Sunteți pe pagina 1din 2

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi Prin romanul Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Camil

petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala. Roman modern de analiza psihologica, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este o scriere in arta analizei. Roman psihologic prin tema, conflict, protagonist si prin utilizarea unor tehnici de analiza psihologica Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi ete un roman modern de tip subiectiv ( unicitatea perspectivei narative, memoria afectiva, naratiunea la persoana I, luciditatea analizei. Romanul este scris la pers I sub forma unei confesiuni a personajului principal (Stefan Gheorghidiu), care traieste doua experiente fundamentale: iubirea si razboiul Naratiunea la pers I cu focalizare interna/ viziunea impreuna cu ( narator implicat). Punctul de vedere unic si subiectiv al personajului-narator care mediaza intre cititor si celelalte personaje, face ca cititoru sa cunoasca despre ele cat stie personajul principal. Textul narativ este structurat in doua parti precizate in titlu, care indica temele romanului ( dragosstea si razboiul). Prima parte prezinta rememorarea iubirii esuate dintre Stefan Gheorghidiu si Ela, iar a doua parte reprezinta jurnalul de campanie al lui Stefan care urmareste experienta de pe front. Romanul debuteaza printrun artificiu compozitional: actiunea de la Piatra Craiului in munte. Capitolul pune in evidenta cele doua planuri temporale din discursul narativ. Intriga se contureaza in cel de-al doilea capitol unde casnicia dintre Stefan si Ela sta sub semnul intrebari. Tanarul student la filosofie se casatoreste cu Ela, studenta la litere. Dupa casatorie cei doi traiesc modest, dar sunt fericiti. Echilibrul familiei este tulburat de o mostenire pa care o primeste Gheorghidiu la moartea unchiului sau avar. Spre deosebire de sotul sau, Ela este atrasa de viata mondena. Cuplul evolueaza spre o criza matrimoniala unde isi are apogeul in excursia de la Odobesti unde Ela ii acorda o atentie dosebuta unui anume domn G. care in opinia lui Stefan ii va deveni amant. A doua experienta i reprezinta razboiul. Imaginea razboiului e demitizata, in descendenta. Frontul inseamna haos, mizerie, masuri absurde, dezordine. Din cauza informatiilor eronate, artileria romana isi indreapta tunurile asupra propriilor batalioane. Operatiunile incep cu atacarea postului vamal machiar. Capitolul Nea acoperit pamantul lui Dumnezeu ilustreaza absurdul razboiului si tragismul confruntarii cu moartea. Viata tine de hazard iar eroismul este inlocuit cu spaima care pastreaza doar instinctul de supravietuire (Nu mai e nimic omenesc in noi). Ranit si spitalizat, Gheorghidiu se intoarce acasa, la Bucuresti, dar se simte detasat de Ela. Obosit sa mai caute certitudini, o priveste acum cu indiferenta si o paraseste.

Stefan Gheorghidiu, personajul-narator prezinta tipul intelectualului lucid care traieste drama indragostitului de absolut. Filozof, el are impresia ca s-a izolat de lumea exterioara. Prin introspectie si monolog interior, tehnici ale analizei psihologice, Stefan Gheorghidiu percepe cu luciditate aspecte ale planului interior ( trairi, sentimente, reflectii) si ale planului exterior ( fapte, tipuri umane, relatii cu alte personaje). Relatarea si povestirea sunt inlocuite cu analiza si interpretarea. Stilul anticalofil pentru care opteaza romancierul sustine autenticitatea lumbajului. Ultuma noate de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman modern, psihologic, avand drept caracteristici: unicitatea pespectivei narative, memoria afectiva, naratiunea la persona I.