Sunteți pe pagina 1din 107
GHID DE BUN Ă PRACTIC Ă PENTRU PROIECTAREA INSTALA Ţ IILOR DE VENTILARE Ş I

GHID DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢIILOR DE VENTILARE ŞI CONDIŢIONARE ÎN CLĂDIRI

CONTRACT MDRT – URBAN INCERC nr. 512/ 14. 06. 2011

Faza 1/2011

Redactarea a I revizuita in urma includerii observaţiilor din şedinţa de avizare in CTS 10 din data de 22.03.2012

Director general INCD URBAN INCERC Conf. Univ. dr. arh. Vasile Meiţă

Director ştiinţific construcţii INCD URBAN INCERC dr. ing. Emil Sever Georgescu

Director URBAN INCERC Sucursala Iaşi, dr. ing. Constantin Miron

Sef de proiect ing. Alina Cobzaru

- Mai 2012 -

Elaborare:

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN CONSTRUCŢII, URBANISM ŞI DEZVOLTARE TERITORIALĂ DURABILĂ INCD URBAN - INCERC Sucursala Iaşi

Responsabil contract:

ing. Alina Cobzaru

Colectiv de elaborare:

dr. ing. Constantin Miron dr. ing. Livia Miron ing. Ionel Puşcaşu dr. fiz. Monica Cherecheş

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” IAŞI – CENTRUL DE CERCETARE SI TRANSFER TEHNOLOGIC POLYTECH

Responsabil contract:

conf. dr. ing. Vasilică CIOCAN

Colectiv de elaborare:

conf. dr. ing. Marina VERDEŞ conf. dr. ing. Cătălin – George POPOVICI sef lucr. dr. ing. Cristian Cherecheş asist. dr. ing. Andrei Burlacu

Consultant ştiinţific de specialitate: prof. dr. ing. Dumitru Theodor Dorin MATEESCU

CUPRINS

Introducere. Prevederi generale

1 Obiect şi domeniu de aplicare

2 Referinţ e normative pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţ iilor de ventilare şi climatizare din cl ă diri

3 Prevederi generale privind proiectarea instala ţ iilor de ventilare și climatizare. Elaborarea

documenta ţiei tehnicoeconomice pentru proiectarea instalaţ iilor de ventilare şi climatizare în

cl ă diri

4 Terminologie

5 Cerinţe pentru realizarea ventilarii şi climatizarii

Partea Ia Criterii de proiectare a instalaţiilor de ventilare ş i climatizare în clă diri

I.1 Proprietăţi privind calitatea aerului în înc ă perile ventilate ş i climatizate. Limite de exigenta.

I.1.1. Parametrii exteriori de calcul pentru cl ă dirile ventilate şi climatizate I.1.2. Parametrii interiori de calcul pentru cl ă dirile ventilate şi climatizate

I.2 Proiectare ş i dimensionarea instalaţiilor de ventilare ş i climatizare

I.2.1 Solu ţ ii de ventilare şi climatizare. Domenii de utilizare. I.2.1.1 Sisteme de ventilare naturala I.2.1.2. Sisteme de ventilare mecanica I.2.1.3. Sisteme de climatizare

I.2.2 Solu ţ ii de ventilare şi climatizare pentru diferite destinaţ ii de cl ă diri

Locuin ţ e

Birouri

Hoteluri

Centre comerciale

Cl ă diri pentru învăţă mânt

Piscine

Restaurante

I.3 Elemente componente ale instalaţiilor de ventilare ș i climatizare pentru clă diri

I.3.1 Dispozitive de introducere si evacuare a aerului I.3.2 Conducte de aer şi accesorii. I.3.3 Dispozitive pentru reglarea debitelor de aer I.3.4 Prize de aer si guri de evacuare I.3.5 Ventilatoare I.3.6 Filtre de aer I.3.7 Baterii de înc ă lzire/ r ă cire I.3.8 Camere de tratare cu apa I.3.9 Tratarea cu abur I.3.10 Recuperatoare de energie

3

I.4 Alegerea ş i condiţii de utilizare a echipamentelor

I.4.1 Agregate centrale de tratare a aerului I.4.2 Centrale de ventilare, climatizare, condi ţ ionare.

I.5 Prevederi generale privind protec ţia antiseismic ă ş i protec ţia acustică

I.5.1 Protecţ ia antiseismic ă ‐ Masuri specifice de protec ţ ie antiseismic ă a echipamentelor şi componentelor nestructurale din instala ţ iile de ventilare și climatizare. I.5.2 Protecţ ie acustic ă M ă suri pentru realizarea condi ţ iilor tehnice de protec ţ ie împotriva zgomotului produs de instala ţ iile de ventilare și climatizare din cl ă diri

Partea aIIa Reguli de buna practica pentru executarea, verificarea, recepţia ş i urm ă rirea în exploatare a lucră rilor de instalaţii de ventilare ș i climatizare.

II.1 Reguli de buna practica pentru executarea, verificarea şi recepţia lucră rilor de instalaţii de ventilare ș i climatizare

II.1.1 Execu ţie şi montaj a instala ţ iilor de ventilare și climatizare. Cerinţ e impuse prin proiectul de execuţ ie. II.1.2 Verificari pentru punerea în func ţ iune II.1.3 Recepţ ia la terminarea lucr ă rilor de instala ţ ii de ventilare şi climatizare II.1.4 Recepţ ia final ă şi darea în exploatare

II.2 Reguli de buna practica pentru supravegherea, între ţinerea ş i urm ă rirea comportă rii în exploatare a instalaţiilor de ventilare ș i climatizare.

II.2.1 Exploatarea instala ţ iilor de ventilare și climatizare II.2.2 Urm ă rirea comportă rii în exploatare. Cerinţe prin proiectul tehnic.

II.3 Documenta ţia tehnic ă de execuţie ş i exploatare pentru instalaţii de ventilare/ climatizare impus ă prin proiectul tehnic

Anexe

Anexa 1.1 Acte legislative, Reglement ă ri tehnice specifice, Standarde (române, europene sau interna ţ ionale), Lucră ri de specialitate Anexa 1.2 Con ţ inutul fazelor de proiectare pentru instala ţ iile de ventilare/ climatizare.

Anexa I.4 Cerinț e de calitate pentru componente ale centralelor de ventilare, climatizare, condi ț ionare Anexa II.1 Con ţ inutul caietului de sarcini pentru execuţ ia lucr ărilor întocmit în cadrul unui proiect tehnic de instalaţ ii de ventilare/ climatizare Anexa II.2 Con ţ inutul caietului de sarcini pentru furnizori de materiale, utilaje, echipamente tehnologice şi confec ţ ii diverse pentru achizi ţ ia lor în cadrul unui proiect tehnic de instala ţ ii de ventilare/ climatizare Anexa II.3 Documente europene/ na ţ ionale de evaluare tehnica pentru produse, echipamente specifice sau procedee de ventilare mecanică / climatizare a clă dirilor. Cerin ţ e legislative armonizate

4

GHID DE BUN Ă PRACTIC Ă PENTRU PROIECTAREA INSTALAŢ IILOR DE VENTILARE/ CLIMATIZARE ÎN CLĂ DIRI

Indicativ:

Introducere. Prevederi generale

1. Obiect ş i domeniu de aplicare

1.1 Prevederile prezentului Ghid se aplică pentru proiectarea şi executarea sistemelor de

ventilare natural ă şi mecanic ă , respectiv a sistemelor de climatizare din cl ă diri civile – rezidenţ iale şi social culturale.

1.2 Ghidul de bune practici, a fost elaborat în concordan ţă cu Normativul pentru proiectarea

executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, indicativ I52010 şi are ca obiect:

a. prezentarea limitelor de exigenţă pentru ventilarea/ climatizarea spaţiilor din clădiri în funcţie de destinaţie şi amplasament, în concordanţă cu condiţiile climatice locale, specifice României; b. explicitarea, prin exemple de calcul, a aplicării prevederilor Normativului I52010, pentru diferite categorii de clădiri, în vederea realizării cerinţelor interioare de confort exprimate în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare la data elaborării documentaţiei;

c. detalierea modului de calcul şi de dimensionare a instalaţiilor şi echipamentelor de ventilare/climatizare, în vederea respectării cerinţelor esenţiale prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi a exigenţelor specifice instalaţiilor de ventilare, climatizare, condiţionare;

1.3 Prin aplicarea regulilor de bun ă practic ă în proiectarea, execuţ ia şi urm ă rirea în exploatare a instala ţ iilor şi echipamentelor de ventilare, climatizare sau condi ţ ionare, se urm ă re şte rezolvarea practică a tuturor problemelor impuse, pentru satisfacerea cerin ţ elor de :

Rezistenţă mecanic ă şi stabilitate Securitate la incendiu Igiena, să n ă tate şi mediu Siguran ţ a în exploatare Protecţ ia împotriva zgomotului Economie de energie şi izolare termic ă

Durabilitatea (fiabilitatea) şi între ţ inerea sistemelor realizate.

1.4 Ghidul de bun ă practic ă specific ă cerinţele pentru proiectarea, execuţ ia şi exploatarea

sistemelor de ventilare natural ă , mecanic ă / climatizare şi se aplică urm ă toarelor tipuri de cl ădiri, indiferent de forma de proprietate:

a) cl ă diri civile noi,

b) cl ă diri civile existente, supuse unor lucr ă ri de intervenţ ie pentru consolidare,

extindere, refunc ţ ionalizare sau modernizare, repara ţ ii capitale. 1.5 Fac excepţ ie de la aplicarea acestui Ghid tehnic:

a. instala ţ iile de ventilare, climatizare şi aer condi ţ ionat destinate asigur ă rii condi ţ iilor

tehnologice de tip special (instala ţ ii din camere curate, instala ţ ii de dezodorizare, de sterilizarea

5

aerului, instala ţ ii de transport pneumatic, instala ţ ii din mine, tuneluri, ad ă posturi de ap ă rare civil ă şi din construc ţ ii agrozootehnice) b. instala ţ iile de ră cire prin radia ţ ie şi instala ţ iile de ventilare sau înc ă lzire cu aer cald prin jeturi de aer orizontale. c. tratarea problemelor specifice legate de fa ţ adele duble ventilate (opace sau vitrate). De asemenea nu sunt tratate instalaţ iile speciale pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbin ţ i în caz de incendiu (desfumare) cu excepţ ia unor prevederi care reglementează posibilitatea utiliz ă rii parţ iale sau totale a instala ţ iilor de ventilare ale cl ă dirii, pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbin ţ i. 1.6 Ghidul de bun ă practic ă face preciz ări referitoare la con ţ inutul documenta ţ iilor tehnicoeconomice necesare pentru realizarea lucr ărilor de instala ţ ii de ventilare şi climatizare în cl ă diri, cu detalieri pentru:

a) expertiza tehnic ă (în Anexa 1.2)

b) elementele pentru prezentarea proiectului tehnic general pe specialit ăţ i, memoriul tehnic de specialitate şi piesele desenate, în Anexa 1.2

c) caracteristicile de calitate ale instala ţ iei proiectate, justificate pentru fiecare dintre cele 6

cerinţe esenţ iale în con ţ inutul caietelor de sarcini, menţ ionate în Partea II, Anexa II.1., II.2.

2. Referinţe normative pentru proiectarea ş i executarea instalaţiilor de ventilare ş i climatizare din clă diri

Documentele de referinţă , legislative şi tehnice pentru proiectarea şi executarea instala ţ iilor de ventilare şi climatizare din cl ă diri sunt menţ ionate în Anexa 1.1, care include:

1.1.1 Acte legislative (Directive, Legi, Hot ă râri şi Ordonan ţ e Guvernamentale)

1.1.2 Reglementă ri tehnice specifice

1.1.3 Standarde (române, europene sau interna ţ ionale) armonizate

1.1.4 Lucr ă ri de specialitate

Pentru referinţ ele datate, se aplic ă numai edi ţ ia în vigoare la data întocmirii proiectului tehnic.

3. Prevederi generale privind proiectarea instalaţiilor de ventilare ş i climatizare Elaborarea documenta ţiei tehnicoeconomice pentru proiectarea instalaţiilor de ventilare ş i climatizare clă diri 3.1 Con ţ inutul cadru al documenta ţiilor tehnicoeconomice aferente investi ţ iilor publice este reglementat, la data elabor ă rii Ghidului, prin prevederile Hot ă rârii Guvernului HG 28/2008 cu complet ă rile ulterioare (Ord. 863 din 02/07/2008) şi se aplic ă pentru realizarea obiectivelor de investi ţ ii noi, precum şi lucr ă rilor de intervenţ ii la construc ţ ii existente. 3.2 Cerin ţ ele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucr ărilor de instala ţ ii de ventilare şi climatizare din cl ă diri sunt cele menţ ionate în normativul I52010, cap. 1. Complementar acestora, în Anexa 1.2 se prezint ă detalii privind continutul fazelor de proiectare pentru instalatiile de ventilare/ climatizare, menţ ionate prin documentele normative precizate la art. 3.1. în edi ţ ia în vigoare la data întocmirii proiectului tehnic.

6

4.

Terminologie

4.1. Terminologia şi nota ţ iile utilizate în acest ghid sunt în concordan ţă cu termenii şi defini ţ iile folosite în documentele tehnice normative române şti, cu aplicare în domeniul de activitate al ghidului:

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construc ţ ii, cu modific ă rile ulterioare şi Legea nr. 372/2005 privind performanţ a energetic ă a clă dirilor, cu modific ă rile ulterioare;

Normativul pentru proiectarea executarea şi exploatarea instala ţ iilor de ventilare şi climatizare, indicativ I52010

Metodologia de calcul al performanţ ei energetice a cl ă dirilor Mc 001/2006;

SR EN 12792:2004, Ventilarea în cl ădiri. Simboluri, terminologie şi simboluri grafice;

SR EN ISO 7730:2006, Ambian ţ e termice moderate – Determinarea analitică şi interpretarea confortului termic prin calculul indicilor PMV şi PPD şi specificarea criteriilor de confort termic local

SR CR 1752:2002, Instala ţ ii de ventilare în cl ă diri. Criterii de proiectare pentru realizarea confortului termic interior

Alte reglement ă ri tehnice şi standarde în vigoare, menţ ionate in Anexa I.4. Documentele de referinţă , legislative şi tehnice pentru proiectarea şi executarea instala ţ iilor de ventilare şi climatizare din cl ă diri.

4.3. Simboluri ş i prescurtă ri Simbolurile şi unit ăţ ile de m ă sur ă pentru principalii termeni utiliza ţ i sunt indica ţ i în Normativul pentru proiectarea executarea şi exploatarea instala ţ iilor de ventilare şi climatizare, indicativ I52010. S a folosit sistemul interna ţ ional de unit ăţ i de mă suri (SI), în care:

1W = 0,860 kcal/h = 1J/s 1 m 2 K/W = 1,163 m 2 h o C/ kcal 1W/(m 3 K) = 0,860 kcal/(m 3 h o C) 1Wh = 3600 J = 0,860 kcal În cadrul rela ţ iilor de calcul utilizate în prezentul ghid de buna practic ă pentru proiectare, sau pă strat nota ţ iile utilizate în standardele europene armonizate.

5. Cerinţe pentru realizarea ventilarii ş i climatizarii

5.1 Ventilarea şi climatizarea, cu procesele conexe derivate ventilarea natural ă , mecanică, hibrid ă , condi ţ ionarea aerului, confortul termic dintr o înc ă pere si eficien ţ a ventil ării sunt procese şi m ă rimi definite detaliat în Normativul I5 2010, cap. 2 Terminologie, cap. 3 Ventilarea clă dirilor şi cap. 4. Climatizarea cl ădirilor.

7

I.3 Elemente componente ale instalaţiilor de ventilare si climatizare pentru clă diri

I.3.1 Dispozitive de introducere ş i evacuare a aerului

Exemplu de calcul

Într o cameră cu lungimea L = 16 m, în ă l ţ imea H = 4 m şi lăţ imea B = 10 m, trebuie să se introduc ă prin guri de perete, pe partea îngust ă a încă perii, o cantitate de aer Q = 3000

m 3 /h.

Se cere determinarea sec ţ iunii gurilor de aer, viteza de introducere a aerului şi raportul de amestec la cap ă tul jetului.

B ă taia jetului X = L = 16 m.

Valoarea limita a vitezei axiale (aleasă ) v g = 0,3 m/s.

Alegerea secţ iunii gurii de aer

Conform ecua ţ iei:

,
,

se ob ţ ine sec ţ iunea gurii de aer S:

;
;

Urmează să fie utilizate patru guri de aer dreptunghiulare, cu un raport între laturi s 25 şi un raport al suprafe ţ ei libere i = 0,75.

Debitul de aer ce trece prin fiecare gur ă de aer va fi:

.
.

Coeficientul de contrac ţ ie depinde de forma şi de modul de contrac ţ ie al gurii de aer. Ca indici, sunt date pentru acest coeficient α, urm ă toarele valori:

Duze de construc ţ ie obi șnuit ă

0,99

Deschideri rectangulare cu marginile rotunjite

0,82

088

Guri cu perfora ţ ii

0,74

0,82

Guri cu lamele desp ă r ţitoare

0,66

0,74

Orificii rotunde cu muchii vii

0,63

45

Coeficien ţii K şi K’, determina ţ i în mod experimental, variază potrivit cu forma şi execuţ ia gurilor de aer. Se constat ă , de asemenea şi o anumit ă influen ţă a vitezei. Rezultatele diferitelor cercetă ri nu corespund pe deplin. În consecin ţă , în tabelul 3.1 sunt indicate valori medii pentru coeficientul K’.

Tabelul 3.1Valori medii pentru coeficientul K’

 

Coeficien ţii gurilor de aer K'

Viteza aerului v 0

 

Tipul gurii de aer

25 m/s

810 m/s

Guri de aer simple:

     
 

circulare sau pă trate

5,7

7,0

dreptunghiulare: raportul dintre laturi

 

s

= 25

5,3

6,5

s

= 40

4,9

6,0

Deschideri circulare, axiale sau radiale

3,9

4,8

Gr ă tare sau grilaje, suprafa ţ a liber ă

 

i

= 0,4

4,7

5,7

Table

i = 0,03 0,05

3,0

3,7

gă

urite

 

i

= 0,1 0,2

4,0

4,9

Gr ă tare cu lamele desp ă r ţ itoare divergente cu unghi de:

 

40

̊

2,9

3,5

60

̊

2,1

2,5

90

̊

1,7

2,0

Din tabelul 3.1 se ob ţ ine pentru viteza v 0 5 m/s

K’ = 5,3 (gur ă de aer cu lamele drepte)

α ≈ 0,7.

De aici rezult ă :

aer cu lamele drepte) α ≈ 0,7. De aici rezult ă : ş i ; .

şi

;
;
.
.

Pentru o gur ă de aer cu în ă l ţ imea h = 0,14 m, lungimea l a gră tarului va fi:

: ş i ; . Pentru o gur ă de aer cu în ă l ţ

46

.

Lungimea total ă a gr ă tarului depinde de l ăţ imea disponibil ă a peretelui. Numai atunci când r ă mâne un spa ţ iu suficient între gr ă tare – în mod direct trebuie să se pornească de la diametrul echivalent al suprafe ţ ei sec ţ iunii S 0 diferitele guri de introducere pot fi calculate conform cu legile jetului liber, ca in acest exemplu.

Viteza aerului

Raportul de amestec

.
.
in acest exemplu. Viteza aerului Raportul de amestec . Acest raport de amestec mare este valabil

Acest raport de amestec mare este valabil pentru jetul liber circular. Întrucât jeturile diferitelor guri de introducere se amestecă între ele la extremităţ i, raportul de amestec calculat nu va fi ob ţ inut în realitate. Chiar dacă raporturile de amestec sunt mai reduse, riscul producerii de curenţ i nepl ăcuţ i r ă mâne însă mic atunci când aerul introdus aer o temperatură mai sc ă zută decât aerul interior.

I.3.2 Conducte de aer ş i accesorii. Condiţii speciale.

I. 3.2.1 Calculul conductelor de aer. Metoda secțiunilor constante

Exemplu de calcul

Se cere calcularea re ţelei de conducte a instalaţ iei de ventilare a unui cinematograf cu 400 de locuri, la care debitul orar de aer introdus este Q z = 12000 m 3 .

Pentru calculul sec ţ iunilor vor fi folosite urm ă toarele viteze:

v 1 = 5 m/s

în conducta principal ă ;

v 2 = v 3 = 4 m/s

în ramifica ţ iile conductelor ;

v L = 1,5 m/s în camera de ventilare ;

v = 2 m/s

la gurile de introducere a aerului.

Camera de ventilare se gă se ște într o înc ă pere în spatele să lii de spectacol. Conducta principal ă ajunge în partea frontal ă a să lii de cinematograf, având traseul pe dedesubt şi lateral; aerul introdus este refulat în sal ă prin dou ă guri amplasate în stânga şi dreapta ecranului. Re ţ eaua de conducte pentru aerul introdus are deci forma reprezentată in fig. 3.1.

dreapta ecranului. Re ţ eaua de conducte pentru aerul introdus are deci forma reprezentat ă in

47

Fig. 3.1 Re ţ eaua de conducte pentru exemplul de calcul

Sec ţ iunea conductei principale are o suprafa ţă de:

.
.

Se alege o sec ţ iune dreptunghiular ă cu laturile:

a= 0,75 m şi b= 0,9 m.

Atunci

a*b = 0,75*0,90 = 0,675 m 2 .

Camera de ventilare are o sec ţ iune de :

.
.

În cazul sec ţ iunii pă trate, laturile camerei vor fi:

a=b= 1,5 m.

Prin tronsoanele 2 şi 3 trece jumă tate din debitul de aer introdus. Sec ţ iunea lor devine deci:

.
.

Se aleg deci urm ă toarele dimensiuni:

a*b = 0,75*0,55 = 0,412 m 2 .

În tronsoanele considerate se gă sesc urm ă toarele rezistenţ e locale:

Tronsonul 1: Curbă de 90 0 R/d = 1

ζ = 0,3

Cre ştere de sec ţ iune S 1 /S L = 0,4

ζ = 0,13

Reducere de sec ţ iune S 1 /S L = 0,4

ζ = 0

Curbă de 90 0 R/d = 1

ζ = 0,3

Curbă de 90 0 R/d = 1

ζ = 0,3

Curbă de 90 0 R/d = 1

ζ = 0,3

∑ζ = 1,33.

48

Tronsonul 2:

Curbă de 90 0 R/d = 1

ζ = 0,3

 

Cot 90 0 cu muchii ascuţite

ζ = 1,25

 

∑ζ = 1,55.

Tronsonul 3:

Ramifica ţ ie = cot 90 0 R/d = 1

ζ = 0,3

Cot 90 0 cu muchii ascuţite

ζ = 1,25

 

∑ζ = 1,55.

Plasa prizei de aer exterior, pentru viteza aerului de v = 1,5 m/s şi raportul între suprafa ţ a liber ă şi total ă s/S = 0,6 are un coeficient de rezisten ţă ζ = 1,5. Gurile de refulare a aerului în sal ă sunt prevă zute cu gr ătar din tabl ă ştan ţ at ă având s/S = 0,5. Pentru v = 2 m/s, coeficientul este ζ = 4,9.

Astfel, pentru tronsoanele cele mai lungi ale conductei de aer se ob ţ in pierderile de presiune din tabelul 3.2

Tabelul 3.2 Pierderi de presiune pentru tronsoanele 1 şi 2

     

Qs

     

v

R

R*l

Z

Nr.

l

[m]

∑ζ

[mc/s

a

[m]

b

[m]

dg

[m]

[m/s

[mmH2O/

[mmH2

[mmH2

]

]

m]

O]

O]

       

0,7

0,9

0,8

       

1

34

1,33

3,3

5

0

0

5,0

0,031

1,05

2

       

0,7

0,5

0,6

       

2

14

1,55

1,65

5

5

5 4,0

0,025

0,35

1,5

                 

1,40

3,5

Plasă la priza de aer exterior

                 

1,5

1,5

0,2

Gr ă tar la gura de refulare

                 

4,9

2,0

1,2

 

1,40

4,90

Trebuie verificat ă , de asemenea, pierderea de presiune în tronsonul 3. Ea este dat ă în tabelul 3.3. Tabelul 3.3 Pierderi de presiune pentru tronsonul 3

Nr.

l

∑ζ

Qs

a

b

dg

v

R

R*l

Z

[m]

[mc/s]

[m]

[m]

[m]

[m/s]

[mmH2O/m]

[mmH2O]

[mmH2O]

3

2

1,55

1,65

0,75

0,55

0,65

4,0

0,025

0,05

1,5

La aceasta se adaugă pierderea la gura de refulare a aerului în sal ă Δ p =1,2 mmH 2 O. Pierderea de presiunea în tronsonul 3 devine deci:

Δ p 3 = Rl + Z + Δ p = 2,75 mmH 2 O.

49

În schimb, pierderea de presiune în tronsonul 2 a fost :

Δ p 2 = 0,35 + 1,5 + 1,2 = 3,05 mmH 2 O.

Deoarece, în general,

Δ p = C 1 * v 2 = C 2 * Q 2 ,

Debitele de aer introduce în cele dou ă tronsoane 2 şi 3 vor fi în raportul :

cele dou ă tronsoane 2 ş i 3 vor fi în raportul : Aceast ă mic

Aceast ă mică diferen ţă poate fi trecut ă cu vederea. Dac ă ar fi existat diferen ţe mari între pierderile de presiune ale tronsoanelor 2 şi 3, ar fi fost necesar ă majorarea pierderii de presiune în tronsonul 3 prin introducerea unei rezistenţ e (clapet ă de reglare).

În afar ă de pierderea depresiune în re ţ eaua de conducte, trebuie calculat ă şi pierderea de presiune din centrala de ventilare. În primul rând, trebuie stabilite pierderile de presiune care se produc în filtru şi în bateria de încă lzire a aerului, care depind de construc ţ ie şi de debitul de aer şi trebuie cerute de la firma produc ă toare. În exemplul prezentat pentru Q z = 12000 m 3 /h :

Filtrul

Δ p F = 6 mmH 2 O

Baterie de înc ă lzire

Δ p E = 5 mmH 2 O

Total

Δ p L = 11 mmH 2 O

Deci, că derea de presiune total ă în circuitul cel mai lung de conduct ă va fi:

Δ p = (Rl) + Z + Δ p L = 1,40 + 4,9 + 11,0 = 17,3 mmH 2 O.

Puterea teoretică a ventilatorului este dat ă de produsul dintre debitul volumetric pe secund ă şi presiune, deci :

P =

volumetric pe secund ă ş i presiune, deci : P = . Pentru un ventilator cu

.

Pentru un ventilator cu randamentul η = 0,6, puterea efectiv necesar ă devine:

η = 0,6, puterea efectiv necesar ă devine: . I. 3.2.2. Calculul conductelor de aer. Metoda

.

I. 3.2.2. Calculul conductelor de aer. Metoda secțiunilor variabile cu recuperarea presiunii statice

50

Exemplu de calcul 1

Se cere dimensionarea unei conducte de distribu ţ ie uniformă cunoscându se: debitul de aer ini ţ ial D 1 = 6000 m 3 /h; num ă rul de guri n =6; debitul unei guri 1000 m 3 /h; distan ţ a dintre axele gurilor l = 10 m; viteza ini ț ial ă a primului tronson al conductei v 1 = 8 m/s; în ă l ţ imea maxim ă a conductei h = 450 mm. Se cere de asemenea presiunea total ă necesară în sec ţ iunea ini ţ ial ă a conductei de distribu ţ ie (sec ţ iunea care trece prin axa primei guri de refulare).

Calculele sunt sistematizate în tabelul 3.4 iar conducta dimensionat ă este reprezentată în fig. 3.2.

Tabelul 3.4 Sistematizarea calculelor de la exemplul de calcul

Nr.

 

D

l

v

1

v

2

Nr.   D l v 1 v 2 h

h

Nr.   D l v 1 v 2 h

Tronson

[m

3 /h]

[m]

[m/s]

[m/s]

[m]

 

[m 2 ]

(rotunjit

mm)

0

6000

8,00

450

 

465

1

5000

10

8,00

6,70

0,2082

450

465

2

4000

10

6,70

5,60

0,1985

450

440

3

3000

10

5,60

4,50

0,1850

450

410

4

2000

10

4,50

3,60

0,1542

450

345

5

1000

10

3,60

2,70

0,1042

450

230

5 1000 10 3,60 2,70 0,1042 450 230 Fig. 3.2 Conduct ă de distribu ţ ie

Fig. 3.2 Conduct ă de distribu ţie – exemplu de calcul

51

Fig. 3.3 Varia ţ ia presiunilor într ‐ o conduct ă de distribu ţ ie

Fig. 3.3 Varia ţ ia presiunilor într o conduct ă de distribu ţ ie cu recuperarea presiunii statice

Lungimea tronsonului 0 este:

presiunii statice Lungimea tronsonului 0 este: Pentru calculul tronsonului 1, în nomograma din figura

Pentru calculul tronsonului 1, în nomograma din figura 3.4 se fixeaz ă mai întâi în câmpul inferior punctul dintre intersecţ ia liniei debitului D 2 = 6000 – 1000 = 5000 m 3 /h cu linia l = 10,00 m, apoi se trasează prin acest punct o dreapt ă vertical ă pân ă la întretăierea cu curba v 1 = 8,00 m/s (linie plin ă); în dreptul punctului de intersec ţ ie ob ţ inut se cite şte pe ordonata din stânga (linie plin ă ), v 2 = 6,70 m/s. Pe baza acestei viteze se stabileşte aria şi apoi l ăţ imea b a tronsonului. În continuare, calculul de dimensionare decurge în mod similar.

52

Fig.3.4 Nomogram ă de calcul a conductelor de distribu ţ ie cu recuperarea presiunii statice

Fig.3.4 Nomogramă de calcul a conductelor de distribu ţie cu recuperarea presiunii statice

Dac ă se admite că gura de refulare are dimensiunile 300 x 350 mm (aria A 0 = 0,105 m 2 ) şi cunoscând ca viteza aerului în conduct ă înainte de ultima gur ă de refulare este de 2,70 m/s, pierderea în gura de refulare considerată liber ă este:

în gura de refulare considerat ă liber ă este: În care ζ 1 5 5 =

În care ζ 155 = 3,8 s a determinat cu ajutorul figurilor 3.5 şi 3.6

53

Fig. 3.6 ζ 155
Fig. 3.6 ζ 155

Fig. 3.5 Gur ă de refulare la capă t de conductă ;

Viteza aerului în gura de refulare fiind:

,
,

presiunea dinamic ă necesar ă pentru dezvoltarea jetului este:

ă necesar ă pentru dezvoltarea jetului este: ecua ţ Presiunea static ă în conduct ă în

ecua ţ

Presiunea static ă în conduct ă în dreptul fiec ă rei guri de refulare este deci, conform iei:

ă rei guri de refulare este deci, conform iei: rezult ă : . Presiunea dinamic ă

rezult ă :

guri de refulare este deci, conform iei: rezult ă : . Presiunea dinamic ă în primul

.

Presiunea dinamic ă în primul tronson al conductei, corespunz ă toare vitezei ini ţ iale v 1 = 8,00 m/s este :

ă toare vitezei ini ţ iale v 1 = 8,00 m/s este : . Conform celor

.

Conform celor ar ă tate mai înainte această presiune dinamic ă serve şte, prin transform ă ri succesive în presiune static ă , la acoperirea pierderilor ce au loc pe întreaga lungime a conductei de distribu ţ ie. Presiunea total ă in sec ţ iunea ini ţ ial ă a conductei de distribu ţ ie este deci:

54

, care, împreun ă cu rezisten ţ a instala ţ iei calculat ă de la

,

care, împreun ă cu rezistenţ a instala ţ iei calculat ă de la priza de aer şi pân ă în sec ţ iunea ini ţ ial ă a conductei de distribu ţ ie, determină valoarea presiunii totale a ventilatorului ce trebuie montat în instala ţ ie.

Examinând forma conductei de distribu ţ ie din fig. 3.2 se observă c ă necesităţ ile de recuperare a presiunii au f ă cut ca tronsonul 1 să p ă streze acelea şi dimensiuni ca şi tronsonul 0. Aceasta înseamnă c ă pierderile mari de presiune în tronsonul 1, datorit ă vitezei mari de curgere a aerului la capă tul ini ţ ial al conductei, au cerut o recuperare mai importantă de presiune static ă , adic ă o viteză în