Sunteți pe pagina 1din 66

SfdNtUIMAXIM MARTURISITORUL

Cregtine sute Cugetdri Patr:u


ffiuHlttftrntl
l9 a Flcltltt tulr trplr,.l llltl llll oAhlqAl

! ll rulktunr

@ Editra ,,Crbdinla Strtrmoqeascd"

MARTURISITORUL SfAntulMAXIM.
' ii'i'l

lli .- ;i 1';.'i'

'r 111

' 1 r' " ri

PATRUSUTE ARI CRE$TI'NE CUGET


'I

Traduse de:

i I'PaisieVelioieovsch Cuviosu
I r t ,.. Lrl

Tipirite cu binecuvAntarea: P r e a Sfi n l i tu l u i C AL IN IC EpiscopulArgegului

, ii, ,:, ,:il


ilrr

EdituraC*Jn\. Sbarwg;"od"d
I 998

Conrili"r editorial: P r e ot N i co l a e T A N A S E

PR E F A T A
Edilie ingrijiti de: Mlnl.tlroa Sfintii ArhangheliMihail 9i'Gavriil Cercet6ndminuscrisele din biblioteca Sfintei Mdn[stiri Neamtu, am g6sit acestcaiet scris de insuqi Paisie Velicicovschi 9i citinddJ cu mare atenfiel-am gesit cd ar fi de marefolos cregtinilbr. Manuscrisulesteintitulat astfel:,,A oelui intru Sfinli Plrintelui nostru Maxim Mirturisitorul (Patru sute de ca. ., I pete pentru dragoste)rInainte cuvdnt pentru dragoste' . clttre Elpidie Presbiterul" am Tot in biblioteca manuscriselor gisit altul mai mai oornplet,cu titlul scris mai oorectgi iu o punotuatie cd procis[, ceeace dovedegte e oopiat de vreun ucenic al lul ltaisie. Al doilea manusctiseste intitulat astfel: ,,A oolui lntru Sfinti Pdrintelui nostru Maxim Mdrturisitorul, l\ ru sute de capetepentru dragoste, Cuvdnt tnainte rllra Elpidie". celui dint6i in parteade Ito margineamanuscrisului ci-i lnsemnaturmitoarele,insi se cunoagte Jor ro gllncgte carteestea obgteiStarelului do lltll nr0n[ sotis: ,,Aceastd
I Altlll ouvlntotunt t[iate cu o linie de scriitorulmanuscrisului.

llpl]li lr hiltl lt):19.

It , E s v l o r u l un l r lr 'r lc: M A X IM
l3t*!ti,,,
,f 1 ,,

I S B N 9 7 3-9 8 5 7 2 -3 -X

S f 6nt ul

Maxim

M d rtu ri s i to ru l

Cugetdri

C r e Sti 4 e

Paisie,si cine o va deslipi va fi supt cauonneiedat pAni o va intoarceiar la obgte". DupE comparaliile fXcute de mine cu alte manuscrise,pufine la num[r, cdci au trecut mulli pe la bibliotecd qi am tras concluzia c[ acesta au rimas puline manuscrise, este scris de insugi Starelul Paisie" Aceasti concluzie o motive: trag din urmdtoarele f. in studiul asupravielii 1ui PaisieVelicicovschi de ProtoiereulSerghieCetvericov,tradusde I P.S. Mitropolit care se pdsNicodim, la pag. 3: ,,Din o mie de manuscrise Neamlu9i care suni Sfintei Manasriri treazain biblioteca solise in diferite timpuri in limbile: moldoveand'greacd, lrrlini, italian[, nemleasci,ebraici, turceasci,siriani, bu]qr doud sutegaptezeci llancezi qi slavond, r'.rr'rt,,rlorrtzii, Paisie9i r, r , ,1, rrr,rrror irrr' :;urtl pc vremeaStarelului tlo
,,,,, t,,,,, ,1, l,rtr".,, r ,lirr tlc sttttl scrisc de mAna Stare-

,l T,,,t ,t,,l rrrl


ri, .l .r

r,

,.r,r

, ,l ' r.,.r rrl .r rr


( ( 'l

r ''!l l (

,,.

r,,l

,, r ;r,l l ri uc 11cl ' . ,, , rr.rl ri,rl l srrl ui , cti l c ," ,, rl rrrl ,.l t^ l l c tl aduci tor.ul ,
t , . , 1' l0( ) s lg,

lucru pe care-l poate face numai acel ce a tradus qi a scris Aceasti mirturie o vedem in manuscris qi-i citati qi in carleabiografului lui Paisie;5 5. C[ Stare]ul Paisie a tradus cartea Sfdntului Maxim Mdrturisitorul, este neindoielnic, pentru cd el insuqi mdrscriere,tipdrita turiseqtecd a gisit prima sutl din aceastd la Moscova. Tot el mlrturiseste ci a dorit sA gdseasc[9i Aceasti mlrturisire o face cdnd restul in limba greac66. era Starelul Sfintei Mdn[stiri Dragomirna' Ulterior, cred carte gi a tradus-o dupd oum qi-a exprici a gdsit aceastd mat gi dorinla; 6. Mai sus am amintit de un alt manuscris care cunici plinde tot acestecapete,insi nu are nici qtersdturile, i orecturile primului manuscrisgi se cunoagtecl-i copiat, , uoi diferd scrisul, hdrtia gi cerneala- acestacredem cd , r;lc scrisul vreunui ucenic al lui Paisie sau al vreunui crrr i.s cirlugdt admirator al fostului stare!. (lonchidem, deci, c[ acest manuscris transcris de scrisde el insuqi. .rr(^estc al lui PaisieVelicicovschi, o mare importanli educativ-rel'ondul scrierii estede lr1r.;r:;rr peutrupreofi, cilugAri gi creqtini.Acest motiv m-a ., l.r, rrt s;r-l dau la lumina tuturor, spre folosul mAntuirii rrI l,t rrlrri lic lru i c re g t in . o ,\rrr t:fczut de cuviin{d ca inaintea acesteiscrieri si rr rt 1rr r;rur'l ,,Via!a" Cuviosului Paisie, fostul stare! al t','r,, Nl:rrr;islili Neamlu, 9i ,,Viafa" SfAntuluiMaxim I | . r'r r rtor rlrrpi diferiti autori. rrl,

l ,'r '

lllI

.l l '

S f an tu l

Ma x i m

Md rtu ri s i to r ul

Fie ca aceastimuncda mea sI adaoge cet de mic[ o plrticicd la hotir6rea cititorului de a-gi m6ntui sufletul, micar atetcat o picdturdde api pe un ogor secetos.

Protoiereul Gft. Maxim, TdrguNeamt,15iulie 1939.

STARETULPAISIE 1722-1794
SfAntul Prea Cuviosul Pdrintele nostru Paisie Velicicovschi de la Mdndstirea Neamt s-a ndscut la 21 decembrie, 1722, in oraqul Poltava din Ucraina, numitd pe atunci Malorusia, intr-o veche familie de preoli, dintre care unii :rrr irnbrdliqat viala monahald, plecum bunica gi sora marrroi sale. Din botez a primit numele de Petru, dupd nurrrclc fericitului Mitropolit moldovean Petru MovilS al l(icvului, care se cinsteqtela 21 decembrie,ziua nagterii ('rrviosului Paisie. Tat5l s[u, Ioan, era preot a1 catedralei rlirr l)ollava, iar mama sa, Irina, se ingrijea de buna cregIt.rr:rr color doisprezeoe copii, dintre care fericitul Paisie ,'rrr;rl rtnsprezecelea. Mrrrind tatll s5u, pe c6nd Petru avea numai patru rrrrr, lrinccrrvdntata mamd i-a dat de mic o educa{iecregsa ani trrr'n:ir'ir. vArstade doisprezece l-a prezentatarhiel,a rrlrrrlrri l-a primit sd invete carte l(ievului, Rafael, care I'r',r qi rlrrlrrrvrrit t'irscilla $coala Fr5liei din Kiev, cunoscutd sub tlt rrrrrrrr'lr Ar-:ndomia MovileanS.Aici invdlau calte $i teogi preo{ilorgi demnitarilor ucrainieni ll11rr, liii llcqi ai toli I ltLr rrrolrlovrni,ou careerauin bune relalii cregtinegti.

10

l/ ia7a

Cuv ios ului

Paisie

Ve l i ci co 'tsch i

Dup[ patru ani de gcoalA,sufletul fericitului petru nu-;i gesea odihndin lume. Glasultainic al Duhului Sfdnt il chemala mareanevointi a vielii monahale, unde, pnn multe osteneli gi neadormiti rugdciune,sufletul rAvnitor secur5lddepatimi gi seunegte Hristos.De aceea, cu pir6_ sind in tain[ qcoala familia,in toamna gi anului fi3b, pe cdndaveataptesprezece petru se ducela un schitdin ani. apropiere, impreunl cu un prieten iubit al sdu. Dar nesd_ sind duhovnicdupi inima sa se duce ta Mdndstirea Med_ vedovschi,unde este fEcut rasofor, primind numele de Platon. Dar nici aici nu stdmult. Dupd ce zdboveqte pulin timp in marea Lavrd pe_ cerska,fericitul Platon, negisind pace qi liniqte duhov_ niceascdin mindstirile ucrainiene,cllduzit de mAna lui Dumnezeu, anul 1745pirdsegtepatria sa qi se ducein in Moldova.Aiei viala monahald isihasti era in mareinflorire, fiind feritd de tulburareaunialiei catolice poloneze, careinvadase buni partedin Ucrainade sud-vest. o Dupi ce popose$te cdtevamindstiri gi sihdstrii, la fericitul Platonse stabileqte Schitul Trestieni,in tinutul la Buziului. Aici se nevoiaucrilivacdlugdriisihagtivestili, in fiunte cu CuviosulVasile de la poianaMdrului _ pdrintele sbu duhovnicesc -,9i Cuviosul Onufrie Sihastrul. Platonsti la Trestienipufin. Apoi semuti mai sus,pe valea Buzdului,la Schitul Cdrnu,aproape marelepustnic de Onufrie, de la care mereu oereacuvdnt de bund sfhtuire duhovniceascdcalea pe mdntuirii. Nevoindu-se Platon in schitul Trestieni,a fost rin_ duit de egumenla bucdtdrie. Dar el, fiind neinvdlata facc mAncare firav cu trupul, intr-o zi n-a frefi bucatelein, qi deajuns; cAndsEdeavasele de pe foc, a v[rsat,dirr iar jos

gregeald,toatd mdncarea,pentru care a plAns mult, cerdndu-qi iertare. in altd zi a fost rAnduit si facd pAine la brut6rie. insd gi aici a pitimit aceeagiispiti. Cdci, ne$tiind cum si prepare aluatul gi neavAndputere sd-l frdmAnte c6t trebuie, aluatul n-a mai dospit. Apoi, venindu-i un frate in ajutor, l-a frdm6ntat din nou. Dar, neqtiind sd potriveascl focul in cuptor, toatd pdinea a ars pe vatr6. Atunci rasoforui Platon, cerdndu-gi iertare in genunchi de la pirinji, a pldns de m6hnire in toati ziua aceea. Un schimonah, anume Dosoftei, a spus rasoforului Platon cl peste pu{ine zile va veni marele Stare! Vasile de la Poiana Mlrului in Schitul Trestieni gi, dacd il va vedea apat6ndr gi ager la minte, il va sili si primeascdpreolia. Atunci Platon,multumindu-i, ia zis: ,,Pirinte Dosoftei, eu pin[ la moarte a$ dod s[ rdm6n simplu monah, cAci nu :;rrntvrednic de o treapti aga de mare!". ,,Dumnezeus6-Ji rrjr frate!", a adiugat bitrAnul. rtc, Nevoindu-se smeritui Platon la Schitul Cdrnu, se ,luL,c;r adesea pustie la Cuviosul Onufrie, birbat ales gi in plrn rlc dar, pentru a-i cerecuvdnt de folos. Odat[, dupd ce r ;r vor'bil bitrAnul desprepatimile trupeqti gi sufletegtigi ,l, rprr"Irrptelecele cu viclequg ale diavolilor, a addugatqi ,r,, ril('ir:,,1)ace n-ar apira Hristos pe poporul Sdu, nu s-ar lr rrrrrrlrrit nici unul dintre sfrnti. Dar cel ce cadela Hristos , rr , rttlirrlii qi cu dragoste, smerenieqi ou lacrimi, acecu lrrr,rr :rr'rlulrmAngAieri negriite bucurii, pace qi dragoste qi (::ittc Dun'lnezeu. lr, rl,rnlr' Mirturii ale acestui lucru sunt l,r I lnrl(' rrclli{arnice izvordte din marea dragoste,zdrobipentru Hristos. C[ci din r .r rrurii i;i sruoronie necontenitd ,lrrrlr. ,lr cilrc I)umnezeu, omul devine nesimlitor c6tre l, rrrrrrr lrrrrrii c s l. c ia" , rlr irc

Yialo

C uv ios ului

Paisie

V el i ci co vsch i

Dupi patru ani de nevointi duhovniceasciin Mol_ dova,fericitul Platona plecatin Sfintul Munte, ca sd sca_ pe de hirotonie, dupd cum singur mdrturiseamai t6rziu: ,,ca nu cumva pdrinlii moldoveni si mi sileascdsd orimescpreolia". Sosindin Muntele Athos, a mers prin toate mdnes_ tirile qi sihistriile s6-gigEseascd poviluitor iscusit.Dar un negisind un duhovnicdupEdorinlalui, s-aretrasin pustie, nevoindu-se singurpatru ani de zile, in mult6 lipsd gi oste_ neal6,in rugdciunegi citirea Sfinlilor pdrinli, in lacrimi si priveghere ziua gi noaptea. In aceavreme,cu purtareade grijd a lui Dumnezeu, a venit in SfdntulMunte mareleStare{ Vasile de la poiana Mirului gi a zibovit cAteva la chilia fericitului platon. zile Iar la rugdmintea lui, starelulVasile l-a cilugdrit pe platon,punAndu-i numele paisie. de incepdndfericitul paisie s6 primeascdin jurul sdu mai multi frati, dupn sfatul stareluluiVasile, duceaulipsa de preot.Deci il rugaufralii cu lacrimi pe paisiesn pri_ meascdpreotia, dar el nu voia, socotindu_se nevrednic. Atunci, unii din betranii Muntelui Athos au zis Cuvio_ sului: ,,Cumpoli tu seinveli pe frali si asculteSi se_$i taie voia, cAndtu nu faci ascultare respingilacrimile at6tor qi oameni?Vddit lucru este ce tu iubegti voia ta gi crezi min{ii tale mai mult dec6t vorbele celor mai batieni crr anii gi cu mintea. Oare tu nu gtii unde duce neasculta_ rea?". Auzind aceste cuvinte paisie, s-a supusvoii p6rin. lilor gi a primit preotia. Stare{ulPaisie iubea tare mult citirea cirfilor Sfin. el {ilor Pbrinti. Iatd ce rdspundea StareluluiAtanasiecare il invinuia de oarecare lucruri: ,,Sdnu zici, pirinte Atana_

sie, cd ajungeuna sau doud c[r!i pentru m6ntuireasufletului. Doar nici albina nu adun6miere dintr-o floare, ci din multe. Aga esteqi cel ce cite$tectu}ile Sfrnlilor Pirinli. de credin{d;alta ii vorbe$te ticere 9i Una il inva!6 dreapta gi de rugdciune; alta ii spunede ascultare, smerenie rdbdaiubirea de Dumnezeugi de re, iar alta il indeamni citre Aqadardin multe cdrli patristiceinvafd omul sd aproapele. trliascd dupi Evanghelie". sdu Paisie soborul de la cu Cuviosului DupAmutarea Dragomirna,din vara anului MunteleAthos la Mdndstirea mitropolitului Moldovei, Gavriil, 1763, cn binecuvAntarea a rAnduitaici o reguldde viali cilugireasci. asCuviosul Paisieporunceafralilor sI sivdrqeascd permanente tecere in r:ultarea rAnduitdcu mare dragoste, gi iegea Stareqi cu ruglciunea tainicdin inimd.Adeseori tuturor pildl in toate.Vara, lrrl cu fralii la lucru, dAndu-le qi la ciirrdpdrinlii plecausi lucreze cimp, mergea un duIrovrric ddngiipentrupravilabisericeascd pentruspocu $i vctlirnia zilnici, de carenimeninu erascutit. 'I'imp de 12 ani cdta tr6it in Ministirea Dragomirna, ( rrviosul pe Paisiese indeletnicea, l6ngdgrija conducerii ,;olror Aceastitrurrlui,qi cu traducerea cdrlilorpatristice. iarn5,iar din rli o srlviir$ea Cuviosul mai alesin nop{ilede rolrlclc r:i impirtdqeacu bucurietoatd frdlimeadin mdl|[tr]l (!.

din Cuvielii duhovniceqti obgtea l)csl)rocre$terea acesucenicul Platon, sIu vfrnf fui f'rrisio, scriamai tfuzirJ, Dragomirsi Ir,( uviulc:,,l)uteai vezi atunciin Mdndstirea ca nn, lrllorin(l viala c ugdreasca o minunenou6.CAoaeraumorti lui vii liirrrl,pentrudragostea Dumnezeu Irrpnl rlt, lrrrrrllvoirr pcntrucelepdmAnteqti. cum voi putea lor $i

t4

Via 1a

Cuv ios ului

Paisie

V e l i ci co vsch i

vorbi cu infelegere,decdt numai din parte despretainica lor lucrare? Adicl infrAngereainimii, smerenia adAnca, frica de Dumne zelJ,h)arca aminte de sine, tdcerea sdndu_ rilor gi rugiciunea inimii, pururea seltdnd cu nesp;sa $i aprinsddragostecdtre Hristos $i cetre aproapele. mul_ Cd tora dintr-inqii neincetat le curgeau lacrimile; nu numai in chilie, ci gi in bisericdgi in vremea ascultdrii gi in timoul citirii 9i al vorbirii duhovniceqti,ca o roadd a Duhutui SfAnt. Cu cuviin!6 dar, aici se implineau cuvintele Sfin_ tului Isaac Sirul, care grdiegte:<Adunareacelor smerili esteiubitd lui Dumnezeu, precum adunarea serafimilor>,' Cltre cei ce voiau si deprindi rugiciunea lui Iisus, Cuviosul Paisie spunea:,,Dacdcineva ar indrlzni si faca aceastirugiciune de capul lui, nu dupi rdnduialaSfintilor Pirinti. fErl intrebarea slatul celor iscusi!i,fiind incd qi mAndru, p6tima$ gi neputincios, tr[ind fErd ascultare si su_ punere,ba inci ducdndgi viata singuratici in pustie, acela cu adevdrat, eu zic, ugorva cddea?ntoate curselediavoqi lului. Cdci arti numescSfintii p[rinti aceastidumnezeias_ cd rugdciune, pentru c[ precum arta nu o pot invdla oame_ nii singuri, fhrd un dascdl, a$anu este cu putinlA deprinde_ rea rugdciunii lui Iisus, fdrd un iscusitpovegitor,,. Pentru cei ce nu glsesc povdluitori iscusiti, zicea SfdntulPrea Cuviosul Pdrintelenostm paisje: ,,Dacdcinr:va va trdi sub ascultare, dar n-ar gdsi in plrintele sdu clr, hovnicescun povdluitor iscusit cr.rfapta gi experienlairr aceasti lucrare dumnezeiascd, cdci in timpr.rlde azi estc mare lipsd de povdluitori iscusili in rugdciunealui Iisu", sA nu cadd in deznddejde. Ci, continudndsi rdmAni sub ascultare, locul plrintelui s5u duhovnicesc, alergc lrr in s[ invitdturaSfintiior Parintigi de la ei sa inveteaceasrirr

geciune. Numai acela nu va simli iubirea fierbinte penttu deprinderea rugeciunii minlii, care este cuprins de cugete pdtimagepentru viala aceastagi legat cu legiturile grijii de trup, care indepdrteazdpe mulli de impirSlia lui Dumnezeu. Iar cine voieste sd fie unit prin dragoste cu Preadultoate ftumuselile gi desfhtirile lumii, cele Iisus, lepndAnd ca gi odihna trupeasch,nu va mai dori sd aibd in viata nimic altceva dec6t sd se indeietniceascineconteaceasta nit cu facerea acestei rugdciuni din Paradis...".Aga igi invdta ucenicii acest vas ales al Duhului Sfdnt. DupX gaseani de rdzboi intre armatele ruse$ti Si turccqti gi dup5 incheiereapdcii din anuJ1774, nordul Mo1,lovei intrd sub ocupafie austriacepan[ in toamna anului l() i8. Atunci gi Mdnlstirea Dragomirnacadein stip6nirea i'rrperiului catolic de la Viena. Din aceastd cauzd, Cuvio'.rrl l);risieestenevoit si ia cu sine dou[ sute de cdlugdri qi .,r:;c strimute la Minlstirea Secu,unde ajungein ziua de I I rrL ltrr.nbrie 1775. La Dragomirnalasl o obgtede numai ''tt ,lc rnonahi,sub povdluireaunui egumenmoldovean. | l)rrpirpatru ani de nevoinld in M[nlstirea Secu,obt, :r ('rrviosului Paisie devenise neincdpitoare, deqi se pesteo sutd de chilii noi. Astfel, cu voia lui ' ,,rr,trrri:;r:rii trrrrr'7('lt. cu binecuv6ntarea Mitropolitului Gavriil gi cu ul (l()n)uitorului Moldovei, ConstantinMoruzi, s-a 'r,,r,'r 1,,'i r,.rl rtriirrutarea CuviosuluiPaisiecu o parte din ob,l, l:r Sccrrin marea lavri de la Neam{. Aceasta s-a r, r r ,rl rlulri nrulte ezitdri qi lacrimi, la 14 augtst 1779, ' t',r,1 rrrLrrirIrirr:rl oufteamdn6stiriide obgtea in nemleane rrr trrl , lopolclor, soborde preoli.De aici a fost incu 'rr, .,t,r ,,, !r,r(':r biscric[ ctitoritd de $tefan cel Mare $i r,,,r ,",,1, , rr irrchinut lacrimi la icoanafdcdtoare de cu

I6

Viala

Cuv ios ului

Paisie

Y e l i ci co vsch i

minuni a Maicii Domnului, care ocrote$tede multe secore aceastdmdnlstire. Aqa a fost venirea Cuviosului paisie ca stare! al Md_ ndstirii Neam!, Din acea zi, cele doud mindstiri s-au unit sub povd{uirea aceluiagi stare!, tradi{ie care s-a pistrat pAnd in vara anului 1950. Egumenii qi duhovnicii de ia Dragomirnagi Secuveneauadesea Cuviosul paisie penla tru sfhtuire gi binecuvdntare.Dar qi marele Stare! mergea o dati pe an la Secu, intre 22-31 august qi dddea tuturor cuvAnt de folos in bisericd gi la trapezi. Apoi, dupi hramul Mlnistirii, T6ierea Capului SfAntului Ioan Botez[torul, Cuviosul Paisie ii binecuvdntape toli 9i, in sunetul clo_ potelor, se intorcea din nou la Neam!, unde il aqtepta intreaga obqte. Se spuneadespreCuviosul paisie ci zilnic primea la chilie pe cdlugdri,la orice o16,s6-qidescopere nevoile lor duhovniceqti$i trupe$ti.Cu acestprilej, Staretulle zicea. cinevadin voi are vreo nevoiesufleteascd tru,.Dacd sau peascd qi pentru aceastacArtegteqi se necdjegte,dar la mine nu vine sA md vesteascd, pentru nevoia scarba eu $i lui nu am rispundere inaintea lui Dumnezeu". Se spuneaiar5gi despremarele Staretcd, in Mdn6stirea Neam!, ocupaliile sale cdrturiregti ajunseserila cea mai mare inflorire. Aici intemeiazl o intreagdgcoali pen_ tru formarea de traducdtori,scriitori qi corectori de cdrli Manuscrisele patristiceumplu bibliotecaManastirii Neaurl gi se rdspAndesc prin numeroasemdndstiri din tard si th. pestehotare.Astfel, Neamgu devinecelrtrulgi fEcliauro nahismului ortodox gi qcoalavieJii sihdstreqti a cullurir gi duhovnicegti pentru tot Orientul Ortodox.

O grijd deosebiti avea Cuviosul Paisie qi pentru cei bolnavi. in M[ndstirea Neam! a zidit spital pentru bolnavi gi case de oaspefi. Starelul rdnduia pe cei bdtrani $i bolnavi la spital, incredinfAndu-ifratelui Onosie, bolnicerul mdnistirii. El cereaingrijitorilor si slujeasclbolnavilor ca lui Dumnezeu, sd le dea rnencarecat mai bune, pAine albi qi vin, sd-i spelesiptdmdnalgi sd menlini curdlenieexemplard in bolni!6. foarte mult pentru tdlmdCuviosul Paisie se ostenea cirea plrintegtilor c[rli din limba veche greacAin limbile celor slavondgi romanA,ca se fie spre folosul gi mAntuirea , c vor voi a rAvni qi a lua aminte la inv[![turile purtAtorizicea l,,r'de Dumnezeu Pdrinlilor nogtri. Despre aceasta, rrtcnicul s5u Platon: ,,Secuvine a ne minuna cum putea sa :, rir: ltAtea cdrli! Cd era cu totul neputincioscu trupul $i 1,,'loati partea dreapti avea rdni. $i pe pat unde dormea , r.r rrrrpresurat cdrli: cdtevalexicoane,Biblia greceascd de ( ( ir slavonA,gramatici grece$ti$i slavone$ti,carteadin r , .r (' l;r(:olr Iar tllmicirea qi, in mijloc, lumdnarea. el, ca un plecat $i toate noapteascria,uitand de t,,,rr, nricr $edea ., 1'rrtrrrtrr saledureriqi osteneli". llupului, de grelele l,l)uncauucenicii Cuviosului Paisiecd el a tradus din L,,,rr,r rrr rorrrineqte puline cdr'!i,ptecum Curintele Sfdn,i,,' \tl ,lt la Sorsca, intrucdt erau mai mulli cIlugdri ,,', 1,1,'rur crrlctraduceau limba greacl decdtslavoni. r din r,, ' lrrrrl,:r rllvir trzrduceau numai CuviosulPaisieimpreu,, | ,r r, | , Irrr(|rriIIrrrI f)orotei, ucenicul seu. Paisiec[ do;r 'l,rrrr, urruldintreuceniciiCuviosului 1,,,,,1r ,l.rrrrl , rrrr',riciunii incdtfala lui se lumina adevlrate, rrrrrltc lacrimi de focul careardeain inima ' ," 1,, \.'r'r;rrr .rrl l':rirrir: irvcasi darulinainte-vederii.

Yiala

Cur ios ului

P aisie

Y e l i ci co vsch i

19

Aga se nevoia Preacuviosul Pdrintelenostru paisie in obgteasa at6t de mare de la Neam!. Pe unii ii m6ng6ia, pe altii ii cdliuzea pe oalea m6ntuirii, pe allii ii mustra cu dragoste, cei bolnavi gi neputinciogiii cerceta9i pe toli pe ii invila rugdciunea inimii, poruncindu-le ca in ticere gi smerenie si repete neincetat gi cu mare atenlie cuvintele acestea:,,Doamne,Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu. miluiegte-md mine picbtosul,,. pe In timp de cincisprezece ani c6t a povd{uit marea obgte a Mlnistirilor Neam! 9i Secu, Sfhntul paisie a sivdrgit multe fapte duhovnicegti vrednice de amintit, pe care nimeni altul nu le-a mai putut sdvArgidupd mutarea lui ia cele vegnice. Pentru buna ordine gi disciplini in m[nistire, Cuviosul Paisie a rdnduit la Neam!, Secu, Sihlstria, Sihla gi in toate schiturile de sub ascultareasa acelagi Regulament sau Aqez5m6nt, scris de el pentru Mdndstirea Dragomirna, dupd rdnduialaMuntelui Athos. Apoi, a pus cdluglri caligrafi iscusili s[ copiezesute de manuscrise patristicezid]toare de suflet gi cdr{i de cult, pe care le difuzau ucenicii sIi prin min[stiri, schituri 9i parohii din Moldova, ajungand unele pAnd in Athos gi in mdnlstirile din nord-estut Rusiei. Prin scrierile qi traducerile sale filocalice. prin numeroEiisai ucenicirasp6nditi toate larile ortodoxegi in prin frumoasa rdnduiala monahala la ManastirileDnrde gomirna, Secu qi Neam!, Cuviosul paisie devine unul clirr cei mai iscusiJidascili ai rugdciunii gi povdluitori de su flete din ultimele secole. Prin anul 1790 Moldova a fost invadatd de oslilc austriece,ruse$ti $i turce$ti, care se luptau intre ele. ir,

vara aceluia$i an a ajuns la Mhndstirea Neam! Arhiepiscopul Ambrozie de la Poltava, cu dorinla fierbinte sd-l vad6 pe compatriotul siu de la Neam!. Dupl ce zdbovi aici c6teva zile, a idicat la rangul de arhimandrit pe Cuviosul Paisie. in ultimii ani de viat6, marele starel se simlea tot mai bolnav qi sl5bit. De aceeaprimea pe frali la chilie numai dimineala, iar dupi amiaza vorbea numai cu Dumnezeu, iqi pregdtea ultimile traduceri, se ruga mult cu rugdciunea inimii gi era cercetat numai de doi mari duhovnicr: Sofronie,pentru cSlugdrii slavi, 9i Silvestru,pentru cilul:ilii moldoveni. Prin ei trimitea in ultimul timp pace gi I'irrecuv6ntare intregului sobor de la Neam!. La 30 octombrle 1794, Cuviosul Paisie s-a imbolrrrrvilgreu. Dupd c6tevazile s-a simlit mai bine, iar Dumirrr,rr. cinci noiembrie, a ascultatSf6ntaLiturghie in biseqi Sdngele lui Hristos. ' r, ;r si s-a impdrtigit cu Trupul rs,,'r illiqi a cdzut bolnav la pat, fiind ingrijit de ucenicii rr ,lc chilie: Onorie gi Martirie; iar la bisericl se fbceau ,rr,rr,,i rroaptea ruglciuni cdtre Dumnezeupentru insdndto,',,r lrri si SfdntulMaslu. iirrrrlirrdu-qi sfar$itul aproape,s-a impIftd$it pentru ,'ltrrrr.r la rlrrl;r PreaCuratele Taine qi, chemdnd sine pe cu ,l,rlr,,i ri r:oi nrai bAtrani, a rrrr Sofronieqi Silvestru, trimis intregului sobot, care era t',,' ! ' I'irr( ;i binecuvAntare t" ,rr' ,rtr ir;lirl greadespetiire. l)onlruaceast[ t\lr, rr rrri, I 5 noiembrie, nu a mai vorbit nimic, ci ,t,,,,,.rl!,r\,{'ir lirriqtitgi se ruga neincetatcu rugdciunea in ,,,"",' I,, , rrr,'o tlcptinsese tinerefe. Dupd amiazS, din rlrr1 , , l \ ' , , , rrrir' i,(' u v io s u l P a i s i es - a l u m i n a t l a f a l d , i a r ,lrrlr,,, rrl ill, l:ur i-:r citit canonulde iesire a sufletului. rrr,

Viala

Cuv ios ului

Paisie

ye l i ci co vsch i

Afafi, la fereastri, se aflau toli duhovnicii mindstirii si se rugaucu lacrimipenlrud6nsul. DupI Vecernie,Sfdntulprea Cuviosul plrintele nos_ tru Paisie, marele Stare! al Mdnlstirilor Neamlu gi Secu, gi-a dat sufletul cu pace in mdinile lui Hristos ?n al .12_1ea an al vielii sale, fiind plAns cu multe lacrimi trei zile qi trei nopli de obgteaMdndstirii qi de toli credinciogii din imprejurimi. ImbrdcAndu-se veqminte, duhovnicii, preolii qi in diaconii au acoperit cinstitul trup al SfAntuluipaisie, las6ndu-i dezveliti numai m6na dreapti cu care binecu_ vanta,pentru inchinareasoborului qi i-au dat sirutarea cea mai de pe urmd. Apoi l-au agezat ndsdlieqi l_au depus pe in mijlocul bisericii mari, in sunetul clopotelor, filnd pldns de toli cu multe lacrimi. Vineri i-au sdpatmorm6ntul in gropnita din dreaptanaosului. iar sdmbata,lg noiembrie, l-au inmormAntat mare tAnguire,ca pe un ade_ cu virat SfAnt gi Pdrinte sufletesccu multi fii. La sluiba de prohodire au slujit treizeci de preoli qi treisprezece dia_ coni, cum spunepe larg unul din ucenicii SfAntuluipaisie, al cirui manuscrisse afld in Biblioteca Academiei Romhne, sub numdrul 1860. Urmagul sdu a fost IeroschimonahulSofronie. or, mul duhovnic al acesteilavre. Sub stdretialui .-u o,,r., lespedede marmurd pe mormantul Sfdntului paisie, cal.c poartAurmdtoarea inscriplie; odihnegtefericitul pdrintele nostru, Ieroschi ,,Aici monahul gi Arhimandritul Starel paisie, malorusianut. care,din Sfintul Munte al Athosului, cu gaizecide uccrricr venindin Moldova9i aici multime de frali adLrndnd virr 5i Ja de obgteprin sine inaintAnd,citre Domnul s_anllltlt rl

noiembrie, in zi1elebinecre1194, in cincisprezece ^n dinciosului domn Mihail $ulu voievod gi a Presfinlitulur Mitropolit Iacov". DupA mutareasa, Cuviosul Paisie era cinstit cu multb evlavie, ca Sfant, in obqteaMindstirii Neam!. CAliva din ucenici i-au scris viala pe larg, allii i-au pictat chipul 9i altii i-au scris slujba cu priveghere la inceputul secolului al XIX-lea, dupd r6nduiald,fiind ptdznuit in fiecare en la 15 noiembrie. Cu ale 1ui sfinte rugiciuni, Doamne IisuseHristoase, Iiiul lui Dumnezeu,iaftA-neqi ne miluieqtepe to!i. Amin

Maxi m

Md r t ur isit or ul

SFANTUL MAXIMMARTURISITORUL
Pe Cuviosul Maxirn cel rrare cu numele gi cu viala, l-a odrislit cetateacea mare a Constantinopol jui, ndscut din pdrinli de neam mare qi dreptcredincioii;qi l_au cres_ cut in inveldtura cdrfii din destul, pentru ca toate filosofia gi teologia a strdbitut desdvdrgit; apoi, a fost blrbat prea inlelept gi slivit $i in palatele impiriteqti cinstit. pentru ca impiratul Heraclie (610-641), v[zdnd inlelepciunea qi viala lui cea bund, l-a cinstit pe el cu r6nduiald de asincrrt (boier), chiar nevr6nd, qi in numirul sfetnicilor sdi l_a rdnduit; apoi, era de toli iubit qi cinstit gi la toatl cetatea impdldteascd mare folos. de tntru acea vreme, s_a ridicat eresul monotelifilor, adicd al acelorace mlrturisesc ci ests numai o vointd i,, Hristos, Dumnezeul nostru. Acesta s_andscut din eresrrl ce a fost mai inainte,al lui Eutihie, carespunea cu necuvi. inli ci numai o fire este intm Hristos, impot.lvu marf,, risirii celei credincioase, care spune ci sunt dou6 fir.i irr Domnul nostru Iisus Hristos Cel intrupat, asemenea fi dou6 voinle gi lucrdri deosebite fiecEteifiri, insd ale o sin gurd persoani a lui Hristos; pentru ce nu in doud Ders()luro

este despdrlit Hristos Dumnezet, cr are doud firi, fEra amestecare. $i erau apdritori ai monoteli{ilor qi rispAnditori ai lui Chir, patriarhulAlexandriei, Serghieal Constantinopolului (610-638) gi chiar implratul. Heraclie, inqel6ndu-se de dAnqii cu acel etes, 9i adundndu-;i soboare, Chir in Alexandria, iar Serghie in Constantinopol, au intdrit acel eres qi pretutindeni l-au preslrat, incat tot Risdritul l-au vdtemat. Numai Sfdntul Sofronie, patriarhui Ierusalimului, se impotrivea, neprimind credinla cea rea a acelora. $i vizdnd fericitul Maxim cum ci qi palatele impirdteqti s-au :rlins de acel eres qi chiar pe implratul 1-auv[timat, apoi, tcrnAndu-se nu cumva chiar gi el insuqi si se vatdmede ca .r,cl cres, precum se vdt[maserdmulli, qi-a lisat dregitot rir s:1, cum qi slava lumii acesteia, s-a dus intr-o m6nls$i I rr('. care era departede cetate$i se numeaHrisopol, voind ..r lic lepidat in casa lui Dumnezeu,decAtsd locuiascdin 1,,, plcitoqilor; gi s-a ffcut acolo monah' rrsrrrile l)upd cAliva ani, pentlu viala lui cea imbundtSlit[, a 1,,.t rlrs pirinte al mdnistirii aceleia' Dup[ aceea,patri,,lrrrlScrghiea indemnatpe impiratul Heraclie ca si scrie ,,r rrtrlisirca nedreptei lor credinle, cea plind de eresul ",,'rr,,tt'lililor, gi a numit-o pe aceeaimpdratul ,,Ekthesis" ,,,tiir, r{lio'-r ,,alcdtuire", a poruncit ca toli sd creadi $i , tl, I lrlr'lrrl indeni; deci, Biserica lui Hristos era tulburati
r,,,!1, rttll.

iil.rrr(rrlMaxim, vdzAndtulburareace se fEceaBisegi pe eretict qi '. ,1,'r rr t orrstantinopol prin tot RAsiritul .rr rrrr'lrr r,,' i;i irrrnul{indu-se, credinla cea dreapti imiar r, de t,rrl rrr,rr lrr r;,' 5i clirtinAndu-se furtuna prigonirii, tAnjea ,, ,lrrlrrrlpl;ur1,.ca;i Auzind cd in Apus eresul suspina.

Vi a l a

Sfa n tu l u i

Maxi m

M dr tu r i si to r u l

acela leapidi cu totul,pentruci Severin, se episcopul Ro_ mei, n-a primit aceaalcdtuire impdriteascd, Ioan, cel lar urmitor dupd ddnsulla scaunulRomei, a dat_oanatemci sobornicegte, felicitul Maxim gi-a lisat mindstireasa qi s-adusin pdrlileApusului, avdnd scopsi meargd Roma la ceaveche, deoarece Ierusalim cu neputinld, cau_ la era din za arabilor,carendvdliser[atunciasupra palestinei. Deci,s-adusla Roma.au ,ou a" eraatuncidreptcredincioasi,binevoindsi petreacd cei dreptcredinciogi. cu Mergdnd acolo,s-aduspe la episcopii Africa, carese din int6mplau prin cetltile din calealui, 9i vorbindcu dan$ii, ii intdreain credinlbqi-i invdla cum sd scapede meqteiu_ girile potrivnicilorqi s[ se izblveascE ,ranu."u d" lo. cu reu me$tequg; cbtrealtii, careeraudeparte, ""u iar trimitea scrisorilesaleinvdlitoare qi sfEtuitoare despiedreapta cre_ din!5,^ca sepdzeascd dinadinsul eresul sd cu de aceia. tnrr-acea vremea murit Serghie, patriarhulConstantinopolului, dupdel a venit piros (63g-641 652), gi carc 9i {inea de acelagieres; asemenea murit gi acel piros a Alexandrinul, dupddAngii, sositsfArqiiul imp6ra_ iar i_a qi tului. Dar mai inaintede sf6rgitulsdu,vdzind imperatul ce mulli Sfinli Arhierei gi de Dumnezeuinlelepfli parinli leapid[ 9i nu primescalcdtuirea ci incd lui, 9i'unut._.i L dau, s-a ruqinatfoarle gi a scris iar.iqipretutindeni, adeverind cd nu estemdfturisirea aceea, a lui Serghie, sa ci pa_ triarhul carea fost inainte,c6 singuracelascriiid_o,'l-l silit iscdleasci. Apoi, murindimpdratul Heraclie, vea _sd nit dupddAnsul Constantin, lui (641), dar acela:r fiul 9i murit, impirdlind numai patru luni, cdci a fost ot.Auit i,, taini de mamasavitregd. Dupi dAnsul, vitregalui manrii. anume Martina,a puspe fiul sIu Heraclion scaun, pe pril,

mijlocirea patriarhului. Dar dupi qase luni a1eimpiriliet lui Heraclion, s-au sculat asupralui boierii 9i prinzandu-^, qi i-au t[iat nasuL,asemenea maicii 1ui, Martina, 9i i-au pe amdndoi in surghiun cu necinste. trimis Dup[ aceasta au ales la implrifie pe fiul lui Constantin qi nepotul lui Heraclie, cu numele Constans(641668), care qi e1 a avut fiu pe Constantin, care s-a numit ,,birbos". impdrdlind Constans, patriarhul de atunci al Constantinopolului,cel de un gAnd cu Martina, despre care se vorbea in popor cd impreund cu ddnsaau omordt cu otravi pe Constantin, fiu1 lui Heraclie qi tati al lui ('onstans, impdratul cel pus din nou; atunci patriarhul de l'ilos ternAndu-se foarte si dezbrdcAnd 1asine rdnduiala a 1';rtriarhiei, fugit de voia sa in surghiun, in Africa; iar ,lrrpir ddnsul a venit Pavel la Scaun in Constantinopol, .'rr', tle asemenea, eretic monotelit. Mai pe urmd s-a era ,.ri;rrrurt impdratul de acel eresgi s-a fbcut mare ajutitor 9i r r;r;pinditor aceluieres. al ( 'uviosul Maxim, zlbovind in pirlile Africii, s-a dus cel ,,,'1,' I'ilos, patriarhul Constantinopolului, care fugise ,1, l:r scauorl s[u, gi strdbdtAndcetdlile, inqela pe cei t', 1,t,ri.ilincioqicu a sa rea credinld; gi mult ar fi vlt[mat ,,,'1,' ltiscrica lui Hristos, de n-ar fi avut potrivnic pe , '','.ul Maxim; 5i a fost nevoie sd se aduneepiscopii I',' \iIi, r in Cartagina, sd asculte intrebirile amAndoca ,r,, I t', ntr'ucI aceasta dorea gi Grigore, patriciul pdrlilor l,, r. l:iciindu-seSinodul qi intrebarea,inleleplitul l. ||r|,||||i.,/( Maxim a biruit pe Piros, dovedindu-idin r| , l.,rrrr,, rr,.rtilr, ciirti gi din dogmeleSfin{ilorPdrinli, arAprecum sunt doud firi, r.i,,'1,, r .r rrr lllistos Dumnezeu, ,

Vialq

Sf Ant ului

Maxi m

M d tl l tr i si to tu l

acelase leapddi cu totul, pentru cd Severin,episcopulRo_ mei, n-a primit aceaalcituire impirdteascd,iar Ioan, cel urmdtor dupi ddnsul la scaunul Romei, a dat_o anatemei sobornicegte, fericitul Maxim qi-a lisat mindstirea sa qr s-a dus in pdrlile Apusului, av6nd scop sd meargd la Roma cea veche,deoarece Ierusalim era cu neputinll, din cau_ la za arcbilor, care ndvdliserd atunci asuprapalestinei. Deci, s-a dus la Roma, ca una ce era atunci dreotcre_ dincioasa, binevoindsa petreaca cei dreptc cu redinciogi. Mergdnd acolo, s-a dus pe la episcopii din Africa, care se intdmplau prin cetdlile din calea lui, qi vorbind cu den$ii, ii intirea in credinli qi-i invila cum si scapede megteiu_ girile potrivnicilor qi sd se izbdveascd vdnarea de lor cea cu r5u me$te$ug; cdtre al1ii, care erau departe,trimitea iar scrisorile sale invdldtoare qi sfEtuitoaredespie dreapta cre_ din{i,^casd se pizeascl cu dinadinsulde eresulaceia. Intr-acea vreme a murit Serghie, patriarhul Constarr_ tinopolului, qi dupi el a venit piros (638_641qi 652), care linea de acela$i eres; asemeneaa murit qi acel piros Alexandrinul, iar dupi d6ngii,i-a sosit sfdrgihrlgi impdra_ tului. Dar mai inainte de sfArqitul s6u, vdzAndimpdratul ca mulli Sfinli Arhierei qi de Dumnezeu inleleplili perinti leapddi 9i nu primesc alcituirea lui, ci incd gi^anatemei o d.au,s-a ruqinat foarte gi a scris iarigi pretutindeni, adeverind cd nu este m[rturisirea sa aceea,ci a lui Serghie, pa_ triarhul care a fost inainte, ci singur acela scriiid_o, i-,. silit sd iscileascl. Apoi, murind imp[ratul Heraclie, a vcnit dupi dAnsulConstantin,fiul lui (64i), dar qi acela :r murit, impdrSlindnumai patru luni, cdci a fost otrivit ir taini de mama sa vitregd.Dupd ddnsul,vitrega lui manrii, anumeMartina, a pus pe fiul s5u Heraclionpe scaun,pli,,

mijlocirea patriarhului. Dar dupd gaseluni ale impirdlier lui Heraclion,s-au sculat asupralui boierii 9i prinzdndu-I, gi i-au tdiat nasul, asemenea maicii lui, Martina, 9i i-au surghiun cu necinste. trimis pe amdndoi in Dupi aceasta au ales la impdr[lie pe fiul lui Constantin gi nepotul lui Heraclie, cu numele Constans(641668), care gi el a avut fiu pe Constantin,care s-a numit ,,bdrbos". implrnlind Constans,patriarhul de atunci al Constantinopolului,cel de un gAnd cu Martina, despre care se vorbea in popor ci impreund cu dAnsaau omordt r:rr otravi pe Constantin, hul lui Heraclie gi tati al lut ('onstans, implratul cel pus din nou; atunci patriarhul !'ilos temAndu-se foarte qi dezbricAndde la sine rAnduiala a 1',rtliarhiei, fugit de voia sa in surghiun, in Africa; iar ,lrrri ddnsul a venit Pavel la scaun in Constantinopol, ,.rrr'" de asemenea, eretic monotelit. Mai pe urmd s-a era .rt:rrrurt impiratul de acel eresqi s-a fbcut mare ajutdtor qi , r:rrnlinditoral acelui eres. ( 'uviosul Maxim, zibovind in p[r{ile Africii, s-a dus ,',,1,, l'iros, patriarhul Constantinopolului, care fugise cel qi stribitAnd cet[file, ingela pe cei '1, l,r :;caunul sdu, ,1,, r('(lincio$i a sa rea credinti; qi mult ar fi vdtlmat cu t,t, ,,,'1,' liiscrica lui Hristos, de n-ar fi avut potrivnic pe , ,' r,'.rrl Maxim; qi a fost nevole sd se adune episcopii . t,,, \ tr rr ;r in Cartagina,ca sd asculteintreblrile amAndo,,rrr 1,'111111 doreaqi Grigore,patriciulpdrlilor cii aceasta 1,,, liioirldu-se Sinodul gi intrebarea,inleleplitul '. t, t,rrrrrrr, rr Maxim a biruit pe Piros, dovedindu-idtn r, r,r,,,,,,,,( ..tilcc:irli qi din dogmeleSfinlilor Pdrin{i,aripfecum sunt doui firi, r.ir,trr r , ,r rrr lllistos Dumnezeu,

Viala

S fo n ru l u i

Maxim

Md r tu r i si to r u l

a$a srmt $i doue voinle gi cd lucrdrile sunt intr-o persoan[ nedespe4itd. Drept aceea, Piros fiind biruit, s-a lipit de cer dreptcredinciogi a fost primit de Biserici cu dragoste9i qi cu cinste ca patriarh. Atunei Piros a alcetuit $i o cltticici cu marturisirea credinlei celei dreptegi s-a dus in Roma, la episcopulTeodor, cel care a venit dupi Ioan, gi acolo l-a primit cu cin_ ste, ca pe un Patriarh dreptcredincios al Constantinopolului. Ajungrind acelzvon la impdrarul, acesta indatda trimis pe un boier in Italia, anume Olimpiu, care era eretic, ca sd intoarci pe Piros iarigi la marturisirea monotelitilor. AjungAnd Olimpiu in Italia qi intrdnd in cetatea Ra_ vena, a chemat la dAnsulpe Piros din Roma gi iardgi l_a {Ecut sd se lind de eresul cel dint6i. Iar el, intorcdndu-se la ale sale rdticiri, s-a fecut vrednic ca s6 se dea anatemei de citre Sfinlii Pdrinli, impreund cu cei de un gAnd cu el, lucru ca-re gi fhcut mai pe ur.ma. s-a In acea vreme, impdratul Constans, fiind indemnat de Pavel ereticul,patriarhulConstantinopolului, scris,in a septembrie648, precum mai inainte Heraclie, moqul siu, alcdtuirea(mirturisirea) credinlei sale, plini de eresuri, numind-o ,,Tipos" (norm[) 9i a trimis-o pretutindeni,po_ runcind ca a$a sA se creadd.$i ajungdndaceeaia Romi., episcopul Teodor sfArgindu-se, a urmat Martin fericitur (649-653); iar impdratul dorea ca episcopul cel nou pus si-i primeascd ,,Tipos"-ul lui, cel scris desprecredinfd. Dar acela ii lepXda,zicAnd:,,De ar voi toat6 lumcl sd primeascd acea noui invdl5turd potrivnicd credintci celei drepte, eu nu voi primi, nici nu mi voi deplrta dc aceaevanghelicdqi apostolicdinvatdturagi de predaniilc Sfinlilor Pdrinli, chiar de ag p[timi qi moarte',.Iar Sf6nrrl

Maxim Mirturisitorul, fiind atunci in Roma, a fEcut pe fericitul Martin ca si adune sinod numaidecAtqi acea scrisoareimperiteascd,ce se numea,,Tipos", s-o anatematizeca ze sobornicegte, pe o ereticd qi potrivnicd Bisericii iui Hristos. $i aqa a $i {ecut. Episcopul Romei, chemAndpe episcopii sii, 105 la numhr, intre careera qi Maxim, qi pundnd inainte r5tecirealui Chir, Serghie,Piros gi Pavel, impreun5 cu impirdteasca scrisoare ereticeascd,au dat-o anatemei;qi au scris la toli credinciogii din toatl lumea' intdrindu-i intru dreapta credinli qi aritdndu-le eretica rirtdcire qi poruncindu-le cu tot dinadinsul s[ se fereasci , lc e a . Nu cu multe zile mai inainte de prinderea Episcopului Martin, Cuviosul Maxim, cu impdr[teascdporuncd a l.r;l prins in Roma, cu ucenicul siu Anastasie,9i l-au dus l.r ( 'onstantinopol; pentru c[ gtia impdratul cu al cui sfat qi ,",lcrnnarea fost adunat Sinodul acela spre biestemarea ajungdndla Con',,,,rrotclitilorgi a scrisorii lui. Cuviosul r.rrrtinopol apd, au venit la dAnsuloamenii cei trimigi pe 'I' rrrrpirrat, care, iu6ndu-l fErd de rugine, fiind descul! qi | !,., rr|l)r5ciminte,purtdndlegituri, il tAraupe ulild, utmat (.nicul sdu. DucAndu-l pAni la o temniid intunecatd l 't t ',r rrrclris pe acolo,neldsdnd ucenicullui si fie cu ddn,rl , r r;cpuat l-au inchis in temni![. in lrrrrrircAtevazile. Cuviosul a fost dus la cercetare Atunci a poruncita-l judeca unul din 1',trtrrlrrnpirrXtesc. .t, . , rirrri. biu'bat limbut, care gtia bine a alcdtui cuvinte ,i,!,,,r.1,,r;(: dreptatea a intru nedreptate o intoarce 9i pe ;;i ,,t, ,, .r I vriliima,pricepdndu-se aceasta mai mult decdt la , .1, | , (,' lcl cleriutate qi neruqinare ardtat!Ce fel de n-a .,!, ,.' r,r ',r rkrsircliri adusasupra lui! Nici de bitrdnen-a

l /i a l a

Sfa n tu l u i

Maxim

M dr tu r i si to r u l

lile cele cinstite ruqindndu-se cdci atunci Fericitul avea mai mult de 70 de ani de la na$terea _, nici temAndu_se sa de darul care se areta in fala SfAntului, nici crutAndu_iobr_ ceiul cel blind 9i cu bund16nduiala. Iar SfAntul,pe acela biruindu-I, cu multe dosddiri a fost oc[rAt de dAnqii; vdzAndu-sepe ei intru toate cuvin_ tele biruili de Cuviosul Maxim, 9i in cursele lor venalt, ldsdnd sfatul, s-au dus degrab la impdrat, spunandu_ides, pre bdrbdlia cea nebiruitd a lui Maxim, ci estenebiruit in cuvinte qi nimeni nu poate si-l induplecepe el ca si fie la un gand cu ei, chiar de ar voi cineva si_l gi chinuiasca. Deci, au pus pe Cuvios iarigi in temnild. Dupi pulind vreme, allii au venit la dAnsul,crezdnd ci dac[ adeseorise vor intreba cu dAnsul prin cuvinte 9i aspreil vor infricoga,cu inlesnire vor putea sd_linduplece spre a lor credinld. $i cei ce veniserl spuneaucd ei sunt trimigi de patriarh, qi au inceput a intreba pe Sf6nt: ,,De careBiserici te !ii, Cea Bizanlului, de a Romei, de a Antr_ ohiei, de a Alexandriei sau de a Ierusalimului?Iatd toate acesteBiserici cu pirlile cele ce se afli sub ele, cu noi se ulesc; drept aceea,de e$ti $i tu fiu al sobornicegtiiBise_ rici, apoi si fii cu noi, ca nu instrdinati viali intru izeonin incepdnd, pAtimetti u". se ra La acestea, Fericitul bdrbat a rdspuns: ,,Hristos Domnul a spus cd soborniceasce Bisericl este cea dreaDt,l $i mantuitoare mdfiurisire a credintei; pentru aceea pc Petru cel ce bine a mirtudsit, l-a numit <fericit> si pe a iui m[rturisire a fEgdduitDomnul sa zideascdo Biserica, rr tuturor. Dar vreau si gtiu mdrturisireavoastrd, prin cat.(: toate Bisericile, precum zicefi voi, s-au unit $i nici eu n,, voi sd md osebesc, estebine alcdtuiteaceamdrturisirc., de

Atunci au rdspunstrimiqii: ,,Deginu ni s-a poruncit nou[ despre aceastasA grAim cu tine, insi zicem: Doua firilor, iar una sunt intru Hristos lucrdrile,dupi deosebirea lucrarea pentru unirea firilor intr-o persoan[". Iar Sfintul a zis: ,,Doui lucrdri ziceli cd s-au unit intr-o lucrare,prin unirea firilor intr-o persoani; apoi, aici, afarh de cele doud aduceli la mijloc". ,,Ba lucr[ri, o a treia lucrareamestecatd ci doud lucrdri grdim, iar una pentru unir.ru, ziser[ aceia, rea firilor". Zis-a SfAntul:,,Singurialcltuili^o credinld nestatornicdqi pe Dumnezeunu intr-o fiinln Il mdrturisili a eu, li. Despre aceasta pot g1'Ai nici n-am inv[lat de la nu Slintii Pnrin{i a mdrturisi aqa; iar voud celor ce aveli pur, re. faceliceeace vd place". sd Ei, neputdndla aceasta rispundd ceva impotrivi, r rrrrzis lui: ,,Cel ce nu se supune,sI fie anatemagi si sul{ rc Inoarteacea hotirAtd lui". Iar SfAntul,cu bldndele gi , sllrereniea rdspuns:,,Ceeace a voit Dumnezeupentru ' ,rrr(f. aceea acum s6 fie spre slava numelui Lui celui '.t:rrl"'.Iar aceia,ducAndu-se cei ce i-au trimis, le-au la i:clc grdite de Cuviosul gi sfttuindu-se imp[ratul cu t,rr,r Domnului, 1,'trnrhul, precumodati Pilat cu iudeii asupra ,,, lrrris pe SfAntul in surghiun,intr-o oarecarecetdluie, ' ,, llrrlncaYizia, care este in Tracia; la fel gi pe Ana, ' r, , uccnicul lui, indatd l-au trimis la surghiun, intr-o | ,r,,r.rrrrri indepirtati a impird{iei grecegti, un loc foarla r, | ,' (;no in limba barbard numeaPerveris. fel au se La | ,. ',r ..r,rllui ucenical Cuviosului, carese numeatot Anar , ,' ..rr lirst cAndvain Roma slujitor, qi care a scris mai | ',,,,.r vi:rlaacestuiCuviosMaxim. Deci, l-au trimis in t . , , , ,1| r. r.e c la t e a ra c ie i . T

Yi a l a

S fAn tu l u i

M ani th

M d rtu r i si to r u l

In acea vreme au adus la Constantinopol pe fericitul Manin. episcopul Romei.qi. duparnulrA chlnuire,l-au trimis la Cherson, in surghiun. Dar mai inainte de ducerea lui la Cherson, fiind inc[ in Constantinopol, a murit pavel, patriarhul Constantinopolului; iar dupd pavel a venit iardgi Piros, cel mai suspomenit, dar qi acelamurind dupi oatru luni, a venit ia patriarhie petru, care linea acelagi eres al monotelililor. Apoi, trec6nd multe zile, impiratul 9i patriarhul pe_ tru au trimis la Sfdntul nigte bdrbali cinstifi, pe Teodosie, episcopulCezareei Bitiniei, 9i pe doi boieri, pe petru gi pe Teodosie,ca sd-l induplecela credinla lor. Aceia punAnd multe feluri de cuvinte inaintea Cuviosului, pe de o parte amiginduJ, pe de alta ingrozindu-l; apoi qezdndei qi po_ runcind Sfdntului sd qadd (gi era acolo qi episcopul Vi_ ziei), Teodosieepiscopula zis cdtre Cuviosul: ,,Cum pe_ treci, Maxim?". Iar el a rdspuns:,,Agaprecum mai inainte de veci a gtiut qi a hotdrAt Domnul, sd fie lucrarea vietii mele, care se line cu puftareade grijd a Lui,'. Teodosiea zis: ,,Deci, ce a hotdrAt Dumnezeu mai inainte de vecr, desprefaptelefiec[ruia din noi?". Sf6ntul a grdit: ,,Dumnezeu a $tiut mai inainte g6n_ durile noastre, cuvinteie qi faptele, care strnt in puieren noastr[, qi mai inainte a randuit qi a hotirdt ce avea sd vic asupra noastrd, care nu sunt in puterea noastr6, ci il dumnezeiasca Lui voie',. Teodosie episcopul zise:,,Caru sunt in puterea noastrA $i care nu sunt?,'. A grdit SfAntLrl Maxim: ,,Cel ce toate le qtie, stdp6nulmeu, intreabdpe robul siu?". Episcopul zise: ..Cu adevdrat n-am qtiut 5i v,r iesc a invdla:ce deosebire esteintre cele ce sLrnt orrtc in

rea noastre qi intre cele ce nu sunt gi cum unele sunt $tiute mai inainte de Dumnezeu $i altele r6nduite mai ?nainte?". Cuviosul Maxim a zis: ,,Toatelucrurile cele bune gi cele rele ne sunt nou6 in voie, dar pedepsirile$i certerile ce ni se intAmpli sau cele potrivnice acelora, nu sunt in puterea noastr5; pentru ci nu avem putere in fala durerii ce ne muncegte,nici pentru sdnitate, ci numai in pricinile acelea care aduc ori durere, ori senetate; qi precum neinliAnarea este pricina bolii, iar infrAnarea este pricinuitoare rr sinitd{ii celei bune, aqagi pazaporuncilor lui Dumnezeu ,'ste pricind de cAqtigare impdriliei cerului, iar cblcarea a :r,rclora estepricinuitoarea focului gheenei". Episcopul a zis: ,,Pentruce te munceqti cu aceastd de o primejdie ca ', ,'onire, ftrd sd fi f5cut ceva vrednic ,.:rsta?". Gr6it-a SfAntul:,,Mi rog lui Dumnezeuca, prin ', , ;rstri primejdie certandu-md, s5-mi ierte mie cele fbcute ', sfintelor porunci". Episcopul zise: ,,Au nu i,rur (){ilcarea 1,,rrtrrr ispitirea muitora se aduc primejdiile?". Griit-a r ,ntrrl:,,Ispitili se fac Sfinjii, ca ardtate fie tuturor fapsd r'1, ,t'lc bune qi tiinuite ale lor, precum au fost Iov qi i.' rl r:ici Iov a fost ispitit spre ardtareabdrbdjiei ce era ,,'rr rrr:rrrl, neqtiutdde nimeni; iar asupralui Iosif a dar ' ',rl rrpila, ca si fie aratatdintreaga lui inlelepciune qi ',,r,,,r.r(r care face pe om sfAnt; gi fiecare din Sfinli, I,r rr l.u;r tlc voie de au patimit in aceastl 1ume,pentru '. , , .,r pitirnit, ca, prin primejdiile ce se aduc asupralol i, I | | sd calce ca pe un $arpepe mAndrul gi 16'ruulczcu, ,,r ,1, estelucrul ispitirii". ',,'l , rrcila fiecaresfAntrdbdarea | 1,r.,,prrl Ieodosie a mai intrebat:,,Ce riu mdrtu,, ',', ,,r,r. rk^1c instrlinezi de impdrtdqirea noastr[?". i r,,,,' ., I rrviosulMaxim: ,,Fiindci ziceli cd esteo lu-

Vi a !a

Sfa n tu l u i

Mar im

Md r tu r i si to r u l

crare a Dumnezeirii qi a omenirii MAntuitorului. Se cuvine se credem Sfinlilor Pdrin{i, care zic: <A celor ce este h.crareauna, a aceloraeste $i fitea una>. $i voi pe Sf6nta Treime, nu Treime o rnirturisili, ci p[trime, ca 9i cum ar fi intruparea de o fire cu Cuvdntul gi s-ar depirta de aceeagirudeniea firii omenegti, care o are,prin Prea Curape ta Fecioara Ndscatoare Dunrnezeu, noi. de cu Apoi, desp6{indu-sede rudenia asemdndrii,s-a fhcut alt Ipostas, de o fire cu Cuv6ntul, precum pi Cuvdntul estede o fire cu Tatdl qi cu Duhul gi se mdrturiseqte astfel nu Treime, ci pdtrime. Iar c6nd socotili lucrarea9i zice{i ca una este voia Dumnezeirii 1ui Hristos gi a omenirii, ii mic;orali despdr{ireabunntdlii Lui; pentru c[ fiecare fire igi are lucrareasa, iar dacd ar voi s[ facd cuiva bine, n-ar putea, fiindu-i iuatd lucrarea bun[tdtii; cici f[r5 lucrarea cea fireasc5., nici un iucru nu va putea a face ceva gi a lucra; inci qi despretrupul lui Hristos mlrturisiti ce este in doui firi 9i o voie, pi cu voia este {Ecltor al tuturor veacurilor $i a toatl fiptura, impreuni cu Tatil qi cu Fiul gi cu SfAntul Duh, iar cu firea este creat; sau mai binc zic0nd: Cu voia estefrrd de inceput, de vreme ce voia lui Dumnezeu este fird de inceput, precum gi Dumnezeu nr. are inceput, iar cu firea Sa are trup din nou creat. Deci, a mdrturisi astfel nu numai fdri de minte estc. ci qi fbr[ Dumnezeu.Pentru ci nu zice{i cd este numai o voie intru Hristos, adicd cea dumnezeiascd, la dumnc. iar zeiasca voie nici un inceput sau sfArgitnu poate sd se zicil precum nici la Dumnezeire;dar inc6 luali de la Hrislos Domnul toate insemndrileqi inchipuirile, pentru care sr1 cunoa$temDumnezeireaLui gi omenirea;incAt nici rurl nici doui vointe sau lucriri intr-insul sd nu se zicii eir

sunt; nu este una, de vreme ce o desplrli]i in doud; nu sunt intr-una". doul, de vreme ce le amesteca{i Dup[ vorba cea mult[ din amAndou[ pdrliie, gura cea de Dumnezeu inleleplite qi de Dumnezeu grditoare a Cuviosului Maxim, qi limba lui cea de Duhul SfAnt miqcati au.biruit pe potrivnici, incAt aceia $edeautecand cu plecateqi cu ochii ldsali in jos. Apoi, umilindu-se, capetele s-auinchinat SfAntului, au inceput a plAngeqi sculAndu-se, la fel pi el s-a inchinat lor; 9i fEc6ndrugiciune cu bucurie, s-au invoit la mdfiurisirea cea dreptcredincioasla Cuvi,rsului Maxim qi cu dragosteau primit-o pe ddnsa;astfel, 1'rccumel a ffgdduit a crede gi a m[rturisi, la fe1 a voit a .,,luceqi pe impdratul la aceeagi credinld. Apoi iardqi a fost trimis Pavel patriciul la Yizia, ca . r rrtluci de acolo pe Cuviosul Maxim la Constantinopol, cu cinste.Deci, fiind el adusacolo, i s-a dat si gdzdu','.:r .r ' ' rr in Mdnistirea Sfdntului Teodor. A doua zi, impdratul a trimis la Cuviosul doi boieri, 1', l'grilanie9i Troil, urmAndu-lelor mulli bXrbafi dregd,,,,r ( u oaste qi cu slugi; apoi cu m6ndrie gi cu slavd lu,,,, , ., r :r venit cu dAnqii cel mai inainte pomenit, epis, , , rl I r'odosie,pe care Cuviosul Maxim il aqteptagi n6' t'1,1'rr,r irnplinirea fhg[duin{eilui; cdci frgiduise nu nu, I ir (:tcdedrept, ci qi pe impdrat a-l aducela dreapta ' ', ', I'rrt.r l)ar acela a minjit, ca mai bine sd placd impd, ,r,,l,rr p;rrriutesc, cerescAi Sfintei Lut decdtImpdratului ',l.rrrtrrl a l)irrinteMaxim, intorcAndu-se, zis cu la,,,rrr' rtrr' .:pisoopul Teodosie: ,,To!i aqteptlm,stdp6ne, .', ", , .,,u(';r.judecdlii; cele ce s-aua;ezatqi intdrit gtii | 'r ,, r,, ilrrrll livanghelie, fEcitoarea viald Cruce pe de

Vi a l a

SfA n tu l u i

Maxim

M al r tu r i si l o r u l

gi pe SfAntaIcoanAa MAntuitorului nostru Iisus Hristos qi a Maicii Lui, Celei {Erdde prihand,a Prea Curatei Ndscdtoare de Dumnezeugi purureaFecioareiMaria". Episcopul, plecAndu-gi fala in jos, cu umilit glas a rdspuns:,,$i ce pot face eu, cAndintr-alt chip a voit dreptcredinciosulimpdrat?"Pilintele Maxim zise: ,,Apoi de ce te-ai atins de SfAntaEvanghelie gi de cei ce erau lAngt tine, daci in voi nu era g6ndul intdrit, adice si puneli in lucru cele griite? Cu adevdrattoate cereqtileputeri nu mi vor pleca sd fac ceeace cere imp[ratul; pentlu ci ce r6spuns voi aduce,nu zic lui Durnnezeu, inse$i conStiinlei ci mele, dacd pentru slava $i cinstirea omeneascd, care cu adevdrat estenimic, rn-aglepddade credinla cea dreapnu pe t6, care mAntuie$te cei ce o iubesc?" ZicAnd Sfdntul acestea, toli s-au sculat indatd plinr de mAnie9i de iulime gi repezindu-se dAnsul,au inceput la nu numai a-l ocdri, ci apucAndu-I, bdteaucu mAinile, il il intindeau,il tr5geauincoacegi incolo qi fiecarese intindea si-l loveascd;$i poate l-ar fi ucis chiar acolo, de nu i-ar fi oprit episcopul Teodosie gi de n-ar fi potolit tulburarel lor. Dupd ce au incetat a-l bate gi a-l intinde, au inceput a-l scuipa,$i scuiparepe omul lui Dumnezeupeste tot de Iu picioare pena in cap, incat toate hainele lui erau intinalc $i cu negriite dosddirioclrAnd pe Sfentulau $ezut. Atunci, Epifanie patriciul, cu multe asprime gi nrii nie a zis citre SfAntul:,,Spune-ne noud, rdule bitrAn qi irr drdcit, pentru ce ai zis unele ca acestea? Oare ca niqte oltr tici ne socotegtipe noi, cetateanoastre qi pe imp[ratul nostru?Cu adevdrat, mai buni cre$tinisuntemdecAttinc r.ir pe Domnul nostruIisus Hristos il mirturisim, cdci ar',. ,, gi voie dunnezeiasci gi omeneascd suflet inlelegitor; rrrir'

are qi voie 9i lucratoati firea care are minte cu adevdrat, re; pentru cd vielii fireasci ii este migcareaqi minlii fireasci ii estevoia 9i qtim pe Domnul av6ndputereavoir'!ei, nu nutnai dumnezeiasci,ci 5i omeneascl;rnai ales cd pe cele doui voinle gi lucrdri ale Lui nu le lepid[m". PdrinteleMaxim a spus: .,Dacbcrezi astfel in Biselica 1ui Dumnezeu,apoi pentru ce md silegti sd m5 impirtirgescchipului care pe toate cele grdite acum de voi le lcapidl cu totul?". Zis-a Epifanie: ,,Acela s-a ficut ca ,lczlegarda celor grele de inleles. ca sd nu se vatame ponoirLele niste cuviute ca acelea".Gtiit-a PdrinteleMade .inr: .,Aceastaeste potrivnice, cbci tot omul se sfinleqte in credinlei". Troil patriciul, a zis: ,,Tipos"1,r rndrturisirea a ,,1rrLr leapdddcele douAvoinle in Hristos, ci porunce$te r.rr ca tofi cu pacea se uneascd". fir. sd I)iirinteleMaxim a zis: ..A trece sub tdcerecuvAntul, , r, rr I lepdda, fiindcI grliegte Sf6ntul Duh prin prooa ',,, rrl Nl sunt graiuri, nici clLvinte, cdror glasuri sii ntt ,,rr,/ii.Pentru aceasta, nu se griieqte vreun cuvdnt, de ,, rrrtrrl Troil zise:,,Ai in inima ircelanu esteadevdrat". r , r'{,urr voiegti,nimeni nu te opregte". Grdit-aSfAntul t' rrrr nu a hotlrAt-oDumnezeu ".llea tuturor mAntuire i,' ,L,llrl,r rrrrrri orr, zic1tndCel ce se va lepdda de Mine ,t',t ,,,tnrnilor, Md voi lepdda qi Eu de el inaintea , 't ,\!'rt ('el din ceruri.Iar dumnezeiescui Apostol ne , ,r r . rr:irrrl: Cu inima se crede tntrtt dreptate,iat cu ttt,trlttriseSte sprc nxAnbtire.Drept aceea, daci ' r',1",i, ' rr ',ritlumnezeieqtii prooroci, cum qi Apostolii, taina cu r "',,, i , '.rrrrriirlurisitn cuvintelegi cu glasurile , t,,'r,r , .r( :r(luce toati lumeamAntuire, apoi nu este la

Yiala

Sf Ant ul! i

Maxim

Md r tu r i si to r u l

de folos ca se punem asupraaceleimdrturisiri tdcere,ca s[ nu se impulineze mAntuireaoamenilor". A doua zi de dimineald,a venit Teodosieepiscopul la Cuviosul Maxim qi toate cdrtile care le avea Sf6ntul le-a luat, zic6nd cuvintele impdrdteqti:,,N-ai voit cinste, mergi dar la izgonire, de care egti vrednic". $i l-a dat pe el osta$ilor, care l-au dus mai intdi in Selimbria, unde a zdbovit doud zile. in aceavreme, un ostaqdin Selimbria s-a dus in gloate 9i ridicind pe popor asupra bitrAnului zicea: ,,A venit la noi un monah care huleqtepe Preacurata NiscAtoarea Dumnezeu". de Voievodul, chem6ndpe clericii cei mai int6i ai cetdlii Selimbria,pe prezbiteri,pe diaconi qi pe monahii cer mai cinstili, i-a trimis la Fericitul Maxim, ca s[ afle de la ddnsuldaci sunt adevlratecele grditedespreel, ci huleqte pe Maica lui Dumnezeu. Deci, venind ei. s-a sculat Cuviosul qi li s-a inchinatpdnd la pdmdnt,cinstind fe{ele lor. La fel 9i ei s-au inchinat SfAntului qi au gezut to{i. Atunci un bhtren din cei ce veniserd, foarte cinstit, cu multd bldndete gi cu cinste, a griit cdtre SfAntul: ,,Pdrinte, de vreme ce unii ne-au spus despresfinlia ta, cum cd nu mdrturisegti pc Doamna noastri, Preacurata Fecioari, Ndscdtoare dc Dumnezeu,a fi de DumnezeuNdscitoare,deci,jurd-te pc gi PreasfAnta Cea deofiinJ5Treime, ca sI ne spui adevirul, gi vei scoate indoiala din sufletele noastre, ca sd nu nc vitdmdm cu nedreptate, indoindu-nedespretine,'. Cuviosul Maxim intinzdndu-se pe p6m6nt in chipl Crucii, 9i iariqi sculdndu-se, mAiniie spre cer ridicdndu-6i, a strigat cu glas mare qi cu lacrimi: ,,Cela ce nu mdrtrrli se$tepe Doamna noastra,cea intru tot cAntatd,gi pe ccr, mai sfAnt6qi fEri de prihan[, 9i dec6t toate mai cinslitfl

cum cd cu adevdrat este adeviratd Maici a lui Dumnezeu, Cel ce a fdcut cerul qi pimdntul, marea gi toate cele ca sunt intr-insele, si fie anatema de la Tatil qi de la Fiul qi de la Duhul Sfdnt, de la Treimea cea deofiin]E 9i mai presus de fire gi de la toate puterile ceregti;cum 9i de la ceataSfinlilor Apostoli qi a Proorocilor gi de la multimea cea frfi, de sf6rqit a Mucenicilor, qi de la tot duhul cel drept, care intru credinld s-a sfArgit acum qi pururea gi in vecii veoilor", Acestea auzindu-le, toli au l5crimat qi l-au binecuviintat, zicind: ,,Dumnezeu si te intireascd, Pirinte, gi sd t,' invredniceascd a{i sdvArgialergareata, ftrd impiedi, ;rrc". Apoi s-au intors in cetatea1or, iar SfAntul a fost dus rrrI'crveris gi acolo l-au inchis in temnild. 'frec6nd multi vreme, iardqi impdratul a trimis ca ' I lducd in Constantinopolpe Cuviosui Maxim de la ,rr11lriun, cum gi pe amdndoiucenicii lui. $i, sosind ei cu ,,'.rlriain cetate,apundndsoarele,au venit doi dregdtori " ..,'(o ostati gi sco!6ndu-i din corabie, goi gi desculli, i-au t' 1,.rr{it deosebipe fiecare ii strijuia. Iar dupd c6teva qi ,t, .rrrlirstdugiin palat. :ii :ru adus separatpe ucenicul Anastasiegi l-au silit ' t,,,r;r ocva de riu asuprainvildtorului siu; dar dup[ ce , I r rr rr voit sd grdiascdnedreptate asupradreptului, l-au | ,r,'r r.rr crr palmele, apoi au trimis pe fiecare in temnile
1 . , 1 . , , l . , :| | r .

It,rt,:f aoeasta,a dolua zi seara, Troil patriciul $i . ' 1lrr, I r;rt;rs, stolnicul implrdtesc, au venit la Cuviosul t | , rrrr \txri. qozAnd poruncind Sf6ntuluisd qadd,i-au gi 9i .t,',r, r(. noud, ce vorbe ai avut cu Piros in Africa qi r .,. | ..',' -r , rr r'c f'elde dovezi l-ai induplecats6-9ibleste'

Viala

SfA tu l u i

Maxiu

M d r tu r i s

it or

me dogma sa $i s-o primeascl pe a ta?". Sfdntul rdspunse: ,,Eu n-am nici o dogmi a mea, ci cele de obqteale Bisericii sobornicegti, pentru cd n-am adiugat nici un cuvdnt nou, care si se numeasci dogma mea". Apoi l-au mai intrebat: ,,Nu te impdrtigegti cu scaunul Constantinopolului?". Griit-a SfAntul:,,Nu ml voi impbrtlgi". Acegtia au zis:,,Pentru ce?". Sfdntul rispunse: ,,De prin ce.lenoud oarecea lepdda cele patru Sfinte Sinoade capitole ce le-au alcituit in Alexandria gi din alcdtuirea scris[ de Serghiepatriarhul,in aceasti carte, cum gi plin ,,Tipos"-ul,care nu de nult s-a adusde fa!6, iar pe cele ce pe le-au dogmatizat, aceleale-au lepidat prin Tipos qi s-au blestematsinguri pe sine de atdteaori. Deci cei ce singuri de la sine sunt blestemali9i lepldali de sinodul ce a avut loc in Roma gi de preolie sunt instriina{i, aceia ce fel de Apoi ce duh vine asupraageloracare se Taind slvdrqesc? hirotonisescde unii ca aceia?".Zis-au lui: ,,Apoi, ce, tu singurte vei mAntui,iar ceilalli to{i vor pieri?". Grdit-a lor Sfdntul: ,,CAndtoate popoarelese inchinau in Babilon chipului de aur, cei trei Sfin{i Tineri n-ar.t osAnditpe nimeni la pierzare;pentru c[ nu chutau1a faptele altora, ci numai pe ei singnri se pizeau, ca si nu cadll din buna credinli cea adevirat[. Asemeneaqi Daniil, ccl aruncatin groapacu lei, n-a os6ndit pe aceia care nu sc rugau lui Dumnezeu,dupi poruncalui Darie; ci cugetaqi se ingrijea despresine qi voia mai bine si moard,decAtsn gregeascilui Dumnezeu qi sl se mustre de conqtiinla sn pentru cdlcarealegii lui Dumnezeu.Deci, sd nu-mi dea 1i mie Dumnezeu,s[ judec pe cineva, nici sI zic: numai ctt r, md voi mdntui. Ins[ pe cAt pot, voiesc mai bine a nttrt

decit sd-mi tulbur conqtiinlamea, gregindcu cevainaintea drepteicredinle". Zis-au lui: ..Ce vei face cdnd romanii se vot uni cu bizantinii? Cici aseardau venit de la Roma doi clerici gi rlimineald,in ziua duminicii, se vor implrtigi cu patriarhul din Prea Curatele Taine". Cuviosul rdspunse:,,Chiar cu rlhcdtoatd lumea ar incepe sd se impdrtiqeascd patriarpentru c[ gtiu lrul, eu nu pot sd m[ in-rpdrtiqesc d6.nsul, cu , rr l)uhul SfAnt,prin Apostolul Pavel, a dat anatemeichiar 1', ingeri, dac[ ar fi propovdduil intr-alt chip, aducdnd ,, vr rlou in credin!6". Aceia i-au zis: ,,Cu adevdrat,este ,l, trcbuin{d ca doui voinle gi hotlrAri si mSfturisim in t tr irlos?". Sfdntul rdspunse: ,,Estecu adevlrat de ttebuin!5 , irrstim dreaptacredin!6,pentru ci nici o fiin!5 nu este ' L,., ircca fireasci lucrare. Cici Sftnlii Pdrinli arltat gtit, ., ci nu este, nici nu se cunoa$tefire {Erd lucrareaei t,r '.incl dlept aceea, dacdnu estegi nici nu se cunoa$te t',,.r lrrri lucrare,atunci cum se poateqti cE Hristos este , t, r .r irl l)Llmnezeu om cu firea?". qi \lrrnci au zis: ,,$tim c[ aqaeste adevirat, insl sd nu i '', ,1",,,.1 pc imp[ratul, care pentru impdcare a alcituit t ,1,,,. rrl ucela" ca sd ia ceva din acelece se cunosc nu ,,, rr,, r(l;, ci ca s[ aduci paceBisericii,poruncindca si ,,!, ! r,,.' ',,olbeasc[ acelelucruri oarefac dezbinare". de r rrrrrrl Dumnezeu, la lui aruncdndu-se pimAnt, a rds,r Lr,r'irui: ,,Sd nu se mdhneascd bunul gi iubitorul I !,r,,',ni,'r'rr prostimii mele; cdci nu pot imp[rat asupra i ,!, ,,,,, I',. l)l lrnezeu, tdcdndasupraaceloracare ne-a ,r qi I r,rrr, .., 1,.g,r'irim s[ le mlrturisim; pentlu ci dacd r.,r , ,r,r,r'rr soul Apostol, El este care a pus intdi in /,.r( r, ,' ' 1', .rp,r;toli,al doilea pe prooroci, al treilea pe

Viala

S fAn t l u i

Matirfi

M d r tu r i si to r u l

dasclli, apoi printr-ingii El singur a griit; iar din toata Scriptura, din Agezim6ntul cel vechi gi cel nou, de la Sfinlii invSlStori qi de la Sinoade invd{6m a gti cum ci are qi prin dumnezeirea prin putereaa voi gi a lucra acestea: gi Dumnezeul omenirea sa, adici Iisus Hristos, Domnul nostru, Cel ce S-a intrupat. Pentru cd nimic nu-I este cu neajungere dintr-acelea prin care, ca un Dumnezeu, sau dintr-acelea prin care, ca un Om, se cunoa$te, afard de picat. $i daci este desdvdrqit dupd amdndoudqi de nimic toatl taina cea pentru El.o nu are 1ips5;apoi, cu adevdrat, injoseqte acela care nu-L mdrturiseqtecd este o singur[ fiin![ cu osebirile,carei se cuvin ei, dupd amdndou[firile". $i multe intrebdri qi cercetdri ficAndu-se, nici unul din patriarhii care pedeau acolo n-a grdit nimic. $i c6nd se intindea cuvdntul pentru sinodul ce a fost in Roma, un oarecare Demostenea strigat: ,,Nu era drept sinodul acela, fiindci l-a adunat Maftin, episcopul cel lepddat". Maxim, omul lui Dumnezeu, a rdspuns: ,,Nu este lepddat Martin, ci prigonireapdtimaqi". Dupi aceasta, trimilAnd pe SfAnt afari, se sfltuiau cc sd facd cu dAnsul: deci. s-au sfEtuit cei fErd de omeniu chinuitori, ca gi cum fiind cu iubire de oameni, s6-l diru iasci cu viald, dar ohinuri si-i dea mai greie decdt moar tea; de aceeal-au dat in mdinile eparhului cetSfii. Acelrr, ludnd pe Cuviosul Maxim cu ucenicii lui qi in curte drr cdndu-i mai intAi pe Sfdntul bitrdn dezbricdndu-i qi intirr z6ndu-l la pAmant, cu vine tari a poruncit s[-l bat5, neclrr ,endu-i bAtlanelile, nelegiuitul chinuitor, nici rupinAndu"u, de cinstealui, nici umilindu-se,v[zdnd trupul lui cel clri nuit de nevoinlelepustniceqti.$i cu atdta asprime l-a bn tut, inc6t s-a rogit pigAnul cu sAngele iar trupul lui rrn lui,

sfErAmat.incAt nici un loc nu i-a rdmas neatins de rdni' Apoi, fiara cea sllbaticS, intorcAndu-sela ucenicii Cuviosului cu mAnie, de asemeneai-a j ertfit pe amAndoi se supun $i bAtqi fiind ei, crainicii strigau: ,'Cei ce nu petrec. vrednici poluncii impdrategli5i intru nesupunere sunt si pitimeasci unele ca acestea".$i astfel, abia sufl6nd. i-au arutcat in temnila. A doua zi, pe Sfdntul qi Cuviosul bdrbat, ou cel mai 'int6i ucenic Anastasie, din temnili iardqi, in curte, l-au :rclusabia viu, cu totul plin de rini, incAt se induioqa ori, ine. vdzdnd un b[tran cinstit, un SfAnt pustnic, un invitrrtorgi mdrturisitor de Dumnezeucu totul insdngerat de 9i , rrnrplitebetdi lenit, de la picioare pdni la cap, neavAnd ., i.nrlnate. insi nu s-au umilit de dAnsulacei impietrili la ,,rrrirl,ci mai cumplit[ chinuire i-au frcut, pentru cA, scor.rrrilrr-ilimba cea de Dumnezeu grditoare, care izvora qi ineca credinielecele eretice, ' ,rr i rlc inlelepteinvd!5turi rrr l:riat-o fbrd milostivire, vrAnd astfel ca sd pund tecere grditoare. 'rrrr,'cleide Dutnnezeu Aoeeaqiau ficut-o gi ucenicului s[u, Anastasiecel . Irrrr. r. :,riiar[qi in temnild iau inchis pe ei. $i Cel ce a r t ' rrt ourccAnd limba pruncilor spre lauda numelui lui tt' ' ti)i; l)omnul qi mutului i-a dat bun6 grdire, Acela 9i ' , t,,r rrrtriai Sii, credincioqiadevlrali, adicd Cuviosului t , rrrr M irt'turisitorulqi Mucenicul, la fel qi ucenicului ,,, t u\ji()quluiAnastasie,le-a dat mai presusde nidejde , , ' ,, ..rlrir-tlimbd, mai bine 9i mai limpede decet inainte ticdloqii r' | ,,, ,, ,r lirnbilor. inqtiinlindu-se despreaceasta , i1,| ()r r'rll s-au ruginat qi, spre mai mare zavistie porlui cea dreaptl cu cu{itul i-au t[iat-o 9i la ', ,, 1,, , 111;i11;1 la I ,,,.,rr r.rrr rnuncat-o; fel au ficut qi SfAntuluiAnas-

l /i a l a

S fAn tu l u i

Maxin

M dr tu r i si l o r l tl

tasie,ucenicului sdu,i-au teiat mana. Iar pe ucenicul celi_ lalt, Anastasie,apocrisiariulBisericii Romei, l-au crutat, fiindcda fost cdndva scriitorla impdrali. Dupd aceasta, Cuviosul Maxim cu ucenicul, scope lAndu-i din curte, ii t6rau prin tot tdrgul cu batjocurd, ard_ tAnd la tot poporul mAinile qi limbile lor cele tdiate si cu glasuri fEr[ rAnduialdfEcdndstrigareqi rris. Iar dupd acea chinuire fbrd omenie 5i batjocuranecinslita.i-au trimrs separatla izgonire mai depirtatd,pe fiecaredin acegtitrei, {Are purtare de grijd pentru ddnqii, ftrd hrand gi IErd haine, goi gi desculti. Deci, multe nevoi qi necazuri a ribdat pe cale Cuviosul Maxim, inc6t de durerile cele mari, cu nici un chip nu putea sd fie dus nici pe dobitoc, nici in cdruld; 9i impletind ostaqii un coq in chip de pat gi, punAnd intr_ insul pe betrenul cel bolnav, astfel abia a putut fi dus cu multi osteneali in surghiun. Deci, trecAndu-lintr_o tara oarecare scililor, in cetateaShimara,l-au inchis in tema nili. Iar Cuviosul Anastasie, ucenicul lui, care a ribdat cu ddnsul tdierealimbii 9i a rn6inii, acelape cale a murit, oe multe osteneli gi dureri; iar sf6ntul lui suflet a trecut la Dumnezeu, in viata cea ferl de moarte. Apoi Cuviosul Maxim, dupi izgonireaaceeapetrecdndincd trei luni ldngd cei vii, cu rea pdtimire a fost incuiat in temnitd nu $i avea de la nimeni ajutor la batranetilesale, nici ntiluire iubitoare de oameni de la cineva; ci cdnd a voit Domnul si-i facd sferqituldurerilor gi necazurilor$i la aceavesnicij veselie.in cere$riimpArdtiisi-l duci, l-a rndngdiat rlai intdi pe pdmdnt,prin oarecare dumnezeiascd urJtur.,rp,,_ ndndu-iziua gi ceasul mai de pe urmaal sf6r5itului cel irri

Fericitul ribdetor de chinuri, de multi bucurie umpldndu-se,deqi totdeaunaera gata spre ieqire,insd atunct Lai mult se pregetea.$i venindu-i vremea $i ceasul cel dorit, cu veselieqi-a dat sufletul slu in mAinile lui Hristos Dumnezeu,pe Care din tinerele L-a iubit 9i pentru Care at6ta a piiimit. Astfel, Mdrturisitorul lui Hristos qi Mucenicul, a trecut din cele de aici qi a intrat intru bucuria in I)omnului siu qi a fost ?ngropat aceacetate' DupI ingroparea SfAntului, s-au vhzut la mormAntul lrri trei frclii, care cu minune luminau ca vdpaia negrbitei 'rtliluciri si locul acelail lurninau.Cdci cela ce in via{a sa , rr lumine lumii, acela $i dupe moartenu inceta a lumina' lrrcri qi acum lumineazi prin chipul vielii sale celei iml,rrrritS.tite mult chinuite 9i al rdbdirii celei mari dupa si )rnulezeu.$i se vedeauacolo trei fhclii' ca un incredinlat | al Prea Sfintei Treimi ' rnr. cum ci un plicut ca acesta ' r, sirllqluit intru luminile cele neinserate,intru impica undecu dreplii stralllce$te soarele' , ,rr.rlri Dumnezeu, ,,',Irrlr:irrrltt-se lumina Sfintei Treimi. la

44

SfAbt ul

M ax im

M dr t ut is it o / u l

CuvAnt inaintepentrudragoste,
catre Elpidiepres biteru I Iatd ci, pe lAngd cuvdnul despre viata asceticd,am trimis cuviogiei tale, pdrinte Elpidie, gi cuvdntul despre dragoste,in patru sute de capete,dupi numirul celor pairu Evanghelii. Poate e nevrednic de a ta nddejde,dar e pe mlsura puterii noastre. insE acestea nu sunt lucrdri ale minlii mele, ci ale Sfinlilor pdrinli, adunate infrtiqate 9i pe scud, pentru a inlesni linerea-mintea lor. Le-am trimis cuvioqiei tale pentru ca, citindu-le cu bun6 cunogtin{d,sin_ gur si g[segti folosul dintr-inse1e,trecdnd cu vederea lipsa de frumuselea acestorziceri gi sd te rogi pentru smerenia mea, cea pustie de tot folosul duhovnicesc. mai ros sa Te nu fie spre supdrare cele scrise- am fEcut-odin asculta-re _ pentru cd mulli suntem astdzi cei ce supdrim prin cuvinte, rar cei ce invald prin lucrare sau primisc invbldtura sunt foarte pulini. Dar te rog sd iei aminte cu de-adinsul la fie_ care dintre capete, pentru c[, precum mi se pare, nu toate sunt lesne de inleles, ci adesea,pentru multi, unele au ne_ voie de impreun[-cercetare.degi pu, mai simple dec6t toate. Poate din ele se va ar6taceva de folos peniru suflet. $i se va descopericu adevirat, prin darul lui Dumnezeu, celui ce le citegte cu cuget neiscoditor,cu dragostegi in frica lui Dumnezeu.Iar cel ce nu cite$tepentru foios du_ hovnicesc,ori aceastd alc[tuite a mea, {Ecutdcu ostenealh, ori alta, de orice fel, ci pentru a cduta in ea cuvinte cu car,; s[ invinuiasc6pe cel ce a scris, iar pe sine sd se aratemnl in{elept dec6t acela, un astfel de om, ca unul ce e plin cl.., sine,niciodati nu va dobdndivreun folos de nicdier-i.

surA irurntn
Din c a p e t e lec el e p e n tr u d r a g o ste a l e S f A n t u lu iM a xi m Mi r tur i s i to r u I
1. Dragostea este o a$ezarea sufletului intru care nu 'rc cinsteqtenimic mai mult, din cele ce sunt, decAt curroltinta lui Dumnezeu. Dar e cu neputinlA si deprindd cel ce e impitimit fald de .,,t'lst[ dragoste desdvArgitd , , v:r tlin cele p6mAntegti. 2. Dragostease na$te din nepltimire; iar nepdtimi,, rlin nddejdeain Dumnezeuqi nddejdeadin rdbdareqi 'r pe le 'r',l, lrrng5-rdbdare; acestea nagteinfrAnareacea atotirrziitoarei infrdnarease na$tedin frica lui Dumnezeu, 'r1,r , 'r lr it u, din credinla ceaintru Domnul. l. Ccl ce credein Domnul se teme de munci;' iar cel , , lcrne de muncd, se infrineaz[ de la patimi; rabdl in va ". '.rrlilc qi cine rabdl necazurile avea nddejdea i !' ' ' ,' ||, ./(|rl , cea care desfacemintea de toatd impdtimirea mintea va dode , ',,, rrrtr':rsci despirlindu-se aceasta, $i, | ,,,,lr,lr:rJ',ostea cltre Dumnezeu. cea ( '("1ce iubeqtepe Dumnezeumai mult decAtcele I i ' ,,r, ,!, l,l, cinsteqte mai presusde orice cunoqtinlaLur in irr dorire,stdruiegte aceasta. ' ,' | '1,11111
. , r I ,' rrrrrci lic adul ui

S f dn tu l

Ma x i m

M d rtu ri s i to rul

C uget A r;

Cr e; t i

5. Dacd toate cele ce sunt s-au ftcut prin Dumnezeu gi pentru Dumnezeu, iar Dumnezeu este mai bun decit cele ce s-au fEcutprintr-insul, cel ce lasd pe Dumnezeugi se ocupe de cele mai rele, se aratdpe sine cl cinsteqte mar mult. decrit Dumnezeu. celece s-aufEcutprin El. pe pe 6. Cel ce are mintea alintitd la dragostealui Dumnezeu, dispreluie$te toate cele ce se v[d gi insugi trupul siu, ca pe cava stfdin. 7, Dacd sufletul este mai bun decdt trupul gi Dumnezeu este Idrd.asemdnaremai bun decAt lumea pe care a zidit-o, cel ce cinste$te trupul mai mult decAt sufletul si lumea ziditd de Dumnezeumai mult dec6tpe Ziditorul, cu nimic nu se deosebegte inchindtorii la idoli. de 8. Cel ce gi-a despdrlit mintea de dragostealui Dumnezeu gi o are legatl de vreun lucru din cele sensibile, unul ca acela cinste$te trupul mai mult decdt sufletul gi cele fEcutede Dumnezeumai mult decAtpe Creatorul lor. 9. Dacd viala minlii este luminarea cunoqtinlei,iar pe aceasta nagtedragostea o cdtre Dumnezeu,bine s-a zis cd nimic nu e mai mare dec6tdumnezeiasca dragoste. 10. Cand mintea se duce cdtre Dumnezeuaprinsdde dorul dragostei,atunci nici pe sine qi nici altcevadin cele ce sunt nu mai simte, cdci luminAndu-se totul de dumcu nezeiascagi nemdrginita lumini, r[m6ne fird simlire fa{tr de cele fEcutede DAnsul, la fel ca ochiul trupesc fald do stele,atunci cdndrisare soarele. 11. Toate faptelebune ajutd minlii spre dumnezeicscul dor, dar mai mult decAttoate, rugdciuneacurat6;pritr aceasta, qi cu nigte aripi indltdndu-se ca citre Dumnezeu, ieseafari din toate cele ce sunt.

prin dragostede cunog 12. Cdnd mintea se (Ape$te tinla dumnezeiascd,ieqind afard din cele ce sunt, ea simte nemdrginire. Atunci, precum dumnezeies dumnezeiasca cul Isaia, venind datoritd uimifii la simiirea smerenie proorocului:Vai mie, ca sunl pierdut sale,zice cuvintele Sunt om cu buze spurcateSi locuiesc in mijlocul unui po' por cu buzenecurate.$i pe Domnul SavaotL-am vdzut ct ochii mei! (Isaia 6, 5). 13. Cel ce iubegtepe Dumnezeu,nu poate si nu iude bcasci pe fiecareca pe sine insuqi,deqi se scArbegte paDe aceea,vizdnd intiurile celor ce inci nu s-au curitat. l()lrcereaqi indreptarealor, se bucurd ou lnare $i negreit I'rrcurie. 14. Necurat este sufletul plin de gAnduri, de poft6 q ,1,. ral. lt 15. Cel ce vede greqelile cuiva, oricine ar fi ace ,''rr. slr'[in e cu totul de dragostea Dumnezeu.Cici dra lui r',,,,tcrcetreDumnezeunu ingdduieura fa!5 de om. 16. De md iubili - zice Domnul - pdzili poruncilt 1/,/, (loan 14, 15). Aceasta este porunca Mea: sd vi ,t,t,t1t ttLlpe altul (Ioan 15, 12). Deci, cel ce nu iubeg t porunca, iar cel ce nu plzeqt nu 1,, .,l,rorrpcle, pAze$te ,rn, l, ici pe Dumnezeu nu-L poateiubi. 1,,,r 17. lrclicit este omul care nu se lipegte de nici ul l, r'r ' r ' t rrrrrc io s a uv t e me l n i c . s 18. l;oricit este cel care pe tot omul poate si-l iu
l ' ,,r , ,r Lr l tl .

l', l ('ricitAestemintea care pe toate cele ce sunt le ,' r,, , ,rr , vcrlerea se desfiteazdneincetatcu dumneze qi
I n . , 'r l r r r r r r r l : l ( 'l C .

Sfdht ul

M ax im

M dr t ur is it or u l

Cx!getdri

C r e tti

20, Cel ce grija pentru trup o intoarce spre poftd qr pentru cele vremelnice line pomenire de riu asupra aproapelui, unui ca acestaslujegteffpturii in locul Fdcdtorului. 21. Ce1ce igi pizeqte trupul sin[tos gi nesupuspi5cerii, il are impreund- slujitor spre lucrarea celor bune. 22. Cel ce fuge de toate poftele cele lumeqti, se aqeazi pe sine mai presusde materialumeasci. 23. Cel ce iubeqtepe Dumnezeu,gi pe aproapeleil iubeqte;unul ca acestanu-$i pdsteaze averea,ci o rdnduiegte cu cuviinfa dumnezeiascd., ddnd fieciruia cele de folos. 24. Cine face milostenie urmAnd lui Dumnezeu, nu cunoagtedeosebireintre cel r6u qi cel bun, intre cel drept in celerrebuincioase $i cel nedrept, ce privegte trupului,ci tuturor le imparte la fel, degi pentru vointa cea bun[ cinsteqte mai mult pe cel imbundtSlit, dec6t pe cel rdu. 25. Precum Dumnezeu, din fire, ca un bun qi fEr[ de patimd, pe toli ii iubegte la fel, dar pe cel cu viald imbundtdlitd il sl5veqte,ca pe unul ce a dobAndit cunogtinta, iar pe cel rdu il miluiegte cu bunatate qi certdnduJ in veacul acesta, intoarce,agagi cel cu bund voire gi fErd de patiil mA pe toli oamenii la fel ii iubegte,pe cel bun pentru firea gi inclinarea buni a voii sale, iar pe cel rdu pentru fire $i din compdtimire,miluindu-l ca pe unul ce e fhri de mintu qi umbl[ intru intuneric. 26. Aqezdmdntul dragostei se cunoa$te nu numai prin ddruirea de bani, ci cu mult mai mult prin impdrti;irea cuvdntului lui Dumnezeu qi prin slujire. 27, CeI ce s-a lepddatdesdvdrqit lucrurile lumii ;;r de sluje$te aproapelui prin dragoste nefi{arnicl, degrab st, slobozegtede toatd patima, fEcAndu-se pertaq dragostL,i dumnezeieqti cunogtintei. qi

dragoste, 28. Cel ce a agonisitin sine dumnezeiasca nu ostene$teurmAnd Domnului Dumnezeu, precum dumbatjocuraqi ocara o Ieremia,ci toata osteneala, nezeiescul ceva r6u. niminui socotindu-i suferdvitejegte, 29, Ci'nd te va ocdri cineva sau nu te va bdgain searnd, atunci fii cu luare-aminte 1a gdndurile mdniei, ca nu cuinva despdrlindu-te de dragosteprin intristare, si te a;eze in linutul urii. 30. Cdnd suferi ocara sau necinstea,inlelege cd ai ,l,rbAndit mult folos, clci pentru necinstes-a aruncatafari ,lirrtine slavadegartd. 31. Precum amintirea focului nu incdlze$tetrupul, suflet lumina cu' ,.,rcredinla ftrl dragoste nu aduce in , , , , , . , t irrt e i. 32, Precum lumina soarelui atrage ochiul sinitos, , , ,1icunoqtinlalui Dumnezeu,prin dragoste,altage Ia ,,r, 11q 1116fl firesc mintea cea curat6. .1.1. Minte curata este cea cate s-a despirlit de necu',,,. I rrlri f i strllucegtecu totul de lumina dumnezeiascd \,1.Sufletul curat este cel care s-a izbivit de patimi , r,, rrrr dragoste. cllt se veselegte dumnezeiasca de t\. I)atimi de ocard este migcareasufletului impor,, ' l ll

t('. Nopitimirea este o a$ezare pa$nic6a sufletului, ,,' ,,, .rit'r;l:r face cu anevoiede miqcatsprerAutate' se t / ( ( l ce prin s6rguinlda agonisit roadele dtagos,,, ,,,, , rlcsparte ea, chiar de ar pltimi mii de rele, de , r' r,rr,l,rL clsta $tefan,ucenicullui Hristos gi cei asepentruucigagi ,,,.r,,r lrrr ,.rirrsrrq;i rug6ndu-se MAntuitorul, ca .l ., 'r lrr l,' lor iertarede la Dumnezeu, pentru unii
.,, ,ri r t' ,,r, r' l i ro.

S f A n tu l

Maxim

Md rtu ri s i to ru l

C ugetdri

C r e Sti n e

38. Dacd dragostea este indelungAribdare gi bunSgalcevitor gi viclean este str[in de dragoste.Iar tate, cel cel strdin de dragoste, str[in e gi de Dumnezeu,cdci Dumnezeuestedragoste. 39. Sd nu ziceli - spunedumnezeiescul Ieremia - cd sunteji biserica Domnului (Ieremia 7, 4). $i tu sd nu zicr desprecredinlain Domnul nostru Iisus Hristos cd poate se mI mdntuiascd singur6,cdci e cu neputin{[ aceasta, ea daci nu vei agonisi prin fapte gi dragostea cea cdtre Ddnsul. (fhrn de fapte n.n.) e scris:,si Cdci desprecredinla simpld dracii cred Si se cutremurii(Iacov 2, 19). 40. O faptd a dragostei este facerea de bine cdtre aproapele qi indelunga rdbdare gi ingdduinla qi folosirea lucrurilor cu dreapt[ socoteali. 41, Cel ce iubegtepe Dumnezeu,nu mAhneqte nipe meni qi nu se intristeazd pentru cele vremelnice, ci m6hnegteqi se mdhneqtedoar cu aceaintristare mAntuitoarecu care fericitul Pavel s-a intristat qi a intristat pe corinteni. 42. Cine iubeqtepe Dumnezeu,ingereasciviald petrece pe pimant, postind gi priveghind, cdnt0nd qi rug6ndu-segi totdeauna gAndindcele bune despreorice om. 43. Dacd cel ce pofteqteceva, se nevoiegte dobArrsd deascd acel lucru qi daci Dumnezeue mai bun decettoalo bundtdlile gi dorinlele qi mai dorit fEri asemdnare, dakrri suntem a ardta toald sArguinla pentru a-L dobAndi pe Clc, din fire bun gi dorit. 44. Si nu-!i intinezi trupul cu fapte urdte gi si nu'll spurci sufletul cu gdnduri rele gi pacea lui Dumnezeu vn veni peste tine, aducdnddragostea. 45. Chinuieqte-litrupul cu nemAncare cu prive. gi ghereqi indeletniceqte-te de lenevirein c6ntarea frrd lxrl-

milor qi in ruglciune 9i sfinlenia intregii inlelepciuni va veni peste tine, aducdndiubire. 46. Cel ce s-a invrednicit de dumnezeiascacunogtinnu lucrareaacesteia, se va cldti agonisindprin dragoste !d, iar niciodatdde duhul slavei deqafte; cei ce incd nu s-a invrednicit de aceasta, poade u$uratic;daci insi unul ca se ircesta privi citre Dumnezeuin tot ce face, lucrAndca va pcntruEl, cu ajritorulLui prea lesneva scdpade aceea. 47. Cel ce inch nu a dobAndit dumnezeiascacunoqtinld, care se lucreazd prin dragoste,acela cugetd inalt ,l, sprecele ce, dupd Dumnezeu, fac de el. Dar cei ce s-a se din a o dobAndipe aceasta, toath inima spune ''rvlodnicit ,rl intcle patriarhuluiAvraam, pe care le-a rostit cand s-a Eu ',''r,'tlnicit dumnezeieqtiiardtdril, sunt pdmAfi $i ce, , , , .r , lra c e re 8 ,2 7 ). ,l 1 .lll. Cel ce se teme de Domnul, pururea are impreuni,,rlrrl'rrrcsmeritacugetareqi prin cele ce ii pune inainte , , .' .trr.vine la dumnezeiasca gi dragoste la mulfumire.Pen,',,,.r r1i aduceaminte de petrecerea mai dinainte din cea t,,,',, '.,r greqelile rlc celede multe feluri gi de ispitelece i s-au ,,'r rrrrl'lrrt din tinere{e, cum din toateacestea izbivit gi lui l-a qi la r ' , I | )('nrnul l-a mutat din viala ceapdtimaqd viala cea r,,t,I I )rrurezeu,gi impreunl cu frica primegtegi dragostea, !,,,' lt, ur(l l)ut'rlrea multi smerenie Ficitorului de bine gi cu " r t1, , . r,r,rloflllui vie{iinoastre. I't :iir nu-li intinezi mintea cu ginduri ale poftei qi .rl, ,r rrrrr ( ir nu cumva sd cazi din ruseciunea r. curat[ in
t,,1,,,1 rrr' l :rvi l i i . tr

''ll l\I rrlca cade din indrlzneala cdtre Dumnezeu . cr'.1 .r rrrtU|irl cugeterele, fdcAndu-se ou impreunl-vorI tt . r,, i r , l ,'

S f dx tu l

Maxiu

M Artu ri s i to ru l

Cugetari

C r e tl i n e

51. Cel fErI minte, robindu-sede patimi, cdnd e migcat de m6nie se tulburi, gribindu-se flrd socoteald a fugi de frali, qi cAnd iardgi se aprinde de poftd, pirAndu-i riu, aleargdsi-i intdmpine; iar cel priceput in am6ndoudimprejurdrile lucreazd dimpotrivd. Pentru c[ in vremea m6niei, tdind priciniie tulburirii din suflet, se izbdveqtede scArbafa![ de frati, iar in vremea poftei se infrAneazi de la toatl intinareaqi pornireacea dobitoceascS. 52, Sh nu pdriseqtimdnestirea in vremeaispitelor, ta ci rabdd cu vitejie furtuna g6ndurilor,mai ales al dezndpurdejdii qi acediei (molegelii) qi aqa,cu dumnezeiasca tare de grijd, incercat ftcAndu-te prin necazuri, vei afla nddejdeacea adevdratl in Dumnezeu,iar de o vei pirdsi, te vei gisi neiscusitqi {Erdde bdrbdliegi nestatornic. 53. De vrei sd nu cazi din dragostea cea dupl Dumnezeu,s[ nu lagi pe fratele sd se culce, mdhnit fiind asupra lui, ci mergi intAi qi impaci-te cu fratele tdu (Matei 5, 24) qi, venind, adu-I lui Hristos, prin stdruitoarerugdciunc, darul dragostei conqtiinlacurati. : 54. Dacd cel ce are toate darurile Duhului, iar dla gostenu are, nimic nu foloseqte, dupi cum griieqte durrr Apostol (I Corinteni 13, 3); deci c6t[ sdrguirrtri nezeiescul suntem datori a arita pentru dobdndireaei! 55. Dacd iubirea nu face riu aproapelui(Romani I t. 10), cel ce pizmuiegtepe fratele qi se intristeazl penlrrr vieluirea lui cea bund 9i batjocorindu-I,ii necinstegtc lrrr pe sine strtrirr rl. nul nume sau cautba-i face rdu, se arate vinovat{icdndu-se dragoste. osdndei vegnice. 56. Daci iubirea este implinirea /egli (Romani ll 10), ce1ce line minte rlul asuprafratelui qi viclegugLrli rrrr ,,r potriva lui unelte$te se roagl ?mpotrivd-i,bucnrlirrrhr gi

lui, vrednic estevegniceimunci, precum c[lc6de cdderea torii de lege. 57. Dacd cel ce grdieSte de rdu pe Jrate, ori judecd pe fratele sdu, grdieSte de rdu legea 5i iudecit legea (1a' atunoi clecov 4, 11), iar legea lui Hristos estedragostea, nefbcdndu-sep5rvctitorul cade din dragostealui Hristos, tlg de vegnicamild. 58. Sd nu fie auzul t6u ascultdndcu dulcea{i limba , li:vetitorului, nici limba ta grdind ceva impotriva aproaca in auzul iubitorului de defEimare, sd nu cazi din ',,"ltri dragosteqi strdin si te afli de viata vegnic6' I'rnurezeiasca 59. Nu primi (in suflet) batjocura ce se aduce impo,, ,, rr pdrintelui tdu gi nu-l invita la tine pe cel care il neL,rlcfte pe ddnsul, ca si nu se m6nie Domnul pentru lu,,'' rlc tale qi si te piardi cu totul din plmAntul celor vii. (10.Astupd gura celui ce clevete;tela urecheata, ca , impreuni cu dAnsul un indoit pAcat: pe ',,r sirv6rgeqti ,,',, ,,1,i;;uuindute-te patimile ce duc la pieire qi pe acela in ,, , t,,rrrrlrr de a fi impotrivaaproapelui. I t,l, Itu' Eu vd zic voud - zice Domnul - iubili pe vrdi, t,'.';tri, binecuvAntuli cei ce vd blestemd, pe faceli bine '' .. t'tt rlt'dscSi rugali-vd pentru cei ce vd vatdmd gi vd . ', ., (Matei 5, 44). De ce a ponrncitacestea? pe tine Ca gi de pome1,,1,,,2r.:rsci de de urd 9i de intristare, mAnie ',. , ,, , ,1, ,.,rr,1i si te invrednicegti dobdndidragostea desda ' ,r , t,, r il r cste cu neputinli a o aveacel ce nu iubeqtepe I r' ,!,,i r lrr fcl, asemenea Dumnezeu, lui Care pe toli ii "r : .l r , l, I rii roiesteca toli oameniisd se mdntuiascd la Si ', . . , t.' '',l, riruhLi sd vi;'rd Timotei 2,4). (I ,. ' I tr I tr.\tivd spun voud: Nu vd impotrivili celui peste obrazul drept, tntoarce-iSi pe ', . '.' t, lt'.r,$te

Sfd nt ul

M ax iu

M dr t ut is it or ul

C u get dri

C r e $ ti n e

celdlalt. Celui ce voieStesd se judece cu tine $i sd-ti ia haina, Iasd-i Si cdmasa.Iar de te va sili cineva sd mergi o mild, mergi cu el doud (Matei 5, 39-41). De ce aga?Ca gi pe tine se rc pdzeascbgi pe acela si-1 indrepte qi sdJ invele prin neriutatea ta gi pe amAndoi, ca un P[rinte bun, subjugul dragosteisAvA aduci. 63. Nu putem indura ndlucirile p6timaqeale lucruriior spre care vreodatd am avut poft6. Deci cine biruiegte ndlucirile cele cu patimd, cu adevdratva defrima $i lucrurile ce pricinuiesc acesteniluciri, de vreme ce rdzboiul prin aduceri-aminte este mai cumplit dec6t cel prin lucruri, tot atat cet este mai u$oar6 sivArqirea picatului cu gAndul, dec6t prin faptd. 64. Unele patimi sunt trupe$ti, altele sufleteqti; cele trupeqti igi au pricina in trup, iar cele sufleteqti,in lucrurile cele din afar5.Dar pe amAndoul le taie dragostea infrdnaqi rea; prima, pe cele sufleteqti, cealalti, pe cele trupegti. iar 65. Unele patimi sunt ale pirlii iubitoare a sufletului, iar celelalte ale pirlii poftitoare a lui. Dar amdndouil se miqcd prin simturi, atunci cAnd sufletul se afld deparla de dragoste gi infrAnare. 66. Cu mult mai anevoie de biruit sunt patimilc iulimii decAt cele ale pdrlii poftitoare. Pentru aceasta 1l Domnul, ca un leac preaputernic, poruncadragostei dal, a 67. Toate celelaltepatimi lin ori de mdnie, ori de par.h,a poftitoare a sufletului, ori de cea rationald a lui, cum lr lr uitareasaune$tiinta.Iar tr6ndivia spirituali (acedia),cuplirr zAnd toate puterile sufletului, in scurt timp degteapti tolls patimile sufletului. De aceeaeste mai grea decdt cclclnlte patimi. Iar Domnul, aritand vindecareaei, zice: Prin rilnltr rea voastrd veli dobdndisufletelevoastre(Llca 21, 19).

68. Sd nu loveqti niciodati pe vreunul dintre frali, mai ales fEri motiv, ca nu cumva, nesuferind necazul, se l'ugi pe ascuns gi atunci nu vei mai scepa de mustrarea oongtiinlei, care-li va pricinui intristare in vremea rugiciunii, depdrtdndmintea ta de la dumnezeiascaindleznealA. 69. Si nu ingidui cugetele care seamind sminteaiS cdcl rrnpotrivacuiva gi nici pe oamenii care fac aceasta, , ci ce le privesc, ohiar de s-ar intdmpla ele cu voie sau lrrlirde voie, nu cunosccaleapdcii, careprin iubire aduce, lui la I', oci ce o indrdgesc, cunoaqterea Dumnezeu. cel 70. incl nu are dragostedesdvdrqitd ce se schimbd t,r1,isocotinlaoamenilor,atunci cdnd pe unul iubegte,iar I , rrltul il uriqte, pentru un lucru sau altul, sau pe acelagi pricini. alteoriil uriqte, din aceleaqi ',, ,rrcori il iubeqte, nu 71. Dragosteadesdvdrqitd defaimd firea oamenit." ,lnr t;auzascopurilor diferite ale 1or,c5oi ea e aceeaqi; r' , privind la aceasta, toli oamenii ii iubeqtela fel: pe pe , , ,rrrl,rrnit[!i!i, ca pe niqte prieteni, iar pe cei rdi, ca pe ," r, r'r:riuragi iubegte,fic6ndu-le bine gi indelung r[bii t,",1 .uti'r'indrlul de la ei si nesocotindu-lnicidecum, ci , I' rtrrrind pentru ddngii, ca qi pe aceqtiasi-i faci prier. ,,, ,1, r'r;tccu putinl6. O astfel de agezare arati intotdea, ,,, r,l, lc dragostei c[tre toli oamenii deopotrivd. De ,',, , , , ' r l)orrrrrul Sa nostru Iisus Hristos, ardtdnddragostea i,, ,',,, t,(rlru toatd omenirea pdtimit qi nidejdeaina ' ,,' ' ,lruit o la fel tuturor,deqifiecarese face pe sine , ti,i. tr, ,lL. slavi, fie de chinuri. ' r , I ( c nu dispreluieqte bog5slava gi necinstea, incd nu a agonisitdrat:.i r ,, ,, ',r, pliiccreagi intristarea, ., ,1, nu pentruci dragostea desdvdrgiti cea 5,.=r, 'r.rr;ilir,

Sf6nt ul

M ax inl

M dr t ur is it or u l

C uge I dri

C r e ;l i n e

numai pe acestea disprefuiegte, ins5givremelnicaviale ci qi moartea. !d 73, Asculti ce zic cei care s-au invrednicit de dragosteacea desivdrqiti: Cine ne va despdrlipe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau stuAmtordrea,sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de tmbrdcdminte, sau primejdia, sau sabia? Precum este scris: (Pentru Tine suntemomorAli tuatd ziua, socotili am fost ca niSte oi de junghiere>. Dar in toate ac$tea suntem mai mult decdt biruitori, prin Acela Care ne-a lubit. Cdci sunt incredinlat cd nici moartea, nici via1a, nici tngerii, nici stdpdnirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile, nici tndllimea, nici addncul $i nici o altd fdpturd nu va putea sd ne despartd pe noi de dragostea lui Dumnezeu,cea intru Hristos lisus, Domnul zo^sllz(Romani 8, 3 5-39). 74, Iar pentru dragostea cea cdtre aproapele, asculttr iardgi ce spurli Spun adevdrul in Hristos, nu minL martot. fiindu-mi con;tiinla mea in Duhul Sfdnt, cd mare imi esn. tntristarea qi necurmatd durerea inimii. Cdci aqfi dorit sr\ fiu eu insumi anatema de la Hristos pentru fralii mei, ctl ce un neam cu mine, dupd trup, care sunt israelili (Romant 9, 1-4 qi celelalte).Asemenea Moise 9i ceilalli sfinJi. qi 75. Cel ce nu dispreluiegte slava (lumii), plicerca irl iubirea de argint, care este hrenitoareaacestora, acela n,, poatetlia pricinile mAniei.Iar cel ce nu le taie pe accslcl, nu poate dobdndi dragosteadesdvdrgiti. 76. Smereniagi reauap[timire slobozescpe orrr rlt' tot pdcatul:cea dintdi tlind patimile sufletului, iar ccirlrrlli pe cele ale trupului. Aceastase vede cd ficea gi fcrir,itrrl David, cAnd se ruga cdtre Dumnezeu, zicdnd: Vezi ,rutn,,

nia mea Si ostenealamea gi-mi idrtd toate pdcatele mele (Psalmul24, 19). 71. Prin poruncile Sale, Domnul ii face nepltimagi dogme pe cei ce le lucreaz[ pe ele, iar prin dumnezeieqtile le ddruieqtelor luminarea cunogtinlei. 78. Toate dogmeie sunt sau despre Dumnezeu sau rlespre cele vizute gi nevizute sau despre Pronia qi Juder:ataLui. care se arat[ in acelea. 79. Milostenia timdduieqte parteacea iute a sufletului, pofta, iar rugiciunea curafe$temintea qi o postul vegtejegte lrrlcEte citre vedereacelor ce sunt. Pentru ci Domnul ne-a , l.rl noueporuncile potrivit cu puterile sufletului' 80. fnvdtati-vd de la Mine - zice - cd sunt bldnd si ,'t,t it cu inima si celelalte(Matei 1 1, 29); bldndeleap[mintea de , ..tt nrAnia netulburat[, iar smereniasiobozeqte r' ,,1 5i de slavadeqartd. rc ll L Frica de Dumnezeu este indoit[: una se nagte in ',,,' ,lirr teama de chinuri, aducAndcu ea infranarea'rebiar in 'r,',,r. rrirdejdea Dumnezeugi nepdtimirea, cealalti , r, rrrrprcunatlcu dragostea, susiindndpurureain suflet t, 'l.r cvllviei ca nu cumva, din indr[zneala dragostei, , l,r i;irvinl la defEimarea Dumnezeu. lui $1. I)ragosteadesdvArgitd alungi frica cea dht6i din ,'tl r"l ,;uc a dobAndifope aceasta carenu se mai teme de Celei I t)reourrl zis, esteimpreunatecu dragostea, s-a r,,,rrrr '.r' lrotriveqte Prin frica de Dumnezeute cuvdntul: este in' ,' ,1. r,y'r'(Pilde 16, 6) qi: Frica de Dumnezeu , (Pilde 1,7), iar celei de a dota: Frica 1, ' '.",t ,,t1, 1tt:iunii t 1',',,t'tttl \t(' curatd,rdmdnein veaculveacului(Psalmul , rll r,l, , u ttt lipsiicei ce se tem de El (Psatmul33,9).

S f dntu l

Maxin

M d rtu ri s i to rul

C getdri

C r e sti n e

83. Omordyi mddularele voostre, cele pdmAfieSti: desfrdnarea, necurdlia, patima, pofta rea Si ldcomia (Coloseni 3, 5). Pdmdnt a numit cugetul trupului, iar desfrdnare, pdcatul cel cu lucrare, necurd{ie a numit invoirea minlii cu pdcatul, patimd a numit gendul pitimag, iar pofta rea, primirea simpld a gdndului de pofti qi ldcomie, materiacare face sd se nasc5gi sd creasce patima. Deci pe acestea toate a poruncit dumnezeiescul Apostol sd le omo_ rdm, ca pe unele ce sunt mddulareale cugetuluitrupesc. 84. Amintirea aducein minte gdndui simplu gi daci a_ cestazebove$te intr-insa, se na$tepatima. $i nelepidindu-se aceasta, pleacemintea spre invoiala cu picatul, din care vine apoi la pdcatul cu lucrarea.Deci preainjeleptulApostol, scri_ ind citre neamuri, porunce$te lepddaint0i sdv6rqirea a picatului. Apoi intorcAndu-se, inceteazdpricina, iar pricina este cea care naqte $i cre$tepatima, adicd licomia, qi credem ci vorbeqteaici de indrdcireapAntecelui,ca ceeace este maica gi hrdnitoare a desfrAnirii; pentru ci l[comia este rea, nu numai ceaindreptatdsprebani, ci qi ceaintru bucate,precunr infr6narea atetde bucate, gi de bani. este dar 85. Ptecum pas[rea care este legati de picior, inccpdnd sd zboare, se smuce$tegi este trasd la pdmAnt tlc sfoar6,aqa qi mintea care ince nu a agonisit nepdtimircrr, incercAndsd zboarespre cuno$tinlacelor cereqti,estetlrr si la pimdnt de patimi. 86. Cdnd mintea se va elibera deplin de patimi, aturrcl. fdrl si se intoarcd inapoi, inainteaz[ citre vedereacelor t,p sunt,strebitendcaleasprecuno$tintalui Dumnezeu. 87, Dacd mintea este curatd, primeqte inlelesrrrilrr lucrurilor gi printr-insele se porne$tespre duhovniccrrren vedere; dar prin lenevire ftc6ndu-se necuratd,cullul lr,

doar inlelesurilesimple a1elucrurilor, pe cand cele despre oameni se prefac in gdnduri rele qi urdte. 88. Atunci cAnd in vremea rugdciunii nici o idee din min{ii, sd gtii cele ale lumii nu va mai face vreo supdrare ci nu este afarl de hotarele nepitimirii. 89. Cdnd sufletul incepe a simli sinitatea sa, atunci 1i ndlucirile din somn ajunge a le vedea simplu 9i fhrd tul-

l)urare. 90. Precum omul cei simlitor este atras de frumu., lca celor ce se vdd, aqa gi mintea cea curatAeste atrasa ,l, cuno$tinlaceior nevdzute,iar nevizute zic pe cele fErd , 1 ,lru p . . 91. Cu adevdrat,este lucru mare a nu avea patimi . cu mult mai mare este a rdmanenep[ti'trt lrrcruri, dar ," pentru ci rdzboiul dracilor '.. ;;i fald de ndlucirile 1or; ,t'r l|rrpotrivanoastrdprin gdnduri este mai cumplit decdt . . t 1 ' rin lu c ru ri. ()2. Cel ce a dobAndit virtulile 9i qia imbogd{it ,rr,,,.:|irrla, acum inainte toate lucrurile le priveqte in de , r!,r,lr!(so $i pe toate le lucreazd le triieqte cu dreapt[ qi ,. ,,t, ,rlrr, de nicidecum abetendu-se la ea. Pentru ci ajun,.' ,,, ,,rrlrrrnirtiliti rii din felul de a lucra:ori cu dreapsau , , ,' ,,t,llii. ori ftri dejudecatd. ', t s(:n)rlal desivdrgiteinepdtimiri esteca totdeauna , , r r,lrr,' spre inimi doar inlelesurile simple ale lucru,rt , tr, r fiein somn. lrupul privegheazl, 'rrrtl 'r I l'r irr implinirea poruncilor mintea se dezbraci de a duhovniceascl celor ce sunt, I',i,,',, l,rr t ontemplarea prin cunoaqterea l, r',1,l, .rrrrlr' pltima$e ale lucrurilor; , 1,.' ,r, ' r..rrtl so dezbracd vedereacelor vdzute.Iar pe de .:..,1 r', ,',1,prlrcltcprin cunoqtinla SfinteiTreimi.

Sfd nt ul

M ax inl

M dr t

r is it o r

95. Precum soareletisarind lumineazdlumea, arit6ndu-se$i pe sine gi lucrurile luminate de el, aga gi Soarele dreptdlii, Care rdsare in mintea cea curate, Se arat6 qi pe Sine, dar gi ratiunile a toate cele ce se s-au ficut si se vor face de cltre El. 96. Pe Dumnezeu ii cunoa$temnu din fiinta Lui, cr din lucrarea Lui 9i din pronia faJd de cele ce sunt, 06 prin acestea,ca prin oglindd, inlelegem nemdrginita bunitate, inlelepciunea qi puterea Sa. 97, Mintea cea curat[ petrece ori in injelegerea simpli a lucrurilor omenegti, ori in contemplarea fireascd a celor vizute, ori in lumina Sfintei Treimi. 98. C6nd a ajuns mintea la contemplarea celor viznte, cerceteazdraliunile firegti (naturale) ale lor, sau pe cele ardtateprin ele, sau oautl insdqi Cauza lor. 99. Iar dacd se indeletnicegte contemplarea cu celor nevizute, caut5 gi raliunile lor naturale gi Cauza facerii lor gi pe ceie ce utmeazd acestora, adicd Pronia $i Judecata ardtatain ele. 100. in sfArgit, cdnd mintea a ajuns la Dumnezeu. intdi cautd ratiunile privitoare la fiinla Lui, arzind de dor, dar nu afld ce este El insuqi (cdci acest lucru este cu nenrtinli pentru intreagafire creatd),ci se mringAiecu cele cc so afl[ imprejurul Lui, adicd cele legate de vegnicia, nemih.l.rii nirea, bunAtatea, inlelepciunea gi puterea creatoare,pronitl toare gi judecltoare a celor ce sunt. Dintre toate accslcl. singurul lucru ce poate fi inleles pe deplin este nemdrgini rea lui Dumnezeu.Iar a nu cunoa$tedin El nimic, inscnrurri a recunoa$tecd e mai presus de minte, precum au spu$ctl v6ntitorii de DumnezeuGrigorie 9i Dionisie.

A DOUASUTA
cu acesta adecurat pe Dumnezeu. l. Cel ce iubegte valratse roagd gi cel cs se loage cu adevarat,acestacurat 1,r'[)umnezeuil iubegte.Dar cel ce are mintea lipitd de , , va din cele pdmante$ti, nu se rcagl fi'ra a fi clbtinat ,nrr-o pafte $i intr-alta; deci nu iubegtepe Dumnezeu cal , , .r|c mintea legatl de ceva din cele p5mante$ti. 2. Dacd mintea zebove$tein vreun lucru sensibil, cu r.l',1:natare patime cAtreei, cum ar fi: pofta, int(istarea, a ", r,ri;rsau aducerea-aminte reului. $i dacdnu va disprelrrr'nrl nu acela, sepoateslobozide patimac6treel. 1,rr (lAnd patimile stipanescmintea, o leagi pe ea de l. t,, 'r,rrlc rnaterialegi desp[rlind-o de Dumnezeu,o fac se ,r,,ltlr:lniceascicu acestea; dar cAnd ajunge sd fie stdo aceasta dezleagipe rlr" lui 1.,,'rt.r dragostea Dumnezeu, . , ,lrrr lr'y'rituri, fdc6nd-o si nu mai bage in seamdnu nutrecdtoare. ,,, ,, l,r,r rrlilc sensibile, insdqi viala aceasta ci a lucra simplu t lrrrplinirea poruncilor inseamnd r,'t r, ,,irl,: lucrurilor, iar rostul citirii $i al contempldrii ' r, r Lr,rr nriuteanemateriale9i flrd form6' Din aceasta ,,,,,,i,r r neimpra$tiatd. ' 'r1':rciunea i llr ('sto de ajuns lucrdtorului me$tesugulde a-Si t,,l , ,1, 1,lurrninteade patimi, ca sA poate sA se roage j,,rr',, r,.rt, ,:, rlrrcinu va primi ea gi unelevederiduhovni. -=r, I ' ,'ri. , ;r :rccsta minteadoar de neinfrdsloboze$te

S f ant ul

Ma ri m

M d rtu ri s i to ru l

C u get d/i

C r e tti n e

nare $i de ure, iar aceleao scapape dAnsa de uitare gi de gi necunogtinfd, qi intr-acest chip va putea s6 se roage cum se cade. 6. Rugdciuneacuratl are doud st6ri: una lucrdtoare qi aita contemplativd; prima se na$te in suflet din frica lui Dumnezeu9i din nidejde, iar cea de a doua izvordgtedin dumnezeiasca dragostegi din desdvdrqita curdlie. Semnele celei dintii sunt acestea:cAnd mintea adunAndu-sede ra toate gdndurile lumegti ca gi cum insugi Dumnezeu ar fi de fa!5, precum qi este, face ruglciunile fEri imprdqtiere qi {Erd supdrare. semnelecelei de a doua se aratd atunci Iar c6nd in avAntul rugiciunii mintea se ripeqte de d.umnezeiasca qi nemirginita lumini qi nu se mai simte nici pe sine,nici altcevadin cele ce sunt, ci doar pe Acela ce prin dragoste, lucreazl in ea aceastd iluminare.Atunci, miqcattr fiind gi citre raliunile cele despre Dumnezeu, primegtc curateqi limpezi aritdrile despreEl. 7. Ceea ce iubeqte cineva, de aceea se lipegte cu putere gi pe toate ce-i sunt impotrivd le defaimd,ca sA nrl se lipseascdde aceea.Aga gi cel care il iubegtepe Dulrr nezeu, se nevoie$tein rugdciunecuratd qi patima car.oil impiedicl de la aceasta, leapdddafari din sine. o 8. Cel ce a lepddatde 1ael pe maica patimilor, atlir.n iubirea de sine, cu ajutorul lui Dumnezeulesne le vlr lc pdda gi pe celelalte,adic6 mdnia, intristarea, pomeniroir rll rdu gi cele asemenea; cel ce estestdpenitde iubir.cir dar ,lr, sine, va fi r[nit qi de celelalte,chiar dacdnu vrea. lirl irr birea de sine estepatima ceacdtretrup. 9. Oamenii se iubesc unii pe allii pentru cirrr.ri I pr cini, luctu ce poate fi vrednic de lauda sau dc ()clt,ll tl pricinl estepentru Dumnezeu,agacum iubeqteccl virtrr r

pe tofi, atat pe cel imbundtelit, cAt 9i pe cel ce n-a ajuns la aceaste stare;a doua esteiubirea fireasca,precum parinlii iubescpe fii gi invers; o alta este slava degartd,adic[ cel ce este l[udat, pe cel care-l 1aud6;sau iubirea de argint, cum iubegtecineva pe cel bogat pentru plimirea de bani ;i, in sfdrqit.o alti pricind este iubirea de pl6ceri, a celui gi pdntecele cele de sub el. cc slujeqte cea dintai estevrednicede laud6,a doua e Dragostea rrrijlocie, iar celelaltesunt petima$e. 10. Dacd pe unii ii iubeqti, iar pe a[ii nici nu-i iur,,;ti, nici nu-i urdqti, gi iardgi, pe allii ii iubeqti, dar cu ,,,,':;rrLi, pe allii ii iubeqti foarte mult, se cuno$ti din iar , , r;tc diferenle ci eqti departede dragosteadesdvArqiti, ,!1 slt=rtuie$te pe toli oamenii si-i iubegti la fel. ca 11. Fereqte-tede rdu Si fd bine (Psalmul 33, 13), , lr' rr rlir rizboi cu vr[jmafii, ca se imputinezi patimile, iar 1,,r, irccasta din I peze$te-te, sAnu creascA nou. $i iarA$i ca t ,r, r.rzboica sAagonise$ti virtu{ile, apoi fii treaz, ca sd le , .lr t)oele.Aceasta inseamnia lucraqi a p[zi. 1' I l. Col ce, cu ingdduinjaiui Dumnezeu,ne ispiteqte ,,,,r lic infierbAntdparteapoftitoare a sufletului, sau pe ' ' ' r'iurici o tulburS,saupe cea ralionalAo intunecd,sau r,,,1,'rl ,lrrlcriil aruncA, ne jefuiegte celgtrupe$ti. de rrr sau t I l)r'aciine ispitescori prin noi ei inqigi,ori ii inar,,' , | noastrl pe cei ce nu se tgm de Domnul. "p()lliva | , ',, , r rrr,,,irii ispitesc atunci cand vieluim despdrlili de ne ' ',,, ,'r t,r('( L-au ispitit pe Domnul in pustie,iar prin urn ...,,,,, rtrrrrrri ," cind petrecemimpreundcu ei, precum L-au it rr, r I , l)()n u ru lp rin f a ris ei . D a r n o i , c [ u t A n d l a C e l p[{ile sd-i in1,,1, ,l r ,, rrr chip suntem,din amdndoud i
l i ;,', , ',r r,, , i

Sfdnt ul

M at in

M dt t ur is it o r u l

C ugetdri

C r e Sr i n e

14. Cdnd incepe mintea a spori in dragostealui Dumnezeu, atunci $i dracui huiei incepe a o ispiti, qi astfel de gdnduri aduce in ea. cum nimeni dintre oameni, ci numai diavolul poate megte$ugi. aceasta face, pizmuind o $i pe iubitorul de Dumnezeu,ca acela,venind in deznadeide din pricina acestor gAnduri, sd nr.r mai indrizneascd de acum si se inalle cdtre El prin obignuintarugiciune. Dar nimic nu va folosi blestematul dintru aceasta,ci mai v6r_ tos nu face pe noi mai tari, cEci d6ndu-nerdzboi pi rizbo_ indu-ne gi noi cu el, mai iscusi!i gi mai adevirati ne afldm in dragostealui Dumnezeu. Dar sabia lor sd intre tn inima lor, qi arcurile lor sd sefriingd (psalmul 36, 15). 15. Mintea, indeletnicindu-se cele vdzute,in mod cu firesc inlelege lucrurile prin mijiocirea simturilor. gi nici mintea nu e rea, nici faptul de a inlelege lucrurile dupri fire, nici simlurile nu sunt rele, c6ci acesteatoate sunl lucruri ale lui Dumnezeu.Deci, ce ester[ul? Cu adevdral. rdul e patima aldturati de inlelesul firesc, dar dac6mintcrr va priveghea, patima poate sd lipseascddin cugetarcrr intelesurilor. 16. Patima este miqcareasufletului impotriva liri., fie spre o iubire neralionald,fie spre ura flr[ judecarri vreunui lucru sau persoane, din pricina a ceva din cr.l,, ori cunoscute prin simluri, De pildn, e o migcarespre irrbirr,,r fErd socoteal5 bucatelorsau a vreunei femei sau a birrrr a lor sau a slaveitrecitoare sau a altui lucru din cele srlrrr,,,. simlurilor, sau din pricina acestota.Sau e o migcarc, ri1,r,. ura fird judecat6, cevadin cele spusemai inainte.slrr rlrrr a pricina acestora. 17. Iardqi, pdcatul este o judecatd gregiti in cc prt vegte infelesurile lucrurilor qi ei ii urmeazdreaul 11'rtrl

trebuinlare. De pildd, daci e vorba de femeie, judecata dreaptd cu privire la impreunare trebuie s[ vada scopul ei in nagterea prunci. Deci cel ce utmere$teplicerea jude rleci greqit, socotindca bine ceeace nu e bine $i impreuTot a$aeste 9i cu nlindu-secu femeia, aratenecumpetate. , clelaltelucruri qi infelesuri. 18. Cdnd dracii scot mintea ta din neprihdnire,inv[lrrind-o in gAnduri de desfrdnare, strigi cu lacrimi c[tre It,rrnnul: Izgonindu-md acum m-au inconjurat (Psalmul lr' I l). Ficdnd a$a,vei fi m6ntuit. 19. Apbsltor este dracul curviei gi niprasnic nhvil. lr' asupr& celof ce lupti impotriva patimii, mai ales ,',t rru sunt cu bigare de seamdla felul de hrani qi in ,,, ,lrrilile cu femeile. $i, amdgind mintea prin pI[cere, ', , rlr'1tcapoi asupracelui ce se lini$te$te,prin aducelea ,,, ,,,ir'. infierbAntandtrupul qi chipuri felurite punAndu-i pApe ', ,,,rrlc, qi astfel chemAnd-o ea spre sevar$irea , ,'l'ri l:rr de vrei sd nu stdruiasclin tine acestechipuri, gi r"',r,.tr' post, osteneal5 privegheregi pe iAngi ele, ,,, r'r' rrnl)reuni rugiciunesteruitoare. cu sufletul nostru, cau'tl ('e i ce de-apurureapandesg , | ,nrrcc pe el ptin gdnduri p[timage in pdcatul cu ' , r,l rrr crr {'1p1n. se Dar dacdmintea nu le primegte, , , , ,,,.r ir se vor infrunta: iar cAndvor afla mintea inde| ,,, ,,,'1,,i,. cu oontemplalia atunci se duhovniceascA, '.,,', irtrtpoi Si se vor ruqina fogrte degrab (Psal'
., ,r ! t{)l

'| | .r rrrsula slujirii diacone$tia ajuns cel ce i$i ,. ! ,,,',,, ,,rur!l spre sf,intitele de nevoinle$i goneqte la g',rt preotului a ajuns cel irrr:r;;c, la mdsura iar .r rrrirrlcir prin cunogtinla celor ge sunt, $i cu-

S fd n tu l

Ma x i m

M Art

ri si torul

C gel d/ i

Cr est ine

ceacu numemincinosin nimic o preface; la iar nogtinla mAsura episcopului ridicat cel ce desavar$egte s-a mintea gi al inchinirii SfinteiTreimi. cu SfantulMir al cunogtinlei 22. Slibescdracii cdnd,prin implinireaporuncilor, patimiledin noi; 9i pier c6nd,prin nepdse imputineaze pe nemaiaflAnd acelea timire, patimiledispardeslvdrgit, prin care ei se aflau in suflet gi il rizboiau. $i aceasta ar qi puteafi implinireacuvAntului: ...sldbi-vor vor pieri de lafaya Ta! (Psalmul 3). 9, 23. Unii oameni se depdrteazd patimi din fricd de omeneasc5, allii din slavd deqartd, allii pentru infrAnare, de iar allii seslobozesc patimiprinjudecdlidumnezeiegti, 24. Toate cuvinteleDomnului cuprind acestepatru lucruri: porunci, dogme,ameninldriqi fEgiduinle, 9i pen tru ele suferimtoatepetrecerea asprd,adicd:postiri, cea jos, osteneli nevoinlein slujbc, privegheri, dormiri pe $i gi celeasemenea, pentru ut ocdri,necinstiri,omor6ri cAcl vintelebuzelorTaleeu ampdzit cdi aspre(Psalmul16,4). 25, PlatainfrAndrii estenepitimirea, a credirlcr, iar cuno$tinla. Nepltimireanagtedreapta-socoteald, l iar', no$tinlana$tedragostea Dumnezeu. de
26, Mintea ce lucreazdvirtutea, spore$te intru ;r r,, pere; iar cea obignuiti cu contemplalia inainteazii rrrlrrr cunoqtinld.Pentru cd lucrul celei dintAi este a-l tlrtc 1'r nevoitor sd deosebeasci virtutea de pdcat,iar al cclt'i rl,.r pe cel pdrtaqde ea la cunoagterea doua sdl ducd r;rlirrrrrIrr ,l* fiinlelor netrupe$tigi ale trupurilor. $i se invredrr icr'1tr' harul cunoagterii Dumnezeucand, strdbdtAn(lr'|. ',;,rr lui t se mai inainte, pe aripile dragostei,gi ajung6ntlrrr lturrr nezeu,va vedea(sau il va socoti,sau il va luir rrrrtr,l

prin duhul, raliunea privitoare la E1, atdt cat este cu putin{n minlii omenegti. 27. Yr6nd sd-L cunogti pe Dumnezeu, sd nu cauli raliunile care sunt in El (pentru cI nu e cu putinfd s[ le lfle mintea omeneascd), nici pe ale altei existenlede dupd l)umnezeu,ci pe cele ce sunt imprejurul Lui; pe cit e cu prrtin!6,fii cu luare-amintela vegnicia,nemdrginirea,burritatea gi in{elepciuneaLui, la puterea creatoare,proni.rtoareqi judecltoare a fhpturilor. Pentrucd acelaesteintre ,,.,rrreni mare teolog, care va afla cAt de pulin rafiunile
r ' ( 'S I O f a .

28, Bdrbat puternic este cel ce une$te fapta cu ,,rrr;;tinla (contemplarea). pofta gi imPrima vegtejegte I ,r .('$teiulimea (mAnia),iar prin cea de a doua inaripea, ,,rntca, cdl5torindspreDumnezeu. 19. Cdnd zice Domnul: Eu Si Tatdl Meu una suntem , fiinlei, iar cdnd zice ci: ',r 10.30), arate identitatea .i ' \t( in Mine Si Eu in Tatdl (Ioan 10, 38), aratd neipostasurilor. Deci, triteigtii,adicd cei ce zi;',rtrrt"rr ,' .r l:r1ril,Fiul qi SfAntulDuh sunt trei Dumnezei, nu ,',t ,1, r:p:ir'!ind Tat de Fiul, cad in ptipastie din pe , ',,,,i,'r;ryrirlile.CI ori zic cd Fiul esteimpreuni - veg'.. , l.rlrrl.dar despirlindu-Lde El, se silesca spuneca . , ,,.,., ul din Tatdl gi ajung s[ creadd trei Dumnezei gi ,, , r' ,,, rf ii. ori spun ci Fiul S-a ndscutdin Tatil, dar , 1 ,' rrrr,lrr rlc El, suntnevoili sd spunecd nu e coetern l. | .1,t .,i,otindu-l sub ani pe St[pAnul anilor. Cdci se I r I rrrrll)urnnezeua propovidui qi trei ipostasuria l rrn zice marele Grigorie, fiecare cu insugi, ,, t, , ,'rr;rlc. Acelaqispunec[ Se desparte, nedar ' r :.r i1111l1elrn[, despdr{indu-Se. aceea De dar

Sfd n I ul

M ax inl

M d/ t ut / is it or

C getdri

C r e tti n e

qi este $i despArlirea unirea. CI de n-ar fi aneinteleasA ceaste preaslivitd Tain5 a unirii qi despirlirii Tatdiui gr Fiului, cu nimic nu s-ar deosebi de unirea gi despdrlirea dintre om gi om. in 30. Ce1 ce este desdvArgit dragostegi a ajuns la culmea nepltimirii, nu face deosebireintre al slu gi al a1intre rob gi slobod, tuia, intre credinciosgi necredincios, sau intre birbat 9i femeie; ci fiindci s-a inlllat mai presus de tirania patimilor, priveqtela o singurdfire a oamenilor, dragoste avdndcdtreto!i. vizdndu-i pe to{i la fel gi aceeagi Cdci nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bdrbdteascd Ei parte Jbmeicscd, pentru cd voi toli una sunteli in Hristos lszs (Galateni 3, 28). 31. Din patimile ce zac in suflet, iau dracii prilej dc a stdrni in noi gdndurile pitimage. $i prin acestead.4nrl rdzboi minlii, o silesca veni la invoirea cu plcatul. $i du p[ ce a consimlit ea, o aduc la pdcatul cu gAndul,9i drrpn ce s-a sdvdrgitgi acesta,o silesc, ca pe o roabd, la fhplrt Apoi, cei ce au pustiit sufletul prin cugete, se retrag,l)' furig impreundcu ele qi rdm6nein minte numai idolrrl pn catului, desprecare spuneDomnul: Cdnd veli vedtu rl,r ciunea pustiirii stdnd tn locul cel sfdnt - cine cil(.!tt' \'l inleleagd (Matei 24, 15), ci loc sfAntgi locaq 3l l11il)rrrl nezeueste mintea omului, in care dracii, pustiind srrll,trrl pun ca pe o comoardidolrrl ;rn,,r prin gdndurilepdtima$e, s-au petrecutin istoric, nu :;r \ rl tului. $i cum c[ acestea indoi nimeni din cei ce au citit cdrlile lui Iosil'(l'lrlul Dar, unii spun cd pi in vremea lui Antihrist sc vor lrl t acestea.

32. Trei sunt cele ce ne polnesc pe noi spre cele bune: sim{dmintele firegti, Sfintele Puteri gi voin}a cea bund. Sim{imintele firegti, atunci cdnd ceeace voim si ne gi lacd noud oamenii, asemenea noi ie facem lor, sau cAnd vedem pe cineva in necaz gi ne milostivim de el in chip liresc; Sfintele Puteri, atunci cAnd,incepdndnoi un lucru lrun, afl[m sprij in qi sdvdrqim acel lucru; iar voinla cea I'un5,atunci cdnd,deosebind binele de rdu, alegembinele. 33. $i iarngi,trei sunt cele ce ne indeamndpe noi la r, lc: patimile, dracii gi voia cea rea. Patimile, atunci cAnd l,,rliin vreun lucru impotriva raliunii, precum mdncare ,"'rinte de vreme sau fhrd trebuinld, ori impreunarecu fe,,. ir^liri scopul nagteriide copii, sau nelegitimd,qi iarlqi ,'rrr:icAnd ne mAniem sau ne supirdm in mod necuvi', r,r;, rle pildd impotriva celui ce ne-a pigubit sau ne-a '', ,r.rt. l)racii ne indeamni la rdu atunci cdnd, pdndind ,. r'|, ir in care ne lenevim, n[v6lesc asupranoastrdoumi l,r ..rllrrir de veste, stdrnindpatimile spusemai inainte gi l, ., ,,"rrouea lor. Iar voinla (hotirAreacea rea) cdnd, cu,' ' ,rr,llrincle,in iocul lui alegemmai vdrlos riu1. t.l. l{r'ispldlileostenelilor pentru virtuli sunt nepS',,,!',, I r,ircunogtin{a,care se fac pricinuitoare mogtenirii ,,,,r,,!,tr(| ccrr.s1ll61, precum patimile qi neqtiinladuc in ,,!!'i' , , ( ,r vc6nici.Deci cel ce le cauti pe acestea pentru r , r ,, rrrrr'rrilr)r nu pentru binele insugi, aude Scliptura, gi , ,,,.1,, r,li li nu primili,pentrucd cerelirdu (Iacov 4,3). r ' ' ,rrrrlrnulte lucruri din fire bune pe care oamenir, ri,, ,, ., t,rrr rrri oarecare, sdvdrqesc chip rdu. Astfel le in !,'1 , 1,rr',1.y',lrcrea, qi rugdciunea cAntarea psalmi, de | ...rprirrrireade striini sunt din fire fapte bune, r , ,',, .,,.1 , Lri pclrtt'uslavadeqartd, sunt bune. nu

S f d n tu l

Ma x i m

Md rtu ri s tto rul

C getdri

C r e ;ti n e

36. In orice facem noi, Dumnezeucautdscopul,daci pentru El facem sau pentru altd pricind. 37. Cdnd auzi Scriptura spundnd: Care va rdspldti fiecdruia dupd faptele /ai (Romani 2, 6) sA gtii cd Dumnezeu rdspl[tegte cu bine nu pentru cele ce se fac afard de scopul cel bun, degi par a fi bune, ci pentru cele ce se fac cu scop bun. Cdci judecata lui Dumnezeuprivegte nu la cele ce se fac, ci la scopullor. 38. Dracul m6ndriei are un ?ndoit viclequg, pentru cA ori indeamnl pe cilugdr sd cugete cd de la sine vin poftele bune gi nu de la Dumnezeu, Cel ce este dltitor a1 celor bune gi ajutdtor la s[vdrgirea lor, ori neplec6ndu-seacestui gdnd, il face s6-i dispreluiascd pe fralii mai pulin sporifi. Dar nu cunoagte in acestchip gi pe el il face sd se lepecd de de ajutorul iui Dumnezeu. Cbci, daci dispretuiegte pc cei ce nu sunt des[v6rgili in virluli, atunci despre sincr gdndeqteci prin a sa putere le lucreazi, fapt ce nu e crr putin!6, fiindcd Domnul a zls: Fdrd Mine nu putefi rt 't' ., nimic (loan 15, 5). Fiindcd neputinla noastrd,porr.rintl fdptui cele bune, nu poate ajunge la sf6rgitul lor firl r[' Dltitorul bundt[lilor. 39. Cine a cunoscutneputinla firii omeneqti, accl;rl gi frcut gi experienlaputerii dumnezeiegti unul ca acrrtrr, dupi ce cu ajutorul puterii iui Dumnezeu pe unclc |r ,, sdvdrgit, pe altele se striduieqtes[ le sdvArgeasoil, t iar rrir odatd nu va defhima pe vreunul dintre oameni. CrI i;lr r n precum lui i-a ajutat Dumnezeu,slobozindu-ldc rlultr' 1l cumpiite patimi, tot aga,puternic esteca tuturor sr\ lc ir;rrle cdndva,mai ales celor ce se nevoiescpentru El, rlc;r p1111 judecdlile ascunseale Sale, nu-i izbiveqte pc loli rlrrtl odate de patimi, ci la timpul potrivit, ca un doclrr I'rrrr1l

iubitor de oameni, timdduiegte pe fiecare din cei ce se sArgulesc. 40. Cdnd patimile nu mai lucreazd, apare mAndria, Iie pentru cd s-au ascunspricinile patimilor, fie pentru cd rlracii s-au depirtat de noi in chip viclean. pentru plAcere, 41. Pe scurt: tot pecatul se sdvdrgegte r:rr distrugerea lui se face prin reaua pdtimire gi intristare ,;nr intoarcerea de buni-voie prin poc[intl, ori prin dumordnduiali adusd din purtarea de griji a lui "t:zeiasca illlnrnezeu. Cdci de ne-amfi iudecat noi inqine, nu am 't'ri fi.judecafi. Dar,fiind judecali de Domnul, suntern pe,!'.\ili, cctsd nufim osAndili tmpreundcu lumea (I Corin' , ' , r | 1 , 3 1 -3 2 ). 42. Cdnd iti vor veni ispite pe nea$teptate,nu in",,r' pc cel prin care !i-au venit, ci cautd pricina lor $i , rt, l vci afla indreptare. Cdci sau prin acela, sau prin ,| , ,,1 trcbuia sd te supuijudecililor lui Dumnezeu. . ,1.1. DacI ai obiceiuri rele, nu ocoli reaua pdtimire, , 1,'rrrrrccastd. smerindu-te, dobori m6ndria. si l.l- t lnele ispite aduc oamenilorpldceri, altele intris, ,,, ,.', ;rllcle dureri trupeqti. CEci dupd felul patimilor ., .', irr suflet, doctorul sufletelor dI leacul potrivit, , , , , , I , r, l, : rlilcL u i n e g t iu t e . , l" L;r unii, ispitele vin pentru iertarea picatelor ,, rt, rn trccut, la allii, pentru cele lucrate acum, iar la .rt" r'i nrrrtu fi oprifi de la cele ce vor sAle facd.in afartr I ,. , r, .r. nr:ri sunt cele slobozite pentru incercare,prerr ' ,'rr,r rp lat lui Iov. ti, ( { I urlclept, socotind folosul primit, cu rnullu,'r, ' ,r',1,r,'l,lc irrtAmpllrice-i vin prin judecata durnnc,, ' ,,, rtl.rrrlaltl pricini a lor dec6tpicatelesalc, ial'

Sld nt ul

M ax in

M d/ t ur is it or u l

Cugetdri

C te $ ti n e

cel ferd minte, necunoscandpurtarea de grijd a lui Dunnezeu,pdcdtuindqi fiind certat, ori pe Dumnezeu,ori pe pricinuitori ai relelor sale. oameniii socote$te 47. Sunt unele lucruri care opresc patimile din miqcarealor gi nu le lasi sd creasc[;9i sunt altele care le impulineazi, precum postul, osteneala privegherea. deqi Iar pirtarea de oarneni, contemplalia, rugdciunea qi dragostea citre Dumnezeu impu{ineazd pofta gi o fac s[ piar6. Iar indelunga-ribdare, nefinerea-de-minte a rdului qi blAndelea opresc mAnia gi nu o lasI sd creasci, in timp ce dragostea qi milostenia, bundtateagi iubirea de oameni o micgoleaz6. 48. Celui a cirui minte de-a purureaeste spre Dumnezeu,aoestuia pofta a crescutin dumnezeiescul gi dor, iar mdnia s-a prefEcutcu desdvdrqire dragostea in dumnezc iasci. Cdci, stdruind vreme indelungatd in impirthgircl dumnezeiegtii striluciri, a ajuns in intregime chip de lu mind. Acesta, $i partea sa cea pdtimitoare strdngAnd,o lr sine, prin necuprinsuldor dumnezeiesc dragostencirr qi cetatd, a inJors-o cu totul din cele pdmAnteqti, mut/ilrrl l citre Dumnezeu. 49, Dacd cineva nu pizmuieqte,nu se mAnic 1i rrrr line minte rdul asupra celui ce l-a scdrbit, nu insc:rrrrrrn numaidecdtcd are qi dragostecdtre ddnsul. Cici lrcrrtrrr porunc6,poate, chiar dac6 nu iubeqteincd, sd llt firrilrln teascdrdul cu rdu, dar nu va putea sd rlspliteascir rrrrl r,r bine, decAtin sil6. Pentrucd a facebine din iniurirccl,,r r u ne urdsc,esteun lucru propriu doar dragosteicclri r rr rr,l+. vdrat dohovniceqti. 50. Cela ce nu iubeqtepe cineva, nu irrsc:rrrrrril ll ,i qi uriqte, dupi cum nici cel ce nu-l ur66te, ;i rrrll,,;t,., i il

poate si fie fa![ de el intr-o stare de mijloc: nici iubindt dispozilie, a iubirii, e pr dar nici urAndu-l.Cici aceastd dusd doar de cele cinci feluri de iubire amintite in cap. carepot fi: de laudl, mijlocie sau spreocarl. 51. Cand vei vedea mintea indulcindu-se cu c materiale qi in inlelesurile acestota cu dragoste petrecA le s[ cunogtice pe acestea iubegtimai mult decAtpe Du neze]J', Cdci unde este comoara ta, acolo va fi Si inima t Matei 6, 2l), zice Domnul. 52. Mintea unindu-se cu Dumnezeu gi petrecdnd lrl, prin rugdciunegi dragoste,se face inleleaptd qi iu tolrr'ede oameni, milostivd qi indelung-rdbddtoare gi, , rrrt zicAnd, poartl in sine aproape toate insuqirile du de ',, zcicqti.Dar deplrtAndu-se El se face ori dobitoce .r. oa una ce a devenit iubitoare de pldceri, ori silbati , lroindu-se oamenii pentru acestea. cu ' materiale, 53. Scriptura nume$te lume l,:ocrlurile !'ttrrtlti. sunt cei ce-giindeletnicesc mintea cu acestea ,',,r i;r aceqtia mustri, zicdnd:Nu iubili lumea, nici c ii ttttt in lume... Pentru cd tot ce este in lume, ad 'rt,,rr trpuluiSi pofta ochilor qi trufia vielii, nu sunt de ',.'t , i stmt din lume(I Ioan 2, 15 9i 17). 1, (lirlugir estecel ce qi-a dezlipit rninteade luc " ,,t ,rr.rtcritrl prin infrAnare dlagoste, prin cAnt qi $i ,l',rrl,rr ruglciuni,stdruie lAngd Domnui. ;i ' ''''. l)istor de dobitoacespiritual este cel ce se in I ri'r, ' ,1, r'u liptuirea, pentru cd faptele firii au inlele ! .r,,t,,1,,.r( aceea r-.de ziceaIacov:Robii tdi sunt un ne ,"' t ,l, dobitoace (Facere46, 34). Iar pdstor de ' , | , , r.r'indelenicegte cunoa$terea, cdci gdndu cu . . 1,,,, , .r riqle oi care sunt pdstoritede cltre minte ,

14

SfAht

Maxin

M d rtu ri s i to rul

C uget dr i

Cr est ine

munlii vederilor.De aceea pentru egipteni- adic6 pentru puterilepotrivnice- estespurcattot pdstorul de oi (F acere 46,34). 56. Atunci cAndtrupul se porneqte prin simluri spre pofte qi pldceri, mintea cea rea ii urmeazd, indulcindu-se cu nilucirile gi pornirile acestuia, cea imbundtilitd se iar infrAneazd, pe linAndu-se sine departede ndlucirile gi pornirile p[timage ale trupului qi, ca o iubiloare de inlelepciune, se s6rguiegte le prefaci pe acestea ceva(mai) sI in bun. 57. Dintle faptelebune,unelesunttrupe$ti,iar alteie sufletelor.Trupegtisunt: postul,privegherea, dormireape jos, slujirea,lucrul mAinilor pentru a nu ingreunape allii (cer6nd la ei celedetrebuintd nesocotind cdgtiga de gi a-gi hrana cu mAinile sale) sau pentru a face milostenie din osteneala gi celelalte.Iar sufletegtisunt: dragostea, sa in, delunga-r[bdare, blindetea,infrAnarea, gi celerugdciunea lalte. Dacd din vreo nevoie sau imprejurare trupeasc?l, cum ar fi vreo boaldsaualtcevade acestfel, se va intim, pla si nu putem sdvArgi fapte bune trupegti,iertareavcrn de la Domnul,Caregtieqi cauzele, de nu le vom lrrclrr dar pe celesufleteqti, ne vom puteaindreptdli. nu Cici accslcl nu sunt supuse nevoii. 58, Dragostea citre Dumnezeu indeamn[pe col t.c so irnpirte$e$te ea si dispreluiascd de toatdpldcerea tltrllr lo |c ;i toatddurerea intristarea. te convingtr l gi Si rlc , r';rrll toli Slin{ii,careaupdtimitatAtea pentruFlristos 5().liii crrluure-aminteiubirea sine, la de rrr;rir.rr riirr lri{rkrr, r:rrrt' irrtrirca r:slc ('jlt:ir,trrltl neralional6trupului. a
c:;lc cri rlilr cil sc ltitsc oele dintdi cugete pltimasc: rrl In,o rrrici piinlccclui, al iubirii de argint gi al slavci rlcllrrs.

care i$i iau prilejul din aqa-zisatrebuinli neap5ratea trupului. Din ele se naSte toatd lista patimilor. Deci se cuvine a lua aminte $i a lupta impotriva ei cu multd trezire, cdci pierzdndu-seaceasta,vor pieri ?mpreundgi toate gdndurile ce apar din ea. 60. Patima iubirii de sine ii dI in gdnd c ugirului :;ir-qimiluiasci trupul gi sd ia din bucate mai mult decat se , uvine, ca gi cum ar fi aceastadin bun[ rAnduiali gi purtrre de griji, insd face aga, ca trdgdndu-l pulin cAte pufin, furig, sd-l faci si cadd in groapaiubirii de pllceri. Iar 1,,r ,,rireanuluiii pune ?n minte ca grija de trup s-o faci spre
, ,r ) 1111-

61. Starea cea mai inaltd a rug6ciunii e atunci c6nd ',,,rtoa ajunge in afard de trup qi de lume, flcAndu-senegi ',,.rtt:rialnicd fErn chip, cdnd se roagd. Deci cel ce va , r rrceastl stare nevdtimata, acela cu adevdrat neincetat 1 (r2. Precum trupul cAnd moare se desparte de toate ,t lrrrrrii,agaqi mintea, murind, c6nd ajunge la starearu, se ',,rii tlesdvdrqite, despartede toate ale lumii. Cdci ,,,;r l, rnuri cu o astfel de moarte,nu poate se se afle $i ",r , r, rr.r';trA impreundcu Dumnezeu. t' t. Nirneni sa nu te ingele pe tine, c6lugdre,ci este ,, I'rrirrrl;r tc m6ntui,rob fiind plIcerilor gi slaveidegarte. :r (' I l)rccum trupul pdcdtuieqteprin lucruri qi pri,,,. r, rnv;rl:itur[ spre infrAnare prin faptele cele bune ,,"r" r, ,r:i:r r.nintea prin g6ndurilepdtirla;c, pdcAtuiette 5i 1,, r, t,()vaituiti prin faptele bune cele suflctc;;li,t:;r, , ",,1lr' r rr ilc curatqi iErdpatimd,sd se inf inczc, ;rirrrr inlelepciune. r ,,, | | , ,t, l,lrrrrr
r " ' : 1' ;t.

S f dn tu l

Ma x i m

Md rtu ri s i to r ul

Cu getdri

C r e ;ti n e

65. Precum zilele sunt urmate de nopli $i verile de cdtre ierni, a$a $i slava deqart[ qi plicerea sunt urmate de intristdri qi dureri, ori in veacul de acum, ori in cel ce va se fie. 66, Dupd ce a picdtuit cineva, nu este cu putinle sA scapede judecata ce va se fie, frrd sd rabde aici osteneli de bund voie sau necazuri fdr[ de voie. 67. Pentru cinci pricini ingdduie Dumnezeu si fim rdzboili de draci. Cea dintii este ca, rlzboili fiind, sd ajungem a deosebi virtutea de picat, alegdnd-o pe cea dintAi. A doua este ca, prin rdzboi $i ostenealEagonisind virtutea, sA o avem statornice $i neclintite. A treia, ca sporind in virtute, sA nu ne inAll6m cu mintea, ci sI ne invd{dm a cugeta smerit. A patra, ca dup1 ce am incercat rdul, si-l urem cu uri des[vdrqit6;iar a cincea este ca, dupd ce ar)l ajuns nepdtima$i,sA nu uitdm slSbiciuneanoastri, nici putereaCelui ce ne-a ajutat. 68. Precumminlii celui flim6nd i se ndlucegte piirr, qi celui insetatapd,agaqi celui lacom cu pantecele at)irl (ii in minte) fel de fel de bucate qi iubitorului de pliict.r. chipuri de femei, iar celui iubitor de slavddeqarti, larulcl,, de la oameni gi iubitorului de argint, c6gtiguri; celui r,. line minte rdul, rizbunare impotriva celui ce I,a srrp;trll pizmagului,necazuri asupracelui pizmuit gi aqa rrrlrirl. parte in toate celelaltepatimi, pentru cd mintea, lulbrrrrrtil fiind de patimi, primegte inlelesurile pdtimagc, lic r R trupul este treaz, fte cd doarme. 69. Cdnd cre$tepofta, mintea n uceqtein sorrrrr rur teriile plicerilor, iar cdnd se aprindemAnia,vcdc lrrrrrrr il,, pricinuitoare de fricd. Iar patimile cresc, cici rlrr, rr l,r, lucritoare tr6ndivia noastrd,int6rindu-le pc irct'stcrrlrrue

Sfinlii Ingeri le micgoreazd, migc6ndu-ne noi spre lupe crarea virtu{i1or. 70. Parlea cea poftitoare a sufletului, intirAtati mai des, pune in suflet deprinderea cu anevoie de schimbat a iubirii de pldceri; iar m6nia tulburatdmereu, il face fricos ;i fild birbilie. $i prima se tdmeduietteprin nevoinla stdruitoarein post, privegheri gi rugdciuni; iar cea de a doua plin bundtate, iubire de oameni,dragostegi mil6. 71. Dracii ne dau rdzboi prin lucruri sau prin inlelerui pltimage ale lucrurilor. Prin lucruri ii rdzboiesc cei pe , ,' sunt intre lucruri, iar prin inlelesuri,pe cei despirlili de
i rr' r' t[' i . '

72. Cu cdt este mai u$or a pdcdtui cu gendul decdt cu | ,r'tir,cu atat estemai greu r[zboiul cel prin g6nduri,decAt i plin lucruri. 73. Lucrurile sunt in afari de minte, iar ideile (in!et rrrilc) acestorase alcdtuiescinlduntru. Deci, in minte | 1 t,rtcloa de a le folosi pe ele bine sau rdu. Cdci folosirii ', .'t," l ideilor, ii urmeazi reaua intrebuin{area lucru/.1. l)rin acestea trei primegtemintea inlelesurilepdplin simlire, prin schimbiri in starea organicd ,,,', .r,( ilo) qi prin amintire. Prin simfire, cdnd lovind , ,,r" , , i lucrurile de care suntem impdtimili, o pornesc cAnd din petrece'r,' , ,rli(l(: pitimaqe. Prin amestecare, , , r',,,| \ t( {i neinfrenatesau din lucrareadracilor, oli dirr , l',, rl.r.:;chirnbAndu-se mustul trupului, mintca st: por , ulrlc iar cu patimi sau impotriva pull:ir r|. ii ' . ' 1; ' l,rr l )unlnczeu. prin amintire, Iar clin<l lrt:tr;r:;llr, irrlu ' :,,.r,,! ,,,rrt(. iucrurilorfafdclccar.c sirrrlirrr vrr.r l,,irrclurile rlr:,,( pc Caspreg6nduripitinra;;c. rr

S f d n tu l

Ma x i m

M d rtu ri s i l o rul

C uge t dri

C r e $ t;n e

75, Dintre lucrurile pe care ni le-a dat Dumnezeu spre folosire, unele se afli in suflet, altele in trup, iar altele in jurul trupului. Astfel sunt: in suflet, puterile iui; in trup, olganele simlirii gi celelalte mddulare; iar in jurul trupului, bucatele,averile, banii qi celelalte.Deci, modul in care le vom folosi pe acesteagi cele legate de ele in bine sau in rdu, ne va ardtape noi virtuogi sau netrebnici. 76, Dintre cele ce se pot intAmpla, unele sunt ale lucruriior din suflet, altele ale celor din trup, altele a1elucrurilor din jurui trupului. Cele sufletegtisunt: cuno$tinfa 9i negtiinla, uitarea gi amintirea, dragosteaqi ura, intristarea qi bucuria qi celelalte.Ale trupului sunt: plicerea gr qi durerea,simlirea gi impietrirea,sdndtatea boala,viala Ei moarteaqi altele asemenea. ale celor din jurul trupulu' Iar nagterea fii 9i lipsa lor, bogilia gi siricia, slavapr sunt: de necinstea9i celelalte.Dintre ele, unele par oamenilor r lr bune. altele rele: dar nici un lucru dintre acesteanu cstr rdu in sine, ci, dup[ cum sunt folosite, devin fie rele, lrr bune. 77. Cunogtinlaestebund prin fire, asemenea sMfl $i insd mulli s-au folosit de cele potrivnice accslorx tatea; Iar celor rdi, cunoqtinlanu le este spre bine, degi din lrrr. este bun5. De asemenea nici sdnitatea,nici bogilia. rrr,I bucuria, pentru ci np le intrebuinfeaz[pe ele sprc loloa De aceea, le acestora sunt de folos cele dimpotliv;t,,llr nici aceleanu sunt rele in sine, deqipar a fi rele. 78. Nu folosi riu intelegerile, se nu fii ntr,rrt ai ca folosegtiriu gi lucrurile. Cd de nu va pdcitui cincvr llrtnl cu gAndul, nu va plcdtui nici cu fapta. p1'rrr,rrrlr 79. ,,Chipul celui pimantesc" sunt pdctrtolc ca: nechibzuinfa, frica, neinfr6narea, nedreptulcl lrrr ,, lrtl

al celui ceresc" sunt virtulile generale,ca: inielepciunea, blrbdlia, cumpetarea, dreptatea. $i dupd cum am purtat chipul celui pdmdntesc,sd purtdm Si chipul celui ceresc (I Corinteni 15, 49). 80. De vrei si afli calea ce duce la viald, in CaIe caut-o pe ea qi acolo o vei afla, in Calea ce a zis: Eu sunt (lalea, Adevdrul Si Viala (Ioan 14, 6). Dar caut-o cu mare osteneald,cdci pulini sunt care o afld (Matei 7, 14), ca nu c,rrmva depdrtAndu-tede cei pulini, cu cei mulli sd te afli. 81. Pentru aceste cinci pricini se opregte sufletul de lrr picat: ori de frica oamenilor, ori de frica judecXlii, ori r,,"ntfurasplatace va sd fie, ori pentru dragostea Dumlui ,,, /cu, sauin sf6rgit,din pricina congtiinleicare il mustri, 82. Spun unii ci nu ar fi rdul in cele existente, dac[ ,, rl ll o alte putere care sd ne tragApe noi spre acela.Iar ,,, jrrla nu e nimic altceva decAtlenevia qi neingrijirea de l,', r;rrile fireqti ale mintii. Pentru ci cei ce se nevoiesccu ,, .t('l de-a purureafac cele bune, iar pe cele rele, nicio,r ,r , l)eci, dacd vrei, alungd qi tu lenevia impreuni cu 9i rlutatea, adic[ folosirea gregitha ideilor (inlele' , i,r;rrrr ,,,,1,,r cirreiaii urmeazdreauaintrebuintarea lucrurilor. ), 81. l,ucru firesc esteca partearalionalddin noi sd se ,',',',,.'rrrliuniidumnezeiepti sI stlpdneascd gi pestepar, ' r.rliorurli. S[ se plzeascd intru totul aceastbrdndu", i..r, , ,,r vl rnai fi rdul in {Epturi,nici putere care se atra-

rl I lJrclo gAnduri sunt simple,altelecompuse Sirrr . pe r.l !','r ,,lt. nepitimage, c6ndcelepitimagesunt r:()nl , rrrrt'lc sr,ntalcdtuite r., cc din patim.iqiidirr giirrrlirt' t , , " , 1 rrrrrlt c in c e l e s i m p l e s e p o t v c d t : : rr r r . r r r ; r r ' d r ' ,.,rliri;(., attrncicAndse pune inccprrlpicirlulrl r.r.

S f ant u l

Maxim

M d rtu ri s i to ru l

C uget dri

C /e tti

g6ndul. De pildn, a apirut in amintirea cuiva un cuget pitimaq pentru aur gi s-a plecat cu gAndul sd fure, qi a slvirgit in minte picatul; iar amintirii aurului i-a urmat amintireapungii, a lddilei, a vistieriei qi celelaite.Amintirea aurului era compusi, cdci avea?mpreunicu ea patima, iar a pungii, a lidilei gi celelalte era simpld, cdci fald de ele mintea nu aveapatimd.Asemenease intAmpl5cu orice cuget, fie de slavl deqart6,fie pentru femeie gi pentru celelalte. Pentru cA nu toate gAndurilecare urmeazdcugetului pltimag sunt gi ele pdtimage, precum am ardtat mai sus. Din acesteaputem sA cunoa$temcare inlelesuri sunt cu patimi gi carecelelalte. 85. Unii spun ci atingAndu-se dragii in somn de anumite midulare ale trupului, pornesc patima curviei. Aceastamigcdndu-se, aduce in minte chipul femeii, prin amintire. Allii zic ci aceia se aratd minlii in chip dc femeie gi, atingAndu-sede pdrlile trupului, pornesc pofta gi aga apar ndlucirile. Iar allii spun cd patima care st[pline$tein dracul ce se apropie,migcdpatima in om gi aqasc aprinde sufletul spre gAnduri, aduc6nd inainte chipurilc prin amintire. Inci qi despre alte nlluciri pdtimage urrii spuncA se intdmpld acestfel. al1ii.intr-unalt mod. irrs;r in in nici unul din acestemoduri spuse mai sus nu pot sri porneascddracii patima, oricare ar fi ea, atunci cintl irr gi suflet sunt dragostea infrAnarea, cd e treaz trupul, lrr. fre c[ doarme. 86. Unele porunci ale Legii trebuie pdzite Ei trrr pegte,qi duhovniceqte; altele, numai duhovniceqte. l)irrtrr, cele dintAi sunt acestea: nu (prea)curveqti, uu u( r/i, sd sd gi cele asemenea sd nu furi lor, care trebuie pizilc tri trrr pegtegi duhovnicegte. duhovnicegte, in chip irrlr,.rl Iar dar

p\zirea sdmbetei,jununele ca acestea: tdierea-imprejur, ghierea mielului gi m6ncarea azimilor cu ierburi amare gr cele asemenea. ale 87. Trei sunt stlrile cele mai cuprinzdtoare cilugbrilor: prima, a nu picitui cu fapta; a doua, a nu zdbovi in suflet cugetelepltimage; iar a treia, a privi fErd de patimi chipurile femeilor qi ale celor ce i-au intristat. 88. Sirac estece1cel s-a lepidat de toate averile sale rii nimic nu are pe pdmdnt {Eri numai trupul; dar inch si ,llagosteacitre el lepddind-o, toat6 grija de sine a incre,!in1at-o Dumnezeuqi oarrenilor binecredinciogi. lui 89. Dintre cei ce au avu{ii, unii le au frri de patimi, l! aceeanu se intristeaz[, chiar de s-ar lipsi de ele, pre, ,rnr cel ce cu bucurie a primit rdpirea averilor sale. Iar ai, 'ltii cu patimi agonisesc gAndindcd se vor lipsi de ele, rrrlristeazS, precum bogatuldin Evangheliecare a plecat ,',tristat (Matei 19,22), iar c6nd 1e pierd cu adevdrat,se ,"tr:iloazd pAndla moarle. Deci pierderealor videgte aqe", :r cclui pdtimag. 90. Pe cel ce se roagddesdvArqit, lupti dracii ca sd il ,,'' 1,rinrcascd minte ?nlelesurile in lucrurilor sensibile,in ';irrplu.Iar pe cei ce se indeletnicesc cunoa$terea, cu ',,,',1 . | .,rl)oveasciin ei cugetelepltimage. Iar pe cei ce se ' ' .',t,;( cu liptuirea,ca s[-i plecesprepdcatulcu luclu-. 'ii , pc ", t,,t i:lripul rdzboiescpe to!i, ca si-i despartir oa , , , , , ' , 1 , l )t t ln e z e u . . se ')1. ('ci ce in viala aceasta nevoicscirtlttt lrtur.' 1,',t.r nr(lrunla{i Pronia dumnezeiascir. :rrr",lr de ' 1r'in !, ' , t,'l( :;rrrrt rlrtlrr I'rr incercali:ori prin dilrri|cu rret'lor ,'," , rrr r;rrrrt rlL' rr:rq;lcrr';r 1,rurr, sdnitatea, frumusc(ca. i .' ,, 1 ( ) r i p r i r rv ( ' n r (j r ; r ' , 1 ' rrr, : rllv a q i c e le a s e m e l t c : r -

S f A nt u l

M a ri n

Md rtu ri s i to ru l

Cugetdri

C r e ;ti

pra lor a unor pricini de intristare: lipsirea de fii, de banr gi de cinste. Ori pe cele ce pricinuiesc trupului dureri, adici prin boli, chinuri gi celelalte.Cltre cei dintAi zice Domnul: Oricine dintre voi care nu se leapddd de tot ce are, nu poate sd fie ucenicul Meu (Luca 14, 33), iar cdtre cei de-al doilea gi al treilea: Prin rdbdarea vodstrd veli dobdndi sufl eteI e voastr e (Luca 21, 79). 92, Zic unii cA patru sunt cele ce schimbi amestecarea trupului gi prin ea dau minlii ori gAnduri pitimaqe, ori fhrd de patiml; acestea sunt: ingerii, dracii, aerul gt hrana. ingerii schimbd prin cuv6nt (ra!iune), dracii prin atingere, aerul prin ardere (metabolism), iar hrana prin felurile mdncirilor qi bduturilor, prin inmullirea sau impumai sunt schimbirile care se linarea lor. Afard de acestea prin auzire gi prin vedere. Mar int6mpli prin amintire, int6i primegte sufletul lucruri de intristare sau de bucurio qi din acestea pitimind sufletul, duce qi la schimbarea truinainte, schimbAndu-se amcspului. Iar din cele spusemai tecareatrupului, aduceminlii g6nduri. de 93, Moartea este, cu adevdrat,despdrlirea Duttr pdcatul (I Corinteni 15, 56) nezeq iar boldul morlii este pe care primindu-l Adam, izgonit a fost de la pomul viclii, din rai, gi de la Dumnezeu;dupd care a urmat gi moallc,' trupului. Iar viala adevdratdeste Cel ce a zis: Ett ,ttutt Viala (loan 14, 6). Acesta,intru moarte cobor6ndu-Sc, 1x' cel omorAtiar69il-a adusla via![. 94. CuvAntulse scrie fie pentru a-l line minto cel r r, orl l-a scris, fie pentru vreun folos, fie pentru amdndotti\: sprepdgubireavreunora,ori din dovedire,ori din trclrtrtt {d (sprea se arita oamenilor).

95. Loc de pdsurze(Psalmul 22, 2) estevirtutea care se lucreaz[, iar apa odihnei, cunogtinla lucrurilor. 96. Umbra morlii esteviala omeneascd. Astfel incAr., de este cineva impreun[ cu Dumnezeu gi Dumnezeuimpreuni cu el, acestapoate se zic6: De voi Si umbla in mijlocul morlii, nu md voi teme de rele; cii Tu cu mine esti (Psalmul22, 4). 97. Mintea curati vede drept lucrurile; cuv6ntul rscusit aduce inaintea ochilor pe cele ce s-au vdzut, iar trei defai'irrzul,clar le primegte.Dar cei lipsili de acestea rrriipe cel ce vorbeqtede ele. 98. impreund cu Dumnezeueste cel ce cunoafte pe '' lrintaTreime, crealia gi pronia Lui, iar parteapltimitoare ' 'rlleruluisAuo are nepdtimaga. 99. Toiagul zic unii cd insbamni Judecatalui Dum, ,.r:rr, varga, Pronia. Cel ce s-a impdrtdgitde cunogiar ', r,lll;r lor, poate sI zic6: Toiagul Tdu varga Ta; acestea Si '' ,ttrnrdngdiat (Psalniul 22,5). 100.Cdnd mintea se va goli de patimi, lumindndu-se .ontemplafea lucrurilor, atunci poate sd ajungl qi in 1,,,' | ',,,,,nczolt sd se roagecum trebuie. qi

Cu get dri

C r e ;ti n e

A TREIA SUTA
Despre dragoste judecatl a ideilor qi a lucruri1. Folosireacu dreaptd lor naqtein{elepciunea,dragosteagi cunogtinla. Iar cea fbrd de judecat5, duce la neoprireapatimilor, la urh 9i neqtiin![. 2. Gdtit-ai masd tnaintea nea (Psalmul 22, 6) gi celelalte.Masd inseamndaici virtutea lucrdtoare,cici pe aceasta a gitit-o Hristos tmpotriva celor ce ne neciijesc, untdeIemnul care unge mintea inchipuie contemplaliaftpturibr; paharul e cuno$tinlalui Dumnezeu, gi mila Lai, Cuvdnltrl prin menireasa, ne urmireqtc irr lui Dumnezeu.C[ci aceasta, toate zilele, pAn[ ce va prinde pe toli cei ce se vor mAnttri, precum pe Pavel, Casa inseamndimpdrdlia in care se vot a$ezatoli Sfnlii, iar lungimea clezile esteviafa veqnici. ni 3. Pdcatele se intdmpli noub din cauzalelei inlrc a puterilor sufletului: a celei poftitoare,a itrtirrrrt buin!5ri qi a celei ralionale. Folosirea greqit[ a puterii ra!iorrlh (sau nebunie);a irrlr qi duce la necunogtinld nepricepere mii qi a celei poftitoare duce la urd qi necumpitale. lrl buna intrebuinlarea acestorputeri duce la cunoqlirrlrr 1t t pricepere, dragosteqi inlelepciune.$i dacbestea$4,:rlrrrr, gi ficute de Dumnezeunu eslo rnrl nimic din cele create rrll 4. Nu bucatelesunt rele, ci ldcomiapAntecclrri; nici banii,ci iubireade atgirrl,rrlrI facerea copii,ci curwia; de slava,ci slavadegarld. Deci, dacS aga, e nimic nu c titt rltttlts

cele ce sunt, dec6t reaua lor intrebuinlare, care se intAmpld cdndmintea se lenevegte sivdrqirealucririi ei fireqti. in 5. Rdul din draci std - zice fericitul Dionisie - il acestea: mAnie {Erdjudecat[, poftd nebund(fErd minte) 9i inchipuire pripitd, iar lipsa de judecatd,nebunia gi obrdznicia la fiinlele ralionale sunt lipsuri ale raliunii, ale min{ii qi ale chibzuinfei, care vin din deprindere. Deci a fost rur timp cdnd era in ei raliune, minte gi dreapti socoteali. l)ate fiind acestea, nici dracii nu sunt rii din fire, ci din rcauaintrebuintare a puterilor firegti s-au frcut rdi. 6. Unele dintre patimi pricinuiescnecumpltare,alte1, rrri.,iar altele nasc Ai necumpdtare urd. qi 7. Multa mdncare gi mdncarea cu pofti sunt pricr,,'riloare ale neinfrdndrii; iar iubirea de argint qi slava ,r rr;rrti sunt pricini de urd fald de aproapele.lar maica ' Liilora, adicd iubirea de sine, estepricin[ amdndurora. 8. Iubirea de sine esteiubirea pdtimagl gi neralionald r,r.r (lc trup, cdreia ii stau impotrivd dragosteaqi infr6', ",1. Cel ce e stip6nit de iubirea de sine, toate patimile | ,'L impteundcu ea. t). Nimeni - zice Apostolul - nu Si-a urdt trupul sdu r' ., lfi 5, 29), dar tl chinuieSte tl supunerobiei (I CoSi 'l (), ' ',,r, rri 27), nedAndu-inirnic mai mult afard de hrand gi t. ,,rrlrriiolminte, gi din acesteaatat cAt si-qi menlini , 'r l)o:rr astfel iqi iubegtecineva trupul firi patimir qi, ' , 1', ,rrrslujitor al dumnezeieqtilor lucruri, il hrincltc 1i I , ' 'l r ;lc doarcu celece-i implinesc lrri. trebuinla lo- ('olui pe care il iubegte crr cineva,:rr,clrri:r rr,l, ( urt !;r l,' ,, ,t ..r;r i sluji se sdnguiegte. Deci tlc iulrt'qllt' 1 r, , , , , , , r' u , a c e la f a c e ce l e p l i r c r r t c , u i l ; t r , l . r , , i r r r l r . 1 , , , l
r,,,1 ' ,1 ,ptc ccl e ce-i aduc dcsllilalL'ir cor , lr r , r . : , r ' r ', r , . r , r l'r

SfA nt ul

M ar ihz

M d t ,t u / i s i l o r t r l

C uget dri

C r e Sti n e

qi 11. Lui DumnezeuIi plac dragostea infrdnarea,contemplalia gi rugdciunea.Iar trupul iubegteindricirea pAntepe Pentru celui qi neirfidnarea qi cele care le sporesc acestea. aceeacei ce sunt in carne nu pot sd placd lui Dumnezeu (Romani 8,8). Iar cei ce sunt ai lui Iisus Hristos Si-au rdstignit trupul tmpreundcu patimile qi cu pojlele (Gal- 5,26). 12, Dacd mintea va privi cdtre Dumnezeu, atunci ea are trupul ca pe un rob qi nimic nu-i di mai mult peste cele ce-i sunt necesare vie{ii, Iar daci inclind spretrup, se robegte de patimi, av6nd de-a pururi pufiare de grijd pentru el, sprepofte. 13. Dacd rrei si biruiegti gAndurile,nevoiegte-te tat sd patimile qi atunci cu ugurinld le vei izgoni pe cele dintdi din qi minte. Deci cAndegti rizboit de curvie, poste$te privegheaqi 25, ostene$te-te asudi. In m6nie qi intristare, dispreiuieqto slava, necinsteagi lucrurile materiale; iar pentru {inerea clc minte a riului, roage-tepentru cel ce te-a scdrbit gi a;a te vci izbFxi. 14. Nu te m[sura pe tine cu cei mai neputincioqr dintre oameni, ci mai vdrtos tinde spre porunca dragos(ci Cici misurdndu-te cu aceia, cazi in prdpastiaplrerii rlc (poruncadragostei) sine, iar spre aceasta nlzuind, te ritlit r la indllimea smeriteicugetlri. 15. Daci pizegti des[vdrqit porunca dragostei c,:llrr. aproapele,pentru nimic nu vei ardta fa!6 de el amdricirrrr,rr intristirii. Altfel, ar[!i c[ cinstegtimai mult cele vreurclrir t decdtpe el qi, tindnd la acestea, lupJi impotriva fratelui. 16. Aurul este a$a rdvnit de oameni nu atit pcrrlrrr cele de trebuinld, cAt pentru faptul cd mullimea iqi irrrplr neEte prin el pldcerile.

17. Trei sunt pricinile iubirii de argint: iubireade


pliceri, slava degartdqi necredinla; iar necredin{a este mai rea dec6tcelelaltedou[. 18. Iubitorul de pl5ceri iubegteargintul, ca prin el s[ se desfiteze; cel domic de slavi degartd, sI se sliveasci prin ca el; iar necredinciosul,ca s[-1 ascunddqi sdJ plstreze, tem6ndu-se de foamete ori de bitrAnete, de boal6 sau de ajungere intre striini. $i n[dijduieqte mai mult in argint decdt in I)umnezeu,Fdcdtorul a toatd zidirea gi Purtdtorul de gdje 9i :rl celor mai de pe urmi 9i mai mici vietdfi. 19. Patru sunt cei ce-gi agonisescbani: cei trei de rrrri inainte qi cel econom (chibzuit); insd numai acestase ,rrllrijegte chip drept, ca sd nu aibd vreodatdlipsd de a in ,l:r lieciruia cele spretrebuinld. 20. Toate g6ndurilepltimage sau a!d!6parteapoftitoare ' rrrlletului, sau o tulburi pe cea irascibil[ (iu!imea), sau'pe ' , .r la{ionaii. $i din aceastase intAmpl6 orbirea minlii, imI'r,,lioindu-i vedereacea duhovniceasci gi extazul rugiciu', ' ' I )o aceeadator este cilugirul, 9i mai ales cel ce se linigr, t,'. s:i ia seamacu deamdnuntulla gAnduri,ca sd cunoascd rrrilclor gi sEle taie. $i va cunoa$te pafteapoftitoare ce 1,,,, a ,,11, tulrri este stdmit6 de amintirile pdtimageale femeilor, t " ;,rir:inaacestora esteneinfrAnarea mAnciri gi bduturi Ei de ,,, volba neralionali cu femeile; dar le taie pe acestea foa'..r ,,,, ..r:iclca,privegherea insingurarea. gi Iulimea eslelrrlllr ' ,,r ,l{ irrnintirea pdtimaqia celorce ne-aupricinuilirrlrir; ' r ,r. I r,u lxicina acestora ,lcr,,'rr esteiubireade pldccli, sl:rvrr r , , rrrl'ilcu materie. pentruacestea inlrislr'rrrrt r ,r de Ci sc ()r'i r,r l, ci t,,r,,',r.. pontru a fostlipsitde elc,oli pt'rrlrrr rrrr rr otrrlrrl,r qii '1.'l",,,lrttlar le taie pe ele dispreJrrilc:r lrcrrr', de r ,,r,,r,lr.rr()steaDumnezeu.

S f ant u l

M a ti m

M d rtu ri s i to ru l

C uget dri

C r e $ ti h e

pe 21. Dumnezeu se cunoa$te Sine, dar cunoagteqr pe cele llcute de El: qi SfintelePuteri il cunoscpe Dumnezeu gi cunosc cele flcute de Dumnezeu, dar nu aga cum se cunoagte Dumnezeupe Sine qi cele fdcutede El. 22. Dtmnezeu se cunoagtepe Sine din fiinla Sa cea fericit[; iar cele fdcute de El, din inlelepciunea Sa, prin care gi in care le-a fEcutpe toate.Dar SfintelePuteri il cunosc pe Dumnezeu prin impirtiqire (participare), El fiind mai presus de impdrtlgire; iar cele ftcute de El, prin inlelegerea raliunilor din ele. 23, Lucrurile ftcute sunt in afar[ de minte, dar ea primegteinlduntrul ei vederealor. Nu estetot agala Dumnezeu, Cel pururea vegnic, nemdrginit qi nesfirgit, Care a dlruit celor ce srurtatAtexistenla,cAt qi existenlafericitd qi veqnicd. 24. Fiinta ralionald qi mintald se impirtigegte dc Dumnezeu Cel Sfdnt prin insigi existenla sa, prin faptu. cd tinde spre bundtate qi intelepciune gi prin darul de a triri vegnic.Prin aceasta pe cunoagte Dumnezeu.Iar pe cele fiicute de El le cunoagte- dupd cum am zis - prin inlelegerct inlelepciunii contemplatein fEpturi, care este simpld 1i fErd ipostas propriu, alcdtuindu-senumai in minte. 25. Patru dintre insuqirile dumnezeieqti care suslirr apdrdgi plzesc pe cele ce sunt, le-a impirtdgit Dumnezcrr. pentru bundtateaSa cea desdvdrgitl,fiinlelor rationalc fl mintale. Acesteasunt: existenla,existenlavegnici, buln tatea qi infelepciunea. primele doud 1e-adiruit Dunrrrc Pe zeu fiinfei, iar pe celelalte,adicd bundtateaqi inlelcpt:irr nea, voinlei (dati de Dumnezeufiintei rationale),ca prrrr acestea, ceeace este El prin fiin![, sn ajungi qi zirlirur la Sl prin impdrtlgire (participare).De aceea se spun(,r n zirlilca s-a frcut dup6 chipul qi asemdnarea Dunurcr,'rr. lui

dupd chipul existentei, ca existenld, qi dupi chipul exis_ tenlei vegnice,ca existenldvegnic6;cdci degi nu este fira de inceput, dar e frrd de sfdrgit; gi dupi asemdnareaCelui bun gi drept dupd fiinln, cel bun gi inJelept dupd har. Dupd chipul lui Dumnezeu estetoat6firea cea cuvdntdroare, iar dupi asemdnare sunt doar cei buni gi inlelepli. 26. ToaId, firea ralionald qi mintald se imparte il doul: firea ingereascd cea omeneascd. gi Firea ineereascd se imparte iardqi in dou6, dupi felul voinfei: ,finta ,uu adicd Sfintele Puteri gi necuralii draci. $i toati t)arcetoas5, Iirea omeneascl se imparte in doud feluri de voinle gene_ rele: binecredincioase necredincioase. $i 27. Dumnezeu,ca Cel ce este existenlainsdgi, brur6ta_ t,:r gi intelepciuneainsigi, fiind chiar mai presusdecAttoate .r(cstea,nu are nimic contrariu.Dar zidirea Lui, ca cele ce au lrurla prin impirtdgire gi prin har, iar cele ralionale min_ $i t de 'k', 9i capacitate bunitate qi inlelepcirme,au ceva contrar. \:llcl, existenleilor i se oprmeneexistenla, inclina{iei iar bundtateqi inlelepciune, rdutateagi negtiinta. Deci, ca 1,r,' , | :r;iexiste vegnic sau nu, st6 in putereaCelui ce le_a {Ecut; ,trr ;r sc impdttigi de bunitatea gi \elepciunea Lui sau a nu ;' ,'tir'ipala acestea in voia fiintelorrafionale, sti 28. Elinii, zicdnd c[ fiin{a celor create existd din vecr ,'''|,rcrrIr:'i Dumlezeu gi cd au primit de la El numai caliticu r'1, ,lrrr.iru'ul fiin{ei, suslineau fiin}a nu are nimic corrtrrrr cd r , r'11t111{ie!16 doar intre calitili. Dar noi sprlrt.rrr fiind ,,r ' ' " , " rr liirrlad u mn e z e ia s c d a r e n i m i c c o n l t . i l .r . i r, ( . , , r, , nu t, r Lrjnici qi nemdrginitd, ddruind qi alk)r:r vti;rr, r,r Lrr rrrrrl,r t"loloe sunti se impotriveste r nccxistfnll l)r.rl,t,t rrr r, t,,,r, .r ('clrrice estecu adev[rat, oil s;i c\ir.l(.\r ,]rr, ,,rl ca ,r,, l) 1q;lgl1{1tt lui Dumnezeu rr-i rr;rr.' ,lr rl,rrrrrrl, cd rrrr

Sfan tul

M ax im

M dr t ur is it or ul

C u g e I d ri

C r e $ ti n e

degr Lui Sale,eava existaveqnicprin puterea atotqtiutoare, pregum zis, ca unace a fost s-a areimpotrivaei neexistenta, adusd nefiinli la fiintn 9i st5in voia Lui ca ea sd fie sau din sbnu fie. 29. Dupd cum rdul esteo lips5 a binelui qi neqtiinla esteo lipsi tot esteo lipsi a cunogtinlei, aqagi neexistenla cXci a existenlei;dar nu pentru Cel ce existi cu adevdrat, a acelui ce existi Acela nu are nimic contrar,ci e o lipsd prin participare.Lipsa celor dintai line de voinla ftpturi1or,pe cAndceade-adouastd in voinla Fdcitorului, Care, pentru bundtatea vrea ca fEpturile sd existe vegnic ai Sa, pururea primeasci celebunede la El. se 30. Dintre fEpturi, unele sunt ralionale gi mintale, putdnda primi cele ce sunt contrare,cum ar fi virtutea $i qi pdcatul,cuno$tinfa negtiinla.Altele sunttrupuri diferite, opuse:din pimAnt gi aer, din foc Ei alc5tuitedin elemente din apd. Primele sunt cu totul netrupestiqi nemateriale, deqi unele dintre ele sunt legatede trupuri, celelaltesunl alcdtuitenumai din materiegi form[. 31. Toatetrupurile sunt fir[ migcare,dupl fire, dar sunt migcatede suflet; unele de suflet rational, altele dc sufletnerationalqi altelede suflet fErdsimlire. una hrinegte$i zriuln 32. Dintre puterilesufleteqti, iar alta cre$terea, esteimaginativigi impulsiv5, alta cslr' plrrrr ralionali gi intelectuall.De ceadintdi se impdrtlgesc qi se tele.Fiin{elenerationale imp[rtdqesc de ceade-arlr de ua, pe l6ng[ prima,iar oameniiseimpdd[qesc toalot elr. primeledou[ fiind supuse striciicirt trei puteri sufleteqti, qi nestricdcioasi fErdde mo;rr'lc. nii, a treiadovedindu-se 33, SfintelePuteri,ddndunelealtoralumind,o irrrpltt gi fie tdqesc firii omeneqti, din virtutealor, fie din ctrrx)flrrltl

care esteintru ele. Din virtute, adici dintr-o bunltate asemenea cu a lui Dumnezeu,iqi fac bine atAtlor, c6t pi unele altora qi celor ce sunt sub ele, cu chip dumnezeiescflc6ndu-le. Iar din cunogtinla lor impdrtdgesc ceva mai inalt despre fie Dumnezeu(cd Tu - zice- eStiDomnul Cel Preainalt - psalmul 96, 10), fie ceva mai adAncdespretrupuri, sau ceva mai amdnuntit despre fiinlele netrupe$ti,ori ceva mai limpede despre Providenfd; sau ceva mai ldmurit despre Judecati, ficAnd mintea omeneascd inleleagdcele descoperite. si 34. Necurdlia minlii inseamn[ mai intAi a avea cunoqtin!5mincinoas5;in al doilea rAnd, a nu cunoa$te ceva rlin cele generale(spun aceasta despremintea omeneascd, lrcntru cI ingerul poate cunoa$tepe fiecare din cele parti, ulare);al treilea, a aveagAnduripdtimage; al patrulea, iar ,r sc invoi cu pdcatul. 35. Necur[fia sufletului constd in a nu lucra dupi lrrc. CIci din acestease nasc in fire gAndurilepitimage. l.rl clupi fire luoreaz[ sufletul atunci c6nd puterile lui pdrrrrritoare, adich iulimea gi pofta, rdm6n simple (ftrd patirr,;r)I-a intAlnireacu lucruriie gi cu inlelesurilelor. 36. Necur[Jia trupului este pdcatul cu fapta. 37. Iubeqtelinigtea cel ce nu se impdtimeqtecu cele ,1, lrrrnii. Iubeqtepe toli oamenii cel ce nu iubegtenimic ' ',,,,r(:sc. $i are cunoqtinlalui Dumnezeugi a celor dr.rmr ,' , iL^;ticel ce nu se smintegtede cineva, fie ci grego;;lc, t!, r,r irlc gdnduribdnuitoare. lll. Mare virtute este a nu fi impitinrit dt: lrrrr rrrr | ' ,' i u nlult mai mare decetaceasta estesii t.trrrr;ri rl,. l;trir 1 , r, " r. rlirt rid c in t e le s u rile r . lo t(f" l)ragostea gi infrAnareap?izt:str rrrirrtr'rr rr'|rrtr ,,' ' .r ;rlrilla{6de lucruri,cdt qi fa{ddr:ilrlcle;rrrilt. lor

Sfd n t ul

M at it i

M dr t ur is it or

C u g e td r i

C r e ;ti n e

40. Mintea iubitorului de Dumnezeu nu se rlzboiegte ci cu lucrurile, nici cu infelesurileacestora, cu patimile ce sunt impletite cu inleiesurile. Astfel nu luptd impotriva femeii, sau a celui ce l-a scdrbit,nici impotriva chipurilor (imaginilor) acestora,ci impotriva patimiior unite cu ele. 41. Tot rdzboiul cilug[rului impotriva dracilor este sd despartbpatimile de inielesuri (chipuri). Pentru cd altfel nu poate privi lucrurile fErl patim6. 42. Altceva este lucrul, altceva in{elesul lui gi altceva estepatima. De pild6, lucrul este:bdrbat,femeie, aur qi celelalte. Inlelesul este amintirea simpld a vreunui lucru din cele spusemai sus. Iar patimd este iubirea nerafionalS sau ura fbri judecatd a vreunui lucru din cele zise mai inainte. Deci, impotriva patimei este lupta cdlugdrului. 43. inlelesul pltimaq este gAndul alcituit din unirea patimei gi a infelesului. Sd despdrlim patima de inleles 9i v-a rdmAnegdndul simplu. $i de vom vrea, o vom despir{i prin dragosteduhovniceascdqi prin infrAnare. 44. Virtulile despartmintea de patimi qi vederile duhovnicegtio despartde inlelesurile simple. Iar rugecilurctl curatAo ducepe ea l6ngi Insuqi Dumnezeu. celor creatc,ilr 45. Virtulile sunt pentru cunoagterea pentru ('c pentru cunoscdtorSi cunoscAtorul cunoagterea mai prosur; cunoscutin chip necunoscutqi Care cunoa$te de cunogtint[. 46. DurnnezeuCel supraplinn-a adus din nefiinlrl lrr existenldpe cele create,ca gi cum ar fi avut trebuittli rh' rlc ceva, ci penttu ca flpturile create,impdrtdgindu-sc I rlr, pe mdsuralor, sd se indulceasci,iar El sd se veselcasrrn gi lucrurile Sale, vdzdndu-lepe cele veselindu-se prrlurrl fird s[turarede Cel de carenu se Do1sllurl slturdndu-se

41, Lumea are mulli sdraci cu duhul, dar nu cum se cuvine. $i multi care pldng, dar pentru pagube de bani sau pentru pierderea fiilor. gi mulfi bldnzi, dar cdtre patimile necurate.Mulli care fl[mdnzesc Ai insetoqeazd, insd pentru a rdpi ceie striine gi a c6qtigacu nedleptate.Mulli milostivi, insd citre trup $i catre ale trupului. $i curati cu inima, insd pentru slava degaftn.$i fEcdtori de pace, dar care supun sufletul trupului. Mulli prigonili, dar pentru cd sunt fhrd de rAnduial[. Mulli ocArati,dar pentru pecateruqinoase. Dar numar aceeasunt fericili, care pentru Hristos gi dupd Hristos fac Ai pitimesc acestea. ce?Pentru cEa lor este impdrdlia ceruDe rilor (Matei 5,3), qi aceia vor vedeape Dumnezeu(Matei 5, li) 9i celelalte. Drept aceea,sunt fericiti, nu pentru cd le fac l)o acesteasau pentru cd ie pdtimesc, cici gi cei spugi mai rrainte fac aceleagilucruri, ci sunt fericiji pentru cI le fac Ar l(' I)itimesc acestea pentru Hristos. 48, in orice lucrim noi, Dumnezeu caut6 scopul, t'r(:oultls-a mai zis; dacdfacem pentru El ori pentru altcer:r. I)e aceea,cind vrem sd facem vreun bine, sd nu avem ,ir('l)tscop pidcereaoamenilor,ci pe Dumnezeu,qi totdea,rrr;r loate sd le lucrim privind spre Dumnezeu,ca nu cum, r :;i osteneala o ribddm gi plata sd o pierdem. s[ .19.ln vremea rugdciunii alungi din minte atit irrlct, rrrilc simple aie lucruriior omenegti, cdt gi vcdcr.ilt. ,l,,r crcate;ca nu cumva,ingreunat inchiprrir.ilc cu r.t.l,, ,,, ,r rrrici,sd cazi de la Cel ce estefhri aseminlrc rrr:ri l,rrrr l, rt lolllecelece Sunt. 50. De vom iubi cu adevdrat l)lrrrrt.zr.u, rrr ,r pc lrr , , l,r (lrilgoste alungam patimile.Iar dl.;r1',ostr. rl, l.l rr trr{;r a " , , . rrrrrri -I - iu b i ma i m u l t p e E l d c c i i t l r r r r r r .::irr r . r r l lt,r r ,,' ,' a lrrcr.rnilt' lrrrrrt:,;tr rr rrr :;r 'rull rlccit trr"rpul, dispre[ui

S f ah t,l

M a ri u

M d rtu ri s i to rul

Cu get dri

C te $ ti h e

prin dragoste, indeletnici in El de-a pururi prin ?nfrAnare, psalmilor qi cele asemenea. prin cAntarea prin rugdciune, indeletnici in Dumnezeu multi 51. DacX ne vom vreme qi vom pufta griji de parteaceap[timitoare a sufletului, nu vom mai fi atragi de momelile gAnduriior, ci in!elegAnd in amdnunt pricinile acestora qi tdindu-le, ne vom face strdbdtitori cu vederea. $i se va implini intru noi cuvdntul: ^fl a privit ochiul meu ciitre vrdjmaqii mei Si pe cei vicleni, ce se ridicd tmpotriva mea, ii va auzi urechea mea (Psalmul91, 1 1). 52. Cdnd vezi mintea ta petrecAnd cu evlavie gi dreptatein inlelesurile lumii, cunoagteci qi trupul tiu este curat gi firi de pdcate.Dar cAndvezi cd mintea se indeletniceqte cu gAndul in pdcate gi nu o opregti, cunoaStecd nici trupul nu va zdbovi sd cadi in ele. 53. Precum lumea trupului sunt lucrurile, agagi mintea are ca lume inlelesurile lucrurilor. Precumtrupul culve$tecrl trupul femeii, agaqi mintea desfrdneazicu ideeafemeii, prirr chipul trupului propriu femeii. Asemeneaqi impotriva chi cu pului celui ce l-a scdrbit rdspldte$te gdndul, prin insrrli chipul trupului siu. Acelaqi lucru se intAmpldqi cu alte piic:r te. Pentru cd cele ce 1e face trupul cu fapta il lumea luclrr rilor, pe aceleale face qi mintea in lumea ideilor. 54, Nu se cuvine s[ ne cutremuram,si ne spdinriirr tim gi sd ne uimim la gdndul cd DumnezeuTatdl nu.iru[ c[ pe nimeni, ci toatd judecata a dat-o Fiului (loar " 22)2 lar Fiul strigi: Nu judecali, ca sd nu fili judr't ttlt (Matei 7, I), nu osdndili Si nu veli fi osAndili(Luca o, l/t qi Apostolul: Nu judecali ceva inainte de vreme, lttittti, ' nu va veni Domnul (I Corinteni 4, 5) gi: tn ceea(:( i!t'lt',I pe altul, pe tine tnsuli te osdndeSti(Romani 2, l) ltlr

oamenii, l5s6nd grij a de a p16ngepentru pdcatele lor, au luat judecata de la Fiul qi, ca qi cum ei ar fi fErd de picate, sejudec[ qi se osdndesc unii pe al]ii. Mirali-vd de acestea, cerurt; cutremurali-vd, ingrozili-vd! (Ieremia 2, l2), d,ar ei nu se ruqineazd,fiind fErd de simlire. 55. Cel ce iscodeqtepicatele altora sau ii iudec[ lapteledupi aparente. a pus incd inceputpocaingei. nu nici nu s-a ispitit si-gi cunoscdpdcatelesale, cele cu adev[rar rnai grele ca plumbul; nici nu a cunoscutde ce se impie_ lregteomul la inimd, iubind deqertdciunea cdutdndmin_ qi ciuna. De aceea, ca un nebun gi ca unul ce umbld ?n intu_ rrcric, lisAnd picatele sale,pe ale altora le cerceteazd, fie i ii acestea existd,fie cI i se par lui. 56. Iubirea de sine, cum deseori s-a spus, este pri_ ' nra tuturor gAndurilorpdtimage.C[ci din aceasta nasc se ,, lc trei gAnduride cdpetenieale poftei, anume: al in. 9i ,lrrrciriip6ntecelui,al iubirii de argint gi al slavei degarte. rrrrr indrdcireapAnteceluise nagtegdndul curviei, iar din .l,rvrr degartd, al mdndriei. $i din acestea cel trei izvordsc r,,.'lcoelelalte:al mdniei, al intrist[rii, al pomenirii de rdu, ,l trind6viei, al invidiei (zavistiei),al clevetirii qi celelal_ | ' :l I acestepatimi leage mintea de lucrurile materiale gi o t, r,, ll pimdnt, apdsdnd asupri-i ca un bolovan foarte greu, l, r t.:rdin fire estemai ugoar[ qi mai iute dec6tfocul. 57. Inceputui tuturor patimilor este iubirea cle sirrc. lor, ',' .l:rr':,;itul mdndria.Iar iubireade sine este iubir.rr, ',' "lrornlI fali de trup. Cel ce a tiiat-o desivir.silrrc rr , , t.r.rr tiiat impreundtoatepatimile careaparrlir t.;r. \ll. I)recump6rinlii iubesc pAndla patinrir pt.tt.i rc dintr-ingii,aga gi mintea sc alipcl;lt.irr rrrorl ',, rr:r:;cut r,,, , rh gindurile sale. precumacelorpi\tirnu;i, copii $i

S f an tu l

Maxim

M i i rtu ri s i to rul

C u g e t d ti

C r e r ti n e

lor li se par a fi cei mai blAnzi gi mai frumoqi, chiar de ar fi mai de rAs decAttoti, a$a 9i minlii celei nebune, gdndurile sale i se par mai inlelepte,chiar de ar fi mai prosteqti decdt toate. Iar cel cu adevdrat in{elept, nu socote$tea$a despre gdndurile sale, ci, cAnd i se va pdrea c[ e rnai sigur ci sunt adevdrate bune, mai ales atunci nu credejude$i c6!ii lui, ci pe alli infelepli ii punejudecdtori ai cuvintelor gi cugetelorsale,ca nu cumva ^tdalerge sau sd.fi alergat in zadar (Galateni2, 2), gi prin ei primegteadeverire. 59. CAnd vei birui vreuna din patimile cele mai necinstite, precum indrdcireapdntecelui,curvia sau minia, te incearci gdndul slavei degarte.Iar dacd gi pe acesta il vei birui, vine cel al m6ndriei. 60. Toate patimile de necinste, stipAnind sufletul, Iar izgonescdintr-insul gdndul slavei degarte. dacd acelcl pe acestail trimit asuprasufletului. sunt biruite, fie 61. Slava deqart6,fie cd sldbegte, cd e de fatr1, naqtemAndria. CAnd e alungatd, aducein minte p[rerea dc sine,iar cdnd rimAne,naqtetrufia. 62. Slava de$arld e alungatd de lucrarea cea intr-;t:i cuns, iar mAndria de hotdrdrea de a pune pe seama ll Dumnezeu faptele bune sdvdrgite. 63. Cel ce s.a inwednicit de cuno$tintalui Dunrnczcrr impirtlgindu-se cu adevirat de dulceala ei, acela dispnlr' ieqtetoate pldcerile carese nascdin parteaceapoftitoale. 64. Cel ce pofteqtecele pamente$ti,sau bucale rlrr oti reSte,saupe cele ce slujesccelor de sub pdntece, sltttil cele ce umeazii r( t'n ori omeneascd. bani, ori altcevadin tora; qi de nu va afla mintea ceva mai bun decAtitt c:'l,'rt ft spre care sd-qimute pofta, nu va putea si le displclrrrlar ffttll t[' rt'ru in chip desdvdrqit, mai bun decAtacestea, $i

menare, este cunostinla de Dumnezeu gi a celor dumnezeiegti. 65. Cel ce dispreluiegte plicerile, face aceastasau din fricd, sau pentru nddejde, sau pentru cunogtinfd, sau din dragosteade Dumnezeu. 66. Cunoqtinlafdrd patimd a celor dumnezeiegti nu induplecb mintea a disprelui p6nd la capdt cele materiale, ci se aseamdndcu inlelesul simplu al unui lucru ce poate I'i cunoscut prin simfuri. De aceea poli vedea mul1i oameni bogati in cunogtin!6,dar tlviiindu-se in patimile trupului ca niqte porci in noroi. Cdci prin sdrguinli flc6ndu-se (:urali in pulind vreme, au dobAndit cuno$tinla, dar mai pe ,n.rndlenevindu-se,s-au asemInat lui Saul, care dupd ce s-a rrrvrednicit impirilie, a petrecutviaja cu nevredniciegi de , u urgie infricogati a fost aruncat afari din ea. 67. Precum inlelesul simplu al lucrurilor omeneqtinu .rlc;te mintea si defaime cele dumnezeiegti, aga,nici cutot ,r.;;linla simpl[ a celor dumnezeiegti o induplecd si disnu ,rt lrriasc[ pAni la caplt pe cele omenegti, pentru cd adevdrul ; ,' ;rll:i acum in umbre qi in ghicituri. De aceeaare nevoie de l, ricita patimd a sfintei iubiri, care leagi mintea de vederile ,lrlrrvnicegtigi o induplecd cinsti pe cele nemateriale a mai ,',rrltrlccdtpe celemateriale pe celeinteligibile(gAndite) gi qi , l' rrrczeiegti, mult decAt celesimlite. mai pe 'rr 6ll. Cei ce a tiiat patimile qi gi-a ficut g6ndurile sinr1,1, rrrr inseamn[ cd le-a indreptat deja spre cele dumnezc,' tr rri poatesd nu fie impitimit nici de cele omeneqti, nic:r ,1 , , I tlumnezeie$ti. Acestlucru se intdmpli numai cckrl e. ,,,'t tx tfeapta fdptuirii, care nu s-au invrcdnicil irreri ,1, t de ' ,,,,, ' ,. i rrl :"r ci se depdrteazd patimi mai nrull pcrrllu lrir,, , . l,,,rrrr decAt nidejdeaimpdrdliei. rIrr'. din

S f dn tu l

Maxim

M d rtu ti s i to rul

Cugetdri

C r e tti ke

69, Umbilm prin credinli, nu prin vedere (II Corinteni 5, 7) gi in oglindd qi in ghicituri avem cuno$tinla. Pentru aceastaavem mare nevoie si nu ne indeletnicim cu altele, ca prin indelungata cugetare gi addncire a lor, sd ne cdgtigdm o deprindere a contemplaliilor (vederilor), anevoie de indepdrtat de la ele. 70. Daci, t6ind pentru pulin timp pricinile patimilor, ne vom invrednici de vederi duhormicegti,dar nu vom petrece mereu in eie, atunci cu ugurinld ne vom intoarce la patimile trupului, dupd ce n-am agonisit alt6 roadd de acolo, decAt cunogtinla simpli impreund cu plrerea de sine, al cdrei sf6rqit este intunecarea,pulin cAtepu1in, a cunogtinlei qi intoarcereatotali a minlii spre cele materiale. 71. Patima de ocard a dragostei ocupd mintea cu lucrurile materiale;iar patima de laudi a dragosteio leagd pe ea de cele dumnezeieqti. Pentru c[ in lucrurile in care steruie$temintea, in acelease gi ldrgeqte.$i cu aceleain care se lirgegte igi hrdnegte9i pofta 9i dragostea, in cele dumncfie zeiegtigi inteligibile, fie in lucrurile qi patimile trupului. 72. Durnnezeua zidit lumea cea nevizutd gi pe cclc ce se vdd; gi sufletul gi trupul cu adevdrat le-a ftcut. gi El dacd lumea vezutd este atAt de frumoasd, in ce fel estc oare cea nevizutd? $i dacd mai bund decdt aceasta acc e ea, cu cAt mai presusdecAtacestea doua este Duntrlcztrr. Cel ce le-a zidit pe ele? Atunci, daci Ziditorul tuturor r mai bun decAt toate cele create, penttu care pricinil llsit mintea pe Cel mai bun decAttoate gi se ocupi cu cclc rrrlr rele decAttoate, adicd cu patimile trupului? E limpcdc t.n din cauzafaptului cd de la nagterea petrecutinlprcurur, rr acesteaqi s-a obiqnuit cu ele, iar pe Cel mai bun rlrt itl toate incd nu L-a cunoscutdeplin. Dacd printr-o stifrritorr

re nevoinfd a infrdnirii pldcerilor gi prin cugetareala cele dumnezeiegti vom rupe mintea din aceastdlegAture, ea se l[rgegte in cele dumnezeiegti, sporind c6te pulin 9i ajung6nd sd-gi cunoasci vrednicia sa. Iar sfdrqitul acestoraeste cd toatd dorinla o indreapt[ citre Dumnezeu. 73. Cel ce {Eri patimd arate pdcatul fratelui, din doud pricini o face: ori ca pe ddnsulsd-l indrepteze, ca ori pe altul si-l foloseascd. dacd din alte motive il desco$i peri, lui sau altora, il spunepentru a-qi batejoc Ai a rAde rle el. Dar nu va scepade pirisirea dumnezeiascd, va ci cirdeain aceeagigregealdsau in alta gi, mustrat fiind gr l,rtjocoritde al1ii.va sulerirugine. 74. Cei ce sdvdrgesc acelagiphcat cu lucrul. il fac ,lin pricini diferite. CIci una estea pdcdtuidin deprindere, , i alta este a phcdtui din rdpire (neaten{ie). Cel din urmi, 'rici mai inainte de pecatnu s-a gdndit la el, nici dupd ace, rr,ci ii pare rdu de ceeace s-a intAmplat.Dimpotrivd, cel , ,' picdtuiegtedin deprindere, inainte gi dupd sdvArgirea qi lrlului in aceeagi starerlmdne. l,.rr 75. Cel ce pentru slava deqartl se nevoieqte virtuin t, rrlitat este cd gi in cunogtinldse nevoiegtetot pentru l.rr.,rr deqartd.Cu adevirat, unul ca acestanimic nu vor.t( s{ru lucreazd sprezidire.ci toatele facev6n6ndslava ', t lrrcei ce-l vdd sauil asculti.Dar patimaaceasta vat sc t, .tt cind vreunr.rl dintre aceia ii dispreluieqte lucruril ( rrvintele.Atunci se intlisteazefoarte mult, dar nu <lir. ',r rri r'1,, ci faptelelui n-aufolosit (zidit),pentnroir rrit.ir ,, , ,rtir(cstscop,ci pentruc[ el a fost defiinrat. 76. Patimaiubirii de argint,in cincva,sc vrir[;lt rlrrr ,, ,.lr: so bucurl cAndprirnegte sc irrlli:ilt:rrzrl gi r,trr,l,lrr

100

S f A n tu l

Ma x i

Md ttu ri s i to rul

C u g e t dr i

C te fti n e

101

nu unul ca acesta poatefi bun chivernisitorpentru a ajuta gi pe cei lipsili. fie 77, Omul rabdl pitimiri pentru una din acestea: pentru dragostea Dumnezeu,fie pentru nldejdea rislui plitirii, fie de frica muncilor, ori de frica oamenilor,sau pentrufire, saupentruplicere, saupentrucdqtig,saupensau tru slavadegartd, de nevoie. 78, Una estea seizb[vi cinevade cugetegi alta, a se neslobozide patimi. De multe ori seizbiveqtede cugete, fiind de fald lucrurile aceleasprecare are patimd,dar patimile se ascund suflet gi, cdndse aratdlucrurile, atunci in patimile ies la iveald. Prin urmare, trebuie si urmdrim cdtre ce fel de mintea in fata lucrurilor, ca se cunoa$tem lucru arepatiml. 79. Adeviratul prieten estecel care,in vremeaispitei, necazurile,nevoile qi relele intAmpldri le rabdd inrpreundcu aproapele, qi cum ar fi ale sale,fird zgomol ca qi ftrl tuiburare. 80. Sd nuJi dispreluiegticonptiinfa,care pururi lc sfituiegtepe tine la cele bune.Cdci iti aducein minte srr cotinla dumnezeiasclgi ingereascdqi de intindciurrcr gi ascunsd inimii te slobozeqte i1i diruiegte a indrhznculn citre Dumnezeu vremeaiegirii (sufletului). la 81. De vrei sd te faci cunoscitorcu dreapti srxo teali gi cu mdsur[ gi sl nu fii robit de patimapdrcriitlr, lucrurilebunede cun(')flinl'l sine,mereucautece ascund ta gi vei afla multe qi felurite lucruri care se tiinuicst rlo ta cuprtrrl tine gi te vei mira de negtiinja qi-Jivei infrAna pe tine insuli, vei plirr,pr. cu $i cunoscdndu-te deadinsul Dar multelucruri,mari gi minunate. pirereacuivacfl lli+,, nu-l lasl s[ sporeascd cunogtinfi. in

82, Acela vrea sI se m6ntuiasci cu tot dinadinsul. care nu se impotrivegteleacurilortemeduitoare. acesIar tea sunt dureri gi intristdri aduseasuprd-iprin diferite lovituri. Dar cel ce li se impotrive$te, gtie ce negustorie nu sefaceaici, nici cu ce folos seva ducede aici. 83. Slavadegarti gi iubirea de argint se nascuna pe alta. Pentruoi cei iubitori de slavi deqartE cauti si se imbogl{easc5, cei oe s-auimbogdlit,doresc fie sl6vi!i. iar sd Acest lucru se int6mpli intre mireni; iar cdlugirul, daoi e lirl de avere,mai mult e cuprinsatunci de slavi degartd iar o6ndare argint il ascunde, ru$inandu-se de un lucru ca nepotrivitcu chipul cilugdresc. 84. Propriu slavei degartea cilugdrului este sd se tlufeascd pentruvirtute gi pentrucele ce urmeazd acesteia l'r'opriu m6ndriei lui este sA se inalle pentru biruinlele 'rllc, dispreluindu-i ceilalli gi socotinduJe acelea pe pe ca ale Iar ;,1: sale $i nu ca fiind ale lui Dumnezeu. slava degi mAndriamireanuluise arat[ in frumuseteqi bogn..:rrti trc,in stipdnire pricepere. sau 85. Indreptirile mirenilor sunt clderi pentrucllug[ri, r.rr indreptdrilecdlug[rilor sunt cdderimirenilor. Chci in,lrr'pldrile mirenilorsunt:bogdliegi slavI, st[p6nire, dest't:rlo,belgug hrani, nagtere fii qi celeasemenea, de de la , de va ajungecdlugirul, se pierde.Iar indreptlrile c6",^. 1,,1,:rrrrlui neagoniseala, sunt: reauapdtimife, infrAnarea ,t,, rn.rtea, nu stdpAneasci sI nimic Ai cele asemenea. La dacdajungeiubitorul de lume, f6rd sd vrea sarr ',,,':;tc:r I'rr;irlc veste,le socotegte cddere mare,fiind chial itr pri ,,',l,lic s[ sespdnzure, au gi ficut unii. cum 116. Bucatelesau fecut pentrudoutrpricini: pcrrlrr
l,r,rr.r ;i pentru timiduire. Deci cei cc sc inr pilll liqt.:it:t|'

t02

Sfdn t ul

M ax it u

M dr t ur ir it or u l

C ugel dri

C r e i ti n e

l0J

ele in afari de aceste doud pricini, se vor osindi ca unii ce s-au dedat desfbtirilor, folosind r6u pe cele date de Dumnezeu spre trebuinfi. $i in toate lucrurile, reaua folosire estepecat. 87. Smerita cugetare este o ruglciune neincetatd, cu purureachem6ndu-Lpe lacrimi qi cu durere.Clci aceasta, Dumnezeu in ajutor, nul las[ pe om si indrizneascd nebune$tein puterea gi inlelepciunea lui, nici sl se inalle impotriva altora, lucruri care sunt boli cunplite ale patimii mdndriei. 88. Una este a se lupta cineva cu gAndul simplu, ca sd nu porneascdspre patim[ gi alta este a se lupta cu cele pltimage, ca sl nu cadi la invoiald cu ele. Dar amdndoud acestefeluri de luptd nu lasi gAndul sd intArzie in suflet. 89. intristarea este impletit[ cu pomenirea de rdu. CAnd mintea vede cu intristare fata fratelui, ca intr-o oglindi, ardtat este cd line minte rdul fald de el. Dar omul care line mdnie asupra omului, cum poate sd ceard de lrt Dumnezeu vindecare?(Isus Sirah 28, 3). 90. Dacd ili aduci aminte rdul frcut de cineva, rorr ge-te pentru d6nsul gi, oprind patima din migcareasa, rlr pdrleazd prin ruglciune intristarea venit[ din aminlir,crr riul'.ri pe care !i l-a fEcut.$i fEc6ndu-te iubitor de oarrrerr, vei alungape deplin patima din suflet. Iar daci altul 1irrt, minte rdul de la tine, fii indatoritor fa15de el gi snrcr.il 1r stai cu dragostein preajma lui gi-l vei izbdvi de patinr11 91. MAhnireacelui pizmag cu osteneald faci sli rrr o ceteze.Ceci lucrul pe care il pizmuiegtela tine, cl il lu cote$te ca pricind de necaz pentru sine. $i nu csilr u| putinld a potoli in alt chip intristarealui, dacd nu vci lu cunde acea lucrare. Iar dacd pe mulli folosegte Ei pr uc,lr

mihnegte,sd se faci spre folosul celor mulli: dar dupA putere, nu te lenevegti pentruindreptarea Sanu sd nici lui. te lagi cuprins de riutatea patimei lui, ca nu cumva s[ te afli luptdndnu impotriva reutilii, ci a celui ce pitimegte, gi, prin smeritacugetare, pe sd-l socotegti el cd te intrece pe tine qi in toati vremeagi locul gi lucrul s6-l cinsteqtipe dAnsulmai mult dec6t pe tine. Iar zavistia ta poli sb o potolegtidaci ?n cele ce se bucuri te bucuri impreundcu cel pe careil pizmuiegtigi in cele ce il intristeazd, mdhte negtiimprcuni cu el, implinind cuventulApostolului: .Bzcurali-vd cu cei ce se bucurd; pl1ngeli cu cei ce pldng ( Romani12, 15). 92. Mintea noastrl se afld la mijloc intre dou6fiinfe, liccare lucrdndale sale,una virtutea, cealaltdrdutatea:a,licd intre inger qi drac.Dar minteaare stipAniregi putere ori 55urmeze,ori sd steaimpotrivi oricui vrea. 93. SfintelePuteri ne indeamnl pe noi la cele bune, ':rf seminlelefiregti (indemnurilenaturale)gi voinla cea l,un[ ne ajuth noud. Iar asupririledracilor sunt ajutatede gi cea 1r;rlimi de alegerea rea. 94. Mintea ceacurate,uneori,primegte invdtituri de l,r lnsuqiDumnezeu, cdndvine pesteea, iar alteori,pri rrrrl firealucrurilot, ' 95, Se cuvine ca minteace s-a invrednicit de cunogr,,rll s[ p6streze intelesurile lucrurilorfir[ de patim[, ve, ,t,rilc-duhovnicegti limpezi qi starearugdciuniinetulbupe dt ' rli lusd nu poatesd le pizeasci pururea acestea .l'rr,:nirile trupului,aduse bdntuiala din dracilor. ' 96. Nu ne mAniem pentrutoatelucrruilcJrt:nlrrr r rrrr. ,,, ,r'rilbim. Cdci celece pricinuiesc intrislrrc,pri:ro'rr-,, ,,' ,, rrrrrlt decdt pricinuiesc celece mAnic'; rrrlr ;x.rrtrr. t,urrr

104

Sfa h t

M a: t im

M dr t ur is it or u l

cd s-a frcut ceva, s-a pierdut un lucru, a murit cineva. Pentruunele ca acestea doar ne m6hnim,iar pentru celelalte ne intristbm Si ne meniem in acelagitimp, ca nigte neinlelepliaflAndu-ne. 97. Primind minteainlelesurilelucrurilor, igi schimbd forma dupdfiecaredin ele qi, privindu-le duhovnicegte, iqi schimbd chipul in multe feluri, dupl acestevederi. Ajungdndinsd in Dumnezeu, devinecu totul firE chip qi flri form6. Cdci, vizdnd pe Cel cu Unic Chip, se face gi eaunici cu chipul gi toatecu chip de lumin6. 98. Suflet desivdrgiteste acelaa cdrui putere pdti mitoarese supune totul lui Dumnezeu. cu 99. Minte desivdrgitdesteaceeacare,prin credin!6 deplinS,pe Cel Preanecunoscut, necunogtinli,preaL-a cu cunoscutgi pe cele prea de obgtedin {bpturile Lui le-a vdzut, qi cuno$tinlacea cuprinzdtoare Providenfeigi a a Judec5liia luat de la Dumnezeu. aceasta, c6t estecr. pe $i putin!6oamenilor. 100.Timpul seimpartein trei. Credin{a intindeirn se preuni cu toateceletrei pirli, nddejdea una,iar dragos cu tea cu doud.Credinlagi nddejdea dureazipAni la o vrenrc. iar dragostea, unindu-secu Cel Preanemdrginit, creqtcirr veacuri nesfhrgite, rimdndnd de-a pururi. Pentru accaslir, mai maredecdttoateestedragostea Corinteni13, l3). (I

A PATRASUTA
De s pr e d r a g o ste

1. Mai int6i se minuneazi mintea, g6ndind la nemir ginirea dumnezeiascd in toate privinlele gi la acel mul dorit ocean nestrdbdtut; in al doilea r6nd se inspdimAntd cum Dumnezeu din nimio a adus la fiinln pe ceie ce sunt Dar precum mdrelia Lui nu are sli,,tl/ (Psalmul 144, 3) rya nioi pricepereaLui nu are hotar (Psalmul i46,5). 2. $i cum sd nu se minuneze, vizdnd acel nemirgini i;i mai presus de uimire noian al bundtd{ii? Sau cum sd nr ;o umple de uimire, gAndindu-secum qi de unde s-a {Ecu liinta ralionale 9i mintal5 gi cele patru elementedin carr ',rrnt alc5tuite trupurile, odate ce nu exista nici o materi( rrraiinainte de facereaacestora? ce fel de putere est $i .lrcea care, dupd ce s-a migcat spre faptd,le-a adus la exis. t, rr{d?Dar elinii nu primesc aceasta, necunosc6nd atotpu t( rricia, inlelepciunea qi cunoqtin{alui Dumnezeu cea cre. .rto:me mai presus minte. qi de 3, Dumnezeu, fiind Fdcdtor din veci, creeazi in timp, ;'rirr Cuvdntul Cel deofiinld 9i prin Duhul, pentru nemdr Lui bundtate.$i sI nu zici: pentru care pricini le-i 1'rrrila l.rr11acum,purureabun fiind El? De vreme ce qi eu i1i zir l', ( ri intelepciuneacea neurmat6 a Fiintei celci rruniir r',rrlc nu poate fi cuprinsi de cunogtinlaomcncascjl_ 4. Cunoqtinta din veci,pe careo irv(.:r cea nuu urrrl t, rr Sine,Ziditorul celor ce sunt,a adus-olu liinl,i r,;r prr r

106

S f dntu l

Maxi

M d rtu ri s i to r

C uget dri

C r e $ ti n e

107

s-oinainteatuncic6nda wut. Pentrucd necuviincioslucru estesi se indoiasci cinevade faptul ci Dumnezeu ACel totputernicpoateseaducecevala fiintd, atuncicAndvrea. 5. Pentrucarepricini a creatDumnezeu, cerceteazd! Cdci e lucru ce line de cunoqtin![.Dar cum qi de ce acunr, de curAnd, cerceta!Pentruce nu e lucru cares6poatdfi nu inleles cu minteata. Fiindcd din cele dumnezeiegli, unele sunt cuprinse,iar altele sunt necuprinse oameni.Cdci de fEri ,,vederea frAupoatesdimpingi pe cinevagi in prEpastie", ptecuma zis oarecare dintre sfinfi. 6. Unii spuncd fbpturile existdimpreunl cu Dumnezeu din veci,ceea e cu neputinld. ce Cici cumpot celeintru toate mirginite sI existedin veci impreuni cu Cel intru totul nemdrginit? Saucum sunt cu adevdratzidiri, dacdsunt impreundvegnice Ziditorul?Aceasta cu invdlAture estea elinilor, careil socotesc Dumnezeu pe creator al fiinfei, ci al innu sugirilor.Dar noi, pentrucd am cunoscut Atotputernicul pe Dumnezeu, spunem El e F6cdtorul al insuqirilor, al cd nu ci fbpturilorcareau (primit) aceste insugiri.$i dac6e aqa,elo nu exist5-din impreunlcu Dumnezeu. veci 7. Intr-o oarecare privinld este cunoscutDumnezcr. cele dumnezeieqti; altd privinlI, El nu poatefi crrin 9i noscut. Cunoscut faceprin contemplalea se celordin jurrrl Lui, iar necunoscut in fiinta Lui. este 8, Si nu caulideprinderi iscusinte fiin1asinrpln gi in qi nemdrginitd SfinteiTreimi,ca sdnu o faci pe eaalt:I a tuita din pdrli, precumsuntcreatudle. Cdci acestluolrrr. nepotrivita-L cugetadespre Dumnezeu. 9. Singuri Fiinla cea nemirginiti, atotputerniclr 4l creatoare tuturor este simple, uniformi, ferl calililli ft a netulburati.Toatd fiptura estealcetuitedin fiinf[ r1itt lrr

rime, avdndnevoiemereude Providenf[,ca ceeace este supuslschimbirii. 10. Toatdfiin1amintal[ qi ceasensibilX primit de a la Dumnezeu puteri pentrua cunoagte lucrurile, dupdce a fost adusl din nefiin{i la fiin}d. Fiinla mintalS a primit gdndurile, ceasensibild, iar sim{urile. 11. Dumnezeu primegte se numaiprin implrtigire, iar zidireagi seimpirtdgeqte, impdrlegte. Primegte imp[rprin 9i gi fericirea; dd mai departe tdgireexistenla dar numaifericirea;insi intr-unfel fiinla trupeasci altfelceanehupeascd. gi 12. Fiinla netrupeasce transmitefericirea gi vorbind qi lucrdndgi fiind vdzutd(de minte), iar ceatrupeascinumai fiind vdzut5. 13. Ca fiinla ralionalE mintaldsdexisteveqnicsau qi nu, tine de voia Celui ce pe toatele-a ficut bune.Iar ca rcestea fie bune sau rele, dupi libera alegere, si estein voiafEpturilor. 14. Rdul se vedenu imprejurul fiinlei create,ci imprejurulpornirii gregitegi fird de socotealS. 15. Sufletul semiqcdcum se cuvinecendparteapofti(oalea lui s-a schimbat prin infrdnare, iulimea,prin gi rllagosteseintoarcede la ur6, iar cearalionaldse indreaptjr spreDumnezeu rugdciune vedere prin gi duhovniceasci. 16, IncI nu are dragoste desdvArgitd, cunoqtinJa nici .riliincia Pronieidumnezeiegti, ce in vremede ispitri cel lucrurilede intristare carei seintAmplfr, 'rrrrabd[ indelung , i r;cdesparte sinede dragostea pe fralilorduhovniccqli. 17, ScopulPronieidumnezeiegti ca pc cci tlcz este I'ro:rti rlutate,prin dreapta de gi ,lrr credinld prin <lrlr11ostt. l', rr sd-i pr.rr a ",, iceasc6, facl una,cici Mintuitor.ul p:itirrrit
t,n iroeasta, sd adune laolaltd pe fiii lrri l)urrrrrr'zr.rr r ca ,r

108

S f dnt u l

Maxim

M d rtu ri s i to ru l

Cugel dri

C /e $ ti n e

imprigtia{i (Ioan 11, 52). Deci cel ce nu suferi lucruriie de supirare, nici nu rabdi pe cele de intristare, nici nu tl primegtepe cele de durere,se afll in afar6 de dragostea gi dumnezeiascE de scopulpurtdrii Lui de grij6. I 18. Daci dragostea indelungrabddgi se milostivegte I I (I Corinteni 13, 4), cel ce se impulineazdcu sufletul din cauzalucrurilor pricinuitoarede intristarecare i se intampld qi pentru aceasta viclenegteimpotriva celor ce l-au sc6rbit9i se intoarcede la dragostea de ei, cum nu va fag cidea gi de la scopulproniei dumnezeiegti? 19.Ia amintela tine, ca nu cumvariutateacarete desparte de fratele si se afle in tine, nu in el, gi sarguie$te-te sd te impacicu ddnsul, si nu cazidin porunca ca dragostei. 20. Sd nu disprefuieqti poruncadragostei, prin ea ci fiu al iui Dumnezeu fi; dar cllc6nd-o,te vei afla fiu al vei gheenei. 21. Cele ce ne despartde dragostea prietenilorsunt acestea: pizma gi a fi pizmuit, a plgubi gi a fi p6gubit,a defXimagi a fi deftimat qi gAndurile biruitoare. Deci ia seama, nu cumva ai frcut cevade acestfel sauai suferit acestea din partealor gi de aceea desparlide dragostea te prietenilor? 22. li s-aintampiatlie ispit5 de la fratele gi intristaron te-aadusia urd?Nu te l6sabiruit de ea,ci biruiegte-o cu tu gi dragostea; o vei faceintr-rmchip ca acesta: rugendu-tc ctl pentru ddnsullui Dumnezeu, adevdrat primind rdspunsullul gi, prin aceasta, timiduindul pe el, iar pe tine primitor ispi tei socotindu-te indelung rdbddnd, pdni ceva trecenorul, 9i 23. Indelung rlbditor este cel ce a$teaptd sflirgitrrl qi primegte ispitei laudastdruinfei. 24. Cel tncetla mdnieestebogattn inlelepciune (ltilla 14,29), citcitoatecelece.i seintAmpld punein legiltrrrll le rru

ll

sfhrgitulqi agteptdndu-l acela, pe rabdi pe cele ce-i pricin iescintristare.Iar sfagitul,esteviala veSnicd (Romani 6,21 dupdcuvdntulApostolului.$i aceasta viala vegnicd: este ; te cunoascd Tine,singurul Dumnezeu pe adevdrat,$i pe lis pe Hristos CareL-ai trimis (Ioan 17,3). 25, Nu lepddacu ugurinfddragostea duhovniceas pentrucd altd calea mAntuiriinu s-a l6satoamenilor. 26. Pe cel ce ieri il socoteaifoarte duhovnicesc imbundtilit, as6zi sAnu il judeci rdu qi viclean, din pr cina urii careaparein tine din megte$ugirea vicleanului, prin dragosteindelung ribddtoare, cugetdndla lucruri bunede ieri, leapiddura ceade azi din suflet. 27.Pe cel ce ieri il ldudaicape un bun gi-l propovd iai ca pe un imbm[t6tit, astizi sd nuJ vorbegtide rdu, ca 1 un viclean,din pricinaschimbdrii dragostei in wd, def) tale rnareafratelui frc6nd-o apdrarea u6ciunii viclene din tin 'fu rdmAiin aceleaqi laude,degiestecuprinsde supirare :rqa ugorte vei intoarce dragostea la m6ntuitoare. 28. Obignuitalaud[ pe care o aduci fratelui s6 nu intinezi, in int0lnireacu ceilalli frali, din pricina supirir irscunse careo ai impotriva lui, amestecAnd cuvint pe in pc furig, deftimarea.Ci laudacuratdfolosegte-o intAln in cu adeviratroagA-te pentrud6nsul,ca pentrutine insu ;i te de ;riagadegrab vei izbdvide urapierzdtoare suflet. 29. Sdnu zici: nu urdscpe fratele,in timp ce te scd frcgtide amintirealui. Ci ascuiti pe Moise care zice:' n Sd ,ltrymdneSti fratele tdu In inimd ta, dar sd mustri y pe lttroape tdu, ca sd nuporli pdcatul lui (Levilic 19,17). 30. Dacd vreun frate, poate ispitit fiind, te va vorl rlt: 1[g ylsrns indelungat[, si nu ieqi din apeztrnt|i tu ,lrrrgostei, pe rdbddnd acelagi vicleandrac ce cautAsI I

110

S f A nt ul

Maxim

Md rtu ri s i to /u l

C uget dri

Cr est ine

llt

supere. $i nu vei peresi dragostea dac6, ocdrAt fiind, vei binecuvdnta qi, bAntuit de g6ndurile rele, te vei puda cu bunlvoinfi. Aceastaeste calea filosofiei dupi Hristos, qi cel ce nu cdletore$tepe ea, nu se va sdl5qlui impreund cu Ddnsul. 31. Sd nu-i socote$tibinevoitori pe cei ce-li aduc cuvinte care lucreazd in tine sc6rbd gi uri impotriva fiatelui, degi a,r pdrea ele adevirate; ci intoarce-te de la unii ca acegtia, gi de la nigte gerpiveninogi,ca astfel $i pe ei ca sd-i opregtide la vorbirea de rIu, iar pe al tiu suflet s[-l izbdvetti de riutate. 32. Sd nu-l intdrdli pe fratele prin cuvinte cu doul inlelesuri, ca nu cumva, primind $i tu de la el unele asemendtoare, s[ strici agezdmAntuliubirii dintre voi; ci cu indrdzneala dragostei mergi gi mustrd-l pe el, ca dezlegdnd pricinile supdririi, amAndoi sE v6 izbivi{i de tulburare 9i intristare. 33. CerceteazdJi conqtiin{a cu deamdnuntul: nLr cumva din a ta pricind nu se impacd fratele?$i nu amAn;r aceastlcercetare, cdci ea (congtiinja),qtie cele ascunse alc tale gi te va pdri in vremea ieqirii (sufletului), iar in vrcmea rugdciunii !i se face piedicd. 34. In vreme de pace nu-!i aminti cele pe carc lc l grdit fratele in vremeasupir[rii, fie de !i le-a spusin lirlri, fie de le-a spus altuia, iar tu le-ai auzit dupi aceea.('rr rrr, cumva, tdgdduindcugetelepomenirii de rdu, si te irrtorr, iarigi la pierzdtoarea asuprafratelui. urd 35. Sufletul ralional careline urd falh de om nrr 1,r,rr te si se impace cu Dumnezeu,Dltdtorul poruncilor'.I'r.l tru cd zice: De nu veli ierta oamenilor greSelilt lot, rtt,I Tatdl vostru nu vd va ierta greSelileyoa^r/,,e (Malci {,, I .,I

Iar dacdacelanu vrea sI seimpace,tu (incn) pdzegte-te de urd, rugdndu-te pentruddnsulcurat9i negrdinduJpe el de rIu fa16de cineva. 36. Pacea negrditd Sfinliloringeri sepdstreazd a prin acestedoue agezdri:cu dragosteacdtre Dumnezeugi a unorafate de allii. Tot aqaesteqi in legdturd toti Sfintii cu cei din veci. Deci preafrumosa zis Mdntuitorulnostruce: tn ctceste doud porunci se cuprind toatd Legea Si proorocii (Matei22,40). 37. Nu ii iubitor de sine gi nu vei fi urAtorde frate. Nu fi iubitor de sinegi vei fi iubitor de Dumnezeu. 38. Dupi ce ai alesa vielui impreuni cu cei duhovnicegti,leaphd[-tede voile tale inainteaugilor. Pentrucd in alt chip nu vei putea a trdi in pacenici cu Dumnezer, rr cu cei impreunl-vieluitori. ici 39. Cel ce a putut sd agoniseascd dragostea desiv6r:,titd toatdviala sa cetreaceasta rdnduit-o, acelazice gi-a $i lisuse..."in Duhul Sfdnt.Iar cel dimpotrivd, .,[)oamne ,,cledimpotrivd face. 40. Dragosteade Dumnezeupururea obignuiegte a rn:rripa minteasprevorbireadumnezeiascd, cea cdtre iar ;rproapele faceca totdeauna cugete o se cele bunedespre ,Lin sul. 41. Cel ce inci iubegte slavadegarld esteimpesau trr)it de cevadin lucrurilemateriale, supdripe oameni se lucrurilevremelnice line minterdul gi poartl urd gi 1'L'ntru .'r.rrpra sau esterobit de gAnduri ru$ine.Dar toate lor de .r,ostea sunt strdinede sufletul cel iubitor de Dumnezeu. 42. C6'nd vei zice gi nu vei lucra cu gdndulnici o nu l.rplri ruqine c6ndcelui cete-apdgubitsaute-acleveqi de r,t uu fii minterdul gi cAnd vremea in rugdciunii mintea ai

SfAn tul

M ax ihl

M dr t ur is it or ul

C uget d ri

C r e q ti n e

totdeaunanematerial5qi fErd formi, atunci se qtii cE ai ajunsla mdsura nepdtimiriigi a dragostei desdvArgite. 43. Nu mic[ nevoin{destese seizbiveascdcinevade slava degarte; va sclpa de ea prin lucrareain ascunsa $i faptelorbunegi prin rugdciune deasi. Iar semnulizbdvirii estea nu pomeniraul celui ce te-a clevetit saute vorbe$te de rdu. 44. De vrei sI fi drept,dd fiecdreipirli din tine, adici sufletului 9i trupului, cele dupi vrednicie:pdrlii rationale a sufletuiui d6-i citiri qi vederi duhovniceqti rugdgi ciune; iulimii dl-i dragoste duhovniceasci, se impotrice vegteurii; plrlii poftitoaredd-i cumpltareqi infrAnare, iar trupului, hrandgi imbr6c[minte,doaratdt cAtarenevoie. 45. Mintea lucreazd dup[ fire atunci cAndqi-a supus patimile gi vede raliuniie lucrurilor gi le pune in legdturl cu Dumnezeu. 46. Precumse socotesc senetatea boalain legitur:i gi cu trupui animalului,iar lumina gi intunericul,cu ochiul. tot afa se socote$te virtuteaqi picatul in legiturd cu sufletul gi cunogtin{a neqtiinla,cu mintea. sau 47. Filosofiacregtinului in acestea sti trei: in po runci,in dogmegi in credin!5. Poruncile despart mintcarl, patimi,dogmele aducla cunoqtinfa o frpturilor,iar cr.ctlirr (contempiarea) la vederea Sfintei Treimi. {a 48. Unii dintrecei ce se nevoiesc izgonesc l;r e, clc pltimage, numaicugetele allii chiarpatimilele taic. gi lt. alungi cinevafie prin cAntarea psalmi,fie prin lrrpqri de ciune,fie prin indltarea minlii la cer sauprintr-oall:i ,1,',, facerede lucruri gi de loc. Iar patimilele taie displelrrrrr,l lucrurile acelea caree imo6timit. de

49. Lucrurile cetre care avem patimi sunt acestea: femeia, banii, darurile qi cele asemenea. Femeia o poate nesocoti cineva cAnd, dupi depdrtareade lume, trupul il vegtejegte cum se cuvine, prin infrAnare; banii, cdnd igi obiqnuiegte cugetula se indestulacu ce are; iar slava,cdnd va iubi lucrarea in ascuns a virtufilor, aritatd numai lui Dumnezeu.$i cine disprejuie$te toate acestea, nici nu va uri vreodatdpe cineva. 50. Cel ce s,a lep5datde lucruri, de femeie, de bani qi de celelalte, a fEcut ciluglr pe omul cel din afar6, dar nu inci qi pe cel dinlduntru;iar cel ce s-a lepddatgi de inl-a lelesurile pdtimageale acestora, {hcut gi pe omul dinIduntru, care este mintea. Pe omul cel din afard lesne il face cineva cilugir, numai sd vrea. Dar nu pulini nevoinli esteca pe omul cel dinlluntru si-l faci cilugdr. 51. Cine este oare in neamul acesta, ce s-a izbicel vit cu totul de inlelesurile pdtimagegi s-a invrednicit de rugiciunea curati gi nematerialS, careestesemn al cdlugimlui dinlduntru? 52. Multe patimi sunt ascunse sufletelenoastregi in se vldesc atunci cAndse aratl lucrurile. 53. Poate cineva s[ nu fie supdrat de patimi cAnd lipsesc lucrurile, dobdndindin parte nepdtimirea.Dar de sc vor ardta iar59i lucrurile, indatl patimile clatinb mintea intr-o parte qi-n alta. 54. Nu socoti cI ai dobAnditnepdtimire,cAt[ vreme Iipseqtelucrul, ci atunci c6nd, avdndul de fa{i, vei r[m6rrc nemigcatgi tot agadup[ aceea,in amintirea lui; atunci :;riqtii ci ai intrat in hotareleei. Dar nici atunci sd nu dislrrc{uiegti gri1a, cdci statornicia virtulii omoarA patimile, ,llt nebigareade seam[ iar5gile ridicd.

tl4

S f A nt u l

Maxim

Md rtu ri s i to ru l

C u get dri

C/ est ine

115

55. Cel ce iubegte Hristos cu adev[rat, se qi aseape mdne Lui dup[ putere. Precum Hristos n-a incetat si facd bine oamenilor, 9i rlsplitit fiind cu nerecunogtinle,se purta cu indelungl rdbdare, $i betut $i ucis fiind, ribda, nicidecum socotind cuiva rAul. $i acesteatrei sunt lucruri ale iubirii cdtre aproapele, fEr[ de care cel ce zice ci iubegte pe Hristos sau ci vrea s[ dobAndeascd impereia Lui, se inqealSsingur. Pentru cd nu oricine imi zice: Doamne, Doamne, va intra in impdrdlia cerurilor, ci cel ce face voia Tatdlui Meu Celui din ceruri (Matei 7,21) 9i iardqi: De Md iubili, pdzili poruncile Mele (loan i4, 15) qi celelalte. 56. Tot scopul poruncilor Domnului este se slobozeascl mintea de necumpdtaregi de urd qi la dragosteaLui gi a aproapelui si o aduc5, din care se na$te lumina sfintei cuno$tinle, cea din lucrare. 57. Dupd ce te-ai invrednicit de o oarecate cunoqtinll de la Dumnezeu,nu te lenevi in lucrareadragosteiqr a infrdnbrii. Cici acestea, curilind partea pdtimitoare a sufletului, necontenit ili gltesc lie calea spre cuno$tinl6. 58. Calea cdtre cunoqtin![ este nepitimirea qi sme renia, fir[ de care nimeni nu va vedea pe Domnul, 59, De vreme ce cunoqtinla semelette,iar iubirut (l zideSte Corinteni 8, 1), se impletegti cunogtinlacu tlr:r gosteagi vei fi netrufa$gi ziditor duhovnicesc, zidintlrr-le gi pe tine, 9i pe toti cei ce se apropie de tine. 60. Dragosteazideqteprin aceeacd nu piznruic;tc, nici nu se suplri pe cei ce ne pizmuiesc,nici nu viltlt qtr lucrul pentru care e pizmuit de al1ii, spre a se arila orrrrrc nilor, nici nu socotegte gi-a atins scopul. Cil tlcspr, ci cele pe care nu le qtie, iqi mdrturisegte frri ruginr rr,.ritr

in{a. Astfel face minteanetrufa$i,mereupregitind-o spre a sporiin cuno$tinlI. ii 61. De obicei ounogtintei urmeazl plrerea de sine $i zavistia,mai alesla inceput;prima estedoar dinliuntru, iat pizma gi dinl[untru gi din afarl: dinl6untru,fa]d de cei ce au ouno$tinll, iar dinafar6de la cei ce au. Dar dragostea pe toate trei le imprigtie: plrerea de sine, intrucdt nu iar se trufe$te,zavistiadinlduntru,intrucdtnu pizmuiegte, pe ceadinafarS, intrucAtindelungrabddqi se milostivegte. De aceea, ce are cunogtinfl trebuie si ia lSngdsine qi cel ca dragostea, astfel,in toate,minteasa s-o pdzeasclpurureaneritdciti. 62. Cel ce s-a invrednicit de darul cunoqtinlei,dar sau are supdrare line minte r6ul sauure$tepe vreun om, e asemenea cel ce inghimpd ochii cu spini 9i pdlamidn. cu Pentlu aceasta, nevoie(adic5cu dinadinsul),arenevoie de cunoqtinla dragoste. de 63. Sd nu ai toath indeletnicireata indreptati spre trup, ci hotirdgte-i lui nevoinla dup[ putere, iar mintea toatl intoarce-o spre oele dinlduntru. Cdci deprinderea trupeascdla pulin folose{te, dar dreapta credinld spre toateestedefolos (I Timotei 4, 8) 9i celelalte. 64. Cel ce neincetatpetrecein cele diniSuntru,se infrdneazi de la toate gi estecumpEtat, indelungrabde,se rnilostiveqte, cugetdsmerit. Dar nu numai atAt,ci ei vid (gdnditor),vorbescde Dumnezeu seroagi. Aceastaeste qi ceea spune ce Apostolul: inDuhul sdumblayi(Gal.5,16). 65. Cel ce nu qtiea cildtori pe caleaduhovniceasci, pitimage,ci toatd lucrarealui o nu e cu grij d la gAndurile indreapti spre trup; qi ori se indrdcegte pdntecelegi cu gi vieluieqte neinfrAnare se mdhleqteqi semdniegi {inc cu

116

S f dnlul

Ma x i n

Md rtu ri s i to ru l

C ugetdri

C r e Sti n e

ttl

minte rdul $i againtuneca mintea, ori duce o nevoinld fird mdsurdqi-qitulburd cugetul. 66. Scriptura nu inllturd nimic din cele ce ni le-a dat noul Dumnezeu spre folosire, dar pedepsegte necumpdtarea qi indreaptd nesocotinla. Astfel,. nu opre$te pe om a m6nca sau a face copii, a avea bani gi a-i chivernisi bine, ci opre$te indrdcirea p6ntecelui, curuia gi celelalte. incd nici a gdndi la acelea nu-l opregte, c[ pentru aceastas-au ftcut, ci il opregte g6ndi cu patimd la ele. a 67. Unele dintre cele s6vdrqitede noi, dupd voia lui Dumnezeu, se fac potrivit poruncii; altele nu din porunci, ci, precum ar putea zice cineva, ca o jertii de buni voie. Astfel, potrivit poruncii este a iubi pe Dumnezeu qi pe aproapele,a iubi pe vrdjmagi, a nu curvi, a nu ucide gr celelalte; iar fecioria, necdsdtoria, siricia, depdrtarea de lume gi celelalte nu sunt din poruncA.Acestea, ca ni$te daruri se socotesc; de aceea,dacd din neputinld nu vom putea implini unele dintre porunci, prin daruri sd-L imblAnzim sau s[-L impiodm pe Bunul nostru Stdpdn. 68. Cel ce cinste$tenecisdtoria, dator este si pti zeascd fecioria, mijlocul incins imprejur qi fdclia aprins:I (Luca 12,35) prin rugdciune,prin contempialie 9i pri dragosteduhovniceascd. 69. Unii frali se socotescpe ei in$i$i a fi in afan'rrlt. darurile Sf6ntului Duh, pentru ci nu gtiu, din cauza lcrrc viei in lucrareaporuncilor,cd cel ce are credin{dncclintir. in Hristos, toate darurile dumnezeieqti impreuni lc ur.cirr sine. Dar, de vreme ce, din lenevie,suntemdepartcrlc lrr crarea dragostei citre 81, care ne aratd dumnczt:ic51rl,. comori din noi, cu dreptateeste s5. socotim po noi irrlr ne ne lipsili de dumnezeieqtiledaruri.

70. Dacd Hristos sil[9luie$te, prin credinld, im, in (Efeseni 17),dupedumnezeiescul mile noastre 3, Apostol, in El sunt ascunse toate vistieriile inlelepciunii qi ale 9i (Coloseni2, 3), atunci toate comorile inlelepcuno$tintei ciunii gi ale cuno$tinfeisunt in inimile noastreqi se vor arAta inimii pe mdsuracuretirii fieciruia prin porunci. 71. Aceasta estecomoara asounsd larina inicea in mii tale, pe careinci nu ai aflat-o,ceci atunci,cu adevdrat, ai fi vAnduttoate gi ai fi agonisitlatina aceasta. acum, Iar jurul ei ie ingrijegti, in fiindci ai iisat tarina, pe cele din carenu se afld nimic altceva,dec6tspini 9i pnldmid5. 72. De aceea zice Mdntuitorul: Fericili cei curali cu inima,cd dceiavor vedea Dumnezeu pe (Matei5, S). $i il pe vor vedea Dansulqi comoriledin El, atuncicdnd,prin qi dragoste infrdnare,se vor cureli pe ei in$i$i; 9i cu atAt mai mult, cu cAtvor spori curdlirea. 73. De aceea iarigi zice: Vindeliaverile voastreSi (Lwa 12,33)Si iatd,tootevd vorfi curate dali milostenie (Luca11,41). Deci nu vd mai indeletniciti lucruriledin in .iurultrupului, ci sArgui{i-visi vI curdliti minteade urd qi neinfrdnare,Domnul numind mintea, inimi. Pentru cA lcestea, intindndmintea,nu o lasdsd-L vaddpe Hristos, (lare locuie$te eaprin darul SfdntuluiBotez. in 74. Scripturanume$te faptelebunecIi. Iar mai mar.c rlecdt toateestedragostea. aceea De ziceaApostolul: vri ,Si ttrd.tincd o cale care le tntrece toate(I Corinteni12, pe I l), ca unace indupleciomul a defEima lucrurilenrttcr.i:rlc qi a nu cinstinimic din celevremelnice nrai ntull rlcr:iil ,,clevegnice. 75. Dragostea c[tre Dumnezeu impolrivlrpolici, stI pt:ntru induplecd cd minteaa se infrdnade la plirccli"l;rr.

S f an t u l

M a ri m

M d r t u ri s i t o tu I

Cugetd/i

C te ;tl h e

119

ceacdtreaploapele impotriva iutimii, pentru cd il face std pe om a defEimaslavagi banii. Acesteasuntcei doi dinari pe care M6ntuitorul i-a dat primitorului de oaspeli,ca s6 poarte grij 6 de tine. Insd tu sd nu te arili nemullumitor, unindu-tecu tdlharii, ca nu cumvaiariqi sI te rdnegtigi de asti dati nu pejumetate mort,ci mort de-abinelea te afle. sd 76. Cur5leqte-{i mintea de mdnie, de pomenireade riu gi de cugetelede ruginegi atunci vei puteasI cunogti sdliqluirealui Hristosin tine. 77. Cine te-a luminat pe tine in credin(aSfintei qr Celei de o fiini5 qi inchinateiTreimi? Sau cine !i-a frcut cunoscutd iconomia intrup5rii Unuia din SfdntaTreime? Saucine te-a invilat pe tine raliunile privitoare la cei frtdt de trup, ori cele desprecrearea9i sfdrqitul lumii vdzute, sau despreinviereadin morti qi viala vegnic[, sau despre slavaimpiriliei cerurilorqi infricogata Judecati? darul Nu lui Hristos, Cel ce locuiegtein tine, care este arvuna SfdntuluiDuh? Ce estemai mare dec6tacestdar? Sau ce estemai bun dec6taceastiinlelepciune? Sau ce estemai inalt decAtacesteftg5duinfe? Iar de suntemnelucritori, sauzibavnici gi tr6ndaviqi nu ne curd{impe noi inginedc patimile ce ne oprescpe noi gi ne robescmintea, ca si putem vedeacuvinteleaceleamai luminos dec6t soarelc, atuncipe noi inginesdne invinovdlim, sdnu ne lipsirl ca de locuireain noi a Darului. 78. Dumnezeu, Care!i-a figiduit {ie bundtd{ilecclc vegnice !i-a dat in inimd aruuna gi Duhului,li-a ponurcir si porfi grija de viala ta, pentruca omul cel dinlirurrtr,rr. slobozindu-se patimi, sd inceapi de aici dobiinrlitrr de bun5ti!ilor.

79. Dwpd ce te-ai invrednicit dumnezeiegtilor gi inaltelor vederi, ingrijegte*te de dragoste gi de infrdnare, pururea plzind netulburatd partea pltimitoare, pentru ca neintunecat[ sI ai lumina sufletului. 80. Iulimea sufletului s-o infrdnezi cu dragostea, partea poftitoare vegtejegte-ocu inftAnarea qi pe cea cuv6ntdtoare s-o inaripezi cu ruglciunea, iar lumina min{ii nu se va intuneca niciodatd. 81. Cele ce stricd dragostea sunt acestea: necinstea, paguba, clevetirea, sau in credin![, sau ,in via]d; apoi bdt6ile, rinirile gi celelalte.Acestea se pot intdmpla vreunui om sau vreunei rudenii ori prieten al siu. Deci cel ce pentru vreuna din acesteastinge dragostea,incd nu a cunoscut care estescopulporuncilor lui Hristos.. 82. S6rguieqte-tepe cat poli sd iubegti pe tot omul. Iar de nu poli aceasta,m[car sd nu urlqti. Dar nici aceasta nu poli si o faci, daci nu vei defrima lucrurile lumii. 83. Daci te-a blestematcineva, nu-l uri pe e1,ci blestemul gi pe dracul care l-a fecut pe el sd blesteme. Iar de urigti pe cel ce a blestemat,om ai utdt qi porunca ai cdlcat; ce a ftcut acela cu cuv6ntul, tu faci cu lucrul. Iar de pdzegti porunca,aratd semneledragosteigi dacdpoli face ceva, ajutd-I, ca sdJ izbbveqtide rdu. 84. Nu vrea Hristos nicidecum ca tu si ai uri impotriva omului, sau supdrare, sau m6nie, ori pomenire de riu, in nici un chip qi pentru nici un lucru vremelnic. Aceasta o strigl freciruia cele patru Evanghelii. 85. Mulli suntem cei ce zicem, dar pulini cei ce facem. Dar nimeni, pentru a sa lenevire,nu trebuie si strice cuvAntul lui Dumnezeu,ci sd-qi mdrturiseascd neputinla sa, dar si nu ascunddadevdrul lui Dumnezeu, ca sd nu ne

S f 6nt u l

Maxim

Md rtu ri s i to ru l

Cugetdti

C r e sti n e

facemvinovati, pe lang5cdlcarea poruncilor,qi de r6stilmdcireacuv6ntuluilui Dumnezeu. 86. Dragostea infrAnarea gi slobozesc sufletul de oatimi; citireagi vederea izbdvesc minteadenegtiinld, starea iar de rugdciune ducepe eain fala lui Dumnezeu o insugi. 87. Cdndne vor vedeape noi dracii cd defEimdm lucrurile lumii gi nu-i urAmpe oamenidin pricina lor qi nu cddem dragoste, din atunciridic[ impohivanoastrd clevetiri, ca,nesuferind m6lurirea, urAmpe cei cene-au si-i clevetit. 88. Nu estedurerede suflet mai rea decdtclevetirea, fie cd ili defaimdcinevacredinJa, viala. $i nimeni nu o fie poatedisprefui,decAtnumai cel ce priveqtela Dumnezeu, ca Susana, cdci El e singurul carene poateizbivi din nevoi, precumpe aceea, poate9i pe oamenia-i incredinla gi de adevlr.9i sufletula-l mdngdia nddejdea. cu 89. Cu c6tte rogi din sufletpentrucei cete-auclevetir. cu at6t gi Dumnezeu amtdadeverulcelor ce s-ausmintit. le 90. SingurDumnezeu bun din fire, iar prin voinli, e pentru cd scopullur numai cel ce urmeazd Dumnezeu. lui e ca pe cei r6i sd-i uneascd Cel din fire bun, ca $i ei sli cu se facebuni. De aceea, batjocoritfiind de ei, el binecuvinteazd,prigonit fiind, rabdd,blestemat fiind, se m6ngAic pr ucisfiind, seroagd. Toatele faceca sdnu cad[ din sconul dragostei. 91. Poruncile Domnuluine invaldsd folosim hrclrr rile de mijloc cu bund socoteald. folosireacelor rlt Iar mijloc cu bundsocoteali,cutdlea$ezarea sufletuluigi rurry te dreapta socoteali; dreapta iar socoteald nagte ncpiltirrri rea,din ca^re na$te se dragostea desdv6rqit6. 92. lncd nu a ajuns la nepltimire ccl ce pcrrlrrr l incercare intAmpldtoare poatetrececu vederea nu groxorlr

prietenului, adevdratd sau numai pdrut5. Cdci, tulburAndu-sepatimile aatezacin suflet,orbescinlelegerea nu o 9i priveasci bine la razele adevlrului, nici sI deolasd sd judecatdbinele de rdu. Cu adevdrat, cu sebeascd dreaptd unul ca acestanu a agonisit nici dragosteadesbvArqitd, carearuncdafardfrica judecilii. 93. Cu prietenul credinciosnimic nu se poate asenenorocirile mdna (lsus Sirah 6, 15), cdci el socoteqte prietenuluica pe ale sale gi rabddimpreundcu el pAndla moarte,rdu pdtimind. 94. Multi sunt prietenii, dar la vreme bun6. Iar in vei vremeaispitelor,de-abia puteaafla vreunul. 95. Pe tot omul se cuvine sd-l iubim din suflet, dar sd ndLdejdea numai in Dumnezeu ne-o punemgi cu toatdL putereasd-I slujim Lui. Cici atunci cAndEl ne pdzeqte, 9i pot prietenii to{i au griji de noi, iar vrijmagii nu ni se impotrivi. Daci El ne va pirisi, atunci gi prietenii se depdrteazdde noi, iar vrijma$ii capitd putere impotriva noastrA. in 96. Patrusunt felurile pirlsirii noastre necaz:una din purtareade grij6, cum estela Domnul, ca prin plruta precumla Iov pdrdsiresd se mAntuiascd; sprecercare, alta pi la Iosif, ca si se arate,unul stelp al batblliei, altul al infrAndrii. Alta este spre incercareplrinteascd,cum e la prisosulDarultri. Apostolul,ca, smerindu-se, p5zeascd s5 A patraestelepldarea,precumla iudei, ca, pedepsi{iliind, sd se indemnesprepocdinfd. insd toatefelurilc sunl spltr gi pline fiind de bunitate dumnezeiasr:ii tlo ittbi rurAntuire, re de oameni. pot cu 97. Numai cei ce pdzesc deadinstrl ttttcilc 1, pri prlri\sesc ntt-q;i cunosc tainelejudecdliidumnezeieEti,

SfAutu l

M at iu

M dt ' t ur is it or ul

etenii incercali (ispititi) din ingiduinfa lui Dumnezeu. Iar defEimitorii poruncilor gi necunoscdtorii dumnezeiestilor, judec[]i, cdndii mergebine prietenului, bucurd se impreun5 cu el, dar cdnd,ispitit fiind, rdu pitimeqte, il las[ pe el, iar uneori chiar seunesccu cei ce-i stauimpotrivd. 98. Prieteniilui Hristospe toli ii iubesccurat,dar nu suntiubiJi de tofi; iar prietenii lumii nici nu iubescpe to{i, nici nu sunt iubili de to!i. gi cei ai lui Hristospizesc p6nd la sf6rqitdragostea neintreruptd, cei ai lumii p6ni ce se iar invrijbescunul impotriva altuia, pentrulucrurilelumii. 99. Prietenul credincios este acoperdmAfi ture (Ecclesiastul6, 14), de vreme ce, atunci c6nd ii merse bine prietenului,ii estesfetnicbun, ajutdtordin srflet, i-ar in vremea pitimirii, sprijinitor preaadevdrat apdrdtor $i preamilostiv. 100,Multi au spusmulte despre dragoste. numai Dar intre uceniciilui Dumnezeu, c[utfu1d-o, vei afla. cdci nuo mai ei au ayut Iubireaadevdratica invlJdtor al &agostei. Pentru aceasta spuneSfrntul Apostol Pavel: De a$ avea darul proorociei qi tainele toate le-aq cunoa;te $i orice Stiinfd,iar dragostenu am, nimic nu sunt (I Corinteni 13, 2). Cel ce a agonisitdragostea, insugi DumnezeuL-a pe dobAndit, vremece Dumnezeu iubire (I Ioan 4, 16). de este Aceluiafie slava veci.Amin. in

CU PR IN S

Prefatd Cuviosul Paisie Velicicovschi. SfdntulMaxim M[rturisitorul.


Cuvdnt inainte cdtre Elpidie

5 9 22 44 45 61 84 105

int6ia sutd
A doua sutd A treia sutd

A patrasutd.

Cartile editate de Editura ,,Credin{a strdrnogeasci" se comaldA gi se distribute prin Edituaa Pelerinul - Iagi, str. Grddinari 39, Bl. B-2, sc. B, et. 3, , ap.g, cod 6600
1. Pilde qi poaestiri pentru copii (vol. I) 2. Cuainte Sfdaritoare -Sf. Efrem Sirul 3. Regulile Monahale - Ctx. Pahomie cel Mare 4. Patru sute cugetdri crettine - Sf. Maxin Mdnrrrisitoml 5. S/drgitul Omului - nrorrah Zosinra Pascal din Sihntul Munle Athos

Car,ti tiparite de Editura Pelerinul Iasi care pot {i obpnute prin comandd:
l. Acatistier - alcatrrit de Arhim. Cleopa Ilie 2. Cdlduza canonicd -Pr. Simeon Adrian 3. Cur:dnt d.espre cdd.erea lui Adam - Arhlep. Inocenpu 4. Acatiste gi rugdciuni la ureme de boald ti necaz 5. Din \\a(d qi din Duh - Arh. Sofronie 6. invd(dturi qi proorocii - Cuwiosul Nfl Athonitul 7 . Scopul aiefii creqtine - Sf- Seraffm de Sarov 8. Biserica, sectele gi ftafii mincinogi - Pt. Simeon Adrial 9, Ce sd crezi qi cum sd trdie-pfi - Episcopul Nicodim lO. Rugdciuni cdtre Maica Domnului ll. Rugdciuni din Psalmi 12. Misterel.e uielii aiitnare -Pr. S.A. Arhanghelov 13. Fericirea de a cunoa.qte calea - Ath. Sofronie
Tiparul executotIa S.C.DOSOFTEI S.A. Str. Sf.Iitzdr hr. 49, Iafi Tel.: 032/137060

! i0.000

S-ar putea să vă placă și