Academia Forelor Terestre ,,Nicolae Blcescu", Sibiu

Bazele managementului organizaional

Metodele A.B.C i aplicarea lor n economia modern

Studeni: Rotrici Florentin - Grupa 141 Toma Costel - Grupa 141 Vcaru Gabriel - Grupa 141

2012

Cuprins

1.Introducere........................................................................................................3 2.Activity Based Costing (A.B.C.)......................................................................3

2.1.Etapele metodei....................................................................................................4
Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente.................................4 Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate.......................5 Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare.......................................................5 Etapa 4. Calculul costului complet........................................................................5 Etapa 5. Calculul costului de productie al produselor fabricate........................5 Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute.................................5 2.2.Principalele..beneficii..........................................................................................6

3.Metoda A.B.C...................................................................................................6
3.1.Metodologia de aplicare.....................................................................................6 3.2.Avantajele i eficacitatea metodei A.B.C........................................................7 3.3.Particulariti ale aplicrii metodei A.B.C. n etapa de tranziie la economia de pia...................................................................................................................8

4.Concluzie.......................................................................................................8 5.Bibliografie........................................................................................................9

Metoda A.B.C. si utilizarea acesteia in economia moderna 1.Introducere

Multitudinea si complexitatea fenomenelor si proceselor economice presupun un mare volum de munca din partea cadrelor manageriale pentru a fi rezolvate si mentinute in limitele acceptabile in vederea asigurarii profitabilitatii firmei. Intre acestea mentionam procurarea materialelor, semifabricatelor, resurselor energetice pentru care trebuie cunoscuta piata de furnizare, unde isi desfasoara activittea un numar foarte mare de furnizori cu potential de livrare diferite, asigurarea consumului pentru un nomenclator de materiale foarte numeros, constituirea de stocuri la niveluri si valori diferite, ale caror niveluri trebuie controlate , incarcarea rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, valorificarea produselor finite pe piata unde actioneaza un numar mare de consumatori, toate acestea ridica probleme deosebite privind volumul cumpararilor, potentialul de plata si credibilitatea in afaceri, materialele si produsele trebuie sa fie depozitate, conservate in functie de caracteristicile pe care le au sau nu. In asemenea conditii este necesara din partea managerilor tratarea diferentiata a fenomenelor si proceselor in functie de caracteristicile acestora, de formele de manifestare si influenta actiunii asupra managementului firmei in ansamblu.

2.Metoda ABC (Activity Based Costing)

ABC = Activity Based Costing adica intr-o traducere aproximativa: calcularea costului de productie pe baza activitatilor necesare productiei1. Originea metodei pe activitati se afla in SUA si lucrarea de baza se considera a fi The Hidden Factory elaborata de Jeffrey G. Miller si Thomas E. Vollman. Cei doi autori au supus unui studiu critic sectoarele si locurile de costuri comune (indirecte), ajungand la concluzia ca pasul hotarator pentru controlul costurilor indirecte consta in elaborarea unui model care sa detalieze si sa structureze cauzele acestor costuri. Gestiunea pe activitati se bazeaza pe: analiza activitatilor si proceselor ce participa la livrarea produselor catre clienti; punerea in evidenta a modului de formare a costurilor; analiza valorii adaugate produselor de catre activitati. Modelul costului pe actvitati este un sistem de contabilitate analitica, construit in jurul conceptului de actvitate, fiind o alta formula de constructie a unui cost complet. Metoda ABC stabileste costul produsului pe baza activitatilor ce se desfasoara pentru fabricarea sa, oferind avantajul unui cost mai real, pe baza caruia se pot lua decizii strategice.

2.1. Etapele metodei

1

Etapele calculatiei costurilor in metoda ABC sunt:2 identificarea activitatilor si a costurilor aferente; stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate; constituirea centrelor de regrupare; calculul costului complet ; calculul costului de productie, produselor, lucrarilor, serviciilor; calculul costului complet.

http/:www.manager.ro/articole/management/metoda-abc Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de gestiune Editia a II - a

Etapa 1. Identificarea activitatilor si a costurilor aferente Activitatea reprezinta un eveniment sau tranzactie purtatoare de costuri si care se comporta ca un factor tipic in formarea costurilor dintr-o intreprindere. Activitatea mai poate fi definite ca o misiune specifica sau un ansamblu de sarcini de aceeasi natura effectuate pentru a adduce un plus de valoare la fabricarea produsului. Exemple de activitati: intretinere echipamente; comenzi de cumparare; controlul calitatii; transport; receptia materialelor; inventarierea. Numarul de activitati dintr-o intreprindere depinde de complexitatea operatiilor. Cu cat operatiile sunt mai complexe cu atat creste numarul de activitati purtatoare de costuri. Cea mai mare precizie a calculatiei se presupune a fi realizata prin stabilirea a patru niveluri generale de activitati, unde dintre aceste niveluri fiind la randul lor divizate in centre de cheltuieli specifice. Activitati la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare data cand o unitate este produsa. Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de productie care trece printr-o intreprindere. Activitati la nivel de lot care sunt realizate de fiecare data cand un lot de bunuri sunt produse sau manevrate. Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achizitie, echipamente, transportul la clienti si receptiile pentru materiale. Costurile generate de activitatile la nivel de lot precum achizitionarea sunt in functie de numarul de comenzi inaintate si in functie de marimea acestor comenzi. Activitati la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecarui tip diferit de produs. Aceste activitati sunt realizate pentru a sustine productia fiecarui tip diferit de produs, prin urmare, activitatile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse si nu de altele. Activitati la nivel de intreprindere care doar se refera la procesul general de fabricatie al unei intreprinderi. Costurile la nivel de intreprindere se refera la conducerea intreprinderii, asigurari, taxe de proprietate si facilitate pentru angajati. Etapa 2. Stabilirea inductorilor de cost pentru fiecare activitate Inductorii de cost denumiti si stimulatori de costuri reprezinta marimile de referinta pentru repartizarea costurilor indirecte. Inductorii de cost reprezinta cauza variatiei consumurilor de resurse si serveste ca instrument de masura a volumului prestatiilor furnizate. Inductorii de cost trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie usor de identificat si utilizat; sa fie cauza variatiei consumurilor de resurse; sa nu influenteze comportamentel personalului; sa fie usor accesibili. Inductorii de cost pot fi grupati in: a) inductori traditionali ore manopera; ore functionare utilaj; cost materii prime consummate; numar de produse.

b) inductori noi: numar comenzi de materiale; numar planuri elaborate; numar controale; numar comenzi de fabricatie; numar puncte de sudura etc. Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare Toate activitatile pentru care s-au identificat aceiasi inductori de cost se regrupeaza intr-un centru de regrupare. In acest fel se usureaza calculul costului renuntand la un tratament individual al fiecarei activitati. In acest moment se poate calcula costul unitary al inductorului cunoscand: costul centrului de regrupare format din totalul costului activitatilor componente; volumul total al inductorului. Cost unitar inductor = Cost centru regrupare Volum total inductori Etapa 4. Calculul costului complet. In aceasta etapa se calculeaza costul de productie al diverselor componente ale produselor. Costul de productie va cuprinde cheltuielile directe si o doza din cheltuielile centrelor de regrupare (indirecte). In general costul de productie se calculeaza pe trei componente: 1) cost functie de volum de productie care se refera la consumul de materii prime, manopera directa, ore functionare utilaje; 2) cost lot cauzat de organizarea productiei care se refera la cost comenzi de fabricatie, cost control calitate etc.; 3) cost piesa sau subansamble datorat existentei ca atare si care se refera la dosarul ethnic, proiectare, reproiectare, stocare de informatii etc. Etapa 5. Calculul costului de productie al produselor fabricate. Aceasta etapa reuneste elementele: costul pieselor si subansamblelor; costul altor materii prime; manopera directa; costul functionarii utilajelor; costul activitatilor consumate de produsele fabricate. Costul activitatii consumate se determina dupa relatia: Cost activitate = Cost unitar inductor x Volum inductori utilizati consumata la fabricarea unui produs Etapa 6. Calculul costului complet al produselor vandute Acesta etapa presupune suplimentarea costului de productie cu o parte din costul de administratie si desfacere, parte stabilita prin intermediul inductorilor de cost specifici acestor activitati. Posibilitatile oferite de metoda ABC si care nu se regasesc la metodele traditionale ar fi: identificarea celor mai profitabili clienti, produse, canale de distributie; 5

determinarea contribuabililor reali la performanetele financiare; previzionarea corecta a costurilor si resurselor legate de volumul productiei si structura organizationala; identificarea cauzelor performantelor slabe; urmarirea activitatilor si proceselor. Prin metoda ABC intreprinderile isi pot imbunatati eficienta si reduce costurile fara a sacrifice valoarea pentru clienti.

2.2.Principalele..beneficii
Metoda ABC este foarte utila in a determina in special costul unor procese standardizate, repetitive. Din acest punct de vedere, are o aplicabilitate extinsa in mediile de productie de masa sau in cazul furnizorilor de servicii standardizate. Spre exemplu, in cazul bancilor, acest tip de analiza este folosit pentru a determina costul unor produse/servicii (de ex. deschiderea unui cont, acordarea unui imprumut etc.) si pentru a analiza profitabilitatea acestui serviciu. In mod similar, cumuland mai multe produse, se poate calcula nivelul de profitabilitate al unui client si profitabilitatea unui portofoliu de clienti in ansamblu. Un alt beneficiu al implementarii metodei ABC il constituie posibilitatea de a estima necesarul real de resurse, prin compararea capacitatilor existente (de exemplu numarul de operatori dintr-un departament) cu capacitatile necesare pentru efectuarea volumului curent de munca. In consecinta, organizatia isi va putea dimensiona mult mai corect resursele, conform necesarului real. Pe langa posibilitatea de a calcula marje de profitabilitate, de a dimensiona corect capacitatea si de a estima preturi interne de transfer pe baza costurilor reale, metoda ABC permite identificarea potentialului de optimizare al proceselor, indicand activitatile redundante, activitatile cu costurile cele mai ridicate si facilitand Benchmarking-ul intern si extern.

3.Metoda A.B.C.
Metoda A.B.C urmareste gruparea fenomenelor, proceselor economice in trei grupe pe baza a trei criterii reprezentative, astfel incat managerii sa poata acorda prioritati si atentii diferite rezolvarii probemelor, in functie de influenta pe care acestea o pot exercita prin actiunea lor asupra activitatii si performantelor de ansamblu ale firmei. Se faciliteaza astfel o dozare mai rationala a eforturilor pe care le presupune munca desfasurata de manageri concomitent cu reducerea volumului de munca pe care trebuie sa-l depuna acestia, in conditiile amplificarii eficacitatii domeniului condus.

3.1.Metodologia de aplicare

Aplicarea metodei A.B.C. presupune parcurgerea urmatoarelor etape:3 A. Elaborarea nomenclatoarelor de fenomene, procese, elemente, care urmeaza a fi tratate in mod diferentiat, B. Analiza si gruparea fenomenelor, proceselor, elementelor pe trei zone de importanta (A. B. C.) in functie de doua criterii considerate reprezentative. Pot fi alese pentru grupare criterii cum ar fi: numar sau cantitate, greutate, importanta, complexitate, valoare, frecventa, influenta asupra activitatii de ansamblu etc.. In acest mod in grupa A se vor include fenomenele si procesele de cea mai mare valoare , complexitate, mai putin numeroase (circa 10%) care pot exercita
Pricop P., Bcanu Gh., Sisteme, metode i tehnici manageriale ale organizaiei, Editura Economica, Bucureti, 2000
3

insa o influenta deosebita asupra activitatii intreprinderii. In grupa C fenomenul , procesul, elementele foarte numeroase ale caror importanta este scazuta si nu exercita o influenta deosebita asupra activitatii in ansamblu a intreprinderii. In grupa B fenomene si procese ale caror importanta si influenta sunt mai scazute fata de a celor din grupa A, dar mai relevante decat cele din grupa C si detin o pondere numerica de circa 20%. C. Stabilirea politicii (metodelor, modelelor) pentru tratarea fenomenelor, proceselor, elementelor cuprinse in fiecare grupa. Aceasta etapa prezinta o importanta deosebita in asigurarea viabilitatii metodei, fapt pentru care trebuie sa se manifeste maxima atentie si mult discernamant in studierea conditiilor concrete in crea se desfasoara fenomenele, procesele, elementele grupate. -In cazul zonei A se va acorda o atentie deosebita, urmand a fi aplicate metode si tehnici exigente care sa asigure un control permanent al evolutiei fenomenelor si proceselor si masuri operative de reducere in limitele acceptabile ale acestora; -Pentru zona B se vor utiliza mutatii distincte cu un grad de exigenta mai apropiat de cel al zonei A sau C, in functie de nivelul caracteristicilor fenomenelor si proceselor cuprinse; -Pentru zona C se pot utiliza o serie de metode si tehnici mai putin pretentioase urmate de un control executat la intervale mai mari de timp , stiind ca evolutia fenomenelor si proceselor cuprinse in aceasta grupa nu poate influenta in mod deosbit activitatea de ansamblu a firmei. D. Determinarea nivelului optim de manifestare a fenomenelor si proceselor cuprinse in fiecare grupa. E. Stabilirea politicii de urmarire si control al evolutiei fenomenelor si proceselor in scopul mentinerii acestora in limitele optime programate.

3.2.Avantajele i eficacitatea metodei A.B.C.

Viabilitatea unui anumit sistem de gestiune a stocurilor este determinat n general de felul n care rspunde unor cerine de baz, cum ar fi: gradul ridicat de utilitate practic; adaptabilitatea la utilizarea mijloacelor electronice de calcul; suplee i operativitate n derularea i adaptarea proceselor de stocare; arie de cuprindere mare; deplin concordan cu fenomenele reale ale procesului de formare a stocurilor; reducerea la minimum a imobilizrilor de resurse materiale n stocuri i accelerarea astfel a vitezei de rotaie a capitalului circulant al unitilor economice; cheltuieli de conducere, organizare i desfurare a proceselor de stocare ct mai mici. Analizat din acest punct de vedere, sistemul A.B.C. rspunde n mare msur acestor cerine. Efectele economice generale de aplicare a sistemului de gestiune A.B.C. n concepia prezentat sunt multiple; ele se transmit asupra principalilor indicatori folosii n aprecierea activitii economico-productive i financiare a ntreprinderilor. De regul, obiectivul principal al dirijrii proceselor de stocare const n formarea unor stocuri de materiale ct mai mici, dar care s asigure alimentarea ritmic a consumului i s antreneze un cost minim cu achiziionarea, aducerea i stocarea acestora. ndeplinirea unui asemenea obiectiv este condiionat de mai muli factori, ntre care o important deosebire o prezint politica frecvenional adoptat. Pe aceast linie, sistemul A.B.C. prevede c, la materialele din zona A care prin valoarea mare n consum influeneaz hotrtor volumul capitalului circulant i, deci viteza de rotaie a acestuia, s se accelereze frecvena livrrilor n raport cu celelalte zone i n special cu zona C.

3.3.Particulariti ale aplicrii metodei A.B.C. n etapa de tranziie la economia de pia.

Metoda A.B.C. prezint o mare flexibilitate, fiind posibil de aplicat n mod practic toate domeniile de activitate atunci cnd apare cerina de a acorda o atenie deosebit unui numr restrns de fenomene, procese, cu influene deosebite asupra activitii socialeconomice. Referindu-ne strict la domenii economice, se pot ilustra urmtoarele particulariti: Se nregistreaz o schimbare a ponderii n cele trei grupe de material (A;B;C) att din punct de vedere numeric ct i al valorii. Astfel, dorina fiecrui ntreprinztor de a-i gospodri mai bine fondurile i bunurile de care dispune face ca grupa A s creasc, din punct de vedere al ponderii numerice, de la 10 la 15-18%, n timp ce ponderea valoric crete pn la 80-85%. De asemenea se nregistreaz modificri importante ale ponderilor i la celelalte grupe, cel mai mult diminundu-se grupa C care poate ajunge s dein 60-65% din numrul de material i numai 6-7% din punct de vedere valoric. n cazul depirii limitelor acceptabile pentru materialele i produsele din grupele B i C, fiecare agent economic are posibilitatea aplicrii unor msuri operative, mergnd pn la vnzarea sub preul de cumprare pentru a elimina pierderile provenite din imobilizare de stoc. Aplicarea metodelor poate fi hotrt de orice agent economic, indifferent de forma de proprietate, neexistnd indicaii metodologice obligatorii difuzate la nivel de ramur sau minister. Se nregistreaz o extindere a posibilitilor de aplicare datorit creterii numrului de ageni economici care manipuleaz un nomenclator mare de material i produse utilizat n cantiti diferite i care prezint valori foarte diferite. Sistemul A.B.C. se poate aplica, pe scar extins, att n activitatea economic curent a diferitelor firme industrial, de construcii, de transporturi, uniti agrosiste etc., respective n conducerea proceselor de stocare a resurselor material, n depozitarea i gestionarea acestora etc., ct i n lucrri de sintez cu caracter statistic sau n cercetri de marketing .a. n toate cazurile, aplicarea sistemului conduce la obinerea unor rezultate economice semnificative, la simplificarea i operativitatea muncii lucrtorilor i specialitilor antrenai n domeniile de activitate pretabile aciunii.

Concluzie
Concluzia ce se impune in final este aceea ca in economia moderna, cheia succesului sta in modul in care managerii isi gestioneaza munca, in modul in care isi stabilesc costurile aferente activitatii economice. De aceea cele doua metode prezentate vin in ajutorul managerilor prin dezvoltarea de noi modalitati de gestionare a costurilor si a stocurilor, de grupare a fenomenelor, proceselor economice in functie de importanta acestora.

Bibliografie
1. Basanu Gheorghe, Pricop M., Marketing. Aprovizionare. Desfacere, A.S.E., Bucuresti, 1988 2. Basanu Gheorghe, Pricop M., Managementul aprovizionarii si desfacerii, Editura Economica, 1996 3. Basanu Gheorghe, Pricop M, Fundatura Gheorghe, Popescu D., Dictionar de management, Editura Diacon Coresi, 1992 4. Nicolescu Ovidiu(coordonator), Sistemul decizional al organizatiei, Editura Economica, Bucuresti, 1999 5. Nicolescu Ovidiu (coordonator), Sisteme, metode si tehnici manageriale ale organizatiei, Editura Economica, Bucuresti, 2000 6. Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de gestiune Editia a II - a 7. Chirata Caraiani, Mihaela Dumitrana : Contabilitate de gestiune si control de gestiune aplicatii si studii de caz 8. http/:www.manager.ro/articole/management/metoda-abc