1

I. FREZARE PLANA

Masina de frezat vericala Freza cilindro-frontala STAS 579-76 D=100 mm Menghina

Adaos de prelucrare toatal 5 mm (3 mm degrosare + 2 mm finisare)

Frezarea de degrosare
Adaos de prelucrare 3 mm

Adancimea de aschiere
Frezele se aleg in functie de adancimea de aschiere t in mm si de latimea de frezare B in mm. In cazul nostru : t=3mm B=90mm Rezulta Drecomandat = 90..110 mm si se alege D=100 mm (indrumator pt ateliere mecanice G.S Georgescu tabel 7.39 pag 263)

Avansul

La frezarea de degrosare se alege avansul pe dinte sz in mm/dinte

Avansul pe dinte se stabileste in functie de puterea masinii-unelte [Kw] ,rigiditatea sistemului piesa-dispozitiv,de tipul de freza folosit si de caracteristicile materialului care se prelucreaza in cazul nostru : Puterea masinii unelte : 5..10 Kw Rigiditatea sistemului piesa-dispozitiv : medie Tipul frezei : freza cu dinti demontabilli din otel rapid Tipul materialului : otel Rezulta : sz=0.08..0.15 mm/dinte Alegem :sz=0.12 mm/dinte (normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere C Picos tabel 8.16 pag 306)

Viteza de aschiere

Se calculeaza cu relatia :

In care: Vp=viteza de aschiere economica [m/min] Cv=coefficient in functie de conditiile de frezare ; D= diametrul frezei [mm] T= durabilitatea economica a frezei [min]

tl= lungimea de contact [mm] sz=avansul pe dinte [mm/dinte] t= adancimea de aschiere [mm] z= numarul de dinti ai frezei Kv=coeficientul de corectie a vitezei Q,m,x,y,u,p=exponenti

Coeficientul Cv :se determina in functie de tipul frezei, felul materialului de prelucrat (otel sau fonta), rezistenta la rupere a acestuia in cazul prelucrarii otelului sau duritatea in cazul fontei, daca materialul este cu crusta sau nu, daca prelucrarea se face dintro singura trecere iar calitatea suprafetei este ridicata, daca frezarea se face in sensul avansului sau contra avansului si daca frezarea se face cu sau fara racier. (normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere C.Picos tabel 8.2 pag 310) In cazul nostru Tipul frezei : cilindro-frontala din otel rapid ; Felul materialuilui : otel Cv=55 Mentionam ca valoarea rezultata mai sus este pentru prelucarea otelului fara crusta cu racire si la frezarea ontra avansului. Deoarece in cazul nostrum frezarea se face in sensul avansului coeficientul Cv se inmulteste cu 1.5 si datorita faptului ca materialul este cu crusta coeficientul Cv se inmulteste cu 1.6 Rezulta: Cv= 55*1.5*0.6=49.5

Durabilitatea economica a frezei, T: se determina in functie de tipul frezei, diametrul acesteia precum si de felul materialului de prelucrat . In cazul nostru: Tipul frezei: cilindro-frontala elicoidala STAS 579-71 Diametrul frezei: D=100mm Felul materialului: otel aliat Rezulta : T=210 min (normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere C Picos tabel 8.29 pag 312)

Diametrul frezei: D=100 mm Lungimea de contact : tl=90 mm Avansul pe dinte: sz= 0.12 mm/dinte Adancimea de aschiere: t=3mm Numarul de dinti ai frezei: z= Coeficientul de corectie a vitezei Kv se calculeaza cu relatia in care: K1= coeficient care tine seama de proprietetile mecanice ale materialului de prelucrat K2= coeficient care tine seama de natura materialului partii aschietoare a frezei K3= coeficient care tine seama de unghiul in plan 0 al frezei

Coeficientul K1 pentru prelucrarea otelului se determina cu relatia :

In cazul nostru C1 =0.75 (materialul de prelucarat 18MoCrNi13) (normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere C Picos, tabel 8.28 pag 311) Valoarea exponentului r se stabileste in functie de tipul materialului prelucrat ( otelcarbon cu r= 30..50 daN/mm2, otel-carbon si aliat cu r=55..85 daN/mm2 sau otel inalt aliat cu r= 90..140 daN/mm2 ) In cazul nostru r=2(otel inalt aliat cu r= 90..140 daN/mm2) Rezulta:

Valoarea coeficientului K2 se alege in functie de duritatea materialului de prelucrat si de materialul partii aschietoare a frezei. In cazul nostru: K2= 1 (normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere C Picos tabel 8.26 pag 311) Valoarea coeficientului K3 se alege in functie de tipul frezei si de unghiul in plan 0 al frezei. In cazl nostru K3= 0.96 (normarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere C Picos tabel 8.27 pag 311)

Rezulta : Kv=K1*K2*K3=0.006*1*0.96=0.00576 Exponentii q,m,x,y,u,p: se determaina in functie de materialul de prelucrat, tipul frezei si de marimea avansului pe dinte. In cazul nostru: q=0.25; m=0.2; x=0.15; y=0.4; u=0.1; p=0.1; (normarea . Tabel 8.25 pag 310) Prin introducerea valorilor mentionate mai sus in relatia de calcul a vitezei de aschiere rezulta:

Turatia de lucru, n
Se determina cu relatia : in care: Vp= viteza de aschiere [m/min]; D=diametrul frezei [mm]; In cazul nostru:

Din cartea masinii se alege: n=

Frezare de finisare Adancimea de aschiere,t

In conformitate cu STAS 6599-71, adancimea de aschiere este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat masurata perpendicular pe planul de lucru: In cazul nostru: t=2 mm

Avansul, s:
La frezarea de finisare avansul se calculeaza cu relatia: s=sz*z [mm/rot] in care: s=avansul [mm/rot]; sz=avansul pe dinte [mm/dinte]; z=numarul de dinti si frezei ; Avansul la frezarea de finisare se stabileste in functie de rugozotatea suprafetei ,tipul frezei precum si de tipul materialului care se prelucreaza. In cazul nostru: s=0.8 [mm/rot] (normarea, tabel 8.17 pag 306)

Viteza de aschiere , vp
Se calculeaza cu relatia :

In cazul nostru: Cv=82 D=100 mm T=210 min tl= 90 min sz= s/z=0.8/ t=2 mm z= x= 0.15 y=0.4 q=0.25 m=0.2 u=0.1 p=0.1 Kv=0.00576 Rezulta: = mm/dinte

Turatia de lucru, n:
Se determina cu relatia:

In cazul nostru:

Din cartea masinii se alege: n= [rot/min]

II. EXECUTAREA GAURILOR DE CENTRARE(CENTRUIREA)

Centruirea este prelucrarea prin aschiere executata cu ajutorul burghielor de centruire, pentru a se obtine pe fetele frontale ale pieselor gauri de centrare pe o anumita axa. Dimensiunile gaurilor de centrare sunt prevazute in STAS 1361-73. Gaurile de centrare de uz general in constructia de masini sunt de patru forme: Forma A , fara con de protective Forma B, cu con de centrare Forma C, cu degajare pentru finisarea frontala a pieselor centruite Forma R, cu raza Marimea gaurii de centrare se alege tinand seama de diametrul exterior al piesei prelucrate, de masa piesei precum si de materialul din care este confectionata piesa. In cazul nostru alegem o gaura de centrare A4(fig1.)

10

Pentru trasarea gaurilor de centrare se folosesc diferite metode dintre care amintim: Trasarea cu compasul de trasat Trasarea cu echerul de centrare Trasarea cu ajutorul clopotului de centrare Pentru prelucrarea gaurilor de centrare se folosesc burghie de centruire care se aleg in functie de forma gaurii , dimensiunile acestora sunt prevazute in STAS 1114-73 In cazul nostru alegem: Burghiu de centruire A4 STAS73/Rp3 Operatia se executa p eo masina de gaurit cu coloana si montant de tip G16 La operatia de gaurire, regimul de aschiere are ca elemente numai avansul si viteza de aschiere.

Avansul, s:
La gaurirea din plin, avansul se stabileste in functie de materialul din care este confectionat burghiul, de diametrul acestuia, de tipul de gaurire(gaurirea in piese rigide , clasa 7 de precizie fara prelucrari ulterioare ; gaurire in piese nerigide , cu precizie ridicata, pentru alezare sau filetare) precum si de felul materialului care se prelucreaza. In cazul nostru: s=0.05 mm/rot (normarea .. C Picos, vol 2 tabel 9.4 pag 11)

Viteza de aschiere, vp:

11

Se determina cu relatia: in care: vp= viteza de aschiere; Cv= coeficoent in functie de conditiile de gaurire; D = diametrul burghiului [mm]; T= durabilitatea economica a burghiului [min]; s = avansul [mm/rot]; Kvp = coeficient de corectie al vitezei; zv ,yv ,m= exponenti; In cazul nostru: Cv=3.7 zv=0.4 m=0.2 yv=0.7 (normarea . C. Picos vol.2 tab.9.4 pag 11) D=4 mm Durabilitatea se stabileste in functie de diametrul burghiului si de materialul de prelucrat In cazul nostru: T= 10 min (normarea . C. Picos vol.2 tab.9.11 pag 15)

12

Coeficientul de corectie Kvp este produsul unor coeficienti ce tin seama de factorii care influenteaza procesul de gaurire si pentru burghie din otel rapid se calculeaza cu relatia:

In cazul nostru:

(normarea . C. Picos vol.2 tab.9.13 pag 16) Rezulta:

In consecinta:

Turatia de lucru, n

Se determina cu relatia :

In cazul nostru:

Din cartea masinii se alege turatia:

13

III.

STRUNJIREA FRONTALA

Prntru prelucrare se foloseste un cutit frontal cu placuta din carbora metalica STAS 6382-67 cu =90, s=5, hxb= 20x20 si c= 10 mm

Adancimea de aschiere,t:

Se calculeaza cu relatia: , in care: t= adancimea de aschiere [mm]; A= adaosul de prelucrare [mm]; i= numarul de treceri; in cazul nostru: A= 5 mm; i= 2 treceri; Rezulta:

Avansul, s :

14

1.

Avansul s1 maxim admis de rugozitatea suprafetei

2.

Avansul s4 mazim admis de incovoierea cutitului

3.

Avansul s5 maxim admis de grosimea placutei

(normarea vol 1 tab 5.33 5.42 5.45)

In concluzie:

Din cartea masinii se alege avansul imediat inferior :

Viteza de aschiere, va:

1.

Viteza de aschiere v1 maxim admisa de durabilitatea cutitului

2.

Viteza de aschiere v2 maxim admisa de puterea motorului

(normarea . Vol 1 tab 5.50 5.59) Viteza de aschiere recomandata este :

15

Turatia corespunzatoare vitezei de aschiere recomandate nr este:

Din cartea masinii se alege turatia imediat inferioara:

IV.

STRUNJIRE LONGITUDINALA DE LA LA 60.8 x 265mm

Pentru prelucrare se foloseste un cutit lateral dreapta cu placuta din carbora metalica

STAS 6381-67 cu 90;

; hxb=20x20 si c=10mm(fig.1)

Adancimea de aschiere, t :
1. Adancimea de aschiere

maxim admisa de lungimea taisului

Adaosul de prelucrare A, lungimea taisului principal actioneaza direct asupra adancimii de aschiere astfel: t A [mm]

si unghiul de atac principal

In cazul nostru: = 8 mm (normarea vol 1 tab 5.10)

2. Adancimea de aschiere

maxim admisa de incovoierea piesei

16

Pentru suprafete netolerate,executie mijlocie (conform STAS 2300-65) adancimea de aschiere se determina cu relatia :

In cazul nostru:

(C. Picos, normarea.. buc ed tehnica 1979 vol 1 tabel 5.14 5.15 5.16 5.17)

Dupa inlocuiri rezulta:

3. Adancimea de aschiere

maxim admisa de incovoiere a cutitului

Pentru strunjire exterioara adancimea de aschiere

se determina cu relatia :

In cazul nostru:

(tabel 5.22 5.23) b= 20 mm h= 20 mm

17

Rezulta:

4. Adancimea de aschiere

maxim admisa de grosimea placutei

Se determina cu relatia:

In care: - grosimea placutei [mm] In cazul nostru:

(tab. 5.25;5.26;5.27)

Rezulta :

5. Adancimea de aschiere

minim admisa de ecruisarea materialului

Se admite ca exista si o limita inferioara a adancimii de aschiere , sub care suprafata prelucrata sufera numai deformari elastice si eventual plastice fara detasare de aschii. Aceasta limita, , este influentata de duritatea materialului prelucrat , de raza la varf a cutitului r, si de unghiul de degajare . In cazul nostru:

(normarea vol 1 tab. 5.28)

Literatura de specialitate recomanda ca cea mai mica dintre adancimile de aschiere sa fie aleasa cu conditia ca aceasta sa nu fie mai mica decat , caz in care prelucrarea

18

nu este posibila si trebuie schimbata una sau mai multe dintre conditiile considerate (prindere,unghie de atac principal ,raza la varf a cutitului etc.) Mentionam ca in literature de specialitate sunt date adancimi de aschiere recomandate , obtinute prin combinarea tuturor criteriilor enumerate mai sus.
In cazul nostru:

Numarul de treceri se detremina cu relatia:

In care operatiilor mm: In cazul nostru:

reprezinta partea intreaga a numarului care rezulta din efectuarea , A fiind adaosul de prelucrare iar adancimea de aschiere recomandata in

Rezulta :

In cazul in care i>1, adaosul se imparte pe treceri astfel incat nici una din adancimile de aschiere pe cele i treceri sa nu fie mai mica decat adancimea de aschiere minim admisa . Se obtine astfel , pentru fiecare trecere , adancimea de aschiere t (efectiva). In cazul nostru: t = 2mm i = 2 treceri pentru strunjirea de degrosare t = 0.6 mm i = 1 treceri pentru strunjirea de finisare

Avansul, s:

Avansul este principalul factor care influenteaza calitatea suprafetei prelucrate (rugozitatea Ra,m).

19

1. Avansul

maxim admis de rugozitatea suprafetei

Se determina cu relatia: in care:

r = 1 mm e5= 0.597 e6= 0.297 (tab. 5.32) Rezulta:

2. Avansul

maxim admis la incovoierea piesei

Se calculeaza cu relatia:

in care:

(tab. 5.35; 5.36;5.37;5.38)

20

Rezulta:

3. Avansul s4 maxim admis de incovoierea cutitului

Se determina cu relatia: in care:

(normarea.. tab. 5.43 5.44)

Rezulta:

21 4. Avansul s5 maxim admis de grosimea placutei

Se determina cu relatia: in care:

(normarea.. tab 5.46 5.47) Rezulta :

5. Avansul recomandat, sr :

Se determina ce relatia:

In cazul nostru:

Din gama de avansuri a strungului se alege valoarea inediat inferioara a valorii sr:

Viteza de aschiere, va

22

1. Viteza de aschiere v1 maxim admisa de durabilitatea taisului:

Se determina cu relatia:

in care: T= durabilitatea taisului [min]; t= adancimea de aschiere [mm]; s= avansul [mm/rot]; Cv= coeficient; e7,e8,e9= exponenti; kv11=coeficient in functie de materialul de prelucrat; kv12= coeficient in functie de starea suprafetei ; kv13= coeficient in functie de calitatea si marca taisului; kv14= coeficient in functie de unghiul de atac principal; kv15= coeficient in functie de raza la varf a cutitului; kv16= coeficient in functie de forma fetei de degajare; kv17= coeficient in functie de profilul taisului principal; kv18= coeficient in functie de utilizarea unui lichid de aschiere; In cazul nostru: T= 90 min; t= 2 mm (degrosare) si t= 0.6 mm (finisare); Cv= 281; e7= 0.2; e8= 0.15; e9= 0.35; kv11=0.87; kv12=0.80;

23

kv13=1.30; kv14= 0.86; kv15= 0.94; kv16= 0.80; kv17= 1.00; kv18= 1.30; (normarea.. vol 1 tab. 5.49,5.51,5.52,5.53,5.54,5.55,5.56,5.57,5.58)

Rezulta:

(degrosare)

(finisare)

2. Viteza de aschiere v2 maxim admisa de puterea motorului principal

Se determina cu relatia: , in care: ; ; ; (normarea. Vol 1 tab. 5.60,5.61,5.62) N= 7.5 kw (puterea motorului principal) t= 2 mm (degrosare) si t= 0.6 mm (finisare) s= Rezulta: (degrosare) mm/rot (degrosare) si s= mm/rot (finisare)

24

(finisare)

3. Viteza de aschiere recomandata, vr

Se determina cu relatia:

In cazul nostru: (degrosare) (finisare)

Turatia corespunzatoare vitezei de aschiere recomandate, nr

Se determina cu relatia: , in care: (degrosare) si (degrosare) si Rezulta: (degrosare) (finisare) Din gama de turatii a strungului, se alege valoarea imediat inferioara a valorii nr obtinandu-se turatia efectiva n: (degrosare) (finisare) In concluzie, valorile parametrilor regimului de aschiere la operatia de strunjire exterioara de la 70 la 60.8 x 265 mm sunt urmatoarele: strunjirea de degrosare: adancimea de aschiere, t = 2 mm ; (finisare) (finisare)

25

avansul,s = viteza, v=

mm/rot m/min

numarul de treceri i=2

strunjirea de finisare: adancimea de schiere, t= 0.6 mm avansul,s= viteza, v= mm/rot m/min

numarul de treceri, i=1

V.

STRUNJIRE LONGITUDINALA DE LA 60.8 LA59.8 x 62 mm

Pentru prelucrare se foloseste un cutit pentru degrosare dreapta cu placuta din carbura metalica STAS 6376-67 cu= 20 si bxh=12 mm.

Adancimea de aschiere, t:
1. Adancimea de aschiere t1 maxim admisa de lungimea taisului

t1=7.52 mm
2. Adancimea de aschiere t2 maxim admisa de incovoierea piesei

t2=2.55 mm
3. Adancimea de aschiere t4 maxim admisa de incovoierea cutitului

t4=4.18 mm
4. Adancimea de aschiere t5 maxim admisa de grosimea placutei

t5=7.08 mm

26 5. Adancimea de aschiere t6 maxim admisa de ecruisarea materialului

t6=0.12 mm (normarea tab. 5.10,5.13,5.21,5.24,5.28) Cea mai mica dintre adancimile de aschiere t1,t2,t4,t5 este cea recomandata su conditia ca aceasta sa fie mai mica decat t6. Rezulta: tr=2.55 mm In cazul nostru: t=A=0.5 mm

Numarul de treceri:

Rezulta: i=1

Avansul, s:

1. Avansul s1 maxim admis de rugozitatea suprafetei

s1=0.31 mm/rot
2. Avansul s2 maxim admis de incovoierea piesei

s2=1.07 mm/rot
3. Avansul s4 maxim admis de incovoierea cutitului

s4=1.40 mm/rot
4. Avansul s5 maxim admis grosimea placutei

s5=2.86 mm/rot (normarea vol 1. Tab. 5.33,5.34,5.42,5.45) Avansul recomandat se determina cu relatia:

In cazul nostru:

27

sr=0.31 mm/rot

Din gama de avansuri a strungului utilizat se alege valoarea imediat inferioara valorii lui sr rezulta: s= mm/rot

Viteza de aschiere, va
1. Viteza de aschiere v1 maxim admisa de durabilitatea cutitului

v1=167 m/min
2. Viteza de aschiere v2 maxim admisa de puterea motorului principal
v2

=800 m/min

(normarea. Tab. 5.50,5.59) Viteza de aschiere recomandata fiind minima dintre v1 si v2 rezulta: vr=167 m/min Turatia corespunzatoare vitezei de aschiere recomandate np se determina cu relatia:

In cazul nostru:

Din cartea masinii se alege valoarea imediat inferioara a valorii lui nr obtinandu-se turatia efectiva n care in cazul nostru este: n= rot/min

VI.

STRUNJIRE LONGITUDINALA DE LA 60.8 LA 57.5 x 102.5 mm

28

Se foloseste un cutit lateral dreapta cu placuta din carbura metalica STAS 6381-67 cu =90 si s= 5; bxh=20x20 si c=10 mm

Adancimea de aschiere, t

1. Adancimea de aschiere t1 maxim admisa de lungimea taisului

T1=8 mm
2. Adancimea de aschiere t4 maxim admisa de incovoierea piesei

T2=2.55 mm
3. Adancimea de aschiere t4 maxim admisa de incovoierea cutitului

T4=5.40 mm
4. Adancimea de aschiere t5 maxim admisa de grosimea placutei

T5=7.08 mm
5. Adancimea de aschiere t6 minim admisa de ecruisarea materialuilui

T6=0.12 mm (vol1. Tab. 5.10,5.13,5.21,5.24,5.28) Cea mai mica dintre adancimile t1,t2,t4,t5 este adancimea de aschiere recomandata cu conditia ca aceasta sa nu fie mai mica decat t6 rezulta :

In cazul nostru:

Numarul de treceri,i:

Avansul, s:

1. Avansul s1 maxim admis de rugozitatea suprafetei

s1=0.21 mm/rot

29 2. Avansul s2 maxim admis de incovoierea piesei

s2=3.25 mm/rot
3. Avansul s4 maxim admis de incovoierea cutitului

s4=2.18 mm/rot
4. Avansul s5 maxim admis de grosimea placutei

s5=2.21 mm/rot (normara vol. tab. 5.33,5.34,5.42,5.45) Avansul recomandat se determina cu relatia:

Din cartea masinii se alege valoarea imediat urmatoare valorii lui sr rezulta: s= mm/rot

Viteza de aschiere, va

1. Viteza de aschiere v1 maxim admisa de durabilitatea cutitului

v1=147 m/min
2. Viteza de aschiere v2 maxim admisa de puterea motorului

v2=337 m/min (vol.1 tab. 5.50,5.59) Viteza de aschiere recomandata este: vr=147 m/min Turatia corespunzatoare vitezei de aschiere recomandate nr se calculeaza cu relatia:

In cazul nostru rezulta:

Din gama de turatii a strungului se alege valoarea imediat inferioara a valorii nr rezultand turatia efectiva n

30

n=

rot/min

VII. STRUNJIRE

LONGITUDINALA DE LA 57.5 LA 40 x 41.5

mm
Pentru prelucrare se foloseste un cutit lateral dreapta cu placuta din carbura metalica STAS 6381-67 cu = 90 , s= 5, bxh=20x20 si c= 10 mm.

Adancimea de aschiere, t
1. Adancimea de aschiere t1 maxim admisa de lungimea taisului

t1=8 mm
2. Adancimea de aschiere t2 maxim admisa de incovoierea piesei

t2=8.49 mm
3. Adancimea de aschiere t4 maxim admisa de incovoierea cutitului

t4=5.40 mm
4. Adancimea de aschiere t5 maxim admisa de grosimea placutei

t5=7.08 mm
5. Adancimea de aschiere t6 maxim admisa de ecruisarea materialului

t6=0.10 mm (vol.1 tab. 5.10,5.13,5.21,5.24,5.28)

31

Adancimea de aschiere recomandata se calculeaza cu relatia

cu conditia ca aceasta sa nu fie mai mica decat t6 deci in cazul nostru rezulta:

Numarul de treceri, i se determina cu relatia:

Deoarece numarul de treceri este mai mare decat 1 adaosul de prelucrare se imparte pe numarul de treceri astfel incat nici una din adancimile de aschiere pe cele i treceri sa nu fie mai mica decat t6. In cazul nostru: i= 2 cu t=2 mm i= 1 cu t=2.75 mm

Avansul, s:

1. Avansul s1 maxim admis de rugozitatea suprafetei

s1=0.26 mm/rot
2. Avansul s2 maxim admis de incovoierea piesei

s2=0.30 mm/rot
3. Avansul s4 maxim admis de incovoierea cutitului

s4=2.18 mm/rot
4. Avansul s5 maxim admis de grosimea placutei

s5=1.79 mm/rot (vol.1 tab. 5.33,5.34,5.42,5.45)

32

Avansul recomandat se determina cu relatia:

Din gama de avansuri se alege valoarea imediat inferioara a valorii sr in cazul nostru: s= mm/rot

Viteza de aschiere, va

1. Viteza de aschiere v1 maxim admisa de durabilitatea cutitului

v1=127 m/min
2. Viteza de aschiere v2 maxim admisa de puterea motorului

v2=168 m/min (vol.1 tab. 5.50,5.559)

Viteza de aschiere recomandata este vr=127 m/min

Turatia corespunzatoare vitezei de aschiere recomandate nr este:

Din cartea masinii se alege turatia imediat inferioara valorii nr rezulta n= rot/min

VIII. Strunjire profilata detaliul C

33

Se foloseste cutit profilat din Rp3 cu bxh=8x12 mm

Adancimea de aschiere, t

La strunjirea profilelor adancimea de aschiere este impusa de latimea profilului. In cazul nostru: t=6 mm

Avansul, s

La stabilirea avansului se va tine cont doar de influenta acestuia la incovoierea cutitului In cazul nostru s= 0.13 mm/rot (normarea vol.1 tab. 5.42)

Din cartea masinii se alege valoarea avansul imediat inferioara. Rezulta : s= mm/rot

Viteza de aschiere, va

1. Viteza de aschiere v1 maxim admisa de durabilitatea cutitului

2. Viteza de aschiere v2 maxim admisa de puterea motorului

(normarea.. vol.1 tab. 5.50 5.59)

34

Viteza de aschiere recomandata este:

Turatia corespunzatoare vitezei recomandate nr este:

Din cartea masinii se alege turatia imediat inferioara. In cazul nostru: n= rot/min

IX.

STRUNJIRE CANAL

mm

Pentru prelucrare se foloseste un cutit pentru canelat cu placuta din carbura metalica STAS 6383-67 cu = 90 si s = 2 b x h = 12 x 8, l1= 15 mm si b1= mm (fig)

Adancimea de aschiere, t

La strunjirea canalelor adancimea de aschiere este egala cu latimea canalului(degajarii). Dimensiunile degajarii sunt date in STAS 3508-80 In cazul nostru: t= mm.

Avansul, s

1. Avansul s1 maxim admis de rugozitatea suprafetei

35 2. Avansul s2 maxim admis de incovoierea piesei

3. Avansul s4 maxim admis de incovoierea cutitului

4. Avansul s5 maxim admis de grosimea placutei

(vol.1 tab. 5.33,5.34,5.42,5.45) Se alege anansul recomandat ci formula:

Din gama de avansuri a strungului se alege avansul imediat inferior: s= mm/rot

Viteza de aschiere, va

1. Viteza de aschiere v1 maxim admisa de durabilitatea taisului sculei

2. Viteza de aschiere v2 maxim admisa de puterea motorului

(vol.1 tab. 5.50,5.59) Viteza de aschiere recomandata este:

Turatia corespunzatoare vitezei de aschiere recomandate nr este

Din cartea masinii se alege turatia imediat inferioara

36

nr=

rot/min

X. Executarea filetului M40x4

Operatia se executa pe un strung universal tip SN iar ca scula se foloseste un cuit profilat cu placuta din carburi metalice P10. Schema de aschiere se stabileste in functie de pasul filetului. In cazul nostru (p= 4 mm), avansul de patrundere , la degrosare, se da paralel cu unul din flancurile filetului (fig.1 ) iar pentru finisare se da in directie radiala (fig 2.).

La operatia de filetare din cazul nostru regimul de aschiere cuprinde urmatoarele elemente:

Avansul longitudinal, p

Avansul longitudinal p se stabileste egal cu pasul filetului

Avansul de patrundere, t

Avansul de patrundere determina numarul de treceri pentru obtinerea profilului corect al filetului si se obtine din raportul inaltimii filetului la numarul de treceri necesare pentru

37

degrosare si finisare. Numarul de treceri pentru degrosare si pentru finisare se stabileste in functie de tipul filetului(exterior sau interior), materialul cutitului si de felul materialului care se prelucreaza. In cazul nostru: Numarul de treceri pentru degrosare = 6 Numarul de treceri pentru finisare = 2 Numarul total de treceri (vol.1 tab. 7.2 pag 248) =8

Viteza de aschiere, v

Viteza de aschiere , v se determina cu o relatie de forma: , in care: - viteza de aschiere; - coeficient care tine seama de natura materialului; - numarul de treceri; - durabilitatea economica a cutitului; - pasul filetului; - avansul de patrundere; - exponenti; In cazul nostru:

(vol.1 tab.7.4 pag. 249) Viteza aleasa se corecteaza cu un coeficient kT care tine seama de durabilitatea economica a cutitului si cu un coeficient kp care tine seama de grupa de utilizare a placutei.

38

Avand in vedere ca durabilitatea cutitelor cu placate din carburi metalice se estimeaza co T= 30 min iar grupa de utilizare a placutei pentru otel este P10 alegem:

In consecinta valoarea vitezei de aschiere corectata vc este:

Turatia de lucru se determina cu relatia: , in care: viteza de aschiere corectata [m/min] D = diametrul exterior al filetului [mm] In cazul nostru:

Din cartea masinii se alege valoarea inferioara cea mai apropiata si anume: n= rot/min

XI.

EXECUTAREA GAURILOR DE 6 mm

Operatia se executa pe o masina de gaurit cu coloana si montant de tip G16 iar ca scula se foloseste un burghiu cu diametrul de 6 mm sin otel rapid Rp3.

Avansul, s
Se alege:

39

(vol.2 tab. 9.4 , pag 11)

Viteza de aschiere, vp
Se determina cu relatia: , in care: viteza de aschiere [m/min] coeficient in functie de conditiile de gaurire; D = diametrul burghiului [mm]; T = durabilitatea economica a sculei [min]; s = avansul [mm]; coeficient de corectie a vitezei; exponenti. In cazul nostru:

(vol.2 tab. 9.9 pag 14)

Durabilitatea de determina in functie de diametrul burghiului si de materialul de prelucrat, in cazul nostru:

(vol.2 tab. 9.11 pag 15)

40

Coeficientul de corectie kvp se calculeaza cu relatia:

In cazul nostru:

Rezulta:

In consecinta:

Turatia de lucru se determina cu relatia: , in care: (viteza de aschiere); (diametrul burghiului); Rezulta:

Din cartea masinii se alege turatia: n= rot/min.

XII. DANTURARE CONICA

41

Pentru realizarea danturii conice se utilizeaza procedeul de danturare prin rabotare cu doua cutite cunoscut si sub denimirea de procedeul Gleason. In majoritate masinile care lucreaza dupa procedeul Gleason asigura generarea danturii avand atat roata da palana cat si roata piesa in miscare de rotatie. Ca urmare, prelucrarea dintilor se face atunci cant semifabricatul ruleaza(angreneaza) cu roata plana imaginara, pentru care profilul trapezaoidal al flancurilor rotii este materializat de unul sau doua cutite, avand muchiile de aschiere drepte; acestea au o miscare rectilinie-alternativa in lungul dintelui de prelucrat. Dimensiunile exterioare ale cutitelor pentru rabotare, fiind determinate de constructia masinii-unelte, difera de la un tip de masina la altul, in functie de locasul de fixare al cutitelor. Partea actiava a cutitelor are un character comun pentru toate tipurile si se stabileste in functie de natura prelucrarii. Cutiltele de rabotat se impart in: Cutite pentru degrosare; Cutite pentru finisare; Profilul ambelor categorii de cutite este identic, variind numai unghiul de aschiere de-a lungul profilului. In figura urmatoare prezentam profilul unui cutit pentru rabotare.

42

Unghiul de asezare la varful dintelui se formeaza prin fixarea inclinata a cutitului in suportul masinii. De asemenea prin aceasta fixare trebuie sa se realizeze si unghiul de degajare . Din acest motiv fata de degajare se rectifica sub un unghi egal cu +. La determinarea profilului sculei trebuie data mare atentie proiectiei profilului intr-un plan perpendicular pe directia de deplasare a sculei deoarece numai in acest plan apare profulul corect si deci si unghiul de angrenare al rotii de danturat. Unghiul de profil al sculei s caruia ii corespunde in planul perpendicular pe directia de miscare a sculei unghiul de angrenare se calculeaza conform relatiei:

(Scule pentru danturare, L. Sawer, ed. Tehnica 1962) Pentru module mijlocii 5 m 8 mm, prelucrarea se realizeaza din doua operatii. Astfel cutitele fac degrosarea cu avans de patrundere sp dinte cu dinte, fara ca semifabricatul sa aiba avans circular ci numai miscarea de rostogolire. Dupa aceea se executa operatiile de prefinisare si finisare, cu alte cutite, care au muchiil easchietoare dupa profilul trapezoidal, iar semifabricatul are o miscare de rostogolire, pentru realizarea profilului evolventic la fiecare dinte. Regimurile de aschiere si in special unul din parametrii acestuia, viteza se alege in functie de operatia care se realizeaza la degrosare sau finisarea dintilor de obicei parametrii regimului sunt dati in cartea masinii. In literature de specialitate se recomanda urmatoarele valori: la degrosare la finisare (Tehnologia de fabricatie a rotilor dintate pe masini unelte clasice si cu comanda dupa program, I. Gavrilas, Ed. Tehnica , Bucuresti 1982)

XIII. ROTUNJIREA MUCHIILOR DINTILOR CU R= 2 mm

Rotunjirea consta din prelucrarea muchiilor frontale in forma de raza.

43

In fabricatia de serie, operatiile de prelucrare de rotunjire a partiilor frontale ale danturilor se executa prin frezare pe masini-unelte special construite pentru realizarea diverselor forme ale capetelor dintilor. Aceste masini sunt numite si masini de raionat. Cea mai indicata prelucrare de rounjire se executa cu o freza deget profilata (fig. 1). Scula executa o miscare de rotatie si o miscare suplimentara in sus si in jos , pentru fiecare dinte, miscare care este dirijata de o cama, in timp ce roata dintata executa o miscare de rotatie inceata, sincronizata cu miscarea suplimentara a frezei. Axa sculei formeaza cu axa piesei atat in plan orizontal cat si in plan vertical un unghi de 90.

Cel mai modern procedeu de rotunjire este frezarea prin rostogolire. Cu toate ca sculele de rostogolire sunt complicate, deoarece profilul lor trebuie determinat pentru fiecare caz in parte acest procedeu de lucru s-a impus in tehnica moderna, datorita durabilitaitii mar ice se obtine pentru taisurile frezelor. Rotunjirea prin metoda rostogolirii poate fi executata cu freze-melc reglate sau cu frezemelc obisnuite. Frezele-melc reglate sunt mai simple dar conditioneaza o reglare foarte atenta fata de roata de prelucrat. Frezele-melc reglate sunt insotite obligatoriu de schemele de reglare respective. Frezele-melc obisnuite destinate pentru rotunjire pot fi utilizate pe orice masina de frezat prin rostogolire montand-se in locul frezelor pentru danturare. (Scule pentru danturare, L. Sawer, ed. Tehnica 1962)

XIV. LEPUIREA DANTURII CONICE

Lepuirea este un procedeu de netezire care se aplica cu scopul asigurarii unor conditii ridicate de precizie a formei geometrice a suprafetelor ci axelor piesei. Lepuirea are ca scop atat elimiarea deformatiilor cauzate de tratamentul termic (in cazul nostru cementare, calire, fosfatare), respectiv, realizarea unor flancuri cu profil corect cat si obtinerea unei rugozitati cat mai mici pe suprafetele active ale flancurilor. Mentionam ca prin lepuire se obtine o precizie dimensionala corespunzatoare treptei 4 de precizie si o calitate foarte buna a suprafetei(uzul pana la Ra= 0.05 m dar pot fi atinse si valori Ra= 0.01 m).

44

Lepuirea se poate face in doua moduri: Prin angrenarea rotii care se prelucreaza cu o roata conjugata (scula) de lepuit, executata din fonta aliata cu crom si cupru, cu duritatea HB= 140..260, care este si roata motoare; piesa de prelucrat (pinionul) este franat.
1.

2. Prin angrenarea rotii care se prelucreaza chiar cu roata conjugata (pereche) caz in care pinionul este elemental motor. De altfel se recomanda ca lepuirea sa se faca la inceput cu roata sau pinion de fonta , pentru degrosare si apoi cu roata conjugata cand se executa operatia de finisare. In timpul operatiei se introduce intre dinti diverse paste abrasive sau lichide vascoase cu suspensie de granule abrazive. Aceste paste abrazive sau lichide vascoase abrazive se caractezizeaza prin aceea ca pot realize o oxodare a virfurilor microneregularitatilor, fenomen insotit si de un process de aschiere. Adaosurile de prelucrare la lepuire trebuie sa fie foarte reduse pe flancurile dintilor. Operatia de lepuire se realizeaza pe masini specializate. Operatia se face pe ambele flancuri este necesar deci sa se schimbe si sensul de rotatie dupa un anumit timp. Chiar daca rotile ar functiona numai intr-un sens, se impune ca lepuirea sa se faca si pe celalat flanc, tinandu-se seama ca rotile trebuie sa fie la fel de ingrijit prelucrate pe ambele flancuri. Timpii si regimurile la lepuire se stabilesc prin determinari si masuratori continue, in functie atat de rugozitatea flancurilor cat si de localizarea petei de contact , aceasta trebuie sa se situeze in zona centrala a flancurilor dintilor. De asemenea, trebuie avut in atentie ca angrenajul sa aiba un mers silentios.

XV.

RECTIFICARE CILINDRICA EXTERIOARA DE LA 60.8 LA 60.35h7 x 34 mm

Adaosul de prelucrare, Ac

45

Adaosurile de prelucrare au fost alese astfel incat sa poata fi indepartate in timp minim, sa permita obtinerea dupa rectificare a dimensiunilor cerute piesei cu abaterile limita admise precum si in functie de rugozitatea ceruta a suprafetei. In cazul nostru:

(indrumator pentru ateliere mecanice, G.S. Georgescu ed tehnica bucuresti 1978 tab.7.56) Prelucrarea se face cu asezarea piesei intre varfuri pe o masina de rectificat tip RU 250 utilizand un disc abraziv cu dimensiunile 400x50x205 mm cu caracteristicile E50KC si cu avans longitudinal. In acest caz, regimul de aschiere contine urmatorii parametrii:

Avansul longitudinal, sl
Se calculeaza cu relatia: ,in care: avansul in functie de latimea discului abraziv; B latimea discului abraziv [mm]. Coeficientul se alege in functie de diametrul piesei pentru rectificarea de degrosare si in functie de rugozitatea suprafetei piesei pentru rectificarea de finisare. In cazul nostru: (degrosare); (finisare) (normarea..vol.2 pag 87 ) B = 50 mm Rezulta: (degrosare) (finisare)

Viteza avansului principal, va

46

Se alege in functie de diametrul piesei si de calitatea materialului din care este confectionata aceasta. In cazul nostru: (degrosare) (finisare) (normarea vol.2 tab. 12.5 pag 89)

Avansul de patrundere (transversal), st

In cazul operatiei de degrosare valoarea avansului se patrundere se alege in functie de avansul in fractiuni din latimea discului abraziv , de viteza de avans va si de diametrul piesei care se prelucreaza. In cazul nostru: (0.030 mm/cd) (vol.2 tab.12.3 pag 88) In cazul operatiei de finisare valoarea avansului de patrundere se alege in functie de valoarea avansului longitudinal sl, de viteza de avans principal si de diametrul piesei. In cazul nostru:

(vol.2 tab. 12.4 pag 89) Se luccreaza cu avans de patrundere pe cursa dubla si rezulta:

Valorile avansului de patrundere se corecteaza cu coeficienti de corectie dupa cum urmeaza: coeficient in functie de durabilitatea discului abraziv; coeficient in functie de materialul de prelucrat; coeficient in functie de precizie;

47

coeficient in functie de materialul de prelucrat si de diametrul discului abraziv. In cazul nostru:

(degrosare)

(finisare)

Viteza piesei, vp
Avand in vedere ca rectificarea piesei se face cu periferia discului abraziv viteza piesei se determina cu relatia: , in care: viteza piesei [m/min]; diametrul piesei [mm]; durabilitatea discului abraziv [min]; avansul in fractiuni din latimea discului abraziv; avansul de patrundere [mm/cd]; coeficient care tine seama de natura materialului care se prelucreaza; coeficient care tine seama de dimensiunile discului abraziv. Durabilitatea discului abraziv se alege in functie de felul rectificarii (degrosare sau finisare), de diametrul si latimea acestuia si de treapta de precizie ISO. In cazul nostru: (degrosare); (finisare); (vol.2 tab.12.7 pag.91) (prelucrarea otelului necalit);

48

(diametrul discului abraziv). Prin introducerea datelor in relatia de calcul a vitezei piesei se obtine:

(degrosare);

(finisare). Turatia piesei, np Se calculeaza cu relatia: , in care: turatia piesei[rot/min]; viteza piesei [m/min]; diametrul piesei [mm]. In cazul nostru: (degrosare); (finisare); In concluzie, valorile parametrilor regimului de aschiere la operatia de rectificare sunt urmatoarele: RECTIFICAREA DE DEGROSARE:

Avansul longitudinal: sl = 35 mm/rot; Avansul de patrundere: st = 0.014 mm/cd; Viteza avansului principal: va = 20 m/min; Viteza piesei: vp = 18.408 m/min; Turatia piesei: np= rot/min.

49

RECTIFICAREA DE FINISARE:

Avansul longitudinal: sl = 30 mm/rot; Avansul de patrundere: st = 0.0057 mm/cd; Viteza avansului principal: va = 30 m/min; Viteza piesei: vp = 24.294 m/min; Turatia piesei: np= rot/min

DETERMINARE NORMEI TEHNICE DE TIMP

Norma tehnica de timp se determina cu relatia:

1. Determinarea timpului de pregatire incheiere

Timpul de pregatire-incheiere se stabileste in functie de tipul masinii-unelte, de tipul fabricatiei si a operatiei In cazul nostru: (prinderea intre varfuri); (primirea si predarea documentatiei comenzii cu indicatiile necesare, a sculelor necesare,a dispozitivelor, a aparatelor de masura, etc.)

(picos tab.12.1)
2. Determinarea timpului de baz, tb

Timpul de baza tb se stabileste cu relatia:

50

, in care: lungimea cursei de lucru,(fig.)[mm]; adaosul de prelucrare [mm]; coeficient; avansul longitudinal [mm/rot]; turatia piesei [rot/min]; avansul transversal; La rectificarea cu iesirea libera a discului abraziv lungimea cursei de lucru L se calculeaza cu relatia: , in care: lungimea cursei de lucru [mm]; lungimea suprafetei care se prelucreaza [mm]; latimea discului abraziv [mm].

Coeficientul K are urmatoarele valori: (degrosare); (finisare); Rezulta: (degrosare) (finisare)

3. Determinarea timpilor ajutatori, ta

Determinarea timpilor ajutatori se face cu relatia :

51

,in care: timpul ajutator; timpul pentru prinderea si desprinderea piesei; timpul pentru comanda masinii; timpul pentru masiratori si control; In cazul nostru:

(tab. 12.8,12.9,12.10) Rezulta:

4. Determianrea timpului de deservire tehnica tdt

Se determina cu relatia: , in care: timpul pentru indreptarea discului abraziv [min]; durabilitatea discului abraziv [min]; timpul de baza [min]; In cazul nostru: (degrosare) (finisare)

52

(tab. 12.11)

5. Determinarea timpului de deservire organizatoica tdo

Se determina in procente din timpul operativ in cazul nostru: (degrosare) (finisare) (tab.12.12)

6. Determianrea timpului de odihna si necesitati fiziologice ton

Se determina in procente din timpul operativ in cazul nostru: (degrosare) (finisare) (tab.12.13)

Rezulta: (degrosare) (finisare)

XVI.

RECTIFICARE CILINDRICA EXTERIOARA DE LA 60.8 LA 60.5h7 x 46,5 mm

53

Prelucrarea se face cu prinderea piesei intre varfuri pe o masina de rectificat tip RU 250 utilizand un disc abraziv 400 x 50 x 205 mm cu caracteristicile E 50 kc si cu avans de patrundere

Adaosul de prelucrare Ac

In cazul nostru:

(G.S. Georgescu, indrumar pentru ateliere mecanice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1978 tab.7.56)

Avansul de patrundere (transversal) st

In cazul rectificarii dupa metoda avansului de patrundere, literature de specialitate recomanda urmatoarele valori: (degrosare) (finisare) In cazul nostru se adopta: (degrosare) (finisare)

Viteza avansului principal va

Se alege in functie de diametrul piesei si de calitatea materialului din care este confectionata. In cazul nostru: (degrosare)

54

(finisare) (C. Picos.tab.12.5)

Viteza piesei vp

Se determina cu relatia: in care:

coeficient in functie de natura materialului care se prelucreaza coeficient care tine seamade dimensiunile discului abraziv In cazul nostru: (degrosare) (finisare)

Turatia piesei np

Se calculeaza cu relatia: , in care:

55

; ; ; In cazul nostru: (degrosare) (finisare) Din cartea masinii se alege turatia imediat inferioara:

In concluzie valorile parametrilor regimului de aschiere sunt urmatoarele:

Rectificarea de degrosare:

Avansul transversal st = 0.003 mm/rot; Viteza avansului principal va = 15 m/min; Viteza piesei vp = Turatia piesei np = m/min; rot/min;

Rectificarea de finisare:

Avansul transversal st = 0.002 mm/rot; Viteza avansului principal va = 40 m/min; Viteza piesei vp= Turatia piesei np= m/min; rot/min;

56

DETERMINAREA NORMEI TEHNICE DE TIMP

Norma tehnica de timp se determina cu relatia:

1. Determinarea timpului de pregatire incheiere Tpi

Se determina in functie de tipul masinii-unelte, de tipul fabricatiei si a operatiei In cazul nostru: (prinderea intre varfuri); (primirea si predarea documentatiei, a sculelor, dispozitivelor, a aparatelor de masura etc.)

(C.Picos . Tab. 12.1)

2. Determinarea timpului de baza tb

In cazul prelucrarii cu avans de patrundere timpul de baza se calculeaza cu relatia: , in care: timpul de baza in minute; Ac adaosul de prelucrare in mm; st avansul de patrundere in mm/rot; Np turatia piesei in rot/min; K coeficient

57

Coeficientul K pentru degrosare si finisare este recomandat atat pentru degrosare cat si pentru finisare avand valoarea: K=1.2.1.3 Se alege: K=1.25 Rezulta:

3. Determinarea timpilor ajutatori ta

Se face cu relatia: , in care: ta- timpul ajutator; ta1- timpul pentru prinderea si desprinderea piesei; ta2- timpul pentru comanda masinii; ta5- timpul pentru masuratori si control. In cazul nostru:

(C. Picos, tab. 12.8,12.9,12.10) Rezulta:

58

4. Determinarea timpului de deservire tehnica tdt

Se determina cu relatia: , in care: ti- timp pentru indreptarea discului abraziv [min]; T durabilitatea discului abraziv [min]; tb timpul de baza [min]. In cazul nostru:

(C. Picos, tab. 12.11)

5. Determinarea timpului de deservire organizatorica tdo

Se determina in procente din timpul operativ. In cazul nostru: (degrosare); (finisare). (C. Picos, tab.12.12)

6. Determinarea timpului de odihna si necesitati fiziologice ton

Se determina in procente din timpul operativ. In cazul nostru: (degrosare);

59

(finisare). (C. Picos, tab.12.13)

Rezulta: NT= NT=

60