Sunteți pe pagina 1din 5

Proza lui Rebreanu se contureaza in jurul a 3 teme majore , insa , fara indoiala Rebreanu ramane inainte de orice , analistul

lumii rurale a carei mentalitate o cunoaste si o exprima cu precizie , demonstrandu-i mecanismul intim . Desi e "pretuit cu moderatie ca nuvelist" ( D. Micu ) , inceputurile sale sciitoricesti , nuvelele si schitele formeaza o parte importanta a operei , un exercitiu premergator constructiilor romanicesti . Tematica rurala rurala reprezinta punctul de plecare a nuvelelor "Lacrima" , "Dintele" , "Ofilire" , "Rafuiala" , "Nevasta" Privite in ansamblu , acestea compun o monografie a spatiului ardelenesc si delimiteaza "raza exacta de investigatie psihologica a scriitorului care este nifletul intunecat , cvasi-bestial , cu procese incepte , trudnice , cu izbucniri violente , aproape furioase . O alta serie de nuvele ( "Ordonanta colonelului" , "Maiorul" , "Codrea" , "Calvarul" , "Hora mortii" , "Itic Strul dezertor" ) ilustreaza tematica razboiului Prostii : Nicolae Tabara pleaca de acasa impreuna cu fiul sau la gara , dis-de-dimineata , ca sa prinda trenul . Este noapte afara inca . Ajung pe peron si se aseaza pe o banca in asteptarea trenului . Intre timp se lumineaza si pe peron mai apare si o baba , care astepta si ea trenul . Ceva mai tarziu se trezeste si hamalul , care dormea in cocioaba sa , apoi apar si alti oameni in gara . Intr-un tarziu vine si vanzatorul de bilete si se face aglomeratie la ghiseu . Se aude trenul apropiindu-se si lumea se inbulzeste la bilete . Nicolae Tabara reuseste sa cumpere bilete intrun tarziu , trenul pleaca din gara iar acesta incearca sa se urce din mers , dar este dat jos de conductor , care ii spune sa se scoale mai devreme alta data Nici baba nu prinde trenul . Nicolae Tabara , fiul sau si baba o iau in urma trenului . Itic , Strul , Dezertor : Itic Strul si comandantul sau mergeau intr-o misiune de patrulare intr-o zi de iarna rece si pustie . Se opresc si fac o pauza , in care Itic incearca sa faca conversatie cu "domnul caprar" , dar acesta era ursuz in acea zi . Itic Strul fusese foarte mandru , ca fusese ales sa-l insoteasca pe caprar in acesta misiune iar acuma se intreba ce se intampla cu acesta . Se gandeste ca poate e din cauza pericolului acestei misiuni . Cei doi se cunosteau de multa vreme si erau buni prieteni . Caprarul isi aduce aminte deo datorie mai veche catre Itic Stul , lucru care il determina e Itic sa-l suspecteze si mai tare pe prietenul sau . Itic eete de felul sau un las si un fricos , si acuma isi aduce aminte momentele de groaza pe care le-a trait pe front . Dar cu timpul s-a obisnuit cu viata de razboi , a prins chiar curaj si spera chiar la o medalie . Incepe sa pandeasca miscarile caprarului in speranta ca va afla ce se intampla . Indrazneste si intreaba pana la urma despre ce e vorba , dar caprarul il linistete si cei doi continua mersul . La un moment dat Itic cade intr-o groapa in zapada , fapt care il linisteste pe caprar , care devine mai vorbaret si incepe sa povesteasca cu Itic intamplari de demult . Itic il suspecteaza acum pe caprar ca urmeaza sa-l omoare , dar se inseala . Ajung intr-o poiana , Itic isi da seama ca sunt chiar in fata regimentului lor . Caprarul ii spune acume despre ce este vorba : primise ordin sa-l impuste pe Itic si sa-l dea dezertor , dar pentru ca erau prieteni , ii ofera o alternativa , dezertarea propriu-zisa . Caprarul pleaca inpoi iar Itic se spanzura , refuzand tradarea . Rafuiala :

Toma Lotru , un flacau voinic , a luat de nevasta pe Rafila , o fata saraca , orfana , dar la care tinea foarte mult . Dar Rafila era indragostita de Tanase , care este si el sarac . Fata a plans mult si dupa nunta "se topea pe zi ce trecea" , cum se topeste "omul de zapada in bataia razelor de soare" . Toma si-a dat seama ce se intampla si cine este cel care este de vina : Tanase Ursu . Totusi l-a invitat si pe acesta la nunta , pentru ca erau buni proeteni . La nunta Tanase a dansat cu Rafila iar Toma a vorbit cu el , asa cum faceau pe vremuri . Dupa nunta au plecat toti trei spre casa . La un moment dat Toma a sarit la Tanase si l-a apucat pe acesta de gat . Rafila a incercat sa-I desparta pe cei 2 , dar a fost data la o parte , asa ca a trebuit sa vada "invineteste Tanase in mainile lui Toma , cum ii cade caciula din cap , cum I se ingroasa vinele pe tample si pe frunte . Legatura intre roman si nuvela . Punctele de contact al nuvelisticii cu romanul sunt numeroase . In nuvele sunt prefigurate prototipuri de personaje si situatii a caror atmosfera poate fi intalnita in opera matura . Supararea popii Vasile , zgandarit de "paganul de peste drum" , mereu curios sa afle ce-I mai face "tandaricirea" din crucea Mantuitorului , anticipeaza la o scara mai redusa , supararile parintelui Belciug "Pamatuful" din Ion . La fel , clubul intelectualilor din Idila la tara prefigureaza tot atatea momente din roman , ce descriu "inteligenta" satului , dascalul , notarul , popa "tot ce Maierul avea mai nobil". Unele motive din Ion pot fi detectate in nuvele ca : Rafuiala , Nevasta , Prostii ( reluata mai direct in Rascoala ) . Nuvele Catastrofa prevesteste romanul Padurea Spanzuratilor . Exista o intreaga migratie a personajelor , care nu o data parasesc chenarele nuvelei intrand in roman . Trecerea poate fi observata si de la o nuvela la alta , relevand parca nevoia de spatiu , de intindere , atat de caracteristica autorului . Din Rusinea , Macedon Glanetasu trece in Glasul Inimii ( Macedon cercetasul ) si mai tarziu in Ion ( Macedon Cercetasu si Pop Glanetasu ) Pe Bariu il intalnim si in Hora Mortii si in Clubul Visurilor , in Clubul Visurilor este evocat alaturi de Aron carciumaru , ruda buna a lui Avrum din Ion . Alexa Candale , la randul lui , trece pragul nuvelei Catastrofa , intrand in Padurea Spanzuratilor . Din nuvele , personajele evadeaza solicitand reluarea in alte planuri . Problematica specifica intelectualului .ardelean dinaintea primului razboi mondial face parte integranta din substanta nuvelelor Catastrofa si Calvarul , ca si a romanului Ion ( capitolele referitoare la viata familia Herdelea ) . si padurea Spanzuratilor . Nuvelele exprima si unele din circumstantele biologice ale autorului , transfigurate artistic . Formele sunt variate , de la cele cu caracter predominanat evocator ( Cuibul Visurilor , Dincolo ) la insemnarea directa , de jurnal ( Calvarul ) , ce va evolua in roaman , spre obiectivare . Cartea tiparita in 1919 pune in lumina chipul dramatic in care poetul ardelean , Remus Lunceanu ( Liviu Rebreanu ) cu o viziune idilica despre unitatea romanilor , este confruntat cu realitatile sociale . In imprejurarile tragice ale primului razboi mondial , el cade victima unor masinatiuni de culise , ce-l instrineaza de "ai sai" , intrigile izbutind sa clinteasca incredera celor din jur in buna credinta a autorului . Dezamagit , se sinucide . De la Remus Lunceanu , erou Calvarului la Titu Herdelea din Ion nu intamplator amandoi poeti este un singur pas . Pana la o rascruce , viata aproape ca li se confunda . Neadmitand compromisul , tanarul poet Lunceanu casi apostol Bologa din Padurea Spanzuratilor plateste

insa cu viata constanta sentimentelor sale . Legaturile stranse intre nuvela si roman verifica si in detalii toponimice , gesturi , amanunte faptice . In Hora Mortii eroii sunt din Prislop , in alte nuvele din Vararea sau Maieru , localitati circumscrise ariei geografice a Nasaudului , familiar autorului . "Cristasul de tinichea" de la marginea satului lui Ion , tremura tremura in bataia vantului in paginile Catastrofei . Toma Lotru din Rafuiala isi uita acasa ciomagul inainte de epilogul tragic al nuvelei , in timp ce George din Ion , intr-o scena echivalenta , isi uita sapa cu care isi va ucide rivalul . Emil Opris din Catastrofa este implicat intr-un fapt care apare si in Ion ( litigiul taranilor cu sasii ) . Nuvelele lui Rebreanu din mediul rural reflecta dramatismul ce-l dezvaluie conditiile de trai ale oamenilor intr-o societate in care saracia si bogatia salasluies sub acelasi soare . Conflictele reies dintr-o apriga infruntare , prilejuita de diferentierea sociala a personajelor , de legatura precisa dintre pozitia sociala a individului si viata lui sufleteasca . Dusmania intre Toma si Tanase din Rafuiala isi are pricina in faptul ca Rafila este neviota sasi calce pe suflet , maritandu-se cu un flacau bogat dar pe care nu il iubeste . Eroina nuvelei Nevasta plange la moartea sotului , nu pierderea lui , ci viata vanduta barbatului cu care se casatorise in urma legilor si mentalitatilor unei societati ce considera ca legatura matrimoniala isi are bazi in in averi . Saveta , fata saraca din Ofilire , ispaseste usurinta de a se fi lasat inselata cu cuvinte amagitoare ale feciorului popei obisnuit sa considere dragostea cu o simpla taranca o aventura oarecare . In schiza Prostii diferentierea sociala este de asemenea vizibila , de acesta data fiind subliniata in contactul taranimii cu mentalitatea lumii burgheze , slujbasa la stat . In corporarea aspectelor sociale , investigarea realist critica ca si putinta de obiectivitate se regasesc si in alte productii din nuvelistica sa . Nuvelele de razboi ( Hora Mortii , Catastrofa , Itic Strul dezertor ) Din mediul mic burghez al targurilor din provincie , din mediul lumpenului ( Culcusul , Golanii ) . O atmosfera caracteristic cehoviana se degaja indeosebi din acele nuvele care reflecta tragica existenta a omului de rand , osandit sa se sufoce sub povara neajunsurilor , calcat in picioare de o societate strambalcatuita . Filibas din Ocrotitorul e un astfel de personaj , de asemenea subcomisarul Popescu , din Omul mic si oamenii mari , ca si Sulam din Cumpana Dreptatii sau personajele din Norocul si Pozna . Nici dezamagirea fetei modeste din Stramutarea sau personajul din cuceritorul nu sunt staine de o atare atmosfera . Nuvelele inspirate di viata lumpenului Golanii si culcusul au puncte de contactcu opera lui Gorki , din care scriitorul a si tradus in perioada detentiei sale ( Vagabozii , Malva ) . In repetate randuri , prin scene crude , salbatice , instinctuale Rebreanu intuneca atmosfera unor nuvele . Adesea ea devine deprimanta , obsesiva , tragica . Nu mai putin adevarat este si faptul ca uneori consuma cu structura psihologica a personajelor , insusi mediul descris fiind propriu literaturii naturaliste . " Debuturile atat de putin semnificative ale autorului , nu se explica numai prin evolutia prea inceata a talentului sau ci si prin natura geniului in care s-a incercat ; creator obiectiv prin ingramadire de imponderabilitate si prin constructie arhitectonica , chiar si in operele din urma talentul lui se desfasoara lent si nu se poate fixa in plas interesului unei constructii laborioase decat dupa un numar destul de mar de pagini " ( E. Rovinescu , Istoria literaturii romane )

Descrierile adunate n volumele Frmntri 1912, Golanii 1916, Mrturisiri i Rscoala 1919, Calvarul- 1921 ni-l prezint pe Liviu Rebreanu ca un demn continuator al prozei ardelene, care n acel moment l avea ca exponent pe Ioan Slavici. Realitile vremii sunt nfiate ntr-o manier nou de ctre Liviu Rebreanu i ndeosebi viaa rnimii. Lumea satului i deschide porile i scriitorul descoper aspecte inedite ptrunse de un puternic dramatism i umanism o realitate rscolit de contraste i frmntri (Cuibul visurilor, Rfuiala, Ofilire, Fapt divers, Nevasta). Scriitorul i ndreapt privirile i spre viaa citadin, bntuit i ea de aceleai contraste i frmntri. (Culcuul, Golanii, Pozna). Materialul epic existent n nuvele a fost preluat mai trziu de Rebreanu n romanele sale. Naraiunile ne conduc indiscutabil la drame fundamentale, cele mai multe referindu-se la viaa indivizilor mruni din lumea oraelor: codoi, prostituate, ceretori. Comparat cu nuvelistica din epoc (Sadoveanu, Basarabescu, Brtescu-Voineti, Agrbiceanu, Grleanu), proza lui Liviu Rebreanu n faza ei de nceput pare onorabil, oricum superioar prin intenia de a ridica la alte valori lirismul i duioia. Cteva nuvele mai bine construite anun pe romancierul de mai trziu prin precizia notaiei, sobrietatea expunerii i dramatismul conflictelor. n Codrea un printe fost soldat e ndurerat c cei apte fii ai si fug de la acesta. n Ofilire, o fat srac, Saveta, e sedus i abandonat de feciorul popii, student la medicin. Saveta ispete greala necndu-se n ru. Toma Lotru din Rfuialas-a nsurat cu Rafila, fat orfan, crescut din mila oamenilor. Barbatul nu uit ca nevasta sa iubise pe Tnase Ursu, fecior mndru dar sarac. Rafila se ofilete i Toma cade la bnuieli. Cu prilejul unei nuni aranjeaz o ntlnire ntre cei doi i cutnd rfuial i omoar adversarul. Personajele nuvelelor au firi aprinse, nendurtoare, cu pasiuni violente ce se cer rzbunate numai prin snge. Alteori, atunci cnd sunt lovii fr mila, fr motiv, glasul lor arunc o sudalm cu imprecaii amare mpotriva celor cei npastuiesc: Nu v-ajute Dumnezeu Sfntul!, cazul lui Nicolae Tabr din Protii. Glasul su sun ca o linite sufleteasc, dar i ca un bluestem etern. Conflictele morale sunt mai revelatorii pentru viaa satului. n Nevasta, drama moral iese din ciocnirea dintre aparen i esen. Toat lumea deplnge pe nevasta lui Ion Bolovan care, mpietrit de durere, asist la ultimele clipe de via ale brbatului. Ea nu i-a iubit barbatul, dar gesturile sale par pornite dintr-o mare durere. O alt categorie din nuvelele lui Liviu Rebreanu nfieaz drame mrunte din viaa oraului. Culcuul este locul de ntlnire al celor ce adun mucurile scormonesc prin gunoaie, ceresc sau uureaz buzunarele trgoveilor, devorez tot ceea ce adun, joac babaroasa, se gratuleaz cu vorbe tari, pitoreti, trieaz i se bat npraznic. n Golanii, Liviu Rebreanu descrie cu un ton sobru moral ace acioneaz n aceast lume interlop. Gonea Bobocul triete de pe urma Margaretei, dar cnd aceasta i gsete un altul, el se resemneaz fiindc Aristic este mai tnr i mai puternic. O inofensiv strngere de mn este pentru aprodul Ion Filiba din Ocrotitorul, un gest de maxim importan. Sperana micului slujba se ncheie atunci cnd eful nucit dup o noapte alb i-a pierdut banii gsete o urm de praf pe birou i-l da afar pe Filiba. Oarecum caragialian este drama lui Ion Mitilelu din Norocul. Acesta joac cu regularitate la loterie fr s ctige. Atunci cnd n sfrit lozul iese ctigtor copistul constat c-l oferise

mai nainte frizerului. Amrt de fatala eroare, torturat de blestemele nevestei, lui Ion Mitiletu nu-i mai rmne dect s converteasc totul ntr-o btaie crncen. Nuvelele cu efecte tragice pe plan moral sunt cele inspirate de realitile rzboiului. n Hora morii dramele satului se prelungesc pn n zona frontului, acolo unde moartea imparial curm frmntrile existente ntre Ion Boroiu i Haramu. Catastrofa pune problema opiunii tratate pe larg n Pdurea spnzurailor. David Pop, om cu viaa tihnit crescut n cultul disciplinei i al respectului fa de autoritile austro-ungare lupt mpotriva armatei romne. n urma unei crncene btlii e surprins de ostaii romni crora le cere compasiune, ns ei i vor aplica dreapt pedeaps pentru slabiciunea lui. Iic trul, dezertor pune n eviden mai nti, omenia fundamental a soldatului simplu, apoi dramele pe care le poate provoca ovinismul. Dus de ctre caporalul Ghiog pn aproape de liniile dumane i ndemnat s fug, trul prefer s se spnzure dect s dezerteze. Dup cum va mrturisi cu diverse prilejuri, Liviu Rebreanu tinde s dea o imagine exact a lumii, punnd accentual pe scena caracteristic, pe detaliu, pentru a explica nite procese morale ce sap din adnc, izbucnind vijelios la suprafa. Niciodat realismul romnesc naintea lui Rebreanu, nu nfiripase o viziune a vieii mai sumbr, nfruntnd cu mai mult curaj urtul i dezgusttorul, ntocmai ca n varietatea mai nou a realismului european, crudul naturalism francez i rus, dintr-o epoc ncheiat n acest moment. Motive i vocabular, atitudini i mijloace stiliste artau c realismul romnesc intrase ntr-o nou faz. Din bogata experien nuvelistic a autorului s-a nscut un roman cu o construcie solid, realist i obiectiv, prin observaii i problematica ce sta la baz. Printr-o vast documentare, printr-un studiu atent de analiz psihologic, prozatorul continu i adnceste cercetarea societii romneti, n tradiia lui N. Filimon, D. Zamfirescu, I. Slavici