Sunteți pe pagina 1din 5

ISTORIA ROMEI ANTICE

I. Omul, spatiul si clima Clima Italiei era: Continentala,n Nord, Mediteraneana, n centru si n sud

Imperiul roman a fost unul tri-continental: Europa, Asia si Africa; Italia este marginita de trei mari: Mediterana (sud), Tireniana (vest), Adriatica (est); Triburile italice (de origine indo-europeana): Latinii - s-au asezat pe cursul inferior al Tibrului, n Latium (sec.al X-lea . Hr.), Sabinii - n centrul Italiei Samnitii, Volscii, Umbrii, Venetii, Osci etc. Etruscii - popor de origine incerta, s-au asezat n Etruria nainte de anul 1000 . Hr.. Au creat prima civilizatie importanta din peninsula. Ulterior, ei au ocupat regiunea de astazi aToscanei, apoi, n cursul secolelor VII si VI . Hr., s-au extins teritorial spre sud, nLatium si n Campania si spre nord n Cmpia Padului, unde au ntemeiat oraseleFalsena (actualul Bologna) si Maelpum (actualul Milano). Orasele etrusce s-au organizat separat si astfel vor ramne pna la cucerirea lor de catre romani: Arretium, Volsinii siVeii. Au influentat civilizatia romana n arhitectura, n metalurgia bronzului, tehnica bijuteriilor etc. Lupoaica este, la origine, un simbol etrusc, dar a fost preluat de romani pentru a ilustra legenda privind ntemeierea Romei. Ligurii - popor pre-italic, care si-a pastrat limba si modul de viata mult dupa cucerirea romana. Grecii - asezati n cursul marii migratii n Grecia Magna. I-au influentat pe romani nurbanism, arhitectura si administratie. Roma va devenii cea mai puternica din cadrul confederatiei oraselor latine, pe care le va supune din 338 .Hr. Pna n sec. al III-lea . Hr. a fost cucerita toata Italia. Populatiile italice au fost cucerite sau au acceptat suprematia Romei. Din anul 89 . Hr. aliatii din Italia (socii) au obtinut, n urma unui razboi, cetatenia romana. Diferenta dintre numele de latin si cel de roman a disparut.

II. ntemeierea Romei. Regalitatea (753-509 . Hr.) 21 aprilie 753 . Hr.: traditia spune ca Romulus, dupa uciderea fratelui sau Remus, a ntemeiat, ntre cele sapte coline, pe malul fluviului Tibru, o noua cetate, Roma. Principalii autori care vorbesc despre aceasta legenda sunt Vergilius, Eneida si Titus Livius, Ab urbe condita (" De la fundarea Romei") Cercetarile arheologice au demonstrat ca, pe la jumatatea secolului al VIII-lea .Hr., au existat urme de locuire n zona colinei Palatin, ceea ce arata ca legenda despre ntemeierea Romei are un smbure de adevar. Pna n 509 . Hr. au condus Roma sapte regi, dintre care ultimii trei de origine etrusca(carora le este atribuita construirea primelor fortificatii la Roma si initierea primelorlucrari edilitare de interes public: marele canal colector al orasului, primul For romande la poalele colinei Palatin si templul de pe colina Capitoliu): Romulus, Numa Pompilius: legifereaza si pune bazele religiei, Tullus Hostilius: organizeaza armata, cucereste Alba Longa(cetatea de unde au plecat cei doi frati legendari), Ancus Marcius: organizeaza economia (ntemeiaza portul Ostia la varsarea Tibrului n mare), Tarquinus Priscus, Servius Tullius, a urbanizat cetatea (a construit primul zid de incinta al Romei), a nfiintat comitiile centuriate, a facut o serie de reforme, conform carora calitatea de cetatean a fost conditionata nu de origine, ci de venit. Tarquinus Superbus, a fost alungat, n urma unei rascoale a populatiei, si s-a proclamat Republica. Institutiile: Regele (Rex): avea atributii limitate (era judecator si mare preot), Senatul (Senatus), alcatuit numai din patricieni (100 de membri), elabora legile,confirma alegerea regelui si-i controla activitatea, Adunarea poporului (Comitia curiata);

Societatea: Patricienii (patres): singurii care puteau ocupa functii politice, Plebea (plebs): oamenii de rnd (tarani, mestesugari si negustori);

III. Roma republicana (509-27 . Hr.) Se impune un nou regim politic bazat pe "res publica" (treburile publice). Principalii beneficiari au fost patricienii (patres). Roma va cunoaste, pentru urmatoarele doua secole si jumatate, o dubla confruntare: . plebea mpotriva patriciatului (494 - 287 . Hr.). ntr-o prima faza au ales ca forma de lupta secesiunea pe colina Aventin (494 - 493 . Hr.) si au obtinut dreptul de a avea doi tribuni (apoi 5, n final numarul lor ajungnd la 10) care sa le apere interesele n Senat, apoi, prin "Legea celor 12 table" (451 . Hr.), drepturi egale cu ale patriciatului: interdictia casatoriilor dintre patricieni si plebei, unul dintre consuli va fi desemnat de plebe, plebeii bogati mpreuna cu patricienii vor forma noua nobilime (nobilitas) . lupta pentru suprematie n Italia; Esenta acestei forme de guvernare a fost exprimata prin expresia "Senatul si poporul roman" (Senatus populusque romanus) Statul functioneaza datorita colaborarii dintre Senat, magistraturi si Comitii (adunarile poporului). Senatul (principala institutie politica): era format din conducatorii clanurilor: patricieni (patres) si fosti consuli (consulares). Rolul acestuia era de: a-i sfatui pe magistrati, de a administra finantele statului, de a conduce politica externa, de a autoriza deciziile populare (ale Adunarilor poporului);

1.

"Senatul are mai nti deplina putere asupra tezaurului public. Caci el dispune de toate veniturile si de toate cheltuielile [.] De asemenea, [se ocupa] de crimelesavrsite n Italia, care cer o cercetare publica [.]; daca vreun particular sau vreun oras din Italia are nevoie de o mpacare [. ]. Poporul n-are deloc de-a face cu nimic din toate acestea." (Polybios) 2. Magistraturile (succedate ntr-o ordine bine stabilita: cursus honorum - "scara onorurilor").

Dupa caracterul lor sunt: . Ordinare: Consulatul, Pretura, Cenzura, Edilitatea, Qvestura, . Extraordinare: Dictatura, Comandantul cavaleriei. Dupa natura organismelor de vot: . Superioare: (Comitia centuriata), . Inferioare: (Comitia tributa). Dupa durata lor: . Anuale: Consulatul, Pretura, Edilitatea, Qvestura. . Cu o durata bine definita: Cenzura (18 luni), Dictatura (6 luni), Comandantul cavaleriei (6 luni). n functie de competentele magistratului: . Magistraturi cu imperium (dreptul de comanda militara): dictatura, consulatul, pretura; . Magistraturi cu potestas (putere): cenzura, edilitatea, qvestura. Functionarea magistraturilor au la baza trei principii: Anualitatea (mai putin exceptiile); Colegialitatea, cel putin doi (n afara de dictator si de comandantul cavaleriei); Gratuitatea. La acestea se mai adauga:

imposibilitatea ocuparii aceleiasi magistraturi doi ani succesivi (principiu ncalcat n perioada de criza a Republicii); nici un magistrat nu poate fi demis nainte de terminarea perioadei mandatului. Consulatul: doi membri (propusi anual de catre Senat) care si ncepeau activitatea la nceputul fiecarui an calendaristic (1 martie apoi 1 ianuarie, din sec. II . Hr.). Aveau rolul de: a convoca adunarile; a lua auspiciile; a conduce n politica interna si externa; initiativa legislativa; conducatori supremi ai armatei.

"Consulii, cnd nu se gasesc n fruntea armatei,ci se afla n Roma, sunt stapni pe toate treburile publice. Ceilalti magistrati le sunt supusi si i asculta, afara de tribunii poporului. [.] Consulii convoaca reuniunile n cazurile urgente, se ocupa de toate problemele publice care trebuie reglementate de popor, convoaca comitile, prezinta proiectele de legi, aplica deciziile majoritatii. Puterea lor este aproape absoluta n privinta pregatirii si conducerii unui razboi." (Polybios) Pretura: doi pretori cu atributii judiciare; Cenzura: doi cenzori care alcatuiesc listele pentru Senat, pe baza censului, fac recensamntul populatiei si stabilesc regimul fiscal; Qvestura: mai multi qvestori (20) cu atributii financiare; Edilii: se ocupau de problemele cotidiene ale cetatii; Dictatura: n caz de mare primejdie pentru Roma unul dintre consuli era investit, pe o perioada de 6 luni cu puteri nelimitate. Toate celelalte magistraturi, cu exceptia tribunului plebei, erau suspendate Comandantul cavaleriei (magister equitum): cu rol de control al activitatii dictatorului.

"n caz de razboi greu sau de tulburari interne,- daca Senatul va hotar -, un sigur magistrat sa aiba aceleasi drepturi ca si consulii, dar nu mai mult de 6 luni [.]. Dupa ce la Roma a fost creat pentru prima oara un dictator, plebea s-a simtit cuprinsa de o mare spaima, vaznd lictorii care purtau securi, si a devenit mult mai zeloasa n a asculta ordinele primite " (Titus Livius) Tribunatul plebei: era alcatuit, initial, din doi magistrati: aveau functia de a-i proteja pe cetateni (ndeosebi plebea) de actiunile arbitrare ale celorlalte institutii de conducere; aveau drept de veto fata de orice masura a unui magistrat sau a Senatului; persoanele lor erau sacrosante.

"[.] au nceput consfatuirile ntre patricieni si popor, n scopul nfaptuirii armoniei si solidaritatii dintre cele doua clase, hotarndu-se conditiile ntelegerii: poporulsa-si aiba dregatorii sai proprii, de care sa nu se atinga nimeni, si care sa aiba dreptul de a se mpotrivii consulilor prin veto; nici unul dintre patricieni sa n-aiba dreptul de a face parte din rndurile acestor magistrati." (Titus Livius)

3.

Adunarile poporului (comitia): Comitia curiata (organizata pe curia): au un rol minor: adoptiuni, testamente, probleme religioase; Comitia centuriata (organizata pe centuria): se desfasura pe Cmpul lui Marte si hotarau n problemele razboiului si pacii; alegea consulii, pretorii si cenzorii; Comitia tributa (organizata pe triburi): si avea originea n adunarile plebeiene, convocate de triburi nca din secolul al Vlea . Hr.: alegeau tribunii plebei (alesi apoi de Concilium plebis), edilii si qvestorii, luau hotarri obligatorii pentru plebe. IV. Transformarea Romei ntr-un imperiu mediteranean Sec. V-III .Hr. - Roma cucereste Italia (luptele cu galii, latinii, etruscii, samnitii si grecii): pna n secolul I. . Hr. a fost organizata ca o federatie de cetati care si pastrau autonomia interna, dar se obligau sa respecte autoritatea Romei. Roma sa transformat ntr-o putere mediteraneana, drept pentru care a intrat n conflict cuCartagina, cea mai mare putere maritima si comerciala a vremii; 264-146 . Hr. - razboaiele punice (cu Cartagina pentru controlul Marii Mediterane); 168 . Hr. - cucerirea Macedoniei; 146 . Hr. - cucerirea Greciei (devenita provincia Ahaia); 63 . Hr. - Roma anexeaza n ntregime Asia Mica si Siria, n urma razboaielor cu Mitridate, regele Pontului; Hispannia a fost mostenita de la cartaginezi, iar Gallia va fi cucerita de Caesar. 30 . Hr. - Egiptul devine provincie romana.

Roma si va asigura dominatia asupra ntregului bazin al Marii Mediterane care va deveni un "lac roman", numita de romani Mare Nostrum. Una dintre consecintele importante ale acestei opere de cucerire a fost influenta elenismului european si al celui din statele orientale, ceea ce a dus la disparitia celebrei virtuti romane (virtus romana). V. Consecintele cuceririlor teritoriale. Criza Republicii. Pe plan social, se adnceste conflictul dintre bogati si saraci. Alaturi de patricieni si plebei apare o categorie intermediara: cavalerii (noii mbogatiti). Societatea romana se va mparti n senatori, cavaleri si plebei, alaturi de care vor exista o mare masa de sclavi. Au loc o serie de rascoale ale sclavilor si tentativa mai multor persoane politice de a mparti pamnt persoanelor sarace din ager publicus ("ogorul public", teritoriile cucerite trecute n proprietatea statului). Pe plan politic, populatia s-a mpartit n doua partide: (optimates) optimatii (senatorii) si (populares) popularii (plebea si cavalerii). Acestea vor transforma lupta de idei n razboaie civile; Pe plan militar, generalii au dreptul de a-si nzestra militarii, drept consecinta se formeaza armatele de mercenari care vor duce la aparitia razboaielor civile. Singura solutie pentru iesirea din criza era reforma institutionala care va duce, inevitabil, la schimbarea sistemului politic. ncercari de reforma : . Tiberius Gracchus, tribun al poporului n anul 133 .Hr. Initiaza o lege care viza refacerea proprietatii statului si mpartirea acesteia oamenilor saraci. Este asasinat de opozantii lui dupa terminarea stagiului; . Caius Gracchus, tribun al poporului n anul 123 si 122 .Hr.: pune n vnzare gru la pret redus; acorda drept de judecata cavalerilor alaturi de senatori; propune acordarea cetateniei romane populatiei libere din Italia (socii); vrea sa creeze o colonie pe teritoriul Cartaginei ai carei locuitori sa aiba drept de cetatenie romana.

Este si el asasinat dupa terminarea stagiului. Caius Marius: face o reforma militara n anul 107 . Hr. care va transforma vechile legiuni romane ntr-o armata permanenta, de profesie. Generalii vor avea posibilitatea de a-si remunera soldatii. Consecinta a fost: aparitia armatelor personale si declansarea razboaielor civile. Efectele crizei: Consulatele repetate ale lui Marius; Dictatura pe viata a lui Sylla si Caesar; Razboaiele civile dintre Sylla si Marius, Caesar si Pompeius, Octavianus si Antonius. Triumviratele: colegii formate din trei barbati care-si mpart puterea n Imperiul Roman: 1. Caesar - Pompeius - Crassus; 2. Octavianus - Antonius - Lepidus. Caesar (asasinat pe 15 martie 44 . Hr.)si Octavian vor transforma Republica romana ntr-o noua forma .

monarhica: Principatul (27 VI. Principatul

Hr.).

"Magistraturile care s-au transmis din batrni [.] dainuiesc nca pna astazi, n afara de cenzura. mparatii si-au adjudecat toate demnitatile de mare prestigiu din timpulRepublicii acceptate de buna voie de Senat si de Adunare, pastrndu-le titulatura n afara de dictatura. Ei au grija sa-si consolideze prerogativele sub denumirea titulaturii deimperator." (Cassius Dio) 1. Prghiile puterii imperiale: Tribunicia potestas (puterea tribuniciara): era exercitata prin intermediul magistraturii de Tribun al plebei.

"Ct priveste puterea denumita tribunicia, pe care o poseda odinioara floarea cetatenilor romani, le da dreptul [mparatilor] sa anuleze orice decizie luata de altcineva, daca nu sunt de acord.; daca li se pare ca sunt jigniti cu vorba sau cu fapta pot s a-l distruga pe faptas fara judecata." (Cassius Dio) Imperium maius -detinerea comenzii militare exceptionale (comanda armatei si a provinciilor pe care aceasta era cantonata) este exercitata prin intermediul demnitatii de imperator. Cosulatul - mparatul detine puterea politica n calitate de consul. Cenzura - alcatuieste listele pentru intrarea n Senat (pe baza censului) n calitate de cenzor. Pontifex Maximus (Mare Preot) - conducatorul ntregii vieti religioase a imperiului. Augustus o va detine dupa moartea lui Lepidus (12 .H.). n acelasi timp era si un protector al culturii. "mparatii sunt stapnii de drept ai tuturor lucrurilor sacre si sfinte". (Cassius Dio) "si celelalte temple s-ar fi prabusit n ruine / De nu le-ar fi ocrotit grija piosului print." (Ovidius) Titlurile purtate de mparat care-i consfinteau autoritatea:

2.

Augustus (din anul 27 .H.)marit, sacru. Ulterior se va numi Imperator Caesar Augustus, formnd astfel ginta Caesarilor. Princeps senatus - primul dintre senatori, presedintele Senatului. Pater Patriae (din anul 2 .H.)- parinte al patriei. Este mentinut Senatul (limitat la 600 membri), ca organ legislativ si judecatoresc suprem, al carui princeps avea dreptul sa-l convoace si sa-i prezideze sedintele, sa conduca politica externa, sa declare razboi si sa ncheie pace. Principatul era o "monarhie sub o umbrela republicana", adica sunt pastrate institutiile republicane dar sunt golite de continut sau detinute de mparat. Mostenitorii tronului imperial purtau supranumele de Caesar, spre deosebire de mparat, care se numea Augustus. Prin practica adoptiilor, Principatul va cunoaste patru dinastii: Iulia - Claudia: . Tiberius; . Caligula; . Nero Flaviilor: . Vespasianus; . Domitianus. Antoninilor: . Traianus; . Hadrianus; . Marcus Aurelius Severilor: . Septimius Severus; . Sever Alexander. VII. Criza secolului al III-lea Este o tripla criza: 1) Politica: conflicte violente ntre mai multi mparati proclamati de armata, avnd domnii efemere si lipsite de autoritate (anarhia militara); 2) Militara: comandantii militari acaparau puterea cu ajutorul soldatilor care s-au transformat n mercenari; 3) Economico-sociala: decaderea economiei si adncirea clivajului social.

VIII. Dominatul Initiator: Diocletianus (284-305); Pune capat crizei prin transformarea sistemului politic; Se proclama Dominus et deus "stapn absolut si zeu"; Recurge la ceremonialul de tip oriental ceea ce va duce la disparitia ultimelor aparente republicane; Monarhia devine de drept divin; Instituie tetrarhia ("guvernarea n patru"): doi augusti (mparati de rang superior) si doi caesari (mparati de rang inferior). Diocletian pastrndu-si conducerea suprema; Administrativ, imperiul a fost mpartit n 101 de provincii si 12 dioceze; Reorganizeaza armata; Reorganizeaza finantele; Stopeaza inflatia. Constantin cel Mare (306-337): Inaugureaza noua capitala a imperiului la Constantinopol (330), deplasndu-se astfel centrul de greutate n rasaritul imperiului; Legalizeaza crestinismul (Edictul de la Mediolanum - 313); Prezideaza primul conciliu (sinod) ecumenic de la Niceea care stabileste ortodoxia (dreapta credinta) Teodosius I (379 - 395): Face din crestinism religia oficiala a Imperiului roman (391); mparte imperiul, definitiv, ntre fiii sai Arcadius si Honorius, n Imperiul Roman de Apus si Imperiul Roman de Rasarit. Sub loviturile popoarelor migratoare, n anul 476, Imperiul Roman de Apus este desfiintat, ultimul mparat roman, Romulus Augustulus, este detronat de barbarulOdoacru care se proclama rege al Italiei si trimite nsemnele imperiale mparatului Zenon de la Constantinopol.