Sunteți pe pagina 1din 16

Analiza politica comparata A compara < comparatio < "constituirea unei perechi".

Metoda comparatista consta in operatia mentala a apropierii a doua sau mai multe lucruri in vederea determinarii asemanarilor si diferentelor dintre ele. La nivelul stiintelor sociale metoda comparativa se materializeaza in explicarea unor fapte si actiuni prin compararea lor cu altele de acelasi tip, asemanatoare sau comportand anumite contrarii, si se utilizeaza datorita faptului ca la acest nivel nu este posibila (la fel ca in stiintele fizice matematica, astronomie, biologie, chimie) a unor date identice si pur obiective si nici nu se poate utiliza metoda experimentarii. Procedeul comparativ presupune, intr-o prima etapa, apropierea si confruntarea unor evenimente, fapte si actiuni descrise in mod separat, pentru ca apoi sa se treaca la trasarea asemanarilor si deosebirilor, gruparea acestora in genuri si clase, iar in final sa se realizeze interpretarea acestora, argumentarea, justificarea asemanarilor si deosebirilor in vederea depistarii elementelor comune ale unui fenomen local, a unor tendinte comune sau a unor norme ori valori explicative generale. Pot fi astfel examinate prin comparatie diferite date, fenomene sau actiuni, si anume: trecutul si prezentul unei natiuni, al unei colectivitati, al unui stat cu al altuia (ex. compararea evolutiei economice si politice a fostelor state comuniste dupa 1989); politicile si institutiile altor societati, in vederea imbunatatirii propriei perspective sau a depistarii unor solutii pentru propria societate; teorii ale schimbarii si modernizarii politice; politicile economice, nivelul de dezvoltare sociala si politica al diferitelor societati (ultimile tendinte in metoda comparativa recomanda utilizarea concomitenta a mai multora dintre aceste variabile). In spatiul politicului metoda comparativa de cercetare si analiza este cea mai adecvata pentru a discerne fenomenele unice, originale, de cele comune, cele semnificatie de cele nesemnificative; pentru a evidentia originalitatea anumitor contexte nationale sau internationale; pentru a clasa, a ierarhiza fenomene si fapte politice, elemente esentiale pentru cunoasterea in profunzime a mecanismelor care stau la baza producerii fenomenelor si actiunilor politice, pentru intelegerea mecanismelor si instrumentelor politicii si ale guvernarii. Fundamentul metodei comparative in stiintele politice il constituie dezvoltarea, in anii 1950-1960, a curentelor sistemic, structuralist si functionalist, curente care au acordat, in perioada respectiva, o mare atentie aspectelor structural-functionale ale proceselor de dezvoltare si modernizare din diferite regiuni ale lumii, corolata ulterior cu integrarea acestor curente intr-o abordare sistemica a fenomenelor si proceselor politice. Intrebarile esentiale in cadrul metodei comparative sunt considerate urmatoarele (in viziunea lui Giovani Sartori): i./ De ce comparam? Raspunsul oferit de Sartori la aceasta intrebare pe care chiar el o ridica este "pentru a controla", pentru a verifica. ii./ Ce comparam? - entitati, fenomene, actiuni politice partial asemanatoare si partial diferite.

iii./ Cum comparam? - prin raportarea permanenta a cercetarii la doua perspective, cea individualizanta si cea generalizanta. Etapele metodei comparative in stiintele politice: definirea subiectului; formularea ipotezelor; operationalizarea conceptelor; delimitarea sectoriala a campului optim de cercetare; selectarea datelor si compararea indicatorilor reprezentativi; interpretarea informatiilor si conceptualizarea datelor; constructia si dinamica modelelor comprehensive; realizarea clasificarilor si sintezelor tipologice; evaluarea comparativa si predictia probabilista. Daca subiectul analizei comparate il reprezinta o situatie conflictuala, etapele analizei sunt considerate urmatoarele: degajarea subiectului de analizat; descrierea contextului institutional; identificarea actorilor implicati; decelarea intereselor si a ideilor promovate de actori; explicarea modului de mobilizare a resurselor necesare pentru promovarea respectivelor interese si idei. In cadrul analizei politice comparate pot exista mai multe abordari teoretice: -institutionala - o abordare care a suferit modificari majore de-a lungul timpului, si care foloseste institutiile si modul in care functioneaza acestea ca principali factori explicativi; -istorica - o abordare care isi propune evolutia in timp a unui fenomen politic, fiind strict necesara atunci cand este analizat un stat; -economica - este o abordare controversata, invocata atat de curentele marxiste cat si de cele liberale, bazata pe utilizarea unor date statistice din domeniul economic general sau specifice unui anumit sector economic, folosita in special pentru studierea democratiei si a dezvoltarii; -culturala - o abordare controversata, care incearca explicarea dezvoltarea sistemelor economice sau democratice pornind de la caracteristicile culturale ale statelor; -strategica - o abordare care incearca explicarea fenomenelor politice prin intermediul analizelor privind diferitele optiuni pentru care au optat decidentii politici. Rezultatul aplicarii metodei comparative in stiintele politice nu consta in mod necesar in realizarea unei explicatii a fenomenului sau actiunii analizate, ci mai degraba o interpretare a acesteia. Dupa cum este cazul si altor metode de cercetare din stiintele sociale, in cadrul stiintelor politice metoda comparativa presupune o abordare interdisciplinara a subuectului de analizat, fiind utilizate studiile de caz (alegerea si studierea unor cazuri reprezentative pentru fenomenul analizat); comparatiile focalizate (studierea unor caracteristici stricte si limitate ale fenomenului, faptului sau actului politic analizat - ex. politicile militare intr-o

anumita zona, ale anumitor state; politicile sociale etc.), tabelele de adevar (in care sunt incluse anumite variabile prestabilite, fiind stabilite gradele lor de adevar pentru o anumita perioada de timp si pentru una sau mai multe entitati politice - ex. masurarea nivelului democratic in Uniunea Sovietica si Rusia, in anii de dinainte si de dupa caderea comunismului); abordarile statistice (frecvent utilizate, dar nu intotdeauna insotite si de explicatiile si de judecatile de valoare aferente).
e) Analiza comparativa utilizata pentru ierarhizarea produselor in functie de nivelul de calitate atins la un moment dat pe plan national, regional sau international, pe baza unor criterii de apreciere (proprietati, eficienta in utilizare). Aceasta metoda se utilizeaza frecvent in relatiile comerciale cu toate ca nu este foarte riguroasa. Pentru a diminua elementul de subiectivitate, in analiza comparativa se poate apela la utilizarea indicatorului sintetic de calitate si eficienta economica.

Business Intelligence este de aproximativ performanei organizaionale, managementul cunoaterii este despre comportamentul organizaional, n scopul de a obine cel mai bun mod de a face cele mai bune activiti de afaceri. Business Intelligence i de gestionare a cunotinelor mpreun sunt capabile de a imbunatati in mod dramatic performana general a oricrei organizaii, dar este necesar s se neleag, planifica i aplica fiecare punere n aplicare cu atenie. Toate implementrile BI i KM trebuie s fie pe deplin sprijinit de toate organization???? Prile interesate s i nivelurile executive. Cu angajamentul deplin, aceste instrumente pot spori productivitatea toate organizaiei de personal i, desigur, rentabilitatea.

* BI se concentreaz pe cunoaterea explicit, dar Knowledge Management (KM) cuprinde att cunotine tacite i explicite. * Ambele concepte promovare a nvrii, de luare a deciziilor, i nelegere. Cu toate acestea, KM pot influena natura nsi a BI n sine. * BI ar trebui s fie vzut ca un subset de KM. * KM se concentreaz n modul n care fiecare angajat cheie al unei organizaii execut activitile sale cheie, n timp util, fr erori, dup reguli de business. cum aceste reguli de afaceri sunt eficiente i eficace. * BI este despre performana organizaiei, KM este despre comportamentul organizaiei. De aceea, ambele gos mn n mn.

Ce este business intelligence si cand se foloseste


Strangerea unor informatii importante despre afacerea ta si apoi organizarea acestora si analizarea pentru a lua anumite decizii sunt elemente care fac parte din business intelligence. Fie ca pentru asta se foloseste un document realizat in Excell, fie ca se utilizeaza soft-uri dedicate, procesul ajuta la luarea unor decizii potrvite. Business intelligence inseamna, pe scurt, sa fii mai inteligent in ceea ce priveste afacerea pe care o conduci, spune pentru startups.ro Dragos Enescu, Head of Business Intelligence Department la compania de consultanta Visionwise Consulting. Conceptul este insotit de notiunile de market intelligence si competitive intelligence. Diferentele dintre market intelligence, competitive intelligence si business intelligence nu sunt semnificiative. In opinia mea, fiecare dintre acestea reprezinta diferite acceptiuni si interpretari ale aceluiasi lucru si au cam aceeasi semnificatie - informatii de afaceri, spune pentru startups.ro Marian Gherghescu, Managing Director la compania de consultanta MarketScope. Antreprenorii si managerii care utilizeaza business intelligence pot sa ia decizii mai bune pentru compania lor si au un beneficiu competitional pentru ca isi planifica mai bine afacerea si activitatile de marketing, de exemplu. Marian Gherghescu spune ca alte avantaje sunt o reactie mai rapida si eficienta la miscarile din piata ale concurentei si cresterea sanselor de a fi cu un pas inaintea acesteia. El adauga faptul ca business intelligence ofera o perspectiva realista si obiectiva asupra pietei si concurentei, spre deosebire de informatiile culese intern de catre companii prin angajatii lor, care pot fi subiective, filtrate si chiar denaturate. In ceea ce priveste beneficiile, cred ca exista o deficienta de educare a pietei. Aceasta provine in special din faptul ca in acest moment, notiunea de business intelligence este folosita restrans doar pentru anumite aspecte (baza de date sau adunarea de informatii), ori beneficiile reale apar doar in momentul in care acestea sunt integrate la nivelul unei firme. Avem astfel de-a face cu o multitudine de vanzatori care promoveaza beneficiile bucatii de piata pe care se afla, iar aceste beneficii pot fi insuficiente pentru a justifica investitia, explica Dragos Enescu.

Cum folosesti business intelligence Companiile pot folosi business intelligence pentru a lua anumite decizii manageriale, cum sunt cele la nivel tactic, operational si strategic sau pentru a inova. As recomanda oricarei firme sa inceapa folosirea business intelligence la un caz concret si presant de decizie care trebuie luata, adauga Dragos Enescu. Pentru rezolvarea unei astfel de situatii, managerul ar trebui sa defineasca exact problema, sa caute solutii alternative in cadrul ei sau prin cercetare primara sau secundara, sa stabileasca alternative, decizia, implementarea, analiza si stabilirea celor mai bune practici. Daca atasam fiecarui pas o serie de indicatori care sa ii estimeze succesul si costurile, iar apoi urmarim acesti indicatori cu ajutorul unei baze de date, avem un proiect incipient de business intelligence care poate fi aplicat ulterior si la alte tipuri de decizie din cadrul aceleiasi firme. Mai mult, in cadrul bazei de date respective corelatiile care se cauta sunt mult mai naturale si intuitive, subliniaza Dragos Enescu. O modalitate de folosire a business intelligence este cea realizata personal de un manager, impreuna cu echipa sa. Acestia aduna informatii de business din cat mai multe surse diferite, analize si cercetari de piata comandate, discutii informale cu clientii sau din sedinte manageriale interne. DE RETINUT: Conceptul de business intelligence este insotit de notiunile de market intelligence si competitive intelligence. Antreprenorii si managerii care utilizeaza business intelligence pot sa ia decizii mai bune pentru compania lor. Folosirea business intelligence duce la reactii mai rapie si eficiente la miscarile din piata ale concurentei si cresterea sanselor de a fi cu un pas inaintea acesteia. Costurile studiilor tip market intelligence realizate implicand resurse umane variaza intre

5.000 de euro si 20.000 de euro. Cheltuielile pentru business intelligence pot fi privite ca o asigurare: firma plateste constant adunarea si analizarea unor date, pentru a evita riscul unei decizii manageriale gresite. Insa, pe masura ce a crescut volumul de date, a aparut o noua abordare a business intelligence - organizarea si analiza datelor cu ajutorul unor softuri dedicate, care ajuta la realizarea diverselor tipuri de studii si analize. Consider ca, in conditiile actuale, este vitala cunoasterea in detaliu a activitatii companiei (de unde si cand vin veniturile sau unde si cat se cheltuie) si a planificarii business-ului. De aceea, utilizarea unui program de business intelligence nu mai reprezinta un <moft>, spune pentru startups.ro Romeo Iacob, Director Sales & Marketing la integratorul de solutii pentru managementul informatiei Novensys. De altfel, Romeo Iacob precizeaza ca ceea ce face diferenta intr-un proiect de acest tip este calitatea analizei efectuate inainte de a incepe implementarea unei aplicatii de business intelligence. Care sunt costurile business intelligence Costurile studiilor tip market intelligence realizate implicand resurse umane variaza intre 5.000 de euro si 20.000 de euro, in cazul celor sectoriale, in functie de piata, de cat de ermetica este aceasta din punct de vedere al transparentei informatiilor, de tipul jucatorilor, de cat de multe repere/ produse doreste compania sa cerceteze, cat de multe produse sunt pe acea piata si cat de fragmentata este piata respectiva, spune Marian Gherghescu. Perioada necesara pentru realizarea unui raport realizat prin resurse umane poate fi de la doua - trei saptamani (pentru cele care implica adunarea si analiza informatiilor publice, provenite din ziare, medii online sau de la institutii), si pana la trei - patru luni (in cazul celor sectoriale in care se realizeaza discutii cu principali jucatori din piata si cu experti din domeniu). Complexitatea studiilor sectoriale poate varia de la dimensionarea unei piete si pana la stabilirea cotelor de piata si previzonarea evolutiei pietei.

In cazul programelor software de business intelligence, costurile sunt legate de achizitionarea licentelor, implementarea sistemului, serviciile anuale de mentenanta, dimensiunile si scopul proiectelor, numarul de utilizatori, tipurile de licente, functionalitatile oferite, volumul si complexitatea serviciilor de consultanta implicate, training-urile necesare etc. Sumele pot varia de la cele usor peste 1.000 de euro, pana la cateva sute de mii de euro sau chiar milioane de euro. Este de retinut ca exista si situatii particulare in care costurile de licentiere pot fi nule. Tin sa subliniez ca in zona de jos a spectrului de buget posibil, numarul de oferte disponibile este relativ mic, explica pentru startups.ro Cotiso Hanganu, Managing Partner la integratorul de solutii pentru managementul informatiei Q&Q Info Consult.

Dragos Enescu spune ca o cheltuiala pentru business intelligence poate fi privita si ca o asigurare: firma plateste constant adunarea si analizarea unor date, pentru a evita riscul unei decizii manageriale gresite. Piata din Romania In contexul actual din piata si datorita faptului ca aplicatiile de business intelligence au devenit mai accesibile, s-ar putea ca mai multe firme sa apeleze la aceasta solutie. Companiile romanesti incep sa perceapa programul de business intelligence ca o interfata usor de utilizat, unde gasesc informatii in timp real, la nivel de ansamblu al companiei (indicatori de tipul: volum vanzari pe zi, variatia costurilor totale, volum stoc de marfa in depozit, profit pe linii de business, procentul din target realizat versus cel planificat, etc) si pe baza carora pot incepe sa <sape> in cautarea lucrurilor ce pot fi sau trebuie imbunatatite pentru cresterea profitabilitatii, reducerea costurilor etc, mai spune Romeo Iacob. Marian Gherghescu completeaza ca avand in vedere disponibilitatea restransa a informatiei online pe site-urile institutiilor oficiale sau pe site-urile de stiri, folosirea doar a softurilor pentru business intelligence pe piata din Romania poate sa nu fie cea mai buna optiune. El mai spune ca daca informatia publica nu este ulterior analizata de o persoana specializata, care stie ca datele respective au anumite limitari, cei care vor folosi ca sursa doar aceasta informatie risca sa ii dea o interpretare gresita in raport si sa nu aiba imaginea completa. Informatiile sunt prezentate de obicei intr-un mod vizual sintetic: tabele ierarhice, grafice avansate sau rapoarte interactive. Toate programele (aplicatiile) de business intelligence au ca prim scop sa permita accesul rapid la informatie sintetica dar si de detaliu, pe care se pot face analize dintr-o baza de date foarte bogata. Informatiile sunt prelucrate cu usurinta si se pot afisa intr-un mod intuitiv, precizeaza Cotiso Hanganu. In tehnologiile traditionale de business intelligence, bazate pe tehnologii OLAP, pentru schimbarea unui singur parametru intr-un raport, se crea un alt raport de la zero. Tehnologiile moderne permit valorificarea cvasi-instantanee a informatiilor culese din mai multe surse. De multe ori, se folosesc indicatori de performanta predefiniti (formule complexe), insa aplicatiile moderne de business intelligence sunt flexibile si utilizatorii isi pot reformula analizele in functie de context. In cazul tehnologiilor moderne de business intelligence, rapoartele de analiza sunt reutilizabile, prezinta un nivel ridicat de flexibilitate si maleabilitate, seturile de date din spatele analizelor putand fi schimbate foarte usor. Tendinta curenta a aplicatiilor de business intelligence este de a automatiza complet procedurile de procesare a setului de date si de a aduce la un numitor comun cele mai intalnite tipuri de baze de date prin crearea unor machete multicompatibile, detaliaza Cotiso Hanganu.

Platformele speciale

Cum sa folosesti aplicatiile de business intelligence


Share on facebook Share on tweetmeme

Platformele speciale de business intelligence au avantajul ca pot sa proceseze un volum mare de informatii culese din mai multe surse. Rapoartele de analiza sunt reutilizabile si prezinta un nivel ridicat de flexibilitate si maleabilitate iar timpul rezervat pentru obtinerea datelor necesare este redus, ceea ce ajuta la luarea rapida a unor decizii.

Foarte important de stiut si inteles este faptul ca aplicatiile de business intelligence nu inlocuiesc oameni, ci le permit angajatilor sa se ocupe de probleme mult mai importante ce aduc profit mai mare companiei, bineinteles bazandu-se pe informatiile rapid extrase din bazele de date prin intermediul platformei de business intelligence, explica pentru startups.ro Cotiso Hanganu, Managing Partner la integratorul de solutii pentru managementul informatiei Q&Q Info Consult. In general, business intelligence presupune existenta unor surse de informatii coerente si stabile din care se culeg informatii in mod constant despre aspectele relevante ale activitatii de zi cu zi. In unele companii, o aplicatie de business intelligence preia complet datele din activitatea de zi cu zi. (Citeste aici mai multe despre ce este business intelligence si cand se foloseste.) Business intelligence are, de obicei, doua niveluri de utilizare. Unul este tactic si valorifica regulat, de obicei zilnic, informatii colectate in mod continuu in sistemele tranzactionale ale organizatiei. Cel de-al doilea este strategic. Acesta are loc de obicei mai rar, uneori constant, alteori in mod ad-hoc, si de obicei combina informatii culese constant cu informatii culese ocazional sau la cerere, detaliaza Cotiso Hanganu. Ce aplicatii se pot folosi Programele de business intelligence pot fi impartite in doua categorii. Una dintre acestea este cea a sistemelor de raportare si analiza (programele sub forma de tabele, precum Microsoft Excel). Acest tip de sistem este utilizat in companiile mici, care vor sa analizeze periodic informatiile ce sunt extrase dintr-o singura baza de date. Aceste programe nu permit o dinamica foarte mare a analizelor, iar informatiile obtinute se refera de obicei la trecut,

spune pentru startups.ro Romeo Iacob, Director Sales & Marketing la integratorul de solutii pentru managementul informatiei Novensys. A doua categorie de programe de business intelligence este cea sistemelor de raportare, analiza si masurare a performantelor companiei, prin unelte specifice. Acestea sunt programe de tip OLAP (Online Analytical Processing), care ofera informatii prelucrate.

Acest tip de sistem se aseaza ca o <umbrela> peste mai multe baze de date diferite, existente in companie (ERP, CRM, SFA, WMS, solutie de salarizare) de unde extrag date, care sunt agregate si sunt prezentate sub diverse forme in interfete web-based, explica Romeo Iacob. Start-up-urile folosesc, de obicei, solutiile de licentiere gratuite din zona open source, care insa au capacitati limitate, astfel ca si aceste firme au un acces limitat la business intelligence. Care sunt rezultatele Analizele rezultate pot fi rapoarte, indicatori de performanta, grafice 3D, analize complexe de forecast si what if, alerte automate, analizele clasice de vanzari, stocuri, solduri sau profitabilitate, studii de resurse umane, analize de consum si randament media in publicitate, analize de calificare a portofoliului de clienti sau produse, mecanisme de prioritizare automata a platilor scadente si depasite etc. Daca ne gandim insa la tipurile de analize pe care le putem dezvolta (analizele fiind partea cea mai vizibila a business intelligence), aici nu cred ca exista limite reale, singurele care se pot aplica fiind mai degraba de nivel conceptual, legate de capacitatea de a-ti defini intrebari relevante la care ai nevoie sa primesti raspunsuri concrete, mai spune Cotiso Hanganu.

Care sunt avantajele Un avantaj in folosirea aplicatiilor de business intelligence este utilizarea in mod agregat a unui volum mare de date, acumulate din diverse programe informatice, si care sunt transformate in informatii pentru dezvoltarea afacerii. Un program de business intelligence elimina presupunerile, intuitia si <banuielile> in procesul de luare a deciziilor, adauga Romeo Iacob. Aplicatiile de business intelligence reduc timpul rezervat pentru a procesa datele, ajuta la luarea rapida a unor unor decizii si la scaderea riscului decizional. Iar accesul la informatii relevante si reale, sintetice sau de detaliu este cvasi-instantaneu.

Business intelligence preia o parte semnificativa din munca de rutina a managerilor si angajatilor lor, partea de obicei cea mai putin dorita, aducand astfel si un plus de energie si buna dispozitie in viata acestora, completeaza Cotiso Hanganu. El adauga pe lista avantajelor si scaderea rotatiei personalului, deoarece eliminarea rutinei si utilizarea unor unelte software performante genereaza un grad de satisfactie crescut al angajatilor. Criteriile de selectie ale softurilor Pretul sau bugetul, interfata prietenoasa cu utilizatorul, uneltele flexibile de dezvoltare interna a rapoartelor si analizelor, tehnologia utilizata in dezvoltarea sistemului si referintele sau experienta celui care face implementarea sunt cateva dintre criteriile de selectie a aplicatiilor de business intelligence. Criteriile de selectie variaza foarte mult in functie de nivelul <cultural> al organizatiei care achizitioneaza un program de business intelligence, precizeaza Romeo Iacob. Cotiso Hanganu spune ca sunt importante si elementele precum istoria ratei de succes a tehnologiei respective si nivelul de satisfactie real al utilizatorilor platformei. Un criteriu important este timpul necesar de la inceperea unui proiect de business intelligence si pana la accesul la primele analize si rapoarte. Conteaza si timpul de raspuns in efectuarea calculelor si usurinta in adoptare (atat din punct de vedere ergonomie, cat si ca necesar de buget de pornire). Alte criterii de care trebuie tinut cont sunt legate de flexibilitatea dezvoltarii ulterioare, volumul de date care poate fi procesat, capacitatea de a integra informatii din mai multe surse, posibilitatea de a testa conceptele in proiecte pilot sau beneficiile aduse de tehnologiile inglobate. DE RETINUT: In unele companii, o aplicatie de business intelligence preia complet datele din activitatea de zi cu zi. Informatiile sunt prezentate de obicei intr-un mod vizual sintetic: tabele ierarhice, grafice avansate sau rapoarte interactive. Start-up-urile folosesc de obicei solutiile de licentiere gratuite din zona open source, care insa au capacitati limitate, astfel ca si firmele au un acces limitat la business intelligence. In cazul tehnologiilor moderne de business intelligence, rapoartele de analiza sunt reutilizabile si prezinta un nivel ridicat de flexibilitate si maleabilitate. Aplicatiile de business intelligence au avantajul ca utilizeaza in mod agregat un volum mare de date, acumulate din diverse programe informatice, si care sunt transformate in informatii pentru dezvoltarea afacerii. Printre avantaje se numara si reducerea timpului rezervat pentru procesarea datelor, ceea ce ajuta la luarea rapida a unor decizii de business. Un criteriu important in alegerea unei aplicatii este timpul necesar de la inceperea unui proiect de business intelligence si pana la accesul la primele analize si rapoarte.

Ipoteza:

Sunt ntrebri la care un instrument de raportare nu poate oferi rspunsuri corecte, lsnd decizia pe seama flerului i intuiiei factorului decizional care este destinatarul rapoartelor.

n cazul multor companii, la acest nivel devine vizibil cel de al doilea factor inhibitor important n adoptarea soluiilor dedicate de analiz: perpetuarea concepiei c, dac un proces de business poate fi msurat, ntregul business poate fi gestionat eficient doar prin intermediul instrumentelor de raportare. Prin urmare, cu ct mai multe rapoarte cu att mai bine este condus afacerea. Verdict valabil, poate, n cazul companiilor mici, unde volumul de informaii cu care opereaz acestea nu este foarte mare, numrul de surse este limitat, iar procesele de business nu sunt foarte complexe. ns n cazul unor companii de dimensiuni medii, valoarea de adevr a afirmaiei Cifrele nu mint! nu garanteaz i valoarea deciziilor luate i a businessului n sine. Poate c, ntr-adevr, cifrele din rapoarte sunt exacte, dar ele nu o ofer o perspectiv de anvergur asupra afacerii, nu pot oferi informaii contextuale, nu sunt corelate cu date din alte surse. Destinatarii rapoartelor sunt astfel obligai s compileze informaii colaterale din alte rapoarte, pentru a ncerca s deceleze msurile care trebuie luate n anumite situaii. Ori creterea numrului rapoartelor implic o cretere proporional a gradului de efort, dar i al riscului de eroare. Cu att mai mare, cu ct datele cu care opereaz analistul sunt date statice. Cu ajutorul unei soluii de analiz, factorii decizionali pot interaciona efectiv cu datele, n timp real, transformndu-le n informaii acionabile. Prin explorare, manipulare, comparaii, interpretri se pot identifica modele i tipare, se pot stabili corelaii i testa ipoteze de lucru etc. Este adevrat c odat cu creterea nivelului de complexitate a procesului de analiz apare,

teoretic, o alt problem cea a personalului dedicat pentru realizarea acestora. Practica a

demonstrat ns c doar n cazul companiilor de dimensiuni mari, care utilizeaz platforme complexe de BI, postul de analist este acoperit de personal specializat. Modul facil de utilizare al noilor generaii de aplicaii de analiz elimin aceast problem pentru companiile de dimensiuni medii, n cazul n care top managementul se implic susinut n adoptarea aplicaiilor. Interfeele grafice de ultim generaie i gradul ridicat de personalizare asigur o libertate de micare cu rezultate benefice pentru desfurarea business-ului. Raportarea i analiza sunt dou arii de activitate complementare, care nu se anuleaz reciproc, fiecare avnd rolul su bine definit n mecanismele de business ale oricrei companii. De aceea, soluia creterii numrului de rapoarte nu va reui niciodat s compenseze beneficiile pe care o soluie de analiz le poate oferi. Soluiile de raportare ofer posibilitatea cuantificrii performanelor realizate anterior lansrii operaiei de raportare. Aplicaiile de analiz au ca obiectiv oferirea de informaii care s permit cuantificarea probabilitilor unor evenimente viitoare. Dincolo de problema resurselor financiare i umane necesare implementrii unei soluii de tipul Business Intelligence, a procesului de durat i a perioadei mari de recuperare a investiiei exist i alte bariere importante. n cazul multor companii, un obstacol important este nu att cel reprezentat de nenelegerea naturii problemelor cu care se confrunt, ct cel al ignorrii soluiilor adecvate. Datorat n bun msur i perpeturii unei confuzii foarte des ntlnite: cea dintre raportare i analiz. Ce oportuniti pot fi valorificate n urmtorul interval de timp?, Care sunt tendinele n urmtoarea perioad?, Ce se ntmpl dac se modific unul dintre parametrii de business?, Care este cea mai bun decizie ntr-o anumit situaie, Care sunt cauzele fenomenului identificat n rapoarte? etc. Care sunt factorii care au dus la obinerea unui anumit rezultat? constituie o premis solid n schiarea direciilor viitoare de aciune, care este recomandabil s fie urmate. http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=http://informationr.net/ir/81/paper144.html&ei=KjvoUJjgI6ak4ATDrIFY

Mueller si implementarea software-ul IBM Cognos Samsung Electronics un proces de proiectare de soluii KM O analiz caz de Savecom punerea n aplicare a Sistemul de Business Intelligence

O concluzie generala a tuturor prezentarilor a fost rolul esential al solutiilor de Business Intelligence, care a fost caracterizat de IDC ca un instrument de extragere, sinteza si utilizare a informatiilor cheie privind procesele organizationale. A fost unanim acceptat de catre participanti ca primul obstacol in implementarea eficienta a unei solutii de BI ramane rezistenta personala si organizationala la schimbare. Cognos este ultimul nume din domeniu intrat pe piata romaneasca, prin nou infiintata companie Best IT Solution, parte a mai cunoscutului grup Best Computers.

Dezvoltare de aplicatii personalizate


n procesul de dezvoltare a solutiilor software, acoperim toate etapele: Stabilirea scopului si a specificatiilor n prima faza, stabilim mpreuna ceea ce clientul doreste de la aplicatie si ce echipa de proiect se angajeaza sa livreze. Evaluam disponibilitatea resurselor, bugetul alocat pentru proiect si restrictiile de timp. Planifica eficienta a lucrurilor de la nceput poate economisi luni ntregi de efort si munca inutila.

Implementare solutii IT
Pe baza experientelor anterioare ct si a cunostintele tehnice putem asigura o implementare de succes. Suntem pregatiti sa acoperim orice nevoie a unei companii pentru o desfasurare optima a activitatii sale. Stepa IT pune la dispozitie urmatoarele tipuri de implementari: Solutii Business:

- Business Intelligence (BI); - Enterprise resource planning (ERP); - Managementul relatiei cu clientii (CRM); - Managementul resurselor umane (H.R.&Payroll); - Managementul documentelor; - Gestiune

Solutii e-Commerce; Solutii Customizate;

Training
Stepa IT ofera pentru toate solutiile sale training gratuit la finalizarea implementarii. Pentru realizarea obiectivelor de testare si utilizare in productie a aplicatiilor, utilizatorii clientului sunt instruiti in mai multe etape. Training-ul se face pe scenarii de utilizare caracteristice organizatiei. Oferim suport de curs, manuale de utilizare si manuale de referinta. Durata si continutul sesiunilor de instruire se poate suplimenta conform necesitatilor identificate in urma implemementarii solutiei.

Mentenanta
Iti oferim mentenanta si support tehnic, pentru aplicatiile realizate, astfel incat oricare ar fi problema, echipa noastra este intotdeauna disponibila sa o rezolve. Serviciile noastre mentin aplicatiile intr-o continua stare de functionare la cote optime, mereu in concordanta cu necesitatile companiei si adaptate noilor cerinte tehnice si de securitate ale pietei. Prin experienta acumulata in urma realizarii de solutii software si pe baza cunostintele tehnice solide, Stepa IT iti ofera nu doar aplicatii IT, ci solutii de business in adevaratul sens.

Webdesing, Pagini de internet si E-commerce


Iti oferim mentenanta si support tehnic, pentru aplicatiile realizate, astfel incat oricare ar fi problema, echipa noastra este intotdeauna disponibila sa o rezolve. Serviciile noastre mentin aplicatiile intr-o continua stare de functionare la cote optime, mereu in concordanta cu necesitatile companiei si adaptate noilor cerinte tehnice si de securitate ale pietei. Prin experienta acumulata in urma realizarii de solutii software si pe baza cunostintele tehnice solide, Stepa IT iti ofera nu doar aplicatii IT, ci solutii de business in adevaratul sens.

Optimizare si Promovare Web


Iti oferim mentenanta si support tehnic, pentru aplicatiile realizate, astfel incat oricare ar fi problema, echipa noastra este intotdeauna disponibila sa o rezolve. Serviciile noastre mentin aplicatiile intr-o continua stare de functionare la cote optime, mereu in concordanta cu necesitatile companiei si adaptate noilor cerinte tehnice si de securitate ale pietei. Prin experienta acumulata in urma realizarii de solutii software si pe baza cunostintele tehnice solide, Stepa IT iti ofera nu doar aplicatii IT, ci solutii de business in adevaratul sens.

Procesul de business poate fi msurat?, ntregul business poate fi gestionat eficient doar prin intermediul instrumentelor de raportare i analiz si a bazelor de date? Ce se ntmpl dac se modific strategia de business?, Cum poate afecta rezistena angajaiilor i problemelor legate de gestionarea schimbrilor la afectarea implementarea BI i KM?, Cnd rezultatele pot fi valide pentru a putea afirma succesul lor? Poate KM i instrumentele de BI sa asigure avantajul concurenial durabil al unei companii?

E clar c problemele cu care se confrunt organizaiile pot avea beneficii enorme prin utlizarea sistemele de management al cunotinelor. Dar pentru ca ei s se bucure de aceste prestaii, aceste sisteme trebuie s fie bine concepute, bine puse n aplicare, precum i perfect integrate cu profilul companiei. Prin urmare cele mai bune practici de KM management strategic sunt prezentate n aceast lucrare utilizarea unor structuri de km organizaionale prin schimbarea culturii organizaionale, retenia de cunotine competenele de baz, sisteme utilizate n comun, de descoperire, i crearea de cunotine, evaluarea necesitilor i a practicilor de lucru, analiza cost-beneficiu, acceptarea organizaional, continuarea utilizari. Ar trebui s fie n msur pentru a obine aceste rezultate, oferind o recuperare semnificativ a investiiilor de gestionare a cunotinelor. puse n aplicare corect, aceasta este o investiie valoroas, care va promova eficiena, nvarea, inovarea, i avantaj competitiv prin determinarea Cunoateri organizaiei i Know-how-ul.