Sunteți pe pagina 1din 8

Academia de Studii Economice

Analiza capacitatii de cazare a judetului Hunedoara

Vintila Laura Ruxandra Somandra Eduard Corneliu Zamfir Ramona Dora Grupa 3

2013

1. Introducere
Situat n partea central-vestic a Romniei, n provincia istoric Transilvania, judeul Hunedoara reprezint o importan deosebit pentru Romnia. Istoricii au czut de acord c poporul romn s-a format n urma cuceririi Daciei de ctre romani. Este un joc al istoriei faptul ca att capitala vechii Dacii ct i capitala provinciei romane Dacia se gsesc pe teritoriul judeului Hunedoara la o distan de doar 100 de km una de cealalt. Nu este deci greit s spunem c judeul Hunedoara este esena Romniei moderne, din aceste locuri pornind spre a-i urma destinul poporul romn.

2. Conceptul de oferta Considerat o ramur de polarizare, turismul, acoper o serie larg de activiti, att specifice cazare, agrement, ct i aparinnd altor ramuri activiti de transport, comer, alimentaie public, ocrotirea sntii etc. Pentru ca oferta turistic s i gseasc realizarea pe piaa specific este necesar ca prestaiile incluse n produsele turistice s fie susinute de o baz material adecvat. Efectele benefice se vor resimi n creterea numrului de consumatori i a gradului de solicitare a produsului turistic, implicit, i n creterea cifrei de afaceri, realizndu-se totodat i o mbuntire a gradului de satisfacie a turitilor.

Capacitatea de cazare proiectat pentru un obiectiv de investiii va depinde n cel de-al doilea rnd, de caracteristicile cererii pe piaa turistic iar din acest punct de vedere se impune luarea n considerare a operatorilor turistici concureni, a publicului int vizat i stabilirea categoriei de confort a viitoarelor spaii de cazare, gradul de saturaie a pieei. O alt restricie care intervine n proiectarea optim a potenialului de cazare a unitilor turistice este fenomenul de sezonalitate, ce determin fluctuaii ale circulaiei turistice, cu consecine economico-financiare care trebuie luate n calcul. Dimensiunea proiectat a capacitii de cazare poate fi influenat i de resursele financiare ale ntreprinztorului ca i de riscul pe care acesta este dispus s i-l asume. Astfel, investiia poate fi fcut din resurse financiare interne sau se poate apela la credite, volumul acestora fiind condiionat de viabilitatea proiectului de investiii, garaniile oferite de firme, de ratele dobnzilor practicate la mprumuturile bancare etc. n privina criteriilor care determin un optim al capacitii de cazare se poate considera c o capacitate este optim dac ctigul ce se poate obine n urma dezvoltrii activitii turistice este maxim. Evident c n acelai timp cheltuielile unitare trebuie s fie minime. Aceste obiective pot fi atinse dac sunt respectate alte criterii cum ar fi: gradul de dezvoltare al ntregii baze materiale, structura acesteia pe categorii de confort, coeficientul de utilizare a capacitii de cazare, diversitatea i nivelul calitativ al serviciilor prestate. Cererea i oferta turistica se gasesc n relaii de cauzalitate, att oferta, ct i cererea putndu-se situa una fa de cealalt pe poziie de factor determinant de evoluie sau pe poziie de rezultant a acestei evoluii.

Din aceast cauz, particularitile produsului turistic imprim i ofertei turistice anumite particulariti specifice, adaptate ca volum, structur i ca diversitate direcionate spre satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite forme de turism, cu luarea n considerare a factorilor care stimuleaz sau limiteaz circulaia turistic. Particularitile ofertei turistice sunt urmtoarele: are un caracter complex si, totodata, eterogen, rezultat al structurii sale binare (elementede atractivitate si oferta de servicii); din acest motiv se poate diferentia si descompune inmai multe grupe de oferte particulare; elementele structurale au valori turistice diferite de-a lungul anului; astfel, elementele deatractivitate, asociate cu conditiile climaterice determina sezonalitatea turistica, iar elementele functionale variaza in limite determinate de capacitatea tehnicoorganizatorica(unitati, dotari, personal etc.); printr-o combinare justa a celor doua tipuri de elemente, se poate asigura satisfacerea cererii turistice si in momentele in care atractia turistica lipsestesau se diminueaza (cel mai frapant exemplu il poate constitui turismul de agrement practicat in Las Vegas, statiune fondata pe un teritoriu lipsit complet de elemente deatractivitate naturala); oferta turistica se caracterizeaza printr-un grad ridicat de rigiditate, determinat deincapacitatea deplasarii in spatiu pentru a intalni cererea; datorita specificului serviciilor care intra in componenta sa, oferta turistica nu poate fistocata (cu toate ca, la destinatiile turistice se pot achizitiona suveniruri care isi gasescutilitatea la domiciliul turistilor). n esen pentru a avea o capacitate de cazare optim din punct de vedere a efortului investiional este necesar un nivel ct mai mic al cheltuielilor de investiii i de exploatare pe loc de cazare, pentru obinerea de rezultate economice ct mai mari. Judetul Hunedoara (2010) Pensiuni turistice rurale Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si unitti tip csut Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Total

26 21 3 19 2 22 1 94

3. Descrierea judetului Localizat n partea central-vestic a Romniei, este ncadrat de judeele : Alba la nord-est i est, Vlcea la sud-est, Gorj n sud, Cara-Severin i Timi n vest, Arad n vest i nord-vest. Relieful este predominant muntos incluznd n ntregime Munii Retezat, a cror nlime maxim depete 2500 m, precum i poriuni din Munii Parng, Tarcu, Poiana Rusc, Godeanu, Metaliferi i Zarandului. Varietatea reliefului este dat de numeroase depresiuni intramontane : Hunedoara, Haeg, Petroani, Simeria i Brad. Judeul este strbtut de rul Mure i principalii si aflueni. Streiul cu Rul Mare i Cerna, precum i cursurile superioare ale Jiului i Criului Alb, lacurile de origine glaciar : Bucura, Znoaga, tul Porii, Slveiul, Glcescu, Zvoaiele, Iezerul Mare. Rezervaii naturale : Parcul Naional Retezat, Petera cu Corali, Complexul CARSTIC Ponorici-Cioclovina, Petera Tecuri, Fneele cu Narcise Nucoara, Pdurea Bejan, Muntele Vulcan, Locul fosilifer cu dinozauri de la Snpetru, Cheile Jieului, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Cheile Cernei, Calcarele de la Godineti, Mlatina Peteana Climatul este temperat-continental, umed i rcoros. Temperaturile medii anuale variaz ntre -2o C la munte i 10oC n Lunca Mureului, iar media precipitaiilor se ncadreaz n intervalul 540-1400 mm/mp. Judeul Hunedoara se ntinde pe o suprafa de 7.063 km i are o populaie de 426.165 locuitori. Evoluia demografic

Judeul Hunedoara se ntinde pe o suprafa de 7.063 km i are o populaie de 426.165 locuitori.

Obiective turistice

Parcul National Retezat De ce este Retezatul un loc special?


fiindca... are 80 de ochi albastri- cele 80 de lacuri si tauri n care se oglindeste albastrul cerului; fiindca... cel mai ntins lac glaciar din Romnia- lacul Bucura- se gaseste n mijlocul Retezatului; fiindca... si cel mai adnc lac glaciar din Romnia- lacul Zanoaga- se gaseste tot n Retezat; fiindca... sunt peste 20 de vrfuri mai nalte de 2000 de metri; fiindca... este locul care te provoaca sa descifrezi misterul care nvaluie vrful Gugu sau sa deslusesti de unde vine aerul straniu al Taului dintre Brazi; fiindca... e ciudat ca n acelasi masiv sa gasesti un relief tipic glaciar, cu vai, lacuri si circuri glaciare, dar si calcare mpnzite de chei, pesteri si avene; fiindca... locul este izvorul multor legende si povesti fascinante despre flacai viteji, domnite suave, haiduci cu mila fata de cei oropsiti, zmei naripati si ... dinozauri pitici.

Muntii Tarcu Muntii Tarcu ocupa regiunea de nord-vest a Carpatilor Meridionali. Suprafata este asemenea unui triunghi dreptunghic. Limita acestui masiv, catre culoarele depresionare, poate fi urmarita aproximativ de aliniamentul localitatilor Rusca, Fenes, Ilova, Varciorova, Borlova, Var, Magura, Marga si Clopotiva. In partea de sud-est , muntii Tarcu se opresc la Raul Rece, Raul Ses si Raul Mare, care ii despart de muntii Cernei, Godeanu si Retezat. Masivul Tarcu, cuprins intre cursul superior al Raului Rece, Scheiu si Suculetu, Sucu superior si Raul Lung. Cele mai mari inaltimi sunt proeminentele platformei ce niveleaza masivul, si anume vf.Tarcu-2190m, vf.Bodea-2169m, vf.Caleanu-2190m. In jurul platoului sunt caldarile glaciare Groapa Caleanului si Caldarea Suculetului, in nord, Seiul si Caldarea Izvorului, la sud-est, Mutatoarea, Groapa, Oboroace si Gropita, in vest. Geoparcul Dinozaurilor - Bombele vulcanice Bombele vulcanice sunt fragmente de lava sau roci rupte din cosul vulcanic in timpul exploziei si aruncate in aer. Bombele din acest depozit provin dintr-o lava andezitica, au forma rotunda si uneori prezinta exfolieri concentrice (semn al unei raciri rapide). Fragmentele mai mici de lava (sub 6 cm) formeaza lapilli, iar cele mai fine formeaza cenusi vulcanice. Dimensiunile mari ale bombelor vulcanice observate aici arata ca centrul exploziei vulcanice se afla in apropiere, la o departare de cca. 20 km, dar locatia centrului nu a fost inca gasita.

Cetatea Dacica de la Costesti

Ansamblul de asezari si fortificatii din Muntii Sureanu este cunoscut si sub numele de Cetatile Dacice din Muntii Orastiei. Situate in sectorul central si vestic al masivului, majoritatea cetatilor sunt concentrate in bazinul raului Gradistei, afluent al Muresului. Aici gasim cetatile cu ziduri de piatra apartinand sistemului de fortificatii dacice de la CostestiCetatuie, Costesti-Blidaru, Luncani-Piatra Rosie, Sarmizegetusa Regia, Banita si Capalna. Construite la poale sau pe crestele unor piscuri falnice, asezarile si fortificatiile dacice sunt la fel de uluitoare pentru vizitatorul intamplator ca si pentru expertul in arheologie, impresionand prin amplasamentul bine gandit, varietatea formelor si caracterul monumental. Complexul de fortificatii dacice este unic in Europa sau chiar in lumea antica. Aceste monumente stau marturie a unei civilizatii infloritoare. Sarmizegetusa Sarmizegetusa Regia (= cea regeasca), situata n satul Gradistea Muncelului, judetul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane. Toponimul Sarmizegetusa a aparut n inscriptiile antice si la autorii antici (pna n sec. al VII-lea) si n alte variante (cu inscriptionare n elina si latina): Zarmizeghthousa, Sarmireg, Sarmizge, (colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica) Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege etc. Numele ar putea fi unul dacic, dar a fost pastrat doar n variate forme fonetice ale limbilor greaca si latina. Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia a fost inclusa pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Fortareata, un patrulater alcatuit din blocuri masive de piatra (murus dacicus), a fost construita pe cinci terase, pe o suprafata de aproximativ 30.000 m. Sarmizegetusa continea deasemenea o zona sacra. Printre cele mai importante si marisanctuare circulare dacice se afla si Calendarul Circular. Ostrov - Biserica dintre ape si epoci Scaldata fiind de cele doua ape care si-au croit traseu prin zona, Rul Mare si Apa Borii, micuta localitate din judetul Hunedoara a fost poreclita Ostrov. Tot ca dintre ape, aici, acum multi multi ani, a rasarit unul dintre cele mai pretioase edificii monument din RomniaBiserica Maica Domnului "Hodighitria" din Ostrov. Biserica a reusit sa pastreze nsa n interior, ca si cum amintirile i-ar fi ramas n suflet, o parte dintre frescele originale, pretioase documente artistice si religioase din perioada medievala. Icoana Maicii Domnului "Hodighitria" este unul dintre exemplele populare. Castelul Corvinilor Situat n municipiul Hunedoara, n coltul sud-vestic al Transilvaniei, Castelul Corvinilor si-a pastrat si astazi n picioare, dupa sapte secole, turnurile bine nfipte n istorie. Este unul dintre cele mai apreciate castele din Europa, iar culoarele i sunt strabatute la pas, anual, de peste 70.000 de turisti.

Amprenta secolelor peste care a dainuit este vizibila n stilurile arhitectonice care l-au transformat ntr-o lectie vie de istorie a arhitecturii. Un puzzle n care elementele gotice, neo-gotice, renascentiste sau baroce se mbina, transformndu-l ntr-o prezenta inedita. Legenda Fntnii sau Legenda Corbului sunt cteva dintre ecourile care se mai plimba si astazi pe coridoarele castelului, alaturi de muzica medievala cntata la vibrafon de maiestrul Giovanni. Capela, piesele de mobilier de stil eclectic din Camera Domnitelor, Sala Dietei sau muzeul gazduit n Sala Caverilor reprezinta cteva dintre numeroasele atractii ale castelului. Turnul Nou de Poarta, Turnul Tobosarilor sau Turnul Alb, legate ntre ele de corpuri de protocol ca Palatul Administrativ sau Aripa Matia, alcatuiesc mpreuna povestea unei constructii n permanenta adaptata curentelor care s-au nlantuit de-a lungul celor 7 secole. Castelul Corvinilor sau Huniazilor reprezinta cu siguranta una dintre cele mai importante bijuterii pe care istoria a lasat-o n lada de zestre a tarii noastre. Rezervatia de zimbrii - Hateg Rezervatia de zimbrii de la Hateg este printre putinele locuri din Europa unde traieste zimbrul (bison bonasus). Aceasta specie care a dominat padurile de foioase din Europa medievala este aproape disparuta. Mai exista doar 3600 de zimbrii la nivel mondial, un rezultat bun putem spune, daca ne gndim ca la un moment dat ramasesera doar 12 exemplare.

4. Analiza pe 5 ani a capacitatii de cazare


Anii Hunedoara 2006 2007 2008 2009 2010 Capacitate de cazare n Existent functiune (locuri) 3755 3452 3504 3484 3707 821.4 992.5 931.4 903.1 933.3 Sosiri (mii) 87.6 109.1 103.9 81.6 72.0 Indicii de utilizare nnoptri net a (mii) capacittii n functiune (%) 257.3 31.3 293.2 31.8 283.4 30.4 240.0 26.6 222.7 23.9

Dupa cum putem observa in tabelul de mai sus, capacitatea de cazare a judetului Hunedoara s-a mentinut, in cea mai mare parte, pe parcursul anilor. Cel mai ridicat numar de locuri s-a inregistrat in anul 2006, de 3755 de locuri de cazare, scazand usor in anul 2007 si crescand la loc in 2008. Aceasta evolutie cu mici oscilatii de la an la an s-a mentinut pana in anul 2010. Nu a existat un numar fix de locuri de cazare existent pe parcursul anilor, dar acesta a oscilat in jurul valorii de 3500-3600 de locuri.

In schimb, situatia locurilor de cazare in functiune din aceleasi perioade nu a stat la fel de bine. In anul 2006, cand Hunedoara se putea lauda cu destul de multe locuri existente de cazare, locurile puse in functiune erau de 4 ori mai putine. Aceste locuri au crescut in 2007 , au suferit o scadere in urmatorii doi ani, iar la sfarsitul lui 2010 s-a inregistrat o mica crestere a numarului de locuri puse in functiune. In concluzie, se poate observa ca incepand cu anul 2006 si terminand cu anul 2010, rata capacitatii de cazare pusa in functiune a continuat sa scada de la 31.3% pana la 23.9%.