este o ur>ciune [naintea DOMNULUI; ]i din cauza acestor ur>ciuni, DOMNUL Dumnezeul t`u [i va izgoni dinaintea ta. Deuteronomul 18:9-12. ^Dac` vi se zice [ns`: @{ntreba\i pe cei ce cheam` mor\ii ]i pe cei ce spun viitorul, care ]optesc ]i care morm`ie#, r`spunde\i: @Nu va {NTREBA OARE un popor PE DUMNEZEUL S~U? Va [ntreba el pe cei MOR|I pentru cei VII? La lege ]i la m`rturie!# C`ci, dac` nu vor vorbi a]a, nu vor mai r`s`ri zorile pentru poporul acesta. Isaia 8:19-20. Acestea au fost publicate [n Turn pe p`r\i [n c>teva numere din iunie ]i iulie 1897. De atunci, mul\i care le-au citit au trimis rapoarte de confirmare. Printre cele suficient de interesante pentru publicare sunt cele ce urmeaz`. {n Allegheny Record din 9 septembrie 1897 este
RAPOARTE RECENTE ASUPRA SPIRITISMULUI

Dovezi c` este demonism

93

raportat` o adunare religioas` [n aer liber a spiriti]tilor ]i teosofilor, de c`tre o doamn` din Allegheny care spune: ^M`rturisesc sincer c` n-am petrecut dou` s`pt`m>ni mai fericite dec>t cele petrecute [n a]azisa @pepinier` a spiritismului, de la Cassadaga Camp, Lily Dale, N. Y.# Dac` noi ca cre]tini ne-am putea deschide inimile fa\` de adev`rul prezentat acolo [n aceast` sesiune a unor astfel de intelecte uria]e cum sunt Lyman C. Howe din Fredonia, judec`torul Richmond din Meadville, Dr. Hicks din New York, d-na Carrie E. Twing din Westfield, N. Y.; d-na Sheets din Michigan, Annie Besant ]i al\ii dac`, repet, [nv`\`turile tuturor acestor reprezentan\i ai credin\ei ar putea fi primite [n inimi sincere, f`r` prejudec`\i, atunci ar fi a]a o expansiune sufleteasc`, [nc>t ar trece de limitele [nguste ale inteligen\ei ortodoxe medii, iar spiritismul, [n loc s` fie evitat ca ceva anormal sau sinistru, nevrednic de g>ndirea ]i aten\ia unei min\i inteligente, ar primi cel pu\in avantajul unei [ncerc`ri corecte. M` [ntreb c>\i din cei care sunt lega\i de prejudec`\ile ortodoxe ]tiu c` aceast` credin\` este fondat` pe principii fixe asemenea timpului [nsu]i, ]i c` cercet`torii sinceri vor g`si c` ace]ti ucenici ai spiritismului dep`]esc sfera de cuno]tin\e a criticilor lor cre]tini (?) [n chestiuni care apar\in de dezv`luirea vie\ii pe un plan mai [nalt? Despre [nv`\`torii teosofi actuali ea spune: Printre instructorii cei mai renumi\i erau domnul

94

Ce spun Scripturile despre spiritism?

]i doamna deOvies, Julian Segunda deOvies, delegat pentru America al Ordinului Bhagavat-Gita, cunoscut mai bine ca @Ordinul celor Optzeci#, cel mai vechi ordin al adep\ilor ocultelor din lume, care este maestrul suprem al ordinului Cairo, Egipt. El [nva\` psihologia practic`, puritatea, cump`tarea [n toate lucrurile, iubirea pentru omenire ]i sinceritatea; s` ne cunoa]tem pe noi [n]ine, ca s` putem atinge starea perfect` de b`rba\i ]i femei, ]i s` ne apropiem tot mai mult de lumina cosmic`, din care noi suntem doar sc>ntei; s` dezvolt`m divinitatea [n noi, pentru a putea vindeca pe bolnavi ]i a m>ng>ia pe suferinzi, exact cum a f`cut marele mediu, Isus din Nazaret. Prin medita\ie ]i concentrare pentru a avea viziuni ]i a primi impresii, omul poate fi inspirat divin ]i [ndrumat de [n\elepciune [n toate lucrurile. Spaniolul Mahatma deOvies [nva\` medita\ia, concentrarea, psihometria, magnetismul ]i arta vindec`rii, citirea caracterului, hipnotismul, clarviziunea, ]tiin\a respira\iei, ]tiin\a m>ncatului ]i orice alt` ramur` a psihologiei oculte. Dup` fiecare curs de lec\ii se formeaz` cercuri pentru dezvoltarea acestor puteri. Aceast` ]tiin\` [mpr`]tie eroarea orbirii, a]a [nc>t omul s` poat` vedea f`r` ochi domnul deOvies poate dovedi aceasta oric>nd ]i [n orice condi\ii. Mahatma pretinde c` puterile sale sunt universale, c` fiecare b`rbat ]i fiecare femeie, [n afar` de debilii mintal sau degenera\i, posed` aceste daruri oculte. Bhagavat Gita are [n prezent peste 2.000 de membri [n Statele Unite. Domnul deOvies a

Dovezi c` este demonism

95

fondat c>teva societ`\i de cercetare [n America, ultima la Buffalo, N. Y. A]a sunt ^pruncii [n Hristos ademeni\i la r`u de c`tre cei care ^cunosc @ad>ncimile Satanei# ]i uneltirile lui ca s`-i prind` [n capcan`. O coresponden\` de pres` [n privin\a altei reuniuni religioase spiritiste, publicat` [n Toledo Blade, spune dup` cum urmeaz`: ^Anderson, Ind., 2 august. Statistici primite recent la tab`ra de stat a spiriti]tilor din Chesterfield arat` cre]terea spiritismului [n Statele Unite [n ultimii patru ani. Aceast` cre]tere a fost foarte rapid`, ]i acum spiritismul este reprezentat de 52 de asocia\ii de stat cu un num`r de membri activi de 235.000 ]i 400 de medii recunoscute. Statele [n care exist` asocia\ii sunt: Ohio, Indiana, Michigan, Massachusetts, Connecticut, Wisconsin, Minnesota, Colorado, Maine, Oregon, California, Florida, Louisiana, Vermont, New York ]i New Hampshire. Spiriti]tii pretind a fi 2.000.000 de credincio]i. Un cititor al Turnului, dup` ce a citit articolele despre spiritism, scrie dup` cum urmeaz`: ^Dup` moartea mamei mele, tat`l meu s-a c`s`torit cu o femeie care era mediu spiritist, ]i de atunci a [ncercat s` m` conving` [n leg`tur` cu spiritismul. Mi-a dat [n mod repetat relat`ri de la
{N}ELAREA UNUI TAT~ CRE}TEREA SPIRITISMULUI

96

Ce spun Scripturile despre spiritism?

]edin\ele de materializare la care a participat el, at>t [n casa lui c>t ]i [n alte locuri. El a spus c` a v`zut p>n` la cincisprezece spirite prezent>ndu-se deodat`, at>t adul\i c>t ]i copii, [n timp ce mediul st`tea [n cabinetul ei [n prezen\a audien\ei. A spus c` uneori vedea un nor ce\os care ap`rea l>ng` tavan ]i care cobora treptat spre podea, prinz>nd form` [n timp ce cobora, p>n` c>nd st`tea pe podea o fiin\` uman` solid`, palpabil`, ]i [\i str>ngea m>na. M>na era la fel de palpabil` la str>ngere ca ]i a mea. El spune c` fiicele sale moarte (surorile mele) ]i al\i prieteni care sunt mor\i i s-au ar`tat lui astfel, [mbr`ca\i [n alb curat. Uneori ele materializau o e]arf` de dantel` sclipitoare ]i o \ineau sus ]i o scuturau [n fa\a lui; acestea st`teau al`turi de el sau pe genunchii lui ]i []i puneau bra\ele [n jurul g>tului lui ]i discutau cu el despre casa lor cereasc`, despre frumuse\ile ei, despre florile ei frumoase etc., ]i despre viitorul lui ]i despre grija lor pentru el. {n final ele spuneau: @Ei bine, trebuie s` plec`m# ]i m>na pe care el o \inea str>ns [ntr-a sa [ncepea s` se piard`, corpul se rarefia p>n` c>nd obiectele din camer` puteau fi discernute prin corpul aproape transparent; apoi disp`reau, uneori cobor>nd prin podea. Tat`l lui (bunicul meu) care a fost medic la via\a sa, spune el, a scris prin medii re\ete de medicamente pentru el etc. Tat`l meu ne-a spus lucruri pe care i le-a spus so\ia sa mediu chestiuni despre familia noastr` care [ntr-adev`r ne-au surprins, deoarece ]tiam c` n-avea de unde s` le ]tie dec>t prin mijloace

Dovezi c` este demonism

97

supranaturale, dar am v`zut de-a lungul anilor de observare a spiritismului destul din ur>ciunile lui pentru a ne convinge de originea lui satanic`, ]i ca atare eu n-am avut niciodat` mare credin\` [n el ]i [n final am [nv`\at s`-l detest. }i de c>nd am v`zut lumina adev`rului prezent, a]a cum o vedem acum, ne d`m seama mai bine dec>t oric>nd de r`utatea ]i de natura lui demonic`. Am v`zut de mai multe ori medii @sub control# ]i am observat ce deplin sunt f`cute acestea victime ale demonilor care le posed` [n astfel de momente nefiind con]tiente de starea lor sau cel pu\in [n stare s`-]i controleze cuvintele ]i ac\iunile. Expresia lor facial` [n acele momente este foarte stranie. ^Turnul vorbe]te [n c>teva numere trecute despre spiritism ]i men\ioneaz` mediile clarauzitoare. Tr`iesc singur ca misionar [n Burma de c>\iva ani; ]i de c>nd so\ia ]i b`ie\elul meu au adormit, [n 1889 ]i 1890, am fost singur ]i m-am ocupat [ntr-un fel de cercetarea magnetismului animal [n leg`tur` cu transmiterea g>ndului la distan\` ]i, [mi pare r`u s` adaug, de @transferarea senza\iilor#. Dup` ce am practicat aceasta (detest>nd spiritismul, de]i nu ]tiu de ce ]i f`r` s` fac leg`tura [ntre acestea dou`) am auzit deodat` [ntr-o dup`-amiaz` voci [n jurul meu, care au continuat de atunci mai mult sau mai pu\in; ]i acum v` scriu s`-L implora\i pe Iehova s` aib` mil`
UN CLERIC EPISCOPAL SCRIE:

98

Ce spun Scripturile despre spiritism?

de trupul meu ]i s`-l fac` @sanctuarul lui Dumnezeu prin spirit#, [nl`tur>nd orice spirit necurat care ar putea locui [n el ]i d>ndu-mi har ]i putere s` rezist, s` fug sau s` m` eliberez de orice influen\` sau putere sau control pe care Satan le-ar putea avea asupra mea.
OPINIILE UNUI FOST SPIRITIST BINECUNOSCUT

Rev. W. H. Clagett, pre]edintele Consiliului de {mputernici\i ai Universit`\ii Presbiteriene din Texas, care odat` a fost spiritist, a \inut recent o conferin\` [n Sala Asocia\iei de la Brooklyn, N. Y., [n fa\a unui public larg. Brooklyn Eagle d` urm`torul raport asupra conferin\ei: ^Dr. Clagett a spus c` el nu venise doar s` amuze pe spectatori, nici s` le spun` pove]ti. El voia s` mearg` mai ad>nc de at>t. @{n mod deschis#, a continuat el, @n-am nici o speran\` s` convertesc pe spiriti]tii convin]i. Din fericire sau din nefericire, soarta a f`cut s` v`d multe [n leg`tur` cu spiritismul. Am crezut ferm [n el timp de ani de zile, adesea fiind mediu [n ]edin\ele mai private. {n aceast` chestiune exist` un interes mai ad>nc dec>t cred mul\i cre]tini. Spiritismul este una din cele mai mari puteri pentru r`u [n lume. Cei mai mul\i dintre voi ve\i fi surprin]i c>nd v` voi spune c` [n Statele Unite sunt [ntre 900.000 ]i 1.000.000 de adep\i. Nu ne putem sc`pa de acest r`u incipient numai denun\>ndu-l; trebuie s`-i inform`m pe oameni. Eu cred c` exist` astfel de lucru cum este comunicarea [ntre oameni ]i spirite.

Dovezi c` este demonism

99

Cred c` exist` spirite reale [n leg`tur` cu spiritismul modern. Mul\i s-au mirat de puterea spiritismului de a induce [n eroare oameni inteligen\i. Unii dintre voi v` ve\i aminti c` acum c>\iva ani Dr. Kettles, supraveghetorul tuturor ]colilor publice din New York, ]i-a recunoscut credin\a [n spiritism. Acesta apeleaz` la unul din cele mai puternice sim\`minte ale inimii omului iubirea noastr` pentru cei mor\i. Unde sunt ace]ti iubi\i? Exist` ei [nc`? Care este natura acelei existen\e? Pentru cel care respinge Biblia aceste [ntreb`ri nu au r`spuns. Totul este [ntuneric, ]i c>nd sufletul [ncearc` s` p`trund` [ntunericul, strig` cu cea mai intens` dorin\`: @Unde e]ti?# Satan, sub forma spiritismului, se ofer` s`-l aduc` pe cel iubit [napoi ca s`-i putem auzi vocea ]i s`-i vedem fa\a [n realitate#. Apoi iar`]i, spiritismul vine la noi ca o religie nou`. El propune s` fie un sistem de filosofie religioas`. {]i ia sarcina s` rezolve [ntrebarea: @Dac` un om moare, va tr`i el iar`]i?# Atac>nd sufletul [n acest fel subtil ]i plauzibil nu este surprinz`tor c` Satan sub forma spiritismului [i duce pe mul\i [n r`t`cire. Dr. Clagett a caracterizat spiritismul ca absurd ]i degradant. @A g>ndi#, a spus el, @c` o so\ie sau o mam`, chiar dac` ar putea comunica cu noi de pe p`m>nt, s-ar duce la o femeie pe care n-a cunoscut-o, ]i cu care nu s-ar fi asociat chiar dac` ar fi cunoscut-o, ]i i-ar spune lucrurile cele mai sacre ideea este degradant` ]i dezonorant`! Spiritismul este o escrocherie, dou` treimi din el fiind diavolul la a doua m>n`, iar restul diavolul la prima m>n`#.

100

Ce spun Scripturile despre spiritism?


EXPERIEN|ELE UNUI AUTOR, FOST SPIRITIST

{ntr-o carte publicat` recent, intitulat` ^Puterile V`zduhului, autorul, un fost mediu, relateaz` c>teva experien\e ciudate cu spiritele. D`m aceast` relatare a experien\elor lui cu un spirit care pretindea a fi Domnul ]i care i-a dat de [n\eles c` el, mediul, urma s` fie foarte folosit pentru convertirea lumii; ]i c` el va ocupa o pozi\ie foarte asem`n`toare cu aceea a Domnului la prima Sa venire, cu excep\ia faptului c` el va fi binecuv>ntat cu succese minunate ]i miraculoase. Cit`m: ^M-am sim\it fericit, foarte fericit cu Isus l>ng` mine, cum am crezut eu cu adev`rat. Pe m`sur` ce [naintam cu scrisul, m` sim\eam cu at>t mai sigur c` era adev`rat, deoarece stilul ]i dic\ia indicau o minte ]i o inim` curate. Mai t>rziu spiritul a spus: @Eu sunt Tat`l ]i Dumnezeul t`u. Sunt Atotputernicul, Creatorul tuturor lucrurilor. {n acest fel am vorbit patriarhilor din vechime lui Adam, lui Noe, lui Avraam, lui Moise ]i altora#. Aceste cuvinte l-au f`cut pe mediu s` tremure de fric`. Spiritul a spus apoi: @Nu-\i fie fric` Eu sunt Creatorul ]i Tat`l t`u, ]i tu e]ti fiul Meu dragul meu fiu; fiu prin crea\ie dar ]i prin r`scump`rare; de aceea nu trebuie s` te temi#. Apoi spiritul a continuat zic>nd: @Te-am ales ca s`-mi fii cel de-al doilea Cristos; L-am ales pe Isus, Fiul Meu, s` te [nve\e ]i s`-\i dea [n\elepciune [n toate lucrurile ca s`-mi faci voia [n marea lucrare de m>ntuire a omului#.

Dovezi c` este demonism

101

Apoi spiritul l-a instruit pe mediu s` se asocieze cu un anumit prieten cleric [n calitate de ajutor al s`u [n marea lucrare de m>ntuire a sufletelor ]i a spus: ^Deoarece rasele anglo-saxon` ]i german` au devenit at>t de sensibile [nc>t spiritele pot s` le influen\eze min\ile ]i [n multe cazuri s` le controleze trupurile, am hot`r>t s` introduc o nou` dispensa\ie ]i [n acest scop te-am chemat pe tine ]i pe prietenul t`u ca s` deschide\i ]i s` preg`ti\i calea pentru introducerea ei. Fii smerit, roag`-te ]i fii credincios ]i totul va fi bine. S`-\i mai spun [nc` o dat`: fii smerit, smerit ca un copil [naintea lui Dumnezeu. Spiritul cel r`u s-a str`duit s`-l fac` s` cread` [n ^convertirea lumii la Dumnezeu prin mijloacele sale, acest om fiind dintr-o dat` reprezentantul lui Cristos ca s` fac` lucrarea de m>ntuire a lumii la a doua venire a Lui. Ca s`-l fac` s` nu vegheze, l-a prevenit spun>nd: ^Spiritele rele sunt pretutindeni [n jurul t`u. Locul [n care stau ele p>n` la judecat` este aerul sau atmosfera p`m>ntului; ]i ele lucreaz` [n fiii neascult`rii imprim>nd sau introduc>nd [n mintea lor g>nduri ]i dorin\e rele ]i egoiste; ]i de asemenea aprinz>ndu-le pasiunile, astfel f`c>ndu-i adesea s` comit` cele mai atroce fapte. {n lume exist` un conflict continuu, dup` cum ]tii, [ntre a]a-zisele puteri ale [ntunericului ]i puterile luminii. Din cele spuse se poate deduce progresul lent f`cut [n lume de evanghelia mea de la [n`l\area mea. Preaiubitul meu servitor, Judson, a petrecut mul\i ani [n \inuturi p`g>ne p>n` s` fi salvat ]i s` fie adus

102

Ce spun Scripturile despre spiritism?

la Dumnezeu un singur p`g>n. Mediul a g>ndit c` numai o fiin\` bun` ar vorbi [n acest fel, de aceea spiritul trebuia s` fie ceea ce pretindea a fi, ori altfel era un mare [n]el`tor ]i o fiin\` foarte rea. Totu]i el continua s` fie tulburat de [ndoieli [n privin\a comunic`rilor remarcabile pe care le primea. Atunci spiritul a continuat spun>ndu-i: ^Se pare c` te [ndoie]ti [n privin\a chem`rii tale; nu trebuie, nici o clip`. Lanseaz`-\i b`rcu\a pe oceanul mare al iubirii infinite a lui Dumnezeu ]i vei g`si ajutor ]i m>ng>iere. Adev`ratul secret al succesului [n orice afacere este s` arzi de zel. Nu trebuie s`-\i fie fric` s` [ncepi. Acum [n\elegi legea care controleaz` for\ele morale, care poate fi exercitat` asupra copiilor oamenilor. {n concluzie, voi spune c` pl`nuiesc s`-i chem mai [nt>i pe evrei, ]i apoi neamurile. A]a c` mai [nt>i vei [ncepe la New York. Acolo vei fi ajutat de domnul Beecher ]i de al\ii, ]i apoi vei continua [n Palestina unde ne vom [nt>lni ]i [\i voi da succes. {n timp ce meditam la aceste lucruri, acea @voce bl>nd`# a venit iar`]i la mine spun>ndu-mi: @Eu sunt Domnul Dumnezeul t`u ]i am o lucrare s`-\i [ncredin\ez. Trebuie s`-mi chem poporul, pe evrei, pentru a preg`ti marele eveniment care va avea loc [n cur>nd, ]i am aranjat ca tu s` mergi la New York ]i s` te [nt>lne]ti acolo cu domnul Beecher, care te va ajuta mult [n munca ta de adunare a vechiului meu popor la Ierusalim, ca s`-i preg`tesc pentru convertire ]i s`-i fac potrivi\i pentru {mp`r`\ia cerului. Vei pleca de acas` f`r` s` ]tie familia ta ]i

Dovezi c` este demonism

103

vei porni spre un loc spre care te voi [ndruma eu. Eu sunt judec`torul [ntregului p`m>nt; Eu, Domnul, te-am chemat ca s` avertizezi pe to\i oamenii s` fug` de m>nia care va veni. Ziua judec`\ii se apropie, c>nd to\i oamenii, mici ]i mari, vor sta [n fa\a tronului meu. De aceea fii harnic, fii credincios ]i f` cum [\i poruncesc, ]i mare-\i va fi r`splata. I-ai p`r`sit pe cei pe care i-ai iubit, dintre care mul\i se afl` [n lan\urile nelegiuirii. Acum fixeaz`-\i aten\ia asupra acelora a c`ror convertire o dore]ti at>t, ]i [n timp ce te rogi eu voi pecetlui inima lor cu convingere ]i vor fi converti\i de dragul t`u chiar [n timp ce vorbe]ti#. Mi-am concentrat mintea cu ad>nc` ]i cople]itoare emo\ie asupra unei persoane fa\` de care aveam un interes deosebit. M-am rugat p>n` c>nd lacrimile ]i suspinele mi-au [n`bu]it glasul, c>nd aceea]i ]oapt` solemn`, bl>nd`, a venit la mine iar`]i distinct` zic>nd: @Rug`ciunea \i-a fost ascultat`: prietenul t`u este convertit ]i acum se bucur` cu o bucurie de negr`it ]i plin` de slav`#. @Fiul meu#, a spus vocea solemn` iar`]i, @concentreaz`-te asupra unei alte persoane ]i o voi binecuv>nta din nou de dragul t`u#. Am [nceput iar`]i cu aceea]i simplitate copil`reasc` a rug`ciunii ca [nainte, concentr>ndu-m` [n mod distinct asupra persoanei care doream s` fie convertit`, ]i dup` c>teva momente de implorare ad>nc` am auzit iar`]i vocea spun>nd: @Fiule, rug`ciunea \i-a fost ascultat` ]i prietenul t`u este fericit [n iubirea mea#. Astfel am continuat timp de multe ore, inima mea

104

Ce spun Scripturile despre spiritism?

devenind din ce [n ce mai interesat` de lucrare ]i umfl>ndu-se de iubirea lui Dumnezeu pe m`sur` ce continuam s` m` concentrez asupra celor a c`ror m>ntuire a sufletelor [mi era scump`. La urm` vocea solemn` mi-a spus: @Nu mai ai alte rude ]i prieteni asupra c`rora s`-\i fixezi mintea [n rug`ciune?# I-am r`spuns: @Nu m` m`i pot g>ndi la nimeni altcineva#. @Atunci#, mi-a spus vocea, @concentreaz`-te asupra oric`rui om neevalvios pe care \i-l alegi ]i eu te voi asculta ]i [l voi binecuv>nta de dragul t`u#. Mi-am re[nnoit atunci rug`ciunea cu lacrimi [n ochi, concentr>ndu-m` asupra unuia, apoi a altuia din cei pe care-i ]tiam c` sunt cei mai r`i [n nelegiuire. La sf>r]itul fiec`rei cereri a venit r`spunsul: @Cererea \i-a fost ascultat` ]i cel pentru care te-ai rugat este printre r`scump`ra\i#. Aceasta a continuat poate [nc` o or`, c>nd, nemaiput>nd din cauza extenu`rii ]i a oboselii, m-am retras ]i am dormit ca un prunc la s>nul mamei. Pe c>nd lumina slab` a dimine\ii se furi]a pe fereastr`, am auzit iar`]i vocea bl>nd` spun>ndu-mi: @Scoal`-te, fiule, ]i ascult` ve]tile cele bune. Cei pentru care te-ai rugat sunt ferici\i [n dragostea mea, se bucur` [n speran\` ]i au auzit despre misiunea ta ]i vin s` se bucure cu tine ]i s`-\i ureze drum bun#. Dup` ce mi-am f`cut toaleta ]i am aprins focul, am cerut s` mi se serveasc` micul dejun [n camer`. C>nd m-am a]ezat la mas` ]i fiind pe punctul de a-mi [ncepe masa, vocea a spus [n cel mai amabil ]i mai dulce mod: @Nu trebuie s` te sim\i jenat de prezen\a mea; n-am fost eu mereu cu tine? Nu-\i cunosc

Dovezi c` este demonism

105

fiecare g>nd, fiecare cuv>nt ]i fapt`? Cere binecuv>ntarea asupra mesei ca de obicei, exact ca ]i cum n-a] fi prezent personal, fiindc`, de]i nu sunt prezent pretutindeni [n persoan`, totu]i sunt prezent pretutindeni prin puterea ]i [n\elepciunea mea omnipotente#. Termin>ndu-mi masa, vocea Atotputernicului, cum credeam eu, a spus: @Aceast` zi va fi pentru acest loc o zi cum n-au mai fost altele [nainte. Dumnezeu este [n acest loc ]i ei nu ]tiu. Acum am s` ]optesc [n mintea fiec`rui om, a]a cum \i-am ]optit \ie prin vocea bl>nd`, ]i le voi spune: @Preg`ti\i-v` s` v` [nt>lni\i cu Dumnezeul vostru la judecat`#, ]i auzind aceasta ei se vor aduna [n dou` biserici diferite ca s` se roage; [n acela]i timp cei converti\i pentru care te-ai rugat noaptea trecut` vor sosi acolo ]i se vor al`tura bucuriei generale ]i strig>nd dup` mil`, ]i astfel valul m>ntuirii, [nceput at>t de uimitor [n locul acesta, se va extinde asupra [ntregului p`m>nt, fiindc` ziua aceea se apropie, ziua cea mare ]i [nfrico]`toare, c>nd to\i oamenii vor primi potrivit cu faptele f`cute [n trup. {ntre timp tu po\i s` mergi ]i s`-l chemi pe domnul A --------, care este slujitorul meu ]i un om evlavios. {l vei g`si la biserica sa preg`tindu-se pentru adunarea cea mare a oamenilor#. Am fost at>t de mi]cat de aceste ve]ti bune ]i de promisiunea m>ntuirii at>tor suflete aflate pe calea pierz`rii, [nc>t lacrimile [mi cugeau din ochi [n voie. {n aceast` stare a min\ii am cobor>t la intrarea principal` a hotelului spre strad`. Uit>ndu-m`

106

Ce spun Scripturile despre spiritism?

[mprejur, n-am v`zut nici o agita\ie deosebit`; dar g>ndindu-m` c` Dumnezeu lucreaz` [n lini]te cu fiecare inim`, am mers mai departe cu a]teptarea cert` c` voi g`si pe slujitorul bisericesc la biserica numit` ]i mul\i aduna\i pentru [nchinare. Ajung>nd la biseric`, spre uimirea mea am g`sit u]ile [nchise ]i nici m`car o persoan` [n`untru sau [n apropierea cl`dirii. L-am g`sit cur>nd pe slujitor acas` la el, ]i spre uimirea mea ]i mai mare m-a informat c` nu trebuia s` fie nici o adunare [n acea zi. M-am [ntors la hotel, a]tept>ndu-m` ca p>n` atunci cei pentru care m-am rugat ]i care, credeam eu, se bucurau [n speran\a con]tient` a p`catelor iertate, s` fie sosi\i, dar din nou am fost amarnic dezam`git. Urc>nd la mine [n camer`, l-am [ntrebat pe Domnul de ce acest e]ec ciudat. La care vocea mi-a r`spuns cu aceea]i ]oapt` distinct` ]i clar`: @E]ecul este pricinuit de conduita r`ut`cioas` a spiritelor rele, care [n ultima vreme ]opteau [n urechile oamenilor, ceea ce i-a [ncurcat ]i nu recunosc [n ]oapta mea susurul bl>nd al Atotputernicului#. @Dar#, am zis eu, @ce va fi cu numele t`u cel mare?# Vocea a r`spuns zic>nd: @Voi [nl`tura din min\ile lor toat` amintirea acestui e]ec ]i vor ]ti c` eu sunt Domnul; c` la mine nu exist` schimbare sau umbr` de mutare. Dar tu, fiule, [\i vei continua misiunea chem>ndu-i pe evrei, ca ]i cum acest aparent e]ec n-ar fi avut loc#. @Dar#, am r`spuns eu, @nu am cele necesare ca s` ajung la New York#. @Da, fiule, dar eu am luat toate m`surile necesare

Dovezi c` este demonism

107

[mpotriva tuturor [mprejur`rilor de acest fel, influen\>ndu-l pe un om bogat din ora]ul New York s` telegrafieze la banca din acest loc ca s`-\i furnizeze toate fondurile necesare. Nu fi necredincios, ci crede#. Aceasta mi-a lini]tit mintea, mi-a redat [ncrederea ]i am plecat imediat la banc`. P`]ind spre ghi]eu, am [ntrebat dac` o anumit` persoan`, ]i i-am spus numele, care locuie]te acum [n New York, a telegrafiat b`ncii lui pentru a pune bani [n contul meu. Omul m-a asigurat c` nu s-a primit nici o telegram`. Din nou am [ntrebat de cauza e]ecului. Aceea]i voce misterioas` mi-a r`spuns zic>nd: @Cauza e]ecului este aceea]i care le-a produs ]i pe celelalte; dar#, a urmat vocea, @eu sunt Atotputernicul. Am putere s` omor ]i s` dau via\`, ]i am s`-i judec pe aceia care s-au opus scopurilor mele; de aceea p`streaz`-\i speran\a ]i toate vor fi [ndreptate#. Totu]i aveam [ncredere [n sim\urile mele. Eram sigur c` auzisem vocea ]i nu m` puteam for\a s` cred c` se putea g`si vreo f`ptur` de sus sau de jos care s` [ndr`zneasc` s` personifice sau s` pretind` a fi Atotputernicul {nsu]i. M-am g>ndit de asemenea la comunc`rile pe care le primisem. Mi-am amintit de mila ad>nc` ce le [nso\ea ]i de asigur`rile bl>nde care mi s-au dat; ]i [nsum>ndu-le pe toate, am avut impresia profund` c` nu puteam fi [n]elat. {n timp ce meditam astfel, vocea a rostit aceste cuvinte: @{ntoarce-te acas` ]i totul va fi bine#. Ascult>nd de porunc` pusesem imediat [n v>nzare locuin\a unde st`tusem. Brusca mea dispari\ie de acas` produsese nu

108

Ce spun Scripturile despre spiritism?

pu\in` mirare printre prieteni ]i rude, dar prezen\a mea i-a lini]tit repede. C>t de pu\in [n\elegeau ei adev`rata cauz` a absen\ei mele, m-am g>ndit eu. Mediul a ajuns [n cele din urm` la concluzia c` fusese [n]elat de spiritele rele. El continu`: ^Cititorul ar putea presupune c` a]a-zisa inteligen\` divin` care m-a urm`rit at>ta vreme ]i care m-a [n]elat [ntr-un mod at>t de grosolan, fiind descoperit` c` nu erau dec>t draci [mbr`ca\i ca [ngeri de lumin`, m-a l`sat ]i n-a mai ap`rut niciodat`. Dar nu a]a s-a [nt>mplat. {n ceea ce prive]te abilitatea lor de a-mi influen\a mintea, am aflat c` ei aveau chiar mai mult` putere ]i c` aceasta cre]tea cu fiecare zi. [Aceasta reprezint` o parte din pericol: voin\a care la [nceput este puternic` ]i pe deplin [n stare s` reziste la astfel de avansuri []i pierde treptat puterea ]i devine din ce [n ce mai slab` cu fiecare cedare.] Imediat ce mi-am dat seama c` am fost [n]elat, m-am scufundat [n [ns`]i groapa dezn`dejdii. Speran\ele mele, care se ridicaser` p>n` la al ]aptelea cer, au fost spulberate [n cea mai ad>nc` groap`. {n]el`torul meu invizibil a continuat s` m` flateze [nc` c>teva zile c` Dumnezeu se g`sea at>t [n [ntunericul acestei dezam`giri, c>t ]i a celor mai luminoase speran\e din zilele dinainte. {n cele din urm` fiind pe deplin convins de [n]el`ciunea acestor spirite, el a refuzat s` se mai lase sub controlul lor. Atunci ele, ca r`spuns la [ntreb`rile al`turate, au f`cut confesiunea urm`toare:

Dovezi c` este demonism

109

^Mai [nt>i prin primele comunic`ri te-au f`cut s` crezi c` spiritismul nu este dec>t solul gloriei milenare. Acestea au fost [ntr-adev`r mari ]i au fost f`cute cu scopul precis de a te face s` crezi c` erau din partea lui Isus Cristos ]i a lui Dumnezeu [nsu]i. Ar fi trebuit s` b`nuie]ti aceasta. {n toate c>rligele se afl` o momeal` foarte poleit`. {ntrebare: {nv`\`turile pe care le [nva\` spiriti]tii nu sunt [n general numite [n Scripturi doctrinele demonilor ]i ale dracilor? R`spuns: Da, [ntr-adev`r, sunt [nv`\`turi ale dracilor ]i ale demonilor, deoarece [n general resping [nv`\`turile lui Isus Cristos ]i ale apostolilor ]i ale urma]ilor lor. A. J. D. a fost inspirat dup` cuno]tin\a mea cert` de c`tre prin\ul demonilor, sau, cu alte cuvinte, de c`tre cel mai inteligent demon care apar\ine puterilor v`zduhului. @Filosofia lui armonioas`# a fost scris` [n [ntregime sub influen\` demonic`. {n lucr`rile lui nu exist` Isus Cristos sau vreo alt` doctrin` [nv`\at` de Isus ele sunt f`r` Cristos, sau anticristos. spiritismul a fost conceput [n p`cat ]i a fost n`scut [n nelegiuire. Este un st>rv un st>rv care va fi o duhoare pentru binele [ntregului p`m>nt. {ntrebare: Dar nu v` a]tepta\i s` fi\i mai buni? R`spuns: Niciodat`. Suntem cioburile crea\iei morale a lui Dumnezeu, lep`da\i ca s` fim nimici\i, dup` c>te ]tim noi. {ntrebare: Dar mor\ii pio]i nu [i [nconjoar` pe cei afla\i [nc` [n trup p`zindu-i de influen\ele r`ului? R`spuns: Dac` o fac, noi nu-i vedem niciodat`.

110

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Nu vedem nimic [n jurul celor pio]i, dup` cum nu vedem nici l>ng` cei r`i. Dar noi suntem adesea [n jurul lor, insufl>ndu-le [n minte unele g>nduri necredincioase sau atee, ca s` vedem cum le vor primi. Ne desf`t`m c>nd [i tulbur`m ]i [i enerv`m, a]a cum facem cu tine. {ntrebare: Cum []i petrec cea mai mare parte a timpului locuitorii lumii tale? R`spuns: Cea mai mare parte a timpului o petrecem, de la descoperirea comunic`rii prin medii, pentru dezvoltarea mediilor, f`c>nd experimente pishologice cu ele ]i comunic>nd prin ele. {ntrebare: Nu crede\i c` ]i spiritele bune dezvolt` medii ]i comunic` prin ele ca ]i voi? R`spuns: Cred c` nu: credem c` suntem justifica\i la concluzia c` nici oamenii pio]i mor\i, nici spiritele oamenilor drep\i f`cute des`v>r]ite, nici [ngerii n-au nimic de-a face cu controlul mediilor [n prezent. Aceste manifest`ri ale spiritelor sunt profe\ite explicit de c`tre apostolul Pavel [n 2 Tesaloniceni: @}i atunci se va descoperi acel nelegiuit, pe care Domnul Isus [l va nimici cu suflarea gurii Sale ]i-l va desfiin\a cu ar`tarea venirii Sale. Venirea lui este prin lucrarea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne ]i de puteri mincinoase ]i cu toate am`girile nedrept`\ii pentru cei care pier, pentru c` n-au primit dragostea adev`rului ca s` fie m>ntui\i#. Acest pasaj indic` semnele acestor timpuri at>t de limpede [nc>t orice om drept sau pios poate s` le [n\eleag` clar. Am fost provoca\i s` v` descoperim faptul c` toate revela\iile prin medii, referitor la faptul c` to\i

Dovezi c` este demonism

111

oamenii [nainteaz` spre o stare de sfin\enie ]i fericire sunt false, total ]i absolut false. Noi avem tot at>t de bun` ocazie s` cunoa]tem faptele legate de revela\iile moderne, cum au oricare spirite din aceast` lume, ]i noi ]tim cu certitudine c` acestea nu sunt de la Dumnezeu ci de la spirite, dintre care unele sunt vinovate de abuzuri ]i mai mari, dac` este posibil s` fie comise mai mari dec>t cele comise asupra ta. Ne pui [ntrebarea, cum ]tim c` demonstra\iile spiritiste moderne nu sunt de la Dumnezeu? {\i r`spundem c` ]tim din urm`toarele motive: Aceste demonstra\ii spiritiste sunt f`cute de spirite care-L ur`sc pe Dumnezeu ]i n-au deloc p`rt`]ie cu ceea ce este bun ele resping [n mod general Biblia ca fiind Cuv>ntul lui Dumnezeu, acuz>nd-o c` este un basm nevrednic de [ncredere. Toate descoperirile f`cute deja prin manifest`rile spiritiste nu au at>ta adev`r evanghelic [n ele c>t a rezultat p>n` acum din regenerarea unui singur suflet, [n sensul [n care Isus Cristos a predicat regenerarea. Revela\iile acestor spirite sunt exact ceea ce ai putea a]tepta de la fiin\e care n-au [n ele dragostea lui Dumnezeu. [Avem aici o exemplificare a cuvintelor Domnului nostru: ^Dac` Satan scoate afar` pe Satan, este dezbinat [mpotriva lui [nsu]i; deci, cum va d`inui [mp`r`\ia lui? (Matei 12:26; Marcu 3:23-27). Tot a]a, vindec`rile f`cute de spiriti]ti, teozofi ]i cre]tinii ]tiin\ifici credem c` sunt dovezi c` [mp`r`\ia lui Satan este presat` puternic ]i va c`dea [n cur>nd [naintea Regelui nostru Emanuel.]

112

Ce spun Scripturile despre spiritism?

{ntrebare: Biblia vorbe]te despre domnul puterii v`zduhului sau din v`zduh; ce putem [n\elege prin aceasta? Spiritul: Po\i [n\elege c` domnul este numele spiritului conduc`tor al r`ului. Exist` [n v`zduh multe spirite conduc`toare, a]a cum ]efii indieni conduc triburile c`rora le apar\in. {ntrebare: {n ce m`sur` au puterile v`zduhului st`p>nire ]i conducere peste fiii oamenilor? R`spuns: Ele au puterea de a produce [n mintea mediilor sensibile imagini veridice. Adesea mediile [n\eleg c` aceasta este o vedere real` a unui obiect real. Aceasta duce la o mare varietate de [n]el`ri. Cei care sunt numi\i lideri ai spiritismului ]i care cunosc falsitatea acestor impresii, permit [n]el`rilor s` continue ]i de aceea sunt participan\i la escrocherie. Aceasta pune pe ei pecetea infamiei. Spiritele au puterea de a se folosi de corpul omenesc, cu toate organele ]i func\iile sale. Aceasta are loc [n cazul vorbitorilor [n trans` ]i a mediilor care personific` pe altcineva. Probabil c` ele intr` [n corp prin intermediul influen\elor electrice ]i galvanice, ]i odat` intra\i, folosesc organele vocale. Ele au de asemenea puterea s` mute obiecte grele, cum ar fi mese, scaune etc. Acestea se fac [n general prin intermediul zecilor ]i sutelor de lucr`tori nev`zu\i. Acest scriitor explic` [n continuare: ^Ele au putut imita felul de a vorbi specific al rudelor ]i cuno]tin\elor mele, ]i at>t de exact au redat intona\ia specific` ]i inflexiunile vocii, [nc>t

Dovezi c` este demonism

113

a] fi fost obligat s` cred c` imita\ia era vocea real` dac` n-ar fi imitat ]i vocile unora despre care ]tiam c` tr`iesc. {ntr-o [mprejurare care-mi vine [n mod special [n minte, vocea, modul de a se adresa ]i intona\ia au fost at>t de exact imitate [nc>t pentru moment am fost sigur c` domnul ]i doamna reprezenta\i decedaser` ]i c` spiritele lor imateriale se aflau [naintea mea. Dar c>nd am ]tiut prin dovezile sim\urilor mele fizice c` nu este a]a, atunci am fost convins c` spiritele prezentau persoane pretinse. Pentru ca cititorul s` poat` fi convins asupra fiec`rui punct ]i niciodat` s` nu fie atras s` cread` c` vreo comunicare din lumea spiritual` poate fi [n vreun sens de la Dumnezeu (de]i poate p`rea de-a dreptul cereasc` ]i s` fie caracterizat` de sentimente [nalte ]i de cea mai elegant` frazeologie ]i puritate clasic` a stilului), s` nu uite c` dac` aceste comunic`ri sunt date prin el [nsu]i ca mediu, sau prin orice alt mediu, acesta nu va fi dec>t preludiul sau introducerea [n ceva monstruos ]i absurd. Toate experien\ele mele cu aceste fiin\e care ne [nconjoar` [n aer [nsumeaz` aceast` concluzie distinct`: c` ele se desf`teaz` [n r`u ca obiectiv major al lor, ]i mai ales [n acea ramur` a r`ului numit` [n]elare. Dac` este un lucru care le place mai mult dec>t orice, acela este s`-i fac` pe p`m>nteni s` cred` cele mai monstruoase ]i mai absurde teorii. L-a] [ndemna pe cititor, a]a cum a f`cut-o apostolul Pavel, cu aceste cuvinte: @Dac` noi [n]ine sau un [nger din cer ar veni s` v` vesteasc` o alt` evanghelie, deosebit` de aceea

114

Ce spun Scripturile despre spiritism?

pe care v-am vestit-o noi, s` fie anatema#. Cea mai subtil` metod` pe care aceste puteri ale v`zduhului o folosesc ca s` insufle credin\` [n absurdit`\ile lor monstruoase const` [n a face aluzii prietene]ti la Isus Cristos ]i la Evanghelia Sa, ]i [n a vorbi cu mult respect despre doctrinele acesteia; ar putea chiar s` \in` un mare discurs despre una din ele ]i [ntre timp s` \eas` [n p>nza acestui discurs o filosofie subtil` care s` submineze consecven\a [ntregului ]i s`-l fac` [n]el`tor. Ce evident este din cele anterioare c` poporul lui Dumnezeu trebuie s` se sprijine tot mai mult pe Cuv>ntul Tat`lui lor, ]i nu pe sim\`minte, pe impresii ]i pe ^voci care [n general, dac` nu [ntotdeauna, [n]eal`. De]i trebuie c`utat spiritul Adev`rului ]i nu doar litera lui, totu]i este necesar` ]i cercetarea atent` a literei Cuv>ntului lui Dumnezeu, [mpreun` cu o sinceritate a inimii care se desf`teaz` [n a cunoa]te ]i a face voia Domnului cu orice pre\, cu sacrificarea oric`rei preferin\e ]i prejudec`\i omene]ti etc. Cuv>ntul lui Dumnezeu este destul ca omul lui Dumnezeu s` fie cu totul preg`tit. 2 Tim. 3:16, 17. ^Sfin\e]te-i prin adev`rul T`u: Cuv>ntul T`u este adev`rul. Ioan 17:17.

DUHURILE DIN {NCHISOARE


^{NGERII CARE NU }I-AU P~STRAT STAREA DE LA {NCEPUT

^Fiii lui Dumnezeu au v`zut c` fiicele oamenilor erau frumoase; ]i din toate ]i-au luat de so\ii pe acelea pe care ]i le-au ales. ]i ele le-au n`scut copii; ace]tia erau eroii care au fost [n vechime, oameni cu renume. Geneza 6:2, 4. Scripturile vorbesc at>t despre veacul viitor ]i numesc guvern`m>ntul spiritual al lui Cristos care va exista atunci ^ceruri noi, iar societatea ]i institu\iile umane care vor fi stabilite atunci ^un p`m>nt nou, c>t ]i despre conducerea spiritual` actual` (subordonat` lui Satan, ^st`p>nitorul lumii acesteia), cu institu\iile p`m>nte]ti subordonate acestei conduceri, numindu-le ^acest veac r`u, dispensa\ia sau epoca de acum.* Mai mult, suntem informa\i c` st`p>nirea actual` a r`ului n-a existat dintotdeauna, ci a fost precedat` de o dispensa\ie sau o epoc` diferit`, despre care se spune c` este ^lumea de atunci, dinainte de potop, care a avut de asemenea ceruri sau puteri spirituale
*Vezi Studii [n Scripturi, Vol. I, cap. 4.

115

116

Ce spun Scripturile despre spiritism?

conduc`toare ]i un p`m>nt sau o condi\ie a oamenilor supus` acelei st`p>niri spirituale. Cele @trei lumi# men\ionate de Petru (2 Petru 3:6, 7, 13) arat` aceste trei epoci mari. {n fiecare din acestea, planul lui Dumnezeu cu privire la om are un contur distinct ]i separat, totu]i fiecare din acestea nu este dec>t o parte a acelui singur plan mare care, atunci c>nd va fi complet, va ar`ta [n\elepciunea, dreptatea, iubirea ]i puterea Sa, spre uimirea ]i admira\ia tuturor creaturilor Sale. Deoarece prima ^lume (sau ordine de lucruri) a trecut la potop, rezult` c` trebuie s` fi fost o ordine diferit` de cea actual`, ]i prin urmare st`p>nitorul lumii rele de acum n-a fost st`p>nitorul epocii precedente, oric>t de larg ]i-a exercitat Satan influen\a atunci. C>teva Scripturi arunc` lumin` asupra procedurilor lui Dumnezeu [n timpul acelei prime dispensa\ii ]i dau o [n\elegere mai clar` a planului S`u [n ansamblu. Ideea sugerat` de acestea este c` ^lumea dint>i (dispensa\ia dinainte de potop) a fost sub supravegherea ]i administrarea special` a anumitor [ngeri sfin\i c`rora li s-a permis s` fac` ce puteau ]i ce doreau ca s` conduc` ]i s` recupereze specia dec`zut` care, din cauza p`catului, avea nevoie de o conducere, alta dec>t a sa proprie. C` [ngerii au fost conduc`torii acelei epoci este indicat de toate referirile la acea perioad`; ]i numai at>t, dar ]i [n mod ra\ional se poate trage concluzia din remarca apostolului c>nd pune [n contrast dispensa\ia actual` cu cea trecut` ]i cu cea viitoare.

Spiritele din [nchisoare

117

El se str`duie]te s` arate at>t dreptatea c>t ]i caracterul durabil al viitoarei conduceri a lumii, spun>nd: ^{n adev`r, nu unor [ngeri a supus El lumea viitoare. Nu, ci a pus-o sub controlul Domnului nostru Isus ]i a mo]ternitorilor [mpreun` cu El, ]i ca atare nu numai c` va fi mai dreapt` dec>t st`p>nirea actual` a lui Satan, ci va avea ]i mai mult succes dec>t st`p>nirea anterioar`, cea a [ngerilor. Evrei 2:2, 5. {n starea lor originar` se pare c` to\i [ngerii au avut capacitatea s` se arate [n forme p`m>nte]ti. Astfel Satan i s-a ar`tat Evei ca ]arpe, sau a ac\ionat printr-un ]arpe. Al\i [ngeri s-au ar`tat frecvent ca oameni, [ndeplinindu-]i misiunea [n acest fel, ap`r>nd ]i disp`r>nd, dup` cum cerea lucrarea. Se pare c` atunci au c`zut unii dintre [ngeri. Exist` o presupunere general`, de]i noi credem c` este nefondat`, c` asocia\ii lui Satan, [ngerii dec`zu\i, au c`zut [nainte de crearea omului. Ni se spune c` Satan a fost un uciga] (ucig`tor de oameni) de la [nceput (Ioan 8:44). Cu siguran\` nu de la [nceputul existen\ei sale, deoarece fiecare crea\ie care iese din m>na lui Dumnezeu este perfect`; nici nu ne putem g>ndi c` se refer` la un alt [nceput dec>t la [nceputul omului [n Eden. Dar, dup` c>te suntem informa\i, atunci el era singur ]i nu avea urma]i sau [ngeri. Ambi\ia lui Satan, unul dintre [ngerii puternici, de a deveni un st`p>nitor, se pare c` s-a dezvoltat c>nd a v`zut prima pereche uman` cu puterile ei de procreare ]i marile posibilit`\i ale unei st`p>niri

118

Ce spun Scripturile despre spiritism?

[ntinse prin urma]ii lor. Probabil el s-a g>ndit c` ob\in>nd control asupra acestui om ar avea st`p>nire peste to\i urma]ii lui ]i ar avea putere ]i influen\` asupra altora un rival al lui Iehova [nsu]i; ]i [n ambi\ia lui tot mai mare a spus: ^Voi fi ca Cel Prea {nalt. Isaia 14:14. Izbutind s` contamineze curentul la izvorul lui, Satan a c>]tigat o mare influen\` asupra speciei; dar puterea sa asupra lor a fost limitat` din cauza competi\iei marii mul\imi a [ngerilor care, [n calitatea lor de p`zitori, au [nv`\at ]i au condus omenirea o vreme [n armonie cu voin\a lui Dumnezeu. Dar corup\ia omului a fost contagioas` ]i [n cele din urm` unii dintre ace]ti conduc`tori [ngere]ti au c`zut victime flagelului p`catului ]i ]i-au p`r`sit propria lor locuin\`, sau stare ca fiin\e spirituale, nep`str>ndu-]i starea lor de la [nceput sau originar`. Au folosit gre]it puterile pe care le-au avut, acelea de a-]i lua form` uman`, ]i au dob>ndit o minte dezaprobat` ]i imoral` copiind pe omul degenerat, [ncep>nd o ras` nou` de oameni [n lume, dup` cum afirm` textul nostru. Geneza 6:2-4. [Aceast` scriptur` este aplicat` de c`tre unii la dou` clase de oameni. Ei presupun c` o clas`, mai dreapt` dec>t cealalt`, sunt numi\i aici ^fiii lui Dumnezeu. Dar astfel de interpretare nu \ine, deoarece nu este p`cat ca un b`rbat s` ia [n c`s`torie pe fiica altui om. {n Scripturi c`s`toria printre oameni nu este niciodat` condamnat` ca fiind p`c`toas`. Dimpotriv`, a fost r>nduit` de Dumnezeu ]i a avut [ntotdeauna aprobarea Lui (Geneza 2:24;

Spiritele din [nchisoare

119

Evrei 13:4). Domnul nostru }i-a dovedit aprobarea prin prezen\a Sa la nunta din Cana (Ioan 2:1-11). Nici [nmul\irea speciei umane, [n condi\ii potrivite, nu este condamnat` ca fiind p`c`toas`. Dumnezeu a poruncit ca P`m>ntul s` fie umplut de o specie de fiin\e provenite dintr-o pereche ]i pentru ca ulterior r`scump`rarea speciei s` poat` fi asigurat` prin ascultarea ]i jertfa unuia Cristos (Geneza 1:28; Romani 5:19). Totu]i, unii dintre cei c`rora Domnul le-a acordat o cuno]tin\` din adev`rul S`u hot`r`sc dinainte s` nu se c`s`toreasc`, dup` cum ei []i neag` multe alte drepturi ]i privilegii pe care le au ^pentru {mp`r`\ia cerurilor (Matei 19:12), dac` ei consider` c` prin aceasta pot aduce Domnului o slujire mai eficient`. Mai mult, dac` aceasta ar fi doar o unire a dou` clase din aceea]i specie, de ce urma]ii lor ar fi numi\i [n mod special ^oameni cu renume? Dac` ast`zi se c`s`toresc cei drep\i cu cei r`i, sunt prin aceasta copiii lor uria]i sau mai puternici sau mai renumi\i? Desigur c` nu!] Dup` o degenerare de c>teva sute de ani, omenirea pierduse mult din vigoarea ]i perfec\iunea originar` a min\ii ]i trupului; dar cu [ngerii lucrurile au stat altfel: puterile lor au r`mas perfecte ]i ne]tirbite. De aceea era clar c` copiii lor aveau parte de acea vitalitate ]i se asem`nau mai mult cu primul om dec>t cei din jurul lor, printre care ei erau uria]i at>t [n puterea mental` c>t ]i [n cea fizic`. Pe acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea ini\ial` ci au c`utat nivelul oamenilor p`c`to]i, p`r`sindu-]i

120

Ce spun Scripturile despre spiritism?

propria lor locuin\` sau stare spiritual`, Dumnezeu i-a pus [n lan\uri ve]nice. Aceasta [nseamn` c` Dumnezeu le-a restr>ns sau le-a limitat puterile, lu>ndu-le puterea sau privilegiul de a se ar`ta [n form` p`m>nteasc`, uman` sau altfel. A]adar, de]i ]tim c` s-au ar`tat astfel [nainte de potop, nu este men\ionat nici un caz [n care ei au putut s` se elibereze de atunci [ncoace din aceast` restric\ie sau lan\. Dimpotriv`, [ngerii care nu ]i-au p`r`sit starea de la [nceput nu sunt astfel lega\i ]i s-au ar`tat frecvent ca oameni, ca o flac`r` de foc, ca un st>lp de nor etc., a]a cum este consemnat at>t [n Scripturile Vechiului c>t ]i ale Noului Testament. Devenind deprava\i [n gusturile lor ]i fiind l`sa\i [n voia min\ii lor dezaprobate, ]i fiind opri\i de la orice tov`r`]ie cu Dumnezeu ]i cu lucr`rile ]i planul S`u, ace]ti [ngeri dec`zu\i nu mai au nici o pl`cere [n lucrurile de pe planul spiritual, ci r>vnesc la asociere cu omenirea depravat` ]i la participare cu oamenii [n p`cat. C>t de [n\eleapt` ]i bun` a fost atotputernica m>n` cere le-a restr>ns puterea ]i influen\a asupra oamenilor prin aceea c` i-a oprit de la leg`turi personale! Acum ei pot de fapt intra ]i pot ac\iona prin oricine le dore]te tov`r`]ia ca medii spiritiste, dar nu pot face mai mult. P>n` acolo po\i merge, le spune Atotputernicul, dar nu mai departe. Aceasta este explica\ia [n leg`tur` cu spiritismul. Domnul nostru ]i ucenicii S`i au [nt>lnit [n misiunea lor pe unii din aceast` clas` posedat` de diavoli. Din unul dintre ace]tia El a scos o legiune

Spiritele din [nchisoare

121

de diavoli (Marcu 5:1-15). Doritori s` fie asocia\i [n vreun fel cu omul, dar neput>ndu-]i lua form` uman` din cauza restric\iei, c>nd au g`sit un om dispus s` aib` astfel de tov`r`]ie, o legiune s-a [nghesuit [n el, f`c>ndu-l astfel maniac. Chiar ]i atunci c>nd ]i-au dat seama c` Domnul avea s`-l elibereze pe om din posesia lor, [n disperare ei au cerut ca favoare s` li se permit` s` locuiasc` ]i s` foloseasc` corpurile unei turme de porci aflate [n apropiere. Dar porcii au [nnebunit ]i s-au aruncat turba\i [n mare. Iuda (6, 7) d` dovezi concludente asupra acestui subiect ]i arat` [n mod clar natura p`catului pentru care [ngerii c`zu\i au fost condamna\i ]i restr>n]i, c>nd, dup` ce men\ioneaz` despre [ngerii care au p`c`tuit, spune: ^Tot a]a, Sodoma ]i Gomora ]i celelalte cet`\i din jurul lor, care se d`duser` ca ]i ele cu totul desfr>n`rii ]i umblau dup` trup str`in. C` Dumnezeu interzice orice amestec sau combinare a naturilor ]i vrea ca fiecare s`-]i p`streze starea originar` sau primar` este ar`tat clar de acest pasaj ]i de Leviticul 18:23; 20:15, 16. Iar faptul c` rasa noastr` a]a cum este ast`zi, venind prin Noe, este tulpin` pur adamic` ]i nu con\ine nici un amestec, este ar`tat de expresia: ^Iat` care sunt urma]ii lui Noe. Noe era un om drept ]i integru printre cei din timpul lui adic`, nu era contaminat [n felul descris mai sus. Geneza 6:9. Privind [napoi deci, vedem prima epoc` sub controlul [ngerilor, incapacitatea acestora de a ridica omul din starea sa dec`zut` ]i influen\a corup`toare a degrad`rii umane continue asupra unora dintre

122

Ce spun Scripturile despre spiritism?

ace]ti [ngeri. {ngerii au fost cu totul incapabili s` [ndeplineasc` marea lucrare de ridicare a omului. F`r` [ndoial` ei erau doritori s-o fac`, fiindc` au c>ntat ]i au strigat de bucurie la crearea lui. Dumnezeu i-a l`sat s` [ncerce, ]i aceasta a fost parte din educarea, [ncercarea ]i disciplinarea lor, dar au e]uat. Unii au intrat [n r>ndurile r`ului, [n vreme ce restul au r`mas neputincio]i [n a opri cursul groaznic al p`catului. Mai t>rziu [i g`sim pe [ngerii cei buni [nc` interesa\i, dorind s` priveasc` [n planul pe care de atunci Dumnezeu [l duce la [mplinire prin Cristos, ]i fiind gata [ntotdeauna s` fac` ce le cere El [n servciul nostru (1 Petru 1:12). Astfel li s-a dovedit at>t [ngerilor c>t ]i oamenilor incapacitatea puterii [ngere]ti de a m>ntui pe oameni. La [nceputul ^acestui veac r`u, [n pofida str`duin\ei lui Noe de a sluji lui Dumnezeu ]i de a-]i [nv`\a urma]ii s`-i urmeze exemplul, precum ]i a ar`t`rii judec`\ii lui Dumnezeu la potop, tendin\a era mereu [n jos ]i cur>nd r`utatea Sodomei i-a adus nimicirea. Omenirea era aplecat` spre o cale rea ]i Dumnezeu i-a permis s-o urmeze. Apoi slujirea [ngerilor pentru copiii lui Dumnezeu a fost retras`, cu excep\ia a pu\ini dintre ei; ]i acum, [n loc s` ne trimit` mesageri cere]ti ca s` ne spun` voia Sa, ne-a dat Cuv>ntul S`u ^pentru ca omul lui Dumnezeu s` fie des`v>r]it ]i cu totul preg`tit pentru orice lucrare bun`. 2 Timotei 3:16, 17. De la c`derea omului, planul lui Dumnezeu s-a desf`]urat treptat ]i [n lini]te, ]i la timpul potrivit

Spiritele din [nchisoare

123

va aduce road` [mbel]ugat` spre via\` ve]nic`; ]i [n cele din urm` va dovedi tuturor creaturilor Sale c` planul lui Dumnezeu este singurul care poate s` [ndeplineasc` marea lucrare. El alege ]i probeaz` mai [nt>i ^turma mic`, Preo\imea {mp`r`teasc`, ]i apoi se extinde ca s` ridice ]i s` restabileasc` pe to\i ceilal\i doritori s` accepte via\a ve]nic` [n baza condi\iilor lui Dumnezeu. ^Adev`rul v` va face liberi.

A PREDICAT ^DUHURILOR DIN {NCHISOARE ^Hristos, de asemenea, a suferit o singur` dat` pentru p`cate, Cel Drept pentru cei nedrep\i, ca s` ne aduc` la Dumnezeu; fiind omor>t [n trup, dar f`cut viu [n duh, [n care S-a dus ]i a predicat duhurilor care sunt [n [nchisoare [pe l>ng` lucrarea care a f`cut-o pentru noi], care fuseser` neascult`toare alt`dat`, c>nd [ndelunga r`bdare a lui Dumnezeu era [n a]teptare, [n zilele lui Noe. 1 Petru 3:18-20. De mult s-a c`utat o interpretare satisf`c`toare a acestei scripturi ]i doar pu\ini au g`sit o solu\ie perfect consecvent` ]i satisf`c`toare chiar ]i pentru ei [n]i]i. Dar av>nd [n vedere adev`rul care reiese din capitolul precedent, declara\iile de mai sus ale apostolului Petru devin clare. Mai [nt>i vom declara cele dou` opinii sus\inute [n general cu privire la acest pasaj, apoi vom da propria noastr` opinie. Cea mai obi]nuit` opinie este c`, [n timp ce Isus era [n morm>nt, El a plecat [ntr-un turneu misionar pentru a predica p`c`to]ilor de dinainte de potop, care sufereau chinuri [ntr-un presupus loc numit iad.
125

126

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dac` sus\in`torii acestei interpret`ri ar analiza-o, ar g`si c` aceasta favorizeaz` ideea unei [ncerc`ri viitoare a celor de dinainte de potop, idee c`rora ei i se opun cu vehemen\`. C`ci dac` Cristos le-a predicat trebuie s-o fi f`cut cu un scop. Cu siguran\` n-a f`cut-o doar ca s`-]i bat` joc de ei. Prin urmare trebuie s` fi predicat un mesaj de speran\` o parte din binecuv>ntatele Sale ^ve]ti bune care vor fi o mare bucurie. }i dac` exist` un viitor pentru cei de dinainte de potop, de ce n-ar accepta pozi\ia noastr` ca fiind cea corect` c` [n Cristos ^toate familiile p`m>ntului vor fi binecuv>ntate? Aceasta este obiec\ia pe care consecven\a ar prezenta-o [mpotriva acestei opinii, din punctul de vedere al celor care o sus\in. Dar dac` o privim din punct de vedere scriptural ]i cu ideea corect` despre moarte ]i despre ^iad, trebuie s` ne g>ndim c` dac` Isus a fost [ntr-adev`r mort [n timpul celor trei zile, a]a cum declar` apostolii, atunci El n-a putut s` predice; fiindc` ^cei mor\i nu ]tiu nimic (Eclesiastul 9:5) ]i ^[n Locuin\a Mor\ilor [n care mergi, ne este nici lucrare, nici plan, nici cuno]tin\`, nici [n\elepciune (Eclesiastul 9:10). Apoi, dac` Isus a fost o excep\ie de la regul` ]i a putut predica, cei de dinainte de potop n-ar fi putut auzi, fiindc`, evident, [n morm>nt ei n-au nici [n\elepciune, nici cuno]tin\`. A]adar aceast` opinie se dovede]te a fi [n general at>t nesatisf`c`toare c>t ]i nescriptural`.* A doua opinie ]i cea care ni s-a p`rut cea mai
*Vezi ^Ce spun Scripturile despre iad?

A predicat duhurilor din [nchisoare

127

ra\ional` p>n` c>nd analizarea materialului precedent a aruncat lumin` ]i asupra acestei scripturi trimite la ideea unei predic`ri a]a cum a f`cut-o Noe sub [ndrumarea spiritului lui Dumnezeu celor de dinainte de potop, care atunci se g`seau [n marea [nchisoare, morm>ntul. Obiec\ia la aceast` opinie \ine de faptul c` predicarea nu s-a f`cut oamenilor, nici duhurilor oamenilor, ci ^duhurilor, fiin\elor spirituale; iar predicarea n-a fost f`cut` de Noe, nici de spiritul lui Dumnezeu, nici [nainte de potop, ci dup` ce ace]tia au fost [nl`n\ui\i. Iar predicarea, sus\inem noi, s-a f`cut prin fapte prin moartea ]i [nvierea Domnului nostru. De aceea pare foarte clar c` duhurile sunt acele fiin\e spirituale care au fost neascult`toare [n zilele lui Noe, ]i pe care, prin urmare, Dumnezeu le-a [nchis sau le-a restr>ns de la o parte din libert`\ile ]i privilegiile ini\iale; ^El p`streaz` pentru judecata zilei celei mari, [n lan\uri ve]nice [restric\ii], [n [ntuneric, pe acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput, ci ]i-au p`r`sit locuin\a [sau starea normal`]. Iuda 6. P>n` aici aceast` interpretare pare s` satisfac` toate condi\iile acestui caz. Acum se pune [ntrebarea: {n ce mod a putut Domnul s` predice spiritelor c>t timp a fost mort? R`spundem c` nu a]a este declarat. El a predicat prin fapte, a]a cum spunem uneori c` ^faptele vorbesc mai bine dac>t cuvintele. Predicarea Lui s-a f`cut prin suferin\ele, prin moartea ]i [nvierea Sa. Astfel, pe m`sur` ce Isus [nainta pas cu pas [n lucrarea Sa, calea Sa \inea o

128

Ce spun Scripturile despre spiritism?

predic` bun` acelor [ngeri care odinioar` fuseser` pu]i s` conduc` pe om ]i care ei [n]i]i au c`zut [n loc s` ridice omenirea. Au v`zut exemplificat` [n Isus ascultarea chiar p>n` la moarte ]i r`splata ei [nvierea la existen\` spiritual` de natur` divin`. Acesta a fost marele text al predicii; ]i [nv`\`tura din ea este declarat` de c`tre apostol (1 Petru 3:22), ]i anume, c` Isus este acum mult [n`l\at ]i I s-a dat un nume (titlu) mai presus de orice nume; c` ^st` la dreapta lui Dumnezeu [pozi\ia celei mai [nalte favori], dup` ce S-a [n`l\at la cer ]i }i-a supus [ngerii, st`p>nirile ]i puterile. Ei L-au cunoscut pe Isus [nc` [nainte de a l`sa gloria st`rii cere]ti ca s` devin` om. Ei au ]tiut obiectivul sacrificiului S`u ca om. L-au v`zut ascult`tor p>n` la moarte ]i apoi marea [n`l\are care I s-a dat ca r`splat` (Filipeni 2:9). Ei trebuie s`-]i fi sim\it ad>nc pierderea suferit` prin neascultare, fiind [ndep`rta\i de la comuniune cu Dumnezeu, [ngr`di\i ca nevrednici de libertatea ]i comuniunea ini\ial` cu cei mai cura\i la minte din omenire, ]i propriul lor viitor fiind o tain`. Ne putem doar imagina c` durerea ]i necazul le-au umplut inimile c>nd au comparat cursul neascult`rii ]i rezultatele lui nefericite, cu via\a de ascultare a Domnului ]i cu marile ei rezultate. Ne putem imagina cel pu\in pe unii dintre ei spun>nd: Dac` doar ne-am fi dat seama [nainte, a]a cum ne d`m seama acum, de marea deosebire dintre rezultatele ascult`rii ]i cele ale neascult`rii. Dac` doar ar fi posibil s` avem o alt` [ncercare: cu cuno]tin\a noastr` mai mare, cursul nostru ar fi foarte diferit.

A predicat duhurilor din [nchisoare

129

Ar trebui s` facem o distinc\ie clar` [ntre Satan ]i ace]ti [ngeri. Satan evident a p`c`tuit [mpotriva unei lumini mari, a]a [nc>t [n\elepciunea infinit` nu g`se]te c` mai poate face ceva pentru el ]i nimicirea lui final` este [n mod clar prezis`. Evrei 2:14. Dar oare nu spune Domnul [n Matei 25:41 c` pedeapsa care le a]teapt` pe aceste fiin\e spirituale dec`zute este pedeapsa ve]nic`? Nu: acest verset nu poate fi folosit ca argument [mpotriva speran\ei unei judec`\i a spiritelor legate sau [ntemni\ate; fiindc`, de]i prin for\a [mprejur`rilor ]i a limit`rii lor de la orice alt serviciu ei sunt acum [ngerii mesagerii sau servitorii lui Satan, totu]i este posibil ca ei s` nu continue tot a]a, dac` li se va da posibilitatea s` se [ntoarc` la serviciul lui Dumnezeu ]i s` fie [ngerii lui Dumnezeu. Acest pasaj se refer` la ^iazul de foc sau la nimicirea (Apocalipsa 20:10)* [n care, la sf>r]itul Veacului Milenar, vor fi arunca\i to\i cei care nu vor fi [n armonie cu Dumnezeu. Satan va fi unul dintre cei arunca\i [n nimicire ve]nic`, ]i [mpreun` cu el to\i cei care vor comite nedreptate sau vor g`si pl`cere [n ea to\i care vor fi socoti\i a fi [ngerii sau mesagerii lui, [ngeri spirituali sau oameni. To\i r`uf`c`torii vor fi [ndep`rta\i de la via\`. De la [nceput planul lui Dumnezeu a fost s`-i [ndep`rteze pe ace]tia, ]i numai pe ace]tia. C>nd se spune c` ^DOMNUL nimice]te pe to\i cei r`i, se refer` la cei r`i cu voia, ]i nu la cei doar ne]tiutori, doar gre]it [ndruma\i, orbi\i sau [n]ela\i.
*Vezi ^Ce spun Scripturile despre iad?

130

Ce spun Scripturile despre spiritism?


{NCERCAREA {NGERILOR

Acele ^duhuri care sunt [n [nchisoare, ^acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput ]i care au primit o m`rturie at>t de plin` de for\` dar t`cut` despre misiunea mor\ii ]i [nvierii Domnului nostru Isus, vor avea oare vreodat` ocazia s` profite de acele lec\ii? Vor avea oare vreodat` ocazia s` se c`iasc` de p`catul lor, s` p`r`seasc` serviciul lui Satan ]i s` se [ntoarc` la loialitate fa\` de Dumnezeu? Dac` mai [nainte am crezut c` Scripturile nu spun nimic referitor la acest subiect, ne-am dat seama c` ne-am [n]elat; ]i c>nd Dumnezeu vorbe]te, putem conchide [n mod ra\ional c` are de spus ceva folositor pentru noi. De aceea, s` plec`m urechea ca s` afl`m orice ar considera Tat`l potrivit s` ne comunice. Iuda (versetul 6) ne informeaz` c` pe acei [ngeri care au comis desfr>nare ]i au umblat dup` trup str`in, ^tot a]a, ^[n acela]i fel ca sodomi\ii (versetele 7 ]i 8), Dumnezeu [i \ine sub restric\ie (ca pedeaps` sau sanc\iune) ^pentru [sau p>n` la] judecata zilei celei mari. ^Ziua cea Mare este Ziua Milenar`, ]i omenirea de asemenea a]teapt` aceast` judecat` (krisis proces de judecat`). M`rturia apostolului Petru este [n armonie (2 Pet. 2:4); ]i Sf. Pavel confirm` c` ace]ti [ngeri dec`zu\i ]i [n prezent fiin\e spirituale [ntemni\ate, la fel ca omenirea, vor avea o judecat` sub domnia lui Cristos ]i a Bisericii, ^{mp`r`\ia lui Dumnezeu [n`l\at` [n putere. Vorbind despre faptul c` este nepotrivit ca sfin\ii s` apeleze la tribunale p`m>nte]ti pentru reglementarea dificult`\ilor dintre ei, el spune: ^Nu ]ti\i c` sfin\ii

A predicat duhurilor din [nchisoare

131

vor judeca lumea? Nu ]ti\i c` noi vom judeca pe [ngeri? 1 Corinteni 6:1-4. Cuv>ntul grecesc redat aici ^judeca este krino, av>nd aceea]i r`d`cin` cu krisis, redat prin ^pedeaps` [n Iuda 7, ]i [nseamn` a guverna, a proba a [mp`r\i fiec`rui individ binecuv>nt`ri sau lovituri, potrivit cu ceea ce merit` c>nd este adus la deplina lumin` a adev`rului ]i sub toate binecuv>nt`rile domniei lui Cristos. Astfel se vede c` parte din lucrarea lui Cristos va fi s` st`p>neasc` ]i s` [ndrume at>t pe oamenii p`c`to]i c>t ]i pe [ngerii p`c`to]i ^s` judece lumea, pe oamenii dec`zu\i, acum sub restric\ia mor\ii, din care au fost r`scump`ra\i, ]i de asemenea s` judece pe [ngerii dec`zu\i, spiritele, vii dar sub restric\ie p>n` la judecata sau [ncercarea Marii Zile Milenare, c>nd Biserica sub conducerea Domnului ei va judeca ]i cazul lor, d>ndu-le via\` ve]nic` ]i favoare celor care atunci se vor dovedi vrednici de ea, ]i nimicire ve]nic` celor care sub lumin` ]i ocazie deplin` se vor fi dovedit nevrednici. {n afara acestor referiri la subiect, g`sim referiri frecvente la o lucrare pe care o va face Cristos pentru a supune at>t puterile cere]ti sau spirituale c>t ]i cele umane, dup` ce va fi aleas` Biserica ]i va [ncepe lucrarea de judecare ]i binecuv>ntare. De exemplu, citim (Efeseni 1:10): ^ pentru administrarea plin`t`\ii timpurilor, spre a uni [sub st`p>nirea ]i legea lui Dumnezeu] [n Hristos toate lucrurile care sunt [n ceruri [spirituale] ]i lucrurile care sunt pe p`m>nt [umane]. Apoi: ^C`ci toat` plin`tatea ]i-a

132

Ce spun Scripturile despre spiritism?

g`sit pl`cerea s` locuiasc` [n El, ]i prin El s` [mpace toate lucrurile cu Sine, at>t lucrurile de pe p`m>nt c>t ]i lucrurile din ceruri [[nc`lc`torii p`m>nte]ti ]i spirituali], f`c>nd pace prin s>ngele crucii Lui. Coloseni 1:19, 20. {n Efeseni 3:8-10, ni se arat` c` Dumnezeu a ascuns lungimea ]i l`\imea planului S`u de m>ntuire p>n` [n Veacul Evanghelic, c>nd apostolii au fost [ns`rcina\i s` spun` oamenilor condi\iile [n baza c`rora puteau deveni p`rta]i cu Cristos [n executarea planului iubitor al lui Dumnezeu; ]i inten\ia este ca, [n cele din urm`, toate fiin\ele p`m>ntene ]i cere]ti sau spirituale s` cunoasc`, prin intermediul Bisericii, bog`\ia nem`rginit` care se afl` [n marele dar al lui Dumnezeu Fiul S`u ]i diferitele metode ]i pa]i pe care [n\elepciunea Sa i-a marcat pentru toate creaturile Sale. Cit`m pasajul din traducerea Diaglott: ^Da, mie, cel mai mic dintre to\i sfin\ii, mi-a fost dat` acest` favoare s` vestesc printre neamuri ve]tile bune bog`\ia nem`rginit` a Celui Uns: s` luminez pe to\i [n leg`tur` cu [metoda de] administrarea [sau func\ionarea] acestei taine [plan] care a fost ascuns` de veacuri de c`tre Dumnezeu care a creat toate; pentru ca acum [de acum [nainte] s` fie f`cut` cunoscut` domniilor ]i autorit`\ilor din locurile cere]ti, prin adunare [prin intermediul Bisericii], [n\elepciunea nespus de felurit` a lui Dumnezeu, dup` un plan al veacurilor, pe care l-a f`cut [n Hristos Isus, Domnul nostru. Ar p`rea, a]adar, c` planul generos al lui

A predicat duhurilor din [nchisoare

133

Dumnezeu ]i [n\elepciunea Lui felurit` cuprind ceva de interes pentru [ngeri, ]i de un interes special pentru cei limita\i sau restr>n]i ]i care a]teapt` o [ncercare [n judecata marii Zile Milenare. Ace]tia v`d pe sfin\i ]i caut` s` priveasc` [n lucrurile descoperite lor de Spirit ]i de Cuv>nt; dar [n nici un alt fel nu pot afla despre viitorul lor sau ce preg`tiri au fost f`cute pentru ei [n bog`\ia nem`rginit` ]i [n [n\elepciunea nespus de felurit` a lui Dumnezeu, fiindc`, a]a cum s-a afirmat aici, aceasta trebuie s` fie ^f`cut` cunoscut` ^prin Biseric`. Ace]ti [ngeri condamna\i au [nv`\at mult [ncep>nd de la primele cuvinte ]i predic`; nu numai lec\ia ascult`rii ]i [n`l\`rii Domnului nostru (1 Petru 3:1820; 1 Timotei 3:16), dar ]i a urma]ilor Lui; fiindc` citim c` ^am ajuns o priveli]te pentru lume, pentru [ngeri ]i pentru oameni (1 Cor. 4:9). Priveli]tea ]i [nv`\`tura sunt at>t pentru oameni c>t ]i pentru [ngeri, deoarece at>t [ngerii c>t ]i oamenii vor fi cur>nd judeca\i de Biseric` ]i binecuv>nta\i de ea, dac` vor fi g`si\i ascult`tori ]i vrednici de via\`. C>nd se va da m`rturia, la timpul potrivit, toate lucrurile din cer (starea spiritual`) ]i de pe p`m>nt (cea uman`), se vor [nchina [n fa\a Unsului lui Iehova ]iL vor m`rturisi ca Domnul ]i St`p>nitorul lor; ]i cei care vor refuza s` se supun` autorit`\ii Sale drepte vor fi [ndep`rta\i de la via\` nimici\i ca fiind nevrednici de via\`. Isaia 45:23; Romani 14:11; Fapte 3:23. {ngerii care au p`c`tuit [n zilele lui Noe au avut de atunci [ncoace o experien\` amar`: f`r` [ndoial`

134

Ce spun Scripturile despre spiritism?

moartea ar fi fost de preferat [n multe privin\e. {ndep`rta\i de la leg`tura cu [ngerii buni ]i av>nd tov`r`]ie numai unul cu altul ]i cu Satan, f`r` Dumnezeu ]i f`r` speran\`, trebuie s` fi avut o experien\` cumplit` cu efectele triste ale p`catului, [n vreme ce observ>nd omenirea care moare din cauza p`catului, [i putea face s` presupun` c` moartea va fi [n cele din urm` ]i plata lor. C` aceasta era temerea spiritelor necurate este dovedit de protestul unuia dintre ei pe care Domnul l-a scos afar`: ^Ai venit s` ne pierzi? (Marcu 1:24; Luca 4:34; Matei 8:29). Dar aceasta nu dovede]te c` presupunerile lor erau corecte, precum nu dovede]te a fi corect` nici credin\a milioanelor de cre]tini pretin]i c` nou` zecimi din omenire vor fi chinui\i ve]nic. Faptul este c` Satan, care a [nv`\at pe oameni s` huleasc` astfel caracterul lui Dumnezeu prin denaturarea planului divin, a fost [nv`\`torul ]i mai-marele acestor spirite respinse; ]i [n mod evident el a prezentat [n lumin` fals` planul lui Iehova [n fa\a acestor spirite [ntemni\ate dup` cum o f`cuse ]i fa\` de om. El este tat`l minciunilor. Nu putem uita nici purtarea plin` de respect a [ngerilor dec`zu\i fa\` de Domnul ]i fa\` de apostolii S`i ]i de mesajul pe care l-au dat; [ntr-adev`r cu mult mai respectuoas` dec>t aceea a celei mai stricte secte evreie]ti. {n timp ce ace]tia din urm` []i b`teau joc de El spun>nd: ^Nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif? (Ioan 6:42), spiritele dec`zute au exclamat: ^Tu e]ti Fiul lui Dumnezeu (Marcu 3:11). {n timp ce primii ziceau: ^Are demon ]i este nebun, cei din urm` ziceu:

A predicat duhurilor din [nchisoare

135

^Te ]tiu cine e]ti: Sf>ntul lui Dumnezeu. Marcu 1:24. ^Legiunea care [nnebunise pe gadareni s-a [nchinat [n fa\a lui Cristos, recunosc>ndu-L ca ^Fiul Dumnezeului Celui Prea {nalt. Marcu 5:6, 7. {n timp ce au respectat pe cei adev`ra\i, s-au opus celor fal]i, spun>nd unora care pretindeau c`-i scot afar`: ^Pe Isus {l cunosc ]i pe Pavel [l ]tiu; dar voi, cine sunte\i? Fapte 19:15. At>t evreii c>t ]i neamurile, c>nd trimi]ii lui Dumnezeu au venit la ei cu ve]tile bune ale m>ntuirii, i-au b`tut ]i i-au ucis cu pietre, dar unii dintre ace]ti [ngeri dec`zu\i au p`rut doritori s` r`sp>ndeasc` ve]tile de bucurie. Unul l-a urmat pe apostolul Pavel ]i pe Sila, spun>nd: ^Oamenii ace]tia sunt robii Dumnezeului Celui Prea {nalt ]i ei v` vestesc [vou`, oamenilor, ]i [ngerilor] calea m>ntuirii. Fapte 16:17.
BAZA SPERAN|EI PENTRU {NGERII DEC~ZU|I

Dar acum se ridic` o [ntrebare important`. Scripturile ne arat` c` speran\a oamenilor se centreaz` [n faptul c` s-a dat un pre\ de r`scump`rare pentru p`catul lui Adam; dar care este baza speran\ei pentru ace]ti [ngeri dec`zu\i? Pe ce baz` li se poate acorda o [ncercare cu speran\a vie\ii ve]nice? A murit Domnul Isus pentru ei? Nu a]a ni se spune. Jertfa de r`scump`rare a fost uman`, o jertf` pentru om. ^C`ci negre]it, spune Pavel, ^nu [n ajutorul [ngerilor vine El, ci [n ajutorul semin\ei lui Avraam etc. (Evrei 2:16). Mai mult, [ngerii nu s-au aflat sub condamnarea mor\ii ]i ca

136

Ce spun Scripturile despre spiritism?

atare nu ]i-au pierdut via\a [n nici o m`sur` ]i n-au nevoie de r`scump`rare din moarte. Din cauz` c` sentin\a mor\ii a trecut asupra oamenilor a fost necesar` r`scump`rarea pentru ca s` ne putem rec>]tiga via\a. Acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput n-au fost condamna\i la moarte, ci s` fie restr>n]i ]i limita\i p>n` la ziua judec`\ii, c>nd Dumnezeu va judeca cu dreptate pe oameni ]i pe [ngeri prin Omul pe care L-a r>nduit (Fapte 17:31). De aceea ei []i sufer` pedeapsa lor, la fel cum omul []i sufer` pedeaps` lui, de]i pedepsele sunt de natur` foarte diferit` potrivit ^[n\elepciunii nespus de felurite a lui Dumnezeu. }i totu]i [ngerii dec`zu\i au avut un mare interes fa\` de jertfa Domnului nostru; fiindc`, de]i ei n-au fost r`scump`ra\i, cump`ra\i cu s>ngele pre\ios, a]a cum a fost omul, ]i nici n-au avut nevoie s` fie, nefiind sub condamnarea mor\ii, totu]i speran\a lor se centra [n puterea cu care El a fost r`spl`tit prin [n`l\area la natura divin`, drept urmare a ascult`rii Sale chiar p>n` la moarte. El este acum Domn ]i judec`tor at>t al celor vii c>t ]i al celor mor\i cei mor\i ]i cei afla\i pe calea mor\ii, ]i [ngerii vii, necondamna\i niciodat` la moarte. Romani 14:9. Repet`m, dac` privim corect problema, c` ace]ti [ngeri au fost ispiti\i ]i sedu]i [n mare m`sur` de r`ul din oameni, care devenise foarte mare (Geneza 6:5), putem vedea cum [mp`carea [ndeplinit` pentru om prin s>ngele crucii se putea aplica ]i putea anula at>t vina direct` c>t ]i pe cea indirect`, dac` rezulta din neascultarea unui singur om. A]a c` acum suntem

A predicat duhurilor din [nchisoare

137

asigura\i prin cuvintele apostolului: I-a pl`cut Tat`lui ca ^prin El s` [mpace toate lucrurile [care nu sunt [n armonie] cu Sine, at>t lucrurile de pe p`m>nt [umane] c>t ]i lucrurile din ceruri [[ngere]ti], f`c>nd pace [isp`]ire satisfac\ie] prin s>ngele crucii Lui. Coloseni 1:20. Acestea sunt scrise ^ca s` pute\i [n\elege pe deplin [mpreun` cu to\i sfin\ii, care este l`rgimea, lungimea, ad>ncimea ]i [n`l\imea; ]i s` cunoa]te\i dragostea lui Hristos, care [ntrece orice cuno]tin\`, ]i crez>nd s` v` pute\i bucura cu o bucurie de negr`it. ^O, ad>ncul bog`\iei ]i [n\elepciunii lui Dumnezeu! Efeseni 3:18; Romani 11:33.