Sunteți pe pagina 1din 146

Analiza static

Caracteristici: -ncrcrile i constrngerile sunt INDEPENDENTE de timp; -nu se pot rezolva probleme static nedeterminate; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal i coeficientul lui Poisson. Tema problemei: S se determine deplasrile, tensiunile i deformaiile specifice n urma solicitrii unei piese cu o presiune de 3 MPa. Piesa este ncastrat pe suprafaa inferioar

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Desenul piesei i modul de ncrcare

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Paii necesari derulrii analizei Din meniul Preferences se realizeaz filtrarea meniurilor prin alegerea opiunii Structural.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Din meniul Preprocesor>Element Type> Add/Edit/Delete se aleg succesiv doua tipuri de elemente finite: Shell 63 si Solid45

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Din meniul Preprocesor>Material Props> Material Models se introduc proprietatile de material pentru piesa ce se va modela:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Keypoints>In Active CS se vor introduce punctele care definesc sectiunea transversala a piesei:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Aditional din meniul Preprocesor>Modelling>Copy>Keypoints>se pot copia punctele generate anterior:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Straight Lines se genereaza linii drepte intre punctele generate anterior prin selectarea punctelor situate la capatul fiecarei linii, succesiv.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Normal to Line se genereaza linii normale pe liniile anterior create. Pentru aceasta se selecteaza prima data linia pe acare va fi perpendiculara noua linie asa cum se vede mai jos:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se apasa Enter dupa care se selecteaza punctul de inceput al noii linii iar apoi se apasa din nou Enter.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul va fi linia nou creata asa cum se observa in figura de mai jos.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Areas>Arbitrary>By Lines se genereaza arii. Pentru a usura realizarea retelei de elemente finite este de preferat sa se realizeze (acolo unde este posibil) arii din maxim 4 laturi! Din acest motiv in multe situatii mai este necesara generarea de linii aditionale. Se vor selecta doar liniile apartinatoare unei arii iar apoi se va apasa Enter

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Prin repetarea operatiilor mentionate anterior se vor obtine toate ariile asa cum se vede in figura de mai jos.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Prima operatie necesara mesharii o constituie impartirea in diviziuni a liniilor. Pentru aceasta sunt necesare cateva considerente: 1. Nr. de diviziuni va fi par. 2. Marimea diviziunii va fi aproximativ egala pe fiecare linie 3. In ariile patrulatere numarul de diviziuni al laturilor opuse va fi egal sau multiplu iar in ariile triunghiulare va fi obligatoriu egal.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se selecteaza o linie sau un grup de linii si se impune numarul de diviziuni.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul partial va fi urmatorul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul final va fi urmatorul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se realizeaza mesharea propriuzisa prin selectarea optiunilor din figura din stanga si se alege apoi optiunea Pick All pentru selectarea tuturor ariilor .

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul il constituie o retea de elemente finite de tip Shell:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Pentru a genera un volum divizat in elemente finite se va copia oricare punct pe o directie perpendiculara pe planul pe care se gaseste aria divizata.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Intre punctul copiat si punctul obtinut prin copiere se va realiza o linie care se va diviza la randul ei ulterior:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se selecteaza linia:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Si apoi se introduc numarul de diviziuni:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se obtine urmatorul rezultat:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se aplica operatia Extrude prin selectarea succesiva a tuturor ariilor urmata de Enter, selectarea liniei dupa care se va face extrudarea si apopi din nou Enter asa cum se vede in figurile alaturate

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul obtinut este un volum impartit in elemente finite:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Pentru rularea analizei mai sunt necesare cateva operatii, si anume: stergerea tuturor elementelor finite de tip Shell de pe suprafata initiala si unirea tuturor entitatilor care se suprapun obtinute in urma operatiei de Extrude. Pentru stergerea elementelor de tip shell se urmeaza pasii prezentati alaturat:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Pentru unirea entitatilor care se suprapun se introduce in bara de comanda nummrg,all urmat de Enter:

Se introduc apoi constrangerile si incarcarile:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Constrangerile (incastrarea):

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Presiunea (3 MPa):

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se solutioneaza analiza folosindu-se comenzile din figurile alaturate:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se vizualizeaza rezultatele. Pentru inceput se determina sageata pe directia Oy.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se vizualizeaza tensiunea principala.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se poate observa si tendinta de deformare:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Analiza static Ansys Workbench


Permite importul modelelor geometrice din alte programe CAD

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Prin apasarea butonului drept al mouse-ului pe campul destinat geometriei ni se permite importul din alt program CAD.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul obtinut:

Se da apoi dublu click pe model i se obine::


Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se modifica parametrii specifici mesharii asa cum se observa in imaginile alaturate:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se obtine reteaua de elemente finite:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se selecteaza optiunea Static Structural si suboptiunile Loads si Support:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Pentru introducerea constrangerii, se alege optiunea Fixed Support si se selecteaza suprafata.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Pentru introducerea presiunii, se alege optiunea Pressure, se selecteaza suprafata si se introduce valoarea presiunii in campul cu galben.

Se obtine:
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se aleg tipurile de rezultate care se doresc prin selectarea optiunii Solution si alegerea succesiva a rezultatelor.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se aleg rezultatele prezentate in figura alaturata.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Tensiunea principala.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Sageata pe directia Oy

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Factorul de siguranta

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Analiza modal
Caracteristici: -Se determin modurile proprii de vibratie (frecventele naturale ale corpurilor); -nu se pot aplica dect CONSTRNGERI; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson i DENSITATEA. Tema problemei: S se determine primele 6 moduri proprii de vibratii pentru bara cu sectiune inelara din figura. Bara este incastrata la un capat.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Desenul piesei i modul de sprijin

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se realizeaza modelul geometric dicretizat

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

In afara modulului de elasticitate si a coeficeintului lui Poisson este obligatoriu sa se introduca si densitatea:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se aplica constrangerea (incastrarea) la unul din capetele barei urmarindu-se pasii din figurile alaturate, urmat de selectarea ariilor de la capatul barei:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se intra in modulul de solutionare, alegandu-se o noua analiza iar apoi se selcteaza optiunea Modal din caseta care se deschide.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabilesc optiunile analizei prin selectarea metodei Block Lanczos si a numarului de moduri care urmeaza a fi extrase si prezentate (6).

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabileste intervalul de frecvente intre care programul va cauta modurile proprii de variatie.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se solutioneaza analiza.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se obtine rezultatul.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se vizualizeaza valorile primelor sase frecvente proprii.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se incarca pe rand rezultatele pentru fiecare mod propriu de vibratie iar apoi se vizualizeaza tendinta de deformare, parcurgand pasii din figurile alaturate.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se vizualizeaza valorile primelor sase frecvente proprii. Tendinta pentru primul mod:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Tendinta pentru al doilea mod:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Analiza modal - Workbench


Se importa modelul geometric din alt program CAD.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se discretizeaza modelul importat.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se alege optiunea analizei modale.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se introduce constrangerea prin incastrarea suprafetei de capat a barei.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se obtine urmatorul rezultat.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabileste numarul de moduri proprii de vibratie care se doreste a fi extras

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabileste tipul de rezultat care se doreste a fi vizualizat pentru fiecare mod in parte iar apoi se solutioneaza analiza.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Analiza armonica
Caracteristici: -Este precedata intotdeauna de o analiza modala; -se pot aplica CONSTRNGERI i SARCINI; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson i DENSITATEA. Tema problemei: S se determine comportarea barei careia i s-a aplicat analiza modala in apropierea primului mod propriu de vibratie. Bara este incastrata la un capat i i se aplica o presiune cu o variatie sinusoidal avand valoarea amplitudinii 3MPa si frecventa aproximativ 32 Hz.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

In afara incastrarii, deja introduse la analiza modala, se va aplica si o presiune avand valoarea MAXIMA de 3MPa. Valoarea acesteia NU este constanta ci variaza sinusoidal!

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se alege tipul de analiza ca fiind o analiza armonica.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se aleg optiunile corespunzatoare analizei armonice.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabilesc numarul de pasi si domeniul de frecventa pentru care se va face analiza (in jurul primului mod propriu de vibratie).

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se solutioneaza analiza.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se incheie solutionarea analizei.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se intra in TimeHist Postprocesor (postprocesorul carepermite vizualizarea rezultatelor in functie de timp).

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se alege tipul de rezultat ce se doreste a fi vizualizat.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se alege nodul in care se doreste vizualizarea rezultatelor.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se apasa Ok si se alege optiunea Graph din meniu asa cum se poate observa in figura.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se obtine graficul de variatie al deplasarii nodale pe directia Uy si se observa maximul in zona primului mod propriu de vibratie

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se pot vizualiza rezultatele si pe intregul moment la o anumita frecventa proprie urmarindu-se succesiunea din figurile alaturate. Intr-o prima etapa se alege frecventa la care se doreste vizualizarea.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se alege apoi tipul de rezultat ce se doreste a fi vizualizat.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se observa valoarea cu mult mai mare decat limita de curgere a materialului ceea ce ne spune ca bara s-ar rupe datorita vibratiilor.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Analiza tranzitorie
Caracteristici: -Este o analiza DEPENDENTA de timp; -se pot aplica CONSTRNGERI i SARCINI variabile in timp; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson i DENSITATEA. Tema problemei: S se determine comportarea grindei incastrate din figura urmatoare careia i s-a aplicat o presiune variabila in timp dupa graficul din figura. Sa se determine deformatiile, tensiunile si deplasarile, tinandu-se cont si de amortizarea materialului (otel).

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

3,5 3 2,5 PRESIUNE 2 1,5 1 0,5 0 0 0,5 3 TIMP 3,5 25

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se modeleaza grinda si se discretizeaza.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se incepe o noua analiza si se alege optiunea Transient.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabilesc optiunile analizei pentru fiecare pas de incarcare in parte.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabileste timpul la sfarsitul primului pas de incarcare si numarul de subpasi ai primului pas.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabilesc coeficientii de amortizare ai matricii maselor si ai matricii de rigiditate.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se stabileste frecventa cu care se scriu rezultatele (dupa fiecare subpas in cazul de fata).

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se anuleaza gradele de libertate la un capat al grinzii prin incastrarea acestuia.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se aplica o presiune de 3 MPa pe o suprafata situata la celalalt capat al grinzii.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Incarcarile si constrangerile aplicate la sfarsitul primului pas de incarcare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se scrie un fisier (cu extensia *.s01 pentru primul pas de incarcare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Intrucat la finalul pasului 2 de incarcare conditiile nu se modifica, se repeta operatiile anterioare, modificandu-se doar valoarea timpului la finalul pasului 2 si eventual numarul de subpasi.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se scrie un fisier (cu extensia *.s02 pentru al doilea pas de incarcare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Intrucat la finalul pasului 3 nu vom mai avea presiune pe capatul grinzii este necesara stergerea acesteia. Acest lucru se realizeaza folosind comanda Loads>Delete asa cum se observa in figurile alaturate.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se reintroduc optiunile pentru pasul numarul 3, modificandu-se doar timpul final.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se scrie un fisier (cu extensia *.s03 pentru al treilea pas de incarcare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Intrucat la finalul pasului 4 de incarcare conditiile nu se modifica, se repeta operatiile anterioare, modificandu-se doar valoarea timpului la finalul pasului 4 (25 secunde si numarul de subpasi (40) deoarece intervalul de timp este mai mare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se scrie un fisier (cu extensia *.s04 pentru ultimul pas de incarcare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se rezolva analiza urmarind toti pasii de incarcare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se vizualizeaza rezultatele variabile in timp cu TimeHistory Postprocesor la fel ca in cazul analizei armonice.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se alege tipul de rezultat.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se reprezinta grafic variatia in timp a rezultatului in timp.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Analiza termala statica


Caracteristici: -Este o analiza INDEPENDENTA de timp; -se pot aplica temperaturi invariabile in timp; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: densitatea, caldura specifica, conductivitatea termica si convectia. Tema problemei: S se determine comportarea termica a reperului din figura caruia i s-au impus doua temperaturi diferite pe doua siprafete diferite. Se considera timpul desfasurarii analizei ca fiind suficient de mare astfel incat caldura sa se poata distribui in intregul volum al piesei.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se modeleaza si discretizeaza piesa folosind tipurile de elemente finite Shell 57 si Solid 70. Datele de material utilizate sunt (pentru otel): -Densitatea 7.85 e-6 kg/mm3; -Caldura specifica C = 500 J/kg x C; -Conductivitatea termica KXX = 0,030 W/mm x C; -Convectia termica 1.14e-5 W/mm2 x C. -Dintre acestea, densitatea, caldura specifica si conductivitatea termica se vor introduce ca date de material iar convectia ca incarcare.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Modelul geometric discretizat cu elemente finite termale (Shell 57 si Solid70).

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se aplica doua temperaturi diferite pe doua suprafete diferite. Prima suprafata este cea care este marcata pe figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de 120 C.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Cea de-a doua suprafata este cea care este marcata pe figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de 22 C.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Pentru aplicarea convectiei este necesara selectarea tuturor suprafetelor exterioare ale piesei, mai putin a celor doua suprafete pe care s-au impus temperaturi. In prima faza se vor selecta toate suprafetele exterioare ale piesei din meniul: Select>Entities urmata de selectarea optiunilor asa cum se vede in figura de mai jos.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

In a doua faza se vor deselecta suprafetele pe care au fost impuse temperaturi din meniul: Select>Entities urmata de selectarea optiunilor asa cum se vede in figura de mai jos.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Ulterior se va alege optiunea Select>Everything below>Selected Areas.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Pe suprafetele selectate se introduce convectia asa cum se vede si in figura alaturata. Dupa aceasta se vor selecta TOATE ariile!

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se solutioneaza analiza.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se vizualizeaza rezultatele. In primul rand se vizualizeaza variatia temperaturii nodale pe intreaga piesa.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

In al doilea rand se vizualizeaza variatia fluxului termic.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

S-ar putea să vă placă și