Romania in perioada interbelica

In perioada interbelica - 1918-1938 - Romania a traversat mai multe etape: a) 19191922 - etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor provocate de Primul Razboi Mondial; b) 1922-1928 - perioada dezvoltarii relative, cand Romania isi reface potentialul economic, productia industriala si agrara creste treptat si se incheie procesul de unificare in plan politic si economic; c) 1929-1933 - marea criza economica caracterizata prin inflatie, somaj, pauperizare; d) 1934-1938 - perioada relansarii economice a Romaniei datorita politicii protectioniste si a interventiei statului in economie. in 1938 Romania a atins punctul maxim al evolutiei sale. Romania a fost in perioada interbelica o tara mediu dezvoltata, o tara in care ramura de baza era agricultura iar industria era in ascensiune. Societatea romaneasca a fost si acum o societate a contrastelor, existand o mare diferenta intre mediul urban unde locuiau cam 18% din totalul locuitori si cel rural. Se consolideaza burghezia, rezultat al dezvoltatii industriale. Predomina burghezia mica, mijlocie, cea comerciala, iar dupa 1934 apare burghezia financiara si industriala. In perioada interbelica nu se produc modificari esentiale In structura populatiei Romaniei. Taranimea ramane principala clasa sociala (ocupa cam 80% din populatia tarii). In cadrul ei se produce o crestere a categoriei de mijloc, rezultat al reformei agrare din 1921, prin care 1,4 milioane de familii de tarani au fost improprietarite.

Consecinta a dezvoltatii industriale este si consolidarea clasei muncitoare romanesti. Muncitorimea se concentreaza In marile zone si orase industriale : Valea Prahovei, Valea Jiului, Bucuresti, Brasov. In 1924 s-a elaborat Legea Invatamantului care stipula gratuitatea si obligativitatea invatamantului elementar - 7 ani. In perioada interbelica se remarca doua tendinte, doua optiuni. Curentul europenist si curentul traditionalist. Societatea parcurge un proces de modernizare In perioada interbelica, de integrare In valorile civilizatiei europene, iar in plan politic drumul de la democratie la autoritarism, deceniul al IV-lea marcand amurgul democratiei romanesti. In perioada interbelica, in timpul Romaniei Mari, Bucurestiul isi ia numele de Micul Paris datorita arhitecturii sofisticate si a calitatii elitei locuitorilor orasului. Desi a trecut printro perioada neagra sub regimul comunist, perioada in care multe dintre cladirile vechi au fost daramate datorita programului de sistematizare, multe din minunile arhitectonice ale orasului, au supravietuit.
In perioada interbelica, muzica usoara romaneasca este influentata de muzica din Vest (in general, din America de Nord si Sud). Se importa tango-ul si jazz-ul, putini fiind cei care apeleaza la improvizatie. Renumit este cazul lui Alfred Pagoni-Fredon. O mare personalitate muzical romneasc ce s-a consacrat n perioada interbelica este Jean Moscopol, un fin cunosctor al tuturor secretelor muzicii uoare.

Dei era un brbat admirat de femei, Jean Moscopol n-a fost cstorit niciodat. Acesta primea insa numeroase scrisori de amor de la admiratoare. Zaraza este titlul unui tango de Benjamin Tagle Lara, pe versuri de Ion Pribeagu, interpretat de Cristian Vasile, devenit unul din cele mai populare din muzica urban romneasc a anilor interbelici (asociat romanelor). Cntecul, n varianta lui Cristian Vasile i Ion Pribeagu, a cptat n timp valoare de simbol n zona muzicii uoare romneti. Textul cntecului sugereaz existena unei femei cu acest nume, [3] imagine trecut treptat n imaginarul colectiv romnesc. . n realitate, numele de Zaraza provine din preluarea mot-a-mot a titlului spaniol, in care zaraza e un cuvant banal (un termen referitor la un imprimeu).

Perioada interbelica a stat drept fundatie si pentru succesul monumental pe care l-au atins unele personalitati din literature romana, si anume: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi
sau Lucian Blaga.

Romania interbelic a devenit un mit, un ideal al dezvoltrii i al libertii, reprezentnd pentru muli perioada n care s-a artat adevratul potenial al rii noastre. Dezvoltarea economic extraordinar, modernizarea societii i mai ales mbogirea prin noi nine, au facut ca noi s vism la aceast perioad, ca la un trecut ndeprtat, idealizat.