.FMNCIS FUKI.

iYAMA

,o
THE END OF HISTORY?

FITANCIS FUKUYAMA

rsToRlEl?
TRADUCERE DE DANABERCEA

@ Copyright Francis Fukuyama 1989

@ Copyright The National Interesr t9g9 Toate drepturile asupra acestei versiuni rezervateediturii

VREMEA.

EDITUR.A, VREMEA S.C. BUCURE$Tr

1994

Francis
.

Fukuyama
est_e

-,.

intelectualului
111e,

ound

*-*d,i,1""#Ji.iffi

Md^culemw imagindndu-n i o*gio;, ;; veli avea, de vreme ce tmi aminrcsc ingrijorarea O"*rrrrr)r;," ir"; ;;;;;;;;; culrurii in sociemtea de consum.
Fukuyama a st6rnit reacgii foarre inreresante gi diverse ar6t in Yestulposlisroic,cdt Eiin Errul ir"arra.r., iutr mai pugin dispus, gi, de ce nu, pregdrir si inlre i, sirtemuij.""uniru, de el. Dar toli . comenmmrii au pus in lumini .rru.,"luilrciranr al polemicii tansare de et pe o idee de inreres *";;;;;;;; obligr ra o revizuire fundamen tatl a raportr rii nour,rl.,o io*[rin rooroarea marilor probte.me ale filosofiei. [,a intrebar";;'r;

'M

Slfirgitul istoriei?

ajuns la concluzia cS nu poare

."irru ni.ilr, ,rrpun..

;;ffir,:T

Dana Bercea

URMARIND succesiunea evenimentelor din ultimii zece ani, este greu de evitat sentimentul cI in istoria lumii s-a Petrecut ceva fundamental. Anul tre,cut au apirut o serie de articole comemorind sffir.situl Rlzboiului Rece gi 'pacea" care pare a se "fi instalat in multe zone ale lumii. Probabil ci majoritatea acestor analize sunt superficiale, lipsindu-le o pgrspggt1yA $gi_lq.rge pentru a putea distinge intre ceea ce este esengial in istoi.ia lumii 5i ceea ce este doar intimpldtor sau accidental. Dacd domnul Corbaciov ar fi dat afard din Kremlin sau dac5, dintr-o capitald pustie a Orientului Mijlociu, un nou aiatolah ar proclama sfhrgitul lumii, aceiarsi comentatori s-ar gribi sI anunle rena$terea
unei noi erc de conflicte. $i totu;i toti ace$ti oameni simt in mod nedeslugit cd are loc

dirr cadrul Departamentului de Stat qi n tbst

I'rancis F'uku-va-nla cste director adjuncl al grupul_ui rle orienl:rre a straregiei anali* al (irrporalic'r RAND. Acest

articol se bazeazi pe o prelegerc suslinuti la Centrul John Olin pentru Investigaiii in T'eoria gi Practica Denrocraliei de Ia.Ll-niversilatc'a din Chicago. Autorul dorc'qte si mulgumeascl in mod special Centrului ()lin, lur Nathan -farcov ii Allan Bloom pentru ajutorul acordat. Opiniile erpri matc' in acest articol nu sunl ale,Corporaliei

RAND sau ale ahei ageniii a guvernului Statelor l.)nite (n.ed.american).

Francis Fukuyama
.

Slhrsitul istoriei?

ideologice, pe m,sur, ce liberalismut s-a tuptat mai intii cu reme$ilele absolutismului, apoi cu bolgevism,i, *"r.*rr, ,r. U, itr final cu o variant d actualizatd, a debuur increzltor in triumful final al O"*..rrir"r;r#i; occif,6a61", p?re sd-ss intoarcl, pe traiectoria u;;; ;"; origine: nu la un "sf64it al iOeologiei,,sau.la.o convergenll a capiralismului cu socialismul, a$a cum se prezisese mai demulq ci la o a r.iberarismurui economicEi tcrgig linjgtit_E poriric. Triumful Occidenrului, u)j4rii occidentale, reiese, mai ales,
cu apocalipsa finalr a r,zboiului nuclear. Dar abest secor, care

conterporane in direclia unui paroxi.r,

maiirmrlui

un proces mai amplu, un proces care organizeazl gi dI coerengl gtiriloTcotidiEne. seeotul XX a fost m"artorrr dbcrinurui lumii

;;;;;;;;;;

int"'nugi?1"11!-t aremicu sinteze anuale pe tema relaliilol a avut'o: pentru cdyictoria iitreralismului
aoeasta

care u*"nrngu

1u^''1tit il incompletl in lumea planul ideilor Ei al congtiintei Si este incd -rnotive temeinice pentru a ieaE sau materiall' Dar existd ideal va stlpini lumea presuPune cd pe termen lung acest trebuie ca ma] intii s[ materiald. Pentru a inlelege aceasta' legate de luim in consideralie anumite premise teoretice natura schimblrilor istorice'

PEga Rangoon gi reheran. Nu sunrem numai martorii sfArgitului Rizboiului Rece sau ^mcheierii ai unei anumirc perioaoe a istoriei postil;* S,;; sfiirEitului istoriei .u urur",. iiou1ri""""irgr"i ideologice a. y:",ilr] Ei univcrsatirur"u 0", u"r"3,","i0"r",e occiden tale. ca formd finald a guvern5rii umane. Cela ce r"rrr"rr"r, r, uor mai exista evenimente care sd ,*pr" pr*rn "

lirineEti gi a. aolor pe tor intinsul Chin"i, ."rruurunrele in sisrem ooperatist Ei magazinele de confeclii, deschise ,."rri-i, Mosmra" muzica lui Beethover, o pour" fi rrriia miversale japoneze, sau sqccesul la

dirsse aontxre,

f in amAndoui ap5rind inceputurile unor migcdri de reformd. Dar fenornenul depigeEte polirica de vf,rf, prtanO , ;;;;;;U;; ineviubila r,spdndire a cul turii de consum

h-beratismul occiOental. in deceniul rrecur s_au ev*lenre in clima tul inrelecr uat al celor doua maii

din tokla ergl?lle a atternativetoi ae sisrem viabile

pr;_ .;;;;; il ;;;;;r;;:

r,

ra

,u,

occiden tale

ui n omniprezenga pielelor

*i"'ir,

YT*

"r,*;ffi; i, fel de mareal *;rrJ;;; rs rvv^

,;-;:;:';;;;;

lo

SfhrEitul istoriei?

trireclia dezvortSrii istorice

inreracgiunea

propa ga toru r ei cer mai

cr"in

oscu,

. io.l.*1,1,

,lrl" c,nrradicliir" or,"rino,..;;;;;;;:. "nrnunr.,"

tl iatecr

numai prin realizarea utopiei

ic, cu inc"
pu

"-," lb(elor materiale, di.""f r" L*

r, m
rj

i*i'iofinirS,
ce

i;h
irsi

:: :. ffi.l,

::

determinatd de
va atingc scopul

ra rezot'a in finar

Stdp6nirea gi transformarea mediului natural al omului cu ajutorul f tiin(ei ,si tehnologiei nu au fost la originc un concept marxist, ci unul hegelian. Insd spre deosebire de aderplii t0rzii ai istoricismului, al cdror relativism istoric a degencrat in rclativism toltt corirt*, Hegel credea cE istoria culmineazd intr-un mclment absolut - un moment in care urma sd triumfe o formi finall; ralionald, de socie'tate gi de stat. Este ghinionul lui Hegel dc a fi cunoscut, in primul rind, ca precursor al lui Marx gi ghinionul nostru de a fi prea pulin familiarizali cu opera Iui Hegel prin studiu direct, ci mai curdnd cu ceea ce a fost filtrat prin lentilele distorsionate ale marxismului. Totugi in Franla s-a flcut un cfort de a-l salva pe Hegel de interpretlrile sale marxiste 5i de a-l reconsidera ca pe filosoful ce a flcut cea mai corectl analizd a vremurilor

noastre. Fdrd indoiali, cel mai important dintre

comentatorii moderni ai lui Hegel a fost Alexandre Kojdve, un strelucit emigrant rus care a suslinut la Paris, in 1930, Ia Ecole Pratique des Haures Etudes*', q faimoasl serie de scminare. Complet necunoscut in Statele Unite, Koj0ve a avut un impact major asupra viegii intelectuale de pe continentul europcan. Printre studenlii s5i s-au aflat viitori savangi ca Jean-PautSarlre, la stAnga, gi Raymond Aron, la clreapta; existengialismul de dupd rEzboi a imprumutat de la Hegel, prin intermediul lui KojEve, multe dintre categoriile

[""j1,"''"

sdu predecct,l.

t.c u,-;,il;,, ;

u".*., oai.* *,*"*

;.;,rr;ililffi

fi

;;"**

Jff;

:;:il',:T:;
se

ric d c

O marc partc a isturjcismului lui Hcqcl a devenit, de bine Noliunea potrivit rffr.,l:''""'u
,t-stad

noliunile
p re r i n d ca

modernd a" omului. He.set, ru.,

crlrespunzAnd unor lbrme annar"r*.0"' socieratea rribard. ;.;;:,.;:'""': u" organizare sociat{, ,r * n.,,, *; ; ; ;;;;:' ;' ;
"

i o.l;['":,":1:' :;T:XI;:,:

! l,r vz-urlr. Um()nr

"'ii;;'

ffiIiHt;
f,l.sit ,mul cra
a

produsul modiului sli

ltiinlci s,ciale *,r,t"rn".-p*rt.,

:IiI' il : fiH ;, :1 :i, i"_:L, fr,J"ili,,,ru,.care

"1.
I

'* N -trbirt court - pur gi simplu - in l. i'ranceziin tqrt (n.cd.).

Cea mai cunoscuti lucrare a lui

Kojt\e *te l4godnction

d la lecture dc

Hegel(Pan*, Editions Gallimard, 1947) care est de tapt transcricrea

u,

ansamblu- clc, atribute

";; ;;: ;'XiJ,

,,rrtuiil",

;',1T,

lZ

il ;:i:,;1,:ill; i[ : lT ,r; ;;;;, au mai pugin fixe.

X

conl'erinlelordela Ecde-huique. din 1930. Aceasti carteqisti gi in limba englezi suh titlri lfitrodiletior. to rfu Read.ingof H@. edilie ingrijiti de Raymond Quereau. u'dilati de .Allan'llkxrm 1i tradusl de.Iames
Nichols(New Y<rrk, Ilasic Books, 1 969).(n. aut.)

13

Fran$s Fukuy3ma
sale de bazd.

Sfer$itul lstoriei?

sd_l reinvie pe Hegel cel din spirirultti, ps acel Hegel care proclama sf6rgirul isroriei i
v icro

Kojdve a cdurat _ Fe^ryomenctlogia

ri

care recunoagte gi probeazf,, printr.un sistem legislativ, dreptul

prin bdtdlia

Nu p o rXo

de-

;;;;;;; sfdrgitul istoriei, p"r,ru cd in acel ;;;;.;;';;;;;; umanirdlii

a cr

de a_l rcspinge pe Hegel, Kojdve a insistar asupra ,r,,u.,u,;;;; avusese esengialmcnte dreptate. - gatalia oe ta .lena
ua liza

principiire rihertdlii gi egaritilii. in rumina agitate ale urmito-rului secol gi jumdtate,

franceze gi iminenra universalizare a sratului incorpordnd

I; la Jena,-triumful iOeaturilor Revolugiei

l-:,lri: ;:T,

L,T

l,fJrr.l

l"oi

f,

universal al omului la libertate, gi democratic, in mf,sura in care existd numai cu consimgdmdntul celor guvernali.Pentru Koj0ve, acest a$a-numit "stat omogen universgl" gi-a' atlat intruparea in ldrilc Europei Occidentale postbelice - exact

departe

""";;;;;;;;

in acele state flasce, prospere, dominate de automullumire, introvertite, fdrd'voin15, al cdror proiect major n:a dus croismul mai departe de crearea Pielei Comune. Lucrul era, dc altfel, de presupus, pentru cd istoria umand gi conflictul

care o caracterizase se bazaserd pe

i rr" ;JJ,I "irTj; ce, dupl 1806, s_au fdcut destule _ abolirea sclaviei Ei a comertului cu sclavi, ex[inderea drepturilor cetlJeneEti ale muncitorilor, ferneilor ,si ale altor minorirdli ;_;i;; etc. - principiile de baz.d ale statului liberal_democrat nu au putur fi imbundtd[ite. Ccle doud rdzboaie mondia; ,,; acestui secol, revolugiile $i prefacerile qe au .";r;';;; ;;; au avur ca efecr cxrinderca spaliall a acesror prir.ipiilr.,i"i incat diferite zone ate civiiiza3,", ,; ;.;t;;'; ace.lagi nivel cu avanposturile "*"r" cele mai inaintate, iar societatea europeanl gi a Americii de Nord au fost impinse ,, civilizaSiei pentru a_Ei imprini liberalismul. l:il*:roa apare la Drarul care sffirgitul istoriei este liberal, in mdsura in _______
p ri n c i p i i r e R evo I u g ie
ner _,,L1fj::t,t:,..::,: ar fi r{erbert de conremporanii sdi sermani, cum J.", ,"r;il;#il;" ;;::;',,,":"i,rll:t,tleset, in rinar pe il;i;;H;;il'il,ffiffi:, "*.r*,

(termen destul .de familiz

:;' :il ;

existenla "contradicliilor": clutarea recunoagterii mutuale la omul primitiv, dialectica stdp0n - sclav, transformarea gi stdpAnirea naturii; lupta pentru recunoa$terea universal[ a
clrepturilor gi dihotomia proletar-capitalist. in statul omogen universal insl toate contradicliile mai importante sunt rezolvate Ei toate hevoile umane satisflcute. NP existl luptd sau conflict in legdturd cu probleme "majore" gi, in consecin!6, nu este nevoie d.e generali sau politicieni; mai rf,mine doar activitatea economice' Viaga lui Kojdve a fost consecventS cu invSldtura sa. Convins liind cI nu mai este nevoie nici de filosofi, pentru ci Hegel (corect inlt:les) atinsese deja cunoa$terea atrsolutS, Kojdve a peresit dupl rdzboi inv6l5mintul, petrecindu-5i tot restul vielii, pdnd la moartea sa, in 1968, intr-un post de funclionar al Comunitetii Pentru contemporanii lui Kojdve, proclamarea sfdrgitului istoriei la mijlocul secolului, imediat dupd Al Doilea Rdzboi
ln paralel, KojBve a identificat sf6qitul istoriei [i in "stilul devialI american" de dupl rizboi, spre iare credea ci se indreapti Ei Uniunea
Sovietici.

orr"yliaz1

de vedere istoric pi incomplet.(n. aut.)

llll:"..i.Y:::i-l::T11":l'

14 15

yr"i':ilrt;,:T1X1:
::, sd afirme
sensu I

T* ;;;;;, ; ;,:# ;Jf :"rffi T;", ilI:,;Uii cI istgria incheiar,

s_a

"

Riz troi

uru

i *""",

ilili]i

S6roitul istoriei?

idealismului hegelian.

,r..nur" ,irrlelegem mai inr6i

II

PENTRU HEGEL. contradicliile care dirijeazl istoria

cxistS, mai intai de toate, pe planul congtiinlei umane,.adicl

Iu nivelul ideilor* - nu acele vulgare propuneri flcute de politicienii americani in.campania elecrorald, ci idei in ronsul unor vederi largi unificatoare asupra lumii, care ar putea fi mult mai bine ingelese sub numele de ideologie. in ideologia nu se restringe la doctrinele politice gi explicite pe care le asociem, de obicei, termenului, civile
IrL:cst sens,

ci poate include ieligia, cultura gi un complex de valori

morale care se regdsesc in orice societate. Opinia lui Hegelasupra relaliei dintre idealul gi realul lumilor lnalcriale este deosebit de complexd, incepdnd cu faptul cI, pcntru el, deosebirca dintre cele doul lumi era doar aparenU.** N u a crezut niciodati cd lumea realS este conforml sau cE ar putea

Noliunea a tbst e_xprimati in celebrul aforism din prefala Filosofiei

ce este rellonal este real gi t0t ce este real este rnlional"(n. aut.). * ' intr-adevir. pentru I legel, insIEi dihotomia lume irleali - lunie rnatcriala estedoar apaicnri gi poati'fi depigitl de un subiect constient de sine; in sistemul sdu. lumea material5 existi numai ca aspec{ al spiritului (n. aut.).

isutiei,in sensul cI'tot

17
c2-SfiAitulirtorici?

l'rancis Fukuvama
fi determinad sd devind conformd preconceprelor ideologice ale

Sffirqitul istoriei?

rdndul ei, de ideire de riberiate gi cgaritate qrre au cduzit Revolulia francezd,.

Pentru Hegel, orice comportament uman din lumea materiali, gi, dc aici, toatl istoria umanitdlii, igi are originile
intr_un

din lumea materiald, mdna de pe trdgaciul armei era motivatd, la

profesorilor de filclsofie inrr_un mod simplist, ,uu .a"tum"u 'material,,'nu ar putea influenp idealul. intr_aOe,rdr, p..f";;;;; Hegel a fost indeplrtat o vreme de la munca sa, ca urmare a unui evenimb.4l foarre marerial, bdtllia de la Jena. Numai cd, in timp ce scrisul gi g6ndirea lui Hegel ar fi putut fi oprire Oe un glont!

ulc lbnomenelor politice sau.istorice, aldturi de.lipsa

de

tlisponibilitate pentru a crede in puterea autonomd a ideilor. Un

excmplu recent in acest sens este lucrarea de mare succes a lui Paul Kcnncdy "Grandoarea gi decdderea marilor puteri" care atribuie

lii

tl't

ideologiei.

primar de congtiinld, idee similar5 cu cetr exprimatd de John Maynard Keynes c6nd afirmd cd pirerile oamenilor de afaceri provin de la economigtii gi conlopigtii academici defuncli ai generali,or trecute. Aceasrd congtiinp poate s6 nu fie expricitS sau constientl, asemeni doctrinelor politice moO".n", ., u;;;;: mai curdnd, lua forma religiei sau a unor simple oUi""irri culturale sau morale. $i totugi, tn timp, acest domeniu al congtiinlei devine in mod ,".",,r, manif"rt i, ,il";;;;;r;: creind cu adevErat lumea. materiall dupl propria ,u imrgine. congtiinla esre cauzr gi nu efect gi ea se poate dezvorru uuioi-J* de lumea mgteriald; deci subtextul .real ce se regiserste sub aparenta' dezordine a evenimenteleir curente este istoria .

;;;;

tlr:clinul marilor puteri simplei supraextinderi economice. [ividcnt, intr-un anumit sens el are dreptate; un imperiu, a clrui ceonomie se afld atria la nivelul de suttzistenld, nu-gi poate l'ulimenta vistieria ia nesfrrgit. Dai, cAn<l o societate industriatd putcrnic productivd deci<le sd cheltuiascl 3 sau 7 la sutd din prodtrsul natural brut pentru apLrarc, in loc .sd aloce aceastl rumii consumului, aceasta depinde de prioritdlile potitice ale soc:ioti[ii respective, priorit5li care, la rdndul .lor, sunt
rlclcrminate de planul con$tiinlci.

inclinagia pentru materialism in gAndirea modernl este tll'ncteristicd nu numai celor de stanga, ffire ar putea avea rrimpatii marxiste, ci gi multor antimarxi$ti pasionali. intr-adevdr,
qrr ra

la materialismului determinist de la Wall Stre et J ournal, care rrcglijoazi imprlrtanga ideologiei gi a culturii gi il considerd pe om

crr I'iind fundamental un individ ralional care supralicileazd prol'ilul, nu se poate incadra 4ecit la dreapta. Tocmai acest gen tlcr inrlivicl $i goana lui dupl itimulente materialg sunt considerate llr manualele de economie ca stdnd labaza vielii economice ca lrlurc.* Un singur exemplu poate ilustra caracterul problematic al
unor asemenea opinii materialiste

Idealismul lui Hegel a avur o soarrd jalnicd in mdinile ginditorilor ulteriori ,ui. Marx a inversal complet prioritatea realului in raport cu idealul, exil6nd intregut domeniu al congtiinlei - religia;.arta, currurh, insr5i fiiosofia _ irt._o "supirastructurd" determinati in intregime Je moout ,,u,"*i-." produc[iepredominanl O altd mo$renire nefericitd a maxismului este tendinla de a ne retrage in expliulii materialisre sau uditariste
18

De tapt, economiEti moderni, recunoscfind

ci omul

nu se comportd

intotdeauna ca un realizator deprofit maxim, atirmi existenla funcli6i "urilitllii", utilitatea fiind oricevenit sau orice alt bun care poate fi mdrit la
rrr:rximum:
(.ji acest

limpulliber. satisfaclia sexuali sau.plScerea de a filosofa. Faprul

profit trebuie inlocuit cu o valoare ca utilitatea indicd puterea de

trrnvingere a perspectivei idealiste(n. aut.).

19

trancis l'ukuvama
Ma1 Wcher" irsi incepc celebra sa cartc, Etic.a prutresmruti spiritul copitalismillur, rcmarcAld performang"f" *",.;;i difl.rite ale comunitllilor protcsrantc ,si catolice din Europa g Amcrica, sintetizate in proverhul carc spunc ci protestanii mdnancd bine in rimp ce carrricii dorm bine. weber observd in con[rlrmitate cu rlrice tcorie economicl ce ,*.rprra rcalizat'r ralional uc pr.fit maxim, "*r, ridic,arca ,"il;;;;;;;; acord ar mlri pnlrJuctivitatca muncii. Numai cI, in mulrc c.munird!i lirdneSti tradili.narc, mdrirea n.rmei nruncii
in acoro
hllritcc sunt

Sffirqitul istoriei?

tl

cd, in ciuda celor afirmatc de Marx. modul departe de a fi "baza", este el insugi ,,suprasrructurl,,cu o

hoplitului spanan, .prra t"iaii"i negustorului atenian, sau chiar opgiunea'pcnt., uirg; ur.;#; primilor antreprenori capimligti, nu p"n,* cea a tradilionalului aristocrar rihnir, nu poate fi explicata de evolulia_ impcrsonald a forgelor materiare. Ea provine, de cerc mai murte ori, <rin sfera congtiinlei - a ceea ce am numit aici, global, i,f",rf,rgi".'O" ;."* o temi centrald a operei.lui Weber a fost incercarea

avul. dc lapt, cfuctul contrar, a r^cdzltl prtxluctivitatea muncii; la o norml mai mare, ldranul, ilbi;nuir .s[ c*6gtige O.rre ;;;;;;; pc. zi. a dcscoperit cd poare cAgtiga aceiagi bani muncind 1u1etat.e aceasra penrru cI igi preluiegie timput liber mai mulr lalnutin rsi dec,t'enitul. prcferinla penrru rimp tit ei in d";r;r;r"; sau penrru viala militarf, a
a

ffi;;

tcoriilc materialistc ale dczvtiltdrii ecrlnomicc. $coala millcrialist-deterministd de la Wall Street Jonrnr.r/ considerd ulmitrlrul succes ectlnomic al Asiei r.lin ulrimclc rlccenii o tluvrrrll a viabilitl[ii qconomici rlc pia1d, subinlelegand faptul Gll toatc socicrtililc ie vor demllta asemdnit<lr acolo unde populalia va fi Iasati sd i9i urmdreasci lihcr interesele mulcriale. Dcsigur, piclele liberc 5i sistomele pohticc stabile runt condigii necesare pcntru crelterca economici uapitalistd. Dur cstc Ia fel de .sisur ci mo;tcnirea.culturald a sqcierdgiklr extrcm-()rientale. etica muncii, a cctlnomiilor gi a familiei, motrtcnirea religioasd, care, sprc tleosebire de Islam, nu pune tcstriclii anumitor forme de comprlrtament economic, $i alte eellt{li morale ad0nc inrlddcinate sunt la fel de importairte in uxplicarea perfilrmanlei ei economice.* 9i totugi p<lnderea lntok:ctualS a materialismului este atat de mare, incAl nici una rllntrc teoriile contcmporanc respectabile asupra dczvoltdrii seonomice nu considerd in mtld serios congtiinla gi cultura ca matrice a comportamcntului economic.

ii

,r,"riuLi.]p;;;:

de a dove<li ra<ldcini

IMPOSIBILITATEA

dc a inlelege cd

originile
I

sfcra spiritului.

in religie gi culturd, gi cd, pentru a ingelege aparilia .ilil;;; modern 5i ideea de profit, trebuiq studiate antecedentele ktr din
Dacd examindm Idmea contemporanl, sc pOatc ve<lea cat de
M:rx Weher (ig64-19?0) important sociolog gi economrst german. Studiul ,'Die proreslantische, Ethik und .tcr C"iJr Oe, K.trpifalismus,,a apirur in perioada 1904-190S (n.rrad.).

comportamentului economic se afld in domcniul con$tiinlei li al tulturii conduce Ia gre6eala g'enerall de a atrihui cauzc materiale
unor l'cnomene-care sunt, prin natura klr, idcale. De exemplu, in Occictcnt, mipcdrile de reformd din China ,si din Uniunca
l:slc suficient si examindm recentele pertbrmanle ale imigranlilor vlctnamezi in sistemul;colar al Statelor Unite. in comparalie cu colegii lor hh'panici gi de culoare, pentru a realiza taptul ci. in explicarea nu numai a
.r(nnp()rtamentului economic. dar 1i a onclrurlalt aspect imponant at vielii, r'ullura gi congtiinla sunt absolut esenliale (n. aut.).

ir

20

0l

Francis. Sovieticd sunt de obicei interpretate ca o victorie a materiah adicd se ."",ro,s,".u

#

Sfhrqitul istoriei?

,T::::::lil!::oi.,ive

7 in congtiinp elitelor qi a conducdroritor

a

profsnde ate economiilor socialisre rJevenise :.::.^.j:]" evidente, pentru un observator atent, inci de ** ,."rr"o"* patruzeci de ani. Atunci de ce au abandonat u."rr"-1rl planificarea centrarizatS abia in 1gg0? RSspunsur trebuie ceurl

trebuie sa se apelezelaformele de bazd ate proprlrf ui

*:11-,le pot inlocui pe cele mareriale in stimutare;;ffi; si cd, au.a ,* oo.eEte prosperi

fT::

;;;;;;;;;;;."

frunccze sau at4ericane; in timp ce anumite regimuri din lumea rcnlil pot sd nu irhplementeze intru totul aceste idealuri, adevlrul lor looretic este absolut gi nu poate fi in nici un fel influentat. De

irt"r"sl

ll(:ccil pentru Kojdve nu conteazd in ce mdsurd con$tiinta genoraliei europene postbelice nu a fost universalizata; daca, in ftpt, dezvoltarea ideologicd s-a sfdrgit, statul omogen va

tlevcni victorios de la un capdt la celdlalr al lumii

RrnIcriale. Nu am nici spaliul gi, de fapt, nici capacitatea de a aplra eu tcmeinicie perspectiva radical-idealist[ a lui Hegel. Pnlhlema nu este dacl sistemul lui Hegel este just, ci dacl pcrspcctiva lui poate dezvllui natura problematici a multor explicalii materialiste pe care de cele mai multe ori le luim

trri

l'ii

,ll
i
l

proceselor subiacente istoriei necesitd ingelegerei dezvoltdrilor din domenirrt nnnctii-r^. omeniul con$tiinlei sau al ideilor .--_ intruc6t con$tiinla a omenirii s_a sf6rgit odatd cu idealurile ideologic Revolugiilo *. Eu consider ci explicarea
comprerr a originii migcir,or de retbrmi din China gi Rusia esre mull maj *.a, . rrrJ*"zi aceasri foimuli simpld. Retbrma sovierici. de".rmpiicati exemplu. , f.r., ,oriulii in.mare mlsuri de sentimentul /rpsei de secuitate aMoscovei rn oo*"nirl tehnologico-miritar. In acelaEi timp, nici o larl in pragul reforme, iflr, intr-o asemenea stare de crizl rnarcriald,inc6t sI poati fi
.

seculitalii. Aceast, schimba nu a devenit cAtuEi de pugin inevitabild din cauza condiriilr materiale in care s-a aflat respectiva lar5 in aju.nul reformei, ci aplrut ca rezultat a.l vicroriei unei iOel asupra alteia.** Pentru Kojdve, ca penlru orice bun hegelian, ingelegere

opreze penrru fiaga "pr.resranrd,, in bogrgie, de la calea "catoricS" a sSrdciei gi

ilr, ;;;;;;";r;#

;r"*;;a"0";;

s-a incheiat

este cea care in qltimd inr,ungu-uu-r"U, lumea materiald dupd propria sa imagin..

in 1g06 inseamnd

",p;r;;;;;; afirma cd evolugia

drr.lpt bune. Aceasta nu pentru a nega rolul factorilor matr:riali ca atare. Pentru un idealist, eare inlelege termenul In scnsul sdu propriu, societatea umanl poate fi construiti ln jurul oricSrui grup de principii, nelinand seam6 de relalia Irlr cu lumea material5. De fapt, oamenii s-au dovedit in nturo sd suporte cele mai mari greutSli materiale in numele ldcilrlr care existd doar in Iumea spiritului, fie cI este vorba rlcspre divinitatea vacilor sau despre natura Sfintei Treimi.* ins[, in timp re percep[ia lumii materiale este formatl Ia om
Politica internd a Imperiului Bizantin in vrem'ea lui Justinian gravita in lrrrul conflictului dintre aEa-numilii monofizili Si monotelili, care credeau cI rrnitatea Sfintei Treimi era, alternativ, de naturd sau de voin15. Conflictul r'orcspundea in oarecare misuri celui care ii opunea pe preopinenlii

care a luat._o reforma in ultiml instanli (n. aur.t. ' rnca nu este clar daci poporul sovieiic este,la fel de ,,prolestant,,ca Gorbaciov !i dacl il va urma pe acest drum (n. aut.).

",,* previzur.;i;:;;;;;;.;

'

rlilcritelor echipe la curue in hipodromul bizantin gi a condus la o oarecare violenla politici. Isroricii moderni tind sI caute originile unor atari conflicte In antagonismele dintre clasele sociale sau alte categorii economice nr<xlerne,.refuzSnd.si creadd ciloamenii s-ar putea ucide intre ei pentru rrrrtura Treimii (n. aut.).

2i

23

Francis Fukuyama

Sffirsitul istoriei?

de congtiinga lui. istoricd asupra ei, lumea mateiiali poate la randul ei afecta, fdrd indoiald, viabilitatea unei anumite sdri a

constiingei. in mod special, abundenla spectaculoasd a economiilor liberale avansate gi infinit de diversa culturd de
consum, pe care ele o fac posibil6, par a spijini gi, in acelagi, tind

a conserva liberalismul in sfera politicului' VreAu sd evit

determinismul materialist care su$line cd economiile liberale protluc ine,itabil politici liberale, pentiu cd eu cred cd atdt economicu|, cit gi politicul presupun o stare anterioard, auton,md a con$tiin[ei care le face p6sibile. ins5 aceasti stare a cons$in[ei, care permite dezvoltarea liberalismului, pare a se stabiliza., alsa cum ne a$tepfim, la sfhrgitul istoriei, dacd ,este
sus{inutd de abundenla unei economii moderne de pia15 liber5.

III AM AJUNS oare la sfirpitul istoriei? Existd, cu alre

cuvinte, "contradicgii" fundamenjale in viala omului care nu pot fi rezolvate ln contextul liberalismului modern, dar ar putea fi solugionate de o structurl politico-economicd alternativ5? Dacd acceprdm premisele idealiste lisate cleoparte p6nd acum, trebuie sd clutdm rdspunsul la aceasti intrebare in domeniul ideologiei gi conEtiinlei. Scopul nostru nu este sd rlspundem exhaustiv tuturor atacurilor la adresa liberalismului formulate de divergi Messia de doi bani din intreaga [ume, ci numai aeelclra care sunt expresia unor forle qi migcdri sociale gi politice imporrante gi care fac astfel parte din istoria lumii. Penftu scopurile noastre, conteaz5 prea putin ce gdnduri ciudate trec prin mintea oamenilor din Albania sau Burkina Faso, pentru cd pe noi ne intereseazd ceea ce se poate numi, intr-un fel, moqtenirea comund ideologicd a omenirii. in secolul nostru au existat doud contestdri principale ale libOralismului, fascismul gi comunismul. primul a considerat sldbiciunea politicl, materialismul, anomia gi lipsa de unitate a Occidentului contradiclii fundamentale ale societlgilor liberale ce puteau fi rezolvate numai de citre un stat. puternic care sI
25

Putem rezuma continutul statului omogen universal ca democralie liberald in sfera politicului, combinatd cu facilitarea
accesului la video gi stereo in sfera economicului'

i-,i..1r ir1,,,,.-1,,

Francis Fukuyama

S6rgrq{rs!949t?
Ameningarea ideologicl a celeilalte mari alternative a liberalismului, comunismul, a fost mult mai serioasd. Man, folosind limbajul lui Hegel, a afirmat cd s-orclgta1eg lib.91alE conline o contradiclie fundamentald care nu poate fi rezolvatd in contextul respectiv - cea dintre capital gi munci * iar aceasti contradiclie a constituit din acel momeirt acuzaTia principall la adresa liberalismului. Numai c6, in prezent, p1o-blgpa claselor a fbst rezolvat5 cu succes in Occidel-t. A$a cum nota K.ojdve (printre allii), egalitarismul Ameiicii moderne reprezintd in
csenld realizareasociet5lii ffird clasc din viziunea lui Marx. Ceea ce nu insamnd cd in Statele.Unite nu existd oameni bogagi gi sdraci sau cd prdpastia dintre ei nu s-a addncit in ultimii ani. Dar cauzele debaz[, ale inegalitdlii economice nu au nimic'de-a face cu structura legald 5i sociald a societdlii noastre' care rdmane

creeze "oameni" noi, pe baza exclusivismului nagional.* Fascismuln ca ideologie vie, a fosl distrus de cel de Al Doilea R5zboi Mondial. A fost, desigur, o infrAngere la nivel material,
dar a condus de asemenea la o infrdngere a ideii. Ceea ce a distrus

-fascismul ca idee nu a fost un reviriment moral universal impotr.iva lui, deoarece o mullime de oameni erau dispugi sI sustine ideea atata timp cet ea pdrea sd reprezinte viitorul, ci lipsa lui de succes. DupI rdzboi; multora li s-a pdrut cd fascismul german, ca gi variantele sale europene gi asiatice erau sortite autodistrugerii. Nu exista nici o cauzd materiala pentru ca noi migciri Iasciste si nu reapard dupd rdzboi gi in alte zone, cu exceplia faptului cd ultranagionalismul expansionist, promifind nesffirEiteconflicte gi ducind la infrdngeri militare dezastruoase, igi pierduse cu totul atraclia. Ruinele cancelariei Reich-ului, ca gi

bombele atomice aruncate asupra oragelor Hiroshima gi i.Iagasaki au ucis aceaste ideologie arat h nivelul con$riingei, cet gi din punct de vedere material, iar toate miEcirile prorofasciste, inspir4te de exemplele germane gi japoneze, dg,tipul rnigcdrii peroniste din Argentina sau al Armatei Nalionale Indiene a lui Chandra Bose, dupl rdzboi s-au ofilit.
Nu folosesc aici termenul "fuscism" in cel mai precis sens al siu, pentru sunt perfect conEtient de frecventa folmire improprie a termenuluipentru denunlarea oricui s-ar afla la dreapta celui
denumeEte orice miEcare

fundamental egalitard gi moderat redistribulionistd, gi nici cu caracteristicile cUlturale gi sociale ale grupurilor care o alcituiesc, grupuri care sunt, de fapt, mo$tenirea istoricd a-condiliilor pre-moderne. Astfel, sdrlcia populaliei de culoare din Statele Unite nu este un produs inerent al liberalismului, ci este mai curind "mogtenirea sclaviei gi a rasismqlui'care au peisistat rnult
timp dupd abolirea formall a sclaviei. Ca urmare I dispariliei problemei claselor, se poate afirma ce astdzi, in.lumea occidentald dezvoltatl, atraclia pentru comunism

ci

ce il folosegte. Aici "fascism" ultranalionalisti cu pretenlii universale - universale nu cu referire la nagionalismul ei, desiguq pentru ci_acesta este prin detnilie exclusiv, ii legat de credinga mipcirii in dreptul ei de a conduce alte popoare. in acest sens Japonia imperiali hr fi calificati drept fascisti in timp ce,Paraguay-ul fostului dictator Stroessner sau Republica Chile a lui Pinochet nu. Evident c.i ideologiile cu ader,rirat fasciste nu pot fi universale in sensul marxismului sau al liberalismului, dar structura doctrinei poate fi transferati de la o lare la aita (n. aut.).

oricind de la finele Primului RIzboi Mondial incoace. Faptul poate fi mdsurat in mai multe feluri: in dectinul continuu al numirului de membri, in rezultatele electorale slabe ale celor mai importante partide comuniste'europene qi ale programelor lor fdlig revizioniste; in succesul electoral corespiinzdtor al partidelor consewatoare din Marea'Britanie gi Germania pinl in Statele Unite gi Japonia, care rdm6n constant adepte ale economiei de pia16.gi impotriva controlului statului; gi
cste mai scizutd ca

26

27

Franois Fukuvama

SlhrSitul istoriei? transformate de japonezi in aga fel; incdt au delenit greu de rccunoscut. Mulli amcricani sunt acum con$tiengi cd organizarea industriald japonczd estc ltlarte difcritl de cea existcntl in Statele Unite sau Euiopa Ei ci nu se Stie ce leglrurd are cu democralia
manevrarea de cdtre Partidul Liberal pemocrat de guverndmint

in climatul intelectual ai cdrui cxponenli "ava4sagi'; nu mai sunt de pdrere cd societatea burghezl rrcbuie in final depSgitd. Ceea ce nu inseamnl cd pdrerile intclectualilor progresigti din gdrile
occi'dentale nu sunt in multe privinge complet patologice. Dar cei ce cre<l cd viitorul trebuie inevitabil sd fie socialist incep sd fie sau

foarte bdtrini, sau foarte la marginea adevdratului discurs politic al societSlilor lor.

a facliunilor politice. Oricum, insugi faptul cd elementele

esenliale ale liberalismului economic gi politic au fost grefate cu atata succcs pe traditiilc gi instirugiile u,nice japoncz.e garanteazd
'

SE POATE argumenta cI alternativa socialistl nu a fclst iriciodatl foarte plauzibil5 pentru lumea Atlanticului de Nor<t gi
c5, in ultimele decenii, ea a fost suslinutd mai ales de succesul din

supravieluirca lor pe tcrmen lung. Mai importantS este contribulia pe care a avut-o la rinclul ei Japonia la istoria
mondiald prin crearea, pc urmcle Statelor Unite, a unei adevdrate civilizalii de consum universale care a devenit at6t un simbol, cit

afara acestei zone. Dar, tocmai in [umea noneurepeani, pogi fi surprins-de aparilia unor transformiri ideologice majore. Cele mai remarcabile schimbiri s-au petrccut, ftird in<ftliald, in Asia.

gi un sprijin al statului omogen universal. V. S. Naipaul**, cildtorind in Iranul lui Khomeini la scurt timp dupd revolugie, a
observat peste tot. firme ficAnd reclamd produselor Sony, Hitachi

Datoritd priterii pi adaptatrilitlgii culturilor inttigene, Asia a devenit de la inceputul acestui secol un cimp dc bitaie pentru diferite ideologii occidentale importate. Liberalismul a fost in Asia o prezenle foarte slabl in perioada de dupl Primul Rizboi
Mondial; ast5zi ne este greu sd ne amintim cet de intunccat pdrea viitorul politic al Asici cu nu mai mult de zece-cincisprezece ani in urmi. Este greu sd ne amintim, de asemenea, ce importante

gi JVC, a cdror atraclie rdmdsese, de fapt, irezisti6iH gi care dovedeau cit de-mincinoase erau pretenliile regimului de a restaura un stat bazat pe legea islamicl ($ariah). Dorinla de a accede la civilizagia de consum. creatl in mare m6surd de Japonia, a jucat un rol crucial-in formarea gi rdspindirea liberalismului

pdreau penru dezvoltarea politic?i a lumii, in ansamblu, rezultatele luptelor idcologice din Asia. Frima alternativi asiaticd la liberalism, care urma sd fie definitiv infrintl, a fost cea fascistd, reprczentatd de Japonia imperial5. Fascismul japonez (asemeni versiunii lui germane) a fost invins de forla armelor americane in Rdztroiul Pacificului, iar Japoniei i-a fost impush democralia de cltre Sratele Unire victorioase. in mom"ntul transplantlrii lor in Japonia, capitalismul occidentel gi liberalismul politic au fosr arlaptate yi
28

lioloscsc e'xemplul Japonieicu o oarecare prudenld, avdnd in vedere

ci,

sprc sthq|itul vielii. K<levc iuunsesc la concluzia

ci

Japonia, cu cultura sa

hazati pe arte pur tbrmale, dovedea ci statul omogen universal nu erh inci vlctorios si cri istoria probabil nu se sf6qise. Vezi ampla noti de la sfhrEitul cclei cle-a d()ua cdilii il lucritrii htnoduction d la l-ecrure de Hegel,462-3 (n.
:rut.).

Vidiadhar Surajprasrrd Narpaul. scriitor de limbl englezl, niscul in in 1932. unul drntre cei mai importanli autori contemporani. Eseul "r\rnong the llelieven-: An Islarnic Journcy" (Printre credincioEi: Jurnal islam.ic). apirrut in i981. este rezulr.atul cilitoriei salc din lran in Indonezia.
'l nnujad 1n.trad.).

,*

29

Francis Fukuyama

Sffirgitul istoriei?
acelaSi timp

economic politic.

in Asia, promovind in

liberalismul

creat polul alternativ de atracgie ideologici, devenind astfel o

economic al celorlalte ldri de curind Asia care au urmat exemplul Japoniei. industrializate (NIC)- din Ceea ce este important din punct de vedere hegelian este faptul
Se cunoagte deja succesul

ameningare Ia adresa liberalismului. Numai cd ultimii cincisprezece ani au _evidenIiat o totall discreditare a
mamism-leninismului ca sistem economic. Incep0nd cu faimoasa plenari a treia a celui de-al zecnlea Comitet Central din 1978, Partidul Comunist Chinez a hotdrdt descolectivizarea agriculturii pentru cei 800 de milioane de chinezi trlind incl la lar5. Rolul

cI liberalismul politic a-urmat liberalismului economic mai incet decit au sperat-o multri, dar, dupd c6t se pare, inevitabil. Aceasta
pune iar in lumind victoria ideii de stat omogen universal. Coreea

de Sud a d'evenit o societate urbanizatd modern6, cu o clasd mijlodie bine educatd gi in continud cregtere, care nu putea:fi izolatl de tendinlele generale democratice din jurul ei. in aceste condilii, cea mai mare parte a populaliei considera intolerabil sI fie condusl de un regim militar anacronic, in timp ce Japonia, cu uR avans economic de numai un deceniu, sd aib[ de peste patruzeci de ani institrilii parlamentare. Chiar 5i fostul regim socialist din Birmania, care s-a aflat mai multe decenii intr-o
sumbrl izolare fald de tendingele generale dominante ale Asiei, a fost impins anul trecut de presiuni, privind liberalizlarea atit a economiei, cAt gi a sistemului politic. Se spune cd nenorocirile puternicului Ne Win au inceput in momentul in care un ofi[er
superior birmanez, plecat la Singapore pentru tratament medical, a izbucnit in pl6ns vdzind cdt de mult a fost lSsatd in urmd Birmania socialistd de vecinii sdi, mernbri ai ASEAN.--

statului in agriculturd a fost redus la strdngere4 impozitelor, in timp ce produclia bunurilor de consum a fost mdritd brusc pentru a rla lSranilor gustul pentru statul omogen universal gi, in felul acesta, imboldul la munc5. in numai cinci ani reforma a dublat produclia de cereale a Chinei gi pe parcurs i-a creat lui Deng Xiao-ping obazi politici solid5, datoritd cdreia a putut extinde rcforma gi in alte sectoare ale economiei. Statisticile economice nu au inceput s[ ilustreze dinamismul, iniliativa gi deschiderea r:videntd a Chinei decit o datd cu reforma. Astizi, qhina nu^poate fi caractefiz,ald in nici un fel ca o domocragie liberald. In prezent, economia ei a fost transformatd in cconomie de piagd numai in proporlie de 20la sutd Si, ceea ce cste cel mai important, continue sd fie condusd de un partid
comunisl autoinstituit, care nu a dat nici un semn cum cd ar dori sli transfere puterea. Deng nu a tdcut nici una dintre promisidnile

lui Gorbaciov privind democratizarea sistemului politic. Nu cxistd nici un echivalent chinezesc al nogiunli de glasnosi.
('onducerea chinezl a fost de fapt mult mai circumspectd in a-l critica pe Mao sau maoismul decit Gorbaciov in legdturd cu

iNsA purEREA ideii'liberale ar putea pdrea mult mai pulin

impresionantd dacd nu ar fi infectat gi cea mai vastd $i mai veche culturd din Asia, China. Simpla existenlS a Chinei comuniste a

llrejnev qi Stalin, iar regimul continuI sd prosliveascl

nrarxism-leninismul
gi

structura

sa

ideologici. Dar orice persoand

**
30

Newly Industrializing Country (n.trad). Asocialia lirilor din Asia de Sud-Est (n.trad.).

lumiliarizatd cu aspectul gi comportamentul noii elite

lchnologice, care conduce acum China, Stie

cI

mamismul

gi

principiul ideologic nu mai sunt; de fapt, cdlduze politice

31

Francis l'ukuyama
'relevante qi cd mentalitatea burghezl de consum a aiuns acum,

.
China, evenimentele din Uniunea Sovieticd

glhrqitut istoriei?

pentru prima oard de Ia revolulie, sd aibe un sens in aceasti !ard. piversele momente de incetinire a ritmului reformei, campaniile

proletariatului mondial'

- originard ,'patrie a au fost ulrimul cui bdtut in sicriul

impotriva "polulrii spirituale" gi mdsurile severe pentru

combaterea dizidengei politice trebuie privite mai curAnd ca

alternativei marxist-leniniste la democralia liberald. Trebuie si se inleleagd clar cd, in privin[a instituliilor oficiale, in cei patru ani de cdnd a ajuns la putere'Gorbaciov, nu au intervenit prea multe

ajustdri tactice in procesul stip0nirii unei tranzilii politice extraordinar de dificile. L5sind deoparte problema reformei
politice in perioada in care se pun bazele noii economii, Deng a reugit sd evite prlbugirea autorit5lii care a insogitperestroika lui Gorbaciov. $i totuEi presiunile ideii liberale continu5 si fie foarte
puternice, in timp ce puterea economicd sedezvolt5, iar economia se deschide tot mai,mult spre lumea exterioarS. In mod obignuit, peste 20.000 de studengi chinezi studiazl in S.U.A. $i in alte gari occidentalq majoritatea lor fiind copii ai elitei chineze. Este greu de crezut c5, odatd intorgi acasl pentru a conduce, vor fi mul[umigi ca lara lor sd fie singura din fuia rdmasi neafectatd de tendinlele generale democratice. Dgmonstraliile studenlilor din Beijing, izbucnite mai intii in decembrie 1986 gi repetate cu ocazia morlii Iui Hu-Yao-bang, au fost doar inceputul unorinevitabile presiuni crescinde pentru schimbdri in sistemul politic. Ceea ce este important in legdturd cu China, din punctul de vedere al istoriei lumii, nu este nici situalia de acum a reformei, nici chiar perspectivele ei viitoare. Problema centrald constd in faptul cI Republica Populard Chinezl nu se mai poate comporta ca un far pentru forgele neliberdle din toatd lumea, fie ci este vorba d'espre gherilele dintr-o oarecare junglS asiaticd, fie despre studen$i aparlinand claselor mijlocii din Paris. incet6nd si mai fie un model pentru viitorul Asiei, maoismul a devenit mai curdnd
un anacronism, iar continentul chinez a inceput
de z,onele coetnice

schimb[ri: piegele libere

gi migcarea cooperarist[

o micl parte a

reprezintl doar

economiei sovietice, care. rimdne centralisr-planificatd; sistemul poliric este incl dominat de
Partidul Comunist care abia a inceput sd se democratizeze pe plan intern gi sd impartd puterea cu alte grupdri; regimul continuE sa
declare cd doreEte doar modernizarea socialismului

;i

cd baza

lui

ideologicl rdmine marxism-leninismul; iar, in final, Gorbaciov infruntl o opozilie conservatoare puternicd ce ar putea reveni asupra multora dintre schimblrile apdrute. pe l6ngd asta, e greu s5 fii prea optimist in leglturl cu 5ansele de succes ale reformelor propuse de Gorbaciov, atdt in sfera economicului, cit gi a

polilicului. Dar

meu aici nu este de a analiza evenimente -scopul pc termen scurl sau de a face preziceii politice, ci acela de a privi tcndin3ele debazAdin sfera ideologiei gi congtiinlei. $i in aceasti privinld, este evident c5 s-a petrecut o transformare uluitoare. Emigrangi din Uniunea Sovieticl povestesc cI, cel pulin in

ultima genera[ie, nimeni nu mai'crede cu adevlrat in

maxism-leninism, ceea ce se aplic5 in primul r6nd elitei sovietice, c:are continud din pur cinisrn sd declame sloganuri marxiste. Grruplia gi ddcadenp sratului sovietic din ulrima perioadl a erei Ilrejnev par sI aibd t<ltugi prea pulind importanld, pentru cI, in limp ce statul insugi rcfuzlsd pun5 sub semnul intrebdrii vreunul
dintre principiile fundamentale ce.stau la baza societdlii sovietice, sistemul a fost capabil sd funclioneze adecvat din purd inergie qi

si fie influengat

.
32

- iati ironica Oricit de importante ar fi

victorie a Taiwanului. aceste schimbdri intervetiite in

gi decisiva

u dovedit chiar un oarecare dinamism in domeniul politicii

cxterne gi militare Marxism-leninismul se aseamdnd cu o magicd
33
c3-Sfeqitulirlorici?

Francis Frk"yamu incantalie care, degi absurdd gi lipsitd de Sens, a fost singurabazl comunl asupra cdreia elita a putut cddea de acord pentru a
conduce societdtea sovieticS.

sm"Elm
consecinlele sociale ale tdierii subvengiilor consumatorilor ultur forme de dependengd de sectorul de stat.
gi ale

CEEA CE s-a intimplat in cei patru ani de cind Gorbaciov a venit la putere constituie un asalt revolulionar asupra instituliilor cu gi principiilor fundamentale ale stalinismului gi inlocuirea lor
alte principii, care nu sunt legate cle liberalism in sine, dar pentru este care liberalismul este singurul element de coeziune' Lucrul mai mult decit evident in sfera economicului,-unde emnomiqtii reformei, grupdli in jurul lui Gorbaciov, au devenit cu.fermitateca atat de radicali in sprijinul economiei de pial[, incAt unul public cu Nikolai Shmelev nu are nimic impotrivd s5 fie comparat Milton Friedman. Exista',acum un adeverat consens in sinul gcoli'i

economice sovietice dominante 5i anume cd planificarea centralizatd gi sistemul de comandl al alocagiilor sunt cauza principal5 a ineficiengei economice gi c5, pentru vindecarea cu iistemului sovietic, el va trebui sI permitl luarea deciziilor prMrelainvestilii,muncSgipreluriinmodliberEidescentralizat. 'DupI o pqrioad[ iniliati de cdliva ani de mirfuzie ideologic6' u"".r" principii au fost, in cele din utmd, incorporate in politici prin promulgarea noilor legi privind autonomia intreprinderilor'
u.uoperutiuelor, iar, in sf6r$it, in
1988, prin legile privind sistemul

dearend5Sifermelefamiliale'Exist6,desigur,destulelacu'ne -cele mai inerente in implementarea curentd a reformei, prelurilor' importante gindnd de absenla unei reformq Qomplete a
gi Dar problerya nu mai este una de ordinconcepual: Gorbaciov a adjunclii lui par si inleleagl de-$tul de bine logica economici marketingului, numai ci, asemeni liderilor din'Lumea a Treia de confrunta[i cu Fondul Monetar Internalional, sunt sferia$

tn sfera politicului, schimblrile propuse in constitugia sovieticl, in sistemul legislativ gi in regulamentul de fartid lnseamnd mult prea pulin pentru instaurarea unui stat liberal. Corbaciov q vorbit, cu toate acestea, despte democratizare in primul rind in cadrul problemelor interne de partid, fdrl sd manifeste intenlia de a curma monopolul.partidului comunist asupra puterii; de fapt, reforma politicE incearci sd legitimeze gi astfel s[ intireasci supremagia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.* Cu toate acestea, prirrcipiile generale care slau labaza multora dintre reforme - ideea ca noamenii" sd fie cu adevdrat rtrspunz[tori de propriile lor treburi, ca organele politice superioare sI rdspundE in fala celor iriferioare gi nu invers, ca domnia legii s5 prevaleze asupra actiunilor polilieneEti arbitrare prin separarea puterilor Ei o justilie independentl, c6 trebuie sE cxiste o proteclie legal[ a drepturilor de proprierare, ca gi necesitatea discutlrii deschise a problemelor publice dreptul la Ei tlczacord public, ca sovietele sd aibl puterea unui forum la care r[ poati participa intregul popor sovietic gi si existe o cultuii politici mai toleranfi $i.pluralistl * au apdrut dintr-o sursl fundamental strlini traditiei marxist-leniniste a Uniunii liovieiice, chiar dacd sunt incomplet articulate gi slab Implementate in practicl. Chiar repetatele aserliuni ale lui Gorbaciov, cum cI el ar
lncerca doar sd restaureze sensul originar al leninismului, sunt un fol de limbaj dublu orwellian. Gorbaciov gi alialii lui au susginut

comuniste sau oripntat cu adevirat spre (n. aut.).

Oricum, Iucnrl nu este valabil ln Polonia gi Uirgaria, ale ciror partide impi4irea puterii Ei pluralism

34

35

Francis Fukuyama
cu

S6rgitul istoriei?
In prezenr, Uniunea Sovieticd nu poate fi consideratd o prd liberalS sau deniocraticd gi nici nu cred ce este de presupus ca perestroika si reugeascd in asemenea m5surI, incet sd se pund problema unei atari definilii in viitorul apropiat. ?nsr ra sffirEitul
istoriei,nu este obligatoriu ca roare socictdgile si devinr societdli liherale de succes, ci doar ca elc sd inceteze sr mai aibd pretengii idcologice, suslinand cI reprczinti frrrme de societate umani tlil'erite gi superioare. in acest sens crcd cd in Uniunea sovietici s-a intimplat in ultimif ani ceva foarte important: criticile sistemului sovietic, permise de Gorbaciov, au fosl atfit de ample .si de devastatoare, incit,au rlmas prea puline lanse pentru o simpl5 intoarcere la stalinism sau brejnevism. Gorbaciov a dat voie in sffir.sit oamenilor sd spund ceea ce ingeleseserd, in traind,

democragia din sdnul partidului estc, intr-un fcl, cscnga leninismului gi cI diversele practici liberale, cum ar fi dezbaterile

tlrie

cA

publice, alegerile prin vbt secret 5i domnia legii, sunt fiecare pdrgi ale mogtenirii leniniste, corupt abia mai tArziu dc cf,tre Stalin.

insd cum aproape oricine poate plrea bun in comparalie cu

Stalin, trasarea unei linii atdt de dure intrq

lrnin 5i succesorul sdu poate .fi pusi sub semnul indoielii. La Lenin, esenla
centralismului democratic este chiar centralismul, nu democragia; adicd dictatura rigid6, monoliticl 5i disciplinatd a avangardei organizate ierarhic a partidului comunist, vorbind in numele demos-ului.Toatd polemica plind de rdutate a lui Irnin impotriva

. lui Karl Kauts$,

.
I

Rosa Luxemburg gi a altor divergi rivali mengevici gi social-democrali, ca sd nu mai amintim disprelul lui pentru "legalitatea burghezd" Si libertegi, este centrate pe convingerea lui profundd cI o revolulie nu poate fi f[cut6 cu succes de o organiza[ie c.ondusd in mod democratic. Pretengia suslinutd de Gorbaciov, cd incearcd revenirea la adevlratul Lrnin. este foarte ug<lr de inleles: dupl completa
donunlare a.stalinismului gi a brejnevismului ca stdnd la radacina situaliei grele in care sc afld az.i Uniunea SovieticS, el a avut nevoie de un anumit moment din istoria sovietici pe care sd sprijine legitimitatea men[inerii in continuare la conducere a partidului comunist. insd problemele tactice ale lui Gorbaciov

de mai mulli ani, gi anume cd incantaliile magice ale

marxism-leninismului sunt un nonsens. cd socialismul sovieric nu cste superior in nici un fel Occidenrului, ci cd de fapt el este un c$ec monumental. opozilia conservatoare din Uniunea Sovieticd, lormatd atdt din simpli muncirori speriali de gomai inflagie, c6t

;i din activigri

Ei

de partid care sc tcm cd igi vor pierde slujbele gi privilegiile, nu se ascunde gi ar putea deveni suficient de puternica

I I, I ,

pentru a-l indeplrta in cigiva ani pe Gorbaciov. insi ambele grupuri doresc traditie, ordine Ei autoritate; ele nu manifestl un
ilta$ament profund fap de marxism-leninism, cu excep1ia faptului cd au investit

n ar trebui sd ne impiedice sI ne cl6m seama cI principiile democratizerii $i descentralizirii enunpre de el atet in sfera gqono*icului, cdt gi in coa a politicului, sunt adinc subversive la
adresa precaptelor fundamentale ale marxismului gi leninismului.

in el o mare parte a vielii lor.- pentru ca dupd acliunea demolatoare a lui Gobaciol'in uniunea Sovietic[ sd fie
instaurati autoritatea este nevoie de fundamentul unei ideologii
noi gi viguroase care nu se zEregte

lntr-adev6r, dacl ar intra

in vigoare majoritatea

prezentelor

inci la orizont.

propuneri de reforme economice, este greu de crezut ci economia sovietica ar rf,mdne mai socialistd dec6t economiile altor state occidentale cu mari sectoare publice.
36

F'aptul este a<levirat mai ales in legiture cu principalul politician conservator sovietic. fo.stul secrelar ygor Ligaciov, care a recunoscut public multe dintre defectele profunde ale perioadei Brejne-v (n. aut.).

37

Francis Fukuyama
ccea ce este permis in societSlile liberale.

Shrsitul lstoriei?
ctrganizate, au fost satisf?icute cu succes in sfera

vielii personale,

DACA ADMITEM penrru moment cd ameninlarile fasciste gi comuniste la adresa liberalismului au displrut' ne punem Sau' sd o intretrarea: mai existd oare gi alli adversari ideologici? dincolo de lu6m altfel, exista in. societatea liberal[ contradiclii, doud cele de clasd, care sd nu fie rezolvabile? Se evidenliazd posibilitdli, cea a religiei gi a nalionalismului' in ultimii ani, a putut fi pe larg observatd cre$terea iudaice fundamentalismului religios in cadrul tradiliilor cre$tine' crezi cI aceastd rena$tere a gi musulmane. Ai putea fi tentat s[ religiilor se datoreazi intr-un fel unei nefericiri generale' spiritual ale cavzate de impersonalitatea gi lipsa de conlinut de societdgilor de consum liberale' tnsd, in timp ce lipsa un defect in materie conlinut a liberalismului bste cu sigurangd fi obsewatd gi ffirI dd ideologie - intr-adevdr o lacund care poate ar putea fi remediat perspectiva religiei* - nu este daloc sigur cI el de prin politic5. in sine, liberalismul modern a fost' din punct bazate pe vedere istoric, o eonsecinld a sldbiciunii socieldlilor uneivieli religie care, nepumndu-se pune de acord asupra naturii
minime ale bune, nu au reuEit sd furnizeze nici mdcar premisele a oferit pecii Si stabilitllii. in lumea contempQrani numai Islamul

CealaltS "contradiclie" majord, potengial de nerez,olvat de cltre liberalism, este cea impusd de nalionalism gi alte forme de congtiinl6 rasiald gi etnicd. Este foarte adevdrat ci in rnare mdsurd conflictele de dupd bdtdlia de la Jenargi-au avur originile in nagionalism. Doud catastrofale rlzboaie mondiale din acest secol au fost generate, in diverse feluri, de nalionalismul lumji tlezvoltate gi, dacd in Europa postbelici ucert" pasiuni s-au estompat intr-o oarecare mSsurd, ele sunt foarte puternice in Lumea a Treia. Din punct de vedere istoric, nationalismul s-a constituitintr-o ameninlare la adresa liberalismului in Germania gi continud s[ existe in zone izolate ale Europei npostistorice" ca Irlanda de Nord.

insl nu este deloc sigur cd nalionalismul reprezinrl o contradiclie ireconciliabild in inima liberalismului. in primul doctrina bine organizatE gi elaborat articulatA
rind, nagionalismul nu este un fenomen unic, ci un mdnunchi de fenomene, mergAnd de la dulcea nostalgie culturald p6nd la
a

national-socialismului. Doar nagionalismul sistematic din ultima

unstatteocraticcaalternativSpoliticlaliberalismuluigi pentru comunismului. Dar doctrina nu este deloc atractivi

vreodatl nemusulmani gi este greu de crezut cI miScarea va avea religioase' mai pulin o semnificalie universald. Alte impulsuri
*MighndescinmodspeciallaRousseaugilatradiliafilosoficd
occidental5decurginddinel,celcareacriticatacerbliberalismulluil'ockEi
de Pe poziliile filosotiei ale lui Hobbes, deEi liberalismul po.ate fi criticat $i politice clasice (n. aut.).

categorie poate fi calificat ca ideologie formal[ la nivelul liberalismului sau comunismului. Marea majoritate a fiiEclrilor nationaliste din toatl lumea nu au un program politic deasupra dorinlei negativa de independ entd fald de un alr grup Oe oamlni $l nu otera nimic in genul unui program cuprinzdtor pentru o organizare socio-economicd. Ca atare, ele sunt compatibile cu doctrine Ei ideologii care oferd asemenea programe. in timp ce ele ' pot constitui o sursl de conflicte pentru societdlile liberale, conflictul respectiv nu provine atAt din liberalismul insugi, c6t din taptul cd liberalismul respectiv este incomplet. Cu siguranp cd o mare parte din tensiunea etnicd Ei nagionaliste a lumii poate fi
39

38

Francis Fukuvama

Sfhroitul istoriei?

explicatd prin faptul cd o serie de oameni sunt obligati sI trliascd in sisteme politice nereprezentative, pe care nu le vor.

in societalile liberale este imposibil de exclus aparitia subitd a unor noi ideologii sau a contradicgiilor
Deoarece
neidentificate anterior, pare sd se confirme faptul c5, in lumea de azi, principiile fundamentale ale organizlrii socio-politice nu au avansat enorm fald de anul 1806. Multe dintre rlzboaiele qi revoluliile care au avut loc din acel moment au fost fdcute in

ry

numele unor ideologii care sc pretindeau mai avansate decat liberalismul, insd ale clror pretenlii au fost in final demascate de istorie. intre timp, ele au contribuit la risp6nctirea statului omogen universal, ajungindu-selafaza in ctre acesta ar putea
avea un efect semnificativ asupra caracterului general al

relaliilot

internalionale.

CARE SUNT implicagiile sfdrgitului istoriei in relaliile internalionale? Evident cd cea mai mare parre a Lumii a Treia rdm0ne inci addnc impotmolitd in istorie gi va fi mul[i ani de acum incolo un teren de conflicte.- Dar sI ne concentrdm atengia
deocarndatd asupra:tatelor mai mari gi mai bine dezvoltate, care

de fapt sunt gi responsalile de cea mai mare parte a politicii mondiale. Rusia gi China nu par a se putea aldtura, in viitorul previzibil, naliunilor dezvoltate ale Occidentului ca societdgi

liberale. Sd presupunem ins5, pentru o clip[, ci

marxism-leninismul inceteazd a mai fi un factor conducltor.al politicii externe a acestor state - o perspectivd care, daci nu este incd actual5, cel pugin a devenit in ultimii ani o adevdratd posibilitate. Cum se vor deosebi, intr-o asemenea conjuncturl posibild, caracteristicile generale ale lumii dezideologizate de
cele cu care suntem familiarizagi?

nu prea mult. Pentru cd existl o credinld extrem db rlspinditl printre observatorii relagiilor internalionale c6, sub coaja ideologiei. se afld un miez tare, reprezentdnd un puternic interes na[ional care garanteazd un.

Cel mai simplu rdspuns este

tbarte inalt nivel de competitivitate gi conflict intre naliuni. intr-adevdr, potrivit teoriei unei 5coli populare la nivel academic
41,

Francis Fukuyama

Sfhroitul istoriei?
,

in materie de teoria re-laliilor internalionale' in

sistemul iar pentru a inlelege int"rrrulionul persistd conflictul ca atare' curdnd examinat[ forma perspectivele ionflictului trebuie mai decdt dq exemplu dacd este bipolar sau multipolar;sistemului caie caracterul specific al nagiunilor gi regimurilor

substratul de interese permanente ale unei mari puteri este o propunere cu totul indoielnic5. Aceasta pentru cI modul in care fiecare stat i$i defineEte interesul nalism1 nu este universal, ci 99 sprijinl [e o bazl ideologicl anterioare de un anumit gen, in
acelagi fel in care comportamentul economic este determinat de un stadiu anterior al con$tiinlei. tn secolul nostru, au existat state

il constituie'

conceplia Aceastl gcoald aplicd relaliilor internagionale cd agresiunea qi hobbesiand asupra politicii 5i presupune universale ale insecuritateo suolir,fllai: curind caracteristici circumstanle istorice societdlilor umane'ddcit produsul unor
specifice.

care au adoptat doctrine complex articulate, cti programe de politicl externd explicite care sI legitimeze expansionismul, aga cum s-a int0mplat cu marxism-leninismul sau nalional-socialismul.

iau drept model al unei Cei care impdrt6gesc aceaste conceplie

societ6li coRtemporane dezideologizate din secolul XIX european' intre participanlii la echilibrul de forle a explicat recent c5' dacf, in

relaliile care au existat

De exemplu, Charles Krauthammer o* ,"fot*elor lui Gorbaciov, U'R'S'S"s-a rupt de ideologia la Rusia imperiall a marxist-leninist4, aceasta este o intoarcere *. t"*rr*, XIX Degi, in mmparalie cu ameninlarea Rusiei si se simttr mai linigtit' el comuniste, aceasti perspectiv6 il face internalional va persista presupune in continuar" te in sistemul in a@lagi fel in care un nivet apreciabil de competigie gi conflict' ;-;;;"";t lucrurile in seiolul trecut cu Rusia 5i Marea Britanie
sau cu Germania din epoca

EXPANSIONISMUL gi comportamentul competitiv al statelor europene din secolul XIX s-au sprijinit pe o bazl nu mai pulin ideologicS; numai ci ideologia care le-a condus nu a fost la fel de explicit6 ca doctrinele secolului XX. Cele mai "liberale" societ5[i europene au fost intr-atAt de neliberale, incit au crezut
in legitimitatea imperialismului, adicd in dreptul unei naliuni de a conduce alte naliuni ftrd a lua in considerare dorinlele celor condugi. Justificarea imperialismului a variat de la o naliune la alta, de la credinla durd in legitimitatea forgei, mai ales cind ea se aplica noneuropenilor, la Datoria Omului Alb,la misiunile de cre$tinare europene gi la doringa de a da oamenilor de culoare acces la cultura iui Rabelais Ei MoliBre. Oricare ar fi fost baza

lui Wilhelm' Un asemenea pul:l de Uniun* t-*i"t'*l-i vedere convine acetora care admit cd'in vor s6-Ei asume petrecut o schimbare majora' ins6 nu redireclionare politicd responsabilitatea de a recomanda o context' Este oare acesta un radicald, implicitd intr-un asemenea
adevdr? determinati de De fapt, definirea ideologiei ca suprastructure
,,Dincolo de Rlzboiul Rece'', New Republic, Vezi articolul siu, decembrie' 1988 (n' aut')'
*

ideologicd specificS, fiecare lard "dezvoltatl" a crezut in acceptabilitatea ideii cd civilizaliile dezvoltate trebuie s[ le conducl pe cele mai pugin dezvoltate - aici putind fi inclusi, in mod intimpl6tor, gi pozitia Statelor Unite fald de Filipine. Acest fapt a dus, in ultima jumdtate a secolului, la o puri crqtere teritoriald gi a jucat un rol destul de important in provocarea
marelui rdzboi.
43

42

Francis Fukuvama
MlSdiga radicalr Ei diformr a imperiarismului sccolurui

'
XIX
de pc fala

Smr$itu

plminrului, inrre skrele participanre la O.E.C.D.* s-ar

a fo$t fascismul geiman, ideologie care justifica dreptul

reafirma comportamentul competitiv I'natural,. Adic5:

Germania Occidentald gi Franla se vor inarma una imporriva alteia, a$a cum au fdcur-o in jurul anului 1930; Australia gi Noua Zeelandd vor trimite consilieri militari pentru a_gi bloca reciproc inaintarea in Africa; iar granila americano-canadiand va ti fortificatI. O asemenea perspectivl esre, fdrd indoiald, rizibilS; in lipsa ideologiei marxist-leniniste vom ajunge mai cur6nd in postura de martori ai procesului de "Common Marketisation"** a politicii mondiale, dec6t la dezintegrarea Comunitdgii Economice E,uropene intr-o competitivitate de tipul secolului al XIX-lea. intr-adevir, experien[ele noastre comune cu statele europene pe probleme cum ar fi terorismul sau LiQia, dovedesc cd ele ne-au luat-o mult inainte in direcgia negdrii legitimiElii folosirii forgei in polirica ;inrernalionald, chiar gi in autoapdrare. A prtisupune aulomar cI Rusia, dezbrdcatd de ideologia ei expansionistd comunistl, va relua tolul de la momentul in care au ldsat-o larii inaintea Revoluliei bolEevice este cel pulin ciudat. in acest fel s-ar purea presupune cE intre.timp "ubtu!i, cdngtiinlei umane s-a oprit gi ci sovietele, in rimp ce vor ingelege Ei adopta idei moderne din domeniul.economiei,,se vor intoarce la idei de politici externd iegite de un sgcol din modd penrru tot restul Europei. Nimic de acest fel nu s-a intamplat in China dupd ce .aici a inceput procesul .de reJorm5. competitivitatea gi expansionismul chinei pe scena mondiald au

Germaniei de a conduce nu numai popoarele noneuropene, ci toate popaarele nonge;mane. Retrospectiv, Hitler ar purea pirea doar o cale.patbrogicr pe traseul general ar dezvoltdrii europene; o datd cu infringerea sa sinqeroasd, legitimitatea oric[rei expansiuni terit.riale a fost complet <Iiscre<litatd.*

DupI Al Doilea R6zboi Mondial. nagionalismului european i s-au smuls collii, rlmindnd f5r6 nici . relevantl in politica extern5, ceea .ce a f5cut, in consecinld, ca modclul de comportament al marii puteri din secolul XtX si devind un serios anacronism, Cea mai extremd form[ de nagionalism, pe care a experimentat-o dupd i945'vreun stat european
occidental,
rndsurd
L]
a

fost gaullismul,

cdrui autoafirmare

fost in mare

limitat[ la domeniul neplrcerilor polirice gi al culturii. in porliunea de lume care a atins sfdrgitul istoriei, viala
internagionalE este mult mai preocupatd de economie dec0t de politicd sau srraregie.

Statele dezvoltate clin Occident contjnul s5_gi menlina structurile de aplrare, iar in perioada postbelicE s-au intrecut in a avea cit mai mult5 influenld pentru a face fal5 ameninldrii comunistg. Desigur cd un asemenea comportament a fost determinal de ameninldri externe, r,enind de la state care pose<ll teorii expansionisre fIlige, gi n-ar fi existat in ahsenla lor. Dacd ludm in serios teoria "neorealistl,', ar trchui sI presupunem cd, in cazul dispariliei Rusiei gi Chinci

Dupi rSzboi, purerilor europene coloniale (de exemplu Fianln) lc-au

*
+*

O.E.C.D.

Organizalia pentru Cooperare

Ei

Dezvoltare Economicd de

trehuit mai mulgi ani penrru a recunoaste ilegitimitatea imperiilor lorl lnstr decolonizarea a fost consecinla inevitabilI a victonci aliatilor, victoric hnz:rti-r pe promisiunca restaurlrii tihert5lilor democratice (n. aut.).

pe l6ngi Consiliul Europei (n.rrad.).

Market"(Pia1a Comuni) cu rermenul O.

Sinugmd intraductibild compusl prin suprapunerea celei de,,Common r"rt.ting (n.trad.).

44

4-5

Francis Fukuyama dispdrut de fapt: Beijing nu mai sponsorizeazi rebeliuni marxiste gi nici nu mai incearc5 sI igi cultive influen1a. asupra unor tdri africane indeplrtate, a$a cum a ficut in anii 1960. Ceea ce nu
a acesteia, restaurarea
Si

Sfhr$itut istoriei?
protej are a pin efomti comune'a resurselor necesare. supravieguirii decisivd-

omenirii, au dobdndit o importangd

inseamni cd in politica externd chinezl nu exist[ aspecte

sup[r5toare, cum ar fi nesdbuita vAnzate a tehnologiei rachetelor balistice cdtre Orientul Mijlociu; Republica Popularl Chinezi continue sd manifeste acelagi comportament de mare putere, sponsorizindu-'i pe khmerii rogii impotriva Vietnamului. Primul fapt ar putea fi explicat de motive comerciale, iar al doilea este un vestigiu al vechilor rivalitdli pe baze ideologice" Noua Chind sedm5nd mai curind cu Franla gaullistl dec6t cu Germania de dinainte de Primul RarUoi Mondial.

'l'otugi congtiinga postistoricd reprezentatl de "noua gdndire"

eSte doar

un posibil viitor pentru Uniunea Sovieticl. A existat

intotdeauna in Uniunea Sovieticd un curent puternic de govinism rus, curent care o datd cn glasnosr gi-a gisit o expresie mai liberd.

Ar putea deveni posibil5, pentru o vreme, o intoarcere la maxism-leninismul traditional, ca element de coeziune pentru cei ce v'or sI restaureze autoritatea distrusd de Gorbaciov. Dar,-ca
gi in Polonia, marxism-leninismul este mort ca ideologie
mobilizatoare;sub drapelul lui oamenii nu pot fi trcuti s6lucreze mai mult, iar aderenlii lui Ei-au pierdut increderea in sine. Spre

Adevlrata problemd a viitorului o reprezintI, de fapt, mlsura in care elitelrsovietice au asimilat con$tiinla statului omogen universal care este Europa de dupl Hitler.. Din
scrierile lor
Ei

din contactele mele personale, trag concluzia cd,

fdrl indoial5, intelectualitatea sovieticl liberal5 adunatl

deosebire de propagatorii marxism-leninismqlui tradilional, ultranalionaligtii din U.R.S.S. cred cu pasiune in cauza lor slavofiltr gi pot da impresia cE alternativa fascistd nu a fosr
epuizat6.

in

jurul lui Gorbaciov a ajuns la ideea sfirgitului istoriei uimitor de repede gi aceasta, in mare m[surd, datoritd contactelor pe care le-a avut cu civilizagia europeanl mai largd din jurul lor, incl din perioada Brejnev. "Noua g0ndire politici' - titlu
general sub care se inscriu opiniile elitei sovietice

Deci Uniunea Sovietici a ajuns la o rlscruce: poate

s5

porneasc5 pe drumul marcirt de Europa Occidentall cu patruzeci' gi cinci de ani in urme, drum urmat de cea mai mare parte a Asiei,

descrie o

lume dominatd de preocupdri economice, in care nu existl motive ideologice pentru conflicte majore intre nagiuni gi in care, in consecinl[, folosirea forlei militare are Ei mai pulind legitimitate. A,ga cum declara ministrul de externe Shevarnadze la mijlocul anului 1988: Lupta tntre d.oud sisteme opuse nu mai este tn zilele noastre o tendinld determinanfi. In etapa actuald, pricepered de a produce bundstare materiald intr-un ritm accelerat, pe baza {tiinlei dE vdrf, a tehnicii gi a tehnologiei di tnalt nivel, distribuirea corectd
46

sau, realizindu-Ei propria unicitate, si rlm0nd impotmofite in istorie. Pentru noi va fi q(rem de importantd alegerea pe c{rre o \4l fae, datoriti dimensiunilor gi fo4ei ei militare. Aceasti putere va continua sI ne preocupe, inaetinind oonEtientizarea faptului cd noi
am trecut deja de partea oealalti a istoriei.

'i

Vesmik Ministqsrva

hnsrannikh Del S.S.S.R no.15 (August lg8f),

46. 'Noua g6ndire" este destinati

firi

lndoiali unor scopuri propagandistice

ce o

n-

pcntru convingerea Occidentului de bunele intenlii sovietice. in acelagi timp,

lnsi o buni propagandi nu inseamni ci cei

multe dintre ideile ei (n. aut.).

formuleazi nu iau in serios

47

Francis Fukuyama

Slhrqitul istoriei? sliberare nalionald vor continua sd fie un punct important pe agenda internalionalS" Dar un conflict la scarl mare trebuie sd implice state rnari, prinse incd in angrenajul istoriei, state care
acum par sd ias5 din

scen6.

Sffir-situl istoriei va fi o epocd foarte tris16. Lupta pentru recunoagtere, voinla de a-1i risca viala pentru un ideal pur

v
DISPARITIA marxism-leninismului, mai inthi din China gi apoi din Uniunea Sovieticd, va insemna moartea lui ca ideologie vie, semnificativd pentru istoria mondiald, Chiar daci in zone ca Managua, Pyongyang sau Cambridge, Massachusetts, vor mai rdmdne celiva adepti convingi, faptul cd nu mai existi nici un stat mhre in care el sI fie o preocupare adive submineazd complet pretentriile ltri de a fi in avangarda istoriei omenirii. Iar moartea acestei ideologii inseamnd cre$terea procesului .de "Common Marketisation" in relaliile internaliopale gi diminuarea probabilitSlii de mari conflicte intre state. Toate acestea nu implicl in nici un caz sffirgitul conflictelor internationale per se. Cici din acel moment lumea va fi impS4ir5 intre o parte care a fost istorici gi o alta care a fost postislorice. Conflictul intre statele care se mai afld inci in istorie ;i intre aceste state gi cele care au atins sfhr5itul istoriei va mai fi incd posibil. Va mai exista un nivel inalt, Ei poate in cregtere, de violenla etnicd gi nalionalistS, deoarece acestea sunt impulsuri incd neepuizate, chiar pe porgiuni din lumea postistoricd. Palestinienii qi kurzii, populalia sikh gi tamilii, irlandezii catolici gi valonii, armenii gi azerii vor continua sd aibd revendiclri nerezolvate. Ceea ce inseamnl cd terorismul gi rdzboaiek: de
48

abstract, lupta ideologicd rnondiald care a pus in lumind indrdzneala, curajul, imaginagia gi idealismul vor fi inlocuite de
calculul economic, de nesfh4ita rezolvarsa problemelor tehnice, de preocuplri legate de mediu gi de satisfacerea cererilor sofisticate ale consumatorului. tn perioada postistoricd nu va mai

exista nici arti, nici filosofie, ci doar o ingrijire perpetud a muzeului istorioi umane. Simt in mine gi vId la cei din jurul meu o puternicd nostalgie pentru tinnpurile in care istoria exista. O asemenea nostalgie va continua de fapt sE alimenteze, pentru o bunl bucard de vreme, concurenla gi conflictul, chiar Ei in lumea
postistorice. Degi recunosc cI procesul cste inevitabil, am pentru

civilizalia creatd in Europa dupl 1945, cu prelungirile ei atlantice gi asiatice, cele mai contradictorii sentimente. Poate cd tocmai aceasH perspectiv[ a sebolelor de plictisealE de la sfhrgitul istoriei .-i va face istoria sd inceapl din nou.

c4

Sfiirridul ictoriei?