Scriere creativ

Cursul de scriere creativ sau cum nva Andreea s scape de motive, pretexte i acuze adresate inspiraiei, autocenzurii i blocajului scriitoricesc. Aa cum este descris, cursul este gndit ca o parte introductiv a procesului de scriere creativ i este de departe, cea mai fain cale de a-i ncerca limitele, reaciile, stilul i hotarrea n scris. S nu v ateptai ca dup absolvirea acestui curs s fii scriitori sau poei sau s primii premii Nobel pentru literatur. Atelierul este precum un psiholog bun, te las pe tine s faci toat treaba, s caui, s rscoleti, s cotrobi prin toate cotloanele pn gseti propriile rspunsuri, stilul i propria voce. Orice om pete spre perfeciune cu propriile-i picioare. Nu exist progres prin delegaie. Nici citirea unor cri i nici audierea de conferine pe aceast tem nu se pot substitui efortului personal. Christmas Humphreys n cadrul primului atelier am exersat scrierea ludic, am fost invitai s fantasmm i s ne traspunem rapid, fr prea mult timp de meditaie (lucru extrem de folositor cel puin pentru mine, am observat ct de bine lucrez sub presiune). Am fost mici Cehov, am ptruns n visele lui Iisus i am pregtit scrisori de dragoste ntre Lolite i profesori prfuii de filosofie. n plus, mi place teribil faptul c lucrm cu scriitori rui. Am nceput cu Cehov, cu povestirea Moartea unui slujba, a crui final a trebuit s-l inventm, colegii l-au pomenit pe Bulgakov, iar urmatorul curs ni-l va aduce pe Nabokov. Nu poate fi decat un deliciu pentru mine. Nu tiu dac mi se permite s dau toate detaliile legate de desurarea atelierului, s pomenesc toate exerciiile, ns trebuie s tii c vei lucra serios cu penia voastr. Pentru c nu este un curs de tip academic, nu este dect pe alocuri teoretic, iar adevrata provocare este adresat participanilor . n mare parte se bazeaz pe exerciii de scriere pornind de la diverse subiecte (iar Mario, slav Domnului nu duce lips de imaginaie) pe care fiecare le dezvoltm n sensul propriu. Acum v las, am o tem grea pentru acas: Steaua, simbol al speranei (n tarotologie), se ntrupeaz ntr-o tnr domni, l nlocuiete pe Virgiliu i coboar alturi de Dante n Infern.

SCRIEREA CREATIV
1. Semnificatia didactica a scrierii Noul model comunicativ-functional adoptat de programa de limba romna a schimbat si viziunea didacticii exprimarii scrise, pentru ca a scrie nseamna a comunica. Ca si n cazul lecturii, scrierea ridica pentru construirea sensului de catre elevi doua mari probleme: deprinderea scrierii literelor ce formeaza un cuvnt; deprinderea strategiilor de redactare a unui text, rezultate din mbinarea cuvintelor n enunturi si a enunturilor ntr-un discurs. Scrisul pune si probleme privitoare la felul n care textul este asezat n pagina sau privitoare la felul n care scrierea poate fi receptata. Calitatea proasta a cernelei sau a hrtiei, forma necorespunzatoare a literelor pot constitui factori perturbatori pentru receptarea textului scris. Aceste probleme sunt legate de perioada n care copilul nvata sa scrie literele de mna, dar si de perioada cnd ncepe sa redacteze texte. Un elev poate sa scrie literele, sa le mbine ntr-un cuvnt si sa nu poata totusi redacta un text. Rezulta de aici pentru nvatator necesitatea elaborarii a doua tipuri de strategii: cele care vizeaza nvatarea scrierii literelor si cele care vizeaza redactarea unui text. 2. Strategii de scriere a literelor nvatarea scrisului nseamna pentru elev dobndirea unui instrument pr 10510r1723k actic si functional de comunicare. El trebuie sa scrie corect si lizibil si nu neaparat caligrafic. Orele de caligrafie i vor stimula gustul estetic, dar scoala trebuie sa urmareasca, n primul rnd, automatizarea scrisului citet si corect din punct de vedere ortografic. Cnd elevul a nvatat sa scrie, caligrafia se va transforma ntr-o grafie personala, care l va exprima. n clasa I, nvatatorul trebuie sa aiba n vedere n predarea literelor: a. pozitia corpului copilului; b. instrumentele de scris; c. suportul pe care se scrie.

a. Pozitia corpului copilului Pozitia corecta de scriere vizeaza: privirea; orice defect de vedere afecteaza orientarea n spatiul grafic si miscarea minii, fiind necesar sa se pastreze cel putin 30 de centimetri ntre ochi si mna; mna; instrumentul de scris trebuie tinut ntre degetul mare si cel aratator, sprijinindu-se pe degetul mijlociu, ntre prima si a doua falanga; aratatorul se tine putin ndoit deasupra creionului, la aproximtiv un centimetru de la capatul acestuia; degetul mare prinde creionul dinspre stnga, cam la doi centimetri si se tine putin ndoit; inelarul si degetul mic se tin ndoite spre palma, fara sa o atinga; aceasta pozitie este pentru cei care scriu cu dreapta, stngacii adoptnd o pozitie asemanatoare. bratul; antebratele stau pe masa de scris; coatele nu trebuie sa atinga corpul, ramnnd cam la 10 15 cm. de corp; la nceput exista tendinta de a ndeparta mai mult bratele de corp, dar cu timpul, n mod natural, copilul gaseste pozitia optima; picioarele; este bine sa se sprijine pe podea si sa fie paralele; corpul; umerii sa fie tinuti la aceeasi naltime; copilul trebuie sa stea drept, fara sa se aplece peste masa de scris, care trebuie adaptata, ca si scaunul, la naltimea lui;

41