Sunteți pe pagina 1din 157

E;

VICTOR GIUI,EANIJ

VICTOE IU$CEANU

TRAT,{T
DE

TEORI E
i

A iuUIICII

.i, ts
-i

MUZI(,-ALA

UNIUNII
Brrc{rREg.r.r

C0MPOZT]'OR[LOR
I 909

DIN R. P.

R.

1
I

I
I

Mrrzica tr.lr

in raport cu celelaite

arie

I
I

I
I

lr
li
l

Nrt ,i ull r:unl|s(:tll(:. itll.r-O ufiisrffi llltll InAfC Sa'!'t iffai in'iCI, toete afcclelalteI|l.tilr rr n,.rrlPlltr.il. r:orogfirf ia. mrrzica) pOezia 9i I rr.r.1r l rlrrrlr'r, 1rrt illli lpat COIrtaCt, iltr-utt J:cl Sail aitrri, Cu diver'sr: rrr;rrrrlr.rlfirr rrl,, ,r(..sr()r.;(, Iic vizitind {} exPtizitie dc picturii, fie adrnir'inrtr ri .,l,rlrrrr. lr,. :r,.r:rrlllrrrl l.t (:Olrcgf,t Sill.l Ufnlililid lln fltnS. (',rr-rrr.tr.r.rrl r.rrrrrlrlrrirl itl ilrt(:i, aCeastil calitAte f rlrti rle Care llu l.lOAtC (.\r!,1:r olllt.il rlr. i1'lil , r:ottstilrrir: r:lC1ntlnttll COmUn '* esenfial 5i IleCeSAf ,,1 lulur'rrt' ttt:t'slot' ttl'ltr l,,rrrolrr rl,, n(rullill t:r,pr'i tttit llll fablOu dc [temlrrAnrlt Sau'de llepin' lr r rl,. r.rrrr,rsr.rrlrrl rtoslt'tl pil:tor' Ori gOre'SCu. dUpa CUfit, CIm'01ii inCefCirm ,li.ir,,r.rrrr.rrr.lr I,i trtlrrli r:rrrrl plivi,rrr o statu|e, ()p'erI a uuui illichel Ang;elO !-.rl , trrrl ;t',t'ttllitltt r, titttIottit: rlr: [lt:'e tlroYen' cilr'(i rliIrlrrtrtlitrzit arLrllc itlIt'c ele. Aceslea ]]rivesc ;

rn
rl,'
trr lt'

si ttrl

;i sllltitt, ttt'i .rli Ir:r'i tc. lirtrlt si tle s1ll.li.tr.


tilrr'1t
r:rl

rlisLirtgerrt:

lt'tttltttt ttlt'
I 1'r'ttttt i

;rlr:

t'or'()lI(ir{) sitrl. ilt coutintta IniFcarc, st} suptln

l, grr lrrr'('t11

cir nu

al'te care f olose.sc rleoltotriui ,r.tnbclt, posiltilitdti: teatr.u.I, ci.c- [ia. In p'icturi se irt'trebtrirtfettzri cLrlo,rile $i pinztr, scuiptura se face irr giirs si lut, rar arhitectura utilizeazil Ii,iile geom,etrice ale gra,itrrJrri. Folosinilu-se dc rni.iloacele ,cle t xpresie ,-ir,rl,le. flcste arte'por infa_ fiqa tot ce'r,a ce este viziliil. o rnrrJrlillilling cle o,biecte $i f*nrr,,r*rre tlin rcalitate, il* dc*ci la irdc,rini fi terrar.ici Iargri, rrariat:i. &Iuzica insr,- f olosiind rniiloa,cele ',I" , *"p..sie auditivq {slnqtele), c* toatc ci1 are posibini,tatri nnai redu,se in a ncrdr lot ceea r" crrpninde crr ociriu'l (,'lu'mea aud'ibili oste orl mult rnai restrinsi. rlecit "* lumea uiri,lrile.. r), I'cu$e$te iotusi, sd c',prin'rlti o yarietate inIinitii de ;;0.;;;--.1;';;;ilr.f;' nta'teriale 9i spi'riluale, {jare nu sint nra,i prejos decit celg,pe care tre efera rudie strie picturala $i sr:'rrlptural ir in minuirea rneterialul,ui pla,stic, sa* decit rni'mica *si ge'stLrrile ,pit*t.minrei. ori ver.sur. ,i ,,,rrltnlrr' nilri.r. Muzica vot'he$te qi ..rlirrcolo cle cuvirrt,, --- s spupe,nrr"".i _ dirr pu,ctuJ dc ,edere al acestei artc, .ncle se, t".riri* tarr+ir,rrf intrucittinuil cu sunetrrl. I'e de a.rr;i pa,rte. ea trispuilc , tre eonstruq[ii , u. corbinc irefi_ . uit'e a'Ic operelor sale, cit in l''i[ecr.urir. ,o.te rcaliza ;.,1*ti; Jo*1r". u.u],, r:ele rtlai tlif crite, ca In lliu'turir. 5i cs,te capabil;i sir s,gerezc coregrir f ier rniScirile gi ritmuri'le celc mai r,,aria tc, firrji de caro aceastd a,r.!rl i!pr()a,e
Ilra Logra
ne

trr lt, ;;1ttr1ittl4. ;rlr, r.irror' ()l)or'o, rlirrrlloLri r.'ii. sittI tletttilcate, i[ruttbiitl'

: llofl ta

clesf

Aqtrra.

I
It I

):Jlli :: ',,,:,;::;:'',,",'i,;;,.'';:l;i::l:,il,;i#:;,'il,,",i',""",i[;JTff"J
rrl,rt,
,'.Lrir
,,rrrr,lrrrrr.

J
.l
Ousigur,,,cea

'ore'|aria

muzicii cu Friirile,e exacre

,r slrli, $i

'rtrrraso

definitiv nemisc'te,

,, r'rrtr

,rrrrr srrrt ;rrr:zia

ri

rrruzirr, .si Qrle sPatiule, ale carqr.

opere

;,

tur*" lui

br.uta,

^o; "t"io"a corclafe o,aro "."ri.,t.r. . ,, .,

nruzica

",r

or,r"li"n.
l

".*

"u-

I I

1 ,,,,r,r.,r

,,, r,,',1, lrrrr,l ,, c:rralrcrisrir:n principnla a acestora. Ar'ra rrtrrrrrl"r l'rrrr r'\''l':'rl'i cste rnuzica' l, l'ntttttt ., ttlt. .t pritt t:at e se perce2' rlistiugertr:

ll i; i

,,, "nn.rttu;" ti-i? 1il. Counoay. , Rorur d.e a da un sene. emo-rionar sunolelor, -"r." tlin prucr de redlr!" o"i"ti", li ."ntu" ,nrri"li. de a Ie reuni 9i
,lrir'"ro",,,

organiz.
,n,fog,*t

ld'Is

.l

fl E

lerial Fonor hrrrt al aerrstieii intr-rrn lintho i ul stttrel.elttr , lirrrlra.i prin itttorlttat ca in vorlrrre se. pot tr,lrtsrrtrLe- ir&ri si st rtl.intertlt": tt,nune. Din aLeasta reiese clar piue uncle rllerge eerrstir:a .Jliirrl,tt srutetel or $i de r-rnde lncepe tnuz.iea atttt su.nel,eltn'. Agadar. pe cind in acustieA sunetele sint strrrlialc (:r ferrrrrrrcne izolate, avinrJ riuruai u ualoare stiinti/icri. in muzit:ll clc se ail;i rrl raprrrtrrni estetice $i li s acorda o ualoare afectiua, enr.otioruil.d. Legitura rnuzicii cu rnatenratica se face numai in rlorrrerritrJ tooretic, nnde o serie de principii se erplica prin calcule $i (|peratii rnatcrua Lice. eum sint. spre exenrplu. sistemul de divizare a tirnpului, masurilc si altele Nu fare inrportante este insfi aportul indirect pe care ruatcrrratica il ;r,luee muzioii prin mi jlocirea acusticii.
rnfl

car(,

rlin Irrn

zicitlc

tlarlrr ) ia elrrrc. rneloti ici ta

nagtere rneloiitt. f orrrrii superioaru


r:hrair.;;

de t.xllrr:sil

lr

ru lr!

r rru

Muzica yeulrc intlianrt

tea

fi elrinezA

era

>ir

de itsttlttr:ltprt t.r,(,rrr,..r,r,l
ur;r

raliile

deauna, ;.x"ir ruclotlii rIe


sale.

!'oporlrl uostr.u --

cir

tle altfr:l +i alte popr,are * lr r:\lr rara l-runtuseIe, sirrtIirlrntclr:,;i

urr,|r
11elrl

nitzntrrfnlr, .,1

*
Uti]irarea tlatelor pe care le ofertr qtiinlele exa,cte. aeolo rrntle &('c.st lueru este necesar. inseamr6 pentru muzicE fundamentrrea $ttintlfica ir Jr,rineipiilor sale teoretice $i aplicarea cuceririlor acestor :tiin!.e ln crln rI. gr:le proprii ale artei ntuzicale. Sa dam numai un singur excnrplu: rirrrorlrreu a cints t li fart sa cunoa see legea armonieclor t, dar de inda t* ct: geniul u rnitn a tleseoperi t {enotnenul in naturi, creaIia artistice ntuzroala l-,r Ii,losit tlin plin" agezindu-l Ia teurclia progresului ei, rn spoaifll rlrrprt e('ra nattere stiluJ arnronic irt eompozilie (sec. XVII-XVllll.
-*-rj++,E:{+rksa-$d+{qr*4?A.

:J::ii,'?J,|ll1,,isi:nete
.:
-!

Ar'Ia rrtu-z'ir:irli cttitE trtti'ersal;l". rle :rsernenea, a rrtirrs .rrrrrrr rrr,rr;r rrrrrrr, 'lu.tori til IaJrlul,i r:A gettiul (:reatoJ'itl ol*ului u,,,,lliu^l r:rr;rrrsir,rr.,,1,,f,,rlrrr ,Ea este produsul c,el mai arrteutic si serrsilril el gi estetice ale creatorulrti' ca itta-r'e, rrrelotlia prezirril lrozrliilor rrlr.,rl,rp1,6 frrrr(.rrr rrr, 1,rr r.1ss1, ltcntr.u deslugirea mesajului artisti,-.-nruzifial ,i r,r,rrtlrrl HlrtG caIE coul'erg toate triisdturile "r..,ut,,.,,1,,,, corupte.xe fle eiit este de puterrric o"*a', rrriiroc _l;,1rU,,,,, irrrrzir.;rlr:.. I p";n"rf"r"cr* r:x,rr:sr. t 11;.16,1 zieale' pe atit este irrsd de lr, prete,l ios' in rearizarea rrri. l{al'dn' rnaestru vesrir ui melocliei, f{ichael Kelly, spurrea: ir.lrrrr,l.r "d;;i;,-rr,,i,,rir..1rrlrri ,Melodia cstB aceea care [ar:c [:r.rrrr.errl Ea este col ntai greu de realizatrrrrrrr,u, Rabdarea ,, *iJ,i,,t *,,,, srrfi.i.rrrr.rr(.rrr., plncute, iuverrarea ,,rei rrcr,trii rr.rrrrrr,:,.,r,
11

I I t

t I
t
L L L
L

r.srr. r,,,,ii

" - EH;Eili"l*

iiliiiEitere- are mirzicii

.;+.itgrr:;r:;t**ii:{. :..

u
r!

:.

i-.r,

:.": ;.

_.

_..

J'rr:i sittt prineipalelc elernelte ale graiului muzical wektdiu, ri,trmi

5i

artnonin.

illelodinz este ideea sau ginilirea muzieala exprimat& la c sirrguri vor:e, constind dintr-o succesiune de suuete nruzicale organra* tc din x,runct de vetlere intona[ional gi ritnric. In sens restrins, rnelotlia est o succesiune rle sunete de diferite inillinri (elerrrentul intona[ional) Ei de diferiie durare (elemeutul ritruic]. Alcfltuirea ei dupa arlumit principii rlictate de legile estetieii. ale fnr niosului ; i ale expresi ei arti stice, ne determint sA nu consitlergnt rnelorlie oriee succesiune intirnplatoare tle sunte. Din eele nrai vechi timpuri, omul a redat pe calea melodiei sentimen[ele, irnpresii]e si ideile sale. In antie]ritatea greaca se cuno$rea melopeea. :rrta declanrafiei canttbile a rliscursurilor gi a versuri]or poetiee" rJin care apoi, prin reunirea ou rilmopeea (conrpozigie de tsature rrtmiea rler.i r.ipd
fA se vedea S 5. rln limba greaci nelos :
etntec Si ode :cintar, intona;rc.
,

':.ui :.:l;:,,':':: u11 inalt grad ele rneiestr.ie. r:rrltivrrtn Ritmur's e'o.stituie ere,rre,rtrr]-sunetelor in opera rle arti.r. "o.* coortroneazd trosl,agu.area irr lirrrlr ir
pegte

pind Ia

;fi"t

,"*"lj:: nrelodia are prirnortJialilarea) a ilT:,,j::lX" iiiilii;i, llt't l,t.tr)t.l *,:,llT-,1,*,:,,:::i1"Ti:F,,,*;;;:,, ,,lll,,li,,l;,, ,11:;,J.::-J::::,1"",r;i i,*"io"'io,"r,,;o cn, prin rner,rrie, ;l#i,"*ll":",:',:,,:.:.1i:''' ,li ,;;, ,;,#;;"."')*,r*?i il:,JTI:I;:' ,,:i,, ':::: t:,,",:'j;:'":* ,:,b,e,-;;',J; ';,-;::ii,l.,,lJ,;:l:

rnerorria, ea mi.jtocut ttt, *_, lj:,::,,':':l,i]-,i:- r1u,zic1r,, ,iil,,.;;";;;J,,filff|,,^,,",,,,11,1,,11 ..,, I t, aai opr lr,l,. 1,,r. ;:::,1:":1."::1ei 3*tr, istoricegte ;rpare in Llrura ritnrului Ee rrezyorra o ;;;; .l,-'*_irr;:",.i.o.,lll']"'.I..,r,,::l-.,,o nruzit,ir r't,; rr. ocllrai acesI lucrrr
III

au. concepur

,t

cx;rr.i

rrr;r

::"

Prin rlatura s&' el cln viaf:l a!it nrelocliei, cit ri ar,roniei, lr,irrsrrllr.gi Ie inrprime pul.salia, vigoarea +i vitari.atea.
-nn,ur,

aicala.

s --*-r irp ;l::,:[,llJ',..::*:' ll'* t"'1,,: ,:,T"i,:',';il, {! u4r,r,{ur-r,a rr}tr-o entilate

arrisric' crarorirrl ri.,,rrrrri

osteticd, iutr_o itJ.ee !,r}-

:t:lil,r"..
o.*l ; 3
-

Forfa 6a expresir,i

deosehita

{ie i,rso1i,,,,, ;:i:;,T:,


tte
eo'tpozi,fie

.ill,,i;:;ll

t,

:ilil,:;.:;,::1,,::
porua.n-

l6

:{t,iinu$l''""" jrup.? 9 &rjgor. ciLal din lucr lrr linrba ireaca rn.ytnios'::'t|l|,|,,._,lt
I

cr. ra conservaroruJ ,.cjprjan


rulttnte cle E]d. witiems. .

h
lT

Traral ds rerrrc a nruzicii. rol

h
I

rI
I

I I I ! f f

: I
. I I r I I

rcrpt,, a 'nrrzi'n Ic 1,, r.r,,rr,, ,.r.trlr.r ,!rucr,.r: ruuacale. el consritrrre pr.rma manifestare ,1. r.,t r.r rrr/,,',rln r ,'nrrrlrri. ,r{'tlIi,r'l i silrrcN melodici. ilstruroentoic dr. l,'r1'r',rrr' llrr,l 1,r',rr', li irsrrrutrt{: nrrrzicale ff,urite rlc mina omrlrr; , Nrr ' rr'rrr r"tlhrl!' Inrl Irltr'. Altlrlini$d in rorl iotdnscc rnclodici. ,r, rlc r."t.rr, rr. l|rrrrrdsulrri Si ex?resiei arl.i6lice. csre sc rer n "1,.,,', lrgr tr llrrlizrrl rrr rrr,l,"lr,. tfl:I,'ri,. rl{xi rr caracterizeze Si rirarul.

::,.,::;;i "

r-r'

rx?!'r

'.

Arrlrilrita

rlczvoliir

l, }
{

I
i

{
J

ftntttttrt: esrt ,.lrrrrlrrrrrl

r.rrre (:onsle

,lin

eombinarea simulrsn:l

I .I
I |

rrrrltrr -rrrr,.rr'. r'rrr,lrrrr+ In rcor,lrrr rlrrpa legi pnrpdi firtei muzic{le. i:.' rl,.rrrllr 1,rrr,,r1'.rl rrl rlrrrr rrrrrzrcale. ca susline mnlodia, ii rolielearn or'lrrrrrtrrl 1i , s, ,,:rr,' r,t ,rvi(l!:ttlx lrurrruseLile '

r nrei

,,

,l:l;,1 '::'',,1il::1"':,,"1:i;,,il1;il"l",;"'lli::'J1,ff';11.:ffi,i

[iHi I
$
;i,

| t I l

'uzrcolocrA,

grrrNTA Muzrcrr
l

-l|J'.r.,rlr..:1,t.lliitllllllx.i'ltrillartrttrniggepotcxprimstrneleidciiisorr.{

I I
_ I
I

T*1*i:

.:.::1::l:
t^

T,.',

nu,rrcre

de

mu:icorogiel.

,,,' ,, ,' ;,,,,;;,;,;

,.,,, ,ris,i,,,.r . lrrlr,rrrr .rr rrxi,:sr,ri r color trrri

olemente principnlc

* rwlodia,

:
i

:jo.ffi ll1l,""'r",,']"''
Oir duror"it". "

se.erarizarea u*pur"nrui"'e"i

i,",""#i *u.i*r"

a.

I _

| I

,',n,,,rt,, ,, r lrrrrrrr lrlorrlrrlaruan:. r rrrrrrrrjrrl.rtorrc.

etnogrufice.

'

- -- -aturli $tiinlific{ riuzicaln ,

aeot.etiae, isrorioe

ti

I .
_ I

I '

t I

i I

a.
iistic^rl"
praclica nruzicali

Teoria muzicii
teoretic bine

yrlzica

disFrune .de ur

II
I ,,
.,.,,r , ,,. r rrr,,,hl 'tir 1r,,r,,, ..t!,rn hdtuutiu

I
- prupt[lie, coo.$dailF. {

f E $

-"."rr;.,' #:il"*,,"#,"'Li"[,il:y,ll,l ::",,,","i "", "-1",i-,iiiilli"i,*ii.'


met,ruce. - nizdfli [i conslrur:l;ei rrlrrectolti,:e
vorbire
re-

6e po,re concT,e rdre --" t"vPt'o tara regr broe ltlle' "",,"o*[',l,"tll.l',#'f,lj:'",T;,,::' c:rre srea baza un isrenr re,ts prelerri operclor sxla [,i;-.r ilahilile, care sa stea Ia t"r" crealier si inror-

"""ril"'r'

irrclegar. rczrrlrirxl ,lin u, r,rr",' -"]"'lll cuuoa$tures ralio^alr a fc,onrcauhrr er. i:,;#;,.::

I t-,4

rtr

I I

t,,
I

l[,]'#o;,ff;**,T,1;'L;#?f $i r'eas ca ansornblul

l'uturur discip'lineio; teorelice muzicate.

Prineipiile tle organizane, con,slrueIie gi inlcrJrrcrl,lre a operelor de aru nruzica,lii sint cuprinse ilLt'-o serie de disclplirle teorctic cu preocuPtln rlistincte. ce laolalta alcdtuiesc -teo'ria tnuzicii"' Acestea sint: L. toori,a ele.rne.rutelor mu.zicii sau leoria mttzicii r se ocupa cu studiul eleme,utelor rueloclice gi ritmice de baze ale Iinrbajrrlui muzical ;

fir'rgtr11t Irrrr cnllrttin a cittlrr:ttlrri rrostru poprrlnr. varielal*n fle(.,rrrri, $i pr,[1ls1rcle r:otrt;rlcxe Pe oarc le Puue stutlicr.c, sa sisterrrar.icil rlr,tr:rrrrrrrrr utt d,ttrettttt turrircol'git'ltrt,ltrtu tle cercetare a Iolclurului irr Iurir,(,]r,,rlr.rl

Z. armonia sc ooup6 cu studiul construini ui intanluirii acordtrrilor; 3. polifoniu 6 ocupl ou studiul co,nduterii simultaue a mai mul'
arte

corelatia dintre diferitere r.risciprihe are nruzicorogiei


Irrlre discipiincle care alciituiosc nruzicologia, degi I.ier:arc peri distirrcte' existtr o strinsa corelalre, una londigiorrirrd srir irrc lrr.r.or.rr ir jrrt lrrrl 1,, [nIelegerea celeilalte' Problerrrele studiate tlin punct de r(.r)r (rrrr., spre e:xe!trpltr' Pot fi mai bine irrfelese daci o* [olosi'nr'r:rl.r',r rlr: rrrrr.lc rlrrlrr isLoricr:. dupa cum realizari!e rinor s6l11pozitori pol. f i rlr;ri ui.)r. P;l tr.rurxl daci' in attuliza lor, ng v()rrt servi tle etnug.afiu nrrrzir:al11 irr clrr,rrl .rrrrl , la baza unor:rs[[el de conr;r,zi1ii st0 crea[ia. popu.lara- l)r: [1;rr, ll,rr, eologre nu exlsLii nici o clist'iplirrd. care sa 'se clesIit5oirrg izrlirr, Ii.r..rr.n dintft' e[e, ittcelrlrr't.[ ('tI teuria rrrrrzicii q;i conLinuirrrl (:u .ilr.rrr.rir. p.lr l,r,e, fttrrrrele' isl'onil lnrrzicii et{:-^ o{r11 st.ituie o ve,ri g{ in sistrurrrr,l 1,,, g rlt. ..* no$1.[r[.' l.cu'e[rue gi lrlrtlce roferiL,are la muzlcll.

tor uelodii ; 4. fgrnrele sturliaza planurl de eonstruclie, arhitoctura operelor de


nrtrzicali ; 5. iltstn.tm.enlo.tic

gi orchestroliu s$ ocupl tj'tl studiul di{eritelor in' etnrmeute gi f olosirea lor Ln cornpozilia muzicala 1 6. estetica ntltzicclit, studiazft legile de dezvoltare ale artei, rap(lrtu'l tiintre arta fi realirare, .rolul ei soeial, forurele gi ruetotlele ile crea[ie, toate acestea aplricate la spe'oif icul muzicii ; 7. coinpazi.pirt, stulliu de cfiiutesen1f,, const[ dilr aplicarca cu trir a tuturor tlisciplintilor sus'amilltite [a procesu'tr de cfeaIie al de arte. B. istoria rnuzicii
mitie's'

operei

*
Asarl

Ca toate celelalte arte, muzica iSi are o istorie (t sG' cnre Se hirzetzl pe docunrente Si rnonumente ale vrenrii. avirrd drept scop cunoa;;terea Prot:esului rle dezvoltare a acestei arte gi a contribuliei adusd rle ea la marirea tezarrrului de oultura generala a outenirii, Tratincl prolrlemele ng.tuai sub aspectul istoric qi social, 'naterialu] rlu' _qtiu es.te cu,1-rrins intr-o singur[,lne.re disci,plinO, delrumite ..istoria al carei cotrfinut irrsit trtoate fi tlelirnitat Pe epoci, perioatle, ttaliuni, zicii*, gcoli etc., avin,tlu-se in verlere [actorul timp qi consideraliile de orrlin socritl ti politic ce s[au la baza oricflrui sttrrliu istorie.

izr"orite din uet'oslkte:I eunoa$Lerii artni rnuzic.ale, ,n, [,,,.,,,,,,,r,, ttrt !.t. ., letgta sau 6i.iinftt rrtuzit,ii. Corrplexi!atca prohlcnrelor specifiee, analiza Ior sislr:rrrrrti.il. pr(.r,11r 5i rrreLtrtlu de lrroru folosi m (unaliticti, atunci cind se Iat.r: (:(:r.(.clrr.r.e ,pr.1.rrl de art0" Ei sinleticri, irnbinata cu cea imaginalia-crerilrNrre. irrrrrrcr r.rrrrt ,!Hrrt *orba tle proct:sul creaIiei qi interpretirii) ne inrl replilr:sr: Hrr r.,1xlrl,,rrrrn
mtrzrculugi*

ar. existil in trrttzir:tr un intreg tlomerrirr rlc Jrreocupilr.i ,;liirrlr

lrr.rt

'la irralpirnea artei a eiLrei e,ra,aIie *s[c.

r
iltnogrn/ia
il11l7ico1d,

Q' Etnografia

muzicalE

ocupa cu shr'diul crcttiei mufolclorul - se genulrri, structurii m'daie, ritmicii pi rnetrir:ii' zieale populare I)eoarece studiul cre,.elliei ltruz.icale popuiare ipi are particularitAtile ca o ranlrrre specif icul s[u, etnograIia Ilrttzicitlil trebuie consideratA li probleme t:omune cu celelaite upu.i* a tnuzicologiei, cu tolto t:tl lrn() rrtulte di sripline de na turl teore ticll.

sub rapbrtul

r Cu toate cE ..teoir.ia rrt\I7.i(.i1,' r.rrrlrr-lrrrlt, t.tml.e djsciplinele teoretiee m'uzicale'" e]ementelor muzicii". stt'b tn mod obisn*rit p,rin acest t.(.rrnt'lr srj irrtr'lr',,.r',,lexra'ia de fatr. ."""p{iune va ti folosi t rr.trl tltrl ttt,t l.t' ttt luc:rl.at'ea "i.u
20

2l

f,
I I I
I I I
I
I
I
I
I I

i: ri al ifii

:{:
4ti
?.r

s'
-t

':
t's; .t
ta

;F

1'I.iOIIIA MUZICII
I)t.lirrifie, inrportanfd, confimut
'l't'rtt'itt rtrttritii (f.src tt,iirtlu cerc se ocupri al, studiul fenontenel,or ;i tttltttt'lttt'il,or (r(f irrrr nugtcre tnlre suttet.e in opera de *,rtd muzicaldr. Prerr"r:tt;riirilc srtlr: tlirr acosl [runot de ycdere privesc mai cu seama raporturilt:

,3:
:9.
.a

In (1pes cc privegte conlilutlul. teoria muzicii crrprinde strrdinl nr_ 'url.a*el'r olelrc,te : uunetul gi cahtalile sale. scar., ge,erala .rorr,ra r i rit porlttrile ce iau napt'ere inlrc sunetele aeestei .scirr. sistenrul t'1ie" dinarnica mrizicalil, inten,alele. srstentul ritmic, tompoul. rle, nosrste,nr,,le solloro r-re stau lu Lras,a opere'lar dc rnodulalia nrelotlica, transpoar pra, 'rtii, ornarmenteJe meJorlire etc. In c(]r]sccintil, dil cnnlinc ltn hogat mirr.erial gtiingific tle spec,ialitittc' penLru ctlnoa$tr,rea e;Inlifl llrclluncm distribuiren lui. in .cifl* pargi ' rlislincte" drrp;t curt urmeirzij, * tr,urtea I : principii Leoretice ilrtroduotite, - []ar!.e& II : rearia riCmulni, purtea III: teoriu tonatritalii. l-rartel I\r: teoria lnorlurilor, uirr.tea \i- : principii teorerir-:e ,;riruplc,rricntar$. -

.ni,
-!B,

*
1

::i {l

+i It:rrotttt:rrt:lt: r:e rr:zrrltil d in srrcr:osiunea orizontall a sunetelor ( moiodia ) ri rlirr (l()sfil$rrrar{:it lor in tirnp (ritmul) 2. ["iirrrl o rlisr:iplinri rlc naturir pti,rnlificl:i, teoria nr'uzicii constituie nrrrtltatrrl lrractit:ii nrrrzir:ule al artei rrterpretative ti componisligs u1rtt'inrl in nrotl firesc acesteia, una filri tle alta nefiinrl posibilt. lmportu.rt(u looriei ruuziuii, t;a studiu de specialitate, rczriltx din urrnltr

1 !
{t

_*

st p
6i

toarel,c consideralii

ri
.e
=J

ttperclor ntuzicale;

pnmtil sLudilt, sist,cnrulic car'e ne introduce in - r':sle

i:unoagterea

.*

.r 'i;
1i
-;f

eslc ilist:ipliru tuntluntentalti a muz;icologiei, intrtrcit cuprintle pri nr:ipiile tooreti(:o dt: lraz{ ne('esare inlelegcrii tuturor celorlalte discipli rrrl rrrrrzit:alt:, cn : flrrn(,nra, polif ouia, istorir,r rnuzieii, folclorul etc. I
t.orilil rrrror r:orrrlili,i sper:if ice cie insugire a principiilor teoreti,ce, (';rt'() s() [irr:c prin citin::r gi r!llerl)l'etar.ea textului muzical, ea contribuie lcr, 'lt';t,rlktrert orictirtr.i tlonrenitt de actiuitate practicti n*tzical.d,.. cornpozipia.

--

rlu

..:.i
11l

,:l it ',!
U

11

ri

ei

xtrrrlirrl inslrrrurclrlr:lor, ul <:inttrlui ete. ; - - or:rrpirrrlrr-so irr rnorl rlr:ose["rit crr studiul rneiodiei $i ritntuitri,

E
l .i:i J
Er

('u

rn ii (:ll xlrrrlirrl rrllor r:lt:utcute ale linrha jului muzical. e{L dezaoltd - l;rolrrltI r:rr r:r:ll,lirltr: rlisciplirre sensibilitatea pr gtt.stu,l l)eilLru !ru.

f)re-

ad

*1
&l

-ii

,tttr,\('ltlt, tu-1.,i trtltztt'ttlt

|'l't:r'rnr.rrrrl vu fl fulosit tle uici inainte tn sensul restrirrs de teorie a e{elill.\!tl(.l.rt ltlltz.tcil 1 'li'orirr rnrrzicll rrrr cgrlrizeuzir studiul melodiei. acesta contirnuind sA se facl ;,r lrr rrll,r. rllr,r'tlrllrro : rrt'nt()nle. polifonie, torme, compozitie ete, ; ritmul, in r..'ltlrrrb, r.;itt. lrrr,l,rrl,. rltr r'irt,r'u tc<-rrria muzicii. in mod eomplet.
"t.!

*i ;3t E .TJ

l,,
T

PITINCIPII ?EOITETICE INTRODUCTIYE

I I 4

il il

# #

r.

rlI

il

cAl'tT0l,tll,l

,;.:bQ

l,

Suitcrltrl eit fttttotnt,tl

firie 1i [iriplrlgie

I
l
I I
I

'l'uI

rr,e

anzirtr yroarl.ii nrtm.e]e de .,rr,.-.t- llin ;lrrtttl't .le +e.clgrt: ;t iilirrfic


lut

irrsii. iirin sunet inlelegeni douf, fetrotnenc i c st prorlrre.c in - !enonenu| fisir:.

t.u,r[t.

itt r]Iorl

rrbir:cf

iv.

(:i]

rezu'lta'r al vi,bratiei r:+rpuri,lar solrofti ; * !enornemtl, fir.rioiogir: slrrl -qenr[tlit sttuctrii" tle trat,or;-t sttlrir:e1ir,;'i. 1. f)c cxr fcnonrrlnrl fizic rlili nuirrnri il prudrrce iIsrpr;l ullttiitti Iirnrinttr ilcest eniterirr. in ilu.r$t ic'r, *ltr,tJi*] suncitdlrti s,i f ,,,r,, rlirr rlorr.t
punc,tr:

tle vcrlcr,l

ucustica !irit,ti sltttiiirzii r,ilrrali.ik: eor.Jnrrilor son(]re. p,recrrut si nre,ca,ni,ea prorlrrcerii ti propagiirii lor; acttsticu f i.ziologitir. studiirzii r<lIiunea rrndeior &supr& organur,[rr i

arlditir"- {ransml,i,lcrea z.ttl'i s,onore


'.'r.

inrpresi

ilrr lir ore,;Dr 1i tril,nsIt,r'tttitr$a Ior .itr

sen-

S 2.

Ct'l.cva tlate fiziee &supr& sunst,trltri !

I
I
I
I

L tllecanisrnu[

producerii sunetului

Swtel,ul. cli fe,,nomen fia,iu" 'erste pfoclu,sul uibreqiil.or rcpezi ale eorpl'r:i,lor elastiee, fie ele sotide (ruetaltrl, Iemnul, sticta, tJifenite rneinh,rane), fie .tic.iricle (*pa) ,sarl gazoase (coloanole rle aer).

englezi).

t In iii,mbile a.ltor popoare, a@ste dcvu5 tenortrene sint nqrmi.rte difeurit : lmt gi ton (iimba fueneezi), Ktang gi Ton (lirnba germanE), sound gi ton (lirnba
tehn,icE, 1958I.
2 Datele mai imporriante, ou caracter acusiic, folosrirte in acest ca,pii:o,I, sin'" extrase din lucrarea Elemente de acusticd nl.aczi,cald, de ing. G. Buican (Edihrna
,'r'7

I
I I I

'-\E
[/i.ltroliu sall mi.,scoreo riDraforie, eare std la har,a orieirrrri sunet, trc. buie infeleas{ oa o osciktfie 1te care un corp sorrur. durorira elasticira;ii, o exe(:uta in iunrl pozitriei sale de repaus 1. Srrh acliunefl unei forle exterioare, corpurile au proprietaLea de I se indoi. de a se tieforma, t;i de a reveni apoi la lorrua lor iniliala {upii ilceLarea acliunii aeestei Iot'[e. arlie.i sirrt elastice.

acu,Etir'0 rruntele

Ilrumul pe cort:-l Ittt'c 1rr:rrrlrrlrrl irr jrrnrl stlrii de repaus poartil tle nti.y111111, rt.tctltrl.ttrit> slul osci.[u.[,i.e,

iu

{}scilaIla este sinrlrlti, ulrrtrr-ri r:irrrl rlo;rlasarea prerrdulrrlrri se Iar:e iutr-ul eingur aon$ al pozilici irrili:rlr::
A,I I

n naturd se produc nenulriirraLe migcari vibrat.orii. Pelrl-ru a strtrlia tnotlul culn se produc vibrapiile qi proprietiiIile acesfora, sd porrtirtt de la trna din osci,lagiile ceie uai cuuoscu[e in [iaic6 :
I

i
I

r....

osc:ita

gia

i
I I

pend

ulului.

Cet mai siinp!u pentlul este f onnat tlintr-o greutate suspenrlatf, de un f ir ( A II), avinrl utr capet fix (irr prrnetul A ). Cirrd este in nenti$eare, rla toritrt atrat:tiei gravitagionale, pendulul se va rrteuliue itrtr"o pozilie verticala. IJe care o rruruiur ,rs[al.e rle repaus*: A
.i.

:I

,t

/
6i r-n,\}
B
I3*rlir-:,

lt'
[;{---'s
B

-.1

.:i

--iI -,irl

--t

i.,
:s:1 -i; ,n:'
i

j
.i..,: I

ii

sau J3-rli*-+13

: usoil&fie

eiurplli,

-:i

..i ,'I
i
I !

com;rlet:

Us'trilatiu -esle &tltl.a $4il completd'o1op6i cind deplasiu'et ;.rerrdrrlulrri se falre siuetrjic in arnbt:le sr:rrsuri ale st6rii de.re1raus. realrr.irrrl urr rlrrrrrr
,\ ),

.-

r::'l

-|:'
I

,l

B
Daca deparlfinr grelrtatea dirr pulctul B pind la punetul Br $i-i dau, apoi drutttul (a se ve<lea figura urm{toare), yom glrserya cii perrdulul ylr trece prin pozigia initiala B spre punr:trrl sinretric oJrus [lc. aDoi va reveui in R. din notl in purtelul Rr si asa mai departe va eonlinus sa oscilezc
in,

:.

I
1

;l j

pina Ia $urigurea sa cornpleta gi reverrirea iu slarea de

.a

:
.,-1
',

$W\,
B

," I d'-ft

,' | '.

,'l

/i\
\

''',

rr-:puus:

>-v

'";X+

.::

capii

fk

Ii*rIIr-+E->Br*>Ii : oscilalie rlub}l SArI

{.,Crtu}ilet5

-.t .- -t r. ii
r.r ':i i::

,'

:li

I
I

d Bl.Q
t [n limba iatini ulbrrfiio =:
28

?+i .:r ,'f. j


I

?
trernura,re.

.K
.*S.,

0-qr;ilatiile unei coartle fixate la anrho]e caJlete. aga ounr 6,ste r:azui la insf.rr-lmcttlele eu coarCc, precum si cele ale unei coloane rle aer. iptro. duse lntr-un tub sonor. a$a cunr este cazul Ia instnrmerrtele rle suflat. s{,' produc dup6 acelea$i legi des,cris,e nra,i Eius, olr rIr:osebirc ce r{ogstel iir.r frrrma unui fus. oa in figura urrniltoaro:

Be

iii! l i+,1 .gL ,,;,

#i
.

r,]i

A
,

.-t -

Ei iri:l
:

\\ --\\ --=>B
Bq

*-l*.,

:+.1 ,S I 4!t

'EI

*r'l ffi;t
!l#l

ffil ffi

-l#l -ffi

.t1
I
lirrrrlrl r,r,r'rr.,"
t,r,,,,lrr,:c

rj

oer.ilatie rlrrhl, sarrl"omt,lcli poartE


e/.,r.irr..r!e

,,

Ili

,,

,,,, ,,,,,,,r,.,,r ,lnr. rnr,r rrr! poz,itin sr inifiala. 6e nurneire

(E)

. , I I
, I

i/li\l'
D' ---t- ?- B'
,"," ,,. [a1;r rI.
pozrlra lui llt(lallri bc nulne$te ahplitudiLe txrzrtrr tul irriliah. arnplitudiLe

;UW
i
.,t

secliulre

ilin

lenr,nrc

,rl

a.ar6 asrfel:

I
de{xrara

..r I
larlj,l.lI

,"-",11'1t.. :1Y ",,",0;H"i::Til::,:h,fiT:"1,,'-"ti,;";T,J;J ffi;';*il:*"*;:::::


cu aceeasi

ir

;:

{uct ir, ,r,are tlireefiue

I t I

1 I

prin unghiul formar rle cele dou, pozilii: . lr',2;lr rnrlralii All 9i ura rlin pozigiile cxrreme ABr sau ABe. {)scilalia se con'iilera r;6rorie sau mircare ui[rcrone ,umoi atunc;

Arnplirrrrlrnea- sr. masodrE

| L,Aa I

-_,,---_-__-__

ZZaS
tiode/e 3an0.:

!rl.:,-:ii*,il,;ll""i:il:,,j.:::::"::::T.:,::1iltll,TJ':,tIil,Ji((KFh,:::.':: t l'nn rr I orodus \\\\llZ/-I

- | I
I I I I I ! I , I

f ,

,ntr-o

se::

t i

Jn'., ertlit 6e intetege

.lir.

ric

rnasoartr .

ir

Acustici n*nfirttl de oibratii herzi (sirnhol uz;, un herz f iinrl

(rb rlin ocrava t) (:itc proJns dc 264 :,T'y, ?u, ;.i,,",,,;'::;ill':,,''l'i'1..::':.:::'],,:'i #. ,Je vibraJil rluLlc

io', :1"-r,,: ; *"".a0 iHri.


s,,,e,u,.

egal

ir
.i

;,j

\:/

i.
t,,

Mecarismul propagErii

sunelelor

f,l t;l 3 ..Al fr E, B

u'r! ae oroor," vibro care sa ac propage -ir,.-.::Jj.la.or8anul o*t'ile. deci' nu este


prolragarca

"rdtttu.---Fara o*to'*-l*,*, i*.

moorul irr modiul ir

lr' lr'trr' 'lr'l'r'nil'( r'"r''i| in rrrrilrrl trr rm,,,,,.


crrrrrlr.rrnrrrr.

nr;scare molecu'lele de aor vocinc. Acesreo rrrrr ,ITnrro fcnomenul, facinil sa vibreze slte Ei eho
r.rrr.rfinrr:, r,rre Ee numosc

r".^r, ;;;;'i
".rr",",o" "jnl:-Tttr,

"]:'

r.lrrr,

5i

unde.'r. Ele sinr deci

nu

Ja.

vid'

gunetolc nu

""

O.o-r*r.
m/secuntla

l# .r

:r(, lB3r

, .\ 1, rr,k,. irrirrr rri. .j, g ,,,,r,, "'| r'r s

r' z

r-brr{ro

In.socunda

i"

,n ,rJ;ii"
"orla

"Jr'

uireza

,re

fl

fl
,fi ;il

#
s
H
SI

,fl

s 3. Citeva date fiziokrgice asrlllrit sttrtetrtlttl l. RecePfionarea sunetului


de Yihrafiile. c.u aju,torul lrrerliului ittcorrjtrrlltor, a.irrrrg strb Iorma tirrr,llnrrl' Care' fiirrd la UrCCllOa IlOaStra, itUl'rest*rrirrtl *,rie St,ltt)r

F
cildur:r.

*l t,

il
',t
t

'i
I

Daetr fre.cvrrrrllr srrrrelr:lor o.sle rrrai rnieA ele l6 IIz, acesttra nu se rnai atrd I dac:i fft:r:vr:rr1,r ('r'('f te Pcstc 2() 000 t'tr2. din cauzi c. vr;raliile tlu se rnai ;rrolrlrgir llr rrr.rt irrl irr<:orr-i rrriltor. clrergia lor se
tr*11gf..,,111,1 irr

:i

*lrl:i nlolrrelll gi el corp elastic. v'rbreazi la trnisort cu sursa souofil ( dill at:est int:cpe pr()t:ttsul [iziologic acustic ] I 'l'inrpanul trausn|lte excitalia tnai dcpilrte *_ Prin fibrele Iui corti Ee trlnslorura in oervrrlui acustic, care o comuniei apoi creierul ui, uutle cenr, aIta sollor{ derrrttnita sunet' acesteia corcsNr,tirrnea tle suuot 13ste aladar de nsttrr,l fiziolt'gicl, fizic, uibruliile corpurilor' ptrnzittrlrr'i. din punct de vcdere creicru] le transAualizintl 5i prelucrtntl calitalile fizice ale vitrra[iei, fiziulrrgrt:e I Iurrna it scnzagti sttbteetive, atllcA ,]' uorcspt-rtttlelttele lor trr cttmpo;ilia in urrtt'utrice ,utliruea', l.d.rie, lretoe.rtlrt devirrc irt11llttrrc, arrtpli capitolul 'Cali' se transforrrr6 irr tlntbr; sottor) ata uut]l vor fi tratate la e. talile suttetultti" eu ajrrtorul Aprou;re toate fiinlcle vii ;'osetlft eil;tar:it:rlea de a culegc' gi de a le translurtua urecllit, vibraliilr: st)tlure din rnetlittl ilt:uttJur&tur
apoi in seuzalii
sotrore.

$ 4. Srlnttul ,uuzical Si zflomo[ul


I

l;
itrsii nu
tox

n nahti.X exist* lrn urrnrar ioarte

obiectul muzicii.

rual.e tle suuete.

1g Iac
re.

gulate gi periotlice nla corPurilor sonore,- a ciror i,arlimc se poate

Muzira folos'egte acele suncle care sint produ.se de ri[rraliile fica


pri

gi

idenrii

uflfeCdf. l
al
.ii

rr repro{ u(jerea cu vo(;ea sau /jrl lrn ir}sl.rlrurerrl

pror:iza rnrrzical

!ri
+ "t
,l

t !
T a

i
I

.E

:l

# j:l
i

2. Domeniul de audibilitate al omului

d
:-'I
r-II 1i

gi nu fac ohicr:tul a,alizci qtiiirlifir:c muzirraic. o aplir:a[ie restrinsr in nruzir:i, fiiud utilizate fic pl,rtru ;r marca ritmul' in eare scop au fost eonstruite iustrumelte speciale ( to5a. talgerele, gongul, oabr.agncte,lc etc.i, fie pcntru 661i,erea unor efecte onu. mal*peicc di, natura, ca: tunet*,I. bubuitrrl. raprtitul, tropotul etc.
mote)
Acer;tea au

Astfel rtre sunete I,;rrtff rrurrtcle tle surtete rnu,zir.:ul,e gi , ele [1,rrneaza , lnaterialul sonor de cart: rl!.i scryinr iu nruzica. Sprrt deosehire de cele rlruzicale" sunetele c:rre nu iru precizilttr i,itl[imea, f iinrt pftrdttstr.l vibraliilcr nereg,.!a te +i ntrpcrioclice, $e punresc :.go.

(linrita supe' uprrxi,r,ari,,e, l6,s llz (limita inferioara) - 20.t)(xl llz alcilUuiesc dumeurul rigarit ). lstre ac,este limi te 59 cu;r;:irrd sunetele ciue
n()strrr rle autlibi[itate'
atlica Vibraliile cu o lrecverla inIerioarA tlo[reniului tle arrtlibilit'ate' sau,ritt{rasuttete*, iar cele cele sub 16.s l-lz, se llulltesc rrinIrastloOre* c.are tlepagesc 20.000 t-Iz Se nlllnesc rultraiollore* silu ,ultrastrneteo' ci nuntai cu Ar:estea llu pot fi perce])ute direot cu tu'cuhea oNeneasci, a j utorul unor aparate aeustice speciale'

rlupa cunr este duvedit pe cale rtiintif icr Scnza!iile a.rJitive a Curor Irecven[i iiste cuprin'sA intre lirnite'le sint prrxluse tle sunclele

ti :t 1' ll el
,;t

iii
;.,

,l
,!l ..

il

S 5. Calitflfile sunetului mrrzieal corela{iu ae*stora c} erernentele rnurieale Ia eare dau nfl$tere
S'e numesc calitnli sau insu5iri aJe sunetulu,i uruzicai aceic cle,mente pe baza 'Darora un suret se rrist.i,ge fa[:i de art suner..
t;imbru.

.1;i

'ti

+i

;. i .t

el
-!.4 _r.i

Sunetul muzical are Irirtru crrlitrili

: indltine- dura/d,

inten.sitate

gi

I Fibrele tui corti sint un fel de coarde transvorsale. ln numir de aproiecare sunet cu o trecven$i ximatirr 24.000. a$ezate in urechea intelnEr' Pentru f (lungime' lafime' intmdere), climenstunt precisa vibreaza o iibra cu anutnite in a$a fel incit sd se trar-nsmiLir lrrill tlcparte nurllerl acel sunel 2 A se r.,edea S 5.
32

4i
-il
:;"ii

r_t.!

-1Ff

ti i$l
.-'l

ri

ittare' zgorrrotului
' l,ervale de timp
x * fratat

ncperiodice, are irtiillitttc:r l)orur:rn(.:nI

Zgonrotul (sunetul tterttrrz,ir:al), fiirrrl produs cle vibragii nercgulate l.irriabill gi nu poate Ii prccizate. Ca

se arrilrrrit: trr:i

r:alitiili:
I

du.ratd., intensitate

.si

lir41rrrr.

-.:il

*{
i3

O vjbra[ie

es1;e Jrcr.iorli<.:i :rl.rrrrr:l <'rrrrJ


eg.rJe vrrl
I

evine la starea ei iniliali

in

in_

::ffi .ffi

dc tcoric a nrrrricii,

33

,ffi
,'iffi

.ffi

r;
lr TI lr
I

Ir

, L lrriiltinrea

sunetulul

sonorfir se "rrrx'lrrllr rlc rr li lltai acttt sal trmi grav, lrt scara pr:cvenf o,i vilira liilor, a{icf, numarului dc l,lrr *,, rlrr lorr'5 tc f intr r, ..rrlrt1tltl (lrr cit frecvernga este lnili rn&ror eu a'tit su;rr
I rI

i:,J;Ti#J',:-r*:+, i;:,,'ffii, teild. d"J pe care sin


-

Astazi' prin i'nventaree oscjlografului, i,ibratiire sunefurui pot inregrstr-aEe $i posiuiritatei examinarii rorfivrz,uare Mai

;;;'

;""

*:.,:1.; il:..j::, :i*"*Ly,:;-f H*,,XX".o.*,u

nl :r vir:ttvr:rs;t, (j,ll t:il ftrocvelpa


11 l'il

e,rit

nrli udci. ctl atil


grad,

*
irt.ucit,ilir.rrr"t* rre diferite indrtimi, eiate cu rir.mur, iau ,r]orr*r"-" aor* ;i,,;;'";rinciparere elernenteaso. mrrzicii : nr'elodia :rre +i arntonia. cu gului s.,istem muzical ,tu irtonntil alte cu'inte- inirtimsa :st* [a haza intf,e- Din irnportanIa practici perliru ir rta ruuzicale
'' {nd,ltimea. insugire <lt, na!.urii fieioi.ogica muziciliir in cer mai inart

I I rr Ir' lrr

illit I

(,rrrrl rlorrtr 'irurrrlc rrr irr:r:r,agi frecvenfrl. cte .sint de acer'-aqi inllIirne
rirr irlrl
1111gr,ott

aunetclor, ,intereseaz* ar&r

(,r,r1rr, ur'(.:,tr.r proprrr:lrlli, toillo sruretele muzictt* irot fi 8$ezate intr-rr ,rr rlrrrr. qr.r.rrHrvn, rl,, lrr rrt:l nur'i grav ;rinir la cdl ntai ac'ut, {onnind Ficara
i.I ll(lI'il

l,'rr.r.rrrr.rirpy:l rrrrrzrr:irl t:clc prorltr,a de ttu nulnir precis de vihralii. ConI rrr.rrr *lrrrrrlrrrrlrzill'ii rrt'ustir:r: rlin l,aro rtoirstrd (1.X.1951), sultetul l'ot salt

Irt rlrrr or:lllvn lttlti *, Ht)r(t t:xt:lttlrltt, este produs rle 440 de vihratii Hrrrr llll(l rlr vilrrir;ir sirltltlc 1x: stir:ttrrtlir' l,t,r:rt,l hitll ltrr pttt'litliv tr'slt: tlnlniltortrl :

rl

rrhle

.r*li*'I-r#,Xffi':-:":-:.*"u inflfilea
rarr o,,,,i.ura ;;":::r::,'J';

I I

enarmonia, ternpera]rf,, ui netemperanla.;rr;,''irtorvalele. rrore (rouale pi nrotlale), sistenncle 5o"*orAuriiu ,r".

::tJil'T ":[,:il'mln;ii ni*,,*,#

suueteior drept criteriu de baae irr

ffi4+oHz -fr,
Irr rrrrr:lig tlc tt,t:o$,la gt: ca,luuloazt nuruilrul de vihraIii aJ tttturor celorIrrllr' *rurtrlt: tttttztt:llt:. t':l scrvcgte drept etalon ucustic sau diapaaon oticiu'l ltr r.,rrntltrr:lirr ;;i ttt'prtltt jrtl tttlttror irtstrttmentelor muzicale. preCunt 9i pentru
f

. 2. Durata sunetului
a se produce iu[-o fracpiune mai mare te duratd,, Ea aep;rae ae continuitatea sau mai vibragiiror, rrin mornenrur prod.cerii Jff1r'i,".:-,ff:,'X',j'ri#X";L;" unui
ruica de drnp s
numets

'.'' Calitatea su,,etujl,ui de

I t
I I I
I

rrrrr:girilrllrilg ,ilrror(: rlc l6t ft:lrrl (cinelratograf, placi etc.)

1.

crr fnjiloaCe lsl,rrllr.<:.y11, t16[r:t'tttlntrt'tlr inIl[imii pre'cise a sunetelst s-a f[cut rlil.t.ritr, Cr.l vr:<:lri ffrr:crrrr ir<:est ltrcru prin rndsurarea lungimilor de coardd'- Asa a grec (secol'u] ' i'ert']' lrt rx'r'tlrtl. r.l,l (' t'xr:trtpltt, t'l[uliora, ti]ozof si muzician 2' rlirrt.il rttpqrtul de cvinti perfectfi in scara sur:etelor Cei r.11., A r[.ru.r4rt.t'll t'cl prin numd'rarea pibraliilw eo&rd'ei' rrrrxlrrrrl itrrrfi rlcllt'rrtlltfi irrillIirnt-rtl sunetelor rrrlllrr, t,r, (,rr.(. rlr.zvlltrs.grr rrrtxlsrrr[ a tizicii l-a pus la d"ispozitia nruzisieniJor li
il t'ilril it' lt1il i lr rl'

t'rttensitatea mai rnar? ,sau ma,i micE

si sunete de durate mai mioi. influenfa qi condi;iona celerarte susir:i ale sunetutui : inrtgi;, im. intensitatea gi timhrul. ' :''f)e exer':pru: ,dacd 'ibraliire sonore nu si,t produse i,tr-o dura.td rnL nimd adnrisibild, ele qu .;;;';"d sau ,- ,ra'aifuz, iurrucir gurar timpul mirrim pentru nu este asia"rtir*"rea pi finaliz senzatriei sorore,.in care sil se1o",, clistinge * o**rtor* qi titnbrul
*l

Iixist, avind

""*

suner

dec'i su,ete cre durate mai nrari cauze fizice, durata poate

,"iiiiir."i;l;::ffi lff:n.::
,lor

variat.

'A r,t'vrrlt'u r;lltlt'rtrtt'l tx'tavelot $ l2' rlrlr.rrrr rll rr iu.rr,lulrH('lu o starndarcizare acustica s-a imrpus datorita facirr.ir ,lr, t,c"t,trirptrl Irrl Bach Si Mozart - m'uzi'cienii intimpinau difitrrlrrl r.lr r.rrliili rle.rre.lr1t, ,i, iiir,.ii,o:i'1",'e, djn cauza acordajului nsuniform al instrumenlr.ll;1 lrl e.1rl r,'r,rlii,t, lr(' t)lutl irrternational s-a aiun^s- la o convenfiie acusticoaeordaj' in anii rrrrr;ri'rrli1, , ,r !l , -rlir,ifir tnt * 435 Hz' (Paris, 1885)' Acest radioului. a fost uqol urcat '' .lt, ,.t,r11 e,lr irrflir,'i ,f,, tirrlrlirnitrilor pe discuri $i
.i,,r,rtr,,,t,i nl lttr
, A .= ,e,l.a

44(l Ilz..

(C<urvr:ntia

-a de la l'ondra'

1939)'

rn

fi'::i:#'"i:ffijj

priir exeelen a sunetutui), o,"j^]1,ffi::,lr"ll:rffi:lr:r,:.l;r la ideea de rilm' un art a.*"o, aeoseirit * ;;;;lic ai expresiei ;
eceasra catitate

.,'

Du,rata, insugire

* ffir*r"

ii,ffi:
nruzicare. cre arffi

intre direritere du.rate in opera

sg
-l&

trj fir 6
i4t

t'.Irrsensrilhrgalcuvilttultri,pentruarteletemporale-ar[calet:ilror dura'lrt lebu'ie corr'side' migcirii olrcl.e, in rlosfiSrrrr..u lor, siut suPuse rrlta ca elenten.t tle nlit'st'uore o timpulrt'ir' etc') ocuFd o operele ctrtehtr spnliu[t,(pit:ttrra, sctilltttrra, nr'ltitectura a$aufr lirtiiie 9i cttexerllplu, irii a,runlrtat por[iune rliD spa!iu I'ic.torui' spre Sculptorul 9i arfti' pe o piuzil ,u, u,., taIl9u rle o anurnita supra.frr1ri' loriIe o st'atuie, tln lllglllrlllellt' o colulund' ltlr tc.tul ag rrevoit: str fixezc opcrele tle un atrumit uolunt rur erlificirr - de ascttlenea intr-trtl sPa!iu tlelerrllittat se poilte lllnsura prin ccle tro' S,alitrl rle care arr,evoie rrcgst tel de irrte inaliime' ,.o,rr.l,,,ra te spalidle t:urloscllle : luttgirrre" latime' " urtelor tcmlt{,rttle insi (utttzica, dausrtl, poezia. baletul)' irt opcreic Sttuetelc' tle exprirnareit lor au ttevoie de ,, ;e.lliurte sau un iulervel -tirryl' sau o silaSele corrsu,ra. in desfapurarca lor, trn fragment pa;ii, gerrurile. lalinrea' irraltirnca) nrt p(,rliune din timp. coordonalele spaliale (lungirnea, artA. de ilceea aplre pot servi la drmeusi0nurca uDor asetllenea op'cre de Care Se pol' m[sura 5i operele ,evoia unei noi coordo,at e - d.uratu - prill
de nalura rlinamica, opere sllpuse continuu rnilcfirii'

* &
a:i

,iqq i!.iq

sir

.*
:

A rn nr?ltat Il .\ :f {:lt la rgillrca vilrrrr liilor unci cr.lilrdrj, f ala de dtl relrilns. 1ro:rrl;i rrurrrr:lr: tle ttnr.lii tntline.

pozil ia

f,)e

exenl;rlrr:

j!
,.
fi*
E

&

** .-il
iu,

i.l

dI
+.t.

I1

;[ ft
".1

a doua. x'a ittsl-rutrterttele c, coarde, n,rlrtittrtlinea vibialiilor p,ato. san tnai rnica, riupfr taria elt care freef,rn

Ltlrg itttutt {Ja estc a trrlrIiturlr rrea rrrei viSral ii a gintea Oh esre arnPlirrrrlinca ecluilalte;rrr 'oarrl* ,t t]. iar lrir.vibrarii u *urJ*ill;;,;l, )ilrr,i* ur,, deci intensita(eu lnai lnica rler:it cea de

Tl iri
:1
1:i
,.I _il

sint lungiuri' supraIe[e Aiadaro pe cirrd dilneusiurrile artelor spali0le (melru' culrai sau volume, $i se l.nlSOarA Cu ulirilni fizice c*respuuzdtoare sec[iuni -qdu Iragntettte etc.). in art0lc tcmporale, acc$[e tlitnensiutli sint rlin tintp, si se ril&soar0 prin durate' lor in tinrP' Di{crenliirrd sttnetele din pLrnct de vedere al desfa$urlrii a intregului siste m ,tlura ta esto criteriul de barze in explicarea IeoreticA note' tnetru? masura, ritur, valori de ri i-uric trtuzical, cu coll'll'onetttele sale: diviziurrca valorilor' {orrnule ritrnice etc'
'y13. lntensitatea slrnetului a'l unrri - calitatea srrnetrrlu,i de a fi mai tare sau mai slab' ca rezultat numelte vibraliile se volum 6e e,ergre rnai rnrre sau rnai nric ce insolegte fizica a sunetului i$i afB corespon' intetrsi.tttte. AceastI insupire de nattrrh un sunet o produce ssrrpra rlentul firiologic in setrzafia de Ior1a pe care [oastrA gi care s num<:5le tarie' umpli.tuiine" gtiinta a,lovedit ce intensitatea sunetului depinde tle : cu cit arnplitudinea sau ldrgintea uibruliilor, in IDod tlirect proporlional mai mare, gi viceversa' c'u uit este tnal l[ilrs. clr atit gi intensitatea este intensitatea este rnai mic*' arnplitutlinea esle mai micf,. cu atit
vreme"

si 1l

,i rl .J

s
TI

$
1;

{ ir
.ii

,;;r;;';; vetrere tizic' cit si fiziol.gic' Intertsitateii fizica este cea Jrro;rrie eorp,lui care vibreaza' iar ittte,sitatea [iziol*gica sau autlitiva este interrsitatr.:u cu care a,zim, vibra[ia; acca-cta tii* u,,na interescaza mai nrulI muziea" []in eauza merriurui care rresparte ure<.rrea de corpur pr,dur.E tor de s.lnet{}? i*Lertsitatea fizi.logicii este intor.rleauna r,ai lnirfi rlecir cea ti. zicii un numir de 20 de vi'ri, spr;e exenrpru. rru ra ,r,;;,;* ,,.,.,,,rra un sunor tle I0 de ori nrai puternie rlecit cel produs rle o singurrl vioar, Irr ilccasta igi are expli.atia $i faptul c* o vioari s,lu pu*r.e sa se auda 6struut in
rniilocul uuci
or.chcsLre-

areugul- pe coarrl;i" iar ia instrumentele cle suflarn clup:i vtrlttmtrl tle aer ce .u. irt.n,ltrce. in ttibui sonor. Intensirar"eu suneteror se stutliazii in acusr.icii ar.it. crr,.

[i

rnir! ma*,

ti

$
t

*
' Intcnsitoto,r suner.er.or i$ grisegte iu muzicn o rargtr aprieare, in speeia! in do'ltrerriul ilttet'Pl'tltirii rrPcrcl,r cle artir, trrrrJe irrrreplirreSte un r.l covirzrtor. '"rIel,rJia Itrri [,l,ti'rlit ittrrrrrrit,r'sr;lrirnhari rle intensir,are. Iara.ar:ccnte. piertle rlilr vat.arca ci c.\r,r(..srr:l , trc'irrc rrruuol,*g $i, l;r urlla Lrrllrer, crr greLr irrlelea si. c, r,iii.sl'irl rr irrrr.rr,;ir;rtii so,ore este o adevaratd arte i, mina irrLcrpl'clilur : rlrr.l.j,,1.r. uritr.rllrr:rrtr;li jt r.iptireIi. 'Dirr irrtclrsitatclr srrrrrr.li,,,,ir:l(rr.(.rlirtrtttttt:u tutt,zicttld., acel factor expresiu rlelerrttitttrttt. i.rt iult,t. ltt.t,lut 1,1 ttltlt r,!11y rle urld. [iol,sirca
t

$
-* 3 g

# , ;.f
tli

rl

fi .:
,s
tr3

,$
"Ef JXT

ln sensu) ei general' de r Notiunea de ,,timp' este folositi in acest eapitolmuztcali de u'rllnoliunea


: _

ti
'f

,.

tarc a masulll.

de .,aceea'

sA nu se

conrr,r-Jde-'cu

'tirtP"'

-*
E

* s
.E

In teori a lrrrrzir:ii. rlrrrirrrrr,.:r rrrrrzrt.:rl;r rlrrlril crln se va vedea la eapi. toltrl reslret:r.iv (,('rlrir ,,, l,r. r.r)r.(.\rrlrrrz,:itur.iurr,orr"aglei -pe cafe o ar.e illtunsittttca sutlor;l in lrr..lr.lrr.;l rrrrrz.rr.;rl;r.
37

36

,s
'.Bt

;E

# ,#
,H
,-Sl

-.+

4. Timbrul

:+j

s #
,td
+1

AJ 3-lea arrnonic es,te pr<tdus de

rri.LrraNi,ile

treimilor de

eoa:-dd

s)

.. Crrlilrrloir stu ins,n5irea r:are tace-s* se .riistinga un sunet dupA srlrsa (:rrrt: l-rr pr'orlrrs se nl.rruc{ite tint.bru. In alte dorneuii, tirnbnrl este asenruit

.'::1

;l

(:u,,r:lllolrreil"

(:a.l'e deosehc,gte

un ohiect

rle

alt

obiect r,

B l*i 6

Cvntaocfarii

.inr rle aceeagi inJllime, 'lurati $i inteusitate. Iiiecarc insrrrrnrcur liau ageEl sonor iri lre tinrhml eau pr.priu. ^.,---,.--..^-',--if-6-:'--':""'":"'?' rrxe. cl tiilrl evideur chior 9i ir vorbire.

la

ii
!-.

"

t-e>

# 3ffifr*

ll,lfr,ir"li,Il!*ra,

, I
, I
I I

"rrrrrtrl rrrrrzical, iar rlirr puuct de vedere fiziologic, timbrul esle reflectaret isttt ttu,"tit:t: i, constiinta noas:u.a.
tarzr,o

T
1ro

T..8" I

!B::

*
-i,

+;

Al%,+,>,
o."oue ale coardei.
Armonrcele 6, 7, A, t). I0 ' -' -' 10

dtaya

a dotc

I '
I 1
rI

,rla nalnrati a corprrrilor

sonore

ei. erc

sinr. !0roduso siD!

de vilratiile

segilent toc.

re!-

rnu,r'e tlecit cel ill sunetului generatoir pe care iJ insotesc, N4ecanrsmul producerii armonicelor ste urmite l: dace lacem

,,,,, l"ii:lrr,,i:;"]lr),',ri#. r'.,,r1"0*ii'#'ft;'f: "iri.'";.*r,r'",ixlr; rt;';;;,1,'; olmodce concomrtente). caxe res ":',",";,;;",'z. Ac(isl,e sunete autinsotitoare iau vibratii de 2, 3, 4, 5consfltuiemai zrur;rrrfrr sn un nu,n-tail tie etc. or.i
]*r

I
:, 7
i'

n*'

,*,*Tlfflil T:'ff".rffi",rr;#,-"T".H','i":,,ffi1.# il: oornFlex muzicel cu ar:cndricele sale.


.

,-----"^-

un oorp sonor

(coarde, tub ek.), acesta emite.

s! yibreze i, atarl da sunetul strx principsl

l'#"T:$J::,1',:fffi:'11"fl,:r'"-':",*il:TJ:Xifi*T"i1l'*1,"H::::

I . t 1
| '

;";;r"";,* ;":il%;';;reaza vibleaz6 in pErti (jurnAtnfl, Feimi, pEtrimi, cincimi nu numai rn runsimsa T##"#If,i# ','. ci, csncomitent, $i
,", "" u'li
etc.), dintl nasiere armoniceltr ..1' sunetelor a,iiitr sau s,ncrat^r padial. nl. se for"rieaza Ele
fundarrienta.l,

mentar,e"eu

cedT:,1T1'3,.u:,"'ffi:1"*,""

-e tr
fi El
fi !t

Pe Gale gttiotifice s-u deterfiEnat crr Drei,iA c0 precizie irlsots. ^-deterfidnat

*"rff#ff"**" *" uu, p"' 'n."*'r".i"";'"ffi


.
rq*:--#

ffi-H,"Tr*yyilfl,,ff-" ;"-;;;;";;;T,ffiffi""*li -'i'if,


Da{A o c!rd5 va prodlrce

aornooisele supeciogre care

3."rrJ11".,".*o

ale sutsei sonore. in acelati timp cu surefirl tumclammt5l.


I

h purctele
de vi-

ricele lui v.ii E uaBrAt@r,ele. luj vd fi ,,^5+--^r-.

ffiJt#1"-*,t"*'-' L *-"t ir-t


, teM ,-

,*^

irusbatrea renornDu.rur insi, De 6inr

drrtf,e care, cu

au?utr

Ia'Drttel, sE6 exet ,plu,


t3

p"

do, enmo-

ll
-r
I I ' ,
I

Sunetu) tundamenlal (nu.mit impropriu fi armonj.rrl bra[iile sursei sonore in toattr iungimea r (+) :

e-st produs

I1
&

; L-

.t
I

g F,funetoenerator E ,\l !-lca srmonic .ci. pxodus .ra nihr.rill. iumiutilor de coardE (+) , este n,,,l,,( de viblatiil ,,,;.,",,,",__,--:_ --. d I-:: 4

j..__-.-

^---><>faFri,%!r;itk
cu,,oscut rizician eerma,, ,B2r-r8e4)

I .
I
'

l-",,,*;tn

a numit aceslti

termrnoloela sermana ? ln l,mb' s.rmmi. .rnoo,..l. F6d, .!s.t. d. Ot*rav nrad.l. dc !u, s

ca- 't
fi .

E fi g

ar[I}otrlicele 7 (si berol). I kr6ernoate dites:iq i"rA"*i-rl*r*

,f"Titffi.j:.i$"Hr#""i""il:a-{,j11,"tr;;TrTtr*Til ". H;";il;T'Tt':',"L,THffi.":,'mr-G;;; Ji;L" * "'*u"


segmentul al treilea ,l

.A"--*'d*'t ? sl

nu rdau exact ini.Itimee 14 rpftztnte urr ri uenot ;; ii

lia

diez), 13 (14 bernol)

9i

14 (si befiol) ftalE^ffi

aI

106r

*"",

!.,&re uu!q.

&ent din corpul soaor

ll

prodrce: armonicul B.

"";..r-r

"o*

"""",io^r.,I

"i* o."ur"

u"

sid'erat ca fundanrental sau generator.

h aparltia - alrnonieelor se observd o anun7ltu mental do apare cle cinci ori (armonicele !, Z, 4, B, .. ierot h,ie: sunetul tunda$otr, de trei o'i (armonicel,e B, 5, 12) ; terta nri, de doui t6) ; (armonicele .ri "rirt*-ri.ilrrr, 5 Din punct de v_edere al relafiilor dintre intertsole observim : octava9i 10). do-do apa.e de patru ori (armonicele L-2, z-4, 4-8, s-r6t, cvinta do-sol de trei ori (armonicele 2-3, 4*G, B-12), cr;arta sol-io ae'tr:ei-iri (armonicele B_4, 6__8, l2-16), ter!,a mare Co-mi de d,ouI ori (armonicele 4*5, B_10] etc. Pastrind aceleaqi intervale intre armo,nic,e qi aceeagi ordine de sucoesiune, pubem obline arnronicele oricdrui alt sunet. din scara muzicald. daeE esbe eonRezon an'ea in-terioar'6

s[r.irr.rrr0, rrr.r.rrr,, *retalic f eum estel spre ex*nrpra, urrrt *i tJiJeruto.t, pn r:irrrr ,rrrrr, (..r(. sruite arntonice colls()llallte' cu $oI eu ull tirnbru caltl^ placut (curn sau fara s,i!.] dirrrpotri 'il, irrrr,.gr.rl xrrrrr.rrrr .,,1.i.,,,,,r,,1,,,1 **ru,

trogat it au cloporete, rntrucir r:nrir ,rr,,r,rrr, t,,r rr, ,rr*.*''jl,oJ:',i":1":r:ri b" Di'stribnirett ,tt.tt'-** {111v171it Jet u arntotticelor car.at:.c'rr.irzrr, Itr,eneal ti,rlirul' l-]aca rrr. .rBr, urr instrurnent elni te arnronicele cu ,,,,,,,,,,.,,", ,r,rr.r., rrr cepind de la armonicul ?, tiln[rrul u,,ua,ui" -rl*ro rrrrrIt,

mai jos

Seria de sunete armonice * dr"rp6 unii teoreticieni -- se produce nu nurnal in sensui suitor, formind rezonanfa superioard sau armonicele surperioare ale unui sunet gene|ator, ci qi in sens coboritor, formind rezonan[a inferioari a acestuia sau a.r'tnonicele i'rtferiaare. Ele se produc dup6 aoeleaqi legi ea gi armonicele superioare gi intr-o ordine sin-retrica aoestora, asa cum se poate observa
:

rr,*,,.l,,olj'"iJr"!itiir,;::;::: "

-re "pra-ul*o,ptr, timh,rl arnronicet. r,* su,rerpt rrrrrrt;rrr,.rrr,r

irr

i-to!6?89r0ttr?
armonceE ,ruqenmre
(

xzmanla Npff off&)

sticile sal si' *ri timl,rru [n cazul timbrului ';;:,,,I"";:,llllil'll ,l,llli,;;ll;;l ci u,ut di,tre armo,ice dila coar,I", acustica clr .,rrru";*;;;;,;;:'T;illi:,,,,1i,,,;i]l;::,,:;:;,,;,,.1; altul face suuetur rnai patru,rriiu. 1rrr,,r,,,"ui'ni. r,,. irrrrrr ,r,r.,,1,rr.rr.rrrr.rrr coardelor de cel al cornr,lui (arrnonicul S1 etc. Ins&runtentistul' prin f"lttl cum emite surretcrc, l,oilr(. dint* arrnonice- trerennirrin,r ;;"-;,rrrrrrir r;r',r.rzrr r,(. r,rrrt (:,rr..(,r{,r. rrrrrr,r.rrrrrr :ff-,X[,.:".,'

Fnecare arrnonrr: r.irre crt r:aracteri ,ar:ii esre mai inrens g.* n,,d"

;;;,

,i r

r0 g 6 ? C t

< /

swlilututtddfisrlAlgeoffat0l

ffi-Eri.....
armot
c

......

:
t

r?

k.ngr: g;

r "g rc ati, :afi.fa,nl e "oars!

rilor

brului sonor.
irrtrrnr:r'u1..

Fenomenul descris ,r, poartE nnmele du ,""ononga ,nntutald n' ,or*^ii sonore sau legea arntonicelor.t, $i el constituie explicafia Stiintific5 a tim-

ti il('(ist lrrr.ru. a,[r,lrrl Iirrrlrrrrlui se datrlreaztr in lrriruul rirrd numdrului ti in lolrrp.,rrt:nf a rrrrtri slt rlct.
riilrrie

(}irrri flpt se rlirr.rcsc ar.csle tlivcrsitati ale rinrbrului sonor ? () arrllizti a nr.rlslll i erun nrrrrorriccle t!cternrin[ tiurtrrul sonor ne dezarmonicelor

'l'irrrlrrrrl poatc fi : Iutninos. rlcsclris, stralucitor, carifclat. nroale ori irtr.lris, surrrllrrr. tltut (:tc.

,., ,,r) Penrtru fiecare di, aceste procedee de a einta ra irr$trrrrrrr:rrt, uapit[ Lrtr caracter speci f ic' []e rirrrrrr.rrr exernplu : la vioarir, exet:u1i, orri;lrrrr rfl F*! tleosebe$te ca tirn-bru dc execu g;, p;rii"ota sau co-n sortrilro, r:rtr r,t,tri11,1 r!rr,

3n"J::'"o"

d' Gradul de acuitate al suttttt*hti fu'nrluuut,tttl, ( u.rt.rt,tt,r.ttt.) irrilrrr,rr reazfl. tle aserneuea. tinrbrul. cirrd sunetul f undamental este iar cinrl su,etur funiramen,,r *;;u i*alt, [irnlrrrrr {rc(}stri, rrr:r,r,r, s t'irrr,rrr. grav, tir,brul siirr osr(: rrrrrrrr., lucru cu*oscut eir in regisrruJ i'alt al fiecrrrui irrsr.rurrrt:,rt s. t,,.11. ,, general. suner'. crr o oarecare rr',rrrrr.. l, strideuta. pe re:gisr.rrr r,r rr(,rtrr ,ii gray' sunetele, ,irnpotriva, ";;;"ur,are. au ti*r'rul r,'^ e' llodul cunt strtt prod'use sunetele "o,ir*ru c,nferir a,ulrrite .ar.(.1(!r.. trrrrrr.rrrrrr r o coarcr*
este pi9.rta, freoa,u cu arcu.rrrr s,rr r,virr,r

"' Stlttelelc eare sirtl [>ogate in arrnonice au un tinrbru tiios, pfi,truuzitor, clltll sint. sltre excrrrplu, strrrr:Lclc rrlr,tirrlrri. Strlrtllelc cilro c()11[i Il tuai lrrrlrrre trrlrrorrire au, dirnJrotrirtr, un tinrfuru nl(ralc. tlttlt'c. etun silrt, slrre explrrplu, surrett:le Ilarrtrrlrri. l)t'r-'i. r'rr r:it sllnettrl eslc rnai bggat in arrlurrice, cu atit tinrllrul sau t:stc,urai anlprlu" gi viccvcrjl.
I I:-xirrcnte srrnenitelot n lo.t dercoPcritli mai lntii de P. Mersenne (li8B-1648) pi expliceti apoi de f. Saurcrr ( l6ll.t - li 16r. (,crrerarte t-, t,,., coorinuat! dcrlvir5rti dc clue H. Helmholtz (1821-1894) ta " luctarea *r Dp Lcbta oon dcn I on- z, p1lrrtrr,geji." 'i

*
varietatea de tirnhru
nezuma lrumai Ia eea datrn tle vocile ornene$ti, lionarea a nunneroese in.stgunerrte muzicale.

diferi teror

c,rp,ri so,ore, oare Ie

a dus la iuvertarea il

ir,r,,,1,,,

,,,,.

Jrr:r"lrrr.

Prloiluse die elopot.

I Din cauzi cA cnrar de loe, acesta unul din ,,armonicele meatal, ceea ce face

--

nu. :9 poate distinge. tn clopote. este putirr audibll. rlur 'se ;;;;i'r,,.;,;,, pri viIegiate,., eiteoditi Ca suner principal -i,',,,;i;;' ca si se determine su foarte -indepirtai de sunetul g,reu inAlfimea p,recis6

sunetul fundamental,

"

,uri,ii.li,,

40

4l

(: A

l'l'l'o

l,

lJ

l, ll

,,,,,*U'
$I
->4

SONOR

ORGANIZAREA SA DUPA TNALTIME

G. Seara generalfl muziealfl

*- deuunti.rec literald r: r.:. d,, e, l, g, a, h.. Cu ajutorul i,lteruliilor (diezi, benroh, tluhli-diezi Ei tfuhlr-lrcrrrulrl. ifldllinrea tre;rtelrir' ,taturale poate {i rnodificatA. iu sen.e ascenrlcrrt \.yr ,desccnrlenl. acestea rlevenind trepte a.lterate 2 Cele Sapte rlenuruiri ale trepte]or sint suficiente llentru a rorlu urt.nrgrr,l +ir ile sunete traturale din scana g6neiala rnuzicalao'intnrcit clc sc rr;pxrrlrr,r, riin 'or:Lava ir octar ir.
Scara generalE mrrzicalE cu trepte naturale
I
I

" Pentru a pu l.cl fi idtxtif icate gi dif erenpiate intre ele, sunercle s;1r treptele sc{rii rnuzicale au cal}itat denuniri proprii. Exista'Fapt denumiri rle hazii ale treptelor- corespunzir,r.rl ,,elor tirl)r(. sunele naturale ale sclrrii ruuzicale. In practi cir se folosesc rl otra sistorne t[c rrurtrirr it fl(:e.sr()r;r: * clenutnirel silnbica: da, re. nr,i, {a, sol, la. si;

rT r:t

To,talitatea sutrelelor folos,ite irr practiea rnuzir:ala alcirtuiesc la*[alta


si.stentul -sunur ntuzical.Succesiunea trepta td" ascerrdenttr s&u descendeutB, a [uturor suuetelor oare eonrplur ;lcest sistern poartl nu:mole de scard, qenerald muzicald.

I I I
t

du-hle pe secund&

Sisternrrl sonor r;i 6cara sfl ggnerale au f ost delinite inilial pe barar lrracticii cirrlului. deci in limitele a.celor sunete ce pot fi redate cu vocile ubiSnuiteo adicd -sunelele produse intr"e aproximativ frti-I056 de vibra.pii

I I
I t

fi.c

tt.t

(patnr octave)

_t

I)enumirea sifubit:c rr [re[rt$lo1

limitete apr1ximaf ive ale vocilor

::: ;:'

raspindita

Bulg.aria. precurn qi
Denum,irea

in larile din estul $i -sudul Europei.


in Italia. Fran[a
literald
erc.

lj1,p,

re, mi. /tr. snf, l,u, .st --- $sto


aa

ruiu

Il.R.S^S.. llornini;r.

r:e l*lrsr:;rr. - c. d, a, t', g, a, h cu deosebire in tririle din vestrrl Europei, ca: Germania. Anglia. I)arr,,nr;rrc:r.
treptelor Olautla, Belgia
1056 Hz

etc

t I I

instruurrentale, scara generala ruuzicala 6-8 largit, cuprinzintl sunetele produse inrre L6.a-8448 de vibralii drrble pf secur:da (noud octave) . t

Frin dczvrrltarea rnuzicii

S {}. Alte denumiri ale sunetelor folosite irr muziea popoarelor

-,

$ ?. Treptele

de bnzir ale sefirii generale muzieale qi denumirea lor


iu

tot $apte denumiri ale sunerelor : l)r. d'i, Iee, za, ni. Cu aceste sunete se alcatuiesc cele apr. ..scari sau gla,.suri (octoehuri) ce stau Ia baza acestei rnuzi,ci, fie,care avind stnrcturir sa caracteristica. Una din aceste sc{ri , care incepe clr sunetul rri, esle co. respunzatoare, ca intonalie" sarnei modu.lui maior :
utt

Ituzica greca-orientald f oloseEte


gtr.,

I
t.

In s;eara generald rnuzicali. [iecarc sunet ocupf, ur] ioc prccis

urdinea frecveu[ei aseman[tor treptclor succesive ale unei scari, de untle ;i nr"rrrele de scard generala ntuzicald. ce se df, seriei de srunete mtrzicale, de la cel rnai grar', pina la cel rnai acut.

'
llt

pA,
vedea $
20.

fu,

ga,

d,,
Si

fit,
silabice

fr,

r7t 13.

I A se vedea scara generali muzicali g ?.


44

1A lg

se
se

vedea <rriginea <lcuurrrjr:ii titerale

a uepteltu $

45-

t t

..,..1

.s,.{

lluztcu indiand folosepte, de asenleuea, un sistem de gapte ssnte: so. ri, sfl, iltfi, {}a- dhu, u.i, suuetul prirn, so, corespurrzind sunetului la ilin scara lroastl'i muzicale. La lraza acesiui sistenr sti irnpf,rg;irea sr:arii irr in slerturi de ton r" I l)ouii sierturi de ior corespuntl semiion.lui eu,ropean, iar i,,ten'alul de (}n este con$truit in tlotrr feluri : Loinil mar-a. format ,lin 4 sferturi de torit rii tonul mic, format diu .3 s,ie{.turi dr: ron. F*ta dtl scatu errropeanli. r!!eil in<lianfi $ prezinrfi a,stf*l:b
r

..1

i
I

j
.l

9u/7, fdn,

ceao,

beanigu4 qun
$ {1.

llegistre

r) CI

'.1
I

l4 t 4

tr4
tt

fr9tlnA
J/

,I

:l

I
I

/d

.t.tt lttu | 4t l.r* obi


( intonalte
aproximativil

rb

dha .[d t4 lt+ o l,t.tttl.rt4l tt lnn u'l' u ti o "


Jor

E"tl J,oo ,1*

fii

,ra

I I

.t

qi acut.

Seara geueruld muzicalf, s irnparte, din punet tle ve{lere..af acuitalii suneteior. in 3 regiuni sonorre. rlenurnite registre: registrul grar", mecliu

sunetele din regiurtea ile jos a scarii rnuzicale {cir.ca'Ils} forrn ea,r,i. re. sistrul sonor sraa : tlrnreazfr seria de sunete ca,re alcEtuiesc regi"ion'n, .sonor s,tr*t meiliu gi apoi o alta serie de sunere oare fo"*uura ;:;i;rr"; nrrrr. Liniita fiecarui regist*r nu esre ,r* .isr; ihsorut*.

rllttt'ir,tt' urubo-persttnd, are la hazit $ octava irnpirlita in tI treiirri rie I,rt' 1rt'ittttrl oi sunet tiind echivalent ou re rlin scana europeani. Intr:rvalri,l trt:l tttitt't: diutre treptelc alaturate in acest .si.s,tern es[e aic:atuit din 3 treimi rlrr lorr, inr r:el rnic. qlinti"<l tneirne de tou:

"

Scara generali muzicaiE Si cele

trei

registre

ig

lll,i

lnt

lrirl;ra

l+t4

td

S.

31333 ll33l3lti3l'

,rol

le

,r; do

re

do . ?6t

H,

sunetul do
inele de

I'iind formata din treirni de [(rn, aceast& scarti pare {a,i,sa }}entru europeni. Ea este insii perfecrt nnrzicald pentrru pop.orul ca.re o tolo,segte, avin.rirr.gi educat anzu,l in acest sens.
t\'[u,;ica chineza foloseg.te rn sistern ,de' cinci sunete (pentatonir], su enurni'rile urmtrtoare : gun, :;un, ceuo, ciji, iu. care corespurrl ca inrl[ime trrniatoarelor trerpte tli,n scar.a europeani :
tl

-tlo central {:fr+ ffri.

care are pozilie centra,ld

in

scara souori

* p,art6 ,,,

Pentru fiecare voce sau.instru,menI insir, regisrul (grav, mediu sa, acut) vaniaza in fu,cfie de srrnetere c,ane ii sint acees,ibire rlin scara generitla nruzicala. I'ri * rl.nare- te.r*e*ur crc ..registru-. are doua sensuri
nrari regiu,i sonore ale scarii generale m,uzicale; u'n sens particular, restrirts, cin,tl prin el se cleiermini cele trei serii de sunete (grave' rnedii gi actrte) ce se cuprind irr rliapazo,ul fiecarei voci r. ii f,iecarui
L

un

sens general- cupritrzdtor, cinrl

prin el se 6eiermirra c:ele trei ".v!v"r"'rc' Lvrs

instru,rrrent

.?uil,
douii 'trepte

do,

Cea?,

Cll'i

ttt

Atit

voci'le

sau altul. prezinta

cit gi instrume,tele, tlr-rpti cum cinta iuff-uu registru .sonor ,,. ti,mbru rnai ,rnurt sarr mai p,utin exp'e,siv, . ;oi;;;;;,

In cirltcr;oltl t:itt't: Iolosts,c .mai rnurlt de cin.c,i sunete, cirinezii utilizeaz6 a.irrl/i loiltt:n n r:irror den,umi,re nu este proprie, c,i clerivlr tlin rx! lrnga oare 6q afla: beoni-ciii qi beani_gun: :,:ll::::rrr:illk, t sfe.tr-rl rl. i,,.rr. lrr gurrrtr l,rrdlana, poarrti numele de sruti,
46

,,diapazon,, al vocilor ii referi

--

,TiF"

I Notiunea rle. registru nu trebuie ocnfundat5 cu a,ceea de ,,inljnfls1g* sau i*t."*;;;;1". (a se veaea 1nu aiit Ia un_anumir fr;;;;;;-di;;#Hi,rt"r,r, ,o), intrucii ,,regisbrul,, se sttatea d'e timbruri a -ain aite"it*]"'r.ii,i.,I"'qt" cii mai ates ra iriuer_ -sunetelor sciri,i, djversitate care

"i;[?iil

';Hlt *:* ii t#aau

anu,Lii-?J''T.,arri*.

i'.l,*"tli*

senera47

cit mal rnai mare sau rna'i mica a sottol-iLliIii, [:rpt care irnpune uttlizarea instrumentale 1' judicioasl in creafie a rli(critelor registre sonore vocale 9i

vocile femiune

S 10. Iliapazon
sunetetror n"**rilril., ,r, intin,tlere unei tarrri sau ment muzical oareeare poart6 nuntole <7e diapuzortz'

t
untti
irrstru0t, dn?

l''talitatea

la Scara generala muzicalii nu poate fi auzita in intregimea ei rlecit mare chiar decit a uuei orchestrt: orga mareo care poseda o intindere mai naturii simfonice. Restui rle instrumente, precum Si ,ocile omene$ti' datorite

regisLre proprii

Orice diapazon al unei voci sau al urrul urslrrffiertI pirsetla rielc : registrul sonor griltr', rnediu li a{.:rrt.

troi

pi colstruc[iei lor
rnuzicale. Derm

speci

[ice, clrprind nu'm'ai o parte rlin s'unetele


:

sc5rii

Ii.

Amhitus

mai ios diapazonr.il unora dintre prineiilaleJe instntm'ente

2S*+g

tE

['rin omDifas se intelege intiutlerea p cr;11'x'{r arrj o melrrrlir:. rlr: lir rirr uetrrl ei r-'el urai grav. pirra la ccl rnai hcut tl\Ietotliile artraice poserlii un atttllitus mic. c()rnlln:'. (lir\ rlorril. tr'cr, lrltru pi cirrci !iunete. Cei vet:'lil fiiceau ur iu illusrca iur,le st.r:ttttlt.<t;'it. l)r'r rr r':u'(' se iuIclegl nrclodii de mica in[irrtlere, gi de oli,qocorrlii" nrr:1,'rlii lonuirt,'rlirr puIirre sunletr'3. Cilttct:ele populare arai vechi, in general, nu l'oloscsc un amhitus ;rrr:l
mare. hluzir:a de l)royen!onl8 cult;i inst, mai ales cca rnoder.na, f oloscplo in tuelorlie un anrbitus care clepiiSe.ste atleseori octava. [Ielodie populara roruiueascii, ar.irxl anrbitusul de {} o,cl.ava :

Flsricic{ de pe pes Din colectia ,,200 cintece ti doine"

Allegro ma non

troprpo

l)iapazonul vocilor est cu rnult mar restrins decit cel a'l instrurnentelor pe care omul le-a creat pentru a cuprinde dileritele parli ale scerii generale muzicale sau chiar scam muzicale intreag[.

pe

d'8d

fe-am

in- rlri - ./ oil

Limiteie aproximative ale riiapazonului voc{Ior f eminine


Einl. urmatoarele
:

si

}ierbattrsti

me - Peu

/7?-d/ 8e-

r Disciplina care se ocupi cu repartiza:rea judicioasi. in aeafia -muzieali. se nume$te ,norchesta"afie", a soaloc-i,tatilor pe instrurnente si registre ale acestora,jnstrumentelor se nume$te iar disciplina caxe se ocup6 cu studiul diapazonului ,,instrutrnstta{ie'. 2 Cu acest termen de iliapazon, Srecii din antichita,te numeau octava, care cuprindea intr-insa toate sunetele sistemulul muzical aflai in uz pe acea vreme (d,ia prin Si p&son toate ; tlia-pason scara tuturor sunetelo,r. octava)' Azi, diapazon se mai numeqte qi instrulnentul asustic cr: dsui b,:iate care ne dA Irecvenla sunetu]ui etalon in acord,ure : lat : 440 Hz.
4B

:l:l

-;i
:H

-iiJ E'i
-+

r.E{

I Din latine5te arnbiLus : circrjlt. dn:m impareju,r, ocol. Termenul intri. in uz o datA cu modurile evului mediu, prin arnbitus inlelegindu-se pe acea vreme ,,scaJa muzjcalS paranrsd."- In zilele noastre a ajuns cu sensul de -iatindexe', a melodiei, rle ia sunetu,l ei eel mai grar,, pini la cel mai acut. 2 A t;e vedea ca,pitolul referitoq: la sistemele sonore cu puline sunete (volumul Il g
100).

",#

,E

.#

49

xffi
tdt

tffi

ffi

l
t I I
I I I I
I I

.*i
f,

iEi
r*l .sl

_E

tj l j.

ttupir critel.iur ,\ Itltllztt sr'ril.ii (IeIl0ralle mttuioirlc


0cItrvel{}r
tnttgiCAitU

i'3'l

'*!

1l::

+l

suletele di, sub(i()l!traoctav4 ,gr r;orrr-ra,0tav0 sc trttteuzi . cu litcre majuscule, adaugindu-se ra bazl, ,pentru cere rrin subcontraoctavi, cifra Z sau rloua 'liniu1e,. iar pentnr cele diu contraoctavit.

* silnete'le din oct'nva


:

cifra I sau o iiuiuga

ma,r'a

ift S{-:irfil genef6l'i I r.r ( r"l.I . st i;lrttttt ll(:ti ll S[I]eteiOf I I ,r I 'r;t ()(:tilv(:l()l'' i;r lro;ll.' l,t, ' tlrtl"r l.t tlrll-ttll

.Bau

lirriu[a

se uqrteazii cu I,iterr: nrari far* rrici c, cifrx

eau Iinirrpf,

sunetele rlin Gctar'fi rnic* se noteaz* c,u


;

litere mici far* nici o cifr;i

Nolirrrrcit de nctav[
(:lr rtt:t:llt5l lllilrle c1': apare !n ordinea Succesiva l\l o;rlrrllilttttl'l rlrl vibraIii fafa rle sunetu'l de Ia sare tr'(',plr lt,t', ,tvttttl lrll lllltrliil 'lrrllltr I lttilltt:lt: ic ttt] ,tt'ltti lrrrt'rtt",; lt', poltt'll'l
;'t;'i ll,'
528
u

sr:netele din octava l; :, ii,;! *1.. ee noteazfl cu ,iitere rrri<ri ada rr_ gi,ndti-se srr,s cifrele l. t, S, 4 etc. sarr ulr nu{n[r eoresT}uncAtor de linirrgc.
se

Sistemul octavelor
$'abconrraoctavi fictava ffiare

Hi $g tI
Ht
.+t
E

'-:.-:-*s-

d,

It t

aa

,-O__-::-

c'
.lz oa e Fa 6, A, tt, to.5

0Cl,1V,i

=E+*

-=--= 0."=.'Eo' = Oh q*6t Ar flt

77

>

I f'

(i(lllsltlLii (:itr prilr r]tr[rial'ea vihlatrii!lr lor' l'orrrrrri rl,. l:t ll(:r):,1 [;r1rf i]e t{}atA lUngimea SCifii n,t1,r,n,l ,,n'rlrr trtiti m,lte Ofi fl{: r,r,lr,:;lrl,l{.hll.(:t(::irt
rrrrrzir,itlt;.

lll scaril generaiii ittLtzica]f, se l)rrr,itr.t:sl Ir:n.,nrr:rr lt,;tlrlrltl rt:zttltil tjii $llnelt) rdentice cfi nume' o ';irtrilitrrrlirrrr rlt' grtlltl) alci'rlrrile rlin X ',r'rrrr',rz:! lrrr{' t:trttri litttrt: .st :;lttrttil ot"tttttclor' Ot:t;tvt:lt: si clenttnrifea lor sisl'erit tle 'l'rr;rll sttttt'ltrlt: ('{t stlll rrlilizlrlc tlr ttttrzicti se cuprinrl in[r-u[ rlo Vi termittitttl tI-se <:tr 'si r[1la() r,r.lrrvr., lrr.r';rl'r. ()(:l1r,al i1,,'ltltttttl tltt sttttt:tul ungi noi ootave' rrlrrr urrtrr rr(,tl ittltt'l rlt'itr*t';tltltlli irlL:e'ptttul I (:lt (:(:il ltltri gl'avl) -- p6artil urmetoal'ele tletluttrtn ( l.llryr.Ir. lrrr.r.1 ,rrrrl .r,tlt,t,ttlrtttttlrtrrtt't'ttlttt('t'l(t1t11'1tt'lltt'(tlllure'oclaTiamica'oct'aoa'l'-a'octata tr ',. tt ,i ltrt,rt tt 'i tt, ttr lttllt (l 'l rr t'l.r:' aSLf ei : :rttttt'lr'l,l' tlilr rlif crite OCtaVe 8ij lrrut'OrieaZir l,r.rrlr rr ,,1,t'l'it noteara la f el" pentt'u a se irnrr'1,'1,' ,r llrtlt' rrr ''lrtlrrrl irr:clt:iali octa\re se Se Iace pri rr liter.e rtriiirrscule 9i .|..tt' ..|,t ,lr ,.ttttr.lr,lt. ,tll.,r. rlt,litvt:. Notarea de liniUte' l,r r':rr. ,(' irrlitttllri r:if rr: Satt Un nU!11[f e0fesptlllZlitOf ,,,,!;r.,1.
,ltl1,,l, t,,tt llltllt'il/il

ft

'-l

j
al

,Ii

1ctaya

mri
e

1crava

t keotratd)

1ctava ?d

Ci d1 er
2\

fr

Q'

a' h'

c? d? e?

f? gt se /7e

*I, j-l

':i
.,}
,i,iti

fictava J

_-e:

l.t

+ a +
ca dB

ec.egi
= -II'
--l

.i

er fi ge dr he

c+ d4 e+fo g+ aq

h4

c5 ds

ei fs gs as hs,c6
a++git:

Sunetu,l do din toats oc[avele are trecverr[eie ur.mAroare de sunetutr de aeorclare normala lc 1:44A llz:
doa

(iu lizi

fa[a

atrr virzut i r r ,r, l[, I ,1, ,lt'l'irrltlc t'llzrtltil din ins[si legea -arrrronice]or'' qn*fundamental' 'J*-ott"ia t'ii--Ou sunetul rrf lrrl lrr int*i'"f , ,r ,rl ,l,ll.rr ,rr |','|rrtri , rr s,1,,,lrr ilt rlll lllllllill rlrtlrltt rie vibratii'
',tr

Do,:L6,a; Do,: $3, Do:G6, do:732 ,


2LL2. tlo6

4224.

rfo6

do,

264, do?:

SZ8

B44B llz,.

, dar: 1056,
5l

I
I:
,8.!

dupd principiul octavelor se lace intnrCiva ln acustieA, identificarea sunetelor sistemul octavelor folosit de acusticieni: diterii tat6 de muzicl' Dim mal ios

CA

PIT'OLUL

TII

i0r.,.,,"....tir

0a3--.,..."''f;e

1056llz-a s-

t+0Hz 5?8't4 c.-=


)ev
.t1o 3
I

*3?

NOTATIA MUZTCALA
='
$ I3. Considera.tii
teoretiee gi istorit:o
Totalitatea aentttslor convenIiona,le prin care sie qr:plrrr,irrl:i ur ir'r'lH llrr! reie nturicale poartd numele de notalie muilcul.i, sarr slttt,itttrr,t tt!i,, ( ,r.
mer{rgril
f

8448 Hz i

,fi3 Oo+- ftrr

005

0Cfala cefitrala)

'fi5 006-'Si6 007-Si|

008

ie)

1.

in a<. sst slsl'ern se folosite, se noteazA cu t-ti


inclusiv' l\tai observAnr

putin observA cA primele doui octave de sunete, ftird rnai minus algebric; iar celelalte, in ordjnea iniltimii' de le

ci airci sint folosite nu'mai liter"eie maiuscule pemtru toate este cuprins5 intre Do3-Sil' sunetele rnuzicele, iar ochva celtrall
irl

','.]

'I

,.i

i
I

i
I
I

i
i

.:i
1

:l -I
.l .,;I
,;r:l

:ai

-fi
r:r
I

a. Notulia boetiuna atrihrrim [ilozofrrlui rotran I]or:lirrs (ur.',.prrrrl seeolului Vl ) consta tlin Iolosirea prirrrelor L5 litere nra jrrsr.rrlc ul,. nlla betului Irrtin (rle la A la P;, cu semnificagia sonora urrniltoar.c:

pe at'eastd irrgelr,ioasl cale a scrisului. Cei veclri notau sunetcle pri n senrne luate din litt:rr:lr: rrlIrrlrr.trrlrrr. io eretle cn intlienii qi chinez\i, a caror crrlturf, se irnprrrrr)l antir:lrititl ir, rrrr f .tl prlrrrii cilre au avut. ideea de a nota sunelcle nruzica[e [,rilr lrtr:r'r." Vr.,,tur !,ir.r Si mai tirziu rotnatrii Ilotflu, rle asemcnen, nruzica prirr litr:rr.lr. rrl[;rlrr,trrlrr. Sisterne de notagie bine conturate insd intilltim abia irr<.cpirrrt ,.u o,.r.,,lrrl VI e.n.. dintre care, rnai irnportar-ite de reginut, sint:

Notalia muzicala are aceleaSi rrrigiui ri ncr:lir5i pl.or.r:s r:r,olrrtrv r.,r ?r scrierea llettLru vorLrire. (Jurrrl a sirutrit nevoia sii-gi r:l'r.r,z.r rnt rr'; tr.nl ,1,. reprezoll'lflre graficn a operelor rnuzica]e, intocrnai r:unt rr sirrrlrl nr.l,.rlit r:rl Iar'[t ,tce:st lucru itt vorbire. FiirIr aceilstil posilliIitirtt: rle rr.rl;rr.r: llr sr.r,rH nrrrzieii. t)lnelltrea ar Ii fost iipsite tle nepre[ui[e corrroli rlr: rrrtii pr.o,lrr=r, rl,. gerriul siiu crea,to'r, cu care ne mindri nr astrlz,i $i r:arr: sr: lr';rrrsrrril yirlor.rrlrrr
rr

-t

GH
ltrtruurt fil.llrlur ;r cel lllat

_t ,rl

,I.

t
fost uorat cu prirua {itera din in noluIra, literala.
aiutoruJ semneloiI In Umba greacd semeiort :
gr'i1

rl ,"t
.,l
a_r!

r 5lutct al siste,tuului era ltt,

it(.i:Htlt

rt

aif abe't (A

),

aSa cum se utilizclz,r

ri

urr

1:

sIDf,t

gi graphi :

flrto de a scrie ; scriel e

r..g

4t .ls

'H

ti3

i'

rl +l

t
rr.,lrr,

'.:l

l, i\ ttttrltrt !t..:g.trri.urt(i. (din tinrpul pa.pei'Grigore cel h{are. 5!10-601) r rrrrtlilr'tlI lilrrel,or rlofe 'la S,apte (rler ia A lri G). su,n etele rq}al.?n,drr-se ,llrt r,r'l:tt;t ,tt ot'l:tv;i 4li!l)t/(;,a

[i'ititarr: ince'ptlt de'vers co'resPu,,dea rle.r:i unbi

tre,p1.e

rlin

s.cara muzic:a]*:

id

e f'

ed

bi ct od er
Mi-__-,? -_-dbt_-- _/a Ai sj. apa,re nrai, tirziu *lest,l tle in'delungat s-il i,rlosit litera (se,colul xvH), a,st{or c* un ti,rn,;r t rlin alfabei in . itic*l ace,sruia. Prirnrrl s,ner, *t, a fost de asemeriea irirr<*rir ;";il;' p'rli.li"'.iton* rlo. fiinrl mai convenahil6 pentru ein,r. e' [n smdi 'l u,rrmitor (decorur xII gi xrII] ee ajumge Ia nofa.giri *iet_ skrat{t' sau nororia nroporlionald,. car.e consta din intreb.uinrarefr un$r fisu,ri de note avind intre ole raporturi precise tle du.rat6. sint crennte acum-rrr,ripiil* p.roo c notalis sa .se despent,, tiefinitiv de r:., o_".,"or*le gra,matieale, rlet"enind io.I.rp._,t,,ota. r' uesprinsd' de text, pe linga oar.e 6-a dezvoltat, ^1,^_1,*_ ;;i;. rna,i pa.a*rrge o serie de rrausforrnf,ni, ajunginrr in ,secorerie xvII-xvIII r,a .farma rorw bicri. ultirynril smcliu a* *rot*pl irrai,t"a ,. In acesr stad,i. se poate obslr'a. ;;i"l l"r"r, ;;;;;*. +i cor.,_*..;ry&*,danpa (,ir sernrr.{e notafiei muzicale actu,al,e "r"; fie forrnd ,rroli,
_

();
(.rr lr,rrrrprr[. 'r cir rlc lt rltttrit l,itela (1]] O ltpl'senla't ntlntai pe 'r;i benrcl' rrr l,r:rt1r ,, tttrttlnrl l lo,st introd,tls[, in norr]e]]rc]atl]ra s{r'r'ertel(l}'. Iiten'r ulrril lrr.tt('rlrrr rr,l llrlrl:'l (ll) lr, :rr.rr.r:rl jt rrolirlir: it'llilrc ideeu de trctaud $i l"egislru '$orl'ol'. ceat ce r(,.r,lrtrr( ,rr rrr:;nlryrrir,l rllr-r)gr'trs frr[:1 rie rnotafia hoetianft' Foio,si'td mult in .r,*(),,,,r ttti t.ltrltt., lrltrtttt.s, {>l avea iutsir rre,ajurlsuf ci nu *a ni'r:i'c iuilicalie indiciu rie aee'*stfr lratur] fiinrl l,r ryrrrl rlrrr.lrt:r rrrrrrr:lolor (ni'trnnrl), singu.r,u[ ,rr','r'trlt'lt tltrtt l(:)il. c.. Ntttttlitt tt4tt,rtlolit,t'ti,ntr:) in Lrz, pe lir:gii toa aifaber.ici, in'eepind diin u,,,.r,lrrl \i I I. 1,,;r Iolosr:gtl: rrclrmelc (.un fel de puncte Ei l'irgu'Ie ili tlif enite 'doa'sttpra 's';111 dedesribfurl cTrvitlrtelor' ind'icau o t l)rttlrirrrrlii) r'ar(:. 'li()zltlt) ,rrlltrnrn(: :l;r.r:rrrt(:nl:r s:rrr rlt>srxrnrletrlil ;r vocii. Iia1ii dc nol.a{ilt gpergoriamii" rrr,rrrrrrlr'Prr:z.irrlir avltltlttjrr,l t:it sugllreitz;i in Scrirs 9i icleec de rilrt' fiirr'rl rrtilizir tr; p(: pri rrr:i;ri rrl ltt:tlt;ttld.lor grarna'tic,a'le : a{r{!ellt q';'aV, a'ccent ASCutit rji Irc(:('nl t:irt:trrltIlr:x.

t!t- - -

Re_ _ -

gapte:lea sunet-

ttutatia ronhhi
i:l^ :.'t: rt':
;
r

ilotalia actuali fuyali)

(,rrr,il,
rlrr,t'lr
I

,\totttlitr t'u port.trt.irt,si thei" rttihuith de c*t,te unii Xl t:.rt.), Iirr:t, uII m,ar pa,s iinaLinte ; ngruriele sitr't rrl,i vnrl. ltttlitt,tlrt-st: iti ac'e$t fr-il reda ati't iniillilnear 'oit 9i :r:.6r:i.rrlr: 1lr lronl

ter-r'reticierri [u,i

lf axina

*ClI

rl'Ar-r,z.r.o (,srx:olrrl
it,lrro
xi

Longa
Srevit
,femibrevi,r

'it

st httrtttlu.c itt notapie d.utunirile silahice ale su' rtt,tt.lrtt, pr-i n rrrlrrr:rri,r'r::r lilcrrtilon a,lfalretrrlrri la,tin c,u o,serie rle siil.aite luate rlirr r.;rpclrlt rlr, r,r,r'sru.i rrlc rr,rttti vcclri i,ltirt.,pe on're ci,ntdne.tii tlin ev,ntr rrneditr tl ilrvoritrr pcrtlrtt ;r rtrr-1i ;ritmlc glastr'l:
irr.r::rst:r r/r-(:nr{)

'l'rrt irr

rt

ltlit

ir':l :t

.stlttoteltlr.

EI

h coretpunde
h

breviwl irttreagl

FX

coretpunde nola

ol

14inina

t
t
t
p

femininina

doinea ) ir toretpande pifu,imea j


h'eoretpunde

?.
lll t/ttt: ,tttl ld

Fun
,<t,r, Re - to

li fi

coretpunde
core,rpunde

optinca

))

/7a

- re fi -

bn,s,

llli

rA
l-.---..r'--

Semifusa

,rabfiencinea .h

i)'

.r qr

.f--iJ tltt
ll
G}

/'a'mu{} 1,,

lt

ta

o-

t'uo?,

$ol

{e

Sisternul actuat de notatie

{:

c'

---t
11118

nruz,ieal

In notafia acfuarl& pot f i reprezenrate : in5ltrirnea,,irrratu, intensitatea gi graf ic toa te tianbrul.

insu6iri,le suretului

1t1tt ltt

Ir) ltt -

,fanc

lo - ha,']- oe,r

In notatia

Fartiturile din epoea ]ui Lully Si E.ameau (sec. XVII_XVIII) rombic5.

si:rt

scil,ise

=_

*
-t.

1i1

-r
t
tl
i

15. Portativul. Liniire s.plimentaxe. Ilara initiall t

gi finali,

aeolada

i.
EC

rurnteste Jtortatiu.
:

in sus

Un fill,tp rle cinci linii paralele, arizontale si egal de.pdrfatu bttre elo Liniile ea qi spagiile porradvului se nurnirril de jor

A. REPREZENTAREA GRAFICA A INALTIMII


SUNETE
L

OR

Inalgimoa sunetelof ,se reprezinttr in seris sernnu,I rle mu.tare Ia octaad, 9i alterafii.
.-,
Semne,le principole

prin:

note, portat'ia, clrci'

'fr,61s senrnele cle notaIie, precurn gi indicatiile car:e scrvesc la rr:rl;rrci, in seris a mrtzitii. se plaseazii l)e llortirtir'gi iu IurreIie rle irecsl"rr. Pe porl-ittiv se ittsuriu prirrcipalele.elerlente ale uotulici : t:lrr:ilr: r:u 1r. murile lor, nrusurile. notele. parrzele Ei alte.ratiile: ccrtrlulte' t:lr:lrrr:rrrt: tLr nottrliein ca : terupoul, nuurtlele etc., se lloteaza in af ara prlrLu ti vrrlrri.

14. Notele
redau

prin c&re se

[n scris

sunetele nruzicale se nu'

t.iniile suplimentare

nesc notel, Ele reprezinti pentru scricrea muzietrll ceea cc literele repre' pi scrierea airrt6 pentru scrierea vorbitA : dupd curn literele'servesc la citirea
cuvintelor, tot astfel notele servesc la citirea 9i scrierea muzicalil' De [a ele igi ia numele tle "notalie* in[regul sisLetn al scrierii muzieale, O notit, in funclie de c[eia folositn Ei de loctrl pe care ii ocuptl pe portativ, reprezintil uu anumit sunet din scara gcneralA muzicale rleci
indl.timea aceslui sunPt
'

In r:azrrl einrl eele einci [inii ale portativuJui nu sint srrficicrr[c pcntr.u & notil:ittnelele tttai d{:ute sau tnai grare dintr-o piesa rnrrzir:al:i. ii(: irrtr.rr. brrirrleitz;,1 liniile sulilirrtertktre. deasrrpra si detlesrrhtul portatir,rrIrri. (,ir . cotl1111t,ut" a prlrtativtllrr, tle birzii, Lirriile srrplirnentare se iluntilril usllr:l cele de rleasttpra rle jns iu sus eele de detlesuhtul portativului tlr. sus in jos. Ca si- liuiile, porl.aLivului, ele trebr.de st [ie pamlele, errizorrlirll 9i egal {leptrtate:
:

ffi d

===-i

-l

tant

initinlea

la{ (la dn oc'

iniltimea <

=do (do drnoc'

= ++01{z)

tava micd = f32 //z)

bemoli Toate ,otele care nu au semne rle a,lteralie iuaintea lor ldiezi, note natunile, [iiltlcf redau cele gapte trepte uaturale ale etc.) se nurnesc acrrrii nruzicale : r)o, re, nti, lu, sol, kt, si'

+i:, E:' :.:: ,:;t!


'5-t a:;i'!

clnd este r:azul.


melltare
:

In rnod ohi5nrrit se utilir.eazil 5 linu suplinreltare dcasupra sau dedesrrhtrrl portativrrlui. [;'olosirca- mai rnultor Iirrii srrpliltrentlrc ingrcu. neaze ier-rtura [e'xtttlui tttrrziurl ; tlc aceea se preIerri seurnul octavei Fau,
sclrirrrhur.t:a r.lrr:ii.

t Termenul este de origine latin[ pe wemea lui Boelius (secolul Vl). cu iensul de semn gr.pfig, reprezentind sune' tele muzrcale.
(nots.-a.e ==
Db

noti) $i se

foiose{te^

incA

de

lln uxettrylu tliu lilcratura rrruzicald in care 6e foloscsc iiniilc sppli57

e +E
-:Jmt

Efi

il
P. t. Ceaikovslii ( 1840-l8g3i

I I I I

Simfonia V

Alte elemente gratice ale portativului in scrie'rta rnuzicai& pe iloui sau urai.multe l.rortative se intreSuinfeaztr lara in'iliuli-linia vertiea'la care urle?,t{j eapete}e irces,tor porta,r,irre. ;+rltin6 execqr[ia simulrana a rnuzicii scni,ee pe cle. llara inipial* este precerlata ._ de obiesi tle'o a d,o.u,a lrinie verticali, a'ca!'*dd- care p'oate ii frinta, (..urn so irrtilnegter 'lenirmita in s,c,rier-en peritfiu pian, org{ pi liar-pe, sau dre.apt*, pemtru a uni fanri}ii de ,oci 1;i ,i*strurneut.e.

(jra a)cituit dintr-o srngurl ]inie, caxe despArtea (sti$itul secoluiui X $i inceputul secolului )iI e.n.i. se insernna ctt denum?rea literali sunetu| ce se lo sau g *-- doi, iri fu'n';tie d'e car:e igi tuatr I'ocul

Portafiv general cu trar[ inifialX pf acoladI

I I

iinii, cie euiori d'iferite, care jndica sunrcle qi


porla&iriuJ di.apazonul

de 11 linii Pie care general al vosilor

I I
I I
T
r

t'e
r;ri rlttl,ttt'trlrt

do

s0l

rlit'i<:l.rlLa!,ile

ce psgenta in sirtirea notelor lln

Perttftr clelimitarea trt*surilor irnei piese llruz,icalc $e intreilt*ilr!e;rzx u linie earc traie vertica,l portativul, mu,mitri ]grd,_.1q. fry-".111.t l'& s firi.ritui unei ctinrrpozipii $arr Ia incheierea parIilor priuci,paLle ,]r.^ acsstei,ft se intreirtrinle.azi borc rtublA lina.ki.
asesi,

Iet 4,

este, spre
(intes'va-ljce)

Portativ cu trare de mxsuri qi barfl dubr[ final5


%

alr

nevoie

t;'ottLtl

)., repefa

runeful preceobnt

(ttlitlorrul) = urca intlnalia cu o,recundl

, cohoan intonatia cu o rccundi r qi,rl rofull (thfitina) = urcd inlonatia cu o terfi


ii.illIllt .r rrrrllrl,it' iltl tOlOSit i, i. r ',lrttt, ;ll rll ll,'ll'ltl ll'l VCffC qi r
ir
'1,, la,*l', ct.'tE '!'atlitai 'ru((:tv{l'

Bura tlubla s'e mai folose+re 9i in eazul einrd p6 pancu,rs 6 seSirpt r touaLitalea uarei lucrlri, subliniin,rl ap,arilia aiteraliilor noi c6nsr,itptr,iye, sau Flentru a rlelimira doun pfirti distincte a,re ,nei c.:ompozipii:

mai bine (Macarie, Ant'on Pann etc')'

in lucririie 9i culegerile lor

inain+'a$ii

mu-

59

L-, I
Diferite aspecte ale portativulul
Drrpfi eerintele nota[iei muzicale, porta tivul se f oloscgte in t]iFerite flspecte: I)orrfltivul siruplu (tle cirrci lirrii), portal.ivul gctrcral fi Jtarl.itura. i'"; Portatinil sirnplu, serye$te de ohicei la scrierea rnuzicii pentru o eingiira voce 6au pcrtru urr aiugur insLrutuoul. : trei
L]rrcori, pe portalirrrl sinrplu Ee pnate scrie gi mrrziea penlru dorrfi sau in care caz, rrotcle l)cntrlr vocca supcrioara se scriu cu cotlilele ir sus, iar cele penLru taocea iu{erioarll, cu cotlilele in jos :
vor-'i,

tl

Ch. Dumitrescu
Andante rubato
Oratoriul .,Tudor Vladimirescu"

Ch. Corrnod ( t8t8-18$3) Opera ,,Faust"

Allegretto
A$

*
Chla

I
*,nunrit a.stfel pentnr cfl p.e el se'pot s(:ric t.rirte sttnelelt" st':irii geltr:rale mrrzicale ronsti din reurrirca a douir lrorlativo de einci linii. avlnd o linie suplimentarf, iruaginara la nrijlor: :
b. Porlnlirtu,l
genero.l

- fet

dra - gul

A,rt-

fel

dra-qul ftiu te

ne- t

tu

-fid td il

,,T

ea

Pr: lrortativu-l s,implu, noteie. pinrt la Iinia a trcia, se seritt tlc regrrla in sus 9i a$ezate in partea tlreapt6 a lor; iar rrotelc da deasupra lipiei a trr:i1, cu corlilcle in jos gi itgcza te in partca stirrgii. Notcle dc pe [.:ria a treia a portativului pot avea cotlipeie fie itt sus, f ie in ios :
err cotlilele

II
[-]u asemellca portativ serveqte 6i pen'tru prczentarea tcorctir:rt problerrre de notalie, ca: registre. c]rei et.c.
V

t I I

ir

unr)r

AceSt ltrcru n,u Se mai respecti atrrnci cin'rl o CcrC nrcrsu'l ascenclent ritmic 6arl rlesr"cnrlen,t al Iiniei nrclodice 9i grttfnrea notelor irr[r-ttn desen este indicati, itr acest c:rz, de DOt$ ucil nai 'Jc' uuitar. f)irec1ia,'rNlilclor: partatd faPa 'tle liuia a t'reia:

i i !
!
I I

Pe portativul general se scrie muzica pn'tru doua, trei gi pirlrrr l,oci, gi polifonice. El este foJosit in notalia pentru clavecin, orgil, l,uur! lurrpn si alte instrumente la cafs se poate executa nruzica l)t: lrrui lrrrrll,' vuci. I)e exemplu :
armotticre

iI
I I

Andante sostenuto { J. 63}

Sarabandi din

J. S. Bach (1685-I750)
..Sr-rite Iriurr]r'ir'"

G. Fr. Haendel (1685-1759)) Concerto grosso, oP. 6. nr. 5


*

60

6l

ti

rsu,niil'ea

sau

s,arr ntai nruhe ins,tlutnen{,elor pon{ru ,c.are este BcfisE

a tnei, patru, cinci

Partiturd pentru cor nrixt la patru voci

Aitegretto
{ Nl,
r

Dorulef, dorule{ule

I. S.

Chir-escu

82S-

r8{}4

,,Demofi"

l4o |",
f

ti

H0nt?-Pl e y-utyrb,

i,'{'' ir /l', u tl
11 i:

(t1

.\

J,.

"[,1

tl

,i,'u
.i

t ;tH

irrscrise pe un sistem de

poriatii,'e

(o - ru -'/ey,

do - ru

R. Wagner (1813-i883) torcltoarelor din opera ,,Vasul fantnrrS'


dor,u

-/e!, ob - ru

le-tu-te/

il\1:::

generaLa perltru orch.estrit. lrr pa,rtitur:ile pentru urchesu.a sg Intrehuinleaza tllr numir tie portative co,respunza tor cu f eiurilc instrumentel*r ee alcatuiese orcltostra, nounite printr-o harA inilialzi corrr,uni.. Portativele pentnr instrumonte,le tlin aceea$i famitie (de exernplu: itF sfru,rnente,le de sufla,t din lcmn, instrurnentelc de suflat tlin a.lami etc.),

Partitura

-t.H _-.ft
,rll
-+t{ .i1

tr
S I G. Forutr) exceptionale alo portativului
gi +lriar 7 linii. Astfel:

nrnlnrlll s6lprtnll' iar ilivizltrile Ia in afarlt de hara comttnil i'nitin:ln n!r si violiua I +i Il) au ttublit acolarla' insuurue,r"e,Ie de acelagi lcl (tle ".*orft,r:

t
6

ln morl exoepiional se f olosesc in noralie ;xrrr.:ltive cu t, g. 3. 4.

Partituril Pentru orchestrl


L. v. Becthoven (!770-1827)
Simfonia V

Parl.atirtul. de rt. l,i*ie: se $olcsegte in n+tafiii pentru irrstrurnerrtele rle ilercusltrne near:ort]iririle. (:u: 'tlrira nlilres toha rni,ciii. ttriungiriul" ta1116uri,ir
g

al icile.

Allegpo con'brio
Flauti
Tamhurcr

N. k.

Rimski- Korsakov ( 1844* r t}(,rj

t*'Ja"

piccolo
0uoi

ln operele ma,i noi, cu caracter decla,ruatorju. a inueprr t sA fir: Iolosit lrnrtat,ir.'ul qle o linie gi pentr:u voci: "N,
Vogel

Clarinetti in B

Cor
Fagotti

wrbi*

Oratoriul ,,Thyl CIaes'.


5

Frueil
2,

[orni in

Es

*
P.

Trombe in
C

t, -Jn nf IL'Vi

,G

,lu'I
pla - nait

Bqrbstr
fimpanr tn
C srG

La mort.} *

,s'ur

VVVVV la t'er-re

de

Flan-dre

lO

ta .l

5i s

Y'
5

Violini I VioliniII

Viole

Violoncelli

Contrabassi
5 - I rarat ric tcoric r q!urr('r, vrrl

6+

tlD

.ti ,:l ,t
i
I

'i

tr iistf el cie partiturtr' nbserviine ci partea ritrnicrl gi rrri r r Itl Ill ttotlt{ii f iccare rla o lirric. Cirrtl notole au co'ditele in lrortrrtiv codilole itr sris' ilistrrrl ll'l:lltt illr citr'tl acestoa au t gral' ttl vtx:ilttr rosptx:l-ive
r\

tritltz,ttt'rl

cele patru voci. ade corrrlui

'i 'l
{
l

relativ intonaPionala Pe
j,os, intonaf

txrl

l\ota[ia mraicaifi folosepte trei c]rei dif eritc r :


fr.

ia

ulose'ite re-

intuufllia foloseqte rtgistt't-rl

tlieia lui soJ

ctteit !,ui

tlo ll8

ei

r:/rein

lui

fa

9'

,"

il= )=

t,on

vortrit in

regist,rut acuto

In cheia lui sol se scriu suncLotrc tlin regislrul souor a,cu t: trl ciioiar Iui do. cele clin regislru! merliu, iar in c]reia lui lo, spneteir. din registuui gl'lv.

0or Yorhit

in regist'rul grav.

unele irll,rtrlulit,ttl (.u tlrrttti l.irtii se inlrebuinleazA in ni]tatia t]elltl"u inStrum*nLtti xlrrrrrrlllp p.,ltttlttrtl rlt:1lCrr:usi'ntre, Clrnl Sint, SFfet'eXeinplUo itrstt'tttnentul atali "qarqatllltoo rrr.llr,r: .,illtgllrtllllls $i

a
II a portat,ivului.

Cheia

lui

so! 6 d

Clzeia lui sol indic& lucul pe portatrr ai sunetrilui sol din oetava intii (396 de vihrafii duble pe secunda). Ea se ,agtza.pe linia I gi pe hnia

l)ortative pentru nagara pi qarqabah

Ctreia

lui sol pe linia I a.portativului,'flumitE


gi ,.cheia veche francezE"

nug'[l'aTr-

._)_ la/ dt
.utittu
rfueaP"&"

qarqabah

doZ

re? fii? fa? rutZ laz

6,iQ

.lsi

Aceasta cheie nr se mai intrebuinfeaz& astizi gi o pute,tm intilrri nunrai in diteratura nruzicala veche, fiind udlizatit Ijentru rroci Ei instrumentc
inalte. {upa

int'ilnegtr: rrul,,l.ru sp*cialtl l)olltru sru{iul a'IililLu1llof l'$ lir irrstnlmente -- poriativul de t'rei linii pentru barrtrrrriirrrl r:r'rrlr:lor rlr: de 9,ase 9i ;apte Iiuii lllrrir:i.r, <:cl rlr, llllrrr lirrii l)entrrr mandolilrir. iar cai gi lirpl'e coar'dc' 1rr:nlrtt r:ltitttr':r r:ll lit'se Irr
I

Cheia

lui sol pe Iinia Il a


a I {central4l

$i ;,cheia de violin5..

pori.,tivu!ui, numitE
----41'

17. Clreile Ia
tn.scrierea yle por.tatit

dol rer ttul far colr lar ,rir do? re? mi? fa? mlz laz
a tnd'lli,mii swe.
celoa tret Iitere G, C $i F cu care sini insemnate d"in moditjcarea tr.epbati apecire--t* reprezint5 fiecare : sol, do gi fs. Vincent in_-nota[ia iiterali sr.rnete]e d'Inciy (1881-1931) preztntl'
prorrine
:

I Aspectul graiic aI cheiio,r

.\t.tltttt,l,, lytlIit:u lillrl,

St,l.l)e.sc

(, r:l||.ir: ltHt,T,lrlIl p0 lrrlll tlin liniile portativurlui dctertuilna itlfl'tfrmcu pl'r'ir,r fiJl tt tltttll t.'lttt(:l rlirr $(:lll'tt mrtzicalil' gi pozilia ps portflUv trr Irrrrr.1tf, rlr.. ts||iltlrrl Iixut de chsie se detenmine a r,r.lorlIllr. rrllu{. 1.., 1lr: lrrrzil nucce6iunii lor in '8Cara muzicale'
l,,Nagntatta,,tlri[(.rtlrlinslnurtentdepercusiuneformatdindouf,.}azane * membrani din 'asemdn5tor castametelcr' lirrirrl fftlrtil rllrl l'ttrL ' rle Oimensiuni dl'ferrl'te - ""op*it* tnst.u*l.rt &--g"**siune 1rl.lo ,,(Jnrlsl,Hlrrrlii.'r.r,lc un

It,lrrt trttt.,tr'rtlt' .,r,' tttttttttsc

cltci.

ieie transformAri
Cheia

p,rincipaie ale, cheilor s,

".*it,o*_

luin/

rg

xlt
xttt

q
u

-o
sec

Ntl

fiec,

xvlt

: C Cheialaiia t F
theia lui do

sec.

(
CL

ffc. xv

l$ l=

$
]:

u* xtx ri xx

ffc. xvlt
ec.

l$ ra,lif'u'.rrp,n
cec

iec.xtil

lL.eafr.rrc} ,1,+

xYll

xtx {t xx

b/

If
'" h. cheia lut do Il8
Clrcis irti rJo indiea locul pe portativ al sunetttltri do din nctflva intii (264 de vibralii dtrhle pe secuurla) Si are cinci aspot'lte : pe_ Ittua [, lI' tll, IV si trt a trrortativtrlui:

Cheia

lul do pe linia V a portativului, numitE fi


ilctava micd

.,cheia de haritorr.^
1ct'avaiPentrrt)

rl I
t

0ctava marr

Cheia lui do pe linia I a portativului. nrrmitfl 9i ,,cheia de sopran" sau .,cheia de discant"
Actava 2
0

linia

cu [impur' cheia rui d'o pe rinia v a fost iniercuit* cu ut*io l,i /, I I I. f iind rrrai praetied perrtnr notarea vcrcii
rre rraritnn

,r,

ctava

Fentru vocea de tenotr', eclitiite iha.liene mai utiiizeazl .,tt clrere ctmvttlntt"ttl sol pe linia II si rlo pe linia rv. ,n ea-re nctelu ar--*r*re ca in eheia rurr s.f

ffe

scris:

Cheia

lui do pe linia lt a portativulr-li, numitI gi ,,cheia de mezzo'soPran"

{feet:

ret
fava mica
9-

air

fdt

I I I
I I I
I
I t
T

$. Cheia lui
Cheia

[a

fa

$!

dol

ale portativlrlui.

76 tle vibr.alii eluble pe secunda).

lui fn indica locul pe pr)rr,atiy al


Ea

*'
surtc-tului {* oJin {),cta1,il rrir.;i
\r

sc asaza pe liniile Itri. IV {r

cheia Iui dc pe
gsy7yp

Iinia tll ft

portativului, numitE $l ,,cheia de alto"

Cheia

Iui fa

pe

Iinia Ill a portativulul. numit6 Oi ,,cheia de bar!ton


fi6f6ys tuC&

nicl
dcl ret

?cfava

/77are

tpralg'r'!/it
+
re t
i77/'

ia' mlr tar ,fil


8ot

La ,fi

do

Cheia

lui da pe linia IV a portativului, numiti 5i ,,cheia de tenor*

Cheia

lui fa pe linia

re mt fa SOI ta, .fr da' IV a portativului, numiti Si


0crava nicd

""cheia de

b?u";
ficl. r ice1l$,/i)

1ctava mare

r-

,tr
68

da

rltr-

fa

tol

la

dot ret mit fat sdr

Mi

fa

['o/ ta J'i oo

t,c,

o)t h

la

8t

dnl
ri9

lill l$ lle llrria v a portativului,


\clava nare

numitH

si

..cheia flp hac nrnfun'd'"

Au rdmas deci in uz u,D rrunrAr. rrc 7 crrei, care, raportaTe rlo r-rcntral fdo tlin ocl41r4 l-l ). pol f i nseza tc astf el ;
{etfd lalla
,iacetut,,ga'
difa,r?e
tie.Jagrsufie!

Ia

sunehrr

l)tt frt
il sl{tzl

lvli
t{11

llll

rrrrtrttti
lrrr rlrn I i

ttl lilcrttttlnrt

da re ri$ 'r# 8ol la o intiinirrr rrr,rri irrlrobuinge*a* cheiii tie bas profunrt; fiind utifiizatrl f]sntru vo'ciie graYe,lt' rurrrzir:itlit voche, Fa ftot ta ti

ctie6 dt
vtolind

I mezru.uprai, attp

citeie

oe

chcte dc

i rncra i tinu

.fti

ehera de

chere dc
bas

bdrrlu,

lfi tnga fui

Pr*r'enienga

rlin

gi

extragorea
:

sche.ma unnitoare

di,n portetiv,ul

ntai sus, Practica Irr ,lt't'ttru,ttl v'rt',tttttri lrtt'' tlin r:elo zeee chei prezentate tlo ps linis ctitltilttt I r:lrr:i'le sol pe linia tr ' ta pe I'i''nia V si rrrrr'rrr:itltt u \r, rrrrtttttif iilrrl rrtikl trtrrr t:rtilt'r:izintl c'u altele' chei, le rom Irr rlttztt.l t:lrrrl v()ltl lrt,ai intilni texte,nruzica{t in aoes'te

r'rl,r :tnlftrl: liu'i* l) se vor siti ca irl Nott:lr, rlilr ci.ciu r.,t,t:lre !runcezd (sol pc inrs:l crl tlatll octave mai sus: , ltt'nt ,lr lms ( f u Jre 'linin [V), intonind"r'se

fo,
fioeare, poate
,Dotevei

d$, fi ?

dol
chei,

dor
in

ftelatia dintre ce]e

intii

obscn,atd fiin pozilia pe ears

dol dat dor coea ce pr,ivegte registrul ceJ reprezintri

dor

o oflupfi pe portst;r,

sunetelc

*:lt^,tti^:i (fo pe linia V ) Nt,rek: tlirr t;/reio tle ltas prot'und -*u l"t 'linia II). intonindu'se ins[ cu rioufl octalte mflt ]os: t:lreitr tle uiolitri (sol pe

fd

itlentrice atit sa intllime' l,lolrilc rlin clteiu lui tlo pe Linia v sint pe liuia III (cheia rie r:li pi r:u llrlziIic Jro ;ltlrt,atlv' ctr cele din cheia lui fa baritonul cintd foarte lr'ril,rr), ur:t:uxt* ,1i,, rrrnrd fiind preferatf,, deoarece cle tot o cheie 'f* rrrlr',xt'lt llllllt'{:ll,llll ett lln'sul, r:nre trtiliseaz'd
..

JU

fa

ld

do r 1do central)

264 tlz

7p

prin utilizarea nmi rnultor r,hei in serierea rnrrziealil se trreeazl posihilitaiea ca notele sft fie agezaLe cit mai mult in r:adrul portattvului, evi' tindu+e astfe[ folosirea unui prea nlare rrutnf,r de linii suplinrerttare, cart er ingrerria citiraa. qtabilr Pe {e alta parte. folosi6tl ceie gapte chei ramase itt uz, [rrrt(]rn
doud principii : n. O not6 care este a$ezat[ irr acelagi loc pe portativ poate primi toate eele gapte rlelumiri ale treptelor din scara muziealfi, schimbiutlu-$i nutrtai registrul :

(,

Oc.tavLl irr f trriour0

eheia lui /a pe linia lV a porrativului. trn scr.,ierea ,preclaaicA" fiecare voco l$i ave,r r:heia sa propr.ir.

),

,i,ar. lrcn

!,rrr vocrle de balritofr qi de bas se folosrr,5te

ilr II
I
'l
,l

Schern*lr su.ierii diferitelor partituri pentrm vocl

Soprani r
Soprani

Se

tcrre:

;tor de femei
{a 4 yoci

II
I

8*iere3
pneclaticd:

AlIi
jtlri

,l

II

b. O

not&.

degi i+i schirnba locul l* portativ, poate sa-$i pistreue


(

tI
t
Scnerea
precla,frca
"

ur.eeasi rlenrtmire
dor 8e ect'ie:

in a f ara tle registru,


o0'

f;are $e st:hinlha )
dor

'flenom
dol
)ei,

do?

,!E-

Lor de bdrb,iti

Tenori U Baritoni

la
fectul:

4 voci

Bassi
Aceste dou, consideratii teorelice, privitoare

la

folosirea cheilor, stau

la baza

trauspozigiei

in

rrruzica l.

Sopnani

.i1.$

'

lB. Utilizarea eheilor, pentru voei Fi instrurneute, in rlota!.ia aeLuali


:

AIti
tior mrx't {a 4 voci
tcrrerea

a. ln srierea penti't, aoci Fe folosesc, in prezent, nttmai dnrrfi ehei sol pe lirria I I +i .ic pe linia I V a ,;rortativului. l)etrtru voctle de sopran, alt1r 9i telr()r se fulosepte chcia Iui s<r/ pe linia ll (teuorul transputriud cu
t A se vedea ,Transpoziiia"
72
(volumurl

Tetrolr

prectasic&:

Bassi
c,) to

I I I I I
I
I

II, cap,itolul XY).


L

I I

picioardor (podatrierul)
nnlltrl:
1tt,'t',tlrt Iolostrytc clleta lul s{rt lttt't'ttltt lo,l(rso$l.c cheia lui srl llrttttttl, folotvt:i;,lc r:heio lui soi ] t,lrttrttl [.losr',11c clreia lrri sotr t'ttrttrtl t'rtglc:. folosqte cheia lui soi t lttrittrlrtl lttrs (olo,sogte cheia lui sol

t f'lanual {

] t

lr lr

Itty,tttrtl lulri*o5tr: clrr:ia lui !a (cheie priuc,ipala) 6i c]rej'n lui lrr ifirri,rr lV (r:lroio lor:rrnrlara) t:t"tttu l ltonl foloscgre cheia |ui fc
rr.rrrrrrll|r/t

clrt

Pedalbr

r,rr1rl frrls;rrirl r:Luin lrr sol (clreie principala i 9i cLoia lui /o (clteie

'

Instrr.mentele

de

percusiune neacordabile 8e oc$u

lrrr
..

oheic.

)
lui
linirr

,r,n,p.!ra folodo$r, r:hciu

;;;;,;';,;il;;,,
lrri rI,,
1,r'

.ir" i,' fo, cheia hri rler pc linia III

sol

,ti

rireia

:
I

prei: multor linii I|eltru ,lt{.res --.,l1::: supli'xentar.' ee achimh chcile ei ia cadrul aceluio'5i portadiv';

t *,t:rii i1"TtT:h'
.'9e ocris, Ee scrre.'

lV

fr oscqto chein hri /a ,''t:elesktfrr.lrrsc$tcclte,illrrisoI5iclreialuilt --. tlopolcii (GkrcLenspiel) folososc clria lui sol 9i cheia hri lc -- ilolonul loloseflte cheia lui sol pi cheia lui Jo . tilrafow folosc$te oheia lui sol si cheia lui fo - oiolino ll $i It) fotoseq't cbeia lrri sol .-r,ioI0[oIosc5techeialuirIopelir,iaIIt(qheieI}.itrcipald)qieheia sol pc lini$ Il (cheie eocunrlad ) lrr,i do pc foloeegte clrcia lui /a (eheie principah)' cheia lui - ttiolott:elttl lirrin lV qi 4lrcia lui sol (chei secundofi)
/iarlxr.rrtrl

6
..

-,,.

e 6

E " 6 =

lr
[]

ei lrrpa. Iiind instrumeDie polilonice, utilizeorE.lorts' tu di{e{ite riuul g,r,r,rul ,,,r dorrl olci - sol oi fa - cam pot li nEozaro
pittttut. orgu
,

ornrruhasuJ folosegte cheia

lui fa

la eazut ctur-l ac echimba cheile pe pa.rcrrrsul urni portrtiv, aflnura retpectivd e trotoazl numai la acea cheie cu care tucepe portativul, deolrcci

*rrrl,irrrr|ii. rlrrlrll

rrorrrsilfllc:

i I "j
'

* "*11-' -Tii' apar in :t lqi"llti*1 Chile noi ctre"11 .11cupriuourl portatirutrui ge ecriu ctr c4racteie mai

cdeaEtr

miei decit acelos care ae alortr la iDcsputul porta.tivului. Tot astfol se pro Fi la Ecrieroa choilo* princi,pale gi eeeurdare ale instrurrrentelor cc fot+sesc rnai m{rlte chei.

,,

J
ffi=.,

75

!I a-

-\
.
.,j'-

S lt). Sornnrrl dc mutaro la


: octaDaaltuqi S

oetavd

fn lfnrs tle cltet, puutru cvitarea fulosirii prei.r rnultor linii suplirnentaru, se rttai int.rebuin[eazl gi serrlrurrl de nrutare la octat;d,, carg se noteaz;l e,sifel:I""""""""'j
Cintl setruttil este agezirt deusttpru notelor', ele se vor irrtona cu o octavir rttir! sus (octaua olro), pina acolo undc se terminfl Eirul de pnncto sarr Ba
gi$s$t{} in,elica[ia loco
:

sea,nlni[ cu

:flu.rrsllrniercra rrrelorliei la rlotr;i (,ctave superionre sau iuferioare Bo in cifrs I5, t:i Iri pr-in cart: se noteaza du-bla-oetava.
a< rJ.---__-_-

._.-._.; :

ocLat;a.6assa=

8--'" '- -'-'


,fe scrie:

--

$ :I$. AIaer,ruliitt:
1fecful:

Fantezie

Fr. Chopin ( l8l0-184t!) in [a rninor, op. 49

In nota!ia *etuala se iDtrehuinieaz& cinci semne de .alter;ltrie. {-:are agara inaiutea lrotelon gi nu urmalorui efect;
.t R.

dil'i,t:twaa tnd,lti 'ruii sun.etelor_

irrrillinrea eunetslor ({-reptelori naturale ale scflrii ,muziealc+ {de , rtt, rrti. si ) poate fi urodificari * e,sce,nrlent sau ,iescendent * nrirr ftrlosirea alteraliilor 1. A'lteraliile sint deci .serrrnele grq{ir,e cu ajumral, cd,rora se tu}ts,oad ttt*.

fo- sol, Io,

rre

diezu.l

urc:i intonafis rx] ulr semi{on

:,

Uacii setnnul este a$ezat derlesubtul nol.e[,or. ele se yor intoua cu .) ocleYfl mai jos { octuun 6cssru), pin& acolo !,rrrde se terminl Eirul do puncte
$au rie gassdLe int[icapia loco :
8c rcrie:
I

I.
:

ltt,nr,ol,u.l

roboarfi irrtonalla eu un $cnillillt

i
I

A.

hlaciaturian

I I

Baletul ,,Spartacus"

.l

q
I

$,

ilublu.l-diez

urc{ intonafia cu doufi coulitonuri (un tou] I

I I

Pialrotr,

I
I I

:l
ir-.

,-.t ...t
I

'.--t +il

&. iultlul-ltemol 6I

,rob.arz'r

intocafia cu don* semitonuri (rrrr

,,rr,,,

rianoul

"=ll .,.i
:.;
I

,i'!;. I

:;l

76

. i,l -i:: I ..ir*:i I I 'Fll


;SEl

":. l

I bn Iirnba latinii

;r

sctrirnba-

#tI ,l

,.BI :ffi':'Ij',

dffi ,*,

$. becaru,l q "
rr'rlrrcin<l sunetele

artuleaiil efectul ce,lorlatte selnne ile altertatrie. re

_r^ .Illmril'oarele de mal su,s :

note altr:rate, in no,tut.ia literllri, Iac cxceplie de Ia regul,r

la urtonalia naturalir :

de ee,s @t b ) Eor fn loc de a6 {b F ) & ifi t*c oE tru,t {ti p,


in loc
Altr:.rapiilr:

r,r

rlublt, ;( oci W oare urm'eezir dupa a'itcraliiie eirnple

de

I)irm rnai jos

nota.tia muzie"a,la actua,ld. rrr,oll5i l'trl, urr efectul ururittor: * tltilt/ul,-tliez dwpl. diez urcf; ,intona.tia numa'i c,u u{l sem'iton

talilor.ri {Lrturor. su,netolor-

in

rra

amhele denuuriri Urcafe cu 6 dwd ,remitonuri

turaie gi altorate, ' foinrit*

silabica qi literal*

I ,*r"
loararate

Urcate cu

un temiFnn

;=
Iulitrl,-lxnnol dupa boru'ol cnboaril intonatria rumai ou tlll s*tttiton

Coborfte c-u uo temtton

Coborite cu*.
doud

i",*
I

CI e

dr# - c6 rt* - dis


fit,

rcmitonati

iott far
i

fi *

hr

rf(j* lor se va f ,"e rlin


cxottrplu
:

'l'coretic, siut posibile trip'lo

combi[area ,aemnelor de a,lterapie c'trnoscute.

9i cvadruple a[tera1ii. [n acest car,

lr<0taFJo

|ctlad 8l-,

fefr - fit sotfi - g,a

tdfr -a$
d,

$ -hr

x re x mt x fb x tnl x la x ,fl x
do

- dttt - t,yrf

gr.rrs

- fisi,y - gtttt * amir * nint

dab - ffr m Fv * ffseg reb -dat re 6b - dne,r mib - ff mi;b- erss fa b - re.T fa 6b - f,eter mt b * ger MFa - getst tab -d.t nW- a.red db *b $ fu * hew,r

-- triplu.l-dier fi$
irr'rrrX tu

rircl intonafia cu
o<rboarfi

tr"si seruitont]ni

(*t

ta1ar

qi

te)

- trililul-bemol Wb qi .lrr,rnlltltc).
tlut.rrntirtxr, .silabit:u nllr:r.uto rr: olrlirr rlirr cc,l1;

iutonafia c'n trei semitonuri (uu totr


tl
ii
l

s 21. Explieafia
I

ieoretieir gi istoric[ a alterafiilor

Itt

1rt:t:tivr:.

l)s

aunetele (t'rep&rle) te, nti, !a, sol' Io, si nnturale, [a care se adaugl nume'le al'teraliei re;Sm; cxr>rtt,1iltr: drt diez, rtt bemol, lu tlu'blu-diez, si' du'blu'bem'al'

'^-

|o,

a. Din punct de oedere ieoretie, alterarea breptelor din necesitatea impia'tinii tsrului tn doui semitonuri : rezulti, in prirnutr rind,

Itut'ttt' ttltt,
litgru,lrX
r;r

Irt irttttrrtirtra l(t 11o olllirr trrlnrrgln,d rltr t:r:lc nnturale ter'minafiiie

--. {:, d, e, f , 8, e, h -.

6unet1e (t'ceptele) rdte'


:

k t/z tz ,/i t< t. tz ,tZ

r/e tlZ

rlZ tb

{Z t/Z

tle

//a

it
- iult' 6l'
e,fer

pentru fr
Penrra

tCrit {c*tsil
(Ct

ctl)

= ct8t8)

Penlra b

(crgJ a

CEti

pentru

l,uJ?s

Efes =66,IsEl

[n aI doiiea rind, ea rezultE crjm ard,inea care tntelegem succesiunea sunetelcl din cvin.tdreald, a sunetelor, ordine pc.in perfocti in evinti perfec6 r. Seria sunetelor natunale in ordinea cvintelsr incepe cu fa si (fa'd'o-sol-re-ta-mi-si). sunetul si va pnoduce rnaj departe,gi se terminA cu in orciinea srrintel'or ascendente, pe fa diez de uurde incepe seria dieziior, iar $rrrsbu.l fa ^ste gene---:I .1 sc vedea
ordinea reald

suncrelor

[o rcsra muzlcall $

36,

lfl

$
.,1
I

rT
-'"'a'"'"'"*'
!

rat. in ordinea ewintejou' desCernden'[e, de si bentol, de unde lneepe seriacurn dupa l,ilorr. Tot astfel se oblin mai depart e d.ubti-di'eeii 5i dubli-bemoti'i,
poat,e obserrva

bemose

,'

.l

mai ios

E2-,jlror*sirca art*rntiiror in not*fia '$'$ muzienrfi. &rteraliila uccitleulale, co&sti!,u[.ive

I
fi

;i

rlc preenurie i*

,feen de wnen aueralq

No|rih,r

lefia

dP

fonele-idtuglc\,

[ena frlvnete aterate

at0r

'

S%q3ffiE
b. Istoricegie, alterafiile apar in raportui dinlre fa-si, in scopul rezalvirrjl dificultititor de intonafie prod.use de inter*'alu] de cvant{ m5::i15, nu'rnit' din aceasti cauz5, in evarl mediu dia.bolus fii r*'tsi'eo'' b; P^nd in secol,ul xIV singura alteralie tur uz era b (bemotul) Ace'st
care reprezent sumetul si, atit in

sern'rrele de arte,ralie, dupfi roru,r pe care ir indepri,ese rie trei felrrri :, accielent.rtle, cttnstitlttiue de

*i

nor.a[ic. por

ltretuu,jie.

a. Alterafiile accidentale

denuq-nirre'a. Uteral,a, cit 9i in den'u'mirea sifie la un ton, fie Ia un se;-niton deasuprra lul o (Lo)' Cind se iabici, ss cinta cinta la un tom deasupra lui a ([o), didea na'stere intervalului de cva'rti nlEritA fata de fo (to-sit $i suna dur, fa[:t, pentnr ca0'e sra nurnit b-durum, In scris, acesta se nota ou l'itma b avind parlea jnleorioaire ffitrafa f, de runde nurnele de b-gaodro.tum sau b-carrum. Cind suuretul si se cil,tg Ia um serniton li'e'as'upom lui lff', caract'ar'uff de d'urdtate al kitonutu,i dispErea, devrlind ign feh-li] acesta mai dltllce, rnai moarle 6i, in consecinli, mai ugor de intonat, rapor'tul intru fo-si bemat fiind acum de cvarti perfectp. Un astfel de si, era notat cu ii'l;er:a b, avind partea inferioar* r'ottruida 6i purta nrr.rrnele de b-tnollutnDe la b-carrum ne.a ,rflmas in notatir: semnul de alieratie becg'ffil, iirl' de 1a b-mollum, semnuf, de altes:atie bemnlul,, urimuJ cu sensul modificat fatH d

Alte'raliile care apar numai c'u caraerer accitlenta,l i, dise,rsul mrrzir:rr* elernente co,stitutive are to,aritnlii sau are rnort*,rrri 1 i, c.ro csrc scrisa pir:sa nruzicala, se nu'mesc urteraytii ",,Jr",,rii

uefii,d

u*cirre,rturr.

-.;;;t

**

Iro

'.
treguri de ortograrie
l

a arterafiiror

accirentare

I I I I
[_

;lf f"-HHte

' ilternliile accidentale (,ccidertfii.) se apqz(t t,.oi*teo nol,elor, avinr] 'il;';; noteJe cu acehsi nu*e si ,.lin aoeeaEi ;;;;;,;,
;rriiua

eel

In te priveqte .,dieful'., practica muzitald a eVului meditt c'unostea un b-carrutt't nu numai pqntru ridicaree cU un semitoq a lui si-bern'o[, ci ryi unu] care ridica pe fc cu un serrritoar, 173t nu s:cpul de a anihila duritatee svartei mS.rite fn-si si de a o transfarrna fu e-vsiid perfmtE:

vechi.

I I

m. Ravet

(ISZE_tt)87)

Bolero

I
1:

a cepetu{ A$a inu'A in noialie tln h cL! sf,Lc de alrteragie suitoare, catre de diez. rnal tirzinr denurnirea In antichi,tatea greacEo diasis (drirriziune, i,mpirteel6) erau ryT"te. interd'im t,alele mai mici decit se,rnirtonr.rl, eurn er:e. spre exernpllr, - sfeu'hrtl de ton
tetc'acord;u]

*n*-*r*ri"- .or"

emp1il.ea- iunlilq.:i:,u.1

in

d'oud, pd.tti, egale :

Prin folosit'ea rergut,-rrlui dc p.rJurrgir.e, ttnurtgu'e' efectur lor i,r,"r yrA6,^ r: electul I*r in'sa poa.Je fi si in m{s.r'i le rrrmrjrrirr.: extins
I I

,l+

l+
t Mod, in sotrs (lc s<.;rr;i
6 * Trata! dt rl rrrrr:..rt.rrlri.

P'in extensie, in epoca medievalA s-e n'urrrit diesis Ei sernfiTl! car aiuknrrrt p(trfi' egale' cflnnr'e se obtinea. in uu:car:e, sunetuJ ce i.rnTt*ri,e torn-d in d.mri
80

t:

8l

il

I
I

,J

;I ]I rl
tr

t
l
C. Saint-SaUns (1835-l{l2l i 1,Ials capriciu, CIp.78

b. Alterafiile consli(rrtivc
.a trtrui rriod
Alterafiile ca,r? r-c n()rcilzii la clicit,,
oar.ecare.

1T tfi
vl
tl t

pcctiv, ptrart5 numelc de ulternpii ",r.t:rrtstil.ttlit,c. BfectLrl alrcragiilor r:onstitutivc st: rAsfriugc lslrl)ri{ tgtg1.(}i nolelor1.:lt acela5i {lLlrre din ic,ate ,ctat,eie. [ir ,r,at. l'i rrrrriirit,at *. te,r,,,r rrrir.rar prirr f olosirea ailteratiilor accidentale.
,

liintl

I.orrrrlrrrl

eierrrr:r:te r:orr,st,i trrtivr:

alc si,sl.enru,liri,rr,rri"*l

nrnrlri'rr rrrrei trllali Iiiti

sarr

nr:e*'a;a '. l't'ttlt tt ';ttrtrlt'lt: tlttt ('t:l{tae dilerite' chiar dac:i tai: Parte din q'a'Xabil'e' ele trehtrind menlionflte in r*,1'r.ii. :rll.r'lrtrtlr' it.r'i'rl*rtlalr: llt( sint : lr,,,l r'^,pr'('ri, ;l l r l lll r;r'r'i il rtt'tt trltll rxlir:it' t:it $i in cca armonici

Puccini (tS5S-rSA4i Upei'a ,.Cio Ciri San..

lr lr

tr'o

Zt
(b)

Ve

dea

vo!

{H

ll
lll
A

Reguli dg ortogratie a arrnurilor

llt rg'l'o
i,

vitc()

S. V. Rahnranit'tov (tBi3--lS4;i3 'Flunroresca oP. 10, nr' 5

"lrttttttu se rrctefizd intotdeattttn kt clteie, or.dirrca apad[ici :rlt*rafiil.rcort'uli{u'tive la attnurA',fiind di,n ,cvinta perfectfl iri*.evint1 perfect:i,. asa crr,rr se iireeilrtfr in forntilmir garrrc1or sflu r1s11-16]11rilor 1.
r.es,pt:clivc

7'

r l;; f,
/r'rytytt:t'tt
tr

0r'diuea cliezilor

II rl I!
I

4otl'
lyt ,i
rlrrr lr'
.

#,
b,

d, #,

ul $,
,

,e #,

/,

, *;#, c, $;
dob, fub;

( ,r

tr

ttltt'r rtltr: rtr;t:i rlttn,lala

notld' anu'le'az[

ef

ectul a(tcraPiei

pl'ece-

0rcLnea bernolilor si
mib

I{. A. .) Hlifi :i:!*$ Jj

Riniski-Korsakcv ( I844-- [S08i


OPera ,,Cocoqul de atlr''
3os,

tab

nub

,iolb

I
I

'li
1lr

fect[ a altera[iitror constirutire :


teage.

I-lesfagurin,rl pc poriaLlvul gerreral aceasirir oi.diue . oillinem schema tle mai ln care re este $i mai c,lara or.di,nea rtin cvi ntii perfect[ in cr',int6 per-

S ur

iipse+te de posibiliiaiea;;';;;;.., ", ti p. ceie accidentale. ao*t-pr"L"A"u de cane a fost i".i"i--iiiilrea* a stabili dinbru inceput tonaljtatea-**rri--*it"l

I Unii com,oozjtcri, in juerArjie alteratiite


cons.tititi"u

lor.,

nu_

mai trec aJmura la

cheie.,

Ei

no-

,ll

rlsJecuri

,q3

ila

il{
:ii .:
..;i
I

de cvinLe a tona.li'tiiij sol rnindn; a,I cirei matsrial g6.nn,r, i,n ordjnea c!-jnte,i(,r, este urrn,itcrrul :

practicA ins&. aceastx rlesfIgurare a alteraliilor constiiutive s r$. teaza pe un srngur portativ, tot in ondinea eviulelor, in a$a fel incit Ba nri

In

rlepa5ea-sed

limitele portativului

:.-l

ti eel meltic]ic apar @ o nrocrificare cro,matictr "i# JJ il :fr l,,"o i,l li,i;, i,lJ." "ii,i", ili ifi IJI',I,T]' ";;" ; u",, " ap n ru a Notairea ta armurd a eler'.tentelor sromatice ar aduee cijficultiti $l in cazuJ transpunerii unei melodii pe alte in t'naritarea Do major, aviirci treprelesunete. De exemplu : o meloclje ssr-isri xI sr vr *ir"rri-'r*"jo"*-o*r,,r,_ miental), ar avea armura u,rn-:itoare :
^

lntrueit

rninor"'l'J annonic

il'

I I I
I I t t I t I t' I

sri fie tntotdeauno amogend: numai rlin diezi sau fonnata din diezi cu henro.li rru are funtlament gtiinlific, intrucit la srmura Febuie sA steu nunrai elornentele constitutive ale sistemului muzical respectiv ( tonalitate sau mod), care se succed tlin cvinta perfocta in cyintfl parfectfi. Alteragiile ca,re nu provin d,in succesiunea de cvinte perfecte. deci nu iau parte la forilrarsa torralitalii s:ru a motlulu,i natural nespectivo trebuie co;rsirlorate e,* elemeute cromatice gi notiite pe parours.
2.
,Arnr.uru treltuie

numai clin hemo.li. fo'losirea unei armuri eLerogene

[.tt 6trirna veclere, aeest p,rocedeu ar pirea firresc $i simplu. Daci insi vorn ti:anspu'ne aceeagi melaclie in alie tonalitiii, pe a-Ite eentre Eonore * .spre exemplu in $oi bemor major $; si .;;;;"r * comp.licatiile se vor lvi

in rrrod inevitabil. ln sol betno| rnajor, armufl'a pentru rnel0dia transpus6 ar ar6.ta

as[te]:

Principiuil notdrii cu armrurd ornogeni (nuirnaii din djgzi spru numai cti,n btluroli) este uneori incSlcat de notErile folclorice, unde se folosese armuri ete-^ rogene (diezi cu bemoli), arrrnuri nebazate pe succesiua:ea diatonici a elernenfeloo: urnei tonalititi sau a unui mod (succesiunea din cvinti perfecti in cvinti perfectd), aga ou,rn gi istorniceqte s-a detinit a"rmilra, acest serrul af identitEtii

[n $* maJor.

irtrmu.ra! pentru *ceea$! rneloclie.

va sr5ta in felu}

scesla:

Armura tonalititii sol minnr armonie se noteaz6 sprre exemplu ci'ue uni'j toiclorigti astfel :

wnale.

Ce

'

A*senlenqa

DacS
pu'ocetleu.

am o fine

ar fi sE notim $i a.rrnura tonalit[fii sol minor rnelod,ic dup5


:

ace]a$!

A,

ffiio'?

:!sfE:

a--

aorect sd a,par6 pe parcunEr 84

Atit to diez, cit +i fiti becar din exemplele prezertate m*i sus este nu Ia armurE, deo,arece nu se gisesc in oordinea

frt?*ii;

La l:aza notirii arntunii in aeest fel ou se poilte aplica <iecit in mod cu totul stE o coneeplie 1ini.a;r-meiod"ie5, ce restrins la rnelodiile sourte, de obicet rnonttonale' ale cinteculu,i popular" si nurrn.ai in nu au asmuri' sau a,e c,r.'r armuri au putine anurnite to,nalitEti (acelea (Hre alteraIii eo,nstitutiveJ. In corr]pozitiite cle anvaguri, uncle apar nroduiafi.ire qi au*ru-'*";;;;;"';iJ tona,e" procedeul nu se m;rj p(.lnte aplica "u.,tr.=r* faxe riscur . de a nu se purea face, Iectura textului muzical respectiv. Ba'rtdk insu$i * care r'r foiosit acest procecleu in cnurlegeri.ie sarle de cintsce populare '- r-a parisit atuu.rci cind a fost vorba si scrie rucrd,r! de propor[ii, oT in teorie. un llrrnciplu (]ste cs?rsideirat anumlt ' grad de gr:n..r'arizirrr. sr,rr o;rp.rica[ie ca atare numai claci axe un restrins6. consideram ca o tlt'nr:rrrir"r'5 cle a nota a-rmura, eu toatr originali'lsl'['r'l cx,us(,, rr. se ,o;rte seneraliza Ei impune ca prjncipru
lrrlllil,^",.,t.ivele
.s5

trn giti.:.ea texturui

armuri nu sint de loc prac*ice gi prodr-le dificurtEfi "- F'.svqLs er *.rul rnuzi,catr.

considmahile

t lr
I
T

,, .lt ttttytt ,.t, t,l,,ttitttt.uturi l,c loui.e touttiitrilile $i modurile, i,tt af artr de rrrrlr rr li. lf llrl( ttnlrtrttltr. !)intl'e tonnlitxli, uuniri Ilo nlajor' (C dru') $ kt rr rrr ( tt tnrtll I llll rt lr itu'ltltlrii. t f ,rrrl .r, .,i, iirrr lrtt urttr.ut'rt. in intericml piesei i*uzicalc. alt.erag.iile rr, r. ll;rlrrll nlr. ,r.'.\r'leilr srl rlu,rt,ll:azir trrrirr ltcr:aI'i +i se Furi celc noi. t]lr:ii
... 1r' , ltrtrl

ttrrtr mai

Sennnele de preearrlie si,nt ah;-oiut De(:eslr'(:

u,gureazil citinea pai.titurii.


licute,Ior,

courplexa po,lifooi*i';i

*,, rnrrlli ar:cidenli

irr liicselc

rrrrrz,ica,le tle fac_ _- unde p,r.ezenIa ,lor

4lteratiiJe rle precaugi,e. citeorlati.i, se nott:az*, tleasupra sau dedesuirtrrl in afarii porlativui,ut, *stfe}:

.4s

rltu'

R. Wagner ( l813-18i33)
Opera. ,,TannhHuser"

trri :'reonluri

i*sii, ere se p,n tniotdeauna

inadntea notoror:

.4*,nt.{
chend

nn. I. CItinka ( rB04-r BEZ) Ooera ,,Ruslan ,$i LudmJa.,

rn

-.*-

--'.

.-

tlct

Nacht

t I

t,
;.

28, Ner[area sforturilor dc, to$ ares


in trltirlrrr,l tinrp,

lr'

c. Alteratiile de precaufie l'r:rrt1r r.r:lrrriltircl v;ilrrhilitrlii sall nevalabi,littlii unor alteralii intilrrr ll rrrli rrrrrirrlc, sg lttl,rt:lrtlinloilzil oltero.liil,e de precau.!ie :

tlnii eorn'pozitori fo.Irisesc in I*cririre ior. mri sfortLrrile de ton, care se noteazd in feiu,l urm&tor1: ju,*rd.tate de diez rrrc* f
intonafia crr

u.

li x
= {recaatfie

sfert de tor

ll
Al lt:6; I'ct,l,o
J), roo

ti.

Bizet

838-

Opera .,Carmen"

ti75 )

pdtlt
o{

lunr.eitate de benlc,l

co.boar{ intona[ia eu un sfert rle torr:

til
t't,i| de.l rtfi -

I
tl

.uo
Itf,

hJ
ff mon d 1 o,, rost

.:- --_:.'

de a nota sfa-bul sugerat de Gemge Emesrru in de ton, De care il. gisim practic Ai }ogic, Sonata III pentnL pwm gi aioard,.

, Acest fel

87

ll
lll

,- ':f i.. -:r:i

F lrn diez oi iumiitute

fl

,rrcl, intona[ia eu trei sferturi de tont

* un $ennl 5i iu'ntdtate
d.s

IL vp

coboaril iutonaIia ou

trt:i sIt:rtrrr'+

ton

*ierlrrrilur de [*u. ;r.!, .r,!rr a f r.r:f utiirza ii de I].


)r; :
il
s

, In rtrii{:t:ui !r(iirttli{r r(!tnu}i:s("sr.

urir.r tniilncStr,r gi n;rltIei l Iial.rolE :

ri

e rr'tirre

j u't, rle &ott

tt

ttt.ild.lt ,r

t..,

Drumul de ,[a alteragiu. coa ,tnai Srur1 temuJ sIi:rtu,lui de ton. este urmttorul :

p11i1

la

csa rnai aer:1fi, trlrin *i+

h6*

s{ert rle ra* fn

"i"o!,nri,,,

&;

bt r b

; [, h ; + .f, , fl i
G. Enescu (lBBl-tg5n) ionata III Pentru Pian gi vioari'

t
Ba

Iftiru.rrtd,lul Joc din Beius cr.rierq Eje E.

rtoli

$r

t
In
qu .sferrri

toa!.r-.

!e. rcvc:rrrrr:a la IrrtonaIia nat ura ja se f ace gi "'ra,rri dr: t0u Lot prin hecar

irr ilofa ira

Colectia,,Melodii orientale" Eciiiori : Abdel Rohman qi Elguben

Andante

J = ee

B8

89

f:

!l
It
litrl'ttt;,7.riNTAREA GIlAFICA A DURATEi
SI-INETE LOR
llur',rlrr srttttrlt'lot Ho t'()lll'ezlrt[t itr suris prin L, Iu,t sr,t,. , ltttru't ,lj' yt t'lttrl,girr: 5i coroo,nd

lncepind or seeclsd xtrv, prm dezvoltarea politooiei, suprerna{ia 'irece rlt'rnulu'i binarr, s1e s*a i,rnpus pi rna,i rnuJt, g datE eu erealia'

"orTterfeeta), spie deoseuire ae dirriziunea ci'piul ilinar* care era eonsideratd irnperfecti. (rnensura imperfecta). dtrrp* print

rnensuraris sec. ){II-xIII), cind se stabireie raporturi Predominanta ritrnul,ui dacijl i, !n ruueica aceste.! erloc\ tace eE, in consiets'r'aiiiie tesretice aie timpuJui, dirdziunea drupd principiui ternar *n i io*t siderat6 ea perfeeto (mensura
neaternati":e precise

proporfimrale (notati'a

Atit dirriziunea dupi pa:incipiuJ binar, rlt qi ace*a dlrp6 principiul [er:n.]r, sin't expresia unor cautari indelungate in clomeniur ratelm' Ele se eristalizeazi si se inirod,uc in nokrfier.eprezentarii grafice a du";;; scrjerii i;;;;,"d;
iuke djfer"jtele ciuna,te.

x!'Itr-XVtII).

tn *t4 *r*-*,r" ,r*,

asr.rpra

Vatori!e binare

note, pnute. l,eg*to de Pre'

3e f:xPri rna

Actualul sisterit rle notaIie fokisegte. $apte valor,i de rratura 6inarn, priil $apr.e fiqrrri de rrnte, cu palrzele eoresprurzatoare. Tabloul vaiorilor hinare

$ :!/t.
lrr,ltlr' yt
pttttzr:ltt

Notr. sl Irun't(!.

l/alnrik: hinare

SI

ternare
,t

Vatori binare

iiquri
.l

da aote

Pauzete ibre$unzefurre
0 .7C------r

I'rlrr.iprrlr,lr: r,lr.rrrr.rrtr. l)r'nr crrrri -t, r','lrlii in i.cri s

tt

itlrtLu itt rrtttr.ic:A sittt


6.

Nota i,rtreaga

iloinsa
Pafrimea

ri
t;
l;l

I;; I

ll

l',.i,,,,,,1,, rrg rllllrrrurrrn{l rlurrr(rr swrclel,ar. iar priu pauze. dutala tacerii. din r\ ttt rrrltglg, r:rl ,.i lrrrrzrlc ro:,Jrrezint;l lnl flagment sati o porfirrne irr tinp- lle at:tx,a lrlili Poartil lluntele rte l''cr/t'rr' rl,r,, rrt o :trnunr l il v:rlotl"e

Y_____-_i

,ra,

.-..-

J.

)
,b "b I ,$
"B

-r<
t
q
E
a)

sau

gi lltttl?,o ) sttrt rluxtltt ! tl*r,rirrr Iurrrrr:i lor graIicc, irrtre rliIerilele va']ori tle note 8e stithile:ci r.rr,,rtrrri lrrllr:rnotrtr: ;rre<:ise, carc deternrinil rcla!.ia unei valori Ia;.[ rle rtlta' ( llrrrt 1gt:stu ru [,ortrlri iru la bazd principirrl rliviziunii trinare a valorik:r, valoritre ae nurr rli,.,l nr: tlivirl r:rr rloi gi r:u rnul'tiplii acestuiil (2, 4, B, I(i).
(

rlr'

4. 0ptimea
5.
Saisprvzecinea

,.,du

x)

rrrrlr:

6. Tretzecidoimea

trrr-'ur' Iilrtu r.
(

$aeecipitnmsa

l(i lilll,()rtrrrr a,r.r llr Iraz,l1 principitrl dilriziunii teunii're a va]ot'ilor, ;rrlr.rt r*r. rlivirl {:u tt'('r 1i r-'rl lrrrrltiplii acestuit (3, 6, lZ, 24}, valorill se
l'rrrrl
rlr:pr,

nil 1il..,1(: lt,t'tttu'a'

Aceste valori sint in r:tporturi ca,re rezult:-t din lrrrnci piul dittint,,ltii binare, aelitri : ,rs

rl; rl:

lr t l,rrl
l,t I

t l,lttrl,hrl tlttr':ttr:lrrt'
't'e

Itrrlrrrr
tl {'r'rt

clriar gi nurmai ln aspeebul 1oe' grafie, ad:iei al rnopregiteqte lrr{eiegerea teoreti<:5r a rl<. 1r'czultl,iurc l uct:stora in scris lnlr,htltt[ l:rrlril<rl tleslrre rilrn", pTrtiud fi cnmrsiderat ca Darte integrantl a
lit

=! J= 4 J=dJ)= t6 $=r.
I*r

N a'

+rc

nunnesc Pe Poriimele tr rllfclrtutfla nolele de pauze, unii tooreticisti pe ' celelalte ,valmi iar ,, vrrlur r lrr'tl<rtlirllt", lrrLntcit rerprezinti pafica intati, nr!,nll{'rl,rlr.'r (lrrrttt'), inl.r'r:cit reprezinti paritea naei'ntatE. $i u,nele Si al,tele sint jrrtiliiuli! Irr rtol ttlkr, inlrucit dupa cumn ne este euflosgut $i din naturE - timPul, rtt trryrlr'6. h'r'r:r, ri'$clurge neincetat, ca un fl'u{'iifir, de armde necesita,iea existenfei rlnrrl ;rrrx'i{1.{r ri,' nt>l,sre atit a p5rtii efntete, cit gi a crelei necinfate.

;'r'rrh.u

Vaiorile biuare, eu intregul scrts a ritmului binar 2

sistem tlryiz,io,ar,, sorvesc

la redarea in

I Riteul dacril cra bazat pc piciorui mcuic dc trci ric doul cilabc aeac(eatuuo <_ ,.rt ),

silabc,

coostind dintr-o silabi accenruaEi utmari

* Fauza de_ pdtrime se noi,eaz[ in - n' se vedea ritmu,I hinar g 66. fe]ul

acesba

in sistemul de notapie francez.


gT

rtll

-: ii d!;r.

Valorile ternare

l,rin arltrrrgirea unui punct rn part$a elreapttr a valorilor binare- rlurata *(.esr{)ru, $e urarc$re cu junrdtate, oblilrintlu-se itt acest. tel valoril'e ternffe, valori care se put divide cu 3 Ei urultiplii acestuit. tor;tar[' 4 etualr.ri sistettr de notatie folosegte gaple valori de naturi prin gapte tiguri de note. cu pauzele 0ofespunultoafe. .ro 6e exlrnnra

: In lireratrrra rnuzicalf, veehe. mai ales la preclasici (Ortanrlo di Lasstr, Palestrina, Vitroria etc.), se iutilneste. in seria valorilor, $i nota hreuisy r:rre se scrie ast [r* :
hd
rJI

!
urmf,tor.;

I'auza corespunziltoarc iloter breuts ee scne

in felul

il
Ca valoare binara, note decit trota intreuga :
6reue"s .reprezrnta CI duratA

Tahlotil valorilor ternare


Vaton ternqrl fiouru

de_nor

de doua ori

rnai

Pau-zele

core{panzitoltre-

$\ta lntreagi

ca

punc

o'
I

gaa --'r
Ca 'yaln;rre tel.naril
Be

f,Is{}tt) noteaua im acsst


a'

fcl;

? iloimea cu Puncf

)
J

E -

liiu

*-ffi4

i
5 6
?.

F{
t

$itr
:

Palrimea cu punct
C$

,{' .ra, L' mu {


e{' t a, l

$,
)
L

$ Aprin*a

putict
cu 7uoct

lr.
t) d),

l'-'

iar pauz{r corespunzatoare,

ast [el

a,i

'fai,rorezecimea

frerzec$amea cq Paocf Jatzecipdfrimea cu /tu/?ci

$
N "lY

t.! :q
3-i

ruprezentind

14

rluratb rJe trei

ori

mai rnare

tleciI nota intreaga

Atoste valori siut in rap(trturl car* rezttlta {.it prut.ctlttul dtut;t.LLiltL ler-

$.= (} + o + ()

nnre.

adrca

$. P" Palestrina o.E i ) :6) * r2J'= zr,j\


etc

Hosanna in'excelsis

(tEZ6-t5g4)

I I I I I I I I
l
{

Valorile ternare, cu rntregul rea

lor sistern divizionar.

genrese Pontnl [e'd'a'

in

sr:ris a ritrnului ternar

r.

celJ?d

I
93

, A se veclea ritmul t.ernar $


q2

67

I
I

-'ry:_::

I Cl. Monteverdi
(

tl

I5S7*ll04SI

L'incoronazione di Poppea

ll
I

- fJacri intr'-o piesa nruzica.rd altcnnr:rrr.ri rnu,i rrrrrlte felu,ri de m&suri, pauzele corespuuzi [olr.e acestora trebuie notu te irr rrsit I'al irrcit sfl apard evidenl;t sclrimbarca rnilsurilor respective
:

rflu
{1 * blr
{.t

Yt

!
I

0nt d0ll'attzele se exprrura ntt tmrnai prin senrrre tle nota{ie val,ric6, ei pi prir erpresii ca C.p. (Ceneralpa,use) gi tacet. irr r:azul cintl intregul ansarnhlu al unei Iornra[ii tnetr.uie '.*f; lotour,riro rru.rr* Lrrr lno*renr executia-. ace$r Iucni se uoteaza ,; p;;,r* li,,rr,1,"iur" c'l'' lcerteralpause : pauza generalt), oane de obicei marclreaz6 un p*nct cx,presiv cuiniinant al
are- de cintat lntr-un fnagtttcnt rnai mare tli,tr-o lucrare rnuzicalf,; Ia partia*l"urp*air*inai. caria tacer. urrui,d a se rer,ua execufia "*"0"**o ma,i ,r*;*,

t',tr

;r

ce

I
I
I 'll

rrrr., { ju'r' r'r:prr:ziull'r


iurllt.l
:

Ioirrrr. r.u, lrpr'()ill,(: lnunar irI teorie, se irltilnegte $i valoarea hifiarA dc o rirrnrtrl de Z ori mai ruicA tlecit 6'1'ntea, care se

I
I

rrrrlr'ilrii

Alleori' daca utt instrument diu orchostr& nu

operei respertive.

,$

('.{:,r:otnsit:amrtllr.:tr$

a $-

instru rnenltrl respec.tir,.

"r,J;;;;;T.

ans*rublu

I
I

li 15, l'rtrciz,itri ctt privire la not.atea pauz,elor


si lrr vitloitrelt Ior
expresivS

I
I I
I

;r

t xcclrlii rle la ttolarea obiqnuit6 a pauzelon


cc

1,, ,r l,rr,r ,lr. rrol;r1iir olri;rrrrilil u pil ,rzelor, core se Iace ltlttt semnglg rr lrr,l rrr,trr',rll. r.itf ntti trrtilttt:sc llnlttlt{tflrelc paftiCulari tifpi:

lvplgilyg al: fi durata aces'tlyin -_ l',rrr,,,r pr.rrll'rr () ntIsrrrll irrlrr:lgir (in aIaff, lrt lu ',r.rrrrrrrl llrr'osr[ltnz,i'ltt>r rrttoi pfluze de nOta intreagA
,1,

I
I

:. pr'rrlr'rr ('lrrt so Iolosr:;lo pilItr,u de breui.s)

,.,r,orri"a. Fauzsle care i,Ioc*";;;;-srr., de ,e timpul tare ar unei m,suri spre exampr'u r q'r! srtut sporit -. au u,rr ef'ect spurlf, fa'fr de ee'Ie care inlocuiesc
s,unetele

b. Valoarea expresivE a pauzelor teorie, pauzele oint tratate uurnai ca elemerte ale notrfiei 'nu"'f':'r:.-l^r1."^ "".r". se neprezint6 in scris durarere necintate, rdcerea. rrr crealle 9l interpretare ins6, ele au o valoare expresiv&, lntrrrcit irr r:ornhirraEie cu *otele, prin care .*'opo"rir,ta ,,rr","t", pauzele ee iutir,csr; *tit in fonnarea ritmurui, cit qi a merodie,i Ei armoniei. Ele iau parte {reci la formarea principarer*r erer,rerte are rirnbajului rnuzical. valoarea expresiva a pauzelor nu sste intotdeauna aceeagi, ci yariazi in iunciie de locul care il ocup& in clesenul ritmic, in rnEsura, in rnotir.,l ,pe inelodic sau i, rearizarea
Aclesea'

'in

I
I

I
I

lr, l,r rrlr u nr.ll rrrultt; nlilsufi $o xoteaza tie 1.rt'rn f olosirea pau,. rrr corrrlriuir ii (1rt lriluza de notd intreage, fie prrlltr<l linie ,r rrnrt,rlir. rlr.,r ,ul)r'u (:rlt'(:iir sr: lrot:tl numinrl care reprezinttr totalul rnl,surilof
l',rrrr,
,

l,,r ,lr,
lltlllll'

l,r rt,t

' li

I
i,

' i'
il

,l

I
I

.'ii,l,rtrty;,itli,J,t'tt:'t,qmasun,;Smisuri;6otisurr:Tmitunt;Smiarn;3n$run;t0niWirt?neyfi ?tr

(Jacques f)alcroze). In concluzie, din punct cle ve,rlere expresiv, pauzele semne cerii - au acega-gi impor.tanla ca yi rrotelc _ scrnue ale cin{drii.

sl lasd loc tratarii mecanice a acestora. gti si te opregti, a gti cur, gi perrrru ce sr te opregti gi cit ti,rp "A [ebuie s{ te opreqti, este a stabili echilibr.rrl in acIiunile noastre... In ti,nr,ul opririi, spiritul coriieaza acliu,ea r.recura ,i p;";;;;sre acriunea urm,toare..,
(

De asernonea, o pauza care este a$ezatil intr'-un punct culminant al desfaqurarii ideii rnuzicale capdtd un rol expresiv,deosebi.t fap de celelalte ilin contextu,l muzica,l (pauza "*pr""i.,r;. In ritm' dtqi ot parea paradoxa,l, pauzeie constituie elementul dina:mizant al acestuia, uu lntreruperea sa. Rolul estetic aI pauzelor in creafia mr,uzica]6 s's este triare definit gi nu uatrv ur'rr., uetlnlr

d" tu timpii srabi.

rle

td.

s5

I
I

S 16. Semne rfle pfelrrngire o drrrntci. Legato. Punetul. Coroana


prlnctPalele elenrellte priu oare se redfi in scrir se irttrchrtintenza Ei urmeltoarele semne de prelungire a surretelor rlrrrata rlrrratei z l.eguto, punctu.l si (oruuttoPe linga note gi pauze

ile legu,to ritmic.

Lurind parte la fornrarea ritmrrlui, gi ,pentru a se deosebi de ce-lelalte uti. lizAri ale sale in notalie, leguto de prelungire a duratei mai poarta uumele

(+unctur
llunctu'l de Ttrelungire a durafei se asaz* inrtotrleauna Ia. dreapta notelor

6\

Q
l-egato tl.e prelungi.re

r,*sato

dnratei consla dintr-un semn


ral,, -,-*l

ln formil de arc

a. un punct a$euat la dreapta unei note Eau a unei pauze prelungegte cu jumtltate d.urata acestclra :
_

/*--r\

r:are uneste rtnue note rle aeeeagi inll1inre, contopinrl valorile acestora:

'G' =o
.

\i-.-/

)
Jr-

i")'
; -.rII-

=
rl

{--J*

J.
T,

-1.-.

3'7.

-.=- I I

=-!

- LJ}
.l

",

etc

ldc

deosebita, care devine eu valori nepunctat:

Folosirea punctului irnprirna desenului ritmic

o vioiciune pi o viggare qi mai pregnaut* atunei einrl ufineazi {rrp[ <Iosen*

l'auzele Ilu se utlcsc prrn lego'rri' nor, lorntult Cu ajrrtorul legato-ului tle prelungire putem 0btrrne tlurate valori de nole. ritnrir-e variate_. ca rezultat al inrbinani diforitelor

^ Uoncerto grosso, 0p. B,

A. Vivaldi ( 16z8- t74t\

nr.

I0

R. Strauss (1864-1t,49) Ein Heldenleben. oP- 40

pentru flaut, oboi Si orchestri

0. Fr. Haendet. ( !680-t75g) Concertul nr. I

tle tla[ure Cuutopirea valortlor prlr leguto are consecitr[e nu l]ulrlal toate notele legate cl Si de natura estetica, duratele gralrr:A - preiungrtrd note cll transmilintl' eletnenrele lor expresive (in speoal accenttile) priurei care sint legate. I)e exeruPlu I

etc

tl
'

J. J. Raff (1822-1882i. Cavatina Pentru vioari $i Pran

b. At doilea punct a$ezat la dreapta unei note ssu a unei pauze prelunge;te durats acestora cu iuci iumitate qlin valoarea pri.mului punct :

'r-r.

-.ErF

r-L-

-rr4
I

,r l" -

1 {{ ierc
9r

-- Tratal dc teoric a rnrrzicii, vol,

r;
l
l

s
:$

,&

,::
't
,I
I :

lrl

lr,,r

rrrrticst.rie, rlubhrl.punst

drf ritmului o Iorlti expresivi

dco'

.*

arlrt I il

Verd'i (l'St3::-lg0t)
Recviem

R. Wagner (l8llJ-ISBS)
Opera ..Lohengrin"

Ada.gln rrraestosa 1 J.rz1

d*,,

J-

$* r"

Ff r
D. t).
Simlonia VIll
$ostakovici

Ret rreflenga*u-7, - oE

A r l;tr:'t o

In consec.inl*, fiecare punot t pauzelor eu in,c6 jumlrLate din Foarle rar 6e intilneE te in puncte. adimgate la dreapta unei ar:eleaqi criterii ca mai sris:

nou adaugat

p,re,lunge$ie.

duraia punetrrlr.ri prcccrlent. notafie cuar).rit plul.-punct. Durata. celor

durata notelo,r

gi

note sau a unei,pauze; se;cal.quleazfi dnpd

ild
llq

t,
, .l

,l,i V. Frank ( t822-r8s0) Preludiu, coral qi fugl pentru.pian

ll lt ('tlt il l,uilt / ltlc/.tlI lir rlrt:irptrt p. ',lr: rlrrrrr lir irrr',ilttt'rr (:rl ittr:jl jrrrrrirtirlc t

llriot r()tc satl a rruei parlzu preltttrrlin valoarea punclului al tloilea :

oi
i
I

,) i ), J.. * )-)--J\i J." - J-[t.B i ,rc


I r fl , t-., . 1, 1
'l r r1'lll pttrrr'l Hr: trrltltrrr;lt: l'u{', rnai ales
u,

i
I
I I

Parti*ularitd.file folosirii punctului de pielungire a iuratei '


. i '. i i
,

i I

gi

tc'

i I I i

rrt redarea unor r'itmrui de *

sint atribuite '\io ,,otr1ie' punctului de 'prelungire a fildq .dou5 feiuri .: .augrnentatiu -(suprirnlt*l I**t?,,acesip {compiementar). ""-"r"?ii"rri supliirehtar . are' r- 1., !.y?g.r|t ayorneniatiu' sau ca lo: augrnbntareun rol aseminator regato-urui .sau .o de p,reltmlire, fiind ,consi.de.rat ad.itiune a lyaior.iloq

Dupd funcfiuniie ce
poaie

r.1rl1llrtrtlrl,'tlt t'.,ivilltlrl

binare, in caire caz poate fi inlocuit in scriere prin legato,

i
I

Fr. Liszt (t8ll-1886)


Opera
,,MazePPia"

I I

cu c.u punct augmenlaliu:

augmenlaliu:

"rit"i,
r

i
I

I
I

$lr:f

'I

I
I

., j

iJ '*t EI

99

"

ffi

,E

* *t
ss

L=I

e
tri
EI

!i 5

In lttes'atuna muzicalA veche, punc'bul augmentativ lnloeula o valoare unitl prin legato de durratl, care se s<rrla asttel:

binar'6i

.,
;;i

Freiungirile de d,uurtd obtinute


mf,surii
r

prin soroarrl nu intrii in calculul


C. m. v. Weber (17S6-1826) [-ivertura la opera n,Oberon"
r,,

ada'trgart la b, punetul canstitutio sau arnplemcntar esrte acel punot oane,valorile te'rvalou:i unitare noi, dreapta valorilor binare, c.cmstituie cu acestes nu poate

naxe, ce se exemplu
:

ti inlacrrit tn rnod firesc prin legata, gurn se poate obseqrva ?r, nttnrl rm,ftiluliY

pot divide dup6 principiul

ternar 1.

Un

asemenea puact

d;in urmatorul

In nota[ia folcloricA se lutrlizeaza uneo,ri doua teluri cie c(lroane : &.. coroan& rnicd (un semn mai mic de coroant), ,p,ri4 care sint notate prelungirile mai mici ale duratelor; lt. coronna ntare ( serrnnul obignuit atr eoroanei). oare sint nota{e -prin p,relungiriile ,mai rnari ale rluratalor : B. Bartdk ( lBsl-1945) Culegere din Hunedoara

r
f''

de p,,'otu't anrrnerrtativ sujlJ suplirnenfiar, ca[re es&e pa.TLl:l rltrnicservinddecilaformarearitmu.lui_ptrnctuleonstitutivserve.rte]ll metnc: foo*ur* metrului ternar qi se nalmegte purlc$
Spc.e

deosebire

Coroana se p,un nu nurna,i pe noter ci qi pe pauze, prelurrgiildu-Ie ,rtrelea$i reguli c& $i tn eazu.l coro,anei agezate ipe note :

dLrpzi

rL.

b) Puncf 07lrtg

H. Berlioz (1803-1869)
Sinrfonia Iantastici

,)l

'r
I
I

Q"orounu
Crirguna sau fer'rrtoru l7a
<Iedestrlrtul
ucestoraz-

eStS setnnul care, a'$ezat deasupra

61 u

uuoi urote 6au l)$uue? prelu.ngcgte tn mod nedetinit duratu

Liteodala uorualra D puuc pe bal'a de ruasura, intlrcrud urica sutspensie in execufie, o rpauzi de scurte durat* :

in

aces,[ eaz $

f)e obicei, eoroana prelu,ngest 'cn aprrxinrativ iumtrtate 'durata valt'r:iior pe caFe se aqazl. Interpretarea ei insa oste in luncfie Ei de allr f,"toui ca : stilul piesei, ternpoul- sinrtul Oi g'gstul artistic aI interpretuIrri etc^
lPunctrtlconstitutiytrebuiccgtsidelaicaticirdpmreinteg,aDtidiocoostitutlavalolicltootcipc prin exclusivitatc volorilc ilingi cse estle Pus, inlocuind dcci altc rernne grafice' carc 6t [i putut rcprezentt .'rBarcIPeotru6lcdeosebidecclcbinre.Muzicieniiaudiscutatindiferitctimpuriposibilitateacavblorilc 8emne aPartc dc celc binarc, pcnru o mai u6oar6 demarcafie s titmului rcrnare s5 fie redate in ecria prin cxemplu _ ptopuneri ca ritmul tcfoal str fie insemnat prio nott Au fost _ t,inar fstl dc ccl tunr. 'Pfe insl a: fi adm o data cu mirtrea conslderabil] rombice. riunghiulare, negre. elbe etc- o aseqrcoca inovalie complicofie q acestuiz' r.qumirutui dc smrc grafie in sistemul de ootalic ri o inwitabili 2 Iri limbs itp'lisni. lamata - oPrirc, Popas'

I.
Poco meno rnosso ol.=so

Durnitrescu
BarcarcrlS

rit. .....'.'.-=
1

F'

A tleuri, s.cestsa.

(!r'rrlrr.r

Du

frirf d:-J.

s l's--pir c grd iutre

"l:00
,tl
li

--

r0l

:I
I

fi {

s
tr

I r
I -

l''olo'Hir'<rl Irocventtr

,trr(,'ir.,r

lill'^::'l:i::l:il;lfii1i,';,::i'::*,*"::Ti;,,[1"i'# l#::i;Jl ri rar,, rr:srriclia r;il; ;TA;:Ji'";",:;,t,,1:T;",'ff"": ""*"

:.:]l:l:]].i::,

l*l:",,.

a coroanelor in compoziriile nrrizicate tl*' niigeiilii coroaroro| in coinpozitriile' niuzicale de miecarii

:lll,;"'; I "

{ i;

..
Allegretto tJ=tet

o[ure. o

elute

Din colectia ,,200 cintece Si ijoine,'

.)!'
Molr,o

runato

Doini gi jo'6

s.

Todu{ii

rl

-3.-

0/- tu

-le,

Al-

ft-

tu--/e,

nY,-

8e-ca-ti.ar.

tt

lr
I'

.r*!

-L ,r!/'

?
l.rrb,.'o
Din colec[ia .,200 cintece $i

',
doine" ,

',r-N,
'e
te-ni-.tc

{i

toa:te pt: rc - i;- h,


ie bq
cu 'pi'cioa-ti

.a.'"*

_ I
]' ll ._ I I ' ll
_ I

lvlrrlr)r.rl.r,

Pt''trilc-

-le

trl,.fa-.E"]ls2B.Cutupotreprczen1oditedteleduratcsourgerea u,-7- 4 rr, ort Fo--ie dc o7'*rnro__ .. : I L


ver-

:#il1

. ;r_rl

---r_4_a ,,r:.\a\

.f,\ a n,f;.

t?,

rimputui ln muzietr

Scnrrrt -..^,,:-r^ S i!7- .....r.,,, specinlc dc duraltr folosile irr .ol,[ia lolclorici

. .. DifA,a"

rimp ilarorite I doi facrori: a' relatitinlii ror tn ,imp;

yalori de note

gi pau4 por rqprerout{ orjce {.actiun

dr.

nrtIl

I I

I ,

,l , ,,. lr,rtrrnrrea originatirnrcr. I)c lccea. fololori5tii, sisremul obi$nuir, l]ll itr nr,t,rlro [l,r! utto. xri lolosesc, peltru Dotarea tn ofara de sem. r",r,. dnratcl. Br urm;],
Putin l]t t,,tlittt un su,,'t lourte pu.lin scurl.t tL sutxt Joarte tuattii' "",,,,,. ,,r, Irrrr rltnsrrlr.rr sau derles htul valorilor obigruite 9i nu vsr+'u'w tr xu 1,.1r, ir r rl' rl', rn tx ornBrr/t, Iiirrrl nr:dclinite ca durarr ll,l',r.r'lrrlll. rlrrrtrr. rlrrr.arc, pr: care le marclear* astfel de semoe, Flr'l l.irtl'.lrrrr' tr'.rrrrrl rln In notA la nou. do acoea nu pot fi rorlate prio or-l'tttttl (lc'le mai multe melodii populare in carc "l,t'rrrttrl rL: rr.tnlir:. rlrr'rtrx hhl rrrrlizrrtr rrrr rrrr i;ar"lcier Erritiv, collstilld .dintr"un smesroc de
lll'

r'on0rr vrlirrre. rrrr l,ont,.

Ii i

t,rrrl{.runa nolar dupr

a. nelativitatea semnelor de durattr


'Toate taloile de Do,e 9i Wuze au o dutatd /elr,it d,, rDtnrcit cle nn r.. prerinra o {"a"rirn",," timp i. mai inainte stahilir' prezinta {racliune de u,nr- de -"t-i""t"r" "r,n,ii,r-*""" Prin divizurea maternaticd a valorilor se obgine numai raportu.l ulei

I
I I I I

i,.litt

' r '

--r^j r^ _^.^.^.r de altt. lu li timpul concrt pe care ll reprczintd fiec,{rc.' valori de note fali r- _r.'eoncretiaarea tirnpului pe care il reprezinttr fiecare dintre valorile rle note 9i pauze iD compozilia muzicala urmeaz{ a ae defini ln funcrie r!! tempoul aau migcarea generali a piesei. De exemplu: intr-. niesr m-,i.,ta n.r,.n.e .ann^-r -.lacd loarea de patriue nr reptr,ent, o lracliune de timp egale cu o secundi,

llru

r03

^* E

$
$

atu,nei cclclalte valori de fiote yor reprezeuta:

pe baza raportului matematic dinme ele

.:

i = rl+,r* t)= nfe

orr.,

z tec.; o = 4 .tc6.

* 'Tffi:l:',-':i:il:l,,i",,liilll,
rloi

se intirnple adesea i'n multe lucrflri

in cartrl ofi nrr este intlicatl In mod expree de cetre compozitor dnepr etaro,*

ea etalon-duratd se considera valoarea

curn

tnulte ori, valoarea de patrirne. cil.eodati optimea gi rnai rar doimca I in ritnrurilc tfi'nare, piitriturla cu f]rrrct, cileodatir opti.nma cu prrrct Ei mai rar
mr:a cu [run(:t
lritN;aro dintre aoeste saiori reprezintf, o rnigeare scurtit" aserhtrnatoare ia rratu.r6 ctl accea a utrui pas, a unei batai de peutlut, ori a nnei miqceri a hralului. care in muzicir poartI numele rle timp sau bd.taiet, Ile [a valoarea luata drepl. irtalon in mf,surarea timpului se p,lear:a la rtahilir+:n tem,;roului in care ,se vfi executa intreaga pie_sa muzicala

rt duruteiserye$te.

I
I

rre cere rnai

nele,lalte v()f reprezenta

dac{ ternpoul sau rnigcarea piesei muzicale este rnal rellede, atnrci aceeaii pfltrime p()ate reprezeu.ta o fracgiune de tirnp mai mir:i. spre exenrplu f, securrrla. In acest caz, fatf, de concretizarea in timp a valorii de patrime,
:

iI
I
i

=/uuur.,

)=

r/+rrr.;

) = rtec; o = z,ec,
b, Raportut mratematic dintre valori
Sistemele de divizare a valorilor

t tl I
,

aceluiagi

At:easta inseamni er orieare dintre valori, consideratl ca etalon in rn&surarea tilttPttltri. poate reprezeuta deopor.rivi d.urate mai mari sau mai nrici rle tirnp, putinrlu-se subsutui oricaror tracgiuni de timp, adica sint reLatiue, nu au o durat* [ixe. llelativitatea duratelo-r mai este evidenta gi ttin faptul cr o vatoare rrrai rnare de n.te cunr ar fi spre exenlplu d,imea inr-un teup, repetle poate sa reprezinte o fracgiune de timp mai mici - decit p6trinrea dintr-up tentpo mai rar. ceea ce denotrl ca o comparalre a valorilor r-ntre ele. din punct de ve'dere al durate,i in timp, se poate face uumai dacn sint raportate
lerupo.

ttrtnttraLe de cele

attlnci. in mrld aut()lnat- l.oate celelalte clurar.e, datorite raportului matenral.io rlintre ele. se srrrru* acestui fel .de rnasurare a tirnpului. llelativitillee duratelor asiguri sisternului de notalie aeea Jtlasticifate 5i mobil.itute r:are fae posihila rerlarea iu scris a combinaliilor ritruice de ogce fel, cu ssrrue de uotalre retluse ca ,rruruar.

Cind valorile apar[in aceluiagi tempo gi Ee concretizeaza pentru u1a din ele fracliunea de timp pe eare o reprezinti, fie in mod aproximativ (prin te'rtnettii de nri5eare). fre cu preeizie absoluta (cu ajutorul nretron.mulrrr ),

rle divizare rrorrnala

rnuzica[;i: L. rliriziunea binoraa valorilor! care sr: cons,itle,r[ diviziune norma,Lii in sistorlrrri valc,r'ilor birrare ; 2. diuiziune-c ternnrri a valorjlor, care se consiclerii dir.iziune .norniala iu :istertrul vaIor.ilor terlrare : 3. diuiziunea ercep{i.onufti, care se considerii ca o excep!;e de la regull

Ilalrurturilu rtlatematice dintre diferitele yalori de note gi pauze sint de. troi sisteme de divizare a valorilo'r folosite in notatia

a va.lorilor binare Ei

ternare

p.

valorile care servesc drept etaton in m[surarea timpului La fiecare pies:i mrrziralA, una din valorile rle note se ia drept efalon in masul'ureu ttttrPrtlul pelitru toate relelalte valt,n ale sistemrrlrrr de n()ralre. O asetttettea valoure p(rarta nrrrrrele de etrtktrt-tluretri. Ea se lrece. o rlal!t cu intlicapa lucrrouuuuua, la incepuL, deasupra prruului portaLlr al luurar[.
t04

I .A se vedea $ S0. 3 Uneie tratate.. sub influenfa consideratiilor de ordrin: m,atematic, grup,ul rle valsri obtinul pnim diviziunea_ excepfionald cu expresia d; numes{; .valorr irafioner'lr:" _ Din , punct de vedere muzical nu 'este nirnic iraiiCI;tj 'rn- aceast5 diviziune, inhrucir ea este o torrmd exceplionala oe reoiie ;'un; *it**i ce existE iI realitatea artisticA si care nu pot fi reprezentate in r"ir pAn ,f i* 'L*r"..u mijloace. De exemplu : in rnuzici." in moq excepfional, - r d;;; pot fi trhivalente in himp eu 2 durate de aceeasi 'vaioare (crioletul), , iden,tibat care in matematica nu poa[e avea loc, este ir-alionald (in matbmaticd Lln numir eSte considerat irafion,al cind n,u se poate repo.ezelta p:r:intr-un raporrt inbre doui nurrrere ir-rtregi. ca in exempltril nostru. B uu poa,te fi ega.l olr 2)' In consecinta, coea ce Oin purnct de ;ed-""" - matematic este irational. in scrierea Si ritnric:t mtlzicalS este rafional, a$a cA socotirn nepoirivitd penf,ru rnuzicd exp,re:iia cle,,va,l<x;i ir:ationale'ce se atribuie d-iviziunilotr exceplionale de cetre urrii l(:()r'r.ticteni In alte trtat(: riiviz"irrnilc excepfionale mai sint nuririte qi*vatori s;l].praabundente"- cons:rlett'i rrtltr sc <:;'r il('esl.ea depasesc ca numir pe cele obtinute pa-in diviziUnea norrn;rlii Si ilr.r::r.sl.rr rrxl-}r'esie este nepotrivitd, inlrucit existi $i clivizi,uni ex<:epqional(' ..:.;rrlr;rlrrr.rrrlr.rrtt:". curn ar fi, spre exemp.lu. cazul cind in mod exceplionaJ 2 valorr irrlocrrilrir':l (le arcela$i tel (duoletul). Deoaorece expresia nu poate fi qeneralrzirl,a l;r tol r;,i:;l.r:rn,ul de divizluni excepfionale, eg nu poate fi
iustificaLr.
105

@o,r,riunea...normale a valsrilor binare


Va

I
elemerr

Diviziunea norrnaltr a valorilor ternare


etc.
.:.i

lorile birrare se divirl nornra,l prin irnpfirliree flccstora in Z. 4, B ete.

clC trrr:rr tc.

Valorile toinare .se elivi'd nonna,l p,rin irn,pilrlirea lor in 8,. 6, lZ

te.

f'or.rri rrrl

rJc f olosc; lr:

t'ilor

tl+' la nota intreagrt t o't vr'rioar.eii liirr;rr:ii {:ea niai mar.,B c(, irt notalia aetualil, ,qi proc,oilifr,tl io ,li1;i7x;rg.a nor.nralc a *a loohf

hirrarc

inem urmltonrl sistetlr:

rihginenr rrnynAti;rul sislenr

Pornind tle la lrota intreagrl cu l)urr(jt (o.) valolrea terlartr cea mai inflre ce se ftilosegte in notagia actua ll. 9i pl'ocodin.tl la tlivizarea acest*ia.
:

Seriere instrumeatald
hinare
Ntla ilirea,qi
0oimea

Valori \ivizi!!g,!, ternare cu J,


t{otarntreasi
ca

b!A!
o

Diyizimea ca 2

0iviziunea
cu4

Aiviziltnia

))

JJJJBfi"TJTJJ;
J

cui-

Punct

*.-J JJ -JJJJJJ=Iff:.ffl1 JlTj


J.-J J

hiyiziulea I!0--

Diviziurti'

Aoinea cu puttct

) EJ
r

l-ldlrimea
0trtlimea

J&f:l
)- rf: D. J-: -

tairyrezecimea

,Scriere
llota intreaga
0uimea

-- _ t- d t d -dJalllltt :: -. J I I J - J7T1 .t7Tfi elc, uocala dlabete


@bpi din

J J JJ IJT],L,I? ) J ) ) -Irfi.nffI
G-

Patrimea ca puncr 0pfinea


cu punct
cu puiTc[

J]:J ) J:TJT:JJ=

J,J:Ilfi-mffiffi J._ff:*frTTJ=_ffi :divid

prinr:ipiu ( tornar)

Pauzeie csres,putrzatoars valorilor lernaro se

nomna{,,rlup*,,,a'oelaqi

iextl

OJ
))

ob)
,b
,B

JJJ*"b,b,bJ)"h.b},$

numai cu valori binare I. Sint casurri eind oompozitorii utilizeaz.E rfiviziunea bindn5 a valorjjca. na,le, realizind uqnnAtorul sistern :

In sistem'ul de mad sus tr,ebtrie considenate oa valori terrrrare nruu:ral aceles cirre posedE punctul (v.dmile punctate), singurele d,ivizibile cu trei oi muttiplii scestuia' cici maj departe, ln lanful de val<rii su,bdivizionare, avem de-a face
te!.-

Pilnnr:;,
0p/inoa
tl ai,rprez-et:imoa

),b
,b_ rb

Vatori

- ,b ,h ,h
*

te.*are

,h _ ,&,h,h,h.h.Djj

-.-),J,

Aiviziunea

,b

,h

,B .B .H ,F = ,B.BJ.B.FJ.N.ft
divid n+rm,al .dupa
ace,lagi

).J J"J;J

etc.

.j).- j:=
binare .6i teruare.

l'rt trzrrltr (..rr.(lslru nzil I rru,l.t, ;rrr

rrr.ipirr (biurrr.).

valorr-lor trrnare se

issoarB (cu

I0(i

*.rt ti suoai

t rl nu se ronruncia n9[ronca \)s .lrorzt*nc I varorrror - cafc poarc !l Dtnara (eu e, ri D' tb,r ffi ,, 6' r:, r.;) sau chiar cvinarr (crr 1, s6, ro) -- cu nofiunea de oaloti dc soic !i pluze: carc

t07

r-:_

Se lnfelege cd prinhr-o astfel de dlvizare (!inarE) a valsriior ternare, deqi se obfin pe intregul lant subdivizionar numai valorj ternar.e, n.u poate fi redat ri'tmul ternar, ci numai cel binar. O astfej de divizare a valori.Lor ternare se
folosegte

L'uittolefzl eslr..
aceea;ii yaloare

un
se

t. [,I

in locul divizi.rii

excepfionale

acestora:

Iui tlin divizitrnea

binarf,

grull cle 5 rrite eare $e exeerrtf, ln I(}c de 4 rlr. noteaza prir cifra 5 Ei semnul legato" frrovenierl,l fiind urmatoare,a : '

ir

E. Pozzoli (t873-1957)
Solfegii

)JJBJ-JJ,IJ
)
J

'S. Diviziunea excepfionald a vatorilor Atit valorile binare cit pi cele ternare se pot clivirle excep[ional gi in alrr*lemente rlecit cele ohginute p,rin divizarea ror normalil.

,-rT=
:

,h
Sextol,etul este uD grup de

,.,. Diviziunea exceptionali

a vatorilor binare

valori,le binare se divid exce,p[ional prin B. s. 6, ?, 9. 10, ll etc- ,el*" tttcnte, cle unde reztrlte urmetoarele formrrle ritrnice: trioletul, cviploletul" sextoletul, septoletul, nonoletul, decimoletul, urrdecinr.letul etc. Trioletul este un grup de .3 note care se execula in loc tle Z 6e acecagi valoare. BI se noteaza prin cifra 3 9i sernuul leqatol" proverricntra lui din diviz,iunea .norrnalri f iind unnd toanea,:

,'aloare.

{t uute oare $e executd in Inr: tle 4 rlr ;rr,rlirql El se ttoteaz:I prin cifra 6 5i-semnrrl lesofo. Tlrovc,nioirla lrri rlirr rlirr

[1

aiunea normalE fiin.rl rrrmit{}area

r,
Ui,iz i u nga

ilivkiunea normal$
biqarg

blq, Auil:ylg linaii , oqryrqle


o*))"

'

+6-E

eiefiilaft
)

CIiviziunea

(ji

-,J-

),,

l* Il
.b

):

J
H

''j

JJ
JJ -"*_l_
tt
i
-Ed ffi

:f'-:-,3..-t----,

&

j l*l-l=m JTr=+ffi

JA

JJJJIJ
6

r---6

e.r cep t i o r

rt,fi

t.,

.bE Jrl are


printr-o_

JJ -

JIJ I
ts-a-t

In practica muzicalii se nrai intilnesc Ai atrte dou;r forrue alr., sextolr tului, rliferenliate prin distrihuirea accentelor: -- sextoletul cu doua accenle nurnil gi dubhrt.riolet:

excep[rona.te se -i; linie intrerupti, avirid- ungrriuiiroteaze fie in formi de d;p," -"r."-Ii.prezint: ;;p";r_J uneori. semnul Legarc poate lipsi, scriindu-sJ nurnai -'fie diviziunea excepfionali. De exemplu: "iti
I Semnul legato pentru d.ivrzrunile

1.1
B>''c ' 1 Fiind diviziurre exceptional6 prin eI tns,u$i, eaintoletul se va intilni atare pi la diviziulile excep,trionale ale valorilorr ternareca

iJJ))J
108

ett

rj
i

r09

l"

i,

# fr

$ H

* sertolotul eu trei

:teeente:

.f1

{I
l

'l

9 rrore (:iu.o s(: r'xcr.rrlii irr Itic,le I rle aceeagi t. Fll se noteaza pri n ci Ira I $, sernrrrrl l<rsut.o. p,'ovetuelId lrri rl rn digizirinea binar{ fiinrl urma[(]aren
Ni,nol.olrrl eSte ,rn g.u'1, tle
yal'rrare
VatorL

"

lr Il
T

r> ! ,lt

iliviritinea normaia

J)iIr.r,r'nlitrr,ir
rrrr lolr.lrr

tlt,

t"1'",r

r,'

^t, are ekplicaIia

1ivi zi u n ea ex ceptionai i

in pror,enieiita liecfl:.uia

t(iri-

lit

ar

JJ JJ)JJJ

k
JJ

J))).)JJ).7 I
* I d l. I d I d i

I
I I

I
I

virirrrrr.rr lrirrru'il

( 'r ''r'rtoltrl It'oPl ttt-zir, rrltrtinr: tn:ill Jrrrrrtt[, iltrucrl. ueest:r irrezintfi ce! lrri, l,rrr. rrrt.'ir'rlrr rliviz.i rrrrrl .xr:r:pl.i,rrirlii i, ga,se n r-r*ei vtlori [rinirrg (h vrrlor.r irr'1o,. ,tc rl rlr: rrr;r:lir6i fOl ). '\t'1tl1l1'1111 t:slt: lrtt grrrP 1le ? rro'lc oarc so execrrti in loc de 4 tle fleeDilgt vttl,ttrrr t. t'; ; ;c ttolt'irr.,'l Pri rr r.:if ra 7,gi serrrnr-rl legttto, provr:,nierrIa lr-ri dirr lli-

(,elelalte dir.iziuni excel[rouale alc vaiorilor bihare : cleeitnirletr:1, unrleelmoletul. tluodet;inroletul etc., se noteazi prin cif relc respe,ctive si setnrrrrl leguta, dtrJra aceleagi fr!ncipi'i "eEr. rnai sus ; ,r , i;i!
:
;.

fiirrrl

nl.nriltr)ri:.cl

V,f

lotr'_

Afuts!!ugg-!!rnab

0ivizrunea exceoliona/a
7

tJ!tllrf

J ))'J,*
;

)) JJJJ
/
I

___-__

lor-11eto.
J

u
--h-Ei-i-.--J

Jl ) J JIIJJJ : J)JJJtJdJtt
11

,)

4r:Jdttt)tt

l4r

- qldd'ldrlldadi

) 1
ah

,t-,
J )
-r-tt0.t.e,

Jffi
t 'd

. Diviziunea excep[ionala a valorilor rernare


d

d I d't I c

tilrtt a {l

i l'1r,r'l'lrurrfi[rF ex<:olrf itxrala, ilrrl ril r,lrtrrnF .r.onri.umli t)n]} e.l rnsugi, septoletul se uttilnegte
lq vHlill I lt! ltr

liolorile ternut'e se di,id exr:cpgi.nal irr 2, 4. 5, ?, B, 9. 10, I I etc. ele. me.nle. rle .utlrl e rezttltit urntil t('arr)le IorrrrrrIe ri Inrrce : tl uoletri[. cvai"tqleIr-t1, cvintuietu[.'septoletul" ocro!ctrii, rrr,uoler.ril. dccirnoletul. urrdccrnrolotul uto.
ea

2 Fiind diviziune excepfionaiA prin el insu5i. nonoletu! se intilnepte ca atare gi la valorile ternare.

il0

llf

B
ffi
:-i
-_.il

r-d8

-tt
Valori lernare

rrl

l)uttletul este un srrryl de 2 note care sc execut?l in loc de 3 de


valoare. lil se noteaza prin cifra 2 pi yiziu.nen uonnal[ fiind urmatoare.a ;

ileeeaFr
rJi.

r
,.I
I

0iviziunea
n*orgale

0iviziunea

soutnlul legato, provenienfa lui rlirr

o'

J }J

VStoti
ternar

Aiviziunea, normata

0*izAOqa_
exceplionald

d.

JJJ
J-I-j
J t)
..+< i-rG..Jrd

)))JJ
JJJJ
r--.f-r
J

6-5----1

exce?rianali,

I )) J- Ill-j Jla ffi=


)valoare.

;}

Ir od t-Z-,

-;,-

),
k

I t

I.]
2

J) ,
-

Jl

Septoletu,I esw ur grup rle 7 lrol.e uare s xecuta itr loc de & de aceeagi rraloare. B,l se noteazi priu cifra 7 Ei senrnul l,egato. provenienla

!tu dut

(lr1'rr,trnea

f.erilaril fiinrl rlrnlirnarea


Diviliunea narqald

oi

@
i
t

Valori

A iv iz iu nea exctp lio na ld

Coartoletul este un grup de 4 notr: oaro se executa iri loc de 3 de aeeeagi

JJJJJJ

)J) JJJJ --t

El

se noteazi

prin cifra 4 $i
:

seumral

legata, provenien{a trui rlin rlivi'

d,

rfiruTl
J
d s-aE..+rl-rtrl

riunea uo,rmalA fiind urmetoarea

).
L

)) )J)

ffi r
T

Valot:i

tqtoaiL

Aiviziuneg noimald

Piviziunea.
exceDtionald

ot.

t)

J)JJII

ffi Er.r--.-

E )}J
;
I

---r J)))
J

t--4

J)
-

J.

r.n ITN
&

JJI
4

4-1

OctoLetu,l" es,te u,n gru,p de I note cane se exesuta . in loc de 6 de aceeagi yaloare. El se noteaza pniu cifra B qi sernnul legato, provenienta -rrll tui din rliviziunea normal* fiind rrrrnfitoarea:

ffi,, -z-

il
j:

:l
;, ;,

vato,,i ternare

Diviziuneanormald W
q

'o'

J. J

J)

fTT]

).

J-J-J*M;
F

;r
r

CaintoletuJ este un grup de 5 note care !--* exe$uta in loc de 3 de aceeagi vaioane. El se noteazl prin eifra 5 gi semnui legato, provenienpa lui tlin divi' aiunea tsrnare fiind urmf,toarpa:

'J'

))))")J
L&rolff

"h*

rTra-rl
L-.r-t-+.d.-+-!l

i - Tratat dc tcorie r muzir:ii. rol

l3'

;r
;'

l--

rt

I
rrtrl ,r,slrl rr,n grup de I note care se execut.it in Ior; de o cic rrt'irrrrirJr vitltt;tt'r' l'; I so noteazi prin cifra I $i senrnul Iega.to. proyep|en[a Itn ,lrrr rlrr,r,/,rnlr.lt lr:r'rrrrrii fiin,d rrnmritnarea
ilt rttrtrl
r

Diviziunea nourrnal5" gi excepfiona'lir rr valorll<lr btnare gl teruare ixt acest sistem arat6 astfel:

Nat. *inand

l';lttrt
I

!)ivziunea

nornali

:r'

t r'rt;lt'f
t)

ce o! io na l3 U v E i u n ee _e x__..-.T-_

t)))JJ

r_g

L,o,*,n

JJJ)

I I

,)

JTJ-IT]
JJ ) J J J JJt)))
l-#L-J
ry+ffi b..ra-+4sJ

ffi

)JJJJ
o
(,

. -rJ -"iji JJJ t -fri))-iJli rljill-riiiim.irmrlr re: [ ,J-" .-r*-, I ,-- r* jjjjili-iTJl'Ji"r- #iTiilll itjj . - -r r . J) - rrrrr "

ji

ilijj
,

rS-

J.,r J-JJ

r:r:
rat IIiIiT
'1v,,

;-r

. rl-' .i"
)
_

J_fill_ rJlll

JiJ-fiTl-Jll-il_ Jl}ll.IJITIJI
-

-ffml-fiI]m-m."Erim t
*j_ffi_ffi ffi
g

ii-

,t

,:

)
Jr

,iixra i - J J - i t,t
re,*e
J.-

[Tl

J-fIIi - j-nTJ]

" IT]ffIJJ"

ffi
e

j-J - JTi - Jffi -

ll ll
tl
II

I
ll

(,r,lrlullr rlrv'ir.i tttrt oxctll)lio,ntt,le ule yalorilot tenrare : decimt,tlefitl, 'ttttl"t ttttt,lrlttl tlr " sr rrolr:ilzri pri lr <:ifrcle respocl.ive .ri ,gemniil Jegr:frr tlirp;l trr:tlt'rt,.rr ;lr'rrrrilrii (:il ltttri !tuh :
V,tltt,r
I

ffi # bioari hn) - Jr*= JJJ J - JJJfi " ffi-"ffi-rffi-,ffi tt-j -r ---:i--.t )r t* I it I I 5 t. s I A c -lu : :: LYat temari J/.- J t - d i a - a-l)J * JJJ J J - d Jl ;JJ-JJ l)il)- fil?l7Il: l'ilTiTffi
tat
divizi,urriLor excepfionale a valorilor ne dg mai cla11 inEepehunderea elernentelm titrnice bina.re c-u c"ele ternare. se prefera insE prima variantd de notafie, deoarece zugereaz5. ti vizual o funterpretare ma.i subliniati ca intensitate a diviziunilor excepfiona,le. De altfel, cele mal murie con:rpozifiii sint scrise iq prkna variant6 de notafie. asemenea notagie

"ffi- "ffi-rm-:

-,ffi

:r

ll

ll ll

lil

ll

;:- J J ) ) ) ) - ) ) ) ))JJJJJ - )il)))JJJJJ ,) .Jl-l-J-Jl m-ffi

l)i,i:tttrtr,n,q!?!q!A r'trt,rrt:

-W lo---'------'-t r--I1-n

)''-ffi-,,ffi-ffis
L
rle'r

J JTIIfr

ffi..ffi."'
_
inSeie
f=

,t

lr;r lqltl ,jl o !l'tA vtt,rtu.tttd <Ie notan:e a divizi,uniloc' excep{icrnale, cag'e se lrl ,'i-lrrlfl lrrlr ni'll v,r rtlflrltrl ftrfrl de cea descris6 rnai inainte, fiind alcituiti pe lIt==sr ltttlrt ttrtrttlttltrl flrlr'l rlc vulori din sistemul bina,r in eel tetrrrar gi vicer;ersa" I tl 3'ar ?!Iiln fl lt'lrtlrrl. 'I'le l,rrlui, 0-letulu,i, 10-ietului, Ll-letului, ea,re sint cansi-

rrtr rrt rllvlr.lrrrrl lxcgJrIl1;nUle prin ele


I lll eeltrl 'l6.lrlrur rla rricre

lit

l diviziuoilor cxcepgionalc rc utilizeczn ilr cdigiiie {renceze f

i*r!icac.

,ltl

mezza p10n0

preseurtat ntp
presr:urta t rn! prescrrrta t

nezzo forte
forte
f or tissint.<o

nu prea incct (interrner'liar inLri piano gi ntezzo {orte) pe jrrnri ta te tare


tare. pu Lernie {oarLe [are, (oarte puternrc.
la

prcscurLa

f{

C. REPREZENTAREA GRAtrICA

suxnrELoR

A INTENSITATII

' Ficcare dintre aceste nuanfe are efect, in textul muzical. pinir aparilia unei alteia qlin oirul uuanlelur ;
Simfonia X,[ ,,Anul

D. D,

$ostakovici
1905"

1-

DINA[{ICA

MUZICALA

rc

[ntensitatca sonorA se reiirezints in..scris pe dor-ra cai: prin termenii denunili tn totalitatea lor ,nltail1e'*, al cAror efect cxtin(le asupra unui {raglnent sau asupra unor pdrti intregi din textul

rrruzical;
ca.re

-sint

prin

s..ccente,

al cfuol efect .se extinde

numa{

a,supra

notelor

;rr

a$ezate.

zicald, r,

Impreuna. termenii de nuanle gi accentele alcf,tuiesc cli.n.tni,ru tlu.

S 2$.

Nuan[oXe

Termenii care expriml nuantele se noteazd prin euvinte, semne grafice, sau prin combinalii de cuvinte cu sernne grafice. Acegti termeni sfurt luagi de ob.icei din lirnba italiarla. In privinla e{ectului lor, distingem: a. ternreni care intlicl o intensitate unif ormd,:

{n unele partituri, peutru redarea efcctelor de limita a intensitafilor i rnai intrehuirrIeaztr ; pianissinro pros.si6ile prescurtat ppp : cit se poate de incct fartissitno possibite prescurtae f/f - sit ae poate de tare

tn,
",Privel

igti molrJovene$ti'

Jora

+i o

b, termeni care indicd sch,imbarea progresiad" a intensitdpii,; c. terttteri care inrlicl atit sch.intbarea progresiad o intensitdlii,
schint.bare progresiud,

cir

miscarii.

wp
Gh. Dumitrescu Oratoriul,,Tudor !'laclimirescu*

a. Tenmeni care indicd

intensitate uniformi

pi.anissinto piurto

prescurtat
prescu.rtat

pp p

: foarte ineel : incet


I

F{i l

I-3-'

I In lirnba greacd d,ynomis :

forti, putere, lntensitate.

il6
I

1'1,7
I
I I

J -t

{ItF

'l

J n
iJ

'1

tlirrt

lrl

rr r:rrlrrri rill.e, $e initlnese ix parti turi qi iridicaliile ex.rcil:e ak:

I
!

lii

lrr"

i
I
I

Sonata nr. 2 pentru pian

T"

Ciortea

Chtinet in A Arlngio mosso

P. i.
J=60

Ceaikovski ( rB40-lBilS) Simionia \'l

!t

I
^
iI

Prl,
- t-..

E*,@! rypTermeni carc indica o schimbare progresivi a

intensitilii

si. a,mtf

cirii

t,t,t,t'
t'

' -\r:-!"

\-'
r, ,r,rte

-=ryw \3+
luszrjc nrelxtice. vocale sau

caland$

aancanit,,
iusrnr:moo. more*ilo

: p,tolind tlin - Pult4rrru

ce in"ee mai nrurt

Iil;:'J:,ff:,1l,llT,,n"o
4'omplo'itr { -sun'ului tiniixl ririgcaraa,;

-l I
{

ltlsr rnril,,r,,,, a1xrr,


rrrr,,.

r.rrrurrrr:
ttnt

: *l;:l'"r:iTil::i

rensitatea.pinii ia.

i*pt
9i

o.

sriugerea

tttltl|

rx irrrnrrrc voce, jumilaro irteni{tare -. ru vin.0 r.ti|tsl, slabA, Sterasl


|

'nc+
do.

inlensitatea sunetului

t-

dolind oigcarea.

9i

] I
! I f I ,Il fl -,1 ll ff ll I r I _, ll U -, Il

,rrinot

in,
ffP

.,*,,oni',flo,l$il'oo*1,u"i,u"
sotto

-",,"0,tTfi'r1Tilil,H;ilftll#l5',:ff",ii,1:l;lf':,',*""i{'1'
nss.ri :
data piano, trecere brusca l-.t Stiatto);

nug'

I;*gg;'"uhito:*n,,',',*-,";;';,"";.;.,.".',"*o,,*-o,,"":rlietr.o
'p lr trrrix{rt r4re lrdlcl ,t.t\,ttth
,1,',

t'oc a.inlersitifil -i:


crescinil

oschlmbare progresivtr

ben nolto inre:! : I


pochissimo

t,r'r'i..rrlnl

cresc.

sau r<
"itatea

pitl wi,, .ebpre

rdr ,rrri'

lt *cnrhl drrresc.

sau >.
in

: descrcsctrrd in. Iensitalea din ce in ce moi multi


ce trlai

dirt ce tu c rEai muki

: bite (ben lorte - lorteeubliniat. puternic); : mu:, (molro lortissimo _ fo issino Eult. foarte pu, rr,r, rorttsstnlo E rortasstnro n ,"*r") , - mai (mai mult deci.t; pid, forte: aai tare, mai rnulr declt lo e)a : pufin fah poco piano : pulin mai prano ) i - merc:g (sempre lofie - fletev Jorre, mereu tare):
iltensitatea gutin ctte putiD);

ile ircet) i

foarre. rlestul dc fpic,issirlu .rssci

Ioarte iacet, dostul

multi

.tinga sunettrl pird ls o itr

ttnlq t ln

lltfi|rrrtnt rh

lil Il

ll

r,,

"'" t'O

ensitaie abis auzittr i ctos.ind energic, r,iguros

tersrl'alea'

iD.

: cil

ren6itslea); Be poate de pulin (poci,issi mo d.ecrescendo

cind ctr se poate de

puli!);

descror.

possibile : cir se poare le .,. (forlc

pos.eidile

- cit

Ec poate

de tsr),

,
i
r

rre

e
IE

.s i&
1*

S 20.
i

Aeeentele
su,net fagil

N. Buicliiu LJvert ura I(stir:


f l, I
I

Seoaterea

in evidenfl, e inLeusitate, a unui

tle alte

aunr:te

se nulnel le

accettt,

cornpozigia rnuzicah ce intilncse doutr feluri de accente : irnpuse 6i naturale. Accentele inrpuse constau din semne qi tormeni pe care compozitomri

In

I
I

le prevede ln mori intenfionat, pentru a marca rolul deosebit al uu.or

suuete

I I
t

tn

rodarea expresiei muzicale.


Acecentele naturale rezultA

in motl fircsc din

elernentele creafiei muzi-

?
dp
o.

ntU,rCAtO

STACC{IIG
:

indicA acceiltuarea sunetului, urnlirtil

I rne,rl r il,
I

.i

c'ale eutn sint

scurtfl

suspensie

{
I

liuiei molodice; *

accentul '(ictusul) meloclicr care provine

rlin

sensul ascenrlent

al
6,

D.

Cu c lin
I

l}unlollI

, ltx

lr

accentul ritrnic, care provine

din tlosenul ritrnic;

tonic Ai expresiv (pateLic), care provine tlin text. -,accentul Uneori, acccntele impuse coincid cu cele naturale, cornpozitor-ul vrintl sa suhlinir:ze el lrrsugi unele din accentele naturale, alteori insd ele nu
eoincid.

:
ternt eni.

Accentele impuse I

terea iuter;sitr gii r

['oiosirca unglriului iu atnbele sensuri (< >), pe uil sunet .,o.{.'ur", intlica o creltere gi o desr:re$tere a ar:estui0 (notii fitata 1. 5e irrtrrllrrrin. leaze de olricei pe note Iungi, a r:lror' .du.rata irenurle oreg terea l;i ,lelcrev.
i i

Pentru aeeentuarea impusil se folosesc


Semnele

serie de $em.ne grafice

qri

J.

Brahms flB33-iSS;1 Sinr tonia I


]

grcfice folosite in notafie pentru aeest scop sint urmf,toarele:

t I I t

acceu[uarea gi dirninuarea imetliatA

a intensittlii sunetului.

Presto 1J=eoo;

S. V. Dragoi Din culegerea ,,85 de jocuri'"

@,: portoto. liniuta onzontala r-:e se pulle deasullra sau d r:d e srll[,tul notelor. inrlrcitid o ext:r,utie cocreltte. srrstirrrrllr, [t) rii d i ttt i rr rr ilreil Ier1'i,, eitalii pe toatil rlurata uotelor. Se irrtilue;;te tuui rnr"rlI ir l ur''lua s ucccsil\rtl, pe urai rnulte surrete in gir;
Oratoriul
Pesante

Oh. Dunritrescrr
.,TLrrJor

t t

Cind mai

mul

rnelodic resl)ectiv capata o v.igoare gi o for[A ritmica deosebitt:

te sunete in Sir primesc un asemenea accerr.t, pasajul

\/l

irrri relcu^'

t In acest eapitol se va dszvolta numai partea privitoare la knpuse". cele naturale fiind tratate ulteorior.

oaccenteie

l2u

tr I

r --"f'

t
T

- ltttr'l,tlt, sll(,t'u[(, ( ltortnto nta ilar. legata) intlicn suslincrea inten. =llillll ttrrlrrlut ?t rlt.lrr5lr'r::r s(:rlrtil a aceslora :

$ :rl'
Iil

eons;itlerafii eu privire la rrti!i''rruil nrr{rntolor $i a ilecentolor !n Iucnirile ruuzicille

t
t
I

.(loncertul pentru vioara


a.aCfenr

W. A. lVlozarr i l z56-t a c!t, Ene.scrr

7gt )

li

orchest16

nr.

7..

I I
I

$1 sr
tttal
;titlr;r rrlr lllrrllc rl't rlnlo ;

n =

ntnt

rnli tril ,,t,, tltllir:0 lr lr0rJ$rr)& riurletuiui cu t.fra16 [urg.:r, f iinrl

cel

geiteratr, compnzitorii, tirai (jil s$arnir irr lucrhrile de rrlar.i prerporg ii. atil iutli'latiil* rle ttt:anJe, cit gi orliti crre privesc accertele, ceei.r ctr *onstitvie p!wtul dintmic ar opc,r.cror de *rtd respecr.i*e, in. scoputr cre * r;e . flasird () t:onr:el)tie unitarrl in interpretarer !or. In lrrcruriie cle f actur& mai rlouax, s,rlre exempJr.r, se f or'sesc f our.te rnrr!te deralii de n*anle perttru a j*dica ri exec*fie rit ,o*i :orruot*, ,te ir]ter-

pi-tlr'ad

G.

Eneseu

(rri8r-rrf55)

Opera ,,Oeriip*

Cl. Dehussy (rBrit.

t$rB)

l; I I
I
t;
1

tli*
Itr;ttrlrli,

.Scirita _simionicd ..Mareai,

,bFbF
Atlt ltt
rtr

nr(11.

Am in u'ul,r See,n tEi

@63

__
in_

17r:--.<:rJ-iA_

pp

/\ ': l

tt,.,r a tt I t :,.r,
e1jsrrt1g1l111

tt

tltt...,rl.t rlrrllr:Jt ltlrii.bttfoiJ lltrtol.nictl. ,tilllr s(.:ltrl.it,

Sonata
lilrrulrr
l.o

(,otrr:ertul Jrenlrrr orctreslrA de coarrje

l)" (.lrnslirn,tinescu

C. Enescu ( ttJgl*ilJEb1 nr I pen[ru vioara gi

piian

I
ll

I I I I I I l
i

1r r r,rrllt,.t. rl {lillolt'11,1 Ht' [t:tt ttol(:flzil 1i Uu Iertnent ue se pulr ticar d,u, rlt'rloerrlrluI r.l1il1p1 . Iir 'lr lntregilne. Iie Iu frirnlit prescurtatfr : It, ( ltfitd t,t,t,to) ttrrltr:ll o nr:(:cnluare in .forfe gi dinrinuarqa bruseli r errrrr.lulrti ;rltt,t lA lttttt,tt; rl" t ,l , ll, , l. t ( rlttr;tttttltt, s.[rrxuto) =: indicil q: acr:entuare priler-

rlll,r

rrrhtilitarea" pricep,or'ea

Alpi ctimpor,rtori ins* prevad iu rnasuril Eiai ruicrr nuanfele, i* cafe

lll fl tl

anrlr:11;J111

trl ( t,trtrtt,
t.tru

lrtt to

=trrr'frrltn lrlrrrl lo
tu
I lt tl
II

I
.

rrrrlrr:rl rr.r(:(lt,oroa

in piana li & creiiter:e hnrscit

ltr,11,

lt,llttltt - *rrrrrlul rzlrit. lovit, cioc:tnit; ut,ut,.,.tl.t r,rrrrllrrl l,irlt pl.olrrrnIat. clar. seos in evitJenta ; tilttttr, ( ran ) xurrct,rrl ur:oeut,uat qi pulin relinut (cu e{ecr de
tttt r.rl )

co-

tl

t"''

ti si le rcalizcze. [-,orarile rnai,eclrr. prec,las,ice gi c.]asice, ilu foarte pufinc intlicerii prrvind nuangele. La Bach, spre exernplu, in prima part.e din lucrarea I:f es.scr [n si ntinor. pe a,roxin:atir, lg0 de masuri n,u apar clecit tloua irtlicagii de rruanf& : un pinna Ia inceprrt gi un Jorte in mdsur.a 46. In orato,riul ./urfrr lf accultaeus, I{aendel procetlcazi ia f ei. Iu acest eazl inrerpretul rrcbuie str ait,a in vedere nuangele riescrise, rttten[ele nat4rule, eare rezu]tI din natura lucrlrilor respective, din factura Itir corn,ponistir:i : Iinia rnelodicfl" stilrrl. desenul ritmic, tempoul r:tc.o etc.
123

ti

{:ap

Fregf,tirea

interpretului frr:buie sfi

Ie descopere

1' -;l

il
il

l rir

a. t\atele tn f ornir de cruciuliye oblice, care se {olose,s'c pentru a roda strig[turile ritmate din muzica voca,la. declalraliile, precum pi diferite ugo'moLe ca: bntaia din pahne, detu,niturile, iovirile in rinel etc. In iucririle voczr,le tnai noi se fo{osese citeodatf, declamatiiie ritmrte. care sq noteaza {ie 'n,rin crucirilile, in loc de note ovale, {,ie nu,mai c,u c(}ditcle tr,otelriro pentru a se roda nitmul. In acest gen de declanrat.ii tlegi ole rru au o itttonalie fixn _. tsgi131ea textului se far:e respectintlu-se irril limea aproxiruatird reclat[ pr,in pozitia noteior pe portativ. f]e exernplu
;

D. REPREZENTAREA GRAFICA A TIMBRULUI


S 32. Timbrurile voeilor gi instrumentelor. Notarea lor
La instrumentele mrrzicale gi la voci distingem patru feluri de tirnbruri: individual. proirriu. general (al grupei) Ei mixt (cornplex). a. 1'imbrul indioiclual este ercela care face ca un instrument de o anu.

A, ilonegger . {1892-1955} f)ratoriul -,loana d'Arc pe rug'

t
t

I
Ll-ne

mitii corrstruclie sa se deosel-reasca de un i.nstrument tle alta eonstrucfie. lil apare tlistinct la un instrument sau la o voee solo. f)e exemplu: limhnr de r ioarir, f lau t.. $c{}ranil, tetror ete. b. Tin$ru.l. proltriu este o caracteristic:li sui serreris a fieclroi sg,rse sollot'o, in cadnrl aceieiapi familii de instrunreute. Dor.r[ viori, spre exernplu, se disting iutre ele ca timbru, rle asernenea, doua soprane etc. c. Tirnbrul general san.t al grupei reprezinttr sonoritatea generald a unei tamilii de instrumente sau voci tle acelagi fel. De exemplu: grupul vio. rilca', al trorugretelu,r, vocile de sopran din cor etctl. Tintbrrt.l nixt sau, cotttplex rezulLe <lin combinarea tiru[rului de voei 1i instrurnsnte diIerite in an,sa,mblu. De exernplu: soprani cu tenor gi tra. riLorr : r'ioa16 cu f Iaut Si ohoi ; violoncel cu corn gi [agot ete. ln a f artr de tinrbrul propriu, care nu poate f i redat in scris, toate cg. lclaite feluri cle tirnbru (individual, al grupei 9i mixt) pot fi rerlate in scris prin ins?l5i rnengtonarea in partitu,rd a vocilor Si instru,ment.elor utilizatc de uu,urlrozilur, ceea ce se face prin notafia obignuita. ,
:

ta-te ndifi ?ubilene rc-\raplut di-vi-,re - e!

t
t
Corn

I
t; I I
I
I

- bu -ra-tur,
bu

$ 33. Notaraa unor sehimbflr.i ale timbrurilor rle bazfl voeale si instrumentalo
Anrrmite schimbr,ri sau 'modificrri ale ti mJrrurilor de baza vocale qi irrstrumerrtale (.le exemplu: strigdturile $i reci tlrile la voci. fIaieoletele. p.rzzicatele gi surdina la instruurenl.e) pot f r redate iu scris p,rin exirlesii gi sotrrne aparte, cum silt : t..i
I21

tom

ra -tur? Con- bu- ra- tur

C. palade
Rtrbato Balada despre Ghecrghe Doja

t
Hai ,fi
,s'ar

- ltt

r,litt ile - ca b O: tL.t


r

E-'r
CAPI'I'0I,TI I.
l/rr:

IV

- rnea p/i

- ni

de

ne

vli,_

fra- {i *

lo4

rrrr.rr IrirIrlci $srr: rrrir:goratA prin ap:isarea ei cu rregetti,r. EIe se forlir tt^rlttt'i lr: tlt'' irrlt:rIe'rcnIa a arm.*ice'lor, prin ati ngerea rrqciard cu rl.tl.lrrl t"lrr.lrrl rl.r'srrlril ,lrIin.t in acest fel se caracrei"izettzil primtr-o ttltttt'lt', rrri('rltrirriiio:rre clr irceea a rrechiu:lrii fiaut rleuu.mit filaje.let. :1:":'lilrrl. rl' rrr
Irrrrp
rrr'\;17'11

tie ront,b s&u. (,.t. *,tt. ccr, rl*asttgtrtt. (liire $(1 iulc,ir,s<: i-rr:ctelr: instrnmen,re!or {:u coaitle. Fiaje,letele pol fi tttt ltrr trlr ' '' ttttl ilr oIrlirr 1re lraza utiIizarii cotirr]ei inl.regi, qi arli.f icicrle, cin,cl
r,'rrr,'rr ir rr:rtrr
.l ttrrrrri

It. l\t ,t.lt' ln

flrr

I?APORTURTLE DE INALTTME DINTRE TREPTEI-E ALATURATE ALE SCARII MIJZICAI-E

!.ntr. \t;ttt

luttl

tttttilt:lt:.

$ lrd. IVotiunsa rle imtervatr" Ton si

somiton

_ H. Wiemiawski itSAE-IBS0) ,Sielanka", mazurcd plntnr uiorr; $i


Irlrrlrrr ImnqullLo.

pi;rn

In scara gerrer;ri* 'muzieal6, su:rere'[e sint agezate in- qrcline* ',- =."'-- inril[irrii. os,,lire determinata de frecven[a vihragi,ilor

{,l1,.p..',^,"^x!,;::,:,;i"*i;i,;;.;;;,;;;:;,,,;:",ecu|recoer.td-dilerihdpoafui
'll'7-=l-= ---::---

fr I
I t I | I

,pl (fl'
1)

cut .o,ui *iJ"inr"""al sau rapon de inalrim; turiri. ale sctrrii nruaicale se numegte semitont. rtiegte
l,on.

diairc rroua surete ata.


se

Iiaportul cle inalginre obpinut din,s,um$ a dout pernitnnur.i

" l

-.;.,"o;

r{}.ffi-r*hrl^,^
qt l44t' / ('1'4o&'

i,'iT:i,,1,lttt;'r?ti,'.",, I
J,r-<t-a--:i H, Busser

:m*

l'ocul semitonurilor in scara rnuzicaltr cu trepte naturale se afh si d"';iu; ';'f"

'*'i'ffii"'' #""#:'ii:'::::,::#:";IT

irr[re

=-

tr

I
H
lI=,,,

Preludiu si dans neniru rralPc -- --"- r'!!ieis harpi '

| 1 I
i

.{tit tond cit pi aervesc ca elomeute de mesurarc ai de 'emitonul organizare diu punet de vede.e al hiltimii * a iuteryalelor. tetracor, rlurilor, gamelor 9i modurilor folosite in muzici6.
kDrim.s!6 mstemstict n hacrsalelor
num5.rdtorul indicA numf,lul tie

tllx",r,.\.f.|r-=ffiuib.ratliale$jmeiLtb,ifuEll.,iarnufiLitoru.lpeceleaIesunetulu,igtaY..Deex6rnplu:

-, :;ll',,'fr',t,'-.1l"J.".,T'T-..""ji:#,;"fl"-;,;T"""'-ea!{l).pE,tru.t /,t, p' u' 7--=.-ffi: f.lJ$.,*ET*i, #"i-i;;-;il";;i:,L;e,,i: J*iIi i


,

l: t;
tt

rl

d"

1,,,,

.*o,,i,,i

au ,,,r-

Pentnt redarea lnteroalelor nanzlcale (primi, octavii, cvintA ete.), fo,Iosim cifrele diri serja aa-monicelor intne care se produc jalterrvalele respective, agezatn s'ub formd de fractii. Toate intervaJele vor fi redate pu,jm exp,resrii foac{ionare mari mari deci.t L cifri prin caire se inseamni r_rnisonuJ sau primul sunet din seria armonieelor
{sunetul fundaarental).

Cele m,ai
Unisonul

.uzuale I

Oclava perfecti

drintre inteu-varle se ex,p,rim.* prin urnnitsafl.ele sunetul fundamental rep,eiat ; t- (1) : I : inter-valul dintre arrnonicrele 1 qi 2 ; I
I

r:a"parturri

ntr-o accept.ie specificii, ternrenul ,tou" ar putea inlocui, in ruuzicrt. !,e care este proprirr acustic,ii. In acest f el, s-ar clif erentia ',sunet'1, n6liunile in mod caliratir', pcrrt.rrr c&, trecirrd peste valoarea fizica a sunetelor. rnuzica <lrtpit cuII| i-ir tttai ar:ltat utribuie il{,:r\st(}ra yalgri titel.ice $i le folosegtc iu seoJrrrl unor realiz6ri artistice. fapt ce irrstific2
Pri

acela de

;ttloptart:a Llner termeni ;rropri i

C.;inia peu{ecti Cvarta perfecti Ter[a


ma,re mic,E

-6-

- intervalu,l dintre ar,moqilcele 2 qi B ; * inteivalurl din,he arrnoorjcele 3 gi .l ; , - intLlr:valul drintre - intervalul dlnke :
armoe-rjsele
aor'mo,nicele

6
+

4 Si

E;

?erfa

0 s tt

Secunda mare
Secunda mic5

5 Si 6 ; fu:terualul din,bre armonjcele g Si g :


;
)

l6

i5
5 o

Sexta mare
Se>:ta micA

- intmval.u'l din,tre arrnonjcele 1b qi 16 : intervalul dinhe amnoni,cele 3 pi E ;


I

I
6-

intea-valul ddnf,re armoniceie b gi

B;

{ - intervalui dintre arr:nonicele 4 $i ? ; Septima male : intervalul d.in.tre annronicele B si 15. f Pentru aflarea vibrafilitior unui strnet mai aout. se inmuJl.eryLe n,urm5nul de uibraf ii al sunetu)ui de la care se poa,neEte cu fracf ia care reprrezln,tA iutgr_ valul ce le desparte. De exemplu : dot X -; (terrfs mare) : mil 284 Hz (d.ot) X a tterta male) : 380 Hz hnit). DacA se porne$te de la un sunet inalt, pentru a se c,unoarste vibrafiile unui sunet ma.t puiin inalt. se procedeazA invers, prin impErfirea ou traclia ce xeprezrntA inrervalul despArtitor. astfel : la, (sexta mare) : dol :; 440 Hz (tat1 : f tsexta mare) : ?64 Hz 1d,ot1.

Septinra mici

rilediei'al pi'tonalitatea clasicrl. intrr.reit rletermiharea tonalitRrii se face ppiu a nrotlu]ui, f ernrenrrl d.e tgn se !rir r]srtrite terlriei c]asice cu seusul de ton:i"litate; e" ,;'l'ano' at inlsles le ..t.imbru" ol sunefului. Uesure uri iilstrurucrrtist (ilrLi $tilllinegle intr-un grtrJ inirll i.r:lrnica instrumentului sau. cr.l rlare este capabil sa seoatii suoete de o rutuljinre 5i o culoare deosehitt, $e spune cit irre ,'rle tnt nr'os. Farri indoial;i cf, ficeaste expresie se ref era la timhrul ins[umentului. pe care interpretll] il poate pune in va,loare prin arta cle a 9ti
entrn[aroa ;'tonic'ii" Eau a prittter trepte

cu initrle.s de ..t.ona.l.itate". Adesea, ir: teoria nruzicii. cuvintul lorr este urilizat in locul celui de t*nalitole. De exeru.plu: 'tr:nul Do major in loe rle torralitatea I)o majo,r". Ir: evul metlitr, prin ron se inlelegea totalitatea Jormulel.ar. de intoruutie si 'cel,e de catlen{d caracteristice -unei ruelodii, ,gr"* ,i"rr.ebire rle nrocf. pril eare se iuIelegea struct[ra sttnetelor itr carlrutr urrei octave, deci sr:ara l]r{}. lrriu-zisA .a *costor rnoduri. ilaca se spunea 1 spr.axenrplu --"rtonul l,rti ".Qo se intrelegeatr formulele rnelodice speci{ice acestui nrot! mcdieval. nr} Jcarn pr.opriu-zisii. cu struc!ura ei, care prlrta nulnele tlc rtotl. Lr perioada cind sc cristaiizeazil stilul arnrouic iir colrrpozr t ic (sec. XVII--Xlrl lI), ,r;nul es,lc folosit ea lermen tle tranzitie intle rnodul
".Ton'n

b.

t
r
L

II

sA fat'orizeze lrt:umite artunrrice ale sunetelor instr.unrentului respecti r.. Tot cu aceast{ expr'esie se iudicir $ i calitatile sonore superioare pe care Ie Jroseda ttneJe ittstruutente rlatorita constnrc[iei Ior trnne pi a rllterialulrri din care sint alr:iitui1e.

S 36. ordinea roalir $i eea aparentr a sunetelor in muziealfl. [mportanfa intervalului de evifltI

scara

t I

S 35. Alte sensuri ale noliuuii de ,rrt,orr.',


Nrtirrnea tle ,on mai are in muzi cir qi alte selrsrrri : a. ,.'l'ou," cu tnreles de nsunet muzicul". Este sensul original c,u ctrrp a intrar iu vorahrrlarul mrrzical iucd de la grecii artici ( tortrs : ton, sttrrut) Corrsirlcrat in acesl Iel, cuvilrtuJ tan a tlat na$tere aeeluia de intonrttie- l)rlll (:are irrIclegem retl area inaltinrii cor]crete a ,,ui sunet oarecat'e tltu scura muzicala, atlica euril,orea lui cu vocea sau cu un irrsl,rullretlt.
I28

in gcnerarea suuetelor

Dirr Irrttct rll vt':tlere Leoretic, suecesiunea sunetelor in scara nruzicale Ir()rtter [i explicatrr |u rlortii r:ili : prin orclin.ea. reald gi prin ortrrueu apilrenlA

I
t t

;r. 0rdinea reale (naturald)


Se c{lusirlttr',r t,rrlirtt' r'r'ttli srnr n.trt;urald a sunetelor in scara muzieaiii, ttce{r ,trrlirrc reztt.l ltttrt rIitt .slrr:r'c.sirrrrea lor din coiruta per.f ectd. in cuintd perfectti. [i]a estr: r:r,irlr:rrtjl rlirr irrsilsi natrrra prorlucgrii sunetelor.
t -' f r;rtirt de troric a
rrrrrzir

ii.

r.,l

129

I I I
I

.{-"

I
l)rrlll frtrcttt sil vihreze o coardd trt toatd I.Ltngimea ei, o}ginern un nnrrr'l r,lr'rrrrrrril lttntlttnu,ttlnl. Itrtrrtilttrt,tt ttt't,srt,i t:t,rrrtle" rrillrind. ne v& cla aectra5i slrnet si cetr Ittrrrlirrrr.rrl,rl tr Ilirt irtsil clI tt octttt;d titai sus, fiinrl 1e un t]u*!air, irrorirrs
e"

b. Ordinea apareniE a sunetelor in

scartr

,lrrl,lrr ,lr.rrl,r';rlrt
(

Se eon"irl eri ordine apurentd a slrnetcior iu scarn rrruziealil sr,..eesi,r,rea scestura pri ll tolturi $i setrti [orrr-iri, adica ir(:ca ordinc rlatil {e frecveug:r
6onoril.

I rt tttttr, ,t r t,rtrtlt,i vt prorlrree (.Lti.nlft srriletillui f gnrl amental. In ,'rnrurrrru'r' l'r':rgrrr.rrlrrl al ;ratrulea, al cirreilea etc. ne vor ilil t t'ttr lrr lt't ltt :,1 ,.r'1,'l:rltt rrrlr:rvrrle rlin OfrliUea afuttl11iUOiOf" A]a cl"rrll s-o ,l jr l{rl l,r lr.rr,,nrr.rrrrl t.r'zoluull(ii ttattrrale. I lt rttt'rt [,r ulrrrl r'nt,or'r rr::rliz.al irt rezonan[tr, consti trrie prirna diviziurre rr Er it r il ililrtr. itlr rlrrl,ri (.unt s-a vilzrrt la sisl.ct.nttl octavelor.
1
l,r llr"il nrr ;r't'null prllr('r'irr(';r rrrrrri ciclu tie sunete noi, drtci1 se psr. rrr .lr rlr' 1,1 11'l1l ll rllrrrl. llttlrot'lrtl rrrnriltor, gi anunte, cel de cainta perie{ttd, vn rlrrlrtrrlrrr F,r'n(.r'iu't.l ttllot. stutt:tc. l,ntt, trlrl trt,l rillt'(: tlxllttlrlrr. r:;l snnclltl f rrndamentai ia genereaza ca l)r llrl frllrrr'l rrn prr r/o. rtccslu rlilr rrnna" pus ilt acelea$i conditii fizice tle nttttr'f lrrtrrlirlllr'ltlitl. t,:t llr:tr(:rir pt: .srrl, rnai tleltirrte so/ pe rg, re pe la etc., r'r irr ,rcltr.rtttt lu.tilil loiI.(: :
11

Aici. nuntai in tnntl fipilrcnt srrnetcle se p.rczinti Ia irrtersale,le toouri $i seittitonttri . in reirlitirte, ele trr:l,rrie tratitte cir prrrierrirril 'rlin $gc" cesiuttea lor ltalrlrala (tlin cviuta pcrlccta in cvirru lrer:luctir], adica in
ordinea fuuclrouulit.
t -.
'

Scara muzicate cu cete doufl ordini de succesiune a sunetetor

S 37. Semitonurile gi tonurile rliatoniee $i cromatiec


tit semilonllrile eit $i tonrrrile duprl treptele rliu care sint alci. luite pot fi : rliutonice pi cronuttice. Sernitonurile eare se forlneaz6 intre tloufl trepte aliturate (cu nuqriri diferite) se nrurresc sentitunuri diatonice t :
A

I I
I

rrrrrlrrr'.' l,r tttlt't tlt'1t1'11tlt'rrltt Ituit'lionttlo a sutret.e,leir in sc,ara tnuzicala. rrrt,f rrrrrrl ,.it rrr.r,lirlr lrr,.r.rr (:u lrint.iTtiul cltttttinrtntelor (orice sultet rste .lolrrriurt,r ,rlt,nrr ) rlrrr "r*tr.rrrul lonl[. sistetilul cel mai uLilizat in muzir:A.
I I

St olrlllrrf ltl ttt't:st ltil o srrct:osirrne rJe surrete agezate din cvinta perfcctu Itt Irurrir ll('r'[(,{'lil: ./o, tlrt, sri,. rc, lu. ni, si. "fu dit:z et(:.. care. fiinc] aiclo,lna rr lrr t't':tltl;tlt'rt lizicn tr prorlrrrcri i lor. poart:l nurDele de ortline reuld, r;au rrttlttt,, tttrlrtrttltt n -ul(:l(:lor rri --i(:ilt.a utttzi,.alit 1. l'r'rtrltl,trrl rlr'('r'\nnui ;rrirr ('r'lnte JterIecte (pri ncipiul sueeesiupii nri. Ittt,rlr') .',.t(, ,1,. r.r.r nlll rnilt.(' irtrp,,plx;1 g6 pelltrlt ntrrztt:rl. cleoa,rec.e e{ ne

sernitonuriie care se f ormeazE pe aeeeagi treapla rafiilor) se numesc semitonuri crontatice z :

(cu ajutorul

alte-

| ,,\r r.;r',t;i or rltn,. sr. rruri nlr,rneste $i pitagorejce. deoarece a fost stabilita rlrtPit lrt tr t'tlrt tl r,ll( ( ('i,lutllt prrn cvlnte perfec[e descoperit de piLagora (strcolrrl Vl I r: tr l Ltir

I In irimba greaci dio - prin gi tonos : ee trece de la uD sunet (treapta) la altui.


?

to1.
seirrs

sunet; dia-tonos :

iniins,
aceleiagi

in Lirnba greaci.

trepte.

chtumn

culoa,re, in

de alt aspect al

t3t

,;J

-*, H -51 'g

LDc'.asenrcnea.

fr
ni

Sa constnrim'citeva succe6iiini 'ile se,tnitonuri diatonice po,rni,utl de Ia sunetul da :

si

eronrntiee,

iJ

.,I
I

sii t:ttlrstrttittt citeva tonuri c,romatice pe

rliFeri

te

qrrnete

rt

*
'Ionurile eare s ilnneaza intre doua Fepte a,lxturate (avind numiri dif erite) se numesc f.onuri elinioniae :

tonrrli rql semitonuri tlialonicc q;i cromatice. Tonuriie croilatice. tiin,t tnai ruuit rie natura [eoreticir, se intilnesc numai in rnod ou tutul exc'ep[rorral. ['eutru stiiul rnuzic,ii . clasice si ,rrmautice, predomiilalrte sipt srrucesiunile melodice tliatouice : L. rr, Beethoven ''. ' "' Simfonia{[770-1827] IX

C0urpoziliile muzicalc f okrsesc der"l[rotriva, tn rnolocl,ie, sut:cesiunik-l tlc

'fonul diatonic este a.Ic{tuit drntl-un sqmitol cromatic +i unul


tonie sau
vieeversa
:

dia&,*UleneA.

I
.i

llr (jlrttsflil..uostru lropular se intillresc

cu precadere

srro.

.i.r,,. ',,4l[ep;fo,., ili 'fouurile care se


formeazd pe aceeagi treapin
:

Din colecfia,,,200,,cintgcer
i;ri,r, lrii ,.,, i' rri .,il
.,

Drum .la deal qi drum

la
g,[,

vale
rlqrirrt"'

il
I

1.,,.

(cu ajutorul alterutiilor)

se nlrmesc tontri u'omatice

I
lf onul.

crontatic este a,lc6tuit din dott:l sem'itonuri cromat'ice:


.

'rJr

rr I

S* cosstruim, spre exerrrirlu, o succesiune de tonuri diatonice diferito yrornind de ]a sunettll tlo:

wi;,-:,4f b, i;; /tou":;: i 'lr Adixlea,'se,, irrtilte'sr ioste;oo{npoaip,ii, it}i: uarg supcesiurArle diatouice re : irrrpletesc cu cele crornirtice, lorniintl pasajele cramatice,,, [ri1r . care inIelegern' succesiunilq,,.rnr:lqrrlir:t: .ul,pittuite, din senitoT4tri ( (iqionice $i ,c.rornitiau,),i ob,titr,in,du-$q, in accst fel imagini.. dc urrl colgrit aparte,,... ,,, . ,,,: t ,i,,: , ,N. A,,RimSki-Ko.rsakov;,,t1,g44_t,g0E) { Ai].egro rflo(l(,r'11,t, J. too ( r' i opera, '.Coco$ul '{e aur" '

,f;,,,

,0y,,-

hru,fi

' io'- *i,,,i h' -'l!.",

I I
'
L

I I

132

.t,i

I
i

-_r
Tr:rrrJro rl i val

',ffiffi
.i*.t

,", ).=r,

Ch. Counod (18t8-lB{}B) 0pera ,,Faust"

st ffi -E:
-:u j:.1
j, !

Datnri

ta scestui f apt
trrr111

pc

plan

:,

.i

renrezinta

:l

trrea. eIrrrtrrl, fr.ar:ea, deslrrrtlcrrea, stirrgcrea elurtului :


115'x. rne.)r(l

psilrologic senritnnrrl cronratic iar cel diatouic reprczinu rola.


\ry. A. Mozarri ( f 256- l Zg t ) Concertul in A4i Lrcrtr0l major pentru corn $i orchestrd

1.r.1;eu

rrlrteliei sunetelor .[n rmelodia

tl rrr,'1,,,1r,,, ri rrolfl rrllr.t.rtlA sttitor 6e atageaz* Ai este atrasf; in nrtxl lirl, el ;r"'rlrrr',lr' prrrrr.lrrl rlr: irrlorralie inrediat supericrr, s,pre eare 6c trr rrr[1 6 ttr urorl l r.sr,
11
;

Fr" Schubert (l7SZ-rBZB)


Cvartetul
8.Cr0m s.diat.

ff. I

O rrollr rrllr.r'nlir r:olro,t.rtor. $c utagr:uziI gi este atrasA cle asornenea, rt,,,rl Irn:,rr:, rlr, prrrrr. lrrl rlc irrlonirgic irnorlial inferior in eare se rezolvA :
t. cr0m,

''

.,:'

Din punct de vedere intona;iona}, tiiferenIierea dintre Eemitonul dia. t.onic ai eel erontatic se poate olrgine numai Ia voce :9i la rnstrurnenrele netetttperate {vioar&. flaut etc.}, dar, din punct de uedere psihologic, flcest lucnt este pe deplin realizobil prin fotosirea anutnitor variafii de inten. sitate Si la instrumentele eu acortlaj fix (pian, orga etc.).

lrr ;,r'irrrrrl ri?, irvtrrr rlt:-:r Iur:e ci er;pansiuitateu suneteLor in melodie, riu'trr rrl rlorlcir crrz.. (:u dcltresiriluleu lor. A trt iult'o htllrtltc, r:it 5i tn cealalL6, se observ6" datorite legii atrac. lr, r, u lrit pitt'r' ir ttrlorrirlici soruitrrrrului cromatic in defavoarea celui rlia.
!ililrr'. .'ril't,
In

S 3$, fntervale mai miei deeit

semitonutr

Itlicrointervale rcuzicale fi aeustiee

iltttr.:

lttIt

tilit:

rlr.r:il

pfilftUl

1.

Irt !r.'ttrtl.trrrrt ('r'oruirllr:, srrnctt:le co!nponento au tendinla de a se reg. lrtrl'.'ltr rtliuit, pnn ttlrlr:liir Ior spre sunetele vecine (tendinIa centri frrgri], tiil lrl n,'ttltlottttl rlillotrit:. rlinrpotri vA. sunetele au teutlitrla de a se atrage ,rrrrl lrrlrt rlr. ltrrrl ( tr:rrrlin!1t centri petA). t t\ s(' ttt'tlcir rlil'erenla dintre semrtonui diaionic Si cel eronratic in sisl,'nntl ut,tt,nlf)(.r-ltt la !i 40.
l:t
I

ln discr:tiiie teoretice din zilele noastre se vo'rbe5te tot mai mult despre mai miei decit semitooul, cum sin.t : sfertul de "ton, treimea, gssunea, , optirnea qi noimea de ton. Cu un ierrnen generic, acestea ar putea fr deoumite m,ietointeroaEe tmilntes'vale crosunete) muzicale.

Pe de alti parte, in acusticE se utilizeaz6 deja subdivjziuni ale oetavei, mai mici decit semitonul, inventate pentru necqsitatea de a m6sura eele mai fine diferen{e dintre sunete, cum sint : cornc, saaortul si eenti,sunetul,
Acestea

ar putea ti dernumite tntcrointeruale

{nnicrosunete) acustice.

Il r
rt1

t35

_
+

,l
a Mlarointervale muzlcale.
d
uom. Acestea sint

l_

Considera$ii teoretice gl istorice cu privire la mlerointervalele

muzicale

egale Octava, in acest cez, va avea 24 de sferturi de ton :

O serie de intervale mai miei decit sernito,nul aiparth slsternuilui s,feutu,iui : sfertul d,e ton pi aptimea de ton. l. Sfertul de ton lll4 ton) rezultS dirn impi.rtiree tonului in 4 intelvale

consideralii de ordin teou:e[ic asuprra lr:r. Ce elelnente ne oferi, din acest p.unct de vedere, istorja creafiei muzrcale

O teorie asupra intervaleJoa' maii mici decit semiionul nu s-a clistalizat inc5'. Practica muzieali actuall nu ne dn posibilitatea si facem prea multe
de pitrl acum
?

entice g,recesti, fEcind parte dlin tetracordul enarmanie I


tefracord enarmonic
2. Optimea de ton (ll8 ton) ega-le, un sfett de ton fiind egal

Sfertul. d,e tan s-a utiiizat pentru p,rima

datl in practica qi teoria muzicii


,

rezultS din knplrtirea 0ontr'lui in I jntervale

ou dou5 optimi de tor

<-!

T'r7;
I.

LJt-JI-IL_'UUUU

(rr/a t/g r/a


t/a

r/a

th t/s h

La vechii greci. enannon,ia constiluia un gen aparte de ereafie, caracterizal pr'rn prezenla constan[a] in meiodie. a sfertului de ton, ceea ie cleosebea acest g}n de ceielalte dcud genuri ale muzicii grecesti : diatonic si cl.omatrc Muziea indian5 foloseS[e de a^sernenea stenbu] de ton, care poarta aici nunrele cle sruti.

O altil serle de lntervarle mal rnisl declt semitonul apartin sistem,ulu,l hreimij de tnn. Acestea sint : treimea de ton gi lesimea de ton^ L,' T'reimea de ton (1/3 ton) rezulii din impSrfirea tonu]ui in 3 interva.le egale. ASa cum se folosqte in muzica arabo-persana, octava \ontine 1? treimi
de ton, dispuse astfel:

2. $esimea de ton (U0' ton) rezultS d,in imp5rtirea, tnnuilruri in. egale, o treime de ton fiind egal6 eu dou5. gesim.i de tm :

intorvale

In sfirqit, un alt rnicrointervai muzical, noinxea de ton (LlS ton), apartine sisten'ruiuj intonatiei absol,u,te (intsnatia netemperati) qi rezu,lt5 din impdrfirea tonului in I interva.le egale (9 come), semitsn,nl diatomic conlinind 6 asemene;a inrervale, iar cel cromatrc, 5. Cctava, in totali+.atea ei, va avea 53 de norimi de ton :

UUUUl}

h fsh'h ls hhh

It+ UUU

Sfertul de tori mai este prezent gi in muzica psalticl, unde lonul se dirride in 4 ser;tiuni (spatii sono{re egale). Iri muzicd' noastrA popularA, g.rrecum gi tn muzica attor poplare rlin risii ritul Europei, intilnim de asemenea rneiodii care confin intervale mai nrio decrl sernitonrrl (probabif sferturi de, ton), care au sugerat unor c.orhpozitori, ca Georgr. Enescu $i B. Bart6h. ideea cie a Ie iolosi in jcreatia culta. Treimea. d,e ion se intilryeSte - $rpa cum s-a mai aritat in rrrtrz.i<rr popoarel.or 'din Orientul Apropiat, in special la popoarele arabo-peu'sAndi Celelalte iltervale mai mici - gesJmea, apti,rnea 6i noimea de t()n ;ur o pi mai iestrins[i utiiiza;r'e. ] i Se podte'afirma c5, irr riluzica unoir popoare, in special a celor risS.rlt.r:rr,.. mdiodia .r'eali estb adesea ir,isotitn cle u$oare crlunecdri er;presLpt .(ascerr<rl+.rrt.t, sa,u des<:endeirte) de la trepteie obi.snuite ale scErii muzieale,. aluneciri de irri.o. natie rnai mici dLcit semitorjul. I EIe insd trebuie considerate mai rlegrabir , <:ir flne ornamehgri $e sunetelo,r'i reale di"n melod-ie, care nu au forp de a i...ng;r1,r trecerea dac6 ls-a,r' putea i"pl.rn-," intr.un sistenl, al sfertuiior, treiIIrrl(,r', sesimilor, optirnilor gi noimiior de ton" Ca sd poatd alcirtuj un sistern rrtuzica.l bine conturat, eie trebuje sE ,incleplineasci' o. condi$ie esenfiala Ei imume sd poqtd, in*a i*. dom,eni.ul ,.lwnctionalitd,lii, ceea ce inseamn5r ci astfel de microsunete lrebuie sE primeasci functiunj tcrnale (alcituirea de tonalitati bazate pe aeesCe sunete), modaie (organizire cliferenfiaili a scAri.lor aicatuite din mjcrosunete) Si chii:r acordice (pe' 'ele Si su ele si se poat6 alcdtuj difedte acorduril. Daci aeest lucu'u ar fi posibil, ar trebui s5 se ajungd Ia sisteme alcdtuite exclusjv din micr<,r'interrvale. SA ne rmaginam insa su,rn .s-ar auzj o meiodie alcituita nurnai ctim aces,t fel de inferva.le : ea ar semana maj deEirabd cu un perpetu'wn glissrnt'rlo. r.rrr! fel rle .,zgomot organlzat". Penlru acesl.{,} trt<tl.i vrt, rrLiliz-trre:r microintgrva.lelor in arta muzlealS rnodem6 irebuie cottsitlt'r';rt;r nuruir.l <:a o inrbogA.lire, ornamentare $i infrumuse[are a sis,tern,el<x' tl.iitl,ottacc [i r:,r'orur;rl.i'cli existenle, fA.re ca vreodatd sA le poa,tE in]oc,ui.
r

fl

I
ll

l'

r36

r\7

--r
Allfr.l. sfcrl.rrl de ton ql celeialte mjcror'ntervaie rdmln ca intervale de ra' flrrttllrr.rrl ,r(:ilhllL. rnglneresc. iar crea[ia bazatA exluslv pe acestea ne-an'duCe rrlrlrr il ttrrrrlcfr ClDeItrner:l,ala, foTma]d,.

b. Sfiarointervale aeustice l'r,ttlrrr rlrilslrrtrt'crr cclor mai mici diferg:i" Srr** sunetele diferite'icyr sisteme rlr, lrrlilil,rll3'tll{'1rrilll,('r'rl.c iii temperate}, in acustica se folosesc subdtvizrunr ale o, 1'pi rrrllt nrr.l nlt('l rlr:ci1 scnutrtnul. eum srnt: cori:a, savartul Si centtsunr:htl. I I orrrr (lrr llrrrlrrr greac6 komma, : tEleturA, subdjrnziune) este un intr:r r.rtt ilr.ll riltI rlt,l'tl rctrrrt,onul $i aparline sistemeior netempera.te, F.rtilR r.rnr. rlr. rllfe,r'll,c md,rimi, deosebindu-se dup6 sistenrul de i,ntcratie
151

fiecare sistem de intonalie in parte.) 3. Centisanelul. Pentru soopuri de .natrrrd practicA. ce intereseaz5 acrrstica, s-s ajuns la djvizarea octavej djn sjstemui temperat in eenli, un semjton tem-

O oc,tavi perfecti ecrntine S01.03 savarfi, un semiton temperat fiind egal c'tl 25.08ti savarti. tConfinutul in savar[i al celorlalte interva_le se ta arAta Ia

6reat fiind egaj cu 100 centi.

centi :

I
I I

de intervale, nu trebuie sd inmultim sau sd impariirn tractii.le ce reprezintE raporfurile de iniltirne d:ntre sunete, ei se pot aduna sau scidea valorjle in
aenIi.

Octava in intregimea ei confine 1200 cen:ti (12 semitonuri temperate X 100 i200 centri) t. Calcrulul prin centi are avantajul c[, ln eazul unbr 'aduniri. ssu scEderi

In

aeest

mai simple de gradul tntii.


rure'l ('urrrr. r;(: mhsoar6 de obicei

fel au fost, inlocuite operatii aritmetjce de ggadul doi, cu operafii

in savarti, unitdti acusticr: gi

li

corrfrrnrhrl.e,

ur.tr,tnl)crlrte,

dlm mai jos tabloul eornelm din cele maj in ordjnea mArimii lor 3 :

S 40. Intonafir netcnnperatfl gi temperat*

In

mrrriea se inlrehuinfeaz& dou5' fe.luri

lll..tltt,,tttitq.lllllllllltllul,,,.,-"---; q.ril tttlllrtllu I '.t ltt,'tttir I

r I I r
I
I I
f I I I

,,,,,,,,,,,. *,ltll*n ;'mr,, I l I l ; I jl.,l:;,,.n lfl:::::: I l:;l I Tl ; ,,;; I . , ,'1.,,,,-'',,,,0 | ;; .'r -,'u | l;,',';:i'r,:"'o l:ll
,.,,,, ,,,r

netemperatA

gi

tle intona{ie a

sunel.elr)r'

ternperata.

u,xxli]l'll1',1i,,
J

Intonnpin netemper*td, numit*

drul unei

octave. toate sunetele

fi intonagia absohttd, folosegte, in cace sint posibile din punrjt de yedere

| /,,lrllll(,

0,49

u(r

:: "t

I
d t
EJ
I-

;;,,,, tr i1
ttrr;rrrrrrrtr

,::

',',1.,,1,,,,,,. ;:::.ll,; I ll,ll


?
'rrilor

| | .2.,,r1t,,,, I I

1il,;l::1" ;;;;

I ",*'-,';,,,r,r*.

I I

ir,i,

itil;;1';ill ,;:;; I ";;;; ";;;


I uioi , uruu I ,rr:i: : ,rr::;

:;:,,1ilI

lll 't t'alo ., trnlhrle tr<lusticd de mSsur-are a intervalelor muzicale, rlnr l,rsarrurrlt rln'rrunll lnrnulftfi cu 1000, valoarea unui savart ti.ind
a

lllaerr! ul *,s lllrrr vnlr,lul llnn suvu.l'[i permite diferenfielea cea maj tinb i+rBlliltrli riltrt'lr-llt ltr tilrrlr.tttr.ltt nol.()nlpefate,

9i instnunrentele latraiea etc.

aeustie, respectintlu-se orice diferenli de inallirne .rlintre atestea. Din aceastd cauze, eele doue semitonuri diatonie pi crornatic in intouafia nelem. peratA sint inegale. Intonolia temperatd, nuurit{ gi intonulia relatiua, {olosegte, ln cadru} unei octave, 12 sunete desparpite invariabil de un semiton cu o valoare sonord egala gi constanta, deuumit semitan temperat, Aici, sem.itonul diatonie este egal. ea intonafie, cu csl cromatic. Utilizarea uttui fel de intorragie sau o celuilalt depinde de natpra gi construclia instrumentelor produeatoare de sunete. Instrumentete c{il'e folosese neortlajul netemperaf sirrt: toate instr'umentele cu coarde cu arcug insu'umentele de suflat (lemne oi ala. muri). preeum gi vocea omului. Instrumentele care f otosesc acordajul tenrperot sint : pianol, org", harpa

cu irnpirfirea precisA a grifu,rii : chitara, mandolina, ba.


,

I I |

I llrr'r,r,tr iFr, tl lr,rlFrl er rrrrrst rrlcrce DcioiclcScri iD privroga valorii corcclor, tle untlc implicir rlrGrrlrt tr r Lerttrrltlrtr Acclr lrrcru ic datoteirc taprulur ci pttmt' (muzrctenri) grudcsc ll l:r 1:11111111 ,rtrrr i[r rr|rlrrr .trtettrol .ollctr.]r( * '.lvlercar()r.HDlref), lar ceriall' :fizlctcori). rn gl! rlc il[r,,rFtl. (Trtlrtro) l)c crcmplu : oua.rcrenri Justttr c, ao 4Ea esre rDel tnalr oecit ii?r=,' rlErrl rllilr rElrlor ti P= !{l rcr lFr,rrnil Ltnol c\rt tnr' rorlr le;it ,to 4.?? lr sonsccrnti Ccga ac cgie luit mtt-30 [r\rFr,, ri,t .l.lE,lr E!rE lEl. rr relalelr ir t. !.rlra,,5rrtcnrclc o rBronstlc rretemprtacl'I rll. 4. ao qb.tquc {Parrr. qlr} ' I'rrt r ll rtrFrr l,niidrr, rltl ,l r.ltrrr ! l,rr a ilrrrFr! lrlr rrlrrlrl lrlrrrer l.clrr Sevur (179r-164r), qrc * sueEJat o arcmcng so$ate d?

Cu toate eA intre sunetele sistemutrui de irrtonalie netemperat gi cel temperat sint rliferenle aetrstiee, din punct de vedere muzieal insd acestea
$int neinselnnate, eonstind mai mult dinlr-o u$oara inflexiune expansiva deprcsivi a aceluiagi sunet.
I
lde.-a

sau

t" rlrl*l{l rr'|'llrFtti 't'|,GrGl'.rr

dc I

funpirii octava

lD (roo ccoir

oparfinc fiziciauului cnglcz Alcxandct John

Bllic

(l8r+-r8qo).

, ,:'t

l39

!r

I I

De at:eea, cele tlorr{ sistoutc ,rle into,uatie tenrperat .;i rretemPerat ooexist&. cottvieluiesc; nedaunind' p,ractioii muzicale, ci, dirnpotriva, iruboi gr[ind expresia muzieale.

Fornrind de la acela$i sunet do - in coborire - se .pot fcvr-rna 1"2 crinte nalucale cobori,toa,re, ,ale ciror raportua-i de in6l{ime, exprimate in 6rretii, sin't
urnratoau'ele
IA
:

Intr-o orchestr{ alcrituit{ diu instrumente t:u acordaj temperat si nctemperat s'ai pilrea ca trehuie sal se producA o clisoordanla, dar acagrs nu se intirnl>lir tlin cauzl cf, irrstrumsntele cu acor{ai fix antreneaza'pe' '1rlc, r:ele cu a,,nr:d*i netemperat inti-o fuziune 9i ambian[a sonor[ placutt cxcrirplu: un concert pentnu pi,an qi ore.hestra). , Instrunrentele tqmperate dau precizia in intonafie, iar cele netompe;r, rate. fiind ea'"hile de a'reda :lrmonice rnai numeroase gi ,mai variate decit pri,rnel,r, irnbogalesc colorittrl orchestral. ,:
:

T3
,do
la

l(i 927 si bemol

ll2 nri bentol

128

256
rc

T1

243
benwl
sol

102+

.lugti 2rB? da
bsn1s1

725
:
.

t
I
I

It

bemol

}unrol

8192 e'i61
la bemot si

33761t 19CrS3
dublu

6553(i f,9049
ltt

202144 fiit47
d,ublu-ltemal

i0485?6 SEr++f .

bcnwl mi dublu-bemol

ps.dul)lu-litu:mol

$ 41. Sisteme de intonatie netemperat[ i i ,in muzie{l


I

SI ,

temperatI folosite

,DagI a$ezim apci inrtreg acest rnateriarl somor in cadrul rlnei octave, irn oa'tlinea lbeevem,{ei, se obtine giairna uretennperal5. pita,gooreicS, foo"nratE rlin sunete rerultate din succesiuni de cvinte natunale, D6rrr mai j<x su,netele si.sternru,Iui pd(agou'eie df,u vail0arrea lcrs' ln -qavarl;i

,i*:
:

l'

Sistemul

lui

Fitagora

A.

Si-stemele netemperato

,Raporturite de inXltime ale t'reptelor f atd de sunetul'dc


Vatoarea

I
,?0l,or

Itii ' Pitggora, sisteml.r.l lru'i Zanliiio'qi sistemurl' lVlercator-Holder.


1., : :'. i;,
,:

Principalele sisteme netemg:eate folosite

in practica

muzicalA sint,:
i :.'',ri

tuQ"t'0,ooo

28,5t

za ?70.as

:: rl ,, t

acu.rtce

'5t2

&g

1.

_{dplepul tui . pitagorq.


|

,2 3

+096 't6 , J2768 ffl

6561

22 fl!,tg

;!11

;"f ,t

i:

. j.itrli ;li'lit.r,.:

qi ..014y1g, instrameiti1titor cu coarden i: ,.11. sau ,,garno. uialonilqtilol' 2, foloseote o' scari' muziiiti' construitE d.in' .su.prapunein 'naturale, ascendents $i descendente (crrinta ;,; 'cirnsihdte de cvinte pbrfecte nati.tral5, atunai cind coresptrnde c"elei din rezonanfa: Sonori,, ceea: Ce, Sgi 'eX-' primi prin raportui fl) , ,,IPH'd .ae f $qPelul:d,9,:--,in.-;uire,-, se pot forqna 12 cvturte .npfurale asce,ndente, ale c5"rot rapor.tu,ri de inallime, expr:irnate in fracfii, sint 'unmd_ j,.,:ir ;r i : .j ii,r.
.1p.q1it
krafgle: :i.r:r

,, , Si,rfflrul !:qtep+p?rat pitagareic,

t
Caracteristialle sistemu,hti svnor pitagcneie

:j r.
' r:.'.

1:tI27 1 : $
tlo so/

S-;,,,i6
te
la
\,

g1"' ' 243 'i 72g 2787 .r:.:,:,'jir 64 12S 512 ,o.a8,i .': / i rni sr' fa dicz dd rtiei
, tl ':\'
:

Din inlinlurirea prin cvinte rraturale a sunetelor rezultA u,rrnitoalrele citraeterristici


:

t
t

6561' 19683 59049 177747 531441 aoe6 16SA'i:8768 ;E1ur6 5E42&s


sol

! t

:.

il

'i
'
i

diez
'

re

diez
I

tq d.iez
I ,,,,

mi diez

ti diez

I
i

,. .'., ,. i ,. I
,

I Peotru ffaiatea accstui subist au frist folosite, diferirclc considcralii teotetice elc lui Robclt .nussauti ' din Tratatc! de tcorn a mu{cii d.e l. cbaillay si H, cbattan $i dia Inons!6 d., lc mtsiqrc. paris, rql?. -;.","r Pitagbta o-i conslruit ei ihsrioi 'ro listc. modern,' L '"*t" care,i poaitl nuocle, ci A ;. de a fi' descopecit ptincipiu! succesiunii suoctclor Drin cvint. oaturElc. Accst Iucru, pitagoro l-a dedus drpl, cum 8-a ma! aritat ob+ioiod cviota ,Ptia vibraliile reimilor dc coardl, ca primul suoet .(rou dup* ccl tundamcotal.

* posedd un singur fel de eomt& (coma pirta,gou:eici), ce diferenliazA intre ele sunel;ele ena,rmorrice ale acestui sistem, De extirnplu: si diez estelrriai' acut decit do cu ,o comd pitagoreici, a cdrrei valoare rezurltE dirr ra,por:turl : 531441 \si d.iez) _ 7 4 (sau de 5'88 savau-fi) ; rz4a88 (dol ,, - semitottul ili.otonl,c, nurnit lgntma, este rnai rnic decit sern;iton,ul ..ol rqratic qi decit orlcare dintre semj,ionuriXe di"atoniee ale celorlal,te sisterne de int+i

t
f
L

nagie, r,'crl.oarea sa tiind d^atf, O. (22,63 savargi) ; "*pootU ffi semitottu.l erornatlc, rrrrmit in acest sistem ogtotont,, este, ln sahimb, mai marP, der:it oaicare dinill'c sertrll,,onuu-ile cromatioe a-Ie eelorlalte sistemen valoarea 'aportrrJ -,1",il1 (28,51 savarfi) lui tiind da,ta de 1
:2

t
I

lt'i7

l,4t)

i4l

t I

ai
rl
I
I I I t I
dr,. r!,,rrr
rl{!,1

..l,ll'llilx'.!illn,.llt1(,llfistici!gamapItago.reicenu.'oiylnesflnglleL|,^^.' lA!!lllIltrllFlltllltrrlP[.lllnIll!e.tarcelemicipIesjoase.Eaestelnschimbceai^tr.;y:rlll,,::';l*.1:,,,1''::llll ur,,r,,, vkJ,{xf\r,,1) fln,, ,lrr avilu perfe.La i.n svarLA p:tscte (conrrabaeru. t .

'l.arr,l',. 'r!r,,n{,,.r,1 sr,u): (102,30 tt,tn uir ttttlle,.tcirii sava,rti) este mei Dtare dcit t4rta rnare r,,r'l .r,rtn ,t,. rl0lt sllvur'tl), Ir schimb, te4a micd, qbttago.?t4d, (?8,?g savaftt) esrE ,,,n'f'! 'r .r., rr ,1!, lr,nrrruul (?5 eavarti,)

(50,r? savarli,. Sase ronuri de ace6r ret r ,r ,l,l'. ,liii pitaBoreice {x'l.lvrr cu {, (:()n)A ""1 !-l:l"] da - fe - n)i - la d,iea * sol die.t * Itt rlte; -' r, tltcz (rrll,tlnul sunet si diez tlLnd mai acu,t cu o come pit.agoreicd
}'ir,r.lrtr.

I
I

Raporturile de

Sistemul lul Zarlino inilfime ale treplelor tati de sunetul

do

i t

,,,-.,A0*1,7_l ir.e 6ED

waa,a l4,rl

95,t, t2+,t

l,qyl l,Znl

o6.0t ,,i.s? 2ztdtbrf$

P"Lel

l2lJ

J4t

'I
!

ll.iff:1""i:ffJ$H,1TtJ,Y*T:HtriJ,Lff
.
2 .sisremur tut

i t 1
I

W;ttrlt'#+rw.lr#lwlf lfrlt l#lI - l#l lrzl


lz.

lr.

- )

z,rtitw

I
I

ruX,,'i* lri|*l

tr.t,A

|.xllrn4lnLlJ,lI11llnlLniZa|linol'nUmit9i"gamasgrsticienll0r"lol}.i6*g,* -tu,^: tnt 11 tt 5 f tJEl t3 t I t91 1l !'rr,,, l,r,rlf [ir,/r'1'lt r1'rrsLIUID !'rr, ,, l,r,rl r,ir,/r'1'lt r1'rrslrultl drn suDraDuneres de terte mtlrl DElurare -{& suprapuneres | m8n Eslura]e -aaI *^: , I, lat 1l 6 tldl Ilttg ?ltl" ,,,',,r,,,,r" lnr ,krnr.,xr,.nrr. - ft drncvintenrursleascendenLeaidescende4lie-l;A'Ej,lt't'ljjl | '-5 ('r,,r{ ,,,',. ,j,ri ,,trr,,r,,til rind c.orespunde cerei rezurtare drn re?onants so1# I [15tl a ) | t+l ,,,,0, oxlninril I n ruportul i.) I l'rnrlrxl '|t lr sruncrul do - in sulre - se pot lorrna 3 terta rftri na.. t . I I t,'r1,1,. nx..rr'k,rlc, lllc c&,ror raporluri de inellime, exprirnate in trectu, sint I I r|l|Drnkrucrc: ,lsler]'^l,llrl so,not ol hi ZarUiE _ I 1 "otrc-terlstldle : L b 2s l2E : * ? rrr tr* i, i6 ;i tole tezl,ltd urflt to.!..el| frt I r,tn tntdn@eo pr.k tete ,i colnte . i {I I
l

"., nt

.
eae

t*l.l,iit)

(,ttunt

tz'i.?t

ra.* zu.o zz.olzi{,',lz,t ar,.


. 2

. I

1 | I

do "0

ut. mi

$ut diez sol rrrez

!;r utez si diez

P,'rniDd (lF

la

ocela$i s{.met do

- i$ coborlre - se Dot foma 3 terte msrt

i I I
,

- iosedd ital mtllte telitl ile cofle, de difaitE fiG,rirnt, care U,U" ele sunerele cu trcvelte foarte apropiate t.
mr.rzic(i, slnt i.

nsti,ci _

'r,,tt

catocte-

deocebe6.

I I
I I I .

I
1
' i I I

tt25 ,to ta b.mot

s2
ta b mot

r28
ft
12i dubt -b.mor

I
I
I L" I i I |
|
I I

mare

care difeaentiazd "r-. "mt-ri"a lfr), /rzE\

tonrll nare de tonul

mic,

:,,xa
a" ain
d,o

[;;1,

ca're diferentiaz6 sunetele. enarmonice din sistemul

l,i

l,'rtr|,. rr'. r lllrllrtlrl r1r I (cvlnta as.endente), fie cr ; {cvinta descendente), ,,,',,,,,"r,,,1,r r. rr tr.r.i:r fr.l {rsrcnrul c! toale celelslre trepte. lfn''a r!r',i,,r" tx, rnrrcg acesl matef,ial sonor in cadnrl unei octsve fn ,"'l',r,{ t,Fvrrl.lt, r}t,ltncrr grrnra neLemperat5 a tut Zartino sau "gama acus,,,,..,..,... n l', r!,rrt," --,.-.: --.- .- ' ru{' sut)ropun.rea de ierle mrl naturale Fi cvinie pertec{_e r. 'r.nrn
rr' -,'.. tv t,..n,).

obrin, sple exemplu. doul feturi de diezi gI doue fetuii de bemoli:

(fosrte ios),'cu valoa,reE datl de rapodut t

diez

(lG). cu valoeres dat5 de rapoitul ::: uc!4 sE rryt !q/ l2E (lnalt)' cu vsloares ttau de ranotur f, (foa,rte lnalt), c1l valoarea date de raportul
ebrour 27

t35

_
t I I

I '

6 l,m.t r,nxdn,. ntaut.b. tn,r).


EdE..

.,reo) - e.ruind .r.sd6 rru.r, B rd.i. nDditr(rn, t. lhEoul er @d.

t"

!il
- I

-tt

-, -'r

l.'"r. l. (,c8

,r ..u{rci. 8'nd pr6t.. ..rcur.rr rl p A.c,!!sr r r,.'rourE, ru iad r(sd

i
I
I

"t-" ?e bemol
r

E v'da

r{-

'oo'ror

! $'

t__

i
tJ
':.1

rl
'l
i

Din aceasti
savarti)

cauzA,

in

ac.est, sistern

existi

d,oud'

leluri &e semitotwri

die-

Vei aaiei,

in

$va(i

n,ss, ZZ,l Jt,tz 73,0i

lzz,ztt 124,96 l+7,68 176,0? 198,w 22.7,X e49,ct 270fl

101,0J

ilt, de rapontur

; de asemenea, doud, feluri de sernitonuri cromtltiee, unl'rl dat de ra135 25 nortul fr (1?,?3 sa,,'arti) si eeL51alt, de raportul Gs (23.12 savarfi)' Dupd eurn se obseu-vl. sermitopuriie dia,ton,ice siart aicj ma,i mari deejt c"e]e
cromatice.

fl

(33,42

E tu benb:!
frapcrturi m ccmS

ff

"

q \i

,6

t0 Ze ?6 it

Js

+ti t/$

+9

'

53

Caro.cte'risti.cile sisCemulut sqnor solfegi,*tic

- torntrLle sint inegale : torutl ntare se afli lntre suneleie do-re, fo-sallo-si, a,vind o valoare oe se expri.rni p,rir naportul ! t5r,t5 savas'ti) ; torrul, nxit se afla inhe sumetele re-rnl., sol-[,c, avirnd o valoao:re ce se expri,rna prin rapor.tui 'B (4b,?6 savarti). Intre tou-rul ma,re gi to'rurl rnic exisL5 o diferen.ii de o eom;, sintga1/,cd. (cornd d.iferenfial'i d.{mil.r.e tonuri), a cnn:ei valoane est'e de I
I

'..

I E:81

ho
S)

80

; ln muzic5^, gama lnri Zar}ino, flind cqnstru,itd din tes'te pi cvlnte naturale. c<rnvirie ceL mai bine arrnoniiei. Acordurile majore (armonicele +-5--6) gi acordurile rnjnrore (arrrrorliaele 1G-12-15) isirrt ce] rna'i just redate, din punct de ve' -rf i*.

Din impprlirea octavei in 53 cle eome rezulti un'mitoas"ele caracte,ristici : * rrosedd un singtrr tet d,e con'Ld - eolna holderiani -. cale diferenfiazd s]nitonul diatrrni,c de cel cromatic -(de 5.6t] sava,rt'i). Aceasta este mai mare decit aool* siqttonjai din ga'ma Imri', Zau:lino (5,39 savarti) +i mai micS decit, eoma pita.goreicE (5'88 savarti) ; * actala contine 5 tonuri. a I corne .tieca,re, $i 2. serrxitcnufr:i diatonice. a 4 co.me fieeare (loLa] : 53 de come). * tonu]- este alcatutt dir:tr-un semitotr cromatic de 5 come Si un semitoct cliatornie de 4 eome, inf,re aeestea tiind deei o diferenti -de o coma (d.ft-do diez este rnai mare cu o comd decit do diez * rg,' iar rtro * te bemol este mai rnie cu o errrnA r:lecit re lranrol * re heeo.r.t'
+

ll

t{

intonqtiei, in acest sistem. El xtu eonvine insi moduialiei Pi transprr'rnerii gamei pe alte sunete' irttructt la fiecare Sctrimbare de tol ralitate sa'u la fieca're transp;uulene, pentru a obtine un asemenea sistmn acrustic trebujie modiifica,te aproape toate sunet'ele.
. \ . ii

c7fie

fro $

II

clm

3. Sistemut lui Mercator-7lolder Sistemu,l netea-nperat MercatOr-Holderr, numit '$i .,,gs.rw salfegistied"' sau ln 53 .de come, valoarea rurnei cnme
63

dintre semit'onul diatrlrtl<' - ?.rt ead.rul unei octq.oe din cauza difererrtei gi cel (romalic ,* dac5 nu folc.sirn triple fl cvadnrple alteratii, arrem 35 de s't'tnete de iniltimi diferite :

ll

egarrLa cintdre[ilor", utiilizeazf, octava d,ivizata

',7

wnete fiaturdf&

7' tiind datl de rela{ia y'T ariica de 5,680 savarfi Dlm mai jos . sunetele sisternului solfeg:istic su, r,-aloarea lorr in

ln

sava,r-ti

jt,runete alterate cu drbti

Raporturile de inHlfime ale treptelor fatx de sunetul

Sistemul

Iui

Mercator-FIolcler
do
ll ,runele alterate ca bemolt

i2
Corrtrvqia cu diezi

79,52 t02,8e

fZ$6 ffi,sc

fry'o? 20!'$

ry
":7

ll ll
sisteu-ruutr

runete alleratc cu

dub/r'-

dtezi

come' i8r (semitorul cromatic -., lmpirgirea ocuryei in Tl de comc, fiecatc ton aviocl g,asemenea come semitonuldietonic:4come).I.aacestsistemscrefericelemaimultetratatedcteoricarnuzi<iisi.malualc peciagogici a difrenlei dintre semitonurilc diatonicc ai aomacicc lculare, fiind avantaios pentru cxplicarea
tetem0er:te.

I Nicolaus Mcrcatot, matcmatician fr qstronom gcrmau (t6zo-r637) fl Wiliiatn 'HoUa; teoretictan imaginet (1514-1695) lo dorinla de e rcda pc cale oatematic5 ideea de puriatc a intervalelor -- ;i-au
englc?

?Nncle altcratt ar dublt bemol

tl
I45

FiiItd
l0 -

atrr'r'tp'i.lrl, (',r

so'lfegistic cst.c l)r'{,trrr1r


'I ratal dc leot rr r r\u/
rr

ca qi acm,ta, i il;rl l ilrrt: dc s,isternurl pitagoreic' rrrr.lotlili si in mai micE mEsT rrd arrnofliei.
l

tf

14{

tl I

,t f' (itlir lnl I'lttuoto. t! fos! in uz pind ir


seoohrl

ti za,rljno-; l5r dio,.gama Iui


Holde!:".

XvI gt coEttDu! re iie

rr ll
I

tr' r,,r,. {Fr1,rrr.


rr"rtrt'tt

--

rrrarp

'lr

ir lrlrrl t' rau'eua-

xvr .xvtrl.si,,co;rinue sa
$Korur

re r"r*ts

r,-"ur-J*-,.i"#

]
]

nv[' 3e robsete lu muzica vo<a]a

*_"Jr*.L, ri.ifri'I"i"r"'il=""-',lli,"r,"j*.1;";.-X";::L;m""r# o*"' adrsi a.ele sunete rntr; care sint drterenle acustice ler!$emnare.
^"ea!ta
uniti{-axe s-a obtinut

prin lmpArtirez octevei tn i2

tnre,rvale egale.

'
ll ll ll t
ll lf I

ll t'
'll

';,,1il-il':,1";,tJ;l:;'"1,,:ll !t olrFr srurl(i' -. ll'

;il;l ;;#;;;#e;;;i.u i"-:#


_. _ slslcmul

i I I
I I
I I I

'erElrorst

aorxtaa! de un semjton tempelat. "r"J opeaetia astfel hrnptuitr a prlInrt ndrnele de .t;perare. sru .temprsmeot egar"'

,1-*-1-eT--::*-:*,ru,,.oc*vs - ars.a ,",..T,L,"ri:-*.T: cele nrhrfele, rnalcit ae a*pa4it" de primu, devi, uie fatse fatr de iovari&bit it

.,,tvr ,lp ti,.iflrrrto rtr rrxltltnlt mnventionale, desFe!-flte invariabit d; " r.,tlrr,,i' rr' i, vnl'rr. Ixlllil !t a,n$rrnrLA, der.umit se7,,iao'. te7r.p.ra,t. rr,,r'll 'llnr ir vnzrl kr tnln.,,nlt? netetupel.atA, irrre sw)etste diu cadnd .tt r' 'xrnvn l ""'{ _ drrrrrar"r 'irrr''*nk' ,.'!r$r'rn' provcnre din: . tn nt nti]ttot l(ttlrt de {ome, de diie}tte m.[rirnl c-e dilernliazd orrerrE marnni, ddlerntiazd lt It xt,rrrrt,. trl,-Il,(o (r tlliotul,tc, din[c csre rearnlntim: ll 'r'il,,l"tnnnt ttllnuntr,.d Lt,: n,ut luvrrti) sau coma care dijerentiaze inEic d! ll -, 74 1l -|j'd!l.t''lf'1trtrllll'llxa.,.,xIn,ll',llliIfi,|rnprt'rrl.-din.eorn5IuiPibgcca":| *..*l*:,iaza itrrur ., ,t,,'lllr ,tr,. i.yr lh,nLtl Irtrr rlrxrtut din * - lui Zsrlino"; .::":": :": :"1ll'*:ruf:. rrn 8,' "gama --- -;; ll ttn n n,,llqtltk1r (,h! li.0t, urvarli), a g-a parte dinE-ilrl ton. exEimatri _, I I . . ror .. l' .. rln ,,rnnxr lut ltol(ler" I t",,' trat i' . ll

I I
I

*aporturire y"ttuat

*,"*;::"T[,f,T['#"*

,e

"on"tur

do
t?.t,tr t7t,at

| |

ll

''':'''*

ErBn I
i

irfzB"l 4oo, ?5d 14! ,tzt M,t*tztte r ,e tzt@ 200,a e?s,n z ,F

W t'itr

'r{'Ttn ?fi ?fr iA ?fi z# af, z# ?il


Cn,'aateiffic'llle rltternv,li.lt rl?'lperot

' ,

t -

ll

tdtp'rate. rezultS urnAtoar.ele celacteisHd:

li
I

-Irr I I I t
I I

l.rlr r'lxll, ., ,, rllr ,, nllllr lut t,itDgoaa": ,,,,,,,,.i,,, ,,,',,,*,, l,rttr t sau pa, (de 28,0s sav*j), exprim.al rFldl'n jj' ,r',, ,,uu',," lrt znrln'r,' rlrrr dnr,,n r.r
r

prrn

| I

'semllo'tl'4l dratoalc devlDe egal cu cel .rornefic (de

eremplu

I rlo -

iilo

.'*,;r?*:Y;;:lr:"--;:JTl;#:fff,;f;,#1;3;" -lr*"rir" Enpiictt, terDperstp gl nu rnai oresputrd cu *f.


"i.

_;

absotute (de

r,,r,r,H i'

rlh ,.," rlrr ,I,'r'n lul l'rlfiIrnlr{; 'll

l,

,,,,.

,., ,,:':;: ,:::i,t:

]::::...,':.,.],,i.i

':t''1r:":::-.'rH

t: 15,:.j"1'

::l:

r'=r.

,n.*,,.da@. |
| |

I I I

efiarmonie ?'bsoLlttd (de " di.z cu rnl benrd etc.lexemplu: dto itiez de elrarElonic ab6olut cu ,e bemol ts i - ildorita erl,oifi4niei, sillleiele din cedrul uiec octave se reduc la 12.

I:lr
I

!,

rl

*rrii hr.i q Lr d' oe n @' ""de

--._-

!n.s .r. Ert i., hEu.ir

* ,* -*i-.. i'.I,.G.i,- **

,o

,. ,-,-

'

iqt

_t a'

Ieuretic,*ierru)era,nta son<xA a fost enunlatA pemtni prima dat6 de Andleas Werkmeister, ca.t:e in anul 1691 a propus gama egal temperati, adop.tatl ulterisr de bti muzicienii. lia se impune insa in muzic5 o datS su intrarea in uz a moclului rnajor $i a modului trrirol', carre au inlocu,it in practicd sistemrurl pluni-modal meclierral,

U,lti,nr,ele rlo,uil srrrrc[r:, ob,l,irrute irr acest . fel, si d,iezd 1i do$, 8u intre eie o foarte rnicir difcren[ii de inallime t , sunetul si diez fiind cu pufin urai

a.cut decit do.

definiti'ri atit teoretic&, cit qi praetica a tleut de cita:e .]ohann Sebastian Bach, prin iu,cranea ,.Da.s utohlternperierte l{lauier" (,,ciavecinul bine trmperat") t, in car.e denro,nstreazi in mod prractie cE este posibil si se comprgnS pi sE se exeeute rnnrzica in toate gamele majore Ei minore eonstruite pe fiecare din cele 12 trepte ale scdrii cronu,trce tetnper-ate, seriind p,reiudli Si fugi im 24 de tonalitS,ti nrajore si mrrn6re.
verifi,carea
c,n-sacrarea

adic5 in perioada aiirmirii t'cxralititii.

qi

sist.emului temperat s-a

l'n consecinfx, sunetul care rezu,lt{ din inlanluir,ea a 12 cvirrt'e p,era fi de aceea$i inalfirne c.u cCIl la care s,e rjunge pr-ir inl.angu,i,rea a 7 r-rctave, *dica siJtt erla,rnr,onicez. l t'ornind de Ia lte du.ltlu-bernol din octa'va nrar, celalalt srnet +sa.r:ru,onic ai lui Do, prin aceleagi ;rror:edee ea mai sus, nhpiuem :
fecl.e se conside,rd

InLinguind prin cvinte


ReFb

lr t
il

S 42, Enarmcnia sanorE


!-oate sLtnelc'le sau notele care au aceea$i i,nallime, dar arr nu,rne tliferite, sll nulneecl etuarnr.onice e. Ele sirit tleci in raporturi identice tJe sc:r,.rritate De exernplu: sunctul elo este identic ea intonatie cu si rliez si re dubhiltenui : do tliea esre ident.iq: ca iutonagie crl sr dtfilu-diez gi t'e

* Lafu - mi Fb - 8ifu- fabl* dobz' totpl - ."re ?3 - tapt -' mib+- .ri [r+- fa[* do6=I2cvinte

lnlanluitrd pri{r ocravc frelb'

- re 6b - re Fb t- re fu 4 relbs- relb't re fu5 - re Fb6* ? oct'ave


ce diterenliazfi ultimeie doud sunete (doc

tr-;t,r:ind airstracpre ,ile corna

'

banol etc. Pot fi enartntuice atlt notole sau sunetefie luate izolai, cit Oi i,ntsrvalele, acorduriie- ganrele gi modurile c&re se vor gas,i -rn raporturi th: identirate Eorlo.ca, deosehinclu-se numai prin nurrc.
Sunetele (notele) enarmonice

re rlublu-bent,olr enarlnonioe.
scriere

) .rezulta

ca gi acesLe 6lu]cte au riceea.pi ineitrirne. aclice aint eterograiie,


adictr

5i

tl
l
I

In notalie, ena,rm,on'in,sonor&,se mai nume$te pi in urai ruulte felur,i a aceluiaEi sunet.


:

tr

Datorita ete,rografiei. f,ietrare sunet din cupninsul unei octaye, cu oxcepfia lui sol diez ri la benr.ol, poate ti scris il trei feluri, tiintl enilrlrrouic.eii

tl

$tiinta a qtrovedit aa strnetu,! cau:e reaultA din inlarrtuirea a I2 cuinte perfecte are &cee{r;i intonaSie cu cel cure se obpine prin in|anluirea a 7 octaue per{ecfe. daca se pornefte in atnbeie cazuni rle la acela$i sunet. Fornind. spre exemplu, de la sunetu] Do (diu octava mare), lltiu aml,ule p,rocetlec, olrtirrcrn :
fnlenluin,rl prin evinte :
Ao
Oo#

J__
?-Eltsr

ll
tl
esl.e exprrirnati

,Sot

3-

Pe

3' s& fi

- ta - fii'- s,'- fa#ztnt ff5-

rsfir- ta{u-

ti{5 = IZ crint'c
:

tnlanguind pr.iir octave

I .1\ceasl.i dilerenlii

in sistemul lui Pitagora prin rapofiLll ?B


rarpoCu.l 128 {cnma mare). iar .pnin L!' .,1 Z [ccrrra hoiclerianE - a 9-a parte
de125

74

tlo-ab-d0, *do? -doJ- doqI Frinre perrc a luqririi a aplrut

dof-do6,1ocrave

(csma p'itagoreich), irr .sisll:rn.u,l l;u,i Za,rlino

1" limtra greac5 en-qrmanias in perfect5 concord,anf5, arnronjoc, cu sersu-l vech.! de,.sunare la fel",.la - unison... Uneie tra+ate, fn special cele lr'anceze, rnai nu,mesc enarrnorria qi pfiin tea-menii : ,,slmor+,miei sau ,omoforrie".
1

In ooul r7:: rar & ooua to ltrul

1744.

ln sisternu'l Mer.t:lr,l.ut" I lrrltler pn-iur rrapcru'Lutl dintr-un ton). z Glr. Illenzrr'1. lllrt"lrlrrttl.i.'...u.rcr. e.crt.sticd, in B.P.R. 3 Sol tli.r':: :,;r l.tt lrt'rttol nrr pol l'i s<:r'ise decit in cl,ocri felr.rri. din oauza pia't5rii IGr tle ;trrz,tlt;r 'irlnrll{)lnn ilr).r- irt sclra,

I
tl
It I

149

l+a

's5

sl
Tl .tir

ttltsttl.urti rrurnai in sistemul sonor temporst,, nn sictemul iletemperdL suns_ tt'l* r:tttt't'ttl.nit:e dif era c& inelgime, rleci sint enarruonics uurnai in urnri tolt,tiu, nr:fiinrl ritr;rrros echivalente. De exenrplu; - rrrrrt:lcrlr do diez qi re bentol sint
'.r.,1r'il1il1 l(,rillr(1f;!11
e*ar*oorrio: ,"

lrlc*litatsa rle intonafie rr sunetelor enarnroniee

';

trehr-rie consir!erata sa

Ioctrit prin enarrnonicul sitr

tnloeuite rr'ntr'I eu celalalt, flrtr a se sch,ilnlrr (:ovil (tn lr frrr?l nrrrnai 6e numele notelo'r), din punel dc,erler,: frrrrr:1i,nir,t, rr. suner rrl poate fi in.
sonor. mai

tru, tnotr ttt.,sor.ut

p,{,"ntrur

,l )tt

't

do#
I

t1 i'ntel'r'alele enarrno,iee (a sc r,,)rl*:l $ 4g), acest lucru esttl $i ." gvrflent. [h inter.r'a] c*nso,,iafltr Ff]rc cx(]nr,phr toilta micl
:

tYb
insA Irr.lt.slr;r1.1';g1,,)$fi (:tI,In oste
ru

r:clr:rr$i

sulrelt

cazul, s,pr exemplu, im sisternu] i,i

sinli enarmoruce hy ntorj rclatia pen{,rlr sistt:nru!


Flnldryr:

&u poate

fi iulocuit prin enarnodnicul sii*,

secunda marit*;

I , | | I

,,, ,,,:1 ,;,il'j, ,i,:':::1'""

r*r'ompe!:ate'

dih p

itt

de ved& tetretic se

n,uo I

"a!,c esre inref,yar

diso,anr.
8pre etemplu epre exemplu

lt|rrl:,,;l:-,-.#rfi:"i}ffi:-it'].:1#TJI.x';";p.""*,-pioIuiainioora+
I I
,
Iltrltur0rric sonorii

.ti .rtltrttu.r) th .

trt 0a

frD R

mirc ronalitali rvxdnralr

lut lui do miuor (pe lreapta t) miDor l)

unde esro urde esrc

./
I

(Iizic{}

il

enarmonle tunctionaltr

(psthtcfi]

, i

Dutorit* acettor doud lnsusiri esenliale alo grnetelor enaroro,icc identitalo! soDora pe de o parre 9i drversirarca {unclionala pe 1c altr largr a euannoniei id colllpozilis *

ffit;
ata

,Tt]lT:1i,"_::,f1,11.

"""",

I I

_t
t 1 I
I

,)rrrrwrrrr .>b diez, ca eensibila expansiy{. i 6..nerr.r ri a.Lvt,, aa trguslf,lla expgl]slv*" r,ec,Iamd itr r,ezo,l" reorarrtr in !:ez l. itt tlitz, Jrc cind do, enanmonicuJ san, ca sensibila dopresiva. ft,. tlittz, cirld ft' rrl;rrrril rrr rr:zolyrrrt Jre .si: r:lrtttril rlr rt:zolyttrt1 Jle

r,:

cxrrrrr,ru

mrzicala

urrr,: 1/rrrlrj 1tc

I I .

IlL o{..,{t lurct rlc vedere riu trc poate fi i.ndiferent pe 4an ,numc {l,rrrr.cck: rlora ! rnete enarmoriee il vorn folosi in melodie. l.lrrlrrrronici sonore deci nu_i poate cmespun<te o enarmoDie lunclirrn;'ltr. I'c ciud iu ena,rrnonia oonofar suDetfle identice ca innl[,Ec [i lor
rso

la'

!, rl
I

CAPITOLUL
ll
t *_.

lntervalr: Iorruate tlin

hre,pt.e

dispirse prin saltrrri

tr,

ii

Criieriile de r:unoaptere qi analizfl a intervalelrr

TNTERVALELE

flrr,rroa$lerea teorreticil
urma toa

$ 43" GenenalitHfi,

Crit

eriile de eunoagtere gi analizf,


int,ervalelor

rele

a
Raportul

r!,rm s-a aratat

de tndltrime clintre douil sunete cu frecaenfd, dilerita la $ 34 * se nume;te interual l fletenminarea fiec&nri interval se obline cu ajutorul celor rloue oomporente, adi.ca pri,n treptele din oare oste alca,tu.it. De exemplu:
do-rni

dupe $urete

intetval rle terla

do-fa

: interyal de cvart{

-- mirrimea cantitativa qi calitativa a intertal-elor ( tluprf treptelor qi confinutul in tonuri gi seruitonuri) ; intervale simple Si cottlpusc ; - rt-lsturnarea irrtervaleior ; - narmorils,mul irrtervalelor I consona,n!tr qi tlisortanga inten'a,lelor : intervale diatonice qi crontalioe r; exprcsivitarea inte,rv:rlc,lor. I -

a inteu:valolo,r muzi.cale se f ace ;trinrlu-sp !u vcrlcrl terii : desfasurarea i'n tirnrp a sunetelor eouqlolrente i direcgla in care se succed cele doua sunele componertte:
eri

rtttunlrttl

z I a'
Sunetul grav este considerat ca bazo i,utervalului.
acestuia
:

$ 44. lntervale molodice gi armonioc


Interuala]e, tltlpd des/i:pururea tn tinr'p u sur.el,elor cottlputt(:ttle, lr0l

iar ecl ocu[, firlu!

^
aJ
hazrt

virf

a.

nr.elot].iib.

cinil sun'eicle intervalului se aud suct:esiv;

Intervalole pot fi alcEtu,ite, fie din trepte aleturate sau coniuncte setirii muzicale, fie din trepte dispuse prin salturi sau disjuncte.
exemplu:

a'le

De

b. rtrmonice, cintl sunetele intervalului se aurl sittlullllt

Intervale fornrate din trepte aleturato

t Aceastd definitie ne sr:gereaz6. mal blne ideea de sonoritate pe ere o exprimE intervalul mtrzical si care in mod gle,sit este definit uneort ca -distante' i,ntre dou6 hepte a;le scirii nr,uzicale..t52

ll

Mela,iitt se, desfii$oa,r:ii der:i pril succesiuni. rle dil'errte inlervrtll rrt''1"' dice. fte 1-rrrrr trepte alatufuterqfie pnn sallurt, iar urtnottra, lrl'rlr cuut'crllllli
ele rlifente i$t()t'l'Alc,,aruontce.

I ln[eIva]ele diatonice .ti ct'cmalice vor fi analizate in

:,,,

cadt"ul

tona

litl!

li

153

Jpl

fntervale aseendcnte gi doseendente . $ 45.


* nt atttl
; lrrtr*1r,$lr:lo ilrr:lodiee. dupi directio celui de-ai cloilea sunet" ,ttle til tltsctttttlenteirv' I lrrrrl srrrrr:trrl nl rloilca al intcrvalului este rnai acut 'decix pt'ilnul, pr. r:lrrxilt(lrit fr.sccrulttnt; cin<I ounetpl al doilea al intervalrr'lui df;,te trr virlll glescenilet*. tfrrf r gr,Ar rlror:rt ,rrrrrrrl, intervalul Se consitlerk

i a. Mlrinrea cantitativii a irtlcrvllelor


pot

fi

I)in

ptt.nct. de. aerJere.al

cantitdlii I utrl rlrrpit rrrnnrrul treptolor" dirn


:

care

I
I
I

sint alcAtuite, intervalele pot fi

l. prinw, intervalutr format tlin srrnelelr ucoloiagi trepte *.

lnlenvale

ascendente

g.'secund.u, intervaluj f orrnat lmtre doua tre,pte e'Iaturate :

'

Af^ wtL

rrlcrvale

rlescendente

J.

terpa, interval,ul forurat lntne

treaptnr dats

sl

ireis'-din

orrlinea

sarceesivE

a Ealrii:

l
I

I I

llr l:x1lri tllit'l't:tr grlrrlll . tnObuie cOrrsirlerate tn o{ifeCtrie o1pecificat cealaltA direCfie' flesner r,rrrl,rrlfl, rlu.il l, ttttltl l!x,l,rgli tlll s-r do' se iulelege cl /o estr'e haza' (ilrrrl Bri hl,lllrr:r Hl)r(: (:xl:mJllu' /a r:frrrlrttla evintd' mu o cvart&' riu, rlo. yir.Irrl ,r,lcr.r,,,lrrlrri ; rlt:t:i, ttr:esl intcrvatr este o clescelldent, arlaugern filefi' l)ir.Ir r,r.r!1, r,lr 3s1:r.nr rrrlr:rvlrl Bfi uibn un aen6
'l'rr,rlr,
rrrtr,l r,irlrrlr.,"
I ttr

4.

cuan'ta,

intenvalul {onnrnt. intre o trea'pt6 dam ti o Wtru din ortlirpa

succesivA

a sctrrii;

rrrrit

,ltt t'ttllltl'll'tr".

a intervalclor S ,tll. Mfrrlrrrrrll cilntitfltivs qi eulitativfi


l\lflr,rr.,* *il,t rrtlr:r'vltl Ho stabilo$te avind tn vetlefe tlou& .,{rlalrtl.r,l !t r:31t1ltrllrtt itllt"rvllttltti' iltttttttt,tt tttnltlttliurl ac strrbitcate dup6 numlrul treptelor' din alr'filtrit f llrrnr t' tttlrl'vttl' i:tr mtiri nwa calikttittti, dupa cou[inutul cl cr*lttttouttrt al ltll.:rvlllttllli. lltu ;rrtttrl rlr vctlt:rt: torrretie, un interval se precizeanb deai l*rr trtrrrilr!$ illll r r:rrllllti)lii! r:tt 9i a calitapii ace$ttua'
I

5. cuirrta, interva,Itri forlnat lntu:e suesesivf, a sclrii ;


,F

o treapt& datii gi o cintea din

ortl,inea

e.riterii :
etc

I I

cflre esto

iii

lorrrtri
de-

prin

I Cantitateo itutetoo.lelc,t se noteazi tn seris priil cifre arabe, corespunzAtaare numArului treptelorr pe c+re le contine fiecare inteo"val. De exempiu : prirno : 7. secttndo : Z, terfia - 3, cuarlg - 4, cuintd. : 5, Eerto : 6, septiftw, :

7, octaoo - 8. I Prima nu este propriu-zis rln imterval decit in aspeshd ei mSit d.o - do d.iez) sau dar.hlu-mirii (ex.: do * do d"ublu-di,ez).

(ex.

I I

ft'l

Ibb

fi.
AE

.sexfo,

suecesivd

intervalul forntat ,intre o tneapt[ datI $i a .tcseo in a scE,rii: '

ondinea

[nterrtalele mori oi. rni.r:i, sint: secuntla, tonte, sexta qi serptirrna. Ete siut c,onsidcra l.e in,Len,ale intper I'ecte iutruc,it au la bazt doul {sllsc,te * 1t1;sryl Si urici * .de lt eare 6e obpin apoi interval,ele. rnin,te Si
cllicgoral,e.

etc

pot f i nt,irite,

7. septima, intervalul forrrrat intre o treaptil datd ti rr ,s{;rleo rlin dinea s,uccesivr a sclrii:

or'

pri,n hirgi,rea sa.u lnic;o,rarea inl,ervalelor de baza, DiIcrrenIa dintre uu interlal ti a,lttr,] imctliat u,r$rf,tor, privint] il(:est.ora. esto (le {rri solrriton. f}e exernpJ.tr:

Taute interuu.lele * atit c,ele pc.rfe.cte, cit gi c,uie tnari +i lllt,cl lni<:gnt-:r te, duhlu.-urtirite iii duhLr-rrticgoril to ; ailorrilir xe crbpine
cal,it,il lea

tfetc i3.

io-terval de baz&

4*

tlr?

octaua, intervalul formaL inlre o lrea'Irtil datil qi a opta dirr ordin,'.t

('/tt
it- t/,bf
infervale

t'

3t

suecesiv6

a scarii:

de

baz&

3f

A++

{t

f/et

at

E/at

Sr

b. Mdrimea calitativd a intervalelor


Din, purrct de uedere al ca.litafiil, intervaletre pot f,i: porfocte. mic.i.'miriite. nricaorate, dublu-mrrrite si dublrr-rrricSorate-.
nrat'i"

s,e pot difereulia din punct de vedere a,l ctlitifii acestora. perfecte sint : prima; cva,rta. evinta si octava. Interuulel,e EIe silt corrsiderate inten'ale Tterfecte irrtru,cit ltu au decit urt sitrgtt'r perlect la care se ohlin dira:1" irtlervalele rrriiaspect de [raza - rle - cel rite si utic$orate.
trepte t Calitatea interoal.el,or se note,azl irr sgris pnin litere si sefiline a<i5,ugate Ia cifrele a,rabe respective : : su litsra p (sau fEri nisi un semn) - intervulul perfect M - intervalul mare - cu liteta m : '' intervalul mic - intervalul m6,rit -cuiitera cu sBmnul - intervalul mic$orat - Cu semnul + - interrvalul dublu-m5rit e cu semnul + + - intervalul dublu-miGorat - cu sgmnul
'n5h

Dif eren,gierea calita tiva a intervale,lor rezu'lta rlin coufinutul in tonuri 5i semitorruri al aeestora. De exemp,lu : intervalul de terla do'mi este mai nrare decit intervalutr de tertn re-fa. intnucit primul este alcdtuit din 2 to' nuri (4 semitonur.i), iar celelalt dintr-un ton si iurnatate (3 senritonuri). chiar dacd a,u ace.lagi nuntitr de De aici rczu,lta ca doue interyale

Iterutru stabi.lirec wdrin',ji cuntitatiue pi calitutiue a u.nu.i irtl;erua.l ,se in felu,l uFnriitotr : a. -- kr. intertal.ul cu sunetc natura.le i ,Ee precizeazil rnai ilitii r:arrtitatea acestu,ia. dupf nunlnriril de trerpte pe L:,are il conline, pi apoi calitatea s&, clupit rn.lrirnea treptelo,r (co,nIinutu,l In tonuri gi senritorlur.i). De exe,rnyllu : re-sol, dupa nrundnr,l treptc,lor este o cvartfl, iar clrrprrl calitate, aeeast8 c:r'a,rt:i este perfect{ (confine 2 tonuri $i ] se,rniton]; b, la in'terual,ul cu sunele alterate.' se face mai intiii abstractie rle allteragi'ile existnt. se'stabi,logte inten,alul ca $i cild ar {i ,,1,*etrit din sunete naturaleo Ei apoi, p,riu adaugiri qi scrderi echivalente e,r.l va,loarea alteragiilor respective, se a jurtge la stabilirea intervalului c,u ,strnete alterate. I)e exernplu: re sol diez. facind abstracpie de alteratie, ste () cvart, perfect[ (re sol) Ei adarrgind diezu'l lui sol. intervalul se rnftregrc eu I serrriton, rlevenind cvart& nrirritr (re sol, diez); do diez mi bemol, facinrl abstrac[ie de alteralii este o tr[a mare (da rui.) cai.e 6e nr'icao,reaza o datfi prin do dier, .tlevenind tsrfa mici (do cJiez nr,i) qi inci o da[6 prin ni benrol, devenintl ter!:i micqoratn (rlo di.ez nd bemol.]. : in feilul accslir procedian la calc,ularea tuturor celorlalte intervrrle.
procedcafiE

S 4V. lnterrt]ts simple

;i

eompuse
ootu-

I
157

I)rrprl cllm se [r>rrttr::trii irr <:atlrul nnei octave, sau tleplEesc cednrl vei, inten,elele pot fi : si rn1i,t: $l r.:o111p1r**.

I urr tr, rlrlcr'vrtlrrlr, (:lrrc 6c f ormeazi in eadrul unei o(ttave ae numean t,ttt|, tt,tlr ,rrrntilr . Ar:osll;l silrt : prirrIB, secunda, tefla, Cgarta, ct'iu[&r 6exta,

plilrlilllll

rtl lll'l.lVal,
Er

I nlrlorl lrrtr.rvtlt:lor simJrle construite pe not&

do

tlprgg,1i,cqtt ta.

iSf,i,f iifr'{rffi continutui


rea

in tonuri

rrebtelor

ti

rcmitonuri temperate

Continutul fo fonuri d oenitonuri oefemperate

nicgorati

12p

$ $
$.

gerr}ecAi?tirt-I t/3

lA

4 rqnun 8l

A.

f,ff diatonic
tonuri
tonuri

f ,remiton
cr0matic
A_

tOniCtl,tt.CrO-

tl,rf

(sau Z

db.

niaorafi
F ?Oo

''!A,'^'ti"'ffi
?tcnuri;t2$#
Jlfonunril!,ir:
utd!!,tltlL'4 t'onuri (tu - ;f iionuflrfstdt'-ffi tJ
A

nartc) _

ffi= O

f rcmifon
rliatonic

+1 44

& .S s
(j
r,r.i

aerfecti

re= t ---+-E-ct--

mditi

i.

I ton
ttt;lr'r1,1

?ioncr/.ft cm-

Irln;t\,ft.

crlndt;; ffi
IE 'h-

siaoratd

?tonuriti,)-r
fiatonice

u,/i

ltltltl.'
tttt'1

2 .rentitonuri diatonice Iton si

sir|
Lt
-qi

i:
I
I

t' T Wl

ttt --

($

mare

+lr ,/ 5t

"';i:,:;,1'J#Fi o*;,r;of'o'ffi1
f

dritonic

It, t
)

tri

mtuifi
fiElrF

tt I

2 fonuri
2

J'i,{:::;#:il0wi

fc.+u.'i(seu+t*

ttt:lnf,1

tonuri ilf,st, cr1mat'ic

I htr

t59

1enanirea infer
valului duod can h'tated ,ricalita'

Continuful in tonuri

tea trbotelor

emitonurt femperate

Continulul itt tonuri tr cemiionuri nelenPerat'e

Tabloul intervalelor compusd const.ruite pe nota

do

I
t
t

fr2
situ securtrl:r pestc r)(:tt!tl

miworafd

"il'i;;r',",nffi
ffi ifi:oiarontceffi
4toounx
St'onuri,yi 'ftf.gratomc
1,l/\

nicd
R .s

.tr$r'iuta

iittr {r:t'!.tt

rrr:.slr.r r.rr:[.!t

t:i

4,f,

fiare

ffi
ffi
AA

ndritd

i['!,';l';Ef,:ffi u
t

:lnqlecinril

Bfltl ('\'iIft;t JteslC rtrltflr'ir

st ronaifc)

'a-

oi

micyoratd

;r.";![;;,il

4tonuri,riS

E rb s
CJ

oerfecii t-

q;

nirrta

i{:frifi,#,,ffi ?i:i{{ii{;{"#
.A^

ffi

#-

rrs-rrl r,t.'i

rtts

sa rt c1,i.tt

ta licstr.r or.: tar'5

I I
I
I

t,m!iotteciurir

s,au sextil ylastr.l rrt.:tavs

tt r?rt
I

tl

diatonicetd

crofiatic

I
rv
rl

i: rl

rrri rtta

Ba

lr

seltltl

lllir l|{)stc

n(: l;r ! il

I
Notd I In tafulouI de mai suE nu apar interlalerle *.lt]ll]=*5n'i;te +i dublumicsorate, deoa;rece ntl s,int inftrebuintate in pnactica mruaicali decit in c'azuri ert Uotuil excePtiornale.

silu rltllrlit-or'

ta

t'ii

In ooloana a cloua a tablou,l,ui sint tresute ilir'tervalele neternperate, apartinlnd deci sistemului solfegiistic (Hoffier). in care semi'tonul cn'omaLic esl'e mail matr decit cel diiato'nic.

I
{)itl.itrtt,eu irr,tr-:r'i,alrrlrri cot}rl"}L1s este aceeagi
rrorrqrslruuziIon.

crl $i u intervrtltrlrri
te,rfa
nri eir :

si.rnlrlu
irr-

Intert'allrl tlt ntai jus.

s;.rrc r:seruprlu. est{


o

rl rlecinra m,ir:ii, itrtrut'it

b. Intervalele

comPuse

[,irrlu]rrl sirtrplrr (:(r I r{'('e peste o rr:tay* c$[e lm

'I'oate inten,alc,le ce depaqesc cadru'l u,nei octilve se nu'meS'C intervale ronlru.se, f,iiu,cl alc[tuite rl,int,r-o octavtl, la carc sc a'daugfl unurl rlirrtre in. terra,lele si'mpde (ser:tuiclil . ter{ri, cva'rtii ctc'}'
160

I
I
lill

I,-. I

.r

tl
I I

ifi i'l

,"ii

rrft.

lfltrrln,llll rl.rrriil(}I este o unalocimtr perfect[, fiirdoA ittervalul einplu lx.qrr rn:rrvi ostc o (nalttr pe.fecta t

:i.

'

S 48' E[sturrrarcrt inl,0rvalclor


intervalulu,i Ia o(;t*vfl srrlrcrioar{, sau a norei 6in vinf
muterea

I |
I I I t
,','r

-"-q-=
n .'
lrrr,rtrnlr,lo,:rl tfrt'itlrrlH. 2 ockng ce lurnesc inrerrale rcdublate qi slni r lirlrl,'.rrn (,,r'r'rrrrrll pr:slt: rtorrll o<:tirve), septemdecima (terl.a peste tlou;l 'rilrty.!;,.r'lrrrlr.r.lr,lr (r:v.rl'rlr()sto rl trrrh octave) etc.

j
A
I

L*ist,maroe de baza a uuui inteft'al esro pror:orreur r;are cons* din notei

lffI;iii

,T:.r"'1,,Tfi.i;,1,,#J"lJff;

""*

,,"

o"*;;;;

;',
a

It,. ,,.,'trr,l,lt,:

j, l,l"/.....-..-.__of-_or:_t-!v,'rl,u.E,-

.,g iA

'f{=

J! ,- ry

tE?
"t"

I |

dar l}oa'te

lD muzica .. urar?trrza or trx'ecadcrc rr.rurnalcu '" ---*" s ut;lileaztr oo pr ccedcrc rlatur'naicu irrtsrysldor i

fi

uti,li?atr si rtrsrurnrrra inrrvalelor cornpuse.

iinrple,

I t I |
t

I I
|

)v .r ' ' ','

4t

=-,-------* .:fri'l' u

i
j

a. Risturnarea inlervalelor simpte

l: I

.',,trrrl ux:i .xlnvr:. llncor.i lrrsn, tn caznri ma rare, se intilnesc mdo&i ,,"r, ,rrg'rirr,l 5i inttrvl,lo rrn4usc:

^r,^--,,,,,o.",,.., i

't'*,di**,*i#1

l : |
a . t I f _ I . I

'n,u

rty,-

r;<:t

t I r

.^ I

;!l

l- I

lrtrrr,rl,,l. ,.,,,11'nri(- ;rlt utilizarc rnai rnult ir melodiile .le D.rrrrr ,",rrlrtrrl,rllr rr rtlxrri nr(xl exceplioEal le or."'.. inlilri ,,,,r,,,,,r.,r,,rr, r, ,,,x,,,i hr nr.nt exceplio,at r" putem'irrrrrr '" tn nrelodiile .,,,,r1r ;\l,rrrrrl rrr,,r rrrlrrrri prin. intervale compus in nreloJiile ";;il vocc ,rin. pentnr ,.,.,,. r", t,,,,,,.,1,.'r ,.',r"t'o"i\ric nearrisEc, noexpresiv si Iinsit rle cil,lrrla prn. r",. ',,ro.r rmni 1,,rx,i,,.

I
j
I
i i

'b'cttd- cu a
^ Cvinte "eu td- CIE?fa - cwfte
6.
.

I |
l

I
r

b.

tcxta

tepf$

&
H *;
s
iE

?,,tepfima'tocundd

+'

:i,,

Proeedirrd la riistttnrare.a inlervalel "r pcrf ecte. ruari. nriei. rnirite ri micgorare dtn cadrul uner ocl.ave (tlecr, rntervalele simple ), obtineur rrrrrrl torul tahlotr :

il -l

Frina
1p

8. lctava * Primd
Obeenv6m ca, Iacind Eurna
r&stlsBa.rx0, oblinem'

intervalului dat ou
:

cel ca.re

s{

{ormat Prin

intotdeauna eifra 9

I+
.)I ;l
') .,
-_l_ I

't- '-* )tt


tt -

lI ( primt +

octavn )

? (sec,unda i- sept'irna) 6 (terIe + sexla.]

(.)

:Q
Teria
7

"l+ 5 (cvart,n + ct,ilrtrr) ir* .l ( evinta + cvarta ) (l -j_ ;i (sexta + tre:[a] I (septiura * seourrda) trL I{nctava + prima}
/t
i! () i

-t) .-(i
-g

g '-+S

1v

Jn

-0m

3r

*+ 6''

=9 --q
Crrarfa

unui 'interval oa{:ecflre. il intervalul chutat t. setdem din cif.ra 9, diferenfa reprezeutind De exentplu : cva.rta prin rfistuprare I) ilt cyiufit (9 * 4. : 51. sfr(ta p,rin r*6turnsre ne de terta (9 --- (t : 3'5, pri'ura prin riist'n'nnarf

De acoen, ea

s[ aflam rezultatu] rlstru'nhrii

* * .'--+ 5t

rre

dil octitt& (9 -- I : 8)
Prirr r*sturnnrc.
iBterlaleie per!e<:te
inten'ale'le nlu.ri intervaJele nrici iutervale,le m.dri.te

stc.

calit.a.t,ea.

iutenralelor sirnple as Eehirnbh astfel

rilruitt

nerlecte

rleviu mici devirt rnari

tc.

rleviri tlevin

mic,gorale

irt Le,rva,lele mir:1oru I'e


i

derrin nritril'e
drubht

rrtervale,Je

u,bbt -mdri te

+nic$arilts

()ctava mariffi, din c4v?,A cA depagopte, din punct de red*'re sonor'. ,:a.drtrl intervalelor simple (octava perf ecti). nu da p'rin rfrstttrnare. prirnii ruicaorate, interval care nu existt, de aceea, octal'fl ma'rita $e r[stoami

intert,alele rlu,hltt'nticiorutc

rleryiri elttbl.u,-nrdrite
unei octave. cieoas'ece

dup[ principiul intervalelor com'puse


in eslctdttl

'.

' r*stun:ndii, unul din sunete

Citra I rePrezintA, in acest eaa cadnt]


e
t1

intervalului se repeta de 2 ori:


x

n8*h+

I
165

OCEYA

I A se vedeit l)iltr. l(iti iti ttrmitoarele'

t6,l

r'
II
tlotttl .rcl,urtt;

,ffi

,,$,1

t..l

b. Rflsturnarea intervalelor

cornpuse
Ia

.:,
':i

'terliaileeinra

sexta pest{j or:litvil

) rlrrl,irrr' lt:r'lX (13


{ca-

-f'

16)

l,,r inte,rvalrrle compuse, rlsturnarea Be obEine p,r.in nrutar.ea bnzei srt,perioare sa'u a rrirfului, il.a doud actu,ae injerioare :

<.E

.-+.---

-r#-

ll
ll l
l
J
J

t- -.. -c)\-x_

"+

compus
se

Cvartadec,i'ma (septiuru pcsl(j .lr:tlf

i'l) rlr:r'ine secundl (lt -. 2 : ]6)

'ri rr r]lst,rrrnu,r(:, t:u.rtti,tuteu, troprolor

la

rute,rvatele
Eepti111ft (9

schimhd
I

rtxlIrrl

Notttt ( xt:r:tttttlit pcslt: or:tavtr) rlevine

*7:16)

llr:r:irrrrrr ( lr:r'f

Cv.intadecinra (rlubrla-ocr.av[) devine prirnri

ft5 1'.1. : Ifi)

r 1x:rlr:

uct,nvJl) dev,ine 'sextf;


G

iffi -i- 6

L6)

lttrlt:r:i

rrrl

( rr\/ ir

rta

[)0$te OClsyii ) devirie cvintil

ilf 'l- 5:

td)

?n ceea ce privest e calitoteu intervale,ior ooril,pLrso, prin rasturnare. eir tse sehirnba dup[ a,celeagi principii cL Si in cazul ,rAsturnArii irrtervalolor s,itnple, adica : inten,alele perfecte r6'min perfocte, cele mari devin mici,

celc m,ici rlevin mari, cele merite devin micgorate gi a$e mai cleparte. Nona Inare, spre exemplu, prin rlsti-rrmare dsrine septiulil ruicii : - I)uorlccirna (ovinta peste octar,tr) devine cvarto {12 + 4:
t6)

-- 9u
7m

I
Unclecima acest caz, cadorul

rneriti, spre exeolplu, prirr 16s'turnare devine cvinti mic.goratl

intervaluiui se repeti de 2

octavg

deoarrece ou:i :

calculul

xx
0ctava dubld

-'r

-lt-

l(;(i

167

I.

rl
I

Foloasele practice ale rdsturndrii intervalelor


stahili nla:t u$or ca rr ti 13 te,;:, gi calitatea irrtervaletor nrai rargi, c,m sirrr cele de sextir 5i selrtirna, fiirr:r sf, mai fie nevoie de a $e calcula con[iuutul lor il toxpfi li ssrnitonrii-i. De exeruplu:

m.
COrifrapunCf :a 2
vOct

Negrea

I Prirr

rirstrrr.uarea intervale]or

se pot

f)irr ..Tratatul de contia.punct Ei [ug5'


r
l

Frin rd,rturnare

dd

ll

- Iuter'alul urrn&to. ,
pl!u] ril

ll
:
wicd.:
l.er !ti NNlfE

turnare

dcvine

I 4$, Enarnronismul intervalelor


a,

tl
r

de urr,tle tle,ducent

c6 primul este sextu

* [ntervalul unuf,tor :

Sp rntntesc ennrmortice accle intcrynle care sint'in raporL.ur.i gonore rle i,rlentr tate, .rleoscbindu-se nurnai priri rrunrele note.ior cc l.e e.{_}mprrr}. I}c exemplrr, terla miuir da mi hentol p(]atc fi enarmolrizat{i astfel:

glriu ril-qtur.irirro

rler,iue

7.-E-.tr--rtr,t,csurulir,

A,

i -. .*ecuittiti

L rtil,It.u.,i

tle rurde tleducolu cir prirnul oste $epilntLi

Pcp1p1 a cnarrnrrniua un interr.al sint posibilitagi urultiple. t{eoarect fiecarc sunet are mai multe corespoutlente e[flrmonice. Secunda nrirre, s,p,rc . exenrplu, se poate enflI.In0rriza astfel:
acor
ae0r.

2. Q iistrrrnintl interr,tJr:le din cornponeu!a uuui acorj, uirlirrem tlurile riisLrrrua [e. care au srltr(r^r[ale rutnrciLva dife,rita rlc irceea & <lulur lu slare rlire,.tri:
(D

t
t

l:

3 l'e

pri rir"i prul riisl^u,.nii,!11

soutral,uuctul tlr-rhlu la r.rr.t"alu tIe llat Jus: I68

,os('ul ttt Jr.lrlrrrrrr,.irrl, rrrrrr.lo,,le r.rrlr,r;rrrrrr:I rirsturrrabtl. l)iinr ca

rrrlt,rv;rlelor se

[razeaz:]

si prorerlerrl

prr,,

cxeln;,llr

De regula, la l'orrrrarea interr.a{olor euarmonice tr.ebuie sci ouem En oedere ob!ineree u.n(rr irttrt'rtttl.c trtrti u,auule. Acestea se pot reilliza prin urmlltoarsie proceder: l)rir('tl(:() :
16U

tr t

n r:f,rul. i.rr.terualul este alcd.tuit din nate nealterate (spre exemplu re-fa ) girrr rlirr uol(' (;e riu acelagi fel de alterapii si bemol), in ca zul {d,o bemoj ir(:r:'itrf Putcrn inlocrri euarmonic oricare dintre sun.eteI aiegind i1Str lre * celea (:Iu.t: n.r rlrrrr rrrr i,nl<lryu.l ltta,i rtzual :

S 5tI. Consonanfa gi disonantn intervalelor


Iotervalele ernronice
tn impresia rrudidvg ai d.isonante.

falt de gradul de eontopire sau necontopire * eelor dou0 sunete conrponente -_ pot ii;'consonarrte

,'in

@ 2r

*+--

a. Iniert'ale consonanfe
Se oltnlesc cansonanl.e inlervllele ale carur sunele. augite si nrultae, ss cantapesc (in mai mare $au mai mica sndsuri ). fiiod pcrcepute de sorol nostru intr'o strinsg unitate sonor6 r. Ele ne rlau se'zaIia de repeus. sta. hiiitate. echilibru, gi (fli*r'er rezolvare n.
nante pot fi perJecte 5i irruperlecte Consonante perfecr.e ._ in eare eortoprrea arrnonie* s6 lac ln rnai msre ruesurE sint eansiderate toate inter-velele perfecte (unisonul, oe!aE,ir, cyin{a si evarta } :

rnl(.r.r ulr,lc crrirrruorrir:o alc rerpei nrir:,i, s:hfinute ilr Friruul cxr){r}lilLl, ;rtr:lItrllll ',t','11111111 llt/l t't lrl , (::rr(: r)ste ruai folosiill der:it cvarta tlulr]*-riiir'rttt itlii rlttIa r:trttt trr rrl rloilr:u r:xr:mplu din acclelrsi consiclerente prelr,r 1q1 .r'rilr'ir nrrr'ryor'ulA lu lor:rrl s,cxtei rXrrhlu-mdrite ; h t itrtl tttlt't t'ulttl rsk: ulcilrtil din.tr-o notd nealteratd CIi alta alteytrt{t {,r;tl1' r'\rttttlrlu, ,ro lu ltcnuil.) suu posedd. o notd m,ai mult ulterata tlect,t (r,1rr. r'r,'tttpltt t tltt iiez --- lt dttblu-di.ez), inlocuint ,;Jritrrlrorlic in 't'ttl,rlltl Itt rlrtrrl rnr ,,tttt,,lttl ttllt,ttrl, irrr llr lrl rloilca titz, s1ttctul dublwa.lterct:
v1

llirrtrr

Dupfi gradul tie"Entopire I suretelor on*ror"otc. intcrvaleie

eonso-

Consonante
mice nr6grrrtr

-- stut .lonsiderate

tmpertecoe ln

care eontopirea arotontA Bc f aec

tertele mari

ln mal si miei. sextele mari 9i mioi :

ssxtt:i nrici (do Io bemol) ne dA intrryalul de (ilo ' - sol di,ez), cane este nia,i util,izat rlecit septima du}Luttrrr;'..tr'1'ttl0; ittr r:lmrrnonizu,rca sextei nraritc (elo diez la dublu-diez) ue rltt ttttt:t'vrtlul rlt: soptirnil rnic{l (do diez * si), c'e e6te mai uti]izat tlecit lvlrr lrr trilrlrr rrrrlril0 ( rtt bemol te dublu-tliez) ; t' t'ttttl inltuilrt'|, esle a,lcd.tuit din note cu alterayii contrare {diezi r:u lrt'ttrrrlt), nrt ptlttlr-r lrr,lor:tt,i cnarmonic oricare d,intre $unete, in amrbele cazur.j Itrrrrl Jrorrifuiln rrb; irrrxrxr rlu inle,n,ale uzuale ;
l,)rrurnrorrizlrrt:tr
rtrJirilr"l

.vrrtltl

b. !ntervale disonanle
Se Dulrlesc disonantet, irrtervalele ale eAror sullete cC]rnponenle. aucite eimultarr, lrt se contopese, fiedere din aeeste surete avind ge.
tendioga de

riesprinile unul tle alrul Ete ne dau senzatria de rniSeare. insrabilitate. rersirine, Si !,g..Lre?olv_area in inrervaie e0n30ns n [e:
consono'ctte :3 suna lmpreuni. a suna Ia ter B se po*ivi. :,"L,rg,,ttrtir;::i"i:are sau mai mie; *asura-ie-G.la ra iraE"i-ie-ciisonanra a Frin tezoluare intelegem trecerea de Ia un interva] disonant la un in'+erval cOnSonant. 3 ln limba latinE ilistono-are : a nu se potrivi. a suna in direcfii op4rse. 171

I In limba tatinii

'l
I

I:
Ca ittterra[e disonante sint eonsi.d,erate secutldcle ntari
tttele tuari

qi mici, Bepti

rnf,rite

si

Precun dutrlu'microrfite :

+i tuici,

Ei

toatc intorvalele maritc

ei

rni.eqo,rete, drthlu'

cc cormpull intervaltrl disonarrt estp mni rrrir.ft. *rr $fir,tino" n$nla este mai Dtfl,rer pi itrvcra, {itl olt druuauln drx.rf$ R{{r.i!t(ril otttc Ill}tl lltal'et eH ctit disonan[a este ntni uriefio;eile

srunet

ili,rmante ilabe ilisanante put'ePnic


Citoorl.etu, cvarls perfectir sste str)colim oa {t} u+otu'il d.iotrtlaufii, t:iurl ustt auzim tr,trlat san cirrl este utilizatir la vocilo ile jos lu acot'tl :

S St. Hezolvars& intervalelor tlisonanl,e


lrr lltl.xrile ruuzica.le urai noi, cvarta igi consolideazii dirr ,:e iIl ue ltli,ll trrult pt,ri1.ia ei de intersal. consonant. Acela,Si proces lent de accsPtare in rinrlul con,sllanfelor il puton observa si ln s,eptirnn tttir:ii" tiirrtl utiliniltti tn aceirduri tilrn progatrre qi rezolvsre :
Proeedse geflorale

Intervalcrle tl'irscnanl,e, tlc rc*guil$, l,rehrde rcatrlva(e in ,:c}c c'(IlrB6JDfiHte. ohtime '6rrin br,nriitoa,ur*o prttce'dee R.ez,o'lvarea [or in interr'rule collr'gonalrle

'ie

,gen.eroJe .alc nrilcflri.i "l'oc'ilsr I it. .*. tnipfRrcm r:o'clii infalrlo*.r'c Ei tlll{n'tinero'e }}e ific a vr'rr:'ii 5ll,;rtrl'ioitt't:

ior

Ct1dul tle t:ortsgt;urgd al iltsrvalelor e$.to !n f ttriugiu dc or''ditteu nparipici seria lrmonicelor : uuisonul qi octtra fiind intelvalele cottsotttutc colt' rua,i perfecte, cvittta gi cvarta, conson:rnte perfecle, iitr torl'e'k: $i sextr-'le mart
-tg

+i '"il';.l,1tl,nJ]":::,:Tl;,::u"='j' ,o..,,*u,n i,rt,re

rrev**{i, strnctere c,r{, cea rna,i apropiatir tle sunetul funrlamental, :r.dici aceloa pirra la *nr111j11i1;r.tl lJ: uni,sonul" octava" crinta, cvartil! torlele $i sextele mari ni nliui :

a,

t
rr.

uli.gC,area

r=oaii sttpttriflare gi rneulineree pe 'krc

\'r.ruii infsl"rtlirrt:

-.\__-,.\_-._
SAU

-e'
Graclul tla disonanlu ail, intorvalelor $ste in rarpo'ft inr'ert cu dep&rtaret tlintrc cele doufl sunete com,pononte ale inten'a,lultri : {r.u r:it rl,istan{n rfintrr:
l:re ll!

;'

,1

,,,i$(i*,..i

t,t'tt,o.tor

ro*i:
i

|:-]n,.....,,,,].,*',**.":;u"""",;."J:.,*,,,:*,'*,,,u",,l,,.,",ffi ctasice
l- r
. I
:::l;;,:ll,,lll::rrrrr

"'""''""

r.r

rrison,nre

in

consonaDre) dupa principiite

crerlid

t'llllllll|nllli:gornirlezolv,rliiutefvaleIordisonanteeobuio| .lri1l.!l|ll|'ll|lllli|l.lt'llxhi81(xDl)rlcrezoIvare:l_-_@

'

.",;:"r,"

,, ,.,

acor- { I _ I ;;,;::;:,,:'l;1,,',i f ,I;:il1il;,l;i;,ll,"fi;j, '""",'^;rit^,." """"- I ) : I ;;,;::;:,,:'l;1,,',il ffi ,I;:i,:i;,l;i,;,];;,"f;":,


r""",'^"ritarea

ln ' [1:1]::,,::3.:? .1,;t::#:s:?

'ttttt"rett

aruoniaiL

uocitor

): I:
.I

li

micr) |'i:2"v""".,.,:*':'"';:o;-:::ff:i-,'j'::;:'"'-''''''" | 4 toctLot


ere

,i:z',rv.'1.:r ir,rrrv reror

secundi,septimi gi noni (mari $i


Pot'q

ouca

i
]
j

"ltillll"'.t1. "*"t'"",'",o1 "*"" to.*""r' alr6ona llr.


secundei marl ^ezolvarea mei rnici

f:::i :,::::,-.::.rt,rl; fI tJ*H:*#n;*


9l a

, y.na

se face coborid

":"T: ,-1" :,:l m: *l;,:i:


-

rrtalt ft

'eaptl

de lr

(irlr ttr:i fduri ilc


JrI,r't:tlt:t:lt:

iutervale disonalte (z-de, 7-rlrn, 9-n6

I
mati

septimel .micl
rle

$i

enalizind gecundo rnare, constalam c?i sutrerul disolant este zunetul


:

lrl
. I

rlrrrlrr

irrtr:r.vrrlt:lo r:onson*rrrtc.

tlt: tltilt:at'e a v'ocilor, numai sa se ajunga pr.in aceasta la riuul De exemplu :

t
.
I

..lll.ll,],unetutde8uarAltlhepeloc,iarcelrlejrrscobotrffotfel.pt.6.deci

"r-.a--i,t],c6

Bi

q4a
in terla

2*, + Smltt

t::

l n,1 'rl
I-

rr+-r5-

li

- r

I 1

secunda mare se rezolvE

mare sau mictr.

ffi:**r.rxffrjff'effi5s,ati ;r'rn"i*.ri"**1*;i*1ii1;'"=ili*a,1##ff*H:Hedtf,:
r7s

,. ^- arr\ " a- I i lfrni prul'oi!uil thtruuaula. $i


?

rrripi. c11nr.llrl ,le Fu,s (cel care lorme&z[ se,ptimil) el trelruie si fie rezolvat:

' Se+:rrnrla nricii 5i septirna Inare mar pot fi rezo,h'ate gi prin saltul cvar[a perlectA sulep[ox14 a runetrrlui care nu este disonant r
2m
7h'l

ia

7n4 o'-..-*-J

6ri P7

* l/t4

{>

Srrnetll de jos rernin6 pe 'loc, ia,r 'col de 'sus coboartl o 1t'eaptf,. itt (!*rF cau ,soptirlla mica se rezolve in sextl marc sau nticl. Secun.da mar gi septima mic:l mai pot fi rezoh'ate gi priu snltul ,la u svarta perfoctil mrperioarf, a strnetului eare nu fortnsazit disonarr!.a :

[n acest cau, secuqtla rnica se razolva in tn tcrpa mare.


Rezolvarea. nonei mari

sexta

$i mici

. La intervalul de nonE este <lisonant sunetul ea.re 1ormeartr nona. El Be rezolva pnn cobor-lrea la o secunda mars sau micl (dupa calitatea nonei) :

'Doci. secupda ,illare se ma,i poate rczoh.a in 'sextii lllilre siltt tttieit. inr solrl-irni micl, in ter![ tnare sau Inic[. I)esiggr, rna,i pot fi gasite gi alte solugii ln reroivitrea flce$tor intarvalc rlisonante, ca s.pre exernpln : saltul su[etului ca,re nu c'tte ,tlisonurt si $e f ac5 la cyiltt 1rer{ectrl in iloc ite . cvartl pf,Iscte (cttnr este cazui $ep' timei mici).
Rezolvarea secundei mici Si a septimei mari

I
gi nona m,ica se rezolr,fl in oetavf, perfect;i. Nola se mai rezolvx pi prin saltu,l ,la o cva,rtf, superioartr a sunctul'rr,i cars nu este disouant:
A$adar, nona mflre

I
t
I
l-

gll

*'5i

. 9m .5P

Lt+>

In gadrll iutcrvalului de ser.nrrtta micli (fiintl ,ritstuurarea septiitrei rnati), sulretul de joa est disonttnt, tle oceet ace$l-a se rerrrJvil ptrirt t:o'l';orirea lni Ia r.ln ints'va[ tle secun'de lnare :

i In tcest eaz, rezolvarea nonei mari gi a uonei rrici se face'tn cvinttr


perIect6. [n coneluzie, pentru rezoh'area intervalelor disonauts
il1xr"i gi mici in tratarea armonici a yocilor putem stabili urrnatoarole- reguli : sunetul disonant se rezolvd prin eoborirea la o aecundA micl sau tqare, in aga fel incit sd formeze, eu celalalt, un interval consonant; sunetu'l eare nu este disonant, fie ci rImine pe loc, fie cd. face ulr salt Ia o cvarti superioari ; in ambele cazuri se realizeaza r.r.n inte,rvatr consonanl
!

I
t

Sunetul .de ,su,s rarlilre ;re ,Loc, ia,r ceil eaz .seeu,uda rrdcE se rezo,lvir in terli. m,ica.

de jos cnlxrarir o L,rclpt?t. in

onre
:

Din aoeloagi consi'rle'rcnte, septirna m'are se rrrr,oltii irt sextil

lrra{'e

I
t

2. Rezolvarea lntervalelor rlisonante - md.rite pi micgorate

Interualelc nrtirile gi nr.ic$orub rle oriee fel se rezolvi prin folosirea telor 'trei procodee gerrerale ale conducerii vocilorr su condilia ea -srt se ajungi, printr-unrrl dirr llr;cste procedeeo [a un interval consunant. Cara'ctel? -- Tratat dt teot'ir a rrrrrzicii. vrrl
I t an

I
t

tl t

r76

r; lr
I

Ir ll

ristit: accstor. rezglvani este faptr-rl cA in.terunle.l.e mdrite se rezolud' \t'in lar' p,irt:n l.tr in i,nteruule nrtti ntari, iar cele mic;;orute, prilt strtrtg,erea lof in
t

rt ktrrttl t

ttrtti

ttti r:i.

Octaaa ntilri.td, se rezo,lvf, tlrrJlii ucr:lorrSi 0r + glyl 0r .-.-- ?ttl

pl,i

4 Sdfre'

,, {e

.r,

lrii gt ,-!a
rrr."i

(.,r1

si -

Jrl.irntr mirritlr;
,

---> l?rn (/rl)

Rezolvarea intervalelclr mErite trrllr.yirlr:lr. rnliri te se rr:z,olvii prirr lrirgirJa lur in intervaie ir J lr n['. rr.rlu ,rr: ltr'i u it(tijil S ta la interv:.rle C0rrsorlante. I]e eXeUrp{li :
r

trliii

Iltari.

Seyttinrc ll,dritd,,

fiirul inter:val

enanrrtouic l:rr octlrva perfect&,

nu rl fosi
.

trc(:uti in acest tabel.


Rezolvarea intervalelor micAorate
rui,ci,
Intervalcyle mi,cqorate 5e rezolvfi cons.onan,te t. De exemplu :

prin etningerea,lo,, in inten'ale rra!

llrrili! ,rfirtti
Terfa nicporat&

'-',\','t'rrrlil'l

7rV

2f ->

tnnl,l
Cvarta

,
miqtrali

*-*3m

*' **

3m

tt- 4

?fut

Jt *'-, ai

Jt

-----* 5p

I
I

terli mdnl,i
Cvinta mic,swaii

n f,: * .Op
6- -+
S'

i- -- +p

5-

---,3t11n1

I
I
i."1:;t,l.t

Dtir'tlt

-.
=
tfexta micyorafd

6- -, i7- --- 6m

6'-+P

I
I
Tt
----+

6lf

51

6M

5f *7m

7-

-->

6m

7' -+5o

I
I
t;t'
i|r'tlt tt,irtl,t
printr'-o linie transversali nu reprezinti rezoivarea, ci & se vedea mai cia,r care dintre nai$c5,rile vociior duce
7M

septima.qrrrff
0t --> fful 0* -+
Bp Ccta,a mic;oi.aid

Intervalul de primA micqoratE nu exist6, iar interv,alul de seeundE mic$oral5-rlu reprezjnti- o discnanfi (de exempiu :'do *""*, - re aiiti-ii*"ii.-iJ rezoiviriie de acest fel incep su inie.valtri de ter-1a micqorali.. t79

l,
t'
I

S 62, Evolu$ia ideii de eonsonanffi pi disonan$fl


Ideea de oonsonanfA ;i disonanrl6 a evoluat in fiecare epoc6 St cwrfinu6 sA evolUeze sub ochii noqtri, atit in teorie. cit ti tn practica m'uzicali. Se pot distinge, dirr acest punct de vedere, patr'u stadii mai importante" eorespunzind celor patru oonceplii diterite care stau Ia baza considerafiilor teoretice cu privire la eonsonan[a gi ,flisona$ta ; intervale]oT : ' concepfia antiea $i med,ievald, concep,fia a,rmonici initrialS (Rarneau), corncepfia armonjcA evo]uati Si
conceplia megativistS (atonale).
.i

ConccPtia hrmonic[ inifiati

ale arrnoniei, Se preclzeazd. din punct de vedere tegretic. notiunea de ,.interval armorlic,', $i se delimrteazA prrecis intervalele consonante (prima, r-rctav'a, evinta, lelor). L,egile armoniei. a'ca cum au fcst sintetiz-ate de Rameau in lucrarea
cvair*ta. terle1e

Incepind cu Jean-Phillippe Rameau (1683-1?64), care pune bazeler teoretiee

$i sextele mari $l mici), precum $i cele


(1?23), Ee

disonante (restuil interva-

sa

Coqcepgia .antictr

pl meilievalE refe5itoare t+

consonan$I
r,

9i

ilisonan$[ anHchi-

tatea elina considera drept consonante intervalele de primE, octav[, cvinta gi cvarte, adici acelea car:e n-a,u decit foc'ma porfecti. Teou'ia greacE veche nu'mea aceste intervale ,,simfonii" gi le definea astfel : ,o sirnJonie este impereeherea sn,crcesivi sau sirrur,ltani a doui zunete ol cd,rot anxestec se impaei. perfect"-r Toate celelalte intervale - in a"fa,ri de prirrnA, octavi, eviul'td 6i cvarti - se
nurneaju vedea lucrurile, asa cd evul mediu nu schimbd concepfia dg cornsonanti in ceea ce prive$te inten:valeie de prim6' octavE. cvintl $i cvarti' In tratatele medievale' consonanta capiti insi nurnele tle ,,a'ooo:d", stabilindu-se c5 o melodie hebuie si inceap5 gi si se sfirgeasci numai prink-un ,,4c0,rd", adic6 prin urlisom! oatavE

Dup,E Ar.istoxene (teoocetician grec, niscurt inr Talcent, see.

fV i.el.),

dial*nii.., pe oonsideren.tul c[ Ia acestea, amesteoul $ru:etg]os' nu se atit de perrfec't ca in ,,sfunfonii"' flcea Posteritatea nu a ficut deeit si preia 5i si pun6 tn valoare acest fel de 'a

clinh'e intes'valele cansonqfite ni dLsanante. In noul stil ar-monic. toate intervalele d,isorrante trebuiau preCetitL .si rlez.'olvate (principiul ,,salveazd dis,onan[a" era urma,rit in toate luaarile). Ter{ele Si sextele rnari 9i mici cap5ti o important6 deosebiti, incit ele definesc un mod sau altul (major sau minorr; iar ca rol, se asemuiesc evintelor $i evartelor antichit[tii, chrora le iau locul in organizarea d.iferite]or sistenie, mttzicale bazate acum pe arrnonie. Concepfia verticall, aco,rdicA, ia deci locul celei orizontale, melodice. Epoca de dupfl Rameau i,ntroduce ln teorie notiunea de consontn$e inrsa' ri',bi,te' pentru iritervaleie care il-au deeit foc-rria perfecta (prima, oliav1 cvrnta" aariabile pentru intervalele mad $i rnici (tertele $i sextele). evarta) Si "orrrorronte Pentru cvarti - dare a incureat mult timp pe t'eore[icierti : s-a' emis teoris (Fe ca,re o sustin pi azi unele tratate) 45, este un interval mixt; putind fi considerat ca disrlnarr"f cind este auzit izolat:

Traiti d,e l'harntonie

bizuie tocnrai pe aceastd impo'r:tanii ctistincfi+

tl
pi
eorulonarut.

evint6 sau evarti

; Inceputu.r"ile polifoniei nu permiteau folosh'ea ,,diafoniilor", a$a' curri se de CvintE ',,edea d.in exen1p,lmil car untttez-5, alcetu-it nurnai drin ,,sirnfOniileo',
Imn medieval

poate
:

cind face pair'te di'ntr-un acord :

rll
evoluatf,

cu timpul, in poliforrie isi tac loc $l ,,dri;afortiile", dupd edrn se din pr,ei;uc{rarea aceluiagi jrnn de cifue Gurido d'Arezzo (seoolul XI), io care, pe ling5 irrtrod,ucerea terti, asisfid'm Si la axnes'tesul de ,.sirntolfi' cu
poate

observa

Cirricop-tid a.rmoniel

t
'

ll

,:

."C.iaJorrii"

Secolele urmitoare (XII-XVIID consacri imtratea in rindul consomanNelor a ter[eior qi sextelor ma;ni gi rnici, mai intii in p<ractica cornponisticE, apoi qi in teorie. Ne aflim in epoca de cristaLizare ;i de irnpttnere a no,ului sftil in c.smpozifie, stilul armonlc.
, A{.ruric: Ernmanue}, HiEtoirc dt.langage mxsical

irr iileje noa.stre, in armonie se manifest[ tendinta de a se litgi si mai mull . numS.r1 J intet.valelor consonantre. pa111 trecerea, ip lindul lorn 'a unor ' in'tervale disonaltte. (septinta rnic6 Ei nr:na clin aco,rdul de domrnantA, utilizate. elt'em de mult) ^^^1,,r XIX. in unele lucriri. intprrrglr tncepind eu seeolul Lr'!a in rrnola lrr,-iri intervaleie disonante nu mrai sint nici pregAlte, njcr rezolvate rn mod tirbsc I. Auzul iqi prime6te zi cu zi edrJcatia tn senr;ul emanopalii unor disonante rn consonarte (?-ma $i g-na). Este de observat ca. intre pl'acuca rxruzicala a." introducerii de noi csnsonante qi fenomenui
I Un n<enrereo Drocerlcrr lji erc dc nltfe! originea incl de la Monteverdi (116r- t6411. eorc toloseptr' tar) progtrtitc. a\urJ!l u: r.orl rrrr'i dc Pc crcrruta V (z-mi de domioanti)'

tl

ll

t8t)

lBr

II II
I

1l

-,-

ll ll '*,,,,,"i 6o,(,e :.sa4 o


sffinse
rese.hrEd,

jj

!
tutuu.iq ,!r 6ria amoriclor

- dupi

.t

se gAsesc

-- rlin plutct rle

verlcl.t;

l|lsivrluminotsa;iariuliaiadcsccrrrI.llttrrr.:virrtrlilr(ai-i-kI*re-sol.Uldo-fa*sillemol-o.ibenolctc.|r.tlrlr:s[at.lnrtr9ir.ulc]emenlelDIrlepr.e;ive.
ti

irl cx1,l.,rrici --

clonrerrtele rlr: na{,uril exl}irn-

I I

t' ll
t'rr rrrrrrl.l, r!r,,lr!1,

CrroGpltr

D.srtiyirii (rtoEtri)

: inhre

i{i

fl,oc tot mai rrtlrrt }oc conc,plis poirtvit cireia

dupa cum sc

Intervalcle lul trobllie (:()uriirlonrtc t'.it l)rovenind numai tlirr or('l ilteir treiltaffi a s'uDetelor ${:Arii !ururi cille ( rlt; (}xernplu : seclrnda : ilrtcr-valtt} -. ;;1;;; ;,.;i,J,,;Tilil ., ;i'"Jil ;l ..-ri-ordinea rall a sullelelor (ordirrea rlirr ,.:viat perfcora io el:rltrii pcrfeet, ),

il;;;;;*il,"","":
v

"*il'"*],

vedea moi dparle.

. | I -

ll
. f f

|,'.,.::::.,:::.,11::]-(,nlul|6-dfuonsnt6- de drEotrsnE dc tol felul, t,rr qHFr .rr.r hrcrtrrj, Dline t ^rr .flrr,.lln t,rol lrrfinrlrl. t('nstuni, (are se ha.asltrm"E lEs6 repede aj La inrrut ioir-o tnono-_
-lF nllt r,{tn ,t.. .o|lll|| t, rt(.
n, r,r,l

Spre exemplu t "r':_":'jlr'"

lv

Dceea

te lipsefte elernentut a.

""rtJ

+ ,g E::::::i 2rl S avinte


secundu micd
descendente:

ll.]"]'"lllmtll[ll,rrlr|ielul!adiotaIqdematmatice;r,iElu[E.se-care ,,n I tldultr..'lr,1,{rJrta &,c{ emolie +i tsIife din_Ei de ur p;oces ll 't arustic _ .: rllllh [[ .rr[rlrh.x rk! tr,ru*lnl trtislce cu un bogat ccmtir)lrt de idi lrl[litE xn. Lnrr.rn (htthrl rphlt.tr,l rl omului se redes clractenrl noUil a.l Dialiotlo. ' rntc. lrr!th.lo rntr ir ilnlr nl(}llrtr. . ,i 1l ti

I I _
I I

. t.

(io- re heu-oll in scbitnh, trroriue rliu

nrct,esirrneir

. ln |

S 5il. Iixpresiviralea inlervalelor


|,."i|'i|i|rr|;|r. rL: cxlrcuro .,le diforirelor inrcr-vale oe nlcsluies. o mel,,rlir..rrrrr i,rrtl vrrirto, occstea depinzlnil rle nrul$ facrori, ilinte care rrn r',t il.tr.rnrixrnr tl rrrl sersul liniei melodicc, desenol ritmic, tonrlitatea,
',,,,,1,,t
oro.

-tt---?
Zm

{; to/rto ncr.Hltxr. yrivitc rn rnod izolat gi ccrnpilritrdu.le. plllcm fitfibtri llnll'|llllfl.llllNlurilll|a'silJcclcanLclergcne|fit..ffi |.,,ulv.rr"r.rtlltNllturtlll|a'stl)cctlcaxicler3cne|..

I||rlr[fo,'||l|||ll,lrll'rt.rlr:r<.eleprrtfiderlourfelu.ri:et,pnsiu$iffi tartaxrt,o I . ! rl lllxrtt.lvn, trx.hrrr. tnlnnlayrte, sunlbre. I I..ljlnrlrrlrlnrr1,arr*iviltteiou(loFeeiviteteainterya|dorseexplicninE ru.rt rtrnrilic prrr rx)nlinrtrl lo. ,D cyint 5i sonsul aecendeur sru de;I r r,rrrlrrrr ul u"urtu"u. I

ffi=-z--E-----E--"---'

Ir

rI
I

rlr'/

i
/

"
'|81

cendente.'

terfa'micd

(do-nd

bemol) provine din succesiunea a S cyiute

des-

tttai nrulI sub inIltrenll celorlalli far:tori c'drc rlctorrnini exlrrt:sia int.:rvfl. lelor ( sensul liniei melotlice, arnroniil, ritnrul etc. ) decit irtcrvalete rrruri

Cu git nu'mflrul dc cvilrle ce alctrtuiesc un interval este ntai lilitre, cu Etit expansivitatea sau tlelrrcsivitatea lui este roai rnare 5i vicevcrsa Iutervalele pcrfccle (cvarta ti cvirrta) (:are se construiesc rrurrrui la o singurf, cvinti asr:elrtlctttfl sau rlessellrlenti sirrt rlirr {coxstr,jirr;rirl

r
i

ti

rriei.

fa[a de cea mica este cu cleosebire evirlenta In modurile major gi minor, unde ter[a mare pe tonicl determini modu.l ma.ior, principalul exponent al sistemelor tnuzi.cale eu caracter expansiv, iar terl.a mici pe tonicd detennina nlodul m,inor, pr.incipalul exponent a,l sistemelor muzicale cu caracter dopresiv sexto nr.ure (d.o-lal provine din succesiunea a 3 cvinte ascend.ente: Expansivitetea. ce4ei mari

$pre exernpiu : * caurta perfectd

t
l j

(do-fa)

este un interval de

L evintfi destenientti:

*OM

cointu' perfectd. {do-sot\ este un. interyal de

evintf

ascentletttd:

sexta

nticd (do-lu

bentoL) pro.rine

din succesiunea a

cv'inte des-

cemd.ente:.

5p

t
I

Intervnl*le nrtilte
6m

rniti irl(lcpilrtdte ca nuilrir tle cvirrrc dccit cr:le ilr:rItrcle,

*i

rnic;orrite sirrt alcnruil.e clin eiprribnte esJrarr.ivc

fitec ca gratlul

lor de

exJransivitate.gi tlepresivitxte

rlliln ri rrrici, dcu.. cc sfi crcasr.u"

- septima tnare { do-si) cendente:

provine

din

succesiu,nea

a 5 eviute os-

ascenr].ente :

prima nuiritd {do

* tlo tliez)

provine diu succcsiturea a T cvinte

7rl
Cdiccnt*crcge:.

spnfinla

micd,

(do-si

bemol)

provi.ne

din succesiunea a 2 cvinte

tsrcndente:

secunila nuirila

do*re rlie; )

proviue diu succcsiureu

a9

cvinrc

184

lBa

TI

li
lr

I.ertu rndritfi

do*mi

cliez

) pro,ine di*

stacces.i.,nea

tr::t'?tttlcttlt::

a tr l c,irrre

l,

-tt

d1
rl

qr
l.tt
r
r

Iu

rnr r:)or'(t

/rr
;

tl

tt

-- trt.t

du.bht, liernot

) pr.rrvirre tli*

SIICCE.SIUJIA

'itirlit:tIii r,v irrrr:i 1mr,Icr:[.e de ;re !.,:eft,f]tii V se l^t:e sinrlil;i i:r.:i rrai rrrult in rli slrrrrrs,lrl ,rlr I lrgii at*uci cin,C ii:es t* .te. tnr:o Ia o r:r,irrtii strlrer.i otirir i';r I Ji rle s,rrliir:r:t rr,l f rrgii" n st{o[ I
r

Iitatea I-]o rrirr ior. [ixlrrinia rea Iiirlei si a

forf{i decit cvintele perrf ectc r<r .ltr , trti .;r. lrt trti . rlr: pe treptele secrin_ dare ale aeeleiaqi tonalitali (,t,rr:1rlr.ic I l, I ll. \,1). In t:eea ce prive;tc r:vin l:r r... ltr. r)ir Hor'\/(:$tr) rlirr lline t*il*,litatea Sol tn* jor. ilt c:trrg ar tleverLi ,intr:r.r,;r I rlr. f or.lit (lroirlllir V). iar cvintel,g p1i-5j 5i lo-rni, tinzind gi r,,lr <;it l,r.t: rr.[ lr: (,(.n rr.{l ll,,lirlo, sint lr<rarle s,la,llc in tora-

rrll'

r/r, \. t,tttlt,llla,

.1.

Wohlternperiertes K!avier

S. Baclr ( I ii85-

I 750

t
rt

{,t
o 2n . I'fit'l.t ttttltlltt

ttntrg6u[;s6l-r1

tlrt

1,,

ilit::,

) llroline

rl,ir:

surtr:sltrn*a a 0 cvirrts

t, \t .t,ttlt'tt

t,

It; t.

---

t:ttttt

ltt

tttt.csorrt,t{t
:

(rlo-sut bemul) ;rrovirr,e elir

suCCeS,iurtea

cvi rrlr: tlc.sxendcnl.e

Uxlresia po crJ,iie u rrrdilra ditreriterle l,nterrrale c$nsrtterr:*tr"l iaolat _rnai poate fi tra{attr qi tiu'pI al'te r:n'iterii, eare insfi uu au itrportanltr color elesori se mai Eus. 'l'rehrric ;;r:eciaat irsd un ,i'ucr.r.r r ln rlnuzir]&, u!1 ,interval Du puate 1i eonsid*rat ir'olat c,i xn strinsfr tregfitu,r& eu celela,lte elefirerrtc ale Ii,rbajrrl*i muzice,l cs : Lonalitate, m,od, armonie, r-itli, nuanle etc. Eer'g de Ia sine
Dnpele's

ctlo da toriti acestor e,Iemente, ex,pansivitatea Ei tle,presivitato* iltenyalelor poate fi ,sporita sau ch,ia.r ,nrodificatit.

L--.--

5e-!ar.ei,carr]

lrl (1rrll
f

It)tt!,lrltuti lor:ttl tlr: r:urc tcesta il oeupE ?n sisternu.i muzi,cal clin calrc [iicc I,rrl. ri irrrPorlarrfir frrnclionali r treptei pa *ar se forr.leazj. l)lr lorilri ar'()sl ui l;rpt, r:hiar s;i inten,alele rle acela+i f el pot a vea exrl i fr:r.r tr:.

lrr rr lt r:urtsitlt:t.cll. in d"ruo*inr"* exp,resiot rlnul intersai

il

)rr r:xclrrJrlrr: r:virrtele perfecte do-sol^ sol*re. fa-do. de pe Lroptolo ;rrirrcilrirlrr irlt: rorrlliratrii fio najor (rreptele I, V, li,'), expnina orar rnlrlta

lt

r,'I

't

i
I

PA

RTEA II

TEORIA RITMULUI

,-,

ll

li
,'

ll

ITM UL
g;eneral5 de

$ 84. Notiurrea

ritm

' i i i
I

i
i

::':::,,:::.,^j:li

pun anttrnitor lesi {mancr.l aerral^^-^:tr-*::r astrer ,:-;;;;;; tuebuie

prin rro{iurrea,Je ritu -i. sens rarg -. se i,ferege tot ceea ee coft" aiit*ie element al mipcarii i, opere,re tre Irto , ;;;;';esfasurare se face tn timp, cum sint : poezia, dansul, muzica etc. r ' A$a cum in naturr migcaiea ,u Ee .produee in mod ono"t

i*, *i

se

Bu-

I '
I

lr
. | I

I 1

element

I . r t I -t I I I;
r t
_ I

I iI
f

un mijloc tle exproeie, a -^--rlii{. .puteroic "rr"","rir""ri-,oate afterc reml3"i'1 ".t" Ge![a eceelor "[-"i#"r,,Xj""Ji"1?,T"1i; ?"Tffi:"'#ff:'"'T":,:i::,j:,X nlnd iosagi &rt, ""*'""i" " ;l.oi ,i #;;"" tole principale ale acoerei **:1"-J:,,T;:T:{i;*:.-'T;}:,I f","J:.T:'"'#.T,ioi" u,",n-,i.

#l:.:, desrreurerii d;,ao".'A.",t"'r c{rii qiT::H:::::,,0-u, ;;;';;o,;i;'J:'J'ro'rrsi6*,e " nn me.it o{ creao sta.i "u sri'aii;t",-lr- p"Tro'i"j'u,,otir n",;",i*. "ofl"t

r'rn(r defi,im ritmur oa o succesiune organizd.td a durateror, aye,,J irr Yoder organizarea pe plaD. .o*lro-",. ,111 suporior, ,ru o"t,r"e *eatoare, artistici, a rnis. a. o*t irr ..""tou"Jl"ri"ti"e, .ir-

renomsnul des' ##;"iT_,_': ffi.crrr.frrii neorganizate faqrrrdrii nnn--^-r-^-a migcarii poartfr mrmele d-"*;;;:. ' sens generat este su.ccesiunea ornonr,roru a truruleror. !-':*,: .to

::;

iitetes c(, o n,i;care sau o ',1*,r"rftHl-

;J

;:ilyJi::
".."
u"1iorr,

arre, DiD punct ;; rigoarca,-erengia.

i
I

f6rr impulsur il"s;:",ii":'H;"i:"iJ::'i}:, dc vial, i:,'H:l nx::":*'**#.'.'T artistic dacil ru s'a. o'ganira tr donp, -.o--;11-1irs

"" ."y:,:*. 1j;;"..:, .""p.

"",#"tff"

fu;;;;;il;itmur esre d". ""a.*Jo,i*i',. qrir x me.


rirm,
daca'

por exist!

fd*

I , L

!ri t-t
Ir
aa

:r*": Ty"Trrr? ,*-@'-fff,i sntaeceor"oi,iri-.'#iii*?t;*,it.;ffi,*oo"Tffll&un

tor verbr.r,r sreeesc

Lrebuie

r:o =

a
sE

l9l

55. Hitmul muzieal

orrlonatorul duratei spttettllpr, oa este Canavaua cu punctele sale 1lg re?er

f)rrpd natrrra fiecarer arte, duratele, ca elemente de divizare a tirnpului, sinr reprezeuure in mod dif erit : in poezie. prin silabele lungi si scurto 6au dccentuate gi oeacceoLudte ale versurilor, in panlomima +i danE- prin gestrrri ;i pa;i. tn mudcu prin ilt,tete. In .sens ntuai.cal. prin ritm se inlelege .;uccesiunett organiurtd u dlratei
surtetelur.
i

egal diston[ate, Ili1mril.

q:ste. ,rrrrl,ercu,i

ee se rleseneazd pe canLuu" (I\fat'

his Lussy). ,,Docri yi1rntt! rrel,tr;,e sd fie trtiit, nretricc lrehaie sri fie calcu.latd'o (Edgar Willcrns). ,,,llitntul itrseantni) altertlarea valoriior Si accentelur ttruzicale precum pi raportul rlintre ele, in tirup ce utetrnl este rnijlocmtr de nliisural"e Si in'
g*tog*r* a ritmului" In co,cluzie. pe
Dolianski). metru! este Dn *rijloc mecaric de terirsurare * rit' "ind unnfl este elementul cle simfire, creatof' artistic' ruului propriu-zis. teest.a tlin .feoria ritmului cuprinde, pe de o parte, elemente care. privesc rnetrlrl fortnind metriea muzicala iar pe tle alta parte' ejemeute care pr''
ues{.,

l)es[agurarea organizata a aeestor durare ale sunetelor ;i iutrodueorea lor suh imperiul *numitor legi cerute de creagia artistic6 so obgine, in mu' zica, pe baza a doi faetori :

(A.

jl

a. peri,rdicitatea acieirtelor; ' :: h. corelalia dinre dif eritele valrri te reprtzint6 rluratele in
I\gliuuca
rle
,

uruzitit.

.
,

ri[m ::muzi(]al ouprrlde, tlp'atlilt', doua element'e

:'

:'

rilmul propriu'zis *

formiud ritmica

m'u.aicalE'

q., ?t?,tfy.l,:ce. cqnstituie cadrul pe cure so trrodeatei'i'itnidl"'pioJiriri-zis r:iielceehtuali I rezulra din alteruarea 'periodicd a , timpilor accelltuali '5i si .b. ritrtilrl propriurzi.s-; c cotts.te din srrccesiunile.di,feritelorr:ralori:'" , [)esprirlse, de melodip....eelq doua., elemonte :ooluponente ale "ritrnrilrii &stle,l ',, ",, (rpetrul'qi ritrnuJ prqPrlu'zr.f

':"'4l'd,r

l''',,

,.: ,' .

:C,

Enescu :i('1881=*1955)
2
?

ft4psodi,a romin6 nr,


ttetodE

Metrd

proptj*zii

ftitnd

Cu al.to cuvinte;., corelalia,.d.intre tirnpii' wccentutili si' cei liieaicinruafi, in conrpozigia muricala. de , na$tere ,metricii, iar ciirelalia' diitri' 'ilit'driiele 'i .'' r .' ' ." ' ' r'' ri'rt rrii r':i':' i!:i:r'rr'' durate rtd nagtere rit4icii. ;:'t, :irleti'u: Si Rapgrrul r"oreiic Si estetic dintre eele doul ,elemente .r -:-:
ritm;,:.i " r:i'i ii l i i.'ii' , l : esteticit" (.! ;1le-s Cornbarieu),, ::..,,,:,. .,.,, *.t" ,iternanla preeisd a aceentelor in mEsuri qi a', pimpilor .llilei;,ri" aoestora, pe, cind ritmul este acela care da expresie artistica sunetelor orga' : uizate in catJrul nrotlului" (A. L. Ostrovski). : ,..'i j est u4 element mpzical indispenOabil,,, simetria,':s[riet&, ,Dacd ,iitmul rigulrasi, nu joaca aici degit,.,uu rol,,"at;cr.sut'ill: subordonat. iillastrra este
,t$

t
1r'
I)
ir II

este precis,delerminal in ,tnuzice-i i ,lVd,sura lmetru,ll este, o tormula rnecortild,,: pe cind ritmul esfe, o creatie
,

"

iL

,19!:;

n ,nrtrlcii vol' I - Tratet dc icoric

Icll

I I
T

ll

CA

I'T1'OLUL

YI

'Iintpui accentuat se mai rrrr,luc$l(: l/lrtst.r, iur t:cl uolr(:(:o{ltutrt, arsis I. O suLl'cesiune periodicl rle rnri nullli tirnlli rrcccutuali $i nea.ccentuafi

ih. X{eh'ul. Iutreagt rlq:sfirfrrrax) u mrrzir:ii rr: [111.6 pe un cndnr rle tinrpi acrerrtlra{i $i 'neac{ientuaIi, ce se slr(:(:{}(l poriorlic. formind metrul. $let'rrr,l este. a$adar, allernarett prtri,txli.t:d tle timpi ac,centuaIi $i resc:
centuil!i.

Daloritir rnetru,lui, ritrntrl cel nra,i oorupiex poete [.i ordouat,.ruesurflt

+i

IJ
1| |

,ErR,cA
,,,,, rr ,/i /,r\. r,.,t rt u h rtd. mzicold se numegto' m{tricd t1 r:rrntn ,l' .[n... ,,flnrr:rrir rlc iriinle o{.r scopul do a intsuri drrratele in

sesizflt-

i
|

"*,*,*,ti,,polui,,,' i
i i

lhii.:ffi1+";:J,;tT,3t*1.;:i#:,,#,*""" J ) ) J J J*

7 -

l'

I I

f I ! -

I J ,

t'r,lrrr' lrrrlr,lrlrrr.. tx,nlt.l u se pure.n detenmina relaliile rlintre duratelc ,'i'r,rrnli, ,r,r.,xx:r.:trr.,:x n..osretr sd fi+ ruaslrlte. Numai rsa se portc pre. ,,r,, ,nrc ,l,rrnr,r orr,, rrrrrr lrrngo gi rrre csrc mai scurr.i, de cite o{i e6re rrrrrr lrrrrgn nrrr|t: rrrtu or.i csri, ora.i licor't.A decil cdolailte.

i I I
I

t J
3. rni*fri
mgtorle ,,}ernrtrd

J t

J a

'- '

t *r. ) erc' rlind

I 7 I

I I t

U,,,',,,,r.r,.

,.,rr.r.

,r

lr:rr

r rr

io,r,: rnerricr muzir:alr sirrr

I ti

tt,ul, metrul

-'r'""' ..
..,',',n',nr,,,rr..

ut

- mirt ***,*,*,";*;-""',,,
(etemgsn):

priu combinaliile metrului binar c.u cel ternar

t)))
trl{isrtfli trl{is&ni'

I
rriicilui rnrri pae, miscrrii hrelrrlui sau a rtnui pendul.
t'.:t',thtot

c. fldsurn. t rag.rnentul din r,ompozilia muzica,la cupr.ino iutie doi rimii

I
f
^

a _ -l t
; f I
-

I I
I

'l'

'''rr,r

, tr Imho Nre,*a merro,r masula, , tr, rnrcpur. muztca a fost -vocale, decilung,,De. dimlclune.saaste cauza. jegatt de cuvlnt. Dia .,.'.' tk,rr,!r{.tclrt, srxrlind rtrmul nurnai p bEzs m6lrtcil atrtice, Iec confuzie tnil rrrr rE[E pe Dua r&c conruzre inil

''1,,iI

I nee.cce,.tuat.
eribe'ira'l

I
I I |
I

ll,::essti luuzlcale. --._-

i.*,'ir. ","".t]"--;";";;,"'',,."*,,J'l],rr',#l;"TlT;.,,i'H;; cauze, atudiul mdsurilor formeard obictul priocipal al metricii


rei e5

liilll"il;."i1

It i !r-

;! ,

::"1:[1"H1;'fr,#Til"[1**"* *',"'

!-a

,
I
I

i i

ffi, H"]?fuffi#*"-*"J"ffi*'J*H',"Ti*rff;,:'r.i::!tr_g,ffi

nrrisurile sirnptre, nretiul (binar Bau tern*r) coincide eu mf,sura. rnasur'i'Ie compuse insa, o singuri masure poate cuprinde mai multri metri (binari, ternari sau, In uuele cazuri, binari cu ternari). Aecentui metric coineide in misura qu tinrpii aecentrra[i ai acesteia, ap{rrlnd la i,rervale de tirnp periodice (din 2 i, g tinrpi, din 3 rn S trDrlu, din 4 in 4 timpi ete.l. Dc exemp,lu :

Iu In

De exenr;rlrr:
a

lllttsUl'i)

rle 2 tinrpi,

valoarea fiecnrui

timp fiind o

pf,trirne

--:

aceentele metriae

ln

mdsu,ri.le tle

rimyti (.1 tllesis

,* [ nrsis];
,t

!-P

8:

mAsura de

rinrp,i, valoarea fieefinri timp tiind. o optime:

t!

accentele m,etrice

in

rndsurile de J

(I

rAesis +

arsisJ

I
t

mAsrra .de
acceutele nretriee in mdsur.ile de 4 o.r'.sis -l- I rAasis sec,undar * I arsi.s)..

4 timpi, valoarea fiocf,nri timp fiind o doirne :

--

timpi {i

rf,e.si.s principal ..t- |

I
Notarea misurii prln bara de misurX

I
I

S 57. Notarea rnflsurii, Cazuri rar intilnite -- prin


Notarea m&surii se faee pe doufl cdi
:

de

notare a mfrsurii
inscriu Ia inceputul

piesei muzicale, inrediat dup{ clreie;

douA cilre sub forma de fraclie, ce

$e

mnlte portative deodati

Ilara de nuisu,rti este eleurentul gra f ic prin care se delinriteaz.R rtrilsrr. rile intr-o lur:rare muzicala. Ea consti dintr-o linie v'ertieal.a care tare pr)r'tir til'ul in punci.ul unde se termini o m6sur{ $i ineepe alta. Bara de trrdsurr-r se fulosegte atit la un singtrr portatir.. cit oi la mai
:

- prin bara de mdsuj:e.


Ed. Lalo ( I823-l892)

I
Rapsodia norvegiand

I.

Notarea misurii prin cifre

Felul ml,sur:ii 6e noteaza la inceputur portativurui. imediat dup6 c]reie, prin do,a cifre sub formE de fraclie, in care numaratorur rep,rezinta nurnarul tinrpi,lor rr care il con[ine o me,sur6, iar uumitorul reprezi,t{ ya_ loarea fiecarui rilup i,n, par.te.
196

I
i
I

197

I
;6l

r 'r
I I
,ornr.|rerre ale unoi mr*nri rr,r"rrrrlc srrrrl'lc rmrn}|(Drerre ate nnai maeuri

i
,,,,,,ri rF i''trcl,''inleazr si bara,tle
trlitrurd Dunctotd penrru

m,rra,' rnrrrc;

,leliurira

I Ph

Rameau (1683-1764) opera ,,castor si pollux..

fi:, Tfff;},

tt
l :
l l t

.r l .1 .

l tt<:-d \E--::lt
A^.
( irzrrri rar intilnite de notare a mEsurii lrr rrlrrIn rL, rrotar0ll o[i$nrriln |l mlsurilrru. dogcrisl mai rrrrrll.orl. gr rrrlllrxrrolr .xrrrrri :

Fr. Couperin ( t66nConcei,lut nr. 9

tTSA)

..n

:;l
llJ l
I

i[oi

te. so mai

N^,-"^-.-n-..-:i

Noiarea masutii Eumaj priB cifre. cere aral, valoarea.iimpilor. trre sh se specifico metful, aga cutn se obignuiegte-de c8re orrii lolclooieti,

i '
I

o,,",1,1,*i;.l"ili,l,J"ilulil,,*u, in culegerea rui l. Cociri itg,s)


. Potrivit

i!;"
t I _ I I

ir i
II _

orlando di Lasso (l5s0-t504) or,andodj:1::-"t:r,.-'*n)

-t. l;hffi=m I
:_r_

f;l

-. Notrnxr rr.lHrrrii Durnoi prin eilra cf,re &ral{ nnmlrrrl rimpiilor- in .xrr . , rll lllr: cqfo drt! yaloArcs concret, I ocestor tiEipi, ci ru,rtai a r'r.rl,rlui. llr:nr obisnuit nrai mn,lr in literatura Jx.ecJaeicrt:

lFreffi - wffi"

Zorile - bocet din Corl Din culegerea lrri I. CociEiu tt93i)

Il

ffiffi+ ,rr,,r.,.,,,a, c$ ,,

I(epejor tepeior

$ 58 Considerafii
Inci din
noa$terea

teoretice

pi istorlce asupra elementelor melricil

l'lcloare metrlco de :! silabe {trtsilabioe}


8g in*amnd
lra ducerea in ndtturi I c trt0d?t|

eJe unei metrici precise, in care alterrranta de silabe lungi Si ssu.rte, acelltuate Si neaccentuate, dedea un tarmee deosebjt versurilor $i o cantabilitate demni de cele mai rnoderne recltative dramaUce. Latinji scandau $i ei versuriie eu o rigur,oas6 respectare a regulilor impnse de metrici, Atit la veehii Creci. clt Si la latini ins&. metrtca gl ritmica se cotlfu,nilau,

antichita.tea greacfi ql latini, mijloauJ pentnr mEsurarea Si recuritmuluj a tcst metrul. Elementele rnetricii antiee derivau din uersurile poeziei. Vestitele poeme ale luj Homer ,,lliada* $i ,Odiseea" {secolele IX Si VIII i.e.n.) constituiau modele

- annpestul (in limba gleacA eruo,p&Lstosl numit pi anttdactil, fou'mat di.n dou5 silabe * anfibrahul (in limba
iar una scurti
scurte $i una lungd
greac& *mplr.ibrachusl,
oi

- d,aetilul (in ljrnba greaeA daktglosl, fi:rmat I dinta'-o silab5 Iungi si douE seurte

4
vU

ol ie

f;Jl
ifiJ
,h
,h
V .\,,

de

aeea!

ritmicd,

t.

in acest stad,iu, formull metricd este, in


Elementele metricii antice

aeela$i timp,

Si lormuld

torrnat dintr-o stlabi scurt6, urra lung6

'

Cel mal mfu elememt al metricil poetice antice tl constituia sllaba versului" care era de douS feluri : lungi (longo) 9i serlrti (breuis)' Ca intensilat'e, longo era accentuat5, iar breuis neaccentuath t DouB sau nnaj multe silabe alcituiau rm element mehJc mai eomplex denumlt piclor. Transpunind elementele metrlcjl poetice in metrica muzical6 obtinem : tbreuis) - stlobo sc?rr-xd (l.onga) 'este echivalent! cu I timp dintr-o mEsun! ; este echivalentd eu 2 timpi dintr-o mfisurd ; - sil.aho lunga ptehorul, 1n muzic6, este echlvalent cu wetrul. Cu ajutorul picioarelor - pfln alternanta lor variati * se obtineau diferite tipare metrice ale vea'surilc*r, dinfe caJre, cele mal importante. eiau urmE*
toarele
:

* tribrahul (in timba geacS tri-brochys), tormat din trei silabe ssurte - bahic'ul (in limba greaci balccheios), format dintr-o silabd scurti oi dcnlS lungi. - awtibcthlcrsl (ln limba greacd antl-bokch'e7os)'
forthat - sreticul (in Limba greacS creticosl.iar una qi

iJ

$"h 'h

format clin dou6 .cilabe lungi gl una scurtE dintr-o silab6 lungi. una scurti

3$ J :gJ J
I

-b J

lung&

IJ }
c
I

* molosul (in limba greacd din trei silabe lungi.


rnetrlca strictS

rnoiossus],

tormat

o I i' 3
bqz.5

Uiterior, datorit5 dezvoltdrii pe care q i;a muzica de dans, se trece de la

a silabelor l,a un ritm rnai liber, avind la

*timpul"

accen-

Picioare metrice ile B silahe (bisilabice)


8e lnrcamns Traducenea in md,ruriic

- troheul \\n dlntrr silab& lungE ti al*'a scurta - iambul (ln llmba greaci ianr.bos), fon'ma' dintr-o silab6 scurt6 gi una lungi *
sponfi,eul

limba greace *oehaiosl,

format v

mlderne

4)

'r |

ad I

h r

S"';il"-illXie, distinctia elementuluj nrefru de aceea a eiementului ritrn in ee mai conturati Metr-ur}. cu timpii sli accentua[i gi neaccentuati, va r5mine invariabilul cadrtr pe care se va desf6$ura, in rroie qi la targu.l sAu, ritmul propriu-zis. elementul viabil, dinamic. al artei muzicale. ?inrpul accentuat, din punct de vedere ritmi va stabili propsrtionalitatea inhre durate. iar din punci de vedere metrlc, va da na5tere md.sutil, unitatea cea mai eonrpleti de m6surare cantitatlv& a ritmului" Evul mediu aduce aceste
apare din ce
re-aiizfrri.

t"'

L_

r
I

--

B"h
+

Pe tinie rrtrnicd., subdiviziunea duratelqr se f6cea in dou6 feluri : - :subd.ittiziunea ternard., care alc5[uia pro]alk perfecti St c'onsta zarea unei valori unitare in 3 elemente r :

din divi-

(in Umba greac6

spondeion), for-

mat d:in dou6 silabe lungi

?)

F:I
I

=:roco
alcituia proialia irnperfecti Si consta din Aivil
elemente:

- pirtanl (in }imba Areac5r pirriclte), fmmat din doua silabe scurte

3,h

)'

earea urtei valori unltare

sub(Iluiziunes blnarii, care

in 2

r O ascmeneg ideotitrte lotte formula mettlcl trl formule titmicl se lotiloeqtc 5l lo ciotecul rorcu popular, lD rrrmul deoutort.,6rarra rilabrc". cars cofacrertzeazi uuelc ereatii de oaturS coca16 glc poponrlui oost[u (ciorccele, baladele, coliodele ecc.). t Enaoa yc nota cr o lioiutl v t* btcois, cu uo scmq ,o [of,m, dc arc orizontall (-), a SileDr aurri o voa nora cu valorrea dc opEiBe, ier c6 luogA, cu ealoarea de p6rtoc. Elc pot fi ootatc tr m yoJori mai aarl, cu coadtln cs rl re pAstrezc taportul t3l saa !lr:

E{
I ;,otzti. s .croc' p(in care re iucllcr, lo rccolele IflIl ,l XIVr raodul de divizarc e aol9l camibraist

20lt

200

'--I
rrr rirrie m,etri<:d., timpul d5 nastere mSsurii, care este uD reper mai rrnlrll ltt:ttlItt <lesenul ritmjc ce capatS o cnrnplexitate d.in ee in ce me1 cor,e= mare. '"it'rtrk'tltl*a rindu), masura a fost organizati pe principiuJ de doi +i lt;tei l.l rr r;rl 'l'ettryu. pattct:tunr. -- masura {e tnei tirnpi * se nota cu sernruj:

I
;

I
'l
A+ H'-,,' Fr \qj--r f1 Fl'_:rr"
'l'rrrltut trult$rldil.tnt rrrilsura

g ,a, t|t
F, Fontana (sec. XVll) r Ricercai, nf, I

de doi Hrrrpi

ge nota eu ser.ni]ui

SISTEMUI- DE N4ASURI.

I
I

I
I
I
llara de
dezvoltarea
conunuS

Cr"ue
Fr. Couperin ( t068- true)
Cavota,

.nr,
I

I l

tuh-ri rnuzical.

m0sur.A -- aceasta delimitare grafici a mdsurii - apare o datfl clr $i afirmarea stilului armonic tn oompozitie (sec KVII-XVIID. Ea s6 lie folosita $i in zile)e oosEtxe ca ajutor rrizual penuru leetu.ra tex-

Totalitateu mdnrilor fol.osite tn mu,ziod wlcdtuies.c sistelnul ie md.suri. Clasificarea Ior - dupa eriterii gtiinlifice * se face avindu-se in veclere numirultimpiloriIcCntualidincareFeeompuD. Din acest prrnct tle vedere, mesurile pot fi: a. mdstri simpie - crl url singur rimp dccentuat; ' h. rnrlsuri {:(,,n}I}rr.$e cn doi Bau naai nrulpi tilnpi "lccentuagi I. --

S 59. BF5surile simple


Masurile sirnple sinr formate din g satr ,i timpi. avinrl prr si.ngur. xenl, pe prirnul timp &Iasurile rle'2 tirnpi siut de rnetru lrilar, lar cele 3 tirnpi sint de metru ternflr. I\Iasuri simple de 2 tinrpi
:

ttc6e

;;l -l
| I

Mesuri srmple de

tl I

i ; :j ; i
cfirple: d mArurl
tolo3it tB mudcl,

dmpi

- r I

l_J
-

i '!

i
l

t aitllrena creslllaane, :inUuoft 6re alnrgura ce! eE ,- - * ,Pou-t, gtiintlfi'le o asanerla clesttiaaEe, intudt 6te stnrgura ce a,G l- YtcoDfuzli l, inlIegsrs t" t""t "r:".* . 6 otr; aJ-or*u"r.. ,r., p"o..ritrrtu aplicalit
disterEhd

,n,

{
I

i{

In unele crompozitil. se intilnese. destul de rar, I vineent d'rndy, srrauinski). Teorehc, nu sinr posibiiemdsuri de d" tim.p (Debussy, i'-;;;, deoarece trebuie sa sE existe cel putin 2 timpi pbnru a m6*urile crea putu" se un si alternante mehiei (timp accntuat .sl timp neaceentJati. compozitoii contrast tolor.." tns$ misura de I rimp eind nr de redat o merod.ici sau armonie5 tormati numai din timpi sau valorj aecentuate. care pot ti considerat" "r;;l;;; parte de fapr dinrr-o m"sur6 de z rimpi. ,*-tiiiilrru i;h;-;i;s""e mi$_ "r-'ta"irO care (in unu). De e:cemplu : ""
l'onmula ,rirmica

Pentnr. urigon'rilc
I

lorrtc rare.

ce,i

neret asitlel

2 timpi se ilirijeazr. prin desconrpu.


r' gt,

ad

n
de
t

F.EFq

I
:
poate

t
I
I

d JZ J

fi

inead"ratd

atit in

rni.su:ra

de j cit gi in misura

1t',
Pontrnu rrrigc[rile foa,rte trare, irrtr-unu,l siugur
,.

Jr

fr

astfel:
repeaio

tnmasu,a
tn

i1 ,.d , J-I 'f-E-r [T r


*e"*e (l)
.UnU*.

csi

uimpi Br dirijeaaf,. prin

coucen-

mdun

tn

oonsecinfE, prima

-2 eit masurar de g executati *in

poa.te fi consideratir,

ln acelaqi timp.

qi

I t.2
Citeyu

M6surile sirnple

de

2 tirnpi
:

2 timpi :

e.rernple dirr.tite]:atu.ril rulriairral*

soris* in llr&surile

si,rr{.rh: de

ffiffiffi@
(f/ro.sfs

i{esurile siurple de

timp,i, folosite in muzic&, sint

H. Finch (lE2?-IDES)
Cintec

tinrJruluj

Cei 2 rirnpi ni rndsurii se interpreteazI a'stfel :' primutr, accentuat ). al doilea, neaceentuat (arsis). Dirr.jarea sflu lactarea mf,sr.rrilor de z timpi, intliferent de valoarea
3

or J, J,
timp in
se fRee, in rnod nor*ral, in douf migcari
sus

.f)

I:

pri'rul timp in jos, iar al

tloi]ea

*
tt

L
t

II

l4oOerato

L. Delibes ( r830- t8e I ) Uvertura Ia opera ,.Lakrne"

I
2A5

Toate .schemele de dirijare a misurllor aratEi numai direcfiile de tactare, n,u $i gesuurile dirijorale, eare pot lua forrne diterite.
204

I I

t'!l
F.
/Vlendelssohn-Bartholdy (Ig0g_lg4Zl

Cvarletul nr. J, op. 41

Mlsurile sirnple rtr: ll linrpi


rtrf ir

suri le

sirrrple de

3 lirrrlri, Irlrsile irr rrrrrz,ir:f, sin,t:

iirnil,o

Sriiia III pentru crchestrd

l.

Durnitrescu

#ffi@@
Cei rroi tiurpi ai rnAsurii sd irrr*1r.*r*ruu ,r, fa,,t ui:nlator. : 1;rirrrul, sccentunr l thesis). al doilea 9i a,l treilea, neaccentuali -(arsis). lliri.iarea sau tar:tarea nrisuri'lor de .lI rimpi, inditereur..dt, r,rri,,ar.ca tinrprrlui
t

-r

dll t'tr"

r,1
I

. rTtr
r

EI

,l .l ,l
I I

Irt unl,t||rr vlr.ltr {',rtiltlltll, ttt;t,rilr rt ,lr.

,. l,ti, ttrltlrrt:51',tils,fu ,rttlltt ltreue iilitr.ii,": oa{.e r{}:,t Hti ilrr1(.ltzll iit f c.lrrl rlrrtra tor :

o ,) ,J ,S , l}
G. P.
Pa

Missa

lestrina ('&tarcelliSg4 I 526_ t


E

Papae

l
I
.F (rtt

se face, in mod normal, in tr:ei rnigcrlri: lrrimul tirtr.p tireapta qi al treilea in sus :

irr

ioi, al rloilet

Ia

'r

I
1

If r, ilu.ltli,1rrir. lll lllrrt.tt lrtr.tt lrrrrzit;al;i yeche $i, uueori, ilt Iitera turr llrrrlrl :rr lnlllrrr.,.tlt. nlllrrlll.lt rrulkt breue micio, ce corespuude masur.ii de iu Bri ntrli.t..ti ;r ,l lt.l :

1\ 7\
--*
Pcntru mi6carile foarte ra,r.e. eei oere. astfel:

t\ l\*

timpi se dirijeaza, prin

de,seo,prpu.

tllltr6,r,,

l. Scarlatti ( I6bg_

|ZZS

rr

+=+

lii

lr il\

I\,\
3'.

,
2'.

\
207

,1
Pen trrr migclrile repezi gi foarte repezi, cei s timpi se dir,ijeaza, prin conccu[rafe, ilLr-unul, cutn Be obiSnuieste mai ales irl tempou,l tle ljals :

S 60. Mfisurile

eqmpuse

I I
I

rtfa*urile compuse si,t formate tlin clouf,-sau mai multe mtrstfri simple, uutnirtrl tirnpilor acccntua[i ai acestora fiintl egal cu nurnerul rnasurilor siruple c0!ulrorren
te.

I
T

Ele se irnpart gene. . (mixre.)


rntrs,u,ri,le simqr,le tle

rn

mcisuri compuse antqgene

pi nnsuri $ampuse erer*


.a

1,2,3

Citeva exe,ruple uimpi ;

ilin literatura

muzicale sc.rise irr

l. Misurile compuse

omogene

J, S. Bach (1685-1750)
Coral

De

A[asrrrile'coml]use omogeue sint alcdtuite din dou* sau mai multc nrflsuri sirnple de acelasi lel (fie de rnetru'binar, J1e de met*u ternar).

exernplu:
sint

I :1

ni, $ : 3 * 3,,1u : $ * rt + ju;,to.


timpi

Simpr. ryllltrllony

[8,

Brltten

'()

4 timpi , (irir;, fuj, de 6 (:t3' ,tJ u- e timpi fi,3',euJ +i *'tu de Lz timpi (.,f ,f;, ii]r.
compuse ornogene rn?isurire de

Ittflsurile compuse omogene de 4 tirnpi

W. A. Mozart (r756-179! ) Simfonia nr. 4l ,,Jnpiter"

fi'{dsirile colnPwse omogene de 4 timyri sint aleituite din doufl mtrsurr tI: metru binar, avind doua aecente : cel principal, pe primul timp. iar cel secunrlar, pe al treilea timp l
simple

[.^

v.

Beethoven (17?0-ISZ7)

Simfonia II

ffiffi
de 4Ee
4

R. $chumann (r8r0- r856)

.'ulu 5rllllonlc pentru pian

Citeodata. masura

noteaz{ cu litera

I
I Au fost prezentate
rrrrmal
t

rndsurr,ile

aflaie in uL 20s

l{ - Tratat de teoric r rnuzlcii, vol,

rJq
II

r.i

li l; ll
J -

.l

Dirijarea (tacta.ea), nnasurilor de.4 timpi, indifereot rle valoareu rirn. pului. .e face in mod obifnuil ia pauu miscari : prima in jos, a douu lu '" ;;;;;' ; ;; r,'i"*po $i s paira itr 6us. ,tupir ln:

I
I

.$; \l
'.
{.{' t' "pi -'t-"*t'
In
miqearile foarte rarc, oer -""ii"l

",'t,"*i'"'

I
i

-..

Allegro

giusto

ltrl. Jora Tatrloul coregrafic "La piate'

tirnpr se drr,iieazir prin

tlesr:onrpunre,

I
I
I

------*:
fitrstrile
compuse omogene de

g timpi,

'

I - -l!

.\r:u *l\,
(x,'ru,udo

I I I

Md*rile co pu.e onogene de 6 timpi sttL ul"at,rire rrio rrou& mrsuri riuple de metru .tertr&r, ,"r,nd ,"""nr", unol *,r"i011';" ,",-r, u.,u. 1o.,0 iar celelalt pu rt patrules dmpr "ucundrr

{1

tr I
I

l;

II l.i6

olrog;le {lc 4

ri.mpi

toa'er

scbemn

"'*u""eTl"""o'x"li'"'*u'""
*.
strauss

:i l,
r_-

,]iEi8cari,Iiecaremiqcrrolepre,ettln:ilH"i-ori_",.p.*,*'

J;i"11#:,$l1l;il11l

(1864-rs{e)

lr

I ., ?r{r

- rrF

i
I

l J
I

"-15
mae,'a de ropi, -.",,} :'"T ,TlG. i1*:::'l

\I-"
lt
t

eete mulr mai frecvenr pentru :.{,e.zt' 'eca.co u"""";;'J;flft;Ii,f ;"i:"X;IJil;ff"1;'::X;

'l i,
(4.2.s\

ffi s4
R!
,.11

ExenrPlo

din literatura

lsurile muzicald scnise fn milsurile compuso omogene


R. Wagner (lB!S-1883) Opera ,,Parsifal"

+,1 -rt I

:l

i:l

de 6 timpi:

:'l

N. A. Rimski-Korcakor ( 1844-tS08) Legenda oraiului nevezut Kitej

Ed. Orieg (1843-1907) Citdtoru!, op. 43, nr. 2

t)n exemplu de utilizare a celor doud feluri

rle

mnsuri:

242*2 gi formata |
oste urtnitorul
:

din

'f '',

dupd curu rezulta

Eiin gruparea notelor,


A.
Babaev

fornratt din

Cfntec azerbaidiean

G. Bizet (1838-187s)
Opera ,,Carmen"

MEsurile compuse omogene de

I timpl
aleAttrite

trei mAsuri de metru binar. De exempl" [-l+]+] '"o [:f+fr+!; ut". In a' c,eet caz, mAsura are trei aceente, dispuse astfel: accentul principal, pB p.rinrul d.p, iar cele iloutr accente socu-ndare. pe al treilea ri al cincilea
ti'nrp:

ln

mod excepfional

se

mai intilnesc masuri de 6 timpi fermate din

sirnple de rrreuu teruat, avirrd trei accente: unul pri ttr:tpal pe prirnul tinrp, ier cetre,lalte secundare. pe al patrulea si al saptelea rimp:

[Ir]s.,.rflg compuse ontogeile de

I tirnli sint

rlin trei

rni:suri

De fapt, acest fe'i de mEsuri corespun'd ailrhele insA cu accente pe to[i timpii. 2t2

prirna,

iar a doua, cu |, "o 3, 2r3

I I I

t I

I I I I

I I

ir

I
ll'oate nrasurile tle
urritil toarB
:

9 tinrpi.in

te,rnporrrile rar{l se dirijcuza duyrii scherlu.r

l'r'. llacndel ( 168f,-I759)


Srrita pentru pian

I
I

Mlsurile compuse omogene de t9 timpi


rtfasrrrile cornllf se ontt,gene ie l2 f,impi, sint alcituite rlin Flatrrr mlsuri

In
I
lrorrerrIA:

peutru mAsrrra de 9 timpi. aceasta se diriieaz,i. prirr (:onceritrtrrea ti trt, pilor. in trei nrigr:iri. fiecare lniscare reprezentinrl i) mftsurf, simple com-

terupouriic moderate -si cepezi, cee{ ce este nrtrlt mai f recvent

simple cle rttetru te,rlar. ayintl patrn accente: doui -principale. pre prirnul gi al gaptelea tirnp. gi rlouI affcenle secunttrare, pe a'l'patnrlea si'ai zecelea
nirnp
:

ll
rl
(7,
lr

(4,a6)

lcritlttra

in

rnrlsurile coln'puse ofi1ogelle

;l
II

J. Brahn.s (I833-18S7) Sirnfonia III

'Ioate mfisurile tle


urnrii loare
:

12

tinrpi in tempourrle rar? se rlirijeaza tlupa :che*ta

P. I. Ceaikovski (t848-!ESS)
Simfonia IV
1

I
2;15

lt

;,I

f.
In tempourile moderate $i repezi. mult mai frecvente pentru mtrsurg de 12 ti,npr. aceasta se dirijeaza, prir concentrarea timprlor. in patru mipc&ri, {iecare rllitcare reprezeutind o m[surf, sinrple corxpolreole :
(10,11JU

A,
l"r.

"-"tt
2. MXsurile compuse eterogene (mixte)
ivlRs,rile c(,rrlr*so er.oroge,e nunrite gi ,masuri rnirte -: sint alcfl. trrite r-lin doutt Eflu.rui nrurte rn:isuri sirnple de rnetru diferir 6lrrrrar +i

ternar), avind rrrrnrirrul tiurprlor accelr.uali ecLivalolr simptre contpr)nente.

cu puuiir.ul ruitsurrlor
.

[]r:

excrrJrlrr:

(1"u,e.l

Citeva erenrple din


omogene de L2 tirnpi:

literatura

muzicala

ecrise in mlsurile

compn!

Allegro

S. Kornitas (1889-1935)
Cirrtec popular armean

*o,, f+f , [:f+$+fr sao !+]+$ sau $+]+]; eto. EIe se intilrresc mai ales in nruziea polrulare. Sinf compuse eterogene sau mixte mf,surile de S. tinrpi [i, i, ,,1) mii. s*rile tle 7 ti'nli masurile 'tre B ,dmpi'[r. [.1, 3, ,l), ,i) lr,or,r,i" ,," g ti*pl (1, ,3) mnsurite de t0 tl,nni ['$, il) .a.r.i]]" ru"'rt u,rpi frj, fj) \. mdsurile de 12 tirrrpi ('i,.ii]J, rnasurite tte t3 ri,nl,i (,$, if) *1", l)entru precizarea orr]inli iu oare apar urf,surile si,rple coiupone,te ne ' folosim de urnritoarele indicii , .-. dupri notarefl iniliala a mtrsurii eonrpuse eterogerre se <Ia ful paranteza 'rdiuea succesiunii mas*rilor sirnpre c o alcatuiesc:

i:l*i

@ffi
C. Tartini ( 1692- t7701 Sonata,,Trilul diavolului"
{.:Ol]tp0lleil[e:

ffire
A- .-

ri

prin

l-rare

rle mesure punctar,e'

ffi-,@
arlar.e

care derimiteazil ruiisur.ile srrnple

Cl. Debussv ( t362-l9lS)


lbei-ia

srbite 216

,tl,rt"i.rrli"rii"r"li,rl,*,J,i""1?"1i,,io.,*xre

ur vz, !trurelrc fiind

po.

217

i
l
I

Iu'i

ffi*, @*ffi
nrsr:rir,:rr:a

n gnrpnrei clarii a notelor pe misurile sirnple compouenle

nl rrcilcr
rtt

8fl1r.

n,I

pa.tr:ulg,ir

rrr;rlo uorrryolrotrle :

timpr,, dupd orrli,nea .

in

ca,r

,se .succed nrtlsulile

'

rrau

,fau

llt'rl lilor
nr)!rl(,
rlr:
:

n()t(, ('irr'('

* Iu ince,putul gi deasupra porta.ti"r,ului -- a valer', irrulli orrliuen de s.trcces,iune, a rnftsurilor simpte c&lnpilr

clinea suecerlarii aeestora

rlirijeaza dupA sehema T*


:

{n lentstottrile rure, rnirsurile rle S


rnis,uri,lor

sirnp,le

tinrpi:, intlifercrnt de ial,r:rri:a rinrpil*r. r:onrponente, . respectinrlu_se

or..

n)

r,a,r-iRnta

#@#iffi
pnu
rrrrrlorl,ir.
g,r'u,lrur'(:rr

,J{,/x ,N{
f

3+

.:|

Ii)variauiaJa:

F
rt tenrpottri.le marlerate,
:

urma toare

mii.strritro

de

tirnpi se dirijeazn dupd

sche,rnele

oltrr) r notelor in acornpaniament. in e,itzui cind


;

di,ra

lipronr, r.rr,lr:lnlte indicii

* rrr urrrzicir vor:irl{. rrur:ori

dupfl accentele tli,rr texl.

a) r,a.*ianta 2 +

b)r,ariantaSEz

Misrrrile compuse eterogene (mixtei de 5 timpi


Ilri.slll'i/rr (:(,rrrlll.fi(r eter(rgene de 5 tim.pr] siirt alr:atuitc.c[iu rioulr rrrirsrrri rirtr'1rlt' rurrr rle rnotru binar pi cealaitl de m.etru tennar. Acosr fel dq nratttrt rur rlorrJt nccsntc : col principa,l, ,,pe',Xrr.irnnl , ,timp, .i,*n,',qetr.,, *ec-.Hndar"lrpe
., lB
t,,

-=i\ \ir
'12
2'1Ct

I
4 lttltt' ,_

;
. ln
tempou,rils repezi. mdsurile

de'5 timpi se diriieaz|, prin

eoneelrharer

timpilor,

in

doutr migceri neegale, fiecare migcare repiezentiutl


:

Mlsura

masure

il

siurpla componeute

Ch. Dunritrescu Oratoriul,nTudor Viadimirescu"

elvarianta2+3 (8,4,5)

b)varianta3+2
{4.5)

It^lt 1l I ^l
lllt
lz
muzicala scrise

fi r*-rl

7l 'l
{1,e;s}

I
l. E.
fi
(soe)

(t,z).

I
Chirescu

_ Iixernple din Iiteratura d" 5,,,trrupi :

in

mf,surile compuse eterngorre

Tractoristul

M[sura

5 4

P. l. Ceaikovski

( t 840- t 893) Simlonia VI,,Patetica"

lllisura t0
Todorka

,$

Melodie populai'd bulgari

(dupd S. Djudjevi

Andante

V. S. Kalinnikov (186S-1S00) Cint ec trist

cresc.
220

:-221'

-__!

:T l'l :1

Melodie p.r_pulari bulg;rri

(dupI D I-lristovi

srrrile de
ma

ralolrea timpilor, surilor simple componente, respectftrdu-se or.

tirnpi;,indiferent,de

.0fl (tl -l

;lr

i,J
r

41n

#r ? .i'=. l-,g{
t |"

I
Mrlsurlle cornpuse eterogene (mixte) de T timpi

h/ I/f;
?

t"t'rt's'' .rt,rttp;rtrc de 7 tim,prr si,t alci{t*ite di, trei rr,s*Fi nl trtl'lt' rl,rril tlt' ltl(lll'll lrilr'r gi una cle rnetru ternar, in clif erite alternan[e. 'l"r'r'rrrrrl ;r"r.r;r,l xr: rr,lrt grc,rimur tirnp al **rrrii, iar cere seculrrJare.. pe r r.rlrr I r',' , r.r.rirrrrrrr rrrr:*Jlrrtrrrrri rn{sltrilor sirnple ootnponetrtc :
t

'llttrtr ilr

ln tuntTtourile moclerate. rnasrrrilc do mele rrrlnAtoare : ,"f nr.

timpi se rlir.ijetrza rlupri sclre_

6r(,"f

r,)

4.t

\\
t
I

.,

,/* v,/
2

t\ I\ \-n' tau 5l,tu i


7?3

^,

,f

'$
?l

ffiu

lu/
6,r

llu
2

4t, (r-6'*)

ln
prin

reprezintd nretrur

eoneenrrarea timpiror,

kmpctur*e iepeizi sii foarte repezi"nr,surire de

in trei rnigcdri dirijorare. fiecarese dirijiaza. miscare ce ternar fiind ar,ngita [a[a *e cereralte
r

? tinrpi

la
li

6,7

\ \ ,/
1,2

ll

3,4,5

1,2,3

t\ I\ l,/"'J

5,6, ?

v
,

s,4

1.

lT

223

Evemple

din Iiteratura muzieal,

serise

ln

mlsugile compuse elerogene

V.
Allegretto con rnoto e btnrztmato

Grefiens

de ? trrxpl

Atasura

l
A. Honeeger (l8slg-1955)
Opera ,,Judtth*

Ciniecul picuraruiui din ,,Suita liricE pentru 4 rroci"

Pa-ru ra- riu

$run-

ga

ta.

Cintec popular ucrainean Din coleclia lui Lisenko


/'1a

- reA

zg0

- n0 -

tCa -

t&,

la - re

tu{

I. Dunritrescur

III Allegro scherzando


N. l. Miaskovski (1881-1950)
Simfonia

perrtru orcltt'str';r

{[]f2+2)

Vlll

tane

r,

MIsura
Mdsura

I6

o,,,1,"iil?il',1X1,1,,,,,,,. S. V. Dragoi
Opera ,,NZpasta"

Tempo de gearnpaxale -

L,|>_n:- I

I tzoe*a)

.,?*

'r'L'o-rrh

re*a*ai

224

I iili.l

225

1-l
l.
Mirr i:rrr

Melcltlie

rlr,ostrlri ltl rtt'ttzica 1;opu,lari cIe dlns


,'., pr.csrirr olririnrriLc.

,{.

r;l r:t

rli

l"olo-ritr:l ruil'su.r'i,lot co'urpu,se eter(rli-rne ln creafia ruuzicl,Ir ip-. $i aduce ritmului o inyiorare Ei o ,'r'it';irrrt,l'ilittr; spociIir:il, imbogtifind . i inuointl rtesurse]o gi rrrijioacelc da

I
"1

6
Di-o*l-lii^ Tenrpo di.e irwirtitfi.
vrernea s-a schimt-rat ,,Cinieee populare nroi"

l)irr (:irrr7,Ir stt'ccesiunii inegale +i asr'utet,ricc ri ilcccntelr)r- iie r.:;1r[r.rrl rtttot' ltstlr:,[ rlr: ttt;isttri ia naqtere rrn rriLttr Ioarte oligirtal, deui-l,rnil. rri.sa,t r, (it: s(: tttltl,trtr${t; ('u dcost:hir.e in rnnzi,cil pollula,rf, turc},, ltuigarfl t; r(]]]rirrr:it lit:t'i

Misunile compuse- eterogene (mixte) de

timpi

I
I

JJ

sirup,le
"b

,'{.

{llrl,,'.3,1

!n orice

ll tisuril.e (lmft;sc eterogene tle B rirnpi ,sint alcf,tuite d,in trei rnds,urri -- 'dorr{ de metnu tsr-,nar Ei trna de rnetrru 'binar oe se succerl
ord,ine
:

,f (riifl .i

I
I

t. i

"l

Mir.,rrrllt c(,n!l)lrsc clcrogene cu dir!jar*a conceruirlltir a t::lliliiiir


i\lri':rr,r rlr: r'()urlruirl r:1,t.:,t'rlgr:111; de Ii, 9, 10, lI, l-2, 1:i clc. r'itn,pi, i iirr,l i,,, r','.rrt(' 'luiri irlr,,, rrr tr:rrr,llorlrirl c ro1rcz,i pi foal:te ropezi, se d,i,rijeazii, de obr, r'r 1l i,rr lunr'r'nlrrrrr:rr t,i rtr,pi,l trr, in lni,gciri dirrijoral^ inega,le. ,t t'it't,, I'ior:irrt: ruiisurrli s,innp,lii r:otnp,onentir (tlc rnelru L,iutr iiiri I rr Ir rrrill I ir crrrrrlirlri irrl,i.rrrr sin,gur gest ti,i,rijora,l, i,r ca,le sint corrccirL,rafi Ittrr;rrr ,,lnplt rr:s,1ror:lri ve. () ruas,rrrl,cornpus;i ctci'ogen6 de aoest fcl t :t rrrr.rllu i ,rliri.i orale, cite ,rui'rsur,i sirn,p.ie i] c,cln4luu. i\{,isurile ,lr i'()r';rlr:iitui inig,r:iiri,le ditijore,le *'lur:giie {a![ r]e c,eltl dc

ffi@ffi
L{'J &+,b
gintl
mi,6cirr,i,le cflrc reprezi,nta

J.'-J"J'
.h,b

l J.J,

ffi@ffitu
J.
Eie se ,di,rijr:azf , .prin concentrarerr .tiinpilor,
rlu,px

,b

"b.J.

schemri tle trei, alun"

nietrul temar :
6,?,8

,\r'r'r'rr1',sl rprri rrr:.i,plr,l irr rrst;fcl rlc nrisuri::f,rni,ne, cil intottlcaurrir. 1a in,,'lrrrlrrl ilr,1,,ilr'U r:0lq,lts(r r:lrrrogertc, iar acc,entele ,ser:ulr,(.lat'e vo,rt coirtcitl c cu Ir , r lrrrlrrl lrrr'lt r.i rrr;rsrrri ,;i.ru1r,lc (joml]oll.enie. Ll,r ,ttttl,' ,,i,ttt,1r,l1r '(:()tttrl)(,ltellte Se Ttot. .;trcce,la iu otice ortline. a(teflSta r irlri uirlu 'jr' ,1,' rilri,'r:i ll irtt:cpulul picsei {dea,-"11p1r, po,rlalilnlui) pritt vit1,,r, ,1,' rtol(. r'tl rr.ll,r:z.irrlii tirrrli.ii concelltrair.

I l\,iir rr rlr. r'.rnl)r:;rr rtcrr:,gene in mtd in:pn:opLiu sini nu'ndte ou ,,,timpi .rlirrrt,ilr' rrrtrrrr.rt, rlr. l'irpl, ntt Se alunge.Ste \rd'eu,nLil diir iimpii ace,qtor. masurr. . !rr,. ,,irrt r*,111i, (:t r;(f ultrtrgesbe mi*sgpggS dirL:ijorald care concentreazd inl.r-irrsa .1,,i rrr lr rr lrrr rrlrr :ri nriisurii.

1i?3

+,{

I\ I

t\

Y,B

t\ t\
I

v+,e.a
1

I,F
*,/
$chiop.

t\

4,5

l\ !\
1,2

6,7,8

,/B'4r5
227

I
I

rr.tl

I In -f mba turci aksak :

"

r!l

,i{

,J :l'
I

Dif eritc cxeruple tli*r

iiteratura

nruzi,calir

iu rniisul'ile conlpllsc

cterogene

r I
AlLcgret,ttr ,h .b
Atelodie
"t)

clc

tirnpi:

in stil

\.

Ciulearrr.l

I
ll
II

popuiai- t'oillinesc

r
t

Misura

o o

r
Bocet din Moldova-NouE Regiunea Tit.rigoara
i

M[surite rompuse eterogette (mixte] de I

tirmpi

&{dsu,rile contl}tLse eierog,ene tle 9 ttmpi r. sint 'alctltuite tlin patr-tr tlliisrl.i siruple, dintre care. troi ilc merru binar Ei tlna tle tnctrn tul'n;rr, (:c ritr

r
t

;uer'cd

in orice or:dine.

t I I I
rl

ll

fn. Eisikovits
,,Povestea {apu}ui"

t
ll

Pe-a-rrp

de mi y'in ro

mo

z&

Am

I I I
.h .l:

Ne-am odt-

caf

,[,h

l'.

"r

\ a'lj

i
,'r

Md.sura l6

I
Melodie popular6 bulgarfl (dupi S. Djudjev)

t
I
t A nlr
.ri(,

compuse ornogeoe" de tl tirrrpi

{,3

J].

228

229

I I I

I I I I I

I
1

I I

FI

:t

:t
:l :l :l Fl
-1
I

:l

srl rlirr ;r':rz,ir, Prirr coneontrarea tiuri,pilor, dupr) schema 6e J,,tru uilJrrlrr, irlrUrl'.rrrrl rrri;r'irrr:ir care rel)rezin,tir metnil t,e,rnar:
l',1r, ';,8,$

$aena

Cintec armean

F,6,7
a)il

t\ 3,4---f_rl\

r\

:1
l,,

4P',

\t

5,S

\T 4D

&rtu

,.r.rrrIlr.
:

lir.r'.r rrr.rr rrrrrzir:,l,ii

irr rnisriri,le {rollpuse

er.er.ogere de

l[il])t

:l
r
r

tvllsura

Raouf Yekta Bey Cintec iurc


fi

N, A. Rirnski-Korsahov {tg44-tS0g)

I-egenda oragului rrerrizut I(iteJ

A.

i(arastoianov
MEsura

Cintec bulsar

i)

t
)

JJJJ

'; Llj-j

l6

-ll
t,

llr
j

231

J\

Il\I

Cintec bulgar {duPb S' Dludjevi

,LI-JL}

,|),llJ)
3>'}

l-trl}

tf,u)
tt'r:

lr lr
piltrlt

[rle s.: clirijeaza, I1rrtr {iorlo{}r}tra,rea timpilor, duprr sc.hema rni;ciiri" alrrngind migcririle care reptezirrta metrul tornnr :
invirtita (Fecioreasca) din Flgfirap (dupI E. Comisel)
^lr'

9,18

S,{o

g,!Q

;I

fl

-u\

\
t
1,:1,3

6,7,8

,Vllsurile compuse eterogene (mixte) de l0 timpi

t\ ,,0{-F,u,t
8,9r10

4,5

*J-=*
I

t\

8,9,10

,\

l: '.
t;,

l0 tinqti sint arlcl trrite dirr patrti medoui de tnetru ternar pi dortir dc lllelttr hiaar, ce srrri simlrle. dintre care se sur.:ced irr rli f erite t'ariante :
llld.su.rile c,rnr./?u,-qe el.erogenc d.e
rIe

\+lrk
,t.

+ 't'8,S

Bxernple di:r lileratu,ra tr:uztcaltt sufr,sc ln ntirsurile cofirpusr-r (jlerogctic

10 trnrpi

:I :I
(
1

J. J.J

) ) JJ
E'

Cintec popular nracedonean

(dupa L Ceqmedjev;
9

I
l!

).

) I,

JJJJ

r),1

--l I
I

Tempo giusto

ColindE

cuiegerea tr-ri B. Rartrik


ItI

Misurile compuse eterogene (rnixte) de


ti:;ttri
l

timpi

l
I

,'irt,r:i
llr,i

rnat,rui.i
:

rr:rr

r (:onlptlse etetagerrc de il iimyi sirlt aricBtuite ile obicei clin sirrrlrlr:, tl intl,e car.e una de iE*tru leril&r Si tru de I.)a metru

l
I
I

J J,J J J
vvV'_

f,ar ina din Abrud Din colec{ia ,,100 melociii de iocur i din Ardeatr"

I
I

rt I,r el r I l-.1 l-J


-'
L.J-_-l__,

4t I.t

(,+' /f ;T H
t-t -

-hJ

rp

l
f lorr rorJo

ll_t{j)
Invirtita de la Zlatna
Joc popular rominese
,22

I
1

,l.,J, Jr

t'
IT r8

4
I
,t

r
t

;l
ll

rtl

?35

li

l
I

I
'i
i

reprezrntir 'metrr:I ternar :

Ele se di,rijcaza. prin conc0lrtrarefl tiurltilor:. tlupir' s,r:lreuril de ciurc.r misr:flri (fiind alcatuite dil r:inci masuri sirnple), alungind migcarea c,y

ri

Ext"rtr;ilr' n]

litr:rlrtru'a rrrrrzicalai irr nrasurile compuse etcrogene

de

I i

tirrrpi

frlEsurzr

II

6,?

--l--:

t\.
n
e

10 1l

Allegretto

I'

Seriezi

I\* 17'3'+'5

#ffiE+g
ro.1.t

I I t ll t II ,t d
t

70.11

t\
S

$,7

8,9

l\
rl

r-7ftQ

t
MH.sura I6

rIl

,ll

13. 3.4

L3 3.4
tinrpi alcatrtite
:

II

L
Cintec bulgar. (tlupa S. I)irrrljcv

mai rar ,gi masu.ri de tornar $i rr.na de metru

l1

irr

l.rei

m[.sutt'r

bi.nar

L
)

L{Atj\

L
Cintec bulgar

j j

$t$,
Aeestea se diriieaze drr pa sehema m[surii tle 4 mi$cirri rliriiora.le. avlnd una drn mipcari rnai scurl,z\, qi autrm,el aoeea cilre reprezintA melrul l.rinal'
236

(dupi

S. D;ud1ev)

t
D.C.al Fine

id

t t
I

LL{ t},

Cintec liulgar (clupa S. Dlucijerr;

- til.

Nlf;.surile alternative

I'r'rrlr rr rr nrni vari irtir gi rtrai coru;rlexi Llezvoltirre ri ImicE. in ntur,,tr:lll rrr: Iolost:st:, {:lt.Cotlat6, in rtresfagut.ar.er orizontllii, miisuri rlrlr.rrl (irllr:r.rrrrlrlll,lr: rn?isuri).

All''t'rrtrt't'rt rrrrlsrrl'ilor
;r

llllrcij rlirir.rrr.tiul

'

,l I

tt

srt

irt'

rr

rrtrrzir:al

rie ruetru rliferit poate fi sirrretr-icg ti a.sinietricti. rcrrutritte sinrctrice se troteaza ra cheie, o ttr4a petrtru
:

Misurile

cCImpuse eterogene

imixie) de

lr, ls, r4 etc. tirrrpi


r/{,tr iug;roqi

J. Brahrns {tSBS-tBST} Trio in do minor, op. !01

liz'tr 5i rlirija rltrPr aceleaEi pr:inc,ipii. avindu-se irr veflei'e lumarsl


rrur,rrrrilrlr sirrtplc, t:{ltl.tnunertte
t"

'l'oatc rtrilsurile c{rlllpltse utcrogori <ie lil. Ii3, tr4 eLl:. tiln,pi su

f*lu[

--1- ll r:l l' 3 + 2 -l- :i ; r{iir:i. ar:easti ntlisrrrd 6c vii dirii:r in Sase irrisr.;irif.iri,n (:()lrt't)trl"riltrcit tiruliiLrr, alurrginrl rti;r:arik re repr+aiuta rrrlisl tt:r.lrar,:

l)rr cxcrltlrltr: rnastrra ri r: l4 tirnlri poatc fi ioi-rrrul.il astfcl: I

I(. Szymanowskl {tBBZ.*tSB7i

l$,'11

6,y

8,9

Aseari sosii la poarti Din colecfia ,,200 ciutece gi


&Iod.erato poco rubato

ctoiire,.

t/IS&,b

It

l
'1
:'; I i.

),hJ\Jr,h,h

'Melodie popularH hulsitrii

h.

,11d.su.ri.ie

l'r
I

t Sii uu sc so.nfLm.d,e mdsur.ile crompuse eterogene (milite) de tZ Ulnpi nlrl:ln.l ltt t.0ltrlrttse onl.ogene de 12 iimpi (B * 3+3+3).

c1l

diferite de

ori se sr:Jrimhe nrr:rrul, +i pot ii : cu


trnrp.

nltenxtiiae. asintetrice se uotear,,fr

pe

aceeagi valoare

parerrr$, ori de eite tle trurp gi cu valori

239

Iixeluplc rlin literattr,ra muzicala care ctil.rrirr.tl rrrirsrrli altclnalive


rrt(:Lnr:e

asi-

cu auoea|i vaioare <le tinrp :

Miorif

S, Prokoiiev ( l89l *

tlSi

Din cuiegerea lui S. V. Dragoi (balada p0plilaril romineascd)


)

Pot:o allegrcht.o

Aar

cea

tu

tt

fia

i
rl
,'l

pla

le"n

- '03-c_

a- ra

?u-r nai

l.

Stravirrski

Le Sacre du Prin{enrps Sh.


{.,arg;o Deriefearrrr Cintec de dor

lr
:,

cantabi}e e rrulto atpresstw

:r

Z, Kodrily Sz6kelv Forio


Lento poco Etlbato J = n+-so g"tve

[if

de rnu/f nie rlor dt'

p
/tdna- ad.

ExemJrle tlin literatura rnuziealtr care cuprind mss.uri alterna$ive asilrrr. trice eu valori cle timp diferite;

:r :r :r

Ch. Durnitrescu Cratoriul,,Tudor Vladimirescu"


=\\ir

R. Wagner (tS!g-tB[i3)
Opera,,Ta nn hii.u.ser"

;I

e;

240
241.

lt

;r

D. n.

nr(:il rlirr rtriisrrra $ostaltoirici

Sirnfonia

\/ll

,1,.

:l

tle i fi "n

cr:hi,..alenti,irr

tilup.

c.u optinreir

, TK

;LJ'

'l
Irr

I
1

(:ll

(:(),il

rlirr

noul rapoit. I)e cr*',irrl,Iri: s* l.r.cc;r: dirr n.riisrrr* .lr ] ir: tlr: lirrrp rreet:hir,:tle.rrlc
.

tr'o(--r:re- lrrsr:rnlrinrln-sc

r,,urrrl r:irril rrrritatel ric tiln1,, rlin v*r:hea rntisurii nu t'ti rrorur rrt;isrrri, este ne(:esar r* s* :rrate fl.eest !.ucrri nres-rrra

i:i eshi'r.alrir{;r la punc,tul. di: prin rinitliti

tle

B. Bartdk {1881-tS45i
hteloriie

I
Blengionarn c:8 ruilsurile aitcrilatjse sint tie or'igirre po1;ular,r gi ua f olosirea Ior irr nturica cului este de dat:i nnai recbnta, e.lc uducinrJ n bogala varieta te metrica in cornpoziliile nluzicale-

A.
Sr:lrct'Zrr.nrlO

&Iendelsohn Melociie

S 62. &ffisrrriXtl ineomplete fn utre]c cazut'i - la inccPnlul rli.scul'suliri nuzical.- prinrei *tisuii lipse5te o lrarto din tirnpii componenli sau numai anu,mite pirgi tlin tirnpii acesleia' Astfcl de rniisuri p*artir numele de md,su.ri incorttpretei. De obicai. masura incornpletE de la in'ceput se com,pleteazi cu diferonfele de i, ii
ultinra rnAsurir a fragluentuiui muzical.

I
I E t I t 1 I a I I 1 I Irr.rr','rrlir:, trt)(:or{)lr rle la o lnii,suri cu o anr-ifiri ta va,loarg d,: tirrLp la ;rrrr'fl ('r irltir r,irloure rle timp rle exemplu din misu,ra de I i,, n,r,. ,.rri;r rl' si(: [;rr:c t;onsit]erirrd ca etalon-duralf, Dentrt. anrb,eXe rniisrrri. I rrrr:lrir:il ('c;r lrriti uricl (in caztrri de mai sus, o,pti,mea). 'rrrllril(':r ll,,;t . 'pr'(' (:\rnrplrr, ullLim,ea va dura in rniisrira d* i o securrrlli I,:rlr rrrr.rr ,lttt rrt;r\uril rlr) .i' ,u tllrra rloui secu,de, ceea {e inseamrrii r:ri ,Prr,r
rttii

'alori

R. Schumann (rBr0-r856) Album peniru copii, op. 68

mdaurd

inconpleta

I In iimba gerrnana, masura mcomprot5 mai poarta

numere de Auftartt,
247

'' l"

:r

------=--

l'TC.
Bizet. ( I838-,875)

Vieille chanson

S fi:J. Poliuretria
Folosiri'll cortt-ornilt,ttttl trn lurritplc nruzicaie s uA s*ril*r ilt. rnelr' diferit f,oal'til nuttr(:l(" it lxilirnerrie !. lia []oate exista nurnai ilr cgru;-rozrgrrle ne mai mrrlre vo<:i (nrrrrorricr, sau polifoniee). I Accentelo ruetri t:tr alc mlilsrrrilor cqlncomitente, in qerreral. nu coi neid rleck [a arlurtlite l)unctcr, ceca ce diferengiaz{ poiinretria ' r!.e p6l;r:itmie r (in eadrul cireit accentele merice coineid intotdeauna ). Fo[inretria este uu procedetr -rnai rar utilizat in literatlrra rnuzieala cla. sie& tru tirrpurile noastre lrrsa" cornpozitorii au inceput $* folosease6 riin ee iu ce lnai muit aces!. rniiioc de erpresie eare imbolatregta? ?rlgr-{} ma.surp lnsemnata. desfrsurarca ritmier* u *p*r*i cle aru. Uarn r,nai jos citeva *xe.nrple de poliruetrie : W. A. Itlozart {t786--t7$n} Opera ".Don "truan*

S. Cershwin ( 1898--tgS?) Concertul pentru pian gi orchestrf;

iownilet'i

frturF

Ed. Crieg ( t 81S- rg0?i Suita liricd penti-u pian, op,

5,1

ndtut'd

inconpletd

m. Ravel ( lSTS-- tSB?] Suita de balet ..Dafnis qi Clnr..


I'rds lent,

I
I I

.r3
[flsura ineon:ple[E ecrnstituie, in legirttrrl eu formula ri tnrief, Fre carr e cupri nde, pregiltireu. elan gl, peutrrr accentul prinrului tirup ce u-nncaz8 irr
mesura conrlrieta inretiiata
-

t
( In lirnba g|t:irui.i Jroliis == r)urDer.os. rnUl[ ? A se verlea ,i0

.,Polir.itrrri;r,.. ['

$r fiLelron: masura.
qar,

t
r
L

244

t t
T

T-l
1
I. Stravimski
l.'histoire du sr:ldat

s 64- Notagia ,rnuzie*trii

tHrrr inElieare* nrHsrrrii

l
. lpr. J[,il.,[pyi ]+ r

llr rrltirrrrrl tilnll aJrare clestuJ tlr-r !1.g*u"rll., c.u detsebire ru rlotara ctnte' rrlttr JrrrPttlitr, scrlcrcil Iara incar! i'ur'*a irr riiesurii a pieselor rnr.rzicaie. A ct:it - Iil lcrrrlt rrtA. in c:eea ce prr vL,!te rni:r,ic;r culta^ igi are pleearea cte I:r r'olrsrrlr.r;rlra grt:9lta (jA nretlul ;i corcsprortrit:lrga $a Crafica, ntnjtlra? ln(i{rr'51'11,;171 po {:()n}pozi tor irr dr:lri rrIc sa de i] r,rea Il,rmule ri ttrn{:e ctt mai Virri rrrr: c:rr Jrutiu[&. lrr r:eea ce privcSte ciniecul popultrr,.tenr{i.uta de a nrr "'Ptx:tIrr:ir nl;l sura se explica prin greutagile de i]a]tare'.i] nrelodiilor ele
;r(:esI gr)n

il; l, [If iltt'i11/r


Th Rogatrski {t{}tit*tt}54)
'[rei c]ansuri romine5ti
r

I
Vrtrlitrr

,,l{rrasptlEza toare.

Ile Iapt, oricc nrelodie, intrucit are sunete accenruate gi ileaceentue[e, []oate fi lncadrutrl- Fre hracil accentelur, iu nrilsuril*.sisternului nretnc ffnrzical. eare est sut'icient rlr: plastic pentru a nu rrrc,rrseta imagirrafia compozitorului 9i PenLrli a rilspnnelc [.utirrtrr necesitagifor rirudce, oiioti d,, rr&ri;rte ar fi acestea. Nunrai in cazuri exceplionale ne putear'dispeusa'de metu gi de r1iisur6. rie exemplu, !n nec'itatiren in nedareu xrrlor nr,,rnrn,opue antmice riin n,tur;i, erc', eu toa te ca si aeesteft ;lot fi incadrs te ilina la urm6 iptr<, ruri sura:
trn cinLecul mo:tru popular, rnai ales rieiinele siru {?a.ourrritele

fu*@-

reinte*e iungi(' se noteas& uneori f a;"a rniisilrE" iirr in mrrzica r:ult*, trnele lucn&ri rnai ritri irstrumentale_

llrrp,rilr

fl,J: ::

['entru irilaturarea cLificultapilor ue ie ives* ln interpretilred i:iusr:lgr t"tre n-aIl indicata mesilra, se ia rrna din valori (cea mai drecvenra 1 ,,a uniiate de timp, Ia care apoi ie rat,(,r'teazir toate ,:elelalte ,,arori. {"Jn prcgios iudiciu pentru interpretarea !.rnor irs(:rrrcrreil piese il r:onscitrritl rulutivele :i frazele muzie*le. Cit este sa.tu de larg Din colecfia ,,200 ctntece gi Andante pocc nrbato
(J.= 6?) cloine.,

rld

lln

1uJ
rr rlr. |
, nlt
I

ve.t,

- 0t

ur.,rrr

inIrr Ic<'l,rrr.ii, c<rmpOz.iitrt:u,J a sgris in original .ii timpani:r ,,,,,',..irul, llrln accentul expres. str.uctura terzrarl a mdsrtrii ;

IN

|tt

ar

- re ia

tu

de

lar

tti!I,rrrt
ce

nu le-n - cap, 0t

of,

o1 sf,/247

Satle (18S6-!flzti)
r?lodestement

r..r

Pi6ces lroides

[J

I.

l'

I'

Piesele care [J-au rucltcata rn&surri 6e execuEa fera rcstricgia metffie&r apropiinrlu-se. dirr grrrrrct de verlere ritnrie, de stilnl liher, aproape parlanda, in eare caz intr:rpretul se orrerrl.razl rnai rnult dupa f raaanea lneltxlied (aEa eulo se vede dru e:rernplul de nrai sus) gi dupa iutlicaliile de terttpo si ea" racter, care callitt& in acest caz o valoare deosehita in prncesul exprirn*rii f idelc a rertellnlor compuzr torului.

RITMICA
Acet; purte tlin teoria mu.zicii care se oeutpti cu sturliul eoretafiei di,ntre vPe"vr $iferitelc durete in tonrpazisia nzuzicald se nu,rrc$te ,irnrtira.'. fiitmiea se studiazd ri in cadrul eelorlalte arte, ca gilinga a formelor. ritnr*lui iu ope'rele de art{ respecti$,e (in dans, in poezie ete"}. i.rnginea nn cele mai inelep;lrr.ate tim;ruri '' avirrtlu-gi ale antichimpii,

$ {iS. "Elementele ritmicii

nruzieale

-, I''e cirrd forrnula ritrnica ia nq:itere din elemenrc de du.r*ta (err.iri '.accentuirrafii de cliferite oit*i" *rr. *rn*"rr'.r"i-"aJ*i|niJn*r*,,r" ,, 'alori], aeestora, anrhele fiind fr.prii 'ricarui ritm nruziear. Celr:lalte elernente ale rigrnul.ui: sineopa" contratinrpul ritmiee anacruziee +i cruzice aparlininci atit metrului; Si fgrmulelr. cit ii propriu-zis sirrt elenielrte n,letro-ritmice,. care vor. fi analizate rr trnrrlui ul[e,,,,.
a. Irorrnula ritmici
desfagucarii tui in tinrp lru rre d6 ritrnr.rl. Llar:d ins{ corelarn in tinrp cel pupin r]nu& elelnente, fie <Je durate egale' f ie de d trra te iuegale. ss *a) [e arntnla ritnticti f cea mai
,

Fllernentele care alcfltuiesc ritrrrica mtrzicara sint r'..fa.rpzla ritni.cd" in tliversele ei aspecte (proverrinc! din cliriziunea binari, lernara sau cxu,lr tiorrala a ralorilor) 9i cccenl uL ritntic,.

rI

Un elemenI st)Il(,r eonsirierat izolat rlin puncr rle vetlere atr

(celula rrttlticil prirnar.i). De exe,r'lu:


forrnula rirnrrc{ diu valori egale:

srr*plit

I I I I t I I t I I t I I I ll
r
l

I I I
ll

r
I

r I

i'

2-19

t I
I

I I I I

:l
l.',

It.trtuula ritmicf,

din v'alnri inegaie

J J' J J:u j
I

llirt aceast{ i'ormniir ritmica yrrimar:ii

,h' "b

J'J

e,r

I ntrr: diferit.e]e i]cuerrte ale f onnulelqrr ritmiee olr[inute in actst fel ;r(:lurr o iulrrrnitr) ierarhie, primul accent ritmic, tiind mai putennic iipurc: ,'r,lclrrllr,, rlt.r,ine ecceml tiecit rilntit:. Strirrcipril :

n'.rir r:r:lrri rle:-al 3-lea, al .!lca ctr-,. eienfenl sonor, rlr:: latrori *girlc srrLr rrrr!,Iirlr:,;r0t lua ua$tere Iorrnule r-i(micc diri ce rr cer rr:i:i *omplr;:rg. l)irr ilrrttct de vetlerc eitetic, o formula ritnrir:i. in Iegatui.i] cli inelqrrliir trt rnrtll ,r cuzrtti chiai. fnrri aeeastau poate exprima r-r idee, trn sentinteut, 'ir pulrtl rllr:i nvr::,r un inleies prin t:a insagi. A':r:'sl tttlclcs, ilr tlneie compozilil, oste atti rle trtriui* iegat de (;(intirrttltrl l)r: t'rtl't'-l exprintil compozi5iiie i'espective, incit forsnutr..,r r:itnriclr .lrrrir iirrir rrrtrlodic devine mijrocul de expr.esie prtucip:ti. rraracterii;tic" 'r I 'r'r' il')l'rl . Nrr prlIine sint ternele mrrzic*le niezvoitate de cornpuri tori pe It'rr't lrrl('r [,t'trttllt: ritnrice.de o puternic.t vigoar, care Fr Ir.an-*mite je si
r'r

.(protoce.iLr}ri rit*ricrr

).

trrr.i1 *rl;j

rr-

JJJJ ir
|Er-_l F_r_Rd'ryr<a t-

C c{t;

tt:t:t:ttlrtl .itr.ir'1rr-rrtct;rir'} g^rl,itr:izt:;rr,ii ircrI, III rn jtr*ri s;i* tca,ti,,..i{:ceiltel(l rc(:ulr(lrrr{:.,lrrrrt nirsIer(: forlrtulrri ril,ni,,e ;_;r;;:_

*le

".,s.,#il:

.\;rrrrr

ro :itrl fqrrlntrlele' ritrnir,e ,'$r,srr,rite rlin rnalori inegule, (.ir


f

nrt.rjt\lr, ut tntrCAga luCfafe. A':'rr t'tilt), :i[)r(] (]xcrnplu, fornruila

:rB "r; )

itau;

8a$

tr=fEH d d d. J J

ieic

ri trnic'ir

dirr 5i,,ruy'oni* ]' rit:

_lJeut]ror.il.r,:

.,t t

tllc

ti

'il
I
I

',;r.

frrnrrrlr:lr:

r'i

rrnice oaracteristice rliusrrri lor, lx,prtlart:

b. Aicenlu! nitmic
I lot'trrrtlir rilrlrit:it Iitrii :rucente este lipsite tIe expresivitaLe. F]le*r.rrtrrl t'rtt. rlil r/rirlil rrtrpuls, rtrinarnici. intXiviclualitate fomulei ritmice estc trL:(:en.
(
Itt

rr(..{:er}tc [iirir] srr[ri)r(lot.rrlc forgei si atrur,gici *r,eutt.ri, rtrlr':*'ca.:rt:ce,rrrr .i truic q:oivloirrc,:* r:el l*etrir:, l*ai a.]es in fonr,trler ritrnisc alr::jrrriie trirr l'rrlori cgare. e .4cleentrrr riurnie ins* n,u il,.e (:!Iril(:tt-,rr.rI rre per:i+rlici{atc tlecil. i, rlocl lnti*rlplrit*r.

Itt ar-:esI c;r2., vuiu;rr.(:a {j,[r t]rlr;ltlt ur:lr rr]it! Ir]arc iiculliu]614?,1 inra31s.i ('ea trta'i pu(ernica' cotitilte 1.itlea ttcc.i irt:r:i:rr t.,.l ri truic principal, e.irG ile.t,i*e e]e. tttt:trttrl t'rrorcltlnator itl inlre;=ii forrlnilIe ri !.*rir:e, *l*,Ir,r,o

ricsen*l*i rri'mic,

dri,*

t t t ttr t t

r'lr.urlrrl

l'rrlrrrl, nlrr'.1 t:xtllttltltr. lornrtrla rirrnicri r?ea nrai si nrp,lir ulcatrritri ilin 'l,,rr,r ,'llrrrr:rrrr: rlc rlrlrrte r:gale * in nrod Iiresc, in ext:cutie. glrimu] tlintre ''r'lI rlt,tt,r nlll'tttl:rrll r,'i lnlit:e va llnirni (, accenluare fa!a rle eel dei-, 1 rlcrilea

4 5atilrr:. urir:e trr:r:urite lln[ilnitc irr ,f*"o**i ilr a f;lr.ir t]e cele ;rreIrice sirrt it(:(:ente ritmice. "U*r_ ' Ifl c'ttctltlr'ie^ gratie, pe rle o prrrr.e, r.ariagiilor irifinitr: tle rlurrrle e*r\e se ,[rgirr formr-rrere ritmice cere *ai ririversc 5i, pre tte *]ti paxie,,ri' r,ria!iiltir dr: iuten:i1atc Jrc carr: Je ol,,r, ,*o*r_1"- l,.r_ r.it.nr,* lsor:iaI r-:11 Iorlia p i lrrrriinia - llrrl fi reclate senti.nlentele '(i ideile tc{e nrai ltJrrritc.
11.111-

p*oin t *p*.*o ill orir:are prl}cL arte legi ,recit cere ale acue*r*r*i melric.

al

J -J ; J )
l;tt't'

) J; J I --

5-

ierc

I)lrr:lr tttstt t:tttrstl'uittl Ionnule r,'iLnrit:e din sribdir,iz,irrni ;rle vu]orilor rrnihl)ro l:xenrpltr rlin srfidiviziuni ale pntrirnii uo;: al)tre l0rrrrLrie .r I rlr('{r rrr;r i r:,lnplexe, cuprinzi.nd noi rtceente ritmic,e :

J
:'50

4r

J J C t d d i'r,

llsc folonese valori inr:gale si subdiviziuni ale acestora, ritmul (biner) vino corn,plox, 1re cin.l rrrr:trrrl (binar) ramine aaelasi

rle-

ll' lf It

I ll
n

r::::::,'
RITMUL BINAR. RITiVIUL TERNAR
L)u[ra ordinea

Lr d-fftrr,'i-g- ere
ratl #-J i

rr
I

'

f,)uratele tu,sil l-r,*i ft grrrg,;rti." lrirrirn pi im aLtc form*le:

,-ll

in care

apare aecentu,l ritmric, formulele ritmice pot fi

$te

rrei

J-n

crte

dr tloue feluri : * hinare, in

eare caz accentul nitmic apare

din 2 ln 2

elemente rit^ elemente ritega'Xe

tfte cinci

CiTffiffi;

cite pa,se f

rnice (ritrn hinar) i ternnre. in ca,re caz acee,utul ritrnie &pare din urice ( ri trn teruilr )
.

3 in $

;hH,," ;ll
fTffi
t
ert

parru r ffTT l

i,

: ll

ct nnseamn* cfi se pot obXine inca rie ,formule iitinice de tip L'inar.
'sau inega'le" eoea

lL

ru-rulte

alte fcllni

Operele ruuzicale se hazeazn. din punct de'vedere ritmic, fie pe forrnule ritmice biuare, fie pe cele ternare. fie pe irrlrep&trunderi gi eombinafii ale
acestt)ra.

F'ormulele eare
alcatui

excep[ionale : cvintoletul, septoletu[" uonrrletul etc., pe care le-arn nurnit diviziuni exceptionale prin ele ?nsele uelrutiud face parte nici din rirmuJ binar. nici din cel ternar.

te din urnr:itoarele diviziuni

nu Be ineadreazfi in ritmul binar san ternar sint cele

F'ormulele ritrrice binare, ee sa oblin pe haza diviziunii norrnalc a vrr Iorilor Lrinare prin folosinea punctului gi a l,egato-ului de prelungire, [)r(](:rrrn 9i a pauzolor. sincopeion gi eontrati.mpilorl, reint nenurnflrate. f)e exgrrrplrr r

I lf ll ll 'b I F I
i

a. tarn'tule ritntice binare, c,{tre ytroain din, ditizarea m,ormnltl fi, a*lsri tti.*sre (spre exem,plu uota intreagd) :

rurlri

G6,

Iliturul binar
durate egale,

' Ritmul binar cel mai simplu consta din gruparea a doua cu accentuarea prirne-i durate din grup. astfel:

JJ
mai 252

tau

*-)J,JJJJ,JJJ-JJJ,JJJ T J-JN. JTJ]J.J ) Jfi,) JTJ.J ITTJI flfifi.f] \J J ffi,,| J "ffi


J

;;

:I

|
b.ina,r.

.h
(

fi fffiffi

Jl frffiffiffi*
,:5:a

ll
;

I r
I

:I
I

Formtrla hinar[. in stadiul ei ced mai simplu

din valou egale), soi ,rcide eu rnetrul

cind este aleEtuita nrrMa'i depa,rte irs&, ciud

- -;;;"* -.E"rl.''' $ ze gi

nr'nrlct caxe cultl'I rntmt(s ca^re cur,Il,trr s)..{upc sr contratimpi sir&, preasntare la ratilnpr E'DE preesntare la

rT

lt t I
I I
I
I
I

li,,

it11413,

,,lnttt ei ltttrrlft,,
1111 1,

itt

(:ildfyl

arlr,, ul ,l=

CA7OfU. g.Slg

1tt t,11111

lolosit tnmctu,l

.r'd

L. v. Beethoven (tTT0*1927)
Simfonia IX

J ,)

,l

.J

,J,J., J

)t1 , J,J ,l Fn) ) ,


,,,,

ffiJ; ,n)iJ.JrJ;J. ff*


"hJ J,

l'1,:itrlii.t

Rrrmui

) r, t ) ), J r ); J tN; J;,Iffi t)..1 ),r.I .J \1n)) rdJjt;{.sJ ,, ),),),J*iI., ., J, 1) "b.J ;{ffiry }: J

),

u rttitt'c rat'iet;rtc irr ri tru'ul binar o aduc formuiele itmice carc coritirr exr:epfion,le are varoriror binare; prin ;;;l;".-l*rir-l;. i.Lrepiitrunderea ritmul,i binar cu cel ";; ternar, dup6 ,ci,m .* r;;;*rihsen,a rliu exemplrle urrill l{rar.e

di'izi,ni

di
I

Exernple rnuzicare

in cadrur crrora este utirizat

triotetu!

dr

t).,
I r,,rtg
,

fiJ),, !-.,

f;;

.hrlit "fl)J J\ ietu


(!r,1):ir: ri.trrtul tltttU.f : rt.ttttttL bhru.r

J J S hlocote J

'.--3 --1

J
D. Milhaud

Baletul,,Facerea Iumii,,

lr.

I
I
'1

W" Gluck (t?14*t7BTl l;r opera ,,lfigenia in Aulida,,


,,=
itt't,l

i$
,,t

J-J j

r-$-

inlotde

JJ
C. Saint-SaEns (tBgS.-tgei) Simfonia III

,l
A :r

I
oE5

I
I

J)

t, Eb

lT
)
fn loc de

Exetuplc rrurz.ir.:rlt. irr carlrrrl cf;rora este utilizat cvintoletul

NI
I

=
.J

F" Sarasate (t844-rsos)


Dansuri spaniole

t,

J-j-J-Tl

rn lor tle

)))i
l-F-q--_

C. Enescu (l88r*lrl55)
Opera ,.0ec-!ipr"

l----.fn lob de

i\1. trtarel (187S-l:)J?)


Rapsodia spaniolh

s d t d d tniocde I d J t
r t . -,El-:-

F--r---.....r_ , I r

S. Prokofiev (lSSt*ls5A)
Porrestirile' bunicii, op. A2.
nr.

1.T-

fn toc da

J:: dd,t dJ : rl?tocce ;|.-fT?


A.
DvorYdk (IB4t-tgS4)

J. Haydn (r7BZ-1809) Sonata pentru pian in mi m.inor

Dans slav. nr.

I I
I

I I I I I I t I

I I I
I

I I I
I

r
T,
I

I
I

[.xenrpie nrrtzicale I

in cailruI chro,ra este utilizat


in
loc de

sextoletul

JJIJJ)
E

FEiF+-E H

fo loc de

fn loc de

j*iTi*i-l

l.
Dellhes { I83S-- l8t! I i 0pera ,,I-alim6

Dumitrescu

Sinfonietia

I
I
I

r
:*

)Jt )t J rnncde j J J
's L+Ld rE-.J-si*J

I
I
I
I

Ct. Debussy iISGZ-tgtS)


Dan: profan

t sl t ) J-l

F-.+-.r.ld+l--l l#

iniocde

dJJ,l
V. It4assd (1822-tBB4)

EEI

Opera ,,Les noces de Jeannette'n

r))tJJ
ffi t-Fd H

fn loc

de J-l
Th" Rogalski (190i*tsffi) Trei dansuri romineqti

Exemple muzicale
i--i-l-l-

tn cadrul cErora este utilizat

septoletul

j JlffTl

bc

de

j-J-J:
-

f,,.. Schumann

(lgl0_lg56F
E

Carnaval, op.

I
-

I
arlrl

25S

r
I(

ffi ilia
-fni
7Al
.i>il

!i

fp loc de

l,i

.:,i

!
,

N. Paganini (1782-1840) Capriciu pentrlr vioarl, op. l, nt. l7

I
t

rl

C. Enescu (1881-1955) R apsodia nr. 2

t
s 87, Ilitmul ternar
A

rffii tgcGle

+F-!r&:_l--s

Ilitnru'l tornar r:nl ruai simplu consf.fl dilr


a

grlrr!:rarea

n rei
f

dtrra

tc

eg aIr:,

t
t

ilt

ioc {e

cu

i{ccentua,rea primei durate d.in BruFt astfel

J. Haydn (1732-lB0g) gi variatiuni pentru pian, op. Andante

$3

JJ
EBsc

6a{t } }

Jt

f Exeniple rnuzicale

Fornrula ritrnic;l ternarE, fur stadiui ei cel mui sirnplu (alcirtuitir nrrrttai diu "',a.lori egalei. coincide cu ntelrul\"[ern&r. Mai departe insfr, cinr-l s,: fokr-

t
t
I

valori inegale ri suhdiviziuni a'le valori'lor, r,itmul (ternar)


:

rlt:vine

in cadrul cirora sint utiliza{i nonoletul,


undecimoletul

decinroletul,

oomplex, p.e cind metrtr.l (ternar) rf,mine acelaEi

P. l. Ceaikovskl (1840-1893)
Simfonia V

tr:::::fu fulgf.JJi+rL,* Lq:


Duute,le inc6 ip,{}t

fi

g{'rrpate ternar

$i ln folul

t
u-rnlator:

L. v. Beethor.en ( l77S-18?7) Sonata nr. 5, op. i I

crte doufr {

J
i-Effi
c,e,ea

ho,o

p
i

Jr

crtu

pan'u rfffi-Jr
Er--!--l

cttecinci

t) dlll
ce de

cire

y,re (J ,l ) ) I

d)ffc.

I I I I I I I I I I I I I I I
I

I I I

egale sau inogale.

ilseatnuA cd se

pot obline 1nc[ rnralte alte feluri


261

de {orurr.rle rirnilce

ti'p tetlna"r,

t I I
I

:l :I

lrriiHrte 5r llrl!rr,: '!ill, rr,r.rirrrl.,l* r.i trrrir:e tcrnare ce s.e oblin pe baza lii;riUtti ttl *rrglr, *r l,rtlrur lrq.r11 1.1: ,113.1,, Iolosirea legata-ului de prelur:gire, l*E.rHr =i q l*,t*Fl,r. ,rrrr,.,,Ir.l,r !r r.(,.rr.ilt,i rrrlri,lor. De ururrplo , { Itr|,ltlrle t tt't)'t , ti't t,]tt.t t ttt t' lrt'ttuirt tlin di.uizare$. norntuld (t. uttei t{ltrtl telttctie { itr r,ir.,.rr.l ,1,. ntil ilrr, rllirrr,lrr gll prrrrct} :
r.

Fr. Liszt (I8il-r886)


Poemui simfonic,,preludiile.
lylelodia

_l :I

))

:t il
I
I

:t

:I

Itt,t

gg11

lr .

nnn,m) ) rmIlJ iJEfiJ ) Jn) ,ID il ),, fnJ J,J "f;J ict.
/ rrr

),,1 ), f) ), J .bJ,J,bIi,j J $uJ fiJ,

Ritrntr/

,ttl/r,

tl,*t

.t lttt tat,., lt. ,,tttlr.*l

O rnrre varietate irr ritmul ternar o aduc forrnulele ritmice care congin diriziuni exceplionale aie valorilor ternare; prin aceste 'forrnrr]e se reali. aeazta ?lrtrepiitnrnderea ritmului terna,r cu cel binar, dupe $um se poate ob. aerve din exe.rnp,lele care vor u,rma.
Exemple rnuzicale

(.ltt.t)t., t::;ltt

.folusit iegato d.e


I t re EH

pre"

,) =-,) )1
)

,f) )

in

\) CJ,J ufll TJJJTJJ ) fr-l ,J*fiJ ,[1] IJ iJIFTJ_*_,fffi


-J-

'fn),mJ ,Jlrl,J

cadrur cErora este utilizat ducleful

\d__-_JJ)J

J-f *bcde J J )
i,rc"

lrtt'tttttlt' t.irtttir:t: ,r,l^rrr, i,tt *trdrr,l c:{trot.u

orrr*,,

*rorrrr.r.

Melodie in

V. Grefiens stil poDular

)-) t;r) JrrU;1 )r J;Ji J;Jtil, ) ffi,)."t i rJ-. "bl i - J JJ' -h tr ,-U, r-,
k t H

Andantino

ffir
rr.rrr,lr,lr:

m)r

l_J

J )) t'

,D

,i

n-J
irr

;ffiiJ), ;ffir) ,it"ffii ,ffi lr J;,,r


,

l,)

rli,rr l,i lr:rirl,ur.a rrruz.ic,a,l5

It,t nttt

ca,drrrl i.iil'crfl c,st{: ioiosit ritmul

Fr. Schubert (ITgI*tS28)


Cvarietul nI-.*lE,.op. l6l
rt4

r:/rtrlia

/iil tnul
r'(rrl

,l

I1

I
'

263

f
J J hbcdi j J J
u''
f!-'l

EU 3.-

o111.11"11-''0" e i;->..
J'-IJI
intocde J

N,r0rroui,ec!

'

c,;i""di'il:,
.t
+9-

B.

Brtttc,

,rll ic
rl
II L

ll . ll

: ll
I
(Inr0-r84e)
(nr'
rr

fJ

.L 2l

Fr.'chopin

l-r ..

.-,rj-:- iTr

...
Ed. Lalo (1823-1892) Simtonia spanioli

#
r+..:-s_

Anilante

NoctuJne

ll -

il
L .
LI
V.

t tocde lTt Itdt.ifitffifie ill.

r I

-l
i-ruics
Fi=-! ffi fa

(iiulearrr,

: I

Melodie

t I
ryo
IILtr

Exemplemuzicalelncadru|cEroraesteutiliz&tcvartoletult

.l I
I

(/.

rri-J
B.

-'-iii

crefic.

--

I
264

265

rl

l-r
il

t
[:xemple muzicale

in catirul

cHrora esfe

uti!ieat cvinioletrrl

ExernDle muzicale fn cadrutr c5,rora esfe

I
A

j j j
llegro

fitilizat

septo,letu!

t* tocds

J JJ
&. to. Skriahin ( tSZ2_.lgt5,i

ffi
iUoderato

tn irc

de fJ:fj-n

ag:evoLe

futrelodie din,,Wienerchor.schule"

E. Thomas

I
I
I I
I
t ) J J )
I
A rrrl;r
l%..* #

,[_J_J-JJ

Itt

IOC

J*il
I''r. Chopin
(

r8t0-*rs4s

llr:grcl,l;o
,'i

NocturnE

{nr.

3)
I

dnll
-

J JJ

r*loc

de

fld'oou,
,1 l|.,*noun
l

(.. Saint-Sadns

? lgsf-i$21 Suita ailgerianE op. 60

tn locde

d4'd

r.-?-.i
D. Alexandrescu
r1{elodie

#-aE

Exeniple muzicale in cadrul

moletul, undecimoletul

cirora sint utilizafi octoletul, nonoletul, deciete.

lrl^ino J)= us

&'relodie iiin,,\Vienerchorschule,.

E. Thomas

Mod"erato

l
l
I

tsr. Chopin ( l8t0-184S)

Larghetto

Nocturni

9. lrorrrirrrl rlr: ll o
I

1411

p12s1' t.ernard. :

c'-"t'

I r:
lit

tQ'ao

rf-Tl
6

I
I

t
I
Exernple din llteratura rnuzicalS.
:

N. A" R.imski-Korsakov
Seherazada

rB44- r flos)

I
{iB. Partisularit5pi

I
in utilizarea diviziunilor
exeep{ionalc

I
Attt irt ritnn.rl binw, ctt si tn ntrtul ternt.r putem intilui formule ritrnice m,ai. complexe, cu diviziuni excoplionale. alcBtuite din valori neegale, in care caz totalutr r'alorilor co.nrponente trclruie sA oorospuu.d6 mr valoarea unitarl di.n care danign.
De exemplu:

I
J.
Brahnrs (1833-l8tl7)
Lerchengesangi, op. 70,

nr.

IJ

Trornirr,tl de 'la

vtr.loare l, inorit

JJ ]
s

J-qTl
268

-3rra

,rt n

3 IT] j-r'l 'J-m,J-t- ),


t

1J rJJ ii)

--t-rl

i,

I
J

,) J

J,PrE

Hl|

il

269

Tr
frufr-,,flri:

m. M. [ppolitov-lvanov ( iSSg*tgJE)
,,Lezghinka", dans caucazian

.t fr- )J)))J
H

Preludiu peniru pian, op. 23, nr.

S. V. Rahmaninov (1873--t943)

rn iJJ ,,m =JJ


-ld

-1...-*

K. Szynranowski (lS&z-tg$Z) I'locturna nr. i penl.ru vroara gr pian

:.'

*S

-_-_ei

f l)

))

JI

.--it

.t. Sibelius (t865-IgEi7) [:n Saga, op, t]

Oe obieeio diuisiunile excep[ionale se intilnesc pe un timp sau pe o singurli migcare dirijorall, cea ce ugurearA executia lor. Sint'caz,uri inse cind Iormulele diviziuni,lor excepIionale se gf,sesc distribuite pe 2 sau 3
prezintl di{iculmli in execu{ie. De exenrplu :

tirnpi (2 sau 3 rnigc5ri), creindu-se. in acest tel, noi desene ritrnice

cere

l*
Ir Ir
ll
1

n-ffi-ril
:l'

R. _Strauss ( i864-1S49)

Zarathustia, op.

B0

Exemple

din literatura muzicalE:


R.

)ffn
r

. -* $ --*, #

E
-1

,-t-

ril

M. de Falla (1376-t94ri) $apte cintece populare spanrole Nr. 5 Nana (Berceuse;

Schumann (t810-,85Si

JJ= JJ J
L4.J

Der schrvere Abend, op. 90, nr. 6


r'L1

*ilie

<8
dunk-len

?7tt

27t

T
)))=JJ
-9,-'

R. V"'agner (1813-1S83)
Opera,,Amurgul zeilor"

V.

Iu5ceanu

&lelodie

I I

I I
e{-

JJJJ =J

m. Ravel (tB7S-.tgBZ) Conredia,,Ora spanioli',

t{

6t-}.

Hitmuri erilzice
ince"pe

!i

al}neruuioe

I;r

Fornrulele ritrnic+

pot

in

douE feluri i

nrulei,

l. dlrect eu elemerrtu! care posetla act:cn[u.[ ritmic prineipa] a,l f orir care caz ia rla$tere ritmul cruzic; 2 printr-unul sair nrai multe elemente p,rega titoare ale aceentului rit-

Ilr

Jdi JJ
=

R. $trauss ( lS64-194S)
Zarathustra, op,
B0

r:1 ))
=

in care car ia nastere ritntu,l antacru,ziet, Pe r:ind fr,rmuiele co*struite pe haza ritmului cruzic incep rlireet crr elanul, energia qi hotdrirea ce {} dri accentul ritmie principal. fornrulcle eonstruilc pe hazs rittntrlrri errael'ur,'tc pregAtesc. p'rintr-rrrr avint. apirrr;iu
nric principat elin forrnulir. aeostui etarr.

I;T
I

,r

Intr-u formula ritmieE de tip gruzie se rlisting cleoi tlour"i pIrli


eare poseda aecentu,l principa!
cone

cr(r?o,

t.ituie deslilderea sau relaxarea partii

Trumit aict

climu

$i

meltr,crluza., cata

,l

accsx luate.

J]

T] = J

Cintee arrnean dupa H. S. I(ugnarev

J. S. Bach (1685-1750) Arta fugii fuga X -

Ilr :r I
ll

metacruzE

fi?etacr$ze

lr
,l

t ln limba greaeS I.ovlre. inainte de atac.


272
It - Tratat dc leoric a

lcrus{.q

lovlre' izbire, atac; analcrusis


I

lna:inte

de

II;'

rrrrrzir.ii.

vol.

273

r t I
I I I
!tr

lrrl.

, |

r ::tlil

,,,,i|:i t!llr

rilttrgr.l ,i

1l;.

liJ,,1
.,

,1,,,.,.,,2.i

l'*r lt
I

I l,ttrtrlilt, Irir I

tlir pt:

(:iu'.(r

tt..u. p;u.lr:u Ca[e 1,ose.ld Celttrul de f orfri


,it: f irr.i: rlesgitidtlrea, reiaxir,i:ea

r; se disti ng ti.ei prir[i i

un{tcrttza,
urii?,er-

Fr. Supp6 (l8tS-tBsS) lJveriura la opereta,,Boccaccio,,

l-. V. Reethoven (t77{l-tg2Z} ..ionata op. ! nr. I

+#r ) lJ
tF+
J
;triJt r'tti'i

I
metacruzd

r"r

'ttltll't'tl i'7

(
Formule ritmice, anacruzicc"

I
I
I

L,, ,,, i :iir,l! I rr,tt I tlt,tt.il ,.,,tttt.itlt, l:tt r:lr:rttt:ttl(il* u rr()i nla s,uri incornp,Iete, l.- irri:il rrrr lrrlrtttr,,rtrlttltrl:ll;l I 1t.,,,, i .,r,;ri r r* i. r rlrrrrr il t.rrltr rrlr.tilrrilli rlin trtlt,i iltu,l [o mii6u].i ocea r' :.rirtlrr,il rrllrrlil tt Irrrtlttr,lt:t t-i lttrir:c. 1,., =rrlrrrr i .' ,r'1,1, ,ll, lrlr.r irlrrr u rrrrrett.itltl :

J,'Haydn ttZSZ_r80si .,,Creaf


Ora toriul
.

iunea,.

&fl?CruZA
I ilrltrrrlc Illllrit'r'
t:l.trz.icc

cnuZd

neracrut&

anacrud

cruzi'

r'

.-,1

oietac,'ur&

1,.v. Ileethoven (

nIA-tSgZ)

Simfonia V

V Bellini (t80t-l8gs)
Llvertura la opera ,,Norma"

,{
tf

c''

rIl
=;

l'

r,E'I
.l

EI

,L.

I
'l

l;_:.

a0acruza

metacruzi

C. Verdi (IStB-_rs0t)
Opei-a
,,

raviata.*

Cl. Dehussy (t8G2-IgtS)


(,,La Cathedrale engloutie"i

iirlr i: [' $H
,

Preludii penl.ru pian

t,."1
r

I
I

*l1irl*

J,

lr c'I
I

-{mehcruzi
anasuzl

zt-

crud =

fieracruza 27fr,

I
E!ry;
-

.il

lEt

.;fl

+l

tl

larg. utilizarea concontilenlit a unor forrnule rifiniee diferr:te. e mai multe voci, poarta nrrnrele de poliritntie r. l'oliritnria oste ,t sriluiui anuordc, cit Ei stilului poli{onic, care o ttezvolta la
ll'lit .\'.

Din punct de vctlere estetic ins[, nu orice suprapunere a unor fornrule fi considerata poliritmie. caci socotinr po[iriturie nutlrai aeele suprapuneri de ritrnuri ereate in mod intenlionat de cornpozitor eu scopul de a reda, prin arest mijloc de expresie, anumite inragi11i irr opera de arta. Ilentr-u poliritmie sint caracteristice suprapurrerile de formrrle

ritrnice diIelite floate

rliviziuni

ritrrrice bitrare eu eele terna,re, la eare se adaug0 cele prtlvenite din rrar:iate
exr:eplionale.

Un exeurJrlu tle poliritmie nrice cu durati de o piltrirme:

ar fi

suprapunerea urrnatoilrelor [orurule rit-

V.

I I
lusreanu L

Tabloirl sinrionic,,sarbA.toare la larl'" {reductie din partitura)


0b

rg

orehestra. daturrt0 diIerenl ierilor de timbru ale insr_r,urnentelor, rnai eyirlerrtir. altfel, ar trece neotrservati.
Exenrple de poiirirmie

Poliritmia este rrrilizatl nrai ales h lucrririle orclrestrale. intnrclt

ea

in apare

Ir

ioB

tlin literatura muzicalii

tTl

Doua dansuri rominelti (reducf ie din partiturE;


tleoto
0bo,

B Bartdh ( l88 t -

Igb4

)
Cb

I I I I I

Cotn
( Fal

xarge

twrta
de coardc

! In Limba greaci polgs :


276

numeros. muit Si rhyth.ltos

rjtm,

27i

I t I t

t*l
CAPI'I'OIUL T/III
ln.misuri
de ? timpi

Ii I, E/\4

ENTE A/tETRO"R IT,A4ICE ln


m5srrrl de S timpi

rrl'| r',.r:t: 80 rr: crtrtsirleram ca elenrcnI.e nrctra-ritmice. Mrtr lrtttittlt'itrsil tlr' 1s tratu aceste olemerrle rnetro-ri trnice -qa;inaiiziirn r irlr,rlrrl ('(' no xrrrtri,l*grr: i.tne f *rmrrla ,ritnricr

lltt.l. t'lt'tttt:ttlt' ttlt: ri l,trtlu,i mrrz,ica,l, curn sint sinr.;ia gi cnntratimpul, n rrrt.lltt' rltrt prtttr:l tlc vt:tlcre teoretic, atil metrului. cil ,si ri tnurlur prolrriu. 7'r H' ('(!{-rif i:(: $i
inetrqr.

$ 7r, rr,rr,rrr, ritruici'r ;i raportul ei err metriea


rrrrrll lt.'nhl ltrtrrr (l l,r'trrttln t'i ttrri.it oare{)are poate fi incailrati in orirre E}ijs.ril
rlr,.rlr.rlrrrrrc

llitltrrrl lll'': lrlll(tt'ttir'(' irfirritirli *lr rnet.*l gi nrxs*r*, clegi, d{rpri clr}ij *ril 'Jlr'ttl' *l. ttlt lr|lrttit; t:ttttIulrtlatr:. f)in r:,ele ce unnreazi se inyedereazir gi lrtai

ln misuri de 4 timpl

I
,

SrrinLr-o rr rlrlr:r:lrtelor rnetrice. I rr ll.rhl ('ll1t. rlcSi Etruclura ritmicfl a f orrnu,lei rSnrine aeeeagi, in llrrl'111'1' ltrttxttt'0 tttttti cA ca,piita o indivi.dualit.ate aparlc, rlatorite agezririi .ir lrr nll r:ttrlru lnr:tric. sfl luclrrr, $t)n: exernpru- ,mn&toan.ea fornr,r{ ritnrica :

,rlln

J J T]J
-

|||-r

J
7

i-,rTffi
h{E -i
:

ln

mHsuri de E timpi

l
'']

Fr

sll
t

o lrrt:rrlrAm ir dif erite

mAsuri, fie compiere, fie ine onrplele I

l.{'eIli:ir

ln exemplele dafu, accentul ritmic principal al formuier lr.rrnrcc lql lolul sAu chiar gi atunci cind este incadrrat i.n misurA.

PA,t-

i!t

I
279

.]

.:6i
,F

-3. :r.
+:_
:l

In

nrS.suri de 6 timpi

b1

,finatlta /it,,rn;;fi

din treimr de ttmp

I
I

ot'tt.tdfd drn ,rfbrftJr, de rlmp

Din aceste exemple putem ohssry,

inctr

rit.rrtrr,lui ol.rerci de

vocat de iusr:rierea ritmLrlui tara ma.sura. Metrul gi mRsura sint deci elementele care asiguri f iiletra exeeu[ie

irrr:arlrdrii ritrnrrlui intr-o masura prccisf,n precunr

o dati

qi

imlrortanta eovir5itoare marele neajuns pron

arti

ruuzi,e ulA.

$ 72. Sineopa
5inro11Q

F=

In intcrtorul rttasurtl, va.iorirlu de uute dru oirre se tLrlrncaza pot ii c:rrrrlopi[e I

t
s.irrt:olrolr:

lt
II

DuIile;te silreopa Ca efect al sineopei se protluce o deplasare I accentului rle pe

tin,pul sluh Trecerlerrr. pe note de aceenpi tnd/pinte. Crr alte cuvinte. contopirea orsis-r/eesis pe note de aceeagi inallirne
:

esfe a fornrul.d ri.tmicd ce constd di.n legarea tintpultti tare

eu
so

tare pe tirtrpul precetlcnt slab 'fdrd

timptttr

. 5tucopa poate Ii Iornratii clil valori de note egale _ asa cut1 u losl descrisil pini aouln .- sau din varori de rrotB neegare, aviltr, ,lirr a.(:oir s I il cauzf,, efecte diferite in cornpozipia muzieal[:
el,rioelpe dn valoni denole

ll
il

tincopd

egale:

w. A. Mozart w'

" ,fr,'ffi| f,lt!;

lTel

cu $ncoPa .

t
II

Ea se fnrnreazi nrr nrmsi pe tirnpii intregi ai m:isurii in exem. pirrl de rnai silr 6i Si pe parti de tirnpi (irrrnatagi, treimi. sferturi rle tirrrJri ete ). ctt eontlitia ca sa se lege o parte de tirnp aecerltuata, cu partea de tr rnp precetlouta, neaccentuata :

J. Brahms { I SAA- I B97 ) Sirnlonia Il

ll'
rl

3l
280

,nncoOd Foomatii
0e

orr,rumdlift

fimp;

2dL

I
l-

rrr
t
I

Ma;tian
(:)iiti)t'ol)e de vdlori de oote egalegi neegale

Negrea

Suita ,,Poveqti din Gl'ui"

I,,

tcrrr;,16 r-liri .|iteralrrra


r..ltllllcC SlilC()pate:

,$ot

f ,,1 g111,1,.

muzicaltr, in cadrui cdrora sirrt cuprinse diverse

Fl I.

CHnka (r804_r8S7I

Opera ,.lvan Susanin,.

$n'IJ,
,$r*'t
sr: r:.rr.sirlr:r.jr clr s,inr:'pa qi co,iopirea t.imprll *i lrrgrlrrlrri (:ir t.irrllrr,l trei cslc t,ai ac.cetrt[rat rrr

I
I I
,rt

lr('(r'l,l .....- f )c {:itt.,(r () rrrrmi,tn si.1coTtti


:

lsy(1nlg

olri;;rr,rritit

I
I
Morltr ra l,o poco ntbat,o

C.
Gntec popular rlin regiunea Craiova Din colecfia ,,200 cint*ece gi doine,'

Piir rnosso

Verdi (r8t3 tg0i) 0pira ,,Rigoletto"

I
I

.6*
t

utt- ie,

fie-at

a-

I
I

rC* Jtt i'-

I
I
rd /t't
nrun

_ te,

la

tur

I
I

- fie de_

oi

Fr.

Supp6

(rBrs-tsss)
gi [5ran,,

l,

lll lllit l(,r'

Ilrrr J)ull(:I rlc verlerc expres,iv, s,incopa csr{j t, a,ccgn Luare tnai ptr-jr1r1;1. Irttri rlr:r:rl itooct datl de accentrrle metrice, f,iindcl nota sincopatra conIine rrrlr rrri,;r ;lltt ;rrr'<;n,Lrr,l ei lrr.o,priu de B,atur6 riitrn,i'cir^ cii ;i acc,enlul ntet,lrio
I

Uvertura

Ia ,,PtLet

lr.lt,r r,t,rrlr:r trsl,e


1
I

rrrxl,r.d:

",'i'

Souris nu,me6te vincopa cronflictul d.intr.e riim qi mEsur,a, dupi c.um crxnfli.tU a:rt" O"i_ra ri.tnr,uri (Revista folyphcnie,, - par,is, .r"1.

283

.*
:,1

DoIee

V. lu5ceanu Vals din ,,Suita de balet"

I
I

Irr a Iurl tlrr f orrrrrrlr:lt sintlrle ale contrati nrprrlui, aia cum alr fost descrise uttrr sus, iutilrrrrrr pr Iorrrrule rt turice rnai coruplexe* cu dervulrarr ri tm'ice nrai ur;rri
:

t.

II
I

-s-Y- ,b J-J r.I-J

J:J lt

,o

efc"

$ 73. Contratinrpul
soII rt ptirtri'lor accentunte de timpi dintrtLn desen titutic pourti nunrcle de c.ontral.i.rrtp t. Aceasta inlocrrire cu pauze trehuie sd alrara cel pulin de Z ori Ifl mrxl Period ie Perrtru a arrea caraeler.rrl tle cerntra tirrrp. In ,lr,ru inloellipi! tirnpilor accetrl'uiti grrin [,auze, suueteie ce Iornreaza cour.ratlurpul pl111c$s
atcceu [e.

normal

Contratinrprrl rrehui,e iupelos r-:a o mrgcar{: c,e ruerge irnpotriva tirnpului accetitua I I

I
I

Ittltrcrtireu prin pnu'ze

la interrrile periodice

a tiintpi.lor orepntttntl

J-.S Bach (t$85-t750)


{Preludiu! nr. 2li
Cont nfimo

Clavecinul bine tempeiat

t
L

I
I

Its

Contratimp pe timpi intregi

rimp:f f
flneoni se intilnesc

T
traola

!ttJ

I
liurpul, cit gi sincopa, [n care Contratimp pe
Ita, tn aceeagi fonmrrla ritnrieit, atit u$nt:acaz IA na$tere eotrl.ra.timpui sinrolxtt :

plrti

t:

de timp

t
E. Humperdinck ( t8E4-t92t)

I Unete tratate nu mentioneazE contratimpul c"onsiderinclur-l sa un sir de sincooe preeedaie de F-,auze. Deerareee eont-ratimou) este un miiirrc de expresie sU Caracteristici aparte iatE de eele ale sincopej {dintre carc peri6flicitctea oor.rzrrlop ioae5 un rol insemnat). e) isi are viata si existen[a sa proprie in arta muzicala, de aceea nu trebuie confundat cu sincopa
284

Opera,,Konigshinder..

ll t ll
t

285

tI
I

qF-

lr 1 t t
I

P. L Ceaikovski (IB40-1,893)
A llr:64r'o

Contratimp
z(ir;

in aconrpaniament .
A. Flaciaturian
Dansul sdbiilor din suita .,,Gayaneh" (extras din partiturai

('.on ;lnunn

Sirnfonia V

1t
lr

rrr.t

ill

o1 ru nl

trh

t,/.e

irl

e.t0/',?^s8 I
l,.rutr

l'r'esm

J=s+

p
1
,l

cresc

0boi

Vlolini

Violinlfi
1 I

(lir rrlilizare Irr {::reatie, contratirn[rrrl se irrtilneqte indeosebi In flconrIrrrnrirrrrcrrtrrl irrslrrrrnelrtrit. An.rrmite cerin[e, derir.ind din conIitrutu,l op$r[ rlt: rrr:l.il, [,(Trlnrt irrs6 {olosirea contratimpuiui $i ir melorlie.
E.xernple

Viole

Viotorrcutli

din literatura muzicalE


Contrabaeui

Contratirrrp

in

melodie

A. P. Borcdin { 1833* I S87}


Dansurile polovfiene

fi.
Andante J=oo

Verdi

Opera ,,Rigoletto

(r8r3-ts0t) "
}--.

fe-

li
go '

re, c?r

di
286

- to

per

fia -

flrJa

noo

sc7

- pia '

fe

l;
f_'

A.
G

Stoia
)

CA!,

IT(}L.I]L IX

Halegana (e.xtras din partiturE

0boi

Vni.I II

t
TN SCRIEREA MTJZICA[,4 PROBLE/VTE A4ETRC-RIT/\TICE ,
muaicale ilu ptate fi" consirJorat : aspecte ale acestsi prdblerne lneheiat inainte cle a anu,lizit ilrc6 t]ou& pe''rilanrl'i : grulilwea valorilo'r pc tiurpi 6i

t
t

Sturliut teo,retic atr nretri*ii

*i ritmi'cii
'

*
rJe e'lpi'trsig iltit sigcopa, cit q;i coltratirrtpul, cttttstilr-rie mi.![Lrat;ct folosite in ritrnul rnurical' tle r'eclcrc ntetric, cit Si Aceste m,ijloace invioreazi, atit tliD punct melo'dia 9i itrluottia, din'd o nouit tlistril)rrire din punct de vedere ritrnico a accelltelt)r metrice 9i ritmice" ,. t:itJrfilri nrrrlta Iigoarc Lucrlrile nrurieale care confin asemsnea desene qi o intensitate r'itttricl tleosebitn'
e

i. f.

oron**frnlntl*n[a clintrqr rrtit strri

t
L

ltFilrl{'

$ ?f3. r.iruPnr:oa ,,qlog*u


!I|ju$$a{.

tle grupare a valo'l'i'lo'r ca }it Sc.fitrr.l ..:l :li: rv}s1x}{:te arru,ru,ite r+."grlli iil''rrtificarea timlrilu'r intlal& qle note, ill nSE tt:i. itr"it riiii trio: posihilx de .l'nsoEi' qi mlsurile rurei rultsuri $ac+: 6re tilrrPii aeestota : In rnnsurile sirnrrlc' grlrlix!"e:r r'al+rilrvr se
oeyrytat
gPapat

ln

rnuzica inetrtranent'lrii}' Fenru

fl

usura

<iuitul textr.liui

rrnuzlcaL, t;'stc

Iu rnrstlrile comPuse, grupera rr5suritre simPle eomPonente :

clL va{orilor .sa face at^it Pe E*mPin

Pt

t
t
t
t
t

I -h #.h+ "h+ "hI+.h"F.h.F"h.h


grupat

'
19

raiori nu 8e gr.'p**'a in

suhrliviziunile f'e bara prinuipiulrri gruparii juste fur notatie'. mAsurile 'sint
acela
I

5i {el in aazul

cinil

aceleiagi dif er''ite289

dc loorlc n mrrzicii vol' - Tmtnt

L
l1 L.

! II 'l'u""t": t: l i,, s Prrri


I I .
I
,)iv'iz:rtir

r'ilr',lr. i ,,rlr' |j - rltr oxemJrl, -,subrliviziunilc ' ' rirr,r:r"*l-r',"' ''-'"'" ,,;,,;:,, rr.,it'rrrrlrt t ;tit,;tr'(' ,.,:,,, ,,;,, I-- J.. ,u
,rn'

'

doirnrii c,,

['c
ttt:t:;tslit
:

ba'za g,rupe,rilor
a

clliur,rlirc?l acea,sta nu

juste ale valorilor se poate stahi;li Ielu,l rnfi suri,i,, fost indi,cattr. Exemplele d,e mai jos rte i,lustre.aziir

,. *

,,

l,',rrlrr

rll,tt ri.titr,it:.i
rn

irr J

p;'rrt

6 t:stll ilr ut;irslrra rlt: 4nuln rrltu;

iistrrrr iltr ! uude gf ul)a{'ca reirnie

,ui!

f,irl

"';'''i:'i

!: l
t.
I

4PJ-*
Fornula

:l 1

,,,,r;,;,i,1,:

i,, .r ,xrrr1i

l: I
aI

i,,,Par1' "l;xiJ':
,r.,,,,, irr 5 na,ri

\o 3E,J:I{? fl7.rs J:?J .f,T'J s

r,

ritmicd
ritmicl

e$e tnmdovn Lp

!6

Formula

ette tn mfuon 6qafS

"' ' Pri'l'1 -u"''*.*. lf l l. f


":;xil;,I f I I I | I
llirrrir lor (J..;,r,rr:
col.r:r:lil

5 -f--5---

42

{
{
'g

Formatarifmicd

ffi

Fornaia,itmici

onrPiirilr: groSite l,[u valo,nilor tleruteaza citittti iextului ,rnurical, prodp.E r..a ,rr4u4w4t, ttl (,u ,,,,,,1 rrrrrri rlifir:rrltirli. (iilr,vtt ()x(lrrt'lrl() de grupare greqita n valorilor ,rle note, precum ,si gnr-

-J'-- .fm-f-n J- { e$ei,mdw*a ft j--i --Jry ., ,-" .- estefnma'turafi Fornataritnici... ,--*--.--, Formularitmici -ffiJ JJ r -y-_q.ffi- {l mdstra $
e'rte fin

s -;

"$este in miwra

fU

ett,

I: I

n"Jli1,,l'::l:I,,,,J:'*"'
Crrrl,a,rc gregit[ cr,,;,a,rc gregitl
:

g.,5irii, g .h J

,h

i*

J\

,i

In ntuiica uocald, g.ruparee ,se face de

o'bicel dupa silabe}e textului ;

ll lI '
I . . I

#
t
.

"hry f
A, P. Borodin (1833-1887F
Opera ,,Cneazul [gor"

Motlerato
:

J=go

A,:clagi rlcsen ritmit

,
J

;'u'pat

eorect

' .

Acelagi desen ritmir:

:-,;,;,;,U
za

VeziarZ -O-

cum

!--3 .-

ZO

a-J 'nii-

ni -je,rc fn
t-ll-r

'l2eo

tr

tit

ni -

tor

a - lua

gS nnp-fw
29e

2. subslilttirt:tr trtilstrrii Bfl


ZOft

,te

cu

ei

o"

D. Botez

#
Sovietic{

Cintec pentru

|ara

BJ J-t-i i J rJ J ft IJT;J'
$. eubst.iruireit urlisurii d*

J rJ J J tl J iJ tffl,J Jffn
I 0u'3,

rJ'

vrc
rdir

fi-jll l4J'

ir

tla
-

re

t*
moa

t) ) t).
IJ
J.
4. substitrtirem

J tJ J.J-JJffil,I'

.hlJ'tm'J'#
it

{i ,

,su- fer-

ni

c&

e#ica-o veci ,ti-n-

Lea-gdn

at

vi -,ee-lot,

So"

rd:J J ti.J
rurs.surii rle

J]

fill

{,f,&i ,ffi;"J;

n--.

ilo - re#i,-

* *,

lx,
I

$ ?$. eorespoudenla dintre

mHsuri

Idasurile ca,e {oloseso ca unitlli *netlice v*[ori,lr: hiriar:e, oum strut col'e *Ie )I,3,4,5 gi ? tinrpi, 1mt fi s,rrbstituite in scris cu rnrisu,ri care {olosesc ea ,unittli 'mcrtrice vulorile terrare, cu,rn sint cele de fi, 9, 12, 15 si 2.1- EIe tirnpi, desenul ritmic rn execulie nesrt{erinrl ni.ci u schilu,irarc. Din aceastil .ca.uzii, m[,suri,]e din p.rirna categonie consl.itttic corosp(]r]dentele 'ce,lor din u cloua categorie gi rriceversa. Su,bstitui,re'a unu,i rn0trru din prima categorie de mlsun'i -u metru,l din a tlo'ua categorie de rrresuri ,se obtins pri,n folosirea ;rurllgtrrlui crmstitutiv' ri t cliviziunilor" exceplionale *le valorilor,

t
Calcului feoretie [rDiltrl! afXarea m['sgriior c$resporrdonte se Iact:
rnultrind sau iurp&riin'd ou cifrele I astfel
1;
rrr
I
I

-- tle la o rnasurfi. care are cr unitate metriet t* valosre'hinar{1, tilro ctl <:i' elta, care Bre ca u,nitate m;trit:l o valoare teflnatrh. prin inmullire
.r:l rrere ,t;
qJ)r'(: -- de [a o nrdsrtri earo are tA unitate metricf, o valoare l-'ernartl' iro{}'qraLoare binarfi, prin imp6rl'ire ctl alta, care are ca uni1nte metricd c,

I.
+d +

lJe cxetrlplu : substitrriret mflstrrii rle

, cu

(t

s: ie&

leasi ciIre"

.rl

[J

Ei.

IrIJ

Ifl r.ffitrffi rIfrf.T


tea:narr6.

de fractie i} renrezinta valoarea matematicd & notei 2 2.1 3^ punelate. astfel: 2*2:.r III Cat'e 2 : tnhegutr, iar l: ium6tatea. De exernplu :
t Olfrele in
fo,rm&

At

Ed'
r
292

IJ J TLITJI IIJ rJl'TJ .ffiTH rffrf3


f+uo.cfut ooestituciT deter'm:inh valoanea

t#,

J+

't^'

lr J" tau

4-

j - J" ,au $* $* )'o'


293

r;
l'rirt
lrt.nuil 1it'u ( rrrrlrrtlril

torii iltlrc

et

ni,rura
/r,),rt/t'd

f; x I

di mitura cureryundenti
d&naruacorerpandenti
rld nta,rura core,rpondenld

fi\J
,*U;)
E

JqJ
$ ry.D

datoritri mlsurilor corespondeute, o pies& nruzicaia paata ti sr:ris:i zrtit intr-o m.'tsuril cu valori hinare, ca unitate met:'ici cit Si in r:rrrr:sponrlclla ei eu valori te'rnare, ea unitate metriCtr, Ceea Ce !nseamtrii

lrr

p,r1cti,cA,

J.

r:Jr prxr

Sxt rrt,i,;r,t';t ?t x \

Ji

I)r: cxr:nr1ilu. o piesft muaicaltr sct'i's* in f Roua* fi s'crisii, irt acelaqi rl,pf (:*il, o piesA ruuzical& scrisd irt 3 p*ur* fi scris*. in rirrr,1r, Si irr

c ti rlirijate la $

eI.

tJ

JJEJJJ.
-; J
J

ar:elilgi timrp, Ei ln I fn.n sir ilterv'inI r'reo si:]rimbare iu ri'tmul. afesl"ora' jus: deosebirile rlmin numai ip s,cris, aqa dupft ouln Ee Iloate oirser-l'a nrti

trtii,r'ura

I x t

dd ntdtura corcrPoadentd tid m.irun rld

fl

} JJ
.b *h .li

Ed. brieg (lB4S-ISCI?) NocturnE oP. 54

t x I trtd,turi; f x I ttt.?,\'ura I x t
"nnr*<t

corapondenii ffi

niwra cwetpondat&

J j j J ) :J j j.J

.,h -Jr $

J."h
J.

Natafig
originata lrfote{ie fn
$TAEU1A G0-

tid moura coteryandcntd qa

i:Il ri n

- r.Tl Jl."r]

fespafldefiE

rttclura

B- I

da

mdrura

cwespwienfi

\t

ff-l Il ITI - rT.J J.J i714


fvt.
piese spaniole pentru pian And.aluza
de

Falla (1876-1940)

l' ritt

trrt lxir

lire

(rrrrmiirAtonii

intre

ei

gi murnitorii iutlo ei):

,,,,u,,
tttirura
,,ttit'tra ndrura
mdtura

(,$ 4E 93 82 "12 82

dl mdsara sot$pondent&
dd maura urewondentl
S

6 * il

;,

ot

tvrotatiein

4
t *

dd mfuara coreryon&nti

,d:f,
zts f)
g,

gd masura care;pondctt&

4
t
,.
e

rl ) J. J, } ) i, j.J. JJ JJ J ,1, "1, J, i. .J J J ))


*d

coreilp?ndcfie

dd mdtura corcspordatl

J J,J J J.J.J. -.J JJ

))))

N4

IT
L. v. lieCthoven (1770-t8?7) Sonata nr. 4 in Do mair.rr
(;

APITO[,TiL

I
TEMPOUL lo
voag

$I

CARACTERUL EXECUTIEI

-i 39*,,nrl exprinirr gradul rle iupeule- sru tle o frsE fitii;,icalrr.


:Carrtcterml (e:ipresia) n'elev:l seutirnentelc
tlespri'nd <lin t:oirIiuuttrl rrperei rle

ip[erpr.el.lr'g) un rol deosehit de irulxrrtant it au indica;iile r:are pri.fernpaul. 5i celo referitoare [a caract''erul pieselor nruzicale"
nriEcare' in"eare $e execute

Ir
t

gi st*rile

AuI'lerc+ti

ce

6c

rrtir

resp

Feutm alegerea uneia sau alteio dintrt ut{surile ghidanr dupe preponderen[a ralorilor binare satr te{'nare ra folosinr cit rnai pr.r[.ine diviziuni excepliortale.

coresl.lourleu

te n$ in a$a fetr incit

S 76' Termenii de uriqcaro (tempo)


lL.otu{,itatw [tu-tn.enil,or uwe inrl.icd grudu| ele iu,peald sr,r.tl mi6*uren a'nei piese nmzical4 pttu.r.td. numele d,e ternteni. de wr,i7caie sou tempu. Ternrelii rle unigcare se trec la incoputul lucrarii, de obicsi in lirnha ita,uarrfl. gi sint irrrotiti ilneori {e indicalia rnetronomicfi. De exemrrlu:

Msl,ronomul

perrtrrr deterrrrlna,rea exact1 a teurpcrului umel plese muzicale rre folosim me.<lg un aparat denumit metronam. cel mai utilizat metronom in muzicE esle. foonomul \4.iilzel, inventa,t de un. muzicant $i rnecanic din Viena, Johann Nepomuk
MdJzel,

I\{etronomul lui M[lzel esie ecmpus dintr-un mecanisrn de ceasornic, ce pune [n rniqcare u1 pendul vertieal pe care se afl[ o grreutate mobili ee poate fi mutatE pe toatd lungimea pendulului. cu cit gtreutatea este asezat5 mai spre virf, cu aiit mi$carile acestuia sint maj rale pi viceversa.

tn

1816.

Pe o baldd verticalSr a metronomuiu:i se afl6 o scar[ cu gradatii de la *0-208 (limita mi,nima pi rnaximi a metrcmornuluii), avind 'rnscrise gi pd'incipslele tndicatii de mj-$care. ,q7

1L

IL

rt

Numereie indicate pe scar6 arati cite rnipciiri faoe pend,u1li intr-u,n minut.
I);rr:;r a$ezAm, sp,re exemplu, greutatea in dreptul nu,rndrului
60,

a. Termeni propriu.zigi. de mi$care

vr oscila de 60 de ori pe minut; cind greutatea va fi agezatd pt-rirlulul va o"sciia de 80 de ori pe minui etc,

alunqi pendultrl Ia nurnarul 80,

r:ipale

In :

gradul de iuleala al p,ieseior musi,cale distingem trei ,migctrri prin, migcari rare. rnijlocii qi rpezi,.

Miscdrile rore sinL redate prin


Indiea[ia
metrononricd

tea"menii

Limba
german*

aproximativd
L&,rgo 40

--46

rar
LeDto

larg, foarte lent, lin,


Hefiiler{Ho

sehi brett
langsam..

larsenront lehtonrcnt

46-52 52-56
56

domol Arlagtor

iar,

liniqtit
rdrigor

agezat,

MO[ileEHO
He]lfuoIT0

m6sslg,
Ian,r;som

uroius lent
qrrc lento

t,nrghettc

-63

cnopeee lleM

hrolr

Largo

moius lont ipre h$glo

'ilfiscdrile ntijlocii sint rerlate 'pflx

te.rmenii

Ia p,ieser muzicale satr la schin:icefuttrl lrrrrr:ir l.ctrrporrlui. De exemplu : M.M. J , :60 sau M.M. J " :rO ei;c,, ceea ce l1 rrr;r'rilrrntr crl in pTirnul eaz vom execjuia 60 de pfitrimi pe rninu! decl d - :6n
lrrrli<'rrfiir nre.trouornici se pune
rl.l

LImba
ital ianfi

Indicatia metronomicl aproximativE

Limba

!-imlra
germanf,

romlni

trl.t-rtn rninttt, iar

in ai dcilea caz voun exesuta

B0

de p[trirrd pe n:inut, deci

rl

Anilantor

sJ-

bt,

,rlnerglndt'

hr) dintu'-un milrut.


I

potrivit
rar

ytrepeElro

fiohend

de

" Terrnenii prineipali rle neigeare

Andantlno

66^

72

ceva mai repede declt


Andante moderat,

NGCIEOJI

bEO

cmopeo, qcM

olu wenig' ben'egt als


Andante
rn6ssig

urolus lento.

rnent quc
!tonrlante
nroddrd

Andanto yMepsflEo

.{
I

l)r.1,,, ssn,s,u,l pe carc-l exprima, lerrrnenii de miqcare pot fi: rr. (ill caracter constant, unif orm, in execu[ie, alcituind termenii prontiscare ; 1tt itr. ti,*i, ie lr. t:tt caracter neconstart, ireuniform in excc'ugiar al.cdiuind termenii

&Ioderato

80104

92

potrivit
repeior,

Allegretto

112

'l'crtnenii propriu-zi;;i de nti$care se noleaza la iiiceputul piesei rnr.rr,rt:itlr: ti sint vaiabili pind la aparilia unui nou termerr de rnigcare. 'l'erntenii agogici modifiea p parcurs si ln mod temporar rnrgcarea de lrrrzii l piesei rnuzicale. rirind,o sau acclerind-o.
r) {1 <'

tt lirt

i,4i<:i..

rar

putin mai
decit

trIOBOJItDrr0

etrryas

moins vil
que l'alleilro

o:BII.BJTOSHO

lcbhalt

Allegro
I Considerat ca subiectn cuvinhrl indicE picse muzicall *ecutoti in Eccf,t tcmpo. De exemplu: Adagio droa-o rrmfoniee Cc ei Adagto, poatc fi coosidcret ca srrbiect pcntru lucridlc DcilEc ie &cett tegtpa i A,ndarrtela dintr-o rooatE, rinfooic ctc.

299

ilfiscd,rile repezt

sint redate prin terntenii

Pen[rtr
rneni: a tempo
Limba
german{

rctt'eltircit

la

trmpou,! initiatr ae intrebuinleazr urmiltorii ter'

italiani
Allogro,
lrlvaog Fresto

I-imba

Indicatia
metronttmic&

--

revenirea

atrroximatit
120

Limba romlnii

Llmba rusd

Lirnbr
irancesd

ia

tornpoul anteriaa'

tempo p,rimo ('[egrp,


come prima

lenrpou,l pri'rn

{initial}

'--- ea ta frir:eput

1:rB

repede

crop(}
SEEBO

cehnel!

gel
uivememi presrS

152* I6B

iute, viu foarte repede

leblralt ellig
iiussorrt schuell

:!.'['rrmrenil *luxiliari pen$mt exprima-re$ {,euipcul.lrf


rnipcare, efectu,I ace,storft poftt

176- r9?
200

Srrerpo

Prestisgimo

-208

clt

se poa[e

ocenr
Tpo

6610-

trdr
pross5

de repede

Prirr utlaugurea ale aduet'be. luu wdject'iae Ia principalii rcnncut dc fi ougrrentat. ,$ar.I dlrninuht, f,)rr ,lxenr{rlu :

b..

Termeni agogici

l![odificarea tompouh-li ps parcursul unei compozitii muzicale se ob[inc priu folosirea termenilor egogici ?n cflre indieR aecelerarea Eau rarires
;rces t.uia.

tantc a.daglc Poco adagic Allegro rna nom troppo Pifi lento lVlencl prest+ Allegretr'tri Eu;i$i allegro
Largo rna nom
J?lolto

-- Iargo, dar ,nu atii cle ulult -_ adagio, mult, foarle -- rnai putin adag:ig prea mull - atlegro, dar r-ru -- mai lent mai pulin prest$ - allegretto, oproaflre c;i allegro
lutt1rct,

Termenii agogici care lndic6 o ndrire treptatfl a tempoului rallentando (rall.)

ritardando (ritard.) ritenuto (rit.)


allargando (allarg. slargando (slarg.)
slentando strascinando
)

* rfirind treptat migcarea, incetinind * intirziind (rar:iud rniEearea) -- re[inind (ceva mai mult ,Jecit rall.) - largintl * largind incetinind

fn r:rrs se scft.irm&d md,swru Ur yrsul s& I)*st^rftrn *o:etraqr s.;xru ex+:rr,ptru diil se roos ia I , sc tnunehuin{.eaz;1 lemnenul : i

fri

cruaml.

I-'istessc tempo {B-o stresso ternpo}

-'

acela$i tempr:

Cind ernpoul trehuie s& fie se intu"ebu,infeaz5 temmenii :


Termpo gir.rsto

l:'{le,g.r$:[rI{

nlr,iotullai.

fare tlevieri

J.f* !rtr(]rrrb,

ffiraganind, rflrind

tsmpo
Xrrecistr

just,

canc

inclicfi o mrigcare exactrt,


oo]'e{:!.-

Termenil agogici care ilndicH o accelerare treptatE a ternpoului


accelerando

Cen giurstezra

' cu justel+:, ou ;lre*.izieu


sur6

ltl

lrt;l-

tl
I I

affrettando
incalzando precipitando stretto stringendo
! pcOtru

(accel.) (affret.)

-*

&ccelerind migcarea (iuf.ind) grabind

Ferntrw futdiawe* arned mripcri,ri [ihenee {ie ss tras*

la

a,preciert*r interpro-

[uhri, se fclosese termenii


Selrza i.enrpo

zorind, insu flefind

:
EFeacE

precipitind migearea ingustind, strimLiild


d: oblccl h

migearea

A piacere
,Ad Iibitr"rrn
+xrr+ic

stringind migearea, grabind.


altcgra, tc.fiast

t ln limba
300

Pertee lntli & uncl slmfooli ca.u a uoel sooatc, qmtiado-rc iadiaro pcimei migclrl e acestor-i t AlbVo de rooati.

Rutlatr-r

dgogike :

*- fara tffnpo precrrs ; clupt placere -- du,pa voie, liber tempo iiber, nu se resPeet& - pentru B iu eviden[x cit
'scoaLe

ternliutl'I,

mai millt

mlnqca

expreriivitatea.
301

II

I1
l
l

$ 77. Caraeterul exeeutiei (torrnenii de expresi*,)


r:rrrrrr:lernl execu3.iei. Acegtia sugereazfr interpreiului sthriie suflete$ti pi rir:lrrirncnlele pe cars eompozitorul tloreg{.e sii lg retlca p.rin ururica si}. In rrole ce rrrmeflzir vor fi prezentafi termenii rle expr*sie ce.i mai uiilizlli in nruziclc,.ilulrfr o gnrilare c.are are Ia basir cr:iteriutr afer:tir'.

Pasiunea, cEIdura, iubirea, emo{!a


ultptt ssionato

etc

se

expriml prin ternrenii


Jrati,m6

0 scrie de tor"meri sint. {olosili !n ,rrruzicl Ilsntrrr a

,i'ccla exp,r.esia .sarr

colt
u,J f

lrassrone

putetico
ctu.oso tion calore cort f uoca

an.ur{tsl (con

a.m.ore}

-*

cu

cu 1:rasiu,ne, ou
pasiune

paretic, emofionat

cu afecliurre

cu calcl urfi, ou ariloa.re cu foc


rlrag*stos

Calmul, refinerea, linigtea, simplitatea-, suavitatea


analoge se exprirnl prin ternrenii
:

li

sentirnentele

r:ttn c,u.lm,c rlol.ce, cotl dolcezzu


rltilr,issinto phcidc,
qttietrt pusl,onile
l.rtrtttpr,ilkt
i. r t,

cu

calnr

veselia, bucuria, striilucirea, comicul etc. se expriliril prin terrnenil

l
I

rr

ttt:cttto
tliscrczi,ott.a

- linigtit, - pastoral,calrrt cimpenc*cc -linistit -_ inocent, cu nevinoviilie


-----

ugor, domol. cu b,lindele foarte dulce pagnic, lini+tit

cofl allegrezza con brio (briaso)


gior,ostt brL'ilante

buflo
&urlesco sclrcrzanda

(itut

cu

rliscreIie

sciolto

t'ttslit tt
rt'ttt1ilit't,
,t

--

rustic

* cu veselie cu lrrio, cu - vese!,. jueauE strAlucir.e' - stralucitor -conlic, - burlesc,haziiu * eornic -- glurnind .- degtrjat, dezlegat, liber, utrrrinten.
.

ti rt trtt I tt 1
( tat

--- simplrr, si,ncer --- unil,, egal, neted, clar

lttt

,6llflr/r gingap, rle{icat, hlintl.

Trisietea, melancoila, durerea, Ja!ea,- istovlrea etc. se exprinrE

prin termenii:

con h'islezzn Agllnf ln, rrellrrlylca, insutlefirea etc" se exprim[ prin termenii: ttgtlultt Itttllltttlo
t tlltt I l0l tl

dolente
elegiaco mesto tristo.mente

I
{
I

lr tlrttlt,
sltaltlttrttrt
,rnt tttttl.t,

t trn ttttitrttr

t',rn tttttltt
,rl .r,r.!1,

e.r

ltcssi.tttt

.'l,r,f iluttt;iu
s02

* --. -* -

agitat

nelinistit, tulburat agitat, trllburat, enroIionat

nalinconico

arzind

inflacarat

con dolore
doloroso
l.anguido

- {.ri,st -- iutlurerat - elegiac, trist, visdtor .- trist, mihnit, dureros -.. trist rnelancolic durere .- istovit, slebit, dezcurajat crr jale, - plingind trist, duios - suspinind - plingator, tinguitor, trist - trist, plingetor - plingind - rli sltera t,
803

zgo,nrotos, gelagios

dnreros

anitrat, insu f lepit cu insufletrire cu miFeare, cu antren vioi, miqcat


expresiv

ftebile
lagrintandct saspirando
lanr. en

tu h i.l e ( lam eni

et

so

cu avint, cu elau.

lamentarole piungendo disperato

Grafia, elegarrfa, capriciul, spiritul etc.

se.

exprim& prin termenii

Sentirnelrtele rrobile, nraiestuoase etc. se exprimI

prin

termenii

cln groai*
lqrttziosa

gralr+

ton

tenerezzo

aon garbo agetolc

con

delico,te.zr.o

* gralio$ -- cu gingfl6ie.. prospcgitn'e eu gontilele] r-:tr grafiis - upor, sprilten delicatele


elegan!5

noltilr:
eleuu.tt.t

rrobil

ir
sulrliur

inalt,
(1an

t:onla ltil.u
yr
c.r.n,d,it.r s

tabil
tl'

t,

grantlios. lnaglriIic
gener(}s f esti r', srrrbf tores(:

gen.rf'0.so

coru eleganxtt
u.nrs.bile

f e-*titto r'()n ttttt.E:sl.tt


lr(in7r)osa

cu rnaiestate, nobil
pomposr oorsrnouios, itnpoz:tnt
rcli g ios.

sensiLile
l,er

g gier o ( le g gieri,s

i.mo

capricciosn

(.on spirita
spirituoso
hrsi.ngando

-lejer, uqor (troarto lejer) -- capricios cu spiril - s'piritual., eubtil, iugenios, picant _* pl*cut? ugotr! fAr*
aceante.

cu. amabilitate cu sensibilitate

reli s.i0stt

Serrtimentele dramatice, lugubre, funebre etc. Se exprimd .prin termenii


drum.atieo
ericrso iu,gu,ttre
nri.s
f .f u,nehr*

dramirtic
rni s Lryrr os lu g r.rbru

For{a, enengia, inrlrfizneala, vlolenta, rmin]a e1ie, se exprim& prin termsnllr

Iunehru

lresfinte

apasiit,or. greoi.

,eon, forza
con uLgote, ulg{rr#.$u con. ltraamro 'ener gtc0 eroictr decisa

cu forla - cu t,igoilre -* cu trravurfi

*
Unii
exrrmptru; f,e.rm.eni

ton

ferm,ezzc

risoluta
irnpetu,asa

- eroic -decis" hotxrit - cu fenrnitate, cu hotirks - hotarit ._ - indrflznt+1 - feroce, fioros --_ -* salbatic, mindru -* cll mindrie * ._ furios razboinic'
porunci tor

energic

intlicd.

nt'ilcuren

":i totod.utd

t:oracf.eru,L acesteia. De

Crave Sostenuto Comodo

ntigear:e foarte

rarf, (I$tt :

40-*42),

impetuos, aPrig

ardita
feroce

fiera
con fierezra f uri,oso
guerrie.ro

de un caracter grat', serios nri;ca're lentl (M[l : i2-76, cer]trll o execufie sus[inutd rniscare potrivita ( ntNI : 76-80). de llrl caracter comorl. lin'irtjt' ':alnr" hine
a$ezat

II

1l

Maestoso

imperioso

irata narcial,e {tempo di warcio).


m,urziale
304

minie, cu suPirare tempo de marg


rashoiuic.

Anirnato

mipare potrivita {l\dl\{ : 8U-t}4}. rte un caracter ntaiestutls. siirb6torest' migcare tlestr-rl tle relterle (h'lM : [I(rI.20), qle un caracter in'stfle[it' iur,itnat.
reprede. f+arte iutc
I

II
II

Veloce, velocissimo
!0 - Tratat dc teoric e mrrzir:ii. yol

305

t.r

I, I
!,
fr

.
l,;u

Hr)

.ix(i(:ltll():

l'rin tnt,preun&rcu s, rJoi ternteti -- tr;ntl de mi;cttt'e;i alttLl tl.e e.xl"rresi.e olr[in tenneni noi, (iare indicri a tit rniqczm:a. cir ;i expresia in

Alla siciliana

iu stil de sicilia nt. r.ech - rnunfii Siciliei, cu caracte;


migcare m.oderatti" legAnati;

canrabire r\rrrlnnte
;\,rrra,rre

go afietunsrr

relig'ioso

-. ffi;l'I llT;,'i:*;:lfif;]'__
autlagte religios; sever

Alla zingara
A

ll'ongarese

ll,iii::x:l;,.l';ilH*,-il:i::',1'"f-:}:ffi**,l a Allegro nppasslonalo _I | l I I


Allrgt'o t'orr brlo Allegl'o colr s,lrirllo

[ +i '.3 iu stilul rnuzic,ii pigiine5ti _- irl stiilul li nraniert tmui


rnaghiar

rite de

diru-q poi,ular

t f,

nllegro ctr pasiune -- r,l,lelro cu lrrio (striri,ucire) __ alk:gro (:.. spir.it

Alla caccia

1- in

sti,lu,l cintecelor de vlnatotirc.

t ;

'll1t trrrttt'ttt tl, rtrirsturl;, Pt'uvcnirrrl in rpecial din rnuzica pe1tr.Ll ;ans t,rlt.il ,ril r.'*rI,rrl, .ir yi r:rr,r.rrr:tcrrrt rrr:t:st'rit. l-)rr exernplu: lr.ttt;rrr rll vtt|sr cians in lliiiclre, r'ioair: ::,,']::]:,.:1:: ..:,,:.1 f i {r'a l.ioa sii, irr nri-rsurii tu.,,o.* {r'J f r-ttr;tlt tll tllltrltrlllr - t()url)o rlt: rrrr;rrtrel, t[a,ns yechi fr,an,cE.. rrr rrriqr:ar.e lrr()(lera l"h, irlini de grapie uolrlr:!c, irr rrrrrsrrri tor.nftr0 [j $t 3,] I.tttlrrt rll tttit/ttt.tt lr,r,()
_*r

rlc rrrazrrrt;ii, dans ,olrrrrur. poror*2. (:tr un ()nra(:l.ct. r:avttIetesc, irr rnirsuri tor-

lcgcrlg, Lcopiyl{ Mozart rsrnarca

Nirnir: llll ilenatttreazii iuterpreltreir unei picsc muzicale ra un Icml]c grepit' Ritnrtrl operei de artit iqi capata seusu,l ju-si-numai cild esle incarlrat intr-un grarl de migoarc just. Nu'fara importanfa. sin!, de asemenea, tertttertii tlc cx;rresie datoritii oarora interpretul r:uuoa$te.,r!ir:ect iirtenliile ;i stirrile emotive pe carc compozitorul dore,ste srr Ie cipr.iure.' Indicaliile reforitoare Ia tempo qi la carariternl pieselor' ruuzicalc inaa nlr trehule in[elese irr mo,d rnecauic. Ariitintl i'ntportan[a ternpoului in rnuzi,r:It si totudata just.a lui ip[e.
:

t('lll,, tli lr,t.;r

.aLir

(i)

,,o,1rLira.r rominesr. - irr rniEcare Iiui;titr-t, iiirrigiirur !_il.a-'in urtr-

tenlpo ,cle ho.ir, tlaus

;il;:l'i
I t,rtpo

tll lrolorrt. ir (itlla

rrcrg

ici.

,lr*r;. *ri,ecurc ,,,*",,,u,*

e.

,Ave[i gr:ij* oa atunci cind cinta[i sii tiesuoperili hentiruentui care & inspirat po arrtorul piesei si 6& ru intcrptetafi ritrnu;l dupa |unul vostru plac. Aoest ritrn roilf, ca,ractelul intirn a,l piesei, caracter po oare singuri il [i putea slJ f ar:efi gliiciL. Eu Ftitr b,ine ci [a irrctrputul unei piesc iuuzicrle se girsesc intlir:a1ii a ltr rnigcirrii ca: a)Iegro, aclugio otc., dar toat aceste rnigciri au gratlelo 1or. care nu pot fi indicata prrin nic,i o formul:i. S* descoperili sentirnentele pe cale autorul a voit sri le traduca +i sa va pilfrurrdefi voi in6ir,fl de aceste sentimentc" 1

ttl
,:I
r

t ; I

r.,t,, ttr

rr,rero ff:il,'"u|'"i'';,'i:"il'":l::::;;::i,:
L:u caracter tnaiestuos,

lu

lntr.srrr.a

de j

S 7{1. Ritmuri specifiee in muziea universalit

Allrr |ur.cit 'r.rit ltrrcit Alla tarantella

-.*_ in sti.l turcesc. lerlrpo legrlnat ca iu daursurile turccgti (indi,calie cle interpretare pentru picsele iri sti,l orientaj) In stil rle tara,telii, rla,,s 1ro.p,la,r nir,,,-

rDaiestuoasii ;* .+i.t .*-.-^-

',

*r ;

m;;' :;'"'J;i::":""1li::

f* p. t fel*l de rit. muri- Anumite ritrnuri insa. rrrai ales cele de dans, priu foiosirea lor frec. ventd, capatd un caracter specific, rec.unoscut ori de cite ori astfe,l de ritmuri stau Ia baza unei compozigii. Ititmurile specifice sint, in genenal, de naturE popularii. $i, in f oarte multe cazuri, ole au f osr preluate gi dezvoltate ternatic de citre compozitori, cu deosebire in lucrarile insrrumentale.

I Citat dupE E. ldrjllerns, ,Le

rgthmen,

ea7

l,

-l
flrrrn in continuare cele mai errnoserrte ritmrrri
rr

speei

iee ln

mrrzica

l.ltntrri'erl. r'itrrr lri..r:

niversalir

1.

l. ltitmul de nlcrp, cu a.ccente care sugsreazA mersul cadenlat, avincl un tempo vioi Ei constant. Forrnul a ri tnnjcri cea mai obi-suuita a margnlui
cs

te <le na l-ul'a hin;rrii ca, de exempiu

-S', -= :r

4) lz
Existd ins& rlestule
mar$ur.r

la d.d
{":a.l'e

Id

rl

Jl
ternarle:

sl

J. S. tsaEh ( ttlSs- 1750) Suita iengleza

: ti

=tr::i:=i ;:11 --.-=-l

I I

I- -l

au ,[a bazI forrnuls ritrrtice

Oh. Counod (18t8-1893) Opera ,,Faust"

i=
2.
I$enuetu,l -:- vechi

{[retnrxIerat,{.;']-.,;*,'-*;'-,)"''"H:u,",*,,,o

ritru. L'ittar. avitrt! u daus popular rancez. Guuottu, 4. t)uuotttt, vechi dans 1'-iopular ffrancez. de ritru biliar. avitrtl o rrrti-

= t _l t'
I _I -

Lrrlly,Purc.el|,Corr1reriu,'Pr&Iil0&u'Bac}retc.utili*r:aragar,rrtai*lucrr1l ril. lor iustt'u,rentale' t J ph Rameau {168B-rT64) . KAmeau tlooo-tru't, . I r


Flippol-vte

et

Aricie

satr

A fost introdus in opere pe vreruen lui Lully qi lianreau, iar in lucririle in,strurnentale +i-a facut loc in primr-ll rintl in suite gi nrai apoi in sirnf onii ( Couperin. Bach. Haydn e[,c.]. J. Haydn (lzB2-t80s)
M.enuet Simfonia

dans francea

tinrpi).

de ritm ternar

(in

nrdsuri de

I
5" Gigu. ver:hi dans popuiar engloz {secolul

XYI} iu

masuri ,l.e

i t.itrr1,

evind [a lrazii formula ritrnice

urmiltoare

nr.

l5

- I I

couperin

rile l0r
flourr$e, dans popular francez. de ,rrrn bio". salr ternar. Cel hinar de obicei se scrie iu masrrra c,llla breae (Z ), iar cel ternar. in milsurile de

instnrruentale

: =,rr"-.

ritruul de sis, in

iucr,r- I I I Il
I

l.

raupaTYeBr"n.t;

- I

t*u d" l.

r In tratarea rjimurilor -sFecifice avem in vedere notiunee general} de ritm muzical. eare cuprlnde atit elernenrele metricii si ritmicii muzicai!. eit si tempou,I si caraete:r:J pieseir,r rnuzicale, acestea completind $i aducind !a un sgns superior nofiunea de rjtm,
308

llI
I

t_l

l. I
l:
t:

,,,,

li. Cou,r'anle. dau,s de origine frarico-i ta.liana, ilr ritrn ierrrm" rle oi:ir:ei anflcruza. avintl tirnpul intii cu deosel-ru'e acctltuat.

:l s ta g

9 Bolero. tlans spaniol-" in nlil*quri de 3 ti mpi, eu acotnpaniarnent 'ritnrice nete. avind ea f orrnrrle de hazl ;

de

J. S. Bach
Srrita

i085-r750)

englezd

dJ-fiIJJl
Flaufo

sa,,

gJ-ffififi

.d,

BIffiJffirfl
M. Ravel
(187.5*1S37)

"h

t'
?. ,\rrrttlttt url1 , rllr,rrs rlt: origirtc spanioli), in ri trn Ierrrar, cu &c,gentuai.eir ttul p,l'r)nttnlltln u Jtnlrrulrri lirnp. ilaendel. Ilar:lr, Corrperin etc. ilrl folosir
lr(l('f,(:lt r,rrlrrl,;rrrrlrr'tl lrrr:r'lu'ilr, lor.
Iamb.

C. B. Vitali {t644-l6t}2}
Sonata nr. 6, op.

ll

I.0. Sicilirrna" dans rlin Sicilia ( i talia linel ca forutnle rittrica dc bazE :

), in

m* surile

ii

5tl

s&u

It

eJ "h

5a#
veche

BISI J-Tl
se
intilnegte Ia Viualdi, Pergnlesi,
Chausson,

Iu
1l Oi.natna. dans popular din hfexi,c, a fo,st intrsrdus in Europu (spania ' ItlIia ) in seoolul XVL La origine, rit-rn,ul siiu eira tel:]rflr. rlar a f ost Pt'cltttt r:rt hinar in Iiteratrra instrumentala. ilcest daris collstir tlin desene fottrtr: sr:tlrte, pe car se con,strruiesc diferite val.iatiuni lrr,eiodice ti (:ftr.e r,rt roll.clil ' rle, nrai mrrlie ori.
q

Iiteratura muzicala mai

Bach. I-fnendel etc., iar

la moderni, in lucrhrile lui

C. Faur, f,{es-

pighi

etc.

O. Respighi ( l87g-1s36)
Siciliana

l
''l

An&antinc ( J. 116)

,a

J. S. tsach {1685-l?50} Sonata nr. 4 pentrti vioarl (Ciacona

P.tutce

.l

l
310

,]

311

;:ffi--lE-

{rtns napolitan. foarte viu' ctt caraeter vescl' in mJlqttrile iV"i,-.- ll.rssini. foIerrtlelss,ln-Bartloltly' Cdsar Cui, l)argorle 3 .r1 6 ri*r,i ,,irjrLi. Cht4lin eLc. au Iolo.;i t ritrllrtri de tarittrt-t)If, io lrr,:rririle lor'

ll

T,ro1.l.pll.e..

ch tl;:li,,If.1l;ttseri)

crPera

I
,

va,rsc

Tarantella pentrti orchestrh de

A. Castaldi ( 187(-

1942) coarrte

ftIarcr*to e Tobtlsto

t:i. rt,lt*urkt cst(: urr darrs popular' poloricz. cu cal'acter qaiarrt. irr r*[srrra l] ,,,, a('('elrt i:arar:tcrislle pe al treilea titult- utiliz;ud tlrllliltrrllt't:;t
lorrurrlu ri t.rnica d e lrazi
:

' rl ' rt ' rl


I I t f a I

I -

proveni,d tlin [2. t/al.srl. la origine este ttn tlaus veclti in utdsur"' I Valsul ruotlcrn se prezinta tepdler (tlans tiroler austriac in mi$care lentfi)' ternar' ca un daus stralucitor, viu (valsul vienez)' de ritm cornpoziturii; In lucrarile instruutentale a fost utilizat. sproape de tolil3raltuts' CeaiBerlioz, C}ropin. Liszt. l.laydn, 1\Iozart, Beetlroven, Weher, Rubinstein' Gla' kovski, SaintSaEns. Richard Strau'ss' Sibelius' llavel'
zuuov etc., etc.

AfTi C r.l
Chopin ridicri rnazu-rua.

:1J J

t
L

;I
I I

itr literatura piafir-rlui. [a un nivel cu atlt'-

ritrat

poetic.

'l#I:;;*,0*'?fl;lll,' L
t,p p
1 ^r-..q 4f

Delibes. Ceaikovski, Gorrnod, Wagner' fo*tiniIn opere. Berg. $ostaliovici etc', etc' [n oPerota : Jo]ran Strauss, h{illocker' ?'eller e[s'

tle asenrenea I

C. I'l{" v. Weber (1786-1826) invitatie la vals

=- il: r!:
:llj

:l

DIO JIL

+-t,

r *"""'::j::":::'''"'' ae'"'".,:,i::::,ir',i;,r.i3'
pg,ioueza

Br.erhovcrr. Sr"hri;ert, Clropirr

si l,iszr rr rilizeazi

irr

itrt-.rirr.ile
I

S 79. Ritmul fn muzica popularH romineasefi


CeneralitXti
I n rnuziea pr4lrlarii ronlinease.tr existrl *tit. de variate r{turuni incit t:.Ie t:*nstiirrit: r:rr a,r!evdrat noi qi inepuizarriie s,tr.c() rre imhog[!ire ir exi]r.csicj
'

:| ]

r. I
I

ir opcrele (;orntr)()zitorilor romini, Dup[ stmctura lor, distingem trei sisteme ritmice 1: l. sistemu.I ritnic parland.a. .| sisfenutl ritmir: ntd,su,t.ct, 3. sistemu.l ritmic ultsr,k.

l: I
l: I

r: J , ;

; I

l.
ts. lii.rntul nruzit:ii *nor r)apourein*ec* !n iiogagie p! varierare orice trrclriprrire. In rnur,ica negrilor, spre exempln, ritrnul depdgeEtc i1 mortr irr. "'."','_.'';l;,,il.,11111;'1il: -I,,.-;,^il'1T',,1T:ti';.,,, ,-,,n,1.,"", e.,r ;;1^il',1T',,,1T:t,';.,,, rno,lern pi., :".".llJo;l;,,il.,11',,11;'1il: trrrrrt r:e'le mai rululte dintre. fornrulele sale ritrnice. Din rilrrc,ica pi ritm*!
{de
rrncle

Sisternul rit.mic partrando

HIII

ll,ili:":l:;,,:; ;i*T.ilL;'".T"in1,,H'Hll,i.':1:;:, ""

s*"n, "ne'Iu

r
Andantino

i'ffi.#*.,x0,;_,.?0,,,

^niq**inn

triltte' cilre Iltr sint ditizihile rlecir meiisnratic, cloei, silabrr rJin vers *ocotitir unitate rnetriea :

Iiitntti parktnda eousttr diri desfigurarea ftpr.oape recitaiivi, i.,rp;ita 5i nurnele de parlando.}. strins Iegat.t Je rext, a dLiraielor, intilnindu-se mai mult itt rnuzic,ir populara vocala. [ii este de rior:ii feluri: po,rlanrltt rubato si parkmda giusto {giu.sta siiahic}. a' Ritmul parlando ntbato $e giise$r.e ludeosebi i, r*+ine, ctntet:e. irttIarl,-r. IrlrE:etc etc. Si fire rrrrni!.oare]e caracteristiCi : * depin.de riguros de text, de unde ,erlrlil i,nrportan[a cgnoagterii iegii Ye'rsif ieatiei pent,ru detertninarea corecrii a ritnrLrlui rluzieal * trre l.u bazd. doud unittiti de e{urcfti in.egaje (unec_u.i tr.ei}.I irr r.lport de 2 ; I sfiu I : 2. unitarile de rimp sinr repr.ezcnt*te prin optinre ri pdtpclrrrie

Ir
tl

llil :l[
;
31.!

f-Formula ritmicd-,

formul&

,r./

j>:J J JTJ rJ; P) il t/ !J q, - f--.iU-JiFE,b i-"-,,t

-_Aceeagi

ca% i->

J-]?

ritmice,'iin sehimb, o importanf5 rleoseliita eapirti aeeentole exf,resi'e ; t &nilia Comigel, Curs d"e
folctor.

* itt iarnr,ule!'e ril'rttice se int:r.ttirerrzr, liber grupe eJemeriture binnre ,si ternure' alcaLrrite diu dona durate. Gr:upele de trei du,r.ate se intiinesc prrurai in refren I lipsesc accentele rnetrite, rlin cauza nrirrii nrobilit*1.i a grupetror

3i5

a I .:

I''l i-

tpmnottl l.ihpr (rrthnto ). exe.rrrtie tflrlgtrnat[din cat'e giluzri rlu se tllotrurtulurzeaz'a.

opriri dese pe
Sara bunl

coroane,

Sistenrul ritmic mlsurat

Cintec popular
Par'la,ardo

din Hunedoara

tdupa E. ComiEel;

ruhato

O In:rro Jlu'tc tlirr t:irttecele 9i .ioetrrile populare ronrineSti 1" la lrtzX ritmul ,rdsru.rrl. alc t:rir-rri cara,-rteristici siut acelcagi ca qi ale ritrnultri Iolosi t ilr genr:;"lt I in mttr,ir:6, atlicf, : c:araeteru] +i na[ura pieselor respectiver cilro -- l+:rtrJtrtrtri t'rrritt!'tt tl rrpil $r ptt1 tllctrr)tl(lrlliza ; * i71a1111ly1tr<lu preci,sci frl mri.sarri, crt aparilia pericilica a aCCente]g!" respeetinrlrr-se orclirrea de succesiurle dupi legile nretricii', lormul,erilnir:e*bitm're$iternare*uaric.'te'dirrtrer:a'r'ecolern:ti caracteristice sillt cele de dansuri, l)e exertrPlu : \ Iorrnula ritmic* pentnr [Iord', cel rnai ;;1-epinclit clans pnpulitt' r(f - ; rninesc

l1l
r
L

EJ.JJJ'I
E

.#I

@!

at,

h.

l{i E, ci A =- f *
b.
Ritmu"l parkmdo
:

te

oa

$ri

cul-

cu.

onrnuia ritrnica pentru

La l*

llrcamu, dans populal: txirr l\lunlcnirr

giusto saLr giu,sto silabie se* intilneite in cintece, colintle. halarle etc. qi are aceleaEi t^rasaturi ca oi purlarutki rubato, cu urrua

toarele deosebiri

4'

i,,bj J,tJ

Jil
din
Oltertirt:

I'
I

temponl just (giusto), exectrtie precisE" metrorromica. Lirnitele

nle-

Icrrrnuia ritmica pentru Alu,ttelul- t{ans poptriar

sint deslul de largi ( J) : 96-258 ) ; * intrebuinleazd. exelu.si.a tlotea durate invarialtile, al ef,ror raptlrt este rle l:2 sau l:1. Nici o silaba nu se cinte pe o rlurata mar micrt decit oplrurea (except.intl irnpir[irea rnel i smatice ). poserld o mti,t nr.a.i ntare libertate de inlanluire a grupurilor hinare cu cele teruare ;
tronoruice

;"ffi tr'l rJl J


te'ni

a'

cr,ruuls r:itmic[ Dentru llriu,l, r,lans yrpular

din

]Vi

rrnteni.a

si

)l'

t
L

- t'olosepLe frecuent intotrleauua cu tirnpii aceentuati ai rnasurilor. Surretul rnai lung cap&t& in' totdeatrna accenti indiferent pe ce timp se afln, ccea ce deosebe$te ritmul
gt.usto silabic de ritruul
mal surat,.

rnd.surile alternatiue, fdre ca aecentele str eoincitln

AtTt

rfiJ r,ffiJ nri ;*bl {Jl J ]r.ffiJn


P. Constantinescu
Briul
-E

t
t
t

Colindl din llunedoara Giusto

I I I
T

fi/-E

316

317

t I

t I I t I
T

.l Sislr.rrrrrl ritrnic alrsak llirr*,r ,tl,,,t,,, , r'


=

/ in-

l{}

rrrr

lt tttilr ul:glsl

,t

i ir11l til ili,t l1itt.r.lt.

rrrrr.ll. rrr.i rrrrrrI irr ruuaica popuiari rir nsirrrd


r:iil.trclCfi Stir.:i
:

t;
t

Apgrir, {i frrttr*rl

0eamoaraleie
7 I

trlr

tile, 1,, lrtt,,i tlt,utt ttrrrrtt!i rlr tltt,rur.c iruegule, ilr raport de l:s sau 3:l I r'lrllnrr,ia ql olrlllur.,t t.tt ;rrrrrr,l) ; ttttt r,ihlt' ,i,, tlrtr ttrtt ,\r' 14t.rt 1ti,ttt,ri t'.i.1t,. :: sarr: J, in nri;cdri diriir.r

i,
i

,t J-1. I J-J.
lg

t6

,b "b $. -\ ,b
tb

Briul bindit
.f)

tillll!!i.',tqll.l a f il tl.rtril

invirtita, llatepana,!i Feciorea,rca

ta ia Ereaza

lrrr

iirir'r rliri iorrrlc. ir rlorra ttiind alungitii

..=rirl itlt t,t,-

a!I de prio,e

fTffi

J-:

rT
SI ,

Ifi.b"b,b i s.,*.
nGi

r[
,lr i*l-l
!e'tttltttttl
lllr lt 'tlt,'t11111rt1
,

n
b

sau J-]
S 80.
una este alungitl
:

ts[etrisa

ritmica in luerEriEe mai


dorneniul metricii

JJ)
tl,
;p11a'a!v,

sau fi-j

In

r1111t111

rlolrlrginr! cu ruult linritele obiqnuite aie


ri

I
I I
I
q
I

tttrl=,t1,,,

1,,111

1,, t rtltrtltt ir Iir:t;iirrri elerlrenl r.illlr.lnri irrl.fi: ullr,xiruatii,

trnic rezulti : 300_650.

din

l.eru-

Inca din a douar jurnf,tate a secolului SIX, cornpozitori cB Waguer, Berlioz, Debussy, Vincent d'lndy, Musorgslii, Rimski-Korsakov +i alpii au inceprrt sfr utiliz,eze, din ce in ce mai nrult, pe lingr m[surile tradilionale de 2, 3 +i 4 timpi, rnAsurile compuse sterogene ( rnixte) 9i rnasurile a]ternative.
Pref eringa perltru astf el rie rnasuri se f ace 9i mai resirntit6 in secoIuI XX, datorita faptulni cli marii conrnozitori -c-au inspirat tlin ce in ce ruai mult din muzica popula16, crr metrica rariatA. Rirnski-KorsAlior', Ilaltoli, Stravinskyo Enescu ri alpii iolosesc cele mai yariate 'combinafii de 'masu,ri, cu alternange repezi Oi neobiSnuite, aqa lu,rn se gasasc uneori in cinter-

1*r*l rl* ,rl

1r1ii,:r,1r,1.

,b

Jr -,tfo

Oin culegerea lui B. Bartdk

Dans rominesc din Arad

J,J,J, ),

cele popoarelor

din sud.estul

Europei.

I.
lirf ;l rir' llSillttlllrr t:ltlnitt't), trl;su,lt-al, prin acele prelungir.i fine a[e durJ"l"t tilt'rtl i itlrta 'rrrrititttttilr:. llrczirrta o noutate gi o variagie deosebitii. care I a ' !'t' r ,lltlrrt/,t lttl ll niltt'lor' noilstre s{-pi inrlrepte din fle in ce mai ,iult dlr.11ltd 11'llr1I rt('r.rrl1t fr.l rlt: fi Ltn. liilrrlrl tth ttth, lrt ttoi, t:itracteri z.eazx indeosehi muzioa popularfl de tlairs tr, =ii,l,rl rlr,l.irlrrlri, girsi.rlrr-se insf, 'f si in alie parti ale gerii. I 'lt' lrlrrt t'il .Ilrrrlilc I'orrnu,le ritmice de aceasti naturi sint irr jocurilc :
f

Stravinski

Le Sacre du Printernps
fi.nt

*!ttilFiE

I 1"il'Irr frrarrf rrv:cvun,t. in muzjca po5lui,ara bulgar5., ac-est itm a rle .,t ltllr ltttJgut....

c5,p6tat

st9

-o9r*r, -''* , ,

-.
,

ri 4

Nu sint pilrSsite nici celelalte misrrri obisnrrite in crea[ie (de 2,3, 4,6, g pi l! rrrnpi). in care scriu foarte nrulli crotnl;ozitori, pinn 9i eei att" nalisti (Sclriiutrerg 9i elevii sii {olosesc ntasurile Iarg rrispiudite dc 2,:}
tirmpi).

',.,.',c'ttrtstrttt:liu

ilttltti piinciltirtl tarialiu'rtii ciclice

4532
2 ri
coltsI I-r

2453
rut:litt
drt

3245
princi

I
sltntelor
:

In conrlroziliiie mai

noin cu caraeter serialo asismm iusil

la

crearea utrei

metriei artiIiciale, cerehrale, matenral.iee. Astfel. Roris Blaeher (conrpozitor gerrnan) a ernis teoria ,.meh'ilor uurirJtilioo ( ..J? arinble hfe.treno' ) dupa care. fieearei masuri noi trcbuie sA i sr rlea o alta structurli metric&, caleulat[ de rnai inainte. t'lu exemplu lrt l(:eastA privirr[& ni-] lrrucura unfl rlin lutra,rile sale pentru plan:

,t 13 (2.:i" Z + 3 - 5,3 + 5: [1,5 + B:

1tu

piu'l seriei'

13)

B.
Ornamenten
\'ivaee

Blacher

fiir Klavier nr.

).ruo-rr"

$empre stacc.

ri trlricii Ei fornlelor:" ( rpirte slarl;rt uu! clerrt Gebiet cles li/rvtrrri-schen und der t'ornr" ) $i ca oa ar ilnpierlica o construc[ie mctrica arbitrara Si ia iutintp'lare, trebuie str rccunoaftern ca albitrariul, in cairr,l de fa1a, il da tocma'i rrietoda seriali rle construcIie. care oltl,iga la o dezl,oltare a ntetrLtlui dupri url principrr.r llrccanie, staLrilil tnatctnaticegte, Si nu dr-lpf legile f iregti ale melricii urtr' zicale. care deriva rlin ilrsttSi conIinutul opereiide arta' ln Occitlorrt, tendin!a c&a mai aecntuata i,rt uruzi ca, decatlcntfi estc. fara iutl oiala, aceea de a se renunla Ia orice cadru rnetric, in pri'ttrttl rirrrl la maslre gi ia barele de tniisurd, care ar inco{se,ta - c[ipfrile * libcr" tat.ea tle desIilpr-rra,re a ritmr-rlui muzical. Singurul ,,rep,er" adrnis, in citirea lu.crlrilo,r mtrzi'cale de a'ce,st fel llr' fi o bara vertical[ (asernauitoare barei de rnAsura) clle se aSazI trtttrrai

Degi a11toryl (Iloris Blaclrer) susIine c& o aselll'enea metrica,,cousti'

I
t

ttrie o ltuterlictr llLrboga!ire in do,rrteltiul


[]ereiclte.rung,

I
I
t
L

inairrtca notelor ce co'incid ca desIir$urare rit'micf,. Metrul gi nlas,ura siut insl elelrentele care asigirra fide,la execrtIic ir r.i'tmu,iui ' operei de arte muzicale $i acestea olera. detalii de interplcl,trt' l pe care rlu le gasim in descnul ritnric. .,lHdsura ofer[ destule avantaje tehnice pentru ca sl nr-r Iic arttlrcit tir. Daca rnuzicianul este animat d,e o vial& ritmica autcntica, mi stu'a 1i v it Ii rle un rea'l folos 9i nu,o piedicl in exp'r'es'ia rnuzicall". ,,Ea Imasu,ra] reprezinta ordinea ritrnului 9i legntura foarte utili tlintrc

L
L

riala . rruzicala gi .f oruarele materiale, intre gindire

qi

aet*

1.

ll ll ll ll ll

L
In domeniul ritnticii
Aspec'tele noi pe care

tl

cr ea este r:onstrrritx pe in ordine ltrinciJtiu.l s,eriel arituretice si rnple : mf,surile sint alcirtuite <lirr 2. 3, 4,5.6. i, B, 9 elernente, de la care se rer.ine-apoi la punctul initial, prin procedenl racului: 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 gi 2. In pref a1a aeestei compozilii, Boris Blacher rnai dx gi alte modeie de stru(:ture metrir:ii. ee se pot obgine pe ca]e de calcul, cum sint 1 :
r DupS Karl
tren", Nla,rrz,
32G
1904.

Analirirrd ntetrica acestei lucrdri, obseryim

nalii- de valcrri, ajungindu-se la m,ijloace de expresie ritmi'ce mai cotnplexe; ; influen[a tat rua.i nlare tn muzica ailtri a ritnturilor poltulare, irri deosebi a rirmuriior exotice (ritmul hindus 2, javatez qi ce'l al negrilor) ;
rythme. Cirngadeva, uin teoretician hindus dil seeolu'l XIII, a trans'mis Posteritltil ur: sistern de 120 ritmuu:i d.iferi.te hinduse (citat d.in lucrarea Neue Musik in der

[e ptrne riLnrica actualil sint : titrebuin;urea forrnalelor ri,trnice con[inind cele mai var'iate cornbi'

ll

I n:- Willems, Le 2 K.

11. W0rner:

Rhgthm.isehe Sgsterne Blael:"ers,,,VarLa.ble Me-

Entscheldung de
?l Tratat dr trorle

Wdrrner).
I

tlI

a muzicii. vol

321.

trl

i!-

I
I I I I I

Itt,t,tl,, lt llt.lt.t
''i

'* trrtte'stecul de ritnuri diferite tn cadrul sesleiasi melodii : ri,tmr,j (:, ccr trorreic, dactirur eu anapest,ur etc., .rn, .;;;;r; ffi;; lir \trrrvirrsli,i. Ilurtril; si aipii; "ru t itrit'trt'etr ritnuilui ru pcrsibitimfir,e de prerucrare tematic,, cu mij. lrril.clr: : i lt:lttttr:l irrtlcllrrinIati in dezvoitarea molotliei gi anl]oniei, cunr ':ltrl' Hrl)r'(: r'xl.lttIltt, r:rrnoiurele ritmice'(up fel de polifonie ritflrica) gi ;r.rlirlir rrrrrrr.rr (rtrr ttslintrt,rt r-ir rrri.c asemanaior pe,dalei armonioe). 'l',rt ln I('''Hl(r'rr 'sltrl cvolrrlii firegti ale ritmicii in cadrul evolufiei vrer
rr,rrlrrr'
rltrzir:1lr:.

muzicale,

llpate aeeste proeedee cerebratre gi corrrbirratrii cle na turf, pur f nrma" .. listi' in metrlce oi rittmc6, nu acluc nici un apolt real in prr.rg.esul arLe,
'[elrniea

trrr este legatd de expresia unui con[ir]ut


sens t,n artd,

dupfl cllm se va ardta acesl Iucru si la ,.atorialiii11r.


coresllLlllza

[or nu ure -rtict utl l. nu ilin

61.1

,-g

ge.

(Din starea

,,Aus dem Gie.ste


su

schaf f

illltnl1llil{l ilt

trrl lll'n 'il rl.rv,llrlt'i de rtttlttrd, formalistd in ritmicr, di,tre


:

ctare

Fr. Liszt). Ritmul' ca gi rnelodia gi armonia, vibreazd in fiiupa omulLri nurnei +ste Iegat de sirnlamintele gi trairile lui, clacrr expriura url co1;it

fleteascA se nagte tehnica IuruzicalA r.a.

sich die Teclr.nik, nicht o'us rler. .lllel;anilt,o


rnecanicit
dactr

I
I

I I

t'' ttr ttt'tltl ri t ttttr'l rt'i o uolrtore artisticd absolutd, rupind u-l 4e ccle. lrtll. ltlt'lltt'ttlt'It'ittr:iP:rlr:'lc rrrrzir:ii (nrelodia Ei,amrorri,a).Se scriu piesc till r''l l r'('l(!r 1rt'clotttlt:t't:rtl l,i trrrir:, Iolosin,drr-se cu pre.cadere instrumerrtelr I t il,lr'r" r'u , 111;111pru.i vir. f ,1;t rle nruzic,a aga-zisd ,rmorodici... l',rlgrr-rl vlrrr"x. (r:rrrrr,Puzir,r urnerica,), spre exomplu, a,scris iucrarea I ttttrvttttutt llrnll.rl o ru,r:he,il.rl formata flin iZ baterii, cj11 insLrumerte ile lr"r *Hlrrrr' 'jr Pirrrr, irr r:rrre, pe ling{ instrumentole o,biqnuite d" p"."r.ir;; ill. ttl'r'ltrrrlt't'i nitttIottir:c, figureaz{ qi uneie instrumente cu efecte natu, t'nlrelr', rrrrr xlrrr : rlif ur.irt; sirerrc, nicovala, chiar qi biciul etc. ltrrlt'tittrtt lttttl.r.u ar-itnl,e, introbuin[indu-se Iormule, nitmice..ur* ,, 1r,r ti rlr'Iirrirr:, lrrirrtlu.se drept model cintecu,l unor pdsdri, ale c6ro' l*1'1111111' t'llllll.r: llll lxrt fi deternrinate (ritrnu,l in,stilul pasir.i[or,,), cu ,--vEr^4vr e.r'rrrrl rln Hr 1;1,r1^ orio,e reguraritate ritrnic, ; ^ ' t't.'ut't'tt u,n()r f ormule ritmice cle natu,rd, cerebrald,, pe ca]e 6e raI i t t tttr Tr l''ttl, o'$il cu'rn rso intilnesc la unii comgroz,itor,i ''tt ato,aligti ca i Wr.lrr,r,n, \/rrr',':s,c, Jolivet, tr,Iossiaen, Boulez gi allii. l,ixr:rrrlrlul ce,l nra.i concludent in aceasti privinf* ni"l ofera Olivicr ill*r'qiu.rr (r:,mpozitor f,rancez), care inifiaza i"r"ri..l" ,r" .ir*'; ,,;;i::;i nrlrtrrgirr:" (la ualeur- ajou,i6e), pe care o drfir;;;" ca ,,o varoare s,eurr;l -;;; nrl0rrgrrrfl intr'un r,itrn oerecare, fie prinir-o nota, fie printr-o ,r,rr;, p,r'irrll.-rrn punct* t.
Aceastf, adaugire de nagtere augnrerltxrii sa, rlir,inrririi rirmir:e. rl.cr)rL cgirle (regulate), iar alte ori inegale (noregulare;.
:

;11! tl" r it ntttri sirtt:ulurte ,si corttratirnpate sub inf luenIa ja. ilrlrri ( lrrruJ lrrr, sr.il,i t, slv,i lrg, lrlrrc.s otc.) in u;rele luorari
ult11

de-

ider, corespunzind aspirafiilor sale, de rnar brne.

Lrogat

simforfce;

j ,!

l
1

t O. Messiaerr, Technique de mott


422

Langage,

P-"9.

I
It

Con,sirleratr

ii tcrrrctioe 5i istorice

53

il
,I

A. l(eprezenlarea gralicd a iniltinrii sunetetor

*s
iS
;-eg

14

16 rs.
16

Notele Porta tivul. A colada

ii6

Liniile suplimentare., Bara inipiala si


aie portativului

inala
57 b;)

I
I

Fomne excopIionale

I7. Cheile
tB. Utilizanea actualf, Alteragiile

60

CUPR INSU[,
P r:ef a td

s
.$

cheilor, peritru voci qi i.nstrumente, in


octava

nota[i'a
72 76
77

lg. Semuul de mutare la

Cuvint introdustiv

@i
INTRODUCERE
13 19
of,

I
I

.,i$ ItZ.

IN TEORIA MUZICII n'ILrzica. arta sunetelor. Eiernontele principale ale muzicii n'[uzico,logia, 5tiin[a muzicii 'Ieoria rnuzicii ( def ini pie, importanlA, r:orrf iltrt )
PAE,TEA

23.

Explica[iat,eoretied9iistoric6aaItera1iilor.'. F olosirea alterapii,lor in notaf ia muzica,le. Alteraliile dentate, r:onstitutive +i de precaulie Notarea s f erturilor de tor

79
aeei"

til
87

B.

Reprezentarea

grafic[

duratei sunetelor

I
lOr
94

Principii teoretice introductive


Ca

'

S 25. Pre,cizari cu privire

1i tol.ul

OZO
Sttnatul
27 27

sr
s

Srrrretul ca feuorrren fizi'c qi fiziologir, r.O .:. Citeva tlate fizice asupra sunctului s3. Citeva date fiziologice asupra sunetuiui s4. Suuetul uruzical gi zgornotul

Semue cle pretrungire a rluratei. Legato. itunctul. Coroana {Xi l0? 27. Semne specia,le de duratd folosite in psrtafia folrlorica S $ 38. Cum pot reprezentfl rliferitele durate scurgerea tirnpului

expresivd

ia

Dotarea pauzelor

+i la valoarea

I
I

32
OJ
.,j'

s5
Ca.pitolu.l.

Caii ta pile

sunetului rnuzi cal rrrrrzir'ale ia care 'dau nastere

Si

corelaIia lo,r cu

eiementele
rfJ

iu rn uzicA . a. Relativitatea semuelor de duratl Y-b. Rapo,rtul matcmatic dintre valori r' i l. Diviziunea normala a valorilor hinare ,2. Diviziunea normalf, a l'alorilor ternare 3. Diviziunea excep1ionah a valori.lor
,.

I0:t

1Olt

I
I

I0

j-r

I (Xi

lo7
I0l'J

I
I

ll, Sistenuil sotl,or Si organiz{fi.e.a sa dupd.


Scara generalfr mu2isnl5

tnd,ltime

Y"S

C. Reprezentarea gralicd a intensitXtii sunetelor


44

i.

Treptele de l:aza ale scErii generale muzicale rea lor

fi

de'numi'
44 45
47
d-tl

29

men,i care indicE


a,

sB

Aite dentimiri ale sunetelor f olosite iu muzica


Regisre

popoarelor

meqi care indica


migcarii
.E 30. 31.
A

Nuanlele. 'fermeni care indit:a o intensitate uniforma. Tero s,chirrrlrare progresivE a intensitapii.'[er.

I
t
ll0 Ito
123
325

schintbare. p,rogresiva

a intensitalii

$i

s r0. Diapazon s 11. Ambitus s l!, Analiza sc6ri.i Se'nerale muziea,le dupa criteriu,l octavelor
32,1

$e.

ccentele accen-

I
I
I

Consideralii cu privire la rr tilizarea nuarilelor +i a telor in lucrarile mr-rzicale

tl

It llcprrrctrlflrer grafictr a timbrului


i{

Ee
L24
5l

.. i'1',,,.:
,., , ) ,l .l r.:..

''.'. -',
.
,-l

I I
J

't.,! I ull,r'ru rlr, yr,,.rlr,r. :ri irrslrrrrrrr:rrlelrlr Notarea ior illl N,l',r,a illl.rt er:lrrrrrlrr.lr.i lrlr: tirlrirrrrrilrrl. tle bazA yocale \
ttrnlr ulttr,rrlrrllr

CuTitoInl

Vl \i

ptr:ica
,1

Fagi

L24

,rltltttlttl

llttl'ttr lrtr ile tlr I rull lirrtt' tli.tr,t,r-t: lreJttele aldkrate al^e It ttttt;tt.ttlr q:l.lNrr|i11111'11rlr.iltltlt.yttl,I.rlrruis'txttil,t.ttl ( lllr ..tltr, HruHlu,i ,r1,, rrolirrrrii rlc ,,1.on,. ,tj ttr llr rlrrrr:l rr.rrln l;i ('r:r rrprrr.crrlil ir srrrrclelor in s.cara [rurr, ,rlir Irrr,porirrrlrr irrrr:r'vrrlrrlrri rlr: r:r,irrtjl in generlrea su. lt'
\t (lt Irr,lr.lrrr 'r.rrrrr,,rrrrr

$s6 |']lemerltelemctriciimrlriraIc.Tirnptrl.melrrrl.lTli1sIlra ss7 Notarea mdsurii cazuri rBr irrlirnire cre'ota.re,n,aiu.rt $ str Corrsrrleralii tcoretice :i isL,rit:rr nsu,ra eierrrcrtclur rrretricii Sisteruul tle rnlisuri
iS

;;;
200 203

1n, r!a

198

' $*60 fulrrsurile $ 6l M a surile

"!-9, I\'lasnrilr' iirrrple


c()rupuse
al rerna

S 62 l\{asurile irrconrplere

tive

20s
239 243 245
rttasuru
247

.$.'6.? Polimetria

I
I
I
I
I
I

il. ri r,rrr'ilr, rliarrrrirr: ti ('r.()nra[it:o $ il ,' ( ,l,l l,r'p,r'rr ir lr'rrr'l ir.i rrrrrr:lclol' i,rr rrrc,lorlic 5 .ttl lnrlrr,,ll(. rrlrri rrrir.i ,rlr:r:il sr:rrrirorru.[ iV[ir:rointervaie filu.
r.tr',r1,'

I29
131 134

$'64. N'otaiia rnuzicalA

flra iutL:area

Capitolul
fi

FIl.

Rirnica
ritnricii

!r

irr.rr.rl ir,tt
rrr.lrrrrrpr.,r.rr

lil qi lr>rrrpcl.l l.r 139 t- ll 'itrlr,iltr',lr,rrrl(}rrrrlirr nr:lr:rrrpt:ruffr;i terr4)eratit folosite in tnr/,rr ll 5ii,r11,11;1rl lrri l'}ililg{)ra. Sislr:lrul lqi Zariiuo, Sistcrrlrl lrrr ,:r','ir lor. lIol rlr:r. Sistemul temperat. I40 !- l:l l',rtirr rrtorri;r rrorror.il Ur8
I rrlrrlr;1

ltt

rJo

[1;1

fE
i

.q s

65 Elenrerrtele
ri trnic
Ri

muzicale. I?ormuia ritrnic6,

acceutul
'd49

t,

l\,1

l
,

rt1ttt1tl11l

I
t'

1,,1,'t t trl,.l,,

tmul binar s 67. Ritmul ternar s68 Particularitali in urilizarea diviziunilor, excepIioDale in rir. mul hinar 9i tornar s 69 Ritrnuri cruzice $i arlaeruzl c $ 74. Polirirmia r
.q' 66

252
261
268"
lra o
.6 4.3

27fi

lilr
! ll \ lr,
,ai

(,r'rr.r':rlitrrli (lrircriilc tle cunoagtere si analiza a inter.


r lr lor'

'lt
fI

Capitolul t'

Ill

Elemente metra_rifntice
278
280

.lrr r,/

!i

ice $i annonice I utr.r'r,rrlr: irst:r:udente gi des,cende,nte l\lil.irrr.rr t:arrtitati,d Si calitativA a I r tr:r'y ir lr: sirnple qi cotnpus.e
lrrtr1.1,11

l,'1,.

rrrclotl

L52 153
154 interva,lelo,r

i.
1

71, , ,$ zz . Formula ritnica pi raporiui ei cu metrica

r$

Si ncopa

154
-rIo-7_-i

'rli
ir
,
I

.'t

s 73.
I

Contra tinrpui

284

li

!,i ,m
lrr

ll
(

rt s I

rrrualoa interva,lalor

tros-'
169 171

Copitoiul
$ 74

X.

Prcb!,eme ntetra-ritmice tn scrierea muzicald

l,)rrururonismul intervalelor

\50

)onsonan[a

gi disouaufa !ntervalelor

i i

Gruparea valorilor

Ilezolvarea i,tervale'lor disonante. Ir;.o,cecle,e generale ,\i sl. Ilvolrrpia ideii de consonarla si tlisonanlA
$- 5l

l
I
326

si s3. Expresivitatea intervalelor

I73 i80
t8?

t,'
I
I

!, ir

s 75. Corespondenga

pe

rimpi

dintre misuri
caracteru.r.l

9i

pe

mAsuri

.
'.

?89
9()r) DUA

t,, lr
I
I

Capitolul X. Tempoul
$.

pi

erecu[iei
,

PARTEA II

Teoria ritrnului

s 54, lloliunea generala s s5. Ri turui ruuzrual

de

ritm

1-r)1

o.)

,s7BRitmuri-specificeinmuzicao,,iu",.ui,-: I,I?_ Iiirmut 1n _muiica pgp_uiar, .r;;;;;,;i.i- lg"r"ralirrrpr; $ BOi*Mer*iea--giliitrrca'tirr-'lucrarile mdi-iioi:; -* . i.-. *
.

76 Termenii de rni$eare (tempo) . .r .$-77. Caracterul execufiei (iermenii de expr.esi.)

'1

. .

zs't
3AZ

30?
.1rD

319
q27

t
tl

\1