Ce Spun Scripturile Despre SPIRITISM

CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE SPIRITISM?
DOVEZI C~ ESTE DEMONISM
Adev`rul despre spiritism a]a cum [l credem noi [nt>mpin` [mpotrivire, ]i aceasta din dou` motive: (1) Majoritatea oamenilor nu au nici o [ncredere [n spiritism, ci ei cred c` manifest`rile ]i dovezile aduse [n sprijinul lui sunt [n]el`ri. (2) Un num`r tot mai mare de oameni sunt dispu]i s` nege existen\a fiin\elor spirituale rele numite demoni, precum ]i a prin\ului demonilor numit [n Scripturi Diavolul ]i Satan. Bine a spus Rev. Adam Clark, doctor [n teologie: ^Satan ]tie bine c` acei care neag` existen\a lui nu se vor teme de puterea ]i de influen\a lui; nu vor veghea [mpotriva uneltirilor ]i a ]iretlicurilor lui; nu se vor ruga lui Dumnezeu pentru eliberare de Cel Rù; nu vor a]tepta ca el s` fie zdrobit sub picioarele lor dac` el nu exist`; ]i, [n consecin\`, ei vor deveni o prad` u]oar` ]i ne[mpotrivitoare pentru vr`jma]ul sufletelor lor. Conduc>nd pe oameni spre necredin\` ]i spre negarea existen\ei lui, el [i las` f`r` ap`rare. Apoi el devine st`p>nul lor deplin, iar ei sunt f`cu\i prizonierii voin\ei sale dup` cum [i place. Este bine ]tiut c` printre cei care fac vreo m`rturisire de credin\` religioas`, cei care neag` existen\a Diavolului sunt cei care se roag` pu\in sau nu se 1
Ce spun Scripturile despre spiritism?
roag` deloc; ]i se pare c` ace]tia sunt tot at>t de nep`s`tori [n privin\a existen\ei lui Dumnezeu cum sunt ]i [n privin\a existen\ei Diavolului. Pentru ei datoria fa\` de Dumnezeu nu intr` [n discu\ie; c`ci aceia care nu se roag`, mai ales [n particular ]i dintre cei care-l neag` pe Diavol n-am v`zut niciodat` pe vreunul s` se roage aceia deci, n-au nici o religie de nici un fel, dec>t o form`, oricare le-ar fi preten\ia pe care o ridic`. Dac` se pune [ntrebarea cum poate dùna spiritismul celor care consider` c` ceea ce se pretinde despre el nu sunt dec>t [n]el`ri ]i fraude, iar adep\ii lui sunt naivi, noi r`spundem c` marea majoritate a adep\ilor lui sunt cei care odat` au negat complet ]i din toat` inima c` ceea ce pretinde spiritismul este adev`rat, consider>ndu-le [n]el`ri. Cei care nu cred deloc [n spiritism sunt adesea cei mai dispu]i s` verifice dac` ceea ce pretinde acesta este adev`rat; ]i c>nd se conving c` multe din preten\iile lui sunt adev`rate ]i multe din manifest`rile lui sunt supranaturale, ace]ti ne[ncrez`tori sunt cei mai predispu]i s` devin` adep\ii lui, [n timp ce, dac` ar fi ]tiut ce este spiritismul, cum ]i prin ce for\` opereaz`, ei ar fi fost [n gard` ]i judecata lor ar fi avut un sprijin ]i o [ndrumare care altfel le lipsesc. Lipsa cuno]tin\ei adev`rate despre spiritism (comunicat` prin Scripturi ]i confirmat` de dovezi incontestabile din afara Scripturilor) [i face pe at>\ia s` cad` prad` acestei [n]el`ri. Este adev`rat, se comit fraude [n numele
Dovezi c` este demonism
spiritismului, dar acestea sunt [n principal [n leg`tur` cu [ncerc`rile de ^materializare. Faptul c` spiriti]tii pot face ]i au f`cut, prin ceva putere sau mijloc, multe lucruri uimitoare care dep`]esc puterea uman`, a fost dovedit cu prisosin\` [n multe cazuri unele dintre ele [n fa\a oamenilor de ]tiin\` total necredincio]i. O putere nev`zut` a c>ntat la tamburine suspendate [n aer, f`r` s` le ating` vreo m>n` omeneasc`, prea sus pentru a putea fi atinse de m>ini omene]ti; au fost ridicate [n aer scaune cu oameni a]eza\i pe ele ]i f`r` nici o leg`tur` cu vreo putere sau mijloc vizibil, mediile pluteau prin aer etc. Au fost dovedite tot mereu probele de batere [n mas`, mi]carea mesei, autografe, scriere pe t`bli\`, spre satisfac\ia sutelor de oameni inteligen\i din diferite p`r\i ale lumii. Spiritismul num`r` printre aderen\ii sì judec`tori, avoca\i, oameni de afaceri ]i multe femei capabile. Ace]ti oameni au verificat preten\iile spiritismului ]i au m`rturisit sincer credin\a lor [n el. }i este ne[n\elept, ca s` nu zicem mai mult, s` z>mbim dispre\uitor consider>ndu-i nechibzui\i sau escroci nechibzui\i dac` au fost numai [n]ela\i prin ]iretlicuri sau iu\eal` de m>n`, escroci dac` de bun` voie ]i cu bun` ]tiin\` []i folosesc timpul ]i influen\a pentru comiterea unor fraude. Scriitorul a fost [nclinat s` fie sceptic [n privin\a diferitelor preten\ii ale spiritismului p>n` c>nd un cre]tin, [n a c`rui m`rturie era [ndrept`\it s` aib` deplin` [ncredere, l-a convins de contrariu. Acest prieten nu credea [n spiritism, dar [ntr-o sear` nimerind [n tov`r`]ia unor spiriti]ti, unul dintre ei
a sugerat: ^Haide\i s` avem o ]edin\`. Grupul prezent a [ncuviin\at, iar prietenul nostru a r`mas din curiozitate. S-au a]ezat la o mas`, ]i-au pus m>inile pe mas` ca de obicei, ]i unul dintre cei prezen\i fiind mediu a [ntrebat: ^Sunt spirite prezente? R`spunsul a fost indicat prin b`tì [n mas` una pentru A, dou` pentru B, trei pentru C etc., d>nd informa\ia c` spiritele erau prezente, dar c` nu vor avea nici o comunciare [n acea sear`. Mediul a [ntrebat: ^De ce? R`spunsul indicat prin b`tì a fost: ^Pentru c` au fost stabilite medii noi [n Statele Unite. Grupul a fost dezam`git, dar a cerut prin mediu s` se comunice un nume al unei persoane celebre care murea [n acea sear`. Cererea a fost satisf`cut` ]i a fost dat un nume al unui demnitar rus, pe care nu ni-l putem aminti acum. Aceasta s-a [nt>mplat [nainte de a se fi instalat cablul transatlantic, ]i prietenul meu, curios s` verifice chestiunea, a urm`rit ziarele ]i [n cele din urm` cu aproape o lun` mai t>rziu (timpul necesar pentru po]ta ruseasc` [n zilele acelea), a v`zut anun\ul mor\ii acelei notoriet`\i ruse chiar cu acel nume. Prietenul nostru a fost convins c` spiritismul nu era chiar o ^p`c`leal` ]i a fost curios s` mai mearg` la o [nt>lnire. C>nd aceasta a avut loc, av>nd [n vedere r`spunsul de la [nt>lnirea precedent`, mediul a [ntrebat: Êste vreun mediu prezent? }i dac` da, c>te? R`spunsul a fost: ^Patru. Mediul l-a rugat pe spirit s` indice care dintre cei prezen\i erau medii, ]i [n timp ce fiecare []i spunea numele, mediul era indicat printr-o b`taie [n mas`, prin ceva mijloc
invizibil. Prietenul nostru a fost unul dintre cei indica\i ]i s-a sim\it chiar m>ndru de onoarea ce i s-a f`cut. Aceasta a avut loc [n Wheeling, statul Virginia de Vest. Cur>nd dup` aceea, acest prieten a venit [n Allegheny, Pennsylvania, ]i a vizitat o m`tu]`, o v`duv`, care locuia aici cu familia ei. Ner`bd`tor s`-]i demonstreze noile puteri conferite ca mediu, el le-a cerut m`tu]ii ]i fiicei ei s` i se al`ture [ntr-o ^]edin\`. Ele au fost surprinse ]i fiica a zis: Êi, e]ti mediu? }i eu sunt mediu prin b`tì [n mas`, fratele meu Harry este mediu prin mi]c`ri ale mesei, iar mama este mediu prin scris ]i trans`. Prietenul nostru nu fusese martor la alte puteri dec>t la cele prin b`tì, ]i s-a ar`tat foarte curios ca m`tu]a lui s`-]i arate puterile ei de mediu, ]i a f`cut-o scriind cu m>na ei semn`tura exact` de pe cecuri a unchiului sù decedat. }i straniu, de asemenea, unchiul scria frumos, dar m`tu]a nu ]tia s` scrie deloc, dec>t atunci c>nd se afla sub aceast` influen\`. Dorind s`-i [ncerce puterile ca mediu vorbitor, cei trei s-au adunat [n jurul unei m`su\e ]i m`tu]a a chemat un spirit ca s` comunice prin ea. R`spunsul dat a fost c` nu va avea loc nici o comunicare pentru c` nu era prezent nici un necredincios pe care s`-l conving`. Ei [ns` au insistat ]i au cerut m`tu]ii s` cheme din nou spiritul. De aceast` dat` r`spunsul a fost c` m>inele ei vor fi ridicate de pe mas` for\at ]i apoi vor c`dea pe mas` cu zgomot. Aceasta a fost ceva surprinz`tor pentru to\i. Evident c` spiritele au fost provocate de st`ruin\a de a fi chemate a doua oar` dup` ce au refuzat. Dar dup` ce au discutat problema
vreo zece minute, prietenul nostru a convins-o pe m`tu]` s` cheme din nou spiritele ca s` vad` ce se va mai [nt>mpla. Ea a fost de acord ]i ca r`spuns m>inele ei au fost ridicate de pe mas` ]i apoi f`cute s` cad` cu un zgomot [ngrozitor, de trei ori la r>nd, rapid, sun>nd ca ]i cum i s-ar fr>nge toate oasele; ]i cu o privire s`lbatic` privind \int` ]i \ip>nd, O! O! O! ea a s`rit de la mas` [ntr-o stare semidelirant`. Acel spirit, oricine a fost el, evident a fost sup`rat ]i a vrut s` se [n\eleag` c` nu era de glumit cu el. Prietenul nostru ne-a informat c` de atunci m`tu]a lui n-a mai avut nimic de-a face cu spiritismul ca mediu ea a fost prevenit` destul ca s` nu mai aib` de-a face cu el. Dar prietenul nostru a fost preocupat s` vad` puterile unui ^mediu prin mi]carea masei, ]i seara c>nd v`rul sù Harry s-a [ntors acas`, el a insistat s`-]i demonstreze puterea de mediu. Harry a [ncuviin\at, ]i printre alte probe a fost ]i urm`toarea: A pus o m`su\` u]oar` [n mijlocul camerei ]i a zis: ^Chem spiritul b`tr>nului nostru c>ine Dash s` vin` [n aceast` mas`. Apoi adres>ndu-se mesei a zis: ^Vino, Dash! Masa s-a balansat pe dou` picioare ]i a mers ]chiop>nd dup` el prin camer`. Aici trebuie s` men\ionez c` prietenul nostru care a fost martor la aceste lucruri nu mai practic` acum nici una din puterile sale ca mediu. El este un cre]tin proeminent ]i locuie]te [n acest ora]; acum opinia lui cu privire la spiritism este aceasta pe care noi ne str`duim s-o prezent`m aici. Spiritismul pretinde c` aceste manifest`ri ]i comunic`ri din partea unor fiin\e inteligente
nev`zute sunt de la fiin\e umane care au trìt c>ndva [n lume, dar care, c>nd doar se p`rea c` au murit, au devenit mai vii, mai inteligente, mai libere ]i [n toate modurile mai capabile ]i mai competente dec>t au fost [nainte. Se pretinde c` scopul acestor manifest`ri este s` dovedeasc` faptul c` mor\ii nu sunt mor\i, ci sunt vii c` nu este nevoie de nici o [nviere a mor\ilor, pentru c` nu exist` mor\i mor\ii fiind mai vii dec>t oric>nd, dup` ce intr` [n ceea ce se nume]te moarte. Nu ne vom opri aici s` ar`t`m c>t de lipsite de armonie cu m`rturia Scripturilor asupra acestui subiect sunt toate acestea, dar vom trimite pe cititor la Cuv>ntul Domnului, amintindu-i c` ^Dac` nu este o [nviere a mor\ilor atunci, [ntr-adev`r, cei care au adormit [n Hristos au pierit. 1 Cor. 15:13, 18; Iov 14:21; Ps. 146:4; Ecl. 9:5, 6. Aici este punctul orbirii. Imediat ce unul care crede [n spiritism este convins c` prin mediu comunic` o inteligen\` nev`zut`, acesta devine foarte interesat. Nimic altceva [n afar` de spiritism nu-i ofer` astfel de dovezi de la sursele invizibile; ]i mul\i sunt nu numai dispu]i, ci chiar ner`bd`tori s` umble prin vedere ]i nu prin credin\`. Fiecare om are prieteni care au murit ]i mii dintre ei sunt curio]i s` comunice cu ace]tia dac` este posibil, ]i s` primeasc` de la ei un mesaj sau un sfat. De aceea, nu este surprinz`tor c`-i g`sim pe oameni at>t de absorbi\i de aceste chestiuni ]i foarte dispu]i s` fie [ndruma\i de c`tre cei pe care ei [i consider` cei mai buni prieteni ]i cei mai competen\i sf`tuitori. Ei viziteaz` un mediu cu scopul de a stabili
leg`tura cu mor\ii. Mediul descrie p`rul, ochii etc., ]i unele particularit`\i mici, cum ar fi o aluni\` sau un deget sau un picior r`nit ori deformat (pe care tat`l sau fiul sau sora sau so\ia le recunoa]te ca apar\in>nd celui iubit care a decedat) ]i d` un mesaj care, chiar dac` este vag sau nedefinit, este interpretat ca s` apar` foarte important. Novicii sunt umplu\i de un fel de bucurie reveren\ioas` amestecat` cu un sentiment umil de inferioritate a condi\iei lor, ]i cu o m>ndrie c` au fost socoti\i vrednici s` primeasc` acele comunic`ri din ^lumea spiritual`, [n timp ce at>\ia oameni buni ]i nobili nu sunt favoriza\i [n acest fel, ci sunt ôrbi fa\` de minunatele fapte ale spiritismului. Sentimentele astfel [ncepute sunt cumva asem`n`toare cu unele genuri de sentimente religioase, ]i imediat ^converti\ii sunt gata s` cread` ]i s` asculte sfatul ]i instruc\iunile celor despre care cred c` sunt mult mai [n\elep\i ]i mai sfin\i dec>t ei, ]i care sunt at>t de ad>nc interesa\i de bun`starea lor actual` ]i etern`, [nc>t sunt gata s` lase bucuriile ]i slujirile cerului pentru a comunica cu ei ]i a-i instrui. Majoritatea oamenilor n-au credin\a cre]tin` adev`rat` zidit` pe temelia Cuv>ntului lui Dumnezeu; ei au dorin\` dup` o via\` viitoare ]i speran\` cu privire la mor\ii lor, mai degrab` dec>t credin\` cu privire la acestea. Ca urmare, mintea lor fiind convins` c` ei au comunicat cu cei de dincolo de morm>nt, totul [n leg`tur` cu via\a viitoare devine mai real ]i mai interesant pentru ei dec>t [nainte. }i mul\i dintre ace]tia, complet [n
necuno]tin\` de sentimentele religioase, []i zic: acum ]tiu ce [nseamn` s` ai credin\` ]i sentiment religios cu privire la viitor, ]i se felicit` c` au primit o mare binecuv>ntare spiritual`. Dar aceasta este numai prima lec\ie, ]i experien\ele relativ [n`l\`toare care au fost men\ionate mai sus sunt legate mai cu seam` de aceast` prim` lec\ie. Experien\ele de mai t>rziu [ns` vor demonstra, dup` cum to\i spiriti]tii vor recunoa]te deschis, c` exist` ^duhuri rele, ^duhuri [n]el`toare, care-i [n]eal` tot mereu, iar mesajele ]i descoperirile, adesea nechibzuite ]i lipsite de sens, conduc treptat pe cùt`tor spre necredin\a [n Biblie ]i [n Creator, [n timp ce dau [nv`\`tur` ]i [nal\` ^duhurile ca fiind unica surs` de cunoa]tere pe l>ng` natur`; ]i astfel este pavat drumul spre lec\ii mai avansate despre âfinit`\ile spirituale, despre âmorul liber etc. Dar dup` prima decep\ie ]i cl`tinare a [ncrederii, explica\ia c` exist` ^duhuri bune ]i duhuri rele este [n general satisf`c`toare ]i s`rmana victim` merge orbe]te mai departe, fiindc` este asigurat` c` are comunicare cu o putere supranatural`. Ca ilustra\ie a acestui fapt men\ion`m cazul unui domn b`tr>n din Pittsburg, un spiritist declarat ]i un ap`r`tor serios al spiritismului. }tim c>te ceva despre povestea lui de la un prieten comun, cum c`, [n timp ce avea o comunicare printr-un mediu, presupusa lui so\ie êvoluat` i-a spus: ^John, sunt perfect fericit` cu excep\ia unui singur lucru, ]i anume din pricina ta. El a r`spuns: Ô, Mary, nu l`sa ca afacerile mele s`-\i tulbure fericirea! Eu sunt
10
relativ fericit ca om [n v>rst` ce sunt ]i m` simt relativ confortabil. Dar r`spunsul a venit: Ô, nu, John, eu ]tiu mai bine. Eu ]tiu c` te sim\i singur, foarte singur, c` [mi sim\i lipsa foarte mult ]i suferi de lipsa multor aten\ii mici, ]i casa ta este relativ trist`. Domnul N. avea deplin` [ncredere [n judecata lui Mary ]i mesajul a avut mare greutate; ]i casa ]i afacerile lui au devenit treptat tot mai nefericite, iar el a devenit treptat nemul\umit; ]i astfel la o ^]edin\` urm`toare a [ntrebat-o pe Mary ce putea face ca s`-i u]ureze ei sarcina ]i s`-i fac` fericirea complet`. Ea a r`spuns s`-]i g`seasc` o partener` potrivit` ]i s` se rec`s`toreasc`. Dar b`tr>nul domn (de ]aptezeci de ani) a obiectat c` chiar dac` ar g`si o partener` potrivit`, aceasta n-ar vrea s`-l ia. Dar la interviuri repetate presupusul spirit al so\iei lui a insistat, ]i g>ndindu-se tot mai mult la aceast` chestiune el a devenit tot mai singur ]i [n cele din urm` i-a cerut lui Mary s` aleag` ea pentru el, deoarece ea avea o judecat` mai bun` [n aceast` privin\` dec>t orice fiin\` p`m>ntean`. Mediul s-a ar`tat a fi foarte indignat la acest r`spuns ]i n-a vrut s`-l comunice imediat. Cu c>t ea obiecta mai mult la darea unui r`spuns, cu at>t mai ner`bd`tor devenea domnul N. s` cunoasc` acel r`spuns, ]i [n sf>r]it mediul a explicat c` spiritul so\iei sale a zis c` domnul N. trebuia s` se c`s`toareasc` cu ea (cu mediul), dar ea era indignat` c` spiritul se g>ndea c` ea s-ar c`s`tori cu un om b`tr>n ca el. Dar cu c>t domnul N. se g>ndea mai mult la problem`, cu at>t era mai [nclinat, a]a cum
11
presupunea el, s` fie condus de spiritul bun al so\iei sale pe cì pl`cute ]i pe c`r`ri de pace, ]i [ndemna pe mediu c` este de datoria oamenilor s` asculte de sfaturile celor mai buni prieteni ai lor din ^lumea spiritual`. {n cele din urm` mediul a consim\it ca [n cazul [n care el [i va l`sa prin document toat` proprietatea pe care o poseda, ea va fi de acord s` urmeze [ndrum`rile spiritului ]i se va c`s`tori cu el. Chestiunea a fost [ndeplinit` legal ]i domnul N. cu so\ia sa mediu ]i cu fiica ei ]i-au propus s` fac` din casa rece ]i trist` ceea ce so\ia-spirit dorise pentru el. A trecut [ns` foarte pu\in timp p>n` c>nd bietul domn a fost foarte bucuros s` p`r`seasc` acea cas` ]i totul, ca s` se elibereze de cele dou` ^diavoli\e, cum ]i-a dat seama mai t>rziu. Dar acest lucru nu i-a mi]cat oare [ncrederea domnului N. [n spiritism? Nicidecum. El a comunicat prin alt mediu cu so\ia sa ]i a fost informat c` un spirit am`gitor a interpretat-o total gre]it ]i c` ea nu-i d`duse un sfat at>t de rù. Cunosc>nd aceste fapte despre istoria lui, c>nd l-am [nt>lnit, la scurt` vreme dup` aceea, i-am spus: ^Domnule N., noi admitem c` spiritismul este sprijinit de fenomene supraomene]ti, dar neg`m c` puterile care comunic` sunt cu adev`rat ceea ce se prezint` a fi. Ele pretind c` sunt prieteni ]i rude care au trìt odat` [n aceast` lume, dar Scripturile ne asigur` de contrariul acestui lucru, c` [n morm>nt nu este nici lucrare, nici cuno]tin\` ]i c` mor\ii nu ]tiu nimic (Ecl. 9:5, 10). Ele declar` c` singura speran\` de via\` viitoare este prin [nvierea din mor\i. Tu ]tii, domnule N., c` orice
12
ar fi aceste puteri care pretind a fi spiritele prietenilor no]tri, m`rturia lor este total nedemn` de [ncredere. Nu po\i crede nici [n cele mai solemne declara\ii ale lor. Sunt ceea ce Scripturile numesc ^duhuri [n]el`toare. Am continuat s`-i d`m, a]a cum suntem pe cale s` d`m [n acest articol, identitatea acestor spirite [n modul cum sunt prezentate [n Scripturi. El a fost de acord [n inima sa c` unele dintre spirite sunt nedemne de [ncredere, sunt ^cu totul rele, dar a pretins c` altele sunt foarte bune, foarte adev`rate, ]i adesea i-au dat sfaturi bune care i-au fost de mare ajutor. Mul\i spiriti]ti, [n special novicii, pretind c` influen\a spiritismului este [n`l\`toare, dar cei care au trecut prin diferitele etape ale experien\ei [n acest a]a-zis sistem religios au g`sit, ]i au declarat public, c` influen\a acestuia este chiar opus` [n`l\`rii este demoralizant`. Metoda de operare este explicat` de The Banner of Light, un ziar spiritist de frunte, ca r`spuns la chestiune, astfel: ^{ntrebare: C>nd un spirit controleaz` m>na unui mediu s` scrie, impresia se face [ntotdeauna prin creier? R`spuns: C>teodat` controlul este ceea ce numim control mecanic, atunci leg`tura dintre bra\ ]i creier este total [ntrerupt`, ]i totu]i manifestarea se face prin ceea ce numim fluide nervoase, din care o anumit` parte este re\inut` [n bra\ pentru scopul ac\iunii. Dar c>nd manifestarea este ceea ce numim manifestare impresional`, atunci este folosit creierul ]i [ntregul sistem nervos.
13
Explic>nd deosebirea [ntre mesmerism ]i control spiritual, alt` revist`, Spiritual Age, spune: ^S` presupunem c` ast`zi te magnetizez, ]i eu, cel care te magnetizez, vorbesc, scriu, ac\ionez prin tine, tu fiind incon]tient acesta este mesmerism. S` presupunem mai departe c` la noapte eu mor ]i c` m>ine sunt spirit, ]i vin ]i te magnetizez, iar apoi vorbesc, scriu ac\ionez prin tine; acesta este spiritism. Valoarea spiritismului pentru lume este astfel rezumat` de binecunoscutul Horace L. Hastings: ^Potrivit teoriei spiriti]tilor, [n jurul nostru se afl` de o sut` de ori mai multe spirite f`r` corp dec>t oameni [n corp. Printre ei se afl` to\i poe\ii, autorii, oratorii, muzicienii ]i inventatorii din veacurile trecute. Ei ]tiu tot ce au ]tiut c>nd erau [n trup ]i au [nv`\at cu mult mai mult de atunci [ncoace; ]i cu puterile lor crescute ]i cu experien\a l`rgit` ei trebuie s` fie [n stare s` fac` ceea ce muritorii n-au f`cut niciodat`. Au acces liber la g>ndirea public` ]i la presa public`, ]i au medii f`r` num`r gata s` le primeasc` comunic`rile, ]i mii ]i mii de persoane curioase care le-au pus [ntreb`ri ]i au dorit s` ob\in` de la ei informa\ii. Au mese ]i t`bli\e ]i peni\e ]i creioane ]i banjo ]i piane ]i dulapuri ]i clopo\ei ]i viori ]i chitare; ]i ce avem noi de ar`tat [n locul acestora? Treaba lor [n aceast` lume este s` instruiasc` pe oameni, s`-i ajute, s`-i fac` mai [n\elep\i ]i mai buni. Ei au vorbit ]i au b`tut [n mas`, au mi]cat masa ]i au zornìt, au c>ntat la vioar` ]i au scris, s-au materializat ]i s-au dematerializat, au intrat [n trans` ]i au f`cut demonstra\ii, ne-au spus
14
multe lucruri pe care le-am ]tiut [nainte, multe lucruri pe care nu le ]tim [nc` ]i multe alte lucruri care nu conteaz` c` nu le-am ]tiut; dar c>nd ajungem la instruire adev`rat`, la informa\ie demn` de [ncredere sau cuno]tin\` folositoare ]i valoroas`, spiritismul este sterp ca ]i Sahara ]i gol ca un dovleac f`r` miez.
CINE SUNT ACESTE SPIRITE CARE PERSONIFIC~ MOR|II?
Avem [n Scripturi cea mai abundent` ]i cea mai clar` m`rturie c` de la cei mor\i nu poate veni nici o comunicare p>n` dup` [nviere. Mai mult, avem m`rturia scriptural` clar` c` (1) nu numai unele, ci toate aceste duhuri sunt ^duhuri rele, ^duhuri mincinoase, ^duhuri [n]el`toare. Scripturile interzic oamenilor s` caute la ace]tia informa\ii ]i ne informeaz` clar c` ace]ti demoni sau ^diavoli sunt ^[ngerii care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput unii dintre [ngerii c`rora le-a fost [ncredin\at` supravegherea omenirii [nainte de potop, pentru a li se permite s` ridice omenirea din p`cat; pentru ca prin e]ecul lor to\i s` [nve\e c` exist` un singur remediu eficient pentru p`cat, ]i anume, acela preg`tit prin Cristos. Ace]ti [ngeri, [n loc s` ridice omenirea, au fost ei [n]i]i ademeni\i la p`cat ]i au folosit incorect puterea dat` lor, de a se materializa [n form` uman` ca s` [nceap` o ras` nou` (Gen. 6:1-6). Urma]ii lor rezulta\i din leg`turi nepermise au fost [nl`tura\i complet prin potop, iar ei au fost restr>n]i de la libertatea de a-]i lua corpuri fizice ]i au fost izola\i
15
de [ngerii sfin\i care ]i-au p`strat starea lor [ngereasc` neschimbat`. Apostolul Petru (2 Petru 2:4) [i men\ioneaz` zic>nd: ^Dumnezeu n-a cru\at pe [ngerii care au p`c`tuit, ci i-a aruncat [n cel mai mare ad>nc de [ntunecime [[n Tartar], p`stra\i pentru judecat`, [n lan\urile [ntunericului. Iuda versetul 6 de asemenea men\ioneaz` aceast` clas`, zic>nd: Êl p`streaz` pentru judecata zilei celei mari, [n lan\uri ve]nice, [n [ntuneric, pe acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput, ci ]i-au p`r`sit locuin\a [starea lor cuvenit`]. S` not`m trei puncte referitoare la ace]ti [ngeri rì. (1) Ei sunt [ntemni\a\i [n Tartar, restr>n]i dar nu distru]i. Cuv>ntul Tartar este redat prin iad numai [n acest pasaj [K. J. ]i B. B. n. e.]. Acesta nu [nseamn` morm>nt, nici Moartea a Doua, simbolizat` prin îazul care arde cu foc ]i pucioas`, ci [nseamn` aerul sau atmosfera p`m>ntului. (2) Ei au unele libert`\i [n aceast` stare de [nchisoare, totu]i [ntr-o privin\` sunt [n lan\uri sau restr>n]i nu le este permis s`-]i exercite puterile la lumin`, fiind ^[n lan\urile [ntunericului. (3) Aceast` restric\ie urma s` continue [n total o perioad` de peste 4000 de ani, p>n` la ^judecata zilei celei mari, marea Zi Milenar`. Putem [n\elege c` deoarece noi suntem acum [n zorile Zilei Milenare ^ziua cea mare [nseamn` c` unele dintre aceste limit`ri [n ceea ce prive]te ^[ntunericul s` fie cur>nd [nl`turate treptat. Dac` este a]a, dac` ^lan\urile [ntunericului trebuie s` fie dezlegate, aceasta va
16
permite acestor spirite rele s` fac` am`giri sau ^puteri mincinoase la lumina zilei (dup` cum [ncearc` s` fac` acum) pentru a [n]ela omenirea mai mult dec>t au f`cut-o de la potop [ncoace. Ace]ti [ngeri dec`zu\i, sau demoni, nu trebuie confunda\i cu Satan, prin\ul demonilor, sau al diavolilor, a c`rui cale rea a [nceput cu mult [nainte care a fost primul ]i un timp [ndelungat singurul du]man al guvern`rii divine, ]i care, fiind creat [nger de grad superior, a cùtat s` se posteze ca rival al Atotputernicului, s` [n]ele ]i s` prind` [n capcan` pe Adam ]i rasa lui ca s` fie servitorii sì; ]i [n mare m`sur` el a reu]it, cel pu\in pentru un timp, dup` cum ]tim cu to\ii. Ca ^dumnezeu al veacului acestuia care ^lucreaz` acum [n fiii neascult`rii, el are [ntr-adev`r o mul\ime de urma]i [n]ela\i ]i [nrobi\i. Natural c` el a apreciat abaterea ^[ngerilor care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput ]i care au fost restr>n]i la potop; ]i ca atare el este numit ]eful lor, ^prin\ul demonilor; ]i ca fiin\` de ordin superior f`r` [ndoial` c` el exercit` o m`sur` de control asupra celorlal\i. Ace]ti [ngeri dec`zu\i, ^demonii, au probabil foarte pu\in interes fa\` de cei care sunt ca ei fiin\ele rele prefer` [ntotdeauna s`-]i bat` joc de cei cura\i ]i evident le face pl`cere s`-i corup` ]i s`-i degradeze. Istoria acestor demoni, a]a cum este redat` [n Scripturi, pare s` arate c` senzualitatea rea care i-a dus la c`dere [nainte de potop [nc` mai continu` [n ei. Ace]tia []i afl` [nc` pl`cerea principal` [n senzualitate ]i degradare; ]i tendin\a general` a influen\ei lor printre oameni este spre
17
rùtate [mpotriva celor cu o dispozi\ie bun` ]i spre desfr>nare a celor peste care c>]tig` control absolut. Noi suntem con]tien\i c` mul\i cre]tini au ajuns la concluzia c` Domnul ]i apostolii s-au [n]elat c>nd au atribuit lucr`rii demonilor purtarea care ast`zi este considerat` [nclina\ie uman`,dezechilibru ]i criz` mental`. Dar to\i trebuie s` admit` c` dac` Domnul nostru ar fi gre]it [n acest subiect, [nv`\`turile Sale ar fi un ghid nesigur [n orice alt subiect. Observa\i personalitatea ]i inteligen\a atribuite acestor demoni [n urm`toarele Scripturi: ^Tu crezi c` Dumnezeu este unul ]i bine faci; dar ]i demonii cred ]i tremur`! (Iacov 2:19). Oare ^cred ]i tremur` [nclina\iile umane? Demonii I-au zis Domnului nostru: ^@Tu e]ti Fiul lui Dumnezeu!# Dar El [i mustra ]i nu-i l`sa s` vorbeasc`, pentru c` ]tiau c` El este Hristosul (Luca 4:41). Altul a zis: ^Pe Isus {l cunosc ]i pe Pavel [l ]tiu; dar voi, cine sunte\i? (Fapte 19:15). Femeia t>n`r` din care Pavel a scos duhul de prezicere ]i de ghicire este o ilustra\ie bun` (Fapte 16:16-19). Poate pretinde cineva c` apostolii au lipsit-o pe femeie de vreun talent sau de vreo putere proprie? Nu trebuie oare recunoscut c` un spirit i-a posedat ]i i-a folosit corpul un spirit rù care nu era potrivit s` fie tolerat [n corpul ei? Mul\i dintre cei ce pretind c` demonii din Scripturi au fost spirite ale unor b`rba\i rì ]i femei rele care au murit, ]i c` acestea sunt ^duhurile [n]el`toare recunoscute de spiriti]ti, au [nc` o dificultate pentru c` [n general ei pretind c` spiritele celor rì care mor merg [n chinurile iadului,
18
a]a cum interpreteaz` ei [n mod gre]it sensul cuvintelor ]eol ]i hades.* Dac` este a]a, cum pot avea ele a]a o libertate? ^Vr`jitoria, ^necroman\ia, ^magia neagr` etc., sunt considerate de c`tre mul\i ca [n]el`ri. Dar c>nd afl`m c` acestea au avut o mare putere asupra egiptenilor ]i c` Dumnezeu a f`cut pentru Israel o prevedere special` [mpotriva lor, suntem satisf`cu\i c` El n-a pus astfel de restric\ii nici [mpotriva a ceea ce este bun, nici [mpotriva a ceea ce n-are existen\`. Instruc\iunea c`tre Israel a fost foarte explicit`: ei nu trebuiau s` aib` nici o comuniune, nici s` pun` [ntreb`ri prin necroman\i (cei care pretind c` vorbesc cu mor\ii, adic` mediile spiritiste), prin vr`jitori sau vr`jitoare, prin cei care au puteri oculte, care fac farmece, sau prin cei care fac minuni prin vr`jitorie ]i incanta\ie. Citi\i cu aten\ie urm`toarele scripturi: Exodul 22:18; Deuteronomul 18:9-12; Leviticul 19:31; 20:6, 27; 2 {mp`ra\i 21:2, 6, 9, 11; 1 Cronici 10:13, 14; Fapte 16:16-18; Galateni 5:19-21; Apocalipsa 21:8; Isaia 8:19, 20; 19:3. Relatarea biblic` despre ^]edin\a de spiritism a [mp`ratului Saul cu vr`jitoarea din Endor, o necromant` sau un mediu spiritist, cum este redat` [n 1 Samuel 28:7-20, este o ilustra\ie a ceea ce se petinde c` se face ast`zi. Cu toate c` legea cu privire la aceste medii era foarte strict` ]i pedeapsa era
*Vezi ^Ce spun Scripturile despre iad?, o bro]ur` [n care sunt citate ]i examinate [n lumina Scripturii ]i a ra\iunii toate textele din Biblie care con\in cuv>ntul iad, [mpreun` cu alte scripturi ]i pilde despre care se presupune c` [nva\` chinul ve]nic.
19
moartea, au fost unii care au fost dispu]i s`-]i ri]te via\a pentru c>]tigurile care puteau fi astfel ob\inute de la oamenii care credeau c` primesc informa\ie supranatural` de la prietenii lor mor\i [ntocmai ca mediile spiritiste de ast`zi. {mp`ratul Saul ]tia bine c` [n Israel erau multe medii de felul acesta, contrar poruncii divine din legea Sa, ]i servitorilor sì evident nu le-a fost greu s-o g`seasc` pe cea din Endor. Saul s-a deghizat pentru [ntrevedere, dar f`r` [ndoial` c` femeia ]ireat` cuno]tea statura impun`toare a lui Saul mai [nalt dec>t orice b`rbat din Israel (1 Samuel 9:2). De aceea ea a avut grij` deosebit` s` se asigure de o promisiune ]i un jur`m>nt de pe buzele lui c` nu i se va [nt>mpla nici un rù pentru acest serviciu. Metodele folosite de spiritele rele prin mediul din Endor erau asem`n`toare cu cele folosite ast`zi. Ele au f`cut s` treac` prin fa\a vederii mentale a mediului asem`narea familiar` a b`tr>nului profet Samuel, purt>nd o mantie lung` cum [i era obiceiul. C>nd ea a descris imaginea mental` (sau âstral`), Saul a recunoscut imediat c` era descrierea lui Samuel; dar Saul n-a v`zut nimic el a ^[n\eles din descriere c` era Samuel. Fiind u]or convins, a]a cum sunt oamenii de obicei [n astfel de [mprejur`ri, Saul nu s-a oprit o clip` s` [ntrebe cum se putea ca Samuel s` arate la fel de b`tr>n ]i de g>rbovit cum fusese [n via\a aceasta, dac` acum era o fiin\` spiritual` ]i o ducea mai bine; nici n-a [ntrebat de ce Samuel purta [n lumea spiritual` aceea]i mantie veche pe care o purtase pe c>nd era fiin\` p`m>ntean`. Saul fusese
20
p`r`sit de Domnul ]i acum era u]or [n]elat de aceste ^duhuri [n]el`toare care l-au personificat pe profet ]i i-au vorbit lui Saul [n numele lui, prin ^mediul lor, vr`jitoarea, necromanta, spiritista. Spiritele dec`zute nu numai c` sunt bine informate cu privire la toate afacerile p`m>ntului, ci ele sunt ]i experte [n [n]elare. R`spunz>ndu-i lui Saul, ele au adoptat manierele ]i stilul, ]i, dup` c>t se poate judeca, chiar ]i sentimentele profetului mort pentru a putea [n]ela c>t mai bine. (Astfel aceste ^duhuri [n]el`toare [ntotdeauna caut` s` imite fa\a, manierele ]i dispozi\ia celor mor\i.) R`spunsul a fost: ^Pentru ce m-ai tulburat f`c>ndu-m` s` m` ridic? Acest r`spuns corespunde cu credin\a evreilor ]i anume c` o persoan` c>nd moare devine incon]tient` [n ^]eol, morm>nt, a]tept>nd [nvierea. (Iov 14:1215, 21; Psalmul 90:3; Eclesiastul 9:5, 6.) Ca atare avem aici imaginea c` Samuel a fost ridicat din morm>nt, ]i nu adus jos din cer; ]i c` odihna sau ^somnul sù lini]tit a fost deranjat sau ^tulburat. Psalmul 13:3; Iov 14:12; Psalmul 90:5; Ioan 11:11, 14. Saul a fost u]or [n]elat s` cread` c` profetul Samuel care refuzase s`-l viziteze ]i s` vorbeasc` cu el pe vremea c>nd era [n via\`, fusese for\at s` comunice cu el prin puterile uimitoare ale vr`jitoarei. (Vezi 1 Samuel 15:26, 35.) {ns`]i m`rturia lui Saul a fost: ^Dumnezeu S-a dep`rtat de la mine, nu mi-a r`spuns nici prin proroci, nici prin vise. 1 Samuel 28:6, 15. Orice persoan` informat` corect va vedea u]or absurditatea presupunerii c` Samuel ar fi avut vreo convorbire cu Saul [n acele [mprejur`ri. (1) Samuel
21
(c>nd trìa) era con]tient c` Dumnezeu [l p`r`sise pe Saul ]i de aceea Samuel n-avea nici un drept s`-i vorbeasc` ]i nici un drept s`-i dea vreo informa\ie pe care Domnul nu voia s` i-o dea. }i Samuel n-ar fi f`cut aceasta. (2) Este cu totul absurd s` presupunem c` un mediu spiritist sub condamnarea Domnului ]i f`r` drept de a locui [n Israel putea s` aib` puterea ca la insisten\a unui [mp`rat rù, pe care Dumnezeu [l p`r`sise, s`-l ^tulbure pe Samuel ]i s`-l ^ridice din ]eol. A fost Samuel jos [n p`m>nt, sau a fost sus [n cer? }i [n oricare din cazuri, a avut vr`jitoarea putere s`-i porunceasc` s` se prezinte [n fa\a [mp`ratului Saul ca s`-i r`spund` la [ntrebare? Sau este oare ra\ional s` presupunem c` orice medii spiritiste au puterea s` ^tulbure ]i ^s` ridice mor\ii sau s` fac` [n orice alt mod s` par` c` mor\ii r`spund la [ntreb`rile speculative ale celor vii? ^Spiritul familiar al vr`jitoarei, care-l personifica pe Samuel, n-a prezis nimic ce Saul s` nu anticipeze. Saul ]tia c` se transmisese prin Cuv>ntul lui Dumnezeu c` [mp`r`\ia va fi luat` de la el ]i de la familia lui, ]i el a cùtat-o pe vr`jitoare din pricina fricii de o]tile filistene a]ezate [n linie de b`taie pentru a doua zi. El nu a]tepta nici o mil` pentru sine ]i pentru familia sa, fiindc` Dumnezeu [i spusese c` David avea s` fie succesorul lui. Prin urmare, el chiar a anticipat declara\ia ^M>ine tu ]i fiii tì ve\i fi [mpreun` cu mine ]i DOMNUL va da tab`ra lui Israel [n m>inele filistenilor, singurul aspect din aceast` poveste care ar indica [n vreo m`sur` o cuno]tin\` supranatural`. Demonii bine informa\i
22
]tiau mult mai bine dec>t Saul puterea pozi\iei ]i armatei filistenilor ]i sl`biciunea pozi\iei ]i armatei lui Saul, ]i c` el [nsu]i era [n panic` ]i punea aceast` [ntrebare vr`jitoarei-mediu pentru c` era tulburat de situa\ie. Oricine este familiar cu luptele din acel timp ]tie: (1) c` o zi de lupt` rezolva situa\ia; (2) c` moartea regelui ]i a casei sale era singurul rezultat logic. Totu]i, ^spiritul familiar a gre]it, pentru c` doi fii ai lui Saul au sc`pat ]i au trìt ani de zile. Cercet`torii chiar neag` c` lupta [n care a murit Saul a avut loc timp de c>teva zile dup` vizita la vr`jitoare. Nu este surprinz`tor c` Satan ]i [ngerii dec`zu\i, tovar`]ii lui la rù, ]tiu mai mult dec>t oamenii despre multe din afacerile vie\ii. S` nu uit`m c` prin natur` ei sunt de un ordin mai [nalt, mai inteligent dec>t oamenii; pentru c` omul a fost f`cut ^cu pu\in mai prejos dec>t [ngerii (Ps. 8:5). Pe l>ng` aceasta, s` ne amintim miile de ani de experien\` a lor, neatin]i de sl`bire ]i moarte, [n compara\ie cu ^via\a scurt` dar plin` de necazuri a omului, ]i aceasta repede scurtat` [n moarte. Ne putem oare mira c` omenirea nu poate face fa\` abilit`\ii acestor ^duhuri rele ]i c` unica noastr` siguran\` st` [n prevederea divin` c` oricine vrea poate refuza s` aib` comunicare cu ace]ti demoni? Cuv>ntul Domnului este: ^{mpotrivi\i-v` Diavolului ]i el va fugi de la voi (Iacov 4:7). ^Fi\i treji ]i veghea\i, pentru c` potrivnicul vostru, Diavolul, d` t>rcoale ca un leu [furios] care r`cne]te ]i caut` pe cine s` [nghit`. {mpotrivi\i-v` lui tari [n credin\`. 1 Petru 5:8, 9. Dar [n timp ce sunt [n stare s` spun` lucruri
23
trecute ]i actuale, aceste inteligen\e rele nu sunt [n stare s` fac` mai mult dec>t s` ghiceasc` viitorul. Aceste ghiceli sunt adesea at>t de abil declarate [nc>t s` satisfac` pe cel care [ntreab`, ]i totu]i s` par` adev`rate dac` rezultatul ar fi opus a]tept`rilor sale. Astfel, fiind consultat de c`tre Cresus, oracolul de la Delfi i-a demonstrat o cuno]tin\` supraomeneasc` despre lucrurile care se [nt>mplau atunci, ]i dup` ce a c`p`tat astfel [ncredere, c>nd a [ntrebat prin mediile lui ^dac` s` conduc` o armat` [mpotriva persanilor, r`spunsul, a]a cum este consemnat de istoricul Herodot, a fost: ^Prin trecerea Halysului, Cresus va distruge o putere mare!. Baz>ndu-se pe aceasta, Cresus a atacat pe persani ]i a fost [nfr>nt. Propria sa putere mare a fost distrus`! Istoria este plin` de astfel de dovezi c` demonii nu cunosc viitorul; ]i Cuv>ntul lui Dumnezeu [i provoac` pe to\i ace]tia, spun>nd: ^@Ap`ra\i-v` cauza#, zice DOMNUL, @ar`ta\i-v` dovezile cele mai tari#, zice {mp`ratul lui Iacov. @S` le arate ]i s` ne spun` ce se va [nt>mpla; s` spun` cele din trecut [lucrurile trecute], cele ce sunt, ca s` le vedem [mplinirea; sau, face\i-ne s` le ]tim pe cele ce vor veni [lucrurile viitoare]. Spune\i-ne ce se va [nt>mpla mai t>rziu, ca s` ]tim c` sunte\i dumnezei#. Isaia 41:21-23. Dar unde era Samuel, profetul, dac` Saul avea s` fie cu el [n ziua urm`toare? Este clar c` locul de [nt>lnire nu avea s` fie cerul, pentru c` Saul cel rù sigur nu era potrivit s` intre acolo (Ioan 3:5); locul de [nt>lnire nu putea fi nici un loc de fl`c`ri ]i chin, pentru c` desigur Samuel nu era [ntr-un astfel de
24
loc. Nu, ^spiritele familiare i-au vorbit lui Saul din punctul de vedere al credin\ei generale din acel timp, [nv`\at` de Samuel ]i de to\i patriarhii ]i profe\ii ]i anume, c` to\i cei care mor, buni ]i rì, la fel, merg [n ]eol, [n morm>nt, starea mor\ii, somnul din care nimic nu-i poate trezi dec>t puterea [nvierii lui Mihail, arhanghelul (Daniel 12:1, 2); dar s-a pretins c` ^spiritul familiar al vr`jitoarei putea trezi mor\ii [nainte de timpul [nvierii ]i aceasta, dup` cum am ar`tat, era o [n]elare, o fraud`, ^spiritul [n]el`tor personific>ndu-l pe cel mort ]i r`spunz>nd [n locul lui Samuel. Despre acest pasaj Charles Wesley a scris: ^Ce prevestesc aceste cuvinte solemne? O raz` de speran\` c>nd via\a se sf>r]e]te? Tu ]i fiii tì sigur ve\i muri, M>ine cu mine v` ve\i odihni; Nu [ntr-o stare dureroas` de iad, Dac` Saul r`m>ne cu Samuel; Nu [ntr-o stare condamnat` de disperare, Dac` iubitul Ionatan acolo va fi. Un lucru remarcabil [n leg`tur` cu manifest`rile acestor [ngeri dec`zu\i sau ^demoni este c` oamenii [n general sunt a]a de u]or [n]ela\i de ei ]i accept` dovezi a]a de slabe [n privin\a celor mor\i, cum n-ar accepta [n privin\a celor vii. Cel care apeleaz` la mediu va accepta o descriere care se potrive]te individului, purt`rii, [mbr`c`mintei ]i [nf`\i]`rii lui cu ani [nainte, ]i va considera sf>nt mesajul presupus a veni de la el, [n timp ce aceea]i persoan` ar fi mult mai atent` [mpotriva unei [n]el`ri din partea unui impostor [n
25
via\` ]i a mesajului sù printr-un servitor. Men\ionarea [n Scripturi a acestor necroman\i, vr`jitoare ]i medii, ne face s` deducem c` de secole spiritele rele cùtau p`rt`]ie cu israeli\ii prin medii. Dar se pare c` ele au obiceiul de a-]i schimba modul de manifestare din c>nd [n c>nd: [ntocmai cum vr`jitoria a [nflorit un timp [n New England ]i [n Ohio ]i [n toat` Europa, apoi a disp`rut ]i a fost urmat` de spiritism, ale c`rui manifest`ri prin b`tì, mi]carea mesei, dau treptat locul altora, clarauzirea ]i materializarea fiind acum str`duin\ele principale; cele din urm` [ns` fiind dificile ]i condi\iile fiind adesea nefavorabile, sunt [nso\ite de ajutorul mediilor ]i de [n]elare. {n zilele Domnului nostru ]i ale Bisercii timpurii metoda de operare a acestor demoni se schimbase cumva fa\` de practicile din zilele lui Saul, ]i nu citim nimic [n Noul Testament despre vr`jitoare, vr`jitori ]i necroman\i, dar citim multe despre persoane posedate de draci obsesie. Se pare c` erau mul\i poseda\i astfel [n Israel: sunt men\ionate multe cazuri [n care Domnul nostru a scos afar` draci; ]i puterea de a-i scoate afar` le-a fost conferit` ]i apostolilor, iar mai t>rziu ]i celor ]aptezeci care au fost trimi]i. Apostolul Pavel a avut ]i a folosit aceea]i putere. Vezi Luca 9:1; 10:1; Fapte 13:8-11; 16:18. Maria Magdalena, ne amintim, fusese posedat` de ]apte demoni (Luca 8:2), ]i fiind eliberat` de st`p>nirea lor, ea a devenit o slujitoare foarte loial`
OBSESIA LA PRIMA VENIRE
26
Domnului. Mai este men\ionat un caz [n care o legiune de spirite puseser` st`p>nire pe un om (Luca 8:30; 4:35, 36, 41). Nu este de mirare c` bietul sù creier, asaltat ]i agitat de o legiune [ntreag` de min\i diferite, era dement. Aceast` tendin\` a spiritelor dec`zute de a se aduna [ntr-o persoan` indic` dorin\a de a-]i exercita puterea dat` lor ini\ial, ]i anume, puterea de a se materializa ca oameni. Lipsi\i de aceast` putere, se pare c` au relativ pu\ine ocazii s` pun` st`p>nire pe fiin\ele umane. Evident c` voin\a uman` trebuie s` consimt` [nainte ca aceste spirite rele s` aib` puterea de a pune st`p>nire pe cineva. Dar c>nd pun st`p>nire, evident c` puterea voin\ei este at>t de slab` [nc>t individul nu se poate [mpotrivi prezen\ei lor ]i atacurilor ulterioare din partea lor chiar dac` ar dori aceasta. Domnul nostru sugereaz` o astfel de stare (Matei 12:43-45), zic>nd c` dup` ce un spirit rù a fost scos afar` ]i inima a fost cur`\at` ]i [mpodobit`, dac` ar fi goal` ar exista totu]i pericolul [ntoarcerii spiritului rù [mpreun` cu altele ca s` pun` din nou st`p>nire pe acel om; de aceea exist` necesitatea ca Cristos s` fie [ntronat [n inim`, dac` vrem s` fim p`stra\i pentru folosul St`p>nului ]i s` fim folosi\i [n serviciul Lui. Se vede c` aceste spirite rele nu au puterea s` se impun`, nici m`car asupra animalelor, dac` nu li se permite [ntr-un fel, fiindc` atunci c>nd ^legiunii i s-a poruncit s` ias` din omul pe care-l posedau, demonii au cerut privilegiul s` posede corpurile unei turme de porci; iar porcii fiind potrivit legii animale necurate pentru evrei ]i ne[ng`duit a fi m>nca\i, Domnul le-a
27
permis s` intre [n ei, f`r` [ndoial` prev`z>nd rezultatele, ]i cu scopul de a ne da o [nv`\`tur`. Acela]i apostol care vorbe]te despre spiritele rele numindu-le ^duhuri [n]el`toare (1 Tim. 4:1; 2 Tes. 2:9; compar` cu Ezec. 13:6; 1 {mp. 22:22, 23), ne spune c` p`g>nii jertfeau acestor demoni (1 Cor. 10:20). }i astfel, [ntr-adev`r, afl`m c` [n diferite p`r\i ale lumii exist` manifest`ri demonice. Printre chinezi aceste puteri demonice sunt recunoscute adesea ]i li se aduc jertfe; de asemenea [n India ]i [n Africa. Printre indienii nord-americani [n starea lor de s`lb`ticie au lucrat [n acela]i mod ca [n alte p`r\i. O ilustra\ie este dat` de Missionary din Brainard [ntr-un ^Raport c`tre Distinsa Societate pentru r`sp>ndirea cuno]tin\elor cre]tine, care explic` dificult`\ile ]i obstacolele ce stau [n calea r`sp>ndirii cre]tinismului printre indieni, pentru care s-a depus str`duin\`, dup` cum urmeaz`: ^Ce mai contribuie la aversiunea lor fa\` de cre]tinism este influen\a pe care powaws (vr`jitorii sau ghicitorii) o au asupra lor. Ace]tia sunt un fel de indivizi care se presupune c` au o putere de a prezice evenimentele viitoare, sau de a vindeca adesea pe bolnavi ]i de a face vr`ji, farmece, sau de a ucide prin preziceri magice. Spiritul lor, [n diferitele lui oper`ri, pare s` fie o imitare satanic` a spiritului profe\iei cu care a fost favorizat` Biserica [n veacurile timpurii. Unii dintre ace]ti prezic`tori sunt dota\i cu acest spirit [n copil`rie, al\ii la v>rsta adult`. Acesta nu pare s` fie dependent de voin\a lor, nici nu pare s` fie ob\inut prin str`duin\ele persoanei care-l are. Ei nu sunt sub
28
influen\a acestui spirit [ntotdeauna la fel, ci acesta vine peste ei din c>nd [n c>nd. Cei care sunt [nzestra\i cu el sunt socoti\i [n mod special favoriza\i. M-am str`duit s` ob\in o anumit` cuno]tin\` despre aceast` invocare magic` a lor, ]i [n acest scop m-am consultat ]i am [ntrebat pe omul men\ionat [n jurnalul meu zilnic, la 9 mai, care, de la convertirea sa la cre]tinism, s-a str`duit s`-mi dea cele mai bune informa\ii posibile asupra acestei chestiuni. Dar pare s` fie a]a o tain` a f`r`delegii [nc>t n-o pot [n\elege bine, ]i adesea nu ]tiu ce idei s` atribui termenilor pe care-i folose]te. Dup` c>te [mi pot da seama, nici el [nsu]i nu are no\iuni clare despre acest lucru, iar acum spiritul lui de ghicire s-a dep`rtat de la el. Au fost ocazii c>nd acest spirit a venit peste el [ntr-un mod special. Apoi a zis c` el era cu totul lumin`, ]i nu numai el [nsu]i era lumin`, ci totul [n jurul lui era lumin`, a]a [nc>t putea s` vad` prin oameni ]i ]tia g>ndurile inimii lor. Aceste âd>ncimi ale Satanei le las pentru al\ii s` le sondeze sau s` se afunde [n ele cum le place, ]i nu pretind c` ]tiu ce idei s` atribui acestor termeni, ]i nu pot presupune ce concep\ie despre lucruri au ace]ti oameni [n astfel de [mprejur`ri c>nd spun c` sunt cu totul lumin`. Dar interpretul meu [mi spune c` a auzit pe unul din ei spun>ndu-i unui indian g>ndurile secrete ale inimii lui, pe care nu i le divulgase niciodat`. C>nd am [n\eles c` le era fric` s` accepte cre]tinismul pentru a nu fi vr`ji\i ]i otr`vi\i, m-am str`duit s` le u]urez mintea de aceast` fric` [ntreb>ndu-i de ce vr`jitorii lor nu m-au vr`jit ]i nu
29
m-au otr`vit pe mine, v`z>nd c` aveau tot at>tea motive s` m` urasc` pe mine fiindc` le predicam ]i doream s` devin` cre]tini, cum aveau s`-i urasc` pe ei [n cazul c` [ntr-adev`r deveneau cre]tini. Pentru a putea avea o dovad` a puterii ]i bun`t`\ii lui Dumnezeu angajat` pentru protec\ia cre]tinilor, m-am aventurat s` provoc pe to\i vr`jitorii lor ]i marile lor puteri s`-mi fac` tot ce-i mai rù mie mai [nt>i, ]i astfel m-am str`duit s` le zdrobesc influen\a. Amintiri din Brainard, paginile 348-351. Sunt trei luni de c>nd New York Sun a publicat relatarea urm`toare, a experien\elor c`pitanului C. E. Denny, agent indian pentru guvernul canadian printre indienii Picioare-Negre. C`pitanul Denny spune: ^La sosirea mea [n teritoriile din nord-vest cu poli\ia c`lare, [n 1874, am fost curios c>t de departe au dus ace]ti ^vraci me]te]ugurile lor ]i de asemenea [n ce constau aceste me]te]uguri. Am auzit de la indieni multe pove]ti despre minuni f`cute de ei, dar a trecut mult p>n` c>nd am avut ocazia s` fiu prezent la una dintre ceremoniile lor. C>nd m-am familiarizat mai bine cu c>teva triburi, mai ales cu Picioare-Negre, am avut multe ]anse s` aflu adev`rul [n privin\a celor auzite despre ei ]i am fost cu adev`rat uimit de cele v`zute cu diferite ocazii. Multe din vindec`rile f`cute de ei nu permiteau nici o jonglerie, omul fiind gol, cu excep\ia unei f>]ii de p>nz` [n jurul ]oldurilor, iar eu st>nd la c>teva picioare distan\` de el. To\i indienii cred [n spiritele lor familiare, care-]i iau tot felul de forme: uneori ca o bufni\`, alteori ca
30
un bizon, castor, vulpe sau alt animal. Acest spirit le d`dea puterea s` fac` minunile pe care le f`ceau ]i to\i credeau cu t`rie [n el. Odat` st`team [ntr-un cort indian cu unul dintre ^vracii indienilor Picioare-Negre. Era noapte ]i [n tab`r` era lini]te. Noaptea era lini]tit` ]i luna str`lucea. Deodat` indianul a [nceput s` c>nte ]i imediat cortul, care era mare, a [nceput s` se mi]te; mi]carea a crescut p>n` la a]a grad [nc>t se cl`tina violent, chiar ridic>ndu-se de la p`m>nt, [nt>i de o parte, apoi de cealalt`, ca ]i cum mai multe m>ini [l ridicau din afar`. Aceasta a durat cam dou` minute, dup` care eu am ie]it [n fug` afar` a]tept>ndu-m` s` g`sesc ceva indieni care-mi jucau o fest`, dar, spre uimirea mea, nu era nici \ipenie de om [n jur; ]i ceea ce m-a nedumerit ]i mai tare a fost s` v`d c` cortul era bine fixat cu \`ru]i [n p`m>nt, fiind imposibil ca orice num`r de oameni s`-l mi]te ]i s`-l refixeze [n \`ru]i [ntr-un timp at>t de scurt. N-am mai intrat [n cort [n noaptea aceea, deoarece chestiunea p`rea, ca s` nu zicem mai mult, nefireasc`. Cu alt` ocazie am vizitat un cort unde se desf`]ura o ]edin\` de ^fumat ritual. {n cort erau cam o duzin` de indieni. Dup` ce ]edin\a s-a terminat, un vas mare de cupru, cam de dou` picioare ad>ncime (1 picior = 30 cm) ]i cam la fel de mare sau pu\in mai mare [n diametru, a fost pus gol pe un foc ce ardea viu [n mijlocul cortului. Vraciul, care era gol, cu excep\ia unei p>nze [n jurul ]oldurilor, c>nta [n acest timp cu voce sc`zut` ûn c>ntec ritual. Dup` pu\in timp vasul s-a [nro]it; i s-a trecut un
31
baston prin m>ner, a fost ridicat ]i a]ezat pe p`m>nt at>t de aproape de mine [nc>t abia suportam c`ldura. C>nd bastonul a fost scos, vraciul a s`rit [n picioare ]i c>nt>ndu-]i c>ntecul a p`]it cu picioarele goale [n vasul [nro]it ]i a dansat cam trei minute [n el, c>nt>nd [n acompaniamentul tobelor indiene. Eu eram at>t de aproape, cum ziceam mai [nainte, [nc>t c`ldura vasului era aproape insuportabil`, ]i eu am urm`rit cu aten\ie ce s-a [nt>mplat ]i am v`zut pe indian dans>nd c>teva minute cu picioarele goale [n vas. C>nd a p`]it afar` din vas nu avea nici o arsur`; dar cum a f`cut aceasta este un mister pentru mine. Lucruri asem`n`toare fac ]i feti]i]tii din India ^sub control; ]i probele date de ^mediile spiritiste ^sub control includ uneori m>nuirea focului, a sticlei [nro]ite etc. cu m>inile goale f`r` a fi leza\i. Dumnezeu a protejat pe cei credincio]i [n mijlocul fl`c`rilor (Dan. 3:19-27), ]i se pare c` El nu [ntotdeauna [l [mpiedic` pe Satan s` foloseasc` astfel de putere. Dr. Ashmore, cu o lung` experien\` ca misionar [n India, spune: ^N-am nici o [ndoial` c` chinezii au comunic`ri directe cu spiritele din alt` lume. Ei niciodat` nu pretind c` acestea sunt spiritele prietenilor lor pleca\i. Ei ajung [ntr-o anumit` stare ]i caut` s` fie poseda\i de aceste spirite. I-am v`zut [n anumite st`ri c>nd invitau spiritele s` vin` ]i s` locuiasc` [n ei. Ochii lor deveneau s`lbatici, tr`s`turile li se str>mbau ]i v`rsau din gur` cuvinte care ziceau c` sunt cuvintele spiritelor. Un num`r vechi din Youths Day Spring con\ine o scrisoare de la un misionar care descrie condi\ia
32
africanilor de pe r>ul Gabon la apropierea mor\ii. El spune: ^{nc`perea era plin` de femei care pl>ngeau jalnic ]i chemau spiritele p`rin\ilor lor, ale altor mor\i ]i ale tuturor celor [n care credeau: Ologo, Njembi, Abambo ]i Miwii, ca s`-l salveze pe om de moarte. Un misionar wesleyan, d-nul White, spune: Êxist` [n Noua Zeeland` o clas` de oameni numi\i Eruku, sau preo\i; ace]ti oameni pretind c` au rela\ii cu spiritele plecate. Nici o parte din omenire n-a fost scutit` de atacurile acestor demoni ]i influen\a lor este [ntotdeauna dùn`toare. India este plin` de aceast` influen\`. At>t de general acceptat` era odat` credin\a [n posesia demonic` [nc>t Biserica RomanoCatolic`, prin preo\ii ei, a practicat [n mod regulat êxorcismul, sau alungarea demonilor. Cea mai timpurie manifestare a spiritelor a fost [n Eden, c>nd Satan, dorind s` ispiteasc` pe mama Eva, l-a folosit sau l-a ^posedat pe ]arpe. Mama Eva a pretins c` ea a fost [n]elat` de denatur`rile ]arpelui. Dumnezeu a admis c` preten\ia ei era adev`rat` ]i l-a condamnat pe ]arpe, care a devenit atunci reprezentarea simbolic` a lui Satan. Ca tat` al minciunilor, a pus st`p>nire pe ]arpe ca s-o [n]ele pe Eva ]i s-o fac` s` conteste porunca lui Dumnezeu, prin asigurarea mincinoas` ^Hot`r>t c` nu ve\i muri, a]a c` [ncep>nd de atunci, chiar dac` ]i-a schimbat metodele ]i mijloacele, toate sunt pentru a [n]ela a orbi min\ile oamenilor, pentru ca lumina bun`t`\ii lui Dumnezeu, a]a cum str`luce]te [n fa\a lui Isus
33
Cristos Domnul nostru, s` nu str`luceasc` peste ei. Mul\umiri fie aduse lui Dumnezeu pentru f`g`duin\a c` la timpul cuvenit {mp`r`\ia lui Dumnezeu va fi stabilit` pe p`m>nt [n m>inile Domnului nostru Isus ]i ale Bisericii Sale, atunci completat` ]i glorificat`, ]i c` una dintre primele lucr`ri ale {mp`r`\iei, preg`titoare pentru ^binecuv>ntarea tuturor familiilor p`m>ntului, va fi s` lege pe }arpele cel Vechi, Diavolul ]i Satan, ca s` nu mai [n]ele neamurile [n mia de ani de domnie a lui Cristos, p>n` c>nd to\i oamenii vor fi adu]i la o cuno]tin\` clar` a adev`rului ]i la o deplin` ocazie de a se folosi de prevederile [ndur`toare ale Noului Leg`m>nt, care se pecetluie]te cu s>ngele pre\ios al lui Crisos v`rsat la Calvar. De]i numele }arpele cel Vechi [l include pe Satan, ^prin\ul demonilor, aici evident este folosit ca un sinonim pentru toate mijloacele ]i puterile p`c`toase care ]i-au avut originea [n el. De aceea include legiunile de ^duhuri rele, ^duhuri familiare, ^duhuri [n]el`toare. Spiritismul, ca influen\` [n]el`toare sub controlul lui Satan, a fost prezis de apostolul Pavel. Dup` ce vorbe]te despre lucrarea lui Satan prin marea apostazie al c`rei centru principal este papalitatea, ômul p`catului, ^taina f`r`delegii*, apostolul [ncheie acest subiect ar`t>nd c` lui Satan, spre sf>r]itul acestui veac, [i va fi acordat` o [ng`duin\` special` s` [n]ele prin metode deosebite
*Vezi Studii [n Scripturi, Vol. II, cap. 9, pag. 267-366.
34
pe to\i aceia care, dup` ce au fost mult favoriza\i cu Cuv>ntul lui Dumnezeu, nu l-au apreciat ]i nu l-au folosit. El spune: ^Din aceast` cauz`, Dumnezeu le trimite o lucrare de r`t`cire [putere mincinoas`], ca s` cread` o minciun` [doctrinar` sau practic`], pentru ca to\i cei care nu au crezut adev`rul, ci au g`sit pl`cere [n nelegiuire, s` fie judeca\i. 2 Tes. 2:11, 12. S` nu fim deloc surprin]i dac` mai t>rziu unele manifest`ri ale puterilor [ntunericului, pref`cute s` apar` ca [ngeri de lumin` ]i progres, vor fi mult mai am`gitoare ]i mai [n]el`toare dec>t orice a fost [ncercat p>n` acum. Facem bine dac` ne amintim cuvintele apostolului: ^C`ci lupta noastr` nu este [mpotriva s>ngelui ]i c`rnii, ci [mpotriva c`peteniilor, [mpotriva domniilor, [mpotriva st`p>nitorilor acestor [ntunecimi, [mpotriva duhurilor rùt`\ii [n locurile cere]ti. Efes. 6:12. {n 1842, cu ]ase ani [nainte ca ^spiritismul modern s` [nceap` s` lucreze, Edward Bickersteth, un slujitor al lui Dumnezeu ]i cercet`tor al Cuv>ntului Sù, scria: ^C>nd m` uit la semnele timpului, la [ndelungata neglijare ]i nefireasca negare a tuturor slujirilor [ngere]ti sau a influen\elor spirituale, precum ]i la prezicerile clare [n privin\a Cristo]ilor mincino]i ]i a prorocilor mincino]i, care vor ar`ta semne ]i minuni p>n` acolo [nc>t dac` ar fi posibil s` [n]ele chiar ]i pe cei ale]i, ]i c>nd oamenii nu vor primi iubirea de adev`r ca s` poat` fi m>ntui\i, ]i de aceea Dumnezeu le trimite o lucrare de r`t`cire pentru ca
35
ei s` cread` o minciun`, nu pot s` nu m` g>ndesc c` exist` o dureroas` perspectiv` a unei retrageri nea]teptate ]i a unei [ntoarceri religioase de la necredin\a ]i credin\a gre]it` actual`, la o credulitate nefireasc` ]i f`r` discern`m>nt. Satan este inspiratorul ]i sus\in`torul oric`rui Anticrist; ]i a]a cum a condus pe cei care au g`sit pl`cere [n eroare mai degrab` dec>t [n adev`r pentru organizarea marelui Anticrist, papalitatea, ^fiara simbolic` din Apocalipsa 13, ]i cum lucreaz` acum ca s` produc` o îcoan` a fiarei protestant`, cu via\`, care va coopera cu principalul Anticrist, tot a]a, [n combina\ie cu acestea vor fi puterile [ntunericului, puterile v`zduhului, duhurile mincinoase ]i [n]el`toare, lucr>nd [ntr-un fel sau [n diferite feluri: spiritismul, ]tiin\a cre]tin`, teosofia, hipnotismul etc. P`rintele Rev. Coppens, M. D. [romano-catolic], profesor la Universitatea Creighton, a \inut recent un discurs despre ^Zona de frontier` a ]tiin\ei, din care extragem cele ce urmeaz` asupra fenomenului spiritismului: ^Ce trebuie s` g>ndim despre natura spiritismului, cu b`tìle, mi]carea meselor, apari\iile duhurilor ]i a]a mai departe? Pot faptele, care nu sunt impostur` ci realit`\i, s` fie explicate prin legile naturii, prin puterile agen\ilor materiali ]i ale oamenilor? Tot ce s-a putut face de c`tre cei mai pricepu\i oameni de ]tiin\`, de c`tre cei mai hot`r>\i materiali]ti, care nu cred nici [n Dumnezeu nici [n demoni, precum ]i de c`tre cei mai con]tiincio]i cre]tini, a servit numai ca s` demonstreze dovada
36
perfect` c` se produc efecte care nu pot fi atribuite mijloacelor naturale, la fel cum nici vorbirea ]i inten\ia nu pot fi atribuite unei buc`\i de lemn. Un principiu al ]tiin\ei arunc` mult` lumin` asupra naturii acestor fenomene, ]i anume, c` fiecare efect trebuie s` aib` o cauz` corespunz`toare. C>nd efectul arat` cuno]tin\` ]i inten\ie, cauza trebuie s` fie inteligent`. Multe din aceste minuni arat` vizibil cuno]tin\` ]i inten\ie, de aceea cauza este desigur inteligent`. O mas` nu poate [n\elege ]i r`spunde la [ntreb`ri; nu se poate mi]ca la cererea unei persoane. Un mediu nu poate vorbi [ntr-o limb` pe care n-a [nv`\at-o, nici nu poate cunoa]te boala secret` a unui pacient de departe, nici nu-i poate prescrie remediile potrivite f`r` s` cunoasc` medicina. De aceea, aceste efecte, c>nd [ntr-adev`r exist`, sunt datorate unor agen\i inteligen\i, al\ii dec>t persoanele de fa\`, ]i ca atare, agen\i invizibili, spirite din alt` lume. Cine sunt ace]ti agen\i? Dumnezeu ]i [ngerii Sì buni nu pot [nf`ptui aceste nenorocite minuni, hrana unei curiozit`\i boln`vicioase, nici nu se pot pune la dispozi\ia unor oameni pio]i ca s` fie expu]i ca maimu\ele pe scen`. Spiritele care sunt f`cute s` apar` la ]edin\e sunt spirite degradate. Spiriti]tii [n]i]i ne spun c` sunt spirite mincinoase. Aceste spirite mincinoase spun c` sunt sufletele celor mor\i, dar cine le poate crede m`rturia, dac` sunt spirite mincinoase cum sunt recunoscute a fi? Aceast` combina\ie de impostur` ]i supersti\ie este pur ]i simplu revenirea [ntr-o hain` modern` a unei [n]el`ri foarte vechi a omenirii, prin joaca cu dorin\ele oamenilor dup`
37
minuni. Mul\i []i imagineaz` c` acestea sunt descoperiri recente, specifice acestui veac de progres. Ei bine, acest spirit de scriere este ]i a fost extensiv practicat de secole [n [ntunecata Chin`, [n timp ce africanii ]i hindu]ii sunt mari adep\i ai rotirii mesei. Este numai revenirea vechii vr`jitorii pe care Simon Magul a parcticat-o pe vremea sf>ntului Petru, care a [nflorit [n Efes [n timp ce sf>ntul Pavel propov`duia Evanghelia acolo. Este chiar mai veche [nc`. Acestea sunt ur>ciuni pentru care Dumnezeu i-a [ns`rcinat pe evreii de pe timpul lui Moise s`-i extermine pe canaani\i ]i pe ceilala\i locuitori ai \`rii promise.
SPIRITISMUL MODERN }I TENDIN|ELE LUI
Preten\ia spiriti]tilor este c` spiritismul este evanghelia nou` care [n cur>nd va revolu\iona lumea din punct de vedere social, religios ]i politic. Dar, dup` cum am v`zut, spiritismul, sub diversele lui ve]minte, \ine [n st`p>nire de mult` vreme lumea ]i a dat roade rele [n orice climat. Sunt aproape cincizeci de ani de c>nd au avut loc [n Rochester, N.Y. (1848) primele manifest`ri prin b`tì ]i mi]c`ri ale mesei, ]i a dat na]tere la ceea ce [n prezent este cunoscut [n Statele Unite ca ^spiritism. A [nceput cu ni]te zgomote ciudate dintr-o ^cas` b>ntuit` ]i prima dat` a r`spuns o feti\` care s-a adresat autorului nev`zut al zgomotelor numindu-l ^B`tr>n` Copit` Despicat`. Acest lucru a avut mare popularitate, ]i judec`tori, doctori, avoca\i, slujitori biserice]ti ]i alte sute de mii de oameni au devenit
38
ne[nt>rziat adep\ii lui, p>n` c>nd prietenii ]i du]manii lui au pretins c` ace]tia num`rau peste zece milioane. Crez>nd [n starea de con]tien\` a mor\ilor, ignor>nd [nv`\`turile Scripturii despre subiectul mor\ii ]i despre interdic\ia de a \ine leg`tura cu ^mediile, ]i [n mod foarte general necrez>nd c` exist` spirite rele, nu este de mirare c` femei ]i b`rba\i inteligen\i, convin]i ]i satisf`cu\i c` [n mijlocul lor se aflau puteri supranaturale care se manifestau prin b`tì u]oare, scrieri pe t`bli\e, r`spunsuri la [ntreb`ri prin medii, clarviziune etc., au crezut c` aceste puteri invizibile care doreau s` converseze cu ei erau ceea ce ele pretindeau prietenii lor deceda\i. Chiar admi\>nd c` prin prestidigita\ie se fac anumite trucuri ]i anumite [n]el`torii pe aceast` linie, nu ne putem mira c` unii oameni inteligen\i cred [n sim\urile lor proprii [n privin\a cazurilor pe care le-au cercetat personal. Drept rezultat, un timp mul\i din poporul lui Dumnezeu au fost [n mare pericol, din cauz` c` au neglijat s` dea aten\ie Cuv>ntului sigur al m`rturiei lui Dumnezeu (Biblia) asupra acestui subiect. {ntr-adev`r, se pare c` la [nceput spiritele care s-au personificat au fost foarte atente la toate referirile lor la Biblie, uneori sf`tuindu-i pe cei religio]i care participau la ]edin\e s` citeasc` mai mult din Biblie, s` se roage mai mult etc. Dar aceasta a fost numai ca s` le potoleasc` suspiciunile ]i temerile ]i s` ajung` mai deplin sub influen\a lor. Treptat [nv`\`turile au devenit tot mai u]oare ]i celui care cùta s` studieze i s-a dat de [n\eles c` pentru lumea neini\iat` Biblia
39
era mai bun` dec>t nimic, dar pentru cei care au ajuns s` aib` leg`tur` direct` cu spiritele, Biblia era nefolositoare ]i mai rù, era un obstacol. Bine a spus un scriitor capabil despre spiritism: Ûn sistem care [ncepe cu lucruri ]i comunic`ri u]oare, inocente, ]i cu trucuri m`runte ]i lipsite de importan\`, dar care sf>r]e]te prin a-i conduce pe adep\ii lui s` se lepede de @St`p>nul care i-a cump`rat# ]i s` resping` Cuv>ntul lui Dumnezeu care este viu ]i r`m>ne pentru totdeauna, dovede]te c` sub toate trucurile lui fantastice poate exista un scop ad>nc; ]i c` viclenia }arpelui cel Vechi, care a fost un mincinos de la [nceput, poate sta la baza acelor comunic`ri m`runte ]i nesemnificative, care, stimul>nd curiozitatea ]i inspir>nd [ncrederea, adoarme suspiciunile sufletelor cinstite dar f`r` discern`m>nt, p>n` c>nd ajung [n la\ul fatal al Du]manului drept`\ii. Ace]ti demoni care personific` mor\ii, v`z>nd c` se deschide o nou` dispensa\ie, au fost promp\i [n a-]i pune [n aplicare cuno]tin\a pe c>t posibil spre prop`]irea cauzei lor, ]i au vestit nestingheri\i c` o nou` dispensa\ie era aproape, iar spiritismul ca [ngerul c`lùzitor care s` introduc` omenirea [n siguran\` [n aceast` dispensa\ie; ]i n-au ezitat s` declare c` noua dispensa\ie [nseamn` ruina total` a ordinii sociale actuale ]i stabilirea spiritismului ca ordine nou`. {n unele cazuri, unde au g>ndit c` le serveau scopurile, n-au ezitat s` declare a doua venire a lui Cristos, ]i cel pu\in cu o ocazie s-a afirmat clar c` Cristos venise a doua oar` ]i s-a dat de [n\eles c`
40
ei erau gata dac` cineva dorea s` comunice cu Cristos printr-un mediu. Mul\i din poporul lui Dumnezeu au fost salva\i din situa\ia de a fi prin]i [n capcana acestui mare rù, prin ceea ce am putea numi sim\ul lor spiritual, prin care au observat c` spiritismul are ceva total diferit de spiritul Domnului nostru ]i de sentimentele Cuv>ntului Sù. Putem foarte bine deduce [ns`, [n virtutea promisiunii Domnului, c` nu este [ng`duit ca vreunul dintre cei pe deplin consacra\i âle]ii s` fie complet prin]i [n curs`. Mat. 24:24. Tendin\a puternic marcat` a spiritismului spre amorul liber a servit spre a-]i pierde [n general reputa\ia printre cei cu un suflet mai curat, care au ajuns la concluzia c`, dac` influen\a mor\ilor este reprezentat` prin unii sus\in`tori vii ai spiritismului, atunci condi\iile sociale dincolo de valea mor\ii trebuie s` fie cu mult mai rele, cu mult mai impure dec>t cele din via\a actual`, [n loc s` fie cu mult mai bune, dup` cum pretind aceste spirite demoni. Am putea da citate voluminoase din scrierile spiritiste, dovedind c` acesta neag` total Biblia ]i c` este [n direct` opozi\ie cu [nv`\`turile ei; c` neag` [ns`]i existen\a lui Dumnezeu, [nv`\>nd doar un principiu bun ]i c` fiecare om este un dumnezeu. Respinge isp`]irea ]i calitatea de Domn a lui Cristos, pretinz>nd c` El a fost un mediu spiritist de un grad mai jos; ]i mai mult, pot fi citate m`rturii din bel]ug din spiriti]ti proeminen\i dovedind c` tendin\ele spiritismului sunt extrem de demoralizante. Ne vom mul\umi cu prezentarea uneia. Iat` m`rturia lui J. F. Whitney, editor la
41
Pathfinder (N. Y.). Fiind de mult` vreme un ap`r`tor ]i sus\in`tor cald ]i onest al spiritismului ]i familiar cu adep\ii lui, m`rturia lui este greu de pus la [ndoial`. El spune: Âcum, dup` o veghere lung` ]i constant`, v`z>nd luni ]i ani la r>nd progresul ]i lucr`rile asupra adep\ilor lui, a credincio]ilor ]i a mediilor lui, suntem obliga\i s` spunem sincer p`rerea noastr`, ]i anume, c` manifest`rile care vin prin mediile recunoscute, care sunt numite medii prin b`tì, prin mi]c`ri ale mesei, prin scriere ]i prin intrare [n trans`, au o influen\` dùn`toare asupra credincio]ilor ]i creaz` discordie ]i confuzie; c` generalitatea acestor [nv`\`turi insufl` idei false, aprob` actele individuale de egoism ]i sprijin` teorii ]i principii care, dac` sunt puse [n practic`, [l degradeaz` pe om ]i-l fac doar cu pu\in mai bun dec>t un animal. Acestea sunt unele dintre roadele spiritismului modern. V`z>nd deci progresul treptat pe care [l face [n cei care cred [n el, [n special [n mediile lui, de la vie\i morale la unele senzuale ]i imorale, submin>nd treptat ]i cu grij` temelia principiilor bune, privim [napoi cu uimire la schimbarea radical` pe care c>teva luni o produc [n indivizi; pentru c` tendin\a lui este s` aprobe ]i s` sprijine fiecare act ]i caracter individual, oric>t de bune sau rele ar putea fi acestea. El [ncheie spun>nd: ^Noi dorim s` facem cunoscut` vocea noastr` de avertizare, ]i dac` pozi\ia noastr` umil`, de conduc`tor al unui ziar public, cunoscuta noastr` sus\inere [anterioar`] a spiritismului, experien\a noastr` ]i rolul evident pe care l-am jucat
42
printre cei care cred [n el, onestitatea ]i curajul cu care am ap`rat acest subiect, dac` acestea vor c>nt`ri ceva [n favoarea noastr`, noi dorim ca opiniile noastre s` fie primite, ]i cei care merg pasiv spre distrugere odat` cu ]uvoiul rapid, s` se opreasc` [nainte de a fi prea t>rziu ]i s` se salveze de influen\a distrug`toare pe care o cauzeaz` aceste manifest`ri. At>t de [ndr`zne\i ]i f`\i] imorali au devenit unii dintre reprezentan\ii proeminen\i ai spiritismului, [n special mediile femei (]i cele mai multe dintre medii sunt femei) [nc>t sim\ul moral al civiliza\iei a fost ]ocat, ]i pentru un timp demonismul sub numele de ^spiritism a stagnat. Acum c` trecutul lui este [n mare m`sur` uitat ]i negat, el revine la via\` dar cumva sub alte aspecte. Noua metod` pare s` foloseasc` mai pu\ine mi]c`ri ale mesei ]i b`tì ]i mai pu\ine medii speciale; pare mai degrab` s` fac` din fiecare adept al lui un mediu, prin folosirea unor instrumente mecanice. {ntr-adev`r, aproape to\i care investigheaz` sunt asigura\i c` ei ar putea fi medii excelente: aceast` flatare este f`r` [ndoial` inten\ionat` s`-i ademeneasc` s` mearg` mai departe, capacitatea de a face ^minuni exercit>nd mare fascina\ie, [n special asupra oamenilor cu talente naturale mediocre. Afirma\ia c` nimeni [n afar` de idio\i nu este at>t de prost sau at>t de ignorant [nc>t s` nu poat` fi folosit ca mediu, este o afirma\ie adev`rat`; ]i oamenii pot deveni medii puternice [n m`sura [n care se supun ^controlului acestor ^duhuri [n]el`toare ]i ^[nv`\`turilor demonilor (vezi 1 Tim. 4:1) ]i sunt ^prin]i [n curs`
43
de Satan cum voie]te el. 2 Tim. 2:26. Termenul ^duhuri [n]el`toare se potrive]te exact cazului. Prin satisfacerea curiozit`\ii ]i prin r`spunsuri la [ntreb`ri, uneori foarte adev`rate, ele [ncep s` c>]tige [ncrederea victimelor ]i [ntr-un mod plauzibil s` fr>ng` puterea voin\ei ]i s`-i fac` sclavi. Apoi [i tiranizeaz` [n cel mai diabolic mod, duc>ndui la excese de tot felul. Dac` con]tiin\a se r`zvr`te]te sau se face o [ncercare de a se elibera din aceast` sclavie, orice re\inere este l`sat` deoparte ]i victimei i se fac repro]uri c` este dec`zut`, o conving c` nu este speran\` pentru ea ]i c` singura pl`cere viitoare trebuie s` fie [n satanism fiind indicate ]i citate [n mod abil Scripturi pentru ca [n aparen\` s` dovedeasc` aceasta. Un astfel de caz a ajuns [n aten\ia scriitorului [n 1895. Un domn care ocazional venea s` asculte predicile a cerut s` i se acorde o [ntrevedere surorii lui pe care urma s-o aduc` din Cleveland. Ea se chinuia, spunea el, sub [n]elarea c` s`v>r]ise un p`cat de neiertat, ]i el spera ca noi s`-i putem elibera mintea de g>ndul care uneori o f`cea ^s`lbatic`. Am consim\it ]i ea a venit. A vorbit destul de ra\ional, dar ne-a asigurat c` acest caz al ei era f`r` speran\`. I-am explicat Scripturile referitoare la ^p`catul care duce la moarte ]i ne-am str`duit s`-i ar`t`m c` ea n-a avut niciodat` destul` lumin` pentru a fi [n aceast` situa\ie, dar n-am putut face nici un progres. Ea a declarat c` fusese odat` [n starea [n care s` poat` fi m>ntuit`, dar acum nu mai era. Ne-a povestit cum a [nt>lnit [n California un om
44
care avea un spirit familiar ]i puteri oculte: la [nceput n-a crezut, dar dup` aceea a devenit conlucr`toare la aceste ^mistere care sem`nau cu vr`jitoria, ]i [n final a fost antrenat`, aduc>ndu-i prejudicii unei prietene dragi. De atunci a pus st`p>nire pe ea remu]carea ]i a fost torturat` ]i uneori [nnebunit`, ]i speran\a a p`r`sit-o pentru totdeauna. {nainte de a pleca de la noi p`rea m>ng>iat` pu\in de ceea ce i-am spus despre mila divin` ]i despre prevederea [mbel]ugat` f`cut` prin marea r`scump`rare pentru to\i dat` la Calvar. Dar am aflat pe urm` c` ]i-a pierdut din nou speran\a ]i a fost dus` la un ospiciu pentru a o [mpiedica s`-]i pun` cap`t zilelor. Nu putea fi l`sat` singur`: [ncerca s` se arunce pe fereastr`, sau [n timp ce mergea lini]tit` pe strad` [ncerca s` se arunce sub vehiculele care treceau, amintindu-ne de cazul men\ionat [n Marcu 9:22. Am regretat de atunci c` [n loc doar s` vorbim cu biata femeie, n-am [ncercat, [n numele Domnului, s` scoatem spiritul rù care evident o poseda; nesco\>ndu-l afar` [ns`, am informat-o ]i am ajutat-o s`-]i foloseasc` puterea voin\ei m`car se [mpotriveasc` demonului. Exist` spirite bune, dup` cum declar` clar Scripturile; ]i ace]ti [ngeri sfin\i sunt [ns`rcina\i cu grija tuturor celor care sunt pe deplin consacra\i Domnului. Ace]tia [ns` nu lucreaz` [n [ntuneric, nici prin ^medii, ]i au ocupa\ii mai bune dec>t s` mi]te masa ]i s` bat` [n ea r`spunsuri la [ntreb`ri absurde ]i s` distreze pe oameni. ^Nu sunt ei oare to\i duhuri slujitoare trimise s` slujeasc` pentru cei care vor
45
mo]teni m>ntuirea? (Evr. 1:14.) Nu exist` nici o autorizare s` se caute sau s` se a]tepte comunic`ri de la ace]ti [ngeri p`zitori sfin\i: voia lui Dumnezeu fiind ca âle]ii Sì s` umble prin credin\` ]i nu prin manifest`ri sau viziuni sau sunete neobi]nuite. {n acest scop El a preg`tit Cuv>ntul Sù ca o magazie de cuno]tin\` din care credincio]ii Sì vor fi aproviziona\i cu ^hran` la timp potrivit; ]i El spune c` aceasta va fi suficient` ^pentru ca omul lui Dumnezeu s` fie des`v>r]it ]i cu totul preg`tit pentru orice lucrare bun`. 2 Tim. 3:17. Mai mult, poate fi stabilit ca un semn sigur al rùlui (care ori [ncol\e]te ori este dezvoltat), ca cineva s` [ncerce s` preia controlul voin\ei ]i min\ii altuia ca [n mesmerism, mediere spiritist`, hipnoz` ]i altele de felul acesta. Domnul respect` individualitatea noastr` ]i apeleaz` la ea, ]i ne cere autocontrol [n armonie cu principiile drept`\ii a]ezate [n Cuv>ntul Sù. Dar spiritismul cere o abandonare a autocontrolului [n favoarea controlului spiritelor. Nici o persoan` cu o pruden\` obi]nuit` n-ar [ndr`zni s`-]i predea altor oameni folosirea ]i controlarea min\ii ]i voin\ei sale, cu at>t mai pu\in puterilor nev`zute care numai pretind a fi bune, mari ]i [n\elepte. Nici un cre]tin care are ]i cea mai mic` doz` de [ncredere [n Biblie ca fiind Cuv>ntul inspirat al lui Dumnezeu nu trebuie s` se supun` acestor influen\e, ca ^mediu sau chiar s` ^[ntrebe [n leg`tur` cu ceea ce Cuv>ntul lui Dumnezeu ne-a dat preveniri at>t de clare c`ci este un mod care conduce de la Dumnezeu ]i de la dreptate spre p`cat
46
]i ruin` intelectual`, moral` ]i fizic`. Unul dintre mecanismele moderne simple pentru a trezi interesul ]i a-i conduce pe oameni s` devin` ^medii, s` fie ^poseda\i ]i ^controla\i mai deplin, este descris [ntr-o scrisoare tocmai primit`, datat` 11 martie 1897, de la o doamn` cre]tin`, o profesoar` din Georgia ]i care este ad>nc interesat` [n studierea planului veacurilor al lui Dumnezeu. Ea ne spune: Âm avut de cur>nd o experien\` cam ciudat` ]i poate ne[n\eleapt`. Fratele so\ului meu este spiritist, cite]te Progressive (?) Thinker ]i este total p`truns de [nv`\`turile lui, ]i c>nd [l vizitez [mi cite]te articole din el ]i [mi cere p`rerea; [n special cele de la persoane care pretind c` au primit mesaje prin medii de la @prieteni mor\i#. Ei bine, eu niciodat` n-am socotit acest lucru @cu totul [n]el`torie# cum fac mul\i, de]i exist` mult` escrocherie legat` de el pentru c` mie mi se pare c` Biblia [nva\` clar c` spiritele au avut ]i vor avea putere de comunicare cu oamenii. I-am spus c` eu cred c` acele comunic`ri vin de la [ngerii dec`zu\i care personific` mor\ii [n scopul [n]el`rii oamenilor ca s` cread` vechea minciun` a lui Satan, @Hot`r>t c` nu ve\i muri#. Dar cum cumnatul meu nu accept` Biblia ca fiind Cuv>ntul lui Dumnezeu, p`rerea mea a [nsemnat foarte pu\in pentru el. So\ia lui (care crede ferm ce se [nva\` [n Zorile) este foarte deranjat` de ceea ce crede el; ]i am>ndoi g`sesc c` diferen\a lor de opinie numai pl`cut` nu este, chiar dac` so\ia lui evit` acest subiect c>t poate de mult, din fidelitate fa\` de adev`r. Cu c>tva timp [n urm`, el a cump`rat un
47
psihograf, un instrument folosit de medii pentru a comunica cu spiritele, dar nu l-a putut folosi. Cu c>teva zile [n urm` mi-a fost pus [n m>ini, ]i de [ndat` ce am aflat c` sunt mediu am hot`r>t s` @cercetez duhurile#. [Aceasta este o folosire gre]it` a Scripturii, dup` cum este ar`tat mai t>rziu Editorul.] Primul lucru care mi s-a spus a fost c` unde locuim noi exist` o min` pre\ioas` de aur: aceasta nu m-a surprins, deoarece ni se spusese c` a fost descoperit un @filon# de-a curmezi]ul acelui loc. A descris exact locul unde trebuia s`pat; spunea c` este numai la ]apte picioare ]i jum`tate ad>ncime. Deci nu era greu de dovedit. Apoi mi-a dat c>teva mesaje din Scriptur`: Coloseni 1:4, 5 ]i 2:4. Am [ntrebat ce se [n\elegea prin @cuvinte [nduplec`toare# ]i mi s-a r`spuns: Bellamy, }tiin\a Cre]tin`, Spiritism, Ingersolism etc. Am [ntrebat cine vorbea ]i mi s-a spus: Epafra. Se pare c` aceasta nu i-a pl`cut cumnatului meu foarte mult ]i a spus c` i-ar pl`cea s` aud` de la cineva pe care-l cunoscuser`m [n trup, astfel c` am [ntrebat dac` unul din ace]tia era prezent ]i mi s-a spus: @Da, Eastman# (un necunoscut pentru mine, dar cumnatul meu ]i so\ia lui, numai ei fiind prezen\i, [l cuno]teau am>ndoi). C>nd a fost [ntrebat ce dore]te s` spun`, ne-a citat din Tit 3:5, spun>nd c` doctrina Zorilor Mileniului este adev`rat` ]i c` averea lui l-a [mpiedicat s` c>]tige premiul chem`rii de sus. Eu, a spus Eastman, n-am fost considerat un foarte bun cre]tin, pentru a fi un membru al Bisericii. {n ziua urm`toare am [ncercat din nou ruleta sau
48
psihograful ]i mi s-a spus c` [mi vorbea o bun` prieten` de-a mea care locuise timp de c>\iva ani la mare distan\` de mine. Ea mi-a cerut s`-i scriu so\ului ei ]i s`-i spun din partea ei c` un anume bìat (d>ndu-i numele) avea o influen\` rea asupra bìatului lor. Mi-a spus c` so\ul meu (care este [n Florida) a fost r`nit ]i este ]chiop, ]i am primit o scrisoare de la el alaltìeri confirm>nd aceasta. A mai spus c` [i pare rù c` n-a dat aten\ie Zorilor a]a cum dorisem eu s`-i dea, c` avea via\` pe planul [ngeresc; mi-a mai spus ]i despre @min`#. Am [ntrebat-o dac` cunoa]te pe cel care pretinde a fi Eastman, ]i ea a spus c` da, c` un spirit [n]el`tor [l personifica ]i c` era mai bine s` nu folosesc mijloacele prin care s` primesc astfel de comunic`ri. Unul pretinz>nd a fi Cefa mi-a citat primul capitol din Daniel. Altul, pretinz>nd c` este tat`l meu, a spus de fapt acela]i lucru. To\i au spus acela]i lucru despre @mina# de aur ]i to\i au pretins a crede [n Cristos ]i c` Zorile sunt un exponent corect al Cuv>ntului lui Dumnezeu, ]i mi-au spus c` nu foloseam cel mai bine unul din @darurile# mele darul de a [nv`\a pe al\ii; c` ar trebui s` [nv`\ at>t public c>t ]i [n particular, dar am fost avertizat` cu 1 Corinteni 3:7 ]i Efeseni 4:2. {n acest scurt timp c>t am experimentat acest instrument mi s-au spus multe lucruri (c>teva din ele nu erau adev`rate), a]a c` mi-ar lua prea mult timp s` vi le spun pe toate; ]i c>teva dintre spirite au pretins c` ar putea s` vindece bolnavi prin mine, dac` doar m-a] [ncrede [n ele. S-au dat multe
49
Scripturi ]i toate foarte potrivite situa\iilor pentru care au fost date; dar Diavolul I-a citat din Scriptur` ]i lui Cristos; ]i acum cred la fel cum am crezut [nainte de a @cerceta duhurile# numai c` nu eram sigur` c` [ngerii dec`zu\i vor admite, chiar cu scopul de a [n]ela, c` Cristos @a venit [n trup#; dar se pare c` acum admit. Probabil c` 1 Ioan 4:1-3 se refer` [n [ntregime la doctrinele oamenilor. Desigur, ar fi posibil pentru cei care vor avea @parte de [nt>ia [nviere# s` vorbeasc` prin astfel de dispozitiv, dar exist` probabilitate ca ei s-o fac`? M-a] bucura s` aflu de la tine [n leg`tur` cu acest subiect. [Acest pasaj se refer` la oameni doctrine printre oameni. Se poate observa aici c` spiritele rele nu numai c` au cuno]tin\` despre evenimentele actuale, ci printr-o anumit` putere adeseori pot aproxima destul de bine ]i viitorul. {ntr-un caz aflat sub observa\ia noastr` au fost prezise dou` mor\i [ntr-un an: unul a murit ]i cel`lalt s-a [mboln`vit grav, dar s-a ref`cut. Satan are [n m>n` o oarecare putere, dar cu limite. Compara\i Evrei 2:14; Psalmul 97:10; 116:15 ]i Iov 2:3-6 Editorul.] Experien\a pe care o am tinde s` confirme [nv`\`tura ta c` aceste comunic`ri sunt de la [ngerii dec`zu\i. Ele nu sunt demne de [ncredere. Putem s` ne d`m seama c` acela care nu are o temelie tare pentru credin\` va fi imposibil @s` stea [n picioare# [n aceste zile de sf>r]it ale Veacului Evanghelic. Iat` o ilustra\ie a metodelor ascunse ale acestor demoni. Asemenea lui Satan ]i a spiritelor rele din zilele Domnului nostru, ele vor m`rturisi pe Cristos
50
]i adev`rul. {n mod asem`n`tor, femeia ^posedat` i-a urm`rit pe Pavel ]i pe Sila c>teva zile spun>nd adev`rul (Fapte 16:16-18): Ôamenii ace]tia sunt robii Dumnezeului Celui Prea {nalt ]i ei v` vestesc calea m>ntuirii. Dar [n privin\a acelei chestiuni, ar putea fi aduse dovezi din bel]ug c` ei ar confirma ]i ar aproba aproape orice doctrin` sau teorie pre\uit` de c`tre persoana care [ntreab` pentru a-i c>]tiga [ncrederea ]i astfel o putere mai deplin` asupra acesteia. {n ceea ce prive]te ^mina aceasta este o momeal` pentru a atrage ]i a men\ine interesul. Este discutabil dac` [ngerii dec`zu\i pot vedea mai ad>nc [n p`m>nt dec>t omul. Desigur c` se poate [nt>mpla s` se g`seasc` aur [n cantit`\i apreciabile [n oricare din filoanele aurifere din Georgia, dar experien\ele minerilor [n general ]i ale sondorilor dup` petrol care au fost ^[ndruma\i de spirite, sau care au folosit ^vergele magice au fost acelea c` la urm` au pierdut banii urm>nd astfel de indica\ii. Presupunerea trebuie s` fie deci c`, dac` ^duhurile [n]el`toare nu [n]eal` prin aceea c` se prezint` ca av>nd cuno]tin\` c>nd de fapt nu au, atunci aceea]i reavoin\` care le conduce ca ^duhuri [n]el`toare pentru a am`gi omenirea spre ruin` moral` ]i mental`, le conduce s` le plac` s` [ndrume spre ruin` financiar`. Duhurile mincinoase, asemenea oamenilor mincino]i, nu trebuie crezute sau s` li se acorde [ncredere sub nici o form`. Privitor la sfatul de â [nv`\a pe al\ii: venind dintr-o astfel de surs`, ar trebui mai degrab` s` ne fac` s` ne temem c` demonii au v`zut la acea sor` o
51
sl`biciune [n direc\ia din care ea ar fi foarte u]or de atacat. Este bine s` tragem dinainte concluzia c` sfatul lor este inten\ionat, direct sau indirect, s` ne fac` rù. }i observa\i viclenia care cùta s` apere [mpotriva suspiciunii, cit>nd texte care s` atrag` aten\ia asupra smereniei! Este adev`rat, oamenii au nevoie de instruire ]i to\i cei care instruiesc sunt ^[nv`\`tori; dar este foarte periculos ca cineva s` se socoteasc` [nv`\`tor. Planul de preferat este, de departe, ca fiecare s` fie elev [n ]coala lui Cristos, marele {nv`\`tor, ]i s` fie gata s` [nve\e de la El pe orice cale, sau s` fie folosit de El ca ajutor pentru a explica altora [nv`\`turile Lui. To\i cei care [nva\` ceva de la Domnul trebuie s` spun` ]i altora, nu ca propria lor [n\elepciune ]i [nv`\`tur`, ci a Domnului, iar ei fiind numai canale care bucuros [nm>neaz` apa vie\ii ]i altora. Nu este de mirare c` Spiritul sf>nt ne previne: ^Fra\ii mei, s` nu fi\i mul\i [nv`\`tori, c`ci ]ti\i c` vom primi o judecat` mai aspr` [sau o [ncercare mai sever`]. Iacov 3:1. Ideea de a [nv`\a pe al\ii este str>ns asociat` cu ideea de [n\elepciune superioar`; ]i de la [nceput aceasta a fost momeala lui Satan. Promisiunea f`cut` de el mamei Eva ca r`splat` a neascult`rii a fost: ^Ve\i fi ca ni]te dumnezei [[n\elep\i, asemenea lui Dumnezeu]. }i ispita a constat [n aceea c` ea a [n\eles din argumentele lui c` fructul oprit era de dorit ^ca s-o fac` [n\eleapt`. Dar, vai, [n\elepciunea pe care o d` Satan este foarte de nedorit. Ea este ^(1) p`m>nteasc`, (2) sufleteasc`, (3) demonic`: dup` cum mul\i au descoperit prea t>rziu. Dar dimpotriv`,
52
^[n\elepciunea de sus este mai [nt>i curat`, apoi (2) pa]nic`, (3) bl>nd`, (4) u]or de [nduplecat, (5) plin` de [ndurare ]i de roade bune, (6) f`r` p`rtinire, nef`\arnic` (Iacov 3:15-17). Nu este de mirare c` apostolul inspirat a spus: ^Dar m` tem ca nu cumva, dup` cum ]arpele a am`git pe Eva cu viclenia lui, tot a]a ]i g>ndurile voastre s` nu se strice de la simplitatea ]i cur`\ia fa\` de Hristos (2 Cor. 11:3). S` nu pierdem deci nici o ocazie de a spune ^ve]tile bune de mare bucurie dar s` ne pierdem pe noi [n]ine din vedere ca [nv`\`tori ]i s` raport`m totul, ca fra\i ]i peregrini, la cuvintele ]i exemplul marelui {nv`\`tor ]i a celor doisprezece apostoli inspira\i pe care El i-a numit ca instructorii no]tri, [nv`\`torii no]tri. Am mai sf`tuit-o pe sor` c` era foarte ne[n\elept s` nu asculte de instruc\iunile divine (Isa. 8:19, 20) av>nd de-a face cu aceste ^duhuri [n]el`toare. Nu acestea sunt duhurile pe care trebuie s` le ^cercet`m ^dac` sunt de la Dumnezeu, pentru c` Dumnezeu ne-a prevenit deja c` ele nu sunt de la El, ci sunt ^duhuri rele. La fel am putea folosi cuvintele apostolului ca o scuz` pentru a [ncerca toate felurile de bùturi alcoolice ca s` vedem dac` putem g`si una care s` nu ne [mbete. Aceste spirite rele, ^familiare pretind c` sunt numeroase, o ^legiune care st`p>nesc un om: ele nu vor cere mai mult dec>t ca omul s` le ^cerceteze pe toate. O cercetare corect` sau o ^[ncercare este tocmai ceea ce vor cere ele, ]i mai devreme sau mai t>rziu vor reu]i s` [nrobeasc` pe cei mai mul\i dintre cei care le [ncearc`. {n textul care spune: ^Preaiubi\ilor, s` nu da\i
53
crezare oric`rui duh, ci s` cerceta\i duhurile, dac` sunt de la Dumnezeu (1 Ioan 4:1-6), cuv>ntul duhuri este folosit [n sensul [nv`\`turii sau doctrinei ]i nu are nici o leg`tur` cu fiin\ele spirituale. Acest lucru este ar`tat de versetele urm`toare, care declar` c` noi trebuie s` ^cercet`m sau s` discernem [ntre ^duhul adev`rului ]i duhul r`t`cirii. }i acest lucru poate fi f`cut repede, pentru c` toate doctrinele false direct sau indirect neag` c` ^Hristos a murit pentru p`catele noastre, c` Ômul Hristos Isus S-a dat pe Sine {nsu]i ca pre\ de r`scump`rare pentru to\i. Desigur c` noi nu trebuie s` ne a]tept`m ca Domnul, sau al\ii care sunt [n armonie cu El, s` foloseasc` metodele pe care le folosesc ^duhurile [n]el`toare ]i pe care Dumnezeu [n Cuv>ntul Sù le-a condamnat ]i le-a interzis. A face [n felul acesta ar expune poporul lui Dumnezeu la toate âm`girile celui rù. Sora ne-a trimis o reclam` pentru psihograf care spune: ^Vrei s` cercetezi spiritismul? Vrei s` dezvol\i calitatea de mediu? Dore]ti s` prime]ti comunic`ri? Psihograful este un ajutor nepre\uit. Mul\i care n-au fost con]tien\i de darul lor de mediu, dup` c>teva ]edin\e au putut primi mesaje [nc>nt`toare. Mul\i care au [nceput prin a-l folosi ca pe o juc`rie amuzant`, au g`sit c` inteligen\a care de\ine controlul ]tie mai mult dec>t ei ]i s-au convertit la spiritism. Astfel se folose]te Satan de credin\a comun` tuturor denomina\iilor de cre]tini precum ]i lumii p`g>ne, c` mor\ii nu sunt mor\i ci sunt [ngeri plutind
54
[n jurul nostru; ]i ce poate fi mai bine calculat pentru a-i ^seduce dec>t o asemenea juc`rie? Cu aceea]i trimitere po]tal` au venit exemplare din The Progressive Thinker, un organ spiritist de tipul cel mai proeminent. Le-am examinat [n vederea unor idei pentru aceast` scriere, ]i spre surprinderea noastr` am aflat c` un num`r din articolele de fond recuno]teau f`r` rezerve c` marea majoritate a spiritelor care comunic` sunt spirite rele, care caut` s` influen\eze fiin\ele umane pentru a produce ruina lor, ]i dac` este posibil s` pun` st`p>nire pe ele pentru a-i [nnebuni. Publica\ia spunea despre comunic`ri scrise l`sate [ntr-o camer` cu semn`tura ^Belzebul ]i ^Diavolul. {ntr-o coloan` sub titlul Ûn studiu critic asupra obsesiei, era o relatare despre o s`rman` femeie care era at>t de asaltat` de spiritele rele [nc>t a fost trimis` la un ospiciu, ]i care [n cele din urm` a sc`pat de chinuirile din partea lor, ]i se d`dea declara\ia ei: ^M-am rugat pentru [nl`turarea lor. {ntrebat`, ^Cui te-ai rugat? r`spunsul ei a fost: ^Dumnezeului ve]nic. Numai El poate r`spunde la rug`ciune. }i totu]i [n alt` coloan` numele lui Dumnezeu este hulit, sub titlul ^Petru ]i Pavel, de unde cit`m aceste cuvinte: ^Moise, despre care de]i se spune c` era [nv`\at [n toat` iscusin\a egiptean`, a fost cel mai josnic dintre oameni, pentru c` el ]i-a luat [n mod eronat ca Dumnezeu al lui pe Iehova, un spirit al unui egiptean mort dezam`git, candidat la o func\ie lucrativ` sau religioas`. {n acela]i num`r (3 aprilie 1897), sub titlul ^G>nduri care ilustreaz` statutul spiritismului ]i
55
pericolele care asalteaz` pe cùt`torul sincer, de Charles Dawbran, avem o not` despre o carte a unui cleric englez intitulat` ^Marele secret sau taina modern` a spiritismului. Prezent>ndu-l pe autor, articolul spune: Êxperien\ele lui au [nceput odat` cu dezvoltarea so\iei sale ca mediu prin scriere, prin care, din c>nd [n c>nd, el primea probe care desf`tau inima [nchin`torului acestui fenomen. De asemenea se pare c` el a f`cut cuno]tin\` cu aproape fiecare mediu public care fusese c>ndva mare preot sau preoteas` a ocultismului, pentru vrednicii cet`\eni ai Londrei. }i se pare c` a fost un oaspete bineprimit [n casele ]i la ]edin\ele fiec`rui cùt`tor distins sau credincios dezvoltat, din acel ora] [n timpul celor patruzeci de ani [n care a scris. {n cercet`rile sale el a inclus ]i hipnotismul, ]i a avut succes at>t ca operator c>t ]i ca subiect. A intrat pu\in chiar ]i [n @magia neagr`#, suficient cel pu\in pentru a demonstra temuta-i realitate. Astfel c` avem [n acest autor un om neobi]nuit de calificat s` se ocupe [n mod inteligent de subiect. Faptul c` el este acum ]i a fost aproape [n to\i ace]ti ani adept credincios este evident, pentru c` relateaz` [nt>mpl`ri ]i dovezi care ar fi conving`toare pentru orice minte inteligent` ]i f`r` prejudecat`. Dar necazul lui a fost acela al oric`rui cùt`tor cu experien\`. Nu numai c` a fost martor la multe fenomene care puteau fi explicate ca dator>ndu-se puterilor normale ]i anormale ale muritorilor, dar acolo unde a ac\ionat o @stafie# evident`, gre]elile ]i uneori o [n]el`torie evident`
56
i-au tulburat sufletul sù eclesiastic. Astfel avem pu\in [n afar` de experien\ele amestecate ale unui cùt`tor cu o inteligen\` medie. Spiriti]tii pretind c` un bob de gr>u la o bani\` de pleav` este o compensare abundent` pentru truda ]i necazul multor ani de a]eptare a @iubitelor spirite#. }i poate pentru unele min\i este. Dar pentru altele au existat [ntotdeauna [ncerc`ri sus\inute de a cre]te recolta de adev`r. }i prin aceasta devin interesante experien\ele acestui cleric pentru fiecare iubitor al adev`rului din [ntreaga lume. Dup` cum am v`zut, el a avut multe experien\e at>t [n ]edin\ele publice c>t ]i [n cele private, dar drumul sù spre progres p`rea a fi blocat. A fost la fel de expus la imperfec\iunile obi]nuite ale comunic`rii spirituale dup` mul\i ani de cùtare ca ]i [n primele ]edin\e cu so\ia sa ]i cu c>\iva prieteni ale]i. A]a c` s-a ridicat [ntrebarea: @Este posibil progresul?# }i pentru a rezolva aceasta a [ncercat un experiment care-l inspir` pe cel care scrie acum s` atrag` aten\ia asupra c`r\ii acestui om. Pentru c`, dup` cum am v`zut, restul a fost ceea ce aproape fiecare poate sus\ine ]i poate spune @]i eu#. El a hot`r>t s` caute leg`turi spirituale de la planul cel mai [nalt posibil p>n` la cel muritor, astfel [nc>t dac` este adev`rat` maxima @cei de acela]i fel se atrag#, el s` poat` atrage pe cei mai de sus ]i respinge pe cei care vin din nev`zut pentru a nec`ji ]i a dezorienta pe muritorii osteni\i. El a dedicat o cas` acestui scop. Nu numai c` acolo existau camere pentru a fi folosite de medii ]i de cercurile de [ncep`tori sau de
57
avansa\i, dar a fost preg`tit` ]i o capel` unde chiar el conducea un serviciu religios de dou` ori pe s`pt`m>n`, ]i la [ncheierea acestui serviciu credinco]ii prezen\i \ineau o ]edin\` special`. Ambian\a era foarte solemn`. Atitudinea neserioas` era cu totul absent`. Spiritele promiseser` rezultate mari. Aceste adun`ri au continuat uneori timp de mai bine de un an ]i alteori timp de c>teva luni. Dar n-a fost [mplinit` nici o promisiune. Rug`ciunile c`tre Dumnezeu pentru lumin` ]i adev`r s-au dovedit a nu fi mai eficiente dec>t ve]nicul @Mai aproape, Doamne, c`tre Tine# de la obi]nuita ]edin\` public`, cu mul\imea ei amestecat`. A]a c` bietul nostru cleric are singurul lui bob de gr>u dup` patruzeci de ani de [ncercare sincer` de a produce cel pu\in o halb`. El se \ine de acel atom de adev`r cu tot sufletul lui, dar serioasa lui [ncercare de a progresa s-a dovedit o nereu]it` de o via\`, de]i aparent toate condi\iile erau favorabile pentru succes. Deoarece aceasta este experien\a a mii de oameni odat` zelo]i, care au devenit adep\i @t`cu\i# din aceea]i cauz`, am putea foarte bine [ntreba: Este spiritismul modern fixat ]i stabilit asemenea sistemelor teologice din trecut ]i din prezent? Nu este nici o speran\` de a rezolva problemele lui, [nving>nd barierele lui ]i ajung>nd la o maturitate mai mare de aceast` parte a liniei vie\ii? Trebuie cùt`torul onest ]i convins s` se descurajeze imediat, aproape [n mod normal? Preten\ia spiriti]tilor c` spiritele bune comunic` cu oamenii buni, iar spiritele rele cu oamenii rì []i
58
dovede]te astfel netemeinicia. Ar putea fi adus` oare o m`rturie mai tare ca dovad` c` toate comunic`rile cu spiritele sunt de la spirite rele ]i sunt cu totul nevrednice de [ncredere? Scriitorul, mai departe [n acela]i ziar spiritist, d` urm`toarea relatare despre experien\ele unui âdept pentru care el garanteaz`: ^Timp de dou`zeci de ani el fusese credincios convingerilor sale, str`duindu-se s` reduc` orice crez la o baz` de fapte concrete. Sensibilitatea lui permitea o abordare spiritual`, ]i uneori cerurile p`reau c` se deschid ca s` verse binecuv>nt`ri peste sufletul sù. Dar du]manii veneau la fel de repede ca prietenii ori de c>te ori u]a era [ntredeschis`, astfel [nc>t, [n cea mai mare parte, siguran\a l-a obligat s` evite experien\a personal` a [ntoarcerii spiritului. Mintea activ` ofer` un sprijin insuficient pentru orice spirit, astfel c` el a acceptat o func\ie public` ]i a trudit cu zel pentru bun`starea public`. Dar din c>nd [n c>nd experien\ele reap`reau ]i p`rea c` b`t`lia trebuia dus` tot mereu. El n-a reu]it s` g`seasc` o cauz` direct` care s` justifice prezen\a du]manilor sì. Dar se p`rea c` ei aveau anumite puncte de [nt>lnire. De exemplu, rareori putea s` viziteze o bibliotec` public` pentru a alege o carte c>nd nu era urm`rit ]i s>c>it ore [ntregi de fiin\e @invizibile#, care cùtau s`-l st`p>neasc`. Este adev`rat, fiecare b`t`lie, c>nd era c>]tigat`, era de obicei urmat` de o reuniune scurt` ]i fericit` cu [ngerii prieteni, dar sim\ul pericolului l-a f`cut cu at>t mai s>rguincios s` [nchid` u]a oric`rei [ntoarceri a spiritelor. Metoda lui de a respinge influen\a a fost de a-]i fixa hot`r>t mintea
59
asupra unei probleme de interes din afacerile lui zilnice. }i aceasta s-a dovedit mai devreme sau mai t>rziu a avea succes de fiecare dat`. Orice [ncercare de a primi ajutor din partea spiritual` a vie\ii p`rea numai s` dea mai mult` putere du]manului. Acest om evident a progresat [n spiritism a]a [nc>t a devenit un ^mediu clarauzitor. Presupusele spirite bune sau ^prieteni [ngeri care [l vizitau uneori nu erau dec>t acelea]i spirite rele denumite de scriitor ^du]mani; dar ele s-au transformat pentru mintea sa prin aceea c` au luat o atitudine opus` c>nd au v`zut c` se desprindea de influen\a lor, pentru a-l [mpiedica s` le abandoneze cu totul ]i [n speran\a c` [n scurt timp vor ob\ine o astfel de influen\` asupra lui [nc>t [i va fi imposibil s` scape. Din acela]i ziar, sub titlul ^{nt>mpl`ri cu sfaturi bune, dup` ce d` dou` cazuri de alienare mintal` accentuat`, rezultatul direct al ^controlului spiritelor, g`sim urm`torul sfat: ^Lec\ia pe care o voi scoate este urm`toarea: Nu sta\i niciodat` singuri dac` exist` ]i cea mai mic` probabilitate ca vreun control din afar` s` v` biruie judecata. Chiar dac` inten\iile lui ar putea fi bune, ca ]i [n cazul domnului B., totu]i experien\a lui este insuficient` [n ceea ce prive]te folosirea mediilor ]i ac\iunile acestui control pot deveni foarte nechibzuite. Nu permite\i niciodat` unui control s` v` determine s` face\i ceea ce judecata voastr` nu poate aproba, indiferent sub ce promisiune. Numai controlul cu inten\ii rele poate recurge la astfel de m`suri.
60
Aceste cazuri ne duc cu g>ndul la faptul c` f`r` [ndoial` sunt [nc` mul\i al\ii [n ospicii, care sunt pur ]i simplu victime ale posesiunii. A] putea cita [nc` un caz, [n care unei femei tinere, [n timpul primei ei perioade de privare de libertate, i s-a dat cloroform ]i un alt tratament care i-a sl`bit organismul [n a]a m`sur` [nc>t un spirit degradat a pus st`p>nire pe organismul ei, ]i limbajul pe care acest spirit a f`cut-o pe fata care [nainte era moral` s`-l foloseasc` a fost deplorabil. {n aceste condi\ii ea a fost [ncredin\at` ospiciului unde se afl` [n prezent, ]i dup` ultimele rapoarte, uneori este [n stare s`-]i controleze corpul, ]i desigur c` [n acele perioade ea este socotit` @ra\ional`# de c`tre autorit`\i. To\i spiriti]tii s` se asigure s` previn` persoanele care [ncep investigarea singure s` fie foarte atente ]i s` fac` o practic` regulat` din a raporta, pentru ca aceia cu experien\` s` ]tie ce se [nt>mpl` ]i s` dea sfaturi [n consecin\`. Mai mult, s` ne obi]nuim s` examin`m toate cazurile de a]a-zis` @alienare mental`# [nainte de a fi trimise la ospiciu; poate este un caz asemenea celui amintit. Spiritismul este cu adev`rat o ^putere mincinoas` o ênergie de la Satan, c>nd cu toate aceste dovezi [n fa\a lor oamenii se [ntorc la el tot mereu, chiar ]i dup` ce au fost prejudicia\i a]a cum se [ntorc fluturii de var` noaptea dup` ce odat` au fost p>rli\i de str`lucirea ucig`toare care-i fascineaz`. Este un [ntuneric dens ast`zi [n lume [n privin\a adev`rului divin; ]i oamenii cuget`tori, c>nd se trezesc din amor\eala care le-a \inut insensibile
61
at>ta timp facult`\ile de g>ndire [n ceea ce prive]te religia, strig` dup` ^Lumin`, mai mult` Lumin`; ]i dac` nu primesc adev`rata lumin` a cuno]tin\ei lui Dumnezeu (care str`luce]te doar pentru credinciosul [n r`scump`rare onest ]i consacrat), ei sunt gata pentru luminile false cu care ^dumnezeul veacului acesta, Satan, caut` s`-i prind` [n curs` pe to\i Critica Radical` altfel numit` Agnosticism, sau Spiritismul, sau }tiin\a Cre]tin` sau Teosofia. Acestea, dac` ar fi posibil, ar [n]ela chiar ]i pe cei ale]i, ]i sunt bine reprezentate ca slujitori ai lui Satan transforma\i s` par` [ngeri de lumin`. O alt` foaie popular` spiritist` este Philosofical Journal. Aceasta [ndeamn` [n mod continuu s` fie [ncercat` evanghelia lui, a spiritismului, ]i declar` c` acesta este singurul lucru de care are nevoie lumea; dar totu]i admite ]i [n]el`toriile practicate de ^spirite prin medii. Se admite c` atunci c>nd sunt descoperite ca ^spirite rele, ^spirite mincinoase, prin denaturare, [n]elare, sugestii sau fapte rele, st>rnind victima la rezisten\` sau la eliberare prin rug`ciune, [n mod evident acelea]i spirite se [ntorc ca morali]ti, cu dojan`, cu declara\ii de simpatie ]i cu promisiuni de ajutor [n [mpotrivirea la spiritele rele etc., numai pentru a folosi prima ocazie de sl`biciune sau ispit` ca s` zdrobeasc` orice rezisten\` a voin\ei ]i s` ob\in` o posesie complet` obsesie. {n sprijinul acesteia extragem o declara\ie din num`rul din 22 aprilie 1897, semnat` de A. N. Waterman, una din luminile spiritiste de frunte. Sub titlul Âdev`rata paternitate a comunic`rilor
62
spirituale, el spune: ^Mi se pare imposibil ca [n aceast` via\` s` putem ]ti de la cine este comunicarea spiritual` din cealalt` lume. Putem avea dovada, cum este aceea pe care o avem cu privire la autorul unei telegrame, dar nu mai mult. Oamenii cu o @minte s`n`toas`# ]i-ar pune [n joc tot ce este al lor, ar risca ei o alienare mintal` care conform relat`rilor lor este cu mult mai rea ca tortur` dec>t demen\a obi]nuit`, ]i ]i-ar petrece ei via\a [ncerc>nd s`-i fac` ]i pe al\i oameni s` ri]te [n mod asem`n`tor tot ce au, c>nd pentru toate acestea nu au mai multe dovezi dec>t ar fi o telegram`? Ar proceda ei astfel c>nd experien\ele amare a patruzeci de ani de [ncercare le-ar spune c` cele veritabile sunt cel mult numai ca @un bob de gr>u [ntr-o bani\`#, dup` cum ne-a spus unul dintre ei? Nu, nu; numai oamenii teribil de [n]ela\i ar urma astfel de cale. Evident c` dup` cum Spiritul sf>nt produce [n oameni ^spiritul min\ii s`n`toase (2 Timotei 1:7; Proverbe 2:6, 7), tot a]a, pe de alt` parte, spiritul diavolilor produce spiritul unei min\i nes`n`toase. Alt` scrisoare primit` recent din Florida, de la un frate [n Cristos, cititor al Turnului, bine educat [n cunoa]terea c>torva limbi, ne informeaz` cu privire la c>teva experien\e ciudate pe care le-a avut recent cu aceste ^spirite [n]el`toare. El a ajuns s` fie con]tient de prezen\a fiin\elor spirituale invizibile, ]i ele p`reau s` manifeste un interes curios fa\` de munca sa: traducea STUDIILE {N SCRIPTURI [ntr-o limb` strìn`.
63
Bine informat pe linia scriptural` prezentat` anterior [n leg`tur` cu aceste ^spirite [n]el`toare ]i cine sunt acestea, el a uitat totu]i, sau a neglijat s` acorde aten\ie instruc\iunilor divine c` omenirea nu trebuie s` [ntre\in` nici o comunicare cu aceste ^duhuri [n]el`toare ]i s` ^nu ia deloc parte la lucr`rile neroditoare ale [ntunericului. Neglijarea acestei instruc\iuni i-a cauzat necazuri serioase; ]i dac` nu era interven\ia milei divine, ca r`spuns la rug`ciunile lui ]i ale noastre, putea s` fac` din el o epav` suflet ]i trup. A fost ispitit la discu\ii dintr-un amestec de curiozitate ]i dorin\` binevoitoare de a le face bine, predic>ndu-le evanghelia glorioas` a iubirii ]i milei divine care ac\ioneaz` prin Cristos pentru toat` omenirea, precum ]i speran\a final` a unei judec`\i ([ncerc`ri probatorii) pentru [ngerii dec`zu\i, declarat` [n Scripturi (1 Corinteni 6:3). La [nceput ei au acordat mare aten\ie ]i p`reau s` aib` un interes profund ]i reveren\ios fa\` de acest mesaj; dar dup` pu\in` vreme au devenit foarte ^familiari, intervenind cu [ntreb`ri ]i observa\ii oric>nd ]i oriunde, contrazic>ndu-se cu el ]i unii cu al\ii [ntrun mod ]i pe teme departe de a fi edificatoare, a]a c` el a protestat: [n final le-a cerut s` plece, dar fiindc` i-au c>]tigat ûrechea interioar` (fiindc` au f`cut din el ceea ce spiriti]tii numesc ^mediu clarauzitor), ei n-au fost dispu]i s` plece ]i numai prin rug`ciune st`ruitoare a fost [n final eliberat. El trebuia s` fi fost [n gard` [mpotriva influen\elor [n]el`toare ale lor; trebuia s`-]i fi amintit c` oricare
64
ar fi mesajul harului pe care Domnul [l are totu]i pentru ace]ti [ngeri dec`zu\i, El nu l-a trimis [nc`, ]i c` nimeni nu este autorizat s` vorbeasc` [n numele Domnului f`r` [mputernicire. ^Cum vor predica dac` n-au fost trimi]i? Mesajul m>ntuirii este p>n` acum numai pentru omenire; ]i chiar ]i aici el este limitat, pentru c` de]i to\i trebuie s` fie sf`tui\i s` se cìasc` de p`cat ]i s` se reformeze, totu]i evanghelia m>ntuirii este restr>ns` numai la ^credincio]ii care se cìesc la cei bl>nzi de pe p`m>nt.
PREVENIRI DIN PARTEA UNUI SPIRITIST }I SWEDENBORGIAN
Joseph Hartman a publicat o carte de 378 de pagini [n care relateaz` experien\ele sale ca mediu spiritist (condus de [nv`\`turile lui Swedenborg), degradarea lui p>n` aproape de pierderea ra\iunii prin obsesie spiritist` ]i recuperarea sa final` din capcana [n care era voin\a sa; dar ciudat lucru, el crede [nc` cu fermitate [n swedenborgianism ]i [n spiritism, de]i, asemenea altora, el previne pe fiecare s` fie [n gard` [mpotriva uneltirilor lor rele. Bietul om [n]elat, el crede c` acestea sunt spirite bune. Domnul Hartman a venit [n contact cu ^plan]eta, un dispozitiv din lemn care \ine un creion ]i care se mi]c` u]or sub m>na anumitor medii sau anumitor ^sensibili, chiar ]i copii, scriind r`spunsuri la [ntreb`rile care i se pun; ]i el fusese la c>teva ]edin\e cu manifest`ri de mi]care ]i batere [n mas`, ]i a fost convins c` acestea nu erau [n]el`ri, ci opera\iuni ale spiritelor invizibile, inteligente. El a devenit [n mod
65
activ interesat [n timp ce se str`duia s` conving` de autenticitatea acestor manifest`ri pe unii prieteni de-ai sì care se [ndoiau. Apoi a [ncercat [n familia sa ]i a constatat faptul c` fiul lui era mediu care desena ]i scria. Apoi a fost curios s` cerceteze fenomenul materializ`rii spiritelor. Cam [n acela]i timp a murit fiica sa ^Dolly ]i l-au interesat foarte mult apari\iile sau materializ`rile care pretindeau a fi ^Dolly. Totu]i era ne[ncrez`tor, ]i dup` cum declar` chiar el, ^l-a l`sat la o parte sub suspiciunea c` era o [n]elare. Dar dup` cinci ani de experien\` el spune: Ôrice [ndoieli a] fi putut nutri [n privin\a acestui fenomen, sunt [n mod clar de p`rerea c` materializ`rile oneste au loc acum [n mod frecvent. Cine sunt formele sau de unde vin, este o [ntrebare care se pune [n discu\ie. Tocmai am v`zut c` dac` manifest`rile sunt ôneste [n ceea ce prive]te mediul, ele sunt [n]el`ri [n ceea ce prive]te persoanele reprezentate simul`ri ale mor\ilor, de c`tre [ngerii dec`zu\i. Mai t>rziu probele de mi]care ]i b`tìle [n mas`, desenarea ]i scrierea au fost reluate [n casa domnului Hartman, doi dintre copiii sì devenind medii experte ]i [n final chiar el devenind mediu prin scriere, spre propria sa surpriz` ]i f`r` s` a]tepte sau s` solicite acest lucru. Acum el putea sus\ine ]i sus\inea conversa\ii frecvente cu presupusa lui fiic` ^Dolly, dar de fapt cu demonii care o personificau ]i cu al\ii care l-au f`cut s` miroase miresme pl`cute etc. Ca o constatare ulterioar`, el a devenit mediu vorbitor, ]i ^sub control vorbea ]i ac\iona f`r` voin\a
66
sau inten\ia sa; dar cu deplin` putere de a refuza s` fie mediu pentru acele ^spirite pe care dorea s` le refuze, din cauza grosol`niei sau neru]in`rii lor anterioare. Apoi i-a fost acordat` ûrechea interior`, ^clarauzirea, sau capacitatea de a auzi sunete pe care al\ii nu le auzeau, ]i astfel s` converseze cu ^spiritele f`r` vreun mijloc exterior, cum ar fi scrierea, baterea etc. Despre ^prietenii sì spirite el spune: Êi mi-au spus c` cercul lor de control era constituit din @dou`sprezece daruri sau virtu\i spirituale# care alc`tuiau o @ceat`# cu o putere foarte mare; ]i sub [ndrumarea lor, ziceau ei, voi deveni unul dintre cele mai mari medii cunoscute vreodat`. M-am revoltat n-aveam nici cea mai mic` ambi\ie dup` faim` de acest fel. Ei au fost cu at>t mai hot`r>\i. A]a a fost atras d-nul Hartman, [mpotriva voin\ei lui, tot mai mult sub ^controlul spiritelor rele care [n final l-au obsedat. Urm`toarea experien\` a fost cu o ^voce clarauzitoare deosebit` care se prezenta a fi Domnul ]i care a pus st`p>nire complet` pe el, conduc>ndu-i fiecare ac\iune. Aceasta i-a [nf`\i]at toate gre]elile ]i sl`biciunile [n cele mai [ntunecate nuan\e ]i s-a str`duit s`-i distrug` orice speran\`. I s-a spus s` se roage, ]i c>nd a [ncercat s` se roage i s-au dat sugestii at>t de contradictorii [n privin\a cuvintelor [nc>t i-a fost imposibil. El a ajuns repede [n cursa ^spiritelor rele, ^posedat ]i st`p>nit prin ^mesmerism spiritual, dup` cum [l nume]te el. Dar [n final a sc`pat de robia lor; voin\a odat` puternic` s-a reafirmat ]i a scris relatarea pentru a
67
[mpiedica pe al\ii s` fie prin]i [n mod asem`n`tor [n capcan`. Dar el nu [n\elege chestiunea, [n ciuda remarcabilelor sale experien\e. Experien\ele lui dovediser` c` toate ^spiritele cu care a venit [n contact erau ^rele, mincinoase, profanatoare ]i majoritatea vulgare ]i dezgust`tor de obscene. Totu]i, crez>nd c` acestea sunt spirite ale b`rba\ilor ]i femeilor mor\i, el a presupus c` [nt>lnise o ceat` numai din cei rì, ]i c` existau ]i alte cete de spirite bune, adev`rate ]i pure, ale oamenilor buni. Dac` ar fi cunoscut m`rturia Domnului asupra acestui subiect, ar fi privit [ntreaga chestiune [n alt` lumin`. Dup` ce ]i-a c>]tigat autocontrolul voin\ei, a fost [nc` vizitat de aceste spirite rele al c`ror caracter [l cuno]tea acum pe deplin; ]i ele au [ncercat [n mod repetat s` aduc` puterea voin\ei lui iar`]i sub ^control, dar el nu le-a dat nici o putere. Le-a dat [ns` libertatea s`-i foloseasc` m>na ca s` scrie comunic`ri, ]i ca r`spuns la [ntreb`rile lui cum sau de ce au abuzat de [ncrederea lui, l-au min\it, au fost obscene ]i au cùtat s`-l lege ]i s`-l r`neasc`, au r`spuns c` prin constitu\ie erau completamente rele ]i c` erau ^diavoli apoi contrazic>nd aceasta ]i declar>nd c` erau spirite ale fiin\elor umane moarte. Dar pentru a-l [nt`ri [n swedonborgianism i-au spus c` nu existau swedenborgieni printre ei. }i evident c` Hartman a crezut [n aceste ^spirite mincinoase m`rturisite, pentru c` el []i [ncheie cartea cit>nd dovezi cum c` Swedenborg a trecut prin experien\e de obsesie cumva asem`n`toare cu ale sale. El citeaz` din Jurnalul lui Swedenborg, 2957-2996, dup` cum
68
urmeaz`: Âdesea c>nd cineva vorbea cu mine, spiritele vorbeau prin mine. Aceasta s-a [nt>mplat de multe ori; de exemplu azi de dou` ori. Nu pot s` num`r de c>te ori, pentru c` sunt a]a de multe. Mai mult, ele au r>s prin mine ]i au f`cut multe lucruri. Ele introduc aceste lucruri [n g>ndurile mele ]i [n timp ce sunt incon]tient [mi conduc m>na s` scriu astfel. Hartman mai spune despre Swedenborg: Êste o chestiune de istorie c` du]manii lui Swedenborg, ne[n\eleg>nd ispitele interioare sau controlul spiritelor, au spus c` este nebun ]i c` a f`cut c>teva lucruri absurde ]i nes`buite [n timp ce locuia [n Londra. El era sub controlul spiritelor care ac\ionau prin corpul sù, vorbind prin el ]i mi]c>ndu-i corpul ca ]i cum ar fi fost al lor. O parte din aceast` perioad` de tranzi\ie el a fost f`r` [ndoial` controlat de spirite rele. El spune c` @tremura ]i c` era scuturat din cap p>n` [n picioare, ]i a fost aruncat din pat cu fa\a [n jos#. @Eram [n ispit`#, spune el, @m-au invadat g>nduri pe care nu le-am putut controla ]i li s-a dat libertate deplin`. {n timp ce aveam cele mai condamnabile g>nduri, cele mai rele care puteau fi, Isus Cristos a fost prezentat [n fa\a vederii mele interioare#. Domnul Hartman comenteaz`: ^Noi credem c` acesta a fost un spirit rù care pretindea c` era Cristos, dup` cum [n cazul nostru spiritul a pretins a fi Dumnezeu. Nou` ni se pare clar c` Swedenborg a fost un mediu spiritist ]i un mijloc avansat pentru
69
promulgarea ]i instalarea ^doctrinei diavolilor [n privin\a ^celor ]apte ceruri ]i ]apte iaduri etc., etc., p>n` la dezgust. Totu]i d-nul Hartman []i [ncheie cartea cu un elogiu adus lui Swedenborg, care, de]i recunoscut a fi uneori posedat de diavoli, credea c` uneori era posedat ]i controlat de spirite bune; [n timp ce experien\a lui Hartman a confirmat Scripturile, c` toate aceste spirite sunt ^rele, ^[n]el`toare, ^mincinoase. {ntr-o bro]ur` intitulat` ^Natura alien`rii mintale; cauzele ]i tratamentul ei, de J. D. Rhymus, autorul arat` c` [n multe cazuri alienarea mintal` este numai o posesie demonic` sau ôbsesie. El spune: ^{n propriul meu caz ]tiu c` creierul nu era bolnav deloc; [ntreaga mea dispozi\ie p`rea s` fie intensificat` de emo\ii contradictorii care vuiau [n pieptul meu. Eram complet [nv`luit ]i invadat de g>nduri, sau cu alte cuvinte g>ndul [mi venea ca ceva ce m` izbea, cùt>nd s` se exprime prin mine, f`r` a fi format sau generat prin ac\iunea creierului meu, de]i complet con]tient la timpul acela, cum sunt acum, c` aveam [n mine o putere care nu era voin\a mea sau puterea creierului meu cum s-ar zice totu]i era a]a de combinat` ]i manifestat` prin puterile mele de ac\iune, [nc>t sim\eam o mare epuizare a for\ei nervoase ]i o extenuare mintal` c>nd aceste st`ri sc`deau. Dup` ce []i relateaz` cazul ]i eliberarea lui din sclavia spiritelor rele, pe care el le presupunea a fi
MUL|I SUNT POSEDA|I DE DEMONI AST~ZI
70
spiritele oamenilor rì mor\i (se pare c` ]i el a fost un urma] al lui Swedenborg), citeaz` o scrisoare de la un medic din Filadelfia, datat` 12 noiembrie 1884, dup` cum urmeaz`: ^Domni]oara la care te referi [n scrisoarea ta este o anumit` domni]oar` S ____ care a fost odat` pacienta mea ]i foarte intim` cu familia mea. Tat`l ei a fost c`pitan de vas ]i s-a pierdut pe mare, nimeni nu ]tie c>nd ]i unde. Dorin\a ei de a afla ceva despre soarta lui a f`cut-o s` apeleze la un mediu spiritist. Ea a fost descoperit` a fi un mediu foarte @sensibil# ]i remarcabil. Ea n-a f`cut nimic pentru a [ncuraja apropierea spiritelor, dar ele au venit cu toate acestea. I-au chinuit via\a mult timp c>t de mult nu-mi amintesc. O f`ceau adesea s` se dea jos din pat noaptea ]i s` fac` tot felul de caraghiosl>curi grote]ti. {n final le-a [ndep`rtat repet>nd Rug`ciunea Domnului la fiecare tentativ` a lor. Al tù prieten sincer, ________. Acela]i scriitor spune: ^Judec`torul Edmonds din New York [un spiritist renumit ]i un mediu clarv`z`tor ]i clarauzitor acum decedat], ]i-a exprimat recent p`rerea c` mul\i a]a-numi\i lunatici din ospicii sunt numai sub influen\a spiritelor. Judec`torul a spus: @Am fost folosit la tratarea a cincisprezece cazuri de alienare mintal` sau mai degrab` de obsesie. Aceasta am spus-o la Academia de }tiin\e din New York#. Judec`torului i-au fost trimi]i de c`tre ni]te preo\i catolici, dup` o [ncercare minu\ioas` cu @rug`ciuni ]i ap` sfin\it`#, membri de-ai lor care erau
71
medii, c>nd erau rù tulbura\i, pentru a fi demagnetiza\i ]i elibera\i din str>nsoarea spiritelor obsesive. Pu\ini sunt con]tien\i [n ce m`sur` este activ spiritismul acum; cum se revigoreaz` treptat. Iat` o relatare a vizitei Dr. Peebles din Melbourne, Australia, din acest an, 1897. El scrie pentru The Philadelphia Journal dup` cum urmeaz`: ^De]i venisem pentru odihn`, am fost imediat solicitat [n serviciu activ ]i am \inut prelegeri [n fiecare duminic` seara, fie [n sala Masonic` (care are 1.300 de locuri), fie la Lyceum (700 de locuri), ambele fiind pline c>teodat` p>n` la refuz. Am vorbit de asemenea [n bisericile Unitarian` ]i Swedenborgian`, ]i [n biserica Australian` (presbiterian`), despre vegetarianism ]i alte subiecte reformatoare. C>teva medii spun c` vor veni [n Australia. {nainte de a pleca, permite\i-mi s` v` spun c` presa din Melbourne spune c` sunt deja 500 de medii [n ora] ]i [n suburbii, [n timp ce al\ii spun c` sunt 200, dar nu v`d pe nici unul care s` se compare cu doamna Freitag ]i cu al\ii. Nu pot, [n mod con]tient, s` [ncurajez mediile s` vin` [n Australia, dec>t dac` sunt [n mod absolut medii cu probe de prim` clas`. Pentru aceasta vocifereaz` poporul probe, probe, probe. Vechii spiriti]ti ple]uvi, care au avut probe [n anii trecu\i, vreau s` le re[nnoiasc`, ]i astfel caut` probe [n loc s` treac` pe un plan mai [nalt de armonie, frumuse\e ]i adev`r spiritual, devenind propriile lor medii.
REVIGORAREA SPIRITISMULUI
72
Da; probele, b`tìle, scrisul, mi]carea mesei ]i chiar probele de materializare sunt numai [nceputurile spiritismului, ]i nu scopurile dorite, cùtate de spirite. Scopul cùtat este posedarea, ôbsesia; ]i cei care prin autocontrol puternic rezist` [n mod constant controlului absolut al spiritelor sunt folosi\i ca ^medii cu probe, pentru a-i prinde pe al\ii ]i a-i [ndemna pe al\ii, ca ]i [n cazurile de mai sus, s` treac` ^pe un plan mai [nalt de armonie cu spiritele [n]el`toare, am`gitoare, [nrobitoare ]i demonizante. Un ziar englezesc numit Black and White d` o relatare detaliat` ]i ilustrat` a apari\iilor recente din ora]ul Tilly-sur-Seulles, Normandia, Fran\a. El spune c` apari\iile sunt ale Fecioarei Maria ]i au continuat timp de c>teva luni ]i sunt pe deplin confirmate. El continu`: Âpari\iile, care arareori sau niciodat` nu seam`n` una cu alta chiar ]i pentru aceia]i v`z`tori, [ntotdeauna fie se ridic` de la p`m>nt, ca ]i [n cazul celor ale vr`jitoarei din Endor, sau apar treptat, pu\in c>te pu\in, [nt>i un picior, apoi o m>n`, ]i a]a mai departe, la o mic` [n`l\ime. Totul este o prezentare foarte bizar`. C>mpul de ov`z c`lcat [n picioare, ulmii jupui\i de ramuri de c`tre v>n`torii de relicve, gardul viu rupt, protejat de s>rm` ghimpat` ]i decorat cu statui, chipuri, rozarii, ghivece de flori ]i lum>n`ri votive, r`m>n ca s` atesteze o credin\` [n supranatural nu mai pu\in puternic` dec>t a fost [n timpurile medievale. Black and White, dup` ce citeaz` din Croix du Calvados (organul de pres` oficial al episcopului
73
Romano-Catolic al diocezei), c`, ^De]i nu se poate [ndoi de faptul apari\iilor, este [nclinat tot mai mult s` le atribuie interven\iei diavole]ti, adaug`: ^Dac` este ceva calculat, acesta este calculat ca s` le fac` de un interes ]i mai mare [n ochii lumii care, la sf>r]itul secolului al 19-lea, se arat` [n mod special gata s` se b`l`ceasc` [n satanism, [n ghicirea [n cristal, [n astrologie, teosofie, spiritism ]i magie, at>t neagr` c>t ]i alb`. Punctele principale [n favoarea acestei decizii clericale par s` fie c` unul pe nume Vintras, care locuia [ntr-o moar` veche, care mai exist` pe malurile Seulles-ului, mai jos de vechiul sat Tilly, a profe\it aceste apari\ii [n jurul anului 1830. Vintras a fost condamnat ca vr`jitor ]i [ncarcerat la Caen la cererea Papei Grigore al XVI-lea. El a pretins c` a fost @inspirat# de Arhanghelul Mihail. Destul de curios, un alt @profet#, pretinz>nd a fi inspirat de un alt Arhanghel, adic` de Gabriel ]i anume d-ra Cuedon, care a f`cut senza\ie [n ultimul timp la Paris ]i pe care un anume abate o declar` a fi @posedat`# mai degrab` dec>t @inspirat`#, a profe\it acelea]i apari\ii la Tilly cu dou` s`pt`m>ni [nainte ca ele s` [nceap`. Deviza lui Satan pare a fi, orice pentru a [n]ela ]i a dezorienta omenirea ]i a [mpiedica s` ajung` la ei adev`rul acum potrivit pentru ei. Dintr-un ziar spiritist englezesc, The Light, cit`m o declara\ie recent` de la o ]edin\`, dup` cum urmeaz`: ^La o ]edin\` care a fost \inut` [ntr-o sear` la invita\ia unei mame care tocmai []i pierduse un fiu iubit, printre alte fenomene a fost v`zut` o lumin`
74
deosebit`. Era [n forma unui frumos glob str`lucitor, al c`rui centru era o str`lucire albastr` de mare intensitate. P`rea a fi la o distan\` nem`surat`, peretele camerei neoferind nici o piedic` pentru cei care-l priveau, ]i a r`mas acolo cam o jum`tate de or`, apoi s-a pierdut treptat din vedere. To\i cei prezen\i au fost cuprin]i de un sentiment de ad>nc` reveren\` ]i venera\ie. Controlul [adic`, spiritul care st`p>nea mediul] a explicat c` aceasta a fost [ntr-adev`r Lumina lui Cristos, care, spre dovedirea credin\ei care este acum foarte general sus\inut` de cre]tinii din fiecare denomina\ie, se apropie treptat de P`m>nt; ]i [n [mplinirea cuvintelor Sale, spuse cu dou` mii de ani [n urm`, El vine s`-}i stabileasc` {mp`r`\ia, domnia iubirii ]i fraternit`\ii universale printre noi. Controlul a mai spus: @Scrie astfel editorului publica\iei The Light, spune-i c` lumina vine la to\i oamenii. Ea devine mai str`lucitoare zi de zi. Aceasta este Lumina care trebuie s` lumineze pe to\i oamenii care vin [n lume. Iubirea este [ntrupat` [n ea. Adev`rul o aduce. {n\elepciunea o [nva\`. Credin\a o dezv`luie. Speran\a o nutre]te. Justi\ia o r>vne]te. Gloria o [nso\e]te. Pacea o cere. Puterea o a]teapt`. Aceast` lumin` remarcabil` este [nso\it` de o]tiri de [ngeri; de locuitori din sferele Celui Binecuv>ntat; de cuceritori puternici; de cei ale c`ror p`cate, fiind ca stacojiul, acum str`lucesc tare [n aceast` Lumin`. Bine des`v>r]it, om des`v>r]it, lumin` des`v>r]it`.# {ngeri minuna\i au [nconjurat mediul. Lumina a ap`rut [n spatele ei; dar ei i-a f`cut pl`cere s` ]tie
75
c` cea mai mare slav` a str`lucit atunci c>nd a vorbit de puterea lui Cristos. De]i n-a v`zut cea mai mare slav` a Luminii, ea a v`zut-o departe, departe, av>nd o str`lucire de stea. {ntocmai cum la prima venire a lui Isus spiritele rele L-au recunoscut, spun>nd: ^Te ]tiu cine e]ti. ^Ce avem noi cu Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu?, ]i dup` cum au m`rturisit despre apostoli: Ôamenii ace]tia sunt robii Dumnezeului Celui Prea {nalt ]i ei v` vestesc calea m>ntuirii, la fel ast`zi, dup` cum am v`zut, unii din ei vor m`rturisi ocazional pentru adev`r, vor recomanda Studiile [n Scripturi etc.; dar to\i oamenii vor fi [n siguran\` dac` vor presupune c` toate acestea sunt cu un scop: ca o ^momeal` pentru cei care sunt interesa\i sau caut` lumina [n aceste moduri, pentru a-i conduce [n cele din urm` [ntr-un [ntuneric dens. S` ne amintim tot timpul c` aceste [n]el`ri vor deveni at>t de [ndr`zne\e ]i se pare c` vor fi sus\inute de adev`rul avansat, [nc>t s` ^[n]ele, dac` ar fi cu putin\`, chiar ]i pe cei ale]i. Matei 24:24-26. {n aceste [mprejur`ri exist` doar o singur` cale sigur`. Nu trebuie s` sta\i nemi]ca\i cu ochii [nchi]i, cople]i\i de panic`: aceasta va fi imposibil, foarte cur>nd. Trebuie s`-L accepta\i pe deplin pe Isus Cristos r`scump`r`torul rasei ca M>ntuitorul ]i {nv`\`torul vostru, ]i s` fi\i st`p>ni\i numai de spiritul Sù al adev`rului exprimat omului prin Cuv>ntul Sù Biblia. Dac` ve\i face astfel ve\i fi p`zi\i prin puterea lui Dumnezeu de toate capcanele celui rù; c`ci Evanghelia êste puterea lui
76
Dumnezeu pentru m>ntuirea fiec`ruia care crede (]i se supune). Putem judeca la ce mare pericol se expun oamenii din cre]tin`tate c>nd ne amintim c` aproape to\i se ostenesc sub [n]elarea lui Satan, prima dat` enun\at` c`tre mama Eva [n Eden spre [n]elarea ]i c`derea ei. El a spus atunci: ^Hot`r>t c` nu ve\i muri. De atunci [ncoace el ]i-a men\inut pozi\ia ]i majoritatea din poporul lui Dumnezeu crede afirma\ia lui Satan ]i nu crede Cuv>ntul Domnului sus\in>nd c` de fapt nimeni nu moare, ci atunci c>nd aparent are loc moartea, persoana este astfel f`cut` ^mai vie ca oric>nd. Crez>nd c` nimeni nu este de fapt mort, nu ne putem mira c` cre]tin`tatea respinge total doctrina Bibliei, c` singura speran\` pentru o via\` viitoare st` [n promisiunea lui Dumnezeu a unei ^[nvieri a MOR|ILOR, ]i o face absurd` pretinz>nd c` este numai o [nviere a corpului care a murit despre care apostolul declar` c` nu va fi [nviat niciodat` ci c` este [nlocuit cu un corp nou atunci c>nd sufletul, fiin\a este [nviat`. 1 Corinteni 15:12-18 ]i 36-38. Ca dovad` a pericolelor din aceast` direc\ie observ`m faptul c` [ntr-un num`r foarte recent al publica\iei ^Rams Horn, un ziar ortodox radical din Chicago, a fost publicat` pe copert` la exterior o gravur` colorat` reprezent>nd o mam` cre]tin` cu m>inile [mpreunate, rug>ndu-se l>ng` un mic morm>nt decorat cu flori, [n timp ce chiar [naintea ei era ar`tat conturul ca o umbr` al copilului ei apropiindu-se de ea. Editorul lui Rams Horn ]i cititorii lui, la fel ca to\i ceilal\i cre]tini nominali care neglijeaz` [nv`\`turile Cuv>ntului lui
77
Dumnezeu asupra acestui subiect, sunt chiar preg`ti\i pentru ca [n]el`rile lui Satan s`-i prind` [n curs`. Observa\i de asemenea urm`toarele, extrase din num`rul din 2 ianuarie 1897 al publica\iei The Philosofical Journal (spiritist). Sub titlul ^G>ndire Progresiv`, redactorul citeaz` din discursul Rev. T. DeWitt Talmage din 6 decembrie 1896, dup` cum urmeaz`: ^Chiar ]i Talmage a progresat de la vechea credin\` ]i acum crede [n [ntoarcerea spiritului [n aceast` lume a noastr` dup` moarte. {n 6 decembrie el a \inut o predic` la Washington despre @Lumea Cereasc`#, ar`t>nd slujirea @celor pleca\i# [n acea stare de existen\`. Ca r`spuns la [ntrebarea: ^Ce fac cei pleca\i acum?# el a spus: @La [ntrebarea aceasta este mai u]or de r`spuns dec>t a\i putea presupune#, ]i adaug`: @M>na lor ]i-a uitat [ndem>narea, dar spiritul are aptitudini tot at>t de superioare celor cinci degete, dup` cum supranaturalul este superior umanului. Motivul pentru care Dumnezeu le-a luat ochiul ]i m>na ]i creierul a fost pentru a le da ceva mai flexibil, mai u]or de m>nuit, mai [ndem>natic, mai spornic#. Dr. Talmage spune c` spiritele, eliberate din corpul material, sunt @mai flexibile, mai [ndem>natice#, ]i @sunt tot la vechile lor ocupa\ii#, dar cu aptitudini foarte mult [mbun`t`\ite. El argumenteaz` acestea astfel: @V` pute\i imagina c` acea afluen\` de aptitudini a disp`rut ]i s-a sf>r]it la moarte? Cum s` fie a]a, c>nd ei se pot a]tepta la mai mult ]i c>nd au o apreciere mai profund` a frumosului, ]i stau chiar
78
[n mijlocul r`zboaielor unde se \es apusurile, curcubeele ]i dimine\ile de prim`var`. Sunte\i at>t de m`rgini\i [nc>t s` presupune\i c` deorece pictorul []i las` ]evaletul, iar sculptorul dalta ]i gravorul cu\itul, de aceea acel gust pe care ]i l-au extins sau l-au intensificat timp de patruzeci sau cincizeci de ani este ]ters complet? Ace]ti arti]ti, sau prieteni ai artei, au lucrat pe P`m>nt cu material brut, cu un creier imperfect ]i cu o m>n` slab`. Acum ei ]i-au dus arta [n libert`\i mai mari ]i [n perimetre mai largi. Ei sunt [nc` la vechile lor ocupa\ii, dar f`r` oboseal`, f`r` limit`ri, f`r` piedicile atelierului terestru#. Ca r`spuns la [ntrebarea cu ce se ocup` medicii de c>nd au trecut @dincolo#, el spune c` @sunt ocupa\i [n vechea lor profesie#, ]i adaug`: @Nu exist` nici o boal` [n cer, dar mult` boal` pe P`m>nt, multe r`ni [n diferitele p`r\i ale domeniului lui Dumnezeu care s` fie vindecate ]i [ngrijite. Acele suflete glorioase coboar`, nu [n cabrioleta [nceat` a doctorului, ci cu viteza fulgerului. Nu pute\i [n\elege de ce acel pacient s-a f`cut bine dup` ce to\i doctorii pricepu\i au spus c` trebuie s` moar`. Poate c` l-a atins Abercrombie. Nu m-a] mira dac` s-ar fi [ntors s`-i vad` pe unii din vechii sì pacien\i. Cei care s-au bucurat s` vindece bolile ]i vaiurile de pe P`m>nt, pleca\i la cer au revenit ca remedii bune#. Apoi el propune alt` [ntrebare: Ce fac acum to\i cei pleca\i care [n via\a p`m>nteasc` au fost @ocupa\i ]i ]i-au g`sit bucuria principal` [n a face
79
bine#. El r`spunde: Ei @[]i continu` munca#. @John Howard viziteaz` [nchisori; femeile moarte din nordul ]i sudul c>mpurilor de lupt` caut` [nc` peste tot r`ni\i; George Peabody [nc` [i vegheaz` pe cei s`raci; Thomas Clarkson [nc` are grij` de cei [nrobi\i to\i cei care au f`cut bine pe P`m>nt sunt mai ocupa\i de c>nd au murit dec>t [nainte. Piatra funerar` nu este sf>r]itul, ci punctul de plecare#. Dup` aceea el conchide cu acest limbaj foarte categoric: @Am \inut aceast` predic` pentru a v` ar`ta c` prietenii vo]tri mor\i sunt mai vii ca oric>nd; pentru a v` face s` t>nji\i dup` cer; pentru a v` da o vedere l`rgit` a gloriilor care vor fi descoperite#. F`r` nici cea mai mic` [ndoial` deci, Dr. DeWitt Talmage este spiritist. El nu pretinde acest nume, dar [nva\` marile doctrine ale filosofiei noastre ]i admite fenomenele logice ale [ntoarcerii spiritului pentru a vizita pe muritori medicii spirite pentru a-i atinge pe cei care au fost abandona\i s` moar` de c`tre medicii muritori, ]i s`-i vindece s`-i viziteze pe cei din [nchisori pentru a le alina suferin\a s`-i vegheze pe cei s`raci s` aib` grij` de cei [nrobi\i ]i [n aceast` lucrare s` fie @mai activi de la moarte [ncoace dec>t [nainte!# Dac` @cei pleca\i sunt mai vii dec>t au fost vreodat`# dup` cum afirm` Dr. Talmage [n remarcile sale de [ncheiere atunci este evident c` el n-a gre]it c>nd a spus c` @piatra funerar` nu este finalul, ci punctul de plecare# @u]a# spre via\a pe un plan mai [nalt, intrarea [n starea activit`\ii f`r`
80
sf>r]it, a marilor posibilit`\i ]i a [naint`rii ve]nice. Dac` Dr. Talmage s-a g>ndit mai mult la aceste mari adev`ruri dec>t la pozi\ia sa clerical`, atunci ar trebui s` se declare deschis ca spiritist. {n toate bisericile se infiltreaz` repede filosofia spiritist`, ]i cur>nd ele trebuie fie s` adauge la crezul lor fundamental aceste mari ]i [nsufle\itoare adev`ruri, fie s` se afunde [n uitare [n secolul al 20-lea, c>nd ciclul evolu\iei va fi complet [ncheiat. Cine poate contesta logica redactorului spiritist c>nd sus\ine c` Dr. Talmage este un spiritist care se ab\ine de la recunoa]terea complet` a identit`\ii sale? Cine se poate [ndoi c` sutele de mii care au citit acel discurs [n numeroasele ziare care public` [n mod regulat discursurile Dr. Talmage, au acceptat fiecare punct al sugestiei lui otr`vitoare, nescripturale, ca evanghelie; fiindc` este [n deplin acord cu ceea ce au fost [nv`\a\i de la alte amvoane ]i [n special la serviciile funerare? Vai! Milioanele de cre]tini sunt gata, cop\i pentru lucrarea rea a acestor spirite [n]el`toare. Observa\i urm`torul anun\ despre presta\iile ]i probele spiritiste date recent [n Muskegon, Michigan: este prezentat cu litere de tipar ]i ilustrat cu gravuri reprezent>nd forme neclare etc. ]i ne-a fost trimis prin providen\a Domnului chiar la timp pentru a-l men\iona aici. Sun` astfel: ^Sala Operei, sub auspiciile Societ`\ii Filosofico-Religioase din Boston, Massachusetts, duminic` seara, 11 aprilie 1897. Materializ`ri ale spiritelor, minunate viziuni
81
supranaturale, b`tì spiritiste, scriere pe t`bli\e, mese ]i scaune plutitoare, remarcabile dovezi ale min\ii umane, o fiin\` uman` izolat` de obiectele [nconjur`toare plutind [n aer. Iat` minunile de ast`zi! Reflecta\i asupra marii [ntreb`ri a acestui ceas: Exist` o lume a spiritelor? }i care este destinul omului? Vre\i s` v` convinge\i c` exist` o via\` de apoi? Crede\i [n nemurire? Crede\i [ntr-o lume a sufletului? Sau crede\i c` moartea sf>r]e]te totul? Dr. Loyd Cooke, asociat ne[ntrecut al mediilor spiritiste, asistat de mai multe medii renumite, va realiza la scen` deschis` unele dintre cele mai uimitoare materializ`ri v`zute vreodat` [n aceast` \ar`. Unele dintre probele care au loc de obicei [n prezen\a acestor medii sunt urm`toarele: O mas` se ridic` la 4-5 picioare de la podea ]i plute]te [n aer. M>ini ]i fe\e de spirite sunt v`zute clar ]i sunt recunoscute de prietenii lor. O putere nev`zut` c>nt` la chitar` ]i o trece [mprejurul camerei. M>ini care se v`d aduc flori ]i le dau spectatorilor. Sun` clopo\ei, se c>nt` la harpe, ]i alte probe de natur` uimitoare au loc [n prezen\a acestor medii minunate, dac` sunt respectate cu stricte\e condi\iile. O noapte de manifest`ri uimitoare! Se trage v`lul a]a [nc>t to\i s` poat` privi [n lumea spiritelor ]i s` vad` multe lucruri stranii ]i senza\ionale. Clerul, presa, eruditele sinoade ]i concilii, filosofi ]i oameni de ]tiin\` [n\elep\i, de fapt [ntreaga lume a calificat aceste idealisme filosofice a fi un lucru uluitor. Sunte\i pu]i fa\` [n fa\` cu spiritele. Un pian mare c>nt` f`r` s` fie atins de vreun suflet viu. }i
82
multe forme spirituale pe scen` uneori opt sau zece deodat` sunt o dovad` clar` a autenticit`\ii acestor medii. Ele s-au perfec\ionat timp de trei ani pentru scopul special de a demonstra faptele puterii spiritelor [n plin` lumin` de gaz! Puterile invizibile produc [n mod constant manifest`ri noi ]i uimitoare pentru a converti pe cei sceptici ]i pentru a [nt`ri pe cei care cred. Vino ]i convinge-te. Nu te lua dup` vorbele nim`nui. Cerceteaz` ]i convinge-te cu ochii tì. Las`-te condus de propria ta ra\iune. Nu crede nimic din ce auzi! Fiecare b`rbat ]i fiecare femeie are dreptul s` vad` ]i s` g>ndeasc`. Mul\i [ntreab`: @Exist` vreun adev`r [n spiritism?# Dac` ve\i participa la aceast` ]edin\` cu aceste medii noi, nu v` ve\i mai [ndoi niciodat` c` spiritele reviziteaz` P`m>ntul ]i pot fi v`zute ]i recunoscute de prietenii lor. Ele vor sta l>ng` voi ]i vor da m>na cu oricine le va cere. Nu uita\i, aceast` ]edin\` nu este ca celelalte la care a\i fost. Formele v`zute aici nu se tem de voi, ci vor veni at>t de aproape de voi [nc>t nu v` ve\i putea [ndoi de identitatea lor ]i v` vor convinge c` nu sunt carne de pe acest P`m>nt. Nimeni care a participat vreodat` la aceste ]edin\e nu se poate [ndoi de autenticitatea acestor medii. Nu uita\i, acestea sunt medii dezvoltate de cur>nd, tocmai sosite [n acest loc, ]i sunt recunoscute de c`tre to\i cei care le-au v`zut, c` au cel mai puternic cerc care a fost adus vreodat` [n aceast` \ar`. Nu la [ntuneric, ci [n plin` lumin`. Ve\i sim\i atingerea lor. Ve\i vedea formele
83
lor imateriale. {n lumin` clar`, deplin`! Vor fi folosite toate mijloacele posibile pentru a l`muri pe spectatori dac` aceste a]a-zise minuni sunt puse [n scen` cu ajutorul spiritelor sau sunt rezultatul mijloacelor naturale. Vor fi alese de c`tre spectatori comitete pentru a ajuta ]i pentru a raporta opiniile lor [n ceea ce prive]te scopul ]i provenien\a multor lucruri foarte ciudate care vor fi ar`tate [n timpul serii. Aceasta se va face pentru ca fiecare persoan` care va participa s` poat` afla adev`rul cu privire la aceste probe, dac` ele sunt autentice sau sunt rezultatul unor trucaje experte. U]ile se deschid la ora 7:15. Programul [ncepe la ora 8. Se va percepe o tax` mic` de intrare. Constat>nd c` bisericismul este popular ]i c` oamenii pe care ei [ncearc` s`-i prind` [n curs` cer o anumit` doz` de formalism, spiriti]tii organizeaz` ^biserici pentru ^[nchinarea ]i ^lauda Atotbunului numele pe care ei [l folosesc [n loc de Dumnezeu. Dar deoarece spiriti]tii avansa\i nu cred [ntr-un Dumnezeu personal, acest nume reprezint` pentru ei doar toate spiritele bune, printre care [i num`r` pe Thomas Paine, Shakespeare, Iuda ]i Nero, precum ]i pe Cristos, Confucius ]i Buda. {n aceste ^biserici ^Spiritiste , ^Teosofice ]i ^Cre]tin }tiin\ifice, toate de acela]i cult ]i toate [ndrumate (mul\i dintre adep\ii lor f`r` s` ]tie) de acela]i spirit conduc`tor Satan predicatorii ]i evangheli]tii sunt [n
SPIRITELE ORGANIZEAZ~ ACUM ^BISERICI
84
general femei, [n contrast marcant (oricare ar fi explica\ia) cu acea cale urmat` de Capul singurei ]i adev`ratei Biserici, Domnul nostru Isus care a numit doisprezece apostoli ]i ]aptezeci de evangheli]ti, to\i fiind b`rba\i. Ziarele au dat o relatare a serviciului de botez spiritist de la ^Prima Biseric` a Spiriti]tilor, Pittsburg, duminic` 13 decembrie 1896, de d-na Ida Whitlock din Boston, dup` cum urmeaz`: ^C>nd p`rin\ii ]i na]ii copiilor erau aduna\i, diaconii bisericii au adus o fr>nghie lung` [mpodobit` cu flori, cu care i-au legat pe participan\ii la ceremonie. D-na Whitlock i-a dat fiec`rui copila] un mic buche\el de garoafe, lu>ndu-l dintr-un vas de argint. Dup` ce a terminat aceast` ceremonie, d-na Whitlock a luat alt vas de argint, ]i, [naint>nd spre fiecare copil, a [nmuiat [n vas un trandafir ]i a stropit fe\ele celor care urmau s` fie boteza\i, spun>nd [n acela]i timp: @Eu, Ida Whitlock, printr-o putere [ncredin\at` mie, te botez pe tine, Anna Marie Klotz, [n numele Atotbunului#. Alderman Klotz, din Allegheny, este tat`l acestui copil. Puterea [ncredin\at` doamnei Whitlock cu siguran\` nu era de la Tat`l, nici de la Fiul, nici de la Spiritul sf>nt; ]i suntem [ncredin\a\i c` era de la cel care sus\ine toate probele, scamatoriile, minciunile ]i obsesiile: ^Potrivnicul vostru, Diavolul. 1 Petru 5:8. Fratele Thori din St. Paul, Minn., ne-a trimis cartea de vizit` a unui anume Dr. Snyder din acel
^{N CAM~RU|E INTERIOARE
85
ora], care se prezint` a fi un spiritist cre]tin ]i care pretinde c` el ]i al\ii \in ]edin\e regulate [n care Domnul ca fiin\` spiritual` se arat` ochilor lor muritori. El spune c` aceste manifest`ri au fost v`zute de aproximativ patruzeci de persoane. Trei dintre ei au primit ^comuniunea direct din m>na Domnului. Cartea de vizit` primit` con\ine ]aisprezece texte din Biblie, printre care sunt urm`toarele: ^Dumnezeu este duh. Êu sunt Lumina lumii. ^Cine are poruncile Mele ]i le p`ze]te, acela M` iube]te; ]i cine M` iube]te, va fi iubit de Tat`l Meu. Eu [l voi iubi ]i M` voi ar`ta lui. Ioan 14:21. {n partea de sus a c`r\ii de vizit` sunt scrise cu litere mari de tipar aceste cuvinte: Fratele Thori remarc` faptul c` doctorul pare a fi foarte pios ]i declar` credin\` [n r`scump`rare ]i [n restabilire. Aceast` [nt>mplare i-a amintit imediat fratelui Thori de afirma\ia din Studii [n Scripturi, Volumul 2, pagina 158, care sun` dup` cum urmeaz`: ^Printre alte asemenea lucruri unii dintre ei [nva\` c` Cristos este prezent, ]i nu ne [ndoim c` nu va trece mult ]i vor \ine ]edin\e la care vor pretinde c`-L arat` @[n c`m`ru\e interioare# (Mat. 24:26). Fratele T. a atras aten\ia doctorului asupra acestei Scripturi ]i asupra acestei aplic`ri a ei; dar el era at>t de vr`jit de spiritele [n]el`toare [nc>t n-a putut face nici o aplicare a ei la propriile sale experien\e. A declarat c` aceasta se referea la unii escroci ridicoli cum ar fi Schweinfurth.
^L-A|I V~ZUT PE DOMNUL? DAC~ NU, DE CE?
86
Aici vedem mai mult din tactica lui Satan: el pune pe un escroc [mpotriva altuia. C>\iva oameni slabi la minte sunt am`gi\i ca s` g>ndeasc` ]i s` pretind` c` ei sunt ûnii dintre cei mari Cristo]i etc. ]i prin puteri hipnotice am`gindu-i pe unii la ^cerurile lor, dezgust` astfel pe oamenii mai sensibili, care, crez>nd c` aceste [n]el`ri [mplinesc sfera avertiz`rii Domnului nostru, nu sunt [n gard` [mpotriva [n]el`rilor mult mai subtile ale spiritismului, care atrag tot mai mult pe zi ce trece. Apoi iar`]i, credincios caracterului lui de [n]el`tor ce este, Satan [ncepe toate aceste presta\ii cu cei pe dinafar` evlavio]i. El pune momeal` [n c>rligul sù c>nd pescuie]te oameni. Se va constata c` acei cre]tini care se conduc dup` propria lor voin\`, indiferent de moralitatea sau de credin\a lor, vor fi expu]i curselor marelui vr`jma]. Supunerea total` a voin\ei lor voin\ei lui Dumnezeu a]a cum este exprimat` [n Cuv>ntul Sù este absolut necesar` pentru a [nvinge lumea, trupul ]i diavolul.
^NU SUNTEM {N NE}TIIN|~ DESPRE PLANURILE LUI
F`r` [ndoial` c` vom surprinde pe unii c>nd vom afirma c` dup` [n\elegerea noastr` ^}tiin\a Cre]tin`, ^Teosofia, ^Mesmerismul, ^Clarviziunea ]i ^Hipnotismul, precum ]i ^Swedenborgianismul sunt toate [nrudite cu spiritismul ]i sunt inten\ionate de ^spiritele [n]el`toare s` subjuge ]i s` âib` trecere la diferite clase din omenire care se trezesc acum din amor\eala min\ii, ]i s` le orbeasc` ochii fa\` de
87
adev`rul cu privire la Domnul ]i la Cuv>ntul Sù. 2 Corinteni 4:4. ^}tiin\a Cre]tin` prin numele ei atractiv dar [n]el`tor, nu mai pu\in prin afirma\iile ei mincinoase c` nu exist` durere, nici boal`, nici moarte, nici p`cat, nici diavol, nici M>ntuitor ]i nici nu este nevoie de unul prin [ns`]i absurditatea preten\iilor ei atrage pe cei curio]i; ]i prin nevinov`\ia ei aparent` ]i prin ^fapte bune [i prinde [n curs` pe cei care nu sunt [n gard` ]i care nu sunt instrui\i, care nu cunosc âd>ncimile Satanei (Apoc. 2:24). Procedurile lor pentru tratarea bolilor îmaginare par inofensive, dar sunt oare tratamentele lor mai pu\in de la demoni ]i mai mult de la Dumnezeu dec>t cele ale spiriti]tilor? {n timp ce o credin\` curat` [n primele principii ale doctrinei lui Cristos nu trebuie acceptat` [n locul bunelor moravuri, acestea din urm` trebuie totu]i considerate ca [nso\itori ai fiec`rei manifest`ri a favorii ]i puterii divine. De aceea, to\i cei care t`g`duiesc pe Domnul nostru Isus ca R`scump`r`torul omenirii ^care }i-a dat via\a ca pre\ de r`scump`rare pentru mul\i, nu sunt ai lui Dumnezeu, iar ^lucr`rile lor uimitoare, fie c` sunt bune sau rele, nu trebuie puse pe seama puterii divine. Unii ar putea [ntreba dac` Satan ]i asocia\ii lui pot fi acuza\i pe de o parte de cauzarea bolii ]i a mor\ii (Evrei 2:14), iar pe de alt` parte de vindecarea bolnavilor ]i scoaterea demonilor. N-ar p`rea aceasta s` fie [mpotriva propriei sale [mp`r`\ii, ceea ce nici o fiin\` inteligent` nu poate presupune. ^Dac` Satan
88
scoate afar` pe Satan, este dezbinat [mpotriva lui [nsu]i; deci, cum va dìnui [mp`r`\ia lui? Matei 12:25, 26; Marcu 3:24-26. Foarte adev`rat; ]i aceasta arat` la ce str>mtoare este adus ^st`p>nitorul lumii acesteia prin marea cre]tere a inteligen\ei care a str`lucit peste lume [n ultimul secol. Demonii trebuie s` se prefac` a fi ^[ngeri de lumin`, [nv`\`tori ai adev`rurilor avansate ]i medici buni, at>t ai sufletului c>t ]i ai trupului, pentru a prinde din nou [n capcan` pe cei care caut` pe Dumnezeu b>jb>ind, poate {l vor g`si (Fapte 17:27). Cuvintele inspira\iei ne dau de [n\eles c` lupta lui Satan pentru a p`stra controlul asupra omenirii va fi [n mod deosebit disperat` la sf>r]it [nainte de a fi ^legat pentru o mie de ani ca s` nu mai poat` [n]ela neamurile. Apoc. 20:1, 2. Aici va fi una din ^puterile mincinoase men\ionate de apostolul Pavel, c`rora poporul Domnului pentru a le face fa\` va avea nevoie de ^toat` arm`tura a lui Dumnezeu, ca s` se poat` [mpotrivi [n ziua cea rea (2 Tes. 2:9-12; Efes. 6:11-13). Noi suntem acum [n perioada [n care apostolul ne previne s` fim [n mod special [n gard` [mpotriva ^duhurilor [n]el`toare ]i a unor [nv`\`turi ale demonilor (1 Tim. 4:1). Aici apostolul Petru ne spune, s` âve\i grij` s` nu v` l`sa\i t>r>\i [[n]ela\i] de r`t`cirea acestor nelegiui\i ]i s` nu v` pierde\i t`ria (2 Pet. 3:17). Prin urmare, Domnul ne spune s` veghem ]i s` ne rug`m ca s` sc`p`m de am`girile care vor fi at>t de puternice [nc>t ^s` [n]ele, dac` ar fi cu putin\`, chiar ]i pe cei ale]i (Mat. 24:24). {n vederea acestor preveniri, nu ne a]tept`m noi la
89
^puteri mincinoase, la minciuni de la spiritele rele? Ba mai mult; ne a]tept`m la mult mai multe [n urm`torii c>\iva ani dec>t au visat chiar ]i spiriti]tii p>n` acum. Dar dac` Satan ]i credincio]ii lui au cuno]tin\` de mijloacele t`m`duitoare ]i pricepere [n aplicarea lor, s` nu uit`m c` el are ]i o mare putere malefic`. Acest lucru a fost deja demonstrat. S` lu`m cazul lui Iane ]i al lui Iambre, al celebrelor medii ]i magicieni din Egipt, care [n prezen\a lui faraon au reprodus multe din minunile f`cute de puterea divin` prin Moise ]i Aaron. Ei au putut s`-]i transforme toiegele [n ]erpi; de asemenea au transformat apa [n s>nge; au f`cut ]i broa]te, de]i n-au putut reproduce pl`gile p`duchilor etc. Exodul 7:11, 22; 8:7. Avem toate motivele s` credem c` spiritele dec`zute au [nv`\at considerabil [n cei patru mii de ani trecu\i, ]i ele au ast`zi o sfer` a puterii mult mai mare. Suntem [nclina\i s` credem c` pl`gile l`custelor ]i mul\imea dùn`torilor agriculturii, ]i sporii ]i microbii care [mboln`vesc ]i afecteaz` via\a omului ]i a animalelor [n timpurile recente, pot fi manifest`ri ale aceleia]i puteri a rùlui. {n mod asem`n`tor, Satan este ^domnul puterii v`zduhului ]i este destul de rùvoitor pentru a-]i exercita puterile [n m`sura permisiunii divine. Aceasta poate justifica [n parte marile inunda\ii, cicloane ]i tornade din anii recen\i. Dar desigur, ar [ntreba unii, astfel de for\e ale naturii nu sunt l`sate [n seama demonilor, nu?
PUTERILE SATANICE, MALEFICE
90
Nu [n [ntregime desigur c` nu; altfel ne-am putea [ndoi c` lumea ar mai putea fi locuit`. S` lu`m cazul lui Iov: de [ndat` ce restric\iile divine asupra lui Satan au fost retrase, el i-a mi]cat pe sabeeni s` fure vitele lui Iov ]i s`-i ucid` servitorii; a f`cut s` vin` foc din cer, care a ucis ]i a ars turmele de oi ale lui Iov; i-a trimis pe caldeeni s` fure c`milele lui Iov ]i [n final a produs un ciclon care a lovit casa [n care copiii lui Iov petreceau [mpreun`, a distrus casa ]i i-a ucis pe cei care o locuiau, ]i de [ndat` ce i s-a permis, a atacat persoana lui Iov cu boal`. Iov 1:9-2:7. Nu exist` nici o [ndoial` c` Satan ]i legiunile lui sunt la fel de capabile ]i dispuse ca [n trecut s` fac` tot rùl pe care [n\elepciunea divin` ar vedea potrivit s`-l permit`. De aceea r`m>ne numai s` observ`m c` Dumnezeu a prezis c` le va permite s` aib` putere mare la sf>r]itul acestui veac, ]i a ar`tat motivul pentru care face aceasta. El ne spune c` este pe punctul de â-}i v`rsa m>nia, va sufla focul furiei Sale peste omenire, ca pedeaps` pentru p`cat ]i ca o corec\ie spre dreptate; pentru a umili omenirea ]i a o preg`ti pentru binecuv>nt`rile {mp`r`\iei Milenare. To\i suntem familiari cu pedepsele prezise [n cartea Apocalipsei care sunt pe punctul de a fi v`rsate peste lume la sf>r]itul ]i [n timpul judec`\ii acestui veac. Pl`gile care au venit peste Egipt au fost ilustra\ii ale acestora chiar dac` pl`gile care vin sunt descrise [n simboluri. Dar s` ne amintim [ntotdeauna de grija lui Dumnezeu pentru poporul Sù, de a-l p`zi de orice calamitate care n-ar produce sub supravegherea divin` unele lec\ii sau experien\e valoroase; ]i s` ne amintim c` El poate ]i vrea
91
s` \in` sub control m>nia oamenilor ]i a demonilor ]i s` restr>ng` restul care ar [mpiedica marile Sale scopuri. Urm`toarele cuvinte ale Rev. A. B. Simpson sunt chiar la subiect: ^Se spune de asemenea c` practicile spiritismului ]i ale magnetismului animal, ale clarviziunii etc. sunt urmate de vindecarea bolilor. Nu vom nega c` [n timp ce unele din manifest`rile spiritismului sunt escrocherii, exist` unele care f`r` [ndoial` sunt supranaturale ]i sunt produse de for\e pentru care ]tiin\a fizicii nu are nici o explica\ie. N-are nici un rost a se [ncerca [nfruntarea acestui monstru [nspìm>nt`tor al spiritismului, [n care, dup` cum spune Joseph Cook, se afl`, poate, marele DAC~ al viitorului imediat al Angliei ]i al Americii, cu o negare gr`bit` ]i superficial` a faptelor, sau cu o explicare a lor ca trucuri ale prestidigita\iei. Ele sunt adesea f`r` [ndoial` reale ]i supranaturale. Ele sunt @duhuri de demoni care fac semne#, adun>nd pe oameni pentru Armaghedon. Ele sunt for\ele re[nsufle\ite ale magicienilor egipteni, ale oracolelor grece]ti, ale haruspiciilor romani, ale vracilor indieni. Ele nu sunt divine, nu sunt atotputernice, dar sunt mai mult dec>t omene]ti. Domnul nostru ne-a avertizat [n mod expres [n privin\a lor, ]i ne-a spus s` le [ncerc`m, nu dup` puterea lor, ci dup` roadele lor, dup` sfin\enia lor, dup` umilin\` ]i dup` omagierea numelui lui Isus ]i a Cuv>ntul lui Dumnezeu; ]i [ns`]i existen\a lor face cu at>t mai imperativ, ca noi s` fim [n stare s` prezent`m [mpotriva lor for\ele vii ale unui cre]tinism sf>nt
92
asemenea toiagului lui Moise care le-a [nghi\it pe ale vr`jitorilor ]i la sf>r]it le-a redus la t`cere puterea lor limitat`. {n concluzie, s` asculte Israelul spiritual Cuv>ntul DOMNULUI c`tre Israelului trupesc: ^Dup` ce vei intra [n \ara pe care DOMNUL Dumnezeul tù \i-o d`, s` nu te [nve\i s` faci dup` UR<CIUNILE NEAMURILOR ACELORA. S` nu se g`seasc` printre voi nimeni care FOLOSE}TE GHICIREA, nici un prezic`tor al viitorului, sau care face farmece, sau cititor [n stele, sau desc>nt`tor, nimeni care s` [ntrebe pe cei care cheam` duhurile sau spiritist, nimeni care s` [ntrebe pe mor\i. C`ci oricine face aceste lucruri este o ur>ciune [naintea DOMNULUI; ]i din cauza acestor ur>ciuni, DOMNUL Dumnezeul tù [i va izgoni dinaintea ta. Deuteronomul 18:9-12. ^Dac` vi se zice [ns`: @{ntreba\i pe cei ce cheam` mor\ii ]i pe cei ce spun viitorul, care ]optesc ]i care mormìe#, r`spunde\i: @Nu va {NTREBA OARE un popor PE DUMNEZEUL S~U? Va [ntreba el pe cei MOR|I pentru cei VII? La lege ]i la m`rturie!# C`ci, dac` nu vor vorbi a]a, nu vor mai r`s`ri zorile pentru poporul acesta. Isaia 8:19-20. Acestea au fost publicate [n Turn pe p`r\i [n c>teva numere din iunie ]i iulie 1897. De atunci, mul\i care le-au citit au trimis rapoarte de confirmare. Printre cele suficient de interesante pentru publicare sunt cele ce urmeaz`. {n Allegheny Record din 9 septembrie 1897 este
RAPOARTE RECENTE ASUPRA SPIRITISMULUI
93
raportat` o adunare religioas` [n aer liber a spiriti]tilor ]i teosofilor, de c`tre o doamn` din Allegheny care spune: ^M`rturisesc sincer c` n-am petrecut dou` s`pt`m>ni mai fericite dec>t cele petrecute [n a]azisa @pepinier` a spiritismului, de la Cassadaga Camp, Lily Dale, N. Y.# Dac` noi ca cre]tini ne-am putea deschide inimile fa\` de adev`rul prezentat acolo [n aceast` sesiune a unor astfel de intelecte uria]e cum sunt Lyman C. Howe din Fredonia, judec`torul Richmond din Meadville, Dr. Hicks din New York, d-na Carrie E. Twing din Westfield, N. Y.; d-na Sheets din Michigan, Annie Besant ]i al\ii dac`, repet, [nv`\`turile tuturor acestor reprezentan\i ai credin\ei ar putea fi primite [n inimi sincere, f`r` prejudec`\i, atunci ar fi a]a o expansiune sufleteasc`, [nc>t ar trece de limitele [nguste ale inteligen\ei ortodoxe medii, iar spiritismul, [n loc s` fie evitat ca ceva anormal sau sinistru, nevrednic de g>ndirea ]i aten\ia unei min\i inteligente, ar primi cel pu\in avantajul unei [ncerc`ri corecte. M` [ntreb c>\i din cei care sunt lega\i de prejudec`\ile ortodoxe ]tiu c` aceast` credin\` este fondat` pe principii fixe asemenea timpului [nsu]i, ]i c` cercet`torii sinceri vor g`si c` ace]ti ucenici ai spiritismului dep`]esc sfera de cuno]tin\e a criticilor lor cre]tini (?) [n chestiuni care apar\in de dezv`luirea vie\ii pe un plan mai [nalt? Despre [nv`\`torii teosofi actuali ea spune: Printre instructorii cei mai renumi\i erau domnul
94
]i doamna deOvies, Julian Segunda deOvies, delegat pentru America al Ordinului Bhagavat-Gita, cunoscut mai bine ca @Ordinul celor Optzeci#, cel mai vechi ordin al adep\ilor ocultelor din lume, care este maestrul suprem al ordinului Cairo, Egipt. El [nva\` psihologia practic`, puritatea, cump`tarea [n toate lucrurile, iubirea pentru omenire ]i sinceritatea; s` ne cunoa]tem pe noi [n]ine, ca s` putem atinge starea perfect` de b`rba\i ]i femei, ]i s` ne apropiem tot mai mult de lumina cosmic`, din care noi suntem doar sc>ntei; s` dezvolt`m divinitatea [n noi, pentru a putea vindeca pe bolnavi ]i a m>ng>ia pe suferinzi, exact cum a f`cut marele mediu, Isus din Nazaret. Prin medita\ie ]i concentrare pentru a avea viziuni ]i a primi impresii, omul poate fi inspirat divin ]i [ndrumat de [n\elepciune [n toate lucrurile. Spaniolul Mahatma deOvies [nva\` medita\ia, concentrarea, psihometria, magnetismul ]i arta vindec`rii, citirea caracterului, hipnotismul, clarviziunea, ]tiin\a respira\iei, ]tiin\a m>ncatului ]i orice alt` ramur` a psihologiei oculte. Dup` fiecare curs de lec\ii se formeaz` cercuri pentru dezvoltarea acestor puteri. Aceast` ]tiin\` [mpr`]tie eroarea orbirii, a]a [nc>t omul s` poat` vedea f`r` ochi domnul deOvies poate dovedi aceasta oric>nd ]i [n orice condi\ii. Mahatma pretinde c` puterile sale sunt universale, c` fiecare b`rbat ]i fiecare femeie, [n afar` de debilii mintal sau degenera\i, posed` aceste daruri oculte. Bhagavat Gita are [n prezent peste 2.000 de membri [n Statele Unite. Domnul deOvies a
95
fondat c>teva societ`\i de cercetare [n America, ultima la Buffalo, N. Y. A]a sunt ^pruncii [n Hristos ademeni\i la rù de c`tre cei care ^cunosc @ad>ncimile Satanei# ]i uneltirile lui ca s`-i prind` [n capcan`. O coresponden\` de pres` [n privin\a altei reuniuni religioase spiritiste, publicat` [n Toledo Blade, spune dup` cum urmeaz`: Ânderson, Ind., 2 august. Statistici primite recent la tab`ra de stat a spiriti]tilor din Chesterfield arat` cre]terea spiritismului [n Statele Unite [n ultimii patru ani. Aceast` cre]tere a fost foarte rapid`, ]i acum spiritismul este reprezentat de 52 de asocia\ii de stat cu un num`r de membri activi de 235.000 ]i 400 de medii recunoscute. Statele [n care exist` asocia\ii sunt: Ohio, Indiana, Michigan, Massachusetts, Connecticut, Wisconsin, Minnesota, Colorado, Maine, Oregon, California, Florida, Louisiana, Vermont, New York ]i New Hampshire. Spiriti]tii pretind a fi 2.000.000 de credincio]i. Un cititor al Turnului, dup` ce a citit articolele despre spiritism, scrie dup` cum urmeaz`: ^Dup` moartea mamei mele, tat`l meu s-a c`s`torit cu o femeie care era mediu spiritist, ]i de atunci a [ncercat s` m` conving` [n leg`tur` cu spiritismul. Mi-a dat [n mod repetat relat`ri de la
{N}ELAREA UNUI TAT~ CRE}TEREA SPIRITISMULUI
96
]edin\ele de materializare la care a participat el, at>t [n casa lui c>t ]i [n alte locuri. El a spus c` a v`zut p>n` la cincisprezece spirite prezent>ndu-se deodat`, at>t adul\i c>t ]i copii, [n timp ce mediul st`tea [n cabinetul ei [n prezen\a audien\ei. A spus c` uneori vedea un nor ce\os care ap`rea l>ng` tavan ]i care cobora treptat spre podea, prinz>nd form` [n timp ce cobora, p>n` c>nd st`tea pe podea o fiin\` uman` solid`, palpabil`, ]i [\i str>ngea m>na. M>na era la fel de palpabil` la str>ngere ca ]i a mea. El spune c` fiicele sale moarte (surorile mele) ]i al\i prieteni care sunt mor\i i s-au ar`tat lui astfel, [mbr`ca\i [n alb curat. Uneori ele materializau o e]arf` de dantel` sclipitoare ]i o \ineau sus ]i o scuturau [n fa\a lui; acestea st`teau al`turi de el sau pe genunchii lui ]i []i puneau bra\ele [n jurul g>tului lui ]i discutau cu el despre casa lor cereasc`, despre frumuse\ile ei, despre florile ei frumoase etc., ]i despre viitorul lui ]i despre grija lor pentru el. {n final ele spuneau: @Ei bine, trebuie s` plec`m# ]i m>na pe care el o \inea str>ns [ntr-a sa [ncepea s` se piard`, corpul se rarefia p>n` c>nd obiectele din camer` puteau fi discernute prin corpul aproape transparent; apoi disp`reau, uneori cobor>nd prin podea. Tat`l lui (bunicul meu) care a fost medic la via\a sa, spune el, a scris prin medii re\ete de medicamente pentru el etc. Tat`l meu ne-a spus lucruri pe care i le-a spus so\ia sa mediu chestiuni despre familia noastr` care [ntr-adev`r ne-au surprins, deoarece ]tiam c` n-avea de unde s` le ]tie dec>t prin mijloace
97
supranaturale, dar am v`zut de-a lungul anilor de observare a spiritismului destul din ur>ciunile lui pentru a ne convinge de originea lui satanic`, ]i ca atare eu n-am avut niciodat` mare credin\` [n el ]i [n final am [nv`\at s`-l detest. }i de c>nd am v`zut lumina adev`rului prezent, a]a cum o vedem acum, ne d`m seama mai bine dec>t oric>nd de rùtatea ]i de natura lui demonic`. Am v`zut de mai multe ori medii @sub control# ]i am observat ce deplin sunt f`cute acestea victime ale demonilor care le posed` [n astfel de momente nefiind con]tiente de starea lor sau cel pu\in [n stare s`-]i controleze cuvintele ]i ac\iunile. Expresia lor facial` [n acele momente este foarte stranie. ^Turnul vorbe]te [n c>teva numere trecute despre spiritism ]i men\ioneaz` mediile clarauzitoare. Trìesc singur ca misionar [n Burma de c>\iva ani; ]i de c>nd so\ia ]i bìe\elul meu au adormit, [n 1889 ]i 1890, am fost singur ]i m-am ocupat [ntr-un fel de cercetarea magnetismului animal [n leg`tur` cu transmiterea g>ndului la distan\` ]i, [mi pare rù s` adaug, de @transferarea senza\iilor#. Dup` ce am practicat aceasta (detest>nd spiritismul, de]i nu ]tiu de ce ]i f`r` s` fac leg`tura [ntre acestea dou`) am auzit deodat` [ntr-o dup`-amiaz` voci [n jurul meu, care au continuat de atunci mai mult sau mai pu\in; ]i acum v` scriu s`-L implora\i pe Iehova s` aib` mil`
UN CLERIC EPISCOPAL SCRIE:
98
de trupul meu ]i s`-l fac` @sanctuarul lui Dumnezeu prin spirit#, [nl`tur>nd orice spirit necurat care ar putea locui [n el ]i d>ndu-mi har ]i putere s` rezist, s` fug sau s` m` eliberez de orice influen\` sau putere sau control pe care Satan le-ar putea avea asupra mea.
OPINIILE UNUI FOST SPIRITIST BINECUNOSCUT
Rev. W. H. Clagett, pre]edintele Consiliului de {mputernici\i ai Universit`\ii Presbiteriene din Texas, care odat` a fost spiritist, a \inut recent o conferin\` [n Sala Asocia\iei de la Brooklyn, N. Y., [n fa\a unui public larg. Brooklyn Eagle d` urm`torul raport asupra conferin\ei: ^Dr. Clagett a spus c` el nu venise doar s` amuze pe spectatori, nici s` le spun` pove]ti. El voia s` mearg` mai ad>nc de at>t. @{n mod deschis#, a continuat el, @n-am nici o speran\` s` convertesc pe spiriti]tii convin]i. Din fericire sau din nefericire, soarta a f`cut s` v`d multe [n leg`tur` cu spiritismul. Am crezut ferm [n el timp de ani de zile, adesea fiind mediu [n ]edin\ele mai private. {n aceast` chestiune exist` un interes mai ad>nc dec>t cred mul\i cre]tini. Spiritismul este una din cele mai mari puteri pentru rù [n lume. Cei mai mul\i dintre voi ve\i fi surprin]i c>nd v` voi spune c` [n Statele Unite sunt [ntre 900.000 ]i 1.000.000 de adep\i. Nu ne putem sc`pa de acest rù incipient numai denun\>ndu-l; trebuie s`-i inform`m pe oameni. Eu cred c` exist` astfel de lucru cum este comunicarea [ntre oameni ]i spirite.
99
Cred c` exist` spirite reale [n leg`tur` cu spiritismul modern. Mul\i s-au mirat de puterea spiritismului de a induce [n eroare oameni inteligen\i. Unii dintre voi v` ve\i aminti c` acum c>\iva ani Dr. Kettles, supraveghetorul tuturor ]colilor publice din New York, ]i-a recunoscut credin\a [n spiritism. Acesta apeleaz` la unul din cele mai puternice sim\`minte ale inimii omului iubirea noastr` pentru cei mor\i. Unde sunt ace]ti iubi\i? Exist` ei [nc`? Care este natura acelei existen\e? Pentru cel care respinge Biblia aceste [ntreb`ri nu au r`spuns. Totul este [ntuneric, ]i c>nd sufletul [ncearc` s` p`trund` [ntunericul, strig` cu cea mai intens` dorin\`: @Unde e]ti?# Satan, sub forma spiritismului, se ofer` s`-l aduc` pe cel iubit [napoi ca s`-i putem auzi vocea ]i s`-i vedem fa\a [n realitate#. Apoi iar`]i, spiritismul vine la noi ca o religie nou`. El propune s` fie un sistem de filosofie religioas`. {]i ia sarcina s` rezolve [ntrebarea: @Dac` un om moare, va trì el iar`]i?# Atac>nd sufletul [n acest fel subtil ]i plauzibil nu este surprinz`tor c` Satan sub forma spiritismului [i duce pe mul\i [n r`t`cire. Dr. Clagett a caracterizat spiritismul ca absurd ]i degradant. @A g>ndi#, a spus el, @c` o so\ie sau o mam`, chiar dac` ar putea comunica cu noi de pe p`m>nt, s-ar duce la o femeie pe care n-a cunoscut-o, ]i cu care nu s-ar fi asociat chiar dac` ar fi cunoscut-o, ]i i-ar spune lucrurile cele mai sacre ideea este degradant` ]i dezonorant`! Spiritismul este o escrocherie, dou` treimi din el fiind diavolul la a doua m>n`, iar restul diavolul la prima m>n`#.
100

EXPERIEN|ELE UNUI AUTOR, FOST SPIRITIST
{ntr-o carte publicat` recent, intitulat` ^Puterile V`zduhului, autorul, un fost mediu, relateaz` c>teva experien\e ciudate cu spiritele. D`m aceast` relatare a experien\elor lui cu un spirit care pretindea a fi Domnul ]i care i-a dat de [n\eles c` el, mediul, urma s` fie foarte folosit pentru convertirea lumii; ]i c` el va ocupa o pozi\ie foarte asem`n`toare cu aceea a Domnului la prima Sa venire, cu excep\ia faptului c` el va fi binecuv>ntat cu succese minunate ]i miraculoase. Cit`m: ^M-am sim\it fericit, foarte fericit cu Isus l>ng` mine, cum am crezut eu cu adev`rat. Pe m`sur` ce [naintam cu scrisul, m` sim\eam cu at>t mai sigur c` era adev`rat, deoarece stilul ]i dic\ia indicau o minte ]i o inim` curate. Mai t>rziu spiritul a spus: @Eu sunt Tat`l ]i Dumnezeul tù. Sunt Atotputernicul, Creatorul tuturor lucrurilor. {n acest fel am vorbit patriarhilor din vechime lui Adam, lui Noe, lui Avraam, lui Moise ]i altora#. Aceste cuvinte l-au f`cut pe mediu s` tremure de fric`. Spiritul a spus apoi: @Nu-\i fie fric` Eu sunt Creatorul ]i Tat`l tù, ]i tu e]ti fiul Meu dragul meu fiu; fiu prin crea\ie dar ]i prin r`scump`rare; de aceea nu trebuie s` te temi#. Apoi spiritul a continuat zic>nd: @Te-am ales ca s`-mi fii cel de-al doilea Cristos; L-am ales pe Isus, Fiul Meu, s` te [nve\e ]i s`-\i dea [n\elepciune [n toate lucrurile ca s`-mi faci voia [n marea lucrare de m>ntuire a omului#.
101
Apoi spiritul l-a instruit pe mediu s` se asocieze cu un anumit prieten cleric [n calitate de ajutor al sù [n marea lucrare de m>ntuire a sufletelor ]i a spus: ^Deoarece rasele anglo-saxon` ]i german` au devenit at>t de sensibile [nc>t spiritele pot s` le influen\eze min\ile ]i [n multe cazuri s` le controleze trupurile, am hot`r>t s` introduc o nou` dispensa\ie ]i [n acest scop te-am chemat pe tine ]i pe prietenul tù ca s` deschide\i ]i s` preg`ti\i calea pentru introducerea ei. Fii smerit, roag`-te ]i fii credincios ]i totul va fi bine. S`-\i mai spun [nc` o dat`: fii smerit, smerit ca un copil [naintea lui Dumnezeu. Spiritul cel rù s-a str`duit s`-l fac` s` cread` [n ^convertirea lumii la Dumnezeu prin mijloacele sale, acest om fiind dintr-o dat` reprezentantul lui Cristos ca s` fac` lucrarea de m>ntuire a lumii la a doua venire a Lui. Ca s`-l fac` s` nu vegheze, l-a prevenit spun>nd: ^Spiritele rele sunt pretutindeni [n jurul tù. Locul [n care stau ele p>n` la judecat` este aerul sau atmosfera p`m>ntului; ]i ele lucreaz` [n fiii neascult`rii imprim>nd sau introduc>nd [n mintea lor g>nduri ]i dorin\e rele ]i egoiste; ]i de asemenea aprinz>ndu-le pasiunile, astfel f`c>ndu-i adesea s` comit` cele mai atroce fapte. {n lume exist` un conflict continuu, dup` cum ]tii, [ntre a]a-zisele puteri ale [ntunericului ]i puterile luminii. Din cele spuse se poate deduce progresul lent f`cut [n lume de evanghelia mea de la [n`l\area mea. Preaiubitul meu servitor, Judson, a petrecut mul\i ani [n \inuturi p`g>ne p>n` s` fi salvat ]i s` fie adus
102
la Dumnezeu un singur p`g>n. Mediul a g>ndit c` numai o fiin\` bun` ar vorbi [n acest fel, de aceea spiritul trebuia s` fie ceea ce pretindea a fi, ori altfel era un mare [n]el`tor ]i o fiin\` foarte rea. Totu]i el continua s` fie tulburat de [ndoieli [n privin\a comunic`rilor remarcabile pe care le primea. Atunci spiritul a continuat spun>ndu-i: ^Se pare c` te [ndoie]ti [n privin\a chem`rii tale; nu trebuie, nici o clip`. Lanseaz`-\i b`rcu\a pe oceanul mare al iubirii infinite a lui Dumnezeu ]i vei g`si ajutor ]i m>ng>iere. Adev`ratul secret al succesului [n orice afacere este s` arzi de zel. Nu trebuie s`-\i fie fric` s` [ncepi. Acum [n\elegi legea care controleaz` for\ele morale, care poate fi exercitat` asupra copiilor oamenilor. {n concluzie, voi spune c` pl`nuiesc s`-i chem mai [nt>i pe evrei, ]i apoi neamurile. A]a c` mai [nt>i vei [ncepe la New York. Acolo vei fi ajutat de domnul Beecher ]i de al\ii, ]i apoi vei continua [n Palestina unde ne vom [nt>lni ]i [\i voi da succes. {n timp ce meditam la aceste lucruri, acea @voce bl>nd`# a venit iar`]i la mine spun>ndu-mi: @Eu sunt Domnul Dumnezeul tù ]i am o lucrare s`-\i [ncredin\ez. Trebuie s`-mi chem poporul, pe evrei, pentru a preg`ti marele eveniment care va avea loc [n cur>nd, ]i am aranjat ca tu s` mergi la New York ]i s` te [nt>lne]ti acolo cu domnul Beecher, care te va ajuta mult [n munca ta de adunare a vechiului meu popor la Ierusalim, ca s`-i preg`tesc pentru convertire ]i s`-i fac potrivi\i pentru {mp`r`\ia cerului. Vei pleca de acas` f`r` s` ]tie familia ta ]i
103
vei porni spre un loc spre care te voi [ndruma eu. Eu sunt judec`torul [ntregului p`m>nt; Eu, Domnul, te-am chemat ca s` avertizezi pe to\i oamenii s` fug` de m>nia care va veni. Ziua judec`\ii se apropie, c>nd to\i oamenii, mici ]i mari, vor sta [n fa\a tronului meu. De aceea fii harnic, fii credincios ]i f` cum [\i poruncesc, ]i mare-\i va fi r`splata. I-ai p`r`sit pe cei pe care i-ai iubit, dintre care mul\i se afl` [n lan\urile nelegiuirii. Acum fixeaz`-\i aten\ia asupra acelora a c`ror convertire o dore]ti at>t, ]i [n timp ce te rogi eu voi pecetlui inima lor cu convingere ]i vor fi converti\i de dragul tù chiar [n timp ce vorbe]ti#. Mi-am concentrat mintea cu ad>nc` ]i cople]itoare emo\ie asupra unei persoane fa\` de care aveam un interes deosebit. M-am rugat p>n` c>nd lacrimile ]i suspinele mi-au [n`bu]it glasul, c>nd aceea]i ]oapt` solemn`, bl>nd`, a venit la mine iar`]i distinct` zic>nd: @Rug`ciunea \i-a fost ascultat`: prietenul tù este convertit ]i acum se bucur` cu o bucurie de negrìt ]i plin` de slav`#. @Fiul meu#, a spus vocea solemn` iar`]i, @concentreaz`-te asupra unei alte persoane ]i o voi binecuv>nta din nou de dragul tù#. Am [nceput iar`]i cu aceea]i simplitate copil`reasc` a rug`ciunii ca [nainte, concentr>ndu-m` [n mod distinct asupra persoanei care doream s` fie convertit`, ]i dup` c>teva momente de implorare ad>nc` am auzit iar`]i vocea spun>nd: @Fiule, rug`ciunea \i-a fost ascultat` ]i prietenul tù este fericit [n iubirea mea#. Astfel am continuat timp de multe ore, inima mea
104
devenind din ce [n ce mai interesat` de lucrare ]i umfl>ndu-se de iubirea lui Dumnezeu pe m`sur` ce continuam s` m` concentrez asupra celor a c`ror m>ntuire a sufletelor [mi era scump`. La urm` vocea solemn` mi-a spus: @Nu mai ai alte rude ]i prieteni asupra c`rora s`-\i fixezi mintea [n rug`ciune?# I-am r`spuns: @Nu m` mì pot g>ndi la nimeni altcineva#. @Atunci#, mi-a spus vocea, @concentreaz`-te asupra oric`rui om neevalvios pe care \i-l alegi ]i eu te voi asculta ]i [l voi binecuv>nta de dragul tù#. Mi-am re[nnoit atunci rug`ciunea cu lacrimi [n ochi, concentr>ndu-m` asupra unuia, apoi a altuia din cei pe care-i ]tiam c` sunt cei mai rì [n nelegiuire. La sf>r]itul fiec`rei cereri a venit r`spunsul: @Cererea \i-a fost ascultat` ]i cel pentru care te-ai rugat este printre r`scump`ra\i#. Aceasta a continuat poate [nc` o or`, c>nd, nemaiput>nd din cauza extenu`rii ]i a oboselii, m-am retras ]i am dormit ca un prunc la s>nul mamei. Pe c>nd lumina slab` a dimine\ii se furi]a pe fereastr`, am auzit iar`]i vocea bl>nd` spun>ndu-mi: @Scoal`-te, fiule, ]i ascult` ve]tile cele bune. Cei pentru care te-ai rugat sunt ferici\i [n dragostea mea, se bucur` [n speran\` ]i au auzit despre misiunea ta ]i vin s` se bucure cu tine ]i s`-\i ureze drum bun#. Dup` ce mi-am f`cut toaleta ]i am aprins focul, am cerut s` mi se serveasc` micul dejun [n camer`. C>nd m-am a]ezat la mas` ]i fiind pe punctul de a-mi [ncepe masa, vocea a spus [n cel mai amabil ]i mai dulce mod: @Nu trebuie s` te sim\i jenat de prezen\a mea; n-am fost eu mereu cu tine? Nu-\i cunosc
105
fiecare g>nd, fiecare cuv>nt ]i fapt`? Cere binecuv>ntarea asupra mesei ca de obicei, exact ca ]i cum n-a] fi prezent personal, fiindc`, de]i nu sunt prezent pretutindeni [n persoan`, totu]i sunt prezent pretutindeni prin puterea ]i [n\elepciunea mea omnipotente#. Termin>ndu-mi masa, vocea Atotputernicului, cum credeam eu, a spus: @Aceast` zi va fi pentru acest loc o zi cum n-au mai fost altele [nainte. Dumnezeu este [n acest loc ]i ei nu ]tiu. Acum am s` ]optesc [n mintea fiec`rui om, a]a cum \i-am ]optit \ie prin vocea bl>nd`, ]i le voi spune: @Preg`ti\i-v` s` v` [nt>lni\i cu Dumnezeul vostru la judecat`#, ]i auzind aceasta ei se vor aduna [n dou` biserici diferite ca s` se roage; [n acela]i timp cei converti\i pentru care te-ai rugat noaptea trecut` vor sosi acolo ]i se vor al`tura bucuriei generale ]i strig>nd dup` mil`, ]i astfel valul m>ntuirii, [nceput at>t de uimitor [n locul acesta, se va extinde asupra [ntregului p`m>nt, fiindc` ziua aceea se apropie, ziua cea mare ]i [nfrico]`toare, c>nd to\i oamenii vor primi potrivit cu faptele f`cute [n trup. {ntre timp tu po\i s` mergi ]i s`-l chemi pe domnul A --------, care este slujitorul meu ]i un om evlavios. {l vei g`si la biserica sa preg`tindu-se pentru adunarea cea mare a oamenilor#. Am fost at>t de mi]cat de aceste ve]ti bune ]i de promisiunea m>ntuirii at>tor suflete aflate pe calea pierz`rii, [nc>t lacrimile [mi cugeau din ochi [n voie. {n aceast` stare a min\ii am cobor>t la intrarea principal` a hotelului spre strad`. Uit>ndu-m`
106
[mprejur, n-am v`zut nici o agita\ie deosebit`; dar g>ndindu-m` c` Dumnezeu lucreaz` [n lini]te cu fiecare inim`, am mers mai departe cu a]teptarea cert` c` voi g`si pe slujitorul bisericesc la biserica numit` ]i mul\i aduna\i pentru [nchinare. Ajung>nd la biseric`, spre uimirea mea am g`sit u]ile [nchise ]i nici m`car o persoan` [nùntru sau [n apropierea cl`dirii. L-am g`sit cur>nd pe slujitor acas` la el, ]i spre uimirea mea ]i mai mare m-a informat c` nu trebuia s` fie nici o adunare [n acea zi. M-am [ntors la hotel, a]tept>ndu-m` ca p>n` atunci cei pentru care m-am rugat ]i care, credeam eu, se bucurau [n speran\a con]tient` a p`catelor iertate, s` fie sosi\i, dar din nou am fost amarnic dezam`git. Urc>nd la mine [n camer`, l-am [ntrebat pe Domnul de ce acest e]ec ciudat. La care vocea mi-a r`spuns cu aceea]i ]oapt` distinct` ]i clar`: @E]ecul este pricinuit de conduita rùt`cioas` a spiritelor rele, care [n ultima vreme ]opteau [n urechile oamenilor, ceea ce i-a [ncurcat ]i nu recunosc [n ]oapta mea susurul bl>nd al Atotputernicului#. @Dar#, am zis eu, @ce va fi cu numele tù cel mare?# Vocea a r`spuns zic>nd: @Voi [nl`tura din min\ile lor toat` amintirea acestui e]ec ]i vor ]ti c` eu sunt Domnul; c` la mine nu exist` schimbare sau umbr` de mutare. Dar tu, fiule, [\i vei continua misiunea chem>ndu-i pe evrei, ca ]i cum acest aparent e]ec n-ar fi avut loc#. @Dar#, am r`spuns eu, @nu am cele necesare ca s` ajung la New York#. @Da, fiule, dar eu am luat toate m`surile necesare
107
[mpotriva tuturor [mprejur`rilor de acest fel, influen\>ndu-l pe un om bogat din ora]ul New York s` telegrafieze la banca din acest loc ca s`-\i furnizeze toate fondurile necesare. Nu fi necredincios, ci crede#. Aceasta mi-a lini]tit mintea, mi-a redat [ncrederea ]i am plecat imediat la banc`. P`]ind spre ghi]eu, am [ntrebat dac` o anumit` persoan`, ]i i-am spus numele, care locuie]te acum [n New York, a telegrafiat b`ncii lui pentru a pune bani [n contul meu. Omul m-a asigurat c` nu s-a primit nici o telegram`. Din nou am [ntrebat de cauza e]ecului. Aceea]i voce misterioas` mi-a r`spuns zic>nd: @Cauza e]ecului este aceea]i care le-a produs ]i pe celelalte; dar#, a urmat vocea, @eu sunt Atotputernicul. Am putere s` omor ]i s` dau via\`, ]i am s`-i judec pe aceia care s-au opus scopurilor mele; de aceea p`streaz`-\i speran\a ]i toate vor fi [ndreptate#. Totu]i aveam [ncredere [n sim\urile mele. Eram sigur c` auzisem vocea ]i nu m` puteam for\a s` cred c` se putea g`si vreo f`ptur` de sus sau de jos care s` [ndr`zneasc` s` personifice sau s` pretind` a fi Atotputernicul {nsu]i. M-am g>ndit de asemenea la comunc`rile pe care le primisem. Mi-am amintit de mila ad>nc` ce le [nso\ea ]i de asigur`rile bl>nde care mi s-au dat; ]i [nsum>ndu-le pe toate, am avut impresia profund` c` nu puteam fi [n]elat. {n timp ce meditam astfel, vocea a rostit aceste cuvinte: @{ntoarce-te acas` ]i totul va fi bine#. Ascult>nd de porunc` pusesem imediat [n v>nzare locuin\a unde st`tusem. Brusca mea dispari\ie de acas` produsese nu
108
pu\in` mirare printre prieteni ]i rude, dar prezen\a mea i-a lini]tit repede. C>t de pu\in [n\elegeau ei adev`rata cauz` a absen\ei mele, m-am g>ndit eu. Mediul a ajuns [n cele din urm` la concluzia c` fusese [n]elat de spiritele rele. El continu`: ^Cititorul ar putea presupune c` a]a-zisa inteligen\` divin` care m-a urm`rit at>ta vreme ]i care m-a [n]elat [ntr-un mod at>t de grosolan, fiind descoperit` c` nu erau dec>t draci [mbr`ca\i ca [ngeri de lumin`, m-a l`sat ]i n-a mai ap`rut niciodat`. Dar nu a]a s-a [nt>mplat. {n ceea ce prive]te abilitatea lor de a-mi influen\a mintea, am aflat c` ei aveau chiar mai mult` putere ]i c` aceasta cre]tea cu fiecare zi. [Aceasta reprezint` o parte din pericol: voin\a care la [nceput este puternic` ]i pe deplin [n stare s` reziste la astfel de avansuri []i pierde treptat puterea ]i devine din ce [n ce mai slab` cu fiecare cedare.] Imediat ce mi-am dat seama c` am fost [n]elat, m-am scufundat [n [ns`]i groapa dezn`dejdii. Speran\ele mele, care se ridicaser` p>n` la al ]aptelea cer, au fost spulberate [n cea mai ad>nc` groap`. {n]el`torul meu invizibil a continuat s` m` flateze [nc` c>teva zile c` Dumnezeu se g`sea at>t [n [ntunericul acestei dezam`giri, c>t ]i a celor mai luminoase speran\e din zilele dinainte. {n cele din urm` fiind pe deplin convins de [n]el`ciunea acestor spirite, el a refuzat s` se mai lase sub controlul lor. Atunci ele, ca r`spuns la [ntreb`rile al`turate, au f`cut confesiunea urm`toare:
109
^Mai [nt>i prin primele comunic`ri te-au f`cut s` crezi c` spiritismul nu este dec>t solul gloriei milenare. Acestea au fost [ntr-adev`r mari ]i au fost f`cute cu scopul precis de a te face s` crezi c` erau din partea lui Isus Cristos ]i a lui Dumnezeu [nsu]i. Ar fi trebuit s` b`nuie]ti aceasta. {n toate c>rligele se afl` o momeal` foarte poleit`. {ntrebare: {nv`\`turile pe care le [nva\` spiriti]tii nu sunt [n general numite [n Scripturi doctrinele demonilor ]i ale dracilor? R`spuns: Da, [ntr-adev`r, sunt [nv`\`turi ale dracilor ]i ale demonilor, deoarece [n general resping [nv`\`turile lui Isus Cristos ]i ale apostolilor ]i ale urma]ilor lor. A. J. D. a fost inspirat dup` cuno]tin\a mea cert` de c`tre prin\ul demonilor, sau, cu alte cuvinte, de c`tre cel mai inteligent demon care apar\ine puterilor v`zduhului. @Filosofia lui armonioas`# a fost scris` [n [ntregime sub influen\` demonic`. {n lucr`rile lui nu exist` Isus Cristos sau vreo alt` doctrin` [nv`\at` de Isus ele sunt f`r` Cristos, sau anticristos. spiritismul a fost conceput [n p`cat ]i a fost n`scut [n nelegiuire. Este un st>rv un st>rv care va fi o duhoare pentru binele [ntregului p`m>nt. {ntrebare: Dar nu v` a]tepta\i s` fi\i mai buni? R`spuns: Niciodat`. Suntem cioburile crea\iei morale a lui Dumnezeu, lep`da\i ca s` fim nimici\i, dup` c>te ]tim noi. {ntrebare: Dar mor\ii pio]i nu [i [nconjoar` pe cei afla\i [nc` [n trup p`zindu-i de influen\ele rùlui? R`spuns: Dac` o fac, noi nu-i vedem niciodat`.
110
Nu vedem nimic [n jurul celor pio]i, dup` cum nu vedem nici l>ng` cei rì. Dar noi suntem adesea [n jurul lor, insufl>ndu-le [n minte unele g>nduri necredincioase sau atee, ca s` vedem cum le vor primi. Ne desf`t`m c>nd [i tulbur`m ]i [i enerv`m, a]a cum facem cu tine. {ntrebare: Cum []i petrec cea mai mare parte a timpului locuitorii lumii tale? R`spuns: Cea mai mare parte a timpului o petrecem, de la descoperirea comunic`rii prin medii, pentru dezvoltarea mediilor, f`c>nd experimente pishologice cu ele ]i comunic>nd prin ele. {ntrebare: Nu crede\i c` ]i spiritele bune dezvolt` medii ]i comunic` prin ele ca ]i voi? R`spuns: Cred c` nu: credem c` suntem justifica\i la concluzia c` nici oamenii pio]i mor\i, nici spiritele oamenilor drep\i f`cute des`v>r]ite, nici [ngerii n-au nimic de-a face cu controlul mediilor [n prezent. Aceste manifest`ri ale spiritelor sunt profe\ite explicit de c`tre apostolul Pavel [n 2 Tesaloniceni: @}i atunci se va descoperi acel nelegiuit, pe care Domnul Isus [l va nimici cu suflarea gurii Sale ]i-l va desfiin\a cu ar`tarea venirii Sale. Venirea lui este prin lucrarea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne ]i de puteri mincinoase ]i cu toate am`girile nedrept`\ii pentru cei care pier, pentru c` n-au primit dragostea adev`rului ca s` fie m>ntui\i#. Acest pasaj indic` semnele acestor timpuri at>t de limpede [nc>t orice om drept sau pios poate s` le [n\eleag` clar. Am fost provoca\i s` v` descoperim faptul c` toate revela\iile prin medii, referitor la faptul c` to\i
111
oamenii [nainteaz` spre o stare de sfin\enie ]i fericire sunt false, total ]i absolut false. Noi avem tot at>t de bun` ocazie s` cunoa]tem faptele legate de revela\iile moderne, cum au oricare spirite din aceast` lume, ]i noi ]tim cu certitudine c` acestea nu sunt de la Dumnezeu ci de la spirite, dintre care unele sunt vinovate de abuzuri ]i mai mari, dac` este posibil s` fie comise mai mari dec>t cele comise asupra ta. Ne pui [ntrebarea, cum ]tim c` demonstra\iile spiritiste moderne nu sunt de la Dumnezeu? {\i r`spundem c` ]tim din urm`toarele motive: Aceste demonstra\ii spiritiste sunt f`cute de spirite care-L ur`sc pe Dumnezeu ]i n-au deloc p`rt`]ie cu ceea ce este bun ele resping [n mod general Biblia ca fiind Cuv>ntul lui Dumnezeu, acuz>nd-o c` este un basm nevrednic de [ncredere. Toate descoperirile f`cute deja prin manifest`rile spiritiste nu au at>ta adev`r evanghelic [n ele c>t a rezultat p>n` acum din regenerarea unui singur suflet, [n sensul [n care Isus Cristos a predicat regenerarea. Revela\iile acestor spirite sunt exact ceea ce ai putea a]tepta de la fiin\e care n-au [n ele dragostea lui Dumnezeu. [Avem aici o exemplificare a cuvintelor Domnului nostru: ^Dac` Satan scoate afar` pe Satan, este dezbinat [mpotriva lui [nsu]i; deci, cum va dìnui [mp`r`\ia lui? (Matei 12:26; Marcu 3:23-27). Tot a]a, vindec`rile f`cute de spiriti]ti, teozofi ]i cre]tinii ]tiin\ifici credem c` sunt dovezi c` [mp`r`\ia lui Satan este presat` puternic ]i va c`dea [n cur>nd [naintea Regelui nostru Emanuel.]
112
{ntrebare: Biblia vorbe]te despre domnul puterii v`zduhului sau din v`zduh; ce putem [n\elege prin aceasta? Spiritul: Po\i [n\elege c` domnul este numele spiritului conduc`tor al rùlui. Exist` [n v`zduh multe spirite conduc`toare, a]a cum ]efii indieni conduc triburile c`rora le apar\in. {ntrebare: {n ce m`sur` au puterile v`zduhului st`p>nire ]i conducere peste fiii oamenilor? R`spuns: Ele au puterea de a produce [n mintea mediilor sensibile imagini veridice. Adesea mediile [n\eleg c` aceasta este o vedere real` a unui obiect real. Aceasta duce la o mare varietate de [n]el`ri. Cei care sunt numi\i lideri ai spiritismului ]i care cunosc falsitatea acestor impresii, permit [n]el`rilor s` continue ]i de aceea sunt participan\i la escrocherie. Aceasta pune pe ei pecetea infamiei. Spiritele au puterea de a se folosi de corpul omenesc, cu toate organele ]i func\iile sale. Aceasta are loc [n cazul vorbitorilor [n trans` ]i a mediilor care personific` pe altcineva. Probabil c` ele intr` [n corp prin intermediul influen\elor electrice ]i galvanice, ]i odat` intra\i, folosesc organele vocale. Ele au de asemenea puterea s` mute obiecte grele, cum ar fi mese, scaune etc. Acestea se fac [n general prin intermediul zecilor ]i sutelor de lucr`tori nev`zu\i. Acest scriitor explic` [n continuare: Êle au putut imita felul de a vorbi specific al rudelor ]i cuno]tin\elor mele, ]i at>t de exact au redat intona\ia specific` ]i inflexiunile vocii, [nc>t
113
a] fi fost obligat s` cred c` imita\ia era vocea real` dac` n-ar fi imitat ]i vocile unora despre care ]tiam c` trìesc. {ntr-o [mprejurare care-mi vine [n mod special [n minte, vocea, modul de a se adresa ]i intona\ia au fost at>t de exact imitate [nc>t pentru moment am fost sigur c` domnul ]i doamna reprezenta\i decedaser` ]i c` spiritele lor imateriale se aflau [naintea mea. Dar c>nd am ]tiut prin dovezile sim\urilor mele fizice c` nu este a]a, atunci am fost convins c` spiritele prezentau persoane pretinse. Pentru ca cititorul s` poat` fi convins asupra fiec`rui punct ]i niciodat` s` nu fie atras s` cread` c` vreo comunicare din lumea spiritual` poate fi [n vreun sens de la Dumnezeu (de]i poate p`rea de-a dreptul cereasc` ]i s` fie caracterizat` de sentimente [nalte ]i de cea mai elegant` frazeologie ]i puritate clasic` a stilului), s` nu uite c` dac` aceste comunic`ri sunt date prin el [nsu]i ca mediu, sau prin orice alt mediu, acesta nu va fi dec>t preludiul sau introducerea [n ceva monstruos ]i absurd. Toate experien\ele mele cu aceste fiin\e care ne [nconjoar` [n aer [nsumeaz` aceast` concluzie distinct`: c` ele se desf`teaz` [n rù ca obiectiv major al lor, ]i mai ales [n acea ramur` a rùlui numit` [n]elare. Dac` este un lucru care le place mai mult dec>t orice, acela este s`-i fac` pe p`m>nteni s` cred` cele mai monstruoase ]i mai absurde teorii. L-a] [ndemna pe cititor, a]a cum a f`cut-o apostolul Pavel, cu aceste cuvinte: @Dac` noi [n]ine sau un [nger din cer ar veni s` v` vesteasc` o alt` evanghelie, deosebit` de aceea
114
pe care v-am vestit-o noi, s` fie anatema#. Cea mai subtil` metod` pe care aceste puteri ale v`zduhului o folosesc ca s` insufle credin\` [n absurdit`\ile lor monstruoase const` [n a face aluzii prietene]ti la Isus Cristos ]i la Evanghelia Sa, ]i [n a vorbi cu mult respect despre doctrinele acesteia; ar putea chiar s` \in` un mare discurs despre una din ele ]i [ntre timp s` \eas` [n p>nza acestui discurs o filosofie subtil` care s` submineze consecven\a [ntregului ]i s`-l fac` [n]el`tor. Ce evident este din cele anterioare c` poporul lui Dumnezeu trebuie s` se sprijine tot mai mult pe Cuv>ntul Tat`lui lor, ]i nu pe sim\`minte, pe impresii ]i pe ^voci care [n general, dac` nu [ntotdeauna, [n]eal`. De]i trebuie cùtat spiritul Adev`rului ]i nu doar litera lui, totu]i este necesar` ]i cercetarea atent` a literei Cuv>ntului lui Dumnezeu, [mpreun` cu o sinceritate a inimii care se desf`teaz` [n a cunoa]te ]i a face voia Domnului cu orice pre\, cu sacrificarea oric`rei preferin\e ]i prejudec`\i omene]ti etc. Cuv>ntul lui Dumnezeu este destul ca omul lui Dumnezeu s` fie cu totul preg`tit. 2 Tim. 3:16, 17. ^Sfin\e]te-i prin adev`rul Tù: Cuv>ntul Tù este adev`rul. Ioan 17:17.
DUHURILE DIN {NCHISOARE

^{NGERII CARE NU }I-AU P~STRAT STAREA DE LA {NCEPUT
^Fiii lui Dumnezeu au v`zut c` fiicele oamenilor erau frumoase; ]i din toate ]i-au luat de so\ii pe acelea pe care ]i le-au ales. ]i ele le-au n`scut copii; ace]tia erau eroii care au fost [n vechime, oameni cu renume. Geneza 6:2, 4. Scripturile vorbesc at>t despre veacul viitor ]i numesc guvern`m>ntul spiritual al lui Cristos care va exista atunci ^ceruri noi, iar societatea ]i institu\iile umane care vor fi stabilite atunci ûn p`m>nt nou, c>t ]i despre conducerea spiritual` actual` (subordonat` lui Satan, ^st`p>nitorul lumii acesteia), cu institu\iile p`m>nte]ti subordonate acestei conduceri, numindu-le âcest veac rù, dispensa\ia sau epoca de acum.* Mai mult, suntem informa\i c` st`p>nirea actual` a rùlui n-a existat dintotdeauna, ci a fost precedat` de o dispensa\ie sau o epoc` diferit`, despre care se spune c` este ^lumea de atunci, dinainte de potop, care a avut de asemenea ceruri sau puteri spirituale
*Vezi Studii [n Scripturi, Vol. I, cap. 4.
115
116
conduc`toare ]i un p`m>nt sau o condi\ie a oamenilor supus` acelei st`p>niri spirituale. Cele @trei lumi# men\ionate de Petru (2 Petru 3:6, 7, 13) arat` aceste trei epoci mari. {n fiecare din acestea, planul lui Dumnezeu cu privire la om are un contur distinct ]i separat, totu]i fiecare din acestea nu este dec>t o parte a acelui singur plan mare care, atunci c>nd va fi complet, va ar`ta [n\elepciunea, dreptatea, iubirea ]i puterea Sa, spre uimirea ]i admira\ia tuturor creaturilor Sale. Deoarece prima ^lume (sau ordine de lucruri) a trecut la potop, rezult` c` trebuie s` fi fost o ordine diferit` de cea actual`, ]i prin urmare st`p>nitorul lumii rele de acum n-a fost st`p>nitorul epocii precedente, oric>t de larg ]i-a exercitat Satan influen\a atunci. C>teva Scripturi arunc` lumin` asupra procedurilor lui Dumnezeu [n timpul acelei prime dispensa\ii ]i dau o [n\elegere mai clar` a planului Sù [n ansamblu. Ideea sugerat` de acestea este c` ^lumea dint>i (dispensa\ia dinainte de potop) a fost sub supravegherea ]i administrarea special` a anumitor [ngeri sfin\i c`rora li s-a permis s` fac` ce puteau ]i ce doreau ca s` conduc` ]i s` recupereze specia dec`zut` care, din cauza p`catului, avea nevoie de o conducere, alta dec>t a sa proprie. C` [ngerii au fost conduc`torii acelei epoci este indicat de toate referirile la acea perioad`; ]i numai at>t, dar ]i [n mod ra\ional se poate trage concluzia din remarca apostolului c>nd pune [n contrast dispensa\ia actual` cu cea trecut` ]i cu cea viitoare.
Spiritele din [nchisoare
117
El se str`duie]te s` arate at>t dreptatea c>t ]i caracterul durabil al viitoarei conduceri a lumii, spun>nd: ^{n adev`r, nu unor [ngeri a supus El lumea viitoare. Nu, ci a pus-o sub controlul Domnului nostru Isus ]i a mo]ternitorilor [mpreun` cu El, ]i ca atare nu numai c` va fi mai dreapt` dec>t st`p>nirea actual` a lui Satan, ci va avea ]i mai mult succes dec>t st`p>nirea anterioar`, cea a [ngerilor. Evrei 2:2, 5. {n starea lor originar` se pare c` to\i [ngerii au avut capacitatea s` se arate [n forme p`m>nte]ti. Astfel Satan i s-a ar`tat Evei ca ]arpe, sau a ac\ionat printr-un ]arpe. Al\i [ngeri s-au ar`tat frecvent ca oameni, [ndeplinindu-]i misiunea [n acest fel, ap`r>nd ]i disp`r>nd, dup` cum cerea lucrarea. Se pare c` atunci au c`zut unii dintre [ngeri. Exist` o presupunere general`, de]i noi credem c` este nefondat`, c` asocia\ii lui Satan, [ngerii dec`zu\i, au c`zut [nainte de crearea omului. Ni se spune c` Satan a fost un uciga] (ucig`tor de oameni) de la [nceput (Ioan 8:44). Cu siguran\` nu de la [nceputul existen\ei sale, deoarece fiecare crea\ie care iese din m>na lui Dumnezeu este perfect`; nici nu ne putem g>ndi c` se refer` la un alt [nceput dec>t la [nceputul omului [n Eden. Dar, dup` c>te suntem informa\i, atunci el era singur ]i nu avea urma]i sau [ngeri. Ambi\ia lui Satan, unul dintre [ngerii puternici, de a deveni un st`p>nitor, se pare c` s-a dezvoltat c>nd a v`zut prima pereche uman` cu puterile ei de procreare ]i marile posibilit`\i ale unei st`p>niri
118
[ntinse prin urma]ii lor. Probabil el s-a g>ndit c` ob\in>nd control asupra acestui om ar avea st`p>nire peste to\i urma]ii lui ]i ar avea putere ]i influen\` asupra altora un rival al lui Iehova [nsu]i; ]i [n ambi\ia lui tot mai mare a spus: ^Voi fi ca Cel Prea {nalt. Isaia 14:14. Izbutind s` contamineze curentul la izvorul lui, Satan a c>]tigat o mare influen\` asupra speciei; dar puterea sa asupra lor a fost limitat` din cauza competi\iei marii mul\imi a [ngerilor care, [n calitatea lor de p`zitori, au [nv`\at ]i au condus omenirea o vreme [n armonie cu voin\a lui Dumnezeu. Dar corup\ia omului a fost contagioas` ]i [n cele din urm` unii dintre ace]ti conduc`tori [ngere]ti au c`zut victime flagelului p`catului ]i ]i-au p`r`sit propria lor locuin\`, sau stare ca fiin\e spirituale, nep`str>ndu-]i starea lor de la [nceput sau originar`. Au folosit gre]it puterile pe care le-au avut, acelea de a-]i lua form` uman`, ]i au dob>ndit o minte dezaprobat` ]i imoral` copiind pe omul degenerat, [ncep>nd o ras` nou` de oameni [n lume, dup` cum afirm` textul nostru. Geneza 6:2-4. [Aceast` scriptur` este aplicat` de c`tre unii la dou` clase de oameni. Ei presupun c` o clas`, mai dreapt` dec>t cealalt`, sunt numi\i aici ^fiii lui Dumnezeu. Dar astfel de interpretare nu \ine, deoarece nu este p`cat ca un b`rbat s` ia [n c`s`torie pe fiica altui om. {n Scripturi c`s`toria printre oameni nu este niciodat` condamnat` ca fiind p`c`toas`. Dimpotriv`, a fost r>nduit` de Dumnezeu ]i a avut [ntotdeauna aprobarea Lui (Geneza 2:24;
119
Evrei 13:4). Domnul nostru }i-a dovedit aprobarea prin prezen\a Sa la nunta din Cana (Ioan 2:1-11). Nici [nmul\irea speciei umane, [n condi\ii potrivite, nu este condamnat` ca fiind p`c`toas`. Dumnezeu a poruncit ca P`m>ntul s` fie umplut de o specie de fiin\e provenite dintr-o pereche ]i pentru ca ulterior r`scump`rarea speciei s` poat` fi asigurat` prin ascultarea ]i jertfa unuia Cristos (Geneza 1:28; Romani 5:19). Totu]i, unii dintre cei c`rora Domnul le-a acordat o cuno]tin\` din adev`rul Sù hot`r`sc dinainte s` nu se c`s`toreasc`, dup` cum ei []i neag` multe alte drepturi ]i privilegii pe care le au ^pentru {mp`r`\ia cerurilor (Matei 19:12), dac` ei consider` c` prin aceasta pot aduce Domnului o slujire mai eficient`. Mai mult, dac` aceasta ar fi doar o unire a dou` clase din aceea]i specie, de ce urma]ii lor ar fi numi\i [n mod special ôameni cu renume? Dac` ast`zi se c`s`toresc cei drep\i cu cei rì, sunt prin aceasta copiii lor uria]i sau mai puternici sau mai renumi\i? Desigur c` nu!] Dup` o degenerare de c>teva sute de ani, omenirea pierduse mult din vigoarea ]i perfec\iunea originar` a min\ii ]i trupului; dar cu [ngerii lucrurile au stat altfel: puterile lor au r`mas perfecte ]i ne]tirbite. De aceea era clar c` copiii lor aveau parte de acea vitalitate ]i se asem`nau mai mult cu primul om dec>t cei din jurul lor, printre care ei erau uria]i at>t [n puterea mental` c>t ]i [n cea fizic`. Pe acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea ini\ial` ci au cùtat nivelul oamenilor p`c`to]i, p`r`sindu-]i
120
propria lor locuin\` sau stare spiritual`, Dumnezeu i-a pus [n lan\uri ve]nice. Aceasta [nseamn` c` Dumnezeu le-a restr>ns sau le-a limitat puterile, lu>ndu-le puterea sau privilegiul de a se ar`ta [n form` p`m>nteasc`, uman` sau altfel. A]adar, de]i ]tim c` s-au ar`tat astfel [nainte de potop, nu este men\ionat nici un caz [n care ei au putut s` se elibereze de atunci [ncoace din aceast` restric\ie sau lan\. Dimpotriv`, [ngerii care nu ]i-au p`r`sit starea de la [nceput nu sunt astfel lega\i ]i s-au ar`tat frecvent ca oameni, ca o flac`r` de foc, ca un st>lp de nor etc., a]a cum este consemnat at>t [n Scripturile Vechiului c>t ]i ale Noului Testament. Devenind deprava\i [n gusturile lor ]i fiind l`sa\i [n voia min\ii lor dezaprobate, ]i fiind opri\i de la orice tov`r`]ie cu Dumnezeu ]i cu lucr`rile ]i planul Sù, ace]ti [ngeri dec`zu\i nu mai au nici o pl`cere [n lucrurile de pe planul spiritual, ci r>vnesc la asociere cu omenirea depravat` ]i la participare cu oamenii [n p`cat. C>t de [n\eleapt` ]i bun` a fost atotputernica m>n` cere le-a restr>ns puterea ]i influen\a asupra oamenilor prin aceea c` i-a oprit de la leg`turi personale! Acum ei pot de fapt intra ]i pot ac\iona prin oricine le dore]te tov`r`]ia ca medii spiritiste, dar nu pot face mai mult. P>n` acolo po\i merge, le spune Atotputernicul, dar nu mai departe. Aceasta este explica\ia [n leg`tur` cu spiritismul. Domnul nostru ]i ucenicii Sì au [nt>lnit [n misiunea lor pe unii din aceast` clas` posedat` de diavoli. Din unul dintre ace]tia El a scos o legiune
121
de diavoli (Marcu 5:1-15). Doritori s` fie asocia\i [n vreun fel cu omul, dar neput>ndu-]i lua form` uman` din cauza restric\iei, c>nd au g`sit un om dispus s` aib` astfel de tov`r`]ie, o legiune s-a [nghesuit [n el, f`c>ndu-l astfel maniac. Chiar ]i atunci c>nd ]i-au dat seama c` Domnul avea s`-l elibereze pe om din posesia lor, [n disperare ei au cerut ca favoare s` li se permit` s` locuiasc` ]i s` foloseasc` corpurile unei turme de porci aflate [n apropiere. Dar porcii au [nnebunit ]i s-au aruncat turba\i [n mare. Iuda (6, 7) d` dovezi concludente asupra acestui subiect ]i arat` [n mod clar natura p`catului pentru care [ngerii c`zu\i au fost condamna\i ]i restr>n]i, c>nd, dup` ce men\ioneaz` despre [ngerii care au p`c`tuit, spune: ^Tot a]a, Sodoma ]i Gomora ]i celelalte cet`\i din jurul lor, care se d`duser` ca ]i ele cu totul desfr>n`rii ]i umblau dup` trup strìn. C` Dumnezeu interzice orice amestec sau combinare a naturilor ]i vrea ca fiecare s`-]i p`streze starea originar` sau primar` este ar`tat clar de acest pasaj ]i de Leviticul 18:23; 20:15, 16. Iar faptul c` rasa noastr` a]a cum este ast`zi, venind prin Noe, este tulpin` pur adamic` ]i nu con\ine nici un amestec, este ar`tat de expresia: Îat` care sunt urma]ii lui Noe. Noe era un om drept ]i integru printre cei din timpul lui adic`, nu era contaminat [n felul descris mai sus. Geneza 6:9. Privind [napoi deci, vedem prima epoc` sub controlul [ngerilor, incapacitatea acestora de a ridica omul din starea sa dec`zut` ]i influen\a corup`toare a degrad`rii umane continue asupra unora dintre
122
ace]ti [ngeri. {ngerii au fost cu totul incapabili s` [ndeplineasc` marea lucrare de ridicare a omului. F`r` [ndoial` ei erau doritori s-o fac`, fiindc` au c>ntat ]i au strigat de bucurie la crearea lui. Dumnezeu i-a l`sat s` [ncerce, ]i aceasta a fost parte din educarea, [ncercarea ]i disciplinarea lor, dar au e]uat. Unii au intrat [n r>ndurile rùlui, [n vreme ce restul au r`mas neputincio]i [n a opri cursul groaznic al p`catului. Mai t>rziu [i g`sim pe [ngerii cei buni [nc` interesa\i, dorind s` priveasc` [n planul pe care de atunci Dumnezeu [l duce la [mplinire prin Cristos, ]i fiind gata [ntotdeauna s` fac` ce le cere El [n servciul nostru (1 Petru 1:12). Astfel li s-a dovedit at>t [ngerilor c>t ]i oamenilor incapacitatea puterii [ngere]ti de a m>ntui pe oameni. La [nceputul âcestui veac rù, [n pofida str`duin\ei lui Noe de a sluji lui Dumnezeu ]i de a-]i [nv`\a urma]ii s`-i urmeze exemplul, precum ]i a ar`t`rii judec`\ii lui Dumnezeu la potop, tendin\a era mereu [n jos ]i cur>nd rùtatea Sodomei i-a adus nimicirea. Omenirea era aplecat` spre o cale rea ]i Dumnezeu i-a permis s-o urmeze. Apoi slujirea [ngerilor pentru copiii lui Dumnezeu a fost retras`, cu excep\ia a pu\ini dintre ei; ]i acum, [n loc s` ne trimit` mesageri cere]ti ca s` ne spun` voia Sa, ne-a dat Cuv>ntul Sù ^pentru ca omul lui Dumnezeu s` fie des`v>r]it ]i cu totul preg`tit pentru orice lucrare bun`. 2 Timotei 3:16, 17. De la c`derea omului, planul lui Dumnezeu s-a desf`]urat treptat ]i [n lini]te, ]i la timpul potrivit
123
va aduce road` [mbel]ugat` spre via\` ve]nic`; ]i [n cele din urm` va dovedi tuturor creaturilor Sale c` planul lui Dumnezeu este singurul care poate s` [ndeplineasc` marea lucrare. El alege ]i probeaz` mai [nt>i ^turma mic`, Preo\imea {mp`r`teasc`, ]i apoi se extinde ca s` ridice ]i s` restabileasc` pe to\i ceilal\i doritori s` accepte via\a ve]nic` [n baza condi\iilor lui Dumnezeu. Âdev`rul v` va face liberi.
A PREDICAT ^DUHURILOR DIN {NCHISOARE ^Hristos, de asemenea, a suferit o singur` dat` pentru p`cate, Cel Drept pentru cei nedrep\i, ca s` ne aduc` la Dumnezeu; fiind omor>t [n trup, dar f`cut viu [n duh, [n care S-a dus ]i a predicat duhurilor care sunt [n [nchisoare [pe l>ng` lucrarea care a f`cut-o pentru noi], care fuseser` neascult`toare alt`dat`, c>nd [ndelunga r`bdare a lui Dumnezeu era [n a]teptare, [n zilele lui Noe. 1 Petru 3:18-20. De mult s-a cùtat o interpretare satisf`c`toare a acestei scripturi ]i doar pu\ini au g`sit o solu\ie perfect consecvent` ]i satisf`c`toare chiar ]i pentru ei [n]i]i. Dar av>nd [n vedere adev`rul care reiese din capitolul precedent, declara\iile de mai sus ale apostolului Petru devin clare. Mai [nt>i vom declara cele dou` opinii sus\inute [n general cu privire la acest pasaj, apoi vom da propria noastr` opinie. Cea mai obi]nuit` opinie este c`, [n timp ce Isus era [n morm>nt, El a plecat [ntr-un turneu misionar pentru a predica p`c`to]ilor de dinainte de potop, care sufereau chinuri [ntr-un presupus loc numit iad.
125
126
Dac` sus\in`torii acestei interpret`ri ar analiza-o, ar g`si c` aceasta favorizeaz` ideea unei [ncerc`ri viitoare a celor de dinainte de potop, idee c`rora ei i se opun cu vehemen\`. C`ci dac` Cristos le-a predicat trebuie s-o fi f`cut cu un scop. Cu siguran\` n-a f`cut-o doar ca s`-]i bat` joc de ei. Prin urmare trebuie s` fi predicat un mesaj de speran\` o parte din binecuv>ntatele Sale ^ve]ti bune care vor fi o mare bucurie. }i dac` exist` un viitor pentru cei de dinainte de potop, de ce n-ar accepta pozi\ia noastr` ca fiind cea corect` c` [n Cristos ^toate familiile p`m>ntului vor fi binecuv>ntate? Aceasta este obiec\ia pe care consecven\a ar prezenta-o [mpotriva acestei opinii, din punctul de vedere al celor care o sus\in. Dar dac` o privim din punct de vedere scriptural ]i cu ideea corect` despre moarte ]i despre îad, trebuie s` ne g>ndim c` dac` Isus a fost [ntr-adev`r mort [n timpul celor trei zile, a]a cum declar` apostolii, atunci El n-a putut s` predice; fiindc` ^cei mor\i nu ]tiu nimic (Eclesiastul 9:5) ]i ^[n Locuin\a Mor\ilor [n care mergi, ne este nici lucrare, nici plan, nici cuno]tin\`, nici [n\elepciune (Eclesiastul 9:10). Apoi, dac` Isus a fost o excep\ie de la regul` ]i a putut predica, cei de dinainte de potop n-ar fi putut auzi, fiindc`, evident, [n morm>nt ei n-au nici [n\elepciune, nici cuno]tin\`. A]adar aceast` opinie se dovede]te a fi [n general at>t nesatisf`c`toare c>t ]i nescriptural`.* A doua opinie ]i cea care ni s-a p`rut cea mai
*Vezi ^Ce spun Scripturile despre iad?
A predicat duhurilor din [nchisoare
127
ra\ional` p>n` c>nd analizarea materialului precedent a aruncat lumin` ]i asupra acestei scripturi trimite la ideea unei predic`ri a]a cum a f`cut-o Noe sub [ndrumarea spiritului lui Dumnezeu celor de dinainte de potop, care atunci se g`seau [n marea [nchisoare, morm>ntul. Obiec\ia la aceast` opinie \ine de faptul c` predicarea nu s-a f`cut oamenilor, nici duhurilor oamenilor, ci ^duhurilor, fiin\elor spirituale; iar predicarea n-a fost f`cut` de Noe, nici de spiritul lui Dumnezeu, nici [nainte de potop, ci dup` ce ace]tia au fost [nl`n\ui\i. Iar predicarea, sus\inem noi, s-a f`cut prin fapte prin moartea ]i [nvierea Domnului nostru. De aceea pare foarte clar c` duhurile sunt acele fiin\e spirituale care au fost neascult`toare [n zilele lui Noe, ]i pe care, prin urmare, Dumnezeu le-a [nchis sau le-a restr>ns de la o parte din libert`\ile ]i privilegiile ini\iale; Êl p`streaz` pentru judecata zilei celei mari, [n lan\uri ve]nice [restric\ii], [n [ntuneric, pe acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput, ci ]i-au p`r`sit locuin\a [sau starea normal`]. Iuda 6. P>n` aici aceast` interpretare pare s` satisfac` toate condi\iile acestui caz. Acum se pune [ntrebarea: {n ce mod a putut Domnul s` predice spiritelor c>t timp a fost mort? R`spundem c` nu a]a este declarat. El a predicat prin fapte, a]a cum spunem uneori c` ^faptele vorbesc mai bine dac>t cuvintele. Predicarea Lui s-a f`cut prin suferin\ele, prin moartea ]i [nvierea Sa. Astfel, pe m`sur` ce Isus [nainta pas cu pas [n lucrarea Sa, calea Sa \inea o
128
predic` bun` acelor [ngeri care odinioar` fuseser` pu]i s` conduc` pe om ]i care ei [n]i]i au c`zut [n loc s` ridice omenirea. Au v`zut exemplificat` [n Isus ascultarea chiar p>n` la moarte ]i r`splata ei [nvierea la existen\` spiritual` de natur` divin`. Acesta a fost marele text al predicii; ]i [nv`\`tura din ea este declarat` de c`tre apostol (1 Petru 3:22), ]i anume, c` Isus este acum mult [n`l\at ]i I s-a dat un nume (titlu) mai presus de orice nume; c` ^st` la dreapta lui Dumnezeu [pozi\ia celei mai [nalte favori], dup` ce S-a [n`l\at la cer ]i }i-a supus [ngerii, st`p>nirile ]i puterile. Ei L-au cunoscut pe Isus [nc` [nainte de a l`sa gloria st`rii cere]ti ca s` devin` om. Ei au ]tiut obiectivul sacrificiului Sù ca om. L-au v`zut ascult`tor p>n` la moarte ]i apoi marea [n`l\are care I s-a dat ca r`splat` (Filipeni 2:9). Ei trebuie s`-]i fi sim\it ad>nc pierderea suferit` prin neascultare, fiind [ndep`rta\i de la comuniune cu Dumnezeu, [ngr`di\i ca nevrednici de libertatea ]i comuniunea ini\ial` cu cei mai cura\i la minte din omenire, ]i propriul lor viitor fiind o tain`. Ne putem doar imagina c` durerea ]i necazul le-au umplut inimile c>nd au comparat cursul neascult`rii ]i rezultatele lui nefericite, cu via\a de ascultare a Domnului ]i cu marile ei rezultate. Ne putem imagina cel pu\in pe unii dintre ei spun>nd: Dac` doar ne-am fi dat seama [nainte, a]a cum ne d`m seama acum, de marea deosebire dintre rezultatele ascult`rii ]i cele ale neascult`rii. Dac` doar ar fi posibil s` avem o alt` [ncercare: cu cuno]tin\a noastr` mai mare, cursul nostru ar fi foarte diferit.
129
Ar trebui s` facem o distinc\ie clar` [ntre Satan ]i ace]ti [ngeri. Satan evident a p`c`tuit [mpotriva unei lumini mari, a]a [nc>t [n\elepciunea infinit` nu g`se]te c` mai poate face ceva pentru el ]i nimicirea lui final` este [n mod clar prezis`. Evrei 2:14. Dar oare nu spune Domnul [n Matei 25:41 c` pedeapsa care le a]teapt` pe aceste fiin\e spirituale dec`zute este pedeapsa ve]nic`? Nu: acest verset nu poate fi folosit ca argument [mpotriva speran\ei unei judec`\i a spiritelor legate sau [ntemni\ate; fiindc`, de]i prin for\a [mprejur`rilor ]i a limit`rii lor de la orice alt serviciu ei sunt acum [ngerii mesagerii sau servitorii lui Satan, totu]i este posibil ca ei s` nu continue tot a]a, dac` li se va da posibilitatea s` se [ntoarc` la serviciul lui Dumnezeu ]i s` fie [ngerii lui Dumnezeu. Acest pasaj se refer` la îazul de foc sau la nimicirea (Apocalipsa 20:10)* [n care, la sf>r]itul Veacului Milenar, vor fi arunca\i to\i cei care nu vor fi [n armonie cu Dumnezeu. Satan va fi unul dintre cei arunca\i [n nimicire ve]nic`, ]i [mpreun` cu el to\i cei care vor comite nedreptate sau vor g`si pl`cere [n ea to\i care vor fi socoti\i a fi [ngerii sau mesagerii lui, [ngeri spirituali sau oameni. To\i rùf`c`torii vor fi [ndep`rta\i de la via\`. De la [nceput planul lui Dumnezeu a fost s`-i [ndep`rteze pe ace]tia, ]i numai pe ace]tia. C>nd se spune c` ^DOMNUL nimice]te pe to\i cei rì, se refer` la cei rì cu voia, ]i nu la cei doar ne]tiutori, doar gre]it [ndruma\i, orbi\i sau [n]ela\i.
*Vezi ^Ce spun Scripturile despre iad?
130

{NCERCAREA {NGERILOR
Acele ^duhuri care sunt [n [nchisoare, âcei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput ]i care au primit o m`rturie at>t de plin` de for\` dar t`cut` despre misiunea mor\ii ]i [nvierii Domnului nostru Isus, vor avea oare vreodat` ocazia s` profite de acele lec\ii? Vor avea oare vreodat` ocazia s` se cìasc` de p`catul lor, s` p`r`seasc` serviciul lui Satan ]i s` se [ntoarc` la loialitate fa\` de Dumnezeu? Dac` mai [nainte am crezut c` Scripturile nu spun nimic referitor la acest subiect, ne-am dat seama c` ne-am [n]elat; ]i c>nd Dumnezeu vorbe]te, putem conchide [n mod ra\ional c` are de spus ceva folositor pentru noi. De aceea, s` plec`m urechea ca s` afl`m orice ar considera Tat`l potrivit s` ne comunice. Iuda (versetul 6) ne informeaz` c` pe acei [ngeri care au comis desfr>nare ]i au umblat dup` trup strìn, ^tot a]a, ^[n acela]i fel ca sodomi\ii (versetele 7 ]i 8), Dumnezeu [i \ine sub restric\ie (ca pedeaps` sau sanc\iune) ^pentru [sau p>n` la] judecata zilei celei mari. ^Ziua cea Mare este Ziua Milenar`, ]i omenirea de asemenea a]teapt` aceast` judecat` (krisis proces de judecat`). M`rturia apostolului Petru este [n armonie (2 Pet. 2:4); ]i Sf. Pavel confirm` c` ace]ti [ngeri dec`zu\i ]i [n prezent fiin\e spirituale [ntemni\ate, la fel ca omenirea, vor avea o judecat` sub domnia lui Cristos ]i a Bisericii, ^{mp`r`\ia lui Dumnezeu [n`l\at` [n putere. Vorbind despre faptul c` este nepotrivit ca sfin\ii s` apeleze la tribunale p`m>nte]ti pentru reglementarea dificult`\ilor dintre ei, el spune: ^Nu ]ti\i c` sfin\ii
131
vor judeca lumea? Nu ]ti\i c` noi vom judeca pe [ngeri? 1 Corinteni 6:1-4. Cuv>ntul grecesc redat aici ^judeca este krino, av>nd aceea]i r`d`cin` cu krisis, redat prin ^pedeaps` [n Iuda 7, ]i [nseamn` a guverna, a proba a [mp`r\i fiec`rui individ binecuv>nt`ri sau lovituri, potrivit cu ceea ce merit` c>nd este adus la deplina lumin` a adev`rului ]i sub toate binecuv>nt`rile domniei lui Cristos. Astfel se vede c` parte din lucrarea lui Cristos va fi s` st`p>neasc` ]i s` [ndrume at>t pe oamenii p`c`to]i c>t ]i pe [ngerii p`c`to]i ^s` judece lumea, pe oamenii dec`zu\i, acum sub restric\ia mor\ii, din care au fost r`scump`ra\i, ]i de asemenea s` judece pe [ngerii dec`zu\i, spiritele, vii dar sub restric\ie p>n` la judecata sau [ncercarea Marii Zile Milenare, c>nd Biserica sub conducerea Domnului ei va judeca ]i cazul lor, d>ndu-le via\` ve]nic` ]i favoare celor care atunci se vor dovedi vrednici de ea, ]i nimicire ve]nic` celor care sub lumin` ]i ocazie deplin` se vor fi dovedit nevrednici. {n afara acestor referiri la subiect, g`sim referiri frecvente la o lucrare pe care o va face Cristos pentru a supune at>t puterile cere]ti sau spirituale c>t ]i cele umane, dup` ce va fi aleas` Biserica ]i va [ncepe lucrarea de judecare ]i binecuv>ntare. De exemplu, citim (Efeseni 1:10): ^ pentru administrarea plin`t`\ii timpurilor, spre a uni [sub st`p>nirea ]i legea lui Dumnezeu] [n Hristos toate lucrurile care sunt [n ceruri [spirituale] ]i lucrurile care sunt pe p`m>nt [umane]. Apoi: ^C`ci toat` plin`tatea ]i-a
132
g`sit pl`cerea s` locuiasc` [n El, ]i prin El s` [mpace toate lucrurile cu Sine, at>t lucrurile de pe p`m>nt c>t ]i lucrurile din ceruri [[nc`lc`torii p`m>nte]ti ]i spirituali], f`c>nd pace prin s>ngele crucii Lui. Coloseni 1:19, 20. {n Efeseni 3:8-10, ni se arat` c` Dumnezeu a ascuns lungimea ]i l`\imea planului Sù de m>ntuire p>n` [n Veacul Evanghelic, c>nd apostolii au fost [ns`rcina\i s` spun` oamenilor condi\iile [n baza c`rora puteau deveni p`rta]i cu Cristos [n executarea planului iubitor al lui Dumnezeu; ]i inten\ia este ca, [n cele din urm`, toate fiin\ele p`m>ntene ]i cere]ti sau spirituale s` cunoasc`, prin intermediul Bisericii, bog`\ia nem`rginit` care se afl` [n marele dar al lui Dumnezeu Fiul Sù ]i diferitele metode ]i pa]i pe care [n\elepciunea Sa i-a marcat pentru toate creaturile Sale. Cit`m pasajul din traducerea Diaglott: ^Da, mie, cel mai mic dintre to\i sfin\ii, mi-a fost dat` acest` favoare s` vestesc printre neamuri ve]tile bune bog`\ia nem`rginit` a Celui Uns: s` luminez pe to\i [n leg`tur` cu [metoda de] administrarea [sau func\ionarea] acestei taine [plan] care a fost ascuns` de veacuri de c`tre Dumnezeu care a creat toate; pentru ca acum [de acum [nainte] s` fie f`cut` cunoscut` domniilor ]i autorit`\ilor din locurile cere]ti, prin adunare [prin intermediul Bisericii], [n\elepciunea nespus de felurit` a lui Dumnezeu, dup` un plan al veacurilor, pe care l-a f`cut [n Hristos Isus, Domnul nostru. Ar p`rea, a]adar, c` planul generos al lui
133
Dumnezeu ]i [n\elepciunea Lui felurit` cuprind ceva de interes pentru [ngeri, ]i de un interes special pentru cei limita\i sau restr>n]i ]i care a]teapt` o [ncercare [n judecata marii Zile Milenare. Ace]tia v`d pe sfin\i ]i caut` s` priveasc` [n lucrurile descoperite lor de Spirit ]i de Cuv>nt; dar [n nici un alt fel nu pot afla despre viitorul lor sau ce preg`tiri au fost f`cute pentru ei [n bog`\ia nem`rginit` ]i [n [n\elepciunea nespus de felurit` a lui Dumnezeu, fiindc`, a]a cum s-a afirmat aici, aceasta trebuie s` fie ^f`cut` cunoscut` ^prin Biseric`. Ace]ti [ngeri condamna\i au [nv`\at mult [ncep>nd de la primele cuvinte ]i predic`; nu numai lec\ia ascult`rii ]i [n`l\`rii Domnului nostru (1 Petru 3:1820; 1 Timotei 3:16), dar ]i a urma]ilor Lui; fiindc` citim c` âm ajuns o priveli]te pentru lume, pentru [ngeri ]i pentru oameni (1 Cor. 4:9). Priveli]tea ]i [nv`\`tura sunt at>t pentru oameni c>t ]i pentru [ngeri, deoarece at>t [ngerii c>t ]i oamenii vor fi cur>nd judeca\i de Biseric` ]i binecuv>nta\i de ea, dac` vor fi g`si\i ascult`tori ]i vrednici de via\`. C>nd se va da m`rturia, la timpul potrivit, toate lucrurile din cer (starea spiritual`) ]i de pe p`m>nt (cea uman`), se vor [nchina [n fa\a Unsului lui Iehova ]iL vor m`rturisi ca Domnul ]i St`p>nitorul lor; ]i cei care vor refuza s` se supun` autorit`\ii Sale drepte vor fi [ndep`rta\i de la via\` nimici\i ca fiind nevrednici de via\`. Isaia 45:23; Romani 14:11; Fapte 3:23. {ngerii care au p`c`tuit [n zilele lui Noe au avut de atunci [ncoace o experien\` amar`: f`r` [ndoial`
134
moartea ar fi fost de preferat [n multe privin\e. {ndep`rta\i de la leg`tura cu [ngerii buni ]i av>nd tov`r`]ie numai unul cu altul ]i cu Satan, f`r` Dumnezeu ]i f`r` speran\`, trebuie s` fi avut o experien\` cumplit` cu efectele triste ale p`catului, [n vreme ce observ>nd omenirea care moare din cauza p`catului, [i putea face s` presupun` c` moartea va fi [n cele din urm` ]i plata lor. C` aceasta era temerea spiritelor necurate este dovedit de protestul unuia dintre ei pe care Domnul l-a scos afar`: Âi venit s` ne pierzi? (Marcu 1:24; Luca 4:34; Matei 8:29). Dar aceasta nu dovede]te c` presupunerile lor erau corecte, precum nu dovede]te a fi corect` nici credin\a milioanelor de cre]tini pretin]i c` nou` zecimi din omenire vor fi chinui\i ve]nic. Faptul este c` Satan, care a [nv`\at pe oameni s` huleasc` astfel caracterul lui Dumnezeu prin denaturarea planului divin, a fost [nv`\`torul ]i mai-marele acestor spirite respinse; ]i [n mod evident el a prezentat [n lumin` fals` planul lui Iehova [n fa\a acestor spirite [ntemni\ate dup` cum o f`cuse ]i fa\` de om. El este tat`l minciunilor. Nu putem uita nici purtarea plin` de respect a [ngerilor dec`zu\i fa\` de Domnul ]i fa\` de apostolii Sì ]i de mesajul pe care l-au dat; [ntr-adev`r cu mult mai respectuoas` dec>t aceea a celei mai stricte secte evreie]ti. {n timp ce ace]tia din urm` []i b`teau joc de El spun>nd: ^Nu este Acesta Isus, fiul lui Iosif? (Ioan 6:42), spiritele dec`zute au exclamat: ^Tu e]ti Fiul lui Dumnezeu (Marcu 3:11). {n timp ce primii ziceau: Âre demon ]i este nebun, cei din urm` ziceu:
135
^Te ]tiu cine e]ti: Sf>ntul lui Dumnezeu. Marcu 1:24. ^Legiunea care [nnebunise pe gadareni s-a [nchinat [n fa\a lui Cristos, recunosc>ndu-L ca ^Fiul Dumnezeului Celui Prea {nalt. Marcu 5:6, 7. {n timp ce au respectat pe cei adev`ra\i, s-au opus celor fal]i, spun>nd unora care pretindeau c`-i scot afar`: ^Pe Isus {l cunosc ]i pe Pavel [l ]tiu; dar voi, cine sunte\i? Fapte 19:15. At>t evreii c>t ]i neamurile, c>nd trimi]ii lui Dumnezeu au venit la ei cu ve]tile bune ale m>ntuirii, i-au b`tut ]i i-au ucis cu pietre, dar unii dintre ace]ti [ngeri dec`zu\i au p`rut doritori s` r`sp>ndeasc` ve]tile de bucurie. Unul l-a urmat pe apostolul Pavel ]i pe Sila, spun>nd: Ôamenii ace]tia sunt robii Dumnezeului Celui Prea {nalt ]i ei v` vestesc [vou`, oamenilor, ]i [ngerilor] calea m>ntuirii. Fapte 16:17.
BAZA SPERAN|EI PENTRU {NGERII DEC~ZU|I
Dar acum se ridic` o [ntrebare important`. Scripturile ne arat` c` speran\a oamenilor se centreaz` [n faptul c` s-a dat un pre\ de r`scump`rare pentru p`catul lui Adam; dar care este baza speran\ei pentru ace]ti [ngeri dec`zu\i? Pe ce baz` li se poate acorda o [ncercare cu speran\a vie\ii ve]nice? A murit Domnul Isus pentru ei? Nu a]a ni se spune. Jertfa de r`scump`rare a fost uman`, o jertf` pentru om. ^C`ci negre]it, spune Pavel, ^nu [n ajutorul [ngerilor vine El, ci [n ajutorul semin\ei lui Avraam etc. (Evrei 2:16). Mai mult, [ngerii nu s-au aflat sub condamnarea mor\ii ]i ca
136
atare nu ]i-au pierdut via\a [n nici o m`sur` ]i n-au nevoie de r`scump`rare din moarte. Din cauz` c` sentin\a mor\ii a trecut asupra oamenilor a fost necesar` r`scump`rarea pentru ca s` ne putem rec>]tiga via\a. Acei [ngeri care nu ]i-au p`strat starea de la [nceput n-au fost condamna\i la moarte, ci s` fie restr>n]i ]i limita\i p>n` la ziua judec`\ii, c>nd Dumnezeu va judeca cu dreptate pe oameni ]i pe [ngeri prin Omul pe care L-a r>nduit (Fapte 17:31). De aceea ei []i sufer` pedeapsa lor, la fel cum omul []i sufer` pedeaps` lui, de]i pedepsele sunt de natur` foarte diferit` potrivit ^[n\elepciunii nespus de felurite a lui Dumnezeu. }i totu]i [ngerii dec`zu\i au avut un mare interes fa\` de jertfa Domnului nostru; fiindc`, de]i ei n-au fost r`scump`ra\i, cump`ra\i cu s>ngele pre\ios, a]a cum a fost omul, ]i nici n-au avut nevoie s` fie, nefiind sub condamnarea mor\ii, totu]i speran\a lor se centra [n puterea cu care El a fost r`spl`tit prin [n`l\area la natura divin`, drept urmare a ascult`rii Sale chiar p>n` la moarte. El este acum Domn ]i judec`tor at>t al celor vii c>t ]i al celor mor\i cei mor\i ]i cei afla\i pe calea mor\ii, ]i [ngerii vii, necondamna\i niciodat` la moarte. Romani 14:9. Repet`m, dac` privim corect problema, c` ace]ti [ngeri au fost ispiti\i ]i sedu]i [n mare m`sur` de rùl din oameni, care devenise foarte mare (Geneza 6:5), putem vedea cum [mp`carea [ndeplinit` pentru om prin s>ngele crucii se putea aplica ]i putea anula at>t vina direct` c>t ]i pe cea indirect`, dac` rezulta din neascultarea unui singur om. A]a c` acum suntem
137
asigura\i prin cuvintele apostolului: I-a pl`cut Tat`lui ca ^prin El s` [mpace toate lucrurile [care nu sunt [n armonie] cu Sine, at>t lucrurile de pe p`m>nt [umane] c>t ]i lucrurile din ceruri [[ngere]ti], f`c>nd pace [isp`]ire satisfac\ie] prin s>ngele crucii Lui. Coloseni 1:20. Acestea sunt scrise ^ca s` pute\i [n\elege pe deplin [mpreun` cu to\i sfin\ii, care este l`rgimea, lungimea, ad>ncimea ]i [n`l\imea; ]i s` cunoa]te\i dragostea lui Hristos, care [ntrece orice cuno]tin\`, ]i crez>nd s` v` pute\i bucura cu o bucurie de negrìt. Ô, ad>ncul bog`\iei ]i [n\elepciunii lui Dumnezeu! Efeseni 3:18; Romani 11:33.

Ce Spun Scripturile Despre SPIRITISM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ce Spun Scripturile Despre SPIRITISM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE SPIRITISM?

DOVEZI C~ ESTE DEMONISM

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism

Ce spun Scripturile despre spiritism?

Dovezi c` este demonism