Valorificarea potentialului turistic al judetului Tulcea

Prof. coordonator:

Ciobotaru Alexandru Grupa 333

Padurean Ana Mihaela

1. Localizarea si caracterizarea zonei:

Judetul Tulcea se situeaza in extremitatea sud-estica a Romaniei, ocupand jumatatea Nordica a Dobrogei. Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentnd 3,5% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 51 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea cu o treime din populatia judetului, 4 orase ( Babadag, Isaccea, Macin, Sulina ) si 46 de comune cu 133 sate.Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturala Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta. Din suprafata totala a judetului, 3446 kmp reprezinta suprafata umeda constituita din Delta Dunarii si Complexul Lagunar Razim-Sinoe.

Nivelul de dezvoltare economico-social

In judetul Tulcea locuiesc 256.491 persoane, cu 4.5% mai putin decat la recensamantul din 1992.In perioada 1996-2002 populatia judetului a scazut cu 5429 persoane.Tulcea are cea mai mica densitate : 30,4 locuitori/km, fata de media pe tara de 91 locuitori/km, acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de ape.Pe teritoriul judetului convietuiesc in armonie circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si spiritual a regiunii.Din datele pe anul 2002, rezulta ca 90% din populatie s-a declarant de etnie romana si 10% de alta etnie, cele mai numeroase grupuri entice fiind reprezentate de rusi si lipoveni 6,3%, turci si tatari 1,4%, rromi 0,9%, greci 0,7%.

Economia
Economia are caracter complex, cu o agricultura diversificata in podis, piscicultura in Delta Dunarii si in lungul fluviului si unitati industrial in orase ( masini si utilaje, productie de alumina, produse alimentare etc.).Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, de pozitia geografica favorabila, de numarul turistilor straini si romani care vin sa viziteze Delta Dunarii si de traditia si experienta pe care le detine in sectoarele de activitate aferente acestui judet.Evolutia economiei judetului din 1990 pana in present a condus la cresterea somajului.Raportul salariati/pensionari a devenit subunitar in anul 2000 si se mentine si in present.Rata somajului a scazut de la 12,3% in anul 1998, la 9% in anul 2002.La aceasta data din numarul total al somerilor ( 9.208 persoane ), femeile reprezinta 43%.

 Cai de acces
In judetul Tulcea exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 drumuri nationale ( 25% modernizate ) si 877 de drumuri judetene si comunale.Densitatea drumurilor publice pe 100 km teritoriu este de 13,9. Valoarea redus a indicatorului referitor la densitatea drumurilor pentru Tulcea se explic prin faptul c Delta Dunrii acoper aproape jumtate din suprafaa acestui jude. Transport feroviar : trenuri accelerate si personale : Bucuresti Medgidia Tulcea ( 5-8 ore ); trenuri personale, Constanta Tulcea ( 4 ore ) Transportul rutier are o legatura buna cu celalalte judete ale tarii; la Smardan langa Braila si la I.C. Bratianu langa Galati se fac treceri cu bacul peste Dunare. Transport aerian : curse regulate, Bucuresti Tulcea ( 45 minute ) Transport fluvial : Porturi importante la Dunare sunt la Tulcea, Sulina, Sfantu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Macin.Pe bratul Sulina, pe Dunare pot trece si vase maritime asigurand un transport de tranzit.

2. Prezentarea potentialului turistic:

Judetul Tulcea este prin excelenta o zona turistica.Frumusetea si diversitatea peisajului, bogatia si varietatea vestigiilor arheologice si a monumentelor istorice dau unicitate judetului.Turismul este orientat pe trei mari directii : Turism stiintific in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa culeaga informatii in vederea utilizarii lor in scopuri stiintifice; Turism orientat spre partea istorica pentru cei care doresc sa viziteze siturile arheologice; Turism pentru grupuri organizate in Delta Dunarii pentru cei care doresc sa admire frumusetea acestei regiuni. Resursele naturale ale judetului sunt : terenurile arabile, viile, pasunile care permit culturi vegetale si cresterea animalelor, apele si baltile pentru pescuit, padurile pentru vanatoare, agrement, protectia mediului, resursele minerale cum ar fi piatra de constructii ( granitul ), cuartita, calcarul, la care se adauga Delta Dunarii in primul rand pentru potentialul turistic.

Relieful
Relieful este alcatuit din mai multe unitati de dealuri ( Tulcei in Nord-Est si Macin in Nord-Vest ) si podisuri ( Niculitel in Nord, Babadag in centru si Casimcei in Sud ) formate din roci cristaline, calcare, gresii si vulcanite vechi cu inaltimi de la 20-30 m la
3

467 m.De asemenea la vest se afla Horstul Dobrogean, rest al lantului de munti Hercinici din care fac parte muntii Macinului, care este cea mai veche formatiune de pamant a tarii, iar la est, Delta Dunarii, care impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe ce trece si in judetul vecin Constanta, acopera mai mult de 4000 km. In judetul Tulcea, Delta Dunarii ocupa o suprafata de 3446 km, ceea ce reprezinta 40,54% din suprafata judetului.

Clima
Clima este continental extrema, de tip pontic, foarte secetoasa si cu puternice contraste de temperatura intre iarna si vara, temperaturiile medii anuale fiind intre 10-11C. Iernile insa, sunt mai putin geroase decat in Baragan de pilda; totusi, crivatul, care bate nestingherit, produce scaderi de temperature bruste si foarte accentuate. Precipitatiile sunt dintre cele mai scazute din tara, de pana in 450 mm. Ca toata Dobrogea, judetul Tulcea prezinta, sub raport climatic, caracteristici cu totul aparte de restul tarii, datorita pozitiei sale geografice, conformatiei reliefului si altor factori de interferenta.

Hidrografie
Dupa ce parcurge mii de kilometri de la izvoarele sale, Dunarea strabate judetul Tulcea pe o lungime de 276 km, aproximativ 10% din lungimea ei totala varsandu-se in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe. Celelalte ape curgatoare din judet sunt mici, avand o importanta economica redusa, putand fi grupate dupa locul de varsare astfel: a) Ape care se varsa in Dunare, situate in partea vestica si nordica a judetului, putine la numar si cu un debit redus; cele mai importante sunt: Cerna, Topologu, Isaccea, Luncavita si Peceneaga. b) Ape care se varsa in lacurile litorale ale Marii Negre, cu lungimi si debite mai mari decat cele din vest si nord, cele mai importante fiind: Agighiol, Slava, Telita, Taita, Casimcea, Ceamurlia. Lacurile, fiind situate de-a lungul Dunarii, in Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre sunt mult mai bine reprezentate.Dintre lacurile aflate in lunca Dunarii, cele mai importante sunt: Jijia, Crapina, Racova, Saon, Somova, Rotund si Casla. In Delta Dunarii exista un numar insemnat de lacuri, de regula cu suprafete intinse, cel mai mare fiind lacul Dranov, cu peste 2000 ha.Alte lacuri cu suprafete asemanatoare sunt: Gorgova ( 1300 ha ), Rosu ( 1300 ha ),
4

Mercheiul Mare ( 1100 ha ), Leahova ( 1000 ha ).Complexul Razim, cea mai importanta zona lacustra a tarii, este reprezentat in judetul Tulcea prin lagunele Razim si Golovita, cu o suprafata de circa 54.600 ha, respective aproape 75% din suprafata intregului complex. Judetul Tulcea detine mai putin de jumatate din lungimea litoralului romanesc al Marii Negre.

Solurile
Solurile predominante in judetul Tulcea sunt soluri balane si cernoziomurile carbonatice, soluri cu o raspandire larga si care acopera aproape toate arealele cu altitudini mai joase.In zonele Niculitel si Babadag, ca si in zona Culmii Pricopanului se intalnesc soluri brune podzolice, in ultima zona fiind frecvent raspandite soluri scheletice.

Bogatii naturale ale subsolului

Rezerve de marmura si calcar marmorean, folosite pentru mozaic, se exploateaza la Parches, in comuna Somova, o rezerva importanta reprezentand-o zacamantul de marmura de la Agighol.Nisipurile din delta maritima, mai ales cele de la Sfantu Gheorghe, contin minerale grele ca: titan, zircon, granat.

Flora
Flora din judetul Tulcea se caracterizeaza prin bogatie si diversitate, determinate de factori multipli, intre care, pe primul loc, se situeaza asezarea geografica.In acelasi timp, variabilitatea vegetatiei mai este determinate si de temperatura, precipitatiile atmosferice, vanturile, solurile si conditiile fizico-geografice.

Fauna
Pestele constituie una din bogatiile deltei.In general, pestii de aici sunt buni inotatori, speciile sedentare fiind putine: somnul, zvarluga, tiparul. Fauna terestra a Deltei Dunarii se remarca prin abundenta pasarilor. Cele mai numeroase sunt ratele: rata mare, rata pestrita, rata sulitar, rata cu ciuf, rata cu cap brun.Starcii au si ei o mare varietate: egretele, starcul rosu, starcul cenusiu.
5

3. Analiza echipamentelor existente:

Dezvoltarea bazei materiale se poate realiza prin: reabilitarea zonelor urbane cu valoare turistica ridicata, inclusive reabilitarea strazilor din statiunile cu atractivitate turistica demonstrate, reabilitarea centrelor istorice si a zonelor pietonale in orasele care au valoare istorica si mostenire culturala bogata; dezvoltarea, reabilitarea si modernizarea utilitatilor publice in zonele urbane cu valoare istorica si mostenire culturala bogata; investitii in dezvoltarea de noi atractii culturale in statiunile functionale.

Unitati de cazare
Prin unitate de cazare turistica se intelege orice constructie sau amenajare care furnizeaza in mod permanent sau sezonier serviciul de cazare si alte servicii specifice pentru turisti. 2005 16 3 1 10 20 39 26 1 1 2 3 5 2006 19 3 1 11 24 51 26 2 3 3 4 2007 16 2 1 9 23 38 1 1 1 2 3 6 2008 17 1 1 8 14 52 1 1 1 2 1 4 2 105 2009* 17 1 1 8 12 56 1 1 1 2 1 4 1 106 2010* 18 1 1 7 10 60 1 1 1 2 1 4 1 108

HOTELURI HANURI I MOTELURI CABANE TURISTICE PENSIUNI TURISTICE URBANE PENSIUNI TURISTICE RURALE VILE TURISTICE
BUNGALOURI SATE DE VACANTA CAMPINGURI POPASURI TURISTICE TABERE DE ELEVI SPATII DE CAZARE DE PE NAVELE FLUVIALE SI MARITIME

1 1 TOTAL 128 148 103 Tabelul 1.1 Unitati de cazare turistica pe tipuri de unitati
CASUTE TURISTICE

Din tabelul 1.1 se observa ca numarul de unitati de cazare a scazut de la 128 in anul 2005, la 108 in anul 2010. Acest lucru se datoreaza programelor de dezvoltare existente in zona si a investitiilor care se fac in unitatile de cazare pentru primirea turistilor. Un aspect important este faptul ca din totalul inregistrat in 2010, cele mai multe unitati de cazare au fost reprezentate de vile turistice, acest lucru demonstrandu-ne din nou ca gusturile si preferintele turistilor sunt cele
6

mai importante si ca toate unitatile de cazare ar trebui sa se orienteze spre client atunci cand doresc sa faca o investitie. Dinamic (%) Anii Valori absolute Ii I i-1 2005 128 2006 148 1,15 1,15 2007 103 0,80 0,69 2008 105 0,82 1,01 2009* 106 0,82 1 2010* 108 0,84 1,01 Tabelul 1.2 Unitati de cazare turistica pe tipuri de unitati *-date previzionate prin metoda sporului mediu Ritm de cretere (%) Ri 15 -20 -18 -18 -16 R i-1 15 -31 1 0 1

160 140 120 100 80 60 40 20 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Uniti de cazare turistic

Grafic 1.1 Evolutia numarului unitatilor de cazare Capacitatea de cazare turistica existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare al structurii de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, exclusive paturile suplimentare care se pot instala in caz de necesitate. Capacitatea de cazare turistic existent (locuri) 4019 2005 4276 2006 3400 2007 3786 2008 3087 2009* 2854 2010* Tabelul 2.1 Capacitatea de cazare existenta
7

Conform tabelului 2.1, se poate spune despre capacitatea de cazare turistica existent ca a scazut de la 4019 locuri in anul 2005, la 2854 locuri in anul 2010.Aceasta scadere se datoreaza scaderii numarului de unitati de cazare turistica. Anii Valori absolute Dinamic (%) Ritm de cretere (%) Ri 6 -16 -6 -24 -29 R i-1 6 -21 11 -19 -8

Ii I i-1 2005 4019 2006 4276 1,06 1,06 2007 3400 0,84 0,79 2008 3786 0,94 1,11 *2009 3087 0,76 0,81 *2010 2854 0,71 0,92 Tabelul 2.2 Capacitatea de cazare turistica existenta

Efectele scaderii numarului de locuri de cazare existente sunt datorate investitiilor care au inceput sa prinda contur dar nu s-au putut definitiva, acest lucru determinand turistii sa se reorienteze spre unitati turistice din alte orase.Cauzele acestor scaderi se datoreaza si lipsei dezvoltarii durabile a zonei respective, care a generat scaderi ale capacitatii de cazare turistica existent in judetul Tulcea.
4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Capacitatea de cazare existent

Grafic 1.2 Evolutia capacitatii de cazare existente

Capacitatea de cazare turistica in functiune reprezinta numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turistilor de catre structurile de primire turistica, cu functiuni de cazare turistica, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise structurile de primire turistica in perioada considerate.Se exprima in locuri/zile.

Capacitatea de cazare turistic n funciune (locuri/zile) 563500 2005 578300 2006 571300 2007 556100 2008 533900 2009* 526500 2010* Tabelul 3.1 Capacitatea de cazare in functiune Scaderea capacitatii de cazare in functiune de la 563.500 locuri in 2005, la 526.500 locuri in 2010, este de asemenea un efect al scaderii numarului structurilor de cazare intrucat o scadere a numarului structurilor genereaza si o scadere a numarului de locuri de cazare. Dinamic (%) Anii Valori absolute Ii I i-1 Ri 2 1 -2 -6 -7 R i-1 2 -2 -3 -4 -2 Ritm de cretere (%)

2005 563500 2006 578300 1,02 1,02 2007 571300 1,01 0,98 2008 556100 0,98 0,97 *2009 533900 0,94 0,96 *2010 526500 0,93 0,98 Tabelul 3.2 Capacitatea de cazare turistica in functiune

Efectele resimtite de aceasta scadere se pot observa datorita lipsei investitiilor si dezvoltarii zonei turistice.Structurile de cazare trebuiesc modernizate si reabilitate pentru a atrage turisti cat mai multi, urmand ca in urmatorii ani, capacitatea de cazare in functiune sa aiba valori mai ridicate.
590000 580000 570000 560000 550000 540000 530000 520000 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Capacitatea de cazare n funciune

Grafic 1.3 Evolutia capacitatii de cazare in functiune

9

Indicii de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune din perioada respective.

INDICELE DE
UTILIZARE A CAPACITII N FUNCIUNE

U.M. %

2005 27,3

2006 24,4

2007 25,6

2008 31,4

2009* 34,0

2010* 35,8

Tabelul 4 Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune Dupa cum se observa in tabelul 4.1, indicele de utilizare a capacitatii in functiune a crescut de la 27,3% in anul 2005, la 35,8% in anul 2010. Cauzele acestei cresteri pot fi atat programele care se desfasoara pe teritoriul judetului, cat si cele care se desfasoara la nivelul intregii tari pentru promovarea turismului romanesc.
40 35 30 25 20 15 10 5 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Indicele de utilizare a capacitii n funciune

Grafic 1.4 Evolutia indicelui de utilizare a capacitatii de cazare in functiune

Unitati de alimentatie
Serviciile de alimentatie sunt acele servicii destinate satisfacerii trebuintelor de hrana ala turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Sunt prestate de unitatile de alimentatie cu sau fara specific: restaurant, braserii, cofetarii, snack-baruri etc. dezvoltandu-se in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea.
10

 Unitati de agrement si tratament

Dintre toate serviciile ce dau continut pachetului de servicii turistice, serviciile de agrement sunt indispensabile.Agremetul este un domeniu ce poate fi definit prin ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure individului sau grupului social o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie si o amintire placuta. Activitatea de agrement se grupeaza in functie de locul unde se desfasoara, de nivelul de organizare, de forma de participare a turistilor etc. Organizarea agrementului se particularizeaza, frecvent, pe forme de turism: litoral, montan, de vara, de iarna, balnear etc. Agrementul asigura turistilor destinderea, reconfortarea fizica, divertisment, dezvoltarea capacitatiilor fizice si intelectuale, comunicarea. Agrementul constituie motivatia principal a turismului, punctul de plecare, elementul fundamental de satisfacere a nevoilor de turism si componenta de baza a prestatiei turistice, conducand astfel la crearea unor noi tipuri de vacanta.In lipsa sa, turismul ca activitate, nu ar exista. Serviciile de agrement sunt oferite de agentiile turistice la alegerea clientelei, tarifandu-se separate de celelalte servicii turistice.Nu sunt excluse nici situatiile cand ele sunt incluse in pachetul turistic, tarifandu-se ca atare. Cinematografe 1 2007 2 2008 3 2009* 4 2010* Tabelul 5.1 Cinematografe Locuri in salile cinematografelor 173 419 665 911 Spectacole -nr.270 698 1126 1554 Spectatori (mii) 1 4 7 11

Sectii Sportivi sportive legitimati afiliate 26 904 2007 71 1587 2008 106 2270 2009* 151 2953 2010* Tabelul 5.2 Activitatea sportive

Antrenori

Instructori

Arbitrii

29 27 25 23

56 49 42 35

29 53 77 101

Cresterea structurilor de agrement respective a activitatii sportive si cinematografelor semnifica faptul ca s-a resimtit o crestere a cererii pentru modalitatile de petrecere a timpului liber la nivelul judetului Tulcea.Cresterea structurilor de agrement de pe teritoriul judetului Tulcea se datoreaza cresterii cererii consumatorilor pentru astfel de tip de unitati si faptului ca investitiile in structurile de cazare implicau si dezvoltarea modalitatilor de agrement.
11

4. Analiza circulatiei turistice:

Principalii indicatori ce caracterizeaza circulatia turistica pe teritoriul unui judet sunt: durata medie a sejurului, indicele de utilizare neta a locurilor de cazare turistica si densitatea turistica in raport cu suprafata si cu populatia judetului.

Numar sosiri turisti

Sosirea unui turist se inregistreaza cand o persoana esre inscrisa in registrul structurii de primire turistica cu functiune de cazare turistica, pentru a fi gazduita una sau mai multe nopti. In fiecare structura de primire se socoteste o singura sosire pe turist, indifferent de numarul de innoptari rezultate din sederea sa neintrerupta. 2005 77576 Total 54617 Romani 22959 Straini Tabel 6.1 Numar sosiri turisti 2006 55162 43294 11868 2007 74075 53630 20445 2008 96334 78894 17440 2009* 102586.8 86986.2 15600.6 2010* 108839.5 95078.5 13761

Din tabel se observa faptul ca numarul de turisti sositi pe teritoriul judetului Tulcea in perioada 2005-2010 variaza semnificativ de la an la an, cel mai scazut fiind 2006, an in care numarul de turisti straini sositi a fost foarte mic in comparatie cu ceilalti ani, dar si numarul de turisti romani a fost foarte redus.In general s-au inregistrat scaderi ale sosirilor de turisti din 2005 pana in 2006, dar din anul 2007 numarul acestora este din nou in crestere.
120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Numr turiti

Grafic 2.1 Evolutia numarului de turisti

12

Evolutia numarului de turisti din judetul Tulcea a avut ca efect cresterea incasarilor din activitatile de turism si imbunatatirea imaginii judetului la nivelul turistilor.

Numar innoptari
Innoptarea este intervalul de 24 ore, incepand cu ora hoteliera, pentru care o persoana este inregistrata in evidenta spatiului de cazare turistica si beneficiaza de gazduire in contul tarifului aferent spatiului ocupat. Anii Total Romani Straini 2005 154056 107746 46319 2006 141333 113500 27833 2007 146733 113123 33610 2008 175000 143094 31906 2009* 181978.2 154876.4 27101.8 2010* 188956.5 166659 22297.5

Tabel 6.2 Numar innoptari Din tabel se remarca o crestere semnificativa a numarului de innoptari ale turistilor din anul 2006 in 2010, datorita cresterii numarului de innoptari ale turistilor romani. In anul 2006 se inregistreaza o scadere brusca, din cauza turistilor straini, al caror numar de innoptari s-a redus foarte mult.Anul 2007 inregistreaza, datorita turistilor romani, o usoara crestere a acestui indicator.In concluzie, turistii romani sunt cei care au influentat numarul de innoptari in structurile de primire turistica de pe teritoriul judetului Tulcea, pe toata perioada analizata.
200000 180000 160000 140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 N

Numr nnoptri

Grafic 2.2 Evolutia numarului de innoptari

13

 Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezinta numarul mediu de zile de sejur a turistilor intr-o anumita zona si se determina astfel: Anii 2005 2006 1.98 2.56 Valori absulote Tabel 6.3 Durata medie a sejurului 2007 1.98 2008 1.81 . 2009* 1.77 2010* 1.73

Printre cauzele ce au dus la o scadere a sejurului mediu, se pot enumara tendinta la nivel global de scurtare a sejururilor, respective criza financiara.Efectele scaderii sejurului mediu sunt resimtite in randul celor ce detin unitatile de cazare, iar in cazul in care o scurtare a sejurului mediu ar fi urmata si de o scadere a numarului de turisti, ar duce la pierderea acestora.

3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2004 N

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Durata medie a sejurului

Grafic 2.3 Evolutia duratei medii a sejurului

14

5. Solutii de valorificare a potentialului turistic:

In acest capitol sunt prezentate planurile strategice de dezvoltare a potentialului turistic, in Tulcea.Acest judet dispune de un patrimoniu turistic care necesita o atentie deosebita prin implementarea si dezvoltarea de proiecte si strategii care sa puna in valoare potentialul turistic al zonei. Modernizarea infrastructurii de acces catre zona turistica Murighiol, Uzlina, Dunavatu de Jos, Lacul Razim; Promovarea mult mai intensa a Deltei Dunarii pentru atragerea unui numar cat mai mare de turisti; Constructia unui pod suspendat peste Dunare in zona Braila-Jijia; Amenajarea cetatilor Halmyris, Argamum si Enisala; Avand in vedere ca nu exista spatii pentru protocol, propun construirea unui centru de afaceri la Sfantu Gheorghe, centru care sa cuprinda atat Sali pentru conferinta, hotel, restaurant si alte dotari specific, de 3 stele; Crearea unor curse pentru aprovizionarea cu materii prime a comerciantilor din zona.In present acestia se aprovizioneaza cu vaporul si nu in mod regulat, astfel incat turistii nu au in permanenta cele necesare ( de exemplu fructe ); Masuri de reconstructive ecologica in zona Deltei Dunarii, de protejare a ecosistemului; Modernizarea faimosului complex Lebada de la Crisan Avand in vedere ca Delta Dunarii se afla pe locul trei, dupa Insulele Galapagos si Marele Recif de Corali, intr-un clasament al celor mai bogate zone din lume din punctual de vedere al biodiversitatii, propun totodata promovarea mult mai intensa a ecosistemului. Elaborarea unui portal web care sa cuprinda totalitatea obiectivelor de patrimoniu din judet si intreaga infrastructura de cazare. Dezvoltarea infrastructurii de utilitati a judetului, in special asigurarea apei potabile, asigurarea instalatiilor de canalizare, asigurarea statiilor de epurare pentru localitatile avute in vedere. Conservarea si protejarea biodiversitatii si habitatelor naturale.

In acest ultim capitol au fost prezentate mai multe proiecte si propuneri cu privire la o mai buna dezvoltare si diversificare a turismului in judetul Tulcea.Datorita implementarii treptate si precise a diferitelor programe si strategii, punctele slabe se pot diminua reducand astfel emigrarea populatiei si turstilor spre alte zone concurente mai bine dezvoltate.Diferitele propuneri aduse pot ajuta la numeroase cresteri in economie si in sectorul serviciilor, avand ca scop principal satisfacerea turistilor.Din punctul meu de vedere, judetul Tulcea merita o mai buna dezvoltare si apreciere la adevarata lui valoare.
15

Bibliografie:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 Industria turismului si a calatoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 Anuarul statistic al Romaniei www.tulcea.insse.ro www.cjtulcea.ro www.judetultulcea.ro www.dobrogea.romaniaexplorer.com

16