Sunteți pe pagina 1din 34

DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII:

REALIZARE DE SPAII VERZI N ORAUL FIERBINI-TRG, JUDEUL IALOMIA


AMPLASAMENT:

ORASUL FIERBINTI TARG, JUDETUL IALOMITA


FAZA:

STUDIU DE FEZABILITATE
PROIECT NR. 142/2009

TITULARUL INVESTITIEI: Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile BENEFICIAR: Consiliul Local Fierbini-Trg, Judeul Ialomia

ELABOATORUL STUDIULUI: S.C. GORUN S.R.L.

CUPRINS A. PIESE SCRISE I. DATE GENERALE


1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1.2. AMPLASAMENT 1.3. TITULARUL INVESTITIEI 1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI 1.5. ELABORATORUL STUDIULUI

DIRECTOR PROIECT COORDONATOR PROIECT EF PROIECT

ing. Marian IONESCU arh. ANTONIO POCH VIVES ing. Alexandru CHIRLOMEZ

FIERBINI-TRG 2009

COLECTIV DE ELABORARE Arh. ANTONIO POCH VIVES Ing. Al. CHIRLOMEZ Ing. Mariana IONESCU Ing. O. TEODORESCU - coordonator proiect - ef proiect - ing. Proiectant - programator calculator

DATE GENERALE: 1. Informatii generale privind proiectul de investitii: REALIZAREA DE SPAII VERZI N ORAUL FIERBINI-TRG, JUDEUL IALOMIA 1.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului: In contextul actual in care dezvoltarea pe orizontala a marilor centre urbane a luat amploare, orasul Fierbinti-Targ se transforma din ce in ce mai mult ca aspect general si functionalitate. Prezentul studiu urmareste atingerea urmatoarelor obiective: Imbunatatirea calitatii mediului prin infiintarea de spatii verzi in orasul Fierbinti-Targ, judetul Ialomita, dat fiind faptul ca la momantul actual nu exista astfel de amenajari cu utilitate publica pe teritoriul orasului; Igienizarea zonei centrale a orasului; Utilizarea in scop recreativ a unor terenuri neproductive situate in centrul localitatii; Imbunatatirea aspectului peisagistic al localitatii (zonei); Poiectul i propune s valorifice spaiile libere, eliberate din scopul economic iniial i care n prezent sunt nevalorificate. Aceste spaii nu fac altceva dect s creeze o imagine negativ asupra peisajului general al localitii i degradarea lui poate afecta, mai devreme sau mai tarziu calitatea vietii localnicilor. Proiectul i propune punerea la punct a unor planuri ce in de o echilibrat ambian peisajer local, n concordan cu elementele existente : borduri, construcii i ansambluri de cldiri cu respectarea calitii i condiiilor patrimoniului arhitectural, natural i a elementelor de imagine liniatura, volume, axe de vizionare, puncte de belvedere, unghiuri de elevaie i de profunzime etc. Aplicarea normelor ecologice ca model de dezvoltare regional, cu deosebire n zonele cu potenial economic natural i antropic i a principiilor i normelor de mediu impuse, are o dubl int: pe de o parte valorificarea integrat a resurselor naturale i culturale de excepie, cu mbuntirea calitii vieii n comunitile locale, iar pe de alt parte satisfacerea motivaiilor i cerinelor utilizatorilor n concordan cu conservarea mediului pentru generaiile viitoare. Pentru asigurarea dezideratelor urmrite prin realizarea acestui proiect se impune eu stringen respectarea unor principii, care s contureze strategii viabile pe termen lung. Oraul Fierbinti-Trg este situat n judetul Ialomita, la confluenta raului Ialomita cu paraul Cociovaristea, la extremitatea vestica a judetului, la o
3

distanta de 40 km de Bucuresti, 91 km de Slobozia si la 29 km de Urziceni. Cadrul natural apartine Campiei Vlsiei, la intersecia acesteia cu Campia Mostitei. Localitatile componente ale orasului sunt: - Fierbinti-Targ resedinta orasului omonim, a fost targ saptamanal incepand din secolul al XVII-lea. In acest sat a fost pana in anul 1950 sediul Plasii Fierbinti, judetul Ilfov; -Fierbinti de Sus este situat la altitudine mai mare decat restul comunei; -Fierbinti de Jos este situat la altitudine mai joasa decit restul comunei; -Grecii de Jos este situat pe mosia boierilor din familia Greceanu. Orasul Fierbinti -Targ este atestat documentar cu aceasta denumire in anii 1620, iar in anul 1650 este mentionat in acte de proprietate pastrate in arhivele nationale. Orasul Fierbinti-Targ, cu o populatie de 5214 de locuitori (la 01.07. 2007) si o suprafata totala de 5715 ha, este sub directa influenta a marilor orase situate in apropiere. Orasul Fierbinti-Targ, judeul Ialomita are o structur demografic echilibrat pe grupe de vrst. Acest lucru impune anumite msuri de dezvoltare a spaiilor utilizate n scop educativ i recreativ pentru toate vrstele. Aceast necesitate apare ca o impunere a condiiilor actuale de mediu i de calitate a vieii, n vederea dezvoltrii normale a tinerei generaii i de creterea a elementelor de echilibru fizic i psihic pentru toate celelalte grupe de vrst. Ponderea pe grupe de vrst este destul de echilibrat, grupa de vrst tnr din totalul populaiei stabile a ntregii comune este n prezent de aproximativ 18%, procent ce permite orasului Fiebinti o ncadrare n clasa medie de valoare demografic. Populaia adult are o pondere destul de consistent, fapt destul de mbucurtor n ceea ce privete evoluia forei de munc pentru perioada urmtoare. Nu este deloc de neglijat procentul ocupat de populaia vrstnic. Tradiiile culturale sunt pstrate de aceast grup de vrst, iar n orasul Fierbinti, jud. Ialomita, aceste lucruri par s nu fie deloc din categoria celor neglijabile. 1.2. Descrierea investitiei

a. Necesitatea si oportunitatea promovari investitiei n prezent pe teritoriul oraului Fierbini Trg, judeul Ialomia nu exista spaii verzi amenajate (parcuri si locuri de joaca pentru copii) ,existand doar vegetatie de-o parte si de alta a drumurilor publice, si anume circa 0,20 mp/loc. . Dup executatea amenajrii, la nivelul oraului Fierbini Trg, judeul Ialomia vor exista 3.250 mp spaii verzi , raportat la 5219 locuitori revin 0,623 mp/loc. (menionm c din suprafaa total, vor fi executate
4

lucrri vegetative pe 45 % din suprafa), cu toate efectele benefice directe i indirecte ale acestei investiii. Crearea unor spatii verzi duce la realizarea spaiilor utilizate n scop educativ i recreativ pentru toate vrstele. Aceast necesitate apare ca o impunere a condiiilor actuale de mediu i de calitate a vieii, n vederea dezvoltrii normale a tinerei generaii i de creterea a elementelor de echilibru fizic i psihic pentru toate celelalte grupe de vrst.

Implicaiile creterii demografice

40,00% Structura pe grupe de vrst in orasul Fierbinti-Targ, judetul 35,00% Ialomita 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00% sub 15 ani 15-34 ani 35-64 ani 65 ani + 2000 2010 2020

Sursa: Consiliul Naional de Populaie

Implicaiile creterii demografice


Pe termen scurt i mediu populaia va continua s creasc n valori absolute, ca rezultat al propriei structuri pe grupe de vrst. Aceasta are un potenial reproductiv normal pentru o populaie tnr, a crei vrst medie este de 36 ani.

Piramida vrstelor (2000)


Sursa: INS

Necesitatea apare din punct de vedere peisagistic si din punct de vedere demografic. Orasul Fierbinti-Targ, judeul Ialomita are o structur demografic echilibrat pe grupe de vrst. Acest lucru impune anumite msuri de dezvoltare a spaiilor utilizate n scop educativ i recreativ pentru toate vrstele. Aceast necesitate apare ca o impunere a condiiilor actuale de mediu i de calitate a vieii, n vederea dezvoltrii normale a tinerei generaii i de creterea a elementelor de echilibru fizic i psihic pentru toate celelalte grupe de vrst. Ponderea pe grupe de vrst este destul de echilibrat, grupa de vrst tnr din totalul populaiei stabile a ntregii comune este n prezent de aproximativ 18%, procent ce permite orasului Fiebinti o ncadrare n clasa medie de valoare demografic. Populaia adult are o pondere destul de consistent, fapt destul de mbucurtor n ceea ce privete evoluia forei de munc pentru perioada urmtoare. Nu este deloc de neglijat procentul ocupat de populaia vrstnic. Tradiiile culturale sunt pstrate de aceast grup de vrst, iar n orasul Fierbinti, jud. Ialomita, aceste lucruri par s nu fie deloc din categoria celor neglijabile. Necesitatea se impune cu att mai mult cu ct nelegem faptul c educaia cultural se face ncepnd de la o vrst destul de fraged. Rolul cultural
6

deriv din dezvoltarea atitudinii i mentalitilor comportamentale ale copiilor i n acelai timp ale prinilor n pstrarea i ntreinerea unui astfel despaiu amenajat.

Implicaiile creterii demografice Creterea demografic i dezvoltarea societii implic de asemenea o speran de via mai mare. n prezent populatia are o speran de via n medie de 75 ani, n timp ce n urm cu 60 de ani o persoan tria n medie 47,4 ani.
Evolutia sperantei de viata la nastere 1930-2000
100 80 60 40 20 0 1930 Sursa: INS 1950 1970 1990 1997
barbati femei media

Oportunitatea promovarii unei investitii de amploare in amenajarea de spatii verzi in orasul Fierbinti-Targ, judetul Ialomita consta in faptul ce perimetrele ce intentioneaza a fi amenajate sunt situate in zona centrala. In urma implementarii poiectului au fost valorificate spaiile libere, neutilizate in scop economic i care n prezent sunt nevalorificate. Aplicarea normelor ecologice ca model de dezvoltare regional, cu deosebire n zonele cu potenial economic natural i antropic i a principiilor i normelor de mediu impuse, are o dubl int: pe de o parte valorificarea integrat a resurselor naturale i culturale de excepie, cu mbuntirea calitii vieii n comunitile locale, iar pe de alt parte satisfacerea motivaiilor i cerinelor utilizatorilor n concordan cu conservarea mediului pentru generaiile viitoare. Pentru asigurarea dezideratelor urmrite prin realizarea acestui proiect se impune eu stringen respectarea unor principii, care s contureze strategii viabile pe termen lung.

Suprafaa total luat n studiu este de 3.250 mp reprezentat de doua perimetre situate n intravilanul oraului Fierbini, judeul Ialomia. ntreaga suprafat face parte din domeniul public, fiind reprezentat n totalitate de terenuri neproductive. Perimetrele respective sunt n centrul oraului Fierbini-Trg, n imediata vecintate a Primriei oraului i a zonei comerciale. Oraul Fierbinti-Trg este situat n judetul Ialomita, la confluenta raului Ialomita cu paraul Cociovaristea, la extremitatea vestica a judetului, la o distanta de 40 km de Bucuresti, 91 km de Slobozia si la 29 km de Urziceni. Cadrul natural apartine Campiei Vlsiei, la intersecia acesteia cu Campia Mostitei. Localitatile componente ale orasului sunt : -Fierbinti-Targ resedinta orasului omonim, a fost targ saptamanal incepand din secolul al XVII-lea. In acest sat a fost pana in anul 1950 sediul Plasii Fierbinti, judetul Ilfov; -Fierbinti de Sus este situat la altitudine mai mare decat restul comunei; -Fierbinti de Jos este situat la altitudine mai joasa decit restul comunei; -Grecii de Jos este situat pe mosia boierilor din familia Greceanu. Orasul Fierbinti -Targ este atestat documentar cu aceasta denumire in anii 1620, iar in anul 1650 este mentionat in acte de proprietate pastrate in arhivele nationale. Orasul Fierbinti-Targ, cu o populatie de 5219 de locuitori (la 01.07. 2007) si o suprafata totala de 5715 ha, este sub directa influenta a marilor orase situate in apropiere. In contextul actual in care dezvoltarea pe orizontala a marilor centre urbane a luat amploare, orasul Fierbinti-Targ se transforma din ce in ce mai mult ca aspect general si functionalitate. Prezentul studiu urmareste atingerea urmatoarelor obiective: Imbunatatirea calitatii mediului prin infiintarea de spatii verzi in orasul Fierbinti-Targ,judetul Ialomita, dat fiind faptul ca la momantul actual nu exista astfel de amenajari cu utilitate publica pe teritoriul orasului; Igienizarea zonei centrale a orasului; Utilizarea in scop recreativ a unor terenuri neproductive situate in centrul localitatii; Imbunatatirea aspectului peisagistic al localitatii (zonei); Adeseori se accepta ca multiplele functii ale vegetatiei (si in mod deosebit a padurilor) sa se grupeze in urmatoarele categorii: de productie, de protectie si sociala. Luand in considerare faptul ca si asociatiile carora li se atribuie in principal functia de productie ori protectie exercita o serie de

servicii utile societatii, rezulta ca ambele constituie o parte a continutului functiei sociale. b. Descriere constructiva, tehnologica si functionala Functionalitatea spatiilor verzi consta in: Functia sanitara care se manifesta prin: - reducerea valorilor de temparatura in zilele caniculare; - micsorarea vitezei de depalasare a aerului care favorizeaza starea de calm a celor care se odihnesc; - producerea oxigenului si consumarea bioxidului de carbon. In zilele calduroase de vara1 ha de vegetatie elimina 180-220 kg oxigen si absoarbe 220280 kg de CO2. - procesul de fotosinteza contribuie la ionizarea aerului; - reducerea gradului de popuare atmosferica; - capacitatea de retinere a particulelor de praf. Spatiile verzi fixeaza de 3-6 ori mai multe pulberi decat suprafetele inerte. Functia recreativa, care se manifesta prin sarcinilede basa care sunt: - destinderea, relaxarea. Aceasta indeparteaza oboseala prin repararea traumelor psihice si nervoase provocate de starile de tensiune rezultate din obligatiile cotidiene;

Imbinarea perfecta dintre functiile spatiilor verzi

a.

c.

Intrarea in parcul de La sala de sport Locul de joaca al copiilor de La sala de sport spatiile de recreere din locul de joaca pentru copii de La sala de sport

b.

- divertismentul prin inlaturarea oboselii si plictiselii; - evadarea, care tinde sa scoata individul din mediul sau obisnuit, chiar daca aceasta nu se produce decat in plan fictiv; - dezvoltarea personalitatii care eliberaza individul de automatismele gandirii si actiunii zilnice. Functia decorativa, care se manifesta prin vegetatia rborescenta, arbustiva, floricola ori ierbacee care datorita componentelor (tulpina, ramuri, lujeri, flori,fructe, seminte) dau impresia unui lucru bine organizat, a unui lucru compus, in care partile se imbina intre ele si se subordoneaza in mod armonios intregului, pentru a pune in evidenta masura inerenta a fiecarei compozitii, ceea ce inseamna de fapt, frumusete. 1.3. Datele tehnice ale investitiei a. Zona si amplasamentul terenurilor ce urmeaza a fi amenajate ca spatii verzi Terenurile disponibile pentru amenajarea de spatii verzi in orasul Fierbinti-Targ, judetul Ialomita, cu o suprafata totala de 3.250 mp, sunt
10

situate dispersat in doua puncte din centul orasului Fierbinti-Targ. In continuare sunt prezentate detaliile constructive pentru fiecare amplasament. Descrierea fiecarui perimetru surprinde mai bine pozitionarea fiecarui perimetru: - Perimetrul La sala de sport teren neproductiv situat in apropierea drumului principal Fierbinti Urziceni, la 300 m amonte de primarie. Suprafata perimetrului este de 3600 mp, in totalitate intravilan, excluzand suprafata ocupata de sala de sport, rezulta o suprafata ce urmeaza a fi amenajata ca si spatiu verde, de 2800 mp. Respectivul teren are forma patrulatera cu o latura de 80m x 45m. Latura de 45m este paralela cu drumul de acces, iar cealalta este de-a lungul unei proprietati private pe de o parte si o alta, de aceeasi dimensiune, fata de o proprietate concesionata, avand ca scop functia comerciala. Pe aceasta suprafata, este pozitionata in prezent sala de sport, realizata prin efortul Consiliului Local. Suprafata actuala a acestui perimetru este slab acoperita de vegetatie, aici fiind resturi ale depozitelor de materiale de constructie (nisip, pietris, resturi ceramice, bucati de lemn si de teava metalica s.a.) pentru sala de sport si resturi vegetale depuse in mod anarhic.

Perimetrul La sala de sport

11

- Perimetrul La biserica ingropata teren neproductiv. Suprafata perimetrului este de 450 mp si are forma poligonala, ce are ca limite proprietati private de o parte si de alta a laturilor, iar pe latura cea mai extinsa este un lac. Suprafata acestui perimetru este acoperita de vegetatie inmod haotic, de resturi de materiale de constructie rezultate in urma mutarii cimitirului (dale din beton de la monumentele funerare).

Perimetrul La biserica ingropata

b. Statutul juridic al terenurilor care urmeaza sa fie ocupat Suprafetele propuse pentru amenajare ca spatii verzi apartin domeniului public al orasului Fierbinti Targ si sunt inscrise in baza de date a OCPI Ialomita. Suprafata totala de 3.250 mp este impartita in doua perimetre, situate in vatra localitatii, in zona centrala. Terenul ce urmeaza sa fie amenajat ca spatiu verde in orasul FierbintiTarg situat in zona centrala a orasului, impartit in doua perimetre, insumanad in total 3.250 mp se afla in proprietatea Consiliului Local Fierbinti, judetul Ialomita. In continuare facem o prezentare scurta a fiecarui perimetru ce urmeaza a fi amenajat; - Perimetrul La sala de sport teren neproductiv situat in apropierea drumului principal Fierbinti Urziceni, la 300 m amonte de primarie. Suprafata perimetrului este de 3600 mp, in totalitate intravilan,
12

excluzand suprafata ocupata de sala de sport, rezulta o suprafata ce urmeaza a fi amenajata ca si spatiu verde, de 2800 mp. Respectivul teren are forma patrulatera cu o latura de 80m x 45m. Latura de 45m este paralela cu drumul de acces, iar cealalta este de-a lungul unei proprietati private pe de o parte si o alta, de aceeasi dimensiune, fata de o proprietate concesionata, avand ca scop functia comerciala. Pe aceasta suprafata, este pozitionata in prezent sala de sport, realizata prin efortul Consiliului Local. Suprafata actuala a acestui perimetru este slab acoperita de vegetatie, aici fiind resturi ale depozitelor de materiale de constructie (nisip, pietris, resturi ceramice, bucati de lemn si de teava metalica s.a.) pentru sala de sport si resturi vegetale depuse in mod anarhic. Din punct de vedere juridic, acest perimetru se afla in proprietatea Consiliului Local al Orasului Fierbinti, judetul Ialomita. - Perimetrul La biserica ingropata teren neproductiv. Suprafata perimetrului este de 450 mp si are forma poligonala, ce are ca limite proprietati private de o parte si de alta a laturilor, iar pe latura cea mai extinsa este un lac. Suprafata acestui perimetru este acoperita de vegetatie inmod haotic, de resturi de materiale de constructie rezultate in urma mutarii cimitirului (dale din beton de la monumentele funerare). Din punct de vedere juridic, acest perimetru se afla in proprietatea Consiliului Local al Orasului Fierbinti, judetul Ialomita. Statutul juridic al celor trei perimetre se poate demonstra cu ajutorul docmentelor de proprietate, aflate in anexa.
c. Situatia ocuparilor definitive de teren suprafata totala,

reprezentand intravilan/extravilan Ambele perimetre sunt incluse in intravilanul orasului Fierbinti-Targ, judetul Ialomita.
d. Studii de teren

- Caracteristicile geofizice ale terenului de amplasament Oraul Fierbinti-Trg este situat n judetul Ialomita, la confluenta raului Ialomita cu paraul Cociovaristea, la extremitatea vestica a judetului, la o distanta de 40 km de Bucuresti, 91 km de Slobozia si la 29 km de Urziceni. Cadrul natural apartine Campiei Vlsiei, la intersecia acesteia cu Campia Mostitei. Predomina astfel relieful de campie,cu altitudini destul de mici,
13

iar campurile intinse si netede permite extinderea suprafetelor agricole in detrimentul vegetatie naturale si, mai ales, celei arborescente. Altitudinile medii sunt intre 150m - 220m. Geologie litologie Substratul litologic al zonei studiate este format pe depozte loesiode si argiloase aluvionare ale celor doua campii care se regasesc in fundamentul ariei supuse studului. De asenemea, nu lipsesc nici depozitele de nisipuri si pietrisuri slab cimentate, usor expuse la eroziune. Ca depozite sedimentare ale Lacului Getic. Caracteristicile geofizice ale terenurilor de amplasament sunt urmatoarele: Zona seismica D, Ks = 0,16; Terenul de fundare: roci sedimentare; Natura terenului de fundare: terenuri aluvionare; Adancimea de inghet: 80-100cm; Presiunea conventionala: 850 kN/mp; Modul de deformatie 80-120Kpa Hidrografie Reteaua hidrografica este destul de slab reprezentata,ea fiind in primul rand pusa in evidenta de raului Ialomita, iar dintre afluentii acestuia cel mai important este paraul Cociovaristea. Apele freatice vin sa completeze necesarul de apa al localitatii. Ele sunt ape freatice de suprafata si ape freatice de adancime. Ambele straturi de apa completeaza necesarul existent.

14

Aspecte climatice Teritoriul orasului Fierbinti-Targ este situat, ca de altfel intreaga arie de confluenta dintre Campia Vlasiei si Campia Mostistei intr-un climat de campie temperat cu nuane de ariditate (temperatura medie anuala se ridica la 10,5-11C; 400-450 mm precipitaii, veri secetoase cu temperaturi de peste 40C; iernile sunt in general geroase cu viscole frecvente, de cele mai multe ori Crivatul fiind prezent sau resimtit in acest spatu de campie). Fitoclimatic zona studiata se afla in etajul vegetatiei de silvostepa si a padurilor destul de restranse (ele fiind defrisate pentru extinderea suprafetelor ocupate de culturile agricole). Primul inghet are loc in medie intre 20 oct si 15 nov., iar ultimul inghet se produce intre 10 si 20 aprilie.
Pozitionarea in cadrul Romaniei si a Campiei Romane, zona ocupata de orasul Fierbinti-Targ

Aria Firbinti-Targ, judetul Ialomita

In concluzie, climatul ariei in care este situat orasul Fierbinti-Targ este cel de campie, cu ariditate moderata, cu vanturi reci (crivatul) in timpul iernii si cu fenomene meteo asociate in special in sezonul cald furtuni de vara cu grindina, descarcari electrice, ploi torentiale, intensificari ale vantului, secete prelungite, etc.

15

Soluri Solurile existente pe cele doua terenuri luate in studiu sunt la origine, soluri aluviale specifice acestei zone,insa destul de modificate in structura, ca urmare a activitatilor antropice (resturi menajere, resturi vegetale si moloz). In consecinta, in toate perimetrele studiate este necesara administrarea de material pamantos pentru instalarea vegetatiei specifice spatiilor verzi. Pamantul vegetal de imprumut va rezulta din decopertari sau din gropi de imprumut de e raza orasului Fierbinti-Targ si va forma un strat continuu de minim 20cm grosime pe majoritatea suprafetelor. Flora Situat in zona fitoclimatica a de silvostepa de campie, teritoriul orasului Fierbinti-Targ este favorabil dezvoltarii a numeroase specii de plante ierboase, arbustive si chiar forestiere din flora spontana (tei, artar) sau diversi arbusti (alun, porumbar, maces, lemn cainesc) si specii ierboase specifice zonei respective. Starea de vegetatie este destul de buna, fara sa apara influente majore ale extremelor climatice inregistrate in ultimii ani.
e. Caracteristicile

principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate

1. Variante constructive de realizare a retelelor electrice;

Aceasta situatie este valabila numai atunci cand nu se realizeaza o instalatie electrica bazate pe sursa alternativa. Sursa alternativa este principala orientare de realizare a iluminatului in cele doua perimetre de spatii verzi ce se intentioaneaza a se realiza in orasul Fierbinti-Targ, judetul Ialomita. Aceasta orientare spre surse alternative, este data de consumul mult mai redus, de energie electrica si de costurile foarte mici de intretinere pe care le solicita. Datorit faptului c racordarea la reeaua public de alimentare cu energie electric de joas tensiune este un proces de lunga durata si anevoios, s-a preferat montarea de corpuri de iluminat cu lampi pe celule fotovoltaice. Santurile pentru cablurile de iluminat, respectiv forta, vor avea urmatoarele dimensiuni: 1x h = 0.6 x 0.6.m,lungimile fiind date de situatia existenta in teren. Materialul folosit pentru protectia cablurilor vor fi din polietilena de inalta densitate (PEID de 20) iar cablurile vor fi pozare pe un strat de nisip, h = 10 cm, traseul lor fiind marcat cu o banda de semnalizare, montata deasupra cablurilor. Cablurile vor fi de tip armat, pentru montaj
16

ingropat in pamant (CYY 3x2,5mmp), executantul trebuind sa prezinte inainte de pozare declaratiile de conformitate, respectiv buletinele de verificare ale acestora. 2. Variante constuctive pentru spatiile de plantare Ambele perimetre analizate si studiate sunt terenuri virane si nu dispun de arbori si arbusti. Spatiile plantate in noile parcuri urbane vor contine vegetatie inalta, medie si joasa, din care Mesteacn (betula alba verucosa, pendula), Salcie pletoas (salix excelsior), Castan porcesc (aesculus sp.), Tei (tilia tomentosa), Pin strob (pinus strobus), Molid argintiu (picea pungens argentea), Tuie (thuya sp.), iar arbutii folosii vor fi din urmtoarele specii: Trandafir (rosa sp.), Dracil (berberis sp.), Slcioar (eleagnus augustifolia), Hibiscus (hibiscus syriacus), Lami (philadelphus coronarius), Ienupr (Juniperus sp.) Pentru gardurile vii se vor folosi speciile Buxus i Spirea. n cadrul fiecrui perimetru se vor amenaja ronduri de flori, de form circular, oval i dreptunghiular, cu suprafaa medie /rond de cca. 3mp-5mp, unde se vor cultiva specii floricole, de preferin perene: Dediei (anemone japonica) Margarete (chrysanthenum leucanthenum) Lcrmioare (convalaria majalis) Gladiole (gladiolus hibridus) Zambile (hiacinthus orientalis) Narcise (narcissus poeticus) Bujori (paconia officinalis) Lalele (tulipa gesneriana) Sau anuale: Glbenele (calendula officinalis) Ochiul boului (callistephus chinensis) Regina nopii (nicotiana alata) Salvie (salvia splendes) In cazul plantarii arborilor acestia se ridica la 150 buc (115 arbori + 30% completri + 3% pierderi transport, manipulare, etc.). Arbuti plantai individual sau n buchete, 122 buc (94 arbuti + 30% completri + 4% pierderi transport, manipulare, etc.). Gard viu pe dou rnduri 273 ml (210 ml + 30% completari). Gazon, seminte de lolium perene semnare 2.626 mp (2.020 mp +30% completri).
17

Conform devizelor generale, materialul saditor ca si cheltuieli estimate se ridica la peste 46% din totalul cheltuielilor. Acest lucru este posibil ca urmare a numarului mare de arbori si arbusti ce urmeaza sa fie plantati, dar si a masei vegetale abundente data de: - gardul viu - ce constituie pentru ambele perimetre limita de demarcatie, pe cei 273 ml, plantele fiind plantate pe doua randuri; gazonul, extins pe o suprafata considerabila de 2.626 mp. In spatiile verzi se recomanda ca vegetatia lemnoasa sa se instaleze imediat dupa trasarea cailor de circulatie, concomitent sau chiar inainte de executarea unor constructii. In felul acesta, la darea in folosinta a unitatii de spatiu verde faza de adaptare a plantelor lemnoase este depasita si ele manifesta o buna stare de vegetatie, indeplinind de la inceput, functiile multiple pentru care au fost introduse. Epoca de plantare este indicata a fi primavara, indata ce solul s-a dezghetat. Atunci cand este posibil, rasinoasele se planteaza toamna, pentru ca peste iarna prezenta lor sa produca varietate de peisaj. Lucrarile de plantare a materialului vegetal fara pamant pe radacini se executa in timpul repausului vegetativ. Caz particular: la mesteacan plantarea se face la inceputul cresterilor vegetative. Acest tip de plantare se executa numai astfel: - se sapa groapa de plantare; - se introduce pamant fertil pe fundul gropii; - se pozitioneaza planta (cu radacinile mocirlite) in groapa astfel incat nivelul coletului sa fie cu 3-4 cm mai sus decat limita superioara a gropii (buza gropii); - se introuce pamant fertil in groapa si se taseaza succesiv; - se uda inainte de astuparea completa a gropii; - se modeleaza pamantul in jurul plantei in forma de cuveta de udare. In cazul materialului vegetal cu balot de pamant, perioada de plantare se mareste in timpul vegetatiei,cu masuri de asigurare a prinderii. Plantarea se face manual in cazul speciilor cu balot mic si cu ajutorul macaralei in cazul plantelor cu balot mare. Se executa astfel: - se sapa groapa de plantare; - se introduce pamant fertil pe fundul gropii; - se scoate ambalajul balotului cu atentie,fara a afecta integritatea acestuia (in cazul in care ambalajul este realizat din plasa degradabila sau metalica, se poate pastra daca pamantul are tendinta de a se despinde de radacini);
18

- se pozitioneaza balotul in groapa, avand grija ca nivelul coletului sa fie deasupra marginii gropii; - se introduce pamant fertil intre peretii gropii si balot; - se taseaza in mai multe reprize; - se modeleaza cuveta de udare; - se ancoreaza planta, protejandu-i trunchiul cu un manson (la acela care este cazul). Plantarea puietilor - In spatiile verzi, procedeul de plantare frecvent utilizat este in gropi cu dimensiuni determinate de varsta, inaltimea si grosimea materialului de plantat. In principiu se adopta urmatorele dimensiuni ale gropilor: - la puietii de talie mica 0,3(0,4) x 0,3 (0,4)m; - pentru arbusti de varsta 3-5 ani 0,6 (0,7) x 0,6 (0,7)m; - in cazul puietolor de talie mare, in varsta de 8-10 ani 0,8 x 0,8m; - a celor de peste 10 ani 1,0 x 1,0m; La exemplarele cu balot de pamant, dimensiunile gropii depasesc cu 10-15cm balul de pamant, pentru ca la asezare, arborele sa poata fi miscat, spre a capata orientarea initiala fata de punctele cardinale. Cand se fac plantatii in grupuri, se pot pregati manual sau mecanic, gropi comune mai multor exemplare. Pentru realizarea gardurilor vii, se executa santuri de 0,5 (0,6)m adancime. Radacinile introduse in groapa, intr-o pozitie cat mai normala, se acopera cu pamant pana la inaltimea de 2-3 cm deasupra coletului; acesta se taseaza si apoi se uda abundent.

19

Scoaterea, transportarea si plantarea exemplarelor de talie mare In scopul extragerii arborelui in jurul tulpinii, la o distanta de 8-10 ori mai mare decat diametrul acesteia se sapa un sant de 40-50cm si adanc de 80-100 cm (putin mai coborat decat nivelul celor mai multe dintre radacinile principale. Se va urmari mentinerea cat mai multor radacini, indepartandu-se numai cele prea lungi ori prea groase (cu exceptia celei principale). Prin inclinarea exemplarului, se dagaja si partea inferioara a balotului care include sistemul radiceal. Spre a evita imprastierea pamantului, blocul se infasoara cu panza de sac, cu orificii mici sau plasa captusita in prealabil cu paie, pentru ca in timpul transportului sa nu se faramiteze si sa treaca prin ochiuri. Greutatea unui exemplar de talie mare depaseste, adeseori 1-1,5 t (iarna cand pamantul este inghetat si mai mult), iar inaltimea de 8-10 m. De aceea, transportul este deosebit de anevoios pe de o parte pentru ca sunt necesare camioane de tonaj mare, iar pe de alta parte, efortul de incarcare este deosebit. La plantare, nu apare necesara indepartarea ambalajului care, in contact cu solul umed, se degradeaza, iar radacinile in crestere prin presiunea exercitata il pot distruge usor, dar neaparat se taie legaturile care il tineau aproiat de trunchi. Se va urmari ca orientarea arborelui sa corespunda celei initiale. Spre a asigura stabilitatea, arborele se va sustine cu un tutore, fixat in groapa inainte de umplerea acesteia cu pamant sau cu ajutorul cablurilor. Pentru a nu fi jenata cresterea in grosime, la locul de prindere a elementelor de sustinere,scoarta se protejaza cu un cauciuc sau cu un burete. Florile in spatiile verzi - Speciile floriciole prin forma, frunze si mai ales prin flori ca si prin disparitia anuala alcatuiesc un decor temporar, constituind elementul principal al varietatii zilnice a unui spatiu verde, insusire prin care se impun cu precadere in amenajarea acestora. Caracterul decorativ al plantelor floricole este marcat de aspectul in ansamblu al exemplarului. Amplasarea petelor florale ca si adoptarea unui contur liber sau regulat fac parte din compozitia generala a proiectului. Marimea plantelor, dimensiunea petalelor, alcatuirea si forma florilor, combinatiile de culoare sunt componente a caror imbinare armonioasa imprima ansamblului expresivitate arhitecturala.

20

Pregatirea terenului si insamantarea gazonului - Exista doua situatii distincte, de insamantare a gazonului si de acoperire cu rulouri de gazon. In functie de pretul existent pe piata, aplicam in acest caz, situatia pregatirii terenului si insamantarii gazonului. Pentru cel de-al doilea caz, se procedeaz in urmatorul mod: Exista doua perioade principale pentru semanarea semintelor de iarba pentru gazon: la inceputul toamnei si la jumatatea primaverii. Dintre cele doua, inceputul toamnei este de prefarat, deoarece buruienile nu prea fac concurenta, iar temperatura solului este optima si continutul de umezeala al solului ramane ridicat pentru mai mult timp. Pregatirea terenului n acest caz prevede efectuarea de sapaturi, indepartarea materialelor de constructie ramase dupa daramarea celor doua obiective scoala si gradinita si a pietrelor din afara acestei arii. In acest caz se pot mentiona ca lucrari, urmatoarele: - eliminarea tuturor materialelor dure (pietre, caramizi) de pe teren; - saparea si eliminarea unui stat de 15-20cm si uniformizarea terenului; - eliminarea de pe teren a radacinilor; - trasarea aleilor principare pentru a evidentia spatiile care urmeaza a fi semanate cu semine de gazon; - batatorirea terenului din aceste spatii ce urmeaza a fi semanate; - depunerea unui strat uniform de nisip de circa 8cm; - depunere de sol aluvionar sau material fertil de circa 8-10cm; - afanarea si maruntirea terenului astfel incat sa poata fi facuta semanarea. Batatorirea se efectueaza cu ajutorul unui tavalug, sau cu un mai. Dupa batatorire, gaurile si movilitele ramase se vor nivela. Dupa nivelare se mai trece odata cu tavalugul. Urmeaza efectuarea unei afanari a suprafetei cu grapa sau grebla (la cativa centimetri) si maruntirea pamantului cu un maruntitor rotativ. Pentru semanat este indicata folosirea unei semanatoare mecanice, deoarece permite distributia uniforma si omogena a semintelor. In cazul semanatului manual se calculeaza consumul de seminte necesar pentru 1mp se poate sti care este cantitatea necesara, astfel incat sa nu fie o diferenta de densitate de cultura, inregistrat ulterior. Dupa semanare se grebleaza usor pentru ca semintele sa se amestece cu pamantul. O greblare adanca intarzie germinatia, lucru nedorit, deoarece semintele trebuie sa rasara inainte de inghet. Dupa semanare se efectueaza o stropire usoara, in ploaie fina.

21

Se mai uda atunci cand vremea este uscata, precipitatiile lichide, sub forma de ploaie lipsesc timp de peste 20 de zile, si temperatura aerului este pozitiva si in cursul noptii. Pentru gazonul semanat toamna, dupa rasarire lucrarile intra intr-o perioada de rapaus, fiind reluate primavara. Principalele ingrijiri vor consta in tunderi regulate, udare si aerare. Varianta optima propusa ca principala varianta in aceaste doua perimetre este aceea de realizare a sistemului de iluminare cu energie alternativa cu stalpi, de mentinere a procentului ridicat de peste 46% din valoare totala a cheltuielilor pentru materialul saditor si de transformare a unor terenuri inutilizabile, in terenuri functionale, educative pentru tanara generatie si de recreere pentru populatia varstnica. Tinand cont de faptul ca orasul Fierbinti este aparut in peisajul urban relativ recent,este necesara transformarea lui din punct de vedere peisagistic intr-un spatiu cu adevarat urban. Populatia trebuie sa resimta aceste transformari din punct de vedere administrativ nu numai prin taxele si normele obligationale ci si spin dotarile de care ar putea dispune un proaspat oras. Spatiile verzi si dotarile lor pot fi astfel primele beneficii in cazul oraselor mici, cum este si cazul orasului Firbnti-Targ, judetul Ialomita. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum Situatia existenta pentru cele doua locatii unde se propune amenajarea spatiilor verzi este urmatoarea: - nu exista racord electric, racordare cu apa si canalizare - necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii proiectului este urmatoarea: - apa: necesarul de apa se va asigura prin racordarea la reteaua de apa potabila a orasului Firbinti, aflata in vecinatatea perimetrului La sala de sport - energia electrica: va fi asigurata pentru cele doua perimetre prin montarea de stalpi cu energie alternativa; - canalizarea va fi asigurata pentru cele doua perimetre prin dotarea cu toalete ecologice. Solutiile tehnice precum si cantitatile de lucrari necesare asigurarii cu utilitati sunt cuprinse in detaliu in Devizul general.

22

Concluziile evaluarii impactului asupra mediului Prin realizarea obiectivului de investitii Realizarea de spatii verzi in orasul Fierbinti-Targ, judetul Ialomita pe cei 3.250 mp nu numai ca nu are impact negativ asupra mediului, ci dimpotriva creeaza un impact pozitiv asupra mediului inconjurator. Tinand cont de faptul ca orasul Fierbinti este aparut in peisajul urban relativ recent, este necesara transformarea lui din punct de vedere peisagistic intr-un spatiu cu adevarat urban. Populatia trebuie sa resimta aceste transformari din punct de vedere administrativ nu numai prin taxele si normele obligationale ci si prin dotarile de care ar putea dispune un proaspat oras. Spatiile verzi si dotarile lor pot fi astfel primele beneficii in cazul oraselor mici, cum este si cazul orasului Firbinti-Targ, judetul Ialomita. Aplicarea normelor ecologice ca model de dezvoltare regional, cu deosebire n zonele cu potenial economic natural i antropic i a principiilor i normelor de mediu impuse, are o dubl int: pe de o parte valorificarea integrat a resurselor naturale i culturale de excepie, cu mbuntirea calitii vieii n comunitile locale, iar pe de alt parte satisfacerea motivaiilor i cerinelor utilizatorilor n concordan cu conservarea mediului pentru generaiile viitoare. Pentru asigurarea dezideratelor urmrite prin realizarea acestui proiect se impune eu stringen respectarea unor principii, care s contureze strategii viabile pe termen lung. Poiectul i propune s valorifice spaiile libere, eliberate din scopul economic iniial i care n prezent sunt nevalorificate. Aceste spaii nu fac altceva dect s creeze o imagine negativ asupra peisajului general al localitii i degradarea lui poate afecta, mai devreme sau mai tarziu calitatea vietii localnicilor. Proiectul i propune punerea la punct a unor planuri ce in de o echilibrat ambian peisajer local, n concordan cu elementele existente : borduri, construcii i ansambluri de cldiri cu respectarea calitii i condiiilor patrimoniului arhitectural, natural i a elementelor de imagine liniatura, volume, axe de vizionare, puncte de belvedere, unghiuri de elevaie i de profunzime etc. Pentru a intelege mult mai clar care sunt implicatiile si efectele unei astfel de amenajari este indicat sa se puna in evidenta fiecare perimetru in parte, cu continutul de elemente caracteristice si cu toate operatiile care duc in final la realizare peisajului complet.

23

A. PERIMETRUL LA SALA DE SPORT


I. PREGATIRE TEREN, TERASAMENTE, PLANTATII
a. Igienizare teren degajarea terenului de masa vegetala uscata, moloz

rezultat de la construirea salii de sport, deseuri menajere, inclusiv curatirea terenului de iarba si buruieni prin sapare cu sapa la adancimea de 5cm 2800 mp;
b. Inlaturare plante din flora spontana In cazul perimetrului La

sala de sport, flora spontana este mai slab reprezentata, aici fiind mult mai necesare lucrarile de igienizare, nu neglijandu-se si acest aspect al inlaturarii de plante din flora spontana 1680 mp;
c. Scoatere cioate existente si in acest caz situatia este destul de

asemanatoare cu cea de la inlaturarea plantelor din floara spontana 10 buc.


d. Profilare, nivelare teren - in acest caz sunt vizate lucrari toate cele

trei pe ambele perimetre, cel de La sala de sport necesitand o mai mare cantitate de timp si energie, avand o suprafata mai mare. Se realizarea de platforme uniforme de teren in final, pe care sunt executate lucrarile de amenajare ulterioara - 2800mp;
e. Plantare arbori 114 buc (88 arbori +30% completri + 3%

pierderi transport, manipulare, etc.).


f. Arbuti plantai individual sau n buchete, 88 buc. (68 arbuti +

30% completri + 4% pierderi transport, manipulare, etc.).


g. Gard viu pe dou rnduri 221 ml (170 ml + 30% completari). h. Gazon semnare 2353 mp (1810 mp + 30% completri).

24

II. CI DE ACCES
a. Alei ecologice 270 mp

strat suport executat din: - stat de 25 cm balast; - strat de 18 cm din piatra sparta; - strat de 3 cm din margaritar compactate pe care se monteaza dalele ecologice. III. MOBILIER SPAII VERZI a. Bnci - 10 buc. Din lemn cu structur din metal, montate pe fundaii izolate de beton i dale ecologice.
b. Pergole 2 buc., lemn cu deschidere de 2,0 x 2,5m c. Couri de gunoi 18 buc., din lemn. d. WC-uri ecologice 2 bucati e.

Racord, instalatie de alimentare cu apa potabila in vederea montarii unei cismele- 1 bucata

f. Instalatii de irigat (anspensoare)- 1 bucata

IV. INSTALAIA DE ILUMINAT Datorit faptului c racordarea la reeaua public de alimentare cu energie electric de joas tensiune este un proces de lunga durata si anevoios, s-a preferat montarea de corpuri de iluminat cu lampi pe celule fotovoltaice. La sala de sport instalatia va fi formata din 15 corpuri de iluminat. V. LOC DE JOAC PENTRU COPII Poziionarea i tratarea spaiilor de joac pentru copii se fac difereniat pe cele doua terenuri .: La sala de sport si La biserica ingropata. n cazul primului teren, La sala de sport, ce urmeaz a fi amenajat, locul de joac pentru copii va avea o suprafa de 990 mp (45mx22m), cu form patrulater, separat ca distribuie pe grupe de vrst i utiliti, in trei
25

segmente de joaca si doua spatii insulare verzi, ca locuri de supraveghere, spatiile de joaca fiind prevazute cu obiecte de joac specifice vrstei, n toate cele trei areale. Se prevede o arcada de intrare din lemn cu deschidere de 1,5 x 2,5m, in zona spatiului verde insular dintre locurile de joaca. Interiorul locului de joac se va amenaja pe doua dintre spatii (laterale 10mx22m fiecare) pe un strat superior de nisip i unul dintre spatii amenajat cu un strat superior de dale de siguranta. Locul de joac propriu-zis va conine : complex de joac cu trei topogane, complex de joac cu trei leagne, trei balansoare, doi clui cu arc, carusel de 4 persoane, groap cu nisip. Tot n interiorul jocului de joac este prevzut spaiul de supraveghere, dotat cu banci, orientate spre spaiile de joac ale copiilor i spaiul verde, pentru asigurarea condiiilor optime de temperatur i confort ale supraveghetorilor. Dispunerea acestuia trebuie sa ina cont de celelalte elemente componente ale parcului. Copii au sensibilitate n privina zgomotului, din aceasta cauz s-a urmrit respectarea tuturor normelor de dispunere : - Este cel mai protejat spaiu, fiind situat la distan suficient de mare -56m pn la spaiul ocupat de grupul sanitar. n acest fel, este exclus poluarea spaiului n care copii se joac la groapa cu nisip sau folosesc obiectele instalate pentru jocuri fizico-distractive. - Se afl la o distan considerabil fa de infrastructura stradal 58m fiind ferii astfel de popularea fonic i de inhalarea de particule de praf i nefiind expui inhalrii de substane degajate de mainile aflate n trafic.

B. PERIMETRUL LA BISERICA INGROPATA


I. PREGATIRE TEREN, TERASAMENTE, PLANTATII
a. Igienizare teren degajarea terenului de masa vegetala uscata,

deseuri menajere, inclusiv curatirea terenului de iarba si buruieni prin sapare cu sapa la adancimea de 5cm - 450mp; Inlaturare plante din flora spontana in acest caz cele mai multe lucrari de acest fel sunt necesare pe perimetrul La biserica ingropata, pe care sunt crescute ierburi intr-o perioada desul de indelungata, terenul nefiind igienizat o perioada destul de lunga - 450mp;
b.

Scoatere cioate existente si in acest caz situatia este destul de asemanatoare cu cea de la inlaturarea plantelor din floara spontana. Perimetrul La biserica ingropata fiind cel care solicita mai multe operatii de acest tip 5 buc;
c. 26

d.Profilare, nivelare teren - in acest caz sunt vizate lucrari ample pe ambele perimetre. Se urmareste in ambele cazuri realizarea de platforme uniforme de teren in final, pe care sunt executate lucararile de amenajare ulterioara - 450 mp;

Se pastreaza intreaga perdea de vegetatie arboricola laterala

Perimetrul La biserica ingropata

e.Plantare arbori - 36 buc (27 arbori +30% completri + 3% pierderi transport, manipulare, etc.). Existenta lacului in spatele perimetrului, impune amplasarea unei perdele de vegetatie cu radacina pivotanta, ceea ce favorizeaza sustinerea terenului impotriva alunecarilor. f.Arbuti plantai individual sau n buchete, 34 buc. (26 arbuti + 30% completri + 4% pierderi transport, manipulare, etc.). g.Gard viu pe dou rnduri 52 ml (40 ml + 30% completari).

27

h.Gazon semnare 273 mp (210 mp + 30% completri). Intreaga suptafata existenta marginal, se vor face lucrari de gazonare sub vegetatia arboricola, pastrandu-se astfel curata zona de resturile de pietre funerare. II. CI DE ACCES i.Alei ecologice 40 mp strat suport executat din: - stat de 25 cm balast; - strat de 18 cm din piatra sparta; - strat de 3 cm din margaritar compactate pe care se monteaza dalele ecologice. III. MOBILIER SPAII VERZI a. Bnci - 4 buc. Din lemn cu structur din metal, montate pe fundaii izolate de beton i dale ecologice. b. Pergole 2 buc., lemn cu deschidere de 1,5 x 2,5m. c. Couri de gunoi 4 buc., din lemn.
d.

WC-uri ecologice 2 bucata

IV. INSTALAIA DE ILUMINAT Datorit faptului c racordarea la reeaua public de alimentare cu energie electric de joas tensiune este un proces de lunga durata si anevoios, s-a preferat montarea de corpuri de iluminat cu lampi pe celule fotovoltaice. La Biserica ingropata instalatia va fi formata din 8 corpuri de iluminat.

28

V. LOC DE JOAC PENTRU COPII n cazul Perimetrului La Biserica ingropata jocul de joac pentru copii este prevzut cu o arcada de intrare din lemn cu deschidere de 1,5 x 2,5m, unite ntre ele cu gard viu pe dou rnduri i bnci din lemn. Interiorul locului de joac se va amenaja pe un substrat de nisip. Locul de joac propriu-zis va conine : complex de joac cu un topogan, complex de joac cu un leagn, un balansoar, un clu cu arc, carusel de 4 persoane, groap cu nisip. Tot n interiorul jocului de joac este prevzut spaiul de supraveghere, dotat cu banci, orientate spre spaiile de joac ale copiilor i spaiul verde, pentru asigurarea condiiilor optime de temperatur i confort ale supraveghetorilor.

INSTALAREA VEGETATIE LEMNOASE


Perioada si epoca de plantare In spatiile verzi se recomanda ca vegetatia lemnoasa sa se instaleze imediat dupa trasarea cailor de circulatie, concomitent sau chiar inainte de executarea unor constructii. In felul acesta, la darea in folosinta a unitatii de spatiu verde faza de adaptare a plantelor lemnoase este depasita si ele manifesta o buna stare de vegetatie, indeplinind de la inceput, functiile multipe pentru care au fost introduse. Epoca de plantare este indicata a fi primavara, indata ce solul s-a dezghetat. Atunci cand este posibil, rasinoasele se planteaza toamna, pentru ca peste iarna prezenta lor sa produca varietate de peisaj. Lucrarile de plantare a materialului vegetal fara pamant pe radacini se executa in timpul repausului vegetativ. Caz particular: la mesteacan plantarea se face la inceputul cresterilor vegetative. Acest tip de plantare se executa numai astfel: - se sapa groapa de plantare; - se introduce pamant fertil pe fundul gropii; - se pozitioneaza planta (cu radacinile mocirlite) in groapa astfel incat nivelul coletului sa fie cu 3-4 cm mai sus decat limita superioara a gropii (buza gropii); - se introuce pamant fertil in groapa si se taseaza succesiv; - se uda inainte de astuparea completa a gropii; - se modeleaza pamantul in jurul plantei in forma de cuveta de udare.

29

In cazul materialului vegetal cu balot de pamant, perioada de plantare se mareste in timpul vegetatiei, cu masuri de asigurare a prinderii. Plantarea se face manual in cazul speciilor cu balot mic si cu ajutorul macaralei in cazul plantelor cu balot mare. Se executa astfel: - se sapa groapa de plantare; - se introduce pamant fertil pe fundul gropii; - se scoate ambalajul balotului cu atentie,fara a afecta integritatea acestuia (in cazul in care ambalajul este realizat din plasa degradabila sau metalica, se poate pastra daca pamantul are tendinta de a se despinde de radacini); - se pozitioneaza balotul in groapa, avand grija ca nivelul coletului sa fie deasupra marginii gropii; - se introduce pamant fertil intre peretii gropii si balot; - se taseaza in mai multe reprize; - se modeleaza cuveta de udare; - se ancoreaza planta, protejandu-i trunchiul cu un manson (la acela care este cazul). Plantarea puietilor In spatiile verzi, procedeul de plantare frecvent utilizat este in gropi cu dimensiuni determinate de varsta, inaltimea si grosimea materialului de plantat.In principiu se adopta urmatoee dimensiuni ale gropilor: - la puietii de talie mica 0,3(0,4) x 0,3 (0,4)m; - pentru arbusti de varsta 3-5 ani 0,6 (0,7) x 0,6 (0,7)m; - in cazul puietolor de talie mare, in varsta de 8-10 ani 0,8 x 0,8m; - a celor de peste 10 ani 1,0 x 1,0m; La exemplarele cu balot de pamant, dimensiunile gropii depasesc cu 10-15cm balul de pamant, pentru ca la asezare, arborele se poata fi miscat, spre a capata orientarea initiala fata de punctele cardinale. Cand se fac plantatii in grupuri, se pot pregati manual au mecanic,gropi comune mai multor exemplare. Pentru realizarea gardurilor vii, se executa santuri de 0,5 (0,6)m adancime. Radacinile introduse in groapa, intr-o pozitie cat mai normala, se acopera cu pamant pana la inaltimea de 2-3 cm deasupra coletului; acesta se taseaza si apoi se uda abundent.

30

Scoaterea, transportarea si plantarea exemplarelor de talie mare In scopul extragerii arborelui, in jurul tulpinii, la o distanta de 8-10 ori mai mare decat diametrul acesteia se sapa un sant de 40-50cm si adanc de 80-100 cm (putin mai coborat decat nivelul celor mai multe dintre radacinile principale. Se va urmari mentinerea cat mai multor radacini, indepartandu-se numai cele prea lungi ori prea groase (cu exceptia celei principale). Prin inclinarea exemplarului, se dagaja si partea inferioara a balotului care include sistemul radiceal. Spre a evita imprastierea pamantului, blocul se infasoara cu panza de sac, cu orificii mici sau plasa captusita in prealabil cu paie, pentru ca in timpul transportului sa nu se faramiteze si sa treaca prin ochiuri. Greutatea unui exemplar de talie mare depaseste, adeseori 1-1,5 t (iarna cand pamantul este inghetat si mai mult), iar inaltimea de 8-10m. De aceea, transportul este deosebit de anevoios pe de o parte pentru ca sunt necesare camioane de tonaj mare, iar pe de alta parte, efortul de incarcare este deosebit. La plantare, nu apare necesara indepartarea ambalajului care, in contact cu solul umed, se degradeaza, iar radacinile in crestere prin presiunea exercitata il pot distruge usor, dar neaparat se taie legaturile care il tineau aproiat de trunchi. Se va urmari ca orientarea arborelui sa corespunda celei initiale. Spre a asigura stabilitatea, arborele se va sustine cu un tutore, fixat in groapa inainte de umplerea acesteia cu pamant sau cu ajutorul cablurilor. Pentru a nu fi jenata cresterea in grosime, la locul de prindere a elementelor de sustinere,scoarta se protejaza cu un cauciuc sau cu un burete. FLORILE IN SPATIILE VERZI Speciile floriciole prin forma, frunze si mai ales prin flori ca si prin disparitia anuala alcatuiesc un decor temporar, constituind elementu principal al varietatii zilnice a unui spatiu verde, insusire care se impune cu precadere in amenajarea acestora. Caracterul decorativ al plantelor floricole este marcat de aspectul in ansamblu al exemplarului. Amplasarea petelor florale ca si adoptarea unui contur liber sau regulat fac parte din compozitia generala a proiectului. Marimea plantelor, dimensiunea petalelor, alcatuirea si forma florilor, combinatiile de culoare sunt componente a caroer imbinare armonioasa imprima ansamblului expresivitate arhitecturala.

31

Pregatirea terenului si insamantarea gazonului Exista doua situatii distincte, de insamantare a gazonului si de acoperire cu rulouri de gazon. In functie de pretul existent pe piata, aplicam in acest caz, situatia pregatirii terenului si insamantarii gazonului. Pentru cel de-al doilea caz, se procedeaz in urmatorul mod: Exista doua perioade principale pentru semanarea semintelor de iarba pentru gazon: la inceputul toamnei si la jumatatea primaverii. Dintre cele doua, inceputul toamnei este de prefarat, deoarece buruienile nu prea fac concurenta, iar temperatura solului este optima si continutul de umezeala al solului ramane ridicat pentru mai mult timp. Pregatirea terenului n acest caz prevede efectuarea de sapaturi, indepartarea materialelor de constructie ramase dupa daramarea celor doua obiective scoala si gradinita si a pietrelor din afara acestei arii. In acest caz se pot mentiona ca lucrari, urmatoarele: - eliminarea tuturor materialelor dure (pietre, caramizi) de pe teren; - saparea si eliminarea unui stat de 15-20cm si uniformizarea terenului; - eliminarea de pe teren a radacinilor; - trasarea aleilor principare pentru a evidentia spatiile care urmeaza a fi semanate cu semine de gazon; - batatorirea terenului din aceste spatii ce urmeaza a fi semanate; - depunerea unui strat uniform de nisip de circa 8cm; - depunere de sol aluvionar sau material fertil de circa 8-10cm; - afanarea si maruntirea terenului astfel incat sa poata fi facuta semanarea. Batatorirea se efectueaza cu ajutorul unui tavalug, sau cu un mai. Dupa batatorire, gaurile si movilitele ramase se vor nivela. Dupa nivelare se mai trece odata cu tavalugul. Urmeaza efectuarea unei afanari a suprafetei cu grapa sau grebla (la cativa centimetri) si maruntirea pamantului cu un maruntitor rotativ. Pentru semanat este indicata folosirea unei semanatoare mecanice, deoarece permite distributia uniforma si omogena a semintelor. In cazul semanatului manual se calculeaza consumul de seminte necesar pentru 1mp se poate sti care este cantitatea necesara, astfel incat sa nu fie o diferenta de densitate de cultura, inregistrat ulterior. Dupa semanare se grebleaza usor pentru ca semintele sa se amestece cu pamantul. O greblare adanca intarzie germinatia, lucru nedorit, deoarece semintele trebuie sa rasara inainte de inghet. Dupa semanare se efectueaza o stropire usoara, in ploaie fina.

32

Se mai uda atunci cand vremea este uscata, precipitatiile lichide, sub forma de ploaie lipsesc timp de peste 20 de zile, si temperatura aerului este pozitiva si in cursul noptii. Pentru gazonul semanat toamna, dupa rasarire lucrarile intra intr-o perioada de rapaus, fiind reluate primavara. Principalele ingrijiri vor consta in tunderi regulate, udare si aerare.

INSTALATII AFERENTE CONSTRUCTIILOR


a. Instalatia de iluminat Datorit faptului c racordarea la reeaua public de alimentare cu energie electric de joas tensiune este un proces de lunga durata si anevoios, s-a preferat montarea de corpuri de iluminat cu lampi pe celule fotovoltaice. b. Alimentarea cu apa potabila In fiecare perimetru se va amplasa cate o cismea pentru parcuri, racordata la reteaua de alimentare cu apa a localitatii. Cismeaua va fi prevazuta cu robinet cu clapeta si robinet de golire pentru timpul racoros. c. Instalatie de irigat (aspensoare) In fiecare perimetru se va realiza instalatie de irigat cu mai multe aspensoare care va fi folosita la irigarea si stropirea arborilor, florilor si a gazonului. d. Utilitati Atat energia electrica necesara iluminatului cat si apa potabila vor fi preluate din retelele publice respective, iar costul acestora va fi suportat de primaria orasului Fierbinti-Targ, judetul Ialomita. e. Date privind forta de munca ocupata dupa realizarea investitiei Numarul de persoane implicate in amenajarea spatiilor verzi in orasul Fierbinti-Targ, judetul Ialomita, este de 11 persoane- personal de executie. Lucrarea se va realiza de catre o Societate de Constructii si partial cu
33

angajatii Serviciului de Gospodarire Oraseneasca (Locala). Dupa realizarea investitiei vor fi necesare 2-3 persoane pentru intretinerea spatiilor verzi. f.Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 LUCRARI PROIECTATE 1 Pregatire teren, plantatii Cai de acces Mobilier spatii verzi Amenajare loc de joaca Instalatie iluminat 2 3 4 5 Luna 6 7 8 9 10 11 12

Durata de realizare Amenajarea spatiilor verzi in orasul Fierbinti-Targ se va realiza in 9 luni Costurile estimative ale investitiei Valoarea totala a investitiei: 713.836 Lei (167.174,7 Euro) cu TVA inclus .

ELABORATOR
S.C. GORUN S.R.L. Bal, judeul Olt, n baza Contractului de proiectare nr.din.. ncheiat cu Consiliul Local Fierbini, judeul Ialomia (comanda nr..)

34