Sunteți pe pagina 1din 102

Universitatea Politehnica din Bucureti Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

Sistem pentru msurarea radiaiei solare

Proiect de diplom
Prezentat ca cerin parial pentru obinerea titlului de Inginer n domeniul IngineriaSistemelor Biotehnice specializarea Ingineria Dezvoltrii Rurale Durabile

Conductor tiinific
ef lucrri dr. Ing. CARMENOTILIA RUSNESCU

Absolvent
NICOLAE- ADRIAN OPREA

2012

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE DEPARTAMENTUL DE SISTEME BIOTEHNICE

Aprobat, DECAN Prof. dr. ing. VOICU GHEORGHE

Vizat, Director de departament Conf. dr. ing. BIRI SORIN TEFAN

TEMA proiectului de diplom al absolventului

OPREA NICOLAE-ADRIAN
I. Titlul temei: Sistem pentru msurarea radiaiei solare II. Elemente iniiale pentru proiect:

1. Cerine tehnice i de exploatare impuse -Sistemul este destinat monitorizrii parametrilor atmosferici -Staia meteo nregistreaz valorile parametrilor atmosferici cu ajutorul senzorilor la intervale de 2,5 secunde. -Calculatorul la care este conectat statia meteo are acces la internet si dispune de software de analiza statistica a datelor 2. Date iniiale pentru proiect: - Acest sistem prezint o precizie superioar fa de alti senzori de vnt, fiabilitate n funcionare i mentenan rapid, nu necesit o surs de curent extern astfel alimentndu-se doar din puterea cinematic a vntului. - Acest senzor de vnt msoar viteza debitului de aer i direcia lui prin combinarea traductorilor, pentru a aproviziona date exacte despre viteza i direcia vntului.

III.

IV. V.

Memoriu de calcul: Studiu documentar. Analiza stadiului actual n domeniu - valorificarea potenialului de resurse neconvenionale de energie; - energia soarelui ca surs termic. Prezentarea i justificarea tehnico-economic - Sistem pentru msurarea radiaiei solare se nscrie n noile abordri tehnologice ce in cont de valorificarea surselor curate care asigur protecia eficient a mediului; - utilizarea energiei soarelui se afl n plin avnt deoarece este o energie curat, inepuizabil, nu consum nici un fel de combustibil. Analiza procesului (prezentarea metodei): - monitorizarea radiaiei globale,difuze si directe; - analiz statistic radiaiei soarelui; - calculul unghiurilor de declinaie,timpului solar,ecuaia timpului,azimutul solar - tipuri de piranometre;
2

- reprezentarea grafic radiaiei globale,difuze si directeunghiurilor de declinaie,timpului solar,ecuaia timpului,azimutul solar 3. Calculul parametrilor principali constructivi, funcionali i energetici: - funcionarea sistemului de msurare a radiaiei solare; - calculul radiaiei solare in fiecare luna in perioada iulie 2011-iunie2012; - analize statistice. 4. Studiu de caz privind monitorizarea radiaiei solare n partea de NV a oraului Bucureti n anul 2011: - date i informaii iniiale; - alegerea sistemului pentru msurarea radiaiei solare; - date privind principalele componente ale sistemului studiat; 5.Soluii de rezolvare a cerinelor ergonomice impuse i norme de protecia muncii: -Existena unui system de racier interna a piranometrului; 6.Noiuni de exploatare, ntreinere i reglare: -Desfsurarea corect si in siguranta a activitatilor meteorologice necesit existena unor echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii tiinifice corespunzatoare de prelevare si prelucrare a datelor meteorologice, iar in cazul elaborarii de prognoze si avertizri a verificarii gradului de realizare a acestora; VI. Material grafic: 1. Schema de ansamblu a sistemului; 2. Seciunea captului de masurare a sistemului;
VII. VIII.

Data elaborrii temei07.11.2011. Termen de predare a proiectului 29.06.2012.


Locul de desfurare a activitii: UPB / ISB Mijloacele materiale puse la dispoziie de: UPB / student /

documentaii tehnico-economice distribuitoare.

de

la

societile

note de curs, cri, comerciale productoare i

Realizarea / proiectul rmn n proprietatea: UPB Forme de prezentare: memoriu scris (1 exemplare), CD cu varianta electronic n format PDF a memoriului, suport pentru prezentarea oral (prezentare video proiector, plane)
Not: Materialul grafic va fi executat n creion pe hrtie alb sau n AutoCAD i imprimat la ploter.

Titular de disciplinAbsolvent ef lucrri dr. ing. RUSNESCU CARMENOTILIA Conductor de proiect ef lucrri dr. ing. RUSNESCU CARMENOTILIA

OPREA NICOLAE-ADRIAN

CUPRINS INTRODUCERE.5 CAPITOLUL 1.RADIATIA GLOBALA-GENERALITATI.6 1.1.Informatii generale privind Soarele..6 1.1.1.Fotosfera7 1.1.2.Cromosfera si coroana solara..8 1.1.3.Protuberantele...8 1.1.4.Eruptiile solare..9 1.1.5.Petele solare9 1.1.6.Ciclul petelor solare.10 1.2.Efectul energetic al soarelui...11 1.2.1.Radiatia solara.11 1.2.2.Soarele si balanta de energie..13 1.2.3.Cantitatea si calitatea radiatiei solare15 1.2.4.Efectul pantei asupra radiatiei solare16 1.2.5.Activitatea solara si clima16 1.3.Tipologia radiatiei solare...19 1.3.1.Radiatia solara directa.19 1.3.2.Radiatia solara difuza..22 1.3.3.Radiatia solara globala25 1.3.4.Radiatia solara reflectata35 1.3.5.Radiatia absorbita36 CAPITOLUL 2.INSTRUMENTE DE MSURARE A RADIAIEI SOLARE............38 2.1.Schema generala de functionare a unui piranometru..........................................38 2.2. Masurarea radiatiei difuze si globale....................................................................45 2.2.1.Piranometrul absolut tip Angstrom.................................................................45 2.2.2.Piranometrul termoelectric Savinov-Ianisevski...............................................46 2.2.3. Piranometrul relativ Arago-Davy-Kalitin......................................................48 CAPITOLUL 3.PREZENTAREA STATIEI METEO WIRELESS MOD. AWWS/EV DIN DOTAREA FACULTATII ISB DIN CADUL UNIVERSITATII POLITEHNICA BUCURESTI........................................................................................................................50 3.1 Descrierea senzorilor..............................................................................................50 3.2.Sistem pentru msurarea radiaiei solare..............................................................54 3.3.Monitorizarea radiaiei solare in partea de V a Bucuretiului.............................59 3.3.1. Monitorizarea radiaiei globale......................................................................60 3.3.2.Monitorizarea radiaiei difuze.........................................................................68 3.3.3Monitorizarea radiaiei directe..........................................................................74 3.3.4.Monitorizarea unghiurilor necesare pentru determinarea poiiei soarelui...81 CAPITOLUL 4.LEGISLAIE DE MEDIU.........................................................................88 CAPITOLUL 5.CONCLUZII.............................................................................................104 BIBLIOGRAFIE...106

INTRODUCERE Am ales pentru lucrarea de diploma aceasta tema, intitulata Sistem pentru masurarea radiatiei solare, deoarece radiatia solara constitue principala sursa energetica a fenomenelor naturale. Radiatia solara este cea care prin ncalzirea diferentiata a suprafetei terestre produce miscarile atmosferei cu varietatea lor extraordinara de forme de la uragane pna la cele mai slabe adieri ale vntului. Tot radiatia solara, este cea care prin procesul de fotosinteza este transformata n hrana necesara vegetatiei terestre. Modelarea reliefului ncepe si ea cu minusculele fisuri provocate de incalzirea si racirea rocilor sub influenta radiatiei solare. Si exemplele pot continua. De aceea orice analiza a unui fenomen natural trebue sa aiba n vedere si radiatia solara. Ea constitue si o inepuizabila sursa de energie pentru om, mai ales a ea este o energie curata, neplouanta. S-a dezvoltat chiar si o arhitectura solara, care tine seama de necesitatile de captare si de stocare a acestei energii. In conditiile actuale, in care problematica energetica castiga in importanta, iar protectia mediului a devenit o cerinta a societatii, s-au intensificat si eforturile pentru dezvoltarea tehnologiilor de valorificare a energiilor neconventionale (solare, eoliene, geotermale etc.). Dezvoltarea si perfectionarea tehnologiilor de captare si valorificare a radiatiei solare ramane un subiect de actualitate, datorita avantajelor pe care energia solara le ofera:

Soarele este o sursa de energie nepoluanta si practic inepuizabila, - la scara omenirii estimandu-se o durata a existentei radiatiei sale de cel putin 4 bilioane de ani; Soarele emite in spatiu o cantitate mare de energie, din care Pamantul primeste anual circa 2,8x1021 kJ; are un potential energetic urias, astfel incat daca s-ar acoperi a mia parte din suprafata Pamantului cu captatori avand un randament de 5%, s-ar obtine anual circa 60 miliarde de MWh; este o sursa de energie dispersa, fapt ce permite utilizarea ei prin conversie in alte forme de energie, direct la locul de consum, eliminandu-se astfel transportul la distanta; [2] energia solara poate fi transformata in alte forme de energie termica, electrica, mecanica sau chimica, cu ajutorul captatoarelor. Forma, tipul si marimea acestor instalatii/dispozitive de conversie a energiei solare depinde de energia nou creata si pot fi executate in variante constructive simple sau mai complexe, obtinandu-se performante corespunzatoare tehnologiilor folosite. Pentru a putea fi folosita radiatia solara trebue sa fie masurata, analizata n distributia ei spatio-temporala. Nu trebue uitat ca radiatia solara este n acelasi timp un fenomen fizic ct si astronomic, ea fiind influentata de geometria Pamnt Soare.[1] CAPITOLUL 1.RADIATIA GLOBALA-GENERALITATI 1.1.Informatii generale privind Soarele La fel ca i celelalte stele, Soarele este o enorm sfer cu raza de 695.000 km, avnd o densitate medie de 1400 kg/m3, iar masa lui reprezint 99,85% din masa totala a sistemului solar. El este format n principal din hidrogen ( 71% hidrogen, 27% heliu i 2% alte elemente). n centrul Soarelui temperatura este de 15.6 milioane grade Kelvin iar presiunea este de 250 miliarde atmosfere, de 100 de milioane de ori mai mare dect cea din centrul Pmntului. n centrul miezului, densitatea Soarelui este de 150 de ori mai mare dect cea a apei. Energia solar (386 miliarde de miliarde de megawai) provine din reaciile termonucleare ce au loc n nucleul sau, unde la temperaturi ridicate patru nuclee de hidrogen fuzioneaz pentru a produce un nucleu de heliu cu eliberarea unei energii uriae. n fiecare secunda, aproximativ 700000000 tone de hidrogen sunt convertite n 695000000 tone de heliu i 5000000 tone de energie sub form de raze gama. Energia eliberat n acest proces este echivalent cu cea eliberat de explozia a 100 de miliarde de bombe cu hidrogen pe secund. n drumul su spre suprafaa, energia este continuu absorbit i reemis la temperaturi tot mai sczute astfel nct n momentul cnd ajunge la suprafaa, este n mare parte lumin vizibila.

Pentru ultima poriune de 20% din distana pe care ii are de parcurs pn la suprafaa, energia este transportat mai mult prin convecie dect prin radiaie. Soarele este format dintr-o parte central i atmosfera solar. Atmosfera solar este compus din: fotosfera, cromosfera i coroana solar [7, 8]. 1.1.1.Fotosfera Fotosfera se gasete la baza atmosferei i are temperaturi de 5800C. Ea este cea care i confer Soarelui aspectul unui disc cu marginea foarte clara. Ea formeaz ceea ce se numeste suprafaa solara. ntreaga lumina a Soarelui provine de la acest nveli cu grosimea de aproximativ 300 km. Vazut de la distana, fotosfera are o structur granular i se prezint ca o retea de bule de gaz de mrimi foarte mari aflate n permanent micare, ce apar, se modific i dispar n aproximativ 10 minute. Acestea sunt formaiuni de materie gazoas i pot fi asemnate cu nite boabe de orez cu dimensiunile cuprinse ntre 250 i 1500 km n diametru. Ele sunt determinate de gazele fierbinti care ajung n fotosfer din zona de convectie aflat sub fotosfera. Spre marginea discului solar se mai pot observa unele regiuni mai stralucitoare dect fotosfera, numite facule. Temperatura faculelor este cu circa 200- 300 de grade mai ridicat dect cea a fotosferei, iar viaa lor este de la cteva sptmni la cteva luni. Cmpul magnetic al faculelor este de sute sau mii de ori mai intens dect cmpul magnetic general al Soarelui (care este de circa 1 Oe). Creterea intensitaii cmpului magnetic este legat de intensificarea convectiei n zona convectiva subfotosferic a Soarelui.[1][2] La suprafaa fotosferei se pot observa pete mai ntunecate numite pete solare care apar n regiunile faculelor n care cmpul magnetic are cea mai mare intensitate. Petele solare apar dup cicluri de 11 ani i au o durat de via de cteva sptmni sau uneori chiar luni. Petele solare apar n perechi de cte doua, cu polaritate magnetic opus (N,S). Aceste pete pot masura pn la 50000 de km, i au o temperatur de aproximativ 4300C. Petele solare tind s ocupe aceleai latitudini n fiecare emisfera. Aceast latitudine variaz de la 45 la 5 n timpul ciclului solar de 11 ani. Urmrind petele solare s-a observat c ele nu ramn n acelai loc. Aceast deplasare dovedete c Soarele se nvrtete n jurul propriei sale axe. Formarea petelor solare este legat de existena zonei convective subfotosferice. Miscarea convectiva a plasmei n aceast zona genereaz vartejuri magnetice puternice. Dac acestea intersecteaz suprafa fotosferei, n regiunile respective se formeaz dou pete solare

cu polaritate magnetic diferita. Cmpurile magnetice puternice frneaz micarea particulelor, de aceea petele au o temperatur mai mic i apar ntunecate. 1.1.2.Cromosfera i coroana solara Cromosfera i coroana solar sunt inveliurile exterioare ale Soarelui. Cromosfera are o grosime de circa 12.000-15.000 de km, temperatura sa crescnd odat cu altitudinea, ajungnd pn la un milion de grade la limit cu coroana solara. Stralucirea ei este de sute de ori mai mic dect a fotosferei. Cromosfera este foarte rarefiata, densitatea ei fiind la limit superioar de 10-12 kg/m3. Printre fenomene nestaionare n cromosfera putem aminti floculii, spiculele i erupiile cromosferice. Coroana solar este atmosfera exterioar a soarelui, care nu are o form bine delimitata, este foarte rarefiat i are o temperatura ce depaseste un milion de grade. Stralucirea ei este de un milion de ori mai mic dect a fotosferei. Coroana este extrem de rarefiata, densitatea ei fiind la limita superioar de 10-20 kg/m3. Printre fenomene nestaionare n coroan putem aminti protuberanele i regiunile active ale coroanei. Exist unele regiuni ale cromosferei care devin deodat foarte stralucitoare, numite erupii solare, urmate de jeturi imense de gaz, protuberane, ce se ridic n cromosfer i coroan. Ele au aspectul unor filamente ntunecate. n permanen, un flux de particule foarte rapide (electroni, protoni, ioni) prsete Soarele prin coroan. Acestea sunt vnturile solare.[1] 1.1.3.Protuberanele Protuberanele sunt nori de gaz incandescent care se pot observa sub aspectul unor nituri ale materiei din cromosfer spre coroan. Protuberanele pot aprea ca niste limbi de foc care se nal deasupra cromosferei. Acestea sunt mai puin stralucitoare dect fotosfera i deci pot fi observate numai n timpul eclipselor totale de Soare sau cu aparate speciale. Unele din protuberane sunt calme, durnd chiar mai multe rotaii solare, altele se caracterizeaz prin dinamism i schimbri rapide. Apariia acestora din urm este legat de petele solare.

1.1.4.Erupiile solare n timpul unei erupii solare, o cantitate enorm din energia care se afla n cromosfer i n coroan este eliberat dintr-o data. Materia este proiectat n coroan i deoarece particulele sunt accelerate la viteze foarte mari (150.000 km/h) ele sunt expulzate n spaiul interplanetar, genernd rafale ale vntului solar. n vecintatea Pamntului viteza particulelor care formeaz vntul solar este n medie de 350 km/s i crete n urma unei erupii la 800 km/s. De asemenea, crete i concentraia lor, de la 5-10 particule/cm3 la 100 particule/cm3. Aceste perturbaii afecteaz cmpul magnetic terestru, deformndu-l. Particulele ncrcate electric, care n mod normal sunt deviate de cmpul magnetic terestru, urmresc liniile de cmp n regiunea polilor i ptrund n atmosfer nclzind-o, producnd raze X i gaze ionizate. Ca efecte putem meniona aurorele polare, perturbarea telecomunicaiilor, apariia unor supratensiuni pe liniile de transport ale energiei electrice care pot deteriora retelele de distribuire ale electricitaii. De asemenea, ca urmare a nclzirii produse atmosferei, aceasta se extinde, ceea ce constituie o piedic pentru sateliti, avnd ca efect scoaterea lor de pe orbita. Observarea Soarelui a pus n eviden faptul c apariia protuberanelor i a erupiilor este strns legat de prezena petelor solare, ntreaga activitate solar avnd deci un ciclu de 11 ani.[3] 1.1.5. Petele Solare Dintre toate fenomenele solare, petele par a fi cel mai remarcabil mod de activitate solara. Acestea sunt uor de pus n eviden i au fost observate din timpuri strvechi.Petele solare privite printr-un telescop prezint o regiune central ntunecat, numit umbra, nconjurat de o zona mai luminoasa, penumbra. Ele apar ntunecate datorit faptului c temperatura lor este mai mic dect a fotosferei. O pat solar apare la nceput ca un por care se dezvolt i poate s aiba o durat de via de la cteva sptmni la cteva luni [8]. Culoarea nchis a petei solare se datoreaz faptului c exist un efect de contrast ntre stralucirea normala a fotosferei i stralucirea petelor care au o temperatur mai scazut (aproximativ 4230 grade Celsius). Dimensiunile, aspectul i pozitia petelor solare sunt variabile n timp. O pat obisnuit are diametrul de circa 7.000-15.000 km, dar uneori pot ajunge la pn la 50.000 km, iar n cazuri excepionale pot avea diametre mult mai mari (cea mai mare pat a fost observat n 1947, ea avnd diametrul de 230.000 km). Pentru a le putea

vedea cu ochiul liber diametrul lor trebuie s fie de cel puin 40.000 km - probabil c despre astfel de pete se vorbete n cronicile medievale. Din studii statistice s-a constatat c activitatea petelor solare, adic numarul lor i suprafaa ocupat de ele variaz ciclic, cu o perioada de 11 ani. Dup un an cu activitate maxima, n 7 ani activitatea scade la minim, dup care n 4 ani se atinge iar un maxim. Aceast periodicitate se numeste ciclul activitaii solare i este foarte important deoarece odat cu variaia petelor solare au loc i alte variaii n modul de manifestare a activitaii solare. Petele solare reprezint zone cu cmpuri magnetice foarte puternice. Msuratorile au aratat c n petele solare exist un cmp magnetic de circa 9.000 de ori mai intens dect cel al Pmntului. Petele solare se comport ca polii unui imens magnet, ele apar de multe ori perechi avnd polaritai opuse.[1][3] 1.1.6.Ciclul petelor solare Observarea petelor solare a nceput n 1610, atunci cnd Galileo Galilei i-a ndreptat telescopul spre soare. Observaii zilnice au fost iniiate la observatorul din Zurich n 1749. Numarul de pete solare este calculat socotind prima dat numarul de grupuri de pete i apoi numrul de pete individuale. Numarul de pete solare este dat de suma numrului de pete individuale i de zece ori numarul de grupuri. Deoarece majoritatea grupurilor au, n medie, aproximativ zece pete, aceast formul de socotire a petelor d rezultate chiar atunci cnd condiiile de observare nu sunt ideale i cnd petele mici sunt greu de observat [7]. Media lunar a numarului de pete arat c numarul de pete vizibile crete i scade dup un ciclu de aproximativ 11 ani (figura 1).

Figura 1.1. Evoluia numarului de pete solare ntre 1985 i 2005 [6]

10

Primele nregistrari ale petelor solare au indicat c soarele a trecut printr-o perioada de inactivitate n secolul 17, dup cum a raportat n 1893, astronomul englez E.W. Maunder. Foarte puine pete au fost observate ntre anii 1645-1715. Aceast perioad de inactivitate solar a corespuns unei perioade climatice numit Mica glaciaiune (sau minimul lui Maunder) cnd rurile nenghetate i terenurile neacoperite de zpad au rmas doar la latitudini mici. Este evident c soarele a avut perioade similare de inactivitate i n trecut. Observaii detaliate ale petelor solare au fost efectuate de Observatorul din Greenwich din 1874. Aceste observaii au inclus informaii despre marimea i poziia petelor solare ca i despre numrul lor. Observaiile au aratat c petele nu apar pe toat suprafaa soarelui ci sunt concentrate n dou benzi latitudinale aezate simetric fa de ecuator (diagrama arat ca un fluture - figura 2). Pe masur ce ciclul de 11 ani progreseaz, benzile de la latitudine medie se extind i se deplaseaz spre ecuator.

Figura 1.2. Petele solare sunt concentrate n dou benzi latitudinale aezate simetric fa de ecuator.[6] Dei petele solare produc doar un efect minor asupra emisiei solare, activitatea magnetic care acompaniaz petele solare poate produce schimbri dramatice n nivelul de radiaie ultraviolet i a razelor X. Ciclurile solare au consecinte importante asupra atmosferei nalte. 1.2.Efectul energetic al soarelui 1.2.1.Radiaia solara Soarele este o masa de materie gazoas i fierbinte care emite radiaii la o temperatura efectiva de aproximativ 6000oC i care degaja cantiti enorme de energie la suprafaa lui. O mic fraciune din aceast energie ajunge pe Pmnt.
11

Din punct de vedere observaional, radiaia solar este caracterizat cantitativ prin marimea numit constanta solara. Constanta solar reprezint cantitatea de energie solar (integrala) ce este primit pe o suprafa normala (plasat perpendicular pe directia razelor solare) situat la limita atmosferei terestre, la distana medie a Pmntului de Soare, n unitatea de timp. Valoarea constantei solare este de 1,355 kW/m2 (1.94 cal/cm ptrat pe minut). Aceast valoare se modific datorit variaiei periodice a distantei Pmnt Soare i datorit fenomenelor solare. Fluxul integral de energie radiant care vine de la Soare spre Pmnt este variabil, n funcie de variaia distantei Pmnt Soare. Distana medie Pmnt - Soare este de aproximativ 149 milioane km, iar traiectoria Pmntului n jurul Soarelui este o usoar elips excentrica; aceast distan se modific periodic odat cu solstiiul de vara, respectiv solstiiul de iarna. Radiaia ce vine de la soare include tot spectrul radiaiei electromagnetice. Atmosfera terestr este transparent la majoritatea radiaiilor de anumite lungimi de und din spectrul vizibil dar absoarbe radiaia ultravioleta. O parte din lumina este reflectat napoi n spaiu de catre nori. Alt parte din radiaie este reflectat de suprafaa pmntului, n special de zapad i gheaa. Procentul de radiaie solar absorbit de pmnt depinde de abundena i distributia norilor, pmntului, apei, ghetii i a vegetaiei. Albedo-ul este procentul de radiaie reflectat comparativ cu cea absorbita. Oceanele au un albedo scazut (7 la 23 %), deoarece ap este ntunecat i absoarbe lumina incidenta. Suprafaa pmntului are un albedo ce se modific de la scazut la moderat (8-35 %). Gheaa are un albedo ridicat (40-90%), ea reflectnd majoritatea luminii ce cade pe ea. Un albedo mediu este n jur de 30% [9-13]. Radiaia globala primit de la Soare de catre o suprafaa orizontala la nivelul solului, pentru o zi senina, se compune din suma ntre radiaia direct i radiaia difuza.Radiaia solar direct depinde de orientarea suprafeei receptoare.Radiaia difuz poate fi considerat aceeai, indiferent de orientarea suprafeei receptoare, chiar dac n realitate exist mici diferente. Radiaia solar este influentat de modificarea unghiului de naltime al Soarelui, a nclinarii axei Pmntului, de modificarea distantei Pmnt Soare precum i de latitudinea geografica. Factorii meteorologici care au o influent important asupra radiaiei solare la suprafaa Pmntului sunt: transparent atmosferei, nebulozitatea, felul i pozitia norilor. Relaia dintre factorii meteorologici i radiaia solar este monitorizat lunar i pentru fiecare anotimp n diferite zone.
12

1.2.2. Soarele i balana de energie Climatul pmntului este dat de interacia dinamic ntre radiaia solar i atmosfera, hidrosfera, biosfera, criosfera i litosfera sa. Climatul pmntului este rezultatul balantei de energie ntre radiaia primit i cea cedat [9]. Sursa de energie ce conduce sistemul climatic este radiaia solara. Aproximativ jumatate din radiaie este n zona lungimilor de und ale radiaiilor vizibile. Cealalt parte este aproape de infrarou, iar o mic cantitate n ultraviolet. Fiecare metru patrat din suprafaa pmntului n afara atmosferei primete o medie anual de radiaie solar de 342 wai, 31% din ea fiind imediat reflectat napoi n spaiu de nori, de atmosfera, i de suprafaa pmntului. Din partea care rmne de 235 Wm2, o parte este partial absorbit de catre atmosfer, dar circa 168 Wm2 nclzete suprafaa pmntului i a oceanelor. Suprafaa pmntului retrimite o parte din energie napoi n atmosfer sub form de radiaii infrarosii sau ca vapori de apa. Fiecare obiect fizic radiaz energie ntr-o cantitate i la o lungime de und tipic pentru temperatura obiectului. La temperaturi mai nalte este radiat mai mult energie la lungimi de und mai mici. Pentru ca pmntul s radieze 235 Wm2 va trebui s radieze la o temperatura de 19C cu lungimi de und n zona infrarosie a spectrului. Aceast temperatur este cu 33C mai scazut dect temperatura medie de 14C de la suprafaa pmntului. Dup anii 70 s-a masurat din spaiu radiaia totala solar i s-a constatat c, constanta solar de fapt variaz. ntre minimul i maximul ciclului solar de 11 ani, variaia radiaiei totale solare este de 0.08% (aproximativ 1.1 Wm2). Dei instrumentele sunt capabile de aceast precizie, calibrarea lor absolut este mult mai slaba, momentan find estimat la circa 4 Wm2 [3]. Deoarece masurarea direct a radiaiei totale solare este posibila doar de ctiva ani, pentru reconstructia radiaiei totale solare din trecut, se recurge uzual la anumiti indicatori ca: numarul petelor solare, diametrul soarelui, etc., care sunt calibrai n funcie de radiaia totala solara. Datele publicate de diversi autori sunt ns contradictorii i astfel nu este foarte clar dac indicatorii sunt satisfacatori pentru indicarea valorilor vechi ale radiaiei totale solare. Cunoaterea radiaiei totale solare este nesigur chiar i de-a lungul secolului XX, ca s nu mai vorbim de trecut. De asemenea nc nu este sigur dac stratul de ozon se modific odat cu modificarea radiaiei totale solare sau dac razele cosmice au un impact asupra formarii norilor.

13

Din punct de vedere energetic, partea cea mai important a energiei radiaiei solare din afara atmosferei se gaseste n intervalul spectral 0,20 3,0m. n acest interval, este emis aproximativ 97% din energia totala, iar diferena de 3 % este emis n band de emisie cuprins ntre 1010 i 103 m. Din punct de vedere al cantitii i tipului de energie transmisa, radiaia solar care ajunge pe pmnt este compus din: 3% radiaie ultraviolet + 55% radiaie infrarosie + 42% lumina vizibila. Fiecareia din aceste trei parti ale radiaiei ii corespunde cte un spectru definit prin urmatoarele intervale de lungimi de unda: - radiaia ultraviolet de la 0,28 la 0,38 microni, - radiaia vizibila de la 0,38 la 0,78 microni, - radiaia infrarosie de la 0,78 la 2,5 microni. Repartiia energetic a radiaiei solare globale, funcie de lungimea de und ntre 0,3 i 2,5 microni, pentru o suprafaa perpendicular pe acea radiaie, este reprezentat n figura 3.

Figura 1.3. Repartiia energetic a radiaiei solare globale n funcie de lungimea de unda .[6] Radiaia solar globala ultravioleta, indiferent de momentul din an, prezint un mers diurn ascendent n prima parte a zilei, pn la amiaza, cnd se ating de regula, valorile maxime. n a doua parte a zilei, radiaia ultraviolet prezint un mers descendent (figura 4).

14

Figura 1.4. Variaia zilnic a radiaiei solare globale ultraviolete (285-385 nm) pe suprafaa orizontala, la Bucuresti.[6] 1.2.3. Cantitatea i calitatea radiaiei solare In stratosfera, majoritatea radiaiei solare este absorbit de stratul de ozon. n atmosfera, gazele ce dau efect de ser (dioxidul de carbon, apa, etc.) absorb radiaia infrarosie. Radiaia vizibila trece prin atmosfera i ajunge la suprafaa pmntului. Norii joac de asemenea un rol nsemnat. Deoarece atmosfera filtreaz radiaia solara, cu ct aceast este mai groasa, cu att atenuarea radiaiei solare este mai mare. Astfel, soarele este mai intens cnd este direct deasupra capului (90).Cnd soarele este doar la 4 deasupra orizontului radiaia solar trebuie s treac printr-un strat de 12 ori mai gros dect atunci cnd este la 90. Aceasta explic de ce este posibil s ne uitam direct la soare la apus i la rasarit far s orbim. La altitudini scazute, radiaia solar cu lungimi de und mici este mult mai mic dect la altitudini ridicate, n special datorit creterii densitaii atmosferei i a ptezenei vaporilor de ap i a dioxidului de carbon care absorb aceast radiaie. n general atmosfera acioneaz ca un filtru, cantitatea de energie ce atinge suprafaa marii este doar jumatate din cea de la ntrarea n atmosfera. Munii nali trec prin ptura atmosferic joas i astfel primesc o cantitate mai mare de radiaie solar att n domeniul vizibil ct mai ales n ultraviolet [14]. In muni, relaia ntre stimulare i reactie este mai rapida. Mediul alpin este special prin faptul c aerul curat permite trecerea radiaiilor solare, dar datorit topografiei, suprafetele expuse la soare i cele aflate n umbr se modific rapid. Aerul de langa pmnt se poate nclzi rapid pe directia razelor solare dar se raceste tot att de repede cnd directia razelor solare este blocata. Vara, cnd cerul este senin, exist cu 21% mai mult radiaie la 3000 de

15

metrii dect la 200 de metrii, dar cnd cerul este acoperit, exist cu 160% mai mult radiaie. Cerul acoperit este mult mai eficient la filtrarea radiaiilor cu lungime de und mica.[4] Constanta solar este definit ca i cantitatea medie de radiaie primit de la soare la nceputul atmosferei, pe o suprafaa perpendicular pe radiaia solara. Aceasta este aproximativ 1365 Wm-2 (2 calorii pe centimetru patrat pe minut). La amiaza, fluxul de energie solar n muntii nalti a fost calculat ca fiind 1263 Wm-2 (1.85 cal. cm-2 min-1), ns n Alpi s-a masurat o valoare de 1529 Wm-2 (2.25 cal. cm-2min-1), 112% din constanta solara. Radiaia adiionala vine din reflectarea radiaiei solare de catre nori i stratul de zapada. 1.2.4. Efectul pantei asupra radiaiei solare Energia primit de o suprafaa n munti poate varia semnificativ datorit a dou efecte: topografia i caracteristicile suprafetei. n munti, fiecare pant are un potential diferit de recepionare a radiaiei solare. Cantitatea poate fi cunoscut dac se cunoate latitudinea, naltimea soarelui, ora, elevaia, unghiul pantei i orientarea pantei.Majoritatea pantelor montane primesc mai puine ore de radiaie solar dect o suprafaa plana. La tropice, suprafetele plane primesc uzual o cantitate mai mare de radiaie dect pantele, deoarece soarele este totdeauna nalt pe cer. n emisfera nordica, pantele cu faa spre sud sunt mai calde i mai uscate dect pantele cu faa spre nord, i n condiii de umiditate, sunt mai favorabile vietii. Copacii cresc mai nalti pe pantele cu faa spre sud, iar diversitatea lor este mai mare. n Alpi, primavara, pantele cu faa spre nord pastreaz zapad mult mai mult timp dect cele cu faa spre sud.[4] Muntii au o gam larga de tipuri de suprafete: acoperite de iarba, de zapada, de gheaa, de apa, de padure, desert, pmnt, roci, etc. Aceast varietate de suprafete afecteaz recepionarea radiaiei solare. Suprafetele nchise la culoare, inclusiv vegetaia, mai degraba absorb dect reflect radiaia, primind cantiti crescute de energie. Zapada i rocile de culoare deschis au o relexie nalt (albedo), astfel nct majoritatea energiei provenit de la radiaiile de lungime de und mic este pierduta. Dac ntr-o vale se afla zapad pe o pant concava, energia reflectat de aceasta poate crete bugetul de energie pe o pant mai nalta.n muntii nalti, energia reflectat este o surs important de caldura pentru copaci. Zapada se topeste mai repede n jurul copacilor, deoarece caldura este transferat ca energie termic de lungime de und mai mare la suprafetele adiacente. 1.2.5. Activitatea solar i clima Petele solare au fost observate n mod constant n ultimii 400 de ani, de la descoperirea lor de ctre Galilei, n 1610. Aa s-a observat, se pild, c ntre 1645 i 1715, pe suprafaa Soarelui au existat mult mai puine pete dect normal. Aceast perioad a fost numit
16

Minimul Maunder, dup numele astronomului englez care a studiat-o. Ea a coincis cu o lung perioad de vreme rece, denumit adesea "Mica Glaciaiune". O perioad n care n Europa a fost neobinuit de frig, foarte multe precipitaii, foarte mult zpad. O perioad n care, n Anglia, Tamisa nghea n mod frecvent, iar temperaturile coborau iarna, chiar n sudul Europei, mult sub zero grade.

Figura 1.5. Ciclul petelor solare n timp.[3] Dac analizm evoluia climei terestre din ultima mie de ani, putem observa i alte asemenea perioade de rcire temporar a climei. Mai multe studii pe aceast tem au pornit de la analiza inelelor de cretere ale copacilor, care ne pot spune cum au fost anii n care s-au format sau de la analiza unor probe de ghea colectate din ghearii din apropierea polilor care ne arat cum a evoluat activitatea solar n ultimele mii de ani. Variaia radiaiei totale solare n ultimii mii de ani poate fi deci reconstruit din informaii nregistrate de anumii indicatori ai climei cum sunt: inelele copacilor (se determina C14) sau eantioanele de ghea (se determin Be 10), ambii izotopi formndu-se datorit interaciei radiaiei solare cu atmosfera nalta. Exist desigur i incertitudini substaniale n aceste reconstrucii [4]. Ciclul petelor solare, dei constant ca durata, prezint schimbri marcante n numarul de pete, dup cum se vede din figura 5 pentru perioada 1600-2000. In ultimul mileniu au fost reconstituite trei episoade cu minime ale petelor solare in tabelul 1.6 . Nume
17

Data

Minimul lui Maunder Minimul lui Sprer Minimul lui Wolf

1645-1715 1416-1534 1280-1350

Tabelul 1.6. Minime ale petelor solare n ultimul mileniu[3] Existena Minimului lui Maunder este confirmat de observaiile istorice ale aurorei boreale care se observa n mod normal la latitudini mai mari de 60. Aurora se formeaz n ionosfera, la 120-480 km deasupra pmntului. Culoarea este generat de interaciunea electronilor care posed energie cu atomii de oxigen. Atomii de oxigen sunt excitai. Ei se reintorc n starea de baz emind lumina la dou lungimi de und 0.557 m (verde) i 0.630 m (rosie). Aurora boreala este rezultatul vizibil al descarcarilor electrice n magnetosfera, datorit vantului solar. Aurora este deseori acompaniat de puternice tulburari geomagnetice. Incidena aurorei boreale urmeaz un ciclu similar cu cel al petelor solare. n timpul perioadei Minimului lui Maunder, aurora boreala a fost extrem de rara. Astronomul englez Edmund Halley a vazut prima dat aurora boreala n 1716 la sfritul perioadei Minimului lui Maunder, la varsta de 60 de ani, dei a cautat-o noapte de noapte din tineree. Astzi aurora se poate vedea n fiecare noapte la latitudini mari. Comparnd evoluia petelor solare cu clima, se constat c n perioada numit Minimul lui Maunder, cnd practic nu s-au nregistrat pete solare, clima a fost foarte rece, perioada fiind numit Mica glaciaiune [20-22]. Dei n prezent este la mod teoria care susine c nclzirea globala din secolul XX se datoreaz omului din cauza emisiilor nenaturale de substane care dau efect de sera, mult mai probabil este totui c soarele este principalul conductor al evoluiei climei pe pmnt. Capacitatea soarelui de a modific clima pe pmnt nu se datoreaz doar nclzirilor i racirilor ciclice ale soarelui (manifestate prin ciclului de 11 ani al petelor solare) ci i prin schimbarea spectrului solar n directia creterii radiaiei ultraviolete n comparaie cu radiaia vizibila i infrarosie (figura 6) [23].

18

Figura 1.7. Schimbarea spectrului solar (modificarea radiaiei ultraviolete n comparaie cu radiaia vizibila i infrarosie) n timp.[5] Sporirea disproporionat a partii ultraviolete a spectrului solar afecteaz stratul de ozon i alti parametrii atmosferici care amplific nclzirea climei. De asemenea, schimbrile recente ale activitaii magnetice solare influenteaz radiaia cosmic ce ajunge pe pmnt, care modeleaz norii i astfel temperatura. Cercettorii au identificat astfel trei mecanisme separate prin care soarele poate nclzi sau rci pmntul [24]. Intr-un studiu recent al sedimentelor marine extrase din nordul Islandei [25] s-a constatat existena unei periodicitai a climatului pe o scar de la decade de ani la milenii, incluznd periodicitai de 88, 125 i 200 ani care sunt asociate cu activitatea solara. Datele prezentate arat relaii semnificative ntre variaia activitaii solare n Halocen i schimbrile nregistrate n atmosfera i n curentii oceanului Atlantic. 1.3.Tipuri de radiatii solare 1.3.1.Radiatia solara directa Radiatia solara directa este radiatia provenita direct de la discul solar. Valorile radiatiei solare directe depind, n principal, de doi factori: geometria Pamnt - Soare si de caracteristicile
19

optice ale atmosferei. Geometria Pamnt - Soare este o consecinta a miscarilor n timp ale Pamntului n jurul Soarelui, a nclinarii axei terestre si a formei sferice a globului terestru. 54 In fiecare moment din an cuplul Soare - Pamnt se gaseste n relatii geometrice impuse de miscarea de revolutie a Pamntului n jurui Soarelui. Aceasta face ca mersul aparent al Soarelui pe bolta cereasca, naltimea Soarelui(ho) sa varieze n functie de momentul din an. In cazul latitudinilor tarii noastre naltimea Soarelui prezinta un mers diurn ascendent pma la momentul trecerii Soarelui la meridianul locului (amiaza adevarata), cnd atinge valoarea maxima, dupa care ea scade n cea de a doua parte a zilei. Anual ho creste de la momentul solstitiului de iarna (luna decembrie),cnd atinge valorile minime, spre solstitiul de vara (iunie), cnd atinge valorile maxime. O astfel de variatie diurna si anuala si va pune amprenta asupra regimului radiatiei solare directe. Variatia naltimii Soarelui sau a complementului sau, distanta zenitala, face ca lungimea drumul parcurs de radiatia directa prin atmosfera, masa atmosferei, sa varieze si de aici intensitatea fenomenului extinctiei.[8] Variatia diurna si anuala a radiatiei directe medii Radiatia solara directa are un mers diurn si anual specific latiutdinilor medii, simteric fata de momentul amiezii adevarate, si fata de luna iunie, momentul solstitiului de vara. De la momentul rasaritului, radiatia solara directa crste, n paralel cu naltimea Soarelui deasupra orizontului, pentru ca la momentul trecerii Soarelui la meridianul locului sa atinga valorile maxime. Acesta este mersul zilnic ante - meridian (am). In cea de-a doua parte a zilei, post meridian (pm), radiatia solara directa scade pna la momentul apusului In cursul anului radiatia solara directa prezinta un mers ascendent, ncepnd din luna decembrie, cnd se ating cele mai mici valori anuale, spre lunile de vara cnd se ating, de regula cele mai mari valori. Fenomenul urmareste evolutia anuala a naltimii Soarelui la latitudinile noastre, generat de geometria Pamnt - Soare. Cele mai mari valori medii anuale se ating n lunile de vara. In aceasta perioada, la majoritatea statiilor radiatia solara directa depaseste 700 W m-2 la amiaza: 796 W m-2 la Constanta, 768 W m-2 la Bucuresti, 775 W m2 la Iasi, 698 W m-2 Timisoara. In general n lunile de vara radiatia directa depaseste 600 W m-2 ntre orele 9 si 15. Maximul anual se atinge, la majoritatea statiilor, n luna iunie, luna cu cele mai mari valori ale naltimii Soarelui, deci traseul optic strabatut de razele solare prin atmosfera este cel mai scurt. Valorile medii anuale cele mai scazute din an se produc n lunile de iarna cu un minim n luna decembrie, luna solstitiului de iarna. In acest anotimp, intensitatea radiatiei solare directe depaseste n orele amiezii 400 W m-2 pna la peste 600 W m-2. Se remarsa valori de iarna, mai mari la: Bucuresti, Iasi , Constanta. Pentru regiunile nalte (Poiana Brasov) variatia anuala a radiatiei solare directe prezinta o serie de
20

particularitati fata de zonele joase. Aici cele mai mari valori medii anuale sunt caracteristice lunilor ianuarie si februarie cnd n orele amiezii se depaseste 800 W m-2. Fenomenul este explicabil deoarece n aceasta perioada marile naltimi sunt mult mai nsorite si aerul de aici este foarte curat si cu uniditate scazuta, ceeace l face deosebit de transparent, fata de zonele joase afectate de fenomenele ce nsotesc inversiunile termice, frecvente acum. In lunile de vara radiatia directa poate atinge, la orele amiezii, 777 W m-2 n iunie si 754 W m-2 n august.[8] Variatia latitudinala Data fiind variatia latitudinala a naltimii Soarelui, deci a unghiului de incidenta al razelor solare, radiatia directa prezinta si ea o astfel de distributie. Cu toate ca teritoriul tarii noastre prezinta o ntindere pe latitudine de aproximativ 4o, totusi acest fenomen este prezent n cazul valorilor medii. Variatia latitudinala este mai puternica n lunile de iarna, atunci cnd unghiurile de naltime ale Soarelui sunt mici. Astfel iarna gradientul latitudinal se situeaza n jur de 29 W m-2/ 100 km ntre Iasi si Constanta si n jur de 14 W m-2 / 100 km ntre Cluj si Timisoara. Vara acest gradient se mentine n jur de 8 W m-2 / 100 km ntre Iasi si Constanta, pentru ca ntre Cluj Napoca si Timisoara el sa nu se manifeste. Dupa cum se observa gradientul latitudinal este mai bine exprimat n regiunile estice unde relieful este mai uniform si conditiile meteo - climatice au un grad mai mare de omogenitate. Variatia latitudinala este puternic perturbata de marea variabilitate a conditiilor meteo - climatice care modifica proprietatile optice ale atmosferei. Astfel se remarca un areal cuprinznd sud - vestul tarii (Timisoara, Craiova, Deva), unde valorile radiatiei solare directe sunt mai mici dect n rest, att n valori medii ct si n cele extreme, mai ales n lunile de vara. In aceasta perioada valorile radiatiei directe n orele amiezii nu depasesc aici 700 W m-2. Trebue reamintit ca acestei zone i sunt caracteristice valorile cele mai ridicate ale opacitatii atmosferei din ntreaga tara. Mai trebue remarcat ca n general valorile radiatiei solare directe, exceptie facnd zona mentionata, sunt mai mari n regiunile din afara arcului Carpatic fata de cele din interior. In mod cert aceste diferentieri sunt unreflex al starii optice a atmosferei, determinata de circulatia maselor de aer. Masele de aer din regiunile estice si sud - estice sunt mai sarace n umezeala si relativ mai transparente dect cele din zonele central - vestice mai umede. Variatia altitudinala Datele de masura arata ca radiatia solara directa prezinta o pronuntata variatie pe verticala. Cu ct se urca n altitudine valorile radiatiei solare directe cresc. Aceasta se explica prin cresterea gradului de transparenta al atmosferei si implicit scaderea opacitatii si prin micsorarea drumului parcurs de razele Soarelui n atmosfera. Cu

21

toate ca relieful montan din tara noastra este de altitudine medie, el perturba n mod evident distributia spatiala a valorilor radiatiei solare directe[8] 1.3.2.Radiatia solara difuza Dupa cum s-a vazut din capitolele precedente, radiatia solara directa incidenta n drumul ei prin atmosfera, sufera pe lnga absorbtie si un fenomen de difuzie (mprastiere) prin reflexie si refractie n aerosolul atmosferic. Acest proces este, n mare parte, dependent de dimensiunile constituentilor atmosferici si de concentratia lor. Acest fenomen este dependent, n mare parte, de lungimea traseului optic al radiatiei solare prin atmosfera, deci de unghiul de naltime a Soarelui deasupra orizontului si nu n ultimul rnd, de intensitatea radiatiei solare directe a carei fractiune din ea sufera procesul de difuzie. Variatia diurna si anuala a radiatiei difuze medii Pentru latitudinile tarii noastre, radiatia solara difuza are o variatie diurna specifica, cu un mers ascendent n prima parte a zilei, pna la amiaza adevarata, cnd se atinge, de obicei, maximul. In cea de-a doua parte a zilei mersul radiatiei difuze este descendent pna la momentul apusului. Acest mers este acelasi , ndiferent de momentul din an,difera numai intensitatea sau amplitudinea fenomenului. Astfel n decembrie, valorile medii orare ale radiatiei solare difuze variaza ntre 105 si 126 W m-2, la Galati si respectiv la Cluj Napoca; la orele amiezii; la ora 9 ntre 35 W m-2 la Iasi si 63 W m-2 la Craiova si Poiana Brasov; la orele 15, acestea variaza ntre 42 W m-2 la Iasi si 77 W m-2 la Poiana Brasov. Intr-o luna de vara (iunie), valorile medii orare ale radiatiei solare difuze sunt n jur de 300 W m-2 la amiaza. In restul zilei ele se dispun simetric fata de acest moment, 216 pna la 270 W m-2, la orele 9 - 15 si scad sub 100 W m-2 la extremitati (orele 6 - 18). i acum valorile de la Poiana Brasov sunt mai mari dect cele de la joasa altitudine. In cursul anului radiatia solara difuza medie atinge un minim anual n luna decembrie, luna solstitiului de iarna si un maxim anual n mai - iunie. Minimele de iarna sunt cuprinse ntre 105 Wm-2 pna la 137Wm-2. Maximele de vara sunt cuprinse, la amiaza , ntre 258 W m-2 (Constanta), 279 W m-2 (Craiova si Bucuresti), 286 W m-2 ( Iasi si Timisoara), 300 W m-2 (Cluj Npoca si Galati), 363 W m-2 la Poiana Brasov. In general valorile radiatiei difuze cresc abrupt de la minimul de iarna spre cel de vara, cnd si amplitudinile zilnice sunt mai mari, dupa care descresc lent, exceptie fcnd Iasul si Galatiul unde scaderea valorilor lunare ale radiatiei difuze se produce brusc ntre august si octombrie, cu amplitudini zilnice mai mici. Aceasta asimetrie se produce mai ales la momentul amiezii. Deci, cel putin n orele amiezii, radiatia solara difuza este mai mare n prima parte a anului dect n cea de-a doua.

22

Mersul diurn si anual al radiatiei solare difuze se explica prin faptul ca aceasta este o fractiune din radiatia solara directa dispersata n toate directiile n urma proceselor de difuzie din atmosfera. Dupa cum s-a vazut, fluxul radiatiei solare directe este dependent n principal de geometria Pamnt - Soare materializata prin variatia unghiului de naltime al Soarelui deasupra orizontului. Radiatia solara difuza variaza si ea n acelasi sens, cu ct unghiul de inaltime al Soarelui este mai mare, cu att valorile radiatiei difuze cresc. Procesele de difuzie a radiatiei solare n atmoasfera depind si de starea optica a atmosferei, deci de opacitatea acesteia. Deci mersul diurn si anual al opacitatii este n concordanta cu mersul radiatiei difuze. Radiatia solara difuza este mai mare, ziua la amiaza si vara cnd opacitatea prezinta valori mari. Apoi, valorile mai mici ale opacitatii n perioada toamna - iarna explica valorile corespunzatoare mai mici, ale radiatiei solare difuze. [8] Radiatia solara difuza si nebulozitatea Intensitatea radiatiei solare difuze este uneori substantial modificata de gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti. Norii, mai ales, cei transparenti de tipul cirrus si altocumulus duc la marirea intensitatii radiatiei solare difuze. Pe timp senin (neb. 0 - 3)valorile radiatiei solare difuze sunt mai mici fata de valorile medii ce iau n calcul toate situatiile n care s-a masurat respectiva radiatie. Mersul diurn si anual este acelasi cu cel al valorilor medii, cauzele care le produc fiind n principal aceleasi. In cazul cerului acoperit (neb. 8 -10),valorile radiatiei difuze sunt mai mari fata de cele pe senin. In acest caz difuzia provocata de constituentii atmosferici este nlocuita de difuzia norilor. Mersul diurn si anual al radiatiei difuze pe timp cer acoperit se aseamana cu cel al difuzei pe timp cu cer senin. Astfel, ntr-o luna de iarna (decembrie),difuza pe cer noros este cuprinsa ntre 112 si 172 W m-2 la ora 12 si de 42 si 74 W m-2 la orele 9 si 15. Vara (iunie)radiatia solara difuza pe cer acoperit este cuprinsa ntre 300 si 370 W m-2 la orele amiezii si scade sub 100 W m-2 la extremitatile zilei . In lunile de vara, valorile difuzei pe timp cu cer acoperit depasesc frecvent 350 W m-2 la ora 12, iar valorile din lunile de primavara le depasesc pe cele din toamna. Astfel, primavara difuza pe timp cu cer acoperit (orele amiezii), poate varia de la 180 W m-2 pna la 350 W m-2, n timp ce toamna, ntre 133 W m-2 pna la peste 300 W m -2. Pentru orele 9 si 15, se observa ca valorile de la ora 9 sunt n general mai mari fata de cele de la 15, diferenta fiind mai pregnanta n lunile de vara. Valorile extreme Valorile maxime absolute ale radiatiei solare difuze se produc, de regula, n conditiile cerului partial acoperit de nori si mai ales de nori difuzivi de tip Ac, As. Ele se produc mai ales la momentul amiezii, atunci cnd Soarele atinge naltimea maxima si cnd fluxul radiatiei solare directe este si el maxim. Valorile minime absolute se produc, de

23

cele mai multe ori, la extremitatile zilei sau n cazul cerului complet acoperit cu nori ce produc precipitatii. Cele mai mici extreme maxime absolute sunt caracteristice lunii decembrie, luna solstitiului de iarna cnd valorile lui ho sunt cele mai mici din an. Astfel, radiatia difuza este cuprinsa ntre 244 W m -2 la Poiana Brasov pna la 307 W m-2 (Cluj - Napoca, Timisoara, Galati si Bucuresti) si 349 W m-2 (Constanta). Cele mai mari valori maxime absolute ating peste 600 W m-2 si ele ar trebui sa se produca n lunile de vara, de regula, la momentul solstitiului de vara (iunie - iulie). Singur Cluj Napoca se conformeaza regulii atingnd n iulie 656 W m -2. . De cele mai multe ori aceste valori se ating n aprilie - mai, Bucuresti 663 W m-2 , Timisoara 649 W m-2 sau Iasi 628 W m-2 si Constanta 614 W m-2. Este perioada din an cu circulatie atmosferica mai intensa, nebulozitate mai mare, atmosfera mai bogata n particule difuzive. Valorile minime absolute ale radiatiei solare difuze sunt caracteristice orelor extreme din zi, atunci cnd naltimile Soarelui deasupra orizontului este minima sau n conditiile cerului complet acoperit de nebulozitate stratiforma deosebit de opaca. Ele sunt cuprinse ntre 7 si 19 W m -2 n lunile de iarna si ating vara peste 50 W m-2. Variatia latitudinala si altitudinala Valorile medii ale radiatiei solare difuze prezinta o variatie latitudinala pe teritoriul Romniei, slab conturata, datorita n mare parte a omogenitatii spatiale ale factorilor care produc difuzia radiatiei solare, difuzia moleculara si n aerosol, nebulozitatea, felul norilor. Totusi se remarca diferentieri ntre intensitatea radiatiei difuze la statiile din jumatatea nordica a tarii sunt mai mari fata de cele din jumatatea sudica, ceea ce sugereaza o variatie n sens latitudinal asemanator cu cel al radiatiei solare directe. Fenomenul este mai puternic n lunile de vara si ntre orele 9 - 15, atunci cnd naltimile Soarelui sunt mai mari. Gradientul mediu calculat ntre Iasi - Cluj - Napoca si Bucuresti - Craiova - Constanta - Timisoara este de 11 W m -2 / 100 km .In orele extreme ale zilei acesta este slab exprimat sau chiar inexistent. Iarna valoarea gradientului radiatiei difuze este mai mica, 9 W m -2 / 100 km iar cel mai slab exprimat este gradientul lunilor de toamna cnd acesta este de 4 W m -2 / 100 km. Pe acest fond de variatie, destul de clara nord sud, se mai remarca diferentieri ntre regiunea extra si intracarpatica n sensul ca valorile radiatiei difuze sunt mai mari n interiorul arcului Carpatic dect n regiunile exterioare. Diferenta se pastreaza, cu valori foarte mici, chiar ntre Cluj Napoca si Iasi unde valorile medii ale difuzei sunt mai mari. Mult mai puternica este variatia altitudinala a radiatiei solare difuze. La Poiana Brasov (aprox. 1000 m) valorile medii lunare ale radiatiei difuze sunt constant mai mari dect
24

cele dintr-o regiune joasa, spre exemplu Bucuresti (91 m). Intr-o regiune montana, unde este situata Poiana Brasov, fluxurile radiatiei solare difuze sunt constant mai mari cu 15 - 20%. Gradientul vertical al radiatiei difuze calculat ntre Poiana Brasov si Bucuresti este cuprins ntre 9 W m -2/ 100 m pentru lunile de vara si de 2 pna la 3 W m -2 / 100 m, pentru lunile de iarna. Variatia pe verticala este mai puternica dect cea orizontala deoarece si variatia factorilor difuzivi este mai puternica n sens vertical. Regiunile montane sunt mai umede, aici nebulozitatea se dezvolta mai puternic, mai ale cea convectiva, care sporeste procentajul difuzei. [8] 1.3.3.Radiatia solara globala Radiatia solara globala (Q) este suma dintre radiatia solara directa (S) si cea difuza (D). Ea este considerata cel mai important parametru radiativ deoarece este prezenta n tot cursul zilei si anului prin cel putin una din componentele sale. In cazul cerului senin: Q = S + D iar n cazul cerului complet acoperit Q = D. Mersul diurn si anual al radiatiei globale este influentat de mersul celor doua componente. Dupa cum s-a vazut din capitolele precedente, radiatia solara directa si difuza sunt influentate, n variatia lor, de unghiul de naltime al Soarelui deasupra orizontului, urmare a continuei schimbari a geometriei Pamnt - Soare, de starea optica a atmosferei, de gradul ei de opacitate si de nebulozitate. Variatia diurna si anuala a radiatiei solare globale medii Radiatia solara globala, medie multianuala (Qm), prezinta un mers diurn ascendent n prima parte a zilei urmat de inversul acestuia n a doua parte a zilei. Acest mers urmeaza variatia unghiului de naltime a Soarelui si tipul de variatie se mentine indiferent de momentul din an, ceeace difera este intensitatea fenomenului . Astfel n luna decembrie, luna solstitiului de iarna, atunci cnd valorile lui ho, la latitudinile tarii noastre sun cele mai mici din an, intensitatea radiatiei globale este cuprinsa, la orele amiezii, ntre 154 W m -2 la Iasi si 195 W la Constanta. La orele 9, deci n prima parte a zilei valorile medii ale radiatiei solare globale variaza de la 49 W m-2 (Iasi si Deva) pna la 91 W m -2 (Craiova), iar n a doua parte a zilei (ora 15), acestea sunt cuprinse ntre 56 W m -2 (Iasi) pna la 84 W m -2 (Craiova). Aceste sunt valorile radiatiei globale pentru zonele joase de pna la 500m. La peste 1000m (Poiana Brasov) ele variaza ntre 93 W m -2 (ora 9) si 258 W m -2 la orele amiezii. Pentru o luna de vara (iunie), luna solstitiului de vara, intensitatea radiatiei globale este cuprinsa, la orele amiezii ntre 684 W m -2 la Deva si 803 W m -2 la Constanta. La extremitatile zilei (orele 6 si 18) radiatia solara globala este cuprinsa ntre 122 si 161 W m-2. In prima parte a zilei (antemeridian, ora 9) radiatia solara globala variaza ntre 530 W m -2 (Deva) si 628 W m -2 (Constanta) iar n orele postmeridian (ora15), cuprinsa ntre 489 W m
25

-2 (Galati) si 621 W m -2 (Constanta). Regiunile n jur de 1000 m nu beneficiaza n aceasta luna de un aport mai mare al radiatiei globale. La Poiana Brasov aceasta nu depaseste la amiaza 721 W m -2 si este cu putin sub 500 W m -2 la orele 9 si 15 In cursul anului valorile radiatiei solare globale se dispun simetric fata de lunile iunie iulie. Fenomenul este caracteristic poentru toate orele luate n consideratie. Totusi, mersul ascendent din prima parte a anului se face relativ mai lent fata de scaderea din a doua parte a anului care se face mai rapid. Spre exemplu, ntre martie si mai cresterea lunara a valorilor radiatiei globale se face n medie cu 15 pna la 20% pe cnd, numai ntre septembrie si octombrie, scaderea valorilor se face n medie cu 25-30%, iar pentru octombrie si noienbrie, scaderea este si mai mare, aproape de 45%. Fenomenul se diminueaza n intensitate spre extremitatile zilei. [8] Cele mai mici valori anuale ale radiatiei solare globale, se produc n lunile de iara, atunci cnd si valorile lui ho sunt cele mai mici, avnd un minim anual pronuntat n decembrie. In luna decembrie, fluxul radiatiei globale, la amiaza atinge 200 W m -2, pentru ca n ianuarie - februarie aceasta sa depaseasca 350 W m -2, (363 W m -2 n februarie la Bucuresti si respectiv 356 W m -2 la Cluj Napoca). Primavara, fluxulrile radiatiei globale variaza, la amiaza, ntre 440 si 468 W m -2 , la Galati, Timisoara si Bucuresti, n luna martie, pentru ca n luna mai, sa atinga aproape 700 W m -2 sau chiar sa depaseasca aceasta valoare ( 712 W m-2 la Constanta sau 726 W m-2 la Bucuresti). Toamna valorile medii lunare se dispun simteric fata de cele de primavara, ele fiind mai mici. Cele mai mari valori ale fluxului radiatiei solare globale se produc vara, de regula n iunie - iulie cnd naltimea Soarelui atinge valorile maxime din an (solstitiul de vara).In lunile de vara, la amiaza, valorile radiatiei solare globale depasesc 700 W m -2 pna la peste 800 W m -2 si nu scad sub 450 W m -2 ntre orele 9 si 15. Maximul de vara se produce n general, n luna iulie, atunci cnd fluxulrile celor doua componente (directa si difuza) sunt maxime si cnd frecventa timpului senin este de asemenea, mare. In aceste conditii se atinge la amiaza n iulie, valori ntre 691 W m-2 (Cluj Napoca) , 719 W m -2 (Iasi si Galati), 726 W m-2 (Deva), 740 W m-2 (Timisoara si Craiova), 768 W m-2 Bucuresti, pna la 831 W m-2 (Constanta). In regiunile nalte, valorile radiatiei solare globale prezinta acelasi mers diurn si anual, diferentele fiind de natura valorica, la Poiana Brasov fluxurile medii ale lunilor de iarna sunt n general mai mari dect cele din regiunile joase. Chiar valorile minimului de iarna din decemdrie variaza ntre 93 si 258 W m 2; n ianuarie, acestea ating la amiaza 349 W m-2 si 545 W m-2 (februarie). Fenomenul se produce si vara, fluxurile radiatiei solare globale depasesc pe cele din zonele joase cu exceptia
26

litoralului; n luna iulie, la ora 12 se ating numai 775 W m -2 fata de Constanta cu 831 W m -2, fapt explicabil daca tinem seama de frecventa mai mare a nebulozitatii la altitudine fata de regiunile joase. Pe de alta parte, valorile mai mari ale radiatiei solare globale la altitudine sunt mai mari deoarece si atmosfera este mai transparenta si deci, aportul fluxului radiatiei directe este si el mai mare dect la joasa altitudine. Nu trebue neglijat nici aportul mai mare ale difuzei n marirea fluxului radiatiei solare globale din regiunile nalte, tinndu-se seama ca aici atmosfera este mai umeda si nebulozitatea mai dezvoltata, n special cea convectiva. Radiatia solara globala si nebulozitatea Nebulozitatea exprimata prin gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti si mai ales tipurile de nori influenteaza vizibil intensitatea radiatiei solare globale. Cu ct norii sunt mai putin transparenti cu att fluxul radiatiei globale este mai mic. Fenomenul este cu att mai intens cu ct valorile lui ho sunt mai mari.[8] Pe timp cu cer senin (neb. 0-3), valorile radiatiei solare globale (Qo) prezinta un mers diurn si anual asemanator cu cele ale globalei medii (Qm), indiferent de nebulozitate. Diferentele sunt de ordin valoric. In cazul cerului senin radiatia directa nefiind influentata de nori si aduce aportul maxim n cadrul radiatiei globalei si de aceea ea atinge valori apropiate de cele maxime. In luna solstitiului de iarna, radiatia globala pe timp senin, atinge valori la amiaza cuprinse ntre 296 W m-2 (Deva) si 384 W m-2 (Constanta). La ora 9 acestea sunt cuprinse ntre 112 W m-2 la Cluj Napoca si 182 W m -2 la Craiova .Pentru ora 15, plaja de variatie se mentine cam ntre aceleasi valori; 112 W m-2 (Iasi) si 160 W m -2 (Craiova). Pentru o luna de vara (iunie), radiatia solara globala pe timp senin (Qo) depaseste la amiaza 900 W m-2. Numai la Timisoara aceasta valoare coboara la 896 W-2 .La orele extreme ale zilei, radiatia solara globala scade sub 200 W m 2, iar la orele 9 si 15, ea depaseste 700 W m -2 (733 W m -2 la Cluj Napoca, Deva si Constanta) dar nu scade sub 650 W m-2. Si n cazul lui Qo trebue remarcate valorile mai mari de la Poiana Brasov, unde n decembrie, la amiaza se atinge 370 W m-2, n iunie, 1047 W m-2. In acest caz, gradul de transparenta al aerului si spune cuvntul. Atmosfera montana, cu toate ca este mai umeda, este mai saraca n impuritati. In cursul anului valorile lunare ale radiatiei globale pe timp senin se dispun riguros simetric fata de luna solstitiului de vara (iunie) la toate orele considerate. Aceasta arata clar faptul ca n lipsa factorilor perturbatori de tip nebulozitate, intensitatea radiatiei solare globale este dependenta, n primul rnd, de geometria Pamnt Soare care modifica componenta radiatie directa din fluxul radiativ global. Totusi, daca se urmaresc mai atent, figurile citate se observa ca la majoritate punctelor de masura valorile radiatiei globale Qo sunt mai mari n prima jumatate a anului dect n cea de-a doua. Deci, n
27

lunile de primavara si de la nceputul verii, atmosfera este mai putin opaca, mai curata dect n lunile de toamna, acest aspect fiind determinat de caracterisicile circulatiei atmosferei la scara mare. Primavara exista o frecventa mai mare a diverselor tipuri de mase de aer polar maritim, mai transparente, fata de vara toamna, cnd frecventa mai mare o au masele de aer polar continental mai impurificate. La aceasta se adauga si frecventa relativ mare a maselor de aer tropical din lunile de vara - toamna, un aer, uneori, puternic impurificat.Pe masura ce creste gradul de acoperire cu nori a boltii ceresti valorile radiatiei solare globale se modifica n sensul diminuarii lor.[8] In cazul cerului acoperit (neb. 8-10), mersul diurn si anual se pastreaza ca si n cazul globalei medii indiferent de nebulozitate sau ca pe cer senin, el fiind n raport direct cu variatia naltimii Soarelui. n acest caz, valorile anuale cele mai mici se produc n luna decembrie, luna solstitiului de iarna cnd ho are valorile cele mai mici. Intr-o zi de decembrie cu cer acoperit valorile radiatiei globale sunt cuprinse la orele amiezii, ntre 118 W m -2 (Deva), 154 W m -2 (Constanta) si 170 W m -2 (Craiova). Cu ct se nainteaza spre extremitatile zilei, valorile radiatiei globale scad. Astfel, la ora 9 globala pe cer noros este cuprinsa ntre 38 W m -2 (Deva), 63 W m -2 (Constanta) si 73 W m -2 (Craiova). La ora 15, valoarea minima este mai mare dect cea de la ora 9; 42 W m -2 la Iasi si 67 W m -2 (Craiova). Vara intensitatea radiatiei solare globale pe cer acoperit creste odata cu naltimea Soarelui. Astfel, n iunie aceasta nu scade, la orele amiezii sub 500 W m 2; la orele 6 si18 variaza n jurul valorii de 100 W m -2, pentru ca la orele 9 si 15 sa depaseasca accidental 400 W m -2. La altitudinea de 1000m (Poiana Brasov) valorile radiatiei solare globale pe cer acoperit sunt n decembrie mai mari dect cele de la joasa altitudine: 191 W m -2 la ora 12 si ntre 74 si 90 W m -2 la orele 9 si respectiv 15. In luna iunie, nsa, sunt ceva mai mici, dar foarte aproape de cele de la joasa altitudine Fenomenul se explica prin afluxul mai mare al componentei directe din radiatia globala prin faptul ca zonele nalte sunt n perioada de iarna mai nsorite, cu o frecventa mare al norilor superiori transparenti dect n cele joase, unde sunt frecvente inversiuni termice cu nebulozitate stratiforma foarte opaca. Mersul anual este ascendent n prima jumatate a anului cu maxime n iunie -iulie dupa care valorile scad pna la minimul anual din decembrie. Valorile extreme Fluxurile maxime absolute ale radiatiei solare globale se produc, de regula, pe timp senin, cu o atmosfera foarte transparenta, atunci cnd valorile opacitatii atmosferei sunt foarte
28

mici, deci cnd sunt conditii ca fluxul componentei, radiatie directa, sa fie puternic. De multe ori aceste valori se ating si n cazul unor valori moderate ale nebulozitatii, al norilor cumuliformi care prin reflexii multiple pe nori, sporesc si componenta difuza. Mai precis, valorile de peste 1000 W m -2 se ating n intervalul aprilie august, perioada cnd inaltimea Soarelui la amiaza atinge valori mari de 50o si cnd se ndeplinesc conditiile enumerate mai sus. Astfel, la Bucuresti se atinge 1180 W m -2 (iunie), la Cluj Napoca 1159 W m -2 (iulie) sau Iasi 1152 W m -2 (iunie). La Timisoara extrema de vara se produce n luna aprilie, cnd se ating la amiaza, 1138 W m -2. Pe litoral se ating 1124 W m -2 (iunie - Constanta) sau la 1000 m altitudine, 1137 W m -2 (iunie - Poiana Brasov). In lunile de iarna, valorile maxime sunt mult mai mici, urmare n primul rnd, al scaderii valorilor unghiului de naltime a Soarelui. Acum, n mod special n decembrie, ele sunt cele mai mici din an. Astfel maximele din decembrie variaza ntre 377 W m -2 la Craiova si aproape de 489 W m -2 la Constanta. Odata ce naltimile Soarelui cresc maximile ating, n februarie, la 496 W m -2 ( Craiova), 600 W m -2 (Galati), 761 W m-2 (Iasi) si 789 W m -2 (Poiana Brasov). In lunile martie si septembrie la echinoctiile de primavara si toamna, maximile de radiate oscileaza ntre 870 W m -2 (martie - Galati) pna la 998 W m -2 (septembrie - Iasi).[8] Fluxurile minime absolute ale radiatiei solare globale sunt caracteristice orelor de la nceputul si sfrsitul zilei atunci cnd valorile lui ho sunt minime si n general pe cer complet acoperit atunci cnd radiatia solara directa lipseste. Iarna mai ales, cnd cerul este acoperit cu nori stratiformi, foarte opaci, minimele de radiatie se pot muta spre mijlocul zilei. In lunile de iarna ele variaza ntre 7 - 15 W m -2 iar vara ntre 40 - 50 W m -2 . Variatia spatiala Ca si cele doua componente ale sale, (radiatia solara directa si difuza), radiatia solara globala prezinta si ea o variatie latitudinala datorata, att modificarii n teritoriu a factorilor astronomici (naltimea Soarelui) ct si a celor fizico-geografici (configuratia reliefului, circulatia atmosferei, variatia teritoriala a parametrilor meteo-climatici). Dispunerea n teritoriu a intensitatii fluxulrilor medii ale radiatiei solare globale pune n evidenta o variatia latitudinala a acesteia. Fenomenul se explica prin variatia n acest sens al valorilor naltimii Soarelui deasupra orizontului (ho), cu toate ca pentru Romnia aceasta variatie este relativ slaba, numai 4o de latitudine, ntre regiunile si nordice (Stanciu N. 1973). Modificarea lui ho, produce totusi diferentieri n valorile intensitatii radiatiei globale, mai ales, pe seama modificarii componentei radiatiei directe din formula celei globale. Astfel, n sudul tarii (Cmpia Romna, Cmpia de Vest si Dobrogea), fluxurile radiatiei globale medii (Qm) sunt cuprinse, n lunile de vara, la amiaza, ntre 705 W m -2 (iunie, Galati) si peste 800 W m -2, 831 W m -2 (iulie, Constanta). Tot n lunile de vara, la orele amiezii, radiatia solara globala
29

variaza la Cluj Napoca ntre 691 W m -2 (iunie) si 677 Wm-2(august). In aceleasi conditii radiatia globala este cuprinsa la Iasi ntre 703 W m -2 (iunie) si 691 W m -2 (august). Valorile maxime anuale ating n luna iulie: 740 W m -2 la Timisoara si Craiova, 768 W m -2 (Bucuresti) si 831 W m -2 (Constanta). La Iasi, maxima din iulie este de 719 W m-2, iar la Cluj Napoca de numai 691 W m -2. Iarna, n decenbrie, se atinge, la amiaza 195 W m -2 la Constanta, 180 W m -2 la Bucuresti si 161 W m -2 (Cluj Napoca si 154 W m -2 (Iasi). Diferentierile nord - sud se mentin si n celelalte luni din an, spre exemplu n aprilie; 593 W m -2 la ora 12 (Constata si Bucuresti) si 579 W m -2 (Cluj Napoca) sau 565 W m -2 (Iasi). In septembrie. la aceeasi ora sunt 649 W m-2 la Constanta, 621 W m -2 la Bucuresti, 565 W m -2 la Cluj Napoca si la Iasi 558 W m -2. Acelasi tip de variatie nord - sud se pastreaza si pentru radiatia globala pe timp senin (Qo) si pe cer noros (Qn). Deci, datele de masura evidentiaza un gradient latitudinal att n valori medii (Qm) ct si n valori medii pentru cer senin (Qo) sau noros (Qn), materializat prin cresterea intensitatii fluxului radiatiei solare globale de la nord spre sud. Aceasta variatie spatiala nord -sud prezinta intensitati diferite n functie de momentul din zi si din an. In cazul cerului senin, variatia latitudinala a radiatiei solare globale, atinge valori mai mici, n jur de 12 W m -2 / 100 km la ora 12 si n jur de 5 - 7 W m -2 / 100 km la ora 9 si respectiv 15, iar pentru zile noroase valoarea gradientului se apropie de cele ale lunilor de iarna. Conditiile locale, (configuratia Carpatilor, prezenta litoralului maritim), modifica acesta repartitie zonala nord - sud. Astfel, se remarca regiunea extracarpatica cu valori ale radiatiai golbale mai mari cu 8 - 10% dect cele din regiunea intracarpatica. In cadrul acestor doua mari regiuni mentionate mai sus, particularitatile circulatiei atmosferei, ce modifica regimul nebulozitatii, al opacitatii atmosferei, produc modificari spatiale ale valorilor radiatiei globale. Se remarca zona litoralului Marii Negre unde se ating cele mai ridicate fluxuri ale radiatiei globale din zonele joase, apoi Deva si Cluj Napoca unde se ating valorile cele mai mici din zonele de joasa altitudine. In general modul de distributie n teritoriu ale valorilor radiatiei globale sugereaza o diminuare a lor pornind din sud - est spre nord - vest, aceasta, repetam, numai pentru regiunile joase, aceasta fiind n strnsa legatura cu particularitatile zonale ale circulatiei atmosferei pe teritoriul Romniei. Jumatatea nord - vestica si centrala a tarii se gasesc sub influenta circulatiei atlantice care aduce, n aceasta zona mase de aer mai umed, si relativ mai opac, dect cele din est.[8] Variatia altitudinala Prezenta marilor trepte de relief produc, prin efectul altitudinii, modificari substantiale ale caracteristicilor optice ale atmosferei, o variatie pe altitudine a fluxurilor radiatiei globale. Din
30

pacate, n Romnia,exista numai un singur punct de masura la altitudine al radiatiei solare globale (Poiana Brasov) situat la aproximativ 1000 metri. Spre deosebire de regiunile joase, n jur de 500 m, unde sunt situate majoritatea punctelor de masura, valorile fluxului radiatiei solare globale la altitudine prezinta o serie de particularitati, att valorice ct si ca variatie diurna si anuala. In general, valorile radiatiei solare globale, la Poiana Brasov sunt mai mari dect cele de la joasa altitudine, fenomenul fiind mult mai puternic n cazul radiatiei globalei pe timp cu cer senin. Astfel, n lunile de vara fluxul radiatiei solare globale pe cer senin este cuprins la Poiana Brasov ntre 1033 W m -2 (iunie) si 907 W m -2 (august) iar la Bucuresti ntre 935 W m -2 (iunie) si 838 W m -2 (august). Diferentele se mentin si n celelalte anotimpuri .Astfel, mai ales, n conditiile cerului lipsit de nori se creaza un gradient vertical al radiatiei solare globale, fenomen explicat prin modificarea caracteristicilor optice ale atmosferei. Sumele radiatiei solare globale Sumele medii zilnice multianuale ale radiatiei solare globale prezinta o variatie anuala caracteristica latitudinilor medii impusa de geometria Pamnt - Soare, ce determina succesiunea anotimpurilor si, ca urmare, a circulatiei atmosferei, ce determina modificari n regimul nebulozitatii, a duratei de stralucire a Soarelui si nu n ultimul rnd al caracteristicilor optice ale atmosferei (tipuri de mase de aer). Cele mai mici valori medii sunt caracteristice lunilor de iarna cu un minim anual n luna decembrie .In aceasta luna sumele medii zilnice sunt cuprinse ntre 882 Wh m-2 (Cluj Napoca), 948 Wh m-2 (Iasi) si 1107 Wh m-2 (Bucuresti), 1142 Wh m-2 (Constanta). Din lunile de iarna , n februarie se ating sumele zilnice medii cele mai mari, la toate statiile acestea depasind 2000 Wh m-2. Pe masura ce se nainteaza spre anotimpul cald, sumele medii zilnice cresc, ele aningnd valori cuprinse ntre 3000 si 3500 Wh m-2 (luna martie) pna la valori cuprinse ntre 5500 - 6200 Wh m-2 n luna mai. Vara, sumele zilnice depasesc 6200 Wh m-2 ajungnd pna la 6800 Wh m-2 . Lunile iunie - iulie sunt momentele din an cnd se atinge valoarea maxima anuala; 6392 Wh m-2 (iunie - Iasi), 6099 Wh m-2 (iulie la Cluj Napoca), 6202 Wh m-2 (iulie la Timisoara), 6444 Wh m-2 (iulie la Bucuresti) sau 6815Whm-2 (iunie la Constanta). Incepnd cu luna august sumele medii zilnice ncep sa scada odata cu micsorarea duratei zilei. Ele variaza intre 5356 Wh m-2 (Cluj Napoca) si 5952 Wh m-2 (Constanta) n august, scad pna la 4013 Wh m-2 (Cluj Napoca), 4607 Wh m-2 (Constanta) n luna septembrie, pna la valori de 1244 Wh m-2 (Timisoara) si 1651 Wh m-2 (Galati) n luna noiembrie .Sumele medii zilnice cele mai mari de radiatie globala se realizeaza n sezonul cald, din aprilie pna n septembrie, deci perioada
31

dintre echinoctii, cnd durata zilei este cea mai mare. Lunile aprilie si septembrie reprezinta fiecare, n jur de 9% din suma anuala . Iunie si iulie detin ponderea anuala cea mai mare n ierarhia anuala cu procente ce variaza n jurul a 14%, lucru explicabil prin faptul ca acum durata zilei este cea mai mare iar valorile duratei de stralucire efectiva a Soarelui sunt dintre cele mai mari din an. Ponderea cea mai mica n bugetul radiativ mediu anual l au lunile decembrie si ianuarie, cu procente cuprinse ntre 2% si 3%, .Fata de luna iunie, sumele medii zilnice ale lunii decembrie sunt de 7 ori mai mici, pe cnd cele din lunile septembrie si martie sunt de aproximativ doua ori mai mici Fata de suma medie multianuala, sumele medii zilnice ale radiatiei solare globale prezinta o mprastiere mult mai mare legata de variatia gradului de acoperire a cerului cu nori. Aceasta este mai mica n perioada lunilor de iarna si mult mai mare n lunile de vara .In general, se observa ca frecventa lunara cea mai mare o au clasele valorice apropiate de normala sau clasa valorica n care se ncadreaza suma medie multianuala. Valorile lunii decembrie se grupeaza numai n trei clase valorice de la 0 la 2200 Wh m-2, pentru ca cele ale lunilor iunie - iulie sa se grupeze n 8 clase valorice de la 551 pna la 9900 Wh m-2.[8] In luna decembrie frecventa maxima o au la Iasi, Cluj Napoca, Bucuresti si Timisoara sumele zilnice cuprinse ntre 551 si 1100 Wh m-2, pe cnd la Craiova, Constanta, cele cuprinse ntre 1101 - 2200 Wh m-2. Aproape jumatate din numarul de cazuri din luna decembrie se ncadreaza n aceste clase valorice. Aceste diferentieri sugereaza particularitati ale regimului nebulozitatii si ale duratei de stralucire a Soarelui, mai mare pe litoral si n sudul tarii, fata de vestul si nordul tarii. In luna iunie sumele zilnice se dispun pe mai multe clase de valori, frecventa cea mai mare avnd-o clasa de valori cuprinse ntre 6601 si 7700 Wh m-2. Ea este cuprinsa ntre 32.7% la (Iasi), 31.3% (Cluj Napoca), 36.0 (Galati), pe cnd n sudul tarii este mai mare 48.7% (Timisoara si Bucuresti), 50.7% (Craiova) si 62.0% (Constanta). Deci n regiunea litoralului, numarul de zile senine cu radiatie puternica au o fercventa mai mare dect n norul si vestul tarii, revers al particularitatilor zonale ale circulatiei atmosferei. Valorile medii maxime si minime se dispun n general simetric fata de media multianuala, ele urmnd aceeasi variatie anuala. Sumele maxime medii variaza n lunile de iarna ntre 1177 Wh m-2 (decembrie) si 3053 Wh m-2 (februarie) la Cluj Napoca si 1323 Wh m-2 (decembrie) si 2874 Wh m-2 (februarie), la Iasi. In sudul tarii si pe litoral acestea sunt mai mari; 1599 Wh m-2 (decembrie) si 3654 Wh m-2 (februarie) la Constanta, sau la Bucuresti cu 1658 wh m-2 (decembrie) si 1678 Wh m-2 (februarie). Pe masura ce durata zilei creste, valorile maxime cresc si ele.
32

In lunile de vara acestea variaza ntre 7233Wh m-2 (iunie) si 6229 Wh m-2 (august) la Cluj Napoca si ntre 7704 Wh m-2 (iunie) si 7169 Wh m-2 (august) la Constanta . Primavara acestea variaza de la 4731 Wh m-2 (martie - Iasi) si 4056 Wh m-2 (martie - Cluj Napoca) la 6805 - 7167 Wh m-2 n luna mai la Cluj Napoca si respectiv Iasi. Cu ct se coboara spre sud valorile maxime medii sunt mai mari; 4389 Wh m-2 (martie) si 6902 Wh m2 (mai) la Bucuresti si 4922 Wh m-2 (martie) si 7414 Wh m-2 (mai) la Constanta. Toamna valorile maxime medii ale lunare de toamna sunt cuprinse ntre 4881 si 5056 Wh m -2 n septembrie (Cluj Napoca ; Iasi) si scad pna 1669 - 1759 Wh m-2, n noiembrie, la aceleasi statii . La Constanta, sumele zilnice de toamna sunt mai mari, ele fiind cuprinse ntre 5753 wh m-2 (septembrie) si 2186 Wh m-2 (noiembrie). Sumele minime medii scad n lunile de iarna la valori n jur de 1000 Wh -2. Astfel, ele variaza ntre 576 Wh m-2 (Timisoara) , 651 Wh m-2 (Cluj Napoca) si 643 Wh m-2 (Bucuresti), 646Wh m-2 (Constanta), n luna decembrie, pna la 1229 Wh m-2(Constanta) si 1401 Wh m-2 (Bucuresti), n luna februarie Vara aceste sume sunt cuprinse ntre 5073 Wh m-2 (Timisoara) si 5791 Wh m-2 (Constanta) n luna iunie pentru a scadea pna la 3822Wh m-2 (Iasi) si 4980 Wh m-2 (Constanta) n luna august. Primavara n luna martie minimele respective variaza de la 1914 Wh m-2 (Constanta) pna la 2744 Wh m-2 (Cluj Napoca), ele crescnd pna n jurul valorilor de 4500 - 5000 Wh m-2 n luna mai. Toamna aceste sume sunt n septembrie, cuprinse ntre 2501 Wh m-2 (Timisoara) si 3758 Wh m-2 (Galati) si scad pna la sub 1000 Wh m-2 n noiembrie. Im general, se remarca att pentru sumele zilnice maxime si minime medii, o variatie latitudinala mai pregnanta n lunile de vara si iarna spre deosebire de anotimpurile de tranzitie cnd aceasta este mai putin evidenta. Valorile maxime absolute prezinta si ele o variatie anuala impusa, n principal, de variatia naltimii Soarelui deasupra orizontului si deci de modificarea unghiului de incidenta a razelor solare si de durata zilei. Bine nteles ca sumele zilnice maxime absolute sunt caracteristice zilelor senine. Pe un cer lipsit de nori, cantitatea de radiatie solara este maxima. Apoi, ntr-o astfel de zi, durata de stralucire a soarelui este maxima, ea fiind aproape identica cu durata astronomica a zilei. In opozitie cu acestea,sumele zilnice minime absolute sunt caracteristice zilelor cu cer complet acoperit, de cele mai multe ori, cu precipitatii Cele mai mari valori ale sumelor zilnice maxime absolute ale radiatiei solare globale se ating n lunile de vara.
33

Pe ntreg teritoriul Romniei acestea nu coboara, n general, sub 8000 Wh m-2, atingnd un maxim n luna iunie . In luna iunie sumele zilnice ating si depasesc 9000Wh m-2, 9289 Wh m-2 la Iasi, 9339 Wh m-2 la Timisoara, 9282 Wh m-2la Constanta, ect. Iarna aceste valori scad, n decembrie, la 1942 Wh m-2 la Iasi, 1954 Wh m-2 la Cluj Napoca, 2012 Wh m-2 la Timisoara si 2861 Wh m-2 la Constanta. [8] Sumele minime absolute, sunt si ele mai mari n lunile de vara, variind ntre 700 pna la aproximativ1000 Wh m-2; 897 Wh m-2 la Iasi, 926 Wh m-2 la Constanta si 977 Wh m-2 la Timisoara, n luna iunie. In luna iulie, la statiile din sudul tarii valorile pot depasi 1000 Wh m2; 1035 Wh m-2 (Craiova), 1079 Wh m-2 (Bucuresti) si 1128 Wh m-2 (Constanta). Iarna valorile minime absolute scad pna n jur de 100 Wh m-2; 105 Wh m-2 (Iasi), 116 Wh m-2 (Timisoara), 147 Wh m-2 (Constanta) n decembrie, pentru ca n februarie ele sa varieze ntre 244 Wh m-2 (Cluj Napoca) si 326 Wh m-2 (Constanta). Influenta nebulozitatii asupra sumelor radiatiei solare globale Norii influenteaza puternic cantitatea de radiatie solara globala.Circulatia atmosferei, prin activitatile frontale duc la o continua modificare a gradului de acoperire cu nori a boltii ceresti.Gradul de acoperire cu nori si tipul norilor influenteaza durata de stralucire a Soarelui si de aici, radiatia solara globala. Pentru a scoate mai bine n evidenta influenta norilor asupra radiatiei solare globale s-au grupat sumele zilnice ale acesteia, ca medii obtinute din zilele cu cerul senin (neb. 0 - 3) si din zilele cu cerul acoperit (neb. 8 - 10) . Sumele medii zilnice pe cer senin (Qo) prezinta o variatie anuala cu un minim de iarna, n luna decembrie (solstitiul de iarna) si un maxim de vara, n iunie (solstitiul de vara). In decembrie acestea sunt cuprinse ntre 1579 Wh m-2 la Cluj Napoca, 1535 Wh m-2 la Timisoara, 1605 Wh m-2 (Iasi) si 1668 Wh m-2 la Bucuresti si 1803 Wh m-2 la Constanta. Odata cu cresterea naltimii Soarelui si a cresterii duratei zilei, sumele zilnice cresc ajungnd n luna iunie sa varieze ntre 8118 Wh m-2 la Timisoara, 8211 Wh m-2 la Iasi, 8419 Wh m-2 la Bucuresti si 8420 Wh m-2 la Constanta. Pentru situatia cerului acoperit (Qn), sumele zilnice prezinta o variatie anuala identica cu cele de pe timp senin, cu minimul pronuntat din decenbrie si maximul de vara . Astfel ele variaza ntre 465 Wh m-2 la Timisoara, 582 Wh m-2 la Iasi si 656 Wh m-2 la, Constanta n decembrie si 2512 Wh m-2 la Iasi sau 2823 Wh m-2 la Constanta n iulie. Daca se considera raportul Q/Qo se observa ca valoarea acestuia creste de la lunile de iarna spre cele de vara.Astfel, n lunile de iarna valoarea acestui raport este cuprinsa ntre 0.56 - 0.69. Cele mai

34

mici valori de iarna se ating la Cluj Napoca, pentru toate lunile.In lunile de vara, raportul creste pna la valori de 0.80. Maxima este de 0.83 n luna august la Constanta. 1.3.4.Radiatia solara reflectata Ajunsa la suprafata terestra o parte din radiatia solara incidenta (directa + difuza) este reflectata. Marimea fluxului radiatiei reflectate depinde, pe lnga factorii astronomici si meteo - climatici, n primul rnd de natura suprafetei active, de capacitatea ei de reflexie.Raportul procentual dintre radiatia reflectata si cea incidenta poarta numele de albedou (WMO, 1982). Albedoul Capacitatea de reflexie a diferitelor suprafete naturale depinde, n primul rnd de proprietatile ei fizice, tipuri de soluri si de vegetatie, faza fenologica, gradul de umezeala, apoi unghiul de naltime a Soarelui si implicit unghiul de incidenta al radiatiei solare. Se remarca marea varietate a reflectivitatii suprafetelor naturale. Cea mai mare capacitate de reflexie o are zapada proaspata, pe vreme geroasa. Valori mari ale albedoului prezinta si terenurile nisipoase si n general, orice suprafata uscata. Suprafata activa acoperita cu vegetatie (de orice fel) are o capacitate de reflexie mai mare dect solul descoperit. Albedoul covorului vegetal depinde de speciile componente si de anotimp.Padurile de rasinoase, (brad si molid), reflecta mai putin (10 - 15%) dect cele de foioase (15 - 25%). Albedoul suprafetelor acvatice este n jur de (6 - 7%) cu mult mai mic dect cel al suprafetelor terestre. Valorile albedoului prezinta, pentru latitudinile noastre, un mers diurn specific impus, n primul rnd de relatiile geometrice Pamnt - Soare, cu un minim la momentul amiezii si valori mai mari la orele extreme ale zilei Radiatia solara reflectata Indiferent de momentul din an, radiatia solara reflectata, n valori medii, prezinta un mers diurn cu o crestere, de la momentul rasaritului pna la momentul amiezii adevarate, cnd se atinge, de regula maxima zilnica, dupa care ea scade n a doua parte a zilei spre apus .Astfel n decembrie (solstitiul de iarna), valorile orare ale radiatiei reflectate variaza ntre 49 Wm-2 (Constanta), 70 - 77 W m-2 la Iasi si Cluj Napoca si 167 W m-2 la Poiana Brasov la amiaza (ora 12 T.S.A). La orele 9 si 15, valorile medii ale radiatiei reflectate sunt de aproximativ trei ori mai mici, ele variind de la 21 pna la 69 W m-2 . Valorile mai mari ale radiatiei reflectate la Iasi, Cluj Napoca si Poiana Brasov sunt mai mari dect la celelalte statii datorita intervalului mai mare de presistenta a stratului de zapada.
35

In lunaiunie (solstitiul de vara), mersul diurn al radiatiei reflectate se pastreaza, valorile fiind mai mari ca urmare a cresterii intensitatii radiatiei incidente si a schimbarii caracteristicilor suprafetei terestre. Vara, la ora 12, radiatia reflectata este cuprinsa ntre 126 W m-2 la Timisoara si Constanta, 133 W m-2 la Bucuresti si Cluj Napoca, 147 W m-2 la Iasi si 176 W m-2 la Poiana Brasov. La orele 9 si 15, radiatia reflectata scade, la toate statiile considerate, n jur de aproximativ 100 W m-2 pe cnd la Poiana Brasov ea variaza ntre 119 si 133 W m-2. Spre extremitatile zilei (orele 6 si 18) radiatia reflectata scade pna la 50 - 21 W m-2 . Variatia anuala a radiatiei solare reflectate prezinta doua maxime, unul de iarna si celalalt n a doua parte a verii. Pentru statiile din jumatatea nordica a Romniei, maximul anual principal, se produce n luna februarie, cnd, la ora 12 se ating valori medii lunare cuprinse ntre 171 si 181 W m-2 la Iasi si Cluj Napoca, si 314 W m-2 la Poiana Brasov, la momentul amiezii. La statiile din sudul tarii, valorile sunt mai mici; 105 W m-2 la Timisoara, 140 W m2 la Bucuresti si sub 100 W m-2 la Constanta, la ora 12. Al doilea maxim, apare n luna august la statiile de joasa altitudine si n iulie la altitudinea de 1000 m. Valoric acesta este mai mic n nord (Iasi, Cluj Napoca) si n altitudine (Poiana Brasov), fata de sudul tarii si pe litoral unde el este mult mai bine exprimat dect cel de iarna. Minimul anual se atinge, la sfrsitul toamnei, n luna noiembrie, la toate statiile. [8] 1.3.5.Radiatia absorbita Diferenta dintre fluxurile radiatiei solare globale si reflectate reprezinta valoarea radiatiei solare absorbite de catre suprafata activa terestra. Valorile radiatiei absorbite depind, n primul rnd, de fluxul radiatiei descendente (radiatia solara globala), cu ct acesta este mai mare si cantitatea de radiatie absorbita va fi mai mare. Deci absorbtia radiatiei solare depinde si ea de geometria Pamnt - Soare, care produce variatiile naltimii Soarelui pe bolta si de modificarea unghiului de incidenta a radiatiilor cu suprafata terestra, care duce la modificarea densitatii de flux. Binenteles ca albedoul suprafetei active si spune cuvntul acesta disipnd mai mult sau mai putin fluxul radiativ incident. In valori medii radiatia solara absorbita prezinta un mers diurn si anual asemanator cu cel al radiatiei solare globale . Mersul diurn al radiatiei absorbite este ascendent n prima parte a zilei, atinge un maxim la amiaza dupa care scade n a doua parte a zilei. In luna decembrie, la amiaza, valorile medii ale radiatiei solare absorbite sunt cuprinse ntre 84 W m-2 la Iasi, 105 Wm-2 la Cluj Napoca

36

si Timisoara si 146 Wm-2 la Constanta . La orele 9 si 15, n aceeasi luna, aceasta variaza ntre 28 si 35 Wm-2 la Iasi si 56 Wm-2 la Constanta In lunaiunie valorile cresc, urnare a cresterii, n principal, al fluxurilor radiative incidente (radiatia globala). La momentul amiezii aceasta variaza ntre 558 Wm-2 la Cluj Napoca, 586 Wm-2 la Iasi, 607 Wm-2 la Bucuresti si 677 Wm-2 la Constanta. La orele 9 si 15 fluxul radiatiei absorbite variaza ntre 398 si 454 Wm-2 la Cluj Napoca si Iasi, poate atinge pna la 461 Wm-2 la Timisoara, 426 - 468 Wm-2 la Bucuresti, 517 - 524 Wm-2 la Constanta. Variatia anuala a fluxului radiativ absorbit se aseamana cu cea a radiatiei solare globale. Aceasta nregistreaza un minim principal iarna, si un maxim principal vara. Cantitatea de radiatie absorbita este minima, la momentul solstitiului de iarna (decenbrie), atunci cnd si fluxul incident este minim iar radiatia reflectata atinge valorile cele mai mari din an, ca urmare a permanentei stratului de zapada. Maximul principal se produce n lunile de vara, iunie sau iulie, deci atunci cnd valorile radiatiei incidente devin si ele cele mai mari valori lunare din an. Ca si n cazul celorlalti parametrii radiativi, de care este legata (fluxul radiatiei solare globale si reflectate), radiatia absorbita prezinta o variatie spatiala (latitudinala) vizibila. Se remarca o variatie, n sensul cresterii, de la nord la sud, zonele unde absorbtia este cea mai importanta fiind litoralul si sudul tarii. Pe masura ce altitudinea cerste, fluxul radiatiei absorbite are tendinta de scadere. Astfel la Poiana Brasov acesta variaza iarna (decembrie) ntre 43 si 91 Wm-2, fata de 49 si 126 Wm-2 la Bucuresti n aceeasi luna. Situatia se mentine si n perioada calda a anului, n iunie: 342 - 545 Wm-2 la Poiana Brasov, fata de 468 - 607 Wm-2 la Bucuresti. In general, valorile radiatiei absorbite n regiunea montana (la 1000m) sunt comparabile cu cele atinse la statiile din jumatatea nordica a tarii (Iasi si Cluj Napoca).[8]

CAPITOLUL 2. INSTRUMENTE DE MSURARE A RADIAIEI SOLARE

2.1.Schema generala de functionare a unui piranometru n contextul actualei crize energetice relativ acute, comunitatea tiinific internaional,reconsider toate abordrile referitoare la energiile regenerabile. ntre acestea, energia solar prezint unul dintre cele mai importante poteniale, peste tot n lume, deoarece
37

pentru o perioad de timp foarte lung, Soarele poate fi considerat o uriaa surs gratuit de energie. Aa cum s-a artat anterior, nivelul intensitii radiaiei solare, n afara limitelor atmosferei,este relativ constant, a fost denumit constanta solar i aceast valoare a fost determinat experimental prin msurtori cu tehnologie specific sateliilor, obinndu-se o valoare de cca. 13501366W/m2. De la limita atmosferei, pn la suprafaa terestr, intensitatea radiaiei solare se reduce datorit ctorva efecte cunoscute (reflexie, dispersie, absorbie, etc.), iar valoarea intensitii radiaiei solare, la nivelul solului, prezint valori diferite, n funcie de: - Poziia geografic (latitudine, longitudine, altitudine); - Condiii meteorologice; - Prezena sau absena polurii, etc. Exist dou tipuri de radiaie solar, care se manifest la nivelul solului i anume radiaiadirect i radiaia difuz, suma dintre cele dou reprezentnd radiaia total. n continuare va fi prezentat un sistem original de monitorizare a intensitii radiaiei solare,realizat pentru a msura i a permite calculul intensitii tuturor celor trei tipuri de radiaie solar. Acest sistem de monitorizare a fost implementat n localitatea Cluj Napoca, la sediul Facultii deMecanic. Pentru msurarea intensitii radiaiei solare totale i difuze, au fost utilizate dou piranometre de tip CMP3, ale companiei Kipp & Zonen din Olanda. Unul a fost utilizat pentru determinarea intensitii radiaiei totale, iar cellat (umbrit n timpul realizrii experimentelor), a fost utilizat pentru determinarea intensitii radiaiei solare difuze. n figur 2.1, este prezentat modelul 3D al unui piranometru, iar n figura 2.2, schema constructiv a unui piranometru.[6]

Fig 2.1. Model 3D a unui piranometru [6]

38

Fig. 2.2.Schema constructiv a unui piranometru [6] 1 circuit electronic imprimat; 2 senzor de radiaie solar; 3 dom de sticl; 4 corp; 5 conector electric; 6 cablu electric; 7 urub pentru reglarea nivelului orizontal; 8 elemente de fizare; 9 capac pt acces la conexiunile electrice; 10 conector electric filetat; 11 poloboc.

n tabelul alturat sunt prezentate cteva caracteristici ale piranometrelor utilizate Caracter istica Timpderspuns(95%) Ratanualdemodificareastabilitii Neliniaritate(01000W/m2) Eroaredirecional(la80i 1000W/m2) Dependenasensibilitiidetemperatur Eroaremaximla1000W/m2 Sensibilitate Domeniultemperaturilordelucru Domeniulspectral
39

Valoare 18s 1% 2.5% 20W/m2 5%(-10+40C) 2% 515V/W/m2 -40+80C 3102800nm

Intensitateamaximaradiaieisolare Acurateezilnicestimat

2000W/m2 10%

Fig 2.3.caracteriticile piranometrelor utilizate n figura 2.3., este prezentat schema sistemului original de achiziie a datelor i demonitorizare a intensitii radiaiei solare, utilizat la Universitatea Tehnic din Cluj Napoca.

Fig. 2.4.Schema de funcionare a sistemului de achiziie a datelor i monitorizare [6] Echipamentul indicat pe schem, este reprezentat de dou piranometre, conectate la sistemuloriginal de achiziie a datelor i de monitorizare. Valorile intensitilor radiaiei solare totale i difuze, sunt citite de un microcontroler, prinintermediul modulului electronic original de conversie indicat pe figura 2.4. prin CONV. Componentelesoftware ale modulului sunt de asemenea originale.

Fig. 2.5.Schema de principiu a sistemului de achizie a datelor, cu microcontroler Cele dou tensiuni electrice, proporionale cu valorile intensitilor radiaiei solare,reprezentnd mrimile de ieire ale celor dou piranometre, sunt convertite n valorile efective aleintensitiilor radiaiei solare totale, respectiv difuze, n modulul electronic de conversie i apoi suntnregistrate n memoria microcontrolerului. Este realizat de asemenea transmiterea valorilornregistrate, la un calculator compatibil IBM-PC, cu sistem de operare Linux, prin interfaa serialCOM. Intensitatea radiaiei solare totale, a fost notat cu I0, iar intensitatea radiaiei solare difuze, cuI1.
40

Prezena calculatorului, utilizat ca server, este obligatorie, deoarec s-a urmrit monitorizareade la distan prin internet. Aplicaia de monitorizare prin internet a intensitii radiaiei solare, cuprinde mai multeprograme de calcul. Funciile realizate de programele componente ale aplicaiei de monitorizare sunt: - Stocarea ntr-o baz de date a valorilor intensitilor radiaiei solare, citite de piranometru ide microcontroler; - Citirea intensitilor radiaiei solare din baza de date; - Afiarea mrimilor citite din baza de date, pe un panou virtual de monitorizare, realizat sub forma unei pagini web; - Reprezentarea grafic a variaiei mrimilor monitorizate. Baza de date, notat pe figura 28 cu BD, conceput n vederea stocrii valorilor parametrilormsurai, este de tip MySQL, i permite interogarea prin internet. Structura tabelului utilizat pentrustocarea datelor n baza de date, este prezentat n figura 2.5.

Fig. 2.6.Structure tabelului din baza de date MySQL.[6] Se observ c fiecare nregistrare n baza de date primete un cod unic, denumit id, iar informaiile stocate sunt: data i ora la care s-a efectuat msurarea, n cmpul denumit data, respectiv celedou valori ale intensitilor radiaiei solare directe i difuze, indicate de cele dou piranometre, ncmpurile denumite pyr0 i pyr1. Stocarea n baza de date a valorilor parametrilor citii de microcontrolerul MC, este realizatcu ajutorul unui program original de calcul, scris n limbaj JAVA i denumit Software achizitie, pefigura 2.3. Schema logic de principiu a programului Prg. Achizitie, este prezentat n figura 2.6

41

Fig. 2.7.Schema de principiu a programului de citire a parametrilor transmii de microcontroler i de stocare a acestora n baza de date [6] Programul de achziie a datelor funcioneaz n continuu, citind i stocnd valorile parametrilorn baza de date, la intervale de 1 minut, pn la eventuala oprirea acestei componente software de crteoperator. Citirea parametrilor din baza de date i afiarea acestora pe panoul virtual de monitorizare, esterealizat de programele denumite Interog B.D., pe schema din figura 2.3. Aceste programe au structuralogic prezentat n figura 2.7. Programele au fost scrise n limbajul de programare PHP.

42

Fig. 2.8.Schema de principiu a programului de citire a parametrilor din baza de date iafiare a acestora pe panoul virtual de monitorizare [6] Valorile parametrilor, indicai pe pagina web pot fi actualizate la orice interval de timp dorit deutilizator, prin rencrcarea automat a fiierului n browser. Actualizarea este posibil deoarecemicrocontrolerul citete n continuu valorile parametrilor indicai de senzorii radiaiei solare globale i difuze. Tot n continuu, valorile parametrilor citii de microcontroler, sunt transmise interfeei seriale acalculatorului, iar programul de achiziie a datelor, citete la intervale de 1 minut (60 secunde), valorile transmise de microcontroler i scrie n baza de date, noile valori citite. n plus, fa de selecia i afiarea valorilor din baza de date, programele menionate, realizeaz icalculul urmtorilor parametrii: - Valoarea intensitii radiaiei solare directe, ca diferen dintre intensitile radiaiei totale idifuze; - Valorile medii ale intensitilor radiaiei solare (total, difuz i direct), pentru tot intervalulselectat; - Valorile medii ale intensitilor radiaiei solare (total, difuz i direct), pentru perioadele de zi (n care Soarele este pe cer), din intervalul selectat; - Valorile totale ale cldurilor (total, difuz i direct) radiante furnizate de Soare. Afiarea parametrilor citii din baza de date, a fost realizat pe un panoul virtual de monitorizare,realizat n limba englez, conceput sub forma unei pagini web i reprezentat n figura 2.8.

43

Fig. 2.9.Panoul virtual de monitorizare, realizat sub forma unei pagini web [6]

Panoul virtual de monitorizare prezentat n figura 20, poate fi afiat pe orice calculator conectat lainternet, indicnd adresa paginii web i anume: http://l.academicdirect.ro/Engineering/environment/solar/index.php Interfaa prezentat, afieaz ultimele valori ale intensitii radiaiei solare totale, respectiv difuzei ofer urmtoarele opiuni de selectare din baza de date: - Selecie pentru o perioad de timp oarecare, indicat prin anul, luna, ziua i ora de nceput, respectiv de sfrit a perioadei alese; - Selecie pentru o perioad de o or, indicat prin anul, luna, ziua i intervalul orar dorit; - Selecie pentru o perioad de o zi, indicat prin anul, luna i ziua dorite; - Selecie pentru o perioad de o lun, indicat prin anul i luna dorite; - Selecie pentru o perioad de un an, indicat prin anul dorit. Pentru toate opiunile, poate fi ales i intervalul de timp, exprimat n minute, pentru care sedorete afiarea valorilor stocatre n baza de date. Valorile posibile pentru pasul de timp difer, n funcie de opiunea selectat de utilizator, ntre 1, 5, 10, 15, 20, 30, 60min. n cazul n care pentru intervalul de timp selectat lipsesc nregistrrile din baza de date, situaieposibil datorit unui numr extrem de redus de ntreruperi ale sistemului de monitorizare, datorate unor pene de curent, sunt afiate mesaje de eroare.
44

Fiecare selecie din baza de date, este activat prin acionarea butoanelor marcate prin listrecorded values. Fiecare din aceste butoane lanseaz n execuie cte un program de citire din baza dedate. 2.2. Masurarea radiatiei difuze si globale Determinarea intensitatii radiatiei difuze se face cu ajutorul piranometrelor, instrumente prevazute cu un ecran care nu lasa radiatia directa sa ajunga la partea receptoare. Tot cu piranometrele se poate masura intensitatea radiatiei globale, daca indepartam ecranul respectiv. Ca si celelalte instrumente actinometrice, ele pot fi absolute si relative: -piranometrul absolut tip Angstrom; -piranometrul relativ Arago-Davy-Kalitin; -piranometrul termoelectric Savinov-Ianisevski; -piranometrul relativ Ianisevski; -piranograful (actinograful) cu lamele bimetalice Robitsch. 2.2.1.Piranometrul absolut tip Angstrom: Exprim valoarea intensitii radiaiei difuze sau globale n cal/cm2 min sau n ly/min . Piesa sa receptoare este format din dou perechi de lame subiri de manganin . O pereche de lame este vopsit n negru i absorb n totalitate radiaiile ce cad pe ele , iar cealalt pereche este vopsit n alb de magneziu i reflect aproape n totalitate fluxurile solare. Ele sunt dispuse alternativ i sunt protejate de o calot semisferic de sticl , ce permite trecerea radiaiilor de und scurt (0,34-2,5) i le reine pe cele de und lung emise de atmosfer sau de corpurile din jur . Aceast calot are rolul i de a anihila influenele vntului i ale precipitaiilor i acioneaz difereniat asupra radiaiilor solare lsnd s ajung ctre piesa receptoare doar radiaia solar difuz, cea direct fiind reflectat. Ecranul de umbrire este un disc metalic vopsit n negru i susinut de o tij.[9] Sudurile unor cupluri termoelectrice confecionate din manganin i constantan sunt lipite de prile inferioare ale lamelor .n circuitul acestora este conectat un galvanometru sensibil. Lamele negre se nclzesc , n timp , prin absorbia radiaiei globale i difuze ce cade pe suprafaa lor .n acelai timp , lamele albe pstreaz temperatura mediului nconjurtor . Diferena termic creat astfel duce la apariia unui curent termoelectric , care produce devierea acului indicator al galvanometrului . Pentru aducerea acului n poziia zero , lamele albe sunt nclzite artificial , prin intermediul unui curent electric de compensaie produs de o baterie de elemente i reglat de un reostat . Abia cnd temperaturile celor dou perechi de lame sunt egale , acul galvanometric revine n poziia zero . Cantitile de cldur ce se produc n lamele negre (q n) i n lamele albe (qa) depind de coeficientul de absorbie pentru radiaia difuz sau global a lamelor negre (n) i a lamelor albe (a) , de coeficientul de permeabilitate a sticlei (p) , de suprafaa lamelor (s) i de mrimea intensitii radiaiei globale sau difuze: qn = 2I p n s i qa = 2I p a s . Cum cantitatea de cldur a lamelor negre trebuie s fie egal cu cea a lamelor albe , se adaug cantitatea de cldur produs de curentul de compensaie la cea a lamelor albe: qn = qa + 2 60 cri2 , n care c este constanta lui Joule (0,24) ; r este rezistena introdus n circuit de reostat ( a curentului electric de compensaie ) , iar i este intensitatea curentului electric de compensaie citit de miliampermetru ( msurat n mA ) . Cum qn = 2I p n s i qa = 2I p a s , iar qn = qa + 2 60 cri2 2I p n s = 2I p a s + 2 60 cri2 , de unde se deduce valoare intensitii : I = 60 cri2 / p s ( n - a ).
45

Pentru determinarea radiaiei difuze piesa receptoare se umbrete cu un ecran special , iar pentru msurarea radiaiei globale , ecranul se ndeprteaz . [5]

Fig. 2.10.Piranometrul absolut tip Angstrom [5] Sub aciunea radiaiei difuze lamele se ncalzesc difereniat, dezvoltnd un curent termoelectric care produce devierea acului galvanometric. Pentru compensare se produce cu ajutorul unei baterii i unui reostat o cantitate de cldur egal cu cea produs de radiaia difuz n lamele negre. Cnd temperatura se egalizeaz, acul galvanometric revine la 0. I=intensitatea radiaiei difuze care ajunge la lame; p=coeficientul de permeabilitate a sticlei; s=suprafaa lamelor; aa i an=coeficienii de absorbie pentru radiaia difuz a lamelor negre i albe; i=intensitatea curentului de compensare citit la miliampermetru; c=constant din legea lui Joule egal cu 0,24; r=rezistena introdus n circuit de reostat. Formula de calcul este: ID,Q = K i. Se realizeaz trei msurtori ale D i tot attea ale Q, media lor introducndu-se n formula de calcul. Trebuie fcut obligatoriu urmtoarea precizare: atunci cnd se determin radiaia global, ecranul de umbrire este detaat, iar anexarea lui se face doar n momentul determinrii intensitii radiaiei difuze.[9] Formula de calcul obtinuta dupa inlocuirea lui Qn si Qa in formula Qn=Qa+2600,24ri Trebuie menionat c , fluxul radiaiei difuze este n funcie de : nlimea Soarelui deasupra orizontului , nebulozitate , latitudine , altitudine , dar i de prezena sa absena sratului de zpad .[11][12][13] 2.2.2.Piranometrul termoelectric Savinov-Ianisevski Piranometrul termoelectric tip Ianevskieste un instrument radiometric relativ i este alctuit din patru pri principale : piesa receproare pentru radiaii , suportul , ecranul de umbrire i dispozitivul de uscare . Piesa receptoare este reprezentat de o termobaterie de form ptrat cu latura de 3cm. Aceasta se compune dintr-o serie de termocupluri confecionate din benzi subiri de manganin
46

i constantan . Sensibilitatea ei este de 8 mv la 1 cal / cm 2 min , iar rezistena termoelementelor este 30 ohmi . Partea superioar a termobateriei ( care se expune radiaiilor solare ) se vopsete cu negru de fum i cu alb de magneziu asemenea unei table de ah . Coeficientul de absorbie pentru radiaiile de und scurt au valori foarte mari n cazul negrului de fum i valori nesemnificative n cazul albului de magneziu . Din aceast cauz , sudurile de culoare neagr ale termobateriei se nclzesc sub incidena radiaiei difuze sau globale , iar cele de culoare alb rmn la temperatura mediului nconjurtor . Diferana termic aprut astfel genereaz un curent termoelectric a crui intensitate se msoar cu galvanometrul cuplat la piranometru . Termobateria se fixeaz pe o plac metalic de care este izolat cu ajutorul unei foie subiri de hrtie special . La rndul su , placa se prinde cu uruburi de corpul instrumentului. De la termosudurile marginale ale bateriei pornesc doi conductori care fac legtura ntre piranometru i galvanometrul su . Deasupra plcii metalice exist o alt plac , decupat n mijloc dup dimensiunile termobateriei , cu care se gsete n acelai plan orizontal . Aceasta este fixat de prima cu ajutorul unor uruburi mici i poart numele de diafragm . Calota semisferic de sticl se prinde de inelul metalic, de care sunt prinse i cele dou plci . Aceasta are rolul de proteja termobateria mpotriva vntului i a precipitaiilor i de a reine radiaiile de und lung , permind ptrunderea numai a radiiilor de und scurt . Capul piranometrului este format din cele dou plci metalice , inelul de fixare, calota semisferic de sticl i termobaterie . Orizontalizarea instrumentului se realizeaz cu ajutorul unei nivele cu bul de aer, care este fixat pe o prelungire lateral a plcii ce susine termobateria.[11] Suportul piranometrului este alctuit dintr-un tub metalic fixat pe un trepied , care este situat pe o plac metalic circular .La extremitatea superioar a tubului se nurubeaz n poziie orizontal capul piranometrului .Tot de suport este fixat i o prghie orizontal , la captul creia este montat o tij cilindric prevzut cu un disc metalic de umbrire . Ecranul se umbrire este reprezentat de un disc metalic al crui diametru este egal cu cel al calotei semisferice de sticl. El este fixat la captul superior al tijei cilindrice . n timpul msurrii radiaiei difuze , el permite ecranarea unei pri din bolta cereasc cu raza de 5, care are n centrul su Soarele . Dispozitivul de uscare este un tub de sticl fixat cu cear roie ntr-o buce de la partea inferioar a capului piranometrului .n interiorul lui se introduce o substan higroscopic ( clorur de calciu , silicagel , natriu metalic sau sulfat de cupru calcinat) care absoarbe vaporii de ap , mpiedicndu-i s condenseze pe partea interioar a calotei de sticl sau pe faa piesei receptoare .[9] Piesa receptoare se ecraneaz numai n timpul observaiilor privind intensitatea radiaiei difuze . Dup efectuarea determinrii , capul piranometrului se nchide cu un capac metalic vopsit n alb , care este folosit pentru protejarea piesei receptoare i pentru determinarea punctului zero al galvanometrului . Dup ndeprtarea capacului , se fac mai multe citiri , n mod alternativ , cu ecran, pentru intensitatea radiaiei difuze i, fr ecran, pentru intensitatea radiaiei globale .La sfritul observaiilor , capacul se pune la loc i se repet citirile pentru determinarea punctului zero al galvanometrului .[13] Piesa sensibil e protejat de o calot (semisferic) de sticl, ntregul aparat fiind prevzut cu un ecran inelar dispus perpendicular pe axa pmntului, pentru a umbri piesa sensibil, n scopul determinrii radiaiei difuze.

47

Expus radiaiei difuze, va avea o diferen de temperatur ntre lamele negre i albe, producndu-se un curent termoelectric a crui intensitate (i) va fi egal cu intensitatea I a radiaiei difuze: I=Ki. Coeficientul de proporionalitate K se deduce prin determinarea simultan a radiaiei difuze i globale cu piranometrul, precum i a intensitii radiaiei solare directe, cu ajutorul actinometrului Michelson.[9] Pentru radiaia global avem I+I=Ki1, iar pentru cea difuz I=Ki. Fcnd diferena ntre ultimele 2 ralatii vom avea: I=K(i1-i). Dac cu ajutorul actinometrului determinm valoarea I a radiaiei directe, vom putea afla valoarea K ntruct intensitile i1 i i ale curentului termoelectric se citesc la galvanometrul sensibil al aparatului. Datorit faptului c , intensitatea radiaiei difuze (i) i intensitatea radiaiei globale ( I+i ) sunt proporionale cu numrul de diviziuni cu care deviaz acul galvanometrului , nmulind cu factorul de transformare ( C ) , obinem relaiile : I = Cn0 i I + i = C n , n care : n0 este numr mediu de diviziuni corespunztor poziiei zero a galvanometrului , iar n este numrul mediu de diviziuni cu care deviaz acul galvanometric . [12] Fcnd diferena celor dou relaii , obinem : I = ( n n0 ) C. Atunci cnd se calculeaz intensitatea radiaiei globale , trebuie avut n vedere , pe lng factorul de transformare , i coeficientul de corecie , care se nmulete cu factorul de transformare . Coeficientul de corecie este raportul dintre factorul de transformare la nlimea dat i factorul de transformare normal .[5]

Fig 2.10.Piranometrul termoelectric Savinov-Ianisevski[5] Formula de calcul este: ID,Q = K n. Trebuie s se in seama ca galvanometrul s se gseasc la o distan de cel puin 5 m fa de instrument. Amplasarea instrumentelor i a aparaturii se face exclusiv pe platforma radiometric. Toate instrumentele se gsesc fixate la captul liber al unei buci de lemn (50-60 cm lungime, 5-6 cm lime), fixat la cellalt capt pe un stlp de lemn cu nlimea de 1,5 m. Fr nici o excepie, instrumentarul i aparatura sunt vopsite n alb la exterior i n negru la interior.[11][12][13] 2.2.3. Piranometrul relativ Arago-Davy-Kalitin Este alctuit din dou termometre identice ,unul dintre ele avnd rezervorul acoperit cu negru de fum , iar cellalt cu alb de magneziu
48

Ambele rezervoare sunt protejate mpotriva vntului i a precipitaiilor atmosferice de un nveli sferic de sticl , din interiorul cruia s-a scos aerul. Pentru efectuarea determinrilor intensitii radiaiei difuze sau globale , termometrele cu mercur ale piranometrului se fixeaz pe un suport n poziie orizontal[9] Se citesc temperaturile tn i ta indicate de termometrul cu rezervorul negru i de cel cu rezervorul alb , apoi se calculeaz diferena dintre valorile citite , iar valoarea obinut se nmulete cu factorulde transformare (B) , obinndu-se : I = B ( tn ta) Factorul de transformare (B) reprezint cantitatea de cldur exprimat n miliacalorii/cm2.min , corespunztoare diferenei termice de 1C dintre cele dou termometre . Acest factor se obine prin compararea indicaiilor unui piranometru AragoDavy cu cele ale unui radiometru , dup metoda soare-lun. [9]

Fig.2.11.Piranometrul relativ Arago-Davy-Kalitin[5] Astfel , se fac citirile valorilor ecranate i neecranate indicate de cele dou termometre la intervale de 25 de minute , iar n ultimele 5 minute de expunere la Soare sedetermin intensitatea radiaiei solare directe (S) , cu ajutorul unui radiometru.[5][11][12][13]

49

CAP. 3. PREZENTAREA STATIEI METEO WIRELESS MOD. AWWS/EV DIN DOTAREA FACULTATII ISB DIN CADUL UNIVERSITATII POLITEHNICA BUCURESTI

3.1 Descrierea senzorilor Staia meteo wireless model AWWS/EV conine un set de echipamente ce permit investigarea tehnicilor de achiziie, instalare i control a sistemului de monitorizare i a software-ului aferent. Specificaii tehnice: Staia meteo este wireless cu raza de emisie de pn la 300 m i set de senzori integrat, stlp de susinere de 1.77m i trepied aferent. 1 consol cu display graphic, baza de asamblare fie pe perete, fie pe birou, baterie inclus Senzori de achiziie a parametrilor meteorologici i de ambient: temperatur, presiune, umiditate relativ, direcia i viteza vntului, ploaie, radiaie solar. Datele se transmit via radio la fiecare 2,5 secunde pe parcursul ntregii zile. Sistemul permite vizualizarea instantanee a msurtorilor parametrilor menionai dar n plus i a urmtoarelor: Index de cldur Minimum i maximum umiditii interne i externe, cu or i dat Vitez maxim a vntului, cu data i ora Valorile minime i maxime ale umiditii externe, cu or i dat Punctual de rou Afiarea pe ecran a condiiilor meteo Diagrame zilnice, sptmnale sau anuale Vizualizarea n acelai timp a mai multor parametri pentru a-i putea corela Sistemul const n: Staia meteo wireless model AWWS/EV

o o o o o o o o

50

Fig. 3.1. Diagrama staiei meteo wireless [7]

Fig. 3.2. Staia meteo AWWS/EV de la facultatea ISBE UPB [7] Set de senzori pentru nregistrarea urmtorilor parametri atmosferici: temperatura, presiune, umiditate relativ,
51

radiaia solar, viteza vntului, directia vntului, cantitatea de ploaie.

Fig. 3.3. Prezentarea parametrilor atmosferici monitorizai de staia meteo [7]

52

Fig. 3.4. Data-logger cu interfaa USB [7] Software (METEONET i SIAP + MICROS DataView) de achiziie i procesare a datelor Grafice: se pot reprezenta grafic datele i face comparaii Sub form de tabel: se poate folosi Excel sau orice alt program pentru a analiza i a efectua calcule ulterioare Sub form de baza de date: se poate folosi Access sau orice alt program de baza de date pentru a pstra registre pe termen lung pentru o regsire uoar Rapoarte: se poate face un rezumat cu datele sub form de tabel sau grafic Date meteorologice n timp real - softul furnizeaz un afiaj n timp real al vremii (Fig 3.1.5)

Fig 3.5.Afiarea instantanee a valorilor parametrilor atmosferici nregistrai de staia meteo [7]

53

3.2.Sistem pentru msurarea radiaiei solare Piranometrul pentru msurarea radiaiei solare totale este de tip emisfera de filtrare care ncorporeaz un detector termoelectric i cuprinde cel puin trei capete de msurare de tip detector termoelectric, fiecare avnd un numr de filtre staionare emisferice, inclusiv cel puin un filtru selectiv, care se suprapun n legturi concentrice i prin care radiaia care trebuie msurat trece continuu, sisteme de circulaie pentru ventilaie intern ntre filtrele fiecrui cap de msurare, n scopul de a elimina cldura produs de absorbia radiaiei de ctre filtre, un sistem de ndeprtare de cldur, care este comun sistemelor de ventilaie intern, un sistem extern de ventilare continu a capetelor de msurare.

Fig.3.7. Diagrama general a piranometrului[20]


54

Fig.3.8. Vederea seciunii unui cap de msurare al piranometrului[20] Acest piranometru servete la msurarea radiaiei totale a spectrului solar i are un sistem de rcire intern, care este destinat s ofere compensaii pentru deriva filtrelor. Este cunoscut faptul c energia solar extraterestr E (constant solar) este echivalentul a 0,14 W/cm2 cu urmtoarea compoziie : radiaiile ultraviolete (UV) 8%, radiaii vizibile (V) 41%, radiaii infraroii (IR) 51%, n caz de un soare zenithal n cmpie i n condiiile cele mai favorabile, care este cu o mas atmosferica egal cu 1, se obine o radiaia total Tr de 0,10 W/cm2, cu urmtoarele proporii: UV - 1 la 2%, V = 42% i IR = 56 la 57%. La aceleai latitudini ca i Frana, i ntr-un cer senin, energia solar medie este 0,07 W/cm2..
55

Radiaia direct (DR) care provine de la discul solar este cunoscut i nregistrata n ceea ce privete toate variantele astronomice n funcie de locaii, zile i ore i aa mai departe.Radiaia total este mult mai puin cunoscut ca urmare a variaiilor care decurg din fenomene naturale i artificiale atmosferice (poluare). Instrumentele cunoscute, care sunt folosite pentru msurarea radiaiei totale sunt, de obicei, instrumente de laborator, cu filtre detaabile pentru msurarea instantanee a radiaiei ultraviolete, vizibil i infraroie. Aceste instrumente sunt, de fapt, detectoare termice bazate pe principiul de absorbie a organismelor negre i sunt foarte stabile i liniare. Cu toate acestea, instrumentele termice sufer de un dezavantaj n faptul c acestea sunt sensibile la ntregul spectru, inclusiv lungimile de und lungi, care genereaz cldur i cauzeaz variaii de temperatur, precum i la cldur din exterior (de absorbie), altele dect cldura generat de energie care trebuie a fi msurat.Eliminarea de cldurii sus numite d natere unor probleme de design a construciei, care reglementeaz calitatea i precizia de msurare efectuate de instrument Piranometrul msoara fluctuaiile din spectrul solar, depind dezavantajele menionate mai sus prin permiterea msurrii continue selective a lungimii de und de la rsrit la apus. Pentru acest scop, piranometrul luat n considerare este caracterizat prin faptul c cuprinde: cel puin trei capete de msurare de tip detector termoelectrice i fiecare dintre ele cuprinznd o serie de filtre staionare emisferice, inclusiv cel puin un filtru selectiv, care se suprapun ntr-un mod concentric i prin care radiaia care urmeaz s fie msurata trece continuu, sisteme de circulaie pentru ventilaie intern ntre filtrele fiecrui cap pentru a scoate cldura produs de absorbia radiaiei de ctre filtre,un sistem de ndeprtare de cldur, care este comun pentru sistemele de ventilaie interne, un sistem extern de ventilare continu a capetelor de msurare. n conformitate cu o caracteristic important a inveniei, un filtru extern semicircular a fiecrui cap de msurare este un filtru selectiv atribuit unei pri din radiaia total, i anume n intervalele respective de radiaii ultraviolete (0.2 - 0.4 p), de radiaii vizibile (0.4 - 0.7 ) i de radiaii infraroii (0.7 - 3.4 ) n conformitate cu o alt caracteristic avantajoas, cel puin un filtru intern semicircular al fiecrui cap de msurare este un filtru transparent n intervalul de 0.2 - 3.4 ft de lungime de und. ntr-o variant avantajoas a piranometrului, filtrele sunt cupole semisferice concentrice, care sunt legate de suportul detectorului termoelectric,de punctul de cel mai mare diametru din fiecare dom, un spaiu format ntre domuri fiind n comunicare cu duze care sunt conectate la sistemul de ventilaie intern. Pentru a permite eliminarea cldurii din interiorul capetelor de msurare, msuri sunt luate pentru a asigura pe de o parte, c cele dou fee ale termocuplului respectiv pe partea cea mai apropiat de filtre i pe partea cea mai apropiat de conexiuni comunica prin conducte cu sistemul de ventilare intern i pe de alt parte, c sistemul intern de ndeprtare a cldurii asociaz sistemele de ventilaie, fie n cascad sau n serie.[20] Sistemele interne de ventilaie i un sistem de ndeprtare de cldur transport circulaia unui gaz uscat, care este, de preferin de aer, dar pot aparine, de asemenea, grupului format din azot i argon. Descrierea urmtoare se refer la exemple de construcie, care sunt descrise cu referire la desenele de nsoire, n care: FIG.3.7. este o diagram general a piranometrului; FIG. 3.8. este o vedere a seciunii unui cap de msurare a piranometrului. Piranometrul cum se arat n Fig. 3.7. i 3.8. are o baz 1 (dou componente 2 i 3), depite de trei capete de msurare 4, 5, 6.Baza 1 este preferabil fcut din marmur i se niveleaz cu ajutorul uruburilor de reglare, cum ar fi uruburile 38 i un nivel de ap 16.
56

Capetele de msurare 4,5,6 sunt fiecare specializate pentru detectarea radiaiilor ntr-o gam care trece prin regiunea ultravioletelor (0.2 - 0.4 ), regiunea vizibil (0.4 - 0.7 )i regiunea infrarou (0.7 - 3.4). n afar de sensibilitatea elementelor de msurare i de tipul de filtre utilizate, caracteristicile mecanice ale capetelor de msurare sunt identice. n exemplul prezentat n fig. 3.8., un cap de msurare de tipul desemnat de referina 4 const din dou emisfere concentrice de filtrare 17 i 18, care sunt lipite de suportul 31 unui traductor 24 la periferie, care corespunde cu diametrul mai mare a acestora, suportul 31 fiind la rndul lui lipit de baza 1.Spaiul 40 format ntre emisfera 18 i faa corespunztoare traductorului 24 este nchis ermetic i pus sub o presiune de 1000 milibari. Un spaiu 19 format ntre emisferele 17 i 18 care comunic cu un sistem de extragere a cldurii este descris n detaliu n continuare prin intermediul duzelor 20,21 i 22,23, care sunt relativ deplasate de-a lungul circumferinei medii a spaiului 19. Duzele 20,21 sunt unite la conductele 26,27 care se termin ntr-o ramur conduct comun 28. Duzele: 22,23 comunic prin conducte, cum ar fi 37 conduct cu o camer 25, care este plasat sub traductorul 24 i este la rndul su, conectat la un duet central 30 echipat cu un racord 29. Emisferele externe ale capetelor de msurare sunt rcite cu ajutorul unei suflante externe 15. n scopul de a elimina cldura absorbit de ctre capetele de msurare, furnizarea se face n conformitate cu invenia, fie pentru un sistem intern de eliminare a cldurii n cascad, care const n conectarea sistemelor interne de ventilaie 19, 20,21, 26,27 i 19, 37, 25,30 a capetelor de msurare 4,5,6 n serie (ca n Fig. 3.7.) sau n conectarea acestora din urm n paralel n exemplul din fig.3.7. n care un sistem de ndeprtare de cldur este conectat n cascad, baza 1 este prevzut cu conducte interne 7,8,9,10 care sunt unite la conductele ramur 28 i 29 i conectat la o pomp de aspiraie 13 prin intermediul conductelor 11 i 12.Pomp de aspiraie este conectat la un schimbtor de cldur 39 i la un usctor 14, astfel nct s permit circulaia unui lichid de rcire, cum ar fi un gaz uscat, care este, de preferin de aer, dar poate fi, de asemenea, fie azot sau argon. Conectarea evilor sucursale 28, 29 (ca n Fig.3.8.) la conductele interne respective 7 i 10 este inversat de la un cap de msurare la altul, n scopul de a elimina cantitatea maxim de cldur de la capul de msurare 4 care este rezervat pentru msurarea radiaiilor ultraviolete. Presiunea fluxului de gaz uscat, care circul n spaiul 19 dintre emisfere 10 i 11 este neglijabil n raport cu presiunea de 1.000 mb, care predomin n spaiul 40. n exemplul luat n considerare, emisfera 17 este un filtru selectiv de aspectul negru i nuanate prin interior de ioni absorbani colorai. n funcie de selecia adoptat pentru capul de msurare, emisfera 17 este colorat ntr-o msur mai mare sau mai mic, n scopul de a absorbi fie radiaii vizibile i radiaii infraroii sau de radiaii vizibile i ultraviolete; emisfera sus numit are un aspect practic, transparent, n scopul de a absorbi radiaii infraroii i ultraviolete simultan.Capacitatea de filtrare a capetelor de msurare permite o gam de 0.2 0.4 n ultraviolet, de la 0.4 la 0.7 n regiunea vizibil, i 0.7 - 3.4 n infrarou. Traductorul 24 este format dintr-o o plac inserat 31 de rin epoxidic, care este acoperit de suprafee sensibile 32 i 33. Ca exemplu, compoziia suprafeelor sus numite, n ordinea de suprapunere este dup cum urmeaz : un strat de aliaj de nichel-cositor (pe placa izolatoare 31), un strat de cupru, un strat de rin epoxidic, un strat de absorbant negru. Ar fi posibil folosirea unui strat dintr-un aliaj pe baz de aur. Suprafeele sensibile 32 i 33 sunt conectate electric n serie, prin intermediul conductorilor de fier-constantan 34, 35, care trec prin placa 31. O gaur 36, care este mai mare dect diametrul conductorului 34,35 se realizeaz n suprafaa 32,33pentru a putea fi efectuata conexiunea serie.[20]

57

Conductorii 34, 35 sunt extini prin baza 1, astfel nct s fie scoi la exterior i conectai la un instrument de msurare, cum ar fi un recorder (nu apare n figuri). Funcionarea general a piranometrului este dup cum urmeaz: radiaia solar total se aplic pentru toate cele trei capete de msurare 4,5,6. n scopul de a satisface criteriile de msurare a spectrului de frecvene din radiaia total, filtrele 17 au coeficieni respectivi care sunt potrivii pentru selectarea de radiaii ultraviolete, radiaii vizibile i radiaii infraroii. Aceste energii produc fore electromotoare, la ieirea din detectoarelor termoelectrice care ating ordinul de mrime de mai jos : UV = 0.062 mV V = 2.728 mV IR = 4.276 mV Cu ct este mai mare selecia, cu att radiaia oprit de filtru este convertit n energie termic. Energia provenind de la soare nclzete filtrele selective 17 care transmit lungimi de und mai multe dect cele care sunt destinate a fi msurat i care, la rndul su va fi absorbit de ctre filtrele 18, filtrele respective nclzindu-se. Astfel, n scopul de a msura doar 2% din radiaiile ultraviolete, 98% din radiaia total trebuie s fie eliminate n cadrul spectrului de frecvene. Absorbia excesului de cldur se realizeaz prin circulaia intern i descrcarea de gaz uscat de la pompa 13 (n Fig. 3.8.).Gazul introdus n spaiul 19 dintre cele dou emisfere 10 i 11 absoarbe cldura i aceasta din urm este eliminat la exterior, n cascad sau n paralel, prin conducte interne, cum ar fi 7 i 11. Un schimbtor de cldur 39 asigur disiparea cldurii n aerul din jur. Msurarea efectuat de ctre un cap de msurare, cum ar fi 4 are loc dup cum urmeaz: emisfera 17, care acioneaz ca un filtru selectiv este traversat de acea parte a spectrului de frecvene, care corespunde ultravioletelor, vizibilelor sau infraroiilor.Coeficientul de selecie a unei emisfere, cum ar fi 17 este determinat de materialul de filtrare folosit n fabricarea acestuia. n scopul msurrii radiaiilor infraroii sau vizibile, aproximativ 40% din radiaii trec prin emisfera 17, lund n considerare o pierdere care rezult din coeficienii de reflecie i de absorbie a filtrului. O parte a radiaiilor ultraviolete i a radiaiilor infraroii este reflectat n timp ce restul este absorbit de filtru. Pentru msurarea radiaiilor ultraviolete, doar 2% din radiaia total trece prin emisfera 17.Radiaiile infraroii i vizibile sunt eliminate prin reflexie i absorbie.Filtrul este, prin urmare, supus la activitatea termic ridicat i pentru acest motiv, emisfera corespunztoare 17 este ventilat extern i selectiv de suflanta 15. Acea parte din radiaia total, care poate s treac prin emisfera 17, trece apoi prin a doua emisfer 18, care se comport ca un filtru transparent pentru toate lungimile de und n intervalul de la 0,2 la 3,4 .Partea filtrat de radiaii (n infrarou, vizibil sau ultraviolete) este apoi aplicat la suprafaa traductorului 24 (detector termoelectric) i detectat sub form de for electromotoare. Aa cum am menionat mai devreme, energia solar medie, nainte de filtre a fost de aproximativ 0.07 W/cm2 la aceleai latitudini ca i n Frana, cu un cer senin. Energiile aplicate detectoarelor termice (traductoarele 24), care sunt angajate n exemplul de fa, dup filtrele (emisferele 10 i 11) sunt dup cum urmeaz: UV = 0,50 MW / cm V = 22 mW/cm2 IR = 34.5 mw/cm1 Ceea ce susin este:

58

1.Un piranometru pentru msurarea radiaiei solare totale de tip emisfer de filtrare care ncorporeaz un detector termoelectric, cuprinde: cel puin trei capete de msurare de tip detector termoelectric i fiecare dintre ele cuprinznd un numr de filtre staionare emisferice, inclusiv cel puin un filtru selectiv, care se suprapun ntr-un mod concentric i prin care radiaiile care trebuiesc msurate trec n mod continuu, sisteme de circulaie pentru ventilare intern ntre filtrele fiecrui cap n scopul de a elimina cldura produs de absorbia radiaiei de ctre filtre, un sistem de ndeprtare de cldur, care este comun sistemelor de ventilaie intern, un sistem extern de ventilare continu a capetelor de msurare. 2. Un piranometru n conformitate cu cerina 1, n care un filtru extern semicircular al fiecrui cap de msurare este un filtru selectiv cruia i se atribuie o parte din radiaia total, i anume n intervalele respective de radiaii ultraviolete (0.2 - 0.4 ft) de radiaii vizibile (0.4 0.7 H) i de radiaii infraroii (0.7 - 3.4 ft). 3. Un piranometru n conformitate cu cererea 1, n care cel puin un filtru intern semicircular al fiecrui cap de msurare este un filtru transparent n intervalul de lungime de und 0.2 3.4 ft. 4. Un piranometru n conformitate cu cererea 1, n care filtrele sunt cupole semisferice concentrice, care sunt legate de sprijinul detectorului termoelectric de la punctul de cel mai mare diametru din fiecare dom, un spaiu format ntre domuri fiind n comunicare cu duze care sunt conectate la de sistemul intern de ventilaie. 5. Un piranometru n conformitate cu cererea 1, n care cele dou fee ale termocuplului respectiv pe partea cea mai apropiat de filtre i pe partea cea mai apropiat de conexiuni comunica prin conducte cu sistemul de ventilaie intern. 6. Un piranometru n conformitate cu cererea 1, n care sistemele interne de ndeprtare a cldurii asociaz sistemele de ventilaie n cascad 7. Un piranometru n conformitate cu cererea 1, n care sistemele interne de ndeprtare a cldurii asociaz sistemele de ventilaie n paralel. 8. Un piranometru n conformitate cu cererea 1, n care sistemele interne de ventilaie i un sistem de ndeprtare de cldur s aibe n circulaie gaz uscat. 9. Un piranometru potrivit solicitrii 8, n care gazul uscat este aer. 10. Un piranometru potrivit solicitrii 8, n care gazul uscat aparine grupului format din azot i argon[20] 3.3.Monitorizarea radiaiei solare in partea de V a Bucuretiului Intensitatea radiaiei solare globale G n planul orizontal a fost monitorizat cu ajutorul staiei meteo AWWS/EV de la Facultatea de I.S.B. din cadrul U.P.B. cu ajutorul programul SIAP + MICROS DataView . La traversarea atmosferei terestre de ctre radiaia solar se produc fenomene care determin atenuarea densitii fluxului radiant. Aceste fenomene sunt: absorbia unei fraciuni din energia radiaiilor de ctre gazele componente ale atmosferei, difuzia molecular i difuzia Rayleigh pe aerosoli. La sol, componentele radiaiei globale sunt radiaia direct B i radiaia difuz D. Radiaia difuz este izotrop, iar radiaia direct este direcional i poate fi proiectat pe plane cu orientare variat. Densitatea fluxului radiant total pe suprafa orizontal se numete iradiant sau radiaia global G.[7] D =G/5, B = G D G-radiaia global D-radiaia difuz B-radiaia direct
59

3.3.1. Monitorizarea radiaiei globale

Fig 3.9.Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo in luna iulie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 960 W/m2n data de 02.07.2011 la ora
13:00

Fig 3.10.Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo in luna august 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 945 W/m2In data de 06.08.2011 la ora
14:00

60

Fig 3.11.Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo in luna septembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de795W/m2In data de 19.09.2011 la ora
14:00

Fig 3.12. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo in luna octombrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 673 W/m2
In data de 04.10.2011 la ora 14:00

61

Fig. 3.13. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo in luna noiembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 505 W/m2In data de 04.11.2011 la ora
13:00

Fig 3.14. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n luna decembrie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 324 W/m2 n data de 09.12.2011 la
ora 14:00

62

Fig 3.15. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n luna ianuarie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 449 W/m2

Fig 3.16. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n luna februarie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 609 W/m2 n data de 25.02.2011 la
ora 14:00

63

Fig 3.17. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n lun martie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 744 W/m2 n data de 26.03.2011 la
ora 14:00

Fig 3.18. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n luna aprilie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 835 W/m2
n data de 30.04.2011 la ora 14:00

64

Fig 3.19. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n luna mai 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 879 W/m2 n data de 08.05.2011 la
ora 14:00

Fig 3.20. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n luna iunie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 899 W/m2 n data de 01.06.2011 la
ora 13:00

65

Fig 3.21. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n timpul primverii Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 879 W/m2

Fig 3.22. Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n timpul verii Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 1017 W/m2

66

Fig 3.23.Variatia radiatiei solare globale inregistrate de statia meteo in timpul toamnei Se observa ca valorile maxime ale radiatiei ating valori de 795 W/m2

Fig 3.24.Variaia radiaiei solare globale nregistrate de staia meteo n timpul iernii Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 609 W/m2 3.3.2.Monitorizarea radiaiei difuze n urmtoarele grafice voi prezenta variaia radiaiei difuze.

67

Fig 3.25. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii iulie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 192 W/m2 n dat de 02.07.2011 la
ora 13:00

Fig 3.26. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii august 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 189 W/m2 n dat de 06.08.2011 la
ora 14:00

68

Fig 3.27. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii septembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 160 W/m2 n dat de 06.08.2011 la
ora 14:00

Fig 3.28. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii octombrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 134,6 W/m2 n dat de 04.10.2011 la
ora 14:00

69

Fig 3.29. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii noiembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 101 W/m2 n dat de 04.11.2011 la
ora 13:00

Fig 3.30. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii decembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 64,8 W/m2 n dat de 09.12.2011 la
ora 14:00

70

Fig 3.31. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii ianuarie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 89,8 W/m2 n dat de 29.01.2012 la
ora 14:00

Fig 3.32. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii februarie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 121,8 W/m2 n dat de 25.02.2012 la
ora 14:00

71

Fig 3.33. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii martie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 148,8 W/m2 n dat de 26.03.2012 la
ora 14:00

Fig 3.34. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii aprilie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 167 W/m2 n dat de 30.04.2012 la
ora 13:00

72

Fig 3.35.Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii mai 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 173,8 W/m2 n dat de 08.05.2012 la
ora 14:00

Fig 3.36. Variaia radiaiei solare difuze nregistrate de staia meteo n timpul lunii iunie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 179,8 W/m2 n dat de 01.06.2012 la
ora 13:00

73

3.3.3Monitorizarea radiaiei directe n graficele urmtoare voi prezenta variaia radiaiei directe

Fig 3.37.. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii iulie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 768 W/m2 n dat de 02.07.2011 la ora 13:00

Fig 3.38. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii august 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 636 W/m2 n data de 10.09.2011 la ora 14:00

74

Fig 3.39. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii septembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 636 W/m2 n dat de 10.09.2011 la ora 14:00

Fig 3.40. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii octombrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 538,5 W/m2 n dat de 04.10.2011 la ora 14:00

75

Fig 3.41. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii noiembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 404 W/m2 n dat de 04.11.2011 la ora 13:00

Fig 3.42. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii decembrie 2011 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 259,2 W/m2 n dat de 09.12.2011 la ora 14:00

76

Fig 3.43. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii ianuarie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 359,2 W/m2 n dat de 29.01.2012 la ora 14:00

Fig 3.44. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii februarie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 487,2 W/m2 n dat de 25.02.2012 la ora 14:00

77

Fig 3.45. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii martie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 595,2 W/m2 n dat de 26.03.2012 la ora 14:00

Fig 3.46. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii aprilie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 668 W/m2 n dat de 30.04.2012 la ora 13:00

78

Fig 3.47. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii mai 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 703,2 W/m2 n dat de 08.05.2012 la ora 14:00

Fig 3.48. Variaia radiaiei solare directe nregistrate de staia meteo n timpul lunii iunie 2012 Se observ c valorile maxime ale radiaiei ating valori de 719,2 W/m2 n dat de 08.05.2012 la ora 13:00

79

1200 Mean solar radiation, W/m2 1000 800 600 400 200 0 ian. feb. mar. apr. mai jun jul aug sept oct nov dec Months G D B

n figur 3.49. am prezentat variaia radiaiei globale, directe i difuze nregistrate de staie i calculate pentru anul 2011

1200 1000 Solar radiation, W/m2 800 600 400 200 0


11 20 2. .1 02 11 20 1. .1 02 11 20 0. .1 02 11 20 9. .0 02 11 20 8. .0 02 11 20 7. .0 02 11 20 6. .0 02 11 20 5. .0 02 11 20 4. .0 02 11 20 3. .0 11 02 20 2. .0 02 11 20 1. .0 02

Date Station 1 Solar Radiation (VD) W/m2 D=G/5 B=G-D

Fig 3.50 Radiaia global,radiaia direct i radiaia difuz n anul 2011 n figura 3.41 este prezentat relaia dintre radiaia direct,difuz i global.Cu staia meteo de la facultatea ISB s-a msurat radiaia global,radiaia difuz considerndu-se a fi 1/5 din cea global. Uneori suprafaa Pmntului scade sub 50% din radiaiile solare la marginea atmosferei. Se observ o tendin descresctoare a radiaiei solare n perioada septembrie decembrie, urmnd apoi o cretere treptat n intervalul decembrie iunie, ceea ce este normal pentru intervalul analizat. Chiar i n condiii de cer senin, radiaia care ajunge la suprafaa Pmntului, n toate direciile de la fenomenele de difuzie, cunoscut sub numele de radiaie difuz, este de 5 ... 15% din fluxul de radiaie solar care ajunge la suprafaa Pmntului, fr a fi afectate de acest fenomen, numit radiaie direct. mpreun, radiaia direct i difuz formeaz aanumita radiaie total sau global. [15][16][17][19] n figur 3.41 este prezentat graficul realizat de softwareul staiei meteo pentru perioada 1520 septembrie 2011.Din figur putem observa c pe 16 septembrie 2011 radiaia global a avut un maximum de 800 W/m2,n alte zile valorile maxime nu au depit 700-740 W/m2
80

Fig. 3.51 Reprezentarea grafic a parametrilor atmosferici msurai n perioada 15-20 septembrie 2011[7] 3.3.4.Monitorizarea unghiurilor necesare pentru determinarea poiiei soarelui Soarele efectueaz o micare de rotaie aparent pe bolta cereasc, cu vitez unghiular = /12 rad/h = 15 grd/h.Poziia soarelui pe cer este determinat de unghiul orar H i de unghiul de nlare h. Unghiul orar se msoar n jurul axei polilor ntre planul meridian al locului i cercul orar al stelei. Cu ipoteza simplificatoare c timpul solar este egal cu timpul legal al meridianului locului, unghiul orar se calculeaz cu relaia: H = ( /12) ( -0 ) unde: - ora legal; 0 - ora trecerii Soarelui la meridian; se va considera 0 = 12; H- unghi orar. Unghiul de nlare al Soarelui fa de planul orizontal al locului este: sin h = sin sin +cos cos cos H unde: Mrimea este latitudinea locului; pentru condiiile date = 45 grd Mrimea este declinaia, adic unghiul msurat ntre direcia Soarelui i planul ecuatorului: = 23,4 sin (( 2 / 365 ) ( 284 + N )) unde N este ziua Juliana, adic ziua din an numrat ncepnd cu 1 Ianuarie: N = 30,416 (-1 ) + n unde indic luna, iar n indic numrul zilei din lun.[7][15][17]
81

Fig 3.52 Traiectoria soarelui pe bolta cereasc[7] Pentru a putea determina poziia real a soarelui pe bolta cereasc sunt importante urmtoarele unghiuri: z unghiul zenit i s unghiul azimut solar. Calcularea acestor unghiuri se face utiliznd formule matematice. Formula de calcul pentru unghiul zenit este dat de relaia: cos = sin sin + cos cos cos unde reprezint latitudinea care este o constant pentru locul n care este poziionat solar tracker-ul. Coordonatele pentru Bucureti sunt: la intersecia paralelei de 44o5 latitudine nordic cu meridianul de 26o244 longitudine estic, este declinaia, iar este unghiul orar.

Fig 3.53 Reprezentarea unghiurilor de stabilire a poziiei Soarelui pe bolta cereasc [7] unghiul de nclinare a planului : Acesta are valori cuprinse ntre 0 180o. unghiul azimutal : este unghiul dintre proiecia pe planul orizontal a perpendicularei pe suprafaa captatorului i meridianul local. Are valoarea 0 cnd planul captatorului este orientat spre sud, este negativ cnd are orientarea spre est i pozitiv cnd are orientarea spre vest. unghiul de azimut solar s: este unghiul dintre direcia sud i proiecia pe planul orizontal a radiaiei directe. unghiul de nlime a Soarelui s: este unghiul dintre direcia razei solare ce cade pe captator i planul orizontal. Acest unghi depinde de latitudinea locului de captare , de declinaia i de unghiul orar . Relaia de calcul este: sin s = sin sin + cos cos cos = cos 0 z unghiul zenital z: este unghiul dintre vertical i raza solar ce cade pe captator. Altfel spus este unghiul complementar a lui s.
82

unghiul orar : determin poziia Soarelui pe bolta cereasc n momentul dat. Are valoarea 0 n momentul n care Soarele trece meridianul local corespunztor punctului de amplasare al captatorului (fig.). Acest unghi este pozitiv spre est (la rsrit) i negativ spre vest (la asfinit). ntr-o or Soarele traverseaz bolta cereasc cu un unghi de 15o, iar poziia lui la orice or (T) se determin cu relaia: = 15 (12 T ) .

Fig 3.54 Unghiul orar [7] Dac sunt cunoscute unghiul de declinaie, latitudinea i unghiul orar se poate determina poziia Soarelui pe bolta cereasc calculnd unghiul de nlime a Soarelui i unghiul de azimut solar, aplicnd relaiile de calcul prezentate mai sus. Unghiul dintre direcia spre Soare din locul de captare i planul ecuatorial se numete declinaia [8]: n momentul solstiiului de var (22 iunie) declinaia este = + 23, 5o; n momentul solstiiului de iarn (21 decembrie) declinaia este = - 23, 5o; la echinociul de primvar (21 martie) i de toamn (21 septembrie) declinaia este nul = 0. La echinociu durata zilei este egal cu durat nopii. Mrimea este declinaia Soarelui pe bolta cereasc i se calculeaz conform urmtoarei formule matematice : 284 + n = 23,45 sin 360 365 unde, n este numrul zilei din an i se calculeaz cu relaia: n = 30,416 (l-1) + , n care: l este luna din an l (1...... 12) ; numrul zilei din luna respectiv[15][16[18] Din formul rezult c declinaia Soarelui nu depinde de latitudinea sau longitudinea locului, ci numai de zilele i lunile anului

83

Fig 3.55 Variaia unghiului de declinaie n funcie de ziua n din an, n luna iulie,pe parcursul ntregii zile Unghiul orar reprezint deplasarea unghiular a soarelui spre est sau vest fa de meridianul local, datorit rotaiei pmntului cu 15 pe or i convenional ia valori negative dimineaa i pozitive dup amiaz. Unghiul orar este dat de relaia: = ( s 0 ) 12 unde: s timpul solar (ora local); 0amiaza local=12;

84

Fig 3.56. Unghiul orar n luna iulie 2011 Radiaia solar este aproximativ echivalent cu cea a unui corp absolut negru aflat la temperatura T= 5762 K. n acord cu legea Stefan-Boltzmann a radiaiei termice, fluxul solar integral este: = 4 r 2 T4 unde: - constant tefan Boltzmann; = 5,67 10-8 Wm-2K 4 r- raza Soarelui; r = 695000 km. Cantitatea de energie solar care la limita superioar a atmosferei terestre strbate prin unitatea de suprafaa normal la direcia propagrii, n unitarea de timp, numit intensitate globalI a radiaiei solare este:
I= 4 r 2 T 4 4 d 2

unde d este distana Pmnt Soare. Variaia distanei Pamant-Soare cauzeaz variaia mrimii I de la o zi la alta. Msurtorile efectuate de N.A.S.A. indic variaia intensitii ntre limitele 1310 W/m2 (iunie) i 1400 W/m2 (ianuarie). Media anual a intensitii radiaiei solare la limita superioar a atmosferei se numete constant solar Ssn = 1367 W/m2. Pentru ziua N a anului, constant solar se calculeaz cu formula de corecie: S = Ssn ( 1 + 0,0034 co N ) Ecuaia timpului este diferena dintre timpul solar real i timpul solar mediu. Ea arat cu ct merge nainte sau rmne n urm un ceas solar (timpul solar real), fa de un ceas care msoar timpul solar mediu. E reprezint ecuaia timpului i este un factor de corecie. Relaia de calcul pentru acest parametru, n minute, este urmtoarea: ( n + 7) E = 14,2 sin ,1 n 106 111 (n 106 ) E = 4 sin ,107 n 166 59 (n 166 ) E = 6,5 sin ,167 n 246 80
85

(n 247 ) ,247 n 365 113 Ecuaia timpului ine cont de perturbaiile n rotaia Pmntului care afecteaz timpul la care Soarele strbate meridianul observatorului.[7][19]
E = 16,4 sin

Fig 3.57. Ecuaia timpului calculat pentru iulie 2011 Timpul solar este unghiul orar al Soarelui msurat de la culminaia sa inferioar. Timpul solar se calculeaz utiliznd relaia urmtoare: E Longm Longlo ca l Timpul.solar = Timpul.local+ + 60 15 unde: Long local este longitudinea unde se afl observatorul n grade i Longm este longitudinea meridianului standard pentru zona n care are loc msurtoarea.

Fig 3.49 Timpul solar n luna iulie 2011

86

Calcularea azimutului solar se face cunoscnd urmtoarea relaie matematic : sin z sin sin cos = cos z cos unde: unghiul zenith, cos = sin sin + cos cos cos ;
z

reprezint latitudinea care este o constant pentru locul n care este poziionat solar tracker-ul. Coordonatele pentru Bucureti sunt: la intersecia paralelei de 44o5 latitudine nordic cu meridianul de 26o244 longitudine estic; este declinaia. Efectund calculele matematice s-a obinut urmtoarea reprezentare grafic a unghiului azimut:[18][7]

Fig 3.58. Unghiul azimut calculat pentru luna iulie 2011

Fig3.59. Unghiul zenit calculat in luna iulie Utilizarea algoritmului matematic corespunztor face posibil urmrirea soarelui pe bolta cereasc. Cunoaterea tuturor unghiurilor care intervin n radiaia solar, face posibil amplasarea corect a unui panou solar.
87

CAPITOLUL 4
LEGISLAIE DE MEDIU

Meteorologia romana intra sub incidenta Legii nr.139, care reglementeaza organizarea activitatii de meteorologie, fondul national de date meteorologice, finantarea activitatilor de meteorologie, precum si controlul si sanctionarea activitatii de meteorologie. Legea nr. 139/2000, Legea privind activitatea de meteorologie CAPITOLUL I: Dispozitii generale Art. 1. - (1) Activitatea de meteorologie reprezinta ansamblul actiunilor destinate supravegherii permanente si cunoasterii mediului aerian prin observatii si masuratori specifice privind starea si evolutia vremii, necesara pentru dezvoltarea social-economica a Romaniei. (2) Activitatea de meteorologie este de interes public national si se desfasoara in conditiile prezentei legi si in concordanta cu recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale, organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite, cu acordurile incheiate de aceasta organizatie cu alte organizatii internationale, precum si cu prevederile conventiilor internationale in domeniu la care Romania este parte. Art. 2. - Activitatile de meteorologie definite la art. 1 au ca scop protectia meteorologica a vietii si a bunurilor si se realizeaza prin: 1. Pe plan intern: a) desfasurarea unitara si calificata a supravegherii meteorologice pentru informarea populatiei si a factorilor de decizie, pentru prevenirea sau diminuarea pagubelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase; b) satisfacerea necesitatilor de informare meteorologica a navigatiei aeriene, fluviale si maritime, a traficului rutier, precum si a celor pentru agricultura; c) satisfacerea necesitatilor de cercetare pentru dezvoltarea domeniului, efectuarea de studii si servicii dedicate sigurantei civile, productiei materiale si apararii nationale; d) constituirea si gestiunea Fondului national de date meteorologice necesar pentru fundamentarea meteorologica a proiectarii, executiei si exploatarii diverselor obiective economico-sociale si pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare durabila. 2. Pe plan extern: a) integrarea in schimbul international de date si informatii meteorologice, in Sistemul de Veghe Meteorologica Mondiala pentru monitorizarea si protectia mediului aerian; b) indeplinirea obligatiilor care decurg din conventii si intelegeri la care statul roman este parte. Art. 3. - (1) Atingerea scopurilor prevazute la art. 2 se realizeaza: a) in domeniul meteorologiei, prin Compania Nationala "Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarirea Apelor" (INMH) - S.A., denumita in continuare, in cuprinsul legii, Centrul meteorologic national; b) in domeniul meteorologiei aeronautice, de Regia Autonoma "Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, denumita in continuare in cuprinsul legii Administratia meteorologica aeronautica, prin unitatile sale de profil autorizate de autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile
88

(2) Organizarea si functionarea Centrului meteorologic national se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Art. 4. - Persoanele fizice sau juridice pot desfasura activitati meteorologice pe baza unor atestari de competenta si in conditiile legii. Atestarile de competenta sunt emise de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in domeniul meteorologiei si de autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile, pentru meteorologia aeronautica. Art. 5. - Termenii tehnici folositi in prezenta lege au semnificatiile stabilite in anexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta lege. CAPITOLUL II: Organizarea activitatii de meteorologie SECTIUNEA 1: Atributiile Centrului meteorologic national Art. 6. - Atributiile Centrului meteorologic national sunt urmatoarele: a) supravegherea permanenta a mediului aerian prin observatii si masuratori specifice privind parametrii de stare si fenomenele asociate, precum si compozitia chimica a atmosferei; b) elaborarea de prognoze meteorologice de interes public general si specializat ca: agrometeorologie, aerologie, climatice si de dispersie a poluantilor chimici si radioactivi; c) administrarea, exploatarea, intretinerea si dezvoltarea retelei nationale de supraveghere meteorologica, in conformitate cu reglementarile proprii si cu recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale si/sau ale altor organisme internationale specializate; d) elaborarea de metodologii generale pentru supravegherea mediului aerian, intocmirea de sinteze si anuare meteorologice pentru asigurarea serviciilor dedicate activitatilor economice si sociale dependente de starea vremii; e) realizarea Fondului nationale de date meteorologice si administrarea bancii nationale de date meteorologice; f) realizarea de studii si cercetari specifice pentru dezvoltarea domeniului meteorologiei, in concordanta cu evolutia acestuia pe plan mondial; g) elaborarea si difuzarea de avertizari in situatia producerii de fenomene meteorologice periculoase, potential provocatoare de pagube; h) participarea la Sistemul de Veghe Meteorologica Mondiala; i) detinerea si utilizarea, conform legii, a etalonului national de presiune atmosferica si radiatie, precum si exercitarea dreptului de control metrologic pentru aparatura meteorologica, in limita mandatului acordat de autoritatea metrologica de stat abilitata; j) transferul intern si schimbul international de date meteorologice; k) asistenta si servicii meteorologice pentru protectia traficului rutier, a navigatiei fluviale si maritime, in termenii conventiilor la care statul roman este parte; l) aplicarea strategiei de dezvoltare stiintifica si tehnilogica a activitatii meteorologice, in raport cu necesitatile interne si in concordanta cu progresele inregistrate pe plan mondial; m) participarea la activitatile internationale stiintifice si cu caracter organizatoric, prevazute prin instrumente juridice internationale si/sau prin acorduri bilaterale incheiate cu institutii similare din strainatate; n) realizarea de studii de fundamentare climatologica si avizare meteorologica a amplasamentelor obiectivelor sociale si industriale; o) elaborarea de studii si cercetari privind procesele de transport si dispersie a poluantilor si radionuclizilor in atmosfera; p) prestarea de servicii specializate, la cerere, pentru diversi beneficiari, pe baza de contracte; q) avizarea amplasarii de constructii supraterane a obiectivelor care emit in atmosfera fum si pulberi, a plantarii de perdele forestiere pe o distanta de 500 m in afara zonei de protectie a platformelor meteorologice si a oricaror lucrari care conduc la dezafectarea unei unitati meteorologice din reteaua meteorologica nationala;

89

r) avizarea studiilor de fundamentare climatologica elaborate de alte persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii; s) elaborarea studiilor de impact si de bilant de mediu; t) elaborarea, in colaborare cu Ministerul Educatiei Nationale, a programelor scolare pentru invatamantul meteorologic de toate gradele din Romania; u) organizarea de activitati de specializare si de formare profesionala continua in domeniul meteorologiei; v) avizarea punerii in circulatie publica a unor date, informatii, avertizari si prognoze meteorologice, altele decat cele cu specific aeronautic, obtinute din activitatea meteorologica desfasurata de alte persoane fizice sau juridice, precum si avizarea tehnica a activitatilor meteorologice de orice fel destinate unor scopuri speciale, altele decat cele consemnate ca atributii ale Centrului meteorologic national; w) gestionarea brevetelor si a documentelor privind protectia proprietatii intelectuale si industriale al caror titular este Centrul meteorologic national; x) proiectarea, intretinerea si etalonarea de instrumente de masura si echipamente meteorologice; y) participarea cu capital social, in conditiile legii, la constituirea societatii comerciale, impreuna cu persoane fizice si juridice, romane sau straine, de drept civil; z) indeplinirea oricaror activitati comerciale si financiare care au legatura directa sau adiacenta cu indeplinirea atributiilor. Art. 7. - (1) In indeplinirea atributiilor prevazute la art. 6 lit. a)-l) din prezenta lege Centrul meteorologic national desfasoara activitati de interes public, scop in care furnizeaza gratuit, pe baza de conventie, informatii de specialitate, inclusiv prognoze generale sau avertizari, administratiei publice centrale si locale, prefecturilor, comandamentelor speciale ale ministerului Apararii Nationale, comisiilor si comandamentelor civile constituite pentru combaterea dezastrelor, posturilor publice de radio si televiziune. (2) Posturile publice de radio si televiziune sunt obligate sa aduca la cunostinta publicului, in mod repetat, informatiile, prognozele generale si avertizarile meteorologice referitoare la fenomentele meteorologice periculoase, furnizate de Centrul meteorologic national. (3) Pentru orice alte categorii de utilizatori Centrul meteorologic national este in drept sa incheie contracte economice sau de asociere pentru prestatiile sau serviciile care intra in atributiile sale. Art. 8. - (1) Pentru atestarile de competenta prevazute la art. 4, precum si pentru eliberarea avizelor mentionate la art. 6 lit. q), r) si v) se percep anticipat, in contul bugetului de stat, taxele prevazute in anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta lege. (2) Nivelul taxelor prevazute la alin. (1) se va actualiza, in functie de rata inflatiei, prin hotarare a Guvernului, la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul Ministerului Finantelor. (3) Contravaloarea cheltuielilor efectuate de Centrul meteorologic national pentru elaborarea studiilor necesare in vederea eliberarii atestarilor prevazute la art. 4, precum si a avizelor mentionate la art. 6 lit. q), r) si v) se recupereaza de la solicitantii atestarilor si avizelor, pe baza de tarif. (4) Controlul modului de percepere si de virare la bugetul de stat a taxelor incasate pentru eliberarea de atestari si avize va fi efectuat de personalul Ministerului Finantelor. Art. 9. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, prin Centrul meteorologic national, are competente de autoritate nationala in domeniul meteorologiei, in domeniul meteorologiei aeronautice autoritatea se exercita de autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile.

90

(2) Centrul meteorologic national este operatorul tehnic al retelei nationale de masuratori meteorologice, detinatorul etalonului de masuratori meteorologice, care raspunde de asigurarea functionarii acestora in conditii de siguranta. Art. 10. - Directorul general al Centrului meteorologic national este de drept reprezentantul permanent al Romaniei pe langa Organizatia Meteorologica Mondiala conform statutului acestei organizatii. CAPITOLUL III: Fondul national de date meteorologice Art. 21. - (1) Fondul national de date meteorologice reprezinta o componenta a patrimoniului national, care cuprinde totalitatea datelor si informatiilor cantitative si calitative, obtinute pe teritoriul Romaniei prin observatii si masuratori asupra parametrilor ce definesc regimul meteorologic, aflandu-se in administrarea Centrului meteorologic national. (2) Fondul national de date meteorologice este de importanta strategica si formeaza banca nationala de date meteorologice. (3) Fondul national de date meteorologice se obtine din reteaua nationala de supraveghere meteorologice, din datele furnizate de Administratia meteorologica aeronautica, cat si din retele de observatii si masuratori meteorologice destinate unor scopuri speciale. (4) Detinatorii de date si informatii meteorologice obtinute prin retele de observatii si masuratori meteorologice, care se incadreaza in prevederile art. 15 alin. (1), au obligatia sa le transmita cu titlu gratuit, de indata, Centrului meteorologic national, in vederea includerii in Fondului national de date meteorologice. Art. 22. - Pe teritoriul Romaniei sursa oficiala de date si informatii meteorologice, altele decat cele aeronautice, este Centrul meteorologic national. Pentru informatiile meteorologice aeronautice sursa oficiala de date si informatii este Administratia meteorologica aeronautica. Punerea in circulatie publica a acestor date sau informatii meteorologice fara avizul Centrului meteorologic aeronautic, este interzisa. Art. 23. - Utilizarea in alte scopuri decat cele de interes public a informatiilor meteorologice dedicate protectiei meteorologice a vietii si bunurilor este permisa numai cu acordul detinatorilor acestor informatii. Art. 24. - Accesul persoanelor fizice si juridice la datele de informatii meteorologice, in sensul principiilor si reglementarilor Organizatiei Meteorologice Mondiale, se face cu respectarea prevederilor prezentei legi. Folosirea acestora in scopuri comerciale este permisa numai conta cost, in conditiile legii. CAPITOLUL IV: Finantarea activitatilor de meteorologie Art. 25. - Activitatea Centrului meteorologic national se finanteaza astfel: a) activitatea de meteorologie, cercetarile fundamentale in domeniu, urmarirea sistematica si completa a starii si evolutiei vremii, realizarea schimbului international de date si integrarea in Sistemul de Veghe Meteorologica Mondiala se finanteaza de la bugetul de stat, prin autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, in limita sumelor alocate anual cu aceasta destinate de la bugetul de stat; b) din contractele economice incheiate cu tertii pentru furnizarea de servicii specifice in domeniul meteorologiei si de alte servicii, potrivit obiectului de activitate, precum si din alte surse, potrivit legii. Art. 26. - Veniturile realizate prin asistenta si servicii efectuate in conformitate cu art. 7 alin. (3) raman la dispozitia Centrului meteorologic national ca parte a resurselor de perfectionare si dezvoltare a activitatii. Art. 27. - Activitatile meteorologice care nu intra in atributiile Centrului meteorologic national nu pot fi finantate din resurse financiare bugetare alocate pentru fnctionarea acestuia.

91

CAPITOLUL V: Controlul activitatii de meteorologie Art. 28. - Activitatile de meteorologie de orice tip si respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate exercitat de autoritatile mentionate la art. 9. Art. 29. - (1) In cadrul Centrului meteorologic national functioneaza Inspectia Meteorologica Nationala, cu atributii de inspectie si de control, privind aplicarea prezentei legi. (2) In scopul indeplinirii atributiilor de inspectie si de control in domeniul meteorologiei personalului Inspectiei Meteorologice Nationale si imputernicitii autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, denumiti in continuare agenti constatatori, au dreptul de acces in platformele de observatii meteorologice, cladiri, incaperi si in orice alt loc in care se desfasoara activitati specifice meteorologiei, despre care detin date sau indicii temeinice ca incalca prevederile prezentei legi, si pot executa masuratori, verificari de date, documente si informatii meteorologice. (3) Proprietarii si personalul care activeaza in aceste platforme de observatii, cladiri, incaperi si in orice alt loc in care se desfasoara activitati specifice domeniului sunt obligati sa permita accesul agentilor constatatori, executarea de catre acestia a investigatiilor prevazute la alin. (2) si sa puna la dispozitie acestora documentatiile specifice activitatiilor. Art. 30 - (1) Pentru activitatile din domeniul meteorologiei aeronautice inspectia si controlul de specialitate, precum si respectarea prevederilor prezentei legi se asigura de autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile pe baza unor reglementari specifice. (2) Evaluarea, autorizarea si supravegherea continua a calitatii, regularitatii si eficientei serviciilor si produselor meteorologice aeronautice furnizate beneficiarilor in scopul asigurarii sigurantei operatiunilor aeriene sunt realizate de autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile. Art. 31. - Politia acorda sprijin agentilor constatatori, la solicitarea acestora. CAPITOLUL VI: Sanctiuni Art. 32. - Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage angajarea raspunderii disciplinare, contraventionale, civile sau penale, dupa caz. Art. 33. - (1) Constituie contraventie in domeniul meteorologiei, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte: a) punerea in circulatie publica a unor date, informatii, avertizari si prognoze meteorologice, altele decat cele aeronautice, obtinute din activitatea meteorologica desfasurata fara avizul Centrului meteorologic national; b) refuzul posturilor publice de radio si televiziune de a aduce la cunostinta publicului, in timp util, informatiile, avertizarile si prognozele meteorologice referitoare la fenomene meteorologice periculoase; c) patrunderea fara autorizare legala in platforme de observatii, cladiri si in orice alt loc in care se desfasoara activitati specifice Centrului meteorologic national; d) refuzul proprietarilor sau al celor care activeaza in platforme de observatii, cladiri, incaperi si in orice alt loc in care se desfasoara activitati meteorologice de a permite agentilor constatatori autorizati accesul in interiorul acestora; e) refuzul detinatorilor de retele meteorologice, in conformitate cu prevederile art. 15 alin. (1) de a pune la dispozitie agentilor constatatori autorizati documentatiile si actele specifice activitatii meteorologice; f) folosirea de catre o persoana fizica sau juridica a datelor si informatiilor meteorologice in alte scopuri decat cele pentru care au fost solicitate; g) neprecizarea sursei de informare de catre mass-media, precum si de alte persoane fizice sau juridice care dau publicitatii date ori informatii meteorologice; h) nerespectarea prevederilor art. 41.

92

(2) Contraventiilor prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 30.000.000 lei. Art. 34. - Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia prevederilor art. 25-27. Art. 35. - Nerespectarea prevederilor art. 19 si 20 constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei. Art. 36. - (1) In activitatea de meteorologie constatarea infractiunilor si contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul Inspectiei Nationale de Meteorologie si de personalul imputernicit de ministrul coordonator, la propunerea Centrului meteorologic national, iar in activitatea de meteorologie aeronautica, de personalul abilitat de autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile. (2) Procesul-verbal de constatare a infractiunilor constituie mijloc de proba si se inainteaza organelor de urmarire penala competente. CAPITOLUL VII: Dispozitii tranzitorii Art. 37. - Centrul meteorologic national publica trimestrial rezultatele activitatilor sale. Art. 38. - Posturile de radio si de televiziune, ziarele, revistele si alte publicatii, institutii si intreprinderi, cu sau fara personalitate juridica, precum si persoanele fizice care dau publicatii date, informatii, avertizari si prognoze meteorologice sunt obligate sa precizeze sursa de informare. Art. 39. - In baza prevederilor prezentei legi autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate emite ordine, norme si reglementari cu caracter obligatoriu in domeniul meteorologiei. Art. 40. - Autoritatea de stat in domeniul aviatiei civile poate emite ordine, norme si reglementari cu caracter obligatoriu in domeniul meteorologiei aeronautice. Art. 41. - In cazul conflictelor colective de munca grevele nu pot afecta: a) efectuarea si consemnarea regulata a observatiilor si masuratorilor in reteaua nationala de supraveghere meteorologica; b) semnalarea si urmarirea fenomenelor meteorologice periculoase, potential provocatoare de pagube materiale irecuperabile sau de pierderi de vieti omenesti; c) indeplinirea obligatiilor legale privind apararea national si protectia meteorologica a navigatiei aeriene, maritime si fluviale, a traficului rutier, precum si a celor stipulate prin conventii internationale la care Romania este parte. Art. 42. - In situatii de razboi, la solicitarea Ministerului Apararii Nationale Centrul emteorologic national poate trece in subordinea acestuia. In acest caz Ministerul Apararii Nationale ii stabileste sediul si eventualele atributii specifice. Art. 43. - In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu avizul Ministerului Finantelor, va supune spre aprobare Guvernului normelor metodologice privind emiterea atestarilor si avizelor prevazute de prezenta lege, modalitatile de incasare si de virare la bugetul de stat a taxelor percepute pentru eliberarea acestora, precum si metodologia de calcul al redeventiei, modalitatile de plata si obligatiile platitorilor de redevente. ANEXA Nr. 1: SEMNIFICATIA TERMENILOR TEHNICI FOLOSITI IN CUPRINSUL LEGII In sensul prezentei legi, prin termenii inscrisi mai jos se intelege: 1. concedent - ministerul coordonator care concesioneaza reteaua nationala de supraveghere meteorologica; 2. concesionar - Centrul meteorologic national caruia i se concesioneaza reteaua nationala de supraveghere meteorologica;
93

3. date meteorologice - rezultatul observatiilor si masuratorilor efectuate sau inregistrate la statiile si posturile meteorologice, inclusiv prin mijloace radar si prin satelit. Ele reprezinta exprimarea cantitativa a parametrilor atmosferici care caracterizeaza la un moment dat starea vremii intr-un loc determinat; 4. observator aerologic - statie meteorologica speciala destinata masurarii parametrilor meteorologici ai atmosferei de altitudine; 5. observator radar - statie meteorologica speciala destinata depistarii si urmaririi fenomenelor meteorologice potential periculoase, prin metode radioelectrice; 6. platforma meteorologica - suprafata de teren aferenta statiei meteorologice, destinata amplasarii aparatelor si instrumentelor meteorologice cu care se executa programe de observatii si masuratori meteorologice, inclusiv cele de meteorologie aeronautica, dupa caz; 7. post meteorologic - unitate meteorologica speciala reprezentand locul si amenajarile destinate in principal masurarii precipitatiilor atmosferice; 8. produse meteorologice - produsele derivate rezultate din analiza si prelucrarea datelor meteorologice: rapoarte privind conditiile meteorologice observate, analize, prognoze, avertizari si orice alte caracterizari ale starii si evolutiei vremii; 9. retea nationala de supraveghere meteorologica - sistemul de statii, posturi, observatoare si servicii teritoriale destinate activitatii meteorologice; 10. redeventa - plata catre stat efectuata de concesionar, raportata la valoarea anuala a contractelor economice incheiate de acesta cu tertii; 11. statie meteorologica - unitatea de baza in activitatea meteorologica, reprezentand locul si amenajarile necesare in care se executa observatii si masuratori meteorologice dupa metodologia si cu avizul Centrului meteorologic national; 12. zona de protectie meteorologica absoluta - terenul din jurul unei platforme meteorologice de 30 m de la fiecare latura a acestuia, stabilit conform recomandarilor Organizatiei Meteorologice Mondiale, in care sunt interzise executarea oricaror instalatii supraterane de irigatii si plantarea de culturi agricole inalte. NORME METODOLOGICE privind emiterea atestarilor si avizelor prevazute de Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, precum si modalitatile de incasare si virare la bugetul de stat a taxelor percepute pentru eliberarea acestora CAPITOLUL I: Dispozitii generale Art.1 (1)Desfasurarea corecta si in siguranta a activitatilor meteorologice necesita existenta unor echipamente adecvate, a unui personal instruit, a unor metodologii stiintifice corespunzatoare de prelevare si prelucrare a datelor meteorologice, iar in cazul elaborarii de prognoze si avertizari a verificarii gradului de realizare a acestora. (2)Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor este autoritatea publica centrala abilitata in emiterea de atestari de competenta pentru activitatea de meteorologie. (3)Administratia Nationala de Meteorologie - este unitatea specializata in monitorizarea mediului aerian si a suprafetei subiacente, prin observatii si masuratori specifice privind starea si evolutia vremii, elaborarea de prognoze, avertizari si studii meteorologice si climatologice. Toate aceste activitati sunt necesare pentru protectia vietii si a bunurilor materiale la nivel national. In acest sens, Administratia Nationala de Meteorologie reprezinta autoritatea tehnica nationala in domeniul activitatilor de meteorologie, altele decat cele de meteorologie aeronautica, fiind abilitata sa emita avize meteorologice. Art.2 Prezentele Norme metodologice -denumite in continuare Norme- stabilesc cadrul legal, tehnic, unitar, privind atestarea si avizarea activitatilor de meteorologie.

94

Art.3 Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile de mai jos semnifica, dupa cum urmeaza: a) adapost meteorologic: mijloc tehnic de protectie a senzorilor impotriva radiatiilor solare, intemperiilor, depunerilor de gheata; b) elemente meteorologice: valorile parametrilor meteorologici masurati si observati si care intra sub incidenta prezentelor norme de atestare, daca sunt destinate informarii prin orice mijloace a comunitatilor umane, difuzarii prin mass-media, elaborarii de prognoze, avertizari, studii meteorologice si climatologice si, in general, asigurarii protectiei meteorologice a vietii si bunurilor; c) informatie meteorologica: caracterizari, aprecieri, comparatii, comentarii referitoare la elemente meteorologice pentru o zona geografica sau pentru un interval de timp, utilizate pentru descrierea starii vremii si difuzate public; d) interval de anticipare: intervalul de timp pentru care prognoza este valabila; e) masuratori meteorologice: determinarea cantitativa a valorilor parametrilor meteorologici: temperatura aerului, temperatura apei marii, temperatura solului, presiunea aerului, directia si viteza vantului, precipitatii, caracteristicile masurabile ale norilor, umezeala aerului, grosimea depunerilor de gheata, grosimea stratului de zapada, descarcari electrice si altele specifice domeniului. f) observatii meteorologice: evaluarea calitativa si descrierea fenomenelor meteorologice complexe, care nu pot fi definite complet prin masuratori cantitative: pacla, aer cetos, ceata, vijelie, tromba, transport de zapada, viscol, descarcari electrice, starea cerului, starea suprafetei solului, vizibilitatea orizontala, transport de praf, transport de nisip, starea marii, furtuna si altele specifice domeniului; g) personal calificat pentru a desfasura activitate de prognoza a vremii: persoane cu studii superioare si specializare, atestate in domeniul prognozei vremii; h) personal calificat in climatologie: persoane cu studii superioare si specializare, atestate in domeniul climatologiei; i) personal calificat pentru efectuarea de observatii si masuratori meteorologice: persoane cu studii medii de specialitate sau studii medii si specializare, atestate in domeniul observatiilor si masuratorilor meteorologice; j) prognoza meteorologica: descrierea calitativa si/sau cantitativa, dupa caz, a evolutiei unuia sau a mai multor elemente meteorologice, pentru diferite intervale de anticipare, pentru diferite zone, cu scopul asigurarii protectiei vietii si bunurilor materiale; k) prognoza meteorologica de interes general (prognoza generala): prognoza meteorologica ce descrie aspectul general al vremii; l) prognoza meteorologica de interes specializat (prognoza specializata): prognoza meteorologica pentru un domeniu special de activitate sau pentru o zona restransa; m) reprezentativitate: caracteristica a amplasamentului unui punct de observatie meteorologica, prin care datele rezultate pot fi considerate valabile pentru o suprafata mai larga din jurul punctului de observatie; n) studiu climatic: determinarea regimului meteorologic multianual, rezultat al interactiunii dintre radiatia solara, suprafata subiacenta si circulatia generala a atmosferei, prin analiza totalitatii si succesiunii conditiilor de vreme pe mai multi ani, incluzand atat pe cele cu frecventa mare, cat si pe cele exceptionale inregistrate pe o perioada lunga de timp; o) studiu de fundamentare climatologica: analiza numai a unor elemente meteorologice specifice, pe perioade lungi de timp, necesare desfasurarii activitatilor din diferite domenii socio-economice si a evaluarii impactului acestor activitati asupra mediului; p) studiu meteorologic: analiza desfasurarii elementelor meteorologice pe un anumit interval de timp si o anumita zona geografica, in legatura cu efectele acestora in viata economicosociala, sau activitatea dedicata aprofundarii cunostintelor despre procesele meteorologice
95

care caracterizeaza mediul atmosferic; q) surse autorizate de date meteorologice: retelele nationale de radare meteorologice, de observatii meteorologice de suprafata si aerologice, satelitii meteorologici, surse ale caror date circula in cadrul schimbului international, regional si bilateral sub coordonarea si controlul Organizatiei Meteorologice Mondiale. Surse autorizate de date meteorologice sunt de asemenea statiile de observatii si posturile meteorologice atestate de catre autoritatea meteorologica nationala. CAPITOLUL II: Atestari de competenta Art.4 (1) Atestarile de competenta se emit de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor pe baza unui studiu de evaluare elaborat de Administratia Nationala de Meteorologie si a dovezii achitarii de catre solicitant a taxelor prevazute la pct.1 lit.a) c) din anexa nr.2 la Legea nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificarile si completarile ulterioare; (2) In scopul eliberarii atestatelor de competenta, in cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor se infiinteaza si functioneaza Comisia de atestare in domeniul meteorologiei. (3) Regulamentul de organizare si functionare al Comisiei de atestare si componenta sa se aproba prin ordin al ministrului mediului si gospodaririi apelor. (4) Secretariatul Comisiei de atestare se asigura de Administratia Nationala de Meteorologie . Sectiunea I:Atestarea de competenta pentru efectuarea de observatii si masuratori meteorologice Art.5 In vederea elaborarii studiului de evaluare necesar eliberarii atestatului de competenta pentru efectuarea de masuratori meteorologice, solicitantul va prezenta la Administratia Nationala de Meteorologie un dosar tehnic ce trebuie sa cuprinda: a) prezentarea scopului efectuarii de masuratori meteorologice; b) precizarea daca rezultatul masuratorilor va fi utilizat numai de catre solicitant sau urmeaza a fi difuzat public; in cazul din urma se va mentiona si mijlocul tehnic de difuzare; c) documentatia tehnica a senzorilor utilizati, care trebuie sa contina obligatoriu domeniul si precizia de masurare, precum si certificarea acestor senzori, de catre o autoritate recunoscuta pe plan international sau national, pentru efectuarea de masuratori meteorologice. In lipsa acestei certificari solicitantul este obligat sa puna la dispozitia Administratiei Nationale de Meteorologie acesti senzori in vederea certificarii; d) planul de amplasare a senzorilor si caracteristicile adapostului meteorologic utilizat, daca este cazul. In vederea verificarii reprezentativitatii, solicitantul va asigura accesul comisiei de specialitate in amplasamentul propus. Art.6 In scopul elaborarii studiului de evaluare pentru efectuarea de observatii asupra elementelor meteorologice solicitantul va face, in plus fata de prevederile art.5, dovada ca beneficiaza de serviciile unui personal calificat. Art.7 (1) In termen de maximum 30 zile de la primirea dosarului tehnic, Administratia Nationala de Meteorologie va expertiza documentatia, va inspecta amplasamentul si va elabora studiul de evaluare. (2) Rezultatul evaluarii va fi comunicat in scris solicitantului, iar studiul va fi inaintat Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor pentru eliberarea atestatului. Sectiunea II: Atestarea de competenta pentru elaborarea prognozelor meteorologice Art.8 In scopul intocmirii studiului de evaluare in vederea eliberarii atestatului de competenta pentru elaborarea de prognoze meteorologice, solicitantul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1) sa depuna la Administratia Nationala de Meteorologie un dosar tehnic care sa cuprinda:
96

a) dovada ca dispune de date meteorologice din surse autorizate si personal calificat pentru a desfasura activitatea de prognoza; b) descrierea metodelor, modelelor sau metodologiilor de prognoza, care trebuie sa fie bazate pe principii stiintifice; 2) sa puna la dispozitia Administratiei Nationale de Meteorologie un sir de prognoze meteorologice elaborate pentru a se verifica gradul de realizare a acestora. Fiecare prognoza meteorologica va fi furnizata la un moment anterior inceperii intervalului de prognoza la care se refera si va fi evaluata in mod absolut, iar atunci cand este posibil, comparativ cu alte prognoze disponibile, cu acelasi interval de anticipare. Art.9 In termen de 30 de zile de la primirea dosarului tehnic, Administratia Nationala de Meteorologie va elabora un studiu de evaluare preliminar, insotit de un buletin de evaluare a gradului de realizare a prognozelor si care se vor inainta Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor pentru eliberarea atestatului. Art.10 (1) Pentru eliberarea unei atestari provizorii, in cazul prognozelor pentru intervale de anticipare de pana la 5 zile se vor lua in considerare minimum 30 de prognoze succesive si respectiv, minimum 12 prognoze pentru intervale de anticipare mai mari. (2) Pentru eliberarea atestarii de competenta propriu-zis, sirul continuu de prognoze trebuie sa acopere minimum un an. (3) In cazul estimarilor prognostice anotimpuale si anuale se poate proceda, atunci cand este posibil, la verificari pe siruri de date independente. Art.11 Atestatul provizoriu este valabil maximum 18 luni de la data emiterii. Sectiunea III - Atestarea de competenta pentru elaborarea studiilor meteorologice sau climatologice Art.12 In scopul realizarii studiului de evaluare in vederea eliberarii atestatului de competenta pentru elaborarea studiilor meteorologice sau climatologice, solicitantul va depune la Administratia Nationala de Meteorologie un dosar tehnic din care sa reiasa ca dispune de: a) date meteorologice din surse autorizate, cu o repartitie spatiala corespunzatoare fiecarui nivel: national, regional, local; b)siruri de valori pe cel putin 30 de ani consecutivi; c)metode si metodologii stiintifice de prelucrare climatologica, recunoscute pe plan national si international; d) personal calificat in meteorologie sau climatologie pentru interpretarea stiintifica a datelor folosite. Art.13 (1) In termen de maximum 30 zile de la primirea dosarului tehnic Administratia Nationala de Meteorologie va expertiza documentatia si va elabora un studiu de evaluare. (2) Rezultatul evaluarii va fi comunicat in scris solicitantului, iar studiul va fi inaintat Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor pentru eliberarea atestatului. CAPITOLUL III - Avizul meteorologic Art.14 (1) Avizul meteorologic se solicita in toate situatiile prevazute in anexa nr.2, punctul 2 lit a) - d) la Legea nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) In scopul eliberarii avizului meteorologic, directorul general al Administratiei Nationale de Meteorologie va numi prin decizie o Comisie de avizare. (3) Administratia Nationala de Meteorologie va asigura secretariatul Comisiei de avizare. Art.15 In vederea obtinerii avizului meteorologic pentru amplasarea de constructii supraterane, de obiective care emit in atmosfera fum si pulberi, de retele de inalta tensiune sau de telecomunicatii, de sisteme de irigatii prin aspersie si plantarea de perdele forestiere pe o distanta de 500 m in afara zonei de protectie a platformelor meteorologice solicitantul va
97

prezenta la Administratia Nationala de Meteorologie o documentatie tehnica, ce va cuprinde: a) schita amplasamentului in care se vor mentiona: distanta minima dintre obiectivul propus si zona de protectie absoluta de 30 m din jurul platformelor meteorologice, inaltimea constructiilor aferente obiectivului si latimea acestora; b) fisa tehnica in care se va mentiona tipul de activitate ce urmeaza a fi desfasurata in obiectiv, cu specificarea daca se produc trepidatii sau emisii de fum si pulberi; c) caracteristicile retelelor de inalta tensiune sau de telecomunicatii; d) schita cu traseul conductelor de irigatii, cu precizarea distantei dintre zona de protectie absoluta a platformei meteorologice (30 m) si aripa de ploaie; e) schita amplasamentului retelei forestiere preconizate, cu mentionarea inaltimii maxime la care aceasta va ajunge la maturitate. Art.16 Pentru avizarea amplasamentului unei noi unitati meteorologice, cu instalatiile aferente, necesare ca urmare a dezafectarii unei unitatii similare din reteaua nationala de supraveghere meteorologica, solicitantul va prezenta la Administratia Nationala de Meteorologie un dosar tehnic care va cuprinde: a) schita amplasamentului ales, cu precizarea respectarii reprezentativitatii meteorologice, conform Legii nr.139/2000 si a Normelor; b) procesul verbal de omologare a amplasamentului, intocmit de catre Administratia Nationala de Meteorologie ; c) schema reperelor de vizibilitate orizontala, pentru zi si noapte, cu distantele masurate geodezic. Art.17 Pentru avizarea studiilor de fundamentare climatologica elaborate de persoane fizice sau juridice, altele decat Administratia Nationala de Meteorologie solicitantul va prezenta studiul respectiv insotit de urmatoarea documentatie: a) prezentarea tipului de activitate pentru care s-a elaborat studiul; b) mentionarea sursei autorizate de date meteorologice, cu specificarea lungimii sirului de valori meteorologice utilizate pentru elaborarea studiului; c) descrierea metodelor si metodologiilor stiintifice, recunoscute pe plan national sau international, de prelucrare a datelor meteorologice. Art.18 In scopul avizarii punerii in circulatie publica a unor date, informatii, avertizari si prognoze meteorologice, altele decat cele cu specific aeronautic, obtinute din activitatea meteorologica desfasurata de persoane fizice sau juridice, altele decat Administratia Nationala de Meteorologie, solicitantul trebuie: a) sa prezinte documente privind sursa pentru fiecare tip de informatii ce urmeaza a fi difuzate public si acceptul furnizorului pentru difuzare; b) sa se angajeze, in scris, ca va difuza corect informatiile. Art.19 In termen de 30 de zile de la data primirii documentatiei complete prevazute in art.15 18 ale prezentelor Norme, Administratia Nationala de Meteorologie va intocmi un raport de evaluare . Art.20 In baza raportului de evaluare si a dovezii achitarii taxei de avizare, conform anexei nr.2, pct.2 lit. a) d) la Legea nr.139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificarile si completarile ulterioare, Comisia de avizare va propune eliberarea sau nu, a avizul definitiv pentru activitatile prevazute la art.15, art.17 si art.18 si respectiv, a unuia provizoriu pentru activitatea prevazuta in art.16. Art.21 (1) Dupa infiintarea unei noi unitati meteorologice, Comisia de avizare va verifica concordanta dintre documentatia depusa de catre solicitant si realitatea din teren si va propune acordarea sau nu, a avizului definitiv. (2) Functionarea unitatii meteorologice pe baza avizului provizoriu nu este permisa mai mult de 3 luni.

98

CAPITOLUL 5 CONCLUZII n contextul actualei crize energetice relativ acute, comunitatea tiinific internaional, reconsider toate abordrile referitoare la energiile regenerabile.ntre acestea, energia solar prezint unul dintre cele mai importante poteniale, peste tot n lume, deoarece pentru o perioad de timp foarte lung, Soarele poate fi considerat o uriaa surs surs gratuit de energie. Radiaia solar constitue principala surs energetic a fenomenelor naturale. Radiaia solar este cea care prin ncalzirea difereniat a suprafeei terestre produce micrile atmosferei cu varietatea lor extraordinar de forme de la uragane pn la cele mai slabe adieri ale vntului. Tot radiaia solar, este cea care prin procesul de fotosintez este transformat n hran necesar vegetaiei terestre. Modelarea reliefului ncepe i ea cu minusculele fisuri provocate de nclzirea i rcirea rocilor sub influena radiaiei solare. i exemplele pot continua. De aceea orice analiz a unui fenomen natural trebue s aib n vedere i radiaia solar. Ea constitue i o inepuizabil sursa de energie pentru om, mai ales c ea este o energie curat, neplouant. S-a dezvoltat chiar i o arhitectur solar, care ine seama de necesitile de captare i de stocare a acestei energii. Pentru a putea fi folosit radiaia solar trebue s fie masurat, analizat n distribuia ei spaio-temporal. Nu trebuie uitat c radiatia solar este n acelai timp un fenomen fizic ct i astronomic, ea fiind influenat de geometria Pamnt - Soare. Lucrarea de licen cuprinde dou pri: o parte documentar n care au fost prezentate informatii generale privind Soarele si activitatea sa. Se continua apoi cu o serie de consideratii teoretice privind radiatia solara privita ca fenomen fizic, importana monitorizrii radiatiei solare de ctre staia meteo, urmat de o analiz a radiaiei solare privit prin prisma geometriei Pamnt Soare.Au fost prezentatecomponentele radiaiei solare i variaia valorilor sale, fiecare component fiind descris din studii documentare.n continuare au fost prezentate o serie de sisteme de msurare a radiaiei solare. n cadrul prii experimentale, care cuprinde capitolul 3 am prezentat staia meteo, am analizat senzorul pentru radiaia solar al staiei meteo, am analizat prin calcule i prin reprezentri grafice fiecare component a radiaiei solare, am efectuat analize statistice pentru fiecare component a radiaiei solare nregistrate de staie, punnd n eviden valorile minime, maxime pentru fiecare parametru, am calculat unghiul de declinaie, timpul solar. Toate aceste calcule i reprezentri grafice, analize statistice fiind realizate pe o perioad de 12 luni. Pentru luna iulie am analizat n detaliu fiecare parametru, reprezentnd grafic variaiile lor. n ncheiere, am adaugat cadrul legislativ aplicabil n domeniu. Analiznd componentele radiaiei solare, radiaia difuz si direct a cror sum reprezint radiaia global s-a constatat c n zona unde se afl amplasat statia meteo din incinta facultii de Ingineria Sistemelor Biotehnice n care au avut loc msurtorile, n timpul primverii radiaia global atinge valori maxime de 879 W/m2, n timpul verii radiaia global atinge valori maxime de 1017 W/m2, n timpul toamnei radiaia global atinge valori maxime de 795 W/m2, n timpul iernii radiaia global atinge valori maxime de 609 W/m2.

99

Se observ o tendint descrescatoare a radiaiei solare n perioada septembrie decembrie, urmnd apoi o cretere treptat n intervalul decembrie iunie, ceea ce este normal pentru intervalul analizat. Chiar i n condiii de cer senin, radiaia care ajunge la suprafaa Pmntului, n toate direciile de la fenomenele de difuzie, cunoscut sub numele de radiaie difuz, este de 5 ... 15% din fluxul de radiaie solar care ajunge la suprafata Pmntului, fr a fi afectate de acest fenomen, numit radiaie direct. mpreun, radiaia direct i difuz formeaz aanumita radiaie total sau global. Soluia constructiv optim a fost aleas n urma analizrii mai multor sisteme de msurare a radiaiei solare, astfel simplitatea constructiv,fiabilitatea, existena unui sistem de racire a capetelor de msurare a radiatiei, specializarea fiecrui cap de radiatie pe un anumit domeniu de radiaie, ultraviolet, vizibil sau infrarosie,posibilitatea montrii n diferite condiii de teren face din aceasta soluie constructiv alegerea optim pentru un piranometru de msurare a radiaiei solare. Radiaia solar este cea care prin ncalzirea diferentiat a suprafeei terestre produce micrile atmosferei cu varietatea lor extraordinar de forme de la uragane pn la cele mai slabe adieri ale vntului. Tot radiatia solar, este cea care prin procesul de fotosintez este transformat n hrana necesar vegetaiei terestre. Modelarea reliefului ncepe si ea cu minusculele fisuri provocate de ncalzirea si rcirea rocilor sub influena radiaiei solare. Si exemplele pot continua. De aceea orice analiz a unui fenomen natural trebue sa aib n vedere si radiatia solar. Ea constitue si o inepuizabil surs de energie pentru om, mai ales c ea este o energie curat, neplouant.

BIBLIOGRAFIE

1.http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_1.pdf 2.http://www.scribd.com/doc/73862656/12/V-MASURAREA-RADIATIEI-SOLARE 3.http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_14/nr14_art.asp?artnr=07 4.http://www.regenerabile-viessmann.ro/etc/medialib/regenerabilevieesmann/manual_energii_regenerabile.Par.88774.File.File.tmp/1Consideratiiprivindradiatia solara.pdf


5.http://www.scribd.com/doc/60774489/2-Determinarea-Intensitatii-Fluxurilor-deRadiatii-in-Atmosfera 6.http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/2_5.pdf

100

7..prof . dr. Ing.Rusanescu Carmen Otilia, Editura Cartea Studenteasca, Bucuresti, 2010,Tehnici de monitorizare a mediului; 8.Oprea Cristian,2005,Radiatia solara,aspecte teoretice si practice 9.Tiscovski A., Diaconu D., 2004, Meteorologie si hirologie-Lucrari practice, Editura Universitara, Bucuresti. 10.Ciulache S., Ionac Nicoleta, 2007, Esential in meteorologie si climatologie, Editura Universitara, Bucuresti 11.Sterie Ciulache, Ionac Nicoleta, Meteorologie si Climatologie, Editura Universitara, Bucuresti; 12.Lector Dr. Elena Dumitrescu, 1973, Curs de meteorologie-climatologie,vol.I, Centrul de multiplicare al UniversitatiidinBucuresti; 13.Lector Univ. Dr. Marin Ion, 1986, Masuratori si calcule in Meteorologie si Climatologie,EdituraUniversitatiiBucuresti. 14.FacilitiesEngineeringMagazine , No. 5/2003 15.SolarTrackerwithmathematical algorithm - Daniel Tudor COTFAS, Petru A. COTFAS, Corina COJOCARIU, Lucian COSTINESCU, Cornel SAMOILA,VirtualInstrumentationNational Conference, FifthEdition, Bucharest , 20 may 2008. 16.Catalogue: Planning and Installing solar thermal systems, London, James & James / Earthscan, 17. Messenger, R., Ventre, J.: Photovoltaic System Engineering, Boca Raton, London, New York, Washington, CRC Press, 2000. 18. Stine, B.W., Harrigan, R.W.: Solar Energy Fundamentals and Design, West Sussex, USA, John Wiley & Sons, 1985.Solar Engineering of Thermal Processes, Duffie & Beckman 19. Goswami, D.J., Kreith, K., Kreider, J.F.: Principles of Solar Engineering, Philadelphia, PA, George H. Buchanan Co., 1999. 16.Ion Visa, Dorin Diaconescu, Bogdan Burduhos, Valentina Dinicu- On the sun-earth angles used in the solar trackers design part 1: Modelling, annals of the Oradea University. Fascicle of Management and Technological Engineering, Volume VI (XVI), 2007 20.Roger Guicherd,1975,Pyranometer for the measuring of solar radiation

101

102