Sunteți pe pagina 1din 12

CONTABILITATEA -COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC

v4j6jh Contabilitatea este o stiinta si un important domeniu al politicii sociale. Ca stiinta, contabilitatea a evoluat si s-a impus tot mai mult in practica prin functiile sale, inspirand incredere in actiunile viitoare. Doua dintre procedeele de baza ale metodei contabilitatii, Bilantul si Contul, concepute pe suportul conceptelor teoretice -;dubla reprezentare si dubla inregistrare- constituie elemente centrale ale lucrarii prin care se pot intelege logica si mecanismul in care contabilitatea interpreteaza, reprezinta si esentializeaza in plan informatic obiectul sau. 1.1 Sistemul informational economic (SIE) 1.1.1 Notiuni generale privind SIE Cele mai vechi urme de masurare apar cu peste douazeci de mii de ani in urma sub forma crestaturilor facute pe oase de animale sau al dungilor verticale sapate pe peretii grotelor preistorice. In antichitate, grecii, persii si incasii tineau socotelile cu ajutorul unor sfori innodate, de diferite culori, ansamblul acestor sfori constituind veritabile registre de evidenta. In Mesopotamia se utilizau tablitele de argila umeda pentru a consemna prin gravare operatiile care au avut loc. In Egipt scribii tineau socotelile pe papirus, iar pastorii si brutarii isi tineau evidentele granvand linii verticale pe bucati de lemn. O data cu dezvoltarea raporturilor de piata aceste socoteli s-au constituit incetul cu incetul intr-un sistem complex de coduri, norme si regulamente si au determinat formarea unor specialisti detasati de activitatea productiva, avand ca unica sarcina efectuarea acestui complex de operatiuni in vederea urmaririi activitatilor desfasurate si prezentarii rezultatelor. Sistemul informational economic reprezinta un ansamblu organizat de informatii economice complexe, care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse si care sunt necesare pentru organizarea, conducerea si desfasurarea activitatii economice. Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni, masini, programe si procedee, al carui tel este de a furniza informatiile necesare functionarii unei intreprinderi sau unui organism. Principala functie a SIE este aceea de a furniza informatiile necesare cunoasterii activitatii economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice. SIE are urmatoarea structura: ansamblul informatiilor economice complexe, prelucrarea datelor sau informatiilor economice, sursele de date si informatii economice. Activitatile economico-sociale si SIE se delimiteaza in timp si spatiu. Delimitarea in timp se realizeaza pe perioade de gestiune sau exercitii economico-financiare. Delimitarea in spatiu se face in cadrul unor verigi organizatorice ale economiei nationale numite unitati patrimoniale.

Importanta SIE consta in faptul ca organizarea si conducerea activitatii economice la nivel micro si macroeconomic presupune cunoasterea permanenta a starii si functionarii unitatilor patrimoniale. Conducerea in general si conducerea activitatii economice in special nu mai este considerata numai o arta in care intuitia joaca un rol insemnat in luarea deciziilor, ci ca o stiinta de sine statatoare. SIE ne ajuta sa observam modul de utilizare a resurselor, sa sesizam si sa examinam critic deficientele existente si sa punem in valoare efectele pozitive. 1.1.2 Informatiile economice- notiune, clasificari Informatia economica reprezinta o comunicare, o stire sau un mesaj ce contine elemente noi de cunoastere a unor stari sau a conditiilor de manifestare a anumitor fenomene sau procese economice din trecut, prezent sau viitor. Informatiile reprezinta elemente noi in raport cu alte cunostinte prealabile. Expresiile concrete, suportul pe baza carora se obtin informatiile poarta denumirea de date. Datele sunt reprezentative prin diferite cuvinte, cifre, semne, propozitii etc. La randul lor datele isi au suportul material intr-o serie de mijloace materiale sau tehnice care se numesc purtatori de date. Ei au calitatea de a conserva, stoca si restitui datele. Principalii purtatori de date sunt documentele economice, diferitele registre, anumite situatii si purtatorii tehnici de date: benzi si cartele perforate, benzi si discuri magnetice, dischete, microfilme etc. Clasificarea informatiilor economice Informatiile economice fiind variate, se pot clasifica dupa diferite criterii: a) Dupa continutul lor informatiile economice pot fi de planificare sau de programare, efective si de control. Informatiile de planificare sau de programare se concretizeaza sub forma obiectivelor prevazute in planurile si programele de activitate ale fiecarei unitati patrimoniale si reflecta dinamica si proportiile acestei activitati, pentru diferite perioade de gestiune viitoare. Informatiile efective caracterizeaza operatiile si procesele economice efectuate intr-un anumit loc si timp. Informatiile de control rezulta din compararea infirmatiilor efective cu informatiile de planificare sau de programare, cu prevederile legale, cu hotararile conducerii unitatii si echipei manageriale. Ele reflecta abaterile de la obiectivele prevazute. b) Dupa forma de prezentare se deosebesc informatiile orale, scrise si audiovizuale. Informatiile orale sunt folosite in comunicarile directe dintre oameni, prin viu grai, in cadrul activitatilor zilnice. Informatiile scrise sunt consemnate in carti, documente, registre, note de serviciu, circulare, scrisori, procese verbale etc. Informatiile audiovizuale se obtin prin intermediul comunicatiilor facute le telefon, fax, radio, televizor, prin grafice, scheme, filme etc. c) Dupa etaloanele informationale folosite pentru exprimarea lor informatiile economice pot fi cantitative si valorice. Informatiile cantitative permit cunoasterea fenomenelor si proceselor economice din punct de vedere cantitativ, cu ajutorul etaloanelor informationale corespunzatoare. Informatiile Informatiile cantitative permit cunoasterea fenomenelor si proceselor economice din punct de vedere cantitativ, cu ajutorul etaloanelor informationale

corespunzatoare. Informatiile Informatiile cantitative permit cunoasterea fenomenelor si proceselor economice din punct de vedere cantitativ, cu ajutorul etaloanelor informationale corespunzatoare. Informatiile valorice exprima aceste fenomene si procese economice in etalon banesc. d) Dupa sfera de cuprindere informatiile economice pot fi: sintetice si analitice. Informatiile sintetice asigura cunoasterea generala, de ansamblu a activitatiilor economice. Ele se intalnesc la nivelul unitatilor de baza ale economiei nationale si la nivelul organelor de sinteza ale statului. Informatiile analitice fac posibila cunoasterea detaliata a activitatilor desfasurate, caracterizand amanuntit si concret aceste activitati din fiecare unitate patrimoniala si subunitatile sale organizatorice. e) Dupa scopul pentru care sunt folosite pot exista informatii de conducere sau dirijare, de raportere si de reglare. Informatiile de conducere sau de dirijare se concretizeaza sub forma dispozitiilor, hotararilor, deciziilor, recomandarilor etc. emise de organele de conducere catre organele inferioare acestora. Informatiile de raportare sunt furnizate de sistemul condus catre sistemul conducator privind starea si compotamentul verigilor organizatorice ale unitatilor patrimoniale. Tot in aceasta categorie intra si informatiile transmise departamentelor si ministerelor, organelor de sinteza. Informatiile de reglare urmaresc indreptarea, corectarea activitatilor economice, atunci si acolo unde apar dereglari in desfasurarea fenomenelor si proceselor economice. Reglarea acestora se face pe baza informatiilor de control. f) In functie de reflectarea in timp a proceselor si fenomenelor economice deosebim: informatii active sau dinamice, pasive si previzionale. Informatiile active fiind culese in timpul desfasurarii proceselor si fenomenelor economice, influenteaza evolutia actuala si ulterioara a acestora (informatii privind derularea contractelor de aprovizionare, calitatea produselor fabricate, cererea de marfuri pe piata). Informatiile pasive se mai numesc si istorice. Ele reflecta fenomene si procese economice petrecute, servind la analiza activitatii desfasurate (bilantul contabil, contul de profit si pierdere, anexa la bilant, raportarile statistice). Informatiile previzionale se refera la procese si fenomene economice ce se vor desfasura in perioada viitoare de gestiune (programele de activitate, bugetele intreprinderii). 1.1.3 Prelucrarea datelor sau informatiilor economice Prin prelucrarea datelor se intelege efectuarea unei serii de operatii functionale, logice si de calcul asupra unui fond de date informationale. Operatiile functionale constau in consemnarea datelor in documente si vehicularea lor dupa anumite reguli. Operatiile logice se concretizeaza in sortarea, gruparea si aranjarea datelor luand in considerare continutul calitativ al informatiilor. Operatiile de calcul iau in considerare continutul cantitativ al datelor informationale. Datele economice, din momentul aparitiei lor si pana in cel al valorificarii ca informatii

in cadrul procesului de gestiune si decizional, trec prin mai multe etape operationale care formeaza ciclul de prelucrare a datelor, denumit in literatura de specialitate fluxul informational economic. Aceste etape sunt: Aparitia (primirea) informatiei Culegerea informatiei Prelucrarea informatiei Transmiterea si manipularea informatiei Analiza si utilizarea informatiei Pastrarea (stocarea) informatiei economice. SIE se compune dintr-un ansamblu de fluxuri informationale. In procesul de prelucrare a datelor se folosesc diferite mijloace materiale si tehnice precum si procedee, care alcatuiesc continutul acestui proces. Sistemul de prelucrare a datelor este un ansamblu de procedee, de mijloace materiale si tehnice folosite in procesul complex de culegere, prelucrare, transmitere, folosire si pastrare a tuturor informatiilor economice. Mijloacele tehnice de prelucrare a datelor constau din masini de calcul de birou, masini de birou specializate si echipamente electronice. Procedeele de prelucrare a datelor reprezinta partea logica a prelucrarii datelor in vederea obtinerii informatiilor si indicatorilor economico-financiari. Ele se intemeiaza pe principiile metodei contabilitatii. Circuitele informationale desemneaza drumul, itinerarul pe care-l parcurg informatiile intre emitent si prelucrator, intre emitent si utilizator, implicit returul lor, dupa cum se poate observa in schema urmatoare: Fig.1. Schema sistemului informational Intre SIE si sistemul de prelucrare a datelor exista un raport de incluziune ca de la scop la mijloacele de realizare a scopului. SIE si sistemul de prelucrare a datelor nu se confunda nici cu sistemul informatic, domeniu care trateaza informatia prin structura ei formala, fara a avea in vedere continutul, intelesul informatiei. Un sistem informatic primeste date, informatii cu un anumit inteles, le prelucreaza cu ajutorul echipamentelor ecectronice prin procedee si tehnici specifice, dupa anumite reguli formale, obtinandu-se la iesire rezultate care au din nou un inteles. 1.2. Sistemul informational economic si sistemul informatic Introducerea echipamentelor moderne de colectare, transmitere si prelucrare a datelor asigura in mod operativ informatiile necesare luarii deciziilor celor mai eficiente pentru realizarea activitatilor. 1.1.4 Surse de date si informatii A. Structura surselor de date si informatii economice Cele mai reprezentative surse de date si informatii economice sunt: a) planificarea economica care furnizeaza date informationale de plan si prognoza economica, a caror pondere este de 28% din totalul informatiilor economice; b) evidenta economica,

furnizeaza date informationale efective si care reprezinta aproximativ 70% din totalul informatiilor economice, ce se distribuie astfel: 46-50% sunt informatii furnizate de contabilitate; 9-13% sunt informatii furnizate de statistica economico-sociala; 11% sunt informatii furnizate de evidenta operativa; c) alte surse cum ar fi, de exemplu, legislatia economico-financiara, furnizeaza diferite informatii cu o pondere de 2% din totalul informatiilor economice. B. Notiuni generale privind evidenta economica Evidenta economica constituie un sistem unitar de inregistrare, urmarire si control, documentat, cronologic si sistematic, in etaloane cantitative si in etalon valoric, pe baza unor principii bine stabilite, a fenomenelor si proceselor economice, in scopul cunoasterii activitatii desfasurate. Evidenta economica are de indeplinit urmatoarele obiective: 1. Sa furnizeze informatiile necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate economica, stiind ca acestea se sprijina pe nivelul de dezvoltare realizat in perioadele de gestiune trecuta. 2. Sa asigure urmarirea si controlul indeplinirii planurilor si programelor de activitate economico-sociale prin inregistrarea curenta a operatiilor si proceselor economice de realizare a acestora. 3. Sa asigure pastrarea integritatii patrimoniului unitatilor prin inregistrarea existentei, miscarii si transformarii elementelor patrimoniale. 4. Sa permita determinarea costului productiei, a veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor financiare. 5. Sa asigure informatiile necesare caracterizarii complexe si multilaterale a activitatilor desfasurate in vederea elaborarii deciziilor. Pentru realizarea acestor obiective, evidenta economica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific; b) sa fie atotcuprinzatoare, incluzand toate sectoarele de activitate si subdiviziunile organizatorice; c) sa fie unitara, fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi principii la toate unitatile de acelasi fel; d) sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor, in sensul ca costul informatiilor trebuie sa fie justificat comparativ cu avantajele pe care le ofera in cadrul procesului de conducere; e) sa fie simpla, clara, precisa, documentata si neintrerupta. Dupa natura, modul de obtinere, prelucrare si prezentare a informatiilor pe care le furnizeaza, evidenta economica imbraca trei forme: Evidenta operativa, contabilitatea si statistica, care impreuna alcatuiesc sistemul unitar de evidenta economica. Evidenta operativa inregistreaza, urmareste si controleaza acele laturi ale activitatii a caror cunoastere prezinta o importanta imediata. Principalele caracteristici ale evidentei operative sunt: 1. reflecta o mare diversitate de fenomene si procese economice; 2. foloseste separat sau paralel toate tipurile de etaloane informationale; 3. contine atat informatii de planificare sau programare cat si informatii efective; 4. nu are o metodologie unitara de prelucrare a datelor, ea foloseste o diversitate de

mijloace si procedee de lucru, cum ar fi: a) anumite registre simple: registrul corespondentei intrate si iesite, condici de prezenta a personalului la lucru; b) diferite situatii, tabele, grafice speciale si lucrari scrise; c) anumite mijloace mecanice sau tehnice de masurare si inregistrare automata a operatiunilor si proceselor economice (contoare de apa, energie electrica, gaze naturale); d) tablouri de semnalizare sau instalatii speciale de obtinere a informatiilor. 5. inregistreaza, urmareste si controleaza numai partial anumite operatii si procese economice; 6. are un rol completativ, in sensul ca reflecta unele operatii si procese economice care nu sunt cuprinse in obiectul celorlalte forme ale evidentei economice; 7. se realizeaza de catre lucratorii diferitelor sectoare de activitate ale unitatilor patrimoniale ca: planificare-programare, financiar, aprovizionare, desfacere, tehnic, sectii de productie, magazine etc. Contabilitatea-componenta a evidentei economice- inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc. Contabilitatea se deosebeste de celelalte componente ale evidentei economice prin urmatoarele particularitati: a) contabilitatea inregistreaza numai operatii economice efectuate, spre deosebire de celelalte componente ale evidentei economice care inregistreaza si operatii prevazute a se efectua in perioadele viitoare; b) in contabilitate operatiile economice se inregistreaza numai pe baza de documente justificative, in timp ce alte forme ale evidentei economice aceste poeratii se pot inregistra si fara documente; c) contabilitatea foloseste, in principal, etalonul banesc si numai ca o completare utilizeaza etaloanele cantitative; d) contabilitatea are un obiect propriu de cercetare deosebit de obiectul celorlalte stiinte; e) contabilitatea foloseste o metoda proprie de cercetere a obiectului sau. Obiectivele sau sarcinile contabilitatii sunt: 1. sa furnizeze date necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate economica, si in primul rand bugetele unitatilor patrimoniale, la elaborarea carora se furnizeaza informatii, atat pentru venituri, cat si pentru cheltuieli; 2. sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate, prin inregistrarea cronologica a operatiilor economice si financiare, prelucrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului, informatii necesare atat pentru nevoile proprii ale unitatii, cat si in relatiile cu actionarii si asociatii, clientii, furnizorii, bancile, cu organele fiscale si alte persoane fizice si juridice; 3. sa asigure controlul integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentelor si miscarilor elementelor patrimoniale, pe categorii, pe locuri de depozitere sau pastrare, persoanele in responsabilitatea carora se afla etc.; 4. sa furnizeze informatiile necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila care dau imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute, astfel incat aceste informatii sa poata fi utilizate de toti utilizatorii la luarea deciziilor economice. Felurile contabilitatii. In functie de momentul, locul si modul e realizare a lucrarilor sale, contabilitatea este de doua feluri : contabilitatea curenta si contabilitatea periodica. a) contabilitatea curenta inregistreaza zilnic, pe baza documentelor justificative, existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale, precum si rezultatele financiare ale activitatilor desfasurate. Informatiile furnizate de contabilitatea curenta servesc pentru

elaborarea si urmarirea realizarii valorice a programelor de activitate ale unitatilor patrimoniale, a situatiei economico-financiare, a rezultatelor si a altori indicatori economici. b) Contabilitatea periodica se realizeaza la sfarsitu perioadelor de gestiune in cadrul unitatilor macroeconomice-sociale (holdinguri, grupuri, directii financiare judetene, departamente, ministere) prin centralizarea informatiilor cuprinse in bilanturile contabile ale unitatilor patrimoniale de baza. Informatiile furnizate de contabilitatea periodica asigura cunoasterea activitatilor desfasurate pe ramuri de activitate si pe intreaga economie nationala. Contabilitatea curenta poate fi centralizata si descentralizata. Contabilitatea centralizata se caracterizeaza prin faptul ca toate lucrarile contabile sunt concentrate si executate de compartimentul de contabilitate al unitatii. In sistemul de contabilitate descentralizata o parte din lucrarile contabile sunt executate in cadrul fabricilor, sectiilor de productie, atelierelor, santierelor si altor subunitati ale intreprinderii. Acest sistem de organizare al contabilitatii prezinta avantajul ca este operativa, fenomenele si procesele economice se inregistreaza in momentul si la locul producerii lor. Functiile contabilitatii. Pentru realizarea sarcinilor sale, contabilitate indeplineste urmatoarele functii: 1. Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea, potrivit unor principii si reguli proprii, a proceselor si fenomenelor economice ce apar in cadrul unitatilor patrimoniale si se pot exprima valoric. 2. Functia de informare a contabilitatii rezida in furnizarea informatiilor privind structura si dinamica patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatelor obtinute in scopul fundamentarii deciziilor.Contabilitatea are o functie de informare interna (pentru conducerea unitatii) si o functie de informare externa (a tertilor). Contabilitatea furnizeaza informatii privitoare la gospodarirea resurselor materiale, financiare si de munca, dinamica productiei obtinute, costurile de productie, veniturile realizate etc. Prin reflectarea tuturor activitatilor desfasurate contabilitatea permite cunoasterea eficientei economice. Perfectoinarea acestei functii este conditionata de folosirea pe scara larga a mijloacelor de culegere si prelucrare automata a datelor in vederea obtinerii unor informatii operative, rapide si de calitate la toate nivelurile organizatorice. 3. Functia de control gestionar este legata de functia de informare. Ea consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti, de gospodarire a resurselor, controlul respectarii disciplinei financiare etc. 4. Functia juridica. Datele din contabilitate si documentele primare servesc ca mijloc de proba in justitie, pentru a dovedi realitatea unor operatii economice, pentru stabilirea raspunderii patrimoniale pentru pagubele produse. Ele ajuta la solutionarea unor litigii. 5. Functia previzionala. Informatiile furnizate de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendintelor viitoare ale fenomenelor si proceselor economice, la elaborarea unor scenarii de dezvoltare bazate pe realitatea trecuta si prezenta. Informatiile contabile servesc la fundamentarea programelor, la elaborarea bugetelor unitatii patrimoniale. Contabilitatea firmei (intreprinderii) poate fi organizata in doua circuite: contabilitatea financiara sau generala; contabilitatea interna sau de gestiune (analitica). De la data de 1 ianuarie 1994 contabilitatea din tara noastra este organizata in dublu circuit.

Contabilitatea financiara sau generala are la daba norme unitare de organizare pentru toate unitatile patrimoniale. Ea are ca obiect inregistrarea operatiilor ce afecteaza patrimoniul unitatii, in vederea rezultatelor financiare. Contabilitatea financiara furnizeaza informatiile necesare atat pentru managerii unitatii, cat si pentru actionari sau asociati, pentru furnizori, clienti, banci, organe fiscale, salariati etc. Contabilitatea interna sau de gestiune are ca scop gestiunea interna a unitatii, calcularea costurilor de productie, stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor obtinute, a lucrarilor executate, serviciilor prestate, intocmirea bugetelor pe feluri de activitati, urmarirea si controlul acestora in vederea cunoasterii rezultatelor si furnizarea informatiilor necesare in procesul decizional. In conditiile organizarii contabilitatii in dublu circuit, functiile acesteia se localizeaza pe fiecare circuit. Contabilitatea financiara : Functia de inregistrare completa a tranzactiilor intreprinderii in scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si a rezultatului global; Functia de comunicare financiara externa (informarea tertilor); Functia de instrument de verificare si de proba judiciara si fiscala; Functia de instrument de gestiune a intreprinderii; Functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelor macroeconomice; Functia de informare pentru analize financiare. Contabilitatea interna de gestiune: Functia de determinare a costurilor pe produse, lucrari si sectoare de activitate; Functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe produse si activitati; Functia de generare si furnizare a informatiilor destinate elaborarii bugetelor si conturilor previzionale; Functia de generare si furnizare a informatiilor destinate actualizarii andicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al intreprinderii; Functia de generare a informatiilor destinate masurarii performantelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor si pe produse, lucrari si servicii. Statistica- forma a evidentei economice. Statistica inregistreaza, prelucreaza si furnizeaza informatii privitoare la fenomene social-economice de masa. Statistica foloseste fie etaloane cantitative, fie etalonul banesc separat, paralel sau simultan, dupa necesitati. Statistica se realizeaza, in general, pe doua cai: a) o cale proprie, concretizata in culegerea, inregistrarea, prelucrarea si analiza informatiilor social-economice prin mijloace specifice (anchete, recensaminte, bugete de familie) pe care le grupeaza si centralizeaza in scopul obtinerii de indicatori care sa caracterizeze in ansamblu fenomenele respective; b) folosirea informatiilor furnizate de evidenta operativa si de contabilitate, informatii pe care le prelucreaza prin metode statistice. 1.2 Sistemul unitatilor patrimoniale in cadrul carora se organizeaza contabilitatea Contabilitatea, prin campul sau de actiune, este grefata pe o entitate patrimoniala. Se delimiteaza ca patrimoniu, deci ca sfere de actiune ale obiectului contabilitatii regiile

autonome, societatile comerciale, institutiile publice, unitatiile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane fizice si juridice care desfasoara activitate comerciala.In acceptia data de Codul Comercial, pentru persoanele fizice cu activitate comerciala reprezinta acele persoane care efectueaza acte de comert si sunt inscrise in Registrul de comert. Din categoria actelor de comert fac parte: vanzarea-cumpararea de marfuri, operatiile de asigurare, de banca, transportul de marfuri si de persoane, activitatea de editura etc. Aceste unitati patrimoniale au obligatia sa asigure: a) intocmirea documentelor justificative pentru operatiile care afecteaza patrimoniul unitatii; b) inregistrarea in contabilitate a operatiilor patrimoniale; c) inventarierea patrimoniului unitatii; d) intocmirea bilantului contabil; e) controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate; f) furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatelor obtinute de unitate. Unitatile in care se conduce si se realizeaza contabilitatea se impart in unitati economice, institutii publice, organizatii obstesti. 1.2.1 Unitatile economice si clasificarea lor Unitatea economica este persoana juridica creata pe baza patrimoniului propriu care are, potrivit profilului sau, ca obiect activitatea de productie a marfurilor, circulatia marfurilor, a titlurilor de valoare si a instrumentelor de plata, de prestari de servicii in transporturi si asigurari, servicii bancare, executari de lucrari si alte operatii accesorii activitatii de comert. Unitatile economice se conduc dupa principiul gestiunii economice, adica isi acopera cheltuielile din veniturile proprii si realizeaza profit. Unitatile economice pot fi organizate sub forma regiilor autonome ale statului, societatilor comerciale si asociatiilor cooperatiste. Regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale: industria de armament, energie electrica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare etc. stabilite de guvern. Societatile comerciale se infiinteaza prin acte administrative sau prin asociere de persoane fizice si/sau juridice in vederea efectuarii in acte de comert, cu respectarea dispozitiilor legale. Asociatiile cooperatiste sunt unitati economice constituite pe principiul activitatii comune ale membrilor ei, avand caracteristica unor societati de persoane care administreaza bunurile si muncesc impreuna dupa reguli statutare de administrare si repartizare a rezultatelor. a) Dupa obiectul activitatii lor unitatile economice pot fi: de productie de marfuri, de constructii-montaj, de exploatari miniere, de comert, de prestari servicii in domeniul financiar-bancar, in transporturi si asigurari, de prestari de servicii diverse, de executari de lucrari si altele. b) Dupa forma de constituire si functionare societatile comerciale imbraca urmatoarele forme juridice: societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate in comandita pe actiuni, societate pe actiuni, societate cu raspundere limitata. c) Dupa forma de proprietate societatile comerciale pot fi: Societati comerciale de stat sau publice; Societati comerciale private sau particulare; Societati comerciale cu capital mixt-privat si public, cu capital autohton si capital strain. d) Dupa importanta lor in cadrul economiei nationale unitatile economice cu capital public se impart in unitati de subordonare republicana, care se infiinteaza prin Hotarari

ale Guvernului si unitati de subordonare locala, care se infiinteaza prin Decizii ale Consiliilor locale si judetene. e) Dupa marime distingem: unitati economice mari, unitati economice mijlocii si unitati economice mici. In functie de marimea lor unitatilor economice li se atribuie un grad exprimat cifric (0, 1, 2, 3). f) Dupa caracterul activitatii in timp avem: unitati cu activitate continua sau permanenta si unitati cu productie sezoniera. g) Dupa modul de organizare a productiei deosebim: unitati cu productie individuala sau pe comenzi, unitati cu productie de serie si unitati cu productie de masa. 1.2.2 Institutiile publice (bugetare) In aceasta categorie se cuprind institutiile de stat create pentru realizarea unor activitati social-culturale. Ele nu indeplinesc o activitate economica direct productiva si se pot grupa dupa cum urmeaza: Unitatile subordonate Ministerului Invatamantului, adica unitatile de invatamant prescolar, scolile generale, liceele, scolile profesionale, universitatile, invatamantul postuniversitar. Unitatile subordonate Ministerului Sanatatii ca: dispensarele, spitalele, policlinicile, sanatoriile etc. Unitatile subordonate Ministerului Culturii, cum sunt: teatre, opere, muzee, camine culturale si altele. Organele puterii si administratiei de stat: presedentia, parlamentul, guvernul, parchetul, organele de justitie, prefecturile si primariile. Armata si organele de ordine interna si de paza. Caracteristica esentiala a institutiilor bugetare o constituie faptul ca activitatea lor nu genereaza venituri care sa le asigure in intregime autofinantarea, ele fiind finantate de la buget. 1.2.5 Organizatiile obstesti Din punct de vedere contabil, principalele categorii de organizatii obstesti sunt: partidele politice, sindicatele, asociatiile profesionale, cultele, societatile de caritate, fundatiile. Organizatiile obstesti sunt constituite pe principiul asocierii sau participarii libere si desfasoara activitati politice, social-culturale, religioase, precum si anumite activitati economice. Ele isi acopera cheltuielile de functionare din contributia membrilor acestora si din unele venituri proprii obtinute din activitatea economica. 1.2.4 Structura organizatorica specifica diferitelor categorii de unitati patrimoniale si influenta ei asupra organizarii si realizarii contabilitatii In cadrul unitatilor patrimoniale se desfasoara doua categorii de activitati: activitati legate de obiectul de activitate si activitati functionale. Verigile organizatorice in cadrul carora se desfasoara aceste activitati sunt de doua feluri: organisme productive si functionale. Aceste organisme alcatuiesc structura organizatorica a unitatilor patrimoniale. Potrivit celor doua categorii de organisme organizatorice structura organizatorica cuprinde: structura de productie si cea functionala. a) Structura de productie este

specifica unitatilor economice si cuprinde organisme a caror continut si denumire difera de la o ramura economica la alta, in functie de particularitatile acestora, astfel: In cadrul unitatilor industriale, structura de productie poate fi alcatuita din : uzine, fabrici, sectoare de productie. Unitatile agricole au in structura lor productiva: ferme de productie, sectoare de activitate auxiliara (aprovizionare, transport). Unitatiile de constructii-montaj cuprind in structura lor productiva antreprize, brigazi, santiere de construcsii, loturi. Unitatile de transporturi, pot avea in structura lor productiva: gari, autogari, aerogari, porturi, autobuze etc. In sructura productiva a unitatilor din sfera comertului exista: depozite, magazine, restaurante, cofetarii,hoteluri. b) Structura functionala a tuturor categoriilor de unitati patrimoniale cuprinde ca verigi organizatorice: servicii, birouri, compartimente de activitate functionala, precum si locuri de munca. In cadrul unitatilor macroeconomice (departamente, ministere) exista directii si directii generale

Contabilitatea - componenta a sistemului informational economic n general, sistemul informational este definit ca un ansamblu de oameni, masini, programe si procede informatiile necesare functionarii unei ntreprinderi sau organism. n contextul acestei definitii, contabilitatea reprezinta principala componenta a sistemului information economice dintr-o organizatie. n aceasta calitate, contabilitatea se constituie ntr-un subsistem informational, care cuprinde un ansamblu de elemente interdependente ce asigura c prelucrarea, stocarea, analiza si transmiterea informatiilor privind efectele tranzactiilor si a altor even asupra starii si miscarii elementelor patrimoniale, a situatiei financiare si a performantei unei organiza scopul informarii utilizatorilor interni si externi. http://www.scritube.com/economie/contabilitate/Contabilitatea-componenta-a-si61511721.php