Sunteți pe pagina 1din 34
COLEGIUL DE REDACTIE Ing. AUREL MALAIU (Prewdlnte de onoare), ing. ELISE1 TARTA - (Redactor sef
COLEGIUL
DE
REDACTIE
Ing. AUREL MALAIU (Prewdlnte
de onoare), ing. ELISE1 TARTA
-
(Redactor
sef
Prevedinte
exe-
cutiv),
PETRE
MIHAI
BACANU.
Revistil lunar6 de idormare tehnici gi gtiintifici,
schimb de experient5 $i opinii editat5 de
Asociatia Cresciltorilor de Albine din Romdnia
Pre~edinte,Eugen MARZA
MIHAI BESLIU (Republlca Mol-
dova). SORIN BODOLEA (Redac-
tor de rubrics), NICOLAE V.
ILIESIU, Ing. ION MILOIU (Se-
cretar general de redactle), pro!.
VICTOR NEAGU, prof.
COSTA-
CHE PAIU, biol. MIHAELA $ER-
BAN, ing. $TEFAN SAVU1,ES-
CU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI
(Redactor
$ef adjunct), ing. EU-
Anul
LXXVll
Nr.
2
februarie
1993
GEN ZORICI (Redactor $ef ad-
junct).
CUPRINS
REDACTr.4 $I ADMTNISTRATIA
EDITURII ,,ALBINA ROMAWEAS-
CA"
1
-
O
str.
Tomas
Masaryk
nr.
17.
Bucure$ti,
sect.
2
Cod.
70231
8
Tel.
611.47.50
Fax 613.80.34
0
3
Telex
11 205 apirom-r
@I
Cont vlr.
6396914
B A.S.A.
Sucursala Muni-
clpiului
Bucure$ti.

Ion POPHSCU : Conditii de baz5 in ~racticarea unei apiculturi p15cutd si rentabile Ilie CORNOIU. Liviu MARGHITAS : Un mod de prepara're ii administrare a $&rbetului la albine 5 Nicolae V. ILIWIU : Calendarul apicultorului pentru luna martie

V. ILIWIU : Calendarul apicultorului pentru luna martie 6 Traian VOLCINSCHI : Ce este diareea albine-
6 Traian VOLCINSCHI : Ce este diareea albine- lor $i care sint cauzele producerii ei
6 Traian VOLCINSCHI : Ce este diareea albine-
lor $i care sint cauzele producerii ei
9
10
Eugen ZORICI : Intr-o zi de toamn5 tirzie l'a
Baimaclia
Octav VITCU : Preful mierii dar $i a1 cerli
11 Elena GROSU : Din nou despre salcim
LA BEIJING, fNTRE 20 $1 26
SEPTEMBRIE ANUL ACES-
TA - AL 33-LEA CONGRES
AL APIMONDIA
13 Cristina MATEESCU. Doina BARBULESCU.
Magdalema CRAVCENCO, Filof teia POPESCU f
Componeinte cu actiune antioxidant5 din ole-
nu1 natural $i rolul lor in anumite afe4iuni
ale organismului uman
15
Aurel
PAPADOPOL : Cunm~tereaecologiei
$i
comportamentului albinelor in sprijinul ocro-
,,Apicultorii Chinei se simt
deosebit de onorati, sEnt min-
dri de decizia APlMONDIA
de a-gi tine a1 33-lea Congres
de Apiculturd gi APIEXPO
'93 la Beijing, On China.
tiriilor, a1 unei productii bogate $i de calita-
te (11)
Cregterea
albinelor
este
o
fndeletnicire
atriigdtoare
$i
10
Gheorghe Dan
TUCUDEAN : Protejarea
stupi-
lor in toate anotimpurile
21
Florin STEFUREAC : RenC Antoine Reaumur
totodatd nobild.
Cu o remarcabild civiliza-
22
Traian VOLCINSCHI : Acas5 la albina carpa-
tie, veche de peste 5000 de
tin5
ani,
cu
o
tar6
de
mister
gi
23
Traian V. BUCOVINEANU : Intreb5ri $i r%-
punsuri
frzimusete,
China
agteaptd
25
Costache PAIU : Cu documentul intr-o min5 $i
cu tirnacopul in alta
apicultori din toatd lumea.
Colegi apicultori de pretulin-
27
Ion MILOIU : Zborul de curritire
28
Gheorghe Dan TUCUDEAN : Subiect deschis
29
Florin
STEFUREAC : Dictionar
apicol
ilustrat
30
DOCUMENTAR APICOL : Glandele lui Kojev-
n-i--kov
--- .
Maria CURCUDEL, Stefan BEJAN : Stiati c5
deni, vd invitdm cdlduros la
Beijing, in China, pentru ca
impreund sd contribuim la
progresul apiculturii On lume
gi la Bntdrirea prieteniei".
32
1
C o p
e r t a
: Unde sint zgpezile de alt5dat ?
(Fran~oisVzillon)
Diacolor : Consbantin D~NA
I
Pre~edinteleComitetului na-
tional de organizare.
YAOCHUN CHEN
Detalii fn nr.
311993 a1 re-
Cope r t a
LV : BANCA-'AGRICOLA - Un prie-
ten statornic ,atutaror aDkultarilor.
.-."Mwheta .: arh, Plori3i:~TEFUREAC.i
.-:
$5:
[:-
.
.
,
-.
.
.
vistei noastre.
Atentie ! ~ostu~unei even-
tuale excursii On China poate
'costa %njurul a 500 kg miere
bine vindutd.
LEI.50.
:\1
. -
.
".I.
-I- ., .
;-.
;-,.
!
.&>-\'
~ ,.*.
,.
.
.-
,-
%.,,/.
.,<.
+:.:
;
-.
.
.
j
,.'
,
:
: .
-
-
;
.
,
? ~~.
UN REPUTAT APICULTOR FACE CfTEVA PRECIZARI
UN REPUTAT APICULTOR FACE CfTEVA PRECIZARI
Conditii de baza in practicarea unei apiculturi placute si rentable
Conditii de baza in practicarea unei apiculturi
placute si rentable
Ion POPESCU
Ion POPESCU
Secretul reu~iteiin apiculturs const5 in detinerea unei stupine bine organizate, dezvoltate numeric in raport cu
Secretul reu~iteiin apiculturs const5 in
detinerea unei stupine bine organizate,
dezvoltate numeric in raport cu cunog-
tintele teoretice $i practice, cu puterea de
muncg a apicultorului, timpul disponibil,
dragostea $i interesul pentru aceast.5 in-
deletnicim, lasociak armonios cu realizarea
unei rentabiliati optime.
Apicultorii incep5tori este bine s3 por- neasc5 activitatea pentru primii 2-3 ani cu stupine mici
Apicultorii
incep5tori
este
bine
s3 por-
neasc5
activitatea
pentru
primii
2-3
ani
cu stupine mici de 5-10
familii amplasate
pe cit posibil aproape de locuint5, axate
in principal pe dezvoltarea numeric5 (in-
multirea). Timpul de 2-3 ani este nece-
sar
pentru
acoimodare,
perfectionarea
cu-
nostintelor
$i dezvoltarea
stupinei
la
20-
30
familii
de
albine,
numk
activitatea
incepe
s5
devin5
de la care
rentabilj.
Apicultorii profesioni~ti Endrsgostiti de
albine
$i tainele apiculturii s5 fie mindrii
de profesia
lor, s5 porneasca
cu curaj in
activitate, cu dorinta de a obtine Per-
formante calitative $i cantitative.
Stupinele lor trebuie s5 fie mari de 60- 150 familii de albine pentru un apicul-
Stupinele lor trebuie s5 fie mari de 60-
150 familii de albine pentru un apicul-
tor sau 150-300 farnilii de albine $i rnai
multe pentru o asociatie familial5. Este
bine cunoscut c5 in prezent datoriti chel-
tuielilor legate de transport, timp nepro-
ductiv aferent deplas5rii $i aprovizioniirii,
utilaj $i echipament neangajat in pro-
ductie dar absolut necesar En dotarea ori-
cgrei stupine, fie ea mare sau mic5, pro-
fit nu se pate obtine decit de la stupi-
nele lmari cu fannillii de albine puternice.
s51l;itoase, amplasate pe vetre corespun-
z5toare, chiar la distante rnai mari de
locuinw (25-40 km) unde
se pot valori-

fica succesiv rnai multe surse de oules de nectar $i polen. Pentru uvurarea activietii, rnai ales in stupBritu1 profesionist (industrial), este bine s5 dot5m stupinele cu tot utilajul necesar, frir5 improvizatii, s5 folosim nu- rnai stupi sistematici standardizati pentru tara noastr5, acelagi tip intr-o stupink Re- comandati pentru miere selectionat5 sint stupii verticali la care mierea marf5 se reaPzeazii din wmele de anagazin unde nu s-a crescut puiet. Apicultorii profesioni~ti trebuie s5 cunoasc5 $i s5 aplice in stu- pinele lor tehnologii moderne, s5 diver- sifice productia ~tiindci harnicele albine In relatiiie 1-r cu plantele pot culege

harnicele albine In relatiiie 1-r cu plantele pot culege pentru noi in afar5 de nectar, polen

pentru noi in afar5 de nectar, polen $i propolis, iar prin interventia apicultoru- lui la stup cu utilajul adecvat, atunci cind trebuie, paate obtine de la albine produ- sele lor de secretie glandular5 ,,15pti$orde matcii", ,,cear5" ~i veninul de albine care au ware valoare farmaceutich $i indus- trial& In cele ce umeaz5 ne propunem sB enumer5m citeva din preocup5rile apicul- torilor care au efect de durat5, dau sa- tisfactii $i rentabilitate in apicultur5, ne sustin moral $i material :

rentabilitate in apicultur5, ne sustin moral $i material : 1. Apicultorii din tam noastrh $i de
1. Apicultorii din tam noastrh $i de pre- tutindeni, sint cunoscuti ca oameni iubi- tori
1. Apicultorii din tam noastrh $i de pre-
tutindeni, sint cunoscuti ca oameni iubi-
tori de naturil, sensibili sufletwte, calrni,
cu sapinire de sine, dornici de perfec-
tionare, au
invatat
$i invat5 foarte multe
chiar de la familiile lor de albine, fiind
fiintele cu cel rnai perfect simt de orga-
nizare $i autoreglare. De regul5, acqtia
provin din elilta satelor - inv5t5tori,
preoti, militari, @.rani, muncitori $i de
alte profesii, care au harul $i dragostea
de a transmite urma$ilor $i semenilor lor
tot ce $tiu despre aceast: frumms5 in-
deletnicire $i ii rug5m s5 o fac5 de cite
ori au ocazia $i totodata le recornandim
ca in permanent5 s5-i preocupe ridica-
rea m5iestriei lor profesionale care o pot
realiza prin : studierea literatulrii de spe-
cialitate, participarea la cursurile apicole
de mass, consfgtuiri, schimburi de exge-
rientg, $i alte manifestiri organizate de
Asociatia CrescBtorilor de Albine din RO-
mbnia. Din biblioteca personal5 a fiecarui
apicultor s5 nu lipseascti clirtile : Initiere
$i practicg in apicultur5" ; ,,Sporirea pro-
ductiei
de
miere" ;
,,Albinele
$i
noi"
;
,,Stupiritul nou",
,,CearaU ;
,,Manualul
apicultorului", revista de vtiint5 $i Wac-
tic5 apicol5
,,Romania
apicol8"
- adevg-
rat5
tnibuni
de
popular~zarea
noului
in
domeniul albinaritului. Este foarte impor-
tant s3 cunoqtem bine tmte produsele
stupului (mierea pe sorturi florale, pole-
nul, pbtura, propalisul, l&pti$orul de mat-
c5, ceara apilarnilul) $i efectele lor mira-
culloase in alimentatia $i s5n5tatea omu-
lui. S5 putem recomanda
$i sustine $ti-
intific efectele binefHc3toare ale produse-
lor stupului in fata consurnatorilor (be-
neficiarilor novtri).
2. Fiecare apicultor este obligat, pentru bunul mers a1 stupinei, s5 pistreze evi-
2. Fiecare
apicultor
este
obligat,
pentru
bunul
mers
a1 stupinei,
s5
pistreze
evi-
dent. observatiilor de bazS gi a lucrCri- lor efectuate in stupin5. Fiecare stupin5 rnai mare

dent. observatiilor de bazS gi a lucrCri- lor efectuate in stupin5. Fiecare stupin5 rnai mare sau rnai mic5 trebuie numero- tat5 prin aplicarea de tgblite cu num5r de ordine pe fiecare stup. Este bine ca numerele s5 fie aplicate pe corpul in care se ad5postgte cuibul familiei de albine, gtiind c5 magazinele sau mrpurile se mai schimbft intre ele. Fiecare stupin5 trebuie s5 aib5 caietul ei de observatii $i fiecare familie o rubric5 specials. Observatiile fo- losesc in primul rind in mwca de selec- tie care trebuie flcut5 in permanent5 de fiecare apicultor. Din cele rnai bune fa- mil~icare, pe o perioad5 de 2-3 ani S-au evidentiat prin : productii record obtinute constant la rnai multe culesuri, blindeke, activitate intens5 chiar in conditii mai pu- tin prielnice, rezistent5 la boli, rezistente la iernare cu consum mic de miere, dez- voltare timpu~ie$i intensl, rnai putin roi- toare, s5 se organizeze crevteri de m5tci care dup5 imperechere s5 fie folosite in stupins.

pe sesc $i la indreptarea unor striri an0rmale consbatate la un moment dat la una
pe
sesc $i la indreptarea unor striri an0rmale
consbatate la un moment dat la una sau
Observatiile
care
le facem ne
fob-
mai multe familii. Acestea pot
fi : de-

fecte apsrute la mat& constatate prin de- puneraa pontei, stare de orfanizare, e~ui- zarea rezervei de hranii, intrarea in frigu- rile mitului, blocarea stupului Cu miere, aparitia unor boli $i altele. Este imposibil ca ,ho verificare toate familiile dintr-o stupin5 s5 aib5 aceeavi stare fiziologic5 $i s5 necesite aceleaqi in- terventii, unele dintre fam~liise dezvola normal pe o perioad5 rnai mare sau rnai mica de timp far5 interventia noastrk, iar altele ne solicit2 in aceeavi perioad5 de nlai multc ori pentru a indrepta unele st5ri anormale din viata $i activitatea lor. In continuare ne propunem s2 punem in evident2 citeva din lucr5rile de baz5 ale stupinei, cu efect de lungs durat5, care trebuie efectuate la timp $i cu toat5 rkspunderea de cjtre fiecare apicultor, in- trucit efectul lor se regrise~te in produc- fia anului viitor.

efectul lor se regrise~te in produc- fia anului viitor. 3. Observatiile fscute la revizia princi- pal5

3. Observatiile fscute la revizia princi- pal5 de primrivari, ne ajutfi. la indivi- dualizarea fiecirei familii de albine, eva- Ionarea lucrririlor imediate $i de pers- pectiv8, stabilirea capacitiitii de dezvoltare $i de Productie a fiecjl-ei familii $i a stu- pimi, orientarea activit5tii apicultorului Pentru primul sezon (primivara). Unele observatii indicii efectuarea unor lucrfiri Care i$i g5sesc efectul $i in anii

urmiitori, exemplu observatii care scot in evident5 unele familii sensibile la iernare, fenomen manifestat prin
urmiitori,
exemplu
observatii
care
scot in
evident5 unele familii sensibile la iernare,
fenomen manifestat prin
pierderi
mari
de
albine, consum excesiv de hranii, irnbolnk-
viri etc. Acestea vor fi unificate cu fa-
milii ajutktoare din rezerva stupinei, care
au htci tinere, prolifice crescute din ma- terial selectionat. Putem gbi familii ale ciiror m5tci
au htci tinere, prolifice crescute din ma-
terial selectionat. Putem gbi familii ale
ciiror m5tci $i-au pierdut prolificitatea,
au c5p5tat anumite infirmitsti. DacA a-
vem posibilitatea le inlocuim cu altele
bune iernat in afara ghemului, dach nu
avem posibiPrtatea de inlocuire $i defec-
tiunea mai suport5 aminare, le tinem in
evident5 pin5 in luna mai, cind avem PO-
sibilitatea s5 crqtem m5tci tinere selec-
tionate din familii recordiste cu care le
inlocuim, efectul bun regasindu-se $i in
urmitorii doi mi.
4. Prevenirea
roirii
naturale la famili-
ile ajunse la apogeu, prin practicarea roi-
rii artificiale (stolonare) i$i g5se$te efec-
tul $i in anul ce urmeaz5 $tiind c& prin
aceasu lucrare am prevenit dezechiLibru1
biologic (sEibirea excesivii) a1 familiei de
albine, efect produs de roirea nedirijau.
5. Innoirea cuibului cu faguri cl5diti
proasp5t pin5 la sfirsitul culesului de var5,
revigoreaz5 familiile de albine pentru a-
nu1 viitor care vor fi mai productive $i
rnai s5nhtoase. Fagurii vechi in care s-au
crescut mai multe generatii de albine i$i
mic$oreaz5 celulele, devin depozite pen-
tru formele de rezistenf5 ale agentilm pa-
togeni (bacterii, ciuperci), care dac5 nu
sint schimbati cel putin 33% anual duc la
degenerarea familiilor de albine $i la ine-
ficientj in activitatea apicol5 a anului vi-
itor.
6. Asigumrea rezervelor de hranA pen-
tru
toamnfi, iarna
$i prirn5vad,
dacg
nu
sint
facute
pin5
la
sfirvitul
lunii
august
putem avea efecte dezastruoase anul ur-
dtor datorit5 uzurii albinei de iernare
cauzat.5 de hr5nirile ce se fac cu intir-
ziere, sau mortalitate prin infometare da-
torit.5 lipsei de hran5.
7. Strimtorarea cuibului toamna cu or-
ganizarea fagurilor pentru iernare $i im-
pachetarea corespunz5toare a stupilor, dacii
nu sint fiicute cum trebuie $i la timp, ier-
narea se desfG~oar5cu pierderi de albins.
umezeal5 in stup, altemrea proviziei, care
duc la nosem5, dezvoltare slab5 prim&-
vara, irnposibilitatea valorificjrii culesuri-
lor timpurii ce urrneaz5.
duc la nosem5, dezvoltare slab5 prim&- vara, irnposibilitatea valorificjrii culesuri- lor timpurii ce urrneaz5.
IN AJUTORUL APICULTORULUI INCEPATOR
IN AJUTORUL APICULTORULUI INCEPATOR
Un mod de preparare ~i administrare a ~erbetuluila albine
Un mod de preparare ~i administrare
a ~erbetuluila albine
Ing. Ilie CORNOIU, Ing. Livin MARGHITA$ Universitatea de Qtiinte Agricole Cluj-Napoca - Facultatea de Zootehnie
Ing. Ilie CORNOIU, Ing. Livin MARGHITA$
Universitatea de Qtiinte Agricole Cluj-Napoca - Facultatea de Zootehnie
ccccZZCCZ-d i \-------- Este cvnoscut faptul cd zahdrul se administreazd albinelor sub dijerite \ forme.
ccccZZCCZ-d
i
\-------- Este cvnoscut faptul cd zahdrul se administreazd albinelor sub dijerite
\ forme. in functie de anofimp sau scopuri (mi ales dnd intenttondm sd ertra-
\ gem o cantitate mi mare de miere).
\ \
Hrdnirea familiilor de albine cu gerbet de zahdr
drept
hrand
gluddicd
nu
estp lipsitd de importunfd ch&r in orice pedoadd a anului. lceastd afimafle o
\
molfvdm pdn citeva aspecte :
I
- in
golurile
de
ales ~erbetulde
zahar
?&mine sttmulent
sfOur tn des-
\
fd,surarea jdrd intrerupere a acttvitdfii familiilor de albine $i implicit a mdtcii;
\
- prin
gerbetul
de zahdr
se
pot
administra
familiilor de
albine
medtca-
\ \
mentele necesare pi'evenirii unor boli specifice chtar pi pe timpul iernii;
\
-
iarm
la
jamiliile
de albine
lipsite de
hrand
se poate administra rapid
\ in mice moment ;
\
\
- amplasat
deasupza
ramelor
pe
timpul
iemif,
qerbetul
de
zcrhdr
Zcono-
' misegte cdldura ghemulut, permitind
albinelar sd-l
valorijtce
fn funcfte
de nece-
I
sitdtile de consum.
ZCCCIZ-Z.E.c-

ZZZZCZ~~I

Socotind ~erbetulo modalitate eficient;?. de folosire a zahhrului in hrana albinelor mi ales pe timpul
Socotind ~erbetulo modalitate eficient;?.
de folosire a zahhrului in hrana albinelor
mi
ales pe timpul iernii, supunem aten-
tiei
o metodh simp15 de preparare, pre-
tabil5 in orice gospodWe detingtoare de
familii de albine, dup5 urmfitoarea retefg :
- 5 kg zahar - 0,5 kg miere de albine (exclus iarna miere de man&)
- 5 kg zahar
- 0,5 kg miere de albine (exclus iarna
miere de man&)
-

1,l 1 ap8 (dhtilata, de ploaie, prefe- rabil sub form5 de ceai : menkl, urzic5etc) Modul de preparare

sub form5 de ceai : menkl, urzic5etc) Modul de preparare cu minimum 15 1 (pentru a
cu minimum 15 1 (pentru a Intr-un vas emailat o capacitate de se evita ridica-
cu
minimum 15 1 (pentru a
Intr-un
vas
emailat
o
capacitate de
se evita ridica-

lrea $i vZlnsarea spumei &a fierbere) se fie& impreun5 apa, heres, zahgrul, in dozele mentionate. Fierberea trebuie suprave- gheata, iax mntinutul trebuie amestecat continuu cu ajutorul unei lingurl mari de lernn. La tnceput se vor forma bule mrunte, care vor ridica fiertura In vas, iar trep- tat, se tiransformil in bule tot rnai mari, care vor ream continutul 1ntr-o fier- bere li*tit?l. Odata cu revenirea la aceastti ultimh stare, se verifich consistenta siro- pului. Cu ajutorul unei lingurite, se ia din continutul fiert $i se picur5 Entr-un pahm cu aph rece. Cu virful aceleia~i lingurite se adun5 de pe fundul paharu- lui continutul de fiertud $i se W sil se prding5 de ,pe lircgurith. Dach zahBru1 adunat pe fundul paharului rwne prins de lingurits, se considerg fierbrea tm-

aninatit. Se aprqte fierberea prin riditxi- rea vasului de pe foc $1 se lash dteva
aninatit. Se aprqte fierberea prin riditxi-
rea vasului de pe foc $1 se lash dteva
secwnde pin& la disparitia spumei.

Continutul astfel fiert se toarna imediat fntr-un alt vas emailat ai chi pereti au fost dinainte stropiti (r5citi u$or) cu aph. Eventuaild zahb cristalizat rh pe pe- retii vasului in care s-a fiert nu se mai introduce In noul vas. Totul se stropeqte deasupra cu piciituri de apfi rece (50-100 ml), iar apoi se lash s5 se rkeasc3 trep- tat (timp de aproape 2 ore) pina la tem-

peratura de 30-35 grade C, penh a a- vea posibilitatea introducerii eventualelor medicamente dizolvate dinainte
peratura de 30-35 grade C, penh
a a-
vea posibilitatea introducerii eventualelor
medicamente dizolvate dinainte Entr-o
dad de maximum 50 ml aph rece. Ne
referim la TeramicinEi, SuUatiazol etc.
Cind peretele vasului a ajuns la o tem- peraturh de cca. 30 grade C, in
Cind peretele vasului a ajuns la o tem-
peraturh de cca. 30 grade C, in continut
se toami4 medicamentul, iar cu ajutorul
unui fadlet de buchtiirje se arnestech in-
tr-un singur sens pin5 cind siropul foarte
gros, de culoare u$or brunh, vireazil in
culoarea alb-creq devenind dens, con-
sistent
Cu ajutarul unei linmi se propox$io- neaz4 $1 se ambaleazi3 imediat in pungi de material
Cu
ajutarul
unei
linmi
se
propox$io-
neaz4 $1 se ambaleazi3 imediat in pungi
de material plastic sau hlrtie pergament,
se intinde plnh
la
o grosime de
1 cm
$i
o mas& variabilh (0,5-1
kg) h
functie de

marimea ghemului. Administrarea turtelor rezultate se face

tn qa fel, pe cit mai mult posibil, s& se Lisniteze deranjul albinelor. Se r,idic&
tn qa fel, pe cit mai mult posibil, s& se
Lisniteze deranjul
albinelor. Se r,idic& po-
diqorul, iar deasupra spetezelor superioare ale ramelor pe care s-a constituit ghe- mu1 de iernare
diqorul, iar deasupra spetezelor superioare
ale ramelor pe care s-a constituit ghe-
mu1 de iernare se a$eaz5 in plan perpendi-
cular 2--3 beti~oarecu grosimi de 1 cm.
Peste acestea se pun turtele de $erbet,
crirora inainte li s-au practicat orificii de
acces prin ambalaj. Dacri podi$orul (podi-
$oarele in cazul stupului orizontal) nu
este prev5zut suplimentar cu distantatme,
peste turta de qerbet se a~eaz5citeva stra-
turi de material textil, care vor acoperi

practic toate ramele cuibului, iar apoi ca- pacul. DacS toamna rezervele naturale de hran5 glucidica $i proteica agonisite de albine au fost aranjate $i asigurate in cantiati suficiente $i calitativ corespunzStoare, iar- na adrninistrarea turtelor de verbet se va face cu rezerv5 $i numai dup5 ce albi- nele au dectuat cel putin un zbor de curs- tire. Aceasta cu atit mai mult, cu cit in respectivele turte intentionam sii introdu- cem suplimentar polen sau alti ingredienti proteici dupii necesiati $i posibilitSti.

alti ingredienti proteici dupii necesiati $i posibilitSti. IStupgrit fiirii pastoral inseamng o diminuare 1 cu 75
alti ingredienti proteici dupii necesiati $i posibilitSti. IStupgrit fiirii pastoral inseamng o diminuare 1 cu 75
alti ingredienti proteici dupii necesiati $i posibilitSti. IStupgrit fiirii pastoral inseamng o diminuare 1 cu 75
IStupgrit
IStupgrit

fiirii pastoral inseamng o diminuare 1 cu 75 O/o a recoltei anuale

inseamng o diminuare 1 cu 75 O/o a recoltei anuale Retineti deci aceast5 oferta tentant5 '
Retineti deci aceast5 oferta tentant5
Retineti deci aceast5 oferta tentant5
' \ RATMIL BUCURE$TI I \ UZINA MECANICA MIR$A - RA 1 FAX 925150733 TELEX
'
\
RATMIL BUCURE$TI
I
\
UZINA MECANICA MIR$A - RA
1
FAX 925150733
TELEX 69237
i
I
EXECUTA MIJLOACE DE TRANSPORT IN PASTORAL PE
URMATOARELE TIPURI DE SASIURI DE REMORCA :
iI
- REMORCA RUTIERA tip RM 2712 :
I
I
-
60 stupi fn module
I
I
-
laborator prismatic (2050 X 2000 X 2500)
I
I
-
-
platform5 (2500 X 5920)
sarcina total6 6900 kg
i - I REMORCA RUTIERA TRACTATA DE AUTOTURISM DE TEREN ARO : I i -
i -
I
REMORCA RUTIERA TRACTATA DE AUTOTURISM DE
TEREN ARO :
I
i
-
capacitate 10-20
stupi
I
I
-
sa~cinatotalli 1500--'~OOOkg
-\
I
I
i informatii qi comenzi
la sediul
intreprinderii
din
lomlitatea
Mir~a-
\
' Avrig, jadetsl Sibiu sau la telefon : (0)925150 321 int. 325, 342.
\
I
CZt.CZZZ-CCZZCC.FZIZCZ-.c--------J,
Calendarul
Calendarul

apiculforului penfru luna martie

Calendarul apiculforului penfru luna martie Nicolae V. ILIESIU laclnnnnn unnnncln Atentia $i activitdtile
Nicolae V. ILIESIU laclnnnnn unnnncln Atentia $i activitdtile apicuLtorului pentru luna martie sent legate en
Nicolae V. ILIESIU
laclnnnnn
unnnncln
Atentia
$i
activitdtile
apicuLtorului
pentru
luna
martie
sent
legate
en
] principal, de anumite situatii specifice sezoniere determinate de :
-
stadiul
de
dezvoltare
a1 coloniilor
de
albine
aflate
la
sffrgit
de
iarnd
] gi inceput de primdvard ;
-
posibrla aparitie a primelor plante melifere +i polenifere ;
]
Acerti
factori
esentiali
determind
extindrea
muncii
stuparului
in
aceasfd
perioadd calendaristicd.
]
Din
punet
de
uedere
fiziologic in
Luna
martie
se desdnlr$e$fe ,,zborul de
I curdtire" - inceput incd din zilele mai ccilduroase din februarie - iar coloniile
Care au iernat in conditii normale, i$i concentreazii activitatea pentru dezvoltarea
I
populatiei, in care scop albinele consumci mai multd hrand din sfocul de iernare
znclusiv din rezervele lor de corp gras (grcisimi $i proteine). Dezvoltarea colo-
I niei ca unitate biologic6 este atestatd de prezenta puietului pe mai multi faguri
in cuib, in functie de prolificitatea mcitcii $i a fagurilor acoperiti cu albini.
In functie de conditiile geoclimatice, in unele regiuni ale tdrib noastre, in
] naturd incepe dezvoltarea unei anumite uegetatii : tisa more, rdchita, salcia, brus-
t~rul,brindu~a,spinzul, viorelele etc. Albznele profit6
de aceastd Onflorire tim-
I
Putie pentru a-$i asigura $i completa necesarul de substante proteice (polen)
solicitat de cregterea puietului.
.a
nnnn
nnnnnne
Avind in vedere aceste stadii normale de dezvoltare a coloniei de albine precum $i de
Avind in vedere aceste stadii normale
de dezvoltare a coloniei de albine precum
$i de hceputul infloririi unor plante, stu-
parul va desf&$ura in aceasti lung urm5-
toarele activitgti :
va desf&$ura in aceasti lung urm5- toarele activitgti : Supravegherea atentB a efectuirii ,,zboru81ui de

Supravegherea atentB a efectuirii ,,zboru81ui de curitire" ,in cursul c5ruia albinele E$i pot goli intestinul gm de fe- cale, marcind - dupg luni de zile - terninarea repausulni de iarni a1 coloni- ilor. Pentru a favoriza zborul de curitire tre- buie si se indepsrteze toate rnijloacele $i dispozitivele de proteetie care au ajutgt la asigurarea in bune conditii a repausului de iarni. Se ind8turi albinele moarte dar nu se indepi~kaz5apcirlitoarele de la ur- dinig ele fiind necware in continuare, cici eJe nu deranjeazi dbinele. Daci dupi efectuarea (terminarea) zborului de curstire observcim ci albine- neJe sint neliniqtite, zboar5 agitate in jurul stupului $i la urdinig, inseamn5 o even- tud5 lips3 a mitcid. Colonia binuiti a fi o&n& se va controla in interior cit rnai urgent posi'bil tpentru a fi ajutati (prin desfiinpare, unificare, introducerea unei noi matci etc.). Prin observatie exterioari (la urdiniv) pnmde albine culegitoare de polen, de- monstreazi ci in colonia respectivi existd matcd, dovadi ci puietul este hrinit cu polen.

existd matcd, dovadi ci puietul este hrinit cu polen. Dac5 se constat5 c5 la zborul de
existd matcd, dovadi ci puietul este hrinit cu polen. Dac5 se constat5 c5 la zborul de
existd matcd, dovadi ci puietul este hrinit cu polen. Dac5 se constat5 c5 la zborul de
existd matcd, dovadi ci puietul este hrinit cu polen. Dac5 se constat5 c5 la zborul de

Dac5 se constat5 c5 la zborul de cu- r5tlre albinele lass la urdiniv $i pe stupi cantitsti marite de fecale lichide $i de culoare gubuie se poate binui existents nosemozei - boa15 care afecteazi grav in- testinul mijlociu a1 albinei. Se impune luarea de urgent: de mkuri pentru tra- tamente de combatera nosemozei. 0 Daci in fata stupilor sau in suprafata de amplasare a coloniilor (in stupinci) se observg in timpul zborului de culr5tire prezenta rnai multor albine care se depla- sea25 pe jos, miqunind $i sgrind, aparitia acestui fenomen presupune o infectare cu aoat~ieni (Acarapis wdi) care obligi sesizarea organelor sanitar-veterinare pen- tru prescrierea tratamentului corespunz5- lor.

pen- tru prescrierea tratamentului corespunz5- lor. 0 dat5 cu supravegherea atenti a zborului de
0 dat5 cu supravegherea atenti a zborului de curstire, stuparul continu5 controlul fundului stupului, a
0
dat5
cu
supravegherea
atenti
a
zborului
de
curstire,
stuparul
continu5
controlul fundului stupului, a urdini~ului
$1 a scindurii dt zbor, retinind $i insem-
nind En figi fiecirui stup rezultatele corn.
Parative constatate periodic privind mor-
telitatea albinelor.
@ In prima parte a lunii martie nu se
recornand5 a interven~In interiorul stupu-
lui, cu exceptia cazurilor speciale pfivind :
lipsa de hran5, absenb mgtcii $i aparitia
unor afectiuni grave de boa15 (nosemoza).
Dup5 zhrul de curatire se impune reimpachetarea termoizolanti a coloniilor (continuare fn pag. 8)
Dup5 zhrul de curatire se impune
reimpachetarea termoizolanti a coloniilor
(continuare fn pag. 8)
0 INTREBARE IN ACTUALITATE
0 INTREBARE IN ACTUALITATE
Ce este diareea albinelor ~i care sInt cauzele producerii ei ? Ing. Raian VOLCINSCHI
Ce este diareea albinelor ~i care sInt cauzele
producerii ei ?
Ing. Raian VOLCINSCHI
)-c--c------ zz--C.C categorh bolilor nemntagimse Unii autort conriderd cd dfareea albinelor nu I este 0
)-c--c------
zz--C.C
categorh
bolilor
nemntagimse
Unii autort conriderd
cd
dfareea albinelor
nu
I este 0 bwld propriu-zisd ,ai 10 afec~uneintestinuld nemolipsttoare sau 4m fenomen
diareic a albinelor adulte produs accidental, de multe ori din vtnu apicultomlui
care nu a luat la timp twte ndsurile de precautie.
In
general
dfareeu este o consecintd
a relel
funcfiondri
a intestinulut far I
\ excesul de rezida dt gf fermentarea intestinuld, estind la marim pereftt intes- \
tfnului $i a pungii rectale iar expulzarea fecaklor se face prints-un jet puternic
I
\ \ ftind
de
comistentd
scdzutd $4 de N~UT~castante cu miros specific de putre-
\
fmtie.
\ apate On special
Dtareea
in
a
doua
jumdtate
a
iernii
spre
printdivard
gi
(
poatp provoca
pietderi
imemnate
prin
reducereu numilmlui de albine
care in
\ unele cazuri depopuleazd stupul pitad la dkrttugerea total6 a familtei.
Dfareeu poate ft
~oard,sau intensd
gi in general se produce
datoritd
und
hrane necorespunzdtoare din punct de vedere calitativ sau a unui consum exa-
gerat de hranii in timpul krnii provocat de diferite cauze generatoare de nett- \
nigte a albinelor. In aceste situatii albinele consumci mai multd hranii, fapt cure \
conduce
iLa supraimdrcarea
intestinului gros
cu
fecak,
provdnd
o
reacffe a \
tractusului dtgestiv $i iritarea hi -canted.
\
In mod normal albinele cure ierneazd En bune conditii pot acumula in \
\ intestinul gros reziduurile de hrab pind la 46,3OlO din greutatea lor corporaM \
ceea ce reprezintd
o nonnd a rezistenfei lor fiztologice. fn general aceste exne-
I
mente pot fi retinute fdrd problme timp de 3-4
luni, fiind
eliminate in mod
) \
normal in prima zt cdlduroasd
cu mzfa efectudrii zborului de curdtire. fn cazul \
tn care albinele sint treztte din semisomnolenfa sau lintgtea caracteristkd ferniirii
I
fiind deranjate din diferite ,wuze, ele consumd mi multd rmiere, emremelltele se
\ \
acumuleazd in cantitate mare in intestin $i in imposiblitatea elimindrif lor prln \
I efectwrea unui zbor de curiltire, din cauza unui timp nefavorabil
prelungit,
ele
nu Wt sint in stare
sd
le retind $t le imprdgtie in interiorul stupului pe rame st \
\
faguri fapt
care marcheazd aparitia dfareei.
I
~LCZCICZZZ.

Dfareea albimlor sau dizenterfa este tficadratd de m~itatea~

.-CZCZZZZ-C\

Cauzele producerii diareei uza iucumdirii unor d,mjdii provdnd tulbur5ri digestive urmate de dlaree. De
Cauzele producerii diareei uza iucumdirii unor d,mjdii provdnd
tulbur5ri digestive urmate de dlaree. De
asemenea sucurile din dulci pe care de pe albinele fruc- Cauzele producerii diareei sint multiple
asemenea
sucurile din
dulci
pe
care de
pe albinele fruc-
Cauzele producerii
diareei sint multiple
1,
,deg
vji
dar cele mai frecvenite Sbt de naturg ali-
mentar& $i a unor cauze
generatoare de

tde c3zute &n pami pot detefinina spa- fitia diareei de iami. AJti factod care uat ~rovocadiareea la albine chiar daci 'misea este de bun5 calitate sht :

iritare gi neliniqte a dbinelor. Astfel este cunoscut hptul c5 mierea de man2 care contine multe siruri minerale nu se recornand5 a fi folositi la iernarea familiilor de albine deoarece contribuie la suprainc5rcarea intestinului gros provocfnd diareea. De asamenea, mierea de rapit%, datorit3 cristaliz5rii usoare $i rapide in faguri nu este indicata pentru iernare din acel-i considerente. Trebuie si menvo- nh c5 $1 hrsnirile de completare efec- tuat tma tiraiu pot influenw aparitia d areei in fimpul iernii deoarece albinele nu au timpul nwesar si inverteasch za- harLlrile $i s5 c&p&ea5ci mierea. Mierea nec5p&cit?i esk higroscopici absoasbe uwr apa gi poate produce o fermentare din ca-

absoasbe uwr apa gi poate produce o fermentare din ca- Ititarea albtnelor care provoac& o reactie
absoasbe uwr apa gi poate produce o fermentare din ca- Ititarea albtnelor care provoac& o reactie
absoasbe uwr apa gi poate produce o fermentare din ca- Ititarea albtnelor care provoac& o reactie

Ititarea albtnelor care provoac& o reactie de autoapsrare. Aceast5 iritare $i nelini* a albinelor in timpul ierngrii pate fi provocat8 de voarecii care pi- lrund accidental in stupi, de ph5rile do- mestice care se urc5 pe stupi, de pLkile shlbatice care cioc5nesc stupul, de zgo- mold frecvent a1 trenunilor sau mqini- lor grde care trec prin imediata aprapi- ere a stupinei sau @Mar prin lovituri'le ramurilor de arbori care mi$cate de vlnt lovesc periodic stupul, nelini~tind $i iri- tind albinele din ghernul de iernare. In

de arbori care mi$cate de vlnt lovesc periodic stupul, nelini~tind $i iri- tind albinele din ghernul
asemenea situatii albinele se desfac din ghm i$i inknsific5 metabolismul, consu- sm5 rnai mult5 h.ranii
asemenea situatii albinele se desfac din
ghm i$i inknsific5 metabolismul, consu-
sm5 rnai mult5 h.ranii avind drept efect
reducerea temperaturii ghmului, suprafn-
cBrcarea
intestinului si producerea di,areei.
Curentii de aer, 'umiditatea
excesivd,

prkcum gi oscilatiile muri de temperaturd pot de asmenea provoca diareea. Morta- litatea albinelor iarna este destul de mare $i se intimpl5 uneari ca albinele moarte s5 blocheze urdiniqul, fapt care nelini$te$- te $i %it5 albinele care se simt captive $1 nu pot efectua zborul de curfitire. Pierderea mdtcii sau prezenta unei mdtci neimperecheate pe timp de iarn5 devine in mulk cazuri cauza directA a ne- lini~tii albinelor vi ca urmare cauza dia- reei. Ieceperea tinvpurie a ouatului de c5- tre o matcii tiniir5 in special intr-o farni- Lie slabii, duce la m5rirea consurnului de hranii $i la posibilitatea de manifestare a diareei.

de hranii $i la posibilitatea de manifestare a diareei. Zntroducerea tn timpul iernii sau primiivara timpuriu
Zntroducerea tn timpul iernii sau primiivara timpuriu inainte de efectuarea zborului de curatire a umr
Zntroducerea
tn timpul iernii sau
primiivara timpuriu inainte de efectuarea
zborului de curatire a umr turte proteice
(CU fginuri, drojdii sau polen) poate pro-
voca de asemenea diaree - In smial la
familiile rnai slabe.
Diagnosticarea
diareei
ce
face
war.

Pc pcretii stupului, pe dndura de zbor, pe spetezele ralmelar $i pe faguri sint vi- zibile urme de pete de fecale de culoare cautanie. Abdomenul albindor bolnave este de obicei dw $i urnflat $i printr-o upar5 apikare cu degetul se provoac5 tf$nirea fe- &elor cu un miroz neplkut. Albinele ies din stup $i pe timp rnai ~utinfavorabil avind o cmcitate de zbor

redus&.
redus&.
Diareea rnai wa,te s5 a~ar5ins5 si din
Diareea
rnai wa,te s5 a~ar5ins5 si din

cauza unor boc parazitare sau infectioa- se ca nosemoza, atnibioza, paratifoza, aca- rapioza sau din cauza unor intoxicatii cu nectar $i polen toxic sau alterat. Diag- nosticul sigur se poate stabili numai prin

examen de laborator.
examen de laborator.
Prevenirea ~i combaterea diareei
Prevenirea ~i combaterea diareei
Prevenirea diareei se realizeazl pnin evitarea cauzelor care dekming aparitia acestei afectiuni. In cazul cind
Prevenirea diareei se realizeazl pnin
evitarea cauzelor care dekming aparitia
acestei afectiuni. In cazul cind aceasta a
aplirut $i constatcim c5 este de naturir ali-
mentars, se inl5tur5 hrana necorespunzl-
toare $i se administreazg verbet. zahgr
can& sau dac5 timpul permite sirop cald
(37°C) la care se adauga 200 000 unit5ti pe-
niciLn5 la litru de sirop. Rezultate bune
se obtin prin administrarea in primgvar5
a unor ceaiuri de plank medicinale. Dintre
plantele medkinale antidiereice, dezinfec-
tante $i stl,mulente asupra tractusului di-
gestiv amintim : pelin, m5cri$, frunze de
coac5z, roinitg, coada $oricelului. gglbene-
le, im5, cimbri~or,riichitan, coada calului,
rn5ce$, pgpgdie, anghi,nare, unicg moart5, stejar m;c, mesteacgn, albiistrele, salvie, tal,pa ggiStei, levirntic5, cozi
rn5ce$, pgpgdie, anghi,nare, unicg moart5,
stejar m;c, mesteacgn, albiistrele, salvie,
tal,pa ggiStei, levirntic5, cozi de cirqe $i
visin, muvetel $i altde.
Ceaiul sau infuzia de m5criq spre exem-
plu care este indicat5 in acest scop se
preparci din 2 Irg frunze de mkriq (RU-
mex acetosa) la 1 1 ap5 - indulcit cu
m'iere sau zah5r care are un efcct bun
neutralizind fermenatiile intestinale.
Pentru prevenirea diareei o atentie deo-
sebit5 se va acorda preggtirii la timp $i
in bune conditiuni a familiilor de albine
in
vederea iernarii. fn acest scop se vor
introduce la iernat numai familii sin5toa-
se, puternice cu rezerve de hran5 sufici-
ent5 $i de bun5 calita~te,m5tci tinere, cui-
bul
strlns, bfne
organizat
$i corect
Empa-
chetat, o
aerisire
coresgunzlitoare,
u:dini-
5u.l corect dimensionat $i protejat pentru
n nu permite accesul $oarecilor. 0 impor-
tan@ deosebit5 se va acorda alegerii unor
locuri potrivite de iernare, bine ad5pos-
tite, ferite de curenti $i zgomote. Se vor
lua mgsuri de stimulare $i chiar fortare a
zborur,ilor de curstire a albinelor En zi-
lele favorabi,le de iarn5 sau prim5var5 cit
rnai timpuriu folosind metodele recoman-
date in acest scop. Albinele moarte se adu-
n5 $i se ard iar peretii stupului $i ramele
se cur5tci de petele de diaree.
Cum putem curgfa fagurii de petele de diaree ?
Cum putem curgfa fagurii de petele
de diaree ?
Fagurii vechi cu multe pete de diaree in care au crescut numeroase generatii de puiet,
Fagurii vechi cu multe pete de diaree
in care au crescut numeroase generatii de
puiet, care au peretii celulelor ingrovati,
sint inchi~i la culoare $i opaci se reco-
mand5 a fi reformati deoarece constituie
un focar de infectie rnai ales cind apare
ca o consecint5 a nosemozei. fn situatia
cind nu dispunem de faguri suficienti
trebule s5 procedw cu mare atentie s5
alegem numai faguri buni, deschivi la cu-
loare, care sint mai putin stropiti cu pete
de diaree pe care-i putem recupera prin-
tr-o spalare atent5 $i o dezinfectie cores-
punzstoare. Rmele cu faguri se recomsnd5
s5 fie sp5late intr-o cad5 mare cu ap5 de
ploaie in care se cufu~ldl $i se la5 24
ore. In ziua urm5toare partea lemnoas5
se curst5 cu un cutit,
apa murdar5 se
arunc5 iar fagurii se scutur5 bine pentru
a-i ellbera de ap5 (de preferat prin cen-
trifugare). Apoi ramele cu faguri se aco-
per& din nou cu ap5. fn apa a treia se
adaugg hipelmanganat pentru dezinfectia
fagurilor. Un dt procedeu, recomandat in
cazul fagurilor cu mai multe pete de dia-
ree - phtrunse chiar in celule -, este
indepgrtarea in totalitate a celulelor fa-
gurilor prln raclare, lcisind doar fundatia
acestora, care se aseam5n5 cu foaia de
lagure artificial, avind imprimat5 baza ce-
lulelor respective (vezi cartea ,,CearaU pag. tie cu bioxid de sulf sau prin vaporizare 133
lulelor respective (vezi cartea ,,CearaU pag. tie cu bioxid de sulf sau prin vaporizare
133 - despre regenma fagutrilor). Dup5
cu acid
acetic dupa metodele cunoscute.
aceasta operatiune fagmii sint umeziti Ramele cu faguri astfel curatate gi de- u$or gi depozitati
aceasta operatiune fagmii sint umeziti Ramele cu faguri astfel curatate gi de-
u$or gi depozitati in corpuri de stupi bine
etan~atipentru dezinfectare prin fumiga-
zinfectate se piistreaz5
fi folosite in stupin5.
in
stelaj sau
pot
se piistreaz5 fi folosite in stupin5. in stelaj sau pot CALENDARUL APICULTORULUI PENTRU LUNA MARTIE (continuare
CALENDARUL APICULTORULUI PENTRU LUNA MARTIE
CALENDARUL APICULTORULUI PENTRU LUNA
MARTIE
(continuare din pug. 5)
(continuare din pug. 5)
pentru a le feri de eventualele ingheturi tirzii din perloadele de revenire a frigu- lui
pentru a le feri de eventualele ingheturi
tirzii din perloadele de revenire a frigu-
lui in timpul final a1 lunii martie $i in-
ceputul lunii aprilie. Ambalajele vechi
care s-au umezit se vor inlocui cu altde,
urmririndu-se prevenirea pierderilor de
crildur5. Se reorganizeaza $i se strimtorea-
zri cuiburile, in functie de puterea coloni-
ei. Familii puternice sint consdderate cele
cu 7-8 spatii ocupate de albine, cu 5-6
intervale sint farnillii mijlocii, iar cele cu
3-4
intervale
sint
considerate colonii
slabe.
fn coloniile de albine in care se con- stat5 lipsa de hran3, se va interveni
fn coloniile de albine in care se con-
stat5 lipsa de hran3, se va interveni
de
urgent3, introducinclu-se 1-2 faguri cu
miere desc5p3citri, stropiti cu apri cald5
$i plasati ling3 fagurii cu puiet. Dacri
stuparul nu diqpune de faguri cu 'miere
mu de ,,turtite preparate din zahiir pu-
drii cu miere" recomandate in Calendarul
apicultorului pentru luna februarie, se pot
folosi (in mod exceptional) $i faguri stro-
piti cu sirop de zahrir (concentratia 1 : 1).
0 dat5 cu intensificarea cre~teriipu- ietului care se inregistreazri mai cu sea-
0 dat5 cu intensificarea cre~teriipu-
ietului care se inregistreazri mai cu sea-
m5 dupa zborul de curatire, ln cuib cr-te enom consumul de ap5. De aceea, apicul-
m5 dupa zborul de curatire, ln cuib cr-te
enom consumul de ap5. De aceea, apicul-
torul se va ingriji ca in aceasta lun8
sri-.~ipreg5teascti $i s5 instaleze in stupin3
adiipdtoarele de apii, asigurind buna lor
functionare Enc5 din prima zi de zbor a
albinelor. Pentru odemenirea albinelor $i
obi5nuirea lor cu aceste adiIp8toare in pn-
mele zile se va intrebuinta o solutie dilu-
at5 de zah3r (1 kg zahtir
la 4
1 apii), dupa
care in ~d&piltoarese va pune nurnai ap8.
Pe ling5 realizarea imapachetarii cal- de a cuibullui prin restringerea lui, stupa- rul va efectua
Pe ling5 realizarea imapachetarii cal-
de a cuibullui prin restringerea lui, stupa-
rul va efectua cind timpul este favorabil
refacerea coloniilor far3 mcitci $i aju-
torarea cu yrbet, sirop etc, a celor
fBr5 hran5, inregistrind in mietul de stu-
pin5 sau in fi~afiec5rei colonii, consta-
t3rile fhute cu prilejul contraalelor. Nu
va uiQ s3 inchid5 etan$ stupii in care in
per,oada de iarn5 au disp3rut prin moarte
coloniile. De asemenea, va lua toate m5-
surile gospod3re,sti de adunare a fagurilor
in vederea operatiunii de fumigare cu pu-
cioas5, pentru
combaterea
ghelnitei.
Prima societate particular5 din tar5 profilatl $i specializatii in tratamente medicale cu produse apicole vi
Prima
societate particular5
din
tar5 profilatl
$i specializatii
in
tratamente
medicale
cu produse apicole vi
ofera
serviciile sale la
SoCo ,,DAO"~SoRoLo
>4
$ $
r:
din Constanta, B-dul 1 Decembrie 1918 nr. 2B, bloc L 67, parter, tele- $
3
fon 091/62.66.55, Ciisuta Pogtal; 1-17,
Constanta - 8700.
Efectu5m consultatii, tratamente
curative $i profilactice ca ~i pro-
ceduri apiterapeutice pentru o gam5 larg5 de afectiuni (cu exceptia
celor care necesitii interventii chirurgicale).
Pentru
cei interesati Societatea
Comercialci
,,DAOW organizeazd
cu.l'suTi de inifiere .yi specializare in medicina 'mturistd (apifitoterapie).
VA A~TEPTAM!
Din viata organizatiei noastre
Din viata organizatiei noastre
htr-o zi de toarnna' tirzie la Bairnaclia
htr-o
zi de toarnna' tirzie la
Bairnaclia
Eugen ZORICI - Secretar a1 Asociatiei Crescltorilor de Albine din Romhnia
Eugen ZORICI - Secretar a1 Asociatiei Crescltorilor de Albine din Romhnia
In luna septembrie, la Deva, s-a desfd- gurat a1 XII-lea Simpozion National de Istorie gi
In luna septembrie, la Deva, s-a desfd-
gurat a1 XII-lea Simpozion National de
Istorie gi Retrologie Agrard a Romaniei
la care, En sectiunea de apimlturd, s-au
de ccrcetditori din cadrul Institutulul de
cercetare gi productie pentru apiculturd $f
specialiqti ai filialelor judetene Vrancea
gi Iagi, s-a deplasat in Republica Moldova.
prezentat En fata participanfilor 16 lucrciri Dupd o fntrevedere la Ministerul Agri-
in domeniu. Cu acest prilej s-au pus ba-
zele acfiunii pe care o aduc in atentia gi
sufletul celor care 1-au cunoscut, au co-
laborat gi au En permanent6 numai cuvin-
te de
pretuire - comemorarea a 75 de ani
de
la naqterea profesorului
universitar dr.
ing. V. Harnaj - cel care peste un sfert
culturii gi Alimentatiei - directia genera-
Id de zootehnie unde membriz delegatiei
s-au Entretinut cordial cu domnul direc-
tor Urzicii I. gi alti colaboratori din con-
ducerea acesteia, in dimineata de 7 no-
iembrie, zi in care frigul $i ploaia toamnei
nu au umbrit reugita actiunii, ne-am in-
de vcac a fost pre~edinte a1 Asociatiei dreptat spre Baimaclia.
Crescdtorilor de Albine din Rom&nia gi a1 Din primul moment a1 intilnirii cu oa-
r!PIMONDIEI. menii locului, emotia ne-a fost pusd la
Alunci, la Deva, reprezentantii apiculto- incercnre gi nu de putine ori 2n ochii celor
Alunci,
la Deva, reprezentantii apiculto-
incercnre gi nu de putine ori 2n ochii celor

rilor din Republica Moldova, domnul ing. prezenti au apdrut lacrimi a cdror semnifi- lon Anon gi domnul ing. Mihai Begliu catie este lesn de inteles. ne-au fdcut propunerea ca la 7 noiembrie Pe treptele $colii Nationale Medii din

comemorarea profesorului HARNAJ sii nu se facd la Bumregti aga cum discutasem anterior ci la
comemorarea profesorului HARNAJ
sii nu
se facd la Bumregti aga cum discutasem
anterior ci la Baimaclia - raionul Cdi-
Baimaclia, o fanfare constituitd din elevi
ize-a intimpinat cu traditionale cintece
populare, dzn repertoriu nelipsind ,,Multi
nari Zocalitatea unde s-a ndscut marele ani t~iiiascii".fn hol, aceiagi sensibili copii
apicultor.
Actiunea a fost apreciatd cu interes gi
Empreunii
cu dascdlii
lor
au
organizat
cu
truda ciiutiirilor in putinele documente ale
in urma
unor
interventii
ale
conducerii
timpului pe
care
le
detineau, o
expozitie
Asociatiei Crescdtorilor de Albine, la nive-
cu imagini din viafa
celui pe
care
gi
ei,
lul
Ministerului
Agriculturii gi Alimenta-
din ace1 moment, 1-au numit
cetdtean
de
tiei din Republica Moldova, la data de 7 onoare a1 satului, gcoala urmind
sd
pri-
~oiembrie1992, o delegatie de 15 apicultori meascd, conform hotdr?rii Secfiei de cul-
membri ai organizatiei din care au fdcut tUrii a raionului Cdinari, numele profeso-
parte
domnii : Eugen
M&rza -
pregedin-
rului universitar dr. ing. V. HARNAJ.
tele Asociatiei Crescdtorilor de Albine, CU acest prilej, delegatia mastrd a de-
Costache Paiu gi Aurel Mdlaiu - vicepre- Pus spre a fi montatd pe zidul acestui lii-
qzdinti, Eugen Zorici - secretar tehnic, ca$ de culturd, o placd comemorativd din
Elisi
Tarfa - redactor $ef a1 revistei ,,Ro- marmurd, purtiitoare a recuno~tinfeigi me-
mdnia apicold", d-na. Mihaela $erban - sajului apicultorilo? rom&ni de pe ambele
director a1 1.I.T.E.A. APlMONDlA aliituri
nuiluri ale Prutului, cu urmdtorul text :
-,~,-,-,-,-,-.-*-,-.-#-.-.-'-.-.-#-.-. ,,Pe aceste meleaguri s-a nascut, gi-a insugit slova scrisfi gi a indrggit
-,~,-,-,-,-,-.-*-,-.-#-.-.-'-.-.-#-.-. ,,Pe aceste meleaguri s-a nascut, gi-a insugit slova scrisfi gi a indrggit viata 1
.
I
albfnelor in stupina preotulul sntului - tattil slu, Prof, univ. dr. ing. VECESLAV
' NARNAJ
7 noiembrie 1017 - 29 octombrie 1988.
I
I
A fost timp de peste un sfert de secol, prqedinte a1 Asociatiei Crescatorilor
de
Albine
din
Romlnia si a1 Federatiei Internationale a Asociatiilor de A~iculturg :
I
APIMONDIA.
I
.
Perseverenf
in
convingeri
qi
actiuni,
a
avut
permanent
con$tiYnta infgp-
i
I
tuirii
unui ideal
legat
de exlstenta, crcdhfa, cultura qi
continuitatea
neamului
.
Baimaclia, simbztti 7 noiembrie 1992
1
-#IIIIII.-I-III-8IIO
h biserica satului, reconstruitd, s-a fd- ctit parastasul (slujba de pomenire) a pro- fesorului HARNAJ
h biserica satului, reconstruitd, s-a fd-
ctit parastasul (slujba de pomenire) a pro-
fesorului
HARNAJ
$1
a
tatdlui
sbu
cel
case peste
20
de ani
a fost
preotul
satu-
lui Dimitrie Har.nagea, Zn casa ciiruia api-
cultura a fost Za rang de cinstire. Autori-
tirtilc
locale
au
hotdet
ca
in
casa
pdrin-
tca.scii din
Baimaclia
sb
fie
organizatd
o
cnsd memo~.ald V. HARNAJ.
La aceste emotionante manifestdri de cornemorare au participat din partea fa- miliet, domnul Albinel Harnaj
La aceste emotionante manifestdri de
cornemorare au participat din partea fa-
miliet, domnul Albinel Harnaj fiul profe-
sorului gi doamna Angela Harnaj nora
acestuia.
Evenimentul a fost inregistrat pe peli-
cul6 de reporteri ai televiziunii din Chi-
$i?tdu gi a fost prezentat chias a doua zi
pe Post fn cadrul emistunii ,,Bagtinu".

OPINII

PRETUL MIERII DAR $1 AL CERI!
PRETUL MIERII DAR $1 AL CERI!
Prof. ing. Octav VITCU
Prof. ing. Octav VITCU

Nu mai satisface astdzi pe nimeni, nici pe producdtor (apicultor) dar nici pe cum- piirdtor. Nectarul florilor care se gdse~te din bel~ugin bogata $i variata flord a td- rii noastre, reprezintd o mare avutie nu- fzonald, care poate fi valorificatd numai cu ajutorul albinelor, care sint capabile sd transfornze dulceata florilor En produse cu o valoare nutritivd foarte mare - MIE- REA, dar $i al~eproduse de mare interes pentru om $i industria farmaceuticd $i in- dusirie cum ar ji : ceara, propolisul, pole- nul, liipti~orulde matcd, apikrnilul, veni- nu1 de albine. Acestea sint produse pe care nici o induslrie, ori o minte ome- neascd nu le poate obtine pe alte cdi, adicci sintetic, care chiar dacci s-ar realiza pe aceastd cale nu ar avea valoarea $i ca- liliitzle produselor stupului obtinute de mi- lenii de harnicele albine. Dar de ce trebuie prefuitd mierea de albine la valoarea ei ? Pentru cd spre deo- sebire de zahcirul industrial, mierea are o valoare biologtcd foarte mare, intrucit za- haru,.ile din miere sint in stare invertitb, adicci trec dln aparatul digestiv direct in singe, fdrd a mai fi necesar un consum suplimentar de energie din partea orga- nismului uman. In cazul consumdrii zahd- rului industrial, pentru a fi asimilat de organismul omului, trebuie sd fie supus elnor transformiLri sub actiunea fermenti- lor din stomac, deci la un consum supli- menlar de cnergie din partea organismu- lui unzan, iar consumul zahiirului mi duce $i la aparifia unor afectiuni ale apa- raiu!ui circulator. duce la diabet. Dar con- sumatox1 nzi cunoasle acestea $i poate din aceasfj ccuzii nu pretuieqte mierea la va- loarea ei. Mierea de albine pe lingd valoarea nu- trifivd ridicatci, posedd $i proprietilti tera- pe7it.c~ deosebite. A fost folositd incd din cele mai vechi timpuri in tratamentul unor afcctiuni ale omului ca : ulcerul, bolile de inimd, bolile de nervi, a bolilor de piept $i de piele. avind proprietdti bactericide ~i bacteriostatice este folositd Sn vindecarea arsririlor hi a pldgilor infectate.

folositd Sn vindecarea arsririlor hi a pldgilor infectate. In-; din antichitate erau cunoscule pro- prieliifile
folositd Sn vindecarea arsririlor hi a pldgilor infectate. In-; din antichitate erau cunoscule pro- prieliifile
folositd Sn vindecarea arsririlor hi a pldgilor infectate. In-; din antichitate erau cunoscule pro- prieliifile
folositd Sn vindecarea arsririlor hi a pldgilor infectate. In-; din antichitate erau cunoscule pro- prieliifile
In-; din antichitate erau cunoscule pro- prieliifile conservante, bactericide $i bacte- riostatice ale mierii de
In-;
din antichitate erau cunoscule pro-
prieliifile conservante, bactericide $i bacte-
riostatice ale mierii de albine, astfel cd
corpul neinsufletit a1 lui Alexandru cel
Mare, a fost adus din Asia Micd in Ma-
cedonia intr-un sicriu umplut cu miere,
iar la ecuator, in, regiunile tropicale ~i Sn
Caucaz, locuitorii pdstreazd $i fn zilele
nOaSlrc carnea mult timp, dupd ce aceas- ia a fat cufundatci in miere. ~Viereade albine
nOaSlrc carnea mult timp, dupd ce aceas-
ia a fat cufundatci in miere.
~Viereade
albine
mind
mai
multe
fe-
lur, de vitamine, este un aliment complet
Si complex comparativ cu alt aliment.
Viiuminele A, U, C, D, ajutd la cregterea
copiilor, impiedicd aparitiu scorbutului, a
bolilor nervoase cit $i a rahitismlui. Mie-
rea poale ir~locui cu succes untura de
peSte, untul $i alte alimente vitaminoase,
iar COnSUmul ei zilnic impiedicd apari-
ria multor boli. Un vechi proverb rod-
?~escspune : ,,cine consum5 cite o Linguri-
tB de
miere
dimineap.
este ferit de
boli
toatii viata".
fn compuratie cu zahdrul industrial, mie-
reu de albine nu este prefuitd la valoarea
ei, la fol ceara cit gi alte produse ale
siupului.
Asistiim astdzi la o scddere a nunadrului
familiilor
de
albine, in toate judetele
#d-
rii, mi ales dupd
Revolutia
din Decem-
brie 1989, end s-au desfiintat C.A.P.-wile
care aveau $i sarcini de creqtere a albine-
tor. In aceste conditii un important numdr
de familii de albine au fost cumpiirate de
persoane fdrd un minim de cunogtinte api-
cole, alti slupi au fost furati de persoane
puse pe
ciipiituiald,
multe
familii
de al-
bin2 au pierit. A$a s-a Ontimplat $i cu mi-
ca stupind a ~coliigenerale din Ibdnegti,
jad.
Boto$ani, care odatd
cu lichidarea or-
ganizatiei de pionieri a fost lichidatd $i
stupina
care
apartinea
de
cercul
apicol
pionieresc,
probabil
cd
aceastd
soartd
re-
g~etabild au avut-o $i alte stupine de la
alte ~colidin mediul rural ori urban.
In prezcnt pretul mierii &r yi a1 ceril, nu-1 rnai satisface pe nici-un apicultor in
In prezcnt
pretul
mierii
&r yi a1 ceril,
nu-1 rnai satisface pe nici-un apicultor in
raport cu preturile biostimulatorilor api-
coli, a inventurului apicol a transportului
in pastoral, ori ca urmare a factorilor de
rlsc cum ar fi : calamitatea culesurilor,
distrugerea stupilor de animulele sdlbatice,
furturi etc. Am constatat cd pretul mierii
En unele localitciti din fard este foarte
mic. Astfel, in sept. 1992 la Deva pretul
u::ui kg dc miere era de 600 lei, la Boto-
gani $i Dotohoi 600-700 leilkg, la Fdlti-
ccni, Rddduti $i Suceava 600 leilkg iar la
la$i pretul era acprins Cntre 1000-1 200
leilkg. Am mai constatat cd la unitiifile
de
stat
prefu1
mierii
era
de
600
leilkg
iar
mnjoritutea
cumpcirdtorilor
stnt
incli-
nafi 3-6 cumpere de la stat, evittnd piaw
pe
motiv
c6
mierea de albine ar fi
falsi-
(contlnuare fn pug. 12)
(contlnuare fn pug. 12)
DIN NOU DESPRE.SALCIM
DIN NOU DESPRE.SALCIM
~/IIrI~~~IIII~I~IIIIIII~IIIIII~II~~~i Biolog Elena GROSU ~II~~IIIPI~~IIIIIII~IIIIIIIII~ 8 Snlc,im,ul alb (Robinia
~/IIrI~~~IIII~I~IIIIIII~IIIIII~II~~~i
Biolog Elena GROSU
~II~~IIIPI~~IIIIIII~IIIIIIIII~
8
Snlc,im,ul alb
(Robinia pseuda-ia
L.) este o
inegalabil3 specie
melifer8 8
a
.care cmtribuie la dezvoltarea apiculturii in multk regiuni ale t3rii.
\
Origi,nar din
Amer,ca
de
Nord,
saMmu?l a
fost
introdus
in
Franta,
in a
$ snul
care
Robin, direcord
Gr&dinii botanice
din Paris, de
unde cul- %
1601 de
8
$ tura lui s-a extins in toatA Eur~pa.
\
In
tars n-g
introducerea salchului
a avut loc
k
1770 prin
in,termediul ap
turcilor, de k care vine denmrea cumun3 de mlclrn, sub care este cunoscut 3
atit la noi cit $i In Bulgaria $i Macedonia.
a
a
Priuna piklure a fosi creat3 la B3ilegti-CXItenia in 1852. Atund, se punea %
$ problema Pix&% nisipulilor zburiitoare din Oltenia. Dup5 1883 s-a trecut la %
9
impadurid pe suprafek inklase, at& in scopul fixmi n,is~ipu.rilor zburiitoare 3
$ (sudd Olteniei, Careii Mad, Hanul Conachi) cit $i ca plantatii pe terenuri erodate %
$ $i peldele de pro'iectie.
a
Astki,
sa10Emul
wupg
o
supmfat3
de 216500
ha reprezentS.nd
o
sum3 %
\
E
\
%melifer3 de prim3 i~oX?ant&,dind combant pte 3O0l0 din productia de miere .
$ mrf5 a tW.
E
I,I~~~II~III~I--I--J
~~I~III~III~~~II~NINJI/NI~IIIII~I~~I~E

Sal&u,l alb fnfloreste tn general in prima decadd a lunii mai gi se prelungeqte i., functie de condifiile pedoclimatice pZnd In sfirgitul lunii iunie. Epzlonarea perioa- clei de inflorire in functie de altitwline gi microclimt oferd posibilitatea sd se rea- lizeze, in cadrul aceluia~isezon apical, doud $i uneori trei culesuri de la salcim. Astfel, apicultorii din Judefele Gfurgiu gi Prahova pot realiza in cursul unui sezon apicol mai multe culesuri la salcim $f anume: primul ales la masivele din su- dul judetelor Giurgiu gi Prahova intre 1- 15 mai, a1 doilea cules la Bu&, lzvoarele sau Predealul Sdrari (Opdriti) in jurul da- tei de 15-25 mzi, far a1 treilea, ling6 Mi- neciu Ungureni - Pdminteni fn jurul &- tei de 1-15 iunie. Productiu de nectar la salcim, On wnditii me~eorologicemmle, variazd in general intre 1-4 mglfloare cu o concentratie de 40-70°/o zahdr, in functie de expozitie, stadiul de inflorire, varietate, virstd, den- sitatza arborilor, starea de vegetatie etc. Dintre factorii meteorologiei o influentd hotdritoare o exercitd temperatura. La sal- cim, temperatura optimd pentru o secre- tie abundentd se sitwlazd intre 25 $1 28°C. In cnii cmep~wnalide favorabili secre- tiei de nectar, spwwile zilnice maxime pot depdgi 10 kg mierelfamiliu de albine iur productia de miere poate inregistra circa 60 kg miere monoflorci pe familia de

inregistra circa 60 kg miere monoflorci pe familia de a1bine. Salcimul alb (Robinia pseudacacia L.) este
a1bine.
a1bine.

Salcimul alb (Robinia pseudacacia L.) este o spxie cu o pronuntatif variubilitate individualiL care a condus la mearea a num-rouse varietdti. In cu1:urile de la mi. cea mi rdsvindiid este Robinia pseudaca& vurietatea 'vulga- rfs, care estc deozebit de valoroasd pentru

'vulga- rfs, care estc deozebit de valoroasd pentru apiculturd datoritd numdrului mare de flori cuprinse intr-o
'vulga- rfs, care estc deozebit de valoroasd pentru apiculturd datoritd numdrului mare de flori cuprinse intr-o
apiculturd datoritd numdrului mare de flori cuprinse intr-o inflorescentd # numdruluf mare de inflorescente pe
apiculturd datoritd numdrului mare de flori
cuprinse intr-o inflorescentd # numdruluf
mare de inflorescente pe arbore.
Se remarcd de asemenea, En mod deose- bit dchu~lroz (Robinia pseudacacia va- rietatea vulgaris forma
Se remarcd de asemenea, En mod deose-
bit dchu~lroz (Robinia pseudacacia va-
rietatea vulgaris forma decaisneana) care
infloregte cu cel putin o sciptdmind in ur-
ma varietdtii tipice, avtnd o duratd de in-
jlorire
mi
Iungd, in medie de 18-20
zile
fatd
de
12-14
zile
la
salcimul
alb.
Aceastd varietate de salcim existd rbs- pinditd in diferite proportii (5-250/o) in mujotitatea pddurilor de
Aceastd
varietate
de salcim
existd
rbs-
pinditd in diferite proportii (5-250/o) in
mujotitatea pddurilor de salcim, proporfie
insuficientd pentru
realizarea unei prelun-
giri semnificative a culesului.
Prelungirea culesului la salcim este o problem6 care se impune a fi rezolvatd datoritd duratei
Prelungirea culesului la salcim este o
problem6 care se impune a fi rezolvatd
datoritd duratei mici de inflorire a salci-
mului gi mat ales suprapunerii perwdei de
inflorire
cu conditii meteorologice nefavo-
~abile,care calamiteazd partial sau total
culesul.
Avlnd On vedere toate acestea colectivul resurse melifere (ing. Grigore Fota) tn co- laborare cu
Avlnd On vedere toate acestea colectivul
resurse melifere (ing. Grigore Fota) tn co-
laborare cu Institutul de cercetdri $i ame-
najdri silvice (ICAS) Craiova (ing. Emil
Birlbdeaau) au anulizat metodele eficiente
pentru
obtinerea unor recolte sporite gi mai
constante de la an la an. In acest sens s-a
stabilit cd este necesard obtinerea de not
varietdfi de salcim care d se caracterize-
ze ptin potential melifer ridicat cit gi
printr-o inflorire decalatd, precoce sau
tardivd fatd de masiv, prelungind durata
de inflwire, respectiv culesul. Aceastd co-
laborare a contribuit lor cristulizarea obiec-
Civelor $i selectia salcfmulul puntndu-se
accent atit pe ameltorarea salcimului En
scopvri forestiere, concomitent cu amello- rarea tn scopuri apkole.
scopvri forestiere, concomitent cu amello-
rarea tn scopuri apkole.
Amelwrarea saldmului in scquri apicole s-a desfd~uratin perwada 1976-1980 $i a condus la identificarea in
Amelwrarea saldmului in scquri apicole
s-a desfd~uratin perwada 1976-1980 $i a
condus la identificarea in masiv a unor
arbori
cu Onflorire decalatd de 6 la 12 zile.
Acegti arbmi au fost multiplicati $i au stat
la baza lucrcirilor de hibridare artificialci
gi selectie in generatii succesive obfinin-
du-se forme valoroase atit pin decalarea
inflorii'ii cit gi prin cantitatea $i concen-
'irafia nectarului secretat de flori.
fn urma cercetcirilor intreprinse au fost
alese 13 clone tardiflore gi 24 hibrizi ar-
tificiali de la care s-au recoltat seminte
gi s-au infiintat primele culturi cu carac-
ter experimental $i de productie.
fn aceeagi perioadd subsemnata am efec-
tuat un studiu morfologic gi histologic a1
glandelor nectarifere la cinci varietciti de
salcim existente in plantatiile de la Ghin-
deni - Craiova (ICAS).
Scopul urmcirit a fost acela de a stabili
dacci diferentele intre varietdtile de sal-
cim privind capacitatea nectariferd au un
corespondent la nivelul tesutului glandular.
fn
acest scop s-au recoltat flori in m-
mentul
antezei
(secrefiei) gi s-au
cercetat
glandele nectarifere din punct de vedere
morfologic folosind un stereomicroscop iar
yentru cercetcirile anatomice s-au executat
preparate histologice la nivelul gland& nzctarifere. M01.fo10gic s-a stabilit cci glanda necta- lifer&la salcim
preparate histologice la nivelul gland&
nzctarifere.
M01.fo10gic s-a stabilit cci glanda necta-
lifer&la salcim se prezintd sub forma unui
burlet proeminent, localiurt in apropierea
ovarului, in interiorul tubului format din
jilamenlele
concrescute
ale
staminelor.
Preparatele histologice examinate la ml-
croscopul optic au arcitat cd fesutul nec-
turifer se diferentiazci de fesuturile fncon-
jurcitoare. Celulele sint mici, strins unite
intre ele, cu nuclei mri gi multe inclu-
ziuni.
Mdsurdtorile biometrice efectuate la ni-
velul teszltului nectarifer au ardtat cd
exist6 diferente 5n ceca ce privegte dez-
voltarea tesutului la cele cinci varietdti
studinte.
Prelucrarea
statistic6
a datelor
aratd
cd
indltimea glandei nectarifere a fost cu-
prinsd z^n:re 93,7 microni la varietatea Va-
nilia $i 170 la varietatea Gijdob (Ungaria),
ceea cc aratd cci exist6 o remarcabildi va-
riabilitate in ceea ce prive$te dimeniunile
glandei nectarifere.
EficienN economicii a lucrdrilor de amc-
liorare a salcEmului sint benefice atit pen-
tru sectorul forestier &t gi cel apicol gi
cercetdrile se impun a fi continuate.
gi cel apicol gi cercetdrile se impun a fi continuate. PRE'JXJE MIERII DAR $I AL CERII
PRE'JXJE MIERII DAR $I AL CERII
PRE'JXJE MIERII DAR $I AL CERII
(continuarc din pug. 10)
(continuarc din pug. 10)
j;catB, iar mierca care este zaharisifd apare pre~it in ochii czcmpbriitorului ca o miere falszficctd
j;catB, iar mierca care este zaharisifd apare
pre~it in ochii czcmpbriitorului ca o miere
falszficctd $i foarte greu vandabild, fafd
LC rnierca fluidd. Desigur de atunci prc-
furile au c~escut.
Dar am obsernat cci $i ambalnjele Zn
care se vinde nrierea ademcnesc ctrmpdrci-
torii, pentru cd cumpcirdtorii aleg adcsea
ceea
.ce
place ochiului. Am vdzut la
Deva ztn apicultor pe piatii care-$i vindea
mierea Zn ambalaje de sticld de 114, 112 $i
I 1 avind
fagurelzit
imprimate
pe ele hexagoanelo
de
albizd, ia~On magazine am
vrizut borcancle cu miere cu ni~teetichete
foarte
atrcigdtoare care at~cigeaucumpdrd-
lorii. Deci $i ambalajele in care se vinde
micrea prezintd o important6 deosebitci
penlru cumpcircitori, situntie de care t~e-
bitie sd
Find
seama
producdtorii.
A$
face
in
acest
sens
o propunere
unitdfilor care
Iabricd ambalaje din sticld sd tin6 cont $i
dc propunerile apiculto~ilor, de a realdza
aceste
borcane
de
mdrimi
diferite
avOnd
iixprimute
pe
ele
hexagoanele
care
imitd
fagurele de albinb.
In unelc fdri europene numdrul stupilor $i a stupcrilor sporegte an de an, cregtc- Tea
In unelc fdri europene numdrul stupilor
$i a stupcrilor sporegte an de an, cregtc-
Tea albinelor cste incurajatd de stat, inr
sluparii sint scutifi de taxe .?i impozite,
pe
cind la noi statul intentioneazd sd PI!-

nd ,,birIL $i pe zumzetul albinelor. Oare cred mai marii tcirii c6 am progreaat prea mult En acest domeniu ? Dar md intrcb ce piirere nu ecologi$tii gi agrarienii ? Eu nu au un cuvint de spus dcspre declinul api- culturii romdne~ti? Dar ministrul agricul- turii ? fn secolul trecut fostul ministru a1 agri- culcurii P. P. Carp. concesiona din Domc- niile Statului la Pdnce~ti-Dragomire$ti,d:n foslul jztdet Roman, un teren de 228 ha pz zece ani (1893-1903) apicultorului Gri- gore Hermes, pentru organitarea unei st~- pdrii sistemntice. Fostul ministru a1 agri- culturii P. P. Carp. pusese prin lege la dispozitia apicziltorului Grigore Hermes, acest teren pentru cd era preocupat de in- troducerea $i On tara noastrd a stupdritului sistcmatic. Dar intreb, care ministru ar proceda nstdzi ca P. P. Carp ?

troducerea $i On tara noastrd a stupdritului sistcmatic. Dar intreb, care ministru ar proceda nstdzi ca
alv$tnInualodarvoaf$fzoduo3$(qasoap\ \ap'gxa1dtuos31au3guo3ajuwsqnsanq?rtnuaZvltno-rTutvauazuasv&Vtazdvn\
alv$tnInualodarvoaf$fzoduo3$(qasoap\ \ap'gxa1dtuos31au3guo3ajuwsqnsanq?rtnuaZvltno-rTutvauazuasv&Vtazdvn\
alv$tnInualodarvoaf$fzoduo3$(qasoap\ \ap'gxa1dtuos31au3guo3ajuwsqnsanq?rtnuaZvltno-rTutvauazuasv&Vtazdvn\
alv$tnInualodarvoaf$fzoduo3$(qasoap\
\ap'gxa1dtuos31au3guo3ajuwsqnsanq?rtnuaZvltno-rTutvauazuasv&Vtazdvn\
\0a$v$!$uvsajua!s!jnsutpalajuqsqns
tfuazuvgLolafrzartsvouputnsuos?roasapvvardaqnuzzrolvaprpjpsuzDvnzard
\
lvzfl!tnV3~ilsvzzjord!fJljnadvra$v~)odzu$rorntnzrolgoqyq$ozg!np.aurapout
\
'3~TOE~ZIT(v!umura~Jptarvgs:lnualoduTatzo3arapauzqlvrv3nqa.c)\
G-cz-z--C.-C.c
I-cc-cIc-CZI(

tgulqkzodzuosvsalsaps!unut.prn~vutmunNoalvpxalduro3g~vm$mrvatod'

\ \ \fnlnu$v$1osarapautqtvpsydxawa~plpmfja',,vs

\

TDJ~Spu!n!rdvarwzgt3ntn~nualoda1arvo)pulrn:\

nrluadVfuanu;InufCfrdsLola3'ajmcofjt~au-snsaltzpnlsaquflsnv-uowap\

-asnpordoa~alhrau~~fp$!swl~~aqzflfS'ajo$uauru)lvyadsva)o$lJvdm\
-asnpordoa~alhrau~~fp$!swl~~aqzflfS'ajo$uauru)lvyadsva)o$lJvdm\

aparvrluasuosSta.tozpozuatuf

i -pzvan!tseaptjaunjastloqqatualualf \
i
-pzvan!tseaptjaunjastloqqatualualf
\
!Sweseaounasaso~d.(aseoaa3uerr JOI!U'a~epnxx?aoyplrer,'asiqedaycuole~!dsaa aIa@dpa$eu!w!aau!qe!$ramie-n!lwp?
!Sweseaounasaso~d.(aseoaa3uerr
JOI!U'a~epnxx?aoyplrer,'asiqedaycuole~!dsaa
aIa@dpa$eu!w!aau!qe!$ramie-n!lwp?
Joun!Sndm3ap1ndg~Opp!dg$u~-up3
ela~asamd)apaaepyxo!SaJep!xqne!I?
!sw!qsnsge$unuoadaun!$x-uap!xogue
am3ujyp!Aare~oygedpu!ad!Snduro~-o!q
a!%uypauqure38PayJqure!ou(~861111)0-a4
epue-[Oyyuyaxlun-qujugapq-eutro~u!
IUXlJtrN-I~N'~Z~'IMSECNE~-UFP
W?AQ~NILH~TLS~'KYNI&I-I31??3OOA
a-sl~wodapelea~quaza~d
!$nr)uad

'~o~epajanussa!nqaala$e[g%u'alaznes

'(PU!W ypgempqa!3e'3!ursln1%-eurw8gu!3!18!S 'eo!uogaur'erc!.rnqInuo!qlgn@-dad^?
'(PU!W
ypgempqa!3e'3!ursln1%-eurw8gu!3!18!S
'eo!uogaur'erc!.rnqInuo!qlgn@-dad^?
em'pigu!~eou!ure!Sapgdad'euys!s)
'ezepixoaaduo!wqn[8'mep!xo.mi-!zuaos '(1'0s)-p!xoaadns'ezw?nurs!p'ezqe$es '(n!u&JIJopur!zua!S~opur!zuaos
quawepom~ur)e3:'ngmu~a8'my-alas.
eu!ur,q'3m!mmx'alayuurapap.mu!ur
lqs:rnualoaeaqaqeu!urq!~o~d)'(v-!A
!ged!sur~dlluaben3aun!lmeluep!xo!lue
u!aIndm8ao[auruqyn3aun!$se-FU Iaj,seap'aun!$sa w.xes!jqJounaurizua!SeJoIau!ureJ!ans absala3pqsogquadWJezopnes-uap!
u!aIndm8ao[auruqyn3aun!$se-FU
Iaj,seap'aun!$sa
w.xes!jqJounaurizua!SeJoIau!ureJ!ans
absala3pqsogquadWJezopnes-uap!
mnnualodyzqjuap~naduazaadlola3!eur
lpnajuiInoIqq!~!~Tzo~zLT~~as!w!qse

'!~e~nlguaejwppue2661ne-slen13aja

!$~nura.xlu!p!:Sae!$ua%e!luep!xogue-eu

y~ean~y~mpyxogu~ujua~odnelsoj-!a3

'la18b!iawe033!xo~e1InleAp-nurs!ue3Jo puyeloaappoly~nl~ur"-,,aa%uaheas!e ujpourplnleuaun!$se'guep!xo!lue
'la18b!iawe033!xo~e1InleAp-nurs!ue3Jo
puyeloaappoly~nl~ur"-,,aa%uaheas!e
ujpourplnleuaun!$se'guep!xo!lue
3x3aspur~ojsue~$ujeuyuqTav-o!zaad
aunrlap?!dyu!urq!aT,'v!lo&r!z!oualoJm
muqoam-8y$u!za~dea3keures!u~qnd-x

~oygss!pe~'!aaq!Iujpqsads!e!npua8rxo

rnT'

Inpujan3InxnUs!uoq3apu!p'[n$uol 'ao;!VOJ30$!3lodsuoflsunj.!y3a~ad-om alsaeaaseesuj1rupe3!n[@ue~-e.x!dsaa
Inpujan3InxnUs!uoq3apu!p'[n$uol
'ao;!VOJ30$!3lodsuoflsunj.!y3a~ad-om
alsaeaaseesuj1rupe3!n[@ue~-e.x!dsaa
aI!7saBnsa.Ieo$!atide1eanm.xojeaoqsase
Inuo!uep!xo~adnsIS.p!xo~acIsunaqup
!a3sur!3rxol!Snpo~dapaJep!xolujs
$9~3313pu!!jInurqeapuoqae3(e8au10)
assnpo.xde1InIaA!u'mln)~?3!3gupaaua8
apuauroua,gapaJep~!xoa-[eaoI!z!Je!Sea%
.a3!301o~
ezaua%p!ur!q3ISaqnura?leasaso~d-ed
anpeao1pr3e!Sea%'gopadnsap-ou!3ae3
alasasap'a~ep!xqneaaeprxo~xlIS-txo
Jo[!TesFpwgaq!~alsapleu!uraalapap-oad
+el~!$seaxasa3npoadgu.$ueleaaeuiao,g
as-npn3unuoal3aIaapqoy~p-nrraTour
oa!$!puos(a!$e~n3!juo3)pxu'el!qqs-u!un
nsunuo~pqa.wdu!a~esapugese%uge
ele3elsaxa,saunurgenesoelnxqour
aapn@a!$p!japmlnvspeaaeqir[-e~e
respirator ate coordonat pentru a produce 4 electrod care s8 asigure reducerea corn- plet8 a
respirator ate coordonat pentru a produce
4 electrod care s8 asigure reducerea corn-
plet8 a unei molecule de oxigen nu este
im8 pe deplin elucidat.
Reducerea
de
catre
un
singur electron
produce
radicalul
superoxid
Oa-,
In tihnl,
ce reducerea
de cgtre 2 electroni pruduce
peroxldul de hidrogen (banah ap5 oxige-
nata). hnbii produgi dnt extrern de reac-
tivi $i potential distructivi pentru anumi-
te tlpuri de gnqpgri functionale prezente
in biwnolerule.
Revenind la B-caraten $1 la grupa mare
a carotenoizilor se poate dim c8 acq-
tia
functioneazii ca braasportori
de hidro-
gen
pentru
oxidarile biologice
de la
d-
\.elul mitomndriilor.
-
Vitaminu
C
(acidul
ascorbfc)
face
parte din grupul vitaminelor h~idrosolubi-
le cu o larg8 ribpindire
natural8 en deo-
sebi in legumele proapte
$i fmcte.
Ca
structur8 biockimic8 vitmina C esOe ga-
mailactom unui acid hexonic adnd ca
r.tructur5 de enediol la atomil de carbon
2 $i 3. Este un compus fmnte instabid $i
urmeazi oxidarea la add dehidroascorbic.
Vitamina E (tocopherol) - a fost recu-
noscut8 ca factor dlin uleiurile vegetale
care reshureaz5 fertilltatea. Cel mai activ
din grupa twapherdilor
este a-tocophero-
1111. Functia sa biologic5 este fnc8 abscur8.
Toti tocopherolii au actiune antioxidant&
deoarece ei previn autoo~~acidlor
gra$i puternic nesaturati, &nd acegtia s'lnt
expugl la actiunea oxigenulul molecular.
0
astfel
de
autoolddare
are
ca
rezultat
polimerizarea
acizilor
gmgi nesaturati,
un

proces similar cu acela care produce ma- rea (s'cabivarea) uleiu~rilor Cde in) h pic- tur5. Toanal de aceea una din functiide tocopherolula este de a proteja mid g-i cu grad indt de nesaturare din lipi- dele membranelor bidlogice fmpotriva efec- telor dstructive ale oxigenuld molecu- lar. In mod noml, produqii de autuoxi- dare a grhihlor nesaturate nu se produc in mutur~,dlar in deficient. de tocofe- rol ei sint dwelabili in depozttele de gr8- simi, fiat $i in alte organe. Analizele activit5tidor enzirnatice au de- nolastrat prezenta in polen a unui nurngr

de peste 96 enzime (LINSKENS $i STAN-
de peste 96 enzime (LINSKENS $i STAN-

LEY), acestea rupartinind tubror clador de enzime cunwute. Wntre enzimele cu actiune anrtioxidant.5 prezente fn produLsele naturale cele mai in4polrtant.e ~int: c&- laza fE C. 1,11.1.6 ), surperoxild-dismutaza (SOD) (EC. 1.15.1.1.) $i peroddaza (EC.

1.1'1.1.7).

Clrrfalaza este o fier protomdirin8 care r7' %lizeazl foarte rapid desmnpunerea L-i qivel celullar catalaza
Clrrfalaza este o fier protomdirin8 care
r7'
%lizeazl
foarte rapid desmnpunerea
L-i qivel celullar catalaza este prezenrt5 la
nivelud unor microconpusculi
denumiti pe-
roxizomi, ail5tu.rj. de o alt8 enzim5 cu ace-
la$ tip
de activitate pmxidaza.

~rox:dului de hidreen In ap8 si 0xi~en.

CONCLUZII

actualitate a nutritioni@ilo< care cauta rnijloace de a determina o bung functio- nare ~i detoxifiere
actualitate a nutritioni@ilo< care cauta
rnijloace de a determina o bung functio-
nare ~i detoxifiere a organismdui prin
consmul de alhente cu ral de hrang
functionsl8. In acest context studlile efec-
tuake asuipra polenului, il Inoadreaz5 pe

acesta, al3turi de o serie de alge, $i cele- hlte produse apide intr-o categorie apar- te care $i-a dovedit eficacitatea atit ca produse nutritive dar $i ca profilactive gi chiar curative in unele afectiunt. Intrucit scopul apikraplei este a& de

a g&i acde nrijloace naturde profiladlce si curative se poate ar8ta c8 folosirea po- lenului
a
g&i acde nrijloace naturde profiladlce
si
curative se poate ar8ta c8 folosirea po-
lenului natu~ddar $i sub noile forrne de
exkacte au demonstrat o eficient8 deose-
bit3 utilizak ca atam sau In combinetie
cu alk produse ale stupului, In tratamen-
tul afectiunilor cardiovascuhre insotite de
hipercolesterolemie qi Mpollpidde, aiec-
tiuni hepatice $i afectiuni respiratorli. De
altfd r~ultateleanalizelor biochimice efe-
tuate candimB prezenta cosnpu~ilornatu-
rali cu actiune antioxidant&, compwji ce
sint responsabiu de actiunea favorabili in
sc5didarea concentratiei colesterolului san-
guin (debxifiere prin muna compu$ilor
antioxidanti pentru aninul superoxid, pc-

roxid, etc.), activnea de regenemre a hepa- tocitdui $i a functied acestuia In cazuri de hqatopatii, prtmmn $i 'In afectiuni re- pirakorii $i circulabrji. Studilk unmiibre var awa ca scop andiza gi altor corn- puqi cu actiune anaoxidantg pentru a oferi un bblou complet a1 potengalului tprofiWc, n~trit~iv$i terapupcutlc a1 pole- nudui recoltat de dbine.

$i terapupcutlc a1 pole- nudui recoltat de dbine. I. Editura de Gruyter - Amsterdam, 1985 -
$i terapupcutlc a1 pole- nudui recoltat de dbine. I. Editura de Gruyter - Amsterdam, 1985 -
$i terapupcutlc a1 pole- nudui recoltat de dbine. I. Editura de Gruyter - Amsterdam, 1985 -
I. Editura de Gruyter - Amsterdam, 1985 - Cmise Encyclopedia of Btochemls- t7y ;
I. Editura de Gruyter - Amsterdam, 1985
- Cmise
Encyclopedia
of
Btochemls-
t7y ;
2. WILLIAMS & WILSON - A Biologist Guide for practical Bbhemlstry ;
2. WILLIAMS &
WILSON -
A
Biologist
Guide
for
practical
Bbhemlstry ;
3. DUMITRU I. F. Dam IORDACHESCU - Btochimie puctkd, vol. I, II, Bucu- regti, 1980,
3. DUMITRU I. F. Dam IORDACHESCU
- Btochimie puctkd, vol. I, II, Bucu-
regti,
1980,
Universftataa
Bucureqti ;
4. NUTA, Gh., BUSNEAG G. - Investfga- tii biochimke, EDP, Buc., 1977 ; 5. DE
4. NUTA, Gh., BUSNEAG G. - Investfga-
tii biochimke, EDP, Buc., 1977 ;
5. DE GRUYTER - Bfochemkche Arbeits
Methoden, 1988 ;
6. LINSKENS & STANLEY, 1974 - Pollen, Biology, Biochemistry, Management ; - 7. LEHNINGER A.,
6. LINSKENS & STANLEY, 1974 - Pollen,
Biology, Biochemistry,
Management ;
-
7. LEHNINGER
A.,
Btochemtstzy,
se
cond, edition, 1981, Worth Publisher The
John Hopkins University, School of Me-
dtcinf?.
- APIC-ULTURA - ECOLOGIE . . . .
- APIC-ULTURA - ECOLOGIE
.
.
.
.

.-

~

Cunoasterea ecologiei si comportamentului albinelor in s~rijinulocrotirii lor, a! unei productii bogate si de calitate
Cunoasterea ecologiei si comportamentului albinelor
in s~rijinulocrotirii lor, a! unei productii bogate
si de calitate (Ill
Aurel PAPADOPOL - biolog---z------ i r-PO~ka~a~~Zbuitn mod corespunzdtor la asilurarea condifiilor optime de \ \
Aurel PAPADOPOL - biolog---z------
i
r-PO~ka~a~~Zbuitn
mod
corespunzdtor la asilurarea condifiilor optime de
\
\
viatd a unei specii este necesard cunoagtersa cft rnai amdnunlitd a ecologiei $1 comporta-
mentului (etologiei) acesteta.
\
De fapt este necesar
in
primul
rfnd
-pentru
intelegerea
deplind
a
acestor
termeni
(nofiuni sau concepte), de eiologie $i de etologie - ca ei s6 fie definiti $i explicagi. Trr-
\
\
menu1 ecologie (derivat din greaca uec? a cuvintelor oikos = casd $i logos = atiintd,
\
cunoa$lere) se definevie pe scurt prtn . acea ramuri3 e biologiei care se mupd cu studiul \
raporturilo~(a legaturilor). foarte complicate in cele rnai multe cazuri, dintre vietuitor.rc
\
$1 mdiu~101 de trai. TeTtnenul etologic re delinerte pe scurt prin : acea ramurs a bio~a- \
giei care se ocupa de comportamentul vietuitoarelor, In decursul complcxelor relatii "11
\
(
factmii
de
mMiu
Aici
re
fncadreaz6
toate
obtceiurile.
manifestdrile
$i
modalitdfile
ne
-
care
le
adopt6
diferitele specit
En
realizarea
nevoilor
de
trai,
care
la
albine
ca
insfc'e
(
\
colontare cu cele 3 caste, cu functti caracteristice pentru fiecare - ne
oferp 0
mdtitu-
dine de' aspecte. Cunosclnd ctt mat bine conditiile ecologice
necesare
~ietli noT7nale
a
\
acblnelor,
precum
$1
aspectele
lor
comportamentale
cele
rnai
caracteristice,
vom
pUtea
\
lwriji
,sf ajuta
rnai
bine
albinel!,
ca
la
rindul
lor.
ele
sd
ne
ofere
rnai
multe
$1 m~l
\
bunr
pmduse
specifice
Dar.
(imd
uorba
de
probleme
complicate.
de
multe
cuno$tint?
' teoretice
Care sd fie ipoi aplicate In practica permanentd.: pentru realizarea acelor dezi-
I
( derate henlionate niai inainte este nevoie, nu numai de cuno~tintepractice. d $i de curios-
tlntele
teoretice amtntite. Nu pentru a ne tncnrca memoria cu termeni $i definitii, ci
I
\
pentru mottuul cd. odafd cu euoluffa vertiginoasd a ,stlintelor gt tehnicilor de tot felul,
care influenteazd permanent $i natura Onconlurdtoare (deci structurtle biotopurilor gi bio- (
\
cen9ze:or. $1 resnectiv a ecosistemelor) $i pentru
practicarea
apictrlturif an fmprcna o
?ITn-
\
I
'rr coraapunz6toare mtclt rnai uariatd, mat ampld $i aprofundata. Desprp o srl'ie de
g%ori gi componente'ecolooice (biotop, biocenozh, ecosistem, ni~B ecologic5, diferite relatif,
tnclusiv cele trofice = de hrdnire, etc.), am publicat unele date de baza Ln articolere ante-
rioare (pap a 0 p 0 1 1992 - nr. 8 $i 11 a revtstd), asupra c6rora nu mat insistdm.
I
\
\
De$i tn
prezent' termenul
de
ecologie
gi
deriratele
1ui
se
folosesc
tot
mai
des, desi-
\
\
gur
din
motive
foarte
tntemeiatc,
avtnd
tn
vedere
scopul
gi
rolul
principal
a1
acestet
ramuri
a
orologtei, de
a
proteja
natura
,st
tn consecintd
viafa
pe
Terra, urmdrind.
studiind
\
$1 aunlnd
tn
eoidentd
toate
influenfele
,sf modiflcdrile care
afecteazd
sau
pot
afecto, con-
\ \ dititle
naturale
care
asigurd
vfafa
(plantelor,
animalelor
$f
a
om~l?li inclustv),
foarte
\
muiff oameni
slnt
prea
nunn
familiarfzalf cu
fmportan$a ecoloqiei
$i
o
rolului
major
Pe
Care trebuie sd-I
aibd astdzi
$i In viitor. Poate este bine sd
mentiondm cd. depi despre ~CO~O- \
ote
se
vorbe~temult\in
ultima
vreme
rnai
ales,
aceastd
.ramurd
a
stifntei btologice
a
fost
\ \
rn varlatiile viefuitoarelor (adaptdrtle lor la mediul 1n care trdiesc) ae datoresc nutritlei. \
definltd ilncd din aecdlul trecut de E. Hneckel (1834-1919). care considera - tntre altele -
Xnteleasa
m
totnlltatea
schimburilor
mlteriale
care
au
loc
intre
vietilitosre
$i
m&Ul
\
\ SDeCfl
Cflrei
din
diferftele biocenozc?.~Referindtr-ne
nrtmni
n
albine
(Apt6
mellifca).
colo-
ntate.
rdspfndile
pe
mart
tntinderi,
vnrinfe, continentale
$i insulare
prin
nrcrcticarea
apicul-
\
\ tufli, ne
\
rldn
iemn
lrrnr
de
com~ltcalftlrce
re
ivesc
in
cereetarea
nitmal
LI
ecOTooiei :
cQct. COmDOnamentul (etologta) implied atit metodologif gf dotdri specifice, mult diferite
\
$1 la
fel
de complicate.
(-zz---czz-\
LZZZCCZZCZ*~
Poate adesea nu ne gindim, dar viata de pe phneta noast1-5 este conditionat5 in primul
Poate
adesea
nu
ne
gindim,
dar
viata
de
pe phneta
noast1-5
este
conditionat5
in primul rind
de
factorii
cosmici,
din-
tre care m
rol
vital
il
are Soarele.
Pla-
ntale
wd
(cu clorofil5) nu
se pot
hr5ni
$i davolta
far5
lumina
($i
c5ldura)
so-
larli, procesele lor nutritive se bazeaz5 pe
fotosintezli. FBrA
plante
~i flori
nu
pot
trlii
nici
albinele.
De
fapt
insectele
ari-
pate
au
apiirut
in
perioada
carboniferg,
cind existau p5duri de feri,gi arborescente.
0 importan% evolutie au marcat insectele
in ultirna p.3rte a perioadei jurastice vi
in perionda cretacic5 cind au aprlrut plan-
tele cu flori. Aceast5 evolutie a durat sute
de rnilioane de ani. Legaturile dintre in-
secte $i plantele cu flori au dus in mod
cert la dezvoltwea reciproca, atit a in-
secteilor oit qi a pl,antelar, inregistrind mul-
te adolpt5ri. lntre aceste insecte au ap5rut
gi au evoluat gi str5mogii indepgrtati ai al- binelor de azi ; dar, originea $i
gi au evoluat gi str5mogii indepgrtati ai al-
binelor de azi ; dar, originea $i evolutia
albinelor actuale este inc5 prea putin cu-
noscua, degi pentru $tiin15 gi pentru a-
picultur5 ar fi foarte interesant.5. Dintre
factorii cosmici, nu numai Smrele exer-
cits influent&, prin energia sa, ci $i alti
factori w : Luna, constelatiile etc., dar
Soarele ramine cel rnai important. Prin
radiatiile luminmse $i cal~rice asigur5
desfsgurarea directs a fenomenelor vitale,
iar prin intemediul plantelor, produc5-
tori prbmari de substante organice $i sur-
se de hranl, in mod indirect. Pentru al-
bine radiatiile solare au important5 $i in
orientare. Dansurile lor, pentru indicarea
noilor
surse de hrang gssite cle cstre ,,cer-
cetage", se bazeazs concomitent pe pozi-
tia dintre stup, sursa de hrans $i pozitia
Soare1,ui (in ace1 moment) ; eci, pc ling5
detectarea aromelor florilor, pe ling5 re-
perele
vizuale date de formele r;i culorile
flarilor $i plantelor, perceptibile la dis-
tante rnai mici, ace1 ,,cornpas luminoc
(solar) asigurat de pozitia Soarelui, asl-
gur5 posibilitatea de orientare la distant5
prin semnalele
date de ,,cerceta$fi" lucrH-
toarelor,
care pornesc imediat
pe drumul
arstat prin
dansuri.
$i
radiatiile solare
infra-ro$ii str5bat norii, ajutind la
orien-
tarea lucrltoarelor ; dar dup5 v. F r i s c h,
albinele IucrBtoare sint mai sensibile la
lumina polarizat5, care traverseazs norii.
Trebuie sg facem precizarea c&, radiati-
ile infra-rogii sint radiatii calorice (care
dm c5ldura solar&), cu lungime de undi
mai mare ; cele polarizate sint cele Care
au proprietatea de a se reflecta Sau re-
fracta, fiind insotite de vibratii inegale ;
iar radiatiile ultraviolete, invizibile, Cu
lungime de md5 mai mic5 decft radiati-
ile violete, sint cele care de fapt sint ,,vg-
zukU de albine, cind ceml este scope-
, rit de nori (dup5 datele Wiggles-
w o r t h. 1973). Perceperea lor se datorevte
structurii ochilor compu$i ai albinelm. dis-
pozitiei moleculare regulate a bastonsve-
lor retiniene, care servesc acestui scop.
Constatarea s-a f8cut in urma studiului
ochil~de alMne la rnic~~opulelectro- nic, dup3 cum radiatiile solme, descom- puse in culorile $i nuantele
ochil~de alMne la rnic~~opulelectro-
nic, dup3 cum radiatiile solme, descom-
puse in culorile $i nuantele spectrului so-
lar, au fost cercetate cu ajutorul spectro-
scopiei. In timp ce factorii de mediu (lu-
mina, csldura, formele, culmile, diferitele
arme sau substante mirositoare (&orante)
mi$mrea aerului etc.), sint elmente rn
asigur3 orientarea albinelor in stup $i
mai ales in natur5, deci asigufi multiplele
lor relatii
ecologice -
la mre se adauga
$i
vietuituarele
inconjurgtoare
(plank
$i
animale) ; -
modul
in
care se mnifesa
albinele,
fn rapart
cu
acgti
factori
KO-
logici, reprezints
comportamentul lor
(as-
pectele ebl~gice).To4 In formele de com-
portament se includ $i interrelatiile din-
tre indivizii care alc5tuiex familia (sau
colonia) din stup : multiplele activitjti ale
lucrStoarelor, activitatea desfliqurata de
matci, incepind cu zborurile nuptialc $i
fecundarea de cstre masculi (trinbri), de-
Punerea
ouslor
etc.,
apoi
roirea,
fir5 s5
omitem hrlnirea larvelor, aerisirea $i cu-
r5tirea stupului, apsrarea acestuia contra
unor intru~i $i
dsuniltorl. Cea mai im
portantri activitate, care revine lurr5toa-
relor, este procurarea $i prelucra-
re a h ran e i, activitate camplexii care
determinil relatiile de hrsnire (tro-
f i ce), legate in
numsr de plante
principal de un mare
cu flori dar $I de unele
specii dc animale mirunte (mi ales pu-
rici $i paduchi de plante, pentru mana
de orighe animals). Concomitent cu pre-
luarea nectarului $i a polenului. albinele
execua $i polenizarea incruci$aa a plan-
telor respective, activitate de mare impor-
tanti4 pentru asigurarea unor recolte bo-
gate
de
semhte.
Pe
ling5 pmduele
di-
recte
ale
albinelor
(miere,
cear5,
propo-
lis
etc.),
de
mare
valwre,
polenizarea
plantelor
reprezint5
cel
putin
o
valoare
egalg
sau
chiar
mai
mare
pentru
econo-
mi/a
omulai
(agricultud,
horticultws
si
in
bun5
mhrs
pentru
silvidtur8).
Se
aratg
cg
polenizatorii
cei
rnai
bine
stu-
diati sint roprezentantii apoidelor (1 u g 8, 1967), din care albina meliferi efectueaz5
diati sint roprezentantii apoidelor (1 u g 8,
1967), din care albina meliferi efectueaz5
Nepo@lud unui cunmcut apicultor $i colaborator a1 revistei face pllunele ob- sennatii la urdinigul stupului.
Nepo@lud unui
cunmcut
apicultor
$i
colaborator a1 revistei face pllunele ob-
sennatii la urdinigul stupului.
- A
ie$tt o
albind,
se
agteaptd
o zl mat caldd
perttru
efectuarea zborulut
de curdtire
- Urdtnipul este
protejat
nr
gratii metalice pen-
tru
a
nu
pernite
accesul
$oarectlor In
trite-
rlorul
stupu1ui
- Pe
fundul
stugulut
pe
ct~lul se
obsemd
foaie
toatd ldttmea urdtnt-
de control (cadon as-
joltat). Aceastq se poate trage (dupd scoaterea
blorullri rrductor de urdfntg) u$urind astfel
curdfirea ffcndulul. Dupd resturtle qdsite pe
aceastd foaie se poate face interpretarea ?no-
dului cum a iernat famllta de albine.
(foto : T.V.)
cam 80% din polenizarea culturilor (nu se precizeazii care sint toate cele polen{- zate de
cam 80% din polenizarea culturilor (nu
se precizeazii care sint toate cele polen{-
zate de albinele autohtone). Se $tie
c5
albina meliferli
este
p o 1i 1e g 5,
co-
unor formatiuni ale corpului), desigur h
timp. Asemenea variatii adaptative, for-
mate in timp indelungat, au dus la for-
marea unof tipuri ecologice sau ecotipuri,
lecteazg
nectar,
polen,
sau
ambele
pro-
adic5 a
unor
populatii
caracteristice anu-
d~,de h un numgr cons+derabilde ~lante
mitor
zone
de
altitudini
$i
vegetatie,
$i
spontane $i cultivate. Dup5 B o h a r t
$i
Todd (1961), albina melifer5 poate de-
de climg. Ele se mentin la familiile de
albine care sint mentinute in zonele res-
veni un mijloc sigur de m5rire a produc-
tiei, f5cind $i unele recomandjri : nums-
rul de flori care necesit5 polenizarea zil-
nicii ; num5ml de vizite necesare fiecgrei
flori ; viteza activit5tii albinelor ; capa-
citatea plantei de a ,produce s3mintc ; a-
bunden@ in localitate (in zon5) a unor
polenizatori s5lbatici. Apoi arat5 cB : stu-
pctive permanent, deci
la familiile din
stupliritul stationar. Prin stup5ritul pasto-
ral sint produse modific5ri in functiile fi-
ziologice, de diferite intensitsti, produse
de unele substante noi,
care
lipseau la
plantele din lomile lor de origine (de
unde sint transportate prin stup5ritul pas-
toral), care dau $i produselor calit5ti di-
pii itrebuie repartizati
distant5 de 100-200
in
culturii
Ila
ferite dar
cer $i organismului
prelucrarea
o
a
$i asimilarea lor. Astfel, albinele deplasate
m,
gentru
nu
des (anual), nu
vor
mai
pbtra
toate ca-
5stovi
luoriitoarele
cu
zboruri
prea
lungi ;
ei
trebuie
introduyi
In
cultu-
rli
succesiv,
mind
grijii
65
fie
dGva
racteristicile de ecotipuri. Dacli ar exista
colectie specials bogati, din toate zonele
tilrii, cuprinzind diferite ecotipuri zonale,
chiar la inceputul infloritului. Lucrgtoa-
rele nu trebuie s5 fie numerme la in-
CePut, fiindcl altfel ar put= descoperi
in vecin5Eti flori mai avantajme, la cae
s-a- reintoarce mult timp. Se ama c5, to-
twi albina melifers nu este un poleniza-
tor universal, dci de exemplu unelc cd-
nr fi mai
lesne
de
corcetat
~i remarcat
eventualele modificari morfologicc (mai
ales de colorit etc.). Aspecte siinilare se
pot produce
$i
in
c?ml
procur8rii
de
m5tci din alte zone, care sint awi fecun-
date de masculii din stupii mnei in care
au fost aduse. Ar
fi
interesante
chiar
hri, ca cele de lucernil, sint vizitate mai
ales Pentru nectar, alte insecte selbatice
unele cercetjri de genetics, pe baza for-
mulei cromozomia!e, atit la diferite popu-
asigurind
in
principal
polenizx-ea.
Tinind
seama
c5
polenizarea
de
c5tre
a1bir.e si
elk i!-isecte,
este
o
problem5
eco!ogicg,
latii din zone indepartate din @r5. cit gi
eventual comparate cu albine din alte
zone ale continentului, sudice $i nordice,
L i n s ley (1960) araG c5, inainte de a se
mwge la aclimatizare, este preferabil s5 se
caute a se inmulti polenizatorii autohtoni
din regiunea respectiv5, deoarecc, insectele
introduse in conditii diferentiate i$i pot
schimba deprinderile. Acest lucru este va-
labil pentru shp5rftuJ pastoral, c5ci al-
hinele locale sint adaptate conditiilor $i
tipurilor de cdhri agrimle, pomicole $i
chi& forestiere din 201-18, iar ce!e aduse
din alte zone (mai ale% indepsrtate $i
mult diferite), in afar5 de un timp de a-
comodare cu noile conditii, vor adopta
anumite plante pentru cules, nu neap5rat
pe cele scontate pentru poleni~~e.Nu
numai plantele (flora $i vegetafia diferitri)
schimbli spectrul $i relatiile trofice ale
albinelor, ci $1 diferentele climstice, mai
ales transportarea stupilor de la $es sau
deal, la munte etc. Mai apare $i o alEi
problems, pe care crescjtorii nu o sesi-
zeazs in general, dar important5 pmtru
parale1 cu
cercetarea
armilturilor
genIt.de
rmpective.
S-ar
putea
aduce
noi
date
de
sistematic5.
0
problems
importantfi
latiile albinelor cu celela!te
o constituie re-
specii de ani-
male
din
mediul
in
care
trgiesc,
unde
producindu-le
daune.
Am
arztat
anterior
c5 totalitatea vietuitoarelor dintr-un eco-
sistem alc5tuiesc o biocenoz5
(Pa p ad o p o a,
1992, nr. 8 a1 revistei), in
care fiecare specie are rolul sau functia
sa in sistemul ecologic (ecais-
temul)
respectiv.
In
acest
fel
se
stabi-
lgte
un
echilibru
relativ
biocenotic,
prin
relatiile dintre diferite specii, rolul prin-
ti-pal fiind asigurat de baza energetic5 a
fecarei specii, deci de hran5 (si aps).
Multe specii sint vegetsriene, ca $i albi-
nele (exceptind mana de origine anima-
ls), deci consumatori de gradul I sau p r i-
m ar i Dar sint $i
consumatori s e c u n-
fiziologia (funct,iiIe interne ale organis-
mului albinelor) $i peiltru calitatile pro-
duselor lor. Se $tie c5. hrana $i rela'i-
ile trofice (deci conditiile pi moddi%?ile
de procurare a ei), au o marc infl~lent5
asupra organismului, putind duce - alA-
turi de influenta celorlalti factoii de me-
diu (climatici, de relief etc.) - la modi-
fidri morfo-fiziologice. Adic5, atit la U-
d a ri, de gradul 11, care se hriinesc cu
nnirnale intre care speciile insectivore, care
atac5 in diferite mduri ~i albinele: ex.
Senctainia
tricusp?~, diferite
spccii dc
nele
schimbiiri
organice-functionale
cit
$i
de
aspect
(culoare,
modific5ri
u$oare
a
viespi (Vespa), diferite specii de furnici,
unele prlsdri, rnai a!es prigoriile (Merops
apf~ster) iar dintre mamifere, rnai ales
rozatoarele miirunte $i pe alocuri uqii).
Despre majoritatea s-a scris in revists ;
desigur, n-au fost prezentate toate nspec-
tele $i modalit5tile de evitare $i inlaturare
a acestor ,,diiungtori" $i a activit5tii lor, din motive de spatiu $i totodat5 din mo-
a acestor ,,diiungtori" $i a activit5tii lor,
din motive de spatiu $i totodat5 din mo-
tive ecologice
Se
$tie cii, in ori care bio-
cenozii, speciile trgiesc $i i$i asiwr5 baza
energetka (hrana) pe seama altor sgecii
(de plante sau de animale), aspect care
in general nu deteriareaeii echilibrul eco-
logic, dedt $i in anumite conditii o serie
de spedi devin diiungtoare sub diferite
forme. Atunci se impun m5suri de evi-
tare a producerii pagubelor, dar acest lu-
cru trebuie realizat diferit de la caz la
caz, fib3 a afecta echilibrul ecologic $i
biodiversitatea (scoaterea total5 sau dimi-
nuarea pin5 la limita de periclitare a u-
nor specii din biocenozele respective). Cer-
cetiiri numeroase au demonstrat c5, spe-
cii considerate daunatoat-e (pr5diito.ire etc.),
comtdtute $1 diminuate sau distn!se, au
favorizat proliferarea, intre sp~tciile ce
formau hrana lor (deci priizile) a unor
efective bolnave, parazitate, degenernte
etc., care anterior c5de;tu mai u$or pradii
acestor prhd5tod. Probabil c& $i printre al-
bine sint indivizi din asemenea categorii,
care nu se pot a@ra printr-un zbor vi-
guros $i rapid - c5ci nu putem consi-
dera c& aceass specie, ca toate celelalte
nu are instinctul $i capacitatea de ap3-
rare imprimate genetic. Toate aceste as-
pecte conduc la aplicarea unor &uri de
evitm a prtid5torilor $i pagubelol. in rin-
dul albinelor $i stupilor, dar prin metode
care sii nu afecteze echidibml do-
glc ei Mod1vasitatea. Tot mai nme-
roase sint cercet?lrile $i experimenthile de
combatere bioloqic& a dguniltorilor agri-
coli, silvici etc., sau prin sisteme $i me-
tode fizice, chimice $i teh.lice corespun-
z5toare cu necesitatea protejarii diversi-
$i al t5rii in totalitatea lor.

t5tii speciilor, care constituie pat~lmoniul biologic, fondul genetic a1 dferitelor zone

Relatiile ecologice ale albinelor $i com- portarnentul lor, de$i ele sint crescutegi ingrijite de om,
Relatiile ecologice ale albinelor $i com-
portarnentul lor, de$i ele sint crescutegi
ingrijite de om, in stupi pe cit posibil
mai sistematlci, se desf'i$mr5 in cea mai
mare parte independent de cresciitori.
Odas plecate din stupi in c&utarea hra- nei ele devin elemente ale mediului, de care
Odas plecate din stupi in c&utarea hra-
nei ele devin elemente ale mediului, de
care n-au fost despiirtite de-a lungul mi-
leniilor de cind se practicii a~icultura.
rntre relatiile lor apar gi cele dintm prg-
dator $i prads
(prada devenind
albinele),
ele apSuindu-se prin
zbor, prin
intepiituri
adiipmtire. Odinioarii, intre alte metode,
(care sint fatale) $i in unele cazuri prin
cresdtorii ($i nu numai ei), foloseau pen-
tru a alunga unele p5sSri care le cauzau
dame albinelor sau sernintelor din cd-
turi, un gen de cirlitoare mannaU. Am
avut ocazia sli v5d, atit instrumentul, cit
$i unele efecte pozitive ale acestuia.
Poate fi $i in prezent utiU o asemenea
cirlitoare manual5, in liipsa altor mijloace
de indepartare a unor ph5ri amatoare
de ahbine,
ce tin
in
zom stupilor. De-
~igurcii, este vorba de un instrument mai
simplu, rnai ales in epoca aparaturii elec-
t~wniceatit de sofisticate, care poak g5si
forme numeroase de adaptare pentru a-
pararea stupinelor (cel putin in perimetrul
rnai mtrins). Dar, cum cercetatorii - in
laboratoare $i pe teren - folosac adesea
aparatur5, conceput5 $i uneori chiar con-
fectionat5 de ei, un rol similar ar trebui
s5-1 aib5 $i spiritul inventiv a1 apiculto-
rilor - iar revista apicultorilor ($i mele
brogusi $i manuale), s5 constituie, atit
un mijlm reciproc de id& Pn acest sens,
cit
$1 0
posibilitate
de tatare ~i de per-
feeionare a
unclr
asemnes
mijloace
de
apgrare a albinelor. Acest lucm cores-
punde in mare miisur5 $i cu conditiile
stupiiritului din fiecare zon5, care difer5
una de alta, dupii cum difer5 $i speciile
de animale ce pot produce pagube, sau
densitaka lor. Sint convins c5 redactia
revistei
Romania
apicol5
este
foarte
re-
ceptiv5
la
scrisorile
apicultorilor
$i
dis-
panibilii a le oferi r5spunsuri prin dife-
rifi speciali~ti,deci o nous invihtie pen-
tru o colaborare cit ma fructuoasii $i con-
cretli, care impune insa mentionarea unor
situatii, insotite de detalii ale terenului
$i despre dSun8torii respectivi, inclusiv
eventualele m5suri hate $i rezultatele lor.
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
BOHART (E.G.), TODD (P. E.), 1961 - Yearb. Agric. : 3089. GRASSE (P. P 1951
BOHART (E.G.), TODD (P. E.), 1961 - Yearb. Agric. : 3089.
GRASSE (P. P
1951 -
Traite de Zoologic, tom. 10, fasc. 2. Parls : p. 1228.
IUGA
(G.
Vl&"ORIA),
1967
-
Mareo
simbford
dfntre
,loti
fnsecte.
Rc. Nature.
ser.
$f
btologte, Nr. 3.
Bucurcgtl : p. 81-84.
L:.'ISL:-
,I. C.).1953 -
Hflgard!a, 27.
uNbL&
((E.
G.), GOHART
(C. E.).
1962
-
Prospecti
and
Problems,
Proc.
cst.
1n:ernat.
Sym. on Pollination.
Copenhagen.
PAPAUUPUL
(A,), I992 -
tn
sprijtnul
prcvenirft
$i
combaterff unor
ddundtori
la
stupit
cu
albtne, pc! baza
cunoa$terii
relafitlor
ccoiog1ce.
Romdnta
apfcoid.
Bucuregtf :
I.
nr.
8, p.
10-12
$1 11.
nr. 9,
p.
13-17
$f 20.
PAPADOPOL (A,), 1992 - Cunoa$terea ecoloqiei $1 comportamsntulut clbineloz fn spri-
jtnul ocrotirii lor. a1 tmef prcducrtt bogatc gi de calitale (I). Romilnia apicold.
F.ucureatl, nr. 11 : p.
7-10.
IVIGGLESWORTII (V. n.),197:: - La grande enclclopsdia della nalura. 6 - La vita deqli
Insetti. Garmnti : p.
9-324.
**
-
1936
Manua!ul
apfcu1:orului.
~d.6-a.
Bucurevtt
:
p.
5-36
; 123-127
;
356-361.
Din experienfa nnui apicultor
Din
experienfa
nnui
apicultor
Protejarea stupilor in toate anotimpurile
Protejarea stupilor in toate anotimpurile
Gheorghe Dan TUCUDEAN
Gheorghe Dan TUCUDEAN
Se cunoagte din practica apicol5 c5pro- tejarea exterioar5 a stupilor este o ne- cesitak in
Se cunoagte din practica apicol5 c5pro-
tejarea exterioar5 a stupilor este o ne-
cesitak in toate anotimpwile. In peri-
oadele reci stupii trebuie feriti de vin-
turi, vara de aqit5. Dac5 stupii si~tex-
pu$i In pPin soare pe timpul zilelor cril-
duroase de varii, albinele sint predispuse
sii roiasc3, ventilatia solicit5 un numar
tot mai mare de lucr5toare, uzura fizic3
a albinelor se accentueazrl. Toate aceste
consecinte ale insolatiei stupilor duc in
f8inal la eddentierea celui mai binr per-
ceput fenomen - sciiderca randamentu-
lui productiv a1 familiilor de albine (fe-
nomen nedorit de apicultor). De aseme-
nea, s-a constatat cii qezarea stupilor in
1ocu-i prea umbrite $i r3coroase imprim2
In m~portamentul albinelor respective o
anunit3 tentti de irascibilitate.
Lruind
in
considerare
cerintele
demo!-
thii $i comport5rii normale ale famili-
ilor de albine, asigurarea optimului de
viatg impus de realizarea unor .prcduc-
tii mari
de
la
aceste
fmilii
de
albine,
am
ajuns
la
concluzia
c3
cea
mai buns
protectie o oferii acestora vita de vie (Vi-
Is vilifera.).
Pentrur
materializarw
acestor
con-
cluzii
am
mnceput
o
mnshaie
simp15
din lemn. Mentionez c5 aceasti5 corn-
trueie se poate executa $i din tevi me-
talice, fiind astfel mai durabil5.
haink cu 2--3 ani de executarea a- cestej constmctii din lemn sau metal, se prdeaz-2
haink
cu
2--3
ani
de
executarea
a-
cestej constmctii din lemn sau metal, se
prdeaz-2 la pichetarea (marcarea) lo-
cului destinat vetrei de stupins. Dupri pi-
chetare
se
trece
la
desfmdarea
soldui
unde urmea&
sii
se
planteze
vitele.
A-
ceastri operatie preliminarri s? executri
toarnna.
In pFimilvara urm3toare, inainte de por- nirea in vegetatie a vitei de vie, se con-
In pFimilvara urm3toare, inainte de por-
nirea in vegetatie a vitei de vie, se con-
fectioneazs butqi din coardele de un
an ale soiurilor hibride direct productive.
Lungimea butqilor va 13 de 35-40 cm
(3-4 ochi = muguri.).
Imediat
<up5
confectionarc,
butqii
se

planteaz5 in linie la distanta do 0.5 m unul de celiilalt in psrniatul desfu.?dai $i eventual ingriivat din t~amn5,contu- rind vatra stupinei. Pentru u7urarea ope- ratiei de plantare a butagilar so poate folosi plantatorul. Dac5 in toamn5 nu s-au administrat En mlul destinat plant5rii cu vita de vie in- gr?igHminte, se face acest lucru prirn5var~.

vita de vie in- gr?igHminte, se face acest lucru prirn5var~. Gunoid de grajd fermentat se va
Gunoid de grajd fermentat se va pre- fera inaintea ingx%$Fimintelor chimice.
Gunoid de grajd fermentat se va pre-
fera inaintea ingx%$Fimintelor chimice.
h ani4 2-3 de la plantare, binelnteles acceptind d aceast5 operatie a reu$it,se poate trece
h
ani4 2-3 de la plantare, binelnteles
acceptind d aceast5 operatie a reu$it,se
poate trece la confectionarea construc-
tiei
de
care
am
mai
amintit
$i
pe
care
am numit-o pergo15 (termen preluat din
literatura viticols).
Dwp5 fixarea scheletului conshuc- tiei, aceasta se Inslrmeaz5 atit pe orizon- tad5 cit $i pe
Dwp5 fixarea scheletului conshuc-
tiei, aceasta se Inslrmeaz5 atit pe orizon-
tad5
cit
$i pe
vertical5
cu
sirmi groas5
de
2-3
mm
Distanta
intre
sirme :
0,5
m.
In general, vita de vie are o mare plas-
ticitate ecologic5, dar literaturs de spe-
cialitate a
stabilit
-
pe bza unor in-
delungate observatii - anumite limite
de vegetatie $i productie optime. Astfel,
locurile unde se planteaza vita de vie si4
fie ferite minimum 160 de zile consccu-
tive pe
an
de
brume
gi
ingheturi.
Su-
ma gradelor de temperaturs global3 din
cursul perioadei de vegetatie nu trebuie
sri
scad5
sub
3 000°C
Media
temmaturii
fn luna cea
rnai
calda
a anului trebuie
s5 dep*easc3 valoarea de 16OC. Precipi-
tatiile anuale trebuie sB se sitxeze intrc
600-700 rnrn. Solulile s5r5turoase $i mo-
cirlmse nu
sint
s-rtate
de c5tre vita
de
vie.
Altitudinea
optim5
se
consider3
a
fi
cuprinsa
valoric
intre
80-100
pi.13
la
500-600 (metri). AceastA plailt5, ca $i

s-ii de altfel, prefer5 expozitia sudic5. Statia meteorologic5 cea mai apr0flaG sau pm centru de protectia plantelor pot fumiza datele pedoclimabice necesare, in eventualitatea cii vreun apicultor dore~b sg inceapj. atit de laborios ($0 cultura vitei de vie.

sg inceapj. atit de laborios ($0 cultura vitei de vie. Pergola va fi constituita, numai cu
Pergola va fi constituita, numai cu hibrizi de vit5 de vie direct productivi deuarece nu
Pergola
va
fi
constituita,
numai
cu
hibrizi de vit5 de vie direct productivi
deuarece nu reclam5 o fngrijire exagerat&.
Acevti hibrizi necesia doar 2-3 trata-
mente chimice ge an, concretizate prin
stropiri cu solutie de sulfat de cupru (0,5 ;
0,8 ; l,OO/o) in functie de avansarea in
vegetatie a phn tc!cr) SPU Tttrdacupral

t~,eo,sO/~). Tratamentele se fac seara sau noaptea, dup5 ce a incetat zbc~rul albinelor. A

doua zi particulele substanlei chimice pulverizatn pe fruqzele vitei de vie se vor usca si
doua
zi particulele substanlei chimice
pulverizatn pe fruqzele vitei de vie se
vor
usca
si
nu
vor
constitui
sub
nici o
form5
a
pericol
de
intoxicare
albine.

pc~tru

a hibrizii de vita de vie producfitori di- recti cred ca este binevenitri. Prezentarea succinta
a
hibrizii de vita de vie producfitori di-
recti cred ca este binevenitri.
Prezentarea
succinta
citorva
dintre
- NOAH (Nova, Otel5 alv5, C5p$unic5 sau Frag5) este probabil cel mai riispin- dit soi
-
NOAH
(Nova, Otel5 alv5, C5p$unic5
sau Frag5) este probabil
cel
mai
riispin-
dit soi de la noi din tars. Are struguri
de mkrime mijlocie, cu boabe rotunde,
pielib (alb5) de un verde murdar. La
coacere boabele se scutur5. Rezista la
mans, secet5 $i ger ;
- DELAWARE (Delevar) este r5spindit mai ales in Transilvania $i Moldova. Strugurii sint mici,
-
DELAWARE
(Delevar) este r5spindit
mai
ales
in
Transilvania
$i
Moldova.
Strugurii
sint
mici,
cilindricc+conici,
cu
boabele
rotuncle,
cu
@di@
wjor
rozat5,
$i mustul necolorat. Rezist-i la ger vi fi-
loxerg $i mai putin la man5 ;
- ISABELA (CBp$unic5) este u;l soi mai r5spindit in Transilvania, Olklia $i Dobrogm. Este foarte
-
ISABELA
(CBp$unic5)
este
u;l
soi
mai
r5spindit
in
Transilvania, Olklia
$i
Dobrogm. Este foarte productiv, dar prc-
zint5 un gust puternic foxat (greoi). Re-
zkta bine la dsun&tori. Mai ales dug& in-
stalarea culturiei de vita de vie, cel mai
gretios sf5tui,tor gi ind~umatorintr-ale vi-
ticulturii nu poate fi decit o carte de pro-
fil in care sil se g5seasc5 rlspunsuri h
inbbgrile insren.te celor neinitiati In acest
domedu.
0 astfel de pergo15 o consider potrivitj.
protectiei stupilor, mai ales in cazul prac-
tic5rii stupBritului sktionar (din diverse
cauze, numlirul apicultorilor care sint ne-
voiti sii nu mai practice stupsritul pas-
toral este in continua crevtere).
Vara, frunzi~ul vitei
de vie
asigur5 un
microclinut
optim
activit5tii
familiilor
de albine,, protejindu-le de aqip $i vin- turi. Topmnq cind stupii au nevoie de c51-
de albine,, protejindu-le de aqip $i vin-
turi.
Topmnq cind stupii au nevoie de c51-
dur5 frunzele de vie cad.
Iarna pe laturile exterioare ale per- golei se pot aveza coceni de porumb (tu- lei)
Iarna
pe
laturile
exterioare ale per-
golei se pot aveza coceni de porumb (tu-
lei) sau alte resturi vegetale - pentru
protectia stupilor impotriva curentilor de
aer rece.
Primgvara, soarele atit de bineFh5tor poate stimula din plin zborul de cur5- tire a1 albinelor
Primgvara,
soarele
atit
de
bineFh5tor
poate
stimula
din
plin
zborul
de
cur5-
tire a1 albinelor de sub pergo15 deoarece
frunzele vitei
de
vie
nu
au
aphut.
Mai
tirziu albincle dessvirsesc polenizarea
vibi.
Nu in ultimul rind poate fi luat5 in
considerare productia de struguri $i fap-
N c5 aceeavi suprafat5 de teren - afec-
tats
vetrei
de stupin5 -
i$i sporeqte uti-
litatea. Strugurii pot fi consumati ca a-
tare sau pot fi folositi la alte preparate
casnice : must, vin, hidromel.
Sint
convins
c5 apicultorii
care i$i vor

planta vit5 de vie pe lin'S3 cas2 $i W Ling5 stulpi vor indrggi aceastg plant% d- nunat5, chiar dac5 nu atit de mult ca Pe albinele lor. Folosind puterea metaforei $i cuvinte wfine, doi mari inv5tati au evidentiat mareti3 $i nobletea celor dou5 indeletni- ciri - apicultura $i viticultura. Reputa- tul profesor Simion Mehedinti afirma in- cintat despre stupinti & este ,, o mqie intr-un tarc", iar F. Garcia Larca spunea ca ,,fiecare butuc de vita de vie este o comoarg de argint".

Vreti s5 construiti snu s5 vH amenajati casa ? Asociafia Cresciitosilor de Albine prin ~aniierul
Vreti s5 construiti snu s5 vH amenajati casa ?
Asociafia
Cresciitosilor
de
Albine
prin
~aniierul Combinatului
Apicol vH poate asigura rrrrn5toarea gamg de lucr5ri pentru cojnstmt$i
in Bucum~tigi zsnele limitrofe :
-
rep&mtii gi -extinderi de cllidiri ;
-
modific6.l-i de cllidiri ;
-
amenajliri de m.ansarde ;
-
Qnchideride ,balcoane ;
-
fmprejmuiri $i grilaje ;
--
l~dride instala$ii :
-
sunitare
- inccilzire
- electrice
constructii noi (P qi P +I)
1,ncriirile de mni sus sa: executg dup5 documentatiile beneficiaru-
lui sat1 Ia cercrz, dupri documentatiile intomite de cxecutant.
Cei interesafi se vor adresa la :
-
ING. TRAIAN RADULESU
Str. Thomas Mnsaryk (fost5
lulius Fracik) Nr. 17
ARM. CRISTIAN MAIMADWC
TELEFON : 611.23.88
F!app@wcs.xorp!pn'?sqwaq!od!S'sa2.m~asyatpap e-s$n-uel'a11aqwguj82agan~qaj'~891u~mum
F!app@wcs.xorp!pn'?sqwaq!od!S'sa2.m~asyatpap e-s$n-uel'a11aqwguj82agan~qaj'~891u~mum
F!app@wcs.xorp!pn'?sqwaq!od!S'sa2.m~asyatpap e-s$n-uel'a11aqwguj82agan~qaj'~891u~mum
F!app@wcs.xorp!pn'?sqwaq!od!S'sa2.m~asyatpap e-s$n-uel'a11aqwguj82agan~qaj'~891u~mum
F!app@wcs.xorp!pn'?sqwaq!od!S'sa2.m~asyatpap
e-s$n-uel'a11aqwguj82agan~qaj'~891u~mum
1n801o!a::1InuB!irir!zgza>~-e.xjauagau!oluvapLnwqX

.azaua.rd !!~!?~uii~cmS!'!;a!z!jpu!uahapnJqumurIt?FayuIapeW

r?les!IqJU'ZPLT ylux)cq3oj!:.roum~q"~u.!A!J~vpols!',,wppsu!-nd
r?les!IqJU'ZPLT ylux)cq3oj!:.roum~q"~u.!A!J~vpols!',,wppsu!-nd !S?tJO~!!~E?AJ.JS~~'aln33l!qeswpapg~dmf!.S!-.xodm! 1a'r~g~anladaJeo~nwnqyn-a[s!~usUSeuunlo-[!!pnls
[n.!uauIyaj5olc~au!urS!la'ia!uqqooza.x$nia-amlamnu ley;'n!z~gaIglasJasaIcsyzeazynsa!Jxq!pa.rd-op
ozEaz!IeaJundm~sapa!$e.usqons!jaJadu!p,t?[qs r;qcruISa?.=la3!gubpax3ymJoqc1aalw!o~dS!
ozEaz!IeaJundm~sapa!$e.usqons!jaJadu!p,t?[qs
r;qcruISa?.=la3!gubpax3ymJoqc1aalw!o~dS!
au!zc~o'gpmr!uegzeafieuurasejuaza~d!n~nJoSgdq~ap
yin9'5s)auF;jE$SUO3ca~aanpo~d!ua!u~apyunrrr~p
esLIJe!Iwjapau!qFels!xa!upour~m~ouo-u!s
u.1msasalSa~!~d~ml~n;>:de~mloasapelrnpuynqs
u.1msasalSa~!~d~ml~n;>:de~mloasapelrnpuynqs BLIednprralan?vperu:aJnllna1da.~"es.xaAellsa1.,saZe
u.1msasalSa~!~d~ml~n;>:de~mloasapelrnpuynqs BLIednprralan?vperu:aJnllna1da.~"es.xaAellsa1.,saZe
AcasSt la albian carpatin&

AcasSt la albian carpatin&

AcasSt la albian carpatin& Ing. naian VOLCINSCHI h toamna anului 1992 au sosit in tara Ia$i
Ing. naian VOLCINSCHI
Ing. naian VOLCINSCHI
h toamna anului 1992 au sosit in tara Ia$i $i Sn special cea de la
h
toamna anului
1992 au sosit in tara
Ia$i $i Sn special cea de la statiunea zo-
noastrii intr-o scurtd vizitd dl. Fritz Baum- nald rpentru podigul Moldovef, satul Pofeni
garten $i sotia sa Grete, apicultori profe- comum Schitu Duca, aparttnid lnstitutului
sioniSti din Germania. Despre cctioitalea
$i preocupiirile acestor upreciati cresciitori
dz Cercetare $i Productie pentru Apicul-
turd (foto I).Despre calitatea mdtcilor
de mjtci care folosesc ca material biologic crescute in aceastd statiune zonuld s-a mi
numcri rasa de albine Apis mellifera car- scris in re3istu noastrd (vezi nr. 8 din 1992
pa:icn am mai scris in revista noastrd nr. articolul ,,Caratele mZLtcilor de Poieni",
2/1952, pug. 25 (vezi articolul ,,Un apicul- autor ing. Elisei Tarfa).
tor gCTTvlan demonstreazd Sn Franta ca2i:d- Aici, La Poieni dl. Baumgarten $i-a ex-
;i!c albinei
romirne$ti").
primat
bucuria cii se afld fntr-o zonii na-
Cu ocazia recentei cdldtorii oaspetii au turalii minunatd acasd la albinu carpatid.
viz:lat diferite stupine $i s-au intretinut
EL a npreciat zona aleasd pentru creqterea
cu m%imulti crescdtori de mdtci reprezen- miitcllor precum $i calitatea muterialului
tafio; din diferite zone bioapicole din tara bblogic viizut (miirimea $i culoarea mdt-
noastrii (!a Sibiu cu ing. Virgil Dobrstii,
la la$i cu dr. Aurelian Enclu, la
Bucure~fi
cilar, unif0rm:tatea culorii albinelor, blin-
detea lor precum $i toate celelalte criterti
cu ing. Cezar CztliFii $i altii). dc szlectie care se urmdresc de specialtptti
fn afard de obiectivele apicole oaspetii din aceastd statiune zonald). Printre cri-
flu dorit sd ss deplaseze
En Bucovina $i leriile de selectie urmiirite cu exigent6 de
nordtcl tdrii noastre unde au vizitat cu in-
dl. Baz~mgarten se numiirii $i anecbalia
teres numeroase obiective turistice, muzee (:chi?nbarea lini~tltda mcitcilor) care con-
$i o bund parte din mdnbstirile din aceas- stitute o vnloroasd calitate in comporta-
td zond (Putna, Sucevim, Humor, Dra~o- mcnrul familiilor de albine neroitoare cZnd
mirna, Voronet, Vdratec, Agapia, T~ei ma1-a vi~slnicdi$i conlinud un timp acti-
Ierarhi din Ia$i $I
altele).
vilatea
aldturi
de
fiicd.
Aceastd
insu~ire
Dintre
vizitele
profeswnale
fiicute
o
deosebit
de
valoroasd
se
transmite des-
impresie frumoasd demnd de mentionat a cendentilor prin ereditate gi ea este urmd-
constituit-o vizita de la Filiala A.C.A. ritd cu atentie si de crescdtorii de m8:ci
I'n:., 1 - St~.tii~:~i.nzona!a nloldovs din sat:il E'oeni cornilnn Sci:itu Duc:i. jud. InstitL!tulul
I'n:.,
1 -
St~.tii~:~i.nzona!a
nloldovs
din
sat:il
E'oeni
cornilnn
Sci:itu
Duc:i.
jud.
InstitL!tulul
dc
Cercctare
gl
Productle
pmtru
A~icultur.?

Ins1 ap:~r\!nI~:d

!I,,rzn-)?poll'gy.pnC.vnna2ng ;~,i~~ I::Ccn-Ljc!U!p2:I.iq.lJn[a[usa.rfisap ;t3!ij~;!i!q!;o:!apa:vq.rn:.xzdD
!I,,rzn-)?poll'gy.pnC.vnna2ng
;~,i~~
I::Ccn-Ljc!U!p2:I.iq.lJn[a[usa.rfisap
;t3!ij~;!i!q!;o:!apa:vq.rn:.xzdD
;~ci's:.!ci!Lapu!q!mq~'.I;;J~.;~J.I
alsa!sw;uar\Ja.xj$papasapamap'ps!qo
la!nd,)'(13s$LJalsaapa~aaydrj3qsase
axeour!od~ujInTpeqsappue;nc;yjur~p
ln:s!asylo~zapel~ndasu!IeurJouIS
alu!cu!ap.aJeuo!zopau~alle!!lvnl!s-nd
sndunlayanqapjrol13uuzuasap-mu0
ala?Tautqlo');$auatuo~:s?~nSadsnonu-ap
!Illnuncs33123CJnlsaxPSCWOLUy3u;
an103:,ffojarmagvod$orap?mo:,-uyrpd
!!>;t.uialwp3!~arcl;u~jcalrs)pazap-ouqma
pia;lenl:sau.!r\.ra;u!pxaiciuros.my!p.1ayc
2\53ie!qaa:.reo~x:nqas3pJ.TJ~3!IL-sEasc
r;.[eL-,:c;-;L''!n.[n:a!;.!darr!Inlono!y~:yur
T~S!X.~S:VO:~I!!$!~I:GSnquadoa~a3s'a.x~
snl:
,).1;r.csrndspt?pog33~rn~lcaqx~aditi!cLn
;z:.ILIFI-xjij.13;~ZJ;L';'.xo[<nou~a[aun'!.rnzes
sunu!pa[a!lr.iu!;[.~urouealsaISuos
':l;n?:r.,I.T?UiGUSP.3"~3[o~zaPe['su:q[e
jnruc.~.u;r:~:;!
!,?,r
;n?nx>irl.:;).r.;lyl3:,.:asuc!$a:.a!a3.Q
is~;!~!(;~'$1':)~LC'u~roasng
~?;::.:ZL~~~J'$u;l)jnPu.fo'?!?zpp^~uoalna-ng
--~:s!z.y?]noal:.I?.;'ilqvarlu:ual?O
!,>~~?!:~~!~?
s,:nFuJ.ICJs~cocics:?.-.c.xc!!.~r.-i';r:a.\!sru
c,123.1i!i;l:J3p;?rlC>sa.:!:l!n;s3.;3e.Ic;arr!o,;u
oa'zauaur:sc-(n:ouro5:<-rm
c,r?r:oJ.xon!n;
.ro1!1-.1aj:p:nomzoqyc!i.:?u-ioi!.r;~.!s!e-s:u
c!?~!s'rpljs'r?'.rol;;,%.~;::pc!.la:.[cc!$;npo.:d
r:i?nln.~o;!;dqsp~qcwgsug'om--e:aaur~!e
rpwsp':.:,[n~[nlou~oBzalsausFog!s-snpo:d
g.?:ar;u[oqrw!Jo[a:!!OJuap.a~.xeipui[-!lad
;CLQZE?.:Japxu2.12pu!a.moa!j!zodr;!pa.rde
speu.1~1a[a.*?wcSzeseo~o~c:unurnsuoa
geruioucTannI!~!UIEJap'au!qleaddurn
o'lq!q!;,~dtrio~u!n3cs.xau!juaw!uaxqs
Se.rd!B$u!s'aluar\>a.rjsnpo~do-cq~nl.rad
?~cz:,::5!y:npu3lsa;cssaipcapunI!urnuc
-qau!qTVdaxadalnojau!qa[!!lrs~q!n
'?78;;.1.LJStuafnp.cng'913019N'fir'2::8
:ojnu?q1zi.pqDa.L)u;uolaroogutp-nong
-I:Ja2TrnsBzuInlotuoSza:sarolnunup
';::oq
s;r-s:ijn;r-s::o:,cn.:csojapa'!pu!dsy.r:I
u~.r~.~~u:or,tr.:r.'oi,?u!qIn!S);:?!1.i~1s33i?zrr,
"Ja[l?!;~[nuajodll?js3J\l!alcodnsflir.oacI
ygr:KT!ura,:;:?>a:!u![nsclo~v.rar:g,!a-r.d
!i.:ocTs!nln;rrsXr?ca:i.::i:d:11!!.lo1a.c~ss
U~.TCUI.TI)J'.ICIL~C:?:O~I~~~;!u~Isax!,u?r~r@w
aproqz!Sn.ilu:?c!n.?.:!zarxn!n.[nua[cdc:
amr?:.?so!ojn.rlu~dea.rt:!:usru.11:!oiZ.ratin
concap;o:,r:!oy,~.raza.rap.a.ra!uIEISF:~~~
.~ui:~!.rr7~$:!a82U!CSIIZ.xoiarr!q:c;:an[,v
'L'L;:-jda-K(ITl!;:ncs!!.ilpu!d~~2!a301
?:-,xiar;.sro;orvsyYa;,'ualodsnFcap-;c
I.roll:pau!q~:?'ascol~ug?~ysu~SIjnr.~a[ed
!!.IjpJ!3G[aUt'3!JJUli'!s'!!l!AFUIOqiLI!
p;sr.r!q!va.~eu[oqa~cociJ!eznu:,-u~dsy.x
-Esa!,+T3Vs.!a!W!*L?.Xl?lsgd.iO[!:l!LUt?J
Wq%'?.r'ZLD!Z.I,T,nuw3pa.~u!p'~nSoro'!jnppgx
~n:cnjc~:~g6:uu.tdIuj;o>arapautqloi-212
-usc-Iguo3~laucw3savodjpzi?ds?)rz11zd
dar c5 ea de cele mai muLk ori se inter- preteazii ca puiet rscit. Acest
dar c5 ea de cele mai muLk ori se inter-
preteazii ca puiet rscit. Acest fenomen
poate avea un caracter temporar care
afecteazg un nu8m5rmai mare sau mai mic
de larve dup5 care dezvoltarea poate re-
veni la normal.
-
-

Urechelnita poate fi considerat6 un du~man a1 albinelor ? intreabd Adriana Emanoil din Bucuregti, str. Danl~biu8, bloc G D, sc. 2, et. 2, sector 3. - Urechdnita (Forficula aurlrularia) este o insect5 ornnivor5 nooturn5, de cul- losre castanie, lung5 de 9-15 mm, cu c!itre;e xurte $i cu un cleqte ,mare la ca- p&tu,l aWomenului. Apicu'ltorii o g5s.e~~ adesca in stupi, sub perne unde stau as- cu.nse in numlir mare fiind atrase de c51- dura stupului. Ele nu se pot denumi duy- mani ai aLbinelor, fiindc5 nu le provoac5 di.rect nici o v5t5mare. Totuqi, dac5 apar in num5r mare, urechelnitele p5trund En s:up $i reduc substantial rezervele de mie- re. 0 singur5 urecheln8itSeste in stare s5 consume 300 m;: miere. Introducindu-se intr-o celul5 nechp5citii urcchelnita m5- ninc5 cu 15com,ie mierea. Albinele lu,ptB cu greu 2npotriva lor $i nu reuqesc a le intepa deoarece acul R~U~&pe inveli$ul cktinos a1 insectei. Cfnd acestea p5trund in num5r foarte mare in stu,p db.inele au o comportare indifierenth. Aceasta se pe- trcce mai cu seam5 in fa'miliile ce sint intretinute in stupi defectuogi cu cr5p5turi.

ce sint intretinute in stupi defectuogi cu cr5p5turi. - Care stnt cauzele innegririi albinelor ? Sntreabd
-
-

Care stnt cauzele innegririi albinelor ? Sntreabd Floricd Mindoiu din Buczire$ti. s!r. Turnu Mdgurele 15, bl. A 17, eta5 2, sec:or 5. -- Infomntiiie pc care le dctinem ?in5 in prczent arat5 c3 inneg5rea a1b:nclor poa:e avea la baz5 fcctari creditari sau factori naturali sub influenta mediului in- conjur5tor. A-tia din urmg sint cci mai frec:~enfi. Printre albi.nele hoalc se vzc! de multe ori albine negre c3rc in lu,ptn lo? au fwt stropitc cu ven'in de a1b:ne care are propietatea de a ii~negricor,pul aces- tora. Acelasi efect il pukm constata $i in cazul intoxicBrii albinelor cu polen otr8- vitor, cu onan5 toxic5 cu bacterii mu ciu- pcrci toxice precum $i in cazul cind albi- nele au fost otr5virte cu diferite insecti- ciede. fnnegrirea albinelor mai poate fi produs5 de suprainc5lzire i2 interiorul stupului sau de aparitia unor boli cum ar fi septicemia, melanoza, boala de pgdure sau boala neagrii, boala de mai, precum $i alte toxicoze. In asemenea situatii albinele i$i pierd peri~oriide pe corp, iar abdome-

situatii albinele i$i pierd peri~oriide pe corp, iar abdome- nut capiit5 o culoare near3 lucioas5 ~i
situatii albinele i$i pierd peri~oriide pe corp, iar abdome- nut capiit5 o culoare near3 lucioas5 ~i
situatii albinele i$i pierd peri~oriide pe corp, iar abdome- nut capiit5 o culoare near3 lucioas5 ~i
situatii albinele i$i pierd peri~oriide pe corp, iar abdome- nut capiit5 o culoare near3 lucioas5 ~i
nut capiit5 o culoare near3 lucioas5 ~i specific5 innerid &binelor.
nut capiit5 o culoare near3 lucioas5 ~i
specific5 innerid &binelor.
- Cum secret6 albfna solzi$orit de cea- r6 ? intreabd Lidia Lup din Bucweqti, Aleea
- Cum secret6 albfna solzi$orit de cea-
r6 ? intreabd Lidia Lup din Bucweqti,
Aleea Valea Viilor 2, bloc A 53, sc. D, et.
2, sect.
6.
- Solzi$orii de cearii provin din glande- le abdominale care secret5 un lichid orga- nic
- Solzi$orii de cearii provin din glande-
le abdominale care secret5 un lichid orga-
nic ; el se int5rqte pe ni$te organe speciale
aflate pe partea inferioarii a abdomenului
albinei denumite oglinzi cenifere. Oglinzile
sint str5b5tute de o retea de canale foarte
fine prin care iese cema produs5, in stare
lichid5. AastB substanti5 lichidii se trans-
fonrng prin concentrare $i se int5revt.e
luind fon.ma $i m5rimea ogiinzilor pe care
s-a format (form5 ovoidal5 asemiingtoare
scoicli). Cu ajutorul picioarelor albina scoa-
te solzi$orul de tears din teaca unde este
ascuns $i il duce la gur& pentru a-1 frii-
minta cu sJiv5 care contine un principiu
solidifiant foarte activ (ptialing) iar apoi
sint mampulati cu EndemEnare la locul do-
rlt. fn procesul complex de elaborare a
cerii, albinele folosesc $i secretiile glande-
lor labiale, cervicale $i toracice, care adau-
gh cnzimele lor (lipaze $i proteaze). Deoa-
rece albina are patru perechi de oglinzi
cerifere, ea poate s5 secrete concomitent
8 solziqori care cint5resc circa 2 rng. Pen-
tru secretia unui kg de cearii sint nece-
sari circa 1250 000-4 000 000 solziqori,
greutatea unui solzi$or fiind de 0,25-0,8
mg.
- Care este durata de contaminure sau pcrsistenta infectioasd a unui utilaj sau material apicol
- Care este durata de contaminure sau
pcrsistenta infectioasd a unui utilaj sau
material apicol infestat de agentul pato-
gcr al locei americane ? intreabj Nicu
nlinoiu din Bucuregti.

- Este dovedit $i cunoscut caracterul c:c rezistent5 deosebit de mare a1 sparului de Bc:,l!u's lawat! care este agentd cauzal n! IC)Cli americane. fnsu$i,rea Bacilului lar- 1.2.) (!.? 2 sp0rw1.a~respectiv a da naqtere !.I fo-m.2 de rezistent5 atunci ci,nd el nu ::In: $E~,ZS~C condifii pr.ie1nice de via?& !'c.-,rezint5 factor~~lprincipal care explic5 g.ravi:a'iea locii amelicane. Rez'istenta mare n acestor spori fat5 de agentii fizici, chi- mici sau biologici constituie un alt factor de gravitate. Sub form5 de spori acest agent patogen rezist5 multi ani fiirii hran5

de spori acest agent patogen rezist5 multi ani fiirii hran5 :,i sint in mkur5 s5 reproduc5
de spori acest agent patogen rezist5 multi ani fiirii hran5 :,i sint in mkur5 s5 reproduc5
de spori acest agent patogen rezist5 multi ani fiirii hran5 :,i sint in mkur5 s5 reproduc5
:,i sint in mkur5 s5 reproduc5 boala dup5 o perioadi4 de 20-40 ani pktrindu-$i gu-
:,i
sint in mkur5 s5 reproduc5 boala dup5
o
perioadi4 de 20-40
ani pktrindu-$i gu-
terea infectantii. Condimrea acestei !per-
ds:ente a puterli infectante a rnaterialdui
apicol evidentiaz5 imgoranta problemei
desinfectiei, care r5mfne aperatiunea indis-
ponibilii ce trebuie efectuatii in asanarea
oric5rei boli bacteriene.
PRO PATRiA - PRO APICULTURA
PRO PATRiA - PRO APICULTURA

CU DOCUMENTUL INTR-0MIMA

Sl 6% T~N~GOPULINALTA
Sl
6%
T~N~GOPULINALTA
Motto : Historia Prof. Costa .che PAIU magistxi vitae *) Problema care se pune este
Motto : Historia
Prof. Costa .che PAIU
magistxi vitae *)
Problema
care
se
pune
este
de
a
fi
sesizat momentul cind omul a devenit con-
gtient
de
sine
pi
de
ceea
ce-l
inconjoard
$ideci a fost creator de istorie. 0 istorie
a inceputurilor
omului,
a
na$terii
lui
$i
apoi a
eventuulei
lui
evolutii
pe
pdmint
s-a
incercat
din
cele
mai
vechi
timpuri
$i
e
fixatd
in diferite traditii ale popoa-
elo or.
Vechiul testament (Biblfa)incepe cu mo- mentul creatiei $i ajunge pin6 la venirea Mintuitorului Isus Hristos
Vechiul testament (Biblfa)incepe cu mo-
mentul creatiei $i ajunge pin6 la venirea
Mintuitorului Isus Hristos $i apoi conti-
nu6 cu Noul Testament (cele patru Evan-
ghelii $i Faptele apostolilor). Numeroasele
legende ale Indiei (Ramaiana $i Mahab-
harata) $i ale Mesopotamiei sau EgiptuIui
amintesc de o serie de fenomene - pre-
cum potopul - care s-au dovedit exacte.
0 altd problemd legatd de istorie se re-
ferd la faptul cd fiecare lucru, eveniment,
me$te$ug, fndeletnicire sau mediu incon-
jurdt0~ i$i are o istorie proprie $i fiecare
astfel de fragment al istoriei i$i ate con-
tributia sa la istoria generald.
Astfel vdzute lwrurile se ridicd tn fa@
fiecdrui om, indiferent dacd este un cer-
cetdtor a1 istoriei sau un simplu consumu-
tor de istorie doud muri probleme de
care (consider eu) trebuie sd se tind seam6
in

decodificarea istoriei. rntii care sint elementele determinunte

ale vietii omului. Afirm - fdrd rezervd - cd trei sfnt aceste elemente : a)
ale vietii omului. Afirm - fdrd rezervd -
cd trei sfnt aceste elemente :
a) Unul cosmico-teluric
care tine in pri-

mul rind de punctul de intilnire a unei latitudini cu o longitudine in care se afl6 comunitutea umand pe care o analizdm. Nu pretutindeni pe pdmint radiatiile cor- pusculare $i electromagnetice provenite din imewitutea spatfului cosmic sint la fel ; aici trebuie cuprinse : regimul ploilor, al curentilor atmosferici, al alternantelor frig-cdldurd, lumind-intunetic. Nu intfmpldtor existd oameni care apar- tin unor grupuri cu trdsdturi somatice di- ferite : albl, negri, galbeni, piei rovii rji care au trdsdturi genetice proprii. A$a au apdrut CU~~UT~diferite, create - nu de

rase diferite - ci de grupuri de oameni diferite ; alta este cultura sumeriand alta
rase diferite - ci de grupuri de oameni
diferite ; alta este cultura sumeriand alta
cea indiand, inca~d, greco-romund sau
laponii chfar dace intre ele sint asemd-
ndri.
-
Istoria este Bndrumdtoarea vietit
Istoria este Bndrumdtoarea vietit
b) A1 doilea element tine de domeniul bwlogicului : oamenii se adapteazd mediu- lui geografic
b) A1 doilea element tine de domeniul
bwlogicului : oamenii se adapteazd mediu-
lui geografic in care se na?c $i trdiesc,
mediu care cuprinde fauna $5 flora speci-
fic& unei zone. Epoca modern6 a adus m-
difictiri acestei stiiri naturale dar nu a
desfiintat deosebirile. Au venit din Ame-
rica in Europa porumbul, cartoful, rosiile,
au ctildtorit spre America din Europa caii
$i spre Australia oile ; din Asia au ajuns
in Guropa plersicul $i caisul. A cdldtorit
$i albina care-i mult mui bdtrind ca omul,
in
spatiul ecologic - dar utilizarea pro-
duselor ei pentru hrand $i sdniitate aratd
gradul de civilizatie a1 g~~puluiuman.
F&r& fndoialii cd exploatarea albinei tine
de epoca cind omul se indeletnicea
cu vf-
iziitoarea $i culesul.
Traditia
,,bErcuitulul"
cunosczrtii de romani, care folosesc -
imd
$i acum - pe unde se mi practicd - un
Corn de bou ca instrument indispensabil -
descoperirii stupilor in pdduri - este mai
vcche decit aceea a secuilor din Transil-
vania care folosesc o cea~cd cu cioc; se-
cuii au invd@t-o de la mi $i asta dove-
de$te cd la- venirea lw in Transilvania -
care nu putea fi mi devreme ca secolul
XI $i inceputul sec. XI1 - ne-au gdsit

pe noi acolo. A$adar - o traditie apicoldi - aparent

minor6 ne aratd cit este de absurd6 teo- ria emistd in ,,Historic de la Transylva-
minor6 ne aratd cit este de absurd6 teo-
ria emistd in ,,Historic de la Transylva-
nie" (coo~donatorprof. Bela Kopeczi fost
ministru al culturii in Ungaria inainte de
1989 sub guvernarea lui Ian09 Kadar) care
situeazd venirea rodnilor in Transilva-
nia in sec. XVIII.
De domeniul biologicului tine $i prezenta diferentiatd a microorganismelor (bacterit, m;crobi, mkelii, paraziti
De domeniul biologicului tine $i prezenta
diferentiatd a microorganismelor (bacterit,
m;crobi, mkelii, paraziti viermiformi) care
nu sint
peste
tot
acelea~i$i care obligd
orgnnismul uman sd-$i creeze un anumit
sitem imunitar specific mediulut geogra-
fic.
c) A1 treilea element este mediul social. Orice istosic - fie cd este adeptul crea-
c) A1 treilea element este mediul social.
Orice istosic - fie cd este adeptul crea-
fionismului fie a provenientei dintr-o anu-
mitd maimutd - admite cd omul nu s-ar
fi putut salva, n-ar fi putut supravietui
- cu slabele-i dotdri fizice (nu poate fugi
re~ede,n-are colti, gheare, carapace).
Fenomen~lesociale au mers de la sim- plu la complex, de la adaptdri ale grupe- lor
Fenomen~lesociale
au
mers
de
la sim-
plu
la complex, de la adaptdri ale grupe-
lor
restrtnse -
Ia asocieri
de
grupuri.
In aceastd privintd trebuie sd aducem gi acum - dupd 67 de ani de la
In aceastd privintd trebuie sd aducem gi
acum - dupd
67 de ani de la moartea sa

- un omagiu celui care a pus arheologin rom&neasrd pe fdga$ul unei adevdrate $ti- inte, Vasile Pdrvan (,,Geticau Ji numeroa- sele mateviale publkate sub form unor memorii a sdpdturilor efectuate in dife- rite locuvi din tar& - dar mi ales fn Dobrogea in mod deosebit la Histriu). El a a4un.s la concluzta unitdtif $i con- tinuitdtii triburilor paleo $i neolitice, la rolul trocilor in istoria pdmintului romd-

nesc, la continuarea culturii lor - prin geto-daci, .?a rolul triburilor rdsdritene (d- merienii, sdtii,
nesc, la continuarea culturii lor - prin
geto-daci, .?a rolul triburilor rdsdritene (d-
merienii, sdtii, iuzigii) la cdile pdtrunde-
rii cult*crii fierului (rdsdrfteand prin ci-
merieni, meditetano-anatoltand prin gred
~i apuseand prin celtif - de origtne ga-
licd) $i toate tezele puse de el cu mai mult
de o jumdtate
de
veac
in urmd
sint
azf
reluute de arheologi de mare presttgiu.
Sdpcituri de dupd Pdrvan au dus la des-
coperirea unor vase de pdmint decorate cu
figuri 2- formd de fagure - dovedind o
indeletnkire veche pe Mntintul Daciei $t
confirmind afirmatia lui Herodot (Istorii
cap. V sdsd in veacul a1 V av Hr.) ,,lo-
cuitorii Traciei spun cd pdminturile situate
dincolo de
Dundre
sint pline
din cauza lor oamenii nu pot sd-$i conti-
nue drumul". Herodot auzise despre pii-
mintutile tracflor $i in informafiile lui s2nt
,ri affrmatii provenind de la traci care
aveau tot interesul
sd-$i apere pdmintu-
rile -- chias folosfnd albinele - $i zvo-
nu1 ,.cd nu se poate inaintu pe aceste
locuri" din cauza acestor insecte. Prin sd-
pdtuti arheologice - francezii igi seconsi-
derd istoria -
Q lui Cezar
azi -
cu ,.De
be110 gallto"
$i discursurile
lui
Cicero
-
Entr-o minii $i cu ttrndcopul in cealaltd.

de albine $i

E o sarcinii $i pentru istodcii rom8nt. Tra- cii n-au dispdrut decit ca nume sau
E o sarcinii $i pentru istodcii rom8nt. Tra-
cii n-au dispdrut decit ca nume sau $i-au
continuut existenp On triburi precum tri-
balii (cu care s-a luptut Alexandru Mace-
don pe la 323 av Hr.), carpit $i costobocii
(in Moldova) $i apoi peste tot teritoriul de
la Boristene (Nipru) pin6 in dmpta pano-
nicd $i din Slovacia pin6 la Marea Neagrii
- p~inmarea fonnatiune politic5 a ma-
relui strateg Burebista - cdzut sub un
pumnal ca $i contemporanul sdu Cezar -
in 44 av. Hr. $i apoi prin strdmogii no$tri

geto-daci, daco-romani $i rom&ni. Realiziirile noastre - pe cind popwrele

$i rom&ni. Realiziirile noastre - pe cind popwrele ce ne inconjoard - erau departe tn ste-
ce ne inconjoard - erau departe tn ste- pele Asiei trebuie scoase la iveald. 0
ce ne inconjoard - erau departe tn ste-
pele Asiei trebuie scoase la iveald. 0 mun-
cci deosebitd in acest domeniu a dus-o
prof. D. Berciu, Niculescu-Plop$or, P. Pi-
ppidi, Paul Nicoreseu care au demonstrat
vechimea cre$tinismului pe aceste melea-

guri iar fastutile slujbelor cse$ttne impu- neau un consum mare de ceard - deci o practicd a apiculturii. Continuftutea ele- mentului uman pe aceste locuri este un fenomen constant ,permanent din cele mi indeudrtute vremuri in fstorie pin& azi. Monumentele funerare - cu traditii evi- dent crefline din epoca tntunecatd a se-

traditii evi- dent crefline din epoca tntunecatd a se- colelor IV-XI sint drturii necontestate a
colelor IV-XI sint drturii necontestate a continuitiitii populatiei rombne. Unele asemenea monumente datind din
colelor
IV-XI
sint
drturii
necontestate
a continuitiitii
populatiei
rombne.
Unele
asemenea monumente datind din sec. II-
IV pcistreazd incd secretul credfntei creg-
tine deosebit de persecutute pinii la Edktul
lui Constantin cel Mare - de liberalizate
a credintelor religioase tn imperiu (Me-
diolanum - Milan 313 e.n.) gi au o anu-
mitd simbolisticd : Un om purtlnd un miel
in spate (,,Eu sint pdstorul cel bun") un
$arpe $i un pmmbel ,,Piti inteleptt ca
qerpii $i blinzi
ca pmmbeii").
Cek doud
lifere :
alfa $i omega
(,,Eu
stnt
alfa
$i
omega,
inceputul $i sfir$ttuIU) sau un pep
te sculptut.
IHTIS
in
limba
greacd
in-
seamnd pe~te- dat simbolistka ciegttnd
dd : Isus, Hristos
Teos
(Dumnezeu) Sotif

(Mintuitor). Dupd 313 e.n. mormintele din fosta Dade sint marcate de vechi $1 nedezminfite tra- ditii locale daco-geto-romane : o oldrie proprie - cu vechi legdturi cu epoca tra- cicd. Actualii loeuitori ai Toscanei se conside- rd descendenti a vechilor etrusci - crea- torii unei culturi avansate, cu un sm's propriu, cu realizdri in domenful urbanis-

cu un sm's propriu, cu realizdri in domenful urbanis- ticii deosebit de importante care uimesc qi
ticii deosebit de importante care uimesc qi azi. Se ridicd Entrebarea : sd fie o
ticii deosebit de importante care uimesc
qi azi. Se ridicd Entrebarea : sd fie o sim-
pld intimplare cd la Floren#u a apdmt fa-
m.ilia Medicis gi cd tot aict s-au ndscut oameni de geniu ca Boccacw, Machiuveli, navigatorul
m.ilia Medicis gi cd tot aict s-au ndscut
oameni de geniu ca Boccacw, Machiuveli,
navigatorul Amwigo Vespl~cci,arhitectul
Brunelschi, filozoful Savonarola sau Gali-
leo Galilei (era din Pisa - aceeagt regiune)
sau Michelangelo Buonaroti creatorul ,,Ju- decdtii de apoi" din Capela Sixtin6 sau florentinul Dante Alighieri
sau Michelangelo Buonaroti creatorul ,,Ju-
decdtii de apoi" din Capela Sixtin6 sau
florentinul Dante Alighieri (,,Divfna Co-
medie") sau Leonardo da Vind (mutemati-
cian, inginer, sculptor gi pktor - ,,Cinu
cea de taind"). Sau
cumva asta demon-
streazd cd popoarele nu dbpar din tstorie
decit ca nume, ca organizafii social-poutice
-

ele Qi continue existen@ $i traditiile culturale ca +-iaptttudinile creatoare ce s-au format de-a lungul unor indeletniciri permanente $i de duratd. l'rdsdturile traco-geto-dacice se regcisesc

de duratd. l'rdsdturile traco-geto-dacice se regcisesc in rom&ni a$a cum trdsdturile etrusce se regdsesc En
in rom&ni a$a cum trdsdturile etrusce se regdsesc En Toscann.
in rom&ni a$a cum trdsdturile
etrusce
se
regdsesc En Toscann.
Ce trebuie sl stim des~re:
Ce trebuie sl stim des~re:
Zborul de curatire
Zborul de curatire
Ing Ion MIIA)IU
Ing Ion MIIA)IU
afar5 dh stup se recomandg $i cidni- In sezonul nefavorabil albinele au ca- rea U~I%in
afar5
dh
stup
se
recomandg
$i
cidni-
In
sezonul
nefavorabil albinele
au
ca-
rea U~I%in peretii stupului pentru a
pacitatpa
de
a
acumula
in
intestinul
lor
gm
cantitat.=
imortanG
de
excre-
agita albinale care apoi ies la Irbor.
mnk.
Prelucrarea
unor
cantiGti
mai
Este
de
asemenea
important
ca
vatra
-fi
de
hrm5
ce' depm
posibilit5tile
stupind
s5
fie
bine
curatatzi
$1
si?i se
a-
de
ac-ulare
a
albinelor
ete
p~slib1J5
pliw
mgsuri
~entrua
grabi
topima
23-
numi
eliberara orgdmului
aces-
pezii.
Psezenta
apicultorului
in
stupin5
este
tora de resturile mpective.

obligatorie pentru ca urmib-indu-se mo- du1 de desf8vurare a zborului sa fie iden-

tificate familiile ce prezinu stari anor-
tificate
familiile
ce
prezinu
stari
anor-
EPectuarea zborului de curatire are o mare importants pentru familiile de al-
EPectuarea
zborului
de
curatire
are
o
mare
importants pentru
familiile
de
al-
bine, deoarece el inseamna trecerea de ,ale $i solutionate aceste cazuri. Fami- la o perioada
bine,
deoarece
el
inseamna
trecerea
de
,ale
$i
solutionate
aceste
cazuri.
Fami-
la
o
perioada
de
lupu
necontenita
cu
liile
normale
efectueaza
un
zbor
intens
condivile grele
ale iernii, la
reluarea
ac-
cu
duratg
de
30-50
minute,
nu
de-
tivit5tii
de
prim8var8.
Aparitia zilelor
fec5 w scindura
de zbor sau pe peretele
cu
temperatufl
de
Peste
+1Z0C
permite
st~puiui.~bo~lredus, prezenta la urdi-
zborul de curatire a1 albinelor $1 elibera- WS a unor albine are se tiah, incapaMle
rea intestinuld supraincgrcat. de zhr, denot5 situavi anomale $i impune
Zb~rul de cur5tire c0nst.A in ie~irea interventia prom