Sunteți pe pagina 1din 50

S.C.lOBB CONSTRUCT S.R.L. PECICA,STR.107,NR.

700 CAIET DE SARCINI


REZISTENTA CAP.I.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

1.1.GENERALITATI ASUPRA CONSTRUCTIEI


Documentatia se refera la investitia CONSTRUIRE HALA AGROALIMENTARA.Beneficiarullucrarii este Primaria Orasului Pecica,jud.Arad. Constructia are regimul de inaltime parter + etaj. Amplasamentul pe care este situata c1adirea are urmatoarele caracteristici: -conditiile seismice stabilite de Normativul P 100/2006 sunt urmatoarele: acceleratia terenului ag=0.16g ,perioada de colt Tc=0.7 sec. -constructia se incadreaza in CATEGORIA DE IMPORTANTA "C"(normala) -conform Normativului P100/2006,constructia se incadreaza in CLASA III DE IMPORTANTA -incarcarea din zapada 1.5kN/mp,conform CR-1-1-3-2005,cod de -incarcari din vant(conform STAS 10101/20-90):Pv=20.47daN/mp -din punct de vedere P.S.I.,constructia se incadreaza in GRADUL I -II DE REZISTENTA LA FOC, conform HG 261/94 -adincimea de inghet-dezghet,conform STAS 6045-77,este de -fundarea se va face conform studiului geotehnic anexat.

1.2. EHNOLOGIA DE EXECUTIE T


1.Pregatirea punctului de lucru,lucrari care constau in eliberarea terenului de corpuri straine existente. 2.Pregatirea zonelor pentru depozitarea materialelor si organizarea punctului de lucru. 3.Trasarea si materializarea cotei +1- 0.00 si executia excavatiei generale de 20 cm de la cot a terenului existent. 4.Executia sapaturilor pentru fundatiile izolate ,continui si a grinzilor de fundatii. 5.Turnarea betonului de poza C*/10-T3-CEMII/A-S32,5R/0-31 in grosime de 10 cm la fundatiile izolate si a grinzilor de fundatii. 6.Cofrarea tal pi lor de fundare la fundatiile izolate si introducerea armaturii 7.Turnarea betonului C16/20-T3-CEMIIIA-S32,5R/0-31in talpile fundatiilor izolate 8.Turnarea betonului C12/15-T3-CMII/A-S32,5R/0-31 in talpile fundatiilor continue de la grinda perimetrala si a zidariei din caramida in grosime de 25 cm.

9. Cofrarea si armarea cuzinetilor in care se vor introduce placile cu buloanele de ancoraj .Placile cu buloanele inglobate in fundatiile izolate , de care se va prinde structura metalica , trebuie sa fie coliniara si fara abateri mai mari de 2 mm fata de axele structurii . Carcasele cu buloane se vor monta la cote Ie de nivel -0,50 fata de O,OOconform planselor de executie. Axele si nivelmentul buloanelor se vor verifica inainte de turnarea betonului in cuzineti. Pentru exactitatea trasarii axelor si a nivelmentului fiecarui bulon , se vor folosi aparate de inalta precizie. Se va intocmi un proces verbal de receptie a axialitatii si nivelmentelor buloanelor , intre constructorul executant al infrastructurii si firma responsabila pentru confectia structurii metalice. 10. Turnarea betonului armat C16/20 -T3-CEMII/A-S32,5RJO-16mm in cuzineti. 11. Cofrarea si armarea grinzilor de fundatii si a centurilor pentru elevatiile continui ale zidariilor. 12. Turnarea betonului armat mono lit C16/20 - T3-CEMI//A-S32,SR/0-16mm in grinzile de fundatii si elevatii. 13. Executia umpluturi/or si compactarea lor cu placa vibratoare la cotele indicate pe plansa R1, plan fundati. 14. Executia compactarii pernei de balast de sub pardoseala in grosime de 15cm. 15. Armarea si turnarea betonului mono/it C12/15T3-CEMII/A-S32,5RJO-31 in pardoseala de grosime de 15 cm cu elicopterizare . 16. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEMIIIA-S32,5R/O-16 in stalpii mono/iti de la parter 17. Cofrarea, armarea si tumarea betonului monolit C16/20- T3-CEMIIIA-S32,SRlO-16 in planseul peste parter ( grinzi si placa). Inainte de turnarea betonului in placa planseului se vor pozitiona golurile pentru instalatii, conform planselor de instalatii sanitare si incalzire 18. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEM/IIA-S32,5R/0-16 in stalpii monoliti de la etaj 19. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEMI//A-S32,5RJO-16 in elementele scarii de acces dintre parter si etaj 20. Cofrarea, armarea si turnarea betonului monolit C16/20- T3-CEMII/A-S32,SR/0-16 in planseul peste etaj ( grinzi si placa). Inainte de turnarea betonului in placa planseului se vor pozitiona golurile pentru aerisiri instalatii, conform planselor de instalatii sanitare 21. Executia peretilor despartitori din zidarie bca si a inchiderilor perimetrale din panouri sandwich la parter si etaj 22. Executia straturilor terasei neciculabile 23. Montarea stalpilor metalici a primului cadru marginal si prinderea acestuia in buloanele inglobate in fundatie , urmarindu-se verticalitatea acestuia si cota de nivelment al ta/pii la depozit. Deasemenea se va urmari ca cotele de axe transversale si longitudinale ale stalpului sa coincida cu cotele structurii din proiect. 24. Montarea grinzilor metalice a cadrului marginal, cu mentinerea acestora in carligul macaralei , pana cand imbinarile cu suruburi ( grinda-grinda si stalp-grinda ) se vor realiza 25. Conform punctelor 8 , 9 se vor monta to ate cadrele la depozitul. 26.Se vor monta grinzile longitudinale intre cadre din planul acoperisului , impreuna cu contravantuirile orizontale . 27.Se vor monta contravantuirile vertica!e ale planurilor transversale ale cadrelor marginale si longitudinale. 28. Se vor monta panele acoperisului din profil din tabla tip Z 140, care se vor prinde de talpa superioara a grinzilor de cadre si de elementele de rigidizare conform plansei anexate. 29. Se vor monta panourile sandwich de inchidere ( pereti e~teriori ) si a acoperisului halei. 30.Toate elementele metalice se vor proteja cu straturi de grund anticoroziv

Toate lucrarile se vor executa respectand standardele si normativele in vigoare,mentionate la fiecare din capitolele caietului de sarcini. Calitatea lucrarilor efectuate se va verifica conform Normativului C56/86,de catre executant si beneficiar si raspund de aceasta. Pe tot parcursul executiei se vor respecta normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii si paza contra incendiilor. La executa rea lucrarilor se vor respecta urmatoarele norme: - Norme republicane de protectia muncii editia 1973 aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu nr. 24/1975 respectand nr. 60/1975 si modificarile si completarile din 1977. - Norme de protectia muncii-constructii montaj-aprobate de MC Ind. cu ordinul 711/1980. - PE 006/1981 - Instructiuni generale de protectie a muncii pentru unitatile MEE. - Norme genera Ie de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si executia de constructii si instalatii - aprobate prin DCS 290/1977. Decret al Consiliului de Stat privind prevenirea si stingerea incendiilor nr. 232/1974 (republicat in 1978). Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii C300/1994. Executantul lucrarilor, propuse prin prezentul proiect nu va executa alte lucrari necuprinse In prezenta documentatie. Executantul lucrarilor, cuprinse In prezenta documentatie va folosi doar personal calificat ~i cu instructajul de protectie a muncii efectuat la zi. Prezenta documentatie este Intocmita in conformitate cu legislatia actuala referitoare la protec~ia muncii ca ~i cea referitoare la protectia Impotriva incendiilor respectlndu-se prevederile Normativului P 118-99.

Confectia metalica s-a proiectat conform urmatoarelor normative in vigoare : STAS 767/0 - 88 - Constructii civile, industriale si agricole. Constructi; de otel. Conditii generale de calitate. P 100 - 92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj P 118 - 85 '-- Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului NE012/1999-Codul de practica pentru executa rea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat C 140 - 86 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton armat. Aceste prescriptii se vor respecta de catre toti factorii ce concura la realizarea investitiei. De asemenea prescriptiile revizuite sau elaborate dupa intocmirea prezentului caiet de sarcini devin obligatorii in noua forma dupa publicare.

CAP. II. LUCRARI DE TERASAMENTE

Lucrarile de terasamente constau in sapaturi pentru fundatiile izolate si continue pentru zidaria din caramida. Eventualele neconeordante intre situatia luata in considerare in proiect,pe baza studiului geotehnic si cea constatata de executant pe teren la executa rea sapaturilor,vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In vederea reducerii consumului de material lemnos pentru sprijinirea sapaturilor se vor folosi pe cat posibil elemente de inventar.

1.STAS 9824-0-74-Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale. 2.STAS 9824/1-75-Trasarea pe teren constructiilor civile,industriale si agrozootehnice; 3.STAS 5091-71 -Terasamente prescriptii generale; 4. C 169-83 -Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale; 5. C56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatiile aferente; 6. C 16-84 -Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente. 7.Legea nr.8fl7 -Iegea privind asigurarea durabilitatii sigurantei in exploatare,functionalitatii si calitatii constructiilor. Orice modificare ulterioara in cadrul prescriptiilor din lista de mai jos ca si alte prescriptii aparute dupa aprobarea prezentului proiect sunt obligatorii II.3.RESPONSABILfTATEA PARTILOR DIN CONTRACT LUCRARILOR DE TERASAMENTE LA EXECUTIA

Prin contractul pentru realizarea lucrarilor de constructii cele doua parti:investitorul (beneficiarul) si antreprenorul (ofertantul in favoarea caruia s-a adjudecatlucrarea) au urmatoarele obligatii in ceea ce priveste lucrarile de terasamente: a) Investitorul are obligatia sa-si procure toate autorizatiile si avizele prevazute de lege precum si a regulamentelor care sa-si permita executa rea lucrarilor in cauza. De asemenea are obligatia sa predea executantului amplasamentul viitoarei constructii prin aceasta intelegandu-se trasarea axului terenului,a borne lor de referinta,a cailor de circulatie si a limite/or terenului pus la dispozitia antreprenorului. Predarea se face pe baza de proces verbal de predare primire semnat de ambele parti. b) Antreprenorul are obligatia sa execute lucrarea in termenii contractului,pe propria raspundere,pe baza datelor prevazute in proiectul tehnic. Pentru aceasta ei trebuie sa verifiee documentele primite de la investitor si sa-/ instiinteze pe acesta de erorile si inexactitatile constatate sau propuse. Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de investitor. Erorile intervenite pe parcursul executiei lucrarilor vor fi corectate de antreprenor pe cheltuiala sa,cu conditia ca acestea sa nu fie generate de date incorecte furnizate in scris. Pentru verificarea executiei lucrarii antreprenorul este obligat sa pastreze si sa protejeze toate reperele,normele si sau alte obiecte folosite la trasare si sa faciliteze accesul investitorului si consultantul pentru verificari si controale ori de cate or; acestia doresc.

De asemenea antreprenorul are obligatia sa verifice corespondenta datelor luate in considerare la elaborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la natura terenului de fundare,prezenta sau absenta unor gospodarii subterane,a panzei freatice si sa-I instinteze pe investittor de eventualele nepotriviri in vederea so/utionarii lor. Inainte de inceperea lucrarilor investitorul trebuie sa stabileasca de comun acord cu antreprenorul conditiile speciale de executie si anume: -Iocul de depozitare a pamantului rezultat din sapaturi; -surse de pamant pentru umpluturi sau locul de depozitare a pamantului din sapaturi ce va fi folosit pentru umpluturi; -Iocul de depozitare a pamantului vegetal; -distantele de transport ale acestora ca si al celor/alte materiale necesare. 11.4.PREGATIREA TERENULUIIN LUCRARILOR VEDEREA INeEPER"

Lucrari ce trebuiesc executate inainte de inceperea ce/or de sapaturi propriu-zise sunt in principal urmatoarele: -eliberarea terenului pus la dispozitie pentru executia fundatiilor de obiecte ce ar impiedica lucrul; -defrisarea zonelor cu spatii verzi,copaci,arbusti,etc; -decopertarea stratului vegetal, transportul si depozitarea acestuia in locuri fixate.Grosimea stratului de pamant vegetal se va stabili prin sondaje; -evacuarea materiale/or rezultate,depozitarea lor in vederea refolosirii. Eliberarea terenului se face mecanizat cu excavatorul,iar incarcarea in autobasculanta fie manual prin aruncare directa fie mecanizat. Curatirea se face pe intreaga suprafata a terenului pe care urme8za sa se execute lucrari,sau care va folosi la organizarea punctului de lucru. In conditii de timp nefavorabil (ploi,zapada) se vor lua masuri pentru indepartarea ape/or de suprafata prin rigole create de la inceput pentru a servi pe intreaga perioada a lucrarilor. Zapada se va strange si incarca in autovehicule pentru evacuare. Tot inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi trebuie materializate gospodariile subterane,pozitia lor,cotele la care se gasesc.Se vor executa lucrarile de deviere (acolo unde este cazul) si de demo/are a celor scoase din functiune.Aceasta se va face cu acordu/ si sub controlul beneficiarului acestor gospodarii.

Trasarea este 0 etapa importanta prin care se materializeaza pozitia din amplasament al cladirii. Operatiunea se realizeaza de un topograf de specialitate, trasarea colturilor cladirii facandu-se pe baza unui calcul de coordonate in sistemul de referinta ales. Se traseaza axele peretilor propusi si se scot mult in afara incintei pentru a se feri de posibilitatea deplasarii lor la executia excavatiilor. Se balizeaza incinta de excavat si se stabileste cota +0.00 inscrisa in planul de traseu si cele de fundatii,pozitionarea sa facandu-se vizibil pe elementele fixe printr-o mascare cu vopsea de ulei.Dupa trasare se incheie un proces verbal de trasare semnat de beneficiar,constructor si proiectant,in care se fac mentiunile referitoare la materializarea pe teren a tuturor elementelor de trasare necesare inceperi\ executarii c1adirii.Procesul-verbal se va depune la cartea constructiei. Metodologia de trasare si abaterile admisibile sunt stabilite in normativ C56-85.

La executia sapaturilor trebuie sa se aiba in vedera urmatoarele: -sa nu se strice echilibrul natural al terenului in jurul gropii ce trebuie sapate; -sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa fundatie'l; -sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrarilor; -sapaturile pentru fundatiile izolate si continui se vor executa manual; -in timpul sapaturilor se vor executa epuismente daca sunt necesare; Cand existenta retelelor de instalatii subterane nu este prevazuta in proiect,dar poarta indicii asupra lor sau apar intamplator in timpul executiei sapaturilor se va proceda astfel: -se vor oprii lucrarile de sapatura; -se va prospecta terenul cu mijloace adecvate; -dupa detectare se vor anunta atat proiectantul cat si organele de exploatare a retelelor; -cu acordul dar si sub controlul acestora se va proceda la mutarea si dezafectarea lor; Datorita faptului ca lucrarea se executa la paralel cu reteaua existenta, trebuie luate masuri speciale de sustinere si consolidare a taluzelor pentru asigurarea stabilitatii fundatiilor invecinate. Lucrarile corespunzatoare de sprijinire se vor prevedea prin proiecte de executie. Daca aceste lucrari au fost omise din proiect,executantul nu este absolvit de obligatia de a cerceta fundatiile existente si de a lua masuri imediate pentru a asigura stabilitatea acestor constructii,sesizand pe proiectant in vederea luarii masurilor definitive. Executantul este obligat sa organizeze executia acestor lucrari cu cea mai mare atentie, utilizand personal tehnic de calitate corespunzatoare,care sa urmareasca permanent toate fazele executiei. Pentru lucrarile de sapaturi sub nivelul terenului se utilizeaza excavatoare cu cupa Inversa. Pentru defrisarea terenului,doborarea copacilor,scoaterea radacinilor,scoaterea pamantului vegetal si asanarea terenurilor denivelate sau cu gropi,amenajarea drumului de acces si pregatirea terenului pentru lucrul cu excavatorul se pot folosi buldozere.

Avand in vedere natura terenului,sapaturile pe fundatie cu pereti verticali nesprijiniti pot fi executate pana la adancimea (conf.C169-83) de 1,50 m. Peste aceasta adancime peretii se vor sprijinii in mod obligatoriu cu dulapi de lemn asezati orizontal,prinsi cu spraituri orizontale. Trebuie luate urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor: -terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat cu sarcini suplimentare si sa nu fie supus la vibratii; -pamantul rezultat din sapaturi sa nu fie depozitat la 0 distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundare.ln cazul sapaturilor pana la 1,00 m adancime,distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii; -se vor lua masuri de inlaturare rapida a ape lor subterane de precipitatii sau provenite accidental; -daca din cauze neprevazute, turnarea fundatiei nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa fenomene ce indica pericol de surpare,se iau masurile de sprijinire a peretelui in zona respectiva sau de transformare a lor in pereti cu taluz inclinat. Executantul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea crapaturilor longitudinale paralele cu marginea sapaturii care,daca nu sunt cauzate de uscarea pamantului,pot indica inceperea surparii malurilor si sa ia masuri de prevenire a accidentelor.

Pentru a mentine caracteriscile mecanice ale pamantului de sub talpa fundatiei,este necesar ca turnarea fundatiilor sa se execute fara intarzieri dupa ce sapatura a ajuns la cot a de fundare din proiect ,mai ales in pamanturi contractile si cele loessoide. Sapaturile ce se executa cu excavatorul nu trebuie sa depaseasca in nici un caz profilul proiectat al sapaturii.ln acest scop sapatura se va oprii cu 20-30 cm.deasupra cotei profilului sapaturii,diferenta sapandu-se manual. Schimbarea cotei fundului sapaturii de fundatie,in timpul executiei,se poate face numai cu acordul proiectantului si al beneficiarului. Fundul sapaturii ad us la cote de fundare trebuie sa fie neted si cu suprafata nealterata.ln cazul depasirii cotei de fundare cu sapaturile,se vor executa umpluturi ce se vor compacta la un nivel minim de 92% din gradul de compactare natural. Compactarea fundului sapaturii se va executa obligatoriu la terenurile macroporice,sensibile la umezire pentru reducerea volumului de pori si a sensibilitatii de umezire,pe 0 grosime de 30-50 em. Finisarea sapaturii (saparea ultimului strat) trebuie facuta imediat inainte de inceperea executiei fundatiei.

La executarea lucrarilor de sapaturi pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant,prevazute in normativ C16-84.

Principalele operatii privind inspectarea si avizarea lucrarilor de sapaturi se executa in conformitate cu "PROGRAMUL DE CONTROL" intocmit de proiectant si avizat de beneficiar si executant. In etapa de pregatire a sapaturilor se urmaresc urmatoarele obiective si se intocmesc urmatoarele acte care vor face parte din documentatia cartii constructiei: -predarea amplasamentului se face pe baza unui "proces verbal de predare primire a amplasamentului si a bornelor de reper ",semnat de beneficiar si proiectant,in calitate de predatori si de executant in calitate de primitor; -executantul asigura trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit; -configuratia executarii trasarii si a operatiilor de nivelment in conformitate cu prevedenle proiectantului se asigura prin "proces verbal de trasare" a lucrarilor semnat de beneficiar si executant. Pentru verificarile de ordin calitativ specifice lucrarilor de sapaturi,se are in vedere in principal: -verificarea de catre delegatul beneficiarului si antreprenor a executarii sapaturii la cota de fundare prevazuta prin proiectul de executie a lucrarii. Confirmarea verificarii si constatarilor facute se consemneaza in "proces verbal" de verificare a cotei de fundare. La terminarea lucrarilor de sapaturi se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor campara cu dimensiunile din proiect;in cazul depasirii aricarei dintre abaterile admisibile este interzisa inceperea executarii c6nstructiilor inainte de a fi efectuate corecturile necesare aducerii spatiului respectiv in limitele admisibile. In toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect,natura terenului nu corespunde cu cea avuta in vedere la proiectare,solutia de continuitate a lucrarilor nu poate fi stabilita decat in baza unei dispozitii scrise a proiectantului.

Pamantul excedentar rezultat din sapatura se va incarca in autobasculanta si se va transporta in depozite amenajate,stabilite de comun acord cu beneficiarul si executantul obtinand in acest sens acordul primariilor sub jurisdictia carora se afla spatiul respectiv.Beneficiarul si executantul vor stabili pe baza de proces verbal distanta reala de transport a pamantului.

Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificari/e sunt efectuate in conformitate cu prevederile art. 5, 11,12,13si14. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie preliminara.

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor in prezentul caiet de sarcini.

IV. BETONUL, COMPOZITIA , FABRICATIA, PUN ERE IN OPERA

TRANSPORT 51

Turnarea betoanelor se va face in cofraje din panouri de placaj refolosibile. Lucrarile de betonare se vor executa respectand cu strictete urmatoarele acte normative: - STAS 10107/90 - Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea e/ementelor. - STAS 1799/88 - Constructii din beton. Tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea calitatii materia/elor si betoanelor. - STAS 1667/76 - Agregate naturale, grele pentru betoane si mortare. - STAS 146/80 - Var pentru constructii. - STAS 388/80 - Lianti hidraulici. Ciment Portland. - STAS 8133/90 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii. - STAS 1030/85 - Mortare pentru zidarii si tencuieli. - STAS 438-1/87 - Produse din otel pentru armare beton, otel beton laminat la cald. Masuri si conditii tehnice de calitate. - STAS 1759/83 - Incercari pentru betoane. Incercari pentru betonul proaspat. - STAS 1275/58 - Incercari pentru betoane. Incercari pe betonul intarit - Normativ C 140-85- Normativ pentru executarea lucrarilor de beton armat s; beton precomprimat. - C 26-72- Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive. - C 16-84- Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros. - C 63-85- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia ll,Jcrarilor de constructii si instalatii eferente. Orice completare sau modificare facuta acestor prescriptii dupa intocmirea acestui proiect tehnic, ca si alte norme ce se refera la lucrarile executate sunt obligatorii pentru executant.

Betoanele folosite sunt conform detaliilor anexate de urmatoarele marci(clase): C8/10 - T3-CEMII/A-S32,5RJO-31 mm in beton de poza C16/20 - T3-CEMIIIA-S32,5RJO-16mm in grinzile de fundatii si cuzineti. C12/15- T3-CEMII/A-S32,5RJO-16 in placa pardoselii si talpi de fundare. Retetele de preparare a betonului se vor intocmi in conformitate cu normativul C 140-86 si codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012 - 99. Cimentul ce se recomanda a fi folosit este de tip' I A, clasa 32.5 R. Agregatele sunt de cariera, cu granulatie max. 31 mm - pentru elementele masive si 16 mm pentru elementele cu grosimi sub 30 cm si in elementele prefabricate. Aditivii ce se va folosi sunt aditivi superplastifiati. Valorile maxime ale raportului AlC pentru realizarea conditiei de clasa betonului si a cimentului sunt urmatoarele:

Clasa beton C12/15 C 16/20

Clasa ciment 32.5 32.5

A/C
0.65 0.55

In acest caz se vor face incercari preliminare pentru verificarea mentinerii caracteristicilor cerute betonului. Transportul betonului se va face cu malaxoare si autobetoniere, iar comandarea acestuia se va face pe baza cantitatii necesare de pus in opera, imediat. Distanta de transport si durata pana la punerea in opera trebuie reduse cat mai mult posibil, in conformitate cu prevederile 180/86. Mijloacele de transport trebuie sa fie curate si etanse pentru a nu pierde laptele de ciment. Punerea in opera a betonului se face conform Normativului C 140-86 si a Indicativului NE 012-99 , urmandu-se pe cat posibil 0 betonare continua a elementelor (fara intreruperi). Ea se face dupa receptia calitativa a lucrarilor de sapaturi, cofraje si armaturi in functie de situatia respectiva. De asemenea, inainte de betonare se verifica daca betonul tumat anterior, si intarit corespunzator are suprafata curatata de pojghita de lapte de ciment, nu are zone segregate sau daca rugozitatea prezentata este suficienta pentru 0 buna conlucrare. Apoi se verifica daca s-au umezit cofrajele, betonul vechi sau alte suprafete cu care va veni in contact betonul de turnat si daca s-au luat masuri de evacuare a eventualelor ape provenite din precipitatii si care au patruns in cofraje. Betonarea se va face, de regula, cu bena. Se poate folosi si pompa cu luare de masuri in ceea ce priveste lucrabilitatea betonului si dimensiunile agregatelor. Betonul adus la punctele de lucru trebuie sa se incadreze in Iimitele de lucrabilitate admise si sa nu prezinte segregari. Nu este admisa corectarea lucrabilitatii prin adaugarea de apa sau alte mijloace, ci doar prin aditivi superplastifiati si cu 0 remalaxare a betonului. Inaltimea maxima de turnare a betonului este de 3metri. Pentru inaltimi mai mari se vor folosi jgheaburi si ferestre de betonare dispuse la maximum 3 metri, luand toate masurile necesare pentru evitarea segregarilor sau pierderea laptelui de ciment. In timpul betonarii se va verifica tot timpul pozitia armaturilor si cofrajelor pentru evitarea eventualelor deformari sau deplasari. Cand apar aceste deformartii, 5e va opri betonarea pana la corectarea acestora in mod operativ. Betonul se va turna uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm grosime (inaltime), iar turnarea stratului urmator se face inainte de inceperea prizei betonului din stratul anterior. In timpul betonarii nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii elementului ce se betoneaza si nici asezarea vibratorului pe armaturi. Se va urmari inglobarea completa a armaturilor in beton si respectarea grosimii stratului de acoperire care va fi de 4,5 cm pe suprafetele ce vor fi in contact cu pamantul, de 2,5 em in rest.

Fiind elemente relativ subtiri 0 atentie deosebita trebuie acordata umplerii complete a sectiunilor, la noduri sau in zonele de imbinare, fiind recomandabila indesarea betonului cu sipci sau vergele, concomitent cu vibrarea lor. . . Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi, cofraje sau beton proaspat, CI numal pe punti special amenajate. .' Durata maxima a intreruperilor in timpul betonarii nu trebUie sa depaseasca tlmpul de incepere a prizei betonului ce se poate considera 2 h de la prepararea acestuia. Daca din motive intemeiate nu se poate relua betonarea in acest timp, ea se va face numai dupa 12 h. Inainte de inceperea betonarii rostul de intrerupere se va trata corespunzator, prin spituire si suflare cu aer sau apa, in vederea unei bune conlucrari. Pentru aceasta se va demonta cofrajul pe 0 parte si se va curati bine suprafata dupa care se va remonta cofrajul. Compactarea betonului se poate face normal (cu sipci, vergele, etc.) sau mecanic cu previbratoare. Se admite si compactarea prin batere cu ciocanul in cofraj, dar pe suprafete restranse. Dupa ce betonul a atins 0 rezistenta minima de 2,5 N/cmp acesta se poate decofra. Operatia se executa cu grija, fara bruscari, astfel ca muchiile elemente/eor sa nu fie deteriorate sau cofrajele rupte. Daca in urma decofrarii se constata defecte de turnare majore(goluri, segregari, neacoperiri de armaturi, etc.) se va trece la remedierea acestora, numai dupa consultarea proiectantului. Defectele limita admisibile ale elementelor de beton si abaterile de /a dimensiunile din proiect sunt date in Normativul C 56-85 si trebuie respectate conform elmentului respectiv. Pentru betonare pe timp friguros se va respecta Normativul C 16-84.

IV.1.ARMATU RI. MATERIALE, MAN IPULARE, DEPOZITARE, FASONARE Otelul beton f%sit la armarea e/emente/or de constructii este otelul neted OB 37 pentru armari de montaj si constructive si otel beton striat PC 52 pentru armarea de rezistenta a elementelor structurale. Otelul pentru armaturi trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de Normativul C 140/86 si Indicativ NE 012 - 99, conditii ce se verifica pe baza certificatului de calitate a lotului de otel ad us si prin incercari de laborator. Otelurile pentru armaturi trebuie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajte si dotate corespunzator, astfele incat sa asigure: - evitarea corodarii otelului; - evitarea murdaririi otelului; - asigurarea posibilitatii de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea acestora se vor face in stricta conformitate cu prevederile proiectului (detaliile de armare a elementelor). Fasonarea se face in ateliere de armaturi. Inainte de a trece la fasonare, executantul va proceda la identificarea tuturor barelor necesare la posibilitatile de fasonare si de montare si, eventual, va cere acordul proiectantului pentru modificarile necesare. Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate .si drepte si in acest scap se va proceda la curatirea eventualelor impuritati si a ruginii prin frecare cu peria de sarma. Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de fasonare prin tragere cu troliu, dar fara a produce deformari ale profilului. Alungirea maxima va fi de 1mm/m. Montarea barelor in cofraje se va face prin distantieri din plastic si legarea barelor cu sarma moale. Se va urmarii realizarea acoperirii armaturilor conform punctului precedent. Daca lungimea bare/or din lot nu este suficienta pentru realizarea unui anumit tip de bare se va proceda la innadirea acesteia prin sudura cu eclise ( 1a=1 0 d) sau prin petrecere

pe a lungime egala cu 40 d (Ia 0837) cu d=diametrul maxim al armaturilor ce se innadesc.Aceste lungimi se vor respecta si la innadirile armaturilor din betonul vechi cu cele noi,la elementele care sufera modificari. La montarea armaturilor in cofraj se interzice calcarea pe armaturile deja montate sau pe cofraj.ln acest scop se vor folosi podine si schele de lucru din dulapi de lemn. Inainte de turnarea betonului vor verifica din punct de vedere calitativ lucrarile de armaturi si se vor corecta eventualele nepotriviri sau defecte. Verificarile necesare si abaterile Iimita sunt trecute in normativele C140/86 si C56/86 si se vor respecta intocmai. Toate verificarile si observatiile facute se vor trece in procese verba Ie de lucrari ascunse. IV.2. COFRAJE. MATERIALE. CONDIT" DE CALITATE. COFRARE. DECOFRARE. Pentru executia lucrarilor de beton armat monolit,se vor folosi cofraje de panouri refolosibile din lemn conform indicativului NE 012 - 99. Ele trebuie montate si alcatuite astfel incat sa prezinte rigiditatea si stabilitatea necesara,iar sarcinile sa poata fi transmise si repartizate corect punctelor de sprijin. Panourile de cofraj inainte de fiecare folosire,se curata de beton si lapte de ciment si se sterg cu agenti de decofrare pe fetele ce vin in contact cu betonul. Aceste produse nu trebuie sa corodeze betonul si sa nu-si schimbe proprietatile. Inainte de folosire cu 1-2 ore,cofrajele se uda. Montarea cofrajelor cuprinde urmatoarele operatii: -trasarea pozitiilor cofrajelor; -asamb/area si sustinerea provizorie a panourilor cofrajului; -inchiderea,legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor; -decofrarea dupa indeplinirea conditiilor de rezistenta a marcii betonului. Va trebui acordata a atentie deosebita la cofrajele ce reazama pe pamanturi inghetate sau cu sensibilitate la inmuiere,pentru evitarea deplasarilor cofrajelor datorita deformarij terenului. Se va acorda 0 atentie deosebita la rosturile panourilor pentru asigurarea etanseitatii cofrajului In acest scop nu se admit panouri rupte,gaurite sau cu captuseala discontinua. La montarea cofrajului se admit abateri la +0.3 sau - 0.3 fata de cotele proiectului. Se interzice decofrarea elementelor inainte de atingerea de catre beton a rezistentei minim de 2,5 N/mmp./n cazul conditiilor deosebite de lucru aceste termene se pot co recta pe baza de incercari in laboratoare.

V. CONFECTII METALICE

1.2.La executia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementarile si prevederile in vigoare privind executia verificarea calitatea executiei si receptia obiectelor de investitii in constructie .
I I

1.3.lntreprinderile executante care contribuie la executia structurii metalice raspund direct de buna executie si de calitatea tuturor lucrarilor ce Ie revin in conformitate cu planurile de executie cu prevederile standardelor normativelor si prescriptiilor tehnice in vigoare precum si cu prevederile prezentului Caiet de sarcini .
I I I I

1.4. Elementele subansamblele de executie predate de proiectant .


I I

si structurile metalice se ver executa conform planurilor

1.5.Executia structurii metalice verificarea calitatii si receptia lucrarilor se va face in general pe baza STAS 767/0 - 80 - Constructii civile industriale si agricole . Constructii de otel . Conditii generale de calitate .
I
I I

1.6.Prevederile acestui standard sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin prevederiloe prezentului caiet de sarcini care completeaza , precizeaza si modifica unele dispozitii din actul normativ citat mai sus .
I

1.7.Lucrarile de sudura vor fi conduse si supravegheate permanent in fiecare schimb de lucru de catre un maistru sudor - autorizat - ajutat de un responsabil de schimb al utilajelor sudate . Maistrii suderi si muncitorii specialisti vor fi scolarizati si intruiti de inginerul sudor. 1.8.Fiecare sudor autorizat va poseda un poanson cu acest numar , pentru marcarea prin poansonare a cusaturilor pe care Ie executa . Lista sudorilor autorizati cu numarul poansonului va fi comunicata beneficiarului si proiectantului .
I
I I I

1.9.Responsabilul de sector A.Q. cu problemele uzinarii va trebui prevederile prezentului Caiet de sarcini , el urmand a fi examinat si autorizat . Organele A. Q. ale uzinei vor fi examinate si autorizate .

sa cunoasca

1.1O.Lucrarile de montaj vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea lucrari Pentru fiecare schimb va fi permanent pe santier un maistru montator care va conduce si supraveghea lucrarile de montaj . 1.11. Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptiaonate faze de executie de un delegat permanent al beneficiarului .
I I

de

1.12. Elementele si imbinarile de montaj care urmeaza sa fie betonate vor fi receptionate in mod obligatoriu inainte de betonare de 0 comisie de receptie formata dintr-un delegat al beneficiarului , al proiectantului si al unitatii de montaj , care vor intocmi - conform reglementarilor tehnice - procese verbale de lucrari ascunse .
I

1.13. Verificarea curenta , p'e santier a calitatii elementelor si imbinarilor cu SIRP se va face conform prevederilor din Instructiunile tehnice privind imbinarile elementelor de constructii metalice cu SIRP - indicativ C 133 -82 cap.3 cu exceptia calitatii suruburilor si
I I
I

piulitelor , care trebuie sa corespunda cap. 3.4. din prezentul caiet de sarcini liar receptie lor conform aceleiasi instructiuni .

2.1 . Documentatia tehnica de executie este elaborata de : Proiectant; Intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele Intreprinderea care executa montajul structurii metalice .

de constructie ;

2.2.1. Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate conform borderou , la can se adauga: Categoria de executie (A sau B ) pentru fiecare elemant in parte , conforr atr.1.3. din STAS 767/0-88 ; Pe elementele sudate se va indica pentru fiecare cusatura in parte, clasa d calitate conform Instructiunilor tehnice C 150-84 . Daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a aceasta se stabileste de catre intreprinderea de uzinare , in functie de grosimea (t) a produselor laminate care se imbina , conform tabelului de mai jos . l grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza , grosimea minima cusaturilor de colt se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua lamina
1

Groosimea tablelor (mm)

5............ 8
9 ............ 15 16 ........... .20 21 ......... 30 31 ......... 40 > 40

(t) t Grosimea cusaturilor de colt (a) (mm) min. 3,3 4 4,5 5 6 8

Breviarul notelor de calcul , care trebuie sa euprinda : earacteristicile materialelor folosite : caracteristicile geometriee si meeaniee ale sectiunilor ; eforturile in seetiunile earaeteristice ; eforturile unitare maxi me , in comparatie cu rezistentele de caleul .

2.3.1.lntreprinderea ce uzineaza piesele metalice are ca obligalie ea , inainte ineeperea uzinarii , sa verifice planurile de executie . In cazul eonstatarii unor defieie sau in vederea usurarii uzinarii ( de exemplu : alte forme ale rosturilor imbinarilor sue , preeum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentareJ , se vor proceda dupa c urmeaza:

pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului , uzina efectuaeaza modificarile respective , comunicandu-Ie in mod obligatoriu si proiectantului ; pentru unele modificari care ar afecta structura din puncte de vedere al rezistentei sau al montajului , comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul . Drice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila scrisa a proiectantului . Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant ; pentru unele modificari mici acestea se por face de uzina , dupa ce primeste avizul in scis al proiectantului .
1 1 I

2.3.2.Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari uzina constructoare intocmeste documentatia de execxutie care trebuie sa cuprinda : a) toate operatiile de uzinare pe care Ie necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor; b) Tehnologia de debitare si taiere ; c) Procesul tehnologic de execxutie pentru fiecare subansamblu in parte , care trebuie sa asigure imbinarilor sudate eel putin aceleasi caracteristici ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza , precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate .
1
I

2.3.3.Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda : Piese desenate cu cote pentru fiecare reper ; Procedeele de debitare a pieselor si de prelucrare a muchiilor cu montarea clasei de calitate a taieturilor ; Marcile si c1asele de calitate a otelurilor care se sudeaza ; Tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate ; Forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect sau - in lipsa acestora - conform STAS 662 - 74 si STAS 6726 - 85; Marca, dimensiunile i calitatea materiale/or de adaos : electrozi sarme fluxuri; Modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri ; Procedeele de sudare ; Regimul de sudare ; Drdinea de executie a cusaturilor sudate ; Ordinea de aolicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor ,. Modul de prelucrare a cusaturilor sudate ; Tratamente termice daca se considera necesare ; Ordinea de asa,mblare a subansamblelor ; Planul de control nedistructiv (Rontgen gamma sau ultrasonic ) al imbinarilor : Planul de prelevare al epruvetelor pentru incercari distructive ; Regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie conform cap.4 din STAS 767 I 0 - 88 si prevederilor prezentului caiet de sarcini . Regimurile de sudare se stabilesc de catre illtreprinderea de uzinare , pe imbinari de
I 1
I I I 1 I

proba. Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta subansamblu diferit se va executa cate 0 serie de placi de proba .
I

a se aplica la fiecare

2.3.4. In vederea realizarii in bune conditii a subansamblelor sudate de serie intreprinderea executanta a intocmi fise tehnologiee pe baza proceselor tehnologice de mai sus.
I

La intocmirea fiselor si proceselor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor de proiectare precum si calitatea lucrarilor in limita tolerantelor admise de STAS 7070/000-88 si prezentul Caiet de sarcini .
I I

2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor in vederea verificarii si definitivarii proceselor tehnologice de executie uzina va executa toate masuratorile si incercarile necesare . Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura - vizual si cu lichide penetrante - si control radiografic al sudurilor cap la cap .Se vor face de asemenea masuratori complete asupra geometriei substratului ,inainte si dupa penetraj si se va verifica inscrierea intolerantele prevazute in prezentul Caiet de sarcini . Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de 0 comisie formata din reprezentantii proiectantului uzinei beneficiarului intreprinderii de montaj . In functie de rezultatele obtinute comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari distructive suplimentare si daca subansamblul de proba ( cap de serie ) executat se va introduce in lucrare .
I I I I I I I

2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica 2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj care vor conduce tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj .
I J I

2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de monatj , intreprinderea care c intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate . 2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda : Spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe' santier al'.elementelor de constructii ; Organizarea platformelor de preasamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc ; Verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor impuse ; Pregattirea si executia imbinarilor de montaj ; Verificarea cotelor si nivelele indicate in proiect pentru constructia montata ; Ordinea de montaj a elementelor ; Metqde de sprijinire se asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de m~ontaj ;
I

3.1.1. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie pentru fiecate reper in parte . Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a p~oiectantului . 3.1.2. Toate laminatele folosite trebuie sa coresounda standarde/or in vigoare si sa fie lovrate conform acestora ; 3.1.3. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si sa fie marcate de catre uzina producatoare .

3.3.3.1. Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblelor metalice trebuie sa verificae corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STSA 500/2-89 . 3.1.3.2. Intreprinderea de uzinare verifica la fiecare lot de produse laminate de acelasi tip aprovizionate de aceeasi otelarie - calitatea laminatelor prin analize chimice si incercari mecanice . Incercarile mecanice si tehnologice sunt : Incercarea la tractine conform STAS 200 - 87 si STAS 5540/2 - -82 ; Indoirea la rece conform STAS 777 - 80 ; Incovierea prin soc pe epruvete cu crestataura in V sau U dispusa perpendicular pe suprafata tablei , condorm STAS 5540/8-88 si STAS 9261/81 ;
1 1
I I

3.1.3.3. Laminatele livrate din bazele de aprovizionare certificate de calitate conform prevederilor STAS 500/1-89 .
I

trebuie sa fie insotite

de

3.2.1.Materialele de adaos respectiv respectiv electrozi pentru sudare manuala sarmele pentru sudare automata vor corespunde standardelor pentru materia Ie de adaos .
I

3.2.2. Electrozii inveliti pentru sudarea manuala a otelurilor vor corespunde prevederilor STAS 1125/1-91 si STAS 1125/2-81 liar sarmele de otel pentru sudarea automata prevederi lor STAS 1126 1126 - 87 . 3.2.3. Electrozii vor fi livrati in cutii etichetate care indica marca lor si certifica calitatea Fiecare electrod va fi luat din cutia de livrare si folosit imediat . SE irrterzice folosirea altor electrozi decat a celor prescrisi . Colacii de sarma trebuie sa aiba eticheta de identificare , care trebuie pastrata pana la consumarea totala .
I

3.2.5. Electrozii sarmele si f1uxurile vor fi pastrate manipulate uscate si folosite conform indicatiilor intreprinderii ce le-a furnizat precum si prevederilor din procesul tehnologic .
I I I

3.3.1. Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi obisnuite prevazute ca atare in proiectele de excutie se vor folosi suruburi semi precise conform STAS 4272-89 cu piulite conform STAS 1071 - 89 din grupa de caracteristici mecanice 4.6. pentru piese din OL 37 si 6.6. pentru piese din OL 52 . Pentyru imbinarea cu suruburi a profilelor U si I se vor folosi saibe conform STAS 2242 - 80 .
I I I I I

4.1.1. Lucrarile de suidare sunt conduse in permanenta , de maistri sudori . Cate un maistru sudor va fi permanent in atelier pe fiecare schimb .
I I

4.2.1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din fisele tehnologice procesele tehnologice de executie pe fiecare faza de executie in parte.
I

si

4.2.3.ln vederea urmaririi controlului de executie , uzina va itocmi si va completa fise de urmarire executie si fise de masuratori . In fise se vor trece - penrtu fiecare piesa - marca si Glasa de calitate ale otelului si sarja si numarul certificatului de calitate al lotului din care face parte piesa debitata . In mod, penrtu fiecare cusatura sudata in fisa se va trece numarul sudorului si numele maistrului care a supravegheat si controlat executia . Pe schita se vor insemna si locurile unde s-au facut eventuale remedieri ale cusaturilor sudate. Fisele de urmarire si masuratori intocmite penrtu fiecare subansamblu sudat vor fi semnate A. Q. uzina si prezntate la receptia subansamblelor , odata cu restul documentelor de receptie.
I

4.3.1. Laminatele se sorteaza dimensiunilor si aspectului .

prin verificarea

marcii

si clasei

de calitate

4.3.2. La sortare si inainte de trasare si debitare , toate laminatele se curata pe ambele fete, pentru a se inlotura complet noroiul rugina tunderul , petele de grasime vopsea , etc.
I I I

4.3.3. Cu ocazia sortarii , se verifica corespondenta privind marca si clasa de calitate .

laminatelor cu indicatiile din proiect

4.3.4. Inainte de debitare , laminatele se verifica bucata cu bucata in ceea ce priveste dimensiunile aspectul exterior si eventyualele defecte de suprafata sau vizibile pe muchii . Laminatele cu suprapuneri stratificari exfolieri segregatii deformatii ( ca torsiuni sau curbura in forma desabie ) , abater! dimensionale si alte defecte care nu 5e incadreaza in cele prevazute in prescriptiile in vigoare trebuie eliminate de la debitare . Materialele care nu corespund marcii clasei de calitate sau calitativ vor fi indepartate si depozitate separat . Ele nu vor fi folosite .
I I I I I I I I

4.3.5. Defectele de suprafata ale laminatelor care nu au influente asupra rezistentei pieselor pot fi remediate prin polizare . 4.3.6. Prelucrarea materialelor fara indepartarea lor prealabila este admisa in cazul cand abaterile fata de forma lor corecta nu depasesc tolerantele din STAS 767 - 88. 4.3.7. Laminatele care prezinta deformatii indepartate inainte de trasare si debitare . mai mari ca cele de mai SU5
I

trebuie

4.3.7.1. Indreptarea si indoirea pieselor pentru elemante din categoria de executie A se va face numai in valturi sau la prese mari ; pentru piese marunte din categoria B se va admite indreptarea prin lovire cu ciocanul , cu conditia de a 5e evita orice strivire a materialului . 4.3.7.2. Indreptarea pieselor din categoria A 5e poate face 12trece cand raza de curbura este mai mare sau cel putin egala cu : De 50 ori grosimea tablei

De 25 or; inaltimea sau latimea talpii (dupa planul in care se face indreptarea ) , la profile I sau U . La table , indreptarea marginii se poate face si prin taiere , daca latimea ramasa este cea din proiect . 4.3.8. Trasarea si sdablonarea pieselor se executa cu 0 precizie de = 1 mm , daca in proiect nu se poate prescrie 0 precizie mai mare. Ea se efectueaza cu instrumente verifieate si comparate cu elaloanele de control verifieate oficial sau cu instalatii speciale. 4.3.9. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare , daca in proiect nu se prevede altfel .

4.4.2.1. Taierea se poate face cu foarfeea ( la stanta ) , cu fierastraul , cu flacara de oxigen ( oxicupaj ) sau cu laser. Taierea cu flaeara sau cu laser se va face cu precadere mecanizat , la masini de copiat . Nu sunt admise taierile si preluicrarile cu arcul electric, 4.4.2.2. Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau cu flaeara se prelucreaza prin aschiere pe 0 adancime de 2 ..3 mmm . Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara nu mai necesita prelucrarea prin aschiere , daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii cia sa de calitate corespunzatoare . 4.4.2.3. Crestaturile , neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuoasa cu oxigen , se inlatura prin daltuire polizare sau rabotare . Daltuirea sau polizarea se executa cu 0 panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin ineareare cu sudura cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului .
I
I

4.4.2.4. zgura eare se formeaza indeparteaza .

pe suprafata sau marginile taieturii cu flacara , se

4.4.2,5. Piesele care se deformeaza in timpul taierii sau preluicrarii se indeparteaza inainte de a fi supuse altor operatii . Indepartarea poate fi facuta la rece , cu masini de indepartat cu valturi sau cu prese ; nu se admite indepartarea prin lovire ( ciocanire ) . 4.4.2.6. Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla, se va apliea un marcaj prin vopsire si poansonare , prin care se noteaza : a) Numarul piesei - conform marcii din desenele de executie - eventual, indicativul elementului la care se foloseste ; b) Marca si c1asa de calitate a tablei ; c) Numarul lotului din care provine;

4.4,3.1.Tipul imbinarilor trebuie prevazut in proiect . Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului eventualele propuneri de modificaree, daea prin aceasta se l)sureaza executia , fara a modifica calitatea cusaturii .

4.4.3.3. Tolerantele de prelucrare prezentul caiet de sarcini .

sunt cele din standardele

indicate mai sus si din

4.5.1. Asamblarea pieselor in vederea sudarii se va face in dispozitive speciale de asamblare - sudare , ce vor fi proiectate si execuate de uzina constructoare pe baza proceselor thnologice . 4.5.2. Dispozitivele de asamb/are - sudare trebuie sa asigure corecta aplicare a proceselor thnologice deformare libera a pieselor in timpul sudarii , precum si respectarea in limitele tolerantelor admise - a dimensiunilor subansamblelor din desenele de executie .
J

4.5.3.lnainte de inceperea asamblarii marginile si fetele laminatelor in zona ce urmeaza a fi imbinate prin sudare se curata pana la luciu metalic pe 0 latime de 30 ... 40 mm de 0 parte si de alta a rostului de sudare .
J J

4.5.4. La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungirea acestora piese thnologice respectiv prelungitoare , din aceeasi marca si clasa de calitate de otel avand aceeasi grosime si cu rosturile prelucrate la fe;1 ca piesele care se sudeaza . Lungimile acestor piese tehnologice , care trebuie sa fie de min. 100 mm servesc pentru sudura provizorie de piesa care se sudeaza .
J J

4.5.5. Pentru verificare calitatii cusaturilor sudate se folosesc pie'se speciale, din care se extrag epruvete pentru incercari . Numarul si pozitia acestor piese pentru probe se fixeaza prin procesul tehnologic . 4.5.5.1. Se recomanda ca inaintea taierii epruvetelor sa se efectueza radiografierea cusaturii sudate insemnandu-se portiunile defecte , pentru a fi eliminate.
JJ

4.5.5.3. Piesele tehnologice se indeparteaza dupa terminarea operatiunilor de sudare a rostului , prelucrandu-se corespunzator capete cusaturilor sudate . Indepartarea pieselor se face prin taiere cu flacara; nu se admite indepartarea prin lovire. Zonele in care au fost prinse piesele tehnologice se prelucreaza prin polizare , pana la fata laminatului .

4.6.1.1. Pozitia grosimea si lungimea cusaturtlor provizorii de prindere vor fi precizate in procesele tehnologice de executie tinand seama de marca otelului folosit in piesele ce se sudeaza si de grosimea lor.
J

4.6.1.2. Electrozii cu care se executa cusaturile de prindere vor fi de aceeasi marca cu cei care se folosesc la executa rea cusaturilor definitive. la marimea deschiderii rosturilor fotrme si dimensiuni ale acestora si anume STAS 6726 - 85.
J

4.6.1.3. Tolerantele

sunt conform standardelor

de

4.7.1.1.Sudarea poate fi execuatata prin orice procedeu de sudfare manuala , semiautoamata sau cu arc electric cu conditia ca acesta sa asigure calitatea corespunzatoare imbinarilor sudate .
I

4.7.1.3. Folosirea electrozilor bazici se face prin uscare indicata de uzina producatoare . In lipsa nei indicatii electrozii 250 ... 300C , timp de minimum 2 ore.
I
I

prealabila la temperatura se usuca in cuptoare la

4.7.1.4.lnainte de inceperea lucrarilor de sudare reprezentantul serviciului A. Q. al uzinei , impreuna cu inginerul sudor si maistrul ce conduce lucrarile de sudare la ansamblul ce 5e sudeaza ) vor verifica elementele asamblate in vederea sudarii , pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii : a) Ce urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv , in asa fel incat sa permita deplasarea termica a pieselor si sa previna concentrarea tensiunilor reziduale ; b) Pe piesele ce alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele corespunzatoare . c) Dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor si proceselor tehnologice ; d) Marirea si forma rosturilor este conform a cu prevederile:r standardelor sau ale procesului tehnologic . e) Zonele pe care se aplica cusaturile sudate , ca si cele invecinate pe 30 ..... 50 mm . ,sunt bine curatate . f) Piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect . g) Calicatea electrozilor f1uxului si sarmei conform standardului . h) Sudurile de asamb/are provizorie sunt plasate , au dimensiunile conform proceselor tehnologice si nu prezinta fisuri sau alte defecte neadmise .Hafturile fisurate ( sau cu defecte neadmise ) se taie , locul lor se polizeaza si ele se remediaza. 4.7.1.5.0rganele A>Q> inginerul sudor si maistrii mai verifica ca marginile si fetele ce urmeaza sa se imbine prin sudare sa fie curatate de oxizi si de alte impuritati pana la luciu metalic.
I

4.7.1.5.1. La imbinarile cap la cap , marginile tablelor sa fie curatate de oxizi si rugina , prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sarma pe ambele fete ale lor si pe 0 latime de 30 .... .40 mm .
I

4.7.1.5.2.La imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele de adancime , rostul a fost bine curatat pe 0 latime de 30.\.. .40 mm , pe toata lungimea lui . 4.7.1.5.3. Electrozii si fluxurile ce urmeaza sa fie folosite sunt bine uscate .

4.7.2.1. Toate cusaturile sudate se executa conform prevederilor procesului tehnologic de sudare intocmit de uzina.

Cusaturi/e sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect sau celor prevazute in procesul tehnologic , daca acestea din urma sunt diferite Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte neted , unuform lipsit de defecte . 4.7.2.2. La sudarea unui rost , hafturile se vor taia polizandu-se topi partial si ingloba in cusaturile respective. locul lor, sau ele se vor

4.7.2.3. Arcul electruc va fi amorsat numai pe p/acutele terminale tehnologice , in rosturi sau prinse special de amorse . 4.7.2.4. Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora . Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate . Craterele neumplute se vor indeparta prin curatire , polizare si resudare . 4.7.2.5. La sudurile prevazute cu resudarea radacinii , completarea cu sudura la radacina se face dupa curatirea si polizarea rostu/ui . 4.7.2.6. La sudarea in mai multe straturi , suprafata stratului exterior va fi curatat de zgura. Daca se constata fisuri sdau in caz de dubiu sudorul va anunta maistrul sau inginerul sudor pentru stabulirea cauzei si a masurilor de remediere , 4.7.4.7. Se recomanda ca - acolo unde este posibil - sudarea sa se faca in pozitie orizontala . 4.7.2.8. Sudurile de pozitie (verticala , peste cap sau in cornisa) pe santier sau la montaj vor fi executate numai de sudori cu experienta . 4.7.2.9. Se interzice sudarea elementelor de otel la temperaturi de sub +5C , fara aplicarea de masuri speciale.
J J

V.5.GONDITII DE GAL/TATE A PIE5ELOR, ELEMENTELOR, 5UBAN5AMBLELOR 51 GU5ATURILOR 5UDATE

5,1.1. Abaterile limita de la forma si dimensiunile pi ese/or si subansamblelor sunt cele specificate in STAS 767/0-88 , cu urmatoarele limite si precizari : a) Abateri limita la lungimea piese/or sudate

sudate

b)Abateri limita la lungimea grinzilor principale -pana la deschideri de 9 m inclusiv +0 '" 4mm -Ia deschideri mai mari de 9 m : +0 '" ... 6mm c)Abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4,50 si 9 m. ) d) Abateri Iimita la stalpi cu capetele nefrezate insa prelucrate pentru sudare : +2 .4mm Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fete/e exterioare prelucrate ale sudurilor . Daca lungimile rezulta mai mar; , ele se vor prelucra cu discuri abrazive. e) Pentru a respecta toleranta la deformare ih ciuperca , se recomanda ca tap/ile superioare ale grinzilor principale sa fie perforate invers la cere, inainte de sudare . 5.1.2. In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane , abaterile la inaltimea si latimea acestor pe zone Ie de montaj +2 3mm
J

5.2.1. Indiferent de tipul imbinarilor si forma susaturilor , calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, visual - prin examinarea exterioara si cu lupa - prin ciocanire , cu lichide penetrante , exceptional si prin sfredelire . . 5.2.2. Abaterile dimensionale si de forma a cusaturilor neadmise , sunt cele din tabelul 7 din Normativ C 150-84 . sudate, defectele de suprafata

5.2.3.La examinarea exterioara si cu Iichide penetrante nu se admit: Fisuri sau crapaturi de nici un fel ; Crestaturi de topire (santuri marginale ) mai adanci de 5 % din grosimea pieselor sudate , dar cel mai mult 1 mm la piesele mai groase de 30 mm . Cratere; Suprainaltari sau adancimi neadmise ; Suduri cu solzi sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinal a a cusaturilor ; Scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi . 5.2.4. Daca exista dubiu asupra calitatii sudurilor de colt, se admit si gauri de control si anume: maximum 0 gaura de 8 ... 12 mm diametru, la2 .... .4 m lungime de cusatura sudata dupa care aceasta se umple cu sudura . La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca : Lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi ; Incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii ; Lipsa de topire pe margini sau intre straturi .
I

5.2.5. Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor , corespunzatoare claselor de calitate din proiect , sunt cele din tabel 3 dip Normativul C 150-84 5.2.6.Defectele interioare ale cusaturilor suadat , in functie de clasa lor de calitate din proiect sunt cele din Normativul C 150-84 , si anume din tabelul 8 ( pentru cusaturile cap la cap) si din tabelul 9 ( pentru cusaturile de colt ).

6.1. Remedierea defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final se stabilesc de inginerul sudor al uzinei , responsabil cu lucrarea .

6.2./n cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise , impreuna cu organul de supraveghere , vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere , care vor fi analizate si avizate de proiectant si beneficiar . 6.3. Defectele din cusaturile greu accesibile se remedieaza pe baza unei tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor tinand seama si de prevederile din prezentul caiet de sarcini .
I

6.4Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute , ma; adanci , se vor poliza si umple cu sudura. 6.5 . Remedierile defecte/or interioare ca incluziuni , nepatrunderi sudate se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare . Inlaturatea acestor portiuni se face prin : Polizare sau taiere cu discuri abrazive ; Rabotare; Daltuire sau curatire cu dalta pneumatica ;
I

, etc. din cusaturile

6.6. Tehnologia de resudare , care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime , se stabileste de inginerul sudor . 6.7.Dupa resudare , locul se curata de zgura si se examineaza din nou . 6.8. Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare. 6.9. Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelasi lac. 6.10. Toate remedierile se insemneaza cu vopsea pe piesa remediata si se trec in fisele de urmarire a executiei . 6.11.Tehnologiile de indepartare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze , peste tolerantele admise , se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia . 6.12. In general, indepartarea se face la cald , la temperaturi controlate in jur de 600C si prin presare usoara . 6.13. In cazul indepartarii de piese si subansamble locurile indepartate se marcheaza pe piese si se noteaza in fisele de urmarire a executiei .
I

7.1. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si controleaza conform punctului 4 din STAS 767/0-88 , iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SORP) , conform instructiunilor tehnice C 133-82 . 7.2. Pentru imbinarile de montaj pe santier se vor da cu 1 ..... 2 mm mai mici , urmand ca ele sa fie alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in u~ina a subansamblelor si prinderea provizorie a tuturor pieselor ce se imbina . Valorile normate pentru forta de pretensionare, unghiul de rotire, momente de strangere initiale si cele de verificare si corectarea strangerii pentru suruburi grupa 8.8.
1

Nr. Crt.

Diam. nom. al suruburilor, tipul filetului


,

Grosimea pachetului strans

I
Parametrii normati pentru strangerea suruburilor Forta de presiune Momentul de strangere pt. faza initiala Unghiul de rotire a piulitei pt. faza finala (RNf) a grade hexag. 6 30 60 90 45 75 105 135 Momentele strangere pt. verificarea si corectia strangerii suruburilor Min. Max. MNc min daNm 7 25 MNc max daNm 8 40

Min.

Max.

Mm

i:

9 mm 2 15

9 mm 3 30

NNt KN 4 86,4

MNj daNm 5 15

1 M18

31

50
80 30 50 80 95 125,4 25

51

M20

15
31 51 81

50

75

Valorile normate pentru forta de pretensionare, unghiul de rotire, momente de strangere initiale si cele de verificare si corectarea strangerii pentru suruburi grupa 10.9. Nr. Crt. Diam. nom. al suruburilor, tipul filetului Grosimea pachetului strans

Parametrii normati pentru strangerea suruburilor Forta de presiune Momentul de strangere pt. faza initiala Unghiul de rotire a piulitei pt. faza finala (RNf) 0 grade hexag. Momentele strangere pt. verificarea si corectia strangerii suruburilor Min. Max. MNc min daNm 7 80 MNc max DaNm 8 110

Min.

Max.

mm

9
mm

9
mm 3 30 50 80 95

NNt KN 4 154,4

MNj daNm 5 25

0 1

1 M20

2 15 31 51 81

6
120 150 180 210

8.1.1. Controlul pe parcursul executiei are drept scop urmarirea respectarii calitatii executiei , a prevederilor din prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare , in taoate fazele de executie . 8.1.2. Controlul permanent se face - pentru fiecare faza de executie - de maistri , prin sondaje , de inginerul sudor , organul A. Q. al uzinei , conform tehnologiei proprii . 8.1.3.Pe parcursul executiei , prin sondaj , se vor efectua si controale de catre comisii de delegati ai beneficiarului si proiectantului . 8.1.4.ln vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei , se va infiinta un "registru de control" , ce va fi tinut la biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea . In acest registru se vor trece urmatoarele : a) Data controlului; b) Cine a facut controlul ; c) Constatarile facute ; d) Semnatura persoanelor care au efectuat controlul ; 8.1.5. Cu ocazia controalelor pe parcursul executiei se va da 0 atentie deosebita calitatii geometriei supafetelor prelucrarii rosturilor asamblarii si executiei corecte a prinderilor provizorii respectatii tehnologiei de sudare si calitatii cusaturilor sudate .
J JJ

8.2.Verificarea

calitatii

8.2.1.verificarea calitatii se face in general in conformitate cu prevederile din STAS 767/0-88 su cu cele din Normativ C 150-81 ( referitoare in special la imbinarile sudate ) , cu urmatoarele precizari si completari :
I I

8.2.2.verificarile se fac piesa cu piesa , pe toate fazele executiei la terminarea unui subansamblu la montajul de proba la primirea pe santier si dupa montaj .
I

8.2.3.Compozitia si nominalizarea organelor de verificare se stabilesc de beneficair pentru fiecare unitate de excutie ( uzina santier ) de comun acord cu conducerile unitatilor interesate .
J

8.2.4.verificarea

calitatii consta in :

8.2.4.1. Verificarea calitatii materialelor de baza ; 8.2.4.2. Verificarea materialelor de adaos : se face conform tabelului 4 din Normativul C 150-84 ; 8.2.4.3.verificarea respectarii tehnologiilor de executie ;

8.2.4.4.verificarea calitatii taieturilor si prelucrarii marginilor libere si a rosturilor pentru sudare . Aceste prelucrari trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 3 din Normativul C 150-84. 8.2.4.5. Verificarea calitatii cusaturilor se face conform prevederilor Normativului C 15084 , cu urmatoarele precizari si completari : Verificarea dimensionala a cusaturilor sudate ; Verificarea aspectului si defectelor de suprafata ;

8.2.4.6. In situatii speciale sau in caz de dubiu in ceea ce priveste""unele defecte de suprafata sau prezenta unor eventuale fisuri , se vor face si verifirari lichide penetrante , conform STAS 10.214-84 . Acestea se pot face si la cererea organelor de control. 8.2.4.7. Caracteristicile mecanice , tehnologice si metalografice ale cusaturilor sudate se verifica prin incercari mecanice si examinari metalografice efectuate pe epruvete ext rase din placutele tehnologice terminale . Numarul epruvetelor , modul de efectuare a incercarilor ca si rezultatele ce trebuie obtinute trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 5 din Normativul C 150-84 .
I J

8.2.4.8. Pentru cusaturile cap la cap uzina constructoare - impreuna cu proiectantul si beneficairul - vor rntocmi un plan de examinari cu radiatii penetrante si combinat ultrasunete si radiatii penetrante .
I I

8.2.4.9. La imbinarile sudate , trebuie sa se cunoasca :

care se exeamineaza cu radiatii penetrante sau combinat ;

Locul exact unde s-a facut examinarea Forma si dimensiunile imbinarii ; Modul de prelucrare al radacinii ; Poansonul sudorului .

82.4.10.

Controlul cu radiatii penetrante se executa conform STAS 6606-86 .

8.2.4.11.Cusaturile sudate cap la cap de clasa de calitate C2 ma; scurte de 500 mm se verifica cu raze penetrante in proportie de 100 % . Pentru cusaturile mai lungi proportia de radiografii se tabileste in functie de total metri liniari . 8.2.4.12. Eventualele defecte aparute la verificari si care nu se incadreaza in tolerantele admise , se vor remedia . Zonele de remedieri se tree in "fisele de urmarire a lucrarilor " .
I

8.2.4.13 Rezultatele verificarilor si controalelor cu ultrasunete sau raze penetrante tree in buletinele tiparite conform modelului din anexa 5 a Normativului C 150-84 . 8.2.4.14. Remedierile efectuate se tree si in fisele de urmarire a executiei .

se

8.2.1.15 Subansamblele si elementele de constructii se verifica din punct de vedere al aspectului , a\ formei si dimensiunilor geometrice prevazute in proiect . 8.2.4.16Pe parcursul executiei , proiectantul si beneficiarul vor putea face si e; verificari prin sondaj . Aceste verificari nu scutesc intreprinderea executanta de raspundere pentru calitatea lucrarilor 8.2.4.17 In vederea verificarii sub sarcini a unor subansamble inlesni efectuarea acestor incercari .
I

uzina constructoare va

8.2.4.18 Toate piesele si subansamblele se vor sabia si grundui in uzina . Nu se vor grundui fetele superioare ale grinzilor pe care se aplica placile cutate , precum si zonele de imbinare cu SIRP pe santier . De asemenea
I

nu se grunduiesc muchiile care se sudeaza pe santie .

9.1. Intreprinderea ce uzineaza structura metalica trebuie sa efectuieze montarea de proba in plan a unor corpuri sau portiuni de planseu conform prevederilor proiectului de executie si acelui de montaj de proba.
I

9.2. Marimea portiunilor de plansee ce se vor monta de proba in Llzina si tehnologia de premontaj se vor stabili de uzina constructoare , in colaborare cu intreprinderea de montaj si delegatii proiectantului si beneficiarului . 9.3. La premontaj se va asigura 0 rezemare corespunzatoare de lemn. a tronsoanelor pe calaje

9.4. La montajul de proba se urmareste respectarea cotelor din proiect si a calitatii imbinarilor dintre subansamble . Abaterile constatate la premontajul executat se tree in schite si masuratori si se prezinta la receptia in uzina a subansamblelor premontate . 9.5.La premontajul de proba in uzina se vor asigura urmatoarele : Respectarea in limite admisibile a axelor in plan si elevatie ale portiunilor de planseu ce 5e premontaeaza ; Potrivirea rosturilor ce se vor suda pe santier , in asa fel incat deschiderea rosturilor sa nu depaseasca tolerantele prescrise ; Potrivirea se alezarea la diametrele finale ale gaurilor pieselor ce se asambleaza prin suruburi. 9.6.Alezarea gaurilor in piesele ce se suprapun se va face dupa corecta montare in spatiu , cu asigurarea eventualelor contrasageti din proiect folosind dornuri si suruburi provizorii de montaj , in asa fel incat la alezare sa nu se produca alunecari intre piese si sa se asigure strangerea pieselor ce se suprapun . _ 9.7./ntreprinderea de montaj va stabili cu uzina' constructoare gaurile ce urmeaza a fi alezate in uzina sau pe santier la diametrul fonal . 9.8. La imbinarile cap la cap cu eclise prinse cu SIRP se accepta denivelari locale ale tablelor de pana la 2 mm , care inainte de montarea ecliselor de joanta se vor tesi prin alezare , cu panta de minimum 1: 10 la talpile superioare si inimi si de 1:25 la talpile inferioare ale grinzilor . 9.9. Tot in faza de premontaj 5e va face completarea si remedierea grunduirii tuturor p,eselor.
I I

9.10. Verificarile dimensionale ale planseului premontat precum si marcajul final, ca si pregatirea pieselor pentru transport, se receptioneaza de catre comisia formata din reprezentantii uzinei , intreprinderii de montaj , beneficiarului si proiectantului
I

10.1. La uzina constructoare se vor face urmatoarele receptii : Receptia pe grupuri de subansamble , respectiv tronsoane vagonabile facand parte din acelasi planseu ; Receptia pe plansee sau tronsoane de plansee montate de proba .

10.2.1.Comisia de receptie pe grupuri de subansamble sau tronsoane va fi stabilita de beneficiar , conform reglementarilor in vigoare din ea trebuind sa faca parte si delegati imuterniciti ai beneficiarului , proiectantului si intreprinderii de montaj .
I

10.2.2.1.Subansamblele sau tronsoanele din grup , dupa inchiderea tuturor fazelor de uzinare , inclusiv eventualele remedieri . 10.2.2.2. Proiectul de executie , inclusiv eventualele modificari aduse in timpul executiei , cu acordul proiectantului .

10.2.2.5. Schitele subansamblelor , curpinzand : Numarul sarjelor laminate din care s-au executat piesele ; Numarul poansoanelor sudorilor care au executat imbinarile ; Numarul si pozitia c1seelor radiografice . 10.2.2.6. Lista materialelor folosite cu copiile certificatelor de calitate si a buletinelor de analize si incercari . 10.2.2.7. Rezultatele controalelor radiografice buletinele de control si cliseele respective. ale cusaturilor de sudura , insotite de

10.2.2.8. Lista rezultatelor probelor si incercarilor mecanice efectuate in intreprinderea de uzinare asupra materialelor si imbinarilor sudate .

10.2.2.10. Lista sudorilor , cuprinzand : Numarul sudorilor ; Numarul poansonului fiecarui sudor ,

10.2.2.12. Fisele de verificari dimension ale constatate .

dimensionale

ale pieselor

prezentate

, cu abaterile

10.2.2.18.Toate documentele de mai sus vor fi continute intr-un "dosar de receptie " , ce 'trebuie prezentatde uzina comisiei de receptie .

10,3,1,La aceasta receptie se prezinta: Planseul sau tronsonul de planseu ce se receptioneaza , premontat ; Procesul verbal de receptie interna a planseului ; Fisa de verificari dimensionale ; Documentatia de receptie a fiecarui subansamblu ce intra in compunerea planseului . 10,3.2, Comisia de receptie trebuie sa verifice concordanta dintre documentele prezentate si prevederile proiectului , cele din procesele tehnologice si cele de calitate din prezentul caiet de sarcini .

10.3.2.4. Calitatea materialelor de baza si adaos , pe baza certificatelor emise de furnizori sau incercarilor facute de uzina . 10,3.2.5. Corespondenta in standardele de produse , intre rezultatele incercarilor si valorile caracteristicilor

de calitate

prescrise

10.3.2.7. Pentru cusaturile radiografieri .

examinate cu raze penetrante

se vor examina buletinele de

10,3,2,8, Certificatele de calitate pentru unele piese , elemente sau subansamble intra in componenta placii ce se receptioneaza .
I

ce

10.3.2.9. Aspectul forma si dimensiunile unor cusaturi sudate sau imbinari cu suruburi de inalta rezistenta , pretensionate .

10,3,2,11. Dupa verificare comisia de receptie intocmeste un proces verbal in care se vor inscrie : Concluziile; Defectele constatate si masuri de remediere ; Acceptarea, refuzul sau amanarea receptiei cu termene de remediere a defectelor ,
I

11.1. Subansamblele anticoroziva .

receptionate , se vor vopsi dupa receptie

privitor la protectia

11.2. La Iivrare , intreprinderea de uzinare trebuie sa transmita intreprinderii de montaj : Lista subansamblelor ce se livreaza ; Planul de marcaj al pieselor ; Procesul verbal intocmit de comisia de receptie ; Certificatul de garantie al produselor livrate . 11.3. Mnipularea pentru incarcarea in vehicole se face cu ajutorul unor carlige sau piese detasabile de apucat lanturi sau cable.
I

11.4.Nu se admite prinderea prin sudare a unor piese auxiliare nesecare pentru manipulare si transport. In caz ca uzina considera acest lucru necesar se va cere acordul proiectantului .
I

12.1.lntreprinderea care executa montajul va intocmi documentatia tehncica de montaj care sa cuprinda si : Tehnologia de montaj ; Tehnologia de asamblare - sudare a imbinarilor sudate pe santier ; Tehnologia imbinarilor cu SIRP . Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului Caiet de sarcini si de standardele , normativele , instructiunile si reglementarile in vigoare . 12.2. Oescarcarea , manipularea si depozitarea pieselor elementelor si subansamblelor pe santier se va face in asa fel incat sa se evite deteriorarea , suprasolicitarea sau deformarea acestora .
I

12.4. La ridicarea si manipularea elementelor in timpul montajului , acestea vor fi prinse de carlige lanturi sau cabluri , cu ajutorul ghidajelor sau altor piese asemanatoare .
I

12.6. Se interzice sudarea la piese auxiliare de montaj ( urechi , carlige , etc .) de piesele si subansamblele de rezistenta ale structurij sau gaurirea acestora , fara aprobarea scrisa a proiectantului. 12.7. Inginerul sudor trebuie sa aiba experienta in executa rea lucrarilor de sudura pe santier si va fi verificat si - la nevoie - instruit si autorizat . 12.9.Autorizarea se va face pe baza de probe sudate , ce se vor executa sub supravegherea comisiei de autorizare , pe tipurile de sudura prevazute in tehnologia de sudare pe santier si in pozitiile de sudare impuse de lucrare .

12.12. Receptia sudurii metalice se va face conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei obiectelor de investitie , tinand seama de prevederile din STAS 767/0-88 . constructii prin aceasta intelegandu-se trasarea axului terenului,a bornelor de referinta,a cailor de circulatie si a Iimitelor terenului pus la dispozitia antreprenorului. Predarea se face pe baza de proces verbal de predare primire semnat de ambele parti. b) Antreprenorul are obligatia sa execute lucrarea in termenii contractului,pe propria raspundere,pe baza datelor prevazute in proiectul tehnic. Pentru aceasta ei trebuie sa verifice documentele primite de la investitor si sa-I instiinteze pe acesta de erorile si inexactitatile constatate sau propuse. Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de investitor. Erorile intervenite pe parcursul executiei lucrarilor vor fi corectate de antreprenor pe cheltuiala sa,cu conditia ca acestea sa nu fie generate de date incorecte furnizate in scris. Pentru verificarea executiei lucrarii antreprenorul este obligat sa pastreze si sa protejeze toate reperele,normele si sau alte obiecte folosite la trasare si sa faciliteze accesul investitorului si consultantul pentru verificari si controa/e ori de cate ori acestia doresc. De asemenea antreprenorul are obligatia sa verifice corespondenta date/or luate in considerare la elaborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la natura terenului de fundare,prezenta sau absenta unor gospodarii subterane,a panzei freatice si sa-I instinteze pe investittor de eventualele nepotriviri in vederea solutionarii lor. Inainte de inceperea lucrarilor investitorul trebuie sa stabileasca de comun acord cu antreprenorul conditiile speciale de executie si anume: -Iocul de depozitare a pamantului rezultat din sapaturi; -surse de pamant pentru umpluturi sau locul de depozitare a pamantului din sapaturi ce va fi folosit pentru ump/uturi; -Iocul de depozitare a pamantului vegetal; -distantele de transport ale acestora ca si al celorlalte materiale necesare. Confectia metalica s-a proiectat conform urmatoarelor normative in vigoare : STAS 1056411 - 81 - Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor C 150 - 84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate P 100 - 92 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale, agrozootehnice si industriale C 56 - 85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj P 118 - 85 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului STAS 920 - 69 ,STAS 920 - 69 -Imbinari cu suruburi ; Aceste prescriptii se vor respecta de catre toti factorii ce concura la realizarea investitiei. De asemenea prescriptiile revizuite sau elaborate dupa intocmirea prezentului caiet de sarcini devin obligatorii in noua forma dupa publicare. Materialele ce intra in componenta constructilor metalice, table si profile metalice, fac parte din grupa de oteluri de uz general pentru constructii - STAS 500/1 - 78 - si se vor incadra in conditiile de calitate prevazute de standardele corespunzatoare fiecarui tip de material. Se va folosi otel marca OL37 conform STAS 500 - 78. Materialele ce se folosesc trebuie sa aiba compozitia chimica si caracteristicile mecanice conform marcii si claselor de calitate prevazute in proiect pentru fiecare element, garantate prin certificatul de calitate. Marcile si c1asele de calitate ale otelurilor, materialele de baza, precum si caracteristicile mecanice ale organelor de asamb/are (suduri, suruburi, piulite si saibe) nu pot fj schimbate fara acordul scris prealabil al proiectantului.

Uzina de confectii metalice va lua toate masurile necesare ca in elementele de constructii sa nu introduca alte materiale decat cele prevazute in proiect si cu calitatile corespunzatoare. Elementele componente ale constructiilor meta lice s-au incadrat conform STAS 767/077 in categoria de executie "A". Conform normativelor C 150 - 84 si P100 - 92 s-a stabilit ca imbinarile sudate sa se execute de c1asa "C2" de calitate. Orice nepotrivire sau neconcordanta constatate cu ocazia verificarii proiectelor sau pe parcursul operatiilor de asamblare in uzina se va aduce la cunostinta proiectantului pentru a efectua corectiile necesare inainte de trasarea sau debitarea materialelor. Inainte de trasare sau debitare, laminatele se vor verifica bucata cu bucata in ceea ce priveste aspectul exterior, dimensiunile si planeitatea, verificandu-se daca acestea se incadreaza in tolerantele admisibile prevazute de norme. Verificarea se va face pe baza numarului sarjei si a lotului, imprimat pe laminat si pe baza certificatelor emise de furnizor. Indreptarea laminatelor se va face in conditiile STAS 3461 - 75. Grice metoda de a corecta eventualele defecte ale materialelor neprevazute in norme este interzisa.

13.1. Trasarea Constructiile meta\ice se vor executa conform detaliilor din proiect folosind tehnologia proprie fiecarui atelier specializat. Indiferent de tehnologia utilizata se va tine seama ca valorile cotelor inscrise pe detalii sunt cote finale care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare. De aceea la trasare se va lua in considerare latimea taieturilor, trasaree executandu-se cu precizie de 1,00 mm. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oarecare , cu exceptia cazurilor cand se fac mentiuni specifice In desenul de executie . Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cota. 13.2. Taierea In cazul taierii termice , marginile care urmeaza sa ramana Iibere , precum i cele care nu se vor topi complet ( pe intreaga grosime) prin sudare , trebuie sa se lncadreze In c1asa de calitate II , conform STAS 10546-76 . Marginile care se vor topi complet prin sudare , precum i to ate marginile pieselor care au rol de fururi , trebuie sa se lncadreze in clasa de calitate III , . Piese\e vor fi cura\ate i uscate In zona de efectuare a taieturii . La otelurile cu granulaiie fina,se recomanda preTncalzirea acestei zone Tn cazurile i Tn condiiiile p~escrise Tn STAS 9021-75 . Preancalzirea se va extinde pe 0 latime de 4 ori grosimea piesei , dar cel puiin 100 mm de fiecare parte a taieturii . La piese din alte oteluri , preancalzirea se executa numai daca se prescire In documentatia tehnica de executie , care va cuprinde In acest caz to ate datele necesare. Dupa taierea termica , marginile taieturii precum ~i suprafetele adiacente pe 0 latime de cel pu~in 20 mm , se vor curata de zgura , stropi i prelingeri de metal, precun i de bavuri . Piesele care prezinta dupa taierea termica neregularitati locale mai mari decat cele prescrise pentru clasa de calitate respectiva a taiturii , pot fi utilizate numai daca aceste neregularitati nu depa~esc dublul valorii prescrise ~i cu conditia remedierii lor. Remedierea se va face prin polizare , care se va executa cu 0 panta de maximum 1 : 10 fata de suprafata taieturii , sau prin lncarcare cu sudura . Aceasta din urma se ~dmite numai cu conditia respectarii tehnologiei de sudare pentru remedieri prescrise in documentatia tehnica de executie ,iar In cazul marginilor libere ale elementelor de categoria de executie A este necesar ~i acordul scris prealabi\ a\ proiectantului .
I

Prelucrarea mecanica ulterioara a marginilor taiate termic este obligatorie numai daca se prescrie In proiect . In acest caz , se va lndeparta un stat de minim 2 mm adancime . Suprafata ramasa nu va prezenta neregularitar1i sau fisuri . In cazul taierii cu foarfeca sau prin ~tantare , marginile care urmeaza sa ramana libere , sau care nu vor fi complet topite prin sudare , se prelucreaza prin polizare su rabotare .In cazul peiselor din grupa de executie A , prelucrarea se extinde In mod obligatoriu pana la 0 adancime de eel putin 2 mm la piese cu grosimi pana la 14 mm inclusiv , respectiv eel putin 3 mm la piese mai groase . Marginlie care urmeaza sa fie topite complet prin sudare , precum ~i marginile pieselor care au rol de fururi , nu se prelucreaza , daca aceasta nu este prescrisa In proiect . La marginile libere ale pieselor taiate cu fierastraul , se vor lndeparta bavurile prin polizare. Taierea pieselor cu unghiuri intrande se va face dupa executatrea prin a~chiere a unei gari cu diametrul egal cu dub\ul rauei de racordare prescrise In proiect , la care se racordeaza tangent laturile taieturii . Se poate renunta la aceasta gauirire daca taierea se executa termic la ma~ini automate. Daca In proiect nu se specifica raza de racordare , aceasta se va realiza de minimum 25 mm . Debitarea laminatelor se poate face cu ferastraul, cu foarfeca sau cu flacara. Taieturile date in elemente nu au voie sa prezinte fisuri sau crestaturi, iar cele care prezinta se vor prelucra pana la disparitia acestora. Se admite taierea pieselor din otel cu flacara oxigaz. Neregularitatile dupa taierea cu flacara se vor rectifica.

Gaurile se executa cu burghiul sau prin poansonare(stantare). Poansonarea gaurilor se poate face numai la piese mai subtiri de 16 mm si diametre de maxim 18 mm. Gaurirea cu burghiul se executa la diametrul definitiv conform prevederilor proiectului, iar gaurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5 mm mai mic, urmand ca inainte de asamblare sa se faca alezarea \a diametrul definitiv. Este interzisa ajustarea gaurilor cu pi la, largirea lor cu dornur; sau cu flacara oxiacetilenica. Gaurile trebuie sa fie circulare(daca nu se prevade prin proiect astfel), fara rizuri si cu peretii perpendiculari pe suprafata materialului, iar muchiile sa fie curatate de bavuri. Gaurile pentru 1mbinare trebuie sa aiba diametru final mai mare cu 1 mm decat diametru tijei ~urubului . Muchia gaurii , adiacenta capului de a~ezare a surubului , va fi te~ita la 45 pe latimea corespunzatoare , astfel lncat racordarea tijei la capul de a~ezare sa nu vina In contact cu gaura. La constructiile de categoria de executie A conform STAS 767/0-77 gaurile executate ~tantare trebuie sa fie ulterior prelucrate dupa cum urmeaza : -Ia piesele cu grosime peste 12 mm , gaurile vor fi alezate , lndepartand un strat de material de eel putin 2 mm pe raza ; -Ia piesele cu grosime de eel mult 12 mm , executate din OL 44 OL 52 sau alte oteluri slab aliate , gaurile vor fi alezate lndepartand wn strat de material de cel putin 1 mm pe raza; -Ia piese cu grosime de cel mult 12 mm , executate din OL 37 , se lndeparteaza bavura prin polizare . La constructii din categoria de executie B conform STAS 767/0-77 gaurile executate prin ~tantare vor fi ulterior prelucrate duop cum urmeaza : --Ia piesele cu grosime peste 12 mm , gaurile vor fi alezate , lndepartand un strat de material de cel putin 1 mm pe raza ;
I I 1

-Ia piesele cu grosime de cel mult 12 mm , executate din OL 44 , OL 52 sau alte oteluri slab aliate , se lndeparteaza bavura prin polizare ; -Ia piese cu grosime de eel mult 12 mm , executate din OL 37 , se admit gauri ~tan\ate fara prelucrare ulterioara . Pentru constructiile din categoria de executie A , diametrul final va fi obtinut prin prelucrarea gaurilor dupa preasamblarea In pachet a pieselor 1mbinate lntr-un nod. Pentru constructiile din categoria de executie B diametrul final poate fi obtinut prin prelucrarea individual a a fiecarei piese de 1mbinat . Ovalitatea unei gauri (exprimata prin diferenta dintre diametrul maxim ~i diametrul perpendicular pe acesta , masurate In acela~i plan) se admite sa fie : eel mult 0,3 mm pentru constructii de categoria de execu\ie A cel mult 1 mm pentru constructii de categoria de executie B. Cand piesele de 1mbinare sunt gaurite lmpreuna In pachet pana la diametrul final , se admite ca pentru fiecare gaura strapunsa prin pachet , abaterea centrului fata de pozitia lui nominala sa fie de : - eel mult 2 mm pentru constructii de categoria de executie A - cel mult 3 mm pentru constructii de categoria de executie B. Cand piesele din imbinare sunt gaurite individual pana la diametru final , abaterea centrului unei gauri fata de pozitia nominala trebuie sa fie , pentru constructii din categoria de executie b , cuprinsa intre 0,3 mm ~i 1 mm pentru cel mult 35% din numarul gaurilor de 1mbinare; pentru restul de gauri aceasta abatere nu trebuie sa treaca de 0,2 mm . Trasarea se admite numai pentru gaurirea In pachet a pieselor de 1mbinare , la trasare se admite abaterea centrului fata de pozitia lui nominala sa fie de eel mult 1 mm ( pe orice directie din planul de trasare ) . Axul longitudinal al gaurii trebuie sa fie perpendicular pe suprafetele de contact dintre piesele de Imbinat ; se admite 0 abatere de perpendicularitate de maximum 3 % dar nu mai mult de 3 mm pe grosime totala a 1mbinarii , duop cum urmeaza : la 10 % din numarul gaurilor din 1mbinare , pentru constructii din categoria de executie A, la 20% din numarul gaurilor din 1mbinare , pentru constructii din categoria de executie
B.

Gaurile pentru suruburi se vor executa dupa operatiile de indreptare si sudare, iar acolo unde este cazul si exista posibilitati, piesele de strans adiacente se vor gauri simultan pentru garantia pasuirii pozitiilor.

13.4.1.Pregatirea pieselor pentru asamblare Inainte de asamblare , piesele trebuie taiate ~i indreptate , daca acest lucru este necesar , pentru ca ele sa vina In contact pe toata suprafata prevazuta ~i asamblarea sa se poata face fara for1area lor. Abaterile limita de la frama ~i dimensiuni vor fi urmatoarele : -Abaterea limita de la rectilinitate a profilelor ldreptate la rece sau la cald se exprima prin sageata , a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/10000 din lungimea piesei , dar fara a depa~i 10 mm . La lndreptarea tablelor , abaterea limita dintre acestea ~i 0 rigla de otel cu lungime'a de 1 m a~ezata In orice directie $i in orice loc pe suprafa~a lor, este de maximum 1,5 mm . La piesele lndoite , abaterea limita se exprima prin marimea rastului dintre acestea ~i un ~ablon a carui lungime musurata pe un arc este egala cu lungimea zonei de lndoire ,dar fara a depa~i 1,5 m . Marimea rostului nu va depa~i 1 /500 din lungimea arcului zonei de lndoire , dar maximum 3 mm . Abaterile limita de trasare ce trebuie respectate sunt conform STAS 767/0-77 pct.2.3.3 , 2,3,4 - tabel 1 , 2.3.5 - tabel ~i pct. 2 , 2.3.6. Toate operatiile legate de procesul de asamblare (in special sudurile) se vor efectua in hale inchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5 grade C.

AsambJarea e/emente/or de constructie metalica se va face pe p/atforme de montaj sau dispozitive potrivite care sa asigure pastrarea precisa a pozitiei pieselor asamblate in vederea sudarii. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element va fi stabilita print-un proces tehnologic elaborat de specialistii uzinei de confectii metal ice. Aceasta ordine de asamblare trebuie astfel aleasa incat sa asigure posibilitatea sudarii tuturor pieselor componente in conditiile normale de lucru. Asamblarea provizorie prin sudare in puncte trebuie executata de sudori autorizati si cu electrozi de aceeasi marca ca si cele definitive de rezistenta. Lungimea punctelor de prindere va fi de minim 60 mm, iar grosimea in functie de procesul de sudare dar nu sub 3 mm. Asamblarea si prinderea provizorie trebuie facute astfel incat dupa eventualele abateri trebuind sa se incadreze in limitele tolerantelor admisibile conform punctului 2.3. din STAS 767/0-77. Procedeele si metodele de sudare precum si eventualele tratamente term ice necesare se vor stabili de catre tehnologul sef al uzinei folosind numai procedee tehnologice omologate care se vor alege in primul rand pe considerente de calitate si in al doilea rand pe considerente economice. Toate materia/ele de adaos (e/ectrozi, sarme si fluxuri) pentru sudurile manuale, automate si semi automate vor fi de tip bazic si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu minimum 20 % rezistenta materialelor de baza. In tehnologia de sudare se vor prevede cele mai potrivite masuri pentru reducerea deformatiilor si prevenirea concentrarii tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudura, a trecerilor, etc. si indicarea parametrilor optimi si regimurile de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile si de c1asele de calitate prevazute in desenele de executie, cu respectarea abaterilor limita prevazute in normativul C 150 - 84. La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului pus anterior, se va curata cu grija de orice urma de zgura, mai ales marginile, iar eventualele defecte se vor inlatura si repara inaintea aplicarii stratului urmator. Se recomanda pe cat posibil sudarea sa se faca in pozitie orizontala, evitandu-se sudarea in pozitie verticala sau peste cap. La executa rea cordoanelor de sudura se va asigura trecerea lina de la materialul de baza la sudura. Eventualele remedieri ale defecte/or se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor si normelor in vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvente trebuie sa se stabileasca cauzele aparitiei lor si masurile ce se impun pentru excluderea repetarii lor. Daca defectele din cordoanele de sudura greu accesibile nu se pot remedia in conditii normale remedierea lor se va face la propunerea uzinei si cu avizul proiectantului de specialitate. Lucrarile de sudura se vor executa numai de catre persoane autorizate avand calificari corespunzatoare calitatii impuse. 13.4.2 .. Protectia anticoroziva, marcarea si premontajul uzinal Pentru conditii normale de exploatare confectiile metalice se vor proteja anticoroziv cu un strat de miniu de plumb si doua straturi de vopsea de ulei, aplicate inca din uzina, protectie ce se va reface in aceeasi structura dupa executarea sudurilor de montaj. Pentru medii agresive de exploatare se vor face studii specializate pentru indicarea protectiei corespunzatoare si se vor intocmi caiete de sarcini care trateaza aceasta operatie. Se va urmari si consemna in procese verbal~ de lucrari ascunse aplicarea protectiei anticorozive pe suprafete interioare ale elementelor care urmeaza sa fie inchise. Toate elementele de constructii metalice trebuie marcate inainte de receptia in uzina. Marcarea se va face cu vopsea in contrast si rezistenta la intemperii. Operatiunea de marcare vor respecta obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/0. - 77. Pentru a evita eventualele nepotriviri la montarea constructiilor metalice pe santier, se cere premontajul elementelor si subansamblurilor in uzina. In vederea realizarii premontajului,

imbinarile care sunt destinate a fi executate cu sudura de montaj au fast prevazute cu suruburi de centrare pentru montaj.

Conform legislatiei in vigoare factorii care participa la executarea constructiilor metalice ISI vor alinia activitatile astfel incat f1uxul operatiilor tehnologice sa decurga normal, fara intreruperi, incrucisari sau suprapuneri. Astfel uzinei de confectii ii revine sarcina ca pe langa tehnologia de uzinare sa execute si marcarea, depozitarea si ambalarea pentru transport. Transportul constructiilor metalice se va face cu mijloace adecvate de catre intreprinderea de montaj sau uzina de confectii pe baza proiectului tehnologic intocmit de ultima. Livrarea elementelor confectionate catre santier se va realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar avand in vedere ordinea de montaj. Conform prevederilor pet. 13.8. din normativul P100 - 82 executantul are obligativitatea intocmirii proiectului de montaj, care trebuie sa respecte continutul cadru din respectivul normativ. Elementele componente ale structurilor de rezistenta vor fi executate in uzina si livrate pe santier pentru montaj sub forma de subansamble. In santier lucrarile de executie constau in operatii de asamblare la sol si la pozitie a subansambelor si montaj final. Ele se vor executa pe baza proiectului de montaj intocmit in care se vor indica: cotele principale ale constructiei (cotele de control), ordinea in care se face montajul si se executa imbinarile, dispozitivele si utilajele folosite, etc. tinand cant de urmatoarele : tehnologia de executie a lucrarilor se va stabili pe categorii de operatii ; montarea diferitelor parti ale constructiei se va face introducand pe masura montarii elemente\or de legatura, contravantuirile prevazute in proiect, astfe\ incat partea ridicata sa aiba asigurata stabilitatea si rezistenta necesara pentru a prelua incercarile ce pot surveni in timpul montajului ; fixarea constructiei si executarea imbinarilor definitive de montaj 5e vor face dupa verificarea pozitiilor in plan si pe verticala a elementelor constructiei si a corespondentei lor cu cotele din proiect ; in timpul montajului provizoriu si la definirea pozitiei constructiei se va urmari evitarea insumarilor de abateri astfel incat sa nu depaseasca tolerantele admise de STAS 767/0

-77 ;
se interzice fortarea constructiei (sau a unor elemente componente) prin presare, indoire sau lovire, evitandu-se astfel deformarea pieselor silsau aparitia in ace5tea a unor eforturi suplimentare ; definitivarea imbinarilor se va face in ordinea prevazuta in proiectul de montaj. Elementele de legatura se vor centra la montaj prin intermediul prinderilor cu gauri valizate. Inadirile prevazute in proiect pentru realizarea constructiilor metalice se vor efectua 18 sol sau la pozitie functie de pozitia in constructie si de tehnologia de montaj adoptata Prinderile s-au proiectat a 5e executa cu sudura si cu suruburi brute. De asemenea executantului ii revin unele obligatii suplimentare inaintea inceperi lucrarilor de montaj in cazul elementelor care se imbina prin sudura pe santier conforrr punctului 5.13 - 5.15 din normativul C 150 - 84. . In timpul executiei constructiilor metalice, elementele si subansamblele componentE sunt protejate anticoroziv inca din uzina. In zonele in care s-au executat suduri de montaj sal in care protectia a fost deteriorata la transport sau la montaj, aceasta se va reface in structure prevazuta in proiect.

OBSERVATIE: Inainte de inceperea oricarei lucrari de confectii metalice, intreprinderea care uzineaza precum si cea care monteaza constructia au obligatia sa verifice documentatia tehnica de executie si sa semnaleze laboratorului acestuia orice omisiune sau nepotrivire constatata. (vezi pct. 1.5. din STAS 767/0 - 77). 14.1.Montarea uruburilor Sub fiecare piuli\a se va pune cate 0 aiba astfel incat filetul ~urubului sa nu patrunda in gaura cu mai mult de 1/3 din grosimea piesei dinspre piuli\a dar nu mai mult de 3 mm . Daca in proiectul de excu\ie nu se prevede astfel se vor folosi ~aibe conform ST AS 1388-72 . Cand fe\ele exterioare ale pachetului de piese imbinate sunt constructiv inclinate ,fa~a de axul gaurii (de exemplu fe\ele interioare ale ale talpilor la profilele U ~i I ) sub piuli\a se va pune pentru compensarea inclinarii , 0 ~aiba conform STAS 2242-57 . Strangerea piulitelor la uruburile din aceeai imbinare se va face pornind de la mijlocul imbinarii catre capete , strangand piu\i\ele alternativ catre un capat ~i celalalt al ~irurilor de ~uruburi In paralel pe toate ~irurile . Strangerea piulitelor se face manual interzicandu-se folosirea de prelungitoare la chei , ~urubul cu piuli\a stransa trebuie sa asigure intre piesele imbinate , fOr\a de strangere prevazuta In proiectul de execu\ie . Modul de asigurare a piuli\elor impotriva desfacerii lor in timpul exploatarii , este prevazut In proiectul de executie . Se interzice asigurarea prin ~temuirea capatului filetat al ~urubului sau prin puncte de sudura.
1
1

Controlul executiei se va face atat in etapa de uzinare cat si la montaj, urmarindu-se permanent calitatea confectiilor metalice cu respectarea intocmai a proiectului elaborat. La uzinare se va efectua controlul tehnic dupa fiecare faza de prelucrare, insistandu-se la verificarile dupa debitare, dupa prelucrare, dupa ansamblare si dupa sudare cu scopul de a preveni introducerea in fabricatie a unor materiale sau piese necorespunzatoare exigentelor in calitate prescrise in proiect si de a avea asigurate conditii necesare pentru efectuarea unor studii de calitate, iar in final a unor subansamble la nivelul exigentelor impuse. Executia operatiilor determinate ca preincalzirea, detensionarea, prelucrarea marginilor si a rosturilor de sudare, sudarea propriu-zisa, asamblarea si premontajul, se va supraveghea de personal autorizat si competent. Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului. In acest scop, pentru constructiile a caror forme integrale nu permit accesulla suduri, se prevede controlul partial pe subansamble a acestora. T oate sudurile prezentate la control trebuie sa fie curatate de zgura, de stropi si nevopsite. Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101 - 77 si normativ C 150/84. Tolerantele de uzinare vor trebui sa se inscrie sub limitele admise in aceste norme corespunzatoare c1asei de precizie respective. La montaj controlul tehnic se va efectua urmarindu-se calitatea subansamblurilor uzinate, calitatea imbinarilor de montaj, forma si cbtele obtinute in plan si elevatie pentru constructia finala. Toate acestea trebuie sa respecte prevederile STAS 767/77 si a normative lor C 56 - 85 si C 150 - 84. Montajul elementelor pe santier se va tine seama de reglementarile in vigoare privind receptia, expedierea si primirea marfurilor, cu care ocazie se vor infheia procese verbale. Montajul constructiilor din otel se face pe baza documenta\iei tehnice elaboarate de intreprinderea de montaj cu respectarea indicatiilor prevazute in proiecte .

Inainte de inceperea montajului se vor face verificarile prescrise privind comportarea unor piese sau elemente sub incarcari la montaj , precum si verificarea pozittiei in plan i a nivelului fetei superioare ( inclusiv uruburile de ancoraj sau golurile pentru uruburi ) , a zonelor de rezemare pentru elementele constructiei din otel . ( punctele 4.1.f i 4.1.g STAS 767/0-77 ) . De asemenea , se va verifica daca exista nepotriviri intre elementele car urmeaza sa fie asamb\ate; In cazul in care sunt necesare remedieri acestea se vor executa 'in conditiile meniionate la punctul 4.10 al STAS 767 / 0-77 adica : Intreprinderea executanata trebuie sa permita proiectantului i beneficiarului ( care in cazul uzinarii este in general intreprinderea de montaj ) sa efectuieze verificari atat in fazele intermediare de uzinare respectiv de montaj cat i la incheierea acestora . Aceasta nu scutete intreprinderea executanta de raspundere pentru calitatea lucrarilor
I I I

Pentru orice abateri de la conditiile de calitate prescrise , intreprinderea executanta va proceda imediat la operatii de remediere daca pentru aceste sunt prevazute solutii in documentatia tehnica de executie sau in prescripiiile tehnice . In caz contrar , lucrarile pot fi continuate numai dupa de proiectantul i-a dat avizul in scris in acest sens ~i dupa execitarea tuturor remedierilor in conformitate cu soluiiile pe care le-a indicat . Defectele i nepotrivirile pieselor sau elementelor componente ale constructiei din otel se vor remedia de catre intreprinderea executanta careia i se datoresc indiferent de momentul constatarii lor .Toate remedierile efectuate vor fi consemnate Tn procese verbale meniionandu-se pe ce baza s-au adoptat soluiiile respective. Pentru toate lucrari\e care urmeaza sa devina ascunse prin acoperire sau inglobate in alte categorii de lucrari sau elemente se vor Tntocmi procese verbale de lucrari ascunse , conform reglemantarilor legale in vigoare . Verificarea imbinarilor prin uruburi se face conform STAS 767to-77 cu urmatoarele completari : - verificarea gaurilor se face individual , atat pentru piesele separate cat i pentru piesele din Tmbinare : - verificare Tmbinarilor cu urub se face pentru fiecare urub din Tmbinare ; - verificarea aspectului gaurilor pieselor folosite la Tmbinari ~i a imbinarilor efectuate se face cu ochiul liber ; - verificarea dimensiunilor pentru gauri ~i pentru piesele de Tmbinare se face cu instrumente obi~nuite de masurare - verificarea strangerii la imbinarile cu ~uruburi se face folosind 0 cheie dinamometrica se admite folosirea procedeului de lovire cu ciocanul , verificarea strangerii facandu-se cu 0 chieie obi~nuita Toate constatarile facute cu ocazia controalelor de diverse etape se vor inscrie in procese verbale semnate de toti factorii ce concura \a rea\izarea constructiei.
I
I I I I

Toate elementele de constructii din otel trebuie sa fie receptionate inainte de livrare, prin organele de control tehnic de calitate ale uzinei. Receptia se face dupa terminarea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protectie anticoroziva. Rezultatele verificarilor efectuate atat pe parcursul uzinariicat si la receptia in uzina, SE vor consemna in certificatele de calitate eliberate de uzina in conformitate cu dispozitiile legalE in vigoare. Pentru fiecare element sau grup de elemente se va intocmi dosar de receptie care sc cuprinda datele prescrise la punctul 5.13 din STAS 767/1 - 77.

Elementele respinse la receptie vor fi remediate. Daca remedierile nu sunt posibile, precum si in cazurile cand documentele de verificare a calitatii Iipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilitatii elementelor respective va fi luata de catre proiectant. In cazul cand se prevad efectuarea unor incercari sau modificari ale elemente/or in cauza, dispozitii/e se vor da in scris si vor face parte integranta din dosarul de receptie, ca si rezultatele incercarilor sau verificarea executarii corecte a modificarilor prescrise. Uzina trebuie sa prezinte intreprinderii de montaj piese scrise (insotite la nevoie de schite), din care sa rezulte toate modificarile care au intervenit fata de proiect si care infJuenteaza montajul. Aceste date vor fi comunicate intreprinderii de montaj cel mai tarziu la livrarea elementelor respective. Uzina va transmite intreprinderii de montaj copii dupa dosarele de receptie. 16.2. Receptia pe santier Procedurile receptiei pe santier a confectiilor metalice uzinate se vcr desfasura cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Se vor respecta strict prevederile din "SISTEMUL DE EVIDENTA IN ACTIVITATEA DE CONTROL TEHNIC AL CALITATII CONSTRUCTIILOR" elaborat la IGSIC si publicat in B.C. nr. 2/81.

VI . MASURI DE PROTECTIE A MUNCII


1. Personalul muncitor, inainte de inceperea instructajului de protectie a muncii specific meseriei si lucrarilor ce Ie va executa i se vor prelucra in mod obligatoriu si articolele necesare din Normele de protectia muncii in vigoare, elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii vol. 1 N. P. M. G. "Norme generale comune tuturor categoriilor de lucrari de constructii - montaj ", vol. 4 N. P. M. OTF. "Lucrari de organizare si lucrari pe timp friguros" vol. 10 N. P M. - PES - Obligatii si raspunderi precum si delimitarea lor in domeniul protectiei muncii, ale proiectarii, executie si beneficiar la realizarea lucrarilor de constructii - montaj". 2. Inainte de inceperea lucrului se vor verifica : - intregul personal muncitor sa aiba facut instructajul de protectie a muncii si vizita medicala ; - personalul muncitor sa nu fie bolnav, obosit , sau sub influenta bauturilor alcoolice si sa fie dotat cu echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor ce Ie au de executat conform "Normativului pentru acordarea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru" - locurile periculoase vor fi marcate prin indicatoare vizibile, gropile si puturile vor fi imprejmuite. 3. Se va acorda atentie deosebita lucrarilor de manipulare mecanizata pe orizontala si verticala, in conformitate cu art. 2. 18 - 2. 23 din N. P. M. si cap. V din Normele republicane. 4. Pentru lucrarile de instalatii electrice se vor respecta normele specifice din cap. VIII din Norme republicane. 5. In lucrarile de instalatii termice, hidro se vor respecta prevederile din vol. 7 - N. P. M. - "I. T. ". 6. La montarea confectiilor metalice se vor respecta prevederile din vol. 6 N. P. M. "U. T. " dindu-se deosebita importanta art. 4 privind pistolul de implintat bolturi. 7. Pentru lucrari de izolatii si pregatire a materialelor izolatoare se vor respecta prevederile din vol. 8 - N. P. M. I. I. , se va da importanta deosebita lucrarilor la inaltime precum si modului de depozitare, transport si ventilatie in timpullucrului cu materiale volatile, inflamabile, explozibile, toxice ( vopsele, lacuri, emailuri, etc). 8. Se vor respecta masurile de protectie prevazute in normative pentru executa rea lucrarilor de constructii precum si instructiunile fabricilor producatoare de materiale. . 9. Pentru alte categorii de lucrari pentru care nu sint reglementari privind normele de tehnica securitatii si protectiei muncii inainte de inceperea lucrarilor, constructorul si beneficiarul vor solicita proiectantul sa elaboreze masuri speciale de protectie a muncii adaptate specificului categoriei de lucrari respective. 10. Masurile de protectie a muncii din prezentul proiect nu sint limitative, constructorul si beneficiarul trebuie sa faca propuneri de imbunatatire a masurilor de protectie a muncii, intotdeauna, cind este posibil necesar.

Intocmit, ing. Layi8ia Bratescu

/>~ -. 0..,-:"
/;

. "',,

l/

J'~-,~; :,'" , '1


i'

1.

-.

I i: --",),

"t:.

..\\",

~ J
'\

"\

't )

, _. (" \'\ '~'~.J, \ I, ,', I)

.\

:,',

.'''''3 j!'" 'iJ}'


/

.,

VI. Instalatii sanitare


I.Toate echipamentele ~i materialele utilizate vor avea caracteristicile corespunzatoare standardelor ~inormelor in vigoare. Ele vor fi insotite de : - certincat de calitate aI furnizorului care sa confirme caracteristicile tehnice; - fi~e tehnice contimlnd caracteristicile produsului; - instructiuni de montare, probare, intretinere ~i exploatare; - certificat de garantie 2.La executarea lucrarilor se defli~oara urmatoarele faze de lucru : - toate materialele ~i utilajele se vor supune controlului vizual inaintea montarii, deficientele semnalate fiind remediate; in caz ca remedierea nu este posibila se vor inlocui aparatele, materialele ~i utilajele respective; - pastrarea materialelor ~i a utilajelor se va face in depozitele de materiale ale ~antierului,

cu
respectarea masurilor de prevenire ~i stingere a incendiilor ~i in conformitate cu instruetiunile furn izoru Iu i; - manipularea materialelor se va face tinand cont de prescriptiile din normativele de tehnica securitatii muncii; - imbinare, etan~are ~i fasonare; - montarea conductelor; - montarea armaturilor; - to ate armaturile se monteaza in pozitia "inchis" numai dupa ce in prealabil au fost verificate ~i incercate. 3. Ver(ficari $i probe: in toate fazele de executie controlul va avea in vedere verificarea calitatii materialelor ~i executia lucrarilor conform proiectlui. Se vcrifica : - toate materialele ce vor fi puse in opera, prin control vizual; - montarea corecta a obiectelor sanitare ~i accesoriilor, pozarea corecta a conductelor; - realizarea imbinarilor Dupa executarea instalati ilor se vor veri fica conditiile estetice ~i de functionalitate urmarind: - integritatea obiectelor sanitare; - pozi~ia de montaj a obiectelor sanitare ~i a accesoriilor acestora; - fixarea solida a obiectelor sanitare ~i a aparatelor; - montarea co recta, estetica ~i etan~a a armaturilor ~i robinetilor de serviciu/trecere; - executarea corecta, estetica ~i etan~a a legaturilor obiectelor sanitare la conductele de canalizare menajera; - functionarea corecta a sifoanelor obiectelor sanitare ~i de pardosealii, a preaplinului rezervoarelor de spalare;

- realizarea unui jet continuu de apa, 0 inchidere perfecta ~i 0 u~oara menavrare a armaturi lor/robineti lor; - asigurarea functionarii instalatiei Taxa a depa~i nivelul de zgomot admisibil; 14 in vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate prevederile din proiect, reglementarile tehnice privind executia lucrarilor aferente, precum ~i a instructiunilor de montaj.

cu

VII. Instalatii termice:.


Toate echipamentele ~i materialele utilizate vor avea caracteristicile standardelor ~i normelor in vigoare. EJe VOl' fi insotite de : - certificat de calitate al furnizorului care sa confirme caracteristicile - fi~e tehnice contimlnd caracteristicile produsului; - instruetiuni de montare, probare, intretinere ~i exploatare; - certificat de garantie corespunzatoare tehnice;

V1I1. GENERALITATI PRESCRIPTII TEHNICE DE BAZA a) NORME, NORMATIVE, MASURI P.S.1. SI PROTECTIA MUNCII CE TREBUIE RESPECTATE IN PROIECTAREA SI EXECUTIA INSTALATIILOR TERMICE 1. 2. 3. Norme generale de protectia muncii, 2002. Legea protectiei muncii nr. 90/1996.

Ordin M.l.nr. 775/1998 - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor. 4. P 118/1999 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor.

5. 6.

I 13/2002 - Normativ pentru proiectarea si executa rea instalatiilor de incalzire. Norme tehnice pentru proiectarea si executia instalatiilor de gaze naturale-2004. 7.

C 56-2003 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii 8. Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente, emise de IGSIC cu ord. nr. 28/07.02.76 cu modificarile din ord. nr. 20/04.04.77. 9. C 107/2-97 - Normativ privind calculul coeficientului global de izolare termica la clad 111e42b iri cu alta destinatie decat cele de locuit.

10. C107/3-97 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale c1adirilor. 11. C 107/5-97 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

constructie in contact cu solul. 12. C 142-85 - Normativ pentru executa rea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de instalatii. 13. C 139-87 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticoroziva a elementelor de constructii metalice. 14. STAS 1647-85 - Caldura. Terminologie. 15. STAS 4639-81 - Instalatii de incalzire, venti/are si conditionare a aerului. Terminologie. 17. STAS 9143/1986 - Conditii tehnice de calitate la armaturi. 18. L-10/1995 - Legea privind calitatea in constructii. 19. L-137/1995 - Legea privind protectia mediului. 20. Ordin nr.125/1996 - Ordin pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatii economice si socia Ie cu impact asupra mediului inconjurator.

b) STANDARDE SI NORME CE TREBUIE RESPECTATE DE PRINCIPALELE MATERIALE PUSE IN MANOPERA LA INSTALATII TERMICE CAPITOLUL A: TEVI, FITINGURI 1. - Teava din polietilena reticulata cu bariera de oxygen pentru instalatii de incalzire prin pardoseala. Normele de montaj ingropat in pardoseala ale tevii din tehnologia aleasa (Rehau, etc.). 2. - Teava din Pexal pentru instalatii de incalzire 3. 4. 5. 6. - Fitinguri din alama. Conectori. - Fitinguri din alama. Reductii. - Fitinguri din alama. Coturi.

- Fitinguri din alama. Racorduri olandeze.

CAPITOLUL C: ARMATURI SI PlESE DE LEGATURA PENTRU TEVI, BRATARI. 1. Robinete cu sfera, de otel, cu mufe, PN 10. 2. STAS 3932-1988 1.1.2. - Bratari pentru tevi de instalatii.

DOMENIUL DE APLICARE

Acest capitol cuprinde specificatii ~i categorii pentru lucrarile de executie ale instalatiilor term ice 1.1.3. VERIFICAREA MATERIALELOR SI ECHIPAMENTELOR 1. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai materiale si

echipamente care corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului, standardelor si normelor interne ale societatilor. 2. 3. 4. Executantul nu este indreptatit a face inlocuiri de materiale sau echipamente fara avizul scris al proiectantului de specialitate. Toate echipamentele vor fi insotite de certificatul de calitate (incercare) al societatii furnizoare. Inaintea punerii in opera toate materialele si echipamentele se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a se constata eventualele degradari de natura sa Ie compromita tehnic si calitativ, in vederea remedierii defectiunilor. Materialele si accesoriile anexe, la care defectiunile constatate nu pot fi remediate prin mijloacele santierului, vor fi inlocuite. Toate materialele pot fi introduse in manopera numai daca sunt conform prevederilor din proiect, daca au fost Iivrate cu certificate Ie de calitate si daca in cursul depozitarii sau manipularii si-au pastrat integritatea. In toate cazurile in care prescriptiile tehnice prevad, se vor efectua probe directe pe santier (probe de etanseitate la armaturi, probe la presiune la corpurile de incalzire dupa niplare, etc.). Inainte de inceperea lucrarilor de montaj conducatorul tehnic al lucrarii trebuie sa verifice golurile necesare trecerii conductelor(din punct de vedere al dimensiunilor si pozitiilor), conform planurilor de structura.

5. 6.

7.

8.

1.1.4. DEPOZITARE SI MANIPULARE 1. Pastrarea materialelor pentru instalatiile termice, se va face in depozitele santierului, cu respectarea prescriptiilor in vigoare privind prevenirea si stingerea incendiilor. Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii se pot amplasa in aer Iiber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii c1imatici se vor depozita in soproane si vor fi acoperite cu prelate sau foi de polietilena. Materialele ce pot fi deteriorate de umezeala sau radiatii solare se vor pastra in magazii inchise. Manipularea echipamentelor si a materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da 0 atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.

2.

3. 4. 5.

1.1.5. 1.

EXECUTAREA LUCRARILOR Executarea lucrarilor de instalatii termice, cap. 1.1.2. se va face in conformitate cu prevederile de la cap. 1.1.1.a) 9i cap. 1.1.1.b). Se va tine seama de conditiile de : siguranta, etansare, buna functionare, estetica - pe care trebuie sa Ie indeplineasca instalatiile respective. 2. Se vor respecta obligatoriu prevederile corespunzatoare cuprinse in instructiunile tehnice ISCIR, prevederile din normele de protectia muncii si P.S.1. Conditiile de lucru avute in vedere la stabilirea lucrarilor cuprinse in acest capitol sunt urmatoarele: a) b) c) d) e) f) Se lucreaza cu mijloace de munca manuale sau manual mecanice si unelte specifice acestor lucrari. Se lucreaza la temperaturi peste +OC. Se lucreaza la lumina zilei sau la lumina artificiala corespunzatoare. Se lucreaza cu materiale noi, corespunzatoare standardelor si prescriptiilor in vigoare. Se lucreaza in locuri accesibile lucrarilor de montare. Instalatorul, singur sau in formatie de lucru, pune in manopera materialele necesare, monteaza, demonteaza si muta schele simple pe capre sau schelele si scarile mobile. Se va asigura aprovizionarea ritmica si in stransa concordanta cu necesarul de materiale, cat mai aproape de locul de executie, fara depozite intermediare. Aprovizionarea materialelor de instalatii si a echipamentelor se va face la dimensiunile si sortimentele prevazute in proiect.

3.

g)

4.

Executarea lucrarilor de instalatii de incalzire in pardoseala vor respecta tipul de tehnologie de montaj adoptata a firmei producatoare de echipamente si/sau materia Ie pentru instalatii de incalzire prin pardoseala .

Principalele reguli ce se vor respecta la montajul tevilor de polietilena cu bariera de oxigen de tip Pex-AI de diam. 16mm sunt: - se va utiliza ca strat de izolatie termica polistirenul expandat, sub forma de placi - grosimea placilor de polistiren, in mod usual, este de 3 cm iar la inca peri situate direct pe pamant sau peste subsoluri neincalzite, este recomandata 0 grosime de 50 mm. - temperatura maxima a apei din instalatie este de 45C, in cazul

incaperilor. In zone in care in mod normal nu se stationeaza (coridoare, zone de margine, este de SOoC). - distanta maxima intre tuburi si pereti nu este mai mica de 100 mm. - lungimea maxima a unei serpentine este de max. 100m - ecartul de temperatura intre tur si retur acceptat este de 4-SoC, recomandabil este de SoC. - datorita dilatarii si miscarii sapei flotante in care se ingroapa tuburile, aceasta trebuie prevazuta cu rosturi de dilatatie - rosturile de dilatatie se prevad la marginile sapei, la rosturile seismice, la usi. - suprafetele de sapa fara rosturi nu depasesc 3S mp iar laturile vor fi de max. 7 m. Raporturile intre laturi vor fi a/b > 1/2 - registrele de tuburi se vor proiecta si poza astfel incat sa fie exclusa deplasarea lor datorita dilatarii sapei. - rosturile pot fi intersectate numai de conducte de trecere. - in aceste domenii tuburile de incalzire vor fi protejate cu un tub de protectie impotriva unei eventuale ciobiri pe 0 distanta de min 20 em de ambele parti ale rostului. - proba de presiune se face inainte de turnarea sapei de beton. - presiunea de proba este de 10 bar si dureaza 12 ore. - grosimea sapei de beton este de 30mm deasupra tuburilor in camere fara rosturi de dilatare si de 40mm deasupra tuburilor in camere cu rosturi de dilatare. 1.1.6.
1.

DAREA IN EXPLOATARE A INSTALATIILOR

Dupa terminarea lucrarilor de montaj si inaintea predarii catre beneficiar, instalatiile termice vor fi supuse - pe portiuni de instalatii, care pot functiona sau se pot proba independent - unui ansamblu de operatiuni tehnice, avand drept scop de a verifica la fata locului, corespondenta executiei cu prevederile proiectului si a prescriptiilor tehnice aferente, in ceea ce priveste amplasamentul, traseul, caracteristicile si dimensiunile diferitelor parti ale instalatiei (corpuri de incalzire, reteaua de distributie, coloane verticale, legaturile la corpurile de incalzire, armaturi de inchidere si reglare), performante si efecte scontate, precum si indeplinirea tuturor conditiilor de aspect si functionare. Darea in exploatare va cuprinde operatiunile specificate in Normativ I 13/2002 si care vor fi efectuate in urmatoarea ordine: a) b) Operatiuni de pregatire. Verificarea instalatiilor, care consta intr-o examinare generala a executiei lucrarilor in raport cu prevederile proiectului si a

prescriptiilor tehnice aferente, controlandu-se prin sondaj lucrarile la care nu exista proces verbal de constatare a calitatii lor si, la cerere, cele ce au facut obiectul unor verificari pe faze. c) d) e) f) g) h) i) 1.1.7. 1. Probarea echipamentelor de instalatii. Spalarea instalatiei cu apa potabila de doua ori, prin inversarea sensului de umplere. Probe la rece(inaintea izolarii sau mascarii instalatiei). Pornirea instalatiilor. Reglarea instalatiilor. Proba de eficacitate. Verificarea eficacitatii globale.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE INSTALATII TERMICE Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul, cu prescriptiile tehnice specifice si cu Normativul C 56-2003, in limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile prevazute de acestia. 2. Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant, cu respectarea normelor in vigoare, au aceiasi autoritate ca si proiectul tehnic, din punct de vedere al verificarilor de efectuat. In to ate cazurile in care vreun rezultat proven it dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs depaseste in sens defavorabil abaterile admise, prevazute in proiectul tehnic sau prescriptiile tehnice, decizia asupra continuarii lucrarii nu va putea fi data decat pe baza acordului dat in scris de benificiar, cu avizul proiectantului.

3.

1.1.8. VERIFICAREA MASURILOR PENTRU ASIGURAREA DURABILITATIIINSTALATIlLOR TERMICE Instalatiile termice, sau elemente de instalatii si echipamente, expuse la socuri, deformari, miscari din pozitia de functionare etc., vor fi verificate inainte de punerea in functiune, pentru a se constata daca au fost luate to ate masurile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cat mai indelungate. VIII. Instalatii electrice:
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile generale pentru executarea electrice la hala agroalimentara precum si a anexelor acesteia. instalatiei

Echipamente, aparate ~i materiale electrice :


Forma constructiva, dimensiunile de gabarit, aeoperirile de proteetie ~i marearea eehipamentelor, aparatelor ~i materialelor eleetriee trebuie sa fie eon forme eu documentatia

furnizorului.

Cerinte tehnice de montaj


Generalita{; : Inainte de inceperea lucrarilor de montaj a instalatiilor electrice, zona de lucru se va aSlgura din punct de vedere al accesului. care va fi permis numai personalului autorizat ~i instruit corespunzator. Principalele lucrari care se vor executa: - marcarea traseelor ~i a pozitiilor de instalare a circuitelor ~i aparatelor; - montarea tuburilor de protectie a conductoarelor; - montarea conductoarelor ~i cablurilor electrice; - montarea aparatelor; - montarea tablourilor electrice de distributie; 15 - executarea legaturilor cablurilor ~i conductoarelor la tablourile electrice de distributie; - verificari in vederea punerii sub tensiune a instalatiei; - verificari in vederea receptiei finale; - predarea instalatiei electrice c~itre beneficiar.

Montaj cchipamentc, aparate, conductoare

cabluri :

Montarea echipamentelor ~i aparatelor se va face astfel indit sa se permita un acces u~or la acestea ~i sa fie ferite de eventualele loviri accidentale. Montarea aparatelor se va face numai dupa ce au fost verificate functional. La confectionarea tabloului de distributie se folosesc materiale necombustibile sau greu combustibile ~i nehigroscopice. Intrerupatoarele se monteaza numai pe conductorii de faza. Aparatele se monteaza in doze de aparate care trebuie sa asigure protectia impotriva electrocutarii. Vor fi luate toate masurile de protectie a cablurilor ~i conductoarelor electrice impotriva deteriorarilor mecanice, a radiatiilor term ice ~i substantelor agresive. Nu se vor executa imbinari ale conductoarelor in interiorul tuburilor de protectie. Legaturile pentru imbinari sau derivatii ale conductoarelor se executa numai in doze. Legi.1turilc intre conductoare trebuie sa asigure un bun contact electric ~i sa fie durabile. Legaturile intre conductoare se vor izola cu banda izolatoare care sa asigure acela~i nivel de izolare ca ~i izolatia conductoarelor.

Instalatia de i1uminat ~i prize:


a). Ilum;natul general :. La intrare. in exterior. se va monta 0 armature etansa. La fel si in camera dusurilor. Clradul de protectie al celor doua lampi I P 54. In celelalte incaperi si in grupul sanitar, deasupra ogloinziilor se vor monta lampi fluorescente lx20W. Se vor inlocui intrerupatoarele si comutatoarele cu aparate antivandal b). Ilum;natul de s;guran{a lIuminatul de siguranta s-a prevazut pentru evacuarea pe caile de acces ~i este realizat cu

corpuri de iluminat cu acumulatori, tip "indicator luminos" (Iuminobloc) cu inscriptia "IE~IRE". 16 Pentru marcare hidrant se vor utiliza acelea~i tipuri de eorpuri de iluminat eu acul1lulator cu inscriptia "HIDRANT". Acul1lulatorii vor ti de tip Ni-Cd cu autonomie minim I ora ~i timp maxim de reincarcare de 24 ore. Verificarea instalatiei electrice Verificarea instalatiei electrice se va face conform prevederilor eapitolului 6 din Normativul 17-2002. in doua etape : verificarea preliminara in timpul executiei ~i verificare definitiva dupa executarea instalatiei. Verificarea preliminara cuprinde : - verificarea continuitatii eleetriee a conduetoarelor inainte de montaj; - verificarea calitatii tuburilor de proteetie; - verificarea aparatelor electrice Veriticarea definitiva cuprinde : - verilicari prin examinarea vizuala; - veriticari prin incercari La verificarea instalatiilor electrice ale constructiilor se vor respecta ~i prevederile din Normativul privind verificarea lucrarilor de constructii ~i instalatii aferente - indicativ C56 ~i Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatii electrice. Cedntc de protectic a muncii ~i de prevenire a incendiiIor Executantul este responsabil de stabilirea masurilor de protectie a muncii ~i de prevenire a incendiilor la depozitarea, manipularea ~i montajul echipamentelor, aparatelor ~i materialelor electrice ~i la verificarea instalatiei electrice. Masurile de protectie a muncii vor avea in vedere aplicarea legislatiei in domeniul proteqiei l1luncii ~i P.S.1. in vigoare. Principalele accidente avute in vedere sunt : - electrocutari sau arsuri prin atingere directa : protectia impotriva atingerii nedorite a
unUi

element aflat normal sub tensiune; - electrocutari sau arsuri prin atingere indirecta : atingerea unui element (carcasa sau
element

de sustinere) intrat accidental sub tensiune datorita unui defect de izolatie, ruperi ~i dideri de conducte, etc.; - alte pericole avute in vedere. Masuri de proteetie a muncii impotriva atingerilor directe vor cuprinde : - ingradiri fixe;

-Ingradiri provizorii ~i echipamente In carcase Inchise; - respectarea distantelor de protectie ~i de lucru; - folosirea mijloacelor individuale de protectie a muncii Masurile de protectie a muncii Impotriva atingerilor indirecte VOl' cuprinde : - legarea la nul de proteetie; - montarea dispozitivelor de protectie diferentiala (artA.I.29 din NormativuI1.7-2002); - prevederea de aparataj In clase de protectie adecvate mediului de utilizare

3. Standarde,

normative si prescriptii de referinta privind executarea lucrarilor


In

Pentru instalatii eleetriee se VOl' folosi numai materiale si aparate omologate eonformitate Cll standardele In vigoare. Legea m.1 0/ 1995 SREN 60947-2-93 SREN 60947-3-A I STAS 551/80 Legea privind ealitatea in construetii Intrerupatoare automate de joasa tensiune

Aparataj de joasa tensiune Piese de fixare a tuburilor pentru instalatii electrice. Bride metalice.Dimensiuni Tuburi pentru instalatii electriee Conduete eu izolatie PVC pentru instalatii eleetriee fixe Corpllri de illiminat, eorpllri de iluminat Ineastrate, tehniee speciale Lampi tluoreseente tubulare pentru iluminatul eonditii

STAS 11237/2-80 STAS 6865 STAS 8114/2-2

ST AS 6824 ST AS 12604/3

general

Protectia Impotriva eleetroeutarilor prin atingere indireeta. Instalatii electriee fixe. Preseriptii de proiectare si de exeeutie Normativ pentru proieetarea si executarea instalatiilor eu tensiuni pana la 1000 Vea si 1500 Vee privind proteetia constructiilor eleetriee

I 7-02

120-2000 P 116-94

Normativ

Impotriva trasnetului si instalatii

Normativ de Incercari si masuratori la eehipamente electrice Norme generale de proteetia muneii Norme tehniee pentru proiectarea si realizarea Impotriva focului

NPGM-96 P 118-93

eonstruetiilor

IX. Lista normativelor ce se vor respecta:


I). STAS 9317/4 ,ST AS 2/1987 - Tamplarie pentru constructii. Metodele de verificare a calitatii 2). C 47/1986 Instructiuni tehnice pentru folosirea ~i montarea geamurilor ~i a altor produse de sticla In construqii 3). STAS 2274/1988 - Burlane , jgheaburi ~i accesorii de Imbinare ~i fixare 4). STAS 2389/1977 - Lucrari de tinichigerie, jgheaburi, burlane; 5). C.37/1998 - Nonnativ pentru proiectarea ~i executarea invelitorilor. 6). C.35/1982 - Normativ privind alcatuirea ~i executarea pardoselilor; 7). STAS 3430/1982 - Pardoseli. Clasificare; 8). C.16/1984 - Nonnativ de realizare pe timp friguros a lucrarilor de construqii ~i a instalatiilor aferente; 9). C.18 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede 10). C.56/1985 - Normativ pentru verificarea calitatii ~i receptia lucrarilor de constructii

~i
instalati i aferente; II). C.3 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli ~i vopsitorii; 12). Ordin M.C.lnd. 1233/D/80 - Norme de proteqie a muncii in activitatea de construqi imontaj; 13). STAS 146/1980 - Var pentru constructii 14). ST AS 7055/1987 - Ciment Portland alb; 15). C.125/1987 - Normativ privind proiectarea ~iexecutarea masurilor de izolare fonica
~l

tratamentelor acustice in cladiri. 16). C.I 07/0 - Nonnativ pentru proiectarea ~i executarea lucrarilor de izolatie termica la cladiri; 17). STAS 2274/1988 - Burlane , jgheaburi ~i accesorii de imbinare ~i fixare acest scop la postamentele pompei si in conformitate exploatare din cartea tehnica a pompelor. 18) STAS 1478 / 90.lnstalatii ineiL1striale. Prescri pti i generale; sanitare. Alimentarea cu instructiunile de montaj si

cu apa la constructii

civile

Sl

19). Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico -sanitare si de incalzire editia 1996.

21). I-I.G.R. nL51 / 1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere a incendiilor; 22). HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea constructii; Regulamentului de receptie a lucrarilor de