Sunteți pe pagina 1din 137
PARAZITOLOGIEPARAZITOLOGIE Dr. Geta Hilma Medic primar laborator, dr. st. medicale
PARAZITOLOGIEPARAZITOLOGIE
Dr. Geta Hilma
Medic primar laborator, dr. st. medicale
 Parazitologia, este o ramură a ştiinţei biologice care se ocupă, atât cu studiul morfo-funcţional
 Parazitologia, este o ramură a ştiinţei
biologice care se ocupă, atât cu studiul
morfo-funcţional al paraziţilor , cât şi a
relaţiilor dintre ei şi gazdele lor, în scopul
cunoaşterii acestor interacţiuni, elaborării
metodelor şi procedeelor de prevenire şi
tratare a parazitozelor.
PARAZITOLOGIA
 PROTOZOARE:  1.FLAGELATE  TRICHOMONAS VAGINALIS  GIARDIA  2. SPOROZOARE  TOXOPLASMA GONDI
 PROTOZOARE:
 1.FLAGELATE
 TRICHOMONAS VAGINALIS
 GIARDIA
 2. SPOROZOARE
 TOXOPLASMA GONDI
 PNEUMOCISTIS CARINII
 PLASMODIUM
 HELMINTI
 1.CESTODE (HELMINTI)
 TAENIA SAGINATA
 TAENIA SOLIUM
 ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
 2. NEMATODE (HELMINTI)
 ENTEROBIUS VERMICULARIS
 ASCARIS LUMBRICOIDES
 TRICHINELLA SPIRALIS
CLASIFICARECLASIFICARE
 Sunt organisme eucariote, care fac parte din regnul animal, in care fiecare unitate celulara
 Sunt organisme eucariote, care fac parte din
regnul animal, in care fiecare unitate celulara
indeplineste toate functiile necesare vietii.
 Au dimensiuni intre 20-100μ, pot avea forma
sferica sau ovoidala, si contin nucleu, citoplasama
si membrana protoplasmatica.
 Se nutresc prin endocitoza sau pritr-un orificiu
numit citostom, obtinand subsatntele nutritive de
la organismul gazda prin difuzarea substantelor
difuzate in citoplasma. Acestea se folosesc ca
sursa de energie si pentru sinteza celulara.
Respiratia se face prin difuziune: oxigenul
difuzeaza in interiorul celulei iar dioxidul de
carbon rezultat din activitatea celulara este
expulzat prin exocitoza.
PROTOZOARELEPROTOZOARELE
 Inmultirea se face atat asexuat( diviziune simpla schiziparitate)prin diviziune longitudinala rezultand doua celule
Inmultirea se face atat asexuat( diviziune simpla
schiziparitate)prin diviziune longitudinala
rezultand doua celule fiice, cat si sexuat
(aporogonica) intre doi gameti , se formeaza
zigotul, care se transforma in sporochist din care
se elibereaza sporozoitii.
 Inchistarea
Este o forma inactiva produsa cand apare deficit
de hrana, acumulare excesiva de produse
catabolice, sau schimbarea importanta in
concentratia ionilor de hidrogen. Este o forma de
rezistenta a parazitului atat in afara organismului
gazda cat si o forma de reproducere cand
conditiile o permit.
PROTOZOARELEPROTOZOARELE
 Ciclul de viata  Poate fi -simplu, la unele protozoare, constand intr-un stadiu trofic
 Ciclul de viata
 Poate fi -simplu, la unele protozoare,
constand intr-un stadiu trofic intr-o
singura gazda, in care inmultirea se face
binar( trichomonas vaginalis)
 - complex - prin trecere in forma
chistica ( Entaoeba histolytica)
-Prin trecerea prin doua
gazde ex insecte care transporta parazitul
de la o gazda la alta ( malaria) oferind si
conditii de multiplicare a parazitului.
PROTOZOARELEPROTOZOARELE
 FLAGELATE  TRICHOMONAS VAGINALIS  GIARDIA INTESTINALIS FLAGELATEFLAGELATE
 FLAGELATE
 TRICHOMONAS VAGINALIS
 GIARDIA INTESTINALIS
FLAGELATEFLAGELATE
 Reprezentanti :  Tr. vaginalis – cu patogenitate certa  Tr. tenax (bucalis) 
 Reprezentanti :
 Tr. vaginalis – cu patogenitate certa
 Tr. tenax (bucalis)
 Tr. intestinalis – sunt comensale
TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
 Morfologie Flageli  Blefaroplast  Trofozoitul  este piriform – Polul ventral este bombat
Morfologie
Flageli
Blefaroplast
Trofozoitul
este piriform – Polul ventral este bombat ;.
- polul posterior alungit
are 15 – 30 μm
are – nucleu vegetativ cu 5 cromozomi
blefaroplast= complex chinetosomal (originea pt cei 4-5
flageli ventrali)
membrana ondulata – marginita de un flagel recurent
Granule siderofile
axostil – piesa rigida care strabate corpul si se
prelungeste spre posterior
TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
 Localizare  pe mucoasa genitala a ambelor sexe  Recoltare  secretie vaginala la
 Localizare
 pe mucoasa genitala a ambelor sexe
 Recoltare
secretie vaginala la femeie (perioada optima
cateva zile pre si post menstrual)
 urina la barbat, secretie uretrala, lichid prostatic,
lichid spermatic)
 Clinic
Femeia -prezinta vulvo- vaginita cu leucoree
spumoasa,verzuie,prurit vaginal,dispareunie(act
sexual dureros)
Barbatul – prezinta o infectie asimptomatica cu o
secretie uretrala minima dimineata si arsuri la
mictiune
TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
   Diagnostic Preparatul nativ, intre lama si lamela, evidentiaza parazitii mobili si forma
 Diagnostic
Preparatul nativ, intre lama si lamela, evidentiaza
parazitii mobili si forma caracteristica ca o para.
Coloratia Giemsa evidentiaza forma parazitului cat
si detalii structurale:nucleul si flagelii.
 Proprietati de cultura
 Se poate cultiva pe medii speciale, selective:
mediul Loeffler,in scopul controlului eficientei
tratamentului.
 Tratament
 Se face cu derivati imidazolici
 per os: Metronidazol(Flagil)
 Tinidazol (Fasigin)
 Local:ovule cu derivati imidazolici intravaginal
 Este o boala venerica si se vor trata ambi
parteneri sexuali pentru a impiedica reinfectia.
TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
 TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
TRICHOMONASTRICHOMONAS VAGINALISVAGINALIS
  Reprezentanti Patogeni – Giardia lamblia , Giardia intestinalis  Morfologie  Se prezinta
Reprezentanti
Patogeni – Giardia lamblia , Giardia
intestinalis
Morfologie
Se prezinta sub 2 aspecte :
Trofozoit = forma de inmultire
Chist = forma de rezistenta
GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 Trofozoitul  Polul anterior rotunjit  Polul posterior ascutit  Fata dorsala este convexa
 Trofozoitul
 Polul anterior rotunjit
 Polul posterior ascutit
 Fata dorsala este convexa (aspect de
jumatate de para)
 Au 2 nuclei ovali simetrici – anterior
 Poseda 8 flageli
 Are miscari rapide
 Dimensiuni 20μm lungime / 2μm grosime
GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 Chistul  Ovalar  2-4 nuclei situati la un pol Fascicul de flageli dispusi
 Chistul
 Ovalar
 2-4 nuclei situati la un pol
Fascicul de flageli dispusi sinuos de la un
capat la celalalt al chistului
GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 Ciclu evolutiv  Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala  Dupa cateva diviziuni
 Ciclu evolutiv
 Trofozoitii se inmultesc prin diviziune binara longitudinala
 Dupa cateva diviziuni se transforma in forma chistica
 Inchistarea are loc in colon ; chisturile se elimina prin
fecale
 Transmiterea se face prin alimente si maini murdare
 Clinic
 Giardioza
 La copii
 Boala diareica acuta
 Semne – neurotoxice , alergice
 Evolutie spre steatoree si malabsorbtie
 La adulti
 Boala este asimptomatica frecvent , dar poate evolua cu
simptomatologie biliara, sindrom astenic, sindrom alergic,
etc.
GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 Diagnosticul microscopic  Materii fecale + 1 picatura sol Lugol  evidentierea parazitului 
 Diagnosticul microscopic
 Materii fecale + 1 picatura sol Lugol  evidentierea
parazitului
 in infectii acute – se deceleaza trofozoitul
 cronice – se deceleaza chisturi
 La purtatori sanatosi – se deceleaza chisturi
 Examenul lichidului duodenal
 Se face in caz de examen coproparazitologic negativ
 evidentiaza formele vegetative din lichidul obtinut prin
sondaj duodenal
 Diagnostic indirect
 Contraimunelectroforeza (CIE) - evidentierea AG in
materiile fecale
 ELISA – evidentiaza Ac din ser sau Ag din materii fecale .
 Eozinofilie – 5-10%
GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 Tratament  Mepacrin (100mg x 3/zi – 5 zile) • Atebrin 400mg doza unica
 Tratament
 Mepacrin (100mg x 3/zi – 5 zile)
• Atebrin 400mg doza unica
 Metronidazol ~ Flagyl (1g / zi in 3 prize)
 Profilaxie
 Igiena individuala
GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 Ciclu biologic  GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 Ciclu biologic
GENULGENUL GIARDIAGIARDIA
 SPOROZOARE  PNEUMOCYSTIS CARINI  TOXOPLASAMA GONDI  PLASMODIUM MALARIAE SPOROZOARESPOROZOARE
SPOROZOARE
 PNEUMOCYSTIS CARINI
 TOXOPLASAMA GONDI
 PLASMODIUM MALARIAE
SPOROZOARESPOROZOARE
 Reprezentanti Pneumocystis carinii – agent etiologic al pneumoniei intertitiale cu plasmocite  Clinic ,
 Reprezentanti
Pneumocystis carinii – agent etiologic al
pneumoniei intertitiale cu plasmocite
 Clinic , boala se manifesta prin : tuse , cianoza ,
expectoratie mucoasa .
 Morfologie
 Se prezinta sub 3 forme
 Trofozoit – membrana fina , 1 nucleu excentric
Prechist – 1-4 nuclei inconjurati de masa
mucoida
 Chist – perete gros , contine 8 trofozoiti
Paraziteaza alveolele pulmonare , dandu-le un
aspect de “fagure de miere”
GENULGENUL PNEUMOCYSTISPNEUMOCYSTIS
 Morfopatologie  Peretii interalveolari se ingroasa datorita infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite 
 Morfopatologie
 Peretii interalveolari se ingroasa datorita
infiltrarii lor cu leucocite si plasmocite
 Exitusul se produce prin atelectazia
pulmonara provocata de masa parazitara
 Mortalitatea variaza intre 50 – 100%
GENULGENUL PNEUMOCYSTISPNEUMOCYSTIS
 Diagnostic  Direct  Evidentierea parazitului din secretii bronsice (coloratie Giemsa)  Indirect ,
 Diagnostic
 Direct
Evidentierea parazitului din secretii bronsice
(coloratie Giemsa)
 Indirect , Serologic
 Imunofluorescenta indirecta deceleaza numai 1/3
din infectii
 ELISA
 Tratament
 Biseptol 4 tb / zi timp de 14 zile
 Epidemiologie
 Survine in epidemii pe organisme imunodeficiente
(copii) in caz de infectie cu HIV / SIDA ,
malnutritie , prematuritate , cancer
GENULGENUL PNEUMOCYSTISPNEUMOCYSTIS
PNEUMOCYSTISPNEUMOCYSTIS CARINICARINI
PNEUMOCYSTISPNEUMOCYSTIS CARINICARINI
 Reprezentanti: 4 specii paraziteaza omul si sunt agentii etiologici ai malariei  Plasmodium vivax
 Reprezentanti: 4 specii paraziteaza
omul si sunt agentii etiologici ai malariei
 Plasmodium vivax
 plasmodium ovale
 plasmodium malariae
plasmodium falciparum
 la noi malaria este eradicata. Exista cazuri
de import.
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
 CICLU BIOLOGIC:  Stadiu intrinsec are loc in organismul omului care este gazda intermediara
 CICLU BIOLOGIC:
 Stadiu intrinsec are loc in organismul
omului care este gazda intermediara 
unde are loc reproducerea asexuata
 stadiu extrinsec are loc in tantarul
anofel femel care este gazda definitiva 
unde are loc reproducerea sexuata
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
 Stadiul intrinsec  Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul ficatului: ◦ Sporozoitii inoculati de tantarul
 Stadiul intrinsec
 Ciclul exoeritrocitar, tisular la nivelul
ficatului:
◦ Sporozoitii inoculati de tantarul anofel in
sangele omului, in 60 minute ajung in
celulele parenchimului hepatic. In ficat au loc
diviziuni repetate si ajung la stadiul de
Merozoiti (reinfecteaza celula hepatica)
◦ Merozoitii ajung in circulatie atasandu-se de
hematii
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
 Ciclul eritrocitar ◦ In eritrocite, merozoitul se vacuolizeaza  trofozoit tanar ce consuma Hb
 Ciclul eritrocitar
◦ In eritrocite, merozoitul se vacuolizeaza 
trofozoit tanar ce consuma Hb
◦ Trofozoitul  acumulare de material celular
 Schizont
◦ Schizont  diviziune  merozoit eritrocitar
(eliberat in sange dupa ruperea hematiei)
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
 Stadiul extrinsec ◦ Are loc in stomacul tantarului Anofel ◦ Sporozoitii reprezinta forma infectanta
Stadiul extrinsec
◦ Are loc in stomacul tantarului Anofel
◦ Sporozoitii reprezinta forma infectanta si sunt
continuti in glandele salivare ale tantarului de
unde sunt inoculati la om
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
 PlasmodiumPlasmodium ovaleovale
PlasmodiumPlasmodium ovaleovale
Stadii de evolutie Plasmodii
Stadii de evolutie Plasmodii
 CLINIC  MALARIA ◦ Accese febrile ritmice (se repeta la 24 – 72 ore
 CLINIC  MALARIA
Accese febrile ritmice (se repeta la 24 – 72 ore
interval, in functie de durata schizogoniei)
Anemie progresiva
◦ Hepatosplenomegalie
◦ Tromboze (prin aglomerarea hematiilor
parazitate)
◦ Plasmodium falciparum da boala cea mai
grava  letala
◦ Insuficienta pluriorganica
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
 DIAGNOSTIC  Parazitologic ◦ Evidentierea parazitului in sange (Picatura groasa colorata Giemsa) ◦ Frotiu
DIAGNOSTIC
Parazitologic
◦ Evidentierea parazitului in sange (Picatura
groasa colorata Giemsa)
◦ Frotiu sanguin colorat M G Giemsa
 identificare specie
Serologic
Util doar in zone endemice
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
 TRATAMENT ◦ Clorochin (1,5g timp de 3 zile) + Primachim ±Chinina (in caz de
 TRATAMENT
◦ Clorochin (1,5g timp de 3 zile) + Primachim
±Chinina (in caz de rezistenta la Primachim)
◦ pentru Plasmodium falciparum plurirezistent la
antibiotice.
 PROFILAXIE
◦ Supravegherea sursei de infectie
◦ Tratamentul bolnavilor si al purtatorilor
◦ Control sanitar de granita
◦ Distrugerea vectorilor
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
GENULGENUL PLASMODIUMPLASMODIUM
Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDI Clinic : Produce : - Toxoplasmoza congenitala (avorturi , feti malformati)
Reprezentanti : TOXOPLASMA GONDI
Clinic : Produce :
-
Toxoplasmoza congenitala (avorturi ,
feti malformati)
Infectii oculare (congenital,
-
dobandita)
-
Afectari ganglionare
- Encefalita
Este patogen oportunist
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Ciclu evolutiv : Cu 2 gazde  - gazda definitiva = pisica  -
 Ciclu evolutiv : Cu 2 gazde
- gazda definitiva = pisica
- gazda intermediara =
mamifere , accidental omul
 Etapa endogena
◦ multiplicarea in intestinul gazdei
definitive
◦ zigotul eliminat prin fecalele animalelor
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Etapa proliferativa (se desfasoara in gazda intermediara) ◦ trofozoitul poate trece transplacentar ◦ omul
Etapa proliferativa (se desfasoara in
gazda intermediara)
◦ trofozoitul poate trece
transplacentar
◦ omul se contamineaza prin
consumul carnii de mamifere ce
contine chisti
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Morfologie  forma de mandarina (felie), semilunara  cu axa mare de 6µ si
 Morfologie
 forma de mandarina (felie), semilunara
 cu axa mare de 6µ si cea mica de 3µ
 cu : perete celular, nucleu, set de
penetrare la un capat
 se divide in celula gazda, distrugand-o
apoi
 preparatul se face din sectiuni de organe
sau amprente de organe colorate May
Grunwald Giemsa
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Toxoplasma gondi TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Toxoplasma gondi
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Diagnostic serologic ◦ RFC ◦ Imunofluorescenta (testul Remington deceleaza IgM la om) ◦ Testul
 Diagnostic serologic
◦ RFC
◦ Imunofluorescenta (testul
Remington deceleaza IgM la om)
◦ Testul de liza Sabin - Feldman
ELISA determinarea Ac IgG si Ac
IgM
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Tratament  Indicat in formele grave  Pirimetamina + Sulfadiazina  Clindamicina + Sulfadiazina
 Tratament
 Indicat in formele grave
Pirimetamina + Sulfadiazina
Clindamicina + Sulfadiazina
Biseptol
Rovamicina
Azitromicina
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Profilaxie  Prelucrarea termica corespunzatoare a carnii  Evitarea contactului cu pisicile 
 Profilaxie
 Prelucrarea termica corespunzatoare a
carnii
 Evitarea contactului cu pisicile
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Ciclul biologic TOXOPLASMATOXOPLASMA
 Ciclul biologic
TOXOPLASMATOXOPLASMA
 NEMATODE (HELMINTI)  ENTEROBIUS VERMICULARIS  ASCARIS LUMBRICOIDES  TRICHINELLA SPIRALIS NEMATODENEMATODE
 NEMATODE (HELMINTI)
 ENTEROBIUS VERMICULARIS
 ASCARIS LUMBRICOIDES
 TRICHINELLA SPIRALIS
NEMATODENEMATODE
 Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALIS  Zoonoza (Omul consuma accidental carnea infestata)  Clinic: 
 Reprezentanti : TRICHINELLA SPIRALIS
Zoonoza (Omul consuma accidental
carnea infestata)
 Clinic:
 - febra
 - manifestari gastrointestinale
 - mialgii
 -edemul fetei , fenomene alergice
GENULGENUL TRICHINELLATRICHINELLA
 Localizare : - In primul stadiu localizarea e intestinala  - Ulterior larvele se
 Localizare : - In primul stadiu localizarea
e intestinala
- Ulterior larvele se inchisteaza in
muschi (muschii limbii , diafragm ,
muschii striati)
TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Morfologie parazit :  - Adultul are 1,5 - 2µm  - ♂ =
 Morfologie parazit :
 - Adultul are 1,5 - 2µm
 - ♂ = extremitatea posterioara e
dreapta si prezinta 2 apendice conice
 - ♀ = subtire anterior , rotunjita
posterior
 - larvele = foarte subtiri , rasucite in
spirala , in chisturi .
 - Chisturile = ovalare , localizate in
muschii striati
TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Larva chistul TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Larva
chistul
TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Ciclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cu chisturi se soldeaza cu eliberarea
 Ciclu biologic : - Ingerarea de carne infestata cu
chisturi se soldeaza cu eliberarea larvelor in
intestin
- Din peretele intestinal acestea trec
in circulatia generala si se vor opri in muschi,
unde se inchisteaza.
- Carnea infestata, consumata de o
noua gazda reface ciclul biologic.
 Epidemiologie : - Sobolanii infesteaza porcul
domestic
- Carnea porcului e consumata de
om
TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Diagnostic morfologic  1. Examen coproparazitologic : In urma administrarii unui antihelmintic purgativ 
 Diagnostic morfologic
 1. Examen coproparazitologic : In
urma administrarii unui antihelmintic
purgativ
 2. Cercetarea microscopica a larvelor
inchistate intr-un fragment recoltat prin
biopsie musculara
 - metoda are dezavantajul ca
este pozitiva intr-un stadiu tardiv al bolii
(dupa ziua a21a)
TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Diagnostic serologic  RFC = rezultate foarte bune  Reactia de precipitare = pozitiva
 Diagnostic serologic
 RFC = rezultate foarte bune
 Reactia de precipitare = pozitiva din ziua
a3-a de boala
 IDR = se pozitiveaza la 2 saptamani de la
imbolnavire si persista cca 7 ani
 Tablou sanguin = leucocite 10.000 -
20.000 / mm 3 , Hipereozinofilie 20 - 80 %
- caracteristic
TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Ciclu biologic TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Ciclu biologic
TRICHINELLATRICHINELLA SPIRALISSPIRALIS
 Nemathelminti  Sunt viermi cilindrici care prezinta tub digestiv complet prevazut cu orificiu bucal
Nemathelminti
 Sunt viermi cilindrici care prezinta tub
digestiv complet prevazut cu orificiu bucal
si anal. Au sexe diferite: masculin si
feminin
OxiurulOxiurul sisi ascarisulascarisul
 Oxiurus vermicularis  MORFOLOGIE  Oxiurul este un nematod mic, alb galbui  Femela
Oxiurus vermicularis
 MORFOLOGIE
 Oxiurul este un nematod mic, alb galbui
 Femela 8 – 13mm / 0,3 – 0,5mm,
extremitatea posterioara subtire si
ascutita
 Masculul 3 – 5mm lungime, extremitatea
posterioara curbata anterior
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 Oua larve ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 Oua
larve
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 Ouale au forma ovalara, asimetrica, cu o latura plana si una convexa. Masoara 50
 Ouale au forma ovalara, asimetrica, cu o
latura plana si una convexa.
Masoara 50 - 55μ / 30 - 32μ.
Sunt transparente, au invelis subtire,
dublu.
In interior au un nucleu griniform, care
are un corp ovoid si o prelungire ca o
coada
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 CICLUL DE VIATA  Parazitii traiesc in cecum , se hranesc cu continut intestinal
 CICLUL DE VIATA
 Parazitii traiesc in cecum , se hranesc cu
continut intestinal
 Femela migreaza in regiunea anala, unde
depune toate ouale odata in pliurile
mucoasei anale
 Migrarea se face de obicei seara, fiind
insotita de prurit anal
 In ouale depuse embrionul se transforma
in larva, in 4 ore larva devenind invaziva
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 Autoinfectia  Persoana infectata poate vehicula ouale din regiunea perianala in cavitatea bucala prin
Autoinfectia
Persoana infectata poate vehicula ouale
din regiunea perianala in cavitatea bucala
prin degete sau obiecte.
Din ouale inghitite se elibereaza in
duoden larve care migreaza in jejun unde
se dezvolta si devin adulte
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 MANIFESTARI CLINICE  Prurit intens la nivelul mucoasei anale si perianale  Pot mima
 MANIFESTARI CLINICE
 Prurit intens la nivelul mucoasei anale si
perianale
 Pot mima o apendicita
 La copii, tulburari neuropsihice datorita
insomniei provocata de pruritul nocturn
intens
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 DIAGNOSTIC  Evidentierea parazitului adult  Femela poate fi vazuta in regiunea perianala sau
 DIAGNOSTIC
 Evidentierea parazitului adult
 Femela poate fi vazuta in regiunea
perianala sau in scaunele diareice
 Evidentierea oualor
 Prin examen coproparazitologic in 10 –
15% din cazuri
 Amprenta anala – cea mai eficienta
metoda
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 TRATAMENT  Mebendazol (Vermox) – doza unica de 100mg care se repeta dupa 2
 TRATAMENT
 Mebendazol (Vermox) – doza unica de
100mg care se repeta dupa 2 saptamani
 Piperazina 50mg / kg corp / zi timp de 5 –
7 zile consecutiv
 Albendazol( Zentel) 400 mg in doza unica.
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 EPIDEMIOLOGIE  Enterobioza este o parazitoza contagioasa cu raspandire in special in colectivitatile de
 EPIDEMIOLOGIE
 Enterobioza este o parazitoza contagioasa
cu raspandire in special in colectivitatile
de copii si in familiile numeroase
 Rezervorul de infectie este numai omul
infectat
 Parazitul se manipuleaza prin maini
murdare, alimente si obiecte contaminate
sau prin lenjeria de corp si de pat.
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 PROFILAXIE  Respectarea stricta a regulilor de igiena  Spalarea mainilor  Taierea unghiilor
PROFILAXIE
Respectarea stricta a regulilor de
igiena
Spalarea mainilor
Taierea unghiilor
Investigarea si tratarea intregii
familii.
ENTEROBIUSENTEROBIUS VERMICULARISVERMICULARIS
 Sinonime: Ascaris suum , limbric  Boala: Ascaridioza  MORFOLOGIE:  Ascaris lumbricoides este
 Sinonime: Ascaris suum , limbric
 Boala: Ascaridioza
 MORFOLOGIE:
 Ascaris lumbricoides este cel mai mare
nematod care paraziteaza intestinl uman
 Este alungit, cilindric, cu extremitatile
conice, extremitatea anterioara fiind mai
atenuata.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDLUMBICOIDEESS
 Sexele sunt separate, deosebindu-se cu usurinta ◦ Femela este mai mare, masoara intre 20-25
 Sexele sunt separate, deosebindu-se cu
usurinta
◦ Femela este mai mare, masoara intre 20-25 cm
lungime, 5-7 mm grosime si are ambele extremitati
drepte
◦ Masculul este mai mic, masoara intre 10-17 cm / 2-
4 mm si extremitatea posterioara se curbeaza
ventral
Ca si alte nematode, ascarizii au un aparat
digestiv complet. Orificiul bucal situat la
extremitatea anterioara este prevazut cu trei
buze cu margini dintate, iar orificiul anal este
situat subterminal, ventral.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 Oul fecundat, in momentul depunerii este sferic sau usor ovalar, masurand 65-75μ / 30-50μ
 Oul fecundat, in momentul depunerii este
sferic sau usor ovalar, masurand 65-75μ /
30-50μ si are urmatoarea structura:
◦ La exterior are un invelis albuminos, mamelonat
= membrana protectoare auxiliara
◦ Sub el se un strat incolor, relativ gros, neted,
apoi o membrana interna subtire, impermeabila.
◦ Aceste membrane adapostesc in interiorul celula
ou, rotunda, care nu umple complet oul, lasand
un spatiu liber la extremitati.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 In lipsa masculului, femela depune oua nefertile, care sunt mai alungite, (88- 93μ /
 In lipsa masculului, femela depune oua
nefertile, care sunt mai alungite, (88-
93μ / 38-40 μ), iar in interior contin o
masa dezorganizata de granule ce umplu
complet oul.
 Atat ouale fertile cat si cele nefertile au o
culoare galben – brun atunci cand sunt
evacuate din organismul gazdei odata cu
mateiile fecale. Ouale fertile sunt
eliminate in stadiu unicelular.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 Ouale de A. lumbricoides rezista la temperaturi scazute, desicatie si putrefactie, ramanand viabile pe
 Ouale de A. lumbricoides rezista la
temperaturi scazute, desicatie si
putrefactie, ramanand viabile pe sol mai
mult de un an.
 La temperaturi intre 22 – 23 o C in ou se
dezvolta o larva infectanta in decurs de 3-
4 saptamani, in conditii de umiditate si
umbra.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 Larve ou ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 Larve
ou
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 La nivelul duodenului, din ouale ingerate iese larva printr-un opercul imperceptibil, si in scurt
 La nivelul duodenului, din ouale ingerate
iese larva printr-un opercul imperceptibil,
si in scurt timp patrunde in mucoasa
intestinala, incepand migrarea
extraintestinala prin vasele limfatice si
sanguine.
 Patrunse in circulatia porta, larvele ajung
in ficat unde raman 4 zile.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 Prin venele hepatice ajung in cordul drept, trec in arterele pulmonare pe care le
 Prin venele hepatice ajung in cordul drept,
trec in arterele pulmonare pe care le
parasesc, ramanand in tesutul pulmonar 6-
10 zile.
 Strabat peretele alveolar, patrund in alveole
de unde se angajeaza in bronhii, trahee si
faringe  putand fi eliminate odata cu sputa
prin tuse sau pot fi inghitite.
 Larvele inghitite ajung in intestin  sufera
cateva naparliri  se transforma in adulti
dupa 60-65 zile de la infectie.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 Ciclu evolutiv ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 Ciclu evolutiv
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie de stadiul si intensitatea infectiei si de natura reactiei
 MANIFESTARILE CLINICE variaza in functie de
stadiul si intensitatea infectiei si de natura reactiei
gazdei. In timpul fazei de migrare simptomele si
semnele abdominale sunt neansemnate.
 Ascaridoza pulmonara variaza de la tuse usoara
pana la pneumonie cu dispnee, tuse, durere
retrosternala, febra moderata.
 Ascaridoza intestinala are manifesteri conditionate
de incarcarea parazitara. Manifestarile digestive:
anorexie, dureri abdominale, vomismente, diaree sau
constipatie.
 Complicatiile ascaridozei sunt datorate
dimensiunilor mari si tendintelor de agregare si
migratorii ale parazitilor.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 DIAGNOSTIC  Parazitul adult ◦ Eliminat prin anus, exceptional prin cavitatea bucala  Poate
 DIAGNOSTIC
 Parazitul adult
◦ Eliminat prin anus, exceptional prin
cavitatea bucala
 Poate fi descoperit in intestinul subtire in
timpul unei interventii chirurgicale sau cu
prilejul unui examen radiologic
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
◦ Larvele pot fi gasite in ◦ Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de
◦ Larvele pot fi gasite in
◦ Sputa sau sug gastric in zilele 8-16 de la
infectare
◦ Ocazional in materialul biopsic din ficat sau
plaman
◦ Ouale
◦ Apar in fecale dupa 60-70 zile dupa expunerea
la infectie
◦ Se evidentiaza prin examen coproparazitologic
◦ Eozinofilia poate fi ridicata 30-50% in faza
migratorie a parazitului, dupa 60 zile nu
depaseste 10%
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 TRATAMENT  Se administreaza ◦ Levamisol in doza unica 150mg la adulti si 50mg/kg
 TRATAMENT
 Se administreaza
◦ Levamisol in doza unica 150mg la adulti
si 50mg/kg corp la copii
◦ Mebendazol 200mg doua prize zilnice
timp de 3 zile
◦ Albendazol 400mg in doza unica
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 EPIDEMIOLOGIE ◦ Una din cele mai raspandite infectii parazitare (aproape 25% din populatia umana)
EPIDEMIOLOGIE
◦ Una din cele mai raspandite infectii
parazitare (aproape 25% din populatia
umana)
◦ Omul se infecteaza prin alimente (fructe,
legume, zarzavaturi) sau prin apa
infestata cu ouale de ascaris
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 PROFILAXIE ◦ Igiena alimentatiei si cea individuala ◦ Spalarea fructelor, zarzavaturilor, mainilor. 
PROFILAXIE
◦ Igiena alimentatiei si cea individuala
◦ Spalarea fructelor, zarzavaturilor,
mainilor.
ASCARISASCARIS LUMBICOIDSLUMBICOIDS
 CESTODE ( HELMINTI)  TAENIA SAGINATA  TAENIA SOLIUM  ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
 CESTODE ( HELMINTI)
 TAENIA SAGINATA
 TAENIA SOLIUM
 ECHINOCOCCUS GRANULOSUS
 Cestodele  Sunt plathelminti lungi si segmentati fiecare segment avand o organizare genitala hermafodita.
Cestodele
 Sunt plathelminti lungi si segmentati
fiecare segment avand o organizare
genitala hermafodita.
Morfologie
 Adultul prezinta un scolex echipat cu
organite de fixare( ventuze, fante,
carlige), un gat , care este regiunea de
crestere si proliferare si o strobila
compusa dintr-un lant de segmente
CestodeleCestodele
numite proglote.
 Lungimea variaza intre 3m si 10 m iar numarul segmentelor intre 3 si 4000.
 Lungimea variaza intre 3m si 10 m iar
numarul segmentelor intre 3 si 4000.
 Proglotele iau nastere din regiunea
posterioara a gatului si se dezvolta
progresiv: segmentele anterioare sunt
imature se transforma in proglote mature,
cu organe sexuale complet formate, apoi
in proglote gravide cu uter destins plin cu
oua. Proglotele variaza ca numar, marime
si forma, in functie de specie si de
stadiul de dezvoltare. Pot fi patrate, lungi
sau late.
cestodecestode
 Ecinococcus granulosus  Sinonime:Tenia Echinococcus   Boala: hidatidoza, boala hidatica, echinococoza.
 Ecinococcus granulosus
 Sinonime:Tenia Echinococcus
 Boala: hidatidoza, boala hidatica,
echinococoza.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Morfologie: cel mai mic cestod de importanta medicala:2,5-9mm  Are scolex ,gat si 3
 Morfologie: cel mai mic cestod de
importanta medicala:2,5-9mm
Are scolex ,gat si 3 proglote.
 Ouale se elimina prin materiile fecale.
 Gazda definitiva poate adaposti cateva mii
de paraziti adulti care traiesc de la 6 luni
la 2 ani.
 Oul ovoid de 34-40 µ are o membrana cu
striatii radiare care inconjoara embrionul
hexacant.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Ciclul evolutiv:  Oul eliminat de gazda definitiva caine, lup, vulpe  este ingerat
 Ciclul evolutiv:
 Oul eliminat de gazda definitiva caine,
lup, vulpe
 este ingerat de gazda intermediara:
oaie, capra, porc unde se elibereaza
embrionul care va patrunde prin mucoasa
intestinala in venele mezenterice,vasele
limfatice si poate ajunge in ficat, cord,
plaman, in circulatia generala in splina,
rinichi, creer, oase, orbita.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 In organele in care ajunge se tranforma intr-o vezicula uniloculara denumita chist hidatic. 
 In organele in care ajunge se tranforma
intr-o vezicula uniloculara denumita chist
hidatic.
 Omul se infecteaza accidental pe cale
digestive prin maini murdare sau alimente
contaminate cu ouale parazitului.Embrionii
eliberati in lumenul intestinal strabat
mucoasa intestinala si intra in circulatia
generala de unde ajung in diferite organe
unde se transforma in chist hidatic.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Chisutl hidatic  Prezinta o cuticula groasa tapetata in interior cu o membrane proligera
 Chisutl hidatic
 Prezinta o cuticula groasa tapetata in
interior cu o membrane proligera iar la
exterior cu o membrane adventiciala.
Contine un lichid hidatic si scolexi in nr.
de 10-50. Membrana proligera este
portiunea fertila care formeaza vezicule
proligere fiecare vezicula continand intre
10 si 120 scolexi. Un chist hidatic poate
contine cateva milioane de scolexi.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Patogenie  Chistul hidatic se poate dezvolta in organismul uman in doua situatii: 
 Patogenie
 Chistul hidatic se poate dezvolta in
organismul uman in doua situatii:
 prin ingerarea embrioforilor eliminati de
caine = hidatidoza primara. Localizarea se
poate face 60-70% in ficat, 20- 30% in
plaman, 10% in muschi, cord, creier,
rinichi, oase, orbita. Cel mai frecvent se
localizeaza intr-un singur organ.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 prin ruperea unui chist hidatic primar si eliberarea protoscolexilor.  Fiecare protoscolex formeaza un
 prin ruperea unui chist hidatic primar si
eliberarea protoscolexilor.
 Fiecare protoscolex formeaza un nou chist
hidatic=hidatidoza secundara care poate fi
localizata sau sistemica.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Manifestari clinice  Chistul hidatic hepatic sau pulmonar este bine tolerat si evolueaza asimptomatic
 Manifestari clinice
 Chistul hidatic hepatic sau pulmonar este
bine tolerat si evolueaza asimptomatic
multi ani. In general simptomele sunt cele
date de compresia tesuturilor prin tumora
chistica dezvoltata si sunt caracteristice
organului in care se dezvolta chistul.
Aceste simptome sunt insotite de durere,
urticarie, crize de prurit repetate.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Diagnostic  Examenul clinic este completat de investigatii paraclinice :ex radiografic, ecografie, tomografia
 Diagnostic
 Examenul clinic este completat de
investigatii paraclinice :ex radiografic,
ecografie, tomografia computerizata,
rezonanta magnetica.
 Diagnosticul de laborator se impune
pentru a face diagnosticul difential cu
tumorile.Metodele care se folosesc sunt:
reactia de hemaglutinare indirecta ,
reactia de imunofluorescenta, ELISA.
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Tratament   Tratamenutl chirurgical este tratamentul care se practica cel mai fracvent. 
 Tratament
 Tratamenutl chirurgical este tratamentul
care se practica cel mai fracvent.
 Tratamentul medicamentos se face atunci
cand abordarea chirurgicala nu este
practicabila sau postoperator pentru
prevenirea recidivelor, si consta in
administrarea de : Mebendazol(Vermox)
sau Albendazol(Zentel).
 Ecinococcus granulosus
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
EcinococcusEcinococcus granulosusgranulosus
 Tenia echinococcus  Imagine a unui chist hidatic operat
 Tenia echinococcus
 Imagine a unui chist hidatic operat
 Tenia solium  Boala: tenioza  Morfologie   Scolex globulos cu diametru de
Tenia solium
Boala: tenioza
Morfologie
Scolex globulos cu diametru de 1 mm,
prezinta 4 ventuze rotunde cu o
proeminenta la mijloc, numita rostrum pe
care se fixeaza carlige chitinoase.
Gatul genereaza proglotele
TeniaTenia soliumsolium
 Strobila este alcatuita din 900 de proglote diferite; cele tinere sunt mai late, cele
 Strobila este alcatuita din 900 de
proglote diferite; cele tinere sunt mai late,
cele adulte patrate, cele de la coada sunt
mai lungi( 6-12 mm)
 Aparatul reproducator se gaseste in
diferite stadii de dezvoltare:
 nedezvoltate in proglotele tinere
 bine reprezentate in proglotele adulte,
 atrofiate in proglotele batrane, care sunt
depozitanele oualor.
TeniaTenia soliumsolium
 Proglotele batrane se desprind spontan din stobila in grupuri de cate 3-5 si sunt
 Proglotele batrane se desprind spontan
din stobila in grupuri de cate 3-5 si sunt
eliminate impreuna cu materiile fecale.
 Evolutia
 Oul se dezvolta in uter. Contine un
embrion prevazut cu 6 carlige= Embrion
hexacant, care impreuna cu invelisul se
numesc Embriofor.
 Are forma sferica, de 40-42 μ, prezinta un
invelis striat, gros, care-i confera
rezistenta.
TeniaTenia soliumsolium
 In gazda intermediara care este porcul sub actiunea sucurilor gastrice se dizolva membrana striata,
 In gazda intermediara care este porcul
sub actiunea sucurilor gastrice se dizolva
membrana striata,
 se elibereaza embrionul hexacant care
strabate peretele intestinal,
 patrunde in vasele limfatice si sanguine,
fiind dus la muschi unde poate parasi
capilarul
TeniaTenia soliumsolium
 Aici carligele se pierd, embrionul se transforma intr-o larva numita cisticerc. Acesta in 10
 Aici carligele se pierd, embrionul se
transforma intr-o larva numita cisticerc.
Acesta in 10 saptamani se dezvolta
complet putand infecta omul.
 In organismul porcului poate invada toate
tesuturile, avand cu predilectie tinate ca ;
muschii limbii, diafragmul, cordul, ficat si
creer unde pot supravietui pana la 5 ani.
TeniaTenia soliumsolium
 Cand omul consuma carne de porc infestata, scolexul se elibereaza si se fixeaza pe
 Cand omul consuma carne de porc
infestata, scolexul se elibereaza si se
fixeaza pe mucoasa intestinala. Incepe
dezvoltarea aproximativ 7 cm pe zi, in
doua luni ajungand la maturitate cand se
elimina 3-5 proglote pe zi pline cu oua.
Ouale ajung pe sol unde pot supravietui
cateva luni. Omul se poate infesta si cu
oua si atunci face cisticercoza.
TeniaTenia soliumsolium
 Manifestari clinice   Asimptomatic, cel mult un discomfort abdominal, apetit capricios, insomnie, astenie,
 Manifestari clinice
 Asimptomatic, cel mult un discomfort
abdominal, apetit capricios, insomnie,
astenie, tulburari dispeptice.
 La copii pot apare fenomene neurologice,
tulburari de comportament, tulburari de
memorie, stari de neliniste, agitatie,
insomnii.
TeniaTenia soliumsolium
 Diagnostic   In primele doua luni cand inca nu se elimina proglote apare
 Diagnostic
 In primele doua luni cand inca nu se
elimina proglote apare leucocitoza cu
eozinofilie moderata pana la 13%. Dupa
aceea bolnavul poate observa proglote in
scaun. Diagnosticul se face prin examen
parazitologic al proglotelor sau al
scolexului, eliminat in urma
tratamentului.
TeniaTenia soliumsolium
 Evidentierea oualor se face prin examen coproparazitologic mai ales prin metode de concentrare (
 Evidentierea oualor se face prin examen
coproparazitologic mai ales prin metode
de concentrare ( Kato- Miura) dar el nu
diferentiaza speciile.
 Oul este reprezentat dintr-o parte
centrala, numit embriofor, inconjurat de o
masa vitelina. Embrioforul este rotund,
oval, are 30-40 μ diametru, culoare brun
inchis, invelis gros striat radiar. In interior
se observa embrionul hexacant.
TeniaTenia soliumsolium
 Tratament   Niclosamid doza unica de 2g ( patru comprimate pt. Adult), 1
Tratament
 Niclosamid doza unica de 2g ( patru
comprimate pt. Adult), 1 g pt copii,
inainte de masa. Dupa 3 ore strobila se
elimina. Eficacitatea tratamentului care
este de 95%, se urmareste prin examene
coproparazitologice efectuate saptamanal
incepand cu a doua luna dupa tratament.
TeniaTenia soliumsolium
 Este important sa se dea un laxativ la o ora dupa tratament pentru eliminare
 Este important sa se dea un laxativ la o
ora dupa tratament pentru eliminare
rapida care sa scada riscul eliberarii oualor
in intestin care pot duce la cisticercoza.
TeniaTenia soliumsolium
 Profilaxie   Evitarea eliberarii oualor in mediu si a ingerarii carnii parazitate. In
 Profilaxie
 Evitarea eliberarii oualor in mediu si a
ingerarii carnii parazitate. In mediu rural
folosirea corecta a latrinelor pentru a nu
polua mediul cu dejecte umane.
 Controlul sanitar vererinar al carnii in
abatoare si inactivarea carnii parazitate.
TeniaTenia soliumsolium
 Profilaxia personala:  se va evita consumul de carne insuficient preparata termic. Cisticercii sunt
 Profilaxia personala:
 se va evita consumul de carne
insuficient preparata termic.
Cisticercii sunt distrusi la o
temperatura de 75-80 0 C timp de 15
min, sau daca se tin 10 zile la minus
10 grade.
TeniaTenia soliumsolium
 Cisticercoza este boala provocata de prezenta in organismul uman a formei larvare a unei
 Cisticercoza este boala provocata de
prezenta in organismul uman a formei
larvare a unei tenii, care de cele mai
multe ori este Tenia solium.
 Modalitati de infectare
 Fecal-oral; prin maini murdare
(autoinfectare).
 Prin consum de fructe si legume
nespalate care au fost stropite cu ape
poluate cu fecale umane.
TeniaTenia soliumsolium
 Autoinfectare prin eliberarea oualor din proglote sub actiunea sucurilor gastrice ( intra in torentul
 Autoinfectare prin eliberarea oualor din
proglote sub actiunea sucurilor gastrice
( intra in torentul circulator si vor fi
localizate in ochi, creer, musculatura). In
60 de zile larva se transforma in cisticerc
cu dimensiuni de 5-30 de mm.
Simptomatologia este data de numarul de
larve care care paraziteaza organul.
 Diagnosticul se face prin metode
radiologice, imunologice
TeniaTenia soliumsolium
 Tenia saginata  Boala Tenioza  Morfologie  Este mai mare decat tenia solium,
 Tenia saginata
 Boala Tenioza
 Morfologie
 Este mai mare decat tenia solium, are 4-
10m, 1000-2000 de proglote.Scolexul
este piriform, nu poseda rostru si nici
carlige. Proglotele se diferentiaza de cele
de tenia solium, prin structura si forma
mai lunga; au 16-20 mm lungime si 5-7
mm latime.
TeniaTenia saginatasaginata
 Oul este galben –brun de 30-40 μ si nu se poate deosebi de cel
 Oul este galben –brun de 30-40 μ si
nu se poate deosebi de cel de tenia
solium.
 Proglotele se detaseaza separat
eliminandu-se activ intre scaune.
 Ouale nu traiesc mai mult de 14 zile
fara umiditate. Pe pasuni pot
ramane viabile pana la 2-3 luni.
TeniaTenia saginatasaginata
 Ciclul biologic ca la tenia solium dar in cisticercii se dezvolta in bovine. Omul
Ciclul biologic ca la tenia solium dar
in cisticercii se dezvolta in bovine.
Omul este gazda definitiva. Ouale
sunt ingerate de bovine in intestinul
carora embrioforul paraseste oul,
rupand membrana prin actine
mecanica
TeniaTenia saginatasaginata
 Strabate peretele intestinal intra in circulatie, si ajunge in tesutul muscular unde se transforma
Strabate peretele intestinal intra in
circulatie, si ajunge in tesutul
muscular unde se transforma intr-o
vezicula care se invagineaza devine
Cisticercus bovis forma larvara de
tenie. Poate trai 1-3 ani in
muschi.Ajuns in mucoasa jejunala a
omului se dezvolta si devine adult in
8-10 saptamani.
TeniaTenia saginatasaginata
 Manifestari clinice  Dureri abdominale, greata, apetit capricios, insomnie iritabilitate. TeniaTenia soliumsolium
 Manifestari clinice
 Dureri abdominale, greata, apetit
capricios, insomnie iritabilitate.
TeniaTenia soliumsolium
 Diagnostic   Greu in primele 3 luni inainte de producerea proglotelor si aparitia
Diagnostic
Greu in primele 3 luni inainte de
producerea proglotelor si aparitia
oualor.
Ex. Serologic are valoare scazuta,
eozinofilie moderata.
TeniaTenia soliumsolium
 Ex radiologic poate evidentia un deficit de umplere cu aspect de panglica.  Anamneza
 Ex radiologic poate evidentia un deficit de
umplere cu aspect de panglica.
 Anamneza pune in evidenta consumul de
carne nepreparata termic.
 Diagnostic de certitudine consta in
evidentierea proglotelor mature si a
oualor
 Dg dif de tenia solium se face dupa
proglotele batrane numarand ramurile
laterale ale uterului.
TeniaTenia saginatasaginata
 Ciclul biologic TeniaTenia saginatasaginata
 Ciclul biologic
TeniaTenia saginatasaginata
teniatenia
teniatenia
teniatenia
teniatenia
 EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC  Parazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi identificati prin examinarea
 EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC
Parazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi
identificati prin examinarea
materialului fecal, a aspiratului duodenal sau
sigmoidian. Elementele parazitare sunt de
 obicei uniform raspandite in masa fecala datorita
motilitatii colonului, care asigura o amestecare a
continutului.
 Formele vegetative pot fi gasite eventual in
portiunea terminala a bolului fecal mai curand
decat in cea initiala, care este mai veche.
 Deoarece eliminarea diferitelor stadii parazitare
nu este continua, cel putin in infectiile cronice, se
recomanda recoltari si examinari repetate: de
exemplu, 3 probe, la intervale de 24-48 de ore.
Uneori numarul probelor examinate trebuie sa fie
mai mare.
Examenul coproparazitologic
 Recoltarea Recoltarea se face in recipiente speciale, bine inchise.   In general, aceste
 Recoltarea
Recoltarea se face in recipiente speciale, bine
inchise.
 In general, aceste recipiente sunt prevazute cu
mici dispozitive care usureaza operatia.
Recoltarea se face din mai multe puncte ale
bolului fecal, in special din portiunile mai putin
 consistente, din cele mucoase sau eventual cu
sange.
 !Se recomanda ca materiile fecale sa nu fie
amestecate cu urina.
Urina poate inactiva si distruge formele vegetative
ale unor paraziti.
Examenul coproparazitologic
 Uneori, medicul poate recomanda administrarea unui purgativ usor. De exemplu, astfel poate fi mai
 Uneori, medicul poate recomanda administrarea
unui purgativ usor. De exemplu, astfel poate fi
mai usor pusa in evidenta o eventuala infectie cu
Entamoeba histolytica.
 Proba recoltata trebuie supusa examinarii in cel
mai scurt timp posibil (aproximativ 30 de minute),
mai ales cand scaunul este diareic si deci, se
presupune existenta unor forme vegetative ce au
o durata de supravietuire scurta.
 Scaunele formate sau cele consistente pot fi
examinate dupa intervale de timp mai mari,
deoarece se presupune ca vor contine forme
chistice, oua sau fragmente de paraziti sau
paraziti intregi (helminti).
In cazul in care examinarea nu se poate face
Examenul coproparazitologic
imediat, se recomanda fixarea materialului fecal.
 Fixarea  Fixarea are rolul de a prezerva forma si structura elementelor parazitare pentru
 Fixarea
 Fixarea are rolul de a prezerva forma si structura
elementelor parazitare pentru a fi mai usor
 recunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lor
si a celorlalte forme biologice posibil patogene.
 Principalii agenti fixatori (dupa Garcia 1995 si
CDC-Diagnostic Procedures):
Examenul coproparazitologic
 Agentul fixator Avantaje Dezavantaje  Formol 5%  (tamponat sau netamponat)  - usor
 Agentul fixator Avantaje Dezavantaje
 Formol 5%
 (tamponat sau netamponat)
 - usor de preparat
 - perioada lunga de folosire
 - bun fixator mai ales al concentratelor
 parazitare
 - nu interfera cu diversele kituri de
 diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali
 si nici cu coloratiile acid-fast
 dezavantaje
 - nu conserva bine formele vegetative
 - nu conserva bine morfologia parazitilor mai ales
 atunci cand se urmareste obtinerea unor preparate
 microscopice fixate si colorate
 - influenteaza rezultatele obtinute prin PCR
Examenul coproparazitologic
 Merthiolat - Iod - Formol  - in cazul preparatelor umede se obtine 
 Merthiolat - Iod - Formol
 - in cazul preparatelor umede se obtine
 -concomitent o fixare si o colorare a parazitilor
 - este usor de preparat
 - are o perioada lunga de folosire
 - nu contine mercur
 dezavantaje
 - pe preparatele permanente morfologia parazitilor
 nu este la fel de bine pastrata in comparatie
 cu PVA sau Schaudinn
 - iodul poate influenta unele coloratii sau reactii de
fluorescenta
Examenul coproparazitologic
  Sodiu acetat +Acid acetic +Formol (SAF) - este un fixator cu actiune buna
Sodiu acetat +Acid acetic +Formol (SAF)
- este un fixator cu actiune buna asupra concentratelor
- este utilizat ca fixator al unor preparate colorate
- nu interfera cu diversele kituri de diagnostic ce utilizeaza
anticorpi monoclonali
si nici cu coloratiile acid-fast
- fixarea este compatibila cu tehnicile de diagnostic
serologic
- este utilizat in fixarea preparatelor obtinute din scaunul
fecal proaspat sau
pentru formele gasite mai ales la suprafata mucoasei
intestinale
este un excelent conservant atat ale formelor vegetative
cat si al chistilor
Examenul coproparazitologic
 dezavantaje  - micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor  pe lama (se poate
 dezavantaje
 - micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor
 pe lama (se poate adauga un amestec de albumina si glicerina)
 - in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia trichrom,
morfologia parazitilor apare mai putin bine pastrata; acest
inconvenient poate fi inlaturat
 cand fixarea este urmata de o coloratie cu hematoxilina ferica
 - nu se recomanda utilizarea in procedeele de
 concentrare
 - contine saruri de mercur
 - asigura o aderenta scazuta in conditiile in care
 parazitii se afla inglobati intr-o faza lichida sau
 mucoasa
 - nu asigura o buna conservare a morfologiei hemintilor,
 a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a microsporidiilor
Examenul coproparazitologic
 PVA  Schaudinn +  Polivinylalcool  - conserva foarte bine formele vegetative 
 PVA
 Schaudinn +
 Polivinylalcool
 - conserva foarte bine formele vegetative
 si chistice pentru coloratii permanente
 - asigura o buna aderenta de lama
 - poate fi utilizat in procedeele de concentrare
 (totusi formalina este mai buna)
 - are durata lunga de utilizare
 dezavantaje
 - contine derivati de mercur
 - este dificil de preparat in laborator
 - nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituri
 de diagnostic cu anticorpi monoclonali sau coloratii
 de tip acid-fast
Examenul coproparazitologic
 PVA  Modificat (Cooper, zinc  bases)  - poate fi utilizat in prepararea
 PVA
 Modificat (Cooper, zinc
 bases)
 - poate fi utilizat in prepararea amprentelor
 si al frotiurilor colorate
 - poate fi utilizat in tehnicile de concentrare
 - nu contine compusi pe baza de mercur.
 dezavantaje
 - morfologia protozoarelor este mai putin bine
 conservata
 - conservarea este mai buna cu PVA pe baza de
 sulfat de zinc
 - vizualizarea organismelor necesita o oarecare
 experienta
Examenul coproparazitologic
 Evidentierea parazitilor din sange  prin efectuarea frotiului sanguin  si a picaturii groase,
Evidentierea parazitilor din sange
 prin efectuarea frotiului sanguin
 si a picaturii groase, aceasta din urma
fiind o metoda de concentrare a numarului
de paraziti.
Prin acest test se identifica si specia
parazitului, lucru foarte important pentru
stabilirea corecta a tratamentului.
Diagnosticul de specie este precizat de
laborator pe baza morfologiei hematiei
parazitate (marime, forma, granulatii) cat
si a morfologiei parazitului (inel, amiba,
rozeta, gametocit).
 Specimen recoltat - sange capilar, obtinut prin inteparea pulpei degetului;  se recolteaza sange
 Specimen recoltat - sange capilar,
obtinut prin inteparea pulpei degetului;
 se recolteaza sange pentru efectuarea a
doua frotiuri subtiri si
 doua picaturi groase (obtinute din cate
trei picaturi, puse sub forma de triunghi,
una langa alta).
ExamenulExamenul parazitologicparazitologic
 Picatura groasa cu un colt al unei lame de microscop se - defibrineaza cele
 Picatura groasa
cu un colt al unei lame de microscop se
-
defibrineaza cele trei picaturi dispuse una
langa alta in triunghi) pana se obtine un
strat uniform de aproximativ 1 cm
diametru; dupa uscare la temperatura
camerei se va hemoliza cu apa distilata
sau apa de robinet si apoi se va colora
Giemsa;
 Pentru picaturile mai vechi este necesara
o acidifiere usoara a apei cu cateva
picaturi de acid acetic glacial 5%.
PicaturaPicatura groasagroasa
 frotiurile subtiri:  dupa intindere se vor usca prin agitare rapida a lamei si
frotiurile subtiri:
dupa intindere se vor usca prin agitare
rapida a lamei si apoi se vor colora
Giemsa.
frotiulfrotiul
OO zizi frumoasafrumoasa
OO zizi frumoasafrumoasa