Sunteți pe pagina 1din 29

mn.

ELTSEITARTA

(redactor l e i ) , PkTFtE MIKAI BACANU. SORIN BODOLEA (redactor d e rubricl), ing. AUREL MALAIU, ing. EUMIHAELA

Bevisth nunlul de I m o r ~ e h n h P $ i l n f i I l d , schimb de experienti qi opinii edkatii de Asociatia Cresciltorilor de Albine din Romania
4nul LXXV
Nr. 12 decembrie 1991

blol.

SERBAN,

tng.

: 7 0i , T ~ D , : l ~ ~ ~ . :t,

REDACTIA $I ADMINI ASOCLATm CRESCHMRLOR DE ALBINE DIN ROMANIA. Str. Iullue Fucik nr. 17. ~ u c u r e t i , sect. 2 Cod. 70231 Tel.

1 l?8,f& TARTA : pr@ & an aw n

: M&ea ?x IQC .i h nPma~W eoCmL ele o s t u p i d t gE

neamastrg (UI)
Doar
OCUMEMTAR APICOL F SINIACOV : Ret& .
8-

@lid imi r e a p a ~ s

Din adaia Iumiwtb culinare cu pblblicate b

Sumarul

sumareIor

C 0 p e r t a I : Cu prizejug 8drbdtm-ilor cregtinegti de iarnd gi a AnuZui Nou 1992 redactia u~eaztico2aborstto~iZorgi c i t i t d l o r revistei ca si tuturor albineIT RomBniei un an abicol .imbeZgugat (Loto : Constantin DINA)

naina iernfi E i Imbracd . m VJaq stupit g p&dvfea d ' ~Usfiittnd p r o ~ o a c b l -" cu


Vii mai scriu $I altd datd Dar sc~isoareadintre ani V-o trimit ~ecomandatiicu z ~ ~ a r :a e

L
C o p er t a IV : autor : arh. Florin $TEFUREAC

Convorbiri esenfiale

APICULTURA ROMANIEI i~ PRAG DE AN NOU


~-mllmmlmmmUImI-

m1~111mlIlmll~

--

--

m i m r e cet5tean dh @a noastr5 poate constata f5r5 echivoc c5 tranzitia deru! lmietgtiip romgneqti awe o emnomie de piat5 este irm fenomen a c k u i $i de 1 w e se e t r w &scontinuu, unemi cmvulsiv, cu greutgfi, insatisfactii m d t e ori cu sacrifidi din partea fiecgruia. De asltfdl de greutgti, insabisfacfii, sadfiicii $i c&utki n-a fost $i nu este scutit5 nici Asociatia C r e s c ~ i l o hde Albine, membrii s5i a fat5 o r neajunsuri legate ales de ! reorganimea adviltiitiiv h d de fticuthtr-un mcontext economic n o 4 mai care Pnc5 productive I nu-1 st5pinim. Aceas% integrare presupune cu acuitak necesibateapearmonizarii i vietii econonuice mai ales cu o sene intreag5 de realitgti cum s b t : modiiiicmea 3 md1cal5 a formelor de pmprietate 51, agricultura $i zootehnia natioml5, liberalizarea preturilor, instaurarea unor relatii comerciale de tranzitie pe alte baze, ale caror detalii practice sirut Be5 x h i m b h a r e . I acest context economic-socid, dintre numeroasele semnde sosite la n redactie sau receptate d i m din teren am retiaurt h ultima meme pe cele ar la uaele protxleme legate protectia pe care asooia1 tia e se refer5 acardh fiec5rui membru a1 de spr~jinul$icare i principal cuprind noastir5 le ei, probleme n i aspecte economice, sociale $i jwidice. Din scrisori, drisoutii telefonice sau directe i am dePri.ris constant pi preeump5nitor la majoritaka interlocutonlor nostri o avantaje cuvenite sau ne-am drepturi 6 acubkaue a ceea ceputin au obiymuit a numi din pimprie$iinimtiv5 au recunoxut revendicative. mi fost aceia m e cB au $i mumite obligatii $i indatoriri oa membrii ai obytei stuparilor r o m b i . ! De k imcepUt trebuie s5 subliniem c5 amcia* s-a greocupat qi se preocup5 I consecvent s5 protejeze $i s5 sprijime pe tofi membrii ei. Pqntru a oferi cititorilm o imagine a paletei largi de mkuri, interventii gi demersuri pe care conducerea i asociatiei noastre le-a imtreprins in acest an $i a~nul trecat (sau mai bine zis adresat d-lui ingimer i'mediat dup5 evenimenkle din decembrie 1989) ne-am 1 EUGEN MARZA, p g e d i ~ t ea1 Asociatiei Cresc5torllor de Albhe din Rom$nia care a avut amabalitatea s5 accepte o lung5 convorbire din oare r e d h 31 continuare : B

I
1

r!

6 6 i i ! 1 i I

I' -1 !, 1 i'

!' I

5 5

i i , 1 i i I

A$ vrea sd Oncepem ,discutia noastrd domnule presedinte cu o corntatare pe care v6 rog sd fmi permiteti sd o fac : psociatia Crescdtorilor de Albine din Romi?nia a fost g i este una dintre cele m puteri nice asociatii de proprietari particulari din tara noastrd (ea fnsumtnd peste 100 000- de membri) care a sezistat - a$ zice cu succes - ca organizafie intr-un regim totaZitar ce promova o doctrinii economic6 exceslv etatizatd g i atroce centralizatd, aberantd gi arogantd, regim care nu agrea deloc proprietatea particulard. Vd Entreb : cum a fast posibild aceastd rezistentd ? I p r i m a rind vxeau s& evidentiez c5 n organizati noastrtra a rezisbat $i a fiin$at pentm c5 la b z a asacierii bemevole a membrilor ei a stat o conceptie intim5 $i profund5 de via^ legat5 de dmgostea fat8 de albine, ynttatea in gindire $i actime, hteresul, pasiunea $i priceperrea in practicarea apimliturii care pe ercwte meleaguri generos d5ruite de Dumnezeu are traditii milenare.

In a1 doilea rind modalitaka practicti de asoaiere poant5 arnprenta unui mare inaintaq a1 n o s h - profemu1 doctor ingimer V. HARNAJ care a $ti& s5 inf5ptui~lsc5conmet, impreun5 cu un @-up de oameni dkuiti, continuitatea unei traditii care, ia%, nurnh& la r o m h i 118 ani de la infiinmrea primei crrganizatii a@Cole. Mai este de notat c& k baza asocierii apicslltorilor a stat o conceptie stmctwalB care integreazg htr-un tat unitar cele trei activitiifi esenfiale h stare stra asigure functimditaka e f i d d a oaickui domeniu de aativibate urnan& qi anume : cercetarea stiintific5, hv5gmintul $i productia. In domeniul nostru aceste tei act& v i a t i definesc pmfilul Institutului de Cercetare gi koductie pentru Apicultud, al Liceului apicol $i a1 Cornbinatului Apicol, aceste unitilti f i h d reunite intr-un perimetru ce con3titde Pktforma Apicol5 Bucure~ti undz functioneaz5 $i Institutul International de Tehnologie ~i Economie

Apicolg a1 APIMONDIEI dotat cu o modern& tipmafie. Dac5 Institutul de Apicultur5, Liceul $i Combinatul apicol au fiecare 4n p a r k o activitate specific5 $i distinct5, toate t ,m lm a u menirea h de a contribui la wogresul apiculturii natiollale inlesnind 6 accelerind- introducerea progresului tehnic in stupina fiecarui apicultor, oferind ganse de profit celor care practic5 sau doresc s5 practice apicultura. Tot legat de structura organizatoricg, trebuie s5 lu5m in considerare $i integrarea in profil teritorial. Este vorba despre buna reprezentare in spatiu a asociatiei noastre prin filialele judetene care exist5 in fiecare judet, prin cele peste 1000 de cercuri apicole comunale, or,rriSeneqti $i municipa~le, p r e w $i prim cele aproape 200 de magazine cu profil apicol care asigur5 aprovizionarea $i desfacerea servind in egal5 m5sur5 atit producgtorii cit $i consumatorii de produse apicole. In a1 treilea lJind - poate cu ierarhizarea nu reflect5 veridic ordinea de imtrebuie evidentiat5 unitatea portant& membrilor asociatiei noastre, atavamentul lor fat5 de obiectivele organizatiei $i respectul profund legat de o veche traditie de asociere. De altfel toate aceste caracteristici ale structurii organizatorice proprii apiculturii nationale au cmstituit $i constituie motive ale aprecierilor pe care tofi strginii le fac atunci cind ne viziteazg. Urmare a acestor realitsti, asociatia apicultorilor romani $i-a cigtigat un binemeritat renume pe plan intern $i international de-a lungul timpului astfel c5 in prezent detine un loc de frunte in cadrul APIMONDIEI (Federatia International5 a Asociatiilor de Apiculturg) care reune$te peste 5 milioane de apicultori din 54 de t5ri ale lumii.

Nu putem s5 nu mention5m repetatele incerc5x-i ale unor factori ai guverngrii comuniste, care S aberanta lor preocun pare de a distruge tot ceea ce incerca sB p5streze dreptul de proprietate particulars, au dorit s5 structureze asociatia noastr5 sub diferite alte forme decit cea pe care o avea, mergind chiar pin5 la ideea nationalizarii $i etatizsrii ei. Dar, q a cum se $tie, asociatia a rezistat, nu f g d riscuri $i greuthti, la toate aceste fncerc5ri condamnabile. Imediat dup& revolutie prima grijs a conducerii asociatiei a fost de a actiona pentru a p5stra unitatea organizatiei $i a asigura f unctionalitatea acesteia printr-o adaptare cit mai rapid5 a tuturor uniatilor sale la conditiile economiei de piat6 care definesc profilul actual $i cel de viitor a1 R o d n i e i in acord cu transformarile din aceast5 periaad5 de tranzitie care continus. In prima etap5, printr-o activitate sust i n u 8 s-a reu$it depgqirea unor momente dificile. Dup5 elaborarea de c5tre un comitet de redactare ales in 28 decembrie 1989 $i dup5 dezbaterea in kritoriu, proiectul Platformei-Program a fost adoptat in form5 finals. Intr-o a doua etap5 a fost redactat proiectul noului Statut a1 Asociatiei care a fost difuzat in toate judetele pin5 l a nivelul fiecsrui membru de unde au venit propuneri, sugestii yi completgri. Aceste importante documente au ap5rut separatqi in revista ,,Romania apicol8" ceea ce inseamng c5 aria de raspindire a fost cit se poate de larg5 $i oricare membru a1 asociatiei a avut posibilitatea de a-$i exprima p5rerea. De fapt, optiunile pe care le-am primit $i din partea cititorllor revistei a u permis imbun5tStirea statutului. Intre timp in lntreaga tar: s-au desfA$urat aduniirile de alegeri ale organelor de conducere la toate nivelurile ca $i conferintele filialelor judetene. Fib-5 inStfmate domnule prevedinte, imediat dicatii, f5r5 ingerinte $i chiar far5 partidupli Revolu#ia din decembrie 1989 B can ciparea unor trimi$i de la centru aceste drul asociatiei au existat unele friim%ntliri reuniuni din tars s-au caracterizat prin$i ingrijoriiri legate de viitorul organizatr-un spirit profund democratic. %u priti&. Ce conside~aticd a7 f i esenfial pentru lejul conferintelor judetene au iost ale$ a defini aceste aspecte $i cum s-a asigurat delegatii pentru Congresul National care continuitatea functiondrii structurilor aso- - dup5 17 ani de interdicfii - s-a tinut ciatiei ? in luna februarie 1991. La Congres au fost alese organele de conducere ale aDe la Pnceput trebuie precizat d asociatia a functionat - In epooca istoric5 sociatiei, a fost validat noul statut gi s-a pe care sper c-am incheiat-o definitiv adoptat o Rezolutie care jaloneaz5 prinpentru c5 organizatia, avind un caracter cipalele directii $i modalititi de actiune in perspectiva imediat5. profesional a fost acceptaa de cgtre puEra gi normal ca tntfi de toate sd se tere, de$i nu cu prea multi convingere, p ~ o c e d e ~la reznnoirea organizatoricli, la e ca o pirghie de promovare a progresureagezarea pe baze noi a structurilor de lui tehnic in apicultur5 conform atribudecizie $i executie intr-o manierii democratiilor $i competentelor ce $i le stabilesc tic6 de transparent6 participativd prin cu fermitate.

promovarea consecventii a unitdbii de gindire $i actiune ... Mi se pare important s i evidentiez c5 pin5 la Congresul National ca $i dup5 aceast5 reuniune au fost infhptuite o serie de m5suri menite protectiei $i sprijinului apicultorilor Voi incerca sii le enumir pe cele mai importante. lmediat dup5 Revolutie, in urma unor demersuri energice ale asociatiei s-a reu$it ca prin Decretul-Lege nr. 75 din 8 februarie 1990 s5 fie legiferatri scutirea produc5torilor apicoli de impozit pe veniturile realizate din practicarea apiculturii. Tot in acest act s-au prev5zut $i alte avantaje pentru apicultori legate de preturile de contractare $i achizitie, scutirea de taxe pentru amplasarea stupilor fn actiunile de stupgrit pastoral, asigurarea gratuit5 a tratamentelor in cazul epizootiilor la albine $i altele. In cursul anului 1990 s-au depus diligente pentru asigurarea valutei destinate importului de substante active necesare fabricririi medicamentelor de uz apicol asigurindu-se aportul valutar insumat pentnu nevaile a inc5 doi ani, precum $i continuarea programului de Investitii prin importul unor instalatii destinate ambalirii mierii in doze mici $i blisteriz5rii unor preparate energoviIbalizante $i e t e r a p i c e . In cursul milor 1990-91 au fost initiate unele actiuni privind reorganizarea activit5tii Combinatului apicol, a Institutului de ApiculturH $i a f ilialelor j udetene. Crevterea accelerat5 a cwturilor rnateriilor prime, a energiei $i a altar anatmiale a condus la o reevduare a necesit5tilor $i posibiJit5tilm d e a mentine num5rul de personal fn statele d e functiuni ale combinatului, institutului $i a filialelor judetene. In ce p r i v e ~ t e liceul apicol acesta $i-a pierdut vocatia de a instrui $i califica apicultori pentru stupinele din fostele C.A.P.uri $i pentru fermele apicole ale Departamentului Agriculturii de Stat, $i stupinele din cadml inspectoratelor silvice OdaG cu desfiintarea C.A.P.-urilhr a u dispgmt stupinele apartinstoare iar In fostele 1.A.S.-uri $i 1.S.-uri a avut ~ O C un puternic proces d e desfiintare a fermelor d e arendare sau mai bine zis concesionare a putinelor efective de familii d e albine r5mase in exploatare. Incontestabil toate aceste actiuni a u fost klictate de o situatie obiectivd conjuncturald economic6 $i social6 care a presupus unele miisuri cu caracter de sacrificiu. fmi permit sd insist sii vii refel-iti la alte mdsuri prin care g-a urmdrit gi se urmdre$te desfdgurarea unui cadru propice bunei desfiiguriiri a activitdtii la ,nivel judetean gi central. Am z^n vedere eforturile depuse de asociatie fn

scopul elaboriirii gi promoviirii actelor juridice gi normative menite sii reglementeze practicarea apiculturii O conn ditiile economiei de piatti sau altfel spus O conditiile tranzitiei swre aceasta. n Consecutiv dezbaterii,- redactiirii $i validarii unor documente legislative. conducerea asociatiei s-a Geocupat $i preocup5 de protejarea $i sprijinirea apicultorilor ca gi de incadrarea activit5tilor unitgtilor asociatiei in prevederile legilor $i regulamentelor care au apgrut $i care urmeazri s5 apar5. A$a de exemplu a fost acordatii personalitate juridic5 $i competente rnai largi tuturor uniGtilor economice ale asociatiei $i ca urmare s-a procedat la inscrierea acestora in Registrul comercial previzindu-se o gam5 larg5 de activitfiti care s5 confere eficientri economic5 $i rentabilitate deci profit fiec5rei unittiti productive. n Este P curs de aprobare de c5tre forurile centrale competente noul Regulament privind protectia albinelor impotriva efectelor trakamentelm fitosanitare. In legBtur5 cu vetrele de stupin5 s-au f5cut interventii inc5 din timpul dezbaterilor parlamentare asupra legii fondului funciar. Nu s-a reuvit includerea in lege a unor prevederi concrete de atrinor suprafete pentru vetre de stupin5 buire a ar existA posibilitatea ca dup5 aplicarea legii s5 fie atribuite apicultorilor printr-un oficiu cu competente de gestionare a perimetrelor. r5mase disponibile. Este vorba despre Agentia pentru Dezvoltare $i Amenajare Rural5 care va inchiria, concesiona sau vinde terenuri.

Pentru cii ati amintit de vetrele de stupin6 vii rog sd precizati cum a fost posibil ca in acest a n sii perceapii de cdtre organele silvice unele taxe de la apicultorii care gi-au amplasat stupii 3n piidurile de interes melifer ? Am intervenit energic Pmpotriva acestei practici pe care o socotesc abuziv5. Nectarul $i polenul reprezintii resurse nationale $i ele nu intr5 in sfera de proprietate a celor care administreazg psdurea. Apoi daci In apropierea acestor resurse nu ar veni apicultorii proprietari de familii de albine cine a r valorifica aceste 'resurse ? La un moment dat fostul ministru raspunz5tor de sectorul silvic a dat in scris o rezolutie favorabil5 in urma unei intimpin5ni fgcute d e moi. Din p5cate Inspectoratele judetene silvice n-au tinut cont de aceast5 rezolutie $i 6-a intimplat ce s-a intimplat adic5 au $i fost percepute taxe variind intre 5 100 lei pe stup. Nu vom inceta demersurile noastre pentru a rezolva aceast5 problem5 rnai ales c5 in nici o tar5 european5 nu se practic5 taxarea stupilor

locul s8 amintesc c& un colediv condus de dl. Aurel M5laiu vicepwedinte a l asociatiei noastre gi director a1 I.C.P.A. a eraborat un Ape1 c5tre toti cei care pot sprijini apicultura, ape1 care a fost distribuit inc5 din anul trecut tuturor parlamentarilor. Acest text publicat gi in revista ,,Rom&nia apicolli" a avut un oarecare ecou asupra senatorilor gi deputatilor. De aceea cred c5 el ar trebui amplificat, accentuindu-se rolul ecologic, economic gi social a1 apiculturii fn contextul ultimelor desf5$urAd economice. Bineinteles c5 apelul trebuie s5 cunoasc5 o difuzare cit mai larg5 pentru a crea un curent de opinie, sau ceea ce cineva denumea o ,,adev&r a a con$tiint&national5 apicol&". V-ati referit mat Enainte de pierderea vocafiei apicole a liceului de specialitate. Inseamnd cd de formarea noilor generatii de apicultmi nu se mi ocupd nimeni ? Nicidecum. Inch din luna noiembrie au 1 fnceput la nivelul filialelor judetene gi a cercurilor apicole cursurile apicole de mas5 gratuite cu cele dou5 cicluri : pentru incep3tori $i pentru avansati. Folosind baza material5 existenth intentionhm s3 organizgm pe ling3 Institutul de apicultur5 o $coal& postliceal5 sponsorizaa de asociape. Aici vor fi' instruiti tineri apicultori care vor dobindi un statut socio-profesional. Vom putea asigura astfel pe ling& filialele judekne, ca $i pe l i n a camerele agricole cite un agent apic01 bine preggtit care s& poath introduce noul in fiecare localitate unde exisi2i conditii propice pentru o dezvoltare a apiculturii. In principal ins5, rolul acestei gcoli va fi acela d e a preg5ti apicultorii profesionigti care s& practice apicultura la cel mai inalt nivel in stupina proprie sau in alte stupine - ca angajat. Unele voci, este drept singukre, Qncearcd s6 acrediteze ?deea unui declin sau a unei recesiuni a activitdtii apicole corelat sau aldturat unei oarecare inertii la nivelurile de conducere. Personal md Ondoiesc de aceste pdreri $i imi pdstrez optimismul. Credeti cd md ingel ? Nu v& fnqelati I Sigur c& momentan t r a v e r s h o perioad5 grea, gi toat& zootehnia t&rii cunoa$te o restringere d e efective gi o diminuare a productiilor. Noi am avut ultimii ani apicoli nefavon rabili f care n-au fost obtinute rezultatele aqteptate. Efeotivele patrimcmiwld national apicol s-au redus aga cum ar5tam mai ales prin desfiintarea stupinelor din C.A.P.-uri gi a celor din fermele apicole de s t a t Aici an d e an se inregistrau pierderi de milioane de lei. S-a dovedit in anii trecuti in mod repetat c5 apicultura este o indeletnicire care

fn pastonal. Aici ar fi

poate progresa Pn structuri mari d e tip intensiv industrial numai id anumite condifii pe care din pgcate noi nu le avem in& Sistemul particular este apt s5 exploateze efedive de albine la nivel de stupine judicios organizate cu un grad de tehnicitate ridicat h stare sh asigure realizarea unor productii sigure gi economice. Eu sPnt sigur & aga cum o I familie de albine rezisa vicisitudinilor de tot felul $i cregte treptat ca putere in cursul unui an gi apicultura romPneasc3 va g5si d i l e pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare pe care cu totii I1 dorim. M& bazez pe unitatea, solidaritatea, pe atavamentul apicultorilor fat5 de asociafie ca $i pe capacitatea rom&nilor de a se adapta la condifii dintre cele mai diverse. F5r5 lndoialg c& este nevoie de mult3 muncg, de competent&, de cinste gi corectitudine. Aceste calitati definesc de fapt pe un bun apicultor modern din mice tar& civilizatil. In ce privegte conducerea asociatiei puteti nota c5 htr-un climat d e transparenp, democratic gi conlucrare vom continua sg promov3m consecvent in fruntea tuturor unithtilor Asociatiei, oameni cu asemenea calitsti. Sint convins c5 numai impreung vom reugi iar rolul. economic, social $i ecologic a1 apiculturll va cre$te prin hgrnicia gi priceperea fiec5rui S ~ U par. Cind fac aceste afirmatii a m f n f a v gi rezultatele economicc+financiare ale asociatiei pe 1990 care au fost pozitive ca gi datele preliminare pentru anul acesta care de asemenea ne conving cii drumul pe care mergem este cel {bun de$i nu si~em soutiti de unii faotori care Pineazg o evolutie constant ascenden%. In acest scop avem pe agenda de lucru inscrise pe un loc important actiuni de atragere a capitalului str5in pentru modernizarea gi dezvoltarea unor capacit5ti de producfie ale asociatiei in cadrul unor societati mixte. Ne propunem ca intr-o perioad5 urmgtoare, pe m5sul-a ce viata economic5 a t5rii se va normaliza gi stabiliza iar activitatea economic5 a asociatiei va inregistra bilanturi mereu pozitive s5 propunem idei noi de atragere a apicultorilor prin forme participative vizind obtinerea treptaG a unor venituri suplimentare pentru toti membrii Asociatiei in functie de contribufia fiecgruia fn incheiere vii rog stimate domnule pre~edinte sii adresati o w a r e de anul nou cititorilor revistei. Pentru cititorii revistei noastre gi pentru toti apicultorii romPni transmit cele mai bune ginduri de sSn5tate gi belgug, un an apicol bogat in pace gi bungstare ! La multi ani ! Convorbire cosemnatg de Elisei Tarta

7 decembrie -Ziua Sfintului Ambrozie


Gheorghe Dan TUCUDEAN Datoritd schimbdrilor pozitive, de deschidere, intervenite ?n societatea ?om&neascd putem vorbi astdzi, printre multe altele g i despre Sfintul Ambrozie (339(?) -397). Merit6 cred, pfnll la aparitia unor manifestdri specifice sd evocdm personlitatea monumentald a celui care este considerat de we$tini patronul apicultorilor g i protectoruZ albinelor. Latura sentimental6 a de proptie profesiei, attt apiculorilor a avut mult de dgtigat de pe urma publicdrii i n revista noastrd a articolului ,,Sfintul Ambrozie - patronul apicultorilor" de Jean Hannoteaux (traducere d i n Revue fran~aise d'apiculture). Aceasta deoarece tinerti, dar sint convins cd gi foarte multi apicultori virstnici nu $tiau cd ptofesia 107 $i albinele au un protector. Felicitdrile pentru redactie care nu neglijeazd componenta spiritual6 a unei milenare preocupdri umane - cred cll se impun. De ce a fost desemnat acest sftnt patronul apicult07il07 ? I n primul rEnd pentru cll Ensugi numele lui are o semnficatie apicold : ambrozie (arhaism) Ensemntnd nectar, bdutura zeilor d i n Olimp. Trebuie amintitd apoi acea legend5 minunutd in care, copil fiind, Ambrozie ,,gdzduiegteu O guru sa pe n timpul somnului, albinele dintr-un roi ce a apdrut $i a dispdrut pe neagteptate. Acest s t m n a1 cerului nu a rdmas f d d urmdri, eroul Entimpldrii deventnd un orator desdvgrgit, promotor a1 pddi $i Ontelegerit Ofidalitdtile vremii au deslugit in avocatul Ambrozie un o m superior $i 1-au promovat E funcfii inalte. n Pentru initiativele sale pacifiste, exprimate prin art a oratoricd a fost supranumit ,,Doctor mellificus" (doctorul ale cdrui cuvinte sint ca mierea). Dacd in functia de guvernator a1 Liguriei g i Emiltei se descurca foarte bine, iat d cd multimea 21 alege ca episcop de Milano (Mediolanum) dupd ce il ascultd vorbind despre rdbufnirile dintre ereticii arieni $i ortodo@. Dupd inscdunnrea sa, petrecutd la 7 decembrie tru Sf. Arnbrozie, calificEndu-1 astfel : ,,...omul cu spiritul inalt, de conditie $i vfatd ilustre, puternic in cuvint, vestit i n toatli lumea prin operele sale". S f . Ambrozle a avut o imensd multumtre sufleteascd dupd ce 1-a adus la credinta adevdratii pe cel ce avea sd devind S f . Augustin, cunoscut O ltteratura n ortodoxd sub titulatura ,,Fericitul AugustinN. Acesta noteazd despre S f . Ambrozie in cartea sa ,,Confessionesu : ,,$L a m venit la Milan, la episcopul Ambrozie, cunoscut pe tot pdmintul printre cei mat buniu. ,,M-a primit pdrintegte ace1 o m a1 lui Dumnezeu gi s-a ardtat bucures..." ,,$i-1 ascultam cu atentie cind vorbea O fata n poporului, ... eram cucerit d e cuvintele lui eram desfdtat de dulcea@ cuvintlirii". Itrtemeietorul studiului $tiintific a1 Sfintei Scripturi, alexandrinul Origen I-a ales ca patron spMtual tot pe Sf. Ambrozie. O ~ g e n se adreseazd S f f n t u l u i la inceputul unei lumdri, dar g i la sfir$itul acesteia, referindu-se la ,,misiuneau ce i s fost Zncredintatb : ,,... tu, evlavioase Ambrozie ti-ai exprimat dorinta ca sd tntocmesc o apdrare Impotriva miirturiilor mincfnoase aduse de Celsus in lucratea pe care o compusese Zmpotriva cregtinilor..." T o t ca o elocvent6 dovadll de pretuire putem aminti faptul cd Origen i-a dedicat S f . Ambrozie Comentariul sdu la Evanghelia dupd loan. Multd important& acordit Teologta operelor ambrozisn e ,,De MysteriisU g i ,,De sacramentisU consacrate explicdrii celor trei tatne ale initierii cregttne : botezul, mirungerea gt 2mpllrtlEgirea (euharistia). I n parfumul v r e m u ~ i l o r Cnceputului d e mileniu unu,

Lumea
cregting

...

374, cerceteazd teoria creqtied desdvit$indu-gi cunogtintele g i in acest domeniu. Incepe sd tind predici gi sd scrie comentarii despre s d erile cregtine sacre. Vorbindu-le n e o f i ~ l o(noir lor crestini) despre leadturile ~ i n t u i t o m l u i ~ h & t o s cu Biserica. S f . Ambrozie citeazd vetsetele 11-12 d i n capitolul IV a1 ,,Cintdrii Cintdrilor" : ,,Faguy picurd buzele tale mireasd ! Miere $i lapte este sub limba ta g i mireasma vegmintelor tale ca mireasma Libanului. Grddtnci inchis6 egtC sora mea mireasd, grddind Znchisd, izvor pecetluit I'' S f . Ambrozie a irosit multd energie $i tdrie sufleteascd E lupta dusd Empotriva n ereticilor fideli lui Arie, E n fruntind chiar g i persoane de rang impdrdtesc. Schimbd opinii scrise %n acest sens cu mari personaltidti ale timpului sku ca d e exemplu S f . Vasile cel Mare $i Teofil a1 Alexandriei. Primul i@ exprimd admiratia pen-

cu eternele contradictii E - BIBLIOGRAFIE SELECTIVA FERICITUL AUGUSTIN n tre caracterele pasionale $i cartea a cincea, in CONrationale ale existentei uma- BRANISTE, E. ($i colab.) FESSIONES - MARTUne, Sf. Ambrozie apare ca Sfintul Ambrozie a1 MilaRISIRI, editura Institutuo personalitate strdlucitoare, nului, ,,De Mysteriis" lui Biblic $i de Misiune a1 cu u n cuget clar, nitscdtor (Despre S f intele Taine), Bisericii Ortodoxe Rom5de invdtdturi c r e ~ t i n e de STUD11 traducere, in ne, Bucurqti, 1985 ; mare valoare practicd. TEOLOGICE. Revisba in- HANNOTEAUX, J . - SfinCel mai important S f . Pdstitutelor teologice din tul Ambrozie, patronul rinte din cffi s-au perindat Patriarhia Rom5n5, edituapicdtorilor, in ,,Rombnia pe scaunul episcopal de la apicol5", nr. 1/1991 ; ra Insbitutului Biblic $i de Milano este Zdudat $i f n Misiune OrtodoxB, nr. 5 IOSIF - Ziua a p p t e a , in Mineiul ortodox de cdtre MINEIUL LUNII DECEM-6, Bucure~ti,1965 ; irunologul losif : ,,...f olosin- B R I A , I, V . - Elemente BRIE, editia a IV-a, edidumnezeie~tile c d t i c e du-te de $i dogmatice in ltura Institutului Biblic $i Scripturi, pe credincio~ii-ai lucr5rile Sfintului Ambrode Misiune Ortodoxg, BuOntdrit $i pe nemedincio~i zie : ,,De Sacramentis" $i curevti, 1956 ; i-ai fntors la credintd ie,,De Mysteriis", in ORTO- O R I G W - Contra lui Celrarhe Ambrozie. Roagd-te DOXIA - Revista Patrisus, i n SCRIERI ALESE, lui Hristos Dumnezeu sd ddpartea a patra, editura arhiei Rombne, nr. 3, Buruiascd iertare de greveli Instifutului Biblic $i d e curevti, 1960 ; celor ce cu dragoste prdz- COMAN, I . G . - Scriitori Misiune a1 Bisericii Ormuiesc sfEntd pomenirea ta". latini, E PATROLOGIE, n todoxe R o m h e . BucuresSd-1 pomenim pe S f . A m ti, 1984 ; manual pentnu uzul stubrozie $i sii nu-1 condamdentilor Institutelor teo- POPESCU. T . M. (si calab.) n d m la uitare. Pe bun5 logice, edi~tura Institutului - ~r&intB.rile produse dreptate J . Hannoteaux afirde arianism. i n ISTORIA Biblic $i d e Misiune Ortomd despre memoria SffntuBISERICEASCA UNIVERdoxB, . Bucureqti, 1956 ; lui : ,,$i md fntreb c u m ar COMAN, I . G. - Elemente SALA, manual pentru putea oare apicultorii sd ecumenice i n orizontul isuzul studentilor Instituterenunte la patronajul unui lor Teologice, vol. I , editoric a1 Sfintului Ambrosftnt a t f t de prestigtos a twra Institu~tului Biblic $i zie, 'in ORTODOXIA cdrui viat6 a fost atZt de de Misiune Ortoclox5, BuRevbta Patriarhiei R.ombasemd~uitoare cu comportac u r q t i , 1956. ne, nr. 2, Bucurevti, 1975 ; mentul albinelor : dulceata mierii o regdseai fn cuvintele lui, puritatea cerii onora onestitatea comportdrii sale, puterea Qi eficacitaten luptelw impotriva abuzurilor $i necredintei era usemdndtoare gardienilor stupului". f n primele $apte zile ale lunii decembrie apicultorii din toatd lumea sdrbdtoresc anual ,,Sdptdmina internationald a apicultorului". I n ultima zi a acestei manifestdri, deci pe 7 decembrie n u trebuie uitat cd este $i ziua Sffntului Ambrozie. A$a cum ,,Ziua marinei" se sdrbdtore$te de ziua S f i n tei Maria, indrdznesc sd propun ca ziua Sfintului Ambrozie sd devind ($i) ,,Ziua apicultorului". Gdsesc aceastd propunere cEt se poate de logic6 $i intemeiat i . A$ fi foarte bucuros dacd apicultorii ar rdspunde acestei propuneri prin intermediul revistei, prezentfnn du-se $i pozitiile E legdturd cu acest subiect.
"

a fundamentam economic olanul anului viitor


Ing. Nicolae NICOLAIDE

0 dat.3 cu procesul de privatizare $i liberalizare a preturilor, costurile tuturor utilajelor, uneltelor gi materialelor apicole folasite de apicultor in procesul de productie au crescut mult, fapt ce necesit3 din partea acestuia eforturi deosebite in vederea rentabilizsrii activiatii sale. Dacli pentru stupinele rnici de 3-4 familii de albine, ale amatorilor, rentabilitatea nu st5 pe primul plan, ea fiind inlocuitli cu unele satisfactii de ordin moral, nu in acelagi mod trebuie privite lucrurile atunci ctnd este vorba de stupine rnai mari. In aceste stupine activitatea se desfiigoarg En primul find pentm a obtine o ctt rnai mare productie de miere, cear5, propolis, polen, ltipti$or de match, etc. In permanents deci, apicultom1 respectiv, ce vine in contact direct cu familiile sale de albine, este necesar sli $tie c3 acestea trebuie sti aducli anual o serie d e bendicii. In acest caz, primul lucru ce trebuie asigurat este tinerea strictS a unei evidente a tuturor cheltuielilor gectuate precum $i a tuturor veniturilor realizate. Principalul produs a1 apiculturii este mierea. E trebuie redizat5 'In cantit5ti a cit rnai mari ~i la ur~ pret de cost cit rnai redus pentru ca familiile de albine s aducg cit rnai rnulte beneficii. H Stupgritul pastoral, P cazul In care se n practicii neravonal $i se face risips de mijloace de transport, influenteazg negativ pretul de cost a1 mierii. Pentru a evita acest neajuns nu se vor deplasa, in special cind este vorba de distante mari, decit familiile puternice, capabile de a realiza productii sporite. Nu se vor transports bagaje $i utilaje de care nu este nevoie, iar mijloacele de transport se vor utiliza la Enhreaga lor capacitate. Folosirea mlitcilor suplimentare $i in special a Gamiliilor ajuatoare perrnanente t e b u i e bine analizaE, pentru c3 de mulk ori, in special in conditiile culesului d e salcim, sporul d e productie realizat prin folosirea lor nu depH$e$te consumul de miere $i muncH $i 4 t e materiale necesare intretinerii lor, In special iama. Inlocuirea unei p?ir$i din rezervele de rniere pentru iernare cu zahiir trebuie bine ginditg in ceea ce privegte in primu1 rfnd raportul dintre pretul zahtirului

comparativ cu cel a1 mierii. Lucrarea devine rentabilti numai in cazul jnlocuirii efective a unei p k t i de miere cu zahzir, adic3 in locul a 5-6 kg miere din rezerve s& se foloseascli 5-6 kg aahlir. In cam1 fn care se vcn. extrage 5 kg miere $i se vor folosi 10 kg z a h k lucrarea nu rnai p a t e fi rentabil5, fiind vorba despre o completare deghimta a rezervelor de hranii, ptiguabitoare $i prin aceea cii familia de albine erte pusti in situatia s i prelucreze prea rnult zahlr In E perioada de preglitire a albinelor pentru iernare. Puterea familiilor de albine influenteaz.5 indirect pretul de cost prin productiile mari realizate de clitre familiile puternice dar fn acelqi timp $i direct prin consumul rnai redus de miere pe timpul iernhii. Familiile s l a b insti, influentea25 negativ asupra pretului de cost a1 mierii,

prin faptul ci4 orice cantitate de miere ce o primesc de la alte familii in cursul anului sau toamna, cu ocazia punerii la iernat, provine direct din mierea marf5 pe care au produs-o familiile puternice. Consumul ponderat de materiale auxiliare ca zah5r, faguri artificiali etc., atrage dup5 sine o reducere a pretului de cost in timp ce risipa duce l a ridicarea lui. 0 important5 deosebit5 o p r e ~ n G $i ingrijirea atent5 a stuparilor $i utilajelor apicole, in scopul prelungirii cu cit mai multi ani a perioadei de folosint5 a acestora, astfel incit durata de folosintk a stupilar sk Eie mai m e d e 12 ani. La realizarea veniturilor in apiculturg contribuie intr-o m5sur5 insemnatk $i productia de cear5. In acest scop productia d e c w r 5 poate fi sporitl prin simple m5suri organizatorice, cur5tirea stupilor, cur5tirea diferitelor cresdturi de cear& de pe rame, distantarea fagurilor in magazine, recoltarea $i topirea c5p5celelor d e cear5 precum $i folosirea ramelor cliditoare $i recoltarea periodics a cerii din acestea. 0 important& deosebitg o prezinth $i topirea $i limpezirea cerii ce trebuie efectuat.5 in conditii optime in vederea obtinerii unui produs de calitate. Pot fi considerate ca negospodftre~te $i neeconomic conduse acele stupine m e , in a1 doilea sau in a1 treilea aul de la atingerea plafonului de dezvoltare numerick, n u sint in dtuatia de a-$i v acoperi necesarul d e cear5 pentru fagurii artificiali, din productia proprie. Importanth pentru econornia stupinei este $i p5strarea in cit mai bune conditii a fagurilor cl5diti spre a nu f i degradati de g5selnit5 sau de roz5toare. Norma de inlocuire in fiecare an - o jum5tate d.in fagurii cuibului - o consider5m c5 este prea mare $i ea poate fi redus5 la numai 113 din ace$ti faguri. Aceast5 situatie rezu1t.S din faptul c5 intr-un stup vertical cu magazin, nu toti fagurii din cuib sint ocupati cu puiet in aceeasi misur5 $i nu toti se invechesc automat in acelasi grad in doi ani. In a c e l a ~ i timp trebuie s5 tinem seama cS $i fagurii de rezerv5 pentru recolt6, dac6 se respec% anumite m6suri de pastrare a acestora, pot fi folositi mult mai mult timp $i nu nurnai doi ani, ceea ce reduce automat norma de schirnbare a fagurilor 1 la 1 4 sau chiar 115 anual fat6 d e intregul echiparnent de faguri a1 stupinei. Ca $i in cazul producerii de miere $i cear5, la producerea de roiuri in vederea valorificfirii, trebuie avuti in vedere economicitatea realizgrii lor. Pretul de cost a1 roilor poate fi sc5zut in cazul form5rii lor in luna iunie, cu un numjr mai redus de faguri, la care ei adaugS

prin cBdire restul. Formarea d e roiuri cit rnai timpuriu, cind necesit5 un consum de material biologic mai redus este calea de obtinere a lor la un pret d e cost mai sc5zut. In prezent, penku rentabilizarea stupinei, o important5 deosebitA pe ling5 realizarea de miere, cear5 $i roi o prezintA diversificarea larg5 a productiei apicole, $tiut ffiind c5 prin aceasta nu se reduc cu nimic posibilit5tile de cules ale familiilor de albine. Astfel, in cursul prim& verii, cipd in m t u r l exist5 o abundent5 de polen, se impune folosirea colectoarelor de polen in vederea obtinerii unor cantitgv de polen m r f 5 . Prin recoltarea periodic5 de pe peretii stupului cit $i de pe rame a propolisului precum $i folosirea colectorului d e propolis se vor putea realiza in vederea valorificgrii cantitlti insemnate din acest produs. De asemenea, producerea 15pti$omlui de matc5 in prezenta m5tcii nu stinjene$te cu nimic activitatea familiei de albine, oferind po: sibilitatea realizarii in scopul valorificlril a unor cantitsti insemnate de 15pti$or ce pot contribui $i ele la c r e ~ t e r e aveniturilor stupinei, Nelipsit5 de importants, datoritl pretului ridicat de achizitie, este productia de venin de albine, de$i realizarea acestuia necesitti unele investitii suplimentare pentru achizitionarea utlilajului specific necesar, precum $i o preggtire temeinic5 a apicultorului respectiv. Din cele expuse mai sus rezultA c5 de$i pretul stupilor, uneltelor, utilajelor $i materialelm apicole a crescut mult, p i n tr-0 serie de m5suri tehnico-organizatorice $i prin diversificarea larg5 a productiei apicole se pot realiza venituri suplimentare $i deci o rentabilizare a acestei frurnoase indeletniciri.

PUNCT DE VEDERE

S PIORO .
fnainte de a trece la analiza problemelor ierndrii albinelor este necesar de a ldmuti care sint condifiile care le asigurd supravie#uirea O contextul rigorilor n climatului aspm din zonele noastre. Ca &post i n naturci albinele i$i aleg scorburile din copacii i n viafl. Aceste addposturi ale albinelor au de cele mai multe ori un singur urdinig, prin care pdtrunde aerul proaspdt. fn interior familia propolizeaz6 $i partea de sus a scorburei. Ca rezultat (urmare) umezeala g i bioxidul de carbon eliminate din ghem sint absorbite de vasele lemnului, i n principal O partea sa n de jos. Datorit6 acestui fapt umiditatea aerului cregte, dar rdmine sub limita aparifiei depunerilor de r d . In scorburci va fi uscat, continutul de bioxid de carbon tidicat. Albinele pi-au adaptat organismul O procesul evolutiei la u n asen menea regim s-ar pdrea nefavorabila1 schimburilor de gaze g i de umiditate, in acest caz cCQtigOnd i n alt sens - aerul cald, care iese din ghem, le asigurd temperatura necesard fn cuib, fapt la care contribuie g i peretfi scorburei, care au o conductibilitate termtcdi scdzuM. Rdmine de ldmurit de ce evit6 albinele agezarea (amplasarea) cuiburilor O scorn burile arborilor morti. Faptul este legat de fenomenul cd aici toate procesele fizice se petrec i n alt mod. Vasele de circulatie a sevei din lemnul mort n u pot absorbi bwxidul de carbon g i vaporii de apd. Schimbul de aer se brdutdtegte, apare umezeala, conductibilitatea termicd a perefflor devine mai ridicatd. Addposaindu-se i n scorbura arbo~elui mort, albinele trebuie sd consume m , multd i energie pentm fntretinerea (mentinetea) regfmuIui de temperaturd f n interiorul ghemului. Acest fel de scorburii poate fi comparat cu stupii no$tri in care albinele se izbesc de greut6ti asemdniFtoare. fn condifiile stupilor sistematici aceste dezavantaje pot fi evitate dacd influenta W c d a mediuluf Qnconjurdtor asupra g h m u l u i se reduce la minimum. Dacd stupii sint introdugi i n addposturi de iernare, temperatura i n interiorul mestom trebuie mentinutd fn limitele W C . Aceasta a fost recomatadarea lui S. F. Taranov (1987), A. S. Nujdin (1988) gf alti apicultori cu mare experienfd O n productie. In aceste conditii se reduc pierderile de cdldurd i n cazul schimbului de am, precum g i a primenirii cojii ghemului, a cdrui temperaturd nieiodatd n u poate f i mai micd de 6%'. Datotitd acestui fapt are k c o migrare mai lentd a albinelor din coaja ghemului O interiorul lui Qi inapoi, ceea ce este n deosebit de important pentru o bud iernare. Toate acestea se refiectd asupra reducerii cheltuielilor de energie insumate. Totugi, pen* predzarea concluziilor arbtate mai sus trebuie efectuatdi i n prim&vard o analizii suplimentard a stdrii fiziologice a albinelor. Conditiile de ventilare a ghemului de iarrui se amlizeazd in conditiile stupului cu doudsprezece rame. Prima variant&. Urdinigul inferior sau cel superior sint deschise, podigorrrl impemteabil fafd de am. Ventilatia foarte slabd. 0 cantitate important6 de umezeu1 se depune pe toate suprafetele, inclu6 siv pe ramele neacoperite de albine. A doua variant.5. Urdini~ulinferior g i cel superior sint deschise, podQorul impmmeabil pentru aer. Viteza de fndepdrtare a umezelii se mdregte de mi, dar totugi n u se reugegte evitarea umezelii O stup. n A treia variant&. SOnt deschise unudoud urdiniguti +n i f- plus sint practicate orificii i n podigor sau se fnlocuiegte impachetajul impermeabil cu unul care lasd sd circule aerul prin el. fn acest fel se poate evita umezeala, dar prin aceasta pierderile de cdldurd din cuib pot atinge miirimi critice, ceea ce provoacd cregteri P mortalitatea albinelor. n A patra variant& Este deschis urdinigu2 inferior $i O peretele d i n spate, la niven lul fundului este fdcut u n orificiu egal au suprafata urdinigului. Dimensiunea urdinigului se determirui f n mod experimental g i depinde de puterea familiei, de particularitdtile stupului, perwada din an etc. Podyorul este fmpermeabil pentru aer. fntr-un asemenea stup vaporif de apd $ bioxidul de carbon, ca $ scwbutd i k i sfnt Ondepdrtati prin partea de jos a stupului. Prin aceasta o parte important6 a cdldurii rdmtne 3 cuib. Se md-te n viteza de schimb a gazelor pe seama re-

Albbe dc pe alte continente

Meliponele, un interesant grup de albine din zonele calde ale pdmintului


Biolog Aurel PAPADOPOL
mung ,,domestid" Apis mellifica,' cu o mare raspindire, nu numai h Europa, cum Din marea familie a albinelor (fmilia se cunoqte, $i cum se citeaz& $i i Man APZDAE), fac parte mai multe grupe ale nualul apicultorului (Maria D r & g a n, acestor insecte. Unele grupe sfnt apide 19861, unde este prezentata $i clasificatia inferioate, trgind in general solitare : alsa. Este cazul s5 mentionam totugi cil tele sint apidele superioare, toate sociale I o n e s c u (1962), citind pe F r i e S e (coloniale), producittoare de cear&, con(1923 ; 1924) $i adti autori, consider5 penm stituind grupul mare a1 meliferelor, t - tru genul Apis numai 3 specii ,,morfologipWit fn 3 subfamilii actuale. Din cele ce" cum le numqte, respectiv Apis dorsaaproximativ 470 de specii de agide sociata, Apis florea $i Apis mellifica. Cunoscut le, bondarii cuprind 200 specii (subfamifiind faptul c&, diferitele populatii care se lia Bmbinae) : meliponele cuprind 266 hibrideazg Intre ele (in cazul nostru albispecii (subfamilia Meliponinae) : iar albinele respective), nu reprezinta specii bine nele, cu singurul gen Apis cuprind numai delimitate, total izolate genetic, s-ar putea 4 specii actuale (subfamilia Apinae), orica $i acest criteriu s& fi determinat consiginare din Asia tropical&, fntre care $i derarea la genul Apis numai a celor 3 albina noastrir zisa ,,domestic&" (in genespecii citate de auorii respectivi 'mentioral autorii constata ch, dup5 cei peste nati. S-ar impune deci o clarificare $i in 6000 de ani ce au trecut in relatiile ei acest sens, pe baza unei revizuiri bibliofa@ de om, comportamentul a ramas tot grafice, paralel cu cercetgri aprofundate cel a1 albinelor shlbatice). de genetic& @rin studii comparate de Q Bondaii (Bombinae), cu genul primcromozomi, cariotipi), pentru elucidarea cipal Bombus, trhiesc $i h tara noastrg, stiuatiei. Revizuirea se impune $i pentru In numhr mare, fiind foarte folositori cunoqterea clarh aY&ve.ntualelorsubspecii pentru polenizarea diferitelor plante utile, (ale speciei Apis mellfffca), a variet5tilor de la dmpie ping la munte. Meliponele zonale-continentale, ca $i a ecotipurilor (Meliponinae) sint riispindite in Java, din difeniite zone oa specie atlt de h g Africa tropical5 $i, mai ales, zonele calde rBspindit5 In timp $i fn s ~ a t i u preale Americii de Sud gi sudul Americii ae zentind o mare variabilitate a populatiilor, Nord. Mierea $i ceara lor au fost $i au r&- atit geografic cft $i ecologic. mas apreciate, chutate gi intrebuinwte de Cele mentionate, 4n loc de introducere, foarte mult5 vreme. Albinele melifere au doua motivatil ; cunowterea locului din genul Apis (Apinae), cuprind urmgtoameliponelor (dar $i a celorlalte subfamilii rele 4 specii actuale ; 1) marea albina inde Apidae coloniale, melifere) in clasifidiana (Apis dorsata), rbpinditg $i in zocatia respectivg ; $i, evidentierea faptului nele hvecinate, construiegte un fagure ch, un grup atit de vechi si de rhpindit (relativ mic) pe ramurile superioare ale cum sint albinele comune Apis mellifica, arbori!lm, meori pe stimci proeminente : cu multe ,,raseu (probabil geografice, din 2) mica albina a Asiei tropicale (Apis flocare unele pot fi varietati), far& mentionsrea), rbpinditg $i pe insulele de la sudu rea altei subspecii decit Apis mellifica Asiei, construiqte un fagure tot pe ramumellffica. mai i m ~ u n erwizuiri, cum am rile halte, dar cu celulele diferentiate (ca sugerat, .sau c u m vor considera oportun la albinele noastre) : 3) albina asiatica cos~ecialistiifn domeniul sistematicii (taxomun& (Apis indfca), sinonim& cu A. cmanu, cea mai rbpinditti pe continent $i insulele de la sudul acestuia, construiqte fagurii in cavitati naturale (scorburi etc.), Entr-o form& foarte apropiatg de cei ai albinelor noastre Apls mellifica, cu care se MELIPONELE constituie un grup de algi hibrideazh, cum este mentionat (cita: bine melifere. coloniale foarte interesant. dupg F. B e r n a r d , 1951 din Grassb, chiar cu multe caractere aparte, deosebite vol. X) : ~i a patra specie, albina cofat& de celelalte grupe (subfamilii). Rh.

I
t

pfndite Pn zonele tropicale din Java $i Africa pin5 in cele ale Americilor, America de Sud fiind patria celor rnai multe specii din cele 266 cunoscute, via@ lor meria a fi cunoscuta de apicultori, nu numai ca elemente de culturii general&, ci $i pentru aspecte practice, sau eventuale surse de inspirave 2x1 acest vast domeniu de activitak. Caractwele genmale principale ale meliponelor, h afar& de talia lor, variat.5, multe specii fiind de talie relativ m i d , se remarc5 $i prin marea lor adaptabilitate Pn a se acomoda P locuri foarte diferite n pentru instalarea cuiburilor (,,stupilorU), fie in diferite cavit3ti naturale ; scorburi si cr5p5turi ale arborilor mai mari, diferite g5uri h p h f n t , adesea in furnicarele $i in termitierele (costructiile realizate de termite) pgrhite, apoi Intre frunzivul unor plante, cum sfnt neamurile Bromeliaceelor (intre care ananasul, multe plante epifite, deci care sfnt fixate pe ramurile $i trunchiurile arborilor) $i altele : rnai putine construindu-gi fagurii P aer liber, n pe m m i l e superiaare ale arbarilor (situatie in care este necesars o mare cantitate de c a r & $i rggini, pentru constructia involucrului - tnveli$ului exterior a1 cuibului). La unele specii, care-$i fac cuibul in phmht, s-au remarcat $i cazuri En care ele igi sap& singure giurile pentru cuib. Dintre acestea, cele care locuiesc la adincimi rnai mari (de 2-3 metri), apar $i variet3ti depigmentate (decolorate), cum sint unele din genul Trigona (ex. Trigona qwrdripunctata $i Trigona mombuca). La siparea ghurilor pentru cuib in p h P n t particip5 intregul roi, fiind specii caracteristice, twicole. Alte caracteristici ale acestor albine melipone - sint la fel de tipice. Ceara este secretatg de glandele cerifere (ceriere) care sint situate pe Partea intern& a stmitelor 2, 3 $i 4 : $i, spre deosebire de albinele noastre ceara este produs& de toate castele, inclusiv masculii (in care caz aceqtia nu sint ,,trfntorii'), ei participind la construirea cuiburilor (,,s$upilor"), alcituite din cear&, rQini, amestecate cu p5mint. M&tcile sint, in general, rnai mari decit lucrtitoarele, deosebindu-se de acestea $i prin colorit. Ele devin incapabile de a rnai putea zbura, motiv pentru care nu roiesc, roirea fiind asiguraa de femele tinere, obivnuit in grup, fnsotite, sau uneori f i r & a fi insotite de lucr5toare. Celulele fagurilor sint dispuse in straturi etajate, P functie de m5rimea n cuibului (Fig. 3), coloniile mari putind ajunge uneori la peste 80.000 de indivizi. Acul lor este atrofiat, motiv pentru care, cei care au studiat unele specii, le numesc ,,albine-fiirii-acu. La melipone, rnai ales din America de Sud, Engrijirea larvelor este rnai putin in-

tens&' fn schimb apirarea cuibului contra dugmanilor precum $i reglarea temperaturii interioare constituie cele mai evidente manifesari de comportament, legate de grija pentru progenitur& Genurlle principale ale subfarniliei Meliponinae s h t Melipona Illiger $i Trigona Jurine, aceasta din urn15 mai mic& $i d cuib m i evoluat. Meliponinele sint $1 parazitate de alte sDecii inrudite. cum sAt cele din rrenul ~es6rirnelitta ~ r k s e .Obignuit meliponele awrovizioneazii celulele inainte Be amritia larvelor, ceea ce le deosebe* de aibinele noastre, iar h unele w u o parte a hraui nei este datft progresiv, in cursul dezvoltgrii larvelor. Cuibul (,,stupul"), cel putin a unor specii, este numal aparent .permanent, roiri masive se remarc5 foerte frecvent. A$a cum a constatat Michener prin observatiile sale, f5cute E Panama timp n rnai indelungat, anume la specia Trigona jaty, intr-un invteaval de 14 luni cuibul respectiv $i-a schimbat locatarii de 3 ori, schimb5t-i intre care au fost intervale de abandon. Cauzele acestor ,,migratii4' nea$teptate n-au putut fi explicate hcg. In afar5 de miere gi cear5, meliponele adunii $i depozitead r&gini, culese de pe dlferite plante, sub forma de boabe mSrunte brunatice. Obiqnuit, r&ina aceasta este c5utat.5 $i adunata de populatiile locale (indieni), care manifest5 mult dnteres pentru e - fiiad de f a p t un tip de propolis a - $i pe care ei o folosesc in multe scopuri, in general ca mastic. Dar s& ar5tEun citeva aspec& legate de cuiburile meliponelor, de ,,stupiiu lor, ajutati $i de figurile 1, 2 $i 3. Multe specii din genul Melipona $i unele din genul Trigona, a$a cum se observa in fig. 3, au un tub de intrare simplu $i relativ scurt, construit din cearS aproape curas. Dar in cele rnai multe cazuri, rnai ales la cuiburile construite in scorburi, intrarea este trldati de un tunel de zbor tot din cear5 aproape curatA mult rnai lung, cum este cazul la Lestrimelitta limao (fig. 1 $i 2), atingind aproape 35 cm. De obicei orificiul de intrare (urdinivul) este p&zit de o albing, a1 cirei cap astup5 aproape deschiderea. Alti paznici rnai sint in tub, incit numai locatarii cuibului au acces. Uneori tunelul (tubul intern) este barat de un fel de diafragmg subtire din cearii galbed, ca de exemplu la Trigona (Plebeia) frontalis care - cum arata Wheeler dup5 ce este fnl5turat8, poate f i reparat3 sau ref5cutA repede, in cca. 20 de minute : probabil diafragrna din cear& este folosit3 rnai ales In intervalele de slab& circulave a albinelor. Asemenea tuburi lungi, cu forma rnai aparte, avind ni$te expansiuni la part& inferioari, numite $i ,,in stalactiteu, ilustrate de S c h w a r t z (1948), se gfisesc rnai ales la cuiburile ad&-

PLANSA CUPBINZ~ND; Fig. 1. Cuib (stup) de Lestrimelitta limao Sm. (Meliponinae), plasat in scorbura unui arbme ; T = tubul (tunelul) prin care circu16 albinele, vizibil la exterior, construit din ceard. Fig. 2. Tubul (tunelul) de circu&tie a albinelor, separat (T), este caracteristic prin formele i n ,,stalactiteu ale expansiunilor inferioare (ambele desenate dupd Schwartz, 1948). Fig. 3. Schema unui . cuib (stup, E trunchi scmburos) de n Melipona (dupdi von Iherlng, 1903) ; F = sector cu faguri reproducl[tori : T = tub (tunel) de circulatie ceros : I = involucrul

(tnveli$ul) din jurul fagurilor remoduciitori: Cp = celule cu provkii de brad. 8 Fig. 4. Stup tubular (orizontal) din argild ars6. Capacele (C) sint scoase periodic pentru recoltarea mierii. Albinele intrd p d n gaura capului modelat (gurd), avind functia de urdini$ (desenat dupe Pierre Huber). 8 Fig. 5. Acelagi tip de stup deschis i n sectiune medium3 cu Melipona fulvipes Gulr. In mijloc celule pentru reproducere (F) : spre capete celule cu provizii (Cp), (dupd H. Bischoff). (desene: A. Papadopol).

postite fn seorburi sau alte excavatii naturale ale genului Lestrimelitta $.a. Este de arnintit cg, de exemplu Lestrimelitta limao Sm., pradg stupii altor specii de meliponine. Se citeazg gi unele date cantitative pentru productia de miere. In stupii vechi, care in functie de spatiile ocupate pot atinge mgrimi importante, volumul interior poate atinge un baril (= 40 de litri), iar cantitatea de miere,pe care o contir poate ajunge la 35 kg. In ~ r i v i n t acomportamentului meliponelor, conunic&rii-dintre indivizi $i a orientgrii bazate pe semnale chimice (feromoni), acustice (sunete) $i altele, asupra cgrora nu vom insista, trebuie sg menvongm c L asemenea moduri de semnalizare S, nu sint proprii numai albinelor noastre (Apis mellifica) ci $i meliponelor. Cercetgrile fgcute de W e n n e r (1962) in S.U.A., pe specii ale genurilor Melipona $i Trigonu, de E s c h (1967), au scos in evident6 aspecte interesante $i mai ales, $i o serie de deosebiri fa@ de albinele noastre, in special cu privire la semnalele sonore. In incheierea acestui articol, din bogatele descrieri existente, cum se aflg P men moriile lui Schwartz, sau in cartea lui J. Vellard, ap5rut5 la Paris P 1938 (0cin vilizatie a mierei), prezentgm pe scurt citeva date despre folosirea meliponelor de cgtre om rnai ales in zonele calde ale Americilor. A$a cum rezumg $i Fr. B e r n a r d (1951), pe baza lucrgrilor mentionate, $i altele, creqterea meliponelor este o indeletnicire veche, cunoscut5 de civilizafiile precolumbiene (deci inainte de cele patru ctilgtorii fgcute de Christofor Columb, intre anii 1451-1504, pe pgmfnturile noului continent descoperit de el America). In Mexic ($i E alte @ri americane) crqterea n meliponelor se practicg gi In zilele noastre. In fig. 4 $1 5 este imaginea unui stup din lut ars, tubular-orizontal, frumos ornamentat, folosit in acest scop, in care fie cg este vorba de Melipona beechei (fig. 4 dupg P. Huber), fie c5 este vorba de Melipona fulaipes GuCr (fig. 5 - dupi H. Bischoff), stup vhzut fn sectiune, mierea se scotea pe la capetele cu capac. Spatiul nn ne permite s5 ne extindem prea mult. In scrierile lui Schwartz sint mentionate multe aspecte privind rolul meliponelor la amerindieni, felurite traditii locale legate de recoltarea mierii, de cercetarea locurilor f csutarea cuiburilor, apoi n numirile lor indiene etc. Cum in multe cazuri cantitatea de miere este putin$, pentru a o culege din faguri localnicii folosesc un fel de perii din pene, cu care preiau mierea, pe care fie c5 consumg pe loc, fie cg o trec in co$uletele lor impermeabilizate. J. Vellard, vorbind de vechile populatii sudamericane in cartea sa,

a r a a cg meliponele oferg unor triburi, atit hrana cit $i materiale de constructie - cum este cazul indienilor Guayakis din zonele muntoase ale Paraguayului. Acqti indieni, trgind in grupuri mici in pilduri, sint c5utgtori de cuiburi de mellpone. Pentru ggurirea stupilor folosesc topoare de piatr5. Pentru a ajunge la unele cuiburi i$i preggtesc din timp liane (din fibre de Philodendron), cu, care se ca@r5 pe ramurile cu cuiburi. Foarte multe din obiectele lor de folosintg se bazeazg pe materialele furnizate de cuiburile meliponelor, cum sint ceara brung $i ceara normal&, Pntre acestea intrind $i rgginile. Astfel, P$i confectioneazg coqulete impertneabillzate cu ceari, pentru patrarea rezervelor de miez re, apoi vase din rggini $i argilil in care topesc ceara viitoarelor coqulete : de asemenea, materialele lipicioase (rgsini ceroase) le folosesc pentru fixarea virfurilor de sggeti din piatri, cu care vPneazg diferite n animale - in general f numgr rnic hrana lor fiind htregitg cu diferitele fructe si riidgcini hrgnitoare suculente. Pornind E cgutarea cuiburilor de melipone, n odatA descoperite ei constas intii agresivitatea lor, apoi, dupg caz procedeazg sau nu la afumarea lor. Dup5 ce au scos mierea si ceara, au grija de a acoperi (Pnchide) in bung parte cuiburile, ceea ce asigurg repopularea ulterioarg a lor cu un nou roi. Sint atit de obiqnuiti cu mierea meliponelor sglbatice, de culoare brung $i cu ceara acestora ($i alte materiale oferite de cuiburile respective), hcit, chiar fn zonele din Paraguay unde s-a introdus Apis mellifica, nu pretuiau nici ceara curatA a acestei albine $i nici mierea ei, - r5mPnind dependenti de melipone. fn zonele n Africii $i P Java, unde trgiesc alte specii de melipone, mierea $1 ceara sint cgutate $i Pntrebuintate intens, modalitgtile de valloriticare a acestor produse fiind caracteds4ice dup5 zone $i dupg speciile l a d e . Desigur ca zonele tropicale $i subtropicale cu vegetatia lor, adesea luxuriant& cu flori atrgggtoare prin miresmele lor $i cu fructe suculente,ofer~nectar, arome $i rg~ i n ivariate acestor numeroase specii de meliponine - zonele calde, mai ales, ale Americii fiind $i patria ,,p5sgrilor-muscgu sau colibrii, concurente $i ele la absorbirea nectarului cu ciocurile specializate : dupg cum ~i in celelalte zone se aflg asemenea pgs5ri nectarivore (nectarinide $.a,). Pentru amatorii de cuno$tin@ mai ample asupra acestui subiect, am completat bibliografia cu principalele lucrgri $i scrieri ale unor cunoscuti specialigti $i scriitori naturaligti.

BIBLIOGRAFIE BERNARD pR.1, 1951 Or,inul HyMENOPTERA L., 1758 P Grass6 P. P., n Trait4 de Zoologie. vol. X . fasc. 1. Paris. p. 771-820. BERNARD (FR), 1951 - Suprafamilia APOIDEA Asmead, 1899 - 2 Grass6 1 P. P., Trait6 Zoologic, vol. X . fasc. 2. Paris. p. 1198-1204 : 1235-1241. BISCHOFF (H), 1927 - Biologie der Hymenopteren. Berlin, Springer. 598 pag. DRAGAN (MARIA), 1986 - Sistematica albinelor -melifere'- in Manualul apicultorului, Ed. 6. Bucureyti, p. 32-36. FRIESE (H.), 1923 - Die europaischen Bienen (Apidae). Das Leben und Wirken unserer Blumenwespen. Berlin u. Leipzig. FRIESE (H.), 1924 - Die Urbinengattung. Zool. Jahrb. Abt. Syst. vol. 49. p. 513519.

IHERING ( . von), 1903 H Biblogie der stachellosen Honigbienen Brasiliens. 2001. Jahrb. Abt. Syst. V O ~ . 19. p. 179287.

IONESCU (M.), 1962 - Entomologie. Edit. de stat didactic& gi pedagogic& Ed. I . Bucuregti. IONl3SCU (Me), LACATU$U (MATILDA), 1971 - Entomologie. Edit. didactic& ~i pedagogic&. Edit. 11. Bucurefti. MICHENER (C. D.), 1944 Compmative

~ $ ~ $ a t $ ~ r p ~ ~ ~ O~~ ;~ g e ~ ~ l l . a l MUS. N. H. vol. 82. fasc. 6. p. 151-326. SCHWARTZ (H. F.), 1932 The genus Melipona. Bull. Am. Mus. N. H. vol. 63. p. 231-456. SCHWARTZ (H. F.), 1948 Stingless Bees (Meliponidae) of the Western hemisphere. Bull. Am. Mus. N . H. vol. 90. p. 1
~~ ~

537.

VELLARD (J.), 1938 du Miel. Paris.

Une civilisation

HUBER (F'.), 1814 - Nouvelles observations sur les Abeilles. Paris et Genhve, 2 vol.

M.), 1926 - LeJ Societes WHEELER (W. d'Insectes. Leurs origine. Leur 6volution. Doin, &lit. Paris. 1 vol. 468 pag.

IERNAREA ALBINELOR
(continuare din pug. 9)

gldrii miycdrii curentilor de aer. fntr-un asemenea stup n u existd umezeald, fapt confirmat de e x p w i a t a multor stupari. Multiplele recomanddri privind iernarea albinelw i n raioanele cu climd de iarnd mai severd n u dau din pdcate u n rdspuns definitiv problemei puse pentru cd au fost realizate avindu-se in vedere dour unele conditii separate ale ierndrii : consumul de mime, mortalitatea albinei, umezeala t n junctie de constructia stupului g i a materialului din care este construit acesta. Dacli Emd se o m reduce actiunfle f i zice ale mediulut fnconjurdtor asupra albinelor kr minimum, atunci proprietdtile stupului nu vor avea o importanfd hotdrftoare, cu exceptia ventildrii culbului. Problema trebuie rezolvatll, bazfndu-ne pe rezultatele muncii de cercetare. In acest caz se va asigura una dintre conditiile obligatorii necesare unei bune ierd r i a albinelor $i se va putea institui o reguld generald. Traducere 81 adaptare ina. Vasile ALEXANDRU d i n ~celovodstvo- 311991 nr.

Pentru toti consumatorii

MIEREA - un loc mereu rnai important in alimentatia corectil


Recent, cunoscuta revista francezg ,,Paris Match" a publicat o anchet.5 privind eterna, dar n,u rnai putin importa,nta preocupare pentru o alimentatie echilibrat.5, care sii ofere organismului uman atit s3n5tatea de care are nevoie, cit $i evitarea supraponderalitAtii. $i pentru a parafraza dictonul ,,o minte sZin&toas%intr-un corp shingtos", am putea spune cB avem nevoie de un corp sSn5tos cu o ,,linieC'frum&. De alffel ancheta revistei franceze poart.5 titlul ,,Mail medici a ,*liniei* i vorbesc". Autorii anchetei sint de p8rere c& una din principalele revolutii ale secolului a1 XXI-lea se va produce.. . in farfuriile noastre. Dietetics a devmit o stiintil ap a r k , iar de modul in care vom $ti s5 ne domingm poftele din domeniul alimentatiei vor depinde silueta noastrg, rezistenta noastrii la maladii, vigoarea $i longevitatea noastrii. Roy Walford, marele specialist american din domeniul medicimii ,,linieiu, afirm5 c5, tinind cont de rezultatele experientelor efectuate in laboratoare, copiii n q t r i vor preg5ti in buc5tfiriile lor d n c 5 r u r i rafinate care le vor permite s8 trHiasc8 intr-o perfect5 sgn5tate pfn5 la 130 de ani. Ping la realizarea acestei dorinte, care nous, astgzi ne pare utopicg, revista s-a adresat celor rnai marl specialivti, pentm a face ca noul echilibru alimentar sti intre d e 'pe acum in meniurile noastre zilndce. Doctorul Paul Nathan ne d 6 exemple concrete, fiicindu-ne el cump5rgturile d e alimente pentru o -s5p%min5 Alti doctori speciali$ti in nutritie ne reamintesc legile esentiale care trebuie sii stea b baza 'unei alimentatii sgngtoase, p o n i n d de la cungtintele pe care le-am dobfndit in dietetic8 $i in medicina sportului gi a creierului. Ei explic5 modul fn care trebuie hrilnite capul, picioarele penwu a g k i farfuria dvs. dinamismul, s b 8 t a t e a gi bucuria de a trgi. Primul se rezumi la o fraz5 simp18 : dati prioritate proteinelor animale (carne, pegte, ou5, lactate). A1 ,doilea principiu cons& in diminuarea grilsimilor $i evitarea abuzulai de dulciuri, in special a1 bomboanelor, ciocolatei $i a produselor de .patiserie. S e afirmli c?i este preterabil sii se renunte complet la zahiir decit s5 fie .folosite substantele de genul zaharinei. Se insist& asupra tnlocnirii zahiirulni cn mierea, nu numai ca 'aliment direct, ci $i ca element component a1 diferitelor produse de patiserie. Cea d e a treia conditie pentru mentinerea ,,linieiN sint exercitiile fizice, sportul. La intrebarea ,,care este regimul alimentar pe care f l p r m n i z a t i pentru sportivi, specialigtii rgspund ci, binefnteles, num5rul de calorii trebuie sti fie mult rnai mare d e d t pentru persoande cu o viat5 rnai sedentarii. Alimentele destinate sportivului trebuie sg cuprind%, in mod obligatoriu proteine, glucide $i lipide. S e poate spune c5 glucidele constituie componenta principal5 a alimentatiei sportivului, aportul principal fiind a l zaharurilor ,,lenteU, fi15 a se neglija zaharurile ,,rapideU. Amestecul acestora constituie 60-650/0 din alimentaoe. Dintre glucide, un rol deosebit d e important il are mieres. Compozitia acesteia I- dup5 cum se cunoavte - este complexl. Ea reunegte grupe de substante anorganice $i organice : glucide, enzime, acizi organici, vitamine proteine. Glucidele din miere sint substante organice sintetizate de plante, cele rnai bine reprezentate fiind fructoza, glucoza $i zaharoza. Este unanim recunoscut faptul c l , prin continutul s8u ridicait de glucide, mierea constituie un produs energetic natural d e prim ordin. Este un produs sgn5tos care convine tuturor virstelor, incepind cu sugarii, copiii, care in perioada d e crevtere au nevoie de o alimentatie bogatA En. zahir, adultii care sint SUDusi efortului fizic si intelectual si terminhd cu bgtrinii, pe care fi ajutii SB depg$easc8 rnai u$or diversele fmbolngviri $i a% stimuleze m u ~ c h i u lcardiac, care, datorit.5 virstei este rnai malt mu mai pupol afectat.

Dup8 dr. Ch. FLAMENT-HENNEBIQUE, trei sint principiile d e b & pentru realizarea difidlului echilibm dintre prokine, dulciuri $i gr5sime.

0 combinatie bine dozat.24 de zaharuri lente cu cele rapide ajutg la conservarea glicocenului din muschi, producind totodatg energie aproape instantaneu. Zaharurile rapide sint necesare rnai mult dimineata, pentru acumularea energiei de care are nevoie organismul pentru ziua de lucru De aceea, nurneraase meniuri recomandate de specialisti contin la micul d e j m o cantitate d e miere. Aceste meniuri vor s5 spun5 : Nu plecati la lumu, nu plecati la drum far5 o lingurit5 douA de miere !

doul b u d t i de zahk (1 G). In ceai m-y hitml poate fi hlocuit cu mierea. Marti : 4--5 lingurite brinzii de vaci (2 P), o lingwit5 ulei (de masline sau floarea-soarelui) (112 L), 1 mar sau 1 banan5, 1 lingurit5 de mime (2 G), 3-5 lingurite de cereale complete (1 G) Joi : 1 mfir (1 G), piine cu unt (1 G 1 L), 1 ou (1 P), 1 pahar cu lapte (1 P), miere (1 G), cafea sau ceai indulcite (1 G).

Alte remltate ale cerceULrilor ~tlintfrice : Revista ,,Paris MatchU tgi compleDoctorul Paul Nathan, endocrinolog tea26 reteta mentinerii ,,linieiu a unor specialist in nutritie, recornand5 meniuri vedete $i personalit5g politice, cum ar fi : Liz Taylor, Jane Fonda, prin@sa Diana, tip pentru o s5pti3mIn5, dup5 formula Madonna, Jean-Paul B e l m d o , Claudia aga-numiti3 ,,421 GPLu, care are drept Cardinale, Michael Jackson, Mihail Gorbaprincipiu de bazit ,,S&nittate prin echiliciov, With Cresson, Helmut Kohl. Elemenbru gi diversif icarea a l i m e n W . Fortele principle ale Tegimului sint : exercitii mula ,,421 GPL" inseamnil : G pentru fafizice, mi-rea in general, un echilibru I n milia glucidelor, P pentru familia proteinelor $i L pentru lipide. Cifrele 4, 2, 1 tre efort $i alimentatie. Din alimentatia areprezinti3 numgrul de portii din fiecare cestor personalitiiti nu lipsesc, practic la nici una, glucidele sub cele rnai m a t e familie care trebuie s5 intre jn mod obligatoniu in camtponmb fiec5reia din c d e f o m e , rnietea, ca produs natural, fiind inalus5 In acestea. trei mese zilnice, inclusiv micul dejun Trebuie s5 admitem cit, penftu noi, mcare trebuie s5 contribuie cu 25% din racheta revistei nu spume un l u m nou. Ea tia alimentar5 cotidiang (circa 750 calovine s5 confime, 4ns5, valoarea nutritivti a rii). Aceastg repartitie 421 permite rnierii de albine, acest produs natural din respectarea procentajului ideal : 50-55/0 ce fn ce mai c5utat in htireaga lume. glucide, 3O0l0 lipide $i 15O/0 proteine. Mierea este un mediu excelent d e p r a e r Iat5 cum trebuie diversificata ratia avare (conservare) a vitaminelor chiar prin limentar5 zilnic5 : depozitare in timp ce frudele gi legumele pierd o proportie considerabilit prin depo4 poqii de G (glucide) zitare. 1 portie crudiati, 1 portie legume De mentionat c$i mierea nu este un 911sau fructe coapte, 1 poeie fginoase, 1 ment m p l e t d m cercetgrile qtiintifice din portie produse zaharoase, in care intr5 S.U.A. au pus En evident5 o serie d e pro$i mierea ; priet5ti generale ca de pildit : acttunea )tonic5 asupra mu$chiului cardiac, actiune 2 porfli de P (proteine) favorabils asupra ficatului precum $i asufix5rii calciului $i asupra procentului de - 1 poeie lactate I portie nelactate (carne, peste, 0 ~ 5 ) hemoglobin5 din singe. EfecOul este general in fmomenele d e c r q t e r e la copii $i propriet5gle ugor laxative datoririt5 prezenw lewlozei (fru&~112 portie lipide de origine animal5 zei). (unt, smintfnit), 112 L d e origine vegetal5 Avmtaje ce pledeazh pentru utitizarea (ulei). mierii : NU ESTE IRTTANTA ; NU FSTE Meniurile concepute de dr. Paul Nathan TOXTCA : NU ESTE AUTOSTERILA : pentru micul dejun Entr-o s5ptZimlnit cuESTE NuTRITIVA : IEFTINA SI - MA1 prind aproape in fiecare zi 1-2 portii PRESUS Dl7 ORICE - EFICACE. de miere, cu deosebire P zilele d e luni, n In concluzi~ MIEREA ESTE UN ALI: marti gi joi, cu alte cuvinte la lnceputul MENT ENERGETTC NU TATPSIT DE INs5ptAminii d e lucru $i l a mijlocul ei, cind T E X E GASTRONOMIC. Valoarea caloritrebuie reimprosp5tate f o r w e pentru a genil este de 3200 callkg .wu raportat la rezista pinit in zilele de odihn5. substanta uscat5 : 300 calf&. Redam aceste meniuri : Traducere, prelucrare $1 Luni : suc d e fructe (1 G), tartine cu adaptare Marcel unt (1 G + 1 L), 1 ou (1 P), 1 iaurt (P), GHIBERNEA miere (1 G), cafea sau ceai cu una sau

..

ALBINELE

-IZVOR DE DARURI $1
ce ne aduc, d i n observarea traiului albinelor, gospodar u l prcieput poate trage multe Qnvhtdminte cari sit-i foloseascd i n viatd. Cine prive$te cu luare-aminte l a munca albinelor intr'un stup, vede cd n u toate albinele fac aceeavi muncd, ci cd unele card sucul dulce d i n flori, altele clddesc fagurii minunuti, pe care $tii n t a omeneascd nu-t poate asemui, unele ingrijesc de Astfel, c&nd at&t de mari sunt foloasele $i fnvdtdmintele ce le tragem dupd u r m a albinelor, nu poate f i om E tara aceasta care sd n u n aibd 4 jurul cdsufei sale, n Sntre f l o r i l e pe care orice gospodind harnicd trebue sd le semene Zn grddind, cdtfva stupi ddtdtori de ceard g i miere gustoasd. rmpodobiti-vdt deci, i u b i t i cititori, grddina. cu stupi de albine harnice. Tinetf seama cd pentru a f i stupari se cer e in primul r i n d sd v r e t i ! Sd vlE hotdrfti a Engriji de albinele care vd vor rdspldti cu ddrnicie munca. Apoi sd v d cumpdrati o carte sd vd sfdtuiascd acolo unde n u vd pricepeti, c d d nepdceperea vd poate face sd pierdeti totul. N u socotttf Endemnu1 nost r u vorbe de clacd. V d sfdt u i m d i n toatd inima : we$teti albine g i darut lor v d v a ardta cd vd spunem adevdrul. In grddinu cu f l o r i mirodtoare d i n jurul casei, w b pomi, q e z a t i cdte u n stup spre frumuse$ea grddinei @ spre indestularea casei cu miere dulce g i cu c m r d curatdU.

Cu ocazia cercetdrii arhivei bisericii ortodoxe r o d n e d i n comuna Bocsig, judetul Arad, a m gdsit ,,CaIendarul cregtinului ortodox pe anul 1950", ce a vdzut lumina t i parului p r i n g r i j a Editurii Institutului Biblic $i a M i siunii Ortodoxe d i n Bucure$ti. Deoarece astfel de publicatii $ m i plac, a m inceput sd-1 rdsfoiesc. 0 pldcere deosebitd a m avut-o atunci ctnd a m dat peste ni$te sfaturi sau indemnuri dacd termenul este cumv a m i pottivit date cititorilor. Scrise i n t r - u n stil arhaic stnt o bucurfe a sufletului pentru cel care le savureazd slova. Sint r i n d u r i ndtscute pentru ceasurile de sdrbdtoare. L e redau Entocmai, cu pdrerea de rdu cd autorul acestor inspirate sfaturi, precum Qi a tttlului de mat sus, n u fi-a semnut lucrarea.

a a

INTERFERENTE

d,

puiet, altele p&zesc g i rdcoresc stupul, bdt&nd necontenit d i n aripioare. In sfir$it, totul este impdrtit ca intr-o fabricd : fiecare cu lucrul sdu. Dacd omul n'ar face l a fel, ar t r d i n e s p s de ,,Albinele sunt fiintele de greu. Cine lucreazd in multe la cari omul cu chibzuk- pdfli, face lucru de nz&ntuld multd fi cu muncd pu+ iald $1 niciodatd n u v a izbund ar putea sd tragd mari ti E via@, cdci n u pOUte n foloase. C&tiva stupi 4n ju- nimeni sri f i e t&mplar, fier u l casei, pe ling6 cd sunt Tar, plugar, zugrav, lemnar, o podoabd, ti indestuleazd croitor, cismar sau Zidar @ casa cu mierea hrdnitoare s& f i e priceput i n toate. Qi-ti dau ceara curatd d i n Cel care Egi alege, Ensd, 0 care duci dumtneca g i $67bdtaarea prinos neptihdnit singurd ocupatie $i munce$te i n fata altarului, sau s'aprin- cu temei g i cu tragere de z i o luminitd tremurdtoare inimd, acela face lucru ~ 1 6 cut, trainic g i izbdndegte i n l a icoana Prea-Curatei. Pe cit de n e p r e b i t e sunt orice Empre5urare. foloasele ce le aduc aceste U n i ~ e aa zed de m i l de bfnecuv&ntate albine, pe atit albine, cari se hotdrdsc ~6 d e micd este munca gi i n - lucreze Smpreund, aratd cegrijirea pe care o cer ! N u l u i ce st& sd priceapd c& le trebuie d e d t u n addpost unirea face puterea ! Ce i n care sd poatd lucra in S'ar Entdmpla dacd fiecare Iinigte, unde sd-fi ageze, i n albfnit ar lucra i n parte ? cdsutele . minunate fdcute Munca ei ar f i zadarnicd, d i n ceard cumtd Qi strdve- fiindcii n u ar avea nici puzie, mierea lor gustoasd, terea, nici t i m p u l trebuinadunutd cu mulUl trudd d i n cios ca sd-gi ducd traiul. f lorile parfunate. Tot astfel se int&mpld g i Munca trebuincioasd pen- cu oamenii : unul singur t r u Ingrijirea lor o face ori- nici c&nd n u face mare lucine cu mare pldecere % n cru, pe cind unitz, puterea ceasurile libere, cdci pe de muncd este m u l t mi ltngd multimea de foloase mare gi izb&nda sigurd !

Gh. D TUCUDEAN .

PRESOPUNCTURA $1 APITERAPIA ?N SPRIJlNUL SANATATII DUMNEAVOASTRA me


dr. $Man STINGACIU specialist tn aanpnnctorii

Afit preeopundura d t gi apiterapia au scap comun : reSnc5rcarea bioenergetics a organismului uman. Aceawba 6e face h s 8 pdn tehnici diferite. Se pune Entrebarea : intrep5hrrderea celor dou5 tehnici milenare nu va duce oare la rezultate mai bune ? Desigur c5 DA ! C o n f i d n d aceasta red h m i jos tehnica masajului in ,,tinth5 anteziangU cu ,,APIREVENU urmatA de tehnici de presopuncturg chinez5. Tehnlca propriu-zfsa este urm5toarea : - pacientul se Waz?i ventral (pe abdomen) tntr-o eit mai bun5 relaxare fizici $i psihics. iWcioarele depsrtate unul de altul Pntr-un unghi de 3Q40C. Miinile dep?lrCate de corp ; se aplici unguentul ,,APIREVENU pe pielea de la nivelul cdloanei vertebrale gi pe mugchii aliiturati, fhiadu-se ulterior foarte ugor masaj P sens ascendcnt n (de la coocis spre cap) pentru a uniformiza aplicarea unguentului pe mna de n ijloc a spateld. Se a p t 6 3-4 minute, hilnp in care veninul de albine din ,,APIREVENU va pgtrunde P piele gi va produce o vabodin htatie (Mogire) at'it mi accentuat.3 cu cit pacianitul este inaal bolnav. Dup5 aceast5 pstrundere a venhului de dbine in piele se cautti punctele (duresoase) sensibile de la nivelul coloanei vertebrale qi se preseaz5 la inceput Wor apoi mai tare timp de minim 3 minute. Se face o altermntil h t r e stimuhrea punctelor dureroase $i wasajul de jos in sus pe mloan5 cu revenirea de sus in jos la o distantg de 1,5 cuni (1 cun = liitimea umA deget, a1 degetului mare a1 bolnavului), dupa care se repet5 rnasajul de jos E &us pe cdoans, dar revenirea se face n la 3 cuni de sus in jos (ved desenul). Aceastii alkmantg lntre stimularea punctelor dureroase qi m s a j d - tip , f ,h t2n5 artezim8" se face ping pacientul hcepe sg s i m a o buns relaxare la nivelul spatelui, cu o diminuare accentuats chiar disparitie a durerii de la nivelul punctelor sensibile anterior. In medie, fntreg I t r W e n t u l d e stimulase ~i rnasaj este bine s5 dureze 15-30 minute. Pentru obvnerea mar mzultate bune in timp, tehnioa se repet5 dup5 1-2 zile. NurnHrul de ~ e d i n beste variabil de la pacient la pacdent.

Una dintre formulele des utilizarte este : 10 $edinte= 1 serie ; s e repet6 de 2-3 oritan, ideal la schi,mbarea anotimpurilor. Acest tip d e masaj - in ,,Entin5 arkziang" - des utilimt in Orient poate vindeca sau amelom un a n r e n u m b de afectiuni $i tulburM ale organismului urnan. De ce ? Pentru c& la nivelul spatelui existg, pe meridianele d&se de chinezi de mii de m i , puncte cutanate foarte active ; acestea stimulate fiind corespunz6tor, pot influemb favorabil o r w e l e de care sint legate, prin intermdiul sistemului nervos

$i a1 =+lei meridianelor grin care circul5 biaenergia IQi-ul). Apirevenul, un produs care n-ar trebui s5 lipeeasc5 din casa nici unui apicultor, pmte realiza pnin intermediul tehnicilor descrise mai SUS, o adev&rat& tonilkre, stirnulare $i r e g e n m e a fntregului or-

ganism.

N.R. Aqteptgan cu hteres. pe- adresa reclactiei $i/sau la CP. 1-17, Constanta 8700 opiniile $i sugesele dumneavoastr6.

IMPORTANT!
-

ATIT PENTRU APICULTORII AMATORI CIT $PENTEtU CEI I P;ROFESIONI.STI ; I' i ATIT PENTLRU INCEiPATORI CJT $1 PW!ERU AVANSATI ; i CA $1 PENTRU CEI CAKE DQRESC SA INCEAPA P R A m m i APICULTUBII ; Aswiatia Cresc5torilor de Ubine din Romhk pune la d k p i t i a I tuturor, prin intetrmedid magazinebr ,,APICOLAUdin mdrul filialelor i j u w e n e $i a municipiului Bucurqti umCitoan.ele lucrih-i cu spgcific i apiclol : I @ T. Volcinschi - CEAEA - 428 pagini ilustrate, 43 lei i 6 I. Miloiu - I~EXNAFtEAFAMILIILUR DE ALBINE - 56 i 9 i pagini ilustrate, 9,50 lei 0 E MBna, N. Nicolaide - INITIERE $1 PRACTICA IN AH- i i CULTURA - 385 pagini ilustrate, 49 lei i O N. V. U q i u - APLLARNIiLUL - SANATATE, VIGOAIRE, i LONGEVITATE - {edi$ia a II-a r s v h t 5 qi ad5ugitEi) - i I 366 pagini, 61)lei i

]I

I I 1 I
I

M a r i a a h v i a Mbi$or - BAZA - 233 pegini i bagat ilustrate, 60 lei - un manual destinat atit apicultorllor inq5tm-i d t gi celm avansati. i Alceste titltluri *pot constihi 5nceputul fomzrii unei ~bi!blio.kiapicole care nu itrehie s5 lipseast5 din casa nici unui apicultm. I Publicatiile, care inc5 se m i gkisauc la preturi neliberalizate se j constihie ca LUI hdreiptar p~etios ajuborul fim5rui p p r i e t a r de stupi i in oe dmqte s5 d w i M un fcmrte bun prolfesionist realiz6nd in candi$iile i eccmoimiei de pi+ eficienta economic5 gi profitull :pem e - 1 qteapM din i partea harnicelor alrbine pe care k ingrijqte. i
Q

~I~I~I~I~I~I~I~~IIIIII~I~III~I-I-I-I=I=I~B~I~I~III~I~IIIIIIIIIIIII~

ELIXIRUL SANATATII
A. F. SINIACOV

Folosirea mierii gi a ierburilor in prefuzeaza florile (1 litru apB clocotitii la venirea gi tratarea unor afeqiuni umane 100 g flori) se las5 infuzia 10-15 mlare deja o verificare intins5 de-a lungul nute, se strecooarii gi se adaugB miere. mai multor milenii, dovedindu-gi eficiSe bea cald, cite o treime de pahar d e enta inofensivitatea, calitAti ce de alttrei-patru ori pe zi. fel ne gi atrag gi in prezent. In afar& de Ceai din zmenA cu miere este aceasta, preparatele din ierburi cu miere unul din cele mai bune sudorifice. Ceasint u$or de preggtit de ciitre fiecare diniul se preggtegte din fructele de zmeur tre noi. (1 :10) $i se bea cald cite o jumZitate de Din timpuri imemoriale principah farpahar sau cite pn pahar de trei-patru ori macie a omului, au fost plantele medicipe zi in cazurile de boli acute respiratorii nale. PosbilitBtile fitoterapiei sint deose$i in alte stAri febrile. bit de mari dar din pticate PncB insufi'0' Ceai din turiw cu miere este un cient d e studiate. Multe substante biologic active sint continute fn plantele care ne . leac minunat in cazurile de inflamatii ale laringelui. Ceaiul se preggte~te prin infnconjoarii. Multe sint h miere. I a a d e fuzarea a 50 de g iarbii de turitB cu dou5 ce ceaiurile din ierburi cu miere au dicgni (500 ml.) apii clocotis. Se lass acoferite proaetiiti profilactice $i terapeuperit 20 minute. Se bea cald cu miere cite tice. Vitaminele. microelementele. uo treime de pahar de trei ori pe zi. leiurile eterice, acizii organici gi multe alte substante utile continute in nectar, Siropnl de map& cu miere ajutg polen, propolis, sint foarte necesare orfoarte bine In cazurile de tuse puternicii ganismului nostru pentru mentinerea $1 din brongiteIe acute $i cronice. Se iau 500 ~ t i r n ~ d a r e a activitiltilor sale vitale. P e g ceapg curtitat4 gi s e taie &runt, se ling5 toate celelalte, unele daruri depreadaugB 500 g zah&r $i se fierbe la f0t3 sive, stimuleazB sistemul nervos superior, mic intr-un litru de ap5 timp d e trei miiresc capacitatea de muncli fizicB gi ore. Apoi se lasg 8% se dceascB, se adaugg intelectualii. 50 g miere, se b a r n & intr-o sticlg $i se Mierea poate fi recomandaa fn toate astup5. Se iau cite 4-6 linguri pe zi. bolile acute pentru indulcirea ceaiului, a Snc de ridichi cu miere. Dgm prin esentelor sau a decocturilor. Totusi, in rgziitoare dteva ridichi negre. PresBm acest articol prezenttim doar unele dinbine riidtura pentru douB pahare de suc tre cele mai populare retete ce folosesc de ridichi, la care adBugBm un pahar de plantele medicinale $i mierea uzitate in miere. Se iau cite una-doug linguri (COprincipal in cazul bolilor organelor respiilor cite o linguritii), din 01% in or5 piratorii. in cazurile de riigugealti, tuse, boli ale Ceai din flori de nalbg cu miere : bronhiilor sau de plamini. dou5 linguri de flori d e nalbti s e pun; Infuzie de podbal cu miere. Se iau fntr-un vas d e portelan $i se opBresc cu 5 g de frunze d e podbal (o lingurg) peste apti fiartA ; se lasti sg stea acoperit 10-15 care se toarn& apii fierbinte intr-un vas minute. In infuzie caldB se adaugti miere emailat. Se acoper5 cu un capac $i se dupB gust $i s e bea cite o jumBtate de pune vasul timp de 15 min. pe o baie de pahar de douii-trei ori pe zi .in caz d e apB clocoti6. Apoi infuzia se dcegte tuse, bron$itA a c u a sau cronicg $i alte pin5 la temperatura camerei $i se streboli respiratorii acute, precum $i in cacoarii ; masa d e frunze se stoarce. VOzul bolilor inflamatorii ale tractului inlumul infuziei se aduce la 200 ml prin testinal gi ale c5ilor urinare. adiiugare de apg fierbinte gi se indulcegte Ceai pentru piept cu miere : r5d5cu o lingur5 de miere. Se ia cite o treicinB de nalbs 40 g, frunze de potbal me de pahar de doug-trei ori pe zi cal 40 g, iarbB de sovirv 20 g. Se premijloc de inmuiere $i d e eliminare a g 5 t g t e o infuzie dupB descrierea d e mai flegmei ; este antiinflamatoare, antimisus, folosind aproximativ un litru de apg crobianii $i sudorific&, fiind recornandat5 f i a m (1 :lo) ; se bea cald, cite un sfert E cazurile de boli ale ctiilor respiratorii n de pahar, de trei-patru ori pe zi in caz (laringite, traheite, brongite acute gi crod e brongitg sau boli de pEmini, adgugfnd nice, bronhoectoze, pneumonii gi s a r i miere dup5 gust. gripale. Ceai din flori de trifoi ray cn miere Iniuzie din flori d e tel slb cu miere. bun fn brongite, traheite, astm. Se inSe iau 10 g flari d e tei (circa 3 linguri)

$i se opHresc cu un pahar de apB clocotit?l. Preggtirea se face ca in reteta anterioarg. In infuzie caldii se dizolvii o lingurg de miere. Se ia P stare caldii, cite n un pahar d e o jumHtate de pahar doug-trei ori pe zi ca mijloc sudorific gi de reducere a temperaturii in rkeli. Ceai sudorific. Se iau cite o lingurii de flori de tei $i de fructe de zmeur, se( t o m g peste ele doug pahare de ap5 fiart3 gi se mai fierbe totul 5 min ; se lasii sg stea, se stremars. In fierturii se dizolvg douii linguri de miere. Se consum& cald, cite o jumtitate de pahar de trei-patru ori pe zi, ca mijloc antipiretic gi antiinflamator in cazurile de r&cercl& $i de grips. Decoct d e iarbg mare cu miere. Decoctul se preggtevte din rEidgcin6 de iarbg mare (1 :lo) $i se bea cite un sfertde pahar. In decoctul cald se adaugg miere. Este bun in cazurile de tuse, bronqite, pneumonii. Mierea uvureazg $i cursul tuberculozei, are o actiune de EnWtor general. De asemenea, adgugarea mierii este foarte eficientg in lapte, in amestecurile cu grasimi $i cu aloe in cazurile de bron$it&, tuberculozg $i S anemii. Asemenea n amestecuri sPnt foerte rgspindite in medicina popular&. Iat& gi o re@% a1 unui alt amestec care ne s a p & de nepl&cerile brongitei : 1 lingurii de suc proaspiit de aloe, 100 g unf 100 g untura (sau griisime de giscii), 100 g miere $i 50 g cacao. T o t d se amestecg foarte bine Se ia cite o lingurg dizolvau intr-un pahar cu lapte fierbinte (copiilor d t e o linguriw sau o lingur5 nu prea plinH, conform cu virsta) de d0uH ori pe zi. Se poate folosi gi sue de aloe cu m k r e : se taie frunzele inferioare de aloe, se spa&, se taie mgrunt, se stoarce sucul $i se adaugg miere (la 15 rnl SUC10 g miere). Amestecul proaspgt se ia cite o linguritti de trei ori pe zi fnainte de masit in cazurile de,/traheitg $i bron$it%. / Sucul de aloe cu miere a j u a $i in cazurile bdilor inflarnatorii d e cavitgtii bucale, faringdui $i laringelui. Iatg $1 o retetg de amestec Itntiiritor general. Se iau 100 g suc de aloe, 500 g miez de nucH milruntit, 300 g miere, sucul a 3 - 4 liimii. Totul se amestecil bine a gi se i cite o linguritii de trei patru ori pe zi, cu 30 min. fnainte de mas%. Pentru obtinwea sucului se folosesc plantele de aloe nu mai tinere de doi ani. Se taie frunzele inferioare $i cele medii, se spalii in apg fiartA, apol se taie marunt $i se storc printr-un tifon pus ! doug. n

6 Deosebit de apreciat este $1 a$& numitul BUC biastimulator (met& propusti de academicianul Filatov). Pentru obtinerea lui frunzele de aloe spglate se pun pe o farfurie, se acoperii cu o foaie de hirtie $i se lasg & stea htr-un loc Pntunecos $i rece P n frigider 12--15 zile dn celulele de aloe in aceste conditii are loc forrnarea unor substante, care au fost denumite ,,stirnulatori biogeni", care excia activitatea vitala a celulelor. La terminarea termenului, aloea se scoate din frigider, se indepsrtead frunzele innegrite $i se extrage sucul. Atragem atentia cii aloea nu este indicatti in boelHe acute de rinichi ale tratraiectului gastrointestinal, terkenii innaintati ai sarcinii. ~rocesele acute inilamatorii ale organelor sexuale femeiegti, in cazul bolilor sistemului cardiovascular in stadiul descompensafiei, in agravarea tuberculozei, complica~iile cu eliminare de singe qi in cazurile de hemoroizi. Nu trebuie consumat de asemenea sucul de aloe gi alte preparate cu aceastSi plant& timp prea indelungat gi in doze m5rite pentrn c5 prin acesata este anihilat peristaltiimal intestinului, este iritatiS mucoasa lui $i poate apare idlamarea. Socul negrn CII miere. Peste o lingurii a de apg de soc negru se t m i i un p & clocotitii, se a$a& totul pe o baie de aburi pe care se tine 15 min. apoi se las& sii se rgceasd pin6 la temperatura camerei. Dupg 30-40 min. infUzia se strwoarg, se adaugil o lingurH de miere, se arnestecii $i se ia cite un, sfert de pahar. Este un bun sudorific. Usturoi cu miere. Usturoiul se curgtH, se rade miirunt $i se mestecg ln parfi egale cu miere. Se ia cite o lingur i v , dupii care se bea apii, d e doug ori pe zi in cazurile de grips. Suc de sfeclg rogie cu miere. 0 sfeclH nu prea mare se spala, se c u d w , s e rade marunt gi se stoarce sucul. 6 e adaugii atita miere cft este necesar pentru ca s se obting o solutie d e 3O0/0. Se H picud cite 5 piciituri P fiecare narH in n caz de guturai.

Infuzfe de anason cu miere. Peste douB linguri de seminte d e anason amestecate cu douii linguri de miere se toarnh apH clocotit5 (0,5 1) ; se acoperg cu un: capac gi se tine 15 min. peste o baie de aburi. Apoi se ia, se strecoarg $i se consum& cite un sfert de pahar de trei-patru ori pe zi Impotriva tusei Miere cu ulei de mhline. Amestecul de meire cu ulei de miisline (1 : 1) se dg copiilor, cite o linguritii de trei-patru mi pe zi, in caz de tuse convulsiv~.

D M de efidente sfnt de asemenea inhalatiile ou aermolubii din solutii apease 30--50/o cu miere. Acestea pot fi folosite in cazurile de brongite acute sau cronice, traheite, bolile foselor nazale, astm brongic in perioadele dintre crize, boli bronhoectatice etc. Inhalatiile se fac timp de 20 min. de douH ori pe zi, timp de 20-30 zile. 0 dat& cu inhdatiile este bine de folosit gi electroforezg cu miere (h solutii cu concentratii de la 10 la 5O0/o) gi de consumat miere intern. Un asemenet tratament aluts unei lns&n&tosid mai ra~ide. care n o d i z e a z i i starea dilor respiratoril superioare gi a plgminilor. In aceastA situatie se imbunZitAtegte elasticitatea pldminilor, capacitatea lor v i W , ventiiatia maxim& $i alti indicatori a respirai tiei exterioare. Efectul m i d i fn cazul inhalatiilor este conditionat nu numai de influenta ei binef5dtoare asupra mucoasei nasului, a laringelui, dar gi asupra alveolelor pulmonare din care aceasta ajunge in slnge gi asigun factor de tnarire g e n e r a . Mierea activeazg funeiile de apgrare ale organismului, capacitatea lui de a-gi reface celulele gi tesuturile distruse, are un efect de anihilare a durerii, fmbun&Gtegte peristaltica bronhiilor, funcpa epitelidui lor. Cele mai active sortimente de miere in cazul bolilor organelm =piratorii sint tele de sovirv, tei, cimbrigor gi cel de mentA Pentru inhalatii dectuate acasg se poate folosi un ceainic urnplut cu ap& pe sffft. Apa se aduce la punctul de fierbere, apoi ceainiciul se ridic& de pe foc. In ap8 se adaug8 o lingur& de miere gi se inspirg aburii printr-un furtun de eauciuc montat pe ciocul ceainicului (pe m?lsura riicirii apei din ceainic, aceasta poate fi reSncMzit& periodic). Durata inhalatiilor 20 min. E mai bine de a se face inainte de culcare. Pentru aceasta e rnai comod de folosit un rtqou electric. Deosebit de binefiidtoare slnt inhalalavile cu mime pu a p i i . Aceostg procedu-il le face pldcere. Unii Inv&t&torise pling de multe or1 de usdciune permanents, htepaturi gi chiar arsuri fn gEt. Din aceas% cauzg acegtia slnt nevooiM s&-gi schimbe de multe ori locul de mund. Odats mi s-a adresat gi mie o InvAtHtoare cu o asemenea plfngere. I-am prescris inhalatii cu miere (15 proceduri), infuzie din iarb$ de turitil $i cglire local& a picioarelor gi a gltului (b&i la picioare, umblatul descult, gargar& cu decoct de turip, a &ror temperaturg se reduce trefit). Deja dupil o .s&ptgmfn& bolnava s-a simtit mai bine, iar dupti trei siiptgmini glasul i-a revenit complet gi a putut s& lucreze din

nou in $coal&. Procedurile de c u b e i-au plgcut htr-attta, incit au devenit ooignuintg. Mai dau un exemplu de retetg eficiena EmaLsia de miere de celanhoe @I-t4 meliferg 8 decoratkg tropical9 cu i 1 propolis. Pentru pregatirea a 100 g emulsie se amesteca 78 g miere (daci mierea este cristalizat8 se fndlzegte pq bain-marie), 15 ml suc de l M i e gi 7 ml solutie 10OJ0 En alcoal de propolis. Se obtine o emulsie cu consistent& de smfntinZL gi cu aromii plilcutA. Se folotru mgerea mucoasei cavitstii bucale, a arnigdalelor $i a peretelui posterior a1 faringelui in cazul Imbolnavirii caviatii faringelui, precum gi pentru inhalatii fn cazul infeaiilor acute respiratorii. Este b d e ounmcut ciit de greu se vindecg bdile cronice ale faringelui (faringitele) gi ale hringelui (lanngiteb). Acestea se pot prelungi ani de zile gi chiar toat8 viata Folosirea in vindecarea lor a emulsiei din miere calanhoe cu propolis (zilnic douii ungeri ale peretelui posterior a1 faringelui in cazul fafingitei gi a amigdalitelor & cazul arnigdditei, cu ajutorul unui tampon bine imbibat cu preparatul respectiv) timp de 20-30 zile n a dus i majoritatea cazurilor la vindecare. Imi aduc aminte cum a venit o datii la vizitii o m & un bgietel de 12 ani m cu slitbut gi palid. Acesta sut'erea deseori de arnigdalitg, se plingea d e o stare general5 de sliibiciune, dureri de i n i d . Situatia era ingrijoriitoare. Procesul inflamatoriu cmnic din arnigdale amenin@ s& atingii inima. Indepilrtarea amigdalelor prin operatie nu era recornandat& din cauza proastei coagullri a singelui. I-am recomandat un tratament cu emulsie de miere calanhoe cu propolis. Rezulbtul a fost minunat Bhietelul s-a vindecat, s-a fnarit gi a inceput s$ practice sportul. Peste un an mama lui mi I-a adus la consultatie gi eu mi-am recunoscut C greU fostul u pacient. Multe neplilceri pot fi pricinuite de H bolile foselor nazale. $i e greu s scapi de ele. Dac& procewl inflamatar aaut devhe cronic, deseori trebuie recurs la operatie. E bine de gtiut cii mierea In fagurf v8 poate schpa de aceastA boala. Trebuie doar sh mestecati de cinci-gase ori pe zi faguri de miere timp de 15 min. (dupg care ceara se scuipl). Aceasta pgureaz8 respiratia pe nas, reduce p u t 9 i c inflamatia in fosele adiacente, a j u a deplim lnsHn8togire gi previne recidivele bolii. Este bine ca o asemenea procedur5 sh se fac8 periodic primiivara gi toamna. Aceasta permite s$ se previn8 aparitia recidivelor bolii gi sli se inormalizeze starea foselor adiacente nazale.

Pentru vindecarea tonzilitei cronice la copii se poate folosi un amestec desuc de aloe cu miere in proportie de 1 :3. Dimineaw cu acest amestec se badijoneazg amigddele; timp de doua siptgmini zilnic, apoi hd doua, siptgmtni, o data la doua zile. In cazul anginelor, tonzilitci cronice, bolllor limbii, a gingiilor etc. este bine de facut c1Ht.x-i cu solufie apoaH 30/0 de miere de trei-patru ori pe zi (prin aceasta ee distrug multi microbi). In cazul bolilor amintite precum $i in cazul afectgrii ciilor respiratorii, cerceti4torul bulgar S. Mladenov m i recomandh s i se tinil miere f n gurg ptnii ce se dizolvi complet (cite o linguritg de cinci-vase ori pe zi) $i ma1 bine e de folosit mierea fn faguri, aceasta continind mai multe vitamine, pistura $i alte substante biologic active, iar ceara ajutind la curhtirea dintilor (mierea nu aqioneazi distructiv asupra lor). Cele rnai active in bolile provocate de microorganismele piogene (streptococi, sta-

filmoci etc.) stnt s 6 r M l e de miere- d-in salvie, de h r b 5 neagrit Si de sulfing. Sfnt bune de folosit, de asemenea, cele de tei, lucerni gi trifoi. 8 Ced de viorele cu miere. Ceaiul se preglte~tedin frunzele de viorele (1:10) gi se bea cald cu miere cite o treime de pahar de trei ori p e - z i in caz de tuse, bronvite, astm bronsic ei tuberculod (fm cazurile de tuse puternicii se iau cfte 30 ml la fiecare trei ore). Un rezultat bun fn rgceli f1 mai d& consumul unui amestec de lapte cu miere (se dizolvi o lingurg de miere Pntr-un pa: har de lapte cald), sau de suc de hrean $1 miere (1 : 1) sau de lgmiie $i miere. Se stoarce sucul de la o lgmiie, se dizolva fn 800 ml de apg fiartg ~i se adaugii 100 g miere. Aceasta este doza pentru o zi.

ing. Vaslle ALEXANDRU Traducere din revista ,,PcelwodstvoUn . 1/1991 r

i
\ \

p e n b anal i m abonamsntele la revi.(i a rac la Fnialele iudekne h cercurile apioole n gestiune u u la oficiile poqtale din fntmga far&. Catul unui abonament mual ae de 400 lei (360 lel l2 numere + 40 lei taxe t
A.C.A.

Pe c h i t a w re va trece eorect numele gl prenumele abonatulni,

Slntem datorl U i n f o r d m pe cltitorli nqtri Ei scumpirea de 12s or1 a ( ( hfrtiei @ de aproape 8 or1 a manoperelor tipogr&ice II0-U obligat lmpotriva ( voinki noastre m&im grew1 reviskt Ac&H mHrire nu ae propo~lo- \ t j nalll cm q t e r i l e eosturilor susmentionate Intructt preful unui exemplar de la \ \ 10 lei a ajuns la 30 lei. \ RlrgHm pe toti menib* aaoclatkf norrstr'e, adsriati gi voluntari d institslie ( o campmie susfinuti ape11nd 4 bunele sentiments ale apicultorila pentru a \ . realha ctt ma1 multe sbonamente autocolectate. Aparitia P continuare a revis- i( n tei noatre care a fmplinit 75 de a d este dlreet oondlfionat& de numHml de \ abonanaente pe caral vom avea In 1992. Acum, ma1 mult ca niclodstil cerinfa ) fi-e membm crl Asociafiel d tie abonst 81 propagator a1 Roobligatorle d n i e i A~lcoledevine o necesitate prin care de rapt se miboatg patriotismul \ ile-ui spicultor 1 ataqamentul la1 fa#&de esocb$ia noasML. 1 Redactla

!
\

\ \ \

-\

1\

23

DOCUMENTAR APICOL
I

F JEANE .
Se poate spune c5 apa este prezent5 peste tot in stup : in aerul ambiant, in miere sau polen, in puiet $i in corpul albinelor, In lernnul mai mult sau rnai putin poros a1 stupului, in deveurile acumulate pe fundul stupului. IndispensabilB coloniei, ea ii poate d5una totu$i dac5 exist5 h exces. Produce atunci fenomene de condens, cu scurgere pe peretii reci ai habitatului. Dac5 eceasta se produce in perioada activg, albinele elimin5 in general fSir5 dificultate acest exces de ap5 prin ventilare. Dac5 nu o pot face, $i acest lucru se intimpl5 adeseori in perioada de iarn5, mai ales in stupii slabi sau prost aerisiti, se poate produce atunci o degradare a proviziilor, a constructiilor (faguri) $i a materialului (mai ales fundul de stup) c5ci aceastli umiditate faciliteaz5 dezvoltarea fermentatiilor $i a mucegaiurilor. Din contr8, in perioada de usc5ciune, E special n cind temperatura este ridicat5, colonia poate fi lipsit5 de ap5. In acest caz, dac5 exist5 posibilitatea, lucriitoarele sint trimise sB caute ap5 in exterior pe care ele o vor evapora in stup, fie eliminind-o de sub limba lor (procedeazg la fel in cazul nectarului proaspiit recoltat bogat in ap5, din aceleavi motive), fie o depun pe faguri pentru a asigura reglarea hidric5 a aerului ambiant. APA IN STUP IN PERIOADA DE IARNA In perioada de inghet puternic, aerul poate fi foarte uscat, cu o umiditate relativ5 sub 20/0. Totu$i, albinele care ierneaz5, adunate in ghem, in centrul ckuia temperatura adesea dep5~eqte20C, ajung s5 evite o pierdere de ap8 prea mare, retinind umiditatea rezultati3 din metabolismul lor. Pentru aceasta sint necesare colonii suficient de populate (8 la 10000 albine minimum), coloniile mici fiind incapabile s5 produc5 c5ldura necesar5 pentru supravietuirea lor. Din contrs, in perioada cu temperaturii pozitiv5, umiditatea poate f i foarte ridicati5 $i poate atinge nivelul de saturatie (1000/0 umiditate relativ5) sau chiar s5-1 depg~eascg vorbim atunci de suprasatu; ratie (grad de umiditate de ordinul a 103 la 105/0). Cind aceasti3 stiuatie se prelungevte prea mult (iarnh blinds qi umedg) se produc in general pogubele pe care le-am evocat mai sus. n Albinele care nu pot i q i f timpul iernii phtreaz5 in mod normal in punga lor rectal5 de~euriledigestiei. Aceste deqeuri sint mai mult sau mai putin abundente, in functie de hrana absorbitli. Unele sorturi de miere ca cea de caluna sau man5 nu .au o bun5 reputatie din acest punct de vedere. Cind materiile fecale sint suficient de uscate, secretiile glandelor ,,antifermentatii" care se gi3sesc pe peretele pungid rectale sint in m8sur8 s5-gi joace corect rolul. Din contr5, dac5 aceste materii sint prea bogate in ap5, albinele sint obligate s5 se elibereze in stup murdsrind fagurii $i peretii (dizenterie). Trebuie cunoscut ci3 un astfel de accident poate antrena rapid moartea coloniei. Siropurile de zahgr pentru hrang, intotdeauna foarte bogate in ap5 (de ordinul a 5O0lO)sint $i ele susceptibile s5 deregleze grav echilibrul apei dintr-un stup, chiar d a d o temperatur5 blind5 permite albinelor s5 o ia din hrgnitoare. In timpul ierngrli, dac5 este necesar, tot cu candi trebuie fgcutA hrgnirea. In privin@ mierii, ea joaci mai degrabg un rol regulator datorit5 continutului s5u redus de ap5 (16-18/0 in medie). APA IN STUP IN PERIOADA ACTIVA Cind colonia este in plin5 activitate cu o suprafa@ de puiet mare $i aporturi abundente de nectar, se produce o evaporare puternic5 a1 c5rui exces este eliminat de albine prin ventilatie. Noaptea, cind ternperatura aerului ambiant este in sc8dere $i cind peretii stupului se ricesc, se produce o condensare a umiditgtii sub form5 de picgturi pe care dbinele le adun5 fn totalitate sau in parte pentru necesit8tile stupului. Din acest motiv albinele nu merg practic niciodatli ,,dup5 a p p in perioada de cules puternic de$i nevoile rBmin mari, atit pentru cre$tere cit $i pentru reglarea temic5, dar apa adusg cu nectarul (6Q80/o, redus5 la 17 sau 18O/o pentru mierea matur5) le a t e sufioient5. Dac5 exist5 ap5 in exces, aceas'ta se poate scwge spre exterior, prin urdiniv, fernomen ce se poate observa nu rarerori in Mmpul diminetii.

Dacii se reduce odesul sau hceteazii, se poate produce o lips8 d e aph in stup pe care albinele o acoperii prin aducerea ei din exterior. Acest fenomen se produce in timpul p r i d v e r i i , cind albinele nu a u la dispozitia lor decit provizii cu un continut redus de ap5. Crevterea, de fapt, necesitg. mulG apii (nevoia de alimente foarte diluate a doicilor). Culegiitoarele se indreapt.5 atunci spre punctele d e ap5 pe care le-au putut repera acordind preferint5 apelor stAt5toare (bglti, piscine, adgpltoarele pentru animale etc.). Apele putred e (invechite) par s5 nu le deranjeze, fo-

losindu-le la fel d e bine ca vi pe cele limpezi. In regiunile unde punctele de ap5 sint rare vara, se poate dovedi utilg punerea la dispozitia albinelor a unor adiipiitoare pe care apicultorul va avea grijh sB le supravegheze pentru a reimprosp5t.a apa pe m5sur5 ce este necesar. Se vor plasa aici in bazine sau recipienti unul sau mai multe obiecte flotante (buciiti de lemn sau scindurele de exemplu) care eviti5 innecarea albinelor. Traducere de Liliana BRETOTEAN ,,Abeilles et fleurs" tan.-febt. 1991

V5 propunem un test: Ce lucrgri executg apicultorii din imaginea de mai jos ?

R5spunsul in num8rul viitor.

VIND remorc6 noub, capacitatc 70 stupi. Tel. : 923/22924 ; 933/41375 VlND 2500 mp cu cas5 $i anexa gospodlire$ti la 40 km de Bucure~ti,comuna Valea Ro~ie,limitrof mnsiv salcim. Tel.. : 919f12224 ; 51.81. 71

si de Anul Nou

Retete culin cu m i
A. F. SINIACOV

Grog cu miere. CantiGti pentru o pofiie de grog : se iau 20 g rniere, 75 g coniac $i o felie de Ismfie. Mierea se toarnd Entr-un pahar incdlzit, se completeazd cu apd fiartci. Se bea fierapoi felia de ldmiie, se toarnii coniacul $i binte. Limonadil fierbinte cu miere. Cantittiti pentru 1 litru de b g u t w 5 : 100 m l s i r w de ltimiie, 70 rnl sirop d e zmeurii sau de mure, 30 g miere, 800 m l ap5, 5 felii curstate de Eimiie. h apa fierbinte (60-70C) se adaugd si- ve$te i n cupe punind deasupra d t e o felie ropurile, mierea p i se amestecd. Se ser(10 g ) de ldmtie. Biscuiti cu miere. Cantitsti necesare : 250 g fginii, 150 g rniere, o lingurii de unt, o lingwits de bicarbonat de sodiu, cuiqoare gi scortigmr3, 2 ou5.

S e incdlzegte mierea, se presard fiiinu, se amestecd repede cu atentie pin6 la formarea unef paste compacte. Cind coca se r d c e ~ t e se adaugd untul, bicarbonatul amestecat i n prealabil cu o lingurd de fdin6, cugioarele gi scortigoara, oudle g i se

frdmtntd t i m p de 15-20 min. Apoi coca se intinde Ontr-un strat de 0,s cm $ise taie cu ajutorul cuvtului sau a formelor speciale. Formele tdiate se ung cu albu$, se agazd pe o tavd incdlzitd, unsd cu unt g i se coc la foc moderat.

Biscuiti din fulgi de ovilz ca miere. Pentru 800 g biscuiti s h t necesare : u n pahar de fulgi de ovtiz, u n pahar de f8in5, 114 pahar de z a h b tos, 213 pahar miere, 112 pahar smintins, u n ou, 80 g ulei, 112 lingwit& bicarbonat.

Fdina se amestecd cu bicarbonatul, uleiul se freacd cu zahdrul la care se adaugd amestecind i n continuare mierea, oul, smintina, fulgii de ovdz. Coca se intinde in-

tr-un strat de 0,s c m $I se taie cu ajutorul formelor; se pun formele pe o tavd unsd g i caldd $i se coc la foc moderat.

Bile cu miere. SZnt necesare : 100 g miere, 112 pahar zahlir pudrg, un pahar de ulei vegetal, 2 oug, o linguritg de bicarbonat, 112 linguriw de cuigoare, fhing.

Se Oncdlzegte mierea, se amestecd cu zahdrul pudrii, se adaugd oudle, undelemnul, bicarbonatul g i cuigoarele. Amesteml se se bate g i se toarnd fdina cite putin, obtine o cocd de consistentii medie. Se

friimintd pin6 devine omogenci. Apoi din coca pregiititii se fac bile de mdlrimea unei nuci care se pun pe o tavd unsd g i presiiratd cu jiiind gi se coc la foc moderat.

Bile din miere cu nuoi. Produse necesarei: 800 g miere, 112 pahsr, zahgr pudrli, u n ~p%r nuci mscinate, o linguritli !de ibidarbonat, 112 linguritg scofii-, $oar&,5 boabe tuigoare, 3 boabe piper negru, fliing.

Mierea se incdlzegte, se toarnii in ea amestednd f n continuu, zahdrul pudrd, nucile miicinate, bicarbonatul, scor~goara, boabele de cuigoare g i de piper fiirimitate E piud, fiiina g i se friimintd pi& se obn

tine o cocd de consistent& moderatd. Apoi se taie bucdti de cocd pentru bile de mdlrimea unor nuci care se pun pe o , tavb unsii g i presdratd cu fain6 g i se coc la foc moderat.

Tort cu miere sbatflicat. Cantiati : 2 pahare de f&in&,3 linguri de lapte, 2 linguri de miere, un ou, 0,5 pahar de zahgr, d-2 lingurita de bjcarbonat.

Laptele, mierea, out $i zahdrul se pun intr-un vas emuilat care se agazd pe bainmatie. CEnd produsele se topesc, se ridicd vasul, se adaugd bicarbonatul g i fiiina, se jriimintii coca $ pune la rece. Apoi se se i imparte coca i n cinci pdrti g i se coc foi pin6 capdtd o culoare maro-deschisd. Pentru pregdtirea cremei se iau 500 g

smintinii, ce se bate cu 213 pahar zahdr tos, se adaugd coacdze frecate cu zahds sau dulceatci. Dacd existii cdpgzrni proaspete sau zmeurd se paseazd g i se adaugd O cremd. n Foile se ung cu crema, fiecare Qnparte $i se agazd una peste altcr, apoi se unge intregul tort la exterior gi se pune la Tece.

Tor$ a e mfere. Necesar de produse: 250 g miere, un pahar @ ulei dq floare~soarelui,112 pahar de nuci mikinate $i stafide, 112 pahar de apli, 5 buc. fructe zaharisite, o linguritg de bicarbonat, cacao $i scor@$arti, 4 boabe de cuisoare.

Mierea se dizolvd O apd, se adaugd n apoi consecutiv uleiul de floarea-soarelui, fructele zaharisite tiiiate mdnrnt g i miezul de nucii, stafidele, cacaoa, scorti$oara, cuigoarele, bicarbonatul $i atita fdind pen-

tru a se obtine o coca m a l e . Apoi se amestecd foarte atent, se intin.de 'in strat de 2 cm, se agazii pe o tavd unsii g i se coace la foc moderat.

Chec cu miere. Necessr : 200 g miere, 112 pahar zahgr pudrli, 3 linguri de de ulei vegetal, cite o linguritg de scorti$oarli $i de bicarbonat, 5 boabe de cui$ o m , un pahar de miez de nucil, 3 pahare fginii, puling coajg de l&m(Iie s a u de portocale.

Se adaugd la miere u n pahar de ceai concentrat $i se amestecd p2nd la dizolvarea completd, se adaugd zahiirul pudrd E n timp ce se amestecd incontinuu, uleiul, scorti$oara, cuQoarele, miiruntite in piuii, bica~bonatul,coaja de liimiie sau de portocale rasii pe riizdtoarea mdrunt4 mlezul

de nucd m d l ~ n t i t ,fdinu. Totul se amestecd bine $i se toarnii Entr-o formd pent?% chec, unsd gi presdratii cu jiiinii. Checul se coace la foc moderat. Checul gata copt, se scoate din f o r d , se presard cu zahdr pudrd g i se lasd sd se rdceascd.
Traducere de ing. Vssile

ALEXANDRU din : ,,Poelowodstvo m. 311991

29