Prezentare Mod de Lucru Ansys

Analiza static
Caracteristici: -ncrcrile i constrngerile sunt INDEPENDENTE de timp; -nu se pot rezolva probleme static nedeterminate; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal i coeficientul lui Poisson. Tema problemei: S se determine deplasrile, tensiunile i deformaiile specifice n urma solicitrii unei piese cu o presiune de 3 MPa. Piesa este ncastrat pe suprafaa inferioar
Conf. dr. ing. Valentin Oleksik
Desenul piesei i modul de ncrcare
Paii necesari derulrii analizei Din meniul Preferences se realizeaz filtrarea meniurilor prin alegerea opiunii Structural.
Din meniul Preprocesor>Element Type> Add/Edit/Delete se aleg succesiv doua tipuri de elemente finite: Shell 63 si Solid45
Din meniul Preprocesor>Material Props> Material Models se introduc proprietatile de material pentru piesa ce se va modela:
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Keypoints>In Active CS se vor introduce punctele care definesc sectiunea transversala a piesei:
Aditional din meniul Preprocesor>Modelling>Copy>Keypoints>se pot copia punctele generate anterior:
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Straight Lines se genereaza linii drepte intre punctele generate anterior prin selectarea punctelor situate la capatul fiecarei linii, succesiv.
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Lines>Lines>Normal to Line se genereaza linii normale pe liniile anterior create. Pentru aceasta se selecteaza prima data linia pe acare va fi perpendiculara noua linie asa cum se vede mai jos:
Se apasa Enter dupa care se selecteaza punctul de inceput al noii linii iar apoi se apasa din nou Enter.
Rezultatul va fi linia nou creata asa cum se observa in figura de mai jos.
Din meniul Preprocesor>Modelling>Create>Areas>Arbitrary>By Lines se genereaza arii. Pentru a usura realizarea retelei de elemente finite este de preferat sa se realizeze (acolo unde este posibil) arii din maxim 4 laturi! Din acest motiv in multe situatii mai este necesara generarea de linii aditionale. Se vor selecta doar liniile apartinatoare unei arii iar apoi se va apasa Enter
Prin repetarea operatiilor mentionate anterior se vor obtine toate ariile asa cum se vede in figura de mai jos.
Prima operatie necesara mesharii o constituie impartirea in diviziuni a liniilor. Pentru aceasta sunt necesare cateva considerente: 1. Nr. de diviziuni va fi par. 2. Marimea diviziunii va fi aproximativ egala pe fiecare linie 3. In ariile patrulatere numarul de diviziuni al laturilor opuse va fi egal sau multiplu iar in ariile triunghiulare va fi obligatoriu egal.
Se selecteaza o linie sau un grup de linii si se impune numarul de diviziuni.
Rezultatul partial va fi urmatorul:
Rezultatul final va fi urmatorul:
Se realizeaza mesharea propriuzisa prin selectarea optiunilor din figura din stanga si se alege apoi optiunea Pick All pentru selectarea tuturor ariilor .
Rezultatul il constituie o retea de elemente finite de tip Shell:
Pentru a genera un volum divizat in elemente finite se va copia oricare punct pe o directie perpendiculara pe planul pe care se gaseste aria divizata.
Intre punctul copiat si punctul obtinut prin copiere se va realiza o linie care se va diviza la randul ei ulterior:
Se selecteaza linia:
Si apoi se introduc numarul de diviziuni:
Se obtine urmatorul rezultat:
Se aplica operatia Extrude prin selectarea succesiva a tuturor ariilor urmata de Enter, selectarea liniei dupa care se va face extrudarea si apopi din nou Enter asa cum se vede in figurile alaturate
Rezultatul obtinut este un volum impartit in elemente finite:
Pentru rularea analizei mai sunt necesare cateva operatii, si anume: stergerea tuturor elementelor finite de tip Shell de pe suprafata initiala si unirea tuturor entitatilor care se suprapun obtinute in urma operatiei de Extrude. Pentru stergerea elementelor de tip shell se urmeaza pasii prezentati alaturat:
Pentru unirea entitatilor care se suprapun se introduce in bara de comanda nummrg,all urmat de Enter:
Se introduc apoi constrangerile si incarcarile:
Constrangerile (incastrarea):
Rezultatul:
Presiunea (3 MPa):
Rezultatul:
Se solutioneaza analiza folosindu-se comenzile din figurile alaturate:
Se vizualizeaza rezultatele. Pentru inceput se determina sageata pe directia Oy.
Rezultatul:
Se vizualizeaza tensiunea principala.
Rezultatul:
Se poate observa si tendinta de deformare:
Rezultatul:
Analiza static Ansys Workbench

Permite importul modelelor geometrice din alte programe CAD
Prin apasarea butonului drept al mouse-ului pe campul destinat geometriei ni se permite importul din alt program CAD.
Rezultatul obtinut:
Se da apoi dublu click pe model i se obine::

Se modifica parametrii specifici mesharii asa cum se observa in imaginile alaturate:
Se obtine reteaua de elemente finite:
Se selecteaza optiunea Static Structural si suboptiunile Loads si Support:
Pentru introducerea constrangerii, se alege optiunea Fixed Support si se selecteaza suprafata.
Pentru introducerea presiunii, se alege optiunea Pressure, se selecteaza suprafata si se introduce valoarea presiunii in campul cu galben.
Se obtine:
Se aleg tipurile de rezultate care se doresc prin selectarea optiunii Solution si alegerea succesiva a rezultatelor.
Se aleg rezultatele prezentate in figura alaturata.
Tensiunea principala.
Sageata pe directia Oy
Factorul de siguranta
Analiza modal
Caracteristici: -Se determin modurile proprii de vibratie (frecventele naturale ale corpurilor); -nu se pot aplica dect CONSTRNGERI; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson i DENSITATEA. Tema problemei: S se determine primele 6 moduri proprii de vibratii pentru bara cu sectiune inelara din figura. Bara este incastrata la un capat.
Desenul piesei i modul de sprijin
Se realizeaza modelul geometric dicretizat
In afara modulului de elasticitate si a coeficeintului lui Poisson este obligatoriu sa se introduca si densitatea:
Se aplica constrangerea (incastrarea) la unul din capetele barei urmarindu-se pasii din figurile alaturate, urmat de selectarea ariilor de la capatul barei:
Se intra in modulul de solutionare, alegandu-se o noua analiza iar apoi se selcteaza optiunea Modal din caseta care se deschide.
Se stabilesc optiunile analizei prin selectarea metodei Block Lanczos si a numarului de moduri care urmeaza a fi extrase si prezentate (6).
Se stabileste intervalul de frecvente intre care programul va cauta modurile proprii de variatie.
Se solutioneaza analiza.
Se obtine rezultatul.
Se vizualizeaza valorile primelor sase frecvente proprii.
Se incarca pe rand rezultatele pentru fiecare mod propriu de vibratie iar apoi se vizualizeaza tendinta de deformare, parcurgand pasii din figurile alaturate.
Se vizualizeaza valorile primelor sase frecvente proprii. Tendinta pentru primul mod:
Tendinta pentru al doilea mod:
Analiza modal - Workbench

Se importa modelul geometric din alt program CAD.
Se discretizeaza modelul importat.
Se alege optiunea analizei modale.
Se introduce constrangerea prin incastrarea suprafetei de capat a barei.
Se obtine urmatorul rezultat.
Se stabileste numarul de moduri proprii de vibratie care se doreste a fi extras
Se stabileste tipul de rezultat care se doreste a fi vizualizat pentru fiecare mod in parte iar apoi se solutioneaza analiza.
Analiza armonica
Caracteristici: -Este precedata intotdeauna de o analiza modala; -se pot aplica CONSTRNGERI i SARCINI; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson i DENSITATEA. Tema problemei: S se determine comportarea barei careia i s-a aplicat analiza modala in apropierea primului mod propriu de vibratie. Bara este incastrata la un capat i i se aplica o presiune cu o variatie sinusoidal avand valoarea amplitudinii 3MPa si frecventa aproximativ 32 Hz.
In afara incastrarii, deja introduse la analiza modala, se va aplica si o presiune avand valoarea MAXIMA de 3MPa. Valoarea acesteia NU este constanta ci variaza sinusoidal!
Se alege tipul de analiza ca fiind o analiza armonica.
Se aleg optiunile corespunzatoare analizei armonice.
Se stabilesc numarul de pasi si domeniul de frecventa pentru care se va face analiza (in jurul primului mod propriu de vibratie).
Se incheie solutionarea analizei.
Se intra in TimeHist Postprocesor (postprocesorul carepermite vizualizarea rezultatelor in functie de timp).
Se alege tipul de rezultat ce se doreste a fi vizualizat.
Se alege nodul in care se doreste vizualizarea rezultatelor.
Se apasa Ok si se alege optiunea Graph din meniu asa cum se poate observa in figura.
Se obtine graficul de variatie al deplasarii nodale pe directia Uy si se observa maximul in zona primului mod propriu de vibratie
Se pot vizualiza rezultatele si pe intregul moment la o anumita frecventa proprie urmarindu-se succesiunea din figurile alaturate. Intr-o prima etapa se alege frecventa la care se doreste vizualizarea.
Se alege apoi tipul de rezultat ce se doreste a fi vizualizat.
Se observa valoarea cu mult mai mare decat limita de curgere a materialului ceea ce ne spune ca bara s-ar rupe datorita vibratiilor.
Analiza tranzitorie
Caracteristici: -Este o analiza DEPENDENTA de timp; -se pot aplica CONSTRNGERI i SARCINI variabile in timp; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: modulul de elasticitate longitudinal, coeficientul lui Poisson i DENSITATEA. Tema problemei: S se determine comportarea grindei incastrate din figura urmatoare careia i s-a aplicat o presiune variabila in timp dupa graficul din figura. Sa se determine deformatiile, tensiunile si deplasarile, tinandu-se cont si de amortizarea materialului (otel).
3,5 3 2,5 PRESIUNE 2 1,5 1 0,5 0 0 0,5 3 TIMP 3,5 25
Se modeleaza grinda si se discretizeaza.
Se incepe o noua analiza si se alege optiunea Transient.
Se stabilesc optiunile analizei pentru fiecare pas de incarcare in parte.
Se stabileste timpul la sfarsitul primului pas de incarcare si numarul de subpasi ai primului pas.
Se stabilesc coeficientii de amortizare ai matricii maselor si ai matricii de rigiditate.
Se stabileste frecventa cu care se scriu rezultatele (dupa fiecare subpas in cazul de fata).
Se anuleaza gradele de libertate la un capat al grinzii prin incastrarea acestuia.
Se aplica o presiune de 3 MPa pe o suprafata situata la celalalt capat al grinzii.
Incarcarile si constrangerile aplicate la sfarsitul primului pas de incarcare.
Se scrie un fisier (cu extensia *.s01 pentru primul pas de incarcare.
Intrucat la finalul pasului 2 de incarcare conditiile nu se modifica, se repeta operatiile anterioare, modificandu-se doar valoarea timpului la finalul pasului 2 si eventual numarul de subpasi.
Se scrie un fisier (cu extensia *.s02 pentru al doilea pas de incarcare.
Intrucat la finalul pasului 3 nu vom mai avea presiune pe capatul grinzii este necesara stergerea acesteia. Acest lucru se realizeaza folosind comanda Loads>Delete asa cum se observa in figurile alaturate.
Se reintroduc optiunile pentru pasul numarul 3, modificandu-se doar timpul final.
Se scrie un fisier (cu extensia *.s03 pentru al treilea pas de incarcare.
Intrucat la finalul pasului 4 de incarcare conditiile nu se modifica, se repeta operatiile anterioare, modificandu-se doar valoarea timpului la finalul pasului 4 (25 secunde si numarul de subpasi (40) deoarece intervalul de timp este mai mare.
Se scrie un fisier (cu extensia *.s04 pentru ultimul pas de incarcare.
Se rezolva analiza urmarind toti pasii de incarcare.
Se vizualizeaza rezultatele variabile in timp cu TimeHistory Postprocesor la fel ca in cazul analizei armonice.
Se alege tipul de rezultat.
Se reprezinta grafic variatia in timp a rezultatului in timp.
Analiza termala statica

Caracteristici: -Este o analiza INDEPENDENTA de timp; -se pot aplica temperaturi invariabile in timp; -tipurile de elemente finite care se pot utiliza sunt: 1D, 2D sau 3D; -datele de material folosite sunt: densitatea, caldura specifica, conductivitatea termica si convectia. Tema problemei: S se determine comportarea termica a reperului din figura caruia i s-au impus doua temperaturi diferite pe doua siprafete diferite. Se considera timpul desfasurarii analizei ca fiind suficient de mare astfel incat caldura sa se poata distribui in intregul volum al piesei.
Se modeleaza si discretizeaza piesa folosind tipurile de elemente finite Shell 57 si Solid 70. Datele de material utilizate sunt (pentru otel): -Densitatea 7.85 e-6 kg/mm3; -Caldura specifica C = 500 J/kg x C; -Conductivitatea termica KXX = 0,030 W/mm x C; -Convectia termica 1.14e-5 W/mm2 x C. -Dintre acestea, densitatea, caldura specifica si conductivitatea termica se vor introduce ca date de material iar convectia ca incarcare.
Modelul geometric discretizat cu elemente finite termale (Shell 57 si Solid70).
Se aplica doua temperaturi diferite pe doua suprafete diferite. Prima suprafata este cea care este marcata pe figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de 120 C.
Cea de-a doua suprafata este cea care este marcata pe figura de mai jos. Valoarea temperaturii aplicate va fi de 22 C.
Pentru aplicarea convectiei este necesara selectarea tuturor suprafetelor exterioare ale piesei, mai putin a celor doua suprafete pe care s-au impus temperaturi. In prima faza se vor selecta toate suprafetele exterioare ale piesei din meniul: Select>Entities urmata de selectarea optiunilor asa cum se vede in figura de mai jos.
In a doua faza se vor deselecta suprafetele pe care au fost impuse temperaturi din meniul: Select>Entities urmata de selectarea optiunilor asa cum se vede in figura de mai jos.
Ulterior se va alege optiunea Select>Everything below>Selected Areas.
Pe suprafetele selectate se introduce convectia asa cum se vede si in figura alaturata. Dupa aceasta se vor selecta TOATE ariile!
Se vizualizeaza rezultatele. In primul rand se vizualizeaza variatia temperaturii nodale pe intreaga piesa.
In al doilea rand se vizualizeaza variatia fluxului termic.

Limbă

Prezentare Mod de Lucru Ansys

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Mod de Lucru Ansys

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza static

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Desenul piesei i modul de ncrcare

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Aditional din meniul Preprocesor>Modelling>Copy>Keypoints>se pot copia punctele generate anterior:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se selecteaza o linie sau un grup de linii si se impune numarul de diviziuni.

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul partial va fi urmatorul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul final va fi urmatorul:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul il constituie o retea de elemente finite de tip Shell:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Si apoi se introduc numarul de diviziuni:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se obtine urmatorul rezultat:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Rezultatul obtinut este un volum impartit in elemente finite:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se introduc apoi constrangerile si incarcarile:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se solutioneaza analiza folosindu-se comenzile din figurile alaturate:

Conf. dr. ing. Valentin Oleksik

Se vizualizeaza rezultatele. Pentru inceput se determina sageata pe directia Oy.