Sunteți pe pagina 1din 200

Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

cofinanat din Fondul Social European


Axa prioritar 5. Promovarea msurilor active de ocupare
Domeniul major de intervenie 5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor
active de ocupare
Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de
munc din municipiul Iai n sectorul contruciilor CONFORM
Numr de identificare al contractului: POSDRU/99/5.1/G/77079
SUPORT CURS INSTALATOR
Iai, mai 2011
Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de munc
din municipiul Iai n sectorul construciilor - CONFORM
Editorul materialului: CONEST Iai
Data publicrii: 01.05.2011
Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene
sau a Guvernului Romniei
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!
1
Comunicarea n limba romn
- suport de curs
Trainer: Mihai Stoica
IAI, martie 2011
2
Ceva exprimat (spus) nu nseamna
neaparat deja ceva auzit. Auzit nu
nseamna neaparat deja ceva nteles.
Inteles nu nseamna neaparat deja ceva
cu care sa f de acord. A f de acord nu
nseamna deja ceva ce se va aplica.
Aplicat nu nseamna nici pe departe
mentinut.
CAPITOLUL I
1. Ce este comunicarea?
Este o ntrebare la care au ncercat s ofere rspuns toi autorii literaturii de
specialitate. Defniiile sunt numeroase i diferite. n cele ce urmeaz vom
prezenta dou dintre acestea, mai largi ca sfer de cuprindere.
Foarte simplu, comunicarea este defnit ca un proces prin care sunt
schimbate informatii sub forma de mesaje, tiri, semne sau gesturi simbolice,
texte scrise .a. ntre dou sau mai multe persoane, numite interlocutori, sau
mai formal, emitori i receptori.
Comunicarea este un proces dinamic, afat ntr-o permanent transformare.
Societatea exist datorit comunicrii, ea nseamn comunitate i este vzut
ca un proces care implic participare din partea membrilor unei societi.
2. Modelul de comunicare Shannon-Weaver
Orice stiinta, orice domeniu de ceretare are nevoie de un model. Si in domeniul
comunicarii, s-a incercat de-a lungul timpului crearea unui astfel de model cat
mai complet.
Vom analiza in continuare modelul de comunicare Shannon-Weaver
RASPUNS (FEED-BACK)
Modul 1
3
Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva
elemente caracteristice:
existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul)
si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o
anumita relatie;
capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit
cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este faptul ca, in general,
in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de
enuntiator si receptor);
existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul
are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea,
obtinerea unui actiuni, etc.
existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.
existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care
emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la
mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii
se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este
foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna
altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.
este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care
intervin in comunicare si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.
n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare,
termeni adesea confundai.
Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i
revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea vizeaz un sistem de relaii
interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar
comunicarea n relaionarea interpersonal.
Informarea
- tine exclusiv de transferul de
continut (emisie si receptare);
- se refera la situatiile in care
rolul activ ii revine exclusiv
receptorului;
Informarea functioneaza intr-
un singur sens, de la emitent
catre receptor.

Comunicarea
- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea
comportamentului celuilalt;
- vizeaza un sistem de relatii interactive;
- consta in relationarea interpersonala.
Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare
emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul
aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica
existenta feedback-ului.

2
4
3. Ascultarea activa
Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie
ca se desfasoara fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca
il purtam cu mai multi parteneri deodata in cadrul unor intalniri este
ASCULTAREA.
De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul
nostru este de a gasi punctele slabe ale celui din fata noastra, de a
anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un raspuns imediat. O
alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii
nesemnificativ mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.
Nu uitati !: a nu acorda respect partenerului de dialog nu inseamna un
punct castigat ci unul pierdut.
1. Ascultati toate cuvintele inainte de a decodifica mesajul
2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage
concluzii. Uneori poate spune mai multe decat mesajul in sine.
3. Recunoasteti barierele ce se opun comunicarii in acel moment.
4. Incurajati dialogul prin comunicare verbala sau nonverbala (expresii si
gesturi).
5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De
cele mai multe ori mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt
spuse.
6. Parafrazati des in timpul conversatiei, pentru a fi siguri ca ati inteles corect
7. Pastrati contactul vizual cu partenerul de dialog
8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea
dialogului, memoria vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce
confuzie si deruta.
9. Puneti intrebari directe si deschise.
10. Nu intrerupeti vorbirea directa a interlocutorului.
11. Nu va prefaceti ca ascultati
12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea
mai buna.
13. Nu faceti presupuneri si nu va impuneti punctul de vedere.
14. Nu trageti concluzii pripite.
3
5
Care sunt calitatile unui bun ascultator?
Deschiderea, disponibilitatea de a comunica, de a stabili relatii, si de a asculta.
Receptivitatea, in sens de manifestare a intersului fata de celalalt, de dorinta
de a primi mesajele sale.
Empatia. Capacitatea de intelegere si rezonanta emotionala cu cel cu care
comunici.
Acceptarea partenerului de discutie, o pozitie pozitiva lipsita de ironie sau
agresivitate.
Rabdarea, capacitatea de a astepta ca persoana sa se deschida, sa vorbeasca,
care este asociata cu o buna toleranta la frustrare.
Implicarea si prezenta in relatie, nu doar fizica ci mai ales mentala si
emotionala.
Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa
poata sti ca este ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune.
Aceste feedback-uri includ elemente verbale, precum si elemente de mimica si
pantomimica si se refera mai ales la adecvarea acestora la situatie si
persoana.
Obstacole pentru o buna ascultare:
mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea
ideii esentiale (din cauza copacilor nu se observa padurea);
lipsa atentiei de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi
confort vorbitorului. Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau
probleme personale etc;
stimulii fizici frig, zgomot, o alta conversatie auzita in paralel;
critica exprimarii si a infatisarii din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale
multi oameni au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in
care se infatiseaza si in care vorbesc. Aceasta atitudine de snobism
comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe care merita sau nu
merita sa le asculti;
evaluarea subiectului ca fiind neinteresant aceasta este o justificare rationala
pentru a nu asculta, insa aprecierea in acest caz este facuta inaintea discursului;
evitarea ascultarii dificile multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte
intamplari detaliate care nu ii privesc direct;
gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita
maximum 200 de cuvinte pe minut din aceasta diferenta rezulta un timp de
rezerva pe care unele persoane o pot utiliza in vederea explorarii viziunii
interlocutorului;
presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva de fapt
ascultatorii buni sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului,
se asigura ca au inteles sensul. Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea
este obositoare, consuma energie mentala si solicita sistemul nervos in mare
masura.
4
6
CAPITOLUL II
1.Mijloacele de comunicare
(prin ce comunicam?)
Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura:
scris, verbala sau nonverbala.
Comunicarea scris
Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale
obligatoriu de urmarit:
1. Evidentierea clara a obiectivelor
a. Care este scopul unui document
b. Care sunt urmarile pe care le avem in vedere
c. Redactarea unui document este o forma de comunicare si nu o acoperire
birocratica.
2. Receptorul mesajului
a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa
primeasca acest mesaj?
b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate
in mesaj? Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane
fiecare cu nivelul sau de pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de
abilitati in comunicare.
c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?
d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?
e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile
lui, ocuparea profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia
cu subiectul mesajului, starea de oboseala si de surmenaj, puterea lui de
decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul mesajului).
3. Mesajul in sine
a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa?
Nu trebuie sa omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o
apropiere suplimentara fata de interlocutor, poate induce o crestere calitativa a
relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare.
b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem
acest mesaj?
c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa
admitem ca un document prost intocmit poate produce mai multe daune decat
un mesaj transmis verbal chiar cu inadvertentele si punctele slabe pe care le
poate avea.
d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul
rand trairile noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de
timp?
5
7
Consideratii generale asupra redactarii unui document
1. Stabiliti in scris obiectivele documentului
2. Stabiliti ideile de baza care vor reprezenta esenta documentului
3. Ordonati ideile in functie de obiective
4. Structurati planul in functie de tipul de document pe care il aveti
in vedere
5. Fiecare fraza sau propozitie trebuie sa fie eficienta. De aceea trebuie sa
scrieti scurt si concis, in termeni intelesi si apreciati de catre receptorul
mesajului. Incercati sa gasiti o forma de comunicare care sa fie inteleasa de cat
mai multi dintre receptori. Nu uitati ca cei cu care comunicati nu sunt o masa
compacta si reprezinta personalitati distincte.
6. Incercati sa nu alterati mesajul prin imixtiunea naturii umane. Pe cat de reala
este aceasta, pe atat subiectivismul pe care il introduce va produce pagube. Cel
care receptioneaza mesajul va privi aspectul sentimental al acestuia ca pe ceva
inadecvat care nu poate, in cel mai bun caz, decat sa scada calitatea procesului
de comunicare. Daca simtim imperios nevoia de a umaniza mesajul atunci
este recomandat sa pastram forma impersonala a acestuia si implicit calitatea
profesionala si sa transmitem apoi verbal sentimentele sau gandurile noastre.
Oricum hartia nu va reflecta ceea ce traim.
7. Respectati procedurile de adresare si redactare acceptate in cadrul
organizatiei. In acest fel, mesajul va fi analizat prin prisma continutului si calitatii
sale si nu va suporta critici legate de forma.
Gradul de formalism al unui document trebuie sa fie in stransa corelatie cu
relatia pe care o aveti cu cel caruia ii transmiteti mesajul precum si cu
obiectivele mesajului.
n cadrul institutiilor este inevitabil aceast form de comunicare. Ea se
concretizeaz n documente precum:
Procesul verbal reprezint un document oficial n care se
nregistreaz o anumit constatare sau se consemneaz pe scurt
discutiile si hotrrile unei anumite adunri
Minuta este un document care consemneaz anumite lucruri,
asemnndu-se cu procesul verbal de constatare. Se deosebeste de
acesta prin faptul c ea nregistreaz si propuneri sau actiuni ntreprinse
la un moment dat care urmeaz a fi completate ulterior.
6
8
Referatul este documentul scris n care sunt prezentate aspecte
concrete, date si aprecieri n legatur cu o anumit problem, precum si
propuneri de modificare a situatiei existente.
Structura sa este compus din:
prezentarea succint a problemei abordate;
concluzii si propuneri;
semntura.
Raportul cuprinde o relatare a unei activitti (personale sau de grup).
Se face din oficiu sau la cererea unui organ ierarhic. Se bazeaz pe
cercetri amnuntite, schimburi de experient, diverse documentri.
Structura raportului:
1. Introducere:
este obligatorie chiar daca poate fi structurata intr-o singura fraza
poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul
managerial; la cerere sau ca urmare a unei initiative proprii
precum si contextul in care este realizat
2. Scopul raportului:
motivul realizarii raportului
obiectivele raportului
subiectele atinse sau cele pe care nu isi propune sa le atinga
modalitatea de redactare a documentului: se prezinta pe scurt
argumentele
3. Continutul raportului:
poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de
activitate, situatie, strategic) sau poate fi un mixt intre acestea
pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de
la bun inceput care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un
raport initial conceput ca unul de activitate sau situatie sa se
transforme pe parcurs in unul de tip
strategic. In general aceste transformari ar trebui sa aiba loc atunci
cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se
intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu
atat primeste mai putine sugestii si cai
posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari
in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si
abordarea logica decat forma pe care o ia redactarea
nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau
involuntar
7
9
4. Concluziile raportului:
liste de afirmatii clare si concise care exprima rezumatul
cuprinsului
nu se vor introduce date sau argumente noi
5. Recomandari:
este etapa in care este permisa exprimarea opiniei personale
se recomanda de catre expeditor alegerea unei anumite cai de actiune
recomandarea va fi insotita de argumentele proprii
se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt
sau vor fi implicate in procesul aferent subiectului raportului
Memoriul este o prezentare amnuntit si documentat a unei probleme,
a unei situatii. Structura unui memoriu este urmtoarea:
formula de adresare;
numele, prenumele, functia si adresa celui care l-a ntocmit;
prezentarea si analiza problemei;
solutii preconizate;
semntura;
functia adresantului si organizatia.
Darea de seam este documentul care cuprinde prezentarea si analiza
activittii unei organizatii, ntr-o anumit etap sau justificarea unei gestiuni. Se
prezint lunar, trimestrial, semestrial sau anual de ctre conducerea n fata
salariatilor sau a actionarilor. Materialul prezentat este critic, evidentiind dificulttile
si cauzele lor, propunnd totodat si solutii de remediere.
De asemenea, forme ale comunicarii scrise mai pot fi:
note,
circulare,
propuneri,
decizii,
scrisori, etc.
Comunicarea scrisa are avantajul unei pregtiri atente a mesajului, care i confer
claritate, precizie i posibilitatea utilizrii unor procedee corespunztoare.
8
10
Marele dezavantaj const n faptul c necesit mult timp pentru reacie, iar costurile
sunt ridicate, att cele directe (hrtie, tipar, transmitere), ct i cele indirecte
(arhivare, deteriorarea mediului).
Pentru a fi eficient, comunicarea scris trebuie s fie formulata intr-o maniera
pozitiv, care ine de: politee, consideraie, claritate, concizie, completitudine i mod
de organizare.
Documentele scrise este bine sa fie ntocmite cu multa grij, respectndu-se cateva
recomandari:
redactare ngrijit si estetic;
limbaj simplu, fr a exagera n acest sens;
stilul energic pentru a sugera siguranta si ncrederea n sine;
evitarea amnuntelor neimportante;
evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;
evitarea unor critici nefondate.
Comunicarea verbala
Folosete limbajul oral i este utilizat pe scar foarte larg, reprezentnd
aproximativ 70-75% din timpul destinat comunicrii.
O importan deosebit o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel
nct acesta s fie convingtor, clar, scurt i precis pentru a-i atinge inta.
Aceast modalitate de comunicare prezint o serie de avantaje:
schimb rapid de informaii directe, adeseori sub forma dialogului,
personalizarea relaiei ef-subaltern,
flexibilitatea exprimrii, folosirea chiar a jargonului (limbaj specializat al unei
colectiviti),
costuri mai reduse etc.
Adresarea verbal are i dezavantaje, legate de faptul c dialogul poate conduce la
pierdere de timp i nu se ncheie ntotdeauna cu acordul prilor, iar n cazul
transmiterii succesive, prin trepte ierarhice, se poate pierde i o parte a informaiilor,
deoarece sunt filtrate de fiecare ef ierarhic.
De obicei oamenii cnd vin n contact cu altii iau o figur serioas, oficial care
provoac o impresie rece. Sunt rezervati n discutie, de aceea este greu s comunici
cu ei.
Sunt si oameni care zmbesc de la prima ntlnire si se poart att de prietenos
nct discutia se desfsoar de la sine.
9
11
Nu exist o retet perfect pentru o buna comunicare, ns folosind zmbetul, tonul
prietenesc, ascultarea atent, privitul n ochii celuilalt putem rezolva multe probleme
nc de la nceput.
Printre regulile unei comunicri eficiente se numr:
orientarea pozitiv a comunicrii (pe fapte plcute, stimulative)
comunicarea trebuie s fie bilateral (permite schimbul de mesaje, punerea de
ntrebri)
comunicarea sa fie securizat (nu un prilej de abuz afectiv, emotional al unui
asupra celorlalti)
concordanta comunicrii verbale cu cea mimico-gestural
evitarea ambiguittilor (subntelegerilor, incertitudinilor)
evitarea suprapunerilor mesajelor (interventia peste cuvntul celuilalt)
constituirea de mesaje clare, concise (exprimate cu cuvinte si expresii uzuale)
Nu exist un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile,
dar iat cteva reguli care pot s creasc sansa de succes n domeniul comunicrii:
- fiecare s-si rezerve timp pentru dialog
- s se asigure o atmosfera favorabila
- s fie obiectivi
- s se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele
- s se dea rspunsuri clare si la obiect pentru a evita nentelegerea mesajului
- s se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia
- sa existe disponibilitatea de a lua n considerare punctele de vedere ale tuturor
celor implicati in discutie si de a le accepta dac sunt bune
- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa s explice si s
argumenteze opiniile sale
Comunicarea nonverbal const n transmiterea
mesajelor prin alt mijloc dect scrisul sau vorbitul, cum ar fi:
gesturi, mimic, micri ale corpului etc. i care sunt de fapt
,,mesaje pariale sau adiionale ce completeaz coninutul
mesajelor verbale. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a
mesajelor pe care le transmite emitentul. Limbajele neverbale,
completate de limbajul paraverbal (forma vocal de limbaj
neverbal precum: inflexiunea i tonalitatea vocii, ritmul de vorbire,
modul de accentuare a cuvintelor, pauzele ntre cuvinte etc.)
apeleaz la toate simurile noastre i se bazeaz pe seturi de simboluri care pot
avea un neles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbal sunt:
comunicarea senzorial se bazeaz pe ceea ce recepionm prin
intermediul simurilor;
comunicarea estetic prin care se transmit diferite emoii artistice;
10
12
comunicarea nsemnelor (insigne, fanioane, uniforme) i a simbolurilor
(titulatur, decoraii).
Cele mai utilizate mijloace de transmitere a mesajelor nonverbale sunt: limbajul
corpului (expresia feei, a ochilor, poziia fizic, n special a capului i a minilor),
decorul biroului, modul de folosire a spaiului i mbrcmintea.
Formele de manifestare ale comunicrii neverbale cele mai eficiente sunt
ilustrrile (cnd se face apel la prezentarea unor obiecte) i manifestrile afective
(stri emoionale, inflexiunea vocii).
Limbajele neverbale nsoesc i comunicarea scris; ele sunt legate de
aspectul grafic al foii, structura i formatul scrierii.
Specialitii consider comunicarea neverbal ca fiind subtil i complex, iar
gradul ei de contientizare este destul de redus i de aceea comunicm adesea
neintenionat. n proporie de 55% omul se exprim prin limbaj neverbal, 38%
prin limbaj paraverbal i doar 7% prin limbaj verbal. Prin urmare, managerii
trebuie s acorde atenie deosebit comunicrii neverbale, pentru a putea
comunica eficient cu subalternii. De fapt, eficiena comunicrii depinde de
abilitatea managerului de a combina cuvntul scris i verbal cu limbajul neverbal
i paraverbal, pentru a exprima cu claritate sensul mesajului transmis.
Tacerea , departe de a fi lipsita de comunicare,este incarcata profund
de seminificatii comunicative.
Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam
implicit ceva. Aceasta tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului
plictisit sau de tacerea impusa prin ,,reducerea la tacere.
Tacerea se leaga de ascultare si de receptionarea corecta a mesajelor. Folosind-o
cu pricepere, putem stimula comunicarea creand interlocutorului posibilitatea de a-si
exprima ideile sau sentimentele care astfel ar fi ramas ascunse.
Limbajul spatiului . Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta
de a-si revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza
imaginar, il considera drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau
trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza profound individual, creand discomfort,
stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde sa mentina o distanta intre
el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la distanta sau
,,prieten apropiat, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial.
In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are
determinatii culturale si sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul
este in relatie directa cu rangul individului; pe masura ce avanseaza in functie, cresc
dimensiunile biroului sau.
In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine
este extreme de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu
proprietarul.Unele persoane sunt primate doar in vestibul, altele in bucatarie, altele
in sugragerie sau in dormitor.
11
13
Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putem
depista daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu,
daca in timpul conversatiei, persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi
framanta mainile in mod constant,daca exercita o frecare asupra ochilor, daca is
misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu este o persoana sincera
in ceea ce ne comunica.
Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem
descoperi si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu
ingrijita si care acorda o atentie modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar
o persoana care traieste intr-un ambient intelectual, ocupand o functie importanta.
Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care
suntem asezati), orientarea ( daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor) ,
contactul vizual ( daca privim spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de
timp in care il privim, paralimbajul ( vibratii ale vocii , variatii de inaltimii sunetelor,
taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).
Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam,
trimitem in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand
scriem sau vorbim, noi totusi comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar
sau inconstient.
1. Orientarea corpului: persoanele stau cu spatele la cei pe care doresc sa ii
evite;
2. Postura: semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu
statutul persoanei
3. Gesturile: frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si
disconfort sau lipsa onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza,
freaca, strange, culege, inteapa o parte a corpului aceste gesturi sunt
descurajate in public
4. Privirea:
privirea directa: onestitate, intimitate, amenintare;
privirea intr-o parte: lipsa de interes si raceala;
privirea evitanta poate transmite nesiguranta, lipsa increderii in sine etc.;
evitarea privirii: ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie;
miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;
miscarea ochilor in jos: tristete, modestie, timiditate, ascunderea unor emotii.
5. Zambetul:
Elemente ale comunicarii non-verbale
12
14
poate exprima o complexitate de informatii: placere, bucurie, satisfactie,
promisiune, cinism, jena.
6. Mimica:
figura cu comisurile buzelor lasate poate indica tristete marcata;
fruntea incruntata: preocupare, manie, frustrare;
sprancene ridicate: mirare, surpriza;
nas incretit: neplacere;
buze stranse: nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii.
7. Postura corpului:
tinuta capului: in sus-persoane dominante, in jos- persoane supuse;
aplecarea corpului:
- in fata interes pentru interlocutor, neliniste preocupare;
- relaxata detasare, plictiseala, autoincredere excesiva;
8. Distanta:
zona intima (0 46 cm);
zona personala (46 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni
converseaza pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se
retrage sau face gesturi de distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul sau
personal;
zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor,
vanzarilor, relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;
zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd
caracterul interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial,
formal, ritual.
9. Gestica:
ridicatul din umeri: neintelegere;
gestul acoperirii gurii: demascarea unei situatii de nesinceritate;
gesturi facute cu palma;
strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus),
egalitatea (cu palma perpendiculara);
frecarea palmelor: asteptari pozitive;
inclestarea mainilor: frustrare, reprimare a atitudinii negative.
13
15
2. Comunicarea Organizationala
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu
este un proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:
coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar
pentru realizarea scopului final al organizatiei
armonizarea: activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun
Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al
acestei categorii deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de
organizare a institutiilor, iar aceasta adaptare ajuta la construirea mesajelor de
comunicare interna.
Astfel:
comunicarea descendenta urmeaza, de obicei, relatiile de tip ierarhic, derulandu-
se de la nivelul managementului de varf catre nivelurile de executie. Continutul este
dat de decizii, reglementari, instructiuni, transmiterea de sarcini, solicitarea de
informatii. Principala problema a acestui tip de comunicare o constituie marea
probabilitate ca mesajul sa fie filtrat in timp ce este vehiculat de la un nivel la altul,
deoarece fiecare nivel poate interpreta mesajele in functie de propriile necesitati sau
obiective;
comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati
sefilor directi si, succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se
vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii, nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este
esential pentru eficienta procesului de comunicare, deoarece atesta receptarea
mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se informeaza
managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra
obstacolelor din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai
frecvent. Faptul ca mesajul circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de
filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul transmiterii unor informatii, rapoarte,
sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire ale acesteia, sefii
intermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati de
superiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie
un feedback la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului
drept o incercare de a-i testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea
situatii, se pot instala blocaje cu efecte asupra capacitatii de control si mentinere a
procesului de comunicare;
comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau
compartimente situate la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este
de a facilita coordonarea activitatilor ce vizeaza obiective comune, excluzand
interventia managerilor de nivel superior;
14
16
comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu
pot comunica prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului
prin proiecte, apar frecvent comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul
compartimentelor structurii. Spre deosebire de comunicarile clasice, acest tip
prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor relatii informale,
ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.
Stiluri de comunicare organizationala
Adriana Ritt aminteste o clasificare a stilurilor de comunicare interna, asa cum este
vazuta de catre Smythe si colaboratorii sai:
de instruire ajuta angajatul sa-si cunoasca atributiile si modul in care sa le
indeplineasca. E o comunicare intr-un singur sens, de la superior la subordonat,
desfasurata sub motto-ul Fa asta!
informativ este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste
doar informatia pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul Fa asta pentru
ca!
consultativ comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera
posibilitatea sa discute cu superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta
Sa discutam cum se face asta!
de implicare comunicarea de jos in sus care inlesneste schimbul de experienta
intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin
indemnul Cum ai face tu asta?
participativ implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea
intrebarii Cum sa facem asta?
Comunicarea intern are scopul de a trimite ctre categoriile de public intern
mesajele potrivite pe care organizaia dorete s le difuzeze n societate. Printre
beneficiile programelor de comunicare intern trebuie meionat n primul rand
asigurarea eficienei. Stabilirea unui climat de lucru normal, deschis, bazat pe
colaborare i nelegere are efect direct asupra eficientizrii activitii.
Prin comunicarea intern este sprijinit mai buna performan a fiecrui angajat-
care are att informaia necesar n realizarea activitii ct i nelegerea asupra
organizaiei, asupra direciei n care aceasta se ndreapt, asupra standardelor la
care trebuie s se raporteze. Angajaii organizaiei sunt, de asemenea, membri ai
societii i ai comunitilor locale, citesc zilnic presa, i sunt n unele cazuri i
clieni ai organizaiei. n ambele cazuri, acetia primesc i transmit la rndul lor
mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaie reprezint, n majoritatea
cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaia n faa societii.
15
17
Comunicarea se realizeaz n cadrul organizaiei, indiferent dac sefii ncearc sau
nu s o controleze. Aa cum spune Harrison, ntr-o organizaie ierarhic tipic, cu
managementul situat la vrful piramidei:
(1) Comunicarea curge de sus n jos sub form de instruciuni i informaii i
(2) Poate exista i o comunicare de jos n sus, sub forma propunerilor de proiecte
sau a altor feluri de feedback adresat conducerii. Fiecare colectiv de munc are
propriul su sistem de comunicare:
(3) oamenii care lucreaz n acelai birou sau n acelai departament din organizaie
comunic ntre ei.
(4) Comunicarea are loc ntre grupuri de la acelai nivel
(5) i ntre niveluri ierarhice diferite
(6) n afar de aceste trasee ale informaiei din cadrul organizaiei, exist o mulime
alte ci informale de comunicare ntre acei indivizi care, ntmpltor, sunt n relaie
de prietenie sau de rudenie cu ali membri ai personalului.
(7) Discuiile informale (mica brf) care nflorete n toate organizaiile este o cale
sigur prin care informaia, exact sau nu, ajunge n toate avanposturile.
Un program de comunicare bun poate crea o echip bine nchegat. Oamenii se
cunosc ntre ei, tiu care este obiectivul organizaiei, cum s lucreze eficient i cum
pot participa activ n cadrul organizaiei fr a se limita doar la a-i face datoria,
ceea ce i face mai valoroi pentru organizaie.
CAPITOLUL III
1. Blocajele noastre din comunicare
Cu siguranta fiecare dintre noi am avut, macar o data, o problema de comunicare cu
seful nostru sau cu cel pe care il coordonam. Orice problema de comunicare naste
frustrari si framantari, dorinta de a intelege unde am gresit si ce se poate face pentru
a remedia situatia. Ei bine, situatia nu este deloc disperata, pentru ca exista cateva
remedii simple.
In primul rand, trebuie sa intelegem ca blocajele in comunicarea organizationala
sunt, pe de o parte, de natura personala (un anumit tip de personalitate, mod diferit
de perceptie, lipsa deprinderii de a asculta) si, pe de alta parte, specifice functiei
ierarhice (de subordonat sau de manager).
16
18
In privinta primului tip de blocaje, de natura personala, capacitatea de a-l asculta pe
cel de langa noi se poate invata. Cu totii avem tendinta de a fi pseudo-ascultatori din
cand in cand. Acest lucru este cu siguranta util, pentru ca energia noastra este
limitata. In probleme importante insa, este bine sa ne ascultam interlocutorul,
incercand sa eliminam blocajele. Un astfel de blocaj este comparatia. Avem tendinta
ca, in loc sa-l ascultam pe partenerul nostru de discutie, sa ne comparam cu el, sa
incercam sa stabilim cine e mai competent, cine are mai multa dreptate, cine a gresit
sau cat de jigniti ne simtim. Mesajul celuilalt ne trece astfel pe langa ureche.
Recapitularea o practicam atunci cand, in loc sa fim atenti la interlocutor, ne
pregatim in minte un raspuns usturator sau bine construit, cu argumente solide, care
sa ne transforme in invingatori in discutia respectiva.
Tendinta exagerata de a vedea dincolo de vorbele partenerului pentru a afla ceea ce
gandeste sau urmareste cu adevarat, de a interpreta si de a analiza in detaliu
vorbele, tonul, gesturile sau privirea celuilalt ne impiedica sa intelegem cu adevarat
ceea ce interlocutorul tocmai ne comunica.
Filtrele se refera la tendinta de a selecta doar informatiile care ne convin, care ne
confirma asteptarile sau care sunt legate strict de domeniile noastre de interes. A
pune etichete de la bun inceput, a emite judecati de valoare, inainte de a intelege cu
adevarat mesajul celuilalt, a-l introduce deja pe interlocutor intr-o categorie pana sa
spuna tot ce are de spus este, de asemenea, nociv pentru ascultare.
Identificarea are loc atunci cand povestea pe care ne-o spune celalalt reactiveaza o
insatisfactie personala, o suferinta. Din acel moment, nu mai suntem disponibili
pentru ascultare si pentru povestea partenerului. Visarea cu ochii deschisi in timpul
unui dialog, mai ales atunci cand suntem obositi sau plictisiti, este un alt blocaj in
ascultare. Oricare dintre noi tanjeste dupa aprobare, insa a fi de acord cu absolut
orice, incercand sa ne facem placuti cu orice pret sau sa evitam conflictul, este o
actiune nesanatoasa pentru ascultare.
17
19
Nevoia de a avea intotdeauna dreptate ne inchide la critici si la sugestii poate utile.
Nu mai ascultam ceea ce ne comunica interlocutorul. Contestarea, nerabdarea de
a-l contrazice, de a ne manifesta opozitia, ne determina sa nu mai ascultam restul
ideilor expuse. Cei care au convingeri foarte puternice sau care au tendinta de a
contesta autoritatea celuilalt sunt cei mai predispusi pentru acest tip de blocaj.
In ceea ce priveste problemele de comunicare specifice ierarhiei organizationale, in
comunicarea managerului poate aparea ca blocaj efectul statutului functiei. Acesta
consta in tendinta sefilor de a nu pune mare pret pe comunicarea cu subordonatii
lor, de a o investi cu valoare negativa, avand tendinta de a comunica cu cei care au
acelasi statut sau un statut superior. Solicitarile conflictuale ale rolului de lider, adica
cerinta de a indeplini sarcini specifice de serviciu si de a oferi in acelasi timp suport
socio-emotional - lucru greu de echilibrat - poate afecta comunicarea cu
subordonatii. Tendinta liderului de a evita comunicarea unor vesti proaste, de a
aborda o atitudine protectoare fata de subordonati, precum si lipsa de timp
reprezinta, de asemenea, obstacole pentru o comunicare eficienta cu subordonatii.
Alte probleme in comunicare:
Sistemele de comunicare, la randul lor, pot suferi de anumite patologii, cauzate de o
proiectare defectuoasa. Ele pot fi grupate in trei categorii, fiind de fapt problemele
legate de:
1. Volumul informatiei. Sistemele de informare proceseaza de obicei o cantitate
uriasa de informatie, ceea ce are ca efect imposibilitatea exploatarii tuturor datelor
pe care le emite /recepteaza organizatia. Se produc de asemenea, blocaje de
informatie sau intermitente in fluxurile comunicationale. La fel de posibil este sa se
produca si cazul invers: sistemele proceseaza o cantitate insuficienta de informatii
sau privilegiaza anumiti actori din spatiul organizational. Cazul tipic este cel al
directorului care ia decizii de unul singur, pornind de la informatii partiale.
2.Calitatea foarte scazuta a informatiei. De foarte multe ori datele sunt imprecise sau
irelevante pentru obiectivele sau asteptarile organizatiei. Informatiile sunt foarte greu
accesibile, acest lucru nedatorandu-se neaparat precaritatii tehnologice, ci lipsei de
dinamism a rolurilor de emitator/receptor. O alta problema foarte frecventa este lipsa
de adecvare intre momentul in care este nevoie de anumite date si momentul in care
18
20
acestea sunt efectiv furnizate/primite. De obicei, informatiile ajung prea tarziu la
beneficiar, ceea ce are un impact negativ asupra eficientei organizatiei.
3. Propagarea defectuoasa a informatiei. Viteza de difuzare a informatiilor este in
general prea lenta. Exista si cazuri in care este prea rapida si atunci anumite date
care pot avea o importanta considerabila sunt iremediabil pierdute. Nu se realizeaza
propagarea informatiilor
pe orizontala, ci numai pe verticala. In aceasta situatie, persoanele implicate direct
in indeplinirea scopurilor organizatiei sunt private de accesul la informatie, ceea ce
evident, afecteaza functionarea eficienta a intreprinderii. O alta problema este
decodarea incorecta de catre anumite persoane, care conduce la greseli de
interpretare.
19
21
In loc de concluzie
Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca
abilitatile personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista
proceduri organizationale care sa puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati.
Concluziile sunt dramatice
Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la
alterarea mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta
parte lipsa unor abilitati si a culturii organizatiei privitoare la aceste componente
invalideaza constant procesul de comunicare.
Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este
nevoie de o comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a
intelege exact cum se manifesta toate elementele unei comunicari.
Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele
sale esentiale au aratat ca:
55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica
38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam
7% este comunicat prin cuvinte
Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin
intalniri directe, prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in
vedere ca, bazata pe respect reciproc, comunicarea este construita din
cunostinte, abilitati, experienta si fler.
Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare
trebuie adaptat la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la
partenerul de dialog.
Cel mai important aspect al unui proces
este informatia, iar comunicarea este
modalitatea prin care o obtinem.
20
22
Modul 2
Relaii matematice simple

PROCENTUL | Intelegerea notiunii de procent. Aflarea procentului

1. Care este semnificaia fiecreia dintre urmtoarele etichete?
50% ln 10% bumbac 40% alcool 0% sare
a) Din 25 kg de gru se obin 18 kg de fain. Cte kilograme de fin se obin din 100 kg
de gru?.
b) Din 300 litri de lapte se obin 69 litri de smntn. Ci litri de smntn se obin din 100
litri lapte de aceeai calitate?
c) 480 kg zahr se obin prin prelucrarea a 2 400 kg sfecl de zahr. Cte kilograme de
zahr se obin din 100 kg sfecl de zahr?

Din 1 200 de elevi ai unei coli, 180 sunt n clasa a Vl-a.
Ct la sut din numrul elevilor din coal sunt n clasa a
Vl-a?
Aceast nseamn a calcula ci elevi ar fi n clasa a Vl-a,
dac n coal ar fi numai 100 elevi. Raportul dintre numrul elevilor din clasa a Vl-a i
numrul elevilor din coal trebuie s fie acelai n ambele cazuri, deci: 180/1200=x/100
Rezult x = (180 100): 1200 = 15. Rspunsul este "15 la sut".
Numrul p din proporia a/b=p/100 se numete procent i reprezint ct la sut din
numarul b0 este numrul a sau ct la sut este a din b; p=(a*100):b.
Se scrie p urmat de semnul %: p% i se citete "p lsat".

Exemplu: 25 este 4% din 625 deoarece 25/625=4/100.




Ct la sut reprezint:
a)2din5; b)7din4; c)12din27;
d)0,5 din 1,25; e) 13,(6) din 5*(2/3)?
Dintr-o clas de 25 de elevi, 3 sunt abseni.
a) Ct la sut din numrul elevilor sunt
abseni? Dar prezeni?
b) Aceleai cerine ca la a) dac
absenteaz 3 din 24. Dar pentru 3 din 23?

n tabelul urmtor sunt specificate sumele
depuse de o persoan la cele trei bnci i
dobnzile pe un an.
Banca Bancorex B.C.R. B.A.
Suma depus 1575000 2385500 3172400
Dobnda anual 1023750 1479010 2030336

a) Calculai pentru fiecare banc ce
procent reprezint dobnda din suma
depus.
b) Care din bnci ofer o dobnd mai
avantajoas?

O cma costa 32 000 lei, iar dup o
scumpire cost 40 000 lei. Cu ce procent s-
a majorat preul cmii?
Nr. elevilor din clasa a Vl-a 180 x
Nr. elevilor din coal 1200 100
23
Aflarea unui procent dintr-un numr dat

La un sondaj de opinie realizat pe un eantion de 1 600 persoane,
rspunsurile n procente sunt cele din diagrama alturat. Calculai
numrul persoanelor care au rspuns prin "da", numrul celor care au
rspuns prin "nu" i numrul celor care s-au abinut. Comparai
rezultatele voastre cu: 50/100 1600, 37.5/1001600, 12.5/1001600

Un produs s-a ieftinit cu 5 600 lei, ceea ce reprezint 10% din preul iniial. Calculai preul
produsului nainte de ieftinire.

Cum gsim numrul x care este p% din numrul a?
Raportul dintre x i a este egal cu p/100 , adic x/a = p/100 Deci x = (p/100)a.

Pentru a afla p% dintr-un numr se nmulete numrul cu p/100.
p% din a este (p/100)a.
Dac p% din x este a, atunci (p/100)x=a, deci x=a:(p/100)=a(100/p)

Exemple: 5 % din 20 este (5/100)20=(1/20)20=l.
Dac 4% dintr-un numr este 25, atunci avem: (4/100)x = 25.
Deci x = 25(100/4)=2525 = 625.



Calculai conform modelului:
10%din46: 46=46(10/100)=4,6.
25%din46: ... ;
50%din46: ... ; .
100%din46: ... ;
200%din40: ... ;
i deducei un procedeu de calcul mai
simplu pentru aceste procente.

Din 150 elevi din clasa a Vl-a, 50% studiaz
limba englez, 24% limba german i 26%
limba francez. Ci elevi studiaz fiecare
din aceste limbi?
Preurile unor produse se vor reduce cu 5%.
Copiai i completai tabelul urmtor:
Preul
vechi (lei)
Reducerea
(lei)
Noul pre
(lei)
8000
1700
95 600
2410
910

Dac tii preurile vechi putei calcula
direct noile preuri? Cum?

Unui produs, care la ieirea din fabric are
costul de 42 000 lei, i se aplic T. V.A. de
18% i un adaos comercial de 15%. Care va
fi preul de comercializare al produsului?



24

REGULA DE TREI SIMPLA | Rezolvarea problemelor in core ween*
mrimi direct sou inven proporlionde
Un automobil consum 7,51 benzin pentru a parcurge o distan de 100 km.
a) Ci litri de benzin consum pentru 300 km? Dar pentru 450 km?
b) Ci kilometri parcurge cu 30 litri benzin? Dar cu 33,75 litri?
c) Ce fel de mrimi sunt disanj^parcurs i cantitatea de benzin consumat?
d) Tabelul urmtor conEevalos ale celor dou mrimi.
Cantitatea de benzin n litri 7,5 15 y
Distana n km 100 x 650
Scriei cte o proporie n care x, respectiv y, s fie termenul necunoscut i calculai-1.

Trei robinete cu acelai debit umplu un bazin n 8 ore. Tabelul urmtor
conine valori ale celor dou mrimi.
tiind c mrimile sunt invers proporionale, scriei cte o proporie n
care x, respectiv y s fie termenul necunoscut i calculai-1.

Regula de trei simpl se folosete la rezolvarea problemelor n care intervin dou mrimi
direct sau invers proporionale i se cunosc dou valori pentru una din mrimi i o valoare
pentru cealalt mrime.
1. Fie Ml i M2 dou mrimi direct proporionale, a, b, c valori cunoscute, iar valoarea
necunoscut.








2. Fie M1 i M2 dou mrimi invers proporionale, a, b, c valori cunoscute, iar valoarea
necunoscut.








Nr.
robinete
3 4 y
Timpul n
ore
8 X 1
2
M1 a b
M2 c x
M1 a b
M2 x c
M1 a x
M2 b c
M1 a
M2 b c
M1 a b
M2 c x
M1 a b
M2 x c
M1 a x
M2 b c
M1 a
M2 b c
a/b=x/c
x=(ac)/b
a/b=c/x
x=(bc)/a
x/a=b/c
x=(ab)/c
a/x=b/c
x=(ac)/b
a/b=c/x
x=(bc)/a
a/b=x/c
x=(ac)/b
x/a=b/c
x=(ab)/c
a/x=b/c
x=(ac)/b
25




PATRULATERE PARTICULARE
(PARALELOGRAM. DREPTUNGHI. ROMB. PTRAT. TRAPEZ)
1. Construii un unghi ABC. Prin A ducei paralela la BC i prin C paralela la AB i notai cu D
punctul lor de intersecie. Citii patrulaterul obinut. Este convex? Ce poziie au laturile opuse ale
acestui patrulater?
2. Construii un unghi drept MNP. n punctul M ducei perpendiculara pe MN i n P ducei
perpendiculara pe NP i notai cu Q punctul lor de intersecie. Demonstrai c MN || QP i MQ || NP.
Care este msura unghiului Q? Ce proprietate are n plus MNPQ fa de ABCD de la problema 1.
3. Construii un unghi XOY i luai Ae[OX, Be e [OY astfel nct AO = OB. Ducei prin A
paralela la OB i prin B paralela la OA i notai cu C punctul lor de intersecie. Ce proprietate are n
plus patrulaterul AOBC faade ABCD de la problema 1?
4. Construii un unghi drept XOY i luai M e [OX, N e [OY astfel nct OM = ON. Ducei n M
perpendiculara pe OX i n N perpendiculara pe OY i notai cu P punctul lor de intersecie. Ce fel de
unghi este P? Ce proprietate are n plus MONP fa de MNPQ de la problema 2? Dar fa de AOBC
de la problema 3?
5. Construii dou drepte paralele a i b. Fixai punctele A e a, Bea, Ceb i Deb astfel nct AB *
CD. Unii punctele A, B, C, D astfel nct s obinei un patrulater. Ce fel de patrulater ai obinut? Ce
poziie au laturile opuse ale acestui patrulater?


Din rezolvarea problemelor Al , A2, A3, A4 i A5 se deduce uor construcia
fiecruia dintre patrulaterele definite mai jos.




26

Definiii:
1. Paralelogramul este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.

2.' Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept (are toate unghiurile
drepte).

3. Rombul este paralelogramul cu dou laturi consecutive congruente (are toate
laturile congruente).

Cunoaterea definiiei i contructiei patrulalerelor partculare



4. Ptratul este dreptunghiul cu dou laturi consecutive congruente sau
Ptratul este rombul cu un unghi drept.

27
1.ARIA

OBIECTIVE:
Cunoaterea multiplilor i submultiplilor metrului ptrat
Efectuarea transformrilor dintr-o unitate j de msur n alta.
Efectuarea unor evaluri folosind uniti de msur adecvate.
Calcularea ariei ptratului i dreptunghiuluI.

1. ARIA SUPRAFEELOR
Avnd un ptrat cu latura u, numrul de astfel de ptrate necesar pentru a acoperi o
suprafa, reprezint aria ei, iar suprafaa ptratului respectiv
reprezint unitatea de msur a suprafeei.
Dreptunghiul din figura alturat are aria 8 n raport cu
ptratul de latur u i notm: 8u
2
; u
2
este un simbol pentru
unitatea de msur aleas. Aria unitii de msur este 1 u
2
.



Unitatea principal de msur pentru suprafee este metrul ptrat.
Un metru ptrat (1 m
2
) este aria suprafeei unui ptrat cu latura de un metru.
1 km
2
= IO
2
hm
2
= IO
4
dam
2
= IO
6
m
2
= IO
8
dm
2
= IO
10
cm
2
= IO
12
mm
2
.
Submultipl i Unitatea principal Multipli
ram
2
cm
2
dm
2
m dam
2
hm
2
km
2

2. SUPRAFEE
ECHIVALENTE
Suprafaa galben, din desenul alturat, are aceeai arie cu cea
albastr, deoarece pot coincide prin suprapunere.
Dou suprafee cu ariile egale se numesc suprafee echivalente.
Suprafaa verde este echivalent cu suprafaa galben, fiecare
avnd aria o treime din aria dreptunghiului mare.




28

3. ARIA DREPTUNGHIULUI I ARIA PTRATULUI
Suprafaa dreptunghiular alturat are
aceeai arie cu 10 (adic 5 x 2 ) uniti de msur
luate mpreun.
Aria dreptunghiului este egal cu produsul dintre
lungime i lime.
Suprafaa ptratului alturat are aceeai arie cu 4
(adic 2 x 2 ) uniti de msur.
Aria ptratului este egal cu lungimea laturii la
ptrat.
4. ARIA TRIUNGHIULUI (EXTINDERE)

Aria triunghiului ABC este egal cu .

29
2.VOLUMUL

OBIECTIVE:
Cunoaterea multiplilor i submultiplilor
metrului cub.
Efectuarea transformrilor dintr-o unitate de
msur n alta.
Efectuarea unor estimri folosind uniti de
msur adecvate unor situaii variate.
Calcularea volumului cubului i paraleli-
pipedului dreptunghic
1) Din cte cuburi mici sunt formate corpurile: a'), b'), c')?
2) Din cte corpuri a') este format corpul a)? Cte corpuri b') formeaz corpul b)? Cte
corpuri c') formeaz corpul c)?
3) Din cte cuburi mici se compun corpurile a), b), c)?

2. SCHIMBAREA UNITII DE VOLUM
In desenul alturat sunt reprezentate trei cuburi cu
lungimile muchiilor 1 dm, 2 dm i 3 dm.
a) Din cte cuburi cu latura de 1 dm se compune cubul
cu latura de 2 dm? Dar cel cu latura de 3 dm?
b) Din cte cuburi cu latura de 1 dm se compune un cub
cu latura de 1 m?
c) Dac cele trei cuburi reprezint vase pline cu ap
i cubul mic conine 1 f. de ap, ci litri de ap conine vasul cu latura de 2 dm? Dar cel
cu latura de 3 dm? Dar un vas cu latura de 1 m?



30
1. VOLUMUL UNUI CORP
Avnd un cub cu muchia u, numrul care arat din cte astfel de cuburi se compune un
corp reprezint volumul acelui corp, iar cubul respectiv reprezint unitatea de msur.
Paralelipipedul dreptunghic din figura a) de la Al., are volumul 80 n raport cu cubul de
latur u i notm: 80 u
3
; unde u
3
este un simbol ce precizeaz unitatea de msur n raport
cu care s-a exprimat volumul. n raport cu aceeai unitate de msur, paralelipipedele b) i
c) de la Al . au volumele 60 u
3
i 64 u
3
.
Volumul unitii de msur este 1 u
3
.
Unitatea principal de volum este metrul cub. Simbolul ce precizeaz metrul cub este m
3
.
Un metru cub reprezint volumul unui cub cu muchia de un metru.
1 km
3
= 10
3
hm
3
= IO
6
dam
3
= IO
9
m
3
= IO
12
dm
3
= 10
15
cm
3
= IO
18
mm
3
.
Submultipli Unitatea principal Multipli
mm
3
cm
3
dm
3
m
3
dam
3
hm
3
' km
3


Submultipli Unitatea principal Multipli
ml cl dl litrul (t) dai hl kl

2. VOLUMUL CUBULUI I PARALELIPIPEDULUI DREPTUNGHIC
Volumul cubului este egal cu msura muchiei la puterea a treia (V = a
3
).
Volumul paralelipipedului dreptunghic este egal cu produsul dintre lungime, lime i
nlime (V = a b c) sau cu produsul dintre aria bazei i nlime (V = A
b
.c).
3.MASA I TIMPUL



1. UNITI DE MSUR PENTRU MAS
Unitatea principal de msur pentru mas este kilogramul (kg). Submultiplii kilogramului sunt:
hectogramul (hg); decagramul (dag); gramul (g); decigramul (dg); centigramul (cg); miligramul (mg); 1
kg = 10 hg = 100 dag = 1000 g; 1 g = 10 dg = 100 cg = 1000 mg.
Unitatea principal pentru volumul lichidelor este litrul (t). 1 C =
1 dm
3
1 kl = 10 hi = IO
2
dal = 10
3
C = IO
4
dl = IO
5
ci = IO
6
ml

31
2. UNITI DE MSUR PENTRU TIMP
Unitatea principal pentru msurarea timpului este secunda (1 s).
Alte uniti de msur pentru timp:
minutul (min); 1 min = 60 s;
ora (h); 1 h = 60 min ;
ziua (d); 1 d = 24 h;
Sptmna are 7 zile;
Luna are ntre 28 i 31 zile;
Trimestrul are 3 luni;
Semestrul are 6 luni;
Anul are 12 luni.
Anul are 365 sau 366 zile (un an cu 366 zile se numete an bisect);
Anul 1996 este un an bisect pentru c 1996 este divizibil cu patru.
Deceniul are 10 ani.
Secolul are 100 ani. Mileniul are 1000 ani.



Alte uniti: Tona (t); 1 t = 1000 kg;
quintalul (q); 1 q = 100 kg.
Cum se scrie Cum se citete
1,523 kg 1 kilogram i 523 grame sau 1523 grame
17,35 kg 17 kilograme i 350 grame sau 17 350 grame
13,25 g 13 grame i 250 miligrame sau 13 250 miligrame
18,752 t 18 tone i 752 kilograme sau 18 752 kilograme
32
Modul 3
1. ELEMENTE FUNDAMENTALE ALE COMUNICRII
1.1. Teorii ale comunicrii. Clasifcri.
Pentru uzul acestui modul de curs sunt propuse mai jos o serie de defniii operaionale care circumscriu
comunicrii:
Comunicarea este procesul de producere, procesare i de realizare a unui efect al sistemelor de
semnalizare si simbolizare folosite de ctre oameni pentru trimiterea i primirea mesajelor (adaptat dup
Hargie, Dickson and Toursish, 1999).
Comunicarea poate f obiect al studiului tiinifc, adic poate f msurabil, poate f supus analizei,
evalurii, i poate f mbuntit.
Toate mijloacele de semnalizare sunt importante n comunicare, indiferent de canalul folosit sau
de natura acestora (de exemplu, sunt la fel de importante comunicarea verbal, nonverbal i
paraverbal).
Comunicatorii sunt persoanele implicate in procesul de comunicare.
Mesajele sunt semnalele si simbolurile folosite pentru a transmite semnif caiile dorite. Mesajele pot
f transmise prin orice canal senzorial, de la cel auditiv, vizual, la cel olfactiv, gustativ, tactil sau chiar
termic, kinestezic. De regul, acordm importan primelor dou - atunci cnd ne gndim la comu nicarea
n organizaii -, dei toate contribuie la realizarea ei, nu att prin coninut, ct mai ales prin contextul
informaional pe care l creeaz.
Canalele de comunicare descriu att mediul, ct i mijloacele de transmitere unor politici interne scrise
poatecrete gradul de confuzie i scdea efciena organizaiei.
Parc am spus acest lucru tuturor sau mcar unora... - refect acea situaie prin care unii manageri
indic faptul c nu valorizeaz sufcient calitatea n comunicare i denot absena unor deprinderi
fundamentale de comunicare efcient.
Nu ai neles ce i-am spus - poate f auzit uneori pe un ton de repro, acuzator. Puini dintre
managerii care folosesc aceast expresie realizeaz c n acel moment ei sunt culpabili prin aceea c
n momentul atribuirii unor sarcini sau chiar i n urma unei simple informri, ei sunt responsabili s
verifce gradul n care mesajul a fost corect neles de ctre auditoriu, fe el constituit i dintr-o singur
persoan.
Avem probleme prea presante pentru a mai avea timp s ne mai ascultm prerile - n special n situaii
stresante, n condiii de oboseal (n unele organizaii, de factur cronic), ajunge s precumpneasc
urgena, criteriului importanei. Faptul c n graba rezolvrii problemelor unii ajung s neleag eronat
ce intenioneaz alii s fac conduce la gafe, greeli i insatisfacii majore. Calitatea comunicrii ajunge
s fe sacrifcat din nou, pentru c managerii sau liderii sunt orbii de urgena presiunilor.
Care este, de fapt, problema? - afrmat permanent de ctre unii manageri indic lipsa lor de experien
n conducere. Pentru unii manageri, accentul cade, n comunicarea cu toi ceilali, doar pe aspectele ce
in de rezolvarea de probleme - de parc acesta ar f rolul lor primordial. Dac nu mai exist probleme
pentru asemenea manageri, atunci nu mai rmne nimic de comu nicat.
Este una s ai date, alta s ai informaie - de aceast dat, cei care recunosc acest lucru subliniaz un
adevr important pentru modul n care se comunic ntr-o organizaie. Generarea unei cantiti ct mai
mari de date (informaii primare, nestructurate) poate da impresia unor manageri c se comunic efcient
n organizaia lor, fr s acorde ns atenie calitii acesteia.
Dac voi avea nevoie de prerea ta, am s i-o cer atunci - este un comen tariu arogant al unui director
care indic clar lipsa valorizrii comunicrii cu subordonaii.
Competene de comunicare interdisciplinar i colaborativ
O defniie a colaborrii interpersonale o propun Friend i Cook (1992): stilul de interaciune direct
dintre cel puin dou pri echivalente care sunt angajate n mod voluntar n luarea deciziilor n comun. n
vreme ce conlucreaz la atingerea unui obiectiv comun .
In lumina acestei defniii, colaborarea este un aspect ce ine de stilul interaciunii, deci se poate realiza doar
atunci cnd exist cel puin dou pri care se angajeaz ntr-o activitate comun. Colaborarea descrie aadar
cum decurge interaciunea respectiv.
33
Pentru a identifca din start ansele nceperii unui demers colaborativ n interiorul unei organizaii sau
interorganizaional. Friend i Cook (1992) propun urmtoarele trsturi pe care ei le denumesc ..emergente:
participanii la un efort colaborativ valorizeaz stilul interpersonal colaborativ (prin aceasta, ei se simt
recompensai de faptul de a f implicai ntr-un astfel de proces; aceste persoane cred n posibilitatea
succesului unei astfel de ntre prinderi i consider colaborarea ca avnd mai multe avantaje dect orice
alte soluii posibile la acel moment dat);
profesionitii care colaboreaz au ncredere unii n ceilali (aceast calitate exprim esena ..emergent
a colaborrii, anume c se dezvolt n timp. pe parcursul derulrii activitilor):
ca urmare a aciunilor colaborative apare un sim al comunitii i aparte nenei (prin interferena dintre
persoanele i organizaiile implicate n colaborare apare o stare de emulaie i de nelegere; care depete
limitele personale sau strict organizaionale; prin asemenea experiene apar valorizarea diferenelor i
creterea respectului i nelegerii pentru ceilali implicai n activitile colaborative).
Reiese din lectura celor trei caracteristici emergente c acestea, dac pre-exist, ofer anse mai bune de
succes unei colaborri, dar i c ele sunt create, re-create i subliniate, mai ales pe parcursul actului colaborativ
interpersonal i/sau inter-organizaional.
1.2. COMUNICAREA N ORGANIZAII
Toate procesele fundamentale care au loc n cadrul organizaiilor se realizeaz apelnd la diferite forme
de comunicare. Activitatea de management se bazeaz n mod esenial pe comunicare n derularea tuturor
funciilor sale specifce. ntreg personalul unei organizaii, nu numai cei din poziii de conducere, are nevoie
s contientizeze propriul mod de comunicare, ca i pe al celorlali.
Dup cum realizm deja, procesul de comunicare organizaional este unul hiper-complex, find mai mult
dect suma actelor de comunicare inter-individual. De aceea, preferm sintagma procesele de comunicare
organizaional, i nu proce sul.... Dei cel mai adesea, din motive didactice n principal, suntem pregtii
s cunoatem i s ne formm deprinderi cu privire la comunicarea interpersonal i de grup. procesul de
comunicare organizaional rmne s fe descoperit de ctre fecare, pe msur ce se implic n activitate.
1.3. Modaliti de studiu i concepte utile nelegerii comunicrii n organizaii
Analiza frecvenei relative i a duratei actelor de comunicare
Exist modaliti structurate de a ne apropia nelegerea i miestria n procesele de comunicare organizaional.
Printre primele, n ordinea complexitii, dup Schein (1988), ar f analiza frecvenei relative i a duratei
actelor de comunicare. Aceasta poate s se realizeze pornind de la simpla ntocmire a unui tabel cu toi membrii
organizaiei, n dreptul fecruia notndu-se, codifcat, fecare act comuni-caional ntreprins, momentul de timp
i durata sa. Dup trecerea perioadei de timp de observare i msurare a comportamentului coniunicaional
(intra-organizaional. n acest exemplu), se trece la realizarea unei sinteze i la interpretarea rezultatelor, bazat
pe un set de criterii prestabilite.
Analiza reelei de comunicare
Un alt nivel al analizei comunicrii organizaionale. sugerat de Schein (1988). este cel n care se urmrete
cine comunic i cu cine comunic acesta, denumit i analiza reelei de comunicare. Dat find faptul c
exist modaliti diverse de comunicare (verbal, nonverbal, scris) i variate situaii (formale i informale),
studiul realizat prin observare, de exemplu, are de obicei o form simplifcat, decupnd din universul larg
al comunicrii efective din organizaie doar una sau dou din modaliti i limitndu-se la una sau cteva din
situaiile relevante obiec tivului urmrit. Prin acest gen de analiz se pot identifca grupuri formale i informale
n cadrul organizaiei, lideri formali i informali, precum i alte roluri pe care le pot juca unii din membrii
echipelor din organizaie.
Analiza interaciunii diadice
Procesul comunicrii n organizaie poate f decelat la nivelul manierei de interaciune n dialoguri. Cine
vorbete dup cine, cine ntrerupe, cine nu rspunde sau nu intervine n discuii? Dincolo de frecvena i
direcia actelor de comu nicare, precizarea actorilor dialogurilor poate informa mai departe managementul
organizaiei. Dincolo de acest nivel ar urma studiul stilurilor comunicaionale.
Analiza stilurilor comunicaionale
34
n accepiunea lui Schein (1988) stilul comunicaional descrie gradul de asertivitate sau maniera de a pune
ntrebri, simul umorului etc. al cuiva n organizaie. Este important de tiut n ce msur afecteaz aspectele
legate de form (de stil) i elementele ce in de coninutul comunicrii. Managerii ar trebui s cunoasc i s
aib abilitatea de a interveni constructiv n situaiile n care stilul inadecvat micoreaz efciena comunicrii
n organizaie.
Un element intrinsec stilului comunicaional l constituie maniera nonverbal de comunicare, limbajul
trupului, care poate f subiectul analizei comunicrii. Utilizarea mesajelor nonverbale care le ntresc i le
accentueaz pe cele verbale este preferat acelora care contrazic mesajele verbale (situaie denumit mesaje
duble, comunicare cu dublu sens, double-bind messages - n limba englez). Referitor la transmiterea
concomitent a unor mesaje contradictorii, Schein (1988) amintete faptul c este important decelarea sursei
confictului dintre mesaje: adesea, persoana care comunic nu este contient de faptul c transmite un alt
neles fa de cel exprimat verbal. Mesajul dublu (mesajul cu dou fee) creeaz un impas logic, confuzie,
nencredere i nelinite, prin contradicia dintre coninutul mesajului verbal i mesajul indus nonverbal (tonul
vocii, mod de formulare, context emoional etc.) (Mitrofan i Mitrofan, 1992).
Fereastra Joltari
In comunicarea interuman se stabilesc dou canale, contient i incontient. Format n cursul celor apte
ani de acas i apoi exersnd conduite comuni caionale, se ating diferite grade de abilitate comunicaional.
n comunicologie, disciplina de grani care trateaz fenomenul comunicrii interumane, aspectele legate
de nelegerea aspectelor personale, extra-personale (ale celorlali implicai in comunicare), contiente
i incontiente, sunt descrise sintetic prin fereastra Johari. nelegerea acestor elemente care coexist n
cadrul oricrei interaciuni motiveaz persoanele care doresc s devin comunicatori efcieni n a trata actul
comunicrii cu mai mult precauie i responsabilitate.
Cunoscut de persoan Necunoscut de ctre persoan
Cunoscut altora I. inele deschis II. inele orb
Necunoscut
altora
III. inele ascuns IV. inele necunoscut
Tabelul 1. Fereastra Johari
n cadrul ferestrei Johari, cadranul I reprezint aspectele personale de care cineva este contient i pe care
le i mprtete cu ceilali, cadranul II descrie ceea ce nu tie despre sine cineva, ns care este revelat
altora, cadranul III descrie zona per sonal de care persoana este contient ns pe care ncearc s o ascund
celorlali, iar cadranul IV ar indica partea din incontient al unei persoane de care nu ajung s cunoasc nici
alii.
Nivelurile de realizare a comunicrii (dup Schein)
Utiliznd modelul de mai sus se pot identifca patru niveluri la care se poate realiza comunicarea, dup
..sursele i destinatarii mesajelor ntr-o comunicare (Schein. 1988):
A. Comunicare deschis (ntre dou instane de tip sine deschis).
B. Scpri, comunicare neintenionat (cnd unul din actori recunoate aspecte pe
care cellalt nu le contientizeaz).
C. Confdene, autodezvluiri (cnd mprtim detalii despre noi de care ceilali
nu sunt contieni, n mod curent).
D. Comunicare de tip contagiune emoional (cnd infuenm emoional pe alt
persoan fr a avea intenia de a o face).
Importana recunoaterii acestor niveluri ale comunicrii rezid n posibilitatea de a interveni prin deschiderea
altor canale de comunicare nefolosite pn n acel moment.
1.4. Sisteme de valori, stereotipuri, mituri, zvonuri
Elemente ale culturii organizaionale, sistemele de valori, stereotipurile, miturile i zvonurile sunt fenomene
comunicaionale manifeste n grupuri i organizaii, dincolo de nivelul diadic. O abordare intensiv asupra
acestui subiect este realizat n modulul de curs Comunicare organizaional.
35
Sistemele de valori
Sistemele de valori existente n organizaie vor induce apariia unei anumite reacii la un enun neconform
cu sistemul de valori. Unele coli pun accent pe punctuali tate, pe exigena profesorilor la anumite materii, pe
dotarea material a colii.
Altele susin importana atmosferei relaxante i pline de umor. Fiecare instituie colar marcant n localitile
mai mari se distinge prin seturi de valori specifce care ajung s caracterizeze i s prezic comportamente ale
elevilor i profesorilor din acele coli.
Stereotipurile
Stereotipurile, dup cum sunt defnite de Maurice Reuchlin, sunt scheme simplifcate dup doar cteva
caracteristici favorabile sau defavorabile atribuite tuturor persoanelor sau obiectelor luate ca subiect al unei
categorii (Pemartin, 1990. p. 116). In alt accepiune (Hamilton), ele se refer la un set de ateptri pe care
le poate avea cineva relativ membrii unui grup social, de exemplu. Elevii care chiulesc fumeaz poate f un
stereotip. Enunul din exemplul de mai sus are rolul unei structuri de baz care infueneaz modul n care se
va trata informaia despre alii (despre anumii elevi, n cazul de mai sus).
Miturile
Miturile sunt tentative de structurare a lumii (inclusiv a celei organizaionale), cu scopul de a o face
comprehensibil. Ele sunt rezultatul interaciunilor dintre per soane aparinnd aceleiai uniti sau aceluiai
statut, care i pun resursele n comun pentru a ncerca s neleag mai bine anumite situaii sau probleme
(Pemartin, 1990, p. 144). Fiind o simplifcare exagerat a realitii, ca i stereotipul, mitul se deosebete prin
aceea c nu se aplic grupurilor, ci situaiilor sau fenomenelor, oferind o explicaie, o interpretare a acestora.
Miturile au rolul de a justifca puterea, ordinea, normele ntr-o organizaie. Miturile pot sanciona decizii
strategice i tactice luate de manager sau de sindicate, pot indica anumite ci de adaptare la schimbare. n sens
negativ ns, miturile risc la rndul lor, ca i stereotipurile, schematizarea gndirii, micorarea anselor unor
decizii care s in cont de toi factorii implicai.
Zvonurile
Zvonurile pot f defnite ca find informaii transmise de/ntre membrii unei colectiviti date fr a
avea proba ofcial a veridicitii sale (Pemartin, 1990, p. 171). Zvonul este o informatie care reprezint
manifestarea procesului de convingere subiectiv n grupuri sau mase; apariia i circulaia n cadrul societii
(i organizaiei) a unor informaii fe nc neconfrmate public de ctre sursele ofciale, fe dezminite de ctre
acestea (Kapferer,1993, p. 39). Informaie paralel i uneori opus afrmaiilor publice, formale este transmis
prin intermediul canalelor de comunicare informale.
Zvonurile se transmit n virtutea capacitii noastre de a crede fr a cerceta. Ca i a mesajelor. Efciena
n comunicare vine din fexibilitatea de a adapta, dup nevoi i situaie, diferitele mesaje la canalele cele mai
potrivite atingerii scopului dorit.
Zgomotul reprezint orice element de distorsionare care intervine, interfereaz cu mesajele transmise,
alternd sau anulnd semnifcaia mesajului. Dup localizarea infuenei sale. Hargie, Dickson i Tourish
(1999) identifc zgomote fzice, psihologice i semantice.
Feed-back (retroaciune) reprezint mesajul de rspuns ca urmare a unei aciuni (sau a unui mesaj
anterior). Feed-back-ul permite evaluarea perfor manelor. Deoarece semnifcaia unui mesaj este
reconstruit n mintea fecrui destinatar al mesajelor noastre, iar aceast decodifcare i recon strucie
este infuenat de muli factori (ai persoanei, ai mediului sau de context etc.), prin feed-back reuim s
identifcm gradul n care un mesaj sau un set de mesaje a fost neles n termenii n care acesta a fost
trimis.
Contextul este dat de ansamblul elementelor specifce comunicatorilor n termeni de timp, spaiu
i de determinarea istoric/temporal a mesajului. Situaii diferite sunt defnite de contexte diferite.
Managerii efcieni adapteaz mesajul, canalul de comunicare, destinatarul, momentul i tehnica realizrii
comunicrii la context. Astfel, interacionm ntr-un fel cu un subordonat cruia i s-a mbolnvit un
copil, fa de acelai ntr-o situaie obinuit, dei scopul comunicrii ar f acelai.
1.5. Comparaie ntre grupul efcient i cel inefcient
Putem face comparaia ntre grupuri pe baza gradului de efcien al acestora n ce privete lucrul n grup i
comunicarea.
36
Tabel nr. 7.
Comparaie ntre grupul efcient i cel inefcient (Harris, 1996, pp. 174-175)
Grup efcient Grup inefcient
Obiective Scopurile i obiectivele clar formulate,
nelese i acceptate de toi membrii
grupului.
Obiective nedefnite; apar adesea conficte din cauz
c indivizii au scopuri individuale, particulare.
Relevana
discuiilor
Discuie relevant cu posibiliti
virtuale pentru fecare de a contribui.
Discuii dominate de civa, iar problemele discutate
sunt adesea irelevante.
Fiecare este pregtit s asculte pe
cellalt. Membrii grupului nu se tem s
prezinte idei i puncte de vedere.
Membrii grupului nu se ascult cu corectitudine unii
pe alii, contribuiile sunt adesea irelevante i fcute
pentru impresie. Este clar c anumii membrii ai
grupului sunt nehotri, le este team de ridicol sau
de neaprobarea celorlali.
Atmosfera Tinde s fe inforrnal i relaxat, toi
membrii grupului par interesai.
Formal, tensionat, cu antagonisme care tind
s devin conficte. Sunt evidente indiferena i
plictiseala.
Critica Acceptat ca pe un element constructiv. Adesea distructiv i fcut ca rezultat al unei
antipatii.
Abordarea
confictelor
Nenelegerile nu sunt suprimate, ci
analizate cu mare atenie i se fac
ncercri pentru a le rezolva. Nu se
nregistreaz fenomene de dominaie a
tiraniei asupra minoritii.
Nenelegerile sunt fe suprimate, fe transformate n
conficte deschise. Adesea se voteaz n defavoarea
marii majoriti. Un anumit grup este att de agresiv
nct majoritatea cedeaz n favoarea lui.
Exprimarea Membrii grupului se simt liberi
s exprime propriile sentimente i
atitudini fa de problem.
Sentimentele personale sunt adesea ascunse.
Conform teoriei sistemice a comunicrii se pot descrie cinci axiome care s-ar constitui ntr-o gramatic a
conversaiei Aceste axiome (sau principii) sunt:
O persoan nu poate s NU comunice - orice comportament ar trebui s fe considerat comunicativ;
chiar i tcerea sugereaz ceva.
Oamenii comunic att digital ct i analogic.
Comunicarea = coninut + relaii.
Natura unei relaii depinde de modul n care ambele pri intervin n secvenele de comunicare.
Comunicarea este fe simetric, fe complementar.
coala de la Palo Alto a continuat abordarea lui Charles Morris i a susinut c studiul limbajului i al
comunicrii poate f mprit n trei arii. sintactica, semanti ca i pragmatica. Sintactica se ocup cu studiul
regulilor limbajului, de exemplu, gramatica. Semantica studiaz semnifcaia cuvintelor i a relaiilor dintre
cuvinte i referenii lor. Pragmatica este studiul modului n care comunicarea afecteaz comportamentul
(Neuliep, 1996).
1.6.Forme ale comunicrii
Dup Iacob (1998), comunicarea este un fenomen plurideterminant (comunicarea este, n acelai timp,
relaie, informaie, aciune, tranzacie etc.). De aceea sunt posi bile clasifcri multiple dup criterii variate
(partenerii comunicaionali, statutul interlocutorilor, codul folosit, fnalitatea actului comunicativ, capacitatea
autoreglrii, natura coninutului etc).
37
Criterii Forme Precizri
1. Parteneri a) comunicarea
intrapersonal
Cu sine (monolog).
b) c. interpersonal Intre dou persoane.
c) c. n grup mic n cadrul unei relaii de tip fa n fa.
d) c. public Auditoriul poate f un public larg, n relaie direct (conferine,
meeting) sau indirect (ziar, TV) cu emitorul.
2. Statutul
interlocutorilor
a) c. vertical Intre parteneri cu statute inegale (elev -profesor, director -
subordonat etc).
b) c. orizontal Intre parteneri cu statute egale (elev - elev, director - director
etc).
Grup efcient Grup inefcient
Luarea deciziei Se ajunge la decizii prin
consens. Indivizilor
nu le este fric s nu
fe de acord i prezint
motive ntemeiate pentru
aceasta. Votul formal este
rar folosit i majoritatea
simpl nu este luat n
considerare.
Se iau decizii fr s se ajung la o prere general acceptat.
Se trece prematur la aciune. Se folosete adesea votul formal,
dei este acceptat decizia respectiv doar de o parte restrns a
grupului.
Follow-up Deciziile i aciunea
de follow-up sunt clar
stabilite i fecare este
perfect contient de
acestea. Sarcinile sunt
atribuite clar i adecvat.
Nici aciunile i nici deciziile nu sunt clar stabilite i de aceea
exist posibilitatea ca aciunile s nu fe ndeplinite.
Leadership Preedintele de edin
nu domin i nici nu i
subordoneaz colegii.
Leadership-ul este cu gelozie pzit de preedintele de edin.
Uneori se manifest btlia pentru leadership pentru a exercita
infuen.
Munca
grupului
Grupul este contient c
pentru a opera efcient
este necesar s revad
adesea ce s-a discutat
i s menin aceast
atitudine contient.
Grupul nu este pregtit s contientizeze ce se petrece sau s
discute propriile defciene.
1.6. Bariere n ascultarea efcient
Primul pas n mbuntirea abilitilor de ascultare se face atunci cnd devenim contieni de anumite
obstacole. Unele obstacole le putem controla, altele trebuie s le suportm.
obstacole verbale
cnd se vorbete
cnd se argumenteaz
cnd au loc multiple conversaii
cnd cineva pune ntrebri irelevante
cnd se ncearc schimbarea subiectului
cnd se rtcete pe lng subiect
cnd se vorbete cu tonalitate ciudat
cnd se recurge la ambiguitate (sens dublu, folosirea jargonului)
cnd nu se recurge la detalii n explicaii
cnd se recurge la prea mult la detalii n explicaii
cnd se vorbete prea mult
obstacole comportamentale
cnd se evit privirea direct n ochi
38
cnd pari plictisit
cnd transmii semnale ciudate: nclinri ale capului, bti din picioare
cnd priveti ostentativ la ceas
cnd rsfoieti ziare, hrtii
cnd interpretezi greit anumite comportamente
cnd te foieti, cnd faci confuzii trans-culturale
cnd bombni
obstacole psihologice
ruinea
agresivitatea
intimidarea
folosirea greit a puterii
favoritismele
prejudicii: de ras, sex, vrsta, educaie
obstacole fzice
zgomote
alte persoane
alte edine
ntreruperi din afara
ntreruperi tehnice: telefoane, pagere, defeciuni la computere
slaba aerisire
extreme de temperatur
mobilier neconfortabil
ederea prea ndelungat
mas de form neadecvat
1.7. Zece reguli de ascultare activ i creativ
Cu alii i cu tine nsui! Nu poi s asculi n acelai timp n care vorbeti. Demonstreaz c te intereseaz!
Menine privirea asupra celui care vorbete, chiar dac cel care vorbete nu face acelai lucru. Treci mai
departe: d din cap pentru a ncuviina ce auzi, pun^jnrebri, ia notie.
S nu ntrerupi! ncearc s nu ntrerupi propoziia vorbitorului i ai grij s nu ntrerup nici alii.
Pune-te tu nsui n situaia celui care vorbete.
Ascult la ceea ce intuiia ta ar putea s-i spun (despre limbajul corpului celui care vorbete, tonalitatea
vocii, privire). Testeaz-i intuiia cu ntrebri.
Ascult la declanatoarele creative. Noteaz ideile auzite pe care vrei s le exploatezi n conversaie.
Ascult cu atenie la metafore, analogii, fguri de stil, cuvinte evocative sau emotive care ar putea f
puncte de plecare pentru creativitate.
ncurajeaz! Arat c te intereseaz ca vorbitorul s continue. Evit dezapro barea, critica sau judecarea.
Ajut-1 pe vorbitor s se simt n largul su.
Verifc modul tu de a nelege lucrurile! Repet ceea ce a spus vorbitorul prip refnrrn1
arf
* dar s
foloseti limbajul vorbitorului
ntreab: ce s-ar mai putea spune despre asta? La care din puncte ai mai putea aduga cte ceva, dezvolt
ideea? S foloseti mai degrab da i nc ceva, dect da, dar.
nceteaz s mai vorbeti. Aceasta este prima i ultima comand. Toate cele lalte depind de aceasta.
1.8. TIPOLOGII ALE CONVERSAIEI
1.8.1. Tipologia lui Michael Wallaczek
In cadrul unei ntruniri, edine, este deosebit de important conversaia care se poart. Michael Wallaczek
identifc 4 mari tipuri de conversaie:
1. Conversaie pentru stabilirea relaiei. La o edin este important s vedem ce putem spune unii altora
sau ce ne putem ntreba unii pe alii. Aceast con versaie este o explorare i o realizm prin gsirea rspunsului
la urmtoarele ntrebri:
cum ne raportm la chestiunea n discuie?
ce ne leag?
este bine s fie acordat atenie fiecrei afirmaii, care trebuie expli cat, justificat
afirmaiile pot fi puse la ndoiala pentru a fi mai bine justificate, de aceea se ntreab: ce te face
39
s spui asta?, ce te duce la aceasta concluzie?
trebuie acordat mare atenie i ncrcturii emoionale a conversaiei; atragei atenia c nu v plac
glumele proaste, exploziile emoionale sau comentariile personale
cum vedem lucrurile?
ce vezi tu i eu nu?
ce vd eu i tu nu?
n ce msur vedem lucrurile asemntor?
cum am putea s ne nelegem unii pe alii?
La edine aceast conversaie este adesea grbit sau ignorat, oamenii se simt stnjenii n stabilirea ei i
atunci de multe ori nici rezultatele edinei nu sunt dintre cele mai bune.
2. Conversaie pentru stabilirea posibilitilor. n cadrul acestei conversaii se caut gsirea unor ci noi de
a vedea realitatea. Este conversaia pentru cutarea unei game ntregi de percepii. Aceasta se poate realiza
astfel:
privind o problem, un lucru dintr-un unghi diferit
cernd participanilor la edin s fac interpretri difereniate
prin nelegerea percepiilor celorlalte persoane
prin izolarea unui anumit element dintr-o situaie i analiza acestuia
prin stabilirea legturilor dintre elementele dintr-o reea mai vast de per cepii
prin formularea unor metafore ale unui obiect, pentru a-I vedea ntr-o lumina nou
conversaiile pentru gsirea posibilitilor sunt surse de creativitate, brain-storming-ul este un asemenea
exemplu. Conversaiile pentru gsirea posibil itilor sunt deosebit de delicate, trebuie bine mnuite i
abordate cu mult grij. Printre altele:
oamenii trebuie s neleag c li se permite s speculeze, s vorbeasc ambiguu sau s exprime
idei ciudate, nefreti
nu trebuie s se formuleze judeci de valoare, critice sau s se realizeze analize
trebuie s se reaminteasc faptul ca posibilitile nu sunt niciodat corecte sau greite
grupul trebuie ncurajat s construiasc idei noi introduse prin da, i..., nu prin da, dar...
grupul nu trebuie s ia decizii n aceast faz, ci doar atunci cnd se termin conversaia, oamenii
care intervin n discuie nu i asum mei o rspundere
trebuie s fm ateni la conversaia fr posibilitate, cnd oamenii remarc numai aa trebuie s
fe...
3. Conversaie pentru gsirea oportunitilor. Este o conversaie pentru planifcare. Prin ea gsim
rspunsul la ntrebrile:
unde putem aciona?
ce putem face?
ce posibiliti putem construi?
care dintre ele sunt fezabile?
Prin aceast conversaie fxm inte, pietre de hotar, msuri ale succesului. Evalum ce ar putea face posibila
aciunea - resursele, abilitile, susinerea acelei aciuni. Gndirea grupului se concentreaz acum asupra
alegerii uneia dintre numeroasele posibiliti, asupra gsirii scopului comun.
Este necesar s avem grij s nu distrugem posibilitatea prin traducerea ei n planuri detaliate ale oportunitilor.
Trebuie s ne ntrebm mereu ce dorim s obinem?.
Conversaia pentru oportunitate poate deveni mai imaginativ, mai interesant prin plasarea propriei persoane
ntr-un viitor n care ne-am atins scopurile.
cum ar arta un astfel de viitor i cum ne-am simi?
ce se ntmpl ntr-un asemenea viitor?
cum s ne planifcm propria cale spre un astfel de viitor?
Prin planifcarea invers de la un viitor imaginar spre prezent, putem gsi noi opor tuniti de aciune.
4. Conversaie pentru stabilirea aciunii. Traducerea oportunitii n aciune
cere mai mult dect acordul, este necesar s generm o promisiune, un devota-
ment pentru aciune. Conversaia pentru aciune este o dinamic ntre a cere i
a promite. De fecare dat trebuie s ajutm grupul s fac distincie ntre cerere
40
i un ordin. Prin ordin putem obine rezultate imediate, dar de puine ori obinem
devotamentul pentru aciunea respectiv.
Cnd i se adreseaz o cerere ai patru posibiliti:
poi s accepi
poi s nu accepi
poi s ceri un termen pn la care s dai rspunsul
poi s faci o contra-ofert
Conversaia bazat pe o astfel de cerere i pe astfel de rspunsuri va duce la o promisiune:..voi face X pentru
tine pn la data Y.
Dac la o ntrunire, edin, vom avea toate cele 4 tipuri de conversaie conduse n ordine, fr a sri sau a
grbi vreuna dintre ele, vom avea succesul dorit, problemele vor f corect analizate, soluionate.
1.8.2. Instrumente ale comunicrii
Telefonul, videofonul, pota electronic (e-mail), chat-urile Internet, teleconferina i videoconferina
Internet, copiatorul-fax-scanner, faxul, corespondena prin scrisori, radioul, televiziunea, mesajele GSM etc.
etc, reprezint, ntr-o ordine aleatoare, progrese tehnologice aplicate efectiv n universul comunicrii. Fiecare
aduce un plus de vitez, de interactivitate, de densitate a informaiei. n uniti de timp din ce n ce mai mici.
Tehnologia informatic, care este din ce n ce mai des suport al & s-temelor de comunicaie moderne, produce
acum anual noi generaii de computere. Ca i orice instrument, tehnologia comunicaional poate f folosit n
scopuri con structive sau distructive, poate f folositoare atingerii obiectivelor organizaionale sau, dimpotriv,
poate dejuca, complica, crete costurile atingerii performanelor dorite.
1.8.3. Tipuri de comunicare organizaional
Una din clasifcrile majore are drept criteriu scopul comunicrii i ca sistem de referin obiectivele
organizaionale:
Comunicare operaional intern (comunicarea intra-organizaional)
Comunicare operaional extern (comunicarea extra-organizaional)
Comunicare personal (formal i informal)
Comunicarea operaional poate f, dup categorii de activiti:
Comunicare scris
Minutele ntlnirilor, rapoarte, anunuri, scrisori.
Se pot trimite nu numai destinatarului direct; uneori se trimit ntregului personal, cu scopul de a
reduce confuzia i a preveni nenelegerile.
Se pot trimite i scurte notie membrilor personalului indicnd pre ocuprile de moment, sau
acordnd feed-back.
ntlniri
Foarte importante n organizaie: ntotdeauna trebuie s ne asigurm c toi participanii cunosc
cu exactitate scopul ntlnirii.
ntlniri cu scopul de a informa.
ntlniri de luare a deciziei (trebuie precizate regulile de luare a deciziei).
ntlniri cu scopul de a motiva sau de a inspira.
Activiti de supervizare i intervizare
Este util s le considerm ca find un tip aparte de comunicare n organizaie.
Activitatea de supervizare - realizat n diad.
Activitatea de intervizare - realizat n grup.
Comunicare n afara organizaiei
Cu publicul larg.
Cu persoane sau grupuri de interese specifce (organizaii profesionale, prini sau grupuri de
prini, asociaii ale prinilor etc.).
Cu instituii guvernamentale.
Cu alte organizaii.
41
Cu mass-media.
1.2. COMPETENELE DE COMUNICARE
1.2.1. Competenele sociale i competenele de comunicare
Competenele sociale sunt cadre ale comportamentului social care asigur persoanelor care le dobndesc
capacitatea de a produce efectele dorite asupra altor persoane . Argyle descrie ca elemente ale competenelor
sociale comunicarea nonverbal i verbal, asertivitatea, ncurajarea sau sprijinul, empatia, rezolvarea de
probleme i prezentarea de sine.
1.2.2. Deprinderi fundamentale de intervievare
Cele 8 deprinderi de intervievare (primele 4 mai sunt denumite i deprinderi de ascultare) sunt:
1. Concentrarea ateniei i urmrirea - deprindere de ascultare general i de ntmpinare prin contact
vizual i urmrire adecvat, verbal i nonverbal.
2. Punerea ntrebrilor - deprinderea de punere a ntrebrilor deschise i nchise i de a face ncurajri
minime. Presupune i nelegerea utilitii lor n vederea ajutrii clientului s se exprime pe deplin.
3. Refectarea emoiilor - deprinderea de recunoatere precis i de refectare a emoiilor clientului.
4. Refectarea coninutului - deprinderea de a asculta i de a refecta cu claritate coninutul verbal al
enunurilor clientului.
5. Comunicarea emoiilor i a strii de prezen - deprinderea de a comunica tririle emoionale
personale i de a recunoate modaliti adecvate i inadec vate de comunicare a emoiilor i a strii de
prezen a clientului.
6. Confruntarea efcient - deprinderea de identifcare a discrepanelor i a nepotrivirilor din
comportamentul clientului. Presupune capacitatea de a identi fca corect discrepanele i de a le enuna, fr a
face n acelai timp judeci de valoare.
7. Auto-destinuirea - deprinderea de a comunica clientului informaii despre propriile experiene:
presupune capacitatea de a pstra un echilibru, folosind autodestinuirea fr a lsa clientului prea puin
spaiu pentru auto-explorare.
8. Oferirea informaiilor - deprinderea de a oferi informaii diverse, de la cele orientative, instruciuni, de
feed-back sau de recadraj.
Alte deprinderi importante sunt:
Structurarea pentru informare i aciune - deprinderea de a conduce interviurile n aa fel nct s
permit clienilor s examineze problemele, s ia n considerare alternativele i s ia propriile decizii.
Exersarea continu - pentru a integra toate deprinderile prezentate defnind un stil personal de
intervievare.
Deprinderea de a concentra atenia, a urmri i a asculta
Una din deprinderile elementare ale unui bun comunicator, fe el ntr-o profesiune de ajutorare (psiholog,
asistent social, pedagog), fe un manager, este deprinderea de a asculta i a urmri. O sintez din Evans,
Hearn, Uhlemann, i Ivey (1989) ofer un ghid util. Sunt trei elemente asociate care contribuie la concentrarea
ateniei i urmrire:
contactul vizual
comportamentul nonverbal
urmrirea verbal
Bariere n calea ascultrii active interpersonale
In calea realizrii ascultrii active se pot interpune o serie de factori perturbatori, precum:
preocuparea - existena altor subiecte presante care ne capteaz atenia;
zgomotul - fe el prea puternic sau doar persistent, afecteaz auzirea corect a mesajelor;
disconfortul fzic - de la durere la diferitele stri de acomodare la temperatura mediului ambiant;
tulburri ale auzului - care poate micora acuitatea auditiv pn la abolirea acesteia;
excesul de informaie - conduce la scpri ale esenialului prin imposibili tatea de a acorda atenie i de
a procesa informaia;
informaia insufcient sau redundant - conduce la subsolicitare i la ndreptarea ateniei spre alte surse
de informaie.
42
Modul 4 - Competente sociale si civice
4. Competente sociale si civice
Acest set acopera competente personale, interpersonale si interculturale, precum si toate
formele de comportament, care ofera individului posibilitatea de a participa in mod constructiv si
efcient la viata sociala si in campul muncii, in mod special, posibilitatea de a rezolva conficte, daca
este necesar, in societatile din ce in ce mai diversifcate. Competentele civice inzestreaza individul
pentru a participa in mod activ la viata civila, bazata pe cunoasterea conceptelor si structurilor
sociale si politice, si pe angajarea la o participare democratica si activa.
Cunostinte, deprinderi si atitudini esentiale care au legatura cu aceasta competenta:
4.1: Competentele sociale au legatura cu bunastarea sociala si personala care presupune
intelegerea cu privire la cum pot indivizii sa-si asigure sanatatea mintala si fzica optima, incluzand
resurse pentru sine, pentru propria familie si pentru mediul social, precum si cunostinte despre
cum poate sa contribuie la toate acestea un stil de viata sanatos. Pentru o participare sociala si
interpersonala plina de succes, este esential sa se inteleaga codurile de conduita si maniere
general acceptate in diferite societati si medii (de ex. la locul de munca). La fel de importanta
este si constientizarea conceptelor de baza cu privire la indivizi, grupuri, organizatii de munca,
egalitate de gen si nediscriminare, societate si cultura. Esentiale sunt si intelegerea dimensiunilor
socio-economice si multiculturale ale societatilor europene si felul cum interactioneaza identitatea
culturala nationala cu cea europeana.
Partea cea mai insemnata a acestei competente include capacitatea de a comunica in mod
constructiv in diferite medii, de a arata toleranta, de a exprima si intelege diferite puncte de
vedere, de a negocia cu abilitate pentru a produce incredere si de a empatiza. Indivizii trebuie
sa fe capabili sa gestioneze situatiile de stres si frustrare, sa le exprime intr-un mod constructiv si,
de asemenea, trebuie sa distinga intre sferele personale si profesionale.
Aceasta competenta se bazeaza pe o atitudine de colaborare, asertivitate si integritate.
Indivizii trebuie sa isi manifeste interesul pentru dezvoltari socio-economice si comunicare
interpersonala si trebuie sa aprecieze diversitatea si respectul pentru altii, sa fe pregatiti atat pentru
a depasi prejudiciile dar si pentru compromis.
4.2: Competentele civice se bazeaza pe cunoasterea conceptelor de democratie,
justitie, egalitate, cetatenie, drepturi civile, referitor la modul cum sunt ele exprimate in Carta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene si in declaratii internationale si la modul cum sunt ele
aplicate de catre diferite institutii la nivel local, regional, national in Europa si la nivele internationale.
Aceasta includecunostinte despre evenimente contemporane, cum ar f principalele evenimente si
orientari in istoria nationala, europeana si a lumii. In plus, ar trebui sa fe dezvoltata o constientizare
a scopurilor, valorilor, politicilor de dezvoltare sociala si economica. Cunostintele de integrare
europeana si despre structurile Uniunii Europene, despre principalele obiective si valori
sunt, de asemenea, esentiale, la fel ca si constientizarea diversitatilor si identitatilor culturale
din Europa.
Deprinderile pentru competentele civice se raporteaza la capacitatea de a se angaja efectiv
impreuna cu altii in domeniul public si de a da dovada de solidaritate si interes in rezolvarea
de probleme care afecteaza comunitati locale si comunitati mari. Aceasta implica o refectare critica
si creativa, o participare constructiva la viata comunitatii si la activitati in comun, precum si luare de
43
decizii la toate nivelurile, de la local, la nivel national si european, in special prin vot.
Respectul total pentru drepturile omului, incluzand egalitatea drept baza pentru democratie,
apreciere si intelegere a diferentelor dintre sisteme de valori ale diferitelor religii si grupari etnice,
pune bazele unei atitudini pozitive. Aceasta presupune manifestarea atat a apartenentei la o
localitate, tara, din Europa sau din Uniunea Europeana, in general, dar si din lume, precum si
disponibilitatea de a participa la luarea de decizii in mod democratic la toate nivelele. Aceasta
presupune demonstrarea spiritului de responsabilitate, precum si demonstrarea intelegerii si a
respectului pentru valori impartasite, care sunt necesare pentru a asigura coeziunea sociala, cum ar
f respectul pentru principii democratice. O participare constructiva implica, de asemenea, activitati
civice, suport pentru diversitate si coeziune sociala, dezvoltare durabila si bunavointa de a respecta
valorile si viata privata a semenilor
44
Modulul 5 Organizarea locului de munca
Normele specifce de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care
cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia
nationala, n conditii de securitate a muncii.
Respectarea continutului acestor norme nu absolva unitatile economice de raspunderea
pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor
concrete de desfasurare a activitatilor respective.
Normele specifce de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari
privind asigurarea securitatii si sanatatii n munca, sistem compus din:
- Norme generale de securitate a muncii, care cuprind principalele masuri de prevenire a
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, general valabile pentru orice activitate;
- Norme specifce de securitate a muncii, care cuprind masurile de prevenire a accidentelor
de munca si a bolilor profesionale specifce unor anumite activitati, detaliind prin aceasta prevederile
Normelor generale de protectie a muncii.
Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de
forma de organizare sau de proprietate n care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.
Structura sistemului national de norme specifce de securitate a muncii urmareste corelarea
prevederilor cu pericolele specifce uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a
masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.
Structura fecarei norme specifce de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor
de securitate a muncii practicata n cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestei
abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele
elemente care interactioneaza.
-Executantul: omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini de munca.
-Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de
productie si n anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.
-Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,
dispozitive, unelte etc. ) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) care se utilizeaza n
procesul de munca.
-Mediu de munca: ansamblul conditiilor fzice, chimice, biologice, psihologice n care unul
sau mai multi executanti si realizeaza sarcina de munca.
Reglementarea masurilor de securitate a muncii n cadrul Normelor specifce de securitate a
muncii, viznd global desfasurarea uneia sau mai multor activitati n conditii de securitate a muncii,
se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fecarui
element component al sistemului- executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu
de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii sau activitatilor care fac obiect de
reglementare.
Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii,
constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea n munca,
baza pentru:
-activitatea de conceptie a echipamentelor de munca si a tehnologiilor;
-autorizarea functionarii unitatilor;
-instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;
-cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;
-controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;
-fundamentarea masurilor de protectie a muncii.
n contextul general mai sus prezentat, Normele specifce de securitate a muncii pentru
45
constructii si confectii metalice au fost elaborate tinnd cont de reglementarile existente n domeniul
securitatii muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirii
pericolelor specifce, astfel nct, pentru fecare pericol, normele sa cuprinda cel putin o masura de
prevenire la nivelul fecarui element component al procesului de munca.
Structura acestor prevederi este facuta pe tipuri de activitati,pentru fecare tip de lucrare,
prevederile urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune a executantului n
procesul de lucru.
n elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standardele n
vigoare.
Pentru ca norma specifca sa raspunda cerintelor actuale, nu numai n ceea ce priveste
continutul, dar si forma de prezentare, sa fe conforma altor acte legislative si normative, s-a
procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceasta
problematica, facilitnd astfel, pentru utilizatori ntelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.
1.Prevederi generale
Continut
Art.1 Normele specifce de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice cuprind
prevederi specifce de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si mbolnavirilor
profesionale n activitatile de constructii si confectii metalice.
Scop
Art.2 Masurile de prevenire cuprinse n prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea
factorilor de risc existenti n sistemul de munca proprii fecarui element component al acestuia
(executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Art.3 Prezentele norme specifce se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fzice, care
desfasoara activitati de constructii si confectii metalice, indiferent de forma de proprietate asupra
capitalului social si de modul de organizare a acestora.
Relatii cu alte acte normative
Art.4 Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protectie a muncii.
Art.5 Pentru activitati nespecifce sau auxiliare activitatilor de constructii si confectii metalice,
desfasurate de persoanele juridice sau fzice, se vor aplica prevederile normelor specifce prezentate
n anexa 1.
Revizuirea normelor
Art.6 Prezentele norme se vor revizui periodic si vor f modifcate ori de cte ori este necesar,
ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, la nivelul
persoanelor juridice sau la modifcarea proceselor de munca.
2.Prevederi comune tuturor lucrarilor de constructii si confectii metalice
2.1.ncadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca
Art.7 ncadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform prevederilor
Normelor generale de protectie a muncii.
Art.8 Activitatile de constructii si confectii metalice se vor executa numai de catre personal califcat
si instruit special pentru aceste activitati.
Art.9 Examinarea si avizul medical sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de constructii
si confectii metalice att la angajare ct si periodic.
46
Art.10 Examenul medical n vederea ncadrarii n munca se efectueaza, obligatoriu, nainte de
proba practica, examen, concurs sau termen de ncercare,urmatoarelor categorii de persoane:
-celor care urmeaza sa fe angajati si celor care-si reiau activitatea dupa o ntrerupere mai mare de
6 luni calendaristice;
-ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor care urmeaza sa fe instruiti pe meserii si profesiuni,
precum si n cazul schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;
-celor care sunt transferati sau detasati n alte locuri de munca sau activitati care pot f ocupate
numai daca sunt ndeplinite cerintele legale de ordin sanitar.
Art.11 Efectuarea controalelor medicale n vederea angajarii n functii legate de siguranta circulatiei,
periodicitatea acestora, investigatiile clinice si de laborator se stabilesc de catre Ministerul
Sanatatii.
Art.12 La conducerea mijloacelor de transport vor f admise numai persoane n vrsta de peste 18
ani, special instruiti si autorizati, supusi unui examen medical special.
2.2.Instruirea personalului
Art.13 Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze, n conformitate cu prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.
2.3 Dotarea cu echipament individual de protectie
Art.14 Toti lucratorii din activitatile de constructii si confectii metalice sunt obligati sa utilizeze
echipament individual de protectie adecvat acordat conform Normativului-cadru de acordare si
utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat prin Ordinul MMPS nr.225/27-07-95.
Art.15 Personalul muncitor va f dotat cu echipament de protectie specifc activitatii pe care o
desfasoara, pe care e obligat sa-l poarte pna la parasirea incintei n care si desfasoara
activitatea.
Art.16 La nituirea pieselor casetate lucratorii vor f dotati cu antifoane.
2.4.Repartizarea sarcinii de munca
Art.17 Repartizarea sarcinii de munca se va face numai n baza unui instructaj specifc activitatii si
locului de munca unde urmeaza sa se desfasoare activitatea.
Art.18 Este interzisa utilizarea lucratorilor n activitati pentru care nu li s-a facut un instructaj
special.
2.5.Organizarea locului de munca si a activitatilor
Art.19 Este obligatorie mprejmuirea zonei de lucru n raza de actiune a utilajelor de ridicat, precum
si a zonelor n care se desfasoara activitati cu risc ridicat de accidentare. Pasarelele, scarile si
platformele de lucru de lnga utilajele de constructii trebuie sa fe prevazute cu balustrade si
mentinute n stare de curatenie.
Art.20 Pentru lucrari executate la naltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru naltimi de
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice.
Schelele vor f prevazute cu balustrade si scndura de bord si vor f executate astfel nct sa
corespunda sarcinilor pe care le vor avea de suportat.
Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor sub schelele pe
care se lucreaza. Balustradele (parapetele) vor f executate conform prevederilor standardelor n
vigoare.
Art.21 La toate locurile de munca vor f utilizate indicatoare de securitate, vizibile att ziua ct si
noaptea.
Art.22 Daca n timpul transportului elementelor de constructie utilajul se defecteaza sau daca una
din prinderi cedeaza, elementul va f cobort; daca acest lucru nu e posibil, pna la nlaturarea
defectiunii locul de sub ncarcatura va f mprejmuit si se vor organiza posturi de paza pentru
interzicerea patrunderii lucratorilor n zona respectiva. Locul respectiv va f marcat cu indicatoare de
avertizare.
47
Aceste masuri vor f ndepartate numai dupa intrarea n normal.
Art.23 Primirea ncarcaturilor pe constructie se va face numai dupa oprirea completa a instalatiilor
de ridicat.
Art.24 Se interzice aplecarea lucratorilor n afara constructiei pentru a desprinde elementele din
crligul instalatiei de ridicat. Apropierea ncarcaturii se va face cu crlige de tragere sau frnghii
ajutatoare.
Art.25 Ridicarea ncarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia oblica a dispozitivelor
de prindere sau a ncarcaturilor.
Art.26 Se interzice executarea lucrarilor la naltime n perioade de timp nefavorabil - vnt puternic
de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.
Art.27 Este interzis a se executa lucrari de sudura sub temperaturile minim admise de prescriptiile
tehnice, att n exterior ct si n interior.
Art.28 Orice lucrare de constructii metalice va putea ncepe numai n baza unui ordin scris, emis de
conducerea santierului. Aceasta obligatie trebuie respectata si la terminarea lucrarii. n cazul n care
lucrarea se executa n mai multe etape, prin ordin, persoana cu atributii de organizare si conducere
va stabili att data nceperii ct si a renceperii ei.
Art.29 n cazul n care lucrarile de constructii metalice se executa n zone poluate sau cu obiective
n exploatare se vor stabili caile de acces att pentru circulatia muncitorilor ct si pentru circulatia
publicului.
Art.30 Lucrarile de constructii metalice vor f conduse si supravegheate numai de catre persoane care
poseda pregatire tehnica corespunzatoare si numai daca au fost numite prin decizie de conducerea
santierului.
Art.31 Conducerea tehnica a santierului si lotului este raspunzatoare (fecare la nivelul respectiv)
pentru respectarea prevederilor din proiectul de executie, tehnologie de lucru si a prevederilor din
normele de protectie a muncii.
Art.32 Se interzice intrarea n zona de activitate precum si accesul pe constructie a personalului
fara sarcini de serviciu si neinstruit n acest scop. Organele de ndrumare si control vor putea sa-si
desfasoare activitatea numai nsotite de conducatorul lucrarii, care trebuie sa fe cel putin n grad
de maistru.
Art.33 Se considera zona periculoasa spatiul din jurul constructiei metalice pe o raza egala cu cel
putin naltimea defnitiva a constructiei care va f mprejmuita cu gard de srma. Zona periculoasa
va f semnalizata cu indicatoare de securitate care sa avertizeze asupra pericolelor si sa interzica
accesul n zona. Materialele si utilajele vor f depozitate n afara zonei periculoase.
Art.34 mprejmuirea zonei ct si a locurilor periculoase si luarea masurilor pentru prevenirea
accidentelor trebuie executate nainte de nceperea lucrarilor de constructii metalice.
Art.35 Transportul pe verticala al persoanelor se poate face pe scarile metalice ale constructiei
defnitive care se monteaza odata cu tronsoanele sau cu instalatiile mecanice de ridicat persoane.
Art.36 n cazul n care ridicarea elementelor de constructii metalice se face concomitent cu doua
trolii, acestea trebuie astfel alese, nct viteza lor de ridicare sa corespunda. Conducatorul lucrarii va
coordona personal miscarea celor doua trolii pentru a nu se produce diferente de nivel la ridicare.
3.ncarcarea, descarcarea, manipularea, transportul si depozitarea materialelor
specifce lucrarilor de constructii si confectii metalice
Art.37 Operatiile de ncarcare, descarcare, transport, manipulare si depozitare se vor executa numai
sub supravegherea unui conducator al procesului de munca, instruit special n acest scop, care
va stabili procedeul de lucru nepericulos pentru operatia respectiva, cu respectarea prescriptiilor
ISCIR.
48
Art.38 Responsabilul cu conducerea lucrarilor pentru ncarcarea, descarcarea si transportul
materialelor este obligat sa instruiasca personalul muncitor asupra metodelor de lucru, pentru ca
operatiile respective sa nu genereze riscuri de accidentare.
Art.39 Caile de circulatie vor f amenajate n asa fel nct latimea, declivitatea, curbele, ramifcatiile
etc. sa permita circulatia mijloacelor de transport n conditii de siguranta. Caile de circulatie vor f
marcate vizibil pe margini si vor f mentinute n buna stare si libere.
3.1.ncarcarea, descarcarea si manipularea grinzilor si ansamblurilor metalice
Art.40 ncarcarea si descarcarea grinzilor metalice trebuie sa se faca pe grinzi sau pe brne
nclinate, cu ajutorul frnghiilor trase manual sau cu trolii. Capetele grinzilor nclinate trebuie sa fe
bine fxate si asigurate mpotriva deplasarii. mpotriva balansarii se vor folosi frnghii de siguranta
legate n centrul de greutate.
Art.41 La descarcarea riglelor, laminatelor, ansamblurilor metalice, fecare piesa se mpinge cu
ajutorul lomurilor, spre marginea platformei si se coboara pe grinzile nclinate.
Nu se ncepe descarcarea piesei urmatoare dect dupa ce piesa, care a fost descarcata anterior, a
ajuns pe sol si s-a oprit.
Art.42 Este interzisa stationarea lucratorilor n fata ncarcaturii, inclusiv a celor ce iau marfa si o
aseaza n stive.
Art.43 La transportul pieselor lungi, manipularea acestora se face cu clesti speciali, iar operatiile de
ridicare, de coborre si de transport se vor face n acelasi timp de catre toti lucratorii. La fel se va
proceda si la ridicarea pieselor, folosind rangi de fer cu rezistenta adecvata. n cazul n care unele
dintre aceste piese, mai usoare, se transporta pe umar, toti lucratorii vor f asezati de aceeasi parte a
piesei si vor folosi simultan acelasi umar. Deplasarea lucratorilor n aceste cazuri se va face cu pasi
dirijati de catre persoana care dirijeaza activitatea. Descarcarea se va face la comanda, n acelasi
timp, prin luarea piesei sub brat si apoi ducerea ei pe teren la locul indicat.
Art.44 Este interzisa aruncarea pieselor transportate, de pe umar, direct pe sol.
Art.45 La operatiile de descarcare-ncarcare a grinzilor, laminatelor, ansamblurilor etc., cu mijloace
mecanizate, masini si instalatii de ridicat, se vor respecta prevederile prescriptiilor ISCIR.
3.2.ncarcarea si descarcarea pieselor grele
Art.46 ncarcarea, descarcarea si celelalte operatii de deplasare a pieselor grele se vor executa de
catre echipaje instruite n mod special, sub conducerea directa a unei persoane competente.
Art.47 Operatiile de ncarcare si descarcare a pieselor grele trebuie sa se faca cu ajutorul instalatiilor
de ridicat.
Art.48 n cazul lipsei masinilor sau a instalatiilor de ridicat, ncarcarea si descarcarea trebuie sa se
faca cu ajutorul cricurilor, al troliilor sau al rolelor.
La ncarcarea si descarcarea pieselor grele se vor respecta urmatoarele conditii :
a)terenul pe care se prevede a se efectua transportul pieselor grele trebuie sa fe eliberat de
toate obiectele straine care ar putea mpiedica operatia de transport;
b)n cazul n care rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea
se va face pe scnduri sau pe grinzi.
Art.49 Deplasarea pieselor grele trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor conditii:
a)n cazul deplasarii pieselor grele pe role, lungimea acestora trebuie n asa fel aleasa nct
capetele lor sa nu iasa mai mult de 30 cm de sub ncarcatura;
b)n timpul deplasarii pieselor, lucratorii trebuie sa pastreze o distanta sufcienta de la piesa
la locul de tragere, pentru a nu f surprinsi de piese, n cazul scaparii sau al deplasarii accidentale a
acestora;
c)pentru urcarea si coborrea pieselor grele pe plan nclinat se vor folosi trolii, iar muncitorii
trebuie sa stea la distanta sufcienta, pentru a nu f surprinsi de piese n cazul scaparii, rasturnarii
sau deplasarii accidentale a acestora;
49
d)este interzisa ndepartarea rolelor de sub ncarcaturi. ndepartarea acestora se va face numai
dupa ce rolele se vor elibera complet de ncarcatura.
4.Activitati desfasurate n atelierele pentru constructii metalice
4.1.Conditii generale
Art.50 Iluminatul atelierelor de constructii metalice va corespunde prevederilor Normelor generale
de protectie a muncii.
Pentru iluminatul suplimentar la locurile de munca se vor folosi lampi alimentate la tensiunea de 24
V.
Art.51 Toate atelierele de constructii metalice vor f prevazute cu instalatii de ventilare naturala sau
mecanica, respectndu-se prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Art.52 Amplasarea utilajelor din atelierele de constructii metalice se va face conform prevederilor
Normelor generale de protectie a muncii si a standardelor n vigoare.
4.2.Confectionarea elementelor constructiilor metalice
ndreptare, debitare
Art.53 Proflele si tablele care urmeaza a se introduce n procesul tehnologic de executie se vor
ndrepta n functie de dimensiuni, manual, pe prese sau masini de ndreptat.
Art.54 La operatiile de ndreptare manuala se va urmari ca sculele cu care se lucreaza sa fe n
stare tehnica corespunzatoare pentru a nu pune n pericol lucratorii care executa operatia si nici pe
cei de la locurile de munca nvecinate.
Art.55 n cazul n care ndreptarea proflelor si tablelor se executa pe masini de ndreptat se vor
respecta urmatoarele:
1) manevrarea materialului se va face astfel nct introducerea sa nu se faca oblic;
2) este interzisa introducerea minii n zona organelor active ale masinii, precum si nlaturarea
deseurilor sau a pieselor n timpul functionarii masinii;
3) n timpul ndreptarii, proflele si tablele vor f sprijinite pe mese cu role sau capre
metalice;
4) actionarea comenzilor masinii se va face numai de catre lucratorul special desemnat pentru
executarea acestei operatii.
Art.56 Operatia de trasare se va executa pe mese de trasaj.
naltimea mesei mpreuna cu naltimea pachetului de tabla va f astfel stabilita nct sa asigure
lucratorului o pozitie de lucru comoda. Se va urmari ca greutatea foilor de tabla sa fe uniform
distribuita pe suprafata mesei de trasaj.
Art.57 La debitarea cu facara oxigaz, prin metoda arc-aer se vor respecta prevederile Normelor
specifce de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.
Art.58 La debitarea proflelor si tablelor cu masini de debitat se interzice sustinerea cu mna a
materialului. Sustinerea se va face cu dispozitive de prindere pe mese cu role sau cu bile, care
usureaza miscarea n avans.
Art.59 Operatia de taiere se va executa numai dupa ce s-a verifcat fxarea materialului si ndepartarea
lucratorilor din zona de lucru.
Art.60 Accesul n spatele masinilor de debitat n timpul functionarii acestora este interzis; locul se
va ngradi cu o balustrada demontabila de protectie.
Art.61 Se interzice taierea mai multor table suprapuse sau a tablelor cu o grosime mai mare dect
cea nscrisa n caracteristicile masinii.
Art.62 ndepartarea deseurilor sau a pieselor taiate se va face numai dupa oprirea masinii. Aceasta se
va face numai cu ajutorul crligelor metalice folosind echipamentul individual de protectie adecvat.
Art.63 La masinile de ndoit table sau profle (abkant, prese), actionarea se va face numai de catre
50
lucratorii instruiti n vederea executarii unor astfel de operatii.
Actionarea masinii se va face numai dupa asigurarea ca lucratorii care sustin materialul sunt
n afara oricarui pericol de accidentare.
Art.64 n timpul valtuirii nu sunt permise:
- atingerea cu mna a valturilor n rotatie;
- ungerea sau curatarea valturilor n timpul rotirii;
- urcarea lucratorilor pe tabla.
Art.65 n cazul operatiilor de taiere, decupare, ndoire, stantare, valtuire, personalul muncitor va
respecta prevederile Normelor specifce de securitate a muncii pentru prelucrarea materialelor prin
deformare plastica la rece si stantare.
Art.66 Daca n procesul tehnologic de executie a elementelor constructiilor se prevad si operatii
de prelucrare prin aschiere (frezari, sanfrenari, gauriri, alezari, fletari) se vor respecta Normelor
specifce de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.
Paturi de lucru
Art.67 Paturile de lucru vor f asezate n fux si ct mai aproape de liniile de transport.
Art.68 Amplasarea paturilor de lucru si a sub-ansamblurilor ce se confectioneaza se va face n asa
fel nct sa nu blocheze caile de acces sau trecerea de la un loc de munca la altul.
Art.69 n cazul n care gabaritul subansamblurilor metalice este mai mare dect al paturilor de lucru,
colturile sau muchiile confectiilor vor f prevazute cu platbande de protectie vopsite n alb.
Art.70 Daca n cazul subansamblurilor metalice cu gabarite mari sunt necesare doua instalatii de
ridicat n vederea asezarii subansamblurilor n pozitii noi de lucru, se vor lua urmatoarele masuri :
1) se va interzice accesul persoanelor n zona de lucru;
2) coordonatorul lucrarii va comanda ambele instalatii de ridicat;
3) dispozitivele de legare vor f n prealabil verifcate si vor f n numar sufcient;
4) n cazurile necesare se vor executa consolidari provizorii cu ajutorul unor placi, scnduri,
rigle etc.;
5) sarcina de ridicat se va repartiza egal celor doua instalatii de ridicat.
Montarea subansamblurilor
Art.71 Montarea subansamblurilor elementelor de constructii metalice se va face conform fsei
procesului tehnologic, respectndu-se numarul de prinderi prin puncte de sudura, nituri, suruburi,
evitnd fxarea fortata a elementelor.
Art.72 Dispozitivele folosite la asamblare (balansoare rotative, dispozitive cu role, dispozitive pentru
aducere cap la cap sau alinierea generatoarelor etc.) vor f executate n baza unui proiect de executie
obligatoriu, omologat.
Art.73 Este interzisa folosirea dispozitivelor care prezinta defecte precum si a celor improvizate.
Art.74 n functie de conditiile locale, de dotarea cu mijloace de ridicat, de suprafata productiva, ca
si de procesul tehnologic folosit, se vor stabili instructiuni proprii.
Scule, dispozitive, bancuri de lucru
Art.75 Sculele, uneltele si dispozitivele de orice categorie si pentru orice ntrebuintare trebuie sa fe
n perfecta stare si sa corespunda specifcului lucrarii.
Art.76 Zilnic, nainte de nceperea lucrului, fecare lucrator va controla daca uneltele si sculele din
dotare sunt n stare tehnica corespunzatoare. Cele care nu corespund din punctul de vedere al
tehnicii securitatii muncii se vor scoate din uz, repara (cele care se pot reconditiona) sau casa.
Art.77 Menghinele si nicovalele trebuie sa fe bine fxate de bancul de lucru si montate astfel
nct lucratorii care le utilizeaza sa poata avea n timpul lucrului o pozitie corecta, normala si
neobositoare. La menghine se va verifca paralelismul falcilor, continuitatea spinglului si modul de
fxare a pieselor.
51
Art.78 Sculele si uneltele de mna vor f confectionate conform standardelor n vigoare, din materiale
corespunzatoare operatiilor care se executa, fara a se permita deformari, fsuri sau desprinderi de
aschii, bavuri.
Art.79 Este interzisa folosirea sculelor si uneltelor fara mner, precum si folosirea aceluiasi mner
la mai multe scule.
Art.80 Este interzisa folosirea uneltelor de mna cu suprafete de percutie deformate, nforite sau
stirbite, precum si a uneltelor de mna improvizate.
Art.81 n timpul transportului, partile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mna cu taisuri,
vrfuri etc. vor f protejate cu aparatori sau teci adecvate.
Art.82 Sculele si uneltele de taiat vor f verifcate daca sunt bine ascutite si daca au proflul corect
n raport cu operatia de executat.
Ele trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
-sa nu fe degradate, cu crapaturi sau ruginite;
-foarfecele pentru taiat vor avea lamele strnse astfel nct sa preseze una pe alta, fara joc
n axul de fxare;
-daltile vor avea o lungime de cel putin 150 mm si vor f bine ascutite.
Art.83 n cazul strngerilor controlate se vor folosi chei dinamometrice, respectndu-se instructiunile
prevazute n fsa tehnologica ntocmita de proiectant.
Art.84 Cheile mecanice vor f calibrate astfel nct sa corespunda exact dimensiunilor piulitelor.
Suprafetele de lucru ale acestora nu vor prezenta fsuri sau rupturi, iar lacasurile de prindere nu vor
f deformate. Este interzisa strngerea sau desurubarea piulitelor prin interpunerea ntre piulite si
cheie de placute metalice, precum si prelungirea cheilor.
Art.85 Sculele si uneltele de mna vor f pastrate - dupa caz - n dulapuri, lazi, rastele sau suporturi
speciale si orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu partile active ale acestora.
Art.86 Uneltele actionate electric sau pneumatic vor f folosite numai de lucratorii care cunosc bine
att metodele de lucru ct si pe cele de protectie a muncii.
Art.87 Este interzis ca n timpul lucrului sa se aseze unelte pe treptele scarilor mobile, schele,
tablouri etc.
Art.88 Conductele fexibile de aer comprimat trebuie sa corespunda debitului de presiuni de lucru,
iar fxarea lor pe racorduri se va face cu coliere metalice.
Forjarea, nituirea
Art.89 La executarea lucrarilor de forjare si de nituire, personalul muncitor va avea califcarea
profesionala corespunzatoare acestei meserii.
Art.90 n cazul n care operatia de nituire se executa n atelierul de forja, acesta va f prevazut cu
instalatii locale de ventilatie.
Art.91 Rezervorul de motorina trebuie bine fxat pe corpul forjei si se va ncarca numai atunci cnd
forja este oprita. n cazul n care forja se opreste accidental, se vor nchide robinetele de admisie ale
combustibilului si aerului, iar reaprinderea se va face numai dupa nlaturarea defectului.
Robinetele de admisie se vor verifca zilnic naintea nceperii lucrului.
Art.92 La oprirea cuptorului se va nchide mai nti robinetul de admisie a combustibilului si apoi
cel de ntretinere a arderii.
Art.93 Distanta dintre forja si locul de munca al nituitorului va f astfel aleasa nct transportul niturilor
sa se poata face ct mai usor, asigurndu-se panta corespunzatoare. Transportul la distanta se va
face cu ajutorul unei tevi metalice prevazuta la partea superioara cu o plnie, iar la cea inferioara cu
o cutie metalica n care vor cadea niturile.
Art.94 Scoaterea si manipularea niturilor din forja se va face numai cu clesti speciali, find interzisa
aruncarea acestora, chiar si nencalzite.
Art.95 Nituirea pieselor metalice se va face numai de pe schele executate n mod corespunzator si
52
receptionate de comisia santierului, iar lucratorii vor f dotati cu echipamentul de protectie adecvat.
Art.96 Daca n apropierea forjei lucreaza si alti lucratori sau sunt locuri de trecere, zona din jurul
forjei va f protejata cu paravane de protectie.
Art.97 Uneltele de lucru (buterole, dalti, dornuri etc.) se vor monta n dispozitivul ciocanului pneumatic
numai cnd acesta nu este alimentat cu aer comprimat.
Art.98 Ridicarea ciocanului de pe piesa metalica se va face numai dupa oprirea alimentarii cu aer
comprimat.
Art.99 Pornirea ciocanului de nituit se va face numai cnd acesta este pus n pozitie de lucru si cnd
capatul opus al nitului este bine sprijinit n contrabuterola.
Contrabuterolele se vor fxa si centra cu multa atentie pe constructia metalica cu ajutorul unui
dispozitiv mecanic.
Art.100 Nituitorul si ajutorul lui vor avea spatiu sufcient pentru a se executa operatia de nituire,
nestnjeniti si n deplina siguranta.
Art.101 Dalta pentru taiat nituri si dalta pentru craituit se vor prinde n dispozitive speciale care sa
mpiedice proiectarea lor atunci cnd ciocanul pneumatic este ridicat de pe piesa, sau capul de nit
s-a rupt si din greseala nu a fost oprita alimentarea cu aer comprimat.
Art.102 Taierea capetelor de nit si a bavurilor se va face n asa fel, nct capul de nit dislocat sau
aschiile sa nu accidenteze muncitorii din apropiere.
Este indicat ca operatia sa nu se faca n imediata apropiere a locurilor de montaj. Daca acest lucru
nu este posibil, se vor lua masuri de protectie a lucratorilor care lucreaza n apropierea locurilor
de nituire, prin mprejmuirea acestora din urma cu paravane, ngradiri de plasa cu ochiuri marunte
etc.
Art.103 Avnd n vedere zgomotul de mare intensitate de la locul de nituire, se va stabili un cod de
semnale acustice cu ajutorul caruia sa se poata comunica.
Este indicat sa se foloseasca sirene cu aer comprimat.
Art.104 nainte de nceperea lucrului, lucratorii vor verifca starea uneltelor, sculelor, dispozitivelor
de nituit si craituit, find interzisa folosirea lor daca nu sunt n stare tehnica corespunzatoare.
Art.105 Se interzice stationarea lucratorilor n planul de lovire a ciocanului pneumatic, cnd se
executa lucrarea de nituire.
Art.106 n cazul n care gaurile pieselor care trebuie nituite nu sunt coaxiale si nituirea nu se poate
executa, acestea se vor reconditiona prin operatii de gaurire si alezare.
5.Executarea podurilor metalice
Art.107 La executarea lucrarilor la naltime se vor respecta prevederile Normelor specifce de
securitate a muncii pentru lucrul la naltime.
Art.108 Rampele de montaj fxe sau mobile, inclusiv calajele din lemn vor f rezistente si vor avea
asigurata stabilitatea. Ele trebuie sa asigure o asezare orizontala a pieselor si a subansamblurilor.
Art.109 Piesele marunte vor f depozitate pe rafturi sau n containere, asezate la locurile stabilite.
Este interzisa depozitarea pieselor sub rampe sau pe caile de acces.
Art.110 Dispozitivele utilizate la prinderea si ridicarea pieselor grele trebuie verifcate si autorizate
din punct de vedere ISCIR, find interzisa folosirea celor deteriorate sau folosirea unor improvizatii.
Art.111 Cablurile de ridicat care vin n contact cu muchiile ascutite ale pieselor se vor proteja
mpotriva degradarii.
Art.112 La manipularea pieselor grele cu instalatii si masini de ridicat, lucratorii vor f instruiti si vor
respecta prevederile privind exploatarea acestora.
Art.113 Ridicarea pieselor cu instalatii si masini de ridicat se va face cu cablurile palanului (crligului)
n pozitie verticala find interzisa executarea concomitenta a doua miscari.
53
Art.114 La manipularea pieselor cu instalatiile si masinile de ridicat, se va respecta o distanta
corespunzatoare de siguranta fata de celelalte piese, instalatii, constructii fxe sau mobile, find
interzisa balansarea sau rotirea acestora.
Art.115 Mecanicii care lucreaza la instalatiile si masinile de ridicat, au obligatia sa avertizeze prin
semnal acustic sau optic att la nceperea manipularii, ct si pe parcursul operatiei, n scopul
retragerii lucratorilor din zona periculoasa.
Art.116 Se interzice manipularea sau ridicarea pieselor la naltime pna cnd nu au fost nlaturate
sculele, obiectele marunte etc. de pe acestea.
Art.117 La operatiile de montaj este interzisa desprinderea sarcinii din crligul instalatiei de ridicat,
nainte de fxarea piesei n ansamblul constructiei sau de asezarea ei ntr-o pozitie stabilita.
Art.118 Pentru executarea lucrarilor la naltime cu unelte portative actionate electric sau pneumatic,
numarul lucratorilor se va stabili n functie de conditiile de munca, de catre conducatorul lucrarii.
Art.119 Gaurirea sau alezarea de jos n sus se va face lund masurile de protectie
corespunzatoare.
6.Executarea turnurilor si pilonilor metalici
Art.120 Este interzis a se executa lucrari de montaj si orice alt gen de lucrari la naltime n timp ce
se efectueaza transport de piese si materiale pe verticala.
Art.121 Este interzisa stationarea sub constructia metalica (pilon) n timpul ridicarii unei piese. Orice
piesa care va f ridicata pe pilon sau turn cu ajutorul macaralei, granicului etc. va f fxata cu grija de
responsabilul echipei sau nlocuitorul acestuia.
Art.122 Fiecare punct de lucru va f dotat cu aparatura necesara pentru:
-determinarea temperaturii mediului nconjurator;
-determinarea vitezei vntului;
-alarma n caz de pericol si
-realizarea comunicatiilor ntre sol si punctul de lucru de pe pilon sau turn.
Art.123 Zilnic nainte de nceperea lucrului, conducatorul lucrarii, formatiei va verifca dispozitivele
de legare cabluri, lanturi pentru fecare tip de produs sau container, find interzisa folosirea acestora
daca nu corespund prevederilor ISCIR.
Art.124 Este interzisa cu desavrsire executarea de lucrari la naltime fara echipamentul de protectie
corespunzator. naintea oricarei lucrari pe turn, pilon etc. muncitorii vor verifca centurile de siguranta
si modul lor de prindere.
Art.125 Este interzis muncitorilor sa execute alte operatii n afara celor stabilite prin program.
n cazul n care este nevoie sa se execute si alte lucrari (operatii), se va nstiinta conducatorul
lucrarii.
Art.126 Muncitorii care lucreaza la naltime vor transporta sculele numai n saci, special confectionati,
find interzis a se arunca sculele sau alte piese de la un muncitor la altul.
Art.127 Toate sculele mari care nu pot f instroduse n sacul de scule vor f prevazute cu crlige
pentru a f legate de centura de siguranta sau urcate cu ajutorul instalatiilor de ridicat.
Este interzis sa se lase sculele dupa terminarea lucrului pe constructia metalica.
Art.128 Asezarea materialelor, sculelor sau altor piese pe elementele de constructii care nu sunt
montate defnitiv, este interzisa.
Art.129 La executarea lucrarilor de constructii-montaj la naltime - turnuri si piloni - formatia va avea
minimum doi muncitori care n cursul operatiilor de montaj se vor ajuta si controla reciproc.
La asamblarea pieselor la care este necesar sa lucreze concomitent mai mult de doi muncitori, se
vor lua masuri de asigurare a sincronizarii miscarilor si manevrelor ce se impun a f facute pentru a
se evita accidentele.
54
Unul din muncitorii formatiei trebuie sa coordoneze operatiile de montaj.
Art.130 n locurile periculoase, vor f fxate indicatoare de securitate corespunzatoare pericolelor.
Acestea se vor planta att n zonele de la sol ct si pe constructia metalica.
Art.131 Platformele de lucru se vor realiza astfel nct sa permita accesul lipsit de pericole, la toate
subansamblurile de la nivelul respectiv.
Art.132 Platformele de lucru, podinele, schelele, scarile vor f curatate de materialele rezultate n
timpul lucrului de catre cei care le folosesc.
Acestea trebuie sa fe n permanenta libere de orice materiale.
Art.133 Urcarea si coborrea persoanelor pe platformele de lucru se vor face numai pe scarile
de acces, iar numarul de persoane va f stabilit prin documentatia de constructie a acesteia, find
interzisa depasirea sarcinii admise.
Art.134 Prin proiect vor f prevazute pe montant trepte din metal pentru urcarea si coborrea
muncitorilor ce executa montarea si ntretinerea elementelor. Acestea vor f uzinate odata cu
constructia metalica.
Art.135 n cazul n care este necesara interventia montatorilor pentru dezlegarea cablului de
prindere, acestia vor urca si cobor numai pe treptele de metal ale montantului.
Aceasta operatie se va executa numai sub supravegherea unei persoane cu atributii n acest
sens.
Art.136 Este interzisa folosirea de dispozitive, legaturi si cabluri necorespunzatoare elementelor ce
se ridica.
Art.137 Elementul de constructie (montant, stlp etc.) trebuie verifcat nainte de ridicare pentru a
constata eventualele deformari la sarcina sau alte defectiuni de executie, care ar putea mpiedica
montajul n conditii normale de lucru, inclusiv curatarea lui.
Art.138 Este interzis a se executa dezlegarea montantului (elementului) pna cnd acesta nu a
fost fxat defnitiv n buloane sau suruburi. De asemenea, este interzisa executarea altor operatii la
montanti si elementele de constructii, daca acestea nu au fost montate defnitiv.
Art.139 Pentru evitarea oricarui pericol din cauza aglomerarii de piese pe platforme si schele,
la locurile de montaj la naltime transportul acestora se face treptat, n functie de succesiunea
montajului. nainte de a f transportate la naltime, toate elementele componente ale pilonului turnului,
antenei etc. se vor revizui si aranja la sol n ordinea montarii lor.
Art.140 Se interzice ridicarea lucratorilor pe elementele de constructii sau utilaje n timpul transportului
acestora la locul de montaj.
Art.141 Daca dupa ridicarea sa din diferite cauze, elementul de constructie nu poate f montat, el va
f cobort n pozitia initiala, pentru ndepartarea cauzelor care au mpiedicat montajul si apoi repus
n pozitia initiala.
Nu este permisa tinerea sarcinii n crligul macaralei sau sprijinirea ei pe alte elemente de constructie
pna la nlaturarea defectiunilor.
Art.142 La prinderea elementelor de constructii cu buloane sau suruburi, verifcarea coincidentei
gaurilor pentru buloane sau suruburi se va face numai cu dornuri speciale.
Se interzice efectuarea acestei verifcari prin introducerea degetelor n gaurile respective.
Art.143 Lucrul se considera terminat numai dupa montarea elementului n pozitie defnitiva.
Art.144 Este interzis a se sprijini scari, schele etc. de elementul metalic afat n curs de montare.
Art.145 n cazul n care montatorii se gasesc n situatii de echilibru periculoase sau grele la nivelul
acestui loc de munca, precum si la acele locuri de munca unde se produc zgomote, sunete etc. se va
opri temporar orice activitate pentru a nu distrage atentia montatorilor de la mentinerea echilibrului.
Dispozitiile de serviciu vor f date catre conducatorul lucrarii n mod calm si fara sunete stridente
pentru evitarea emotiilor, distragerea atentiei si a oricarei situatii care ar putea pune n pericol
securitate a montatorului.
55
Art.146 Se interzice urcarea sau aplecarea muncitorilor n afara parapetelor pentru a prinde
elementele din crligul macaralei sau alte operatii.
Art.147 Vopsirea turnurilor si pilonilor se va face de regula pe elemente, la sol.
n cazul n care vopsirea se executa dupa montare, aceasta operatie se va executa respectndu-se
tehnologia de montaj, find interzisa executarea lucrarii de pe platforme improvizate si fara centuri
de siguranta.
Art.148 Pardoselile locurilor de munca vor f plane, nealunecoase si n buna stare, fara gropi sau
denivelari.
Art.149 Platformele de lucru pentru persoane vor f executate n baza unei documentatii tehnice
ntocmite de proiectant. n acest scop se va avea n vedere tipul constructiei metalice, cu podina de
dulapi si parapet de protectie.
Art.150 Pentru prinderea montantilor, stlpilor etc., n vederea ridicarii, trebuie sa se utilizeze
un sistem de agatare prevazut cu dispozitive care sa permita desprinderea ochiurilor din crligul
macaralei, fara ca montatorii sa fe nevoiti sa se urce pe crlig.
Art.151 Masinile de valtuit vor f prevazute cu role sau alte dispozitive de sustinere si de asigurare
a avansului tablei.
Art.152 Bancurile de lucru trebuie sa fe bine fxate pe pardoseala, stabile, sa aiba dimensiunile
corespunzatoare operatiilor care se executa. Distantele minime dintre bancuri, pentru locurile de
lucru, vor f cuprinse ntre 400-1200 mm.
Art.153 Sculele de mna vor avea mnerele confectionate din lemn de esenta tare (carpen, frasin,
artar, fag etc.) fara noduri sau crapaturi. Dimensiunile mnerelor trebuie sa fe corespunzatoare
pentru a rezista eforturilor mari si continue la care sunt supuse si sa permita prinderea lor sigura si
comoda.
Art.154 Uneltele de mna actionate electric sau pneumatic vor f prevazute cu dispozitive sigure
pentru fxarea sculei.
7.Prevederi de proiectare
Art.155 Sculele si uneltele de mna prevazute cu articulatii (foarfece, clesti, patent etc.) vor avea o
constructie robusta, care sa nu prezinte frecari mari sau joc, n articulatii, fapt care ar conduce la un
efort suplimentar pentru actionare.
Art.156 Falcile de prindere vor avea forme si dimensiuni corespunzatoare operatiilor ce se executa
(plane, paralele, striate, cu muchii de prindere etc.).
Art.157 Dispozitivele de comanda vor f astfel concepute nct dupa oprirea actionarii lor, actionarea
uneltei sa se opreasca imediat.
Art.158 Daca uneltele de mna cu actionare electrica sau pneumatica sunt dotate cu scule ce
prezinta pericol de accidentare (pietre de polizor, perii, pnze cu ferastrau, dalti etc.), acestea vor f
protejate mpotriva atingerii.
Art.159 Uneltele de mna cu actionare pneumatica vor f dotate cu supape de reglare si limitare a
presiunii si debitului n vederea limitarii turatiei.
Art.160 Prin proiect va f prevazut modul de semnalizare, care va asigura securitatea.
56
ANEXA 1: Lista normelor de securitate a muncii complementare prezentei norme si a
prescriptiilor iscir
1.Norme generale de protectie a muncii.
2.Norme specifce de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.
3.Norme specifce de securitate a muncii pentru vopsitorie.
4.Norme specifce de securitate a muncii pentru lucrul la naltime.
5.Norme specifce de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor.
6.Norme specifce de securitate a muncii pentru transportul intern.
7.Norme specifce de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
rece si stantare.
8.Norme specifce de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.
9.Norme specifce de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la
cald prin forjare.
10.Norme specifce de securitate a muncii pentru transporturi rutiere.
11.Norme specifce de securitate a muncii pentru transporturi pe cale ferata.
12.Normativ cadru de acordare si utilizare a echipamentelor individuale de protectie.
13.Norme specifce de securitate a muncii pentru lucrari de montaj utilaje tehnologice si constructii
metalice.
14.Prescriptii ISCIR C4-90.
ANEXA 2: Standarde conexe
1.STAS 6131-79 Constructii civile, industriale si agricole. naltimi de siguranta si alcatuirea
parapetelor
2.STAS 6726-85 mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor sub
strat de fux
3.STAS 9559-82 mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea electrica n baie
de zgura
4.STAS 7918/1-83 Chei dinamometrice cu element elastic. Conditii tehnice generale de calitate
5.STAS 1450/1-89 Organe de asamblare fletate. Elemente constructive. Terminologie
6.STAS 796-89 Nituri. Conditii tehnice generale de calitate.
7.STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale
8.STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari
9.STAS 11336/2-80 Acustica psihofziologica. Evaluarea ncadrarii n limita admisibila a nivelului
de zgomot pentru activitati cu diferite grade de solicitare a atentiei.

ANEXA 3: Ghid de terminologie de securitate a muncii
Notiuni de baza
1. Accident de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu,
indiferent de natura juridica a contractului n baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca
incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau n asociere cu un
protector, riscul de accidentare.
3. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda
unui salariat pentru protejarea mbracamintei si ncaltamintei persoanele n timpul procesului de
munca.
57
4. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fecare
participant la procesul de munca pentru a f protejat mpotriva factorilor de risc de accidentare si
mbolnavire profesionala.
5. Echipament tehnic: orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc.,
utilizate n timpul muncii.
6. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire n domeniul securitatii muncii
care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop nsusirea de catre salariati a cunostintelor si
formarea deprinderilor impuse de securitate a muncii, specifce activitatii pe care o realizeaza sau
urmeaza a o realiza.
7. Instructiuni specifce de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari
n domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate
n cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin efort propriu sau n colaborare cu institute
specializate) este obligatorie, atunci cnd normele generale si specifce de securitate a muncii nu
acopera totalitatea activitatilor desfasurate n unitate sau voluntare atunci cnd patronul considera
necesar pentru mbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi
specifce unitatii.
8. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs,
constituind parte integranta a documentatiei pentru certifcarea produsului si prin care, producatorul
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului n conformitate cu scopul pentru
care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.
9. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat protectiei unui singur
executant si care i se aplica acestuia.
10. Noxa (sinonim : factor nociv): agent fzic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare
asupra organismului.
11. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planifcate la toate stadiile de
lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
12. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii,
ntr-o situatie periculoasa.
13. Risc profesional: risc n procesul de munca.
14. Situatie periculoasa: orice situatie n care o persoana este expusa unuia sau mai multor
pericole.
15. Substanta periculoasa: o substanta care, n virtutea proprietatilor sale chimice sau fzico-
chimice, poate constitui un pericol.
16. Zona periculoasa a unui echipament de munca: orice zona situata n interiorul sau n jurul
echipamentului de munca n care o persoana este expusa riscului de accidentare sau mbolnavire
profesionala.


INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU SANTIERE IN CONSTRUCTII
1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se face conform prevederilor
Normelor generale de protectia muncii.
Lucratile de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri se vor executa numai de personal
califcat si instruit pentru operatiile respective.
2. Santierul va f ingradit cu imprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de santier.
In punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare si de interzicere a
58
accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul santierului.
3. santierul va f mprejmuit pentru a se evita accesul persoanelor straine. Se vor ngradi cu
mprejmuiri continue, lucrarile n curs de constructie, situate de-a lungul drumurilor publice.
n cazul n care mprejmuirea se executa la o distanta mai mica de 10 m de o lucrare n curs de
constructie, care are o naltime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevazuta cu copertina lata de
cel putin 1 m si cu o rampa de 20 de grade spre partea opusa lucrarii. De-a lungul muchiei de sus a
copertinei trebuie facuta o bordura nalta de 15 cm.
4. Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, afata in raza de actiune, a utilajelor de
ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.
Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor f prevazute cu
balustrade de protectie.
5. Masinile si utilajele de constructii vor f amplasate si instalate incat sa se asigure stabilitatea
si imposibilitatea unor deplasari necomadate.
La terminarea fecarui schimb, fronturilor de lucru se vor lasa in siguranta.
6. Zona de lucru trebuie prevazuta cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care nu
vor f amplasate de-a lungul zidurilor, sapaturilor sau gropilor de fundatii.
7. Locurile de munca care prezinta pericole vor f semnalizate cu indicatoare de avertizare
sau interzicere.
8. La lucrarile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat sau
sub acesta, la lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor intocmi fse tehnologice care vor
contine masuri suplimentare de protectie a munci referitoare la :
- trecerea persoanelor peste gropi, santuri, pivnite deschise
- lucrarile ce se executa deasupra pasajelor
9. Toate golurile din pereti, amplasate cu marginea de jos la o naltime sub 0,70 m deasupra
planseului si care comunica spre exteriorul constructiilor sau dau spre locuri unde nu exista un
planseu continuu, se vor ngradi.De asemenea se vor acoperi si ngradi cu balustrade executate pe
tot conturul, cu o naltime de cel putin 1 m, golurile din planseele cladirilor n constructie pe care se
executa lucrari sau e posibil sa se circule; golurile vor f marcate cu indicatoare de pericol.
10. Golurile de ferestre si usi unde nu s-a montat tmplaria vor f nchise provizoriu pentru a
feri personalul muncitor de curentii de aer.
11. Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure
desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de munca.
2. Schelele, esafoadele si alte elemente ajutatoare pentru lucrarile executate la inaltime vor
corespunde prevederilor proiectului de executie.
13. Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform cartii tehnice a acestora
si proiectului de executie a lucrarilor.
14. Pentru lucrari executate la naltimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru naltimi
peste 5 m se vor utiliza schele conform indicatiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor f prevazute
cu balustrade si scndura de bord si vor f executate astfel nct sa corespunda sarcinilor pe care le
vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate si circulatia personalului muncitor
sub schele pe care se lucreaza.
15. La montarea sau adaugarea la inaltime a schelelor si esafoadelor, lucratorii vor purta
echipament individual de protectie
16. Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile (vant
puternic peste 11 m/s, polei, descarcari atmosferice, precipitatii etc)
17. Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate
in cantitati sufciente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a-si lua masa in conditii
satisfacatoare.
59
18. Materilele provenite din demolare vor f evacuate imediat in locurile destinate in acest
scop. Caile de acees vor f degajate de diversele materiale provenite din demolari
19. Este interzisa aruncarea de la inaltime a molozului rezultat, a deseurilor precum si a altor
materiale.
20. Evacuarea molozului si a deseurilor de materiale din obiectele de constructie si schelele
aferente, de la o naltime mai mare de 4 m, trebuie facuta cu ajutorul jgheaburilor nchise, n lazi
nchise sau n containere. Capatul inferior al jgheabului trebuie sa se afe la o naltime de cel mult
1 m deasupra solului. n cazul n care acest lucru nu este posibil, capatul inferior al jgheabului
trebuie sa se termine ntr-un buncar de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.Locurile n
care se depoziteaza molozul si deseurile de materiale de constructii evacuate de sus trebuie sa fe
ngradite.
21. Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu
respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei respective.
22. Se interzice aplecarea lucratorilor in afara constructiei pentru a desprinde elementele
din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii
ajutatoare.
23. Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, atat la sol cat si la inaltime, vor f
stranse si depozitate in locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor la inaltime.
24. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa
numai dupa legarea si fxarea incarcaturilor de catre lucratorii instruiti si autorizati in acest scop. Se
vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si transport pe verticala
si orizontala.
25. Caile de circulatie si scarile de acces trebuie sa fe astfel calculate si amenajate incat
sa poata f utilizate in deplina siguranta si in conformitate cu destinatia lor. Scarile de acces vor f
prevazute cu balustrade pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului pentru prevenirea
caderii in gol, conform proiectului tehnologic.
26. Accesul lucratorilor pe schele, direct din cladire, se va face numai prin locurile destinate
in acest scop.
27. Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor f astfel realizate, incat sa nu
constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanele sa fe protejate impotriva riscurilor de
electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
28. Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fxe utilizate la executarea diferitelor lucrari
trebuie - obligatoriu - legate la instalatia de punere la pamnt, a carei rezistenta va f de cel mult 4
ohmi.
29. Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale instalatiei
electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia electrica se va face
numai de electricieni califcati, intruiti si autorizati.
30. Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea santierului,
trebuie sa fe identifcate, verifcate si semnalizate.
31. In functie de caracteristicile santierului si echipamentelor, de dimensiunile incaperilor, de
caracteristicile fzice si chimice prezente ca si de numarul maxim de persoane, este obligatoriu sa
fe prevazut un numar sufcient de mijloace corespunzatoare pentru combaterea incendiilor.
Dispozitivele neautomatizate contra incendiilor trebuie sa fe usor accesibile.
32. Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor obtine precizari asupra naturii straturilor,
asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si instalatii subterane,
natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant.
33. Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere de locurile
unde se executa sapaturi fara sprijiniri sunt permise numai la o distanta egala cu de doua ori
60
adancimea.
34. Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta
minima de 0,5 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un unghi
mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a pamantului
aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect.
35. La sapaturile manuale executate la a o adancime mai mare de 1,5 m se vor montat
platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fe bine fxate si sa reziste incarcaturii
pe care trebuie s-o suporte.
36. In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii, masurile
necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor f prezentate in proiectele de executie.
37. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul
de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.
38. Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor f eliberate de materiale si
mentinute in stare de curatenie.
39. Se interzice accesul lucratoriulor in zona de turnare a betoanelor.
40. La fasonarea si montarea otelului beton se vor lua urmatoarle masuri:
- se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m distanta de
caile de circulatie
- se interzice tinerea in mana a baretelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca cat si la
stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea manii in timpul taierii barelor
- indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni, in
buna stare.
- Este interzisa confectionarea armaturilor in zona de infuenta a liniilor electrice afate sub
tensiune
41. Conducatorii formatiuniilor de lucru sunt obligati sa verifce zilnic, inainte de inceperea
lucrului, daca sculele sunt in stare tehnica corespunzatoare si daca cele actionate electric sunt
legate la pamant. In lipsa acestor puncte fxe se vor utiliza cabluri sau franghii corespunzatoare,
bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de siguranta.
42. Urcarea si coborarea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin intermediul
rampelor si a cailor de acces executate conform standardelor in vigoare
43. Se interzice urcarea si coborarea pe elementele cofrajelor, schelelor sau esafoadelor.
44. Se interzice circulatia sau stationarea pe astereala prinsa pe plansee.
45. Pentru montarea cofrajelor suspendate pe grinzi metalice se va realiza o podina de lucru.
Dulapii podinelor vor f fxati pe grinzi.
Circulatia pe cofraje metalice este permisa numai daca pe acestea s-au asezat dulapi.
46. Pentru montarea fermelor, luminatoarelor sau a altor elemente asamblate pe loc, se vor
realiza in prealabil schele.
47. Zona unde se monteaza sau se demonteaza cofraje, schele si esfoadele va f imprejmuita
si se vor lua masuri de oprirea accesului in zona respectiva, iar daca este cazul se vor executa
copertine de protectie.
48. Daca cofrajul, schela sau esafodul raman un timp nefolosite (la constructiile unde lucrarile
se intrerup provizoriu), la reluarea lucrului se vor verifca si se vor face completarile necesare si o
noua receptie a cofrajululi, schelei sau esafodului.
49. La asamblarea elementelor de cofraj, schele, esafoadele cu buloane, bolturi, suruburi,
verifcarea coincidentei orifciilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se interzice
efectuarea verifcarii prin introducerea degetelor in orifciile respective.
Cuiele din panourile de cofraj vor f intoarse spre a evita ranirea sau agatarea echipamentului
muncitorilor.
61
50. Se interzice demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor prin tractiune inainte de
desfacrea tuturor legaturilor.
51. Demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor se face numai dupa ce s-au luat toate
masurile de protectie necesare. Efectuarea operatiunilor de demonatare se face in ordinea inversa
celor de motare sau conform prevederilor proiectului de executie.
Se interzice demontarea prin daramare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a materialelor
provenite din demontare.
Toate elementele componente demontate se vor cobori pe masura demontarii lor, prin mijloace
mecanizate sau cu ajutorul franghiilor si scripetiilor. Nu este permisa aruncarea de la inaltime a
elementelor.
52. Se interzice, la orice lucrare la inaltime, monatrea si demontarea cofrajelor, schelelor si
esafoadelor in cazul cand conditiile meteorologoce sunt nefavorabile, pe intuneric sau cand locurile
de munca nu sunt iluminate.
53. Accesul personalului in groapa cu var este interzis. Gropile de var vor f imprejmuite cu
balustrade de protectie. Scoaterea varului din groapa se va efectua mecanizat sau manual. In cazul
scoaterii manuale se utilizeaza scara si podina amenajata in acest scop.
54. In timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului sau a fundatilor de piatra, se
va controla rezistanta sprijinirilor peretilor sapaturii, luandu-se masuri ori de date ori se constata
deteriorari ale acestora.
55. La executarea fundatiilor din piatra, se va evita caderea bolovanilor. Coborarea materialelor
necesare executarii zidariilor subterane (fundatia), se va face mecanizat sau folosindu-se jgheaburi
si planuri inclinate. Spatiile dintre sapaturi si fundatia zidului se vor umple cu pamant si se vor bate
cu maiul pe masura executarii zidariei, spre a nu provoca daramarea zidariei.
56. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din interiorul
lucrarii in constructie.
57. Pe masura cresterii inaltimii zidariei, se vor realiza podine provizorii de lucru. Accesul pe
podinele de lucru se face numai pe scari.
58. La zidurile in care sunt inglobate conducte de apa, gaze sau instalatii electrice se vor
studia planurile de amplasare a conductelor de alimentare cu apa, gaze, temofcare, a cablurilor
electrice si de telecomunicatii, etc. si se vor lua masuri pentru intreruperea legaturilor de alimentare,
fara a le deteriora sau a infuenta alimentarea altor cladiri.
59. Executarea zidariei exterioare de pe schelele interioare se va face dupa ce in prealabil
s-a montat spre exterior o copertina de protectie cu latimea de 1,5 m si panta spre zid. Pe aceasta
copertina este interzisa circulatia lucratorilor sau depozitarea materialelor si sculelor.
60. Este interzisa circulatia pe ziduri.
61. Inaintea executarii corniselor se vor monta dispozitivele de sustinere si fxare provizorie
a cornisei; acestea se vor demonta numai dupa executarea tencuielilor si a invelitorilor. La cornise,
zidaria care depaseste planul zidului cu peste 30 cm, se va executa numai de pe schele.
62. In cazul utilizarii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive si mecanisme de mica
mecanizare, se vor respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul pe schele si la inaltime.
63. In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, la conductele de
transport al mortarului, cat si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri
lucrul imediat.
Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se vor efectua
numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal califcat si instruit pentru aceste operatiuni.
64. Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii la invelitori, se va verifca daca constructiile
sunt prevazute cu scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si se verifca siguranta
acestora.
62
65. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor va verifca rezistenta
asterelei si sarpantei, urmarind ca elementele componente ale sarpantei sa nu prezinte deformatii
sau deteriorari. In cazul constatarii unor defciente, se vor lua masurilor de remediere a acestora.
Se interzice depozitarea si manipularea materialelor direct pe astereala. Se vor amenaja platforme
speciale pentru depozitare.
66. Topirea bitumului se va realiza numai in utilaj construite in acest scop (topitoare de
bitum, cazane, masini de topit). Amplasarea utilajelor de topit bitum se va face la cel putin 50 m de
constructiile de lemn sau depozite.
Locul unde se efectueaza topirea bitumului, va f ingradit cu indicatoare de avertizare sau
interdictie.
Se interzice amplasarea utilajelor de topit bitum in locuri unde exista posibilitatea degajarii
vaporilor de substante infamabile sau combustibile.
In apropierea cazanului de topit bitum, se va amenaja un panou prevazut cu mijloace necesare
pentru stingerea incendiilor. Se vor respecta prevederile din normele specifce de protectie a muncii
pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorosive.
62. Transportul bitumului se va realiza in vase inchise, cu continutul pana la din capacitate.
Vasele cu care se transporta bitumul pe acoperis vor f asezate pe o platforma special executata
care tine seama de panta acoperisului. De asemenea, trebuie luate masuri ca bitumul ferbinte sa
nu curga de pe acoperis.
67. Reparatiile la jgheaburi, sorturi, burlane si pazii se vor face pe schela exterioara, ancorata
de partile solide ale constructiei.
68. Repararea invelitorilor din tigle, olane, placi de azbociment cat si monatarea caciulilor
deasupra cosurilor de fum se vor efectua dupa amenajarea unei podine de lucru sau schele.
69. Se interzice aruncarea oricaror materiale sau scule de pe acoperis. Zilnic, dupa terminarea
lucrului se va curata acoperisul.
70. Pe timp nefavorabil (ploaie, ceata, polei sau ninsoare) se interzice efectuarea lucrarilor
de reparatii la acoperis.
71. La lucrarile cu bitum ferbinte nu este admis personal cu boli de piele, boli respiratorii,
conjunctivite, afectiuni gastrointenstinale, precum si femei care alapteaza.
72. Repararea tencuielilor interioare pe suprafete intinse se va executa de pe schele
rezistente cu podine continui; se admite a se lucra pe scari duble numai la mici reparatii(de exemplu
astupari goluri, treceri conducte). Este interzisa folosirea improvizatiilor in realizarea sau sprijinirea
podinelor.
73. Lucrarile de fnisaj la exterior se vor executa de pe schele. Se interzice executarea
lucrarilor simultan la doua niveluri afate pe aceeasi verticala.
74. Dupa terminarea lucrului, se vor evacua de pe schele resturile de materiale si sculele.
75. La repararea pardoselilor se vor utiliza scule in buna stare de functionare. Pe timpul
repararii pardoselii, cablurile electrice care o traverseaza vor f scoase de sub tensiune.
76. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau de
pe scari duble; utilizarea scarilor simple este permisa la lucrari de pana la 3 m inaltime.
77. Fierberea uleiului de in in aer liber si transportul lui in vase deschise sunt interzise. Vasele
utilizate la transportul uleiului de in vor f inchise si umplute la din capacitatea lor.
78. Lucrarile la care se folosesc substante infamabile (de ex. Benzina, nitrolacuri, petrol etc.)
se vor executa de catre lucratorii califcati si instruiti pentru utilizarea acsetora.
79. Finisajul interior cu vopsele care degaja substante toxice se executa cu ferestrele
deschise sau asigurandu-se ventilatie. La aplicarea vopselei prin pulverizare, se va asigura ventilatia
corespunzatoare sau se vor dota lucratorii cu masti contra noxelor.
80. In incaperile unde se intrebuinteaza nitrolacuri, combustibili si alte substante care degaja
63
gaze infamabile este interzisa facara deschisa sau producerea de scantei.
81. In timpul arderii cu lampa de benzina a vopselei vechi, se va asigura o buna aerisire.
La depozitarea si indepartarea deseurilor rezultate in urma procesului tehnologic (de ex. Vopsele,
uleiuri, lacuri, solventi etc.) se vor respecta reglementarile in vigoare.
Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor f supusi controlului medical conform reglementarilor
Ministerului Sanatatii.
82. Camerele vopsite in ulei vor f aerisite. Se interzice stationarea sau cazarea lucratorilor in
aceste incaperi minimum 24 ore dupa vopsire.
83. La executarea lucrarilor de zugraveli cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici
afati in incapere vor f scosi de sub tensiune.
84. Taierea geamurilor se va face in spatiile destinate acestei operatiuni; deseurile se vor
colecta in lazi.
85. Montarea geamurilor la luminatoare se va face de pe o podina de lucru continua. Se
interzice accesul persoanelor sub locul de lucru.
86. Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente, va f executata dupa proiecte sau
fse tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.
87. In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se
vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si adapostirea intr-un loc sigur.
88. Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale
terenului din zona respectiva.
89. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare se va proceda la examinarea nu numai a a
obiectivelor de constructii propuse pentru demolare si a cladirilor din imediata vecinatate in scopul
obtinerii informatiilor necesare asupra rezistentei si stabilitatii acestora. Toate observatiile din inspectia
vizuala a cladirilor si uneori, dupa caz, din sondaje si incercari nedistructive, vor f cuprinse intr-un
proces verbal pe baza caruia se alege metoda de lucru si se intocmeste proiectul de organizare a
lucrarilor de demolare a constructiilor. Lucrarile de demolare propriu-zise se vor executa conform
proiectelor avizate si aprobate.
85. Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de
protectie, daca acestea sunt defecte si nu sunt corespnzatoare tipo- dimensiunilor masinii si sarcinii
de lucru.
86. Este interzis a se lucra la ferastraiele circulare daca dispozitivele de protectie nu
asigura:
- acoperirea partii active a panzei taietoare
- limitarea urmarilor fenomenului de recul
- oprirea patrunderii mainii lucratorului in zona de taiere a panzei
87. Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fsuri, excentritati, sau
mai mult de doi dinti lipsa, si care sa nu fe consecutivi.
88. Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu
bucati de material lemnos.
89. Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei
taietoare. Pozitia trebuie sa fe in lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia.
64
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC
LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
CUPRINS
1. Introducere
2. Locul de munc. Definire. Elemente componente
3. Analiza elementelor componente ale locului de munc
3.1. Analiza mijloacelor de munc
3.1.1. Analiza mijloacelor de munc de mare complexitate
3.1.2. Analiza mijloacelor de munc de mic mecanizare
3.2. Analiza obiectelor muncii
3.3. Analiza forei de munc
3.4. Analiza condiiilor generale de munc
4. Etapele raionalizrii organizrii locului de munc
4.1. Selectarea locului de munc supus raionalizrii
4.2. Cunoaterea organizrii existente
4.3. Analiza critic a organizrii existente
4.4. Proiectarea i aplicarea noii organizri
Anexa. List de control (checklist)
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
2
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
1. INTRODUCERE
Scopul pe care trebuie s i-l propun conductorul unui proces de producie este de
a realiza o organizare raional a locurilor de munc din subordine.
Lucrarea i propune o grupare sistematic a principalelor elemente care concur la
realizarea unui loc de munc organizat raional, cu elemente concrete privind activitile de
ntreinere, retehnologizare, realizare de lucrri noi.
Se trateaz organizarea locului de munc, att ca o component a atribuiilor conductorilor
nemijlocii ai proceselor de producie (maitri), ct i ca o modalitate de cretere a
productivitii muncii, deci de reducere a duratei realizrii lucrrilor i de sporire a
eficienei economice a activitilor .
Informaiile cuprinse n lucrare se grupeaz n jurul a ctorva aspecte:
definirea unui loc de munc;
identificarea elementelor componente ale acestuia;
stabilirea factorilor de influen i a msurilor ce pot conduce la o organizare
raional a lui.
Desigur, lucrarea se adreseaz cu prioritate maitrilor, dar apreciem c elementele cuprinse
n ea sunt utile i conductorilor ierarhici ai acestora, inginerilor i tehnicienilor din
execuie sau proiectare (tehnologic).
Un conductor se poate afla n dou tipuri de situaii:
cnd are sarcina s realizeze o lucrare cu caracter de noutate pentru formaia sa i
atunci el trebuie s proiecteze modul de organizare a execuiei;
cnd execut n mod curent unele tipuri de lucrri, i atunci i propune s
mbunteasc organizarea existent.
Ce obiective trebuie s aib el n vedere ?
Acestea se pot defini astfel:
s fie folosit n mod eficient fora de munc, deci s creasc productivitatea acesteia;
s fie folosite optim mijloacele de munc, acest lucru reflectndu-se direct n
reducerea costurilor produciei;
s fac munca mai confortabil prin:
- reducerea efortului fizic;
- mbuntirea condiiilor de efectuare a acesteia;
- imprimarea unui caracter mai uman relaiei om-munc.
Acest din urm obiectiv devine i mai important pe msur ce vrsta limit pentru
pensionare crete i se dorete ca pe durata ct salariatul este n activitate s dovedeasc i
capacitate fizic i intelectual n realizarea sarcinilor. n plus, adesea contractul colectiv de
munc protejeaz salariaii peste 50 ani (femei) sau 55 ani (brbai) fa de desfacerea
contractului de munc.
s gndeasc msuri care sunt compatibile cu resursele unitii, deci cu anse de
aplicare.
O aciune coordonat la nivelul filialelor, al seciilor, pentru organizarea raional a
locurilor de munc, poate conduce, prin nsumarea rezultatelor obinute la nivelul fiecreia,
la efecte semnificative pe ansamblu. Pentru aceasta, un rol deosebit l au nu numai
Modul 5 ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE
DE NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
65
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
3
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
conductorii proceselor de producie, dar i sugestiile, propunerile fcute de salariai (este o
practic permanent n ntreprinderile japoneze).
Un alt aspect, deloc neglijabil, este legat de evoluia organizrii sindicatelor care, dac ntr-
o prim etap au avut ca obiective prioritare problemele salariale, ntr-un viitor apropiat se
vor concentra i pe alte probleme, printre care cerinele adresate administraiei referitoare
la mbuntirea condiiilor de munc, la dotarea corespunztoare pentru realizarea unei
munci eficiente.
2. LOCUL DE MUNC - DEFINIRE, ELEMENTE COMPONENTE
Locul de munc reprezint o zon (spaiu, teritoriu) nzestrat cu tot ce este necesar
(maini, scule, materiale, piese etc.) pentru realizarea unei lucrri sau a unui complex de
lucrri de ctre un executant individual sau colectiv (echipa).
Procesele de producie sunt destul de diferite ntre ele ca scop (ntreinere, reparaie,
retehnologizare, obiectiv nou), ca tehnologie (execuie prin prelucrri mecanice, sudur,
lctuerie, etc) sau ca teritoriu de desfurare (pe o suprafa restrns - locul de munc al
strungarului, pe o zon mai mare - reparaia unui perete al cazanului sau revizia/reparaia
unei staii de transformare, pe faze ntinse - reparaia unei linii electrice, execuia unui baraj
etc.)
Cu toate aceste diferene i particulariti, fiecarui loc de munc i sunt specifice patru
elemente componente:
mijloacele de munc, compuse din totalitatea instrumentelor care se interpun ntre
om i obiectul muncii; aceste mijloace pot fi de o complexitate mai mare (maini
unelte, instalaii de ridicat, maini de transport etc.) sau mai redus (scule universale,
scule i dispozitive specifice tehnologiei, aparate de msurat i control etc);
obiectele muncii, respectiv componenta asupra creia se acioneaz pentru a-i
schimba forma, performanele etc.; obiecte ale muncii pot fi: o bucat de material pe
care un strungar o transform ntr-o pies, un reductor cruia un lctu i nlocuiete
piesele uzate, un complex de materiale - beton, oel beton, confecii metalice - care
pot fi transformate ntr-un baraj etc.;
fora de munc, cea care prin intermediul mijloacelor de munc acioneaz asupra
obiectelor muncii pentru a se atinge scopul propus ntr-un anumit loc de munc; fora
de munc poate fi mai mult sau mai puin calificat, compus din unul sau mai muli
executani, de aceeai meserie sau cu meserii diferite;
condiiile generale de munc, definite de acele caracteristici pe care le impune o
bun desfurare a muncii (iluminat, temperatur, zgomot, prevenirea riscurilor de
accidente etc.).
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
4
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
3. ANALIZA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE LOCULUI DE MUNC
3.1. Analiza mijloacelor de munc
3.1.1. Analiza mijloacelor de munc de mare complexitate (mecanizare)
Mijloacele de munc de mare complexitate sau, n unele situaii, marea mecanizare au un
rol determinant n procesele de producie (de exemplu un strung, un transformator de
sudur, un pod rulant, o automacara etc.).
Prezena acestora la un loc de munc presupune analiza urmtoarelor aspecte : dotarea
locului de munc, amplasarea utilajelor, alimentarea cu energie, meninerea utilajelor n
stare de funciune, stabilirea traseelor de deplasare,calitatea utilajelor.
Dotarea locului de munc. Un nivel de productivitate sporit presupune i o dotare cu
utilaje performante (pentru producie) sau o mecanizare complex (pentru reparaii,
lucrri noi etc.).
Analiza dotrii trebuie facut innd seama de:
- natura operaiilor de executat la locul de munc;
- dotarea existent i posibilitatile de suplimentare (ca numr, tip, performane);
- volumul lucrrilor de realizat (frecvena utilizrii, gradul de ncrcare etc.);
- costurile pe care le presupune o nlocuire a dotrii actuale sau o completare a
acesteia, sub aspectul investiiei iniiale i al costurilor de exploatare i
ntreinere.
Desigur, valorile mainilor, instalaiilor sunt astzi semnificative, iar resursele de
finanare limitate; cu toate acestea, calculele economice pot demonstra oportunitatea
aciunilor (nlocuire, completare chiar n condiiile obinerii de surse prin creditare i
cu dobnzi mari.
Amplasarea utilajelor. Analiza trebuie s se refere la:
- folosirea economic a suprafeei atelierelor, terenului etc.;
- existenta spaiilor pentru efectuarea ntreinerii i reparaiilor;
- asigurarea spaiilor impuse de securitatea muncii, norme ISCIR etc.;
- desfurarea comod i fr riscuri a procesului de producie (de ex.: vizibilitate
pentru cei care le manevreaz, sisteme de comunicaii etc.);
- satisfacerea ntregii zone a locului de munc unde procesul tehnologic impune
utilizarea lor (de ex.: nu este permis amplasarea unor instalaii de ridicat dezaxate
fa de utilajele ce ar trebui manevrate sau a cror deplasare nu satisface execuia
lucrrilor n punctele extreme).
Alimentarea cu energie. Sursele frecvente de energie sunt de natur electric, dar pot
fi i combustibili (pentru mijloace de transport, automacarale, buldozere etc.) sau aer
comprimat (pentru lucrri sub ap, n subteran etc.).
Alimentarea cu energie presupune asigurarea unei surse corespunzatoare att din punct
de vedere calitativ (tensiune, tip de combustibil, presiune a aerului comprimat) cat i
cantitativ (putere, mas, debit).
Meninerea utilajelor n stare de funciune. Dotarea existent sau de viitor impune
luarea msurilor adecvate de mentenan:
- stabilirea operaiilor de ntreinere, a personalului executant i a materialelor
necesare;
- existena formaiilor pentru realizarea reviziilor tehnice, a reparaiilor planificate
i a celor accidentale;
66
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
3
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
conductorii proceselor de producie, dar i sugestiile, propunerile fcute de salariai (este o
practic permanent n ntreprinderile japoneze).
Un alt aspect, deloc neglijabil, este legat de evoluia organizrii sindicatelor care, dac ntr-
o prim etap au avut ca obiective prioritare problemele salariale, ntr-un viitor apropiat se
vor concentra i pe alte probleme, printre care cerinele adresate administraiei referitoare
la mbuntirea condiiilor de munc, la dotarea corespunztoare pentru realizarea unei
munci eficiente.
2. LOCUL DE MUNC - DEFINIRE, ELEMENTE COMPONENTE
Locul de munc reprezint o zon (spaiu, teritoriu) nzestrat cu tot ce este necesar
(maini, scule, materiale, piese etc.) pentru realizarea unei lucrri sau a unui complex de
lucrri de ctre un executant individual sau colectiv (echipa).
Procesele de producie sunt destul de diferite ntre ele ca scop (ntreinere, reparaie,
retehnologizare, obiectiv nou), ca tehnologie (execuie prin prelucrri mecanice, sudur,
lctuerie, etc) sau ca teritoriu de desfurare (pe o suprafa restrns - locul de munc al
strungarului, pe o zon mai mare - reparaia unui perete al cazanului sau revizia/reparaia
unei staii de transformare, pe faze ntinse - reparaia unei linii electrice, execuia unui baraj
etc.)
Cu toate aceste diferene i particulariti, fiecarui loc de munc i sunt specifice patru
elemente componente:
mijloacele de munc, compuse din totalitatea instrumentelor care se interpun ntre
om i obiectul muncii; aceste mijloace pot fi de o complexitate mai mare (maini
unelte, instalaii de ridicat, maini de transport etc.) sau mai redus (scule universale,
scule i dispozitive specifice tehnologiei, aparate de msurat i control etc);
obiectele muncii, respectiv componenta asupra creia se acioneaz pentru a-i
schimba forma, performanele etc.; obiecte ale muncii pot fi: o bucat de material pe
care un strungar o transform ntr-o pies, un reductor cruia un lctu i nlocuiete
piesele uzate, un complex de materiale - beton, oel beton, confecii metalice - care
pot fi transformate ntr-un baraj etc.;
fora de munc, cea care prin intermediul mijloacelor de munc acioneaz asupra
obiectelor muncii pentru a se atinge scopul propus ntr-un anumit loc de munc; fora
de munc poate fi mai mult sau mai puin calificat, compus din unul sau mai muli
executani, de aceeai meserie sau cu meserii diferite;
condiiile generale de munc, definite de acele caracteristici pe care le impune o
bun desfurare a muncii (iluminat, temperatur, zgomot, prevenirea riscurilor de
accidente etc.).
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
4
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
3. ANALIZA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE LOCULUI DE MUNC
3.1. Analiza mijloacelor de munc
3.1.1. Analiza mijloacelor de munc de mare complexitate (mecanizare)
Mijloacele de munc de mare complexitate sau, n unele situaii, marea mecanizare au un
rol determinant n procesele de producie (de exemplu un strung, un transformator de
sudur, un pod rulant, o automacara etc.).
Prezena acestora la un loc de munc presupune analiza urmtoarelor aspecte : dotarea
locului de munc, amplasarea utilajelor, alimentarea cu energie, meninerea utilajelor n
stare de funciune, stabilirea traseelor de deplasare,calitatea utilajelor.
Dotarea locului de munc. Un nivel de productivitate sporit presupune i o dotare cu
utilaje performante (pentru producie) sau o mecanizare complex (pentru reparaii,
lucrri noi etc.).
Analiza dotrii trebuie facut innd seama de:
- natura operaiilor de executat la locul de munc;
- dotarea existent i posibilitatile de suplimentare (ca numr, tip, performane);
- volumul lucrrilor de realizat (frecvena utilizrii, gradul de ncrcare etc.);
- costurile pe care le presupune o nlocuire a dotrii actuale sau o completare a
acesteia, sub aspectul investiiei iniiale i al costurilor de exploatare i
ntreinere.
Desigur, valorile mainilor, instalaiilor sunt astzi semnificative, iar resursele de
finanare limitate; cu toate acestea, calculele economice pot demonstra oportunitatea
aciunilor (nlocuire, completare chiar n condiiile obinerii de surse prin creditare i
cu dobnzi mari.
Amplasarea utilajelor. Analiza trebuie s se refere la:
- folosirea economic a suprafeei atelierelor, terenului etc.;
- existenta spaiilor pentru efectuarea ntreinerii i reparaiilor;
- asigurarea spaiilor impuse de securitatea muncii, norme ISCIR etc.;
- desfurarea comod i fr riscuri a procesului de producie (de ex.: vizibilitate
pentru cei care le manevreaz, sisteme de comunicaii etc.);
- satisfacerea ntregii zone a locului de munc unde procesul tehnologic impune
utilizarea lor (de ex.: nu este permis amplasarea unor instalaii de ridicat dezaxate
fa de utilajele ce ar trebui manevrate sau a cror deplasare nu satisface execuia
lucrrilor n punctele extreme).
Alimentarea cu energie. Sursele frecvente de energie sunt de natur electric, dar pot
fi i combustibili (pentru mijloace de transport, automacarale, buldozere etc.) sau aer
comprimat (pentru lucrri sub ap, n subteran etc.).
Alimentarea cu energie presupune asigurarea unei surse corespunzatoare att din punct
de vedere calitativ (tensiune, tip de combustibil, presiune a aerului comprimat) cat i
cantitativ (putere, mas, debit).
Meninerea utilajelor n stare de funciune. Dotarea existent sau de viitor impune
luarea msurilor adecvate de mentenan:
- stabilirea operaiilor de ntreinere, a personalului executant i a materialelor
necesare;
- existena formaiilor pentru realizarea reviziilor tehnice, a reparaiilor planificate
i a celor accidentale;
67
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
5
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
- un sistem de coordonare a activitilor ntre cei care utilizeaz mijloacele i cei
care le ntrein sau le repar (planificarea reviziilor, a reparaiilor, emiterea
comenzilor, stabilirea imobilizrilor i a cheltuielilor etc.).
Stabilirea traseelor de deplasare. Aceasta se refer la utilajele deplasabile pe drumuri
de acces (mijloace de transport, automacarale, electrocare, motostivuitoare etc.).
Analiza vizeaza alegerea traseelor nepericuloase i mai scurte (economice), a locurilor
de parcare, de alimentare cu carburani etc.
Calitatea utilajelor. Aceasta poate fi privit din mai multe puncte de vedere:
- al asigurrii unei anumite disponibiliti (opriri planificate sau accidentale n
anumite limite);
- al asigurrii unui climat ergonomic pentru personalul ce deservete utilajul sau
maina, dar i pentru cel care se afl n zona de lucru (nivel de noxe, zgomot etc.).
3.1.2. Analiza mijloacelor de munc de mic mecanizare
Fiecrei meserii i fiecrui gen de lucrare i sunt specifice anumite scule, dispozitive,
aparate (numite adesea i mijloace de mic mecanizare). Analiza acestora la un loc de
munc se refer la: nzestrarea cu scule, dispozitive i aparate, depozitarea sculelor,
concepia i construcia sculelor /dispozitivelor.
nzestrarea cu scule, dispozitive, aparate. Acesta este un element esenial al analizei,
deoarece practica demonstreaz numeroase abateri de la o dotare corespunztoare
pentru operaiile de executat (lipsa de scule/dispozitive i aplicarea de metode de
lucru improvizate, dotare uzat moral sau fizic).
Analiza dotarii trebuie s in seama de lucrrile de executat i de frecvena lor
(ultimul aspect influeneaz numrul de scule de acelai tip).
Trebuie analizate i aspectele conexe: sursele de alimentare cu energie (electric,
pneumatic, combustibil) i sistemul de ntreinere i reparaie.
Depozitarea sculelor. Situaiile sunt diverse: scule pstrate de fiecare salariat, scule
comune echipelor, scule pstrate i distribuite de magazii ale seciilor. O problem
comun este legat de securitatea sculelor (multiplele utilizri i n afara unitii fac
posibil nstrinarea lor). Este necesar asigurarea unor condiii materiale specifice de
depozitare.
Concepia i construcia sculelor/dispozitivelor. Analiza trebuie s conduc la
concluzii clare privind utilizarea lejer a lor i n condiii lipsite de riscuri de
accidente .
3.2. Analiza obiectelor muncii
n activitile de reparaii mai ales, n centralele electrice, dar i pentru lucrrile de
investiii, volumul de obiecte ale muncii este semnificativ. Asigurarea lor la locul de
munc pentru procesul de producie comport un consum mare de timp pentru manipulri,
precum i existena mijloacelor de mecanizare pentru ridicat i transportat.
Analiza se refer la cteva aspecte:
aprovizionarea corespunztoare a locului de munc, ce presupune:
- determinarea specificaiei de sortimente necesare lucrrilor;
- stabilirea cantitilor pentru fiecare sortiment;
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
6
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
- identificarea momentelor de aprovizionare (pentru lucrrile cu durat mai mare),
din considerente economice (blocarea unor fonduri ct mai reduse) i de
depozitare;
aducerea i depozitarea la locul de munc, analiz care se refer la:
- stabilirea mijloacelor de ridicare i transport;
- folosirea de accesorii: palete, containere etc.;
- organizarea depozitrii la locul de munc (folosirea raional a spaiilor, numr
minim de manipulri etc.);
degajarea locului de munc, respectiv evacuarea produselor realizate (n cazul
atelierelor de confecii, reparaii de subansambluri) i a deeurilor (piese uzate, alte
materiale).
3.3. Analiza forei de munc
Fora de munc trebuie privit ca totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale
executanilor. Analiza include urmtoarele aspecte:
numrul de lucrtori i structura pe meserii (pentru locurile de munc ce implic
participarea mai multor executani, a unei echipe); ele se determin pe baza
consumului de munc normat, a duratei impuse pentru realizarea lucrrii, a spaiului
de lucru, a procedeelor tehnologice folosite i a succesiunii acestora;
nivelul de calificare al executanilor, care trebuie corelat cu complexitatea lucrrilor
de realizat; pentru a satisface acest deziderat este necesar o apreciere a nivelului de
calificare impus de lucrare i o caracterizare a lucrrilor pe care le poate executa un
salariat ncadrat ntr-o meserie i aflat la un nivel de salarizare;
capacitatea fizic i psihic de munc; trebuie realizat o corelare ntre efortul fizic
impus de lucrare i capacitile fizice ale executanilor; totodat trebuie avute n
vedere unele particulariti psihice impuse de anumite lucrri (execuie la nalime sau
n spaii nguste, grad mare de periculozitate etc.);
Precizare. Pentru multe locuri de munc se impune, pe lng controlul medical
periodic, i testarea psihologjc.
stabilirea sarcinilor de lucru pentru fiecare executant; sarcinile fiecrui executant
deriv dintr-o fi tehnologic sau, mai nou, dintr-o procedur operaional.
Precizare. Pentru folosirea raional a timpului de lucru, fiecare executant trebuie s
tie ce are de realizat n strns coordonare cu aciunile celorlali componeni ai
echipei.
metoda de munc practicat; pentru mbuntirea metodei de munc se utilizeaz
tehnicile puse la dispoziie de studiul metodelor de munc (component a studiului
muncii); printre acestea menionm:
analiza detaliat a procesului de producie, care implic descompunerea unei
lucrri n faze: de transformare, de transport, de control, de ateptare, de
depozitare; prin interpretarea critic a situaiei existente pot rezulta:
- reducerea unor faze de transport;
- eliminarea unor ateptri;
- cumularea unor operaii la transformare;
analiza executantului colectiv (echipa), metod prin care, printr-o nregistrare n
timp a activitilor fiecrui executant, se pot trage concluzii privind:
- gradul de ocupare (folosirea fondului de timp) pentru fiecare executant;
68
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
5
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
- un sistem de coordonare a activitilor ntre cei care utilizeaz mijloacele i cei
care le ntrein sau le repar (planificarea reviziilor, a reparaiilor, emiterea
comenzilor, stabilirea imobilizrilor i a cheltuielilor etc.).
Stabilirea traseelor de deplasare. Aceasta se refer la utilajele deplasabile pe drumuri
de acces (mijloace de transport, automacarale, electrocare, motostivuitoare etc.).
Analiza vizeaza alegerea traseelor nepericuloase i mai scurte (economice), a locurilor
de parcare, de alimentare cu carburani etc.
Calitatea utilajelor. Aceasta poate fi privit din mai multe puncte de vedere:
- al asigurrii unei anumite disponibiliti (opriri planificate sau accidentale n
anumite limite);
- al asigurrii unui climat ergonomic pentru personalul ce deservete utilajul sau
maina, dar i pentru cel care se afl n zona de lucru (nivel de noxe, zgomot etc.).
3.1.2. Analiza mijloacelor de munc de mic mecanizare
Fiecrei meserii i fiecrui gen de lucrare i sunt specifice anumite scule, dispozitive,
aparate (numite adesea i mijloace de mic mecanizare). Analiza acestora la un loc de
munc se refer la: nzestrarea cu scule, dispozitive i aparate, depozitarea sculelor,
concepia i construcia sculelor /dispozitivelor.
nzestrarea cu scule, dispozitive, aparate. Acesta este un element esenial al analizei,
deoarece practica demonstreaz numeroase abateri de la o dotare corespunztoare
pentru operaiile de executat (lipsa de scule/dispozitive i aplicarea de metode de
lucru improvizate, dotare uzat moral sau fizic).
Analiza dotarii trebuie s in seama de lucrrile de executat i de frecvena lor
(ultimul aspect influeneaz numrul de scule de acelai tip).
Trebuie analizate i aspectele conexe: sursele de alimentare cu energie (electric,
pneumatic, combustibil) i sistemul de ntreinere i reparaie.
Depozitarea sculelor. Situaiile sunt diverse: scule pstrate de fiecare salariat, scule
comune echipelor, scule pstrate i distribuite de magazii ale seciilor. O problem
comun este legat de securitatea sculelor (multiplele utilizri i n afara unitii fac
posibil nstrinarea lor). Este necesar asigurarea unor condiii materiale specifice de
depozitare.
Concepia i construcia sculelor/dispozitivelor. Analiza trebuie s conduc la
concluzii clare privind utilizarea lejer a lor i n condiii lipsite de riscuri de
accidente .
3.2. Analiza obiectelor muncii
n activitile de reparaii mai ales, n centralele electrice, dar i pentru lucrrile de
investiii, volumul de obiecte ale muncii este semnificativ. Asigurarea lor la locul de
munc pentru procesul de producie comport un consum mare de timp pentru manipulri,
precum i existena mijloacelor de mecanizare pentru ridicat i transportat.
Analiza se refer la cteva aspecte:
aprovizionarea corespunztoare a locului de munc, ce presupune:
- determinarea specificaiei de sortimente necesare lucrrilor;
- stabilirea cantitilor pentru fiecare sortiment;
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
6
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
- identificarea momentelor de aprovizionare (pentru lucrrile cu durat mai mare),
din considerente economice (blocarea unor fonduri ct mai reduse) i de
depozitare;
aducerea i depozitarea la locul de munc, analiz care se refer la:
- stabilirea mijloacelor de ridicare i transport;
- folosirea de accesorii: palete, containere etc.;
- organizarea depozitrii la locul de munc (folosirea raional a spaiilor, numr
minim de manipulri etc.);
degajarea locului de munc, respectiv evacuarea produselor realizate (n cazul
atelierelor de confecii, reparaii de subansambluri) i a deeurilor (piese uzate, alte
materiale).
3.3. Analiza forei de munc
Fora de munc trebuie privit ca totalitatea capacitilor fizice i intelectuale ale
executanilor. Analiza include urmtoarele aspecte:
numrul de lucrtori i structura pe meserii (pentru locurile de munc ce implic
participarea mai multor executani, a unei echipe); ele se determin pe baza
consumului de munc normat, a duratei impuse pentru realizarea lucrrii, a spaiului
de lucru, a procedeelor tehnologice folosite i a succesiunii acestora;
nivelul de calificare al executanilor, care trebuie corelat cu complexitatea lucrrilor
de realizat; pentru a satisface acest deziderat este necesar o apreciere a nivelului de
calificare impus de lucrare i o caracterizare a lucrrilor pe care le poate executa un
salariat ncadrat ntr-o meserie i aflat la un nivel de salarizare;
capacitatea fizic i psihic de munc; trebuie realizat o corelare ntre efortul fizic
impus de lucrare i capacitile fizice ale executanilor; totodat trebuie avute n
vedere unele particulariti psihice impuse de anumite lucrri (execuie la nalime sau
n spaii nguste, grad mare de periculozitate etc.);
Precizare. Pentru multe locuri de munc se impune, pe lng controlul medical
periodic, i testarea psihologjc.
stabilirea sarcinilor de lucru pentru fiecare executant; sarcinile fiecrui executant
deriv dintr-o fi tehnologic sau, mai nou, dintr-o procedur operaional.
Precizare. Pentru folosirea raional a timpului de lucru, fiecare executant trebuie s
tie ce are de realizat n strns coordonare cu aciunile celorlali componeni ai
echipei.
metoda de munc practicat; pentru mbuntirea metodei de munc se utilizeaz
tehnicile puse la dispoziie de studiul metodelor de munc (component a studiului
muncii); printre acestea menionm:
analiza detaliat a procesului de producie, care implic descompunerea unei
lucrri n faze: de transformare, de transport, de control, de ateptare, de
depozitare; prin interpretarea critic a situaiei existente pot rezulta:
- reducerea unor faze de transport;
- eliminarea unor ateptri;
- cumularea unor operaii la transformare;
analiza executantului colectiv (echipa), metod prin care, printr-o nregistrare n
timp a activitilor fiecrui executant, se pot trage concluzii privind:
- gradul de ocupare (folosirea fondului de timp) pentru fiecare executant;
69
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
7
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
- diferenele de ncrcare ntre executani;
- intervalele de timp nefolosite;
depistnd cauzele care duc la o utilizare necorespunztoare a fondului de timp, se
pot stabili msuri n consecin;
analiza sistemului executant - main, cnd n procesul de producie exist acest
cuplu (de exemplu: strungar - strung; mainist - buldozer etc.); aceast analiz d
informaii cu privire la stagnrile din procesul de producie i la cauzele lor
(defeciuni ale mainii, intervenie greoaie pentru remediere, nepregtirea sculelor
dispozitivelor de ctre executant etc.).
3.4. Analiza condiiilor generale de munc
Imaginea locului de munc trebuie completat i cu acele condiii de ordin general care pot
conduce la realizarea lucrrilor (pentru care elementele expuse mai nainte sunt rezolvate)
cu o productivitate mai bun sau mai slab. Aceste condiii generale se refer la:
factori de ambian fizic: iluminat, microclimat (temperatur, umiditate etc.),
zgomot, factori meteorologici etc.; din analiza acestor factori rezult msuri ca:
mbuntirea iluminatului local, echipament de protecie deosebit etc. ;
factori de ambian psihic: colorit, muzic, climat de munc; dac pentru tipul de
activitate n care se desfoar coloritul i muzica nu sunt de luat n discuie, n
schimb analizei relaiilor de munc dintre executani i dintre acetia i efi merit s i
se acorde atenie;
factori igienico-sanitari: condiiile pentru schimbarea inutei (strada-lucru), pentru
servirea mesei, pentru igiena corporal, grupuri sanitare etc.;
factori de risc: analiza riscurilor ce pot aparea la executarea lucrrilor specifice
locului de munc trebuie s conduc la msurile necesare pentru a prentmpina
posibilele accidente de munc: msuri de natur organizatoric (de ex. ntocmirea
documentelor i respectarea riguroas a regulilor pentru admiterea la lucru n
instalaii), de natur tehnic (de ex. folosirea dispozitivelor de scurtcircuit), de natur
educaional (de ex. instruirea salariailor nainte de a ncepe lucrarea).
4. ETAPELE RAIONALIZRII ORGANIZRII LOCULUI DE MUNC
Fiecare conductor are n subordine mai multe locuri de munc, a cror organizare pune
probleme diferite (unele comport volum mare de munc, altele presupun condiii grele,
riscuri de accidente etc.)
n aciunea sa de raionalizare a organizrii locurilor de munc pe care le conduce se
impune parcurgerea mai multor etape.
4.1. Selectarea locului de munc supus raionalizrii
n cadrul unei secii (antier), a unui atelier (lot) exist o multitudine de locuri de munc.
ntr-un program de raionalizare a organizrii lor trebuie stabilit a ordine a prioritilor.
Pentru aceasta se pot lua n consideraie urmtoarele criterii:
de ordin economic: locuri de munc ce pot genera trangulri ntr-un flux al
produciei, locuri de munc unde este necesar consum mare de manoper (slab
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
8
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
mecanizate), locuri de munc cu ntreruperi frecvente ale muncii (slaba organizare)
sau unde se aplic metode vechi de munc;
de ordin tehnic: locuri de munc la care au survenit schimbri ale tehnologiei i
dotrii;
de ordin social: locuri de munc unde condiiile sunt deosebit de grele (efort fizic
mare, microclimat special etc.), locuri de munc unde se produc frecvente accidente
de munc, cu fluctuaie mare de personal sau acolo unde nu se ndeplinesc normele de
munc (de acord sau regie).
4.2. Cunoaterea organizrii existente
Pentru locul de munc supus raionalizrii, eful ierarhic al acelui loc de munc (de ex.
maistrul) prezint n detaliu elementele componente ale acestuia (vezi cap.3).
Ca modaliti de prezentare se folosesc:
- schia de amplasare a diferitelor elemente;
- graficul detaliat al procesului de produie;
- graficul executantului (individual, colectiv, executant - main);
- grafice de circulaie (a materialelor, a executanilor) etc.
4.3. Analiza critic a organizrii existente
Aceast etap const n depistarea acelor componente ale locului de munc analizat care
prezint deficiene.
Pentru a uura munca celui care face analiza, se poate folosi o list de control ("checklist" -
vezi anexa).
Se recomand totodat i folosirea pentru analiz a metodei interogative. Metoda
presupune analiza, pentru orice lucrare, a celor cinci componente: obiectul lucrrii,
executantul, locul, momentul i modul n care se execut.
Metoda se bazeaz pe trei seturi de ntrebri care se refer la cele cinci componente
amintite.
ntrebrile vizeaz constatarea, analiza critica i mbuntirile ce se pot aduce.
ntrebrile de constatare sunt urmatoarele: ce? cine? unde? cnd? cum?, cele de analiz
sunt: de ce? de ce acest executant? de ce n acest loc? de ce n acest moment? de ce n
acest mod?, cele de mbuntire sunt: se poate face i altceva? poate fi fcut de altcineva
? se poate face n alt loc? n ce moment ? sau n alt mod?
Concluziile analizei se pot referi la: eliminarea operaiei sau combinarea ei cu alt operaie,
schimbarea executantului, a locului, momentului i a modului de execuie.
Analiza critic trebuie s se finalizeze cu un pachet de msuri, cu aplicare imediat sau de
viitor (dotri, documentaii etc.).
70
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
7
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
- diferenele de ncrcare ntre executani;
- intervalele de timp nefolosite;
depistnd cauzele care duc la o utilizare necorespunztoare a fondului de timp, se
pot stabili msuri n consecin;
analiza sistemului executant - main, cnd n procesul de producie exist acest
cuplu (de exemplu: strungar - strung; mainist - buldozer etc.); aceast analiz d
informaii cu privire la stagnrile din procesul de producie i la cauzele lor
(defeciuni ale mainii, intervenie greoaie pentru remediere, nepregtirea sculelor
dispozitivelor de ctre executant etc.).
3.4. Analiza condiiilor generale de munc
Imaginea locului de munc trebuie completat i cu acele condiii de ordin general care pot
conduce la realizarea lucrrilor (pentru care elementele expuse mai nainte sunt rezolvate)
cu o productivitate mai bun sau mai slab. Aceste condiii generale se refer la:
factori de ambian fizic: iluminat, microclimat (temperatur, umiditate etc.),
zgomot, factori meteorologici etc.; din analiza acestor factori rezult msuri ca:
mbuntirea iluminatului local, echipament de protecie deosebit etc. ;
factori de ambian psihic: colorit, muzic, climat de munc; dac pentru tipul de
activitate n care se desfoar coloritul i muzica nu sunt de luat n discuie, n
schimb analizei relaiilor de munc dintre executani i dintre acetia i efi merit s i
se acorde atenie;
factori igienico-sanitari: condiiile pentru schimbarea inutei (strada-lucru), pentru
servirea mesei, pentru igiena corporal, grupuri sanitare etc.;
factori de risc: analiza riscurilor ce pot aparea la executarea lucrrilor specifice
locului de munc trebuie s conduc la msurile necesare pentru a prentmpina
posibilele accidente de munc: msuri de natur organizatoric (de ex. ntocmirea
documentelor i respectarea riguroas a regulilor pentru admiterea la lucru n
instalaii), de natur tehnic (de ex. folosirea dispozitivelor de scurtcircuit), de natur
educaional (de ex. instruirea salariailor nainte de a ncepe lucrarea).
4. ETAPELE RAIONALIZRII ORGANIZRII LOCULUI DE MUNC
Fiecare conductor are n subordine mai multe locuri de munc, a cror organizare pune
probleme diferite (unele comport volum mare de munc, altele presupun condiii grele,
riscuri de accidente etc.)
n aciunea sa de raionalizare a organizrii locurilor de munc pe care le conduce se
impune parcurgerea mai multor etape.
4.1. Selectarea locului de munc supus raionalizrii
n cadrul unei secii (antier), a unui atelier (lot) exist o multitudine de locuri de munc.
ntr-un program de raionalizare a organizrii lor trebuie stabilit a ordine a prioritilor.
Pentru aceasta se pot lua n consideraie urmtoarele criterii:
de ordin economic: locuri de munc ce pot genera trangulri ntr-un flux al
produciei, locuri de munc unde este necesar consum mare de manoper (slab
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
8
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
mecanizate), locuri de munc cu ntreruperi frecvente ale muncii (slaba organizare)
sau unde se aplic metode vechi de munc;
de ordin tehnic: locuri de munc la care au survenit schimbri ale tehnologiei i
dotrii;
de ordin social: locuri de munc unde condiiile sunt deosebit de grele (efort fizic
mare, microclimat special etc.), locuri de munc unde se produc frecvente accidente
de munc, cu fluctuaie mare de personal sau acolo unde nu se ndeplinesc normele de
munc (de acord sau regie).
4.2. Cunoaterea organizrii existente
Pentru locul de munc supus raionalizrii, eful ierarhic al acelui loc de munc (de ex.
maistrul) prezint n detaliu elementele componente ale acestuia (vezi cap.3).
Ca modaliti de prezentare se folosesc:
- schia de amplasare a diferitelor elemente;
- graficul detaliat al procesului de produie;
- graficul executantului (individual, colectiv, executant - main);
- grafice de circulaie (a materialelor, a executanilor) etc.
4.3. Analiza critic a organizrii existente
Aceast etap const n depistarea acelor componente ale locului de munc analizat care
prezint deficiene.
Pentru a uura munca celui care face analiza, se poate folosi o list de control ("checklist" -
vezi anexa).
Se recomand totodat i folosirea pentru analiz a metodei interogative. Metoda
presupune analiza, pentru orice lucrare, a celor cinci componente: obiectul lucrrii,
executantul, locul, momentul i modul n care se execut.
Metoda se bazeaz pe trei seturi de ntrebri care se refer la cele cinci componente
amintite.
ntrebrile vizeaz constatarea, analiza critica i mbuntirile ce se pot aduce.
ntrebrile de constatare sunt urmatoarele: ce? cine? unde? cnd? cum?, cele de analiz
sunt: de ce? de ce acest executant? de ce n acest loc? de ce n acest moment? de ce n
acest mod?, cele de mbuntire sunt: se poate face i altceva? poate fi fcut de altcineva
? se poate face n alt loc? n ce moment ? sau n alt mod?
Concluziile analizei se pot referi la: eliminarea operaiei sau combinarea ei cu alt operaie,
schimbarea executantului, a locului, momentului i a modului de execuie.
Analiza critic trebuie s se finalizeze cu un pachet de msuri, cu aplicare imediat sau de
viitor (dotri, documentaii etc.).
71
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
9
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
4.4. Proiectarea i aplicarea noii organizri
Integrarea msurilor de mbuntire n organizarea existent va conduce la derularea
operaiilor (lucrrilor) ntr-o nou variant, care se pune n practic imediat sau ealonat i
care trebuie nsuit de executani. Noutatea se poate referi la aspecte variate ca:
schimbarea numrului i structurii executanilor (ca meserie i nivel de calificare)
modificarea dotrii, a metodei de lucru, a ordinii operaiilor, a repartizrii sarcinilor pe
membrii echipei, a executrii prealabile a unor operaii (confecionarea unor componente
etc.), modificarea spaiilor de depozitare, a traseelor de micare etc.
Observaie. Dup definirea noii organizri, inclusiv a unor corecii rezultate din practic,
se impune i a nou msurare a consumului de munc.
BIBLlOGRAFIE
1. Ministerul Muncii - Studiul muncii, vol.I-VIII. Ed.Tehnic,1973
2. Crlan, M. - Studiul muncii(broura CFP - simbol Nt 1-1)
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
10
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
Lista de control Anexa
(CHECKLIST)
pentru aprecierea organizrii unui loc de munc
Nr.
crt.
Intrebarea Constatarea Propuneri de
mbuntire
da nu nu este
cazul
0 1 2 3 4 5
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
1.MIJLOACE DE MUNC
Operaiile sunt suficient mecanizate?
Dotarea existent are performanele impuse
de procesul tehnologic?
Numrul de utilaje satisface necesitile?
Care este gradul de folosire a dotrii existente
i care sunt cauzele utilizrii incomplete?
Costurile determinate de dotare sunt
acceptabile?
Amplasarea utilajelor satisface cerinele
procesului de producie?
Amplasarea utilajelor creeaz dificulti de
ntreinere, reparaii?
n cazul unor mijloace de transportat/ridicat,
traseele de micare sunt cele mai economice?
Exist un sistem de ntreinere i reparaie a
utilajelor?
Alimentarea cu energie este mulumitoare?
Sunt uzate fizic sau moral?
Privind dotarea cu scule-dispozitive:
- sunt prevzute de tehnologie?
- sunt asigurate conform prevederilor?
- care sunt improvizaiile ce se fac?
Exist un sistem de ntreinere i reparare a
sculelor i dispozitivelor?
Exista surse de alimentare cu energie pentru
scule/dispozitive?
Este asigurat depozitarea sculelor la
terminarea programului de munc?
Pentru dispozitivele unicat exist o persoan
care decide distribuirea?
Sculele pe care le utilizai ofer o utilizare
fr riscuri de accidente?
Sculele pe care le utilizai ofer utilizatorilor
comoditate n manipulare, acionare?
72
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
9
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
4.4. Proiectarea i aplicarea noii organizri
Integrarea msurilor de mbuntire n organizarea existent va conduce la derularea
operaiilor (lucrrilor) ntr-o nou variant, care se pune n practic imediat sau ealonat i
care trebuie nsuit de executani. Noutatea se poate referi la aspecte variate ca:
schimbarea numrului i structurii executanilor (ca meserie i nivel de calificare)
modificarea dotrii, a metodei de lucru, a ordinii operaiilor, a repartizrii sarcinilor pe
membrii echipei, a executrii prealabile a unor operaii (confecionarea unor componente
etc.), modificarea spaiilor de depozitare, a traseelor de micare etc.
Observaie. Dup definirea noii organizri, inclusiv a unor corecii rezultate din practic,
se impune i a nou msurare a consumului de munc.
BIBLlOGRAFIE
1. Ministerul Muncii - Studiul muncii, vol.I-VIII. Ed.Tehnic,1973
2. Crlan, M. - Studiul muncii(broura CFP - simbol Nt 1-1)
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
10
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
Lista de control Anexa
(CHECKLIST)
pentru aprecierea organizrii unui loc de munc
Nr.
crt.
Intrebarea Constatarea Propuneri de
mbuntire
da nu nu este
cazul
0 1 2 3 4 5
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
1.MIJLOACE DE MUNC
Operaiile sunt suficient mecanizate?
Dotarea existent are performanele impuse
de procesul tehnologic?
Numrul de utilaje satisface necesitile?
Care este gradul de folosire a dotrii existente
i care sunt cauzele utilizrii incomplete?
Costurile determinate de dotare sunt
acceptabile?
Amplasarea utilajelor satisface cerinele
procesului de producie?
Amplasarea utilajelor creeaz dificulti de
ntreinere, reparaii?
n cazul unor mijloace de transportat/ridicat,
traseele de micare sunt cele mai economice?
Exist un sistem de ntreinere i reparaie a
utilajelor?
Alimentarea cu energie este mulumitoare?
Sunt uzate fizic sau moral?
Privind dotarea cu scule-dispozitive:
- sunt prevzute de tehnologie?
- sunt asigurate conform prevederilor?
- care sunt improvizaiile ce se fac?
Exist un sistem de ntreinere i reparare a
sculelor i dispozitivelor?
Exista surse de alimentare cu energie pentru
scule/dispozitive?
Este asigurat depozitarea sculelor la
terminarea programului de munc?
Pentru dispozitivele unicat exist o persoan
care decide distribuirea?
Sculele pe care le utilizai ofer o utilizare
fr riscuri de accidente?
Sculele pe care le utilizai ofer utilizatorilor
comoditate n manipulare, acionare?
73
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
11
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
0 1 2 3 4 5
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
Exist o normare a duratei de utilizare a
sculelor? Este posibil ncadrarea n aceast
durat?
2. OBIECTELE MUNCII
Asigurarea locului de munc cu materiale,
piese se face:
- la nceputul lucrrii?
- ealonat?
- fr nici o ordine?
Ct timp se pierde (procentual) din lipsa de
materiale?
Exist formaii specializate care asigur
aducerea materialelor la locul de munc?
Sunt condiii de depozitare a materialelor la
locul de munc?
Care este nivelul de mecanizare n activitatea
de manipulare a materialelor?
Sunt folosite accesorii, precum containere,
palete?
Se fac manipulri repetate, nejustificate
pentru materiale?
Este organizat depozitarea i sortarea
deeurilor?
3. FORA DE MUNC
Numrul i structura pe meserii sunt judicios
stabilite?
Este corelat complexitatea lucrrilor cu
nivelul de calificare al executanilor?
Cum se face aceast corelare cnd pentru o
meserie exist 3-5 categorii de lucrtori
(complexitate) i pentru fiecare sunt 7- 13
clase de salarizare?
Cum se realizeaz compatibilitatea ntre
solicirile fizice cerute de lucrare i starea
fizic i de sntate a executanilor?
Exist lucrri speciale care necesit o testare
psihologic a executanilor?
tie fiecare executant (n cazul unei echipe)
ce are de fcut?
Se coordoneaz satisfctor interveniile
componenilor echipei?
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
12
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
0 1 2 3 4 5
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
Se pot face schimbri:
- n coninutul operaiilor?
- n locul i momentul execuiei?
- n modul de execuie?
Neutilizarea complet a fondului de timp este
datorat:
- indisciplinei executanilor?
- lipsei materialelor, sculelor?
- necorelrii cu alte formaii?
- defectrii mijloacelor de munc?
Normele de munc reflect consumul real de
munc?
4. CONDIIILE GENERALE DE
MUNC
Sunt asigurate condiiile de iluminat la locul
de munc?
Se asigur echipamentul de protecie adecvat
condiiilor de lucru?
Sunt noxe la locul de munc i mijloace de
diminuare a lor?
Sunt condiii de igien legate de pregtirea
pentru mas, pentru lucru/strad?
Sunt mulumitoare condiiile pentru servirea
mesei?
Relaiile dintre membrii echipei sunt de
cooperare, colegiale?
Dar relaiile dintre echipa i efi sau alte
formaii (de exploatare sau cu alte meserii
complementare)?
Se cunosc riscurile locului de munc ce se
pot transforma n accidente de munca?
Pentru a nu avea loc accidente de munc,
sunt luate toate msurile:
- de natur organizatoric?
- de natur tehnic?
- de natur educational (instruire)?
Accidentele produse se pot pune n seama:
- executanilor?
- efilor?
- unor defecte ascunse ale materialelor sau
ale utilajelor?
74
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
11
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
0 1 2 3 4 5
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
Exist o normare a duratei de utilizare a
sculelor? Este posibil ncadrarea n aceast
durat?
2. OBIECTELE MUNCII
Asigurarea locului de munc cu materiale,
piese se face:
- la nceputul lucrrii?
- ealonat?
- fr nici o ordine?
Ct timp se pierde (procentual) din lipsa de
materiale?
Exist formaii specializate care asigur
aducerea materialelor la locul de munc?
Sunt condiii de depozitare a materialelor la
locul de munc?
Care este nivelul de mecanizare n activitatea
de manipulare a materialelor?
Sunt folosite accesorii, precum containere,
palete?
Se fac manipulri repetate, nejustificate
pentru materiale?
Este organizat depozitarea i sortarea
deeurilor?
3. FORA DE MUNC
Numrul i structura pe meserii sunt judicios
stabilite?
Este corelat complexitatea lucrrilor cu
nivelul de calificare al executanilor?
Cum se face aceast corelare cnd pentru o
meserie exist 3-5 categorii de lucrtori
(complexitate) i pentru fiecare sunt 7- 13
clase de salarizare?
Cum se realizeaz compatibilitatea ntre
solicirile fizice cerute de lucrare i starea
fizic i de sntate a executanilor?
Exist lucrri speciale care necesit o testare
psihologic a executanilor?
tie fiecare executant (n cazul unei echipe)
ce are de fcut?
Se coordoneaz satisfctor interveniile
componenilor echipei?
ORGANIZAREA RAIONAL A LOCURILOR DE MUNC LA LUCRRILE DE
NTREINERE-REPARAII-INVESTIII
12
MENTENANA SISTEMELOR INDUSTRIALE
0 1 2 3 4 5
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
Se pot face schimbri:
- n coninutul operaiilor?
- n locul i momentul execuiei?
- n modul de execuie?
Neutilizarea complet a fondului de timp este
datorat:
- indisciplinei executanilor?
- lipsei materialelor, sculelor?
- necorelrii cu alte formaii?
- defectrii mijloacelor de munc?
Normele de munc reflect consumul real de
munc?
4. CONDIIILE GENERALE DE
MUNC
Sunt asigurate condiiile de iluminat la locul
de munc?
Se asigur echipamentul de protecie adecvat
condiiilor de lucru?
Sunt noxe la locul de munc i mijloace de
diminuare a lor?
Sunt condiii de igien legate de pregtirea
pentru mas, pentru lucru/strad?
Sunt mulumitoare condiiile pentru servirea
mesei?
Relaiile dintre membrii echipei sunt de
cooperare, colegiale?
Dar relaiile dintre echipa i efi sau alte
formaii (de exploatare sau cu alte meserii
complementare)?
Se cunosc riscurile locului de munc ce se
pot transforma n accidente de munca?
Pentru a nu avea loc accidente de munc,
sunt luate toate msurile:
- de natur organizatoric?
- de natur tehnic?
- de natur educational (instruire)?
Accidentele produse se pot pune n seama:
- executanilor?
- efilor?
- unor defecte ascunse ale materialelor sau
ale utilajelor?
75
Modul 6 Hotararea de Guvern nr. 1091 din 16 august 2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
Hotararea nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca Publicat in Monitorul Ofcial, Partea I nr.
739 din 30/08/2006
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul
de munca, asa cum este defnit la art. 4.
Art. 2. - Prevederile prezentei hotarari nu se aplica:
a) mijloacelor de transport utilizate in afara intreprinderii si/sau unitatii sau locurilor de
munca din interiorul mijloacelor de transport;
b) santierelor temporare sau mobile;
c) industriilor extractive;
d) vaselor de pescuit;
e) campurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei intreprinderi agricole sau forestiere,
dar sunt situate in afara ariei cladirilor intreprinderii.
Art. 3. - Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica in totalitate
domeniului prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifce din
prezenta hotarare.
Art. 4. - In sensul prezentei hotarari, prin loc de munca se intelege locul destinat sa cuprinda
posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii
si/sau a unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.
Art. 5. - Se considera ca un lucrator lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are
contactvizual si comunicare verbala directa cu alti lucratori, in cele mai multe cazuri pentru o perioada
de timp mai mare de o ora, si cand nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat in caz de accident
sau cand se afa intr-o situatie critica.
Art. 6. - Locurile de munca utilizate pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a prezentei
hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute in anexa nr. 1.
Art. 7. - Locurile de munca afate deja in folosinta inainte de data intrarii in vigoare a prezentei
hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute in anexa nr. 2.
CAPITOLUL II
Obligatii generale
Art. 8. - In scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia toate
masurile ca:
a) sa fe pastrate in permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si
iesirile propriu-zise;
b) sa fe realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor,
in special a celor mentionate in anexele nr. 1 si 2, iar orice neconformitati constatate si susceptibile
de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor sa fe corectate cat mai curand posibil;
c) sa fe curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzator locului
de munca, echipamentele si dispozitivele, in special cele mentionate la pct. 6 din anexa nr. 1 si la
pct. 6 din anexa nr. 2;
d) sa fe cu regularitate intretinute si verifcate echipamentele si dispozitivele de securitate
destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor, in special cele prevazute in anexele nr. 1 si 2.
76
Art. 9. - Atunci cand locurile de munca sufera modifcari, extinderi si/sau transformari dupa
data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru
a se asigura ca aceste modifcari, extinderi si/sau transformari sunt in concordanta cu cerintele
minime corespunzatoare prevazute in anexa nr. 1.
CAPITOLUL III
Informarea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 10. - Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare
la informarea lucratorilor, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fe informati cu privire la
toate masurile ce trebuie luate in domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca.
Art. 11. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare trebuie sa fe informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fabilitate si accesibilitate);
b) riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protectie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul.
Art. 12. - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire
la problemele la care se face referire in prezenta hotarare trebuie sa se desfasoare in conformitate
cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni
Art. 13. - Incalcarea prevederilor prezentei hotarari atrage raspunderea contraventionala,
civila sau penala, potrivit Legii nr. 319/2006.
Art. 14. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se face de catre inspectorii de
munca din cadrul Inspectiei Muncii si de catre inspectorii de sanatate publica din cadrul
Ministerului Sanatatii Publice.
CAPITOLUL V
Dispozitii fnale
Art. 15. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 16. - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
*Prezenta hotarare transpune Directiva 1989/654/CEE privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locuri de munca, publicata in Jurnalul Ofcial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr.
L 393/1989. Bucuresti, 16 august 2006. Nr. 1.091.
ANEXA Nr. 1
CERINTE MINIME
de securitate si sanatate pentru locurile de munca utilizate
pentru prima data conform art. 6 din hotarare
1. Observatie preliminara
Obligatiile mentionate in prezenta anexa se aplica ori de cate ori caracteristicile locului de
munca, activitatea, imprejurarile sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate si rezistenta
Cladirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aiba o structura si o rezistenta corespunzatoare
naturii utilizarii lor.
77
3. Instalatii electrice
Instalatiile electrice trebuie sa fe proiectate si construite astfel incat sa nu prezinte un pericol
de incendiu sau explozie. Lucratorii trebuie sa fe protejati impotriva riscului de accidentare prin
atingere directa si/sau atingere indirecta.
Proiectarea, constructia si alegerea materialului si dispozitivelor de protectie trebuie sa tina
seama de tensiunea nominala, infuenta conditiilor externe si de competenta lucratorilor care au
acces la partile componente ale instalatiei.
4. Cai si iesiri de urgenta
4.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca in mod
cat mai direct posibil in aer liber sau in spatii sigure.
4.2. in caz de pericol, trebuie sa fe posibila evacuarea rapida si in conditii cat mai sigure a
lucratorilor de la toate posturile de lucru.
4.3. Numarul, amplasarea si dimensiunile cailor si iesirilor de urgenta depind de utilizare, de
echipament si de dimensiunile locurilor de munca, precum si de numarul maxim de persoane care
pot f prezente.
4.4. Usile de iesire in caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.
Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fe incuiate sau fxate astfel incat sa nu poata f deschise
imediat si cu usurinta de catre orice persoana care ar avea nevoie sa le utilizeze in caz de
urgenta. Usile glisante sau turnante nu sunt permise in cazul in care acestea au destinatia de iesiri
de urgenta.
4.5. Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca.
Aceasta semnalizare trebuie sa fe sufcient de rezistenta si sa fe plasata in locurile
corespunzatoare.
4.6. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fe incuiate.
Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie
sa fe eliberate de orice obstacole, astfel incat sa poata f utilizate in orice moment fara difcultate.
4.7. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate sufcienta, in cazul in care se intrerupe alimentarea cu energie
electrica.
5. Detectarea si prevenirea incendiilor
5.1. In functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le
contin, de proprietatile fzice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential de
persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru
stingerea incendiilor si, daca este cazul, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fe usor accesibile si
simplu de manevrat. Acestea trebuie sa fe semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii
Guvernului nr. 971/2006. Aceste semnalizari trebuie sa fe sufcient de rezistente si amplasate in
locuri corespunzatoare.
6. Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
6.1. La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura sufcient aer
proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fzice impuse lucratorilor. In cazul
utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fe mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar
pentru sanatatea lucratorilor.
6.2. Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie
sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer. Orice
78
depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin
poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.
7. Temperatura in incaperi
7.1. In timpul programului de lucru, temperatura din incaperile ce cuprind posturi de lucru
trebuie sa fe adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru utilizate si de
cerintele fzice impuse lucratorilor.
7.2. Temperatura in camerele de odihna, in incaperile pentru personalul de serviciu permanent,
in grupurile sanitare, in cantine si in incaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda
destinatiei specifce a acestor incaperi.
7.3. Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie sa permita evitarea luminii solare
excesive la locurile de munca, in functie de natura muncii si de locul de munca.
8. Iluminatul natural si artifcial
8.1. In masura in care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural sufcient
si sa fe prevazut un iluminat artifcial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.
8.2. Instalatiile de iluminat din incaperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de
circulatie trebuie amplasate in asa fel incat sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca rezultat
al tipului de iluminat montat.
8.3. Locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de
intrerupere a iluminatului artifcial trebuie sa fe prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de o
intensitate sufcienta.
9. Pardoseli, pereti, plafoane si acoperisuri ale incaperilor
9.1. Pardoselile locurilor de munca trebuie sa fe lipsite de proeminente, de gauri sau de
planuri inclinate periculoase si trebuie sa fe fxe, stabile si nealunecoase. Incaperile care cuprind
posturi de lucru trebuie sa fe izolate termic in mod corespunzator, tinandu-se seama de tipul de
intreprindere si de activitatea fzica a lucratorilor.
9.2. Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor din incaperi trebuie sa fe curatate si
renovate pentru a se obtine conditii de igiena corespunzatoare.
9.3. Peretii transparenti sau translucizi, in special peretii despartitori realizati integral din
sticla, din incaperi sau din vecinatatea posturilor de lucru si a cailor de circulatie trebuie sa fe
semnalizati clar si construiti din materiale securizate sau sa fe separati de aceste posturi de lucru
si cai de circulatie, pentru a preveni intrarea in contact a lucratorilor cu peretii si ranirea cauzata de
spargerea lor in bucati.
9.4. Accesul pe acoperisurile construite din materiale cu rezistenta insufcienta trebuie permis
numai daca exista echipamente care sa asigure executarea lucrarii in conditii de securitate.
10. Ferestre si luminatoare
10.1. Lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa inchida, sa regleze sau sa fxeze
ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele in conditii de securitate. Cand sunt deschise, acestea
trebuie pozitionate si fxate astfel incat sa nu constituie un pericol pentru lucratori.
10.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie sa fe concepute in raport cu echipamentul sau trebuie
prevazute cu dispozitive care sa permita curatarea lor fara riscuri pentru lucratorii care executa
aceasta munca sau pentru lucratorii prezenti in cladire sau in jurul acesteia.
11. Usi si porti
11.1. Pozitia, numarul si dimensiunile usilor si portilor, precum si materialele care se folosesc
la constructia acestora sunt determinate de natura si ulilizarea incaperilor sau incintelor.
11.2. Usile transparente trebuie sa fe marcate corespunzator, la inaltimea vederii.
11.3. Usile si portile batante trebuie sa fe transparente sau sa aiba un panou transparent.
11.4. Daca suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor nu sunt construite
dintrun material securizat si daca exista pericolul ca lucratorii sa fe raniti in cazul spargerii unei usi
79
sau porti, suprafetele trebuie sa fe protejate impotriva spargerii.
11.5. Usile glisante trebuie sa fe prevazute cu un sistem de siguranta care sa impiedice
iesirea de pe sine si caderea lor.
11.6. Usile si portile care se deschid in sus trebuie sa fe prevazute cu un sistem de siguranta
care sa impiedice caderea lor.
11.7. Usile si portile situate de-a lungul cailor de salvare trebuie sa fe marcate corespunzator.
Trebuie sa fe posibila deschiderea lor din interior in orice moment, fara ajutor special. Trebuie sa fe
posibila deschiderea usilor atunci cand locurile de munca sunt ocupate.
11.8. In vecinatatea imediata a oricaror porti destinate in principal circulatiei vehiculelor trebuie
sa existe usi pentru pietoni, cu exceptia cazului in care ulilizarea de catre pietoni a acestor porti nu
prezinta un pericol; astfel de usi trebuie sa fe marcate clar si degajate in permanenta.
11.9. Usile si portile mecanice trebuie sa functioneze fara sa prezinte un risc de accidentare
pentru lucratori.
Acestea trebuie sa fe prevazute cu dispozitive de oprire de urgenta accesibile si usor de
identifcat si, daca nu se deschid automat in cazul intreruperii alimentarii cu energie electrica, sa
poata f deschise manual.
12. Caile de circulatie - zone periculoase
12.1. Caile de circulatie, inclusiv treptele, scarile fxe, cheiurile si rampele de incarcare trebuie
sa fe amplasate si dimensionate astfel incat sa asigure un acces usor, sigur si adecvat pentru
pietoni si vehicule fara a pune in pericol lucratorii afati in vecinatatea acestor cai de circulatie.
12.2. Caile utilizate pentru circulatia pietonala si/sau pentru transportul intern trebuie sa fe
dimensionate in concordanta cu numarul potential de utilizatori si tipul de activitate. Daca pe caile
de circulatie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie sa fe asigurate distantele
minime de securitate pentru pietoni.
12.3. Caile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel incat sa existe o
distanta sufcienta fata de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scari.
12.4. Atunci cand echipamentele din incaperi si ulilizarea acestora impun protectia lucratorilor,
caile de circulatie trebuie sa fe marcate clar.
12.5. Daca locurile de munca includ zone periculoase in care, data find natura activitatii, exista
riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie sa fe prevazute cu dispozitive
care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati in aceste zone.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa
patrunda in zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
13. Masuri specifce pentru scari rulante si transportoare
Scarile rulante si transportoarele trebuie sa functioneze in conditii de securitate. Acestea
trebuie prevazute cu dispozitive de securitate necesare si dotate cu dispozitive de oprire de urgenta
accesibile si usor de identifcat.
14. Cheiuri si rampe de incarcare
14.1. Cheiurile si rampele de incarcare trebuie sa corespunda dimensiunilor incarcaturilor
care se transporta.
14.2. Cheiurile de incarcare trebuie sa aiba cel putin un punct de iesire.
Daca este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depasesc o anumita lungime
trebuie sa aiba cate un punct de iesire la fecare capat.
14.3. Rampele de incarcare trebuie sa fe sigure pentru a preveni caderile lucratorilor.
15. Dimensiunile incaperilor si volumul de aer in incaperi - libertatea de miscare la postul de
lucru
15.1. Incaperile de lucru trebuie sa aiba o suprafata, o inaltime si un volum de aer sufciente,
80
care sa permita lucratorilor sa isi indeplineasca sarcinile de munca fara riscuri pentru securitatea,
sanatatea sau confortul acestora.
15.2. Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie sa fe calculate astfel incat sa
permita lucratorilor sa aiba sufcienta libertate de miscare pentru a-si indeplini sarcinile de munca.
Daca acest lucru nu este posibil din motive specifce postului de lucru, lucratorul trebuie sa
aiba sufcienta libertate de miscare in apropierea postului sau de lucru.
16. Incaperi pentru odihna
16.1. Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, in special datorita tipului activitatii sau
prezentei unui numar mare de angajati, impun acest lucru, lucratorilor trebuie sa li se puna la
dispozitie incaperi pentru odihna usor accesibile.
Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati in birouri sau in incaperi de lucru
similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare in timpul pauzelor.
16.2. Incaperile pentru odihna trebuie sa fe sufcient de mari si prevazute cu un numar de
mese si scaune cu spatar corespunzator numarului de lucratori.
16.3. In incaperile pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protectia
nefumatorilor impotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.
16.4. Daca orele de lucru sunt cu regularitate si frecvent intrerupte si nu exista o incapere
pentru odihna, trebuie sa fe asigurate alte incaperi in care lucratorii sa poata sta in timpul unor astfel
de intreruperi, ori de cate ori este necesar pentru securitatea sau sanatatea lor.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru protectia nefumatorilor impotriva disconfortului
cauzat de fumul de tutun.
17. Femei gravide si mame care alapteaza. Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie
sa aiba posibilitatea de a se odihni in pozitie culcat in conditii corespunzatoare.
18. Instalatii sanitare
18.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte
18.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia
trebuie sa poarte imbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decenta,
nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fe usor accesibile, sa aiba o capacitate sufcienta si sa fe prevazute cu
scaune.
18.1.2. Vestiarele trebuie sa aiba dimensiuni sufciente si sa aiba dotari care sa permita
fecarui lucrator sa isi incuie imbracamintea in timpul programului de lucru.
Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie), dulapurile
pentru imbracamintea de lucru trebuie sa fe separate de cele pentru vestimentatia si efectele
personale.
18.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati
si femei.
18.1.4. Daca vestiarele nu sunt necesare in sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie
prevazut pentru fecare lucrator un loc in care sa isi tina imbracamintea personala sub cheie.
18.2. Dusuri si chiuvete
18.2.1. Trebuie prevazute pentru lucratori dusuri corespunzatoare si in numar sufcient, daca
acest lucru este impus de natura activitatii sau din motive de sanatate.
Trebuie prevazute sali de dusuri separate sau o utilizare separata a salilor de dusuri pentru
barbati si pentru femei.
18.2.2. Salile de dusuri trebuie sa fe sufcient de incapatoare incat sa permita fecarui lucrator
sa isi faca toaleta fara sa fe deranjat si in conditii de igiena corespunzatoare.
Dusurile trebuie prevazute cu apa curenta rece si calda.
18.2.3. Atunci cand dusurile nu sunt necesare in sensul primului paragraf al pct. 18.2.1,
81
trebuie sa fe prevazute chiuvete cu apa curenta (si cu apa calda, daca este necesar) adecvate si in
numar sufcient si care sa fe amplasate in apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.
Din motive de decenta, trebuie sa existe chiuvete separate sau sa fe asigurata utilizarea
separata a acestora pentru barbati si pentru femei.
18.2.4. Daca incaperile cu dusuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie sa existe o
cale usoara de comunicare intre ele.
18.3. Cabine de WC-uri si chiuvete
In apropierea posturilor de lucru, a incaperilor de odihna, a vestiarelor si a salilor de dusuri
sau chiuvete, lucratorii trebuie sa dispuna de locuri speciale, dotate cu un numar sufcient de WC-uri
si de chiuvete.
Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate pentru barbati si pentru femei sau utilizarea
separata a acestora.
19. Incaperi pentru acordarea primului ajutor
19.1. In functie de dimensiunile spatiilor de lucru, de tipul de activitate desfasurata si de
frecventa accidentelor, trebuie sa fe asigurate una sau mai multe incaperi pentru acordarea primului
ajutor.
19.2. Incaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalatii si dispozitive
indispensabile pentru primul ajutor si trebuie sa permita accesul cu brancarde.
Acestea trebuie sa fe semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.
971/2006.
19.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie sa fe disponibil in toate locurile
unde conditiile de lucru o cer.
Acest echipament trebuie sa fe marcat corespunzator si sa fe usor accesibil.
20. Lucratori cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu dizabilitati, daca
este necesar.
Aceasta prevedere se aplica in special in ceea ce priveste usile, caile de comunicatie, scarile,
dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de persoanele cu
dizabilitati.
21. Locuri de munca in aer liber (dispozitii speciale)
21.1. Posturile de lucru, caile de circulatie si alte zone sau instalatii in aer liber, utilizate sau
ocupate de lucratori in cursul activitatii lor, trebuie sa fe organizate astfel incat pietonii sau vehiculele
sa circule in conditii de securitate.
Prevederile pct. 12, 13 si 14 se aplica, de asemenea, cailor de circulatie principale afate in
perimetrul intreprinderii (cai de circulatie care conduc la posturi de lucru fxe), cailor de circulatie
utilizate pentru intretinerea curenta si supravegherea instalatiilor intreprinderii si spatiilor de incarcare.
Prevederile pct. 12 se aplica, de asemenea, locurilor de munca in aer liber.
21.2. Locurile de munca in aer liber trebuie sa fe iluminate corespunzator cu un sistem de
iluminat artifcial, daca lumina naturala nu este sufcienta.
21.3. Cand lucratorii sunt angajati la posturi de lucru in aer liber, astfel de posturi de lucru
trebuie sa fe amenajate pe cat posibil astfel incat acestia:
a) sa fe protejati impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca este necesar,
impotriva caderii obiectelor;
b) sa nu fe expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor infuente exterioare vatamatoare,
cum ar f gaze, vapori sau praf;
c) sa isi poata parasi posturile de lucru rapid in eventualitatea vreunui pericol sau sa poata
primi rapid asistenta;
d) sa nu poata aluneca sau cadea.
82
22. Locuri de munca in conditii de izolare (dispozitii speciale)
22.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atributii concrete care sa supravegheze
lucratorii care lucreaza in conditii de izolare.
22.2. Pentru a se putea interveni in timp util in caz de accident sau avarie la locurile de munca
in conditii de izolare, acestea vor f dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care
asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat
vederi si monitor).
23. Principii ergonomice
23.1. Dimensiunea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice,
fziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile
echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul
activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si
de necesitatea asigurarii confortului psihofzic.
23.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor
de modifcare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin
optimizarea fuxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta prevederile
reglementarilor in vigoare.
23.3. Locurile de munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute
corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si
activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.
23.4. La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie ortostatica trebuie asigurate, de regula,
mijloace pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune,
banci).
23.5. Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu sufcient
pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii
acestora.
23.6. Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie
de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului
si de marimea efortului membrelor superioare.
23.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor
foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fuxului tehnologic,
de manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul
intervine direct.
ANEXA Nr. 2
CERINTE MINIME
de securitate si sanatate pentru locurile de munca afate deja in folosinta, dupa cum se
mentioneaza in art. 7 din hotarare
1. Observatie preliminara
Obligatiile mentionate in prezenta anexa se aplica ori de cate ori caracteristicile locului de
munca, activitatea, imprejurarile sau un risc impun acest lucru.
2. Stabilitate si rezistenta
Cladirile care adapostesc locuri de munca trebuie sa aiba o structura si o rezistenta
corespunzatoare naturii utilizarii lor.
3. Instalatii electrice
Instalatiile electrice trebuie sa fe proiectate si construite astfel incat sa nu prezinte pericol
83
de incendiu sau explozie; lucratorii trebuie sa fe protejati in mod adecvat impotriva riscului de
accidentare prin atingere directa si/sau atingere indirecta. Instalatiile electrice si dispozitivele de
proiectie trebuie sa corespunda tensiunii nominale, conditiilor exterioare si competentei persoanelor
care au acces la parti ale instalatiei.
4. Cai si iesiri de urgenta
4.1. Caile si iesirile de urgenta trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca in mod
cat mai direct posibil in aer liber sau in spatii sigure.
4.2. In caz de pericol, trebuie sa fe posibila evacuarea rapida si in conditii cat mai sigure a
lucratorilor de la toate posturile de lucru.
4.3. Trebuie sa existe un numar corespunzator de cai de salvare si iesiri de urgenta.
4.4. Usile de iesire in caz de urgenta trebuie sa se deschida spre exterior.
Usile glisante sau turnante nu sunt permise in cazul in care acestea au destinatia de iesiri de
urgenta.
Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fe incuiate sau fxate astfel incat sa nu poata f
deschise imediat si cu usurinta de catre orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze in caz de
urgenta.
4.5. Caile si iesirile de urgenta speciale trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile
Hotararii Guvernului nr. 971/2006. Aceasta semnalizare trebuie sa fe sufcient de rezistenta si sa fe
amplasata in locurile corespunzatoare.
4.6. Usile de iesire de urgenta nu trebuie sa fe incuiate.
Caile si iesirile de urgenta, precum si caile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie
sa fe eliberate de orice obstacole, astfel incat sa poata f utilizate in orice moment fara difcultate.
4.7. Caile si iesirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevazute cu iluminat de
siguranta/urgenta de intensitate sufcienta in cazul in care se intrerupe alimentarea cu energie
electrica.
5. Detectarea si prevenirea incendiilor
5.1. In functie de dimensiunile si destinatia cladirilor, de echipamentele pe care acestea le
contin, de proprietatile fzice si chimice ale substantelor prezente si de numarul maxim potential
de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevazute cu dispozitive corespunzatoare pentru
stingerea incendiilor si, daca este necesar, cu detectoare de incendii si sisteme de alarma.
5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fe usor accesibile si
usor de manevrat.
Acestea trebuie sa fe semnalizate in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr.
971/2006.
Aceste semnalizari trebuie sa fe sufcient de rezistente si amplasate in locuri
corespunzatoare.
6. Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
Trebuie luate masuri pentru a asigura sufcient aer proaspat la locurile de munca in spatii
inchise, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fzice impuse lucratorilor. In cazul
utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fe mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar
pentru sanatatea lucratorilor.
7. Temperatura in incaperi
7.1. In timpul programului de lucru, temperatura din incaperile ce contin posturi de lucru
trebuie sa fe adecvata organismului uman, tinandu-se seama de metodele de lucru utilizate si de
cerintele fzice impuse lucratorilor.
7.2. Temperatura in camerele de odihna, incaperile pentru personalul de serviciu permanent, in
incaperile sanitare, in cantine si in incaperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespunda
84
destinatiei specifce a acestor incaperi.
8. Iluminatul natural si artifcial
8.1. In masura in care este posibil, locurile de munca trebuie sa aiba iluminat natural sufcient
si sa fe prevazut un iluminat artifcial adecvat pentru sanatatea si securitatea lucratorilor.
8.2. Locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de
defectiune la iluminatul artifcial trebuie sa fe prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de
intensitate sufcienta.
9. Usi si porti
9.1. Usile transparente trebuie sa fe marcate corespunzator, la inaltimea vederii.
9.2. Usile si portile batante trebuie sa fe transparente sau sa aiba un panou transparent.
10. Zone periculoase
Daca locurile de munca includ zone periculoase in care, data find natura activitatii, exista
riscul caderii lucratorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fe prevazute, in masura in care
este posibil, cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor neautorizati in aceste zone.
Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii care sunt autorizati sa
patrunda in zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie marcate clar.
11. Incaperi si zone pentru odihna
11.1. Daca securitatea sau sanatatea lucratorilor, in special datorita tipului activitatii sau
prezentei unui numar mai mare de angajati decat cel prevazut, impun acest lucru, lucratorilor
trebuie sa li se puna la dispozitie incaperi pentru odihna usor accesibile sau zone pentru odihna
corespunzatoare.
Aceasta prevedere nu se aplica daca lucratorii sunt angajati in birouri sau in incaperi de lucru
similare care ofera posibilitati echivalente de relaxare in timpul pauzelor.
11.2. Incaperile si zonele pentru odihna trebuie prevazute cu mese si scaune cu spatar.
11.3. In incaperile si zonele pentru odihna trebuie luate masuri corespunzatoare pentru
proiectia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun.
12. Femei gravide si mame care alapteaza
Femeile gravide si mamele care alapteaza trebuie sa aiba posibilitatea de a se odihni in
pozitie culcat in conditii corespunzatoare.
13. Instalatii sanitare
13.1. Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte
13.1.1. Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia
trebuie sa poarte imbracaminte de lucru speciala si daca, din motive de sanatate sau de decenta,
nu li se poate cere sa se schimbe intr-un alt spatiu.
Vestiarele trebuie sa fe usor accesibile si sa aiba capacitate sufcienta.
13.1.2. Vestiarele trebuie sa aiba dotari care sa permita fecarui lucrator sa isi incuie
imbracamintea personala in timpul programului de lucru.
Daca este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdarie),
vestiarele pentru imbracamintea de lucru trebuie sa fe separate de vestiarele pentru vestimentatia
si efectele personale.
13.1.3. Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separata a vestiarelor pentru barbati
si pentru femei.
13.2. Dusuri, cabine de WC-uri si chiuvete
13.2.1. Locurile de munca trebuie dotate astfel incat lucratorii sa aiba in apropierea lor:
- dusuri, daca natura activitatii lor impune acest lucru;
- locuri speciale prevazute cu un numar corespunzator de cabine de WC-uri si chiuvete.
13.2.2. Dusurile si chiuvetele trebuie prevazute cu apa curenta rece (si apa calda, daca este
85
necesar).
13.2.3. Trebuie prevazute dusuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a dusurilor
pentru barbati si pentru femei.
Trebuie prevazute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separata a
cabinelor de WC-uri pentru barbati si pentru femei.
14. Echipamente de prim ajutor
Locurile de munca trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor. Echipamentele trebuie sa fe
marcate corespunzator si sa fe usor accesibile.
15. Lucratori cu dizabilitati
La organizarea locurilor de munca trebuie sa se tina seama de lucratorii cu dizabilitati, daca
este necesar. Aceasta prevedere se aplica in special in ceea ce priveste usile, caile de comunicatie,
scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucratorii
cu dizabilitati.
16. Circulatia pietonilor si vehiculelor
Locurile de munca in spatii inchise sau in aer liber trebuie organizate astfel incat pietonii si
vehiculele sa poata circula in conditii de securitate.
17. Locuri de munca in aer liber (dispozitii speciale)
Cand lucratorii sunt angajati la posturi de lucru in aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie
sa fe amenajate pe cat posibil astfel incat acestia:
a) sa fe protejati impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, daca este necesar,
impotriva caderii obiectelor;
b) sa nu fe expusi unui nivel de zgomot daunator, nici unor infuente exterioare vatamatoare,
cum ar f gaze, vapori sau praf;
c) sa isi poata parasi posturile de lucru rapid in eventualitatea unui pericol sau sa poata primi
rapid asistenta;
d) sa nu poata aluneca sau cadea.
18. Locuri de munca in conditii de izolare (dispozitii speciale)
18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atributii concrete care sa supravegheze
lucratorii care lucreaza in conditii de izolare.
18.2. Pentru a se putea interveni in timp util in caz de accident sau avarie la locurile de munca
in conditii de izolare, acestea vor f dotate cu mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care
asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, camera de luat
vederi si monitor).
19. Principii ergonomice
19.1. Dimensionarea locului de munca se realizeaza in functie de particularitatile anatomice,
fziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile
echipamentului de munca, ale mobilierului de lucru, de miscarile si deplasarile lucratorului in timpul
activitatii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutatoare pentru manipularea maselor, ca si
de necesitatea asigurarii confortului psihofzic.
19.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucratorului si asigurarea posibilitatilor
de modifcare a pozitiei in timpul lucrului se realizeaza prin amenajarea locului de munca, prin
optimizarea fuxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de munca care respecta
prevederile reglementarilor in vigoare.
19.3. Locurile de munca la care se lucreaza in pozitie asezat se doteaza cu scaune concepute
corespunzator caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si
86
activitatii care se desfasoara, corelandu-se inaltimea scaunului cu cea a planului de lucru.
19.4. La locurile de munca unde se lucreaza in pozitie ortostatica trebuie asigurate, de regula,
mijloace pentru asezarea lucratorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu,
scaune, banci).
19.5. Echipamentele de munca, mesele si bancurile de lucru trebuie sa asigure spatiu sufcient
pentru sprijinirea comoda si stabila a membrelor inferioare in timpul activitatii, cu posibilitatea miscarii
acestora.
19.6. Inaltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatica se stabileste in functie
de distanta optima de vedere, de precizia lucrarii, de caracteristicile antropometrice ale lucratorului
si de marimea efortului membrelor superioare.
19.7. Pentru evitarea miscarilor de rasucire si aplecare ale corpului, precum si a miscarilor
foarte ample ale bratelor, trebuie luate masuri de organizare corespunzatoare a fuxului tehnologic, de
manipulare corecta a materiilor prime si a produselor la echipamentele de munca la care lucratorul
intervine direct.
87
Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, republicata 2008
Capitolul I - Dispozitii generale


Art. 1
(1) Protectia civila este o componenta a sistemului securitatii nationale si reprezinta un ansamblu
integrat de activitati specifce, masuri si sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter
umanitar si de informare publica, planifcate, organizate si realizate potrivit prezentei legi, in
scopul prevenirii si reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejarii populatiei, bunurilor
si mediului impotriva efectelor negative ale situatiilor de urgenta, confictelor armate si inlaturarii
operative a urmarilor acestora si asigurarii conditiilor necesare supravietuirii persoanelor afectate.
(2) Activitatea de protectie civila este de interes national, are caracter permanent si se bazeaza pe
indeplinirea obligatiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autoritatilor administratiei publice centrale si
locale, celorlalte persoane juridice de drept public si privat romane, precum si persoanelor fzice.

Art. 2
Conceptia, organizarea, desfasurarea si managementul activitatilor de protectie civila se stabilesc
si se realizeaza la nivel local si national pe principiile autonomiei, subsidiaritatii, legalitatii,
responsabilitatii, corelarii obiectivelor si resurselor, cooperarii si solidaritatii.

Art. 3
(1) Atributiile protectiei civile sunt urmatoarele:
a) identifcarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale si tehnologice
de pe teritoriul Romaniei;
b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea si analizarea datelor si informatiilor referitoare la
protectia civila;
c) informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa,
masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie,
obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta;
d) organizarea si asigurarea starii de operativitate si a capacitatii de interventie optime a serviciilor
pentru situatii de urgenta si a celorlalte organisme specializate cu atributii in domeniu;
e) instiintarea autoritatilor publice si alarmarea populatiei in situatii de protectie civila;
f) protectia populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale si arhivistice, precum si a mediului
impotriva efectelor dezastrelor si ale confictelor armate;
g) asigurarea conditiilor de supravietuir e a populatiei in situatii de protectie civila;
h) organizarea si executarea interventiei operative pentru reducerea pierderilor de vieti omenesti,
limitarea si inlaturarea efectelor calamitatilor naturale si a celorlalte situatii de protectie civila;
i) asanarea si neutralizarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata din timpul confictelor
militare;
j) participarea la misiuni internationale specifce;
k) constituirea rezervelor de resurse fnanciare si tehnico-materiale specifce.
(2) Atributiile prevazute la alin. (1) se completeaza cu cele cuprinse in alte acte normative
incidente sau conexe, precum si cu prevederile actelor internationale in domeniu, la care Romania
este parte.
(3) Indeplinirea atributiilor specifce de protectie civila se realizeaza, potrivit legii, de catre serviciile
de urgenta publice sau private, profesioniste si voluntare.
(4) Serviciile de urgenta private se infinteaza de catre operatori economici si institutii sau se
constituie ca societati comerciale, in conditiile legii.

Art. 4
(1) Unitatile administrativ-teritoriale, localitatile componente, institutiile publice, operatorii
economici si obiectivele se clasifca, din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de
88
riscuri specifce.
(2) Criteriile de clasifcare din punct de vedere al protectiei civile se elaboreaza de catre
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si se aproba prin hotarare a Guvernului**).
(3) La nivelul centrelor operationale pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti
se infinteaza catalogul local cuprinzand clasifcarea localitatilor, a institutiilor, a operatorilor
economici si a obiectivelor din punct de vedere al protectiei civile.
(4) Datele din catalogul local prevazut la alin. (3) se actualizeaza permanent si se transmit la
Centrul Operational National pentru Situatii de Urgenta din structura Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, care le centralizeaza in cuprinsul catalogului national.

Art. 5
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice, organizatiile
neguvernamentale si operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, raspund de
aplicarea masurilor de protectie civila stabilite prin prezenta lege si prin planurile proprii, potrivit
domeniului lor de competenta.
(2) Persoanelor fzice si persoanelor juridice romane sau celor straine care au fliale sau sucursale
in tara ori desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei li se aplica prevederile prezentei legi.
(3) Persoanele prevazute la alin. (2) sunt obligate sa respecte normele specifce de protectie
civila, sa participe la activitatile de pregatire specifce si sa contribuie la ducerea la indeplinire a
masurilor si a actiunilor prevazute in planurile si programele de protectie civila sau a celor dispuse
de autoritatile abilitate pe timpul actiunilor de interventie si de restabilire a starii de normalitate.

Art. 6
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale sunt obligate sa asigure capacitati de
interventie specializate, corespunzator tipurilor de riscuri la care sunt expuse teritoriul si populatia,
in timpi de raspuns optimi, indiferent de locul si momentul in care se produce situatia de urgenta.
(2) Masurile organizatorice si de pregatire pe linia protectiei civile au caracter permanent si se
intensifca la instituirea starilor exceptionale si la declararea mobilizarii sau pe timp de razboi.
(3) Masurile de protectie civila se aplica gradual, in functie de amploarea si intensitatea situatiei de
urgenta.

Art. 7
Coordonarea, controlul si acordarea asistentei tehnice de specialitate in domeniul protectiei
civile se asigura, la nivel central, de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative, prin
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, iar la nivel local, de catre inspectoratele judetene
si Inspectoratul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta.

Art. 8
(1) Activitatile si masurile de protectie civila se planifca, se organizeaza si se aplica in
concordanta cu prevederile prezentei legi si ale actelor normative de aplicare subsecvente, ale
strategiei de securitate nationala, cu planurile si programele adoptate de Consiliul Suprem de
Aparare a Tarii, precum si cu programele si procedurile elaborate de organismele specializate ale
Organizatiei Natiunilor Unite, Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord si Uniunii Europene.
(2) La elaborarea strategiei nationale a protectiei civile se au in vedere principiile, scopurile si
obiectivele prevazute in Strategia Internationala pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptata de
Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, precum si cele stabilite de mecanismele
Uniunii Europene in domeniu.
__________
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasifcare a unitatilor administrativ-teritoriale,
institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, in functie de tipurile de riscuri specifce, publicata in
Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 603 din 13 iulie 2005.

89

Art. 9
(1) In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele intelesuri:
a) dezastru - evenimentul datorat declansarii unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modifcari ale mediului si care, prin
amploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile specifce de gravitate stabilite
prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate si aprobate potrivit legii;
b) situatie de protectie civila - situatia generata de iminenta producerii sau de producerea
dezastrelor, a confictelor militare si/sau a altor situatii neconventionale care, prin nivelul de
gravitate, pun in pericol sau afecteaza viata, mediul, bunurile si valorile culturale si de patrimoniu;
c) instiintare - activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau
producerea dezastrelor si/sau a confictelor armate catre autoritatile administratiei publice centrale
sau locale, dupa caz, in scopul evitarii surprinderii si al realizarii masurilor de protectie;
d) avertizare - aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor necesare despre iminenta
producerii sau producerea unor dezastre;
e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare catre autoritati despre
probabilitatea producerii unui atac aerian;
f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populatiei despre iminenta
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
g) adapostire - masura specifca de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale si de patrimoniu, pe timpul ostilitatilor militare si al situatiilor de urgenta, impotriva
efectelor acestora. Adaposturile de protectie civila sunt spatii special amenajate pentru protectie
in situatii specifce, proiectate, executate, dotate, echipate si autorizate potrivit normelor si
instructiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de
ministrul administratiei si internelor*);
h) asanare - ansamblul de lucrari si operatiuni executate pentru inlaturarea sau distrugerea
munitiei neexplodate si dezafectarea terenurilor, altele decat poligoanele de trageri ale structurilor
de aparare, ordine publica si securitate nationala.
(2) Termenii si expresiile referitoare la situatii de urgenta, factori si tipuri de riscuri, stare de alerta,
interventie operativa si evacuare au intelesurile prevazute la art. 2 din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta,
aprobata cu modifcari si completari prin Legea nr. 15/2005.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 814 din 3 octombrie
2006.
Capitolul II - Organizarea protectiei civile


Art. 10
Organizarea protectiei civile la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, al institutiilor publice, al
operatorilor economici si al organizatiilor neguvernamentale se realizeaza in raport cu clasifcarea
acestora din punct de vedere al protectiei civile si consta in:
a) constituirea organismelor si structurilor pentru managementul situatiilor de urgenta, inclusiv al
protectiei civile;
b) constituirea serviciilor pentru situatii de urgenta;
c) incadrarea inspectorilor si/sau a personalului de specialitate in domeniul protectiei civile;
d) intocmirea planurilor de analiza si de acoperire a tipurilor de riscuri in teritoriul de competenta
sau in domeniul de activitate;
e) planifcarea si organizarea activitatilor de pregatire a populatiei si a salariatilor privind protectia
civila;
f) organizarea evacuarii in caz de urgenta civila;
g) organizarea cooperarii si a colaborarii privind protectia civila;
90
h) planifcarea resurselor pentru functionarea structurilor prevazute la lit. a)-c), precum si pentru
realizarea masurilor stabilite in planurile prevazute la lit. d).

Art. 11
Managementul protectiei civile se asigura de catre componentele Sistemului National de
Management al Situatiilor de Urgenta, potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
21/2004, aprobata cu modifcari si completari prin Legea nr. 15/2005.

Art. 12
(1) Activitatea de protectie civila din Romania este coordonata de primul-ministru, care conduce
aceasta activitate prin ministrul internelor si reformei administrative, in calitate de presedinte al
Comitetului National pentru Situatii de Urgenta.
(2) La nivelul institutiilor publice centrale si locale, activitatea de protectie civila este condusa
de catre presedintii comitetelor pentru situatii de urgenta, constituite potrivit legii, iar la nivelul
operatorilor economici, de catre conducatorii acestora.

Art. 13
(1) La toate nivelurile de competenta, in structurile cu activitate permanenta sau temporara din
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta se constituie structuri specializate in
domeniul protectiei civile.
(2) La nivelul municipiilor, al oraselor, al comunelor, al institutiilor publice si al operatorilor
economici cuprinsi in clasifcarea din punct de vedere al protectiei civile, se incadreaza personal
de specialitate cu atributii in domeniul protectiei civile.
(3) Personalul de specialitate cu atributii in domeniul protectiei civile se incadreaza la:
a) ministerele si institutiile publice centrale la care, potrivit legii, nu se constituie centre operative
pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta;
b) serviciile publice deconcentrate la nivel judetean, la nivelul municipiului Bucuresti si sectoarelor
acestuia, din subordinea ministerelor care, potrivit legii, constituie centre operative pentru situatii
de urgenta cu activitate permanenta;
c) regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale care, prin specifcul activitatii
lor, pot crea stari potential generatoare de situatii de urgenta civila sau sunt expuse unor riscuri
majore;
d) consiliile locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in care, potrivit schemelor cu riscuri
teritoriale intocmite conform legii de catre inspectoratele pentru situatii de urgenta, exista pericolul
potential de producere a dezastrelor naturale provocate de cutremure, inundatii si incendii de
padure.
(4) Personalul de specialitate prevazut la alin. (2) asigura permanent coordonarea planifcarii si a
realizarii activitatilor si masurilor de protectie civila, participa la pregatirea serviciilor de urgenta, a
salariatilor si/sau a populatiei si asigura coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru
situatii de urgenta, respectiv a celulelor de urgenta.
(5) Persoanele prevazute la alin. (3), cu exceptia celor incadrate la societati comerciale si regii
autonome, sunt functionari publici si, pe timpul indeplinirii atributiilor de serviciu, sunt investite, in
calitate de inspectori de protectie civila, cu exercitiul autoritatii publice. Calitatea de inspector de
protectie civila se atribuie prin ordin sau prin dispozitie scrisa a angajatorului.
(6) Personalul de specialitate poate f incadrat in munca sau in serviciu, dupa caz, numai dupa
obtinerea unui certifcat de competente profesionale in conditiile stabilite prin metodologia emisa
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
(7) In functie de complexitatea si volumul atributiilor de serviciu, personalul de specialitate
prevazut la alin. (2) poate indeplini, prin cumul, si atributiile cadrului tehnic in domeniul apararii
impotriva incendiilor.

Art. 14
La instituirea masurilor exceptionale, precum si in situatii de confict armat, structurile existente pe
timp de pace, ca si cele care se completeaza sau se infinteaza la mobilizare, indeplinesc functiile
si atributiile pe linia protectiei civile prevazute de lege.
91

Art. 15
(1) Activitatea de prevenire in domeniul protectiei civile si/sau al interventiei operative se asigura
de catre serviciile de urgenta, prin structuri specializate, in conformitate cu competentele si
atributiile stabilite potrivit legii.
(2) Serviciile de urgenta profesioniste sau voluntare si celelalte structuri specializate pentru
interventie si actiune in situatii de urgenta, constituite de catre autoritatile abilitate in conditiile legii,
cuprind personal si formatiuni instruite in specialitati necesare protectiei civile.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica si serviciilor de urgenta private, constituite potrivit dispozitiilor
legale.
(4) Criteriile de performanta pentru formatiunile prevazute la alin. (2) si (3) se elaboreaza de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si se aproba prin ordin al ministrului administratiei
si internelor*).
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind structura
organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din
20 iulie 2005, cu modifcarile si completarile ulterioare, Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 158/2007 pentru aprobarea
Criteriilor de performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de urgenta, publicat in Monitorul
Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 360/2004 pentru aprobarea
Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta, publicat in
Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 958 din 19 octombrie 2004.

Art. 16
Coordonarea de specialitate a activitatilor de protectie civila prevazute la art. 15 alin. (1) se
realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, prin structurile sale specializate,
si la nivel local, prin inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti
ori, pe timpul starilor exceptionale de mobilizare sau la razboi, prin punctele de comanda care se
asigura din timp de pace la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, la cele judetene,
municipale, de sectoare, orasenesti, al altor localitati importante, precum si la unele institutii
publice si operatori economici.

Capitolul III - Drepturile si obligatiile cetatenilor
Sectiunea 1 - Drepturi


Art. 17
Cetatenii au dreptul sa incheie contracte de voluntariat pentru incadrarea in serviciile de urgenta
voluntare cu reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale. Statutul personalului voluntar
din serviciile de urgenta voluntare se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului
Administratiei si Internelor**).
___________
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare,
publicata in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2006.
In prezent denumirea Ministerului Administratiei si Internelor a fost inlocuita cu denumirea Ministerul Internelor si Reformei
Administrative, conform art. 15 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor masuri de reorganizare
in cadrul administratiei publice centrale, aprobata prin Legea nr. 98/2008.

Art. 18
(1) Cetatenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui confict
armat ori ca urmare a executarii interventiei de catre serviciile de urgenta au dreptul la ajutoare de
92
urgenta si la despagubiri, dupa caz.
(2) Despagubirile se acorda in urma solicitarii scrise a celui prejudiciat, adresata primarului, pe
baza actului de constatare intocmit de organele competente si a hotararii consiliului local, din
fondurile prevazute in bugetul local cu aceasta destinatie sau din cele aprobate prin hotarare a
Guvernului.

Art. 19
Personalul serviciilor de urgenta voluntare si cetatenii care participa la actiuni preventive si de
interventie pentru limitare, recuperare si reabilitare pe timpul situatiilor de urgenta benefciaza
de compensatii banesti, drepturi sociale si alte facilitati stabilite in Statutul personalului voluntar
prevazut la art. 17.
Sectiunea 2 - Obligatii


Art. 20
(1) Cetatenii sunt obligati:
a) sa respecte si sa aplice normele si regulile de protectie civila stabilite de autoritatile
administratiei publice centrale si locale, precum si de conducatorii institutiilor publice, ai agentilor
economici ori ai organizatiilor neguvernamentale, dupa caz;
b) sa duca la indeplinire masurile de protectie civila dispuse, in conditiile legii, de autoritatile
competente sau de personalul investit cu exercitiul autoritatii publice din cadrul serviciilor publice
de urgenta;
c) sa informeze autoritatile sau serviciile de urgenta abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic,
prin apelarea numarului 112, despre iminenta producerii sau producerea oricarei situatii de
urgenta despre care iau cunostinta;
d) sa informeze serviciile de urgenta profesioniste sau politia, dupa caz, inclusiv telefonic, prin
apelarea numarului 112, despre descoperirea de munitie sau elemente de munitie ramase
neexplodate;
e) sa participe la pregatirea de protectie civila la locul unde isi desfasoara activitatea;
f) sa participe la intretinerea adaposturilor din cladirile proprietate personala si, in caz de
necesitate, la amenajarea spatiilor de adapostire din teren;
g) sa-si asigure mijloacele individuale de protectie, trusa sanitara, rezerva de alimente si apa,
precum si alte materiale de prima necesitate pentru protectia familiilor lor;
h) sa permita, in situatii de protectie civila, accesul fortelor si mijloacelor de interventie in incinte
sau pe terenuri proprietate privata;
i) sa permita instalarea mijloacelor de alarmare pe cladirile proprietate privata sau apartinand
asociatiilor de locatari sau proprietari, dupa caz, fara plata, precum si accesul persoanelor
autorizate, in vederea intretinerii acestora;
j) sa accepte si sa efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit
masurilor dispuse si aduse la cunostinta de catre autoritatile abilitate;
k) sa solicite avizele si autorizatiile privind protectia civila, in cazurile prevazute de lege.
(2) Indeplinirea obligatiilor prevazute la alin. (1) revine, corespunzator situatiei in care se gasesc,
si cetatenilor straini care desfasoara activitati, au resedinta sau se afa in tranzit, dupa caz, pe
teritoriul Romaniei.
(3) Cetatenii declarati inapti de munca din motive medicale sunt scutiti, pe timpul interventiei in
sprijinul fortelor de protectie civila, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de
lucrari, evacuarea de bunuri si altele asemenea, care presupun efort fzic.
Capitolul IV - Atributii si obligatii privind protectia civila
Sectiunea 1 - Atributii ale autoritatilor administratiei publice

93

Art. 21
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale asigura stabilirea si integrarea masurilor de
protectie civila in planurile si programele de dezvoltare economico-sociala ce se elaboreaza la
nivel national, judetean si local si urmaresc realizarea acestora.
(2) Masurile si actiunile de prevenire din planurile de protectie civila se planifca si se executa
prioritar de catre toate autoritatile administratiei publice centrale si locale, potrivit competentelor
acestora.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale si locale poarta intreaga raspundere pentru
asigurarea conditiilor de supravietuire a populatiei afectate de urmarile calamitatilor naturale si a
celorlalte situatii de protectie civila.
(4) Asigurarea conditiilor prevazute la alin. (3) se realizeaza prin serviciile de urgenta, serviciile
publice de gospodarie comunala, institutii si operatori economici, inclusiv prin utilizarea, in
conditiile legii, a bunurilor din rezervele de stat si a serviciilor si bunurilor puse la dispozitie de
organizatii neguvernamentale romane sau de comunitatile locale si populatia din zonele
neafectate, de state si organizatii straine ori cu caracter international.

Art. 22
Guvernul exercita urmatoarele atributii principale:
a) aproba strategia nationala a protectiei civile si actele normative specifce, potrivit competentei;
b) analizeaza periodic si ori de cate ori situatia o impune activitatea de protectie civila;
c) aproba planul national de asigurare cu resurse umane, materiale si fnanciare pentru
gestionarea situatiilor de urgenta;
d) propune, potrivit legii, Presedintelui Romaniei instituirea si incetarea starii de urgenta in zonele
afectate;
e) incheie acorduri internationale in domeniul protectiei civile;
f) adopta hotarari prin care se acorda ajutoare de urgenta si despagubiri persoanelor fzice si
juridice afectate;
g) aproba planifcarea exercitiilor si a aplicatiilor de protectie civila cu caracter international;
h) solicita, la nevoie, sprijin international;
i) aproba acordarea de ajutor, in urma solicitarilor, statelor afectate de dezastre.

Art. 23
(1) Ministerele, autoritatile publice autonome si celelalte organe de specialitate ale administratiei
publice centrale exercita urmatoarele atributii principale:
a) stabilesc atributiile ce revin structurilor proprii;
b) elaboreaza planuri si programe privind protectia civila in domeniul propriu de competenta;
c) asigura resursele necesare interventiei;
d) constituie capacitati operationale de interventie, pe care, in caz de necesitate, le pun la
dispozitie autoritatilor administratiei publice locale;
e) initiaza programe sau teme de cercetare in domeniu;
f) constituie baza de date specifca domeniului propriu de activitate, necesara protectiei civile;
g) asigura participarea reprezentantilor, a expertilor si a specialistilor la activitatile Comitetului
National pentru Situatii de Urgenta;
h) pun la dispozitie Ministerului Internelor si Reformei Administrative personal califcat in vederea
constituirii echipelor de experti pentru evaluare sau personalul necesar interventiei, dupa caz;
i) pun la dispozitie Comitetului National pentru Situatii de Urgenta datele si informatiile solicitate in
scopul elaborarii strategiei nationale de protectie civila, a planurilor si programelor de protectie
civila, precum si Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta pentru constituirea bazei de
date proprii;
j) asigura gestionarea tipurilor de riscuri specifce si indeplinirea functiilor de sprijin prin structuri
specifce domeniilor de competenta, potrivit legii. Organizarea si functionarea acestor structuri se
stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(2) Ministerul Apararii planifca si executa masurile de protectie civila, potrivit organizarii si
planurilor specifce proprii si planurilor comune cu alte ministere.
94

Art. 24
(1) Ministerul Internelor si Reformei Administrative exercita, prin Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, urmatoarele atributii principale:
a) elaboreaza si prezinta Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie nationala a protectiei
civile;
b) elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative specifce;
c) coordoneaza activitatile de evacuare, potrivit planurilor intocmite;
d) organizeaza si conduce activitatea de asanare a teritoriului de munitia ramasa neexplodata din
timpul confictelor militare;
e) analizeaza periodic, impreuna cu autoritatile administratiei publice centrale, stadiul realizarii
masurilor necesare a f luate in situatii de protectie civila;
f) elaboreaza norme metodologice pentru intocmirea planurilor de urgenta interna si externa a
operatorilor economici*);
g) organizeaza si conduce exercitii si aplicatii de specialitate;
h) coordoneaza actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor calamitatilor naturale si a celorlalte
situatii de protectie civila;
i) colaboreaza cu organisme internationale de specialitate.
(2) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este autoritate de reglementare in domeniul
protectiei civile.
(3) Controlul de stat in domeniul protectiei civile se realizeaza prin activitati de reglementare,
avizare, autorizare, atestare, recunoastere, verifcare si control si se exercita prin Inspectia de
Prevenire din structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, respectiv prin inspectiile
de prevenire din cadrul inspectoratelor judetene si al municipiului Bucuresti, in scopul aplicarii
unitare a prevederilor legale pe intreg teritoriul Romaniei.
(4) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta indeplineste rolul de punct national de contact
in relatiile cu organisme internationale de profl.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planifcarea,
pregatirea si interventia in caz de accident nuclear sau urgenta radiologica, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 538 din
24 iunie 2005, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea
planurilor de urgenta in caz de accidente in care sunt implicate substante periculoase, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I,
nr. 460 din 31 mai 2005.

Art. 25
Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale municipiilor,
oraselor si comunelor si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti au urmatoarele
atributii principale:
a) aproba organizarea protectiei civile la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, analizeaza anual si
ori de cate ori este nevoie activitatea desfasurata si adopta masuri pentru imbunatatirea acesteia;
b) aproba planurile anuale si de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale si
fnanciare destinate prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta;
c) participa, potrivit legii, la asigurarea fnantarii masurilor si a actiunilor de protectie civila, precum
si a serviciilor de urgenta si a structurilor care au atributii legale in acest domeniu;
d) stabilesc, in conditiile legii, taxe speciale pe linia protectiei civile;
e) infinteaza, in conditiile legii si cu avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta,
centre de formare si evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenta;
f) gestioneaza, depoziteaza, intretin si asigura conservarea aparaturii si a materialelor de protectie
civila prin serviciile specializate din subordine;
g) asigura spatiile necesare functionarii inspectoratelor pentru situatii de urgenta corespunzatoare,
paza si securitatea acestora si a centrelor operationale, precum si spatiile pentru depozitarea
materialelor de interventie.

Art. 26
Prefectul are urmatoarele atributii principale:
95
a) aproba planurile operative si de pregatire pe linia protectiei civile si planifcarea exercitiilor si a
altor activitati desfasurate la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
b) urmareste indeplinirea masurilor de protectie civila la nivelul unitatii administrativ-teritoriale;
c) dispune, potrivit legii, instituirea starii de alerta, activarea sau folosirea, dupa caz, a formatiunilor
de interventie;
d) aproba schema cu riscurile teritoriale intocmita de inspectoratul pentru situatii de urgenta;
e) asigura conditii pentru buna desfasurare si integrarea activitatii fortelor de interventie din alte
judete sau a echipelor internationale, dupa caz, sosite in unitatea administrativ-teritoriala in scopul
limitarii si inlaturarii efectelor dezastrelor;
f) prezinta consiliului judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz,
propuneri de completare a sistemului de instiintare si alarmare a populatiei, a fondului de
adapostire, a bazei materiale si alte masuri de protectie a populatiei, a bunurilor materiale, a
valorilor culturale si a mediului;
g) exercita controlul aplicarii masurilor in situatiile de protectie civila.

Art. 27
Primarul are urmatoarele atributii principale:
a) propune consiliului local structura organizatorica de protectie civila;
b) aduce la indeplinire hotararile consiliului local in domeniul protectiei civile;
c) aproba planurile operative, de pregatire si planifcare a exercitiilor de specialitate;
d) propune fondurile necesare realizarii masurilor de protectie civila;
e) conduce exercitiile, aplicatiile si activitatile de pregatire privind protectia civila;
f) coordoneaza activitatea serviciilor de urgenta voluntare;
g) aproba planurile de cooperare cu localitatile invecinate si organismele neguvernamentale;
h) dispune masuri si controleaza modul de intretinere a spatiilor de adapostire colective de catre
administratorul acestora;
i) urmareste realizarea, intretinerea si functionarea legaturilor si mijloacelor de instiintare si
alarmare in situatii de protectie civila;
j) raspunde de alarmarea, protectia si pregatirea populatiei pentru situatiile de protectie civila;
k) solicita asistenta tehnica si sprijin pentru gestionarea situatiilor de protectie civila;
l) exercita controlul aplicarii masurilor de protectie civila in plan local;
m) asigura evaluarea si centralizarea solicitarilor de ajutoare si despagubiri in situatii de protectie
civila, precum si distribuirea celor primite;
n) coordoneaza nemijlocit evacuarea populatiei din zonele afectate de situatiile de protectie civila;
o) stabileste masurile necesare pentru asigurarea hranirii, a cazarii si a alimentarii cu energie si
apa a populatiei evacuate;
p) dispune masuri pentru asigurarea ordinii publice in zona sinistrata;
q) coopereaza cu primarii localitatilor sau ai sectoarelor limitrofe, dupa caz, in probleme de interes
comun;
r) gestioneaza, depoziteaza, intretine si conserva tehnica, aparatura si materialele de protectie
civila, prin serviciile de specialitate subordonate.
Sectiunea 2 - Obligatiile conducatorilor institutiilor publice, operatorilor economici,
proiectantilor, constructorilor, benefciarilor si salariatilor

Art. 28
(1) Conducatorii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor economici, indiferent de
forma de proprietate, au urmatoarele obligatii principale:
a) asigura identifcarea, monitorizarea si evaluarea factorilor de risc specifci, generatori de
evenimente periculoase;
b) stabilesc si urmaresc indeplinirea masurilor si a actiunilor de prevenire si de pregatire a
interventiei, in functie de incadrarea in clasifcarea de protectie civila;
c) organizeaza si doteaza, pe baza criteriilor de performanta elaborate de Inspectoratul General
96
pentru Situatii de Urgenta, servicii de urgenta private si stabilesc regulamentul de organizare si
functionare a acestora ori incheie conventii sau contracte cu alte servicii de urgenta voluntare ori
private, care dispun de forte si mijloace capabile sa intervina operativ si efcace in cazul situatiilor
de protectie civila;
d) participa la exercitii si aplicatii de protectie civila si conduc nemijlocit actiunile de alarmare,
evacuare, interventie, limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de urgenta desfasurate de unitatile
proprii;
e) asigura gratuit fortelor de interventie chemate in sprijin in situatii de urgenta echipamentele,
substantele, mijloacele si antidoturile adecvate riscurilor specifce;
f) organizeaza instruirea si pregatirea personalului incadrat in munca privind protectia civila;
g) asigura alarmarea populatiei din zona de risc creata ca urmare a activitatilor proprii desfasurate;
h) prevad, anual, in bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfasurarii activitatilor de
protectie civila;
i) instiinteaza persoanele si organismele competente asupra factorilor de risc si le semnaleaza,
de indata, cu privire la iminenta producerii sau producerea unei situatii de protectie civila la nivelul
institutiei sau operatorului economic;
j) stabilesc si transmit catre transportatorii, distribuitorii si utilizatorii produselor regulile si masurile
de protectie specifce, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport si
depozitare;
k) incheie contracte, conventii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenta
profesioniste sau voluntare;
l) mentin in stare de functionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spatiile de adapostire si
mijloacele tehnice proprii, destinate adapostirii sau interventiei, tin evidenta acestora si le verifca
periodic;
m) indeplinesc alte obligatii si masuri stabilite, potrivit legii, de catre organismele si organele
abilitate.
(2) Conducatorii institutiilor publice si ai operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate,
sunt obligati sa permita instalarea, fara plata, a mijloacelor de alarmare pe cladirile proprii.
(3) Operatorii economici a caror activitate prezinta pericole de accidente majore in care sunt
implicate substante periculoase se supun si prevederilor legislatiei specifce.

Art. 29
Persoanele fzice sau juridice care detin imobile in indiviziune sau le utilizeaza in comun sunt
obligate sa coopereze pentru indeplinirea masurilor de protectie civila pentru intregul imobil sau
ansamblu de imobile.

Art. 30
(1) Proiectantii, constructorii si benefciarii de investitii au urmatoarele obligatii:
a) sa prevada in documentatiile tehnice ale investitiilor masurile specifce, echipamentele si
dotarile necesare, conform normativelor in vigoare, si sa asigure realizarea lor inainte de darea in
exploatare a investitiei;
b) sa obtina toate avizele, autorizatiile si acordurile privind protectia civila, conform legii, si sa
urmareasca realizarea masurilor stabilite in cuprinsul acestora;
c) sa evalueze riscul seismic al zonei in care se executa lucrarile si sa intocmeasca proiectul,
respectiv sa execute constructia sau instalatia conform gradului de risc seismic evaluat.
(2) In toate fazele de cercetare, proiectare, executie si pe intreaga lor durata de existenta,
constructiile si amenajarile, echipamentele, utilajele si instalatiile tehnologice pentru autorizare
in domeniul protectiei civile se supun unei examinari sistematice si califcate pentru identifcarea,
evaluarea si controlul riscurilor, in conditiile prevazute de reglementarile specifce.
(3) Obligatia executarii activitatilor prevazute la alin. (2) revine persoanelor care concura la
proiectarea, realizarea, exploatarea, intretinerea, repararea, postutilizarea constructiilor, a
echipamentelor si a instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor si raspunderilor prevazute de lege.
(4) Metodologia privind identifcarea, evaluarea si controlul riscurilor se elaboreaza de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului internelor si
reformei administrative si se publica in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I.
97
(5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului
administratiei si internelor.*)
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.433/2006 privind aprobarea tarifelor pentru eliberarea avizelor si
autorizatiilor de securitate la incendiu si protectie civila, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 806 din 26 septembrie
2006.

Art. 31
Salariatii au urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa benefcieze, in mod gratuit, de echipament de protectie individuala, de tratament medical si
antidoturi, daca sunt incadrati la agenti economici sau institutii cu surse de risc nuclear, chimic sau
biologic;
b) sa benefcieze de masurile de protectie sociala prevazute prin lege pentru perioadele de
intrerupere a activitatii, impuse de situatiile de protectie civila;
c) sa respecte normele, regulile si masurile de protectie civila stabilite;
d) sa participe la instruiri, exercitii, aplicatii si la alte forme de pregatire specifca.
Capitolul V - Pregatirea pentru protectia civila


Art. 32
Pregatirea pentru protectia civila cuprinde pregatirea populatiei si a salariatilor, pregatirea
serviciilor de urgenta, pregatirea personalului cu functii de conducere pe linia protectiei civile,
precum si a personalului de specialitate.

Art. 33
(1) Pregatirea profesionala a serviciilor de urgenta si a altor forte cu care se coopereaza se
realizeaza pe baza programelor anuale de pregatire, aprobate de sefi acestora.
(2) Planifcarea exercitiilor si a aplicatiilor de cooperare privind protectia civila la care participa,
potrivit specifcului acestora, serviciile de urgenta, fortele de protectie si sprijin si populatia se
aproba de prefect, primar sau de ministrul internelor si reformei administrative, dupa caz.
(3) Exercitiile de cooperare interjudetene/regionale si cele cu caracter international se aproba de
Guvern, la propunerea ministrului internelor si reformei administrative.
(4) In documentele de planifcare a pregatirii privind protectia civila se prevad si resursele
materiale si fnanciare necesare, precum si cine le asigura.

Art. 34
(1) Initierea, califcarea, perfectionarea sau specializarea conducatorilor structurilor specializate
de protectie civila, a seflor serviciilor de urgenta voluntare si private, a personalului de specialitate
mentionat la art. 13 alin. (2), precum si a altor persoane cu atributii in acest domeniu se realizeaza
prin cursuri, convocari sau instructaje si se desfasoara in Centrul National de Perfectionare a
Pregatirii pentru Managementul Situatiilor de Urgenta si in centrele zonale ale acestuia, precum si
in Institutul National de Administratie sau in alte institutii de invatamant de profl.
(2) Pregatirea pentru protectia civila in institutiile de invatamant militar este obligatorie si se
desfasoara pe baza tematicilor elaborate cu consultarea Inspectoratului General pentru Situatii de
Urgenta.

Art. 35
Formarea, perfectionarea si specializarea personalului serviciilor de urgenta profesioniste si
al structurilor componente ale Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta se
realizeaza in institutiile de invatamant de profl din subordinea Ministerului Internelor si Reformei
Administrative, a Ministerului Apararii, precum si in alte unitati abilitate din tara si din strainatate.

Art. 36
98
(1) Informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila sunt obligatorii si se
asigura prin: institutiile de invatamant si educatie de toate gradele, mijloacele de informare in
masa si serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta.
(2) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in colaborare cu Inspectoratul General pentru
Situatii de Urgenta, stabileste, prin protocol, temele si activitatile practic-aplicative de educatie
privind protectia civila, care se includ in programele de invatamant, precum si in planurile
activitatilor extrascolare.
(3) Societatile publice si private, nationale si locale, de radio si televiziune, precum si presa scrisa
sunt obligate sa asigure prezentarea in emisiunile, respectiv in stirile si reportajele acestora, a
riscurilor potentiale, masurilor preventive si a modului de actiune si comportare a populatiei pe
timpul situatiilor de urgenta civila.
(4) La informarea si educarea preventiva a populatiei privind protectia civila participa si
organizatiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor si specifcului activitatilor
acestora.

Art. 37
(1) Instruirea salariatilor privind protectia civila se asigura sistematic, de regula impreuna
cu instructajele de prevenire si stingere a incendiilor, in conditiile stabilite prin dispozitiile
generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul
administratiei si internelor*).
(2) Participarea salariatilor la instruire constituie sarcina de serviciu.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 12 iulie 2005, cu modifcarile
si completarile ulterioare.

Art. 38
Periodic, pe baza planurilor si a programelor de pregatire si cu aprobarea primarului localitatii, se
efectueaza exercitii de alarmare publica.
Capitolul VI - Protectia populatiei si a bunurilor materiale

Art. 39
Protectia populatiei, a bunurilor materiale si a valorilor culturale se realizeaza printr-un ansamblu
de activitati constand in: instiintare, avertizare si alarmare, adapostire, protectie nucleara, biologica
si chimica, evacuare si alte masuri tehnice si organizatorice specifce.
Sectiunea 1 - Instiintarea, avertizarea si alarmarea


Art. 40
(1) Instiintarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta sau de serviciile
de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la populatie sau de la
structurile care monitorizeaza sursele de risc.
(2) Avertizarea populatiei se realizeaza de catre autoritatile administratiei publice centrale sau
locale, dupa caz, prin mijloacele de avertizare specifce, in baza instiintarii primite de la structurile
abilitate.

Art. 41
(1) Prealarmarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si de serviciile
de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la Statul Major General, si de
structurile specializate din cadrul categoriilor de forte armate, pe baza planurilor de cooperare
99
intocmite in acest sens.
(2) Alarmarea populatiei se realizeaza de autoritatile administratiei publice centrale sau locale,
dupa caz, prin mijloacele specifce, pe baza instiintarii primite de la structurile abilitate.

Art. 42
(1) Mijloacele de avertizare si alarmare specifce se instaleaza in locurile stabilite de Inspectoratul
General pentru Situatii de Urgenta si de serviciile de urgenta profesioniste.
(2) Normele tehnice privind instalarea sistemului integrat de avertizare si alarmare a populatiei
si instructiunile privind semnalele si mesajele de avertizare si alarmare se elaboreaza de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se aproba prin ordin al ministrului administratiei
si internelor**) si se publica in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I.
(3) La solicitarea presedintilor comitetelor pentru situatii de urgenta, mesajele de avertizare si
alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate si gratuit, prin orice operator audiovizual public sau
privat de pe teritoriul Romaniei.
___________
**) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul national
integrat de instiintare, avertizare si alarmare a populatiei, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie
2005, si Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea
activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea
I, nr. 349 din 18 aprilie 2006.

Art. 43
In cazul unui atac iminent, in situatia in care nu s-a declarat starea de razboi, primele mesaje de
prealarma si de alarma se transmit cu aprobarea ministrului internelor si reformei administrative,
pe baza instiintarilor Statului Major General si structurilor specializate din cadrul categoriilor de
forte armate, conform planurilor de cooperare intocmite in acest sens.

Art. 44
(1) Folosirea mijloacelor de alarmare in cazul producerii unor dezastre se executa numai cu
aprobarea primarului localitatii, a conducatorului institutiei publice sau a operatorului economic
implicat, dupa caz, ori a imputernicitilor acestora.
(2) Sistemul de instiintare, avertizare si alarmare la localitati, institutii publice si operatori
economici se verifca periodic prin executarea de antrenamente si exercitii.
(3) Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare cu incalcarea prevederilor legale si a
normelor tehnice prevazute la art. 42 alin. (2) este interzisa.
Sectiunea 2 - Adapostirea

Art. 45
(1) Pentru protectia populatiei si a bunurilor din patrimoniul cultural national de efectele atacurilor
din aer se realizeaza sistemul national de adapostire, care cuprinde: adaposturi pentru puncte
de comanda destinate Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, adaposturi
publice de protectie civila afate in administrarea consiliilor locale si fondul privat de adapostire
realizat de operatorii economici si proprietarii de imobile.
(2) Autoritatile administratiei publice, institutiile publice, operatorii economici si proprietarii de
imobile au obligatia sa prevada in planurile de investitii si sa realizeze adaposturi de protectie
civila.
(3) Autoritatile administratiei publice centrale si locale si serviciile de urgenta de la toate nivelurile
de competenta vor identifca si vor stabili posibilitatile de utilizare pentru adapostire a unor galerii
de mina, tuneluri, pesteri, grote etc. existente in apropierea zonelor dens populate sau in zone
prevazute pentru amenajare de tabere de sinistrati, evacuati sau refugiati.
(4) Categoriile de constructii la care este obligatorie realizarea de adaposturi publice de protectie
civila, precum si adaposturile care se amenajeaza ca puncte de comanda se aproba prin hotarare
100
a Guvernului, la propunerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative***).
(5) Adaposturile publice de protectie civila prevazute in documentatiile tehnice ale investitiilor se
avizeaza tehnic, premergator eliberarii autorizatiilor de construire, de catre serviciile de urgenta
profesioniste, potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta,
aprobata de ministrul internelor si reformei administrative si publicata in Monitorul Ofcial al
Romaniei, Partea I****).
(6) In timp de pace adaposturile publice de protectie civila, cu exceptia spatiilor amenajate ca
puncte de comanda, pot f utilizate pentru alte destinatii, cu respectarea normelor tehnice, cu
obligatia de a f eliberate in situatii de urgenta in maximum 24 de ore si cu informarea prealabila a
centrelor operationale din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste.
(7) Adaposturile publice de protectie civila se inspecteaza periodic de catre personalul de
specialitate al serviciilor de urgenta profesioniste; detinatorii si utilizatorii acestor adaposturi
sunt obligati sa indeplineasca normele si masurile stabilite pentru mentinerea adaposturilor si a
instalatiilor utilitare ale acestora in stare de functionare.
(8) Construirea adaposturilor si amenajarea altor spatii de adapostire cuprinse in planurile de
mobilizare se executa la punerea in aplicare a planurilor respective.
___________
***) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de constructii la care este obligatorie realizarea
adaposturilor de protectie civila, precum si a celor la care se amenajeaza puncte de comanda, publicata in Monitorul Ofcial al Romaniei,
Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005, cu modifcarile ulterioare.
In prezent, denumirea Ministerul Administratiei si Internelor a fost inlocuita cu denumirea Ministerul Internelor si Reformei
Administrative, conform art. 15 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor masuri de reorganizare
in cadrul administratiei publice centrale, aprobata prin Legea nr. 98/2008.
****) A se vedea si nota de subsol corespunzatoare asteriscului din fnalul art. 9 alin. (1) lit. g).
Sectiunea 3 - Asanarea teritoriului de munitia ramasa neexplodata


Art. 46
Asanarea terenului si neutralizarea munitiei ramase neexplodate din timpul confictelor armate
se executa de catre subunitati specializate si specialisti pirotehnicieni din serviciile de urgenta
profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, potrivit
instructiunilor si normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si
aprobate prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.

Art. 47
(1) Munitiile se distrug in poligoane ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative si
Ministerului Apararii sau pe terenuri puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale
in a caror raza administrativ-teritoriala se executa lucrarile de asanare. Terenurile stabilite pentru
distrugerea munitiei se amenajeaza potrivit instructiunilor si normelor tehnice specifce, elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
(2) Autoritatile administratiei publice locale sau, dupa caz, institutiile publice si operatorii economici
asigura subunitatii de interventie care executa asanarea pirotehnica, accesul in teren si, gratuit,
mana de lucru auxiliara, mijloace de transport cu soferi si carburantul aferent, materialele,
asistenta sanitara, precum si cazarea si hranirea efectivelor necesare acestor lucrari.
(3) Paza munitiilor si a terenurilor in curs de asanare, precum si insotirea transporturilor de munitii
se executa de personal autorizat.

Art. 48
(1) Persoanele fzice si juridice care iau cunostinta de existenta munitiilor au obligatia sa anunte
de indata centrul operational din cadrul serviciului de urgenta profesionist, dispeceratul integrat de
urgenta, politia sau primarul, dupa caz.
(2) Se interzice persoanelor fzice neautorizate sa ridice, sa manipuleze ori sa utilizeze munitia
neexplodata.
101

Art. 49
Materialele explozive si mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea munitiei ramase
neexplodate se pun la dispozitie specialistilor pirotehnicieni, la cererea Inspectoratului General
pentru Situatii de Urgenta, prin inspectoratele de jandarmi judetene.

Art. 50
Formatiunile de interventie prevazute la art. 46 executa gratuit actiuni de distrugere a zapoarelor
care pun in pericol localitatile sau siguranta cetateanului.
Sectiunea 4 - Protectia nucleara, radiologica, chimica si biologica


Art. 51
(1) Protectia nucleara, radiologica, chimica si biologica a populatiei se realizeaza prin mijloace de
protectie individuala, colectiva sau prin alte masuri tehnice si organizatorice specifce, cu prioritate
in zonele de risc.
(2) Institutiile publice si operatorii economici care produc, transporta, depoziteaza sau
manipuleaza substante periculoase in cantitati care pot pune in pericol viata si sanatatea
cetatenilor organizeaza si executa controlul contaminarii radioactive, chimice si biologice a
materiilor prime si produselor fnite si realizeaza masurile de decontaminare a personalului propriu,
terenului, cladirilor si utilajelor.

Art. 52
Mijloacele de protectie individuala a cetatenilor se asigura potrivit criteriilor elaborate de
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate prin hotarare a Guvernului*).
___________
*) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 501/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protectie individuala a
cetatenilor, publicata in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 8 iunie 2005.

Art. 53
Decontaminarea se realizeaza prin operatiuni si tehnici speciale efectuate de catre serviciile
de urgenta, unele unitati militare si operatori economici, potrivit normelor tehnice elaborate de
ministerele de profl si avizate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.

Art. 54
(1) Depoluarea consta in luarea unor masuri specifce pentru identifcarea si eliminarea surselor
poluante, limitarea, indepartarea sau neutralizarea agentilor poluatori ai apei, aerului si terenului.
(2) Masurile de depoluare sunt insotite, dupa caz, de evacuarea persoanelor si a animalelor din
mediul poluat sau de interzicerea utilizarii apei, a alimentelor si a furajelor contaminate.
(3) Se interzice comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate.
(4) Operatorii economici si institutiile publice au obligatia sa avertizeze imediat populatia asupra
riscurilor de poluare si contaminare a zonelor limitrofe unitatilor respective si sa intervina cu fortele
si mijloacele de care dispun pentru protectia populatiei si inlaturarea efectelor poluarii.
Sectiunea 5 - Evacuarea


Art. 55
Evacuarea se executa pe baza planurilor intocmite in acest scop, conform normelor si
instructiunilor elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta.
102

Art. 56
(1) Trecerea la executarea actiunii de evacuare in situatii de dezastre se hotaraste de primar sau
de prefect, dupa caz, la propunerea comitetului pentru situatii de urgenta competent.
(2) In situatii de confict armat, evacuarea se aproba de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, la
propunerea ministrului apararii.

Art. 57
Principiile evacuarii in situatii de confict armat se stabilesc prin hotarare a Guvernului**).
___________
**) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.222/2005 privind stabilirea principiilor evacuarii in situatii de confict armat, publicata in
Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din 19 octombrie 2005.

Art. 58
Accesul persoanelor neautorizate in zonele afectate si periculoase, delimitate si marcate
corespunzator, care intra sub incidenta situatiilor de protectie civila, este interzis.
Capitolul VII - Limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de protectie civila


Art. 59
(1) Limitarea si inlaturarea urmarilor situatiilor de protectie civila cuprind ansamblul de activitati si
actiuni executate in scopul restabilirii situatiei de normalitate in zonele afectate.
(2) La actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de protectie civila participa structuri
de interventie din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, existente pe timp de
pace sau care se pot mobiliza in timp scurt, unitati si formatiuni militare ale Ministerului Internelor
si Reformei Administrative, Ministerului Apararii, servicii de urgenta voluntare, formatiuni de Cruce
Rosie si alte structuri cu atributii in domeniu.
(3) Interventia operativa a structurilor prevazute la alin. (2) se realizeaza pe baza planurilor
de interventie si cooperare intocmite de autoritatile competente, in limitele functiilor de sprijin
repartizate pentru a f asigurate de catre ministere, celelalte organe centrale si organizatiile
neguvernamentale pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

Art. 60
(1) La limitarea si inlaturarea urmarilor dezastrelor sunt obligate sa participe si serviciile pentru
situatii de urgenta private.
(2) Autorizarea serviciilor de urgenta private se executa pe baza normelor metodologice elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, aprobate prin ordin al ministrului internelor si
reformei administrative.

Art. 61
Principiile de organizare, de conducere si modul de utilizare a serviciilor de urgenta profesioniste
si voluntare, unitatilor de interventie, formatiunilor de interventie specializate si private in
actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor situatiilor de protectie civila, precum si planurile
operative intocmite in acest scop se stabilesc prin regulamente, ordine si instructiuni elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul internelor si reformei
administrative.

Art. 62
(1) Conducerea activitatilor de interventie se realizeaza prin reteaua centrelor operationale si
operative sau a punctelor de comanda existente la autoritatile administratiei publice centrale si
locale, precum si la institutiile publice si operatorii economici.
(2) Conducerea nemijlocita a operatiunilor de interventie se asigura de comandantul actiunii,
imputernicit potrivit legii, care poate f ajutat in indeplinirea sarcinilor de catre grupa operativa si
103
punctul operativ avansat.
(3) Grupa operativa se constituie, prin ordin al prefectului, din personal cu putere de decizie si
specialisti ai serviciilor de urgenta ale autoritatilor publice, ai operatorilor economici si institutiilor
implicate in gestionarea situatiei de urgenta.
(4) Punctul operativ avansat este mobil si se asigura de catre serviciul de urgenta profesionist sau
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, printr-o autospeciala echipata si incadrata
corespunzator. In functie de amplasamentul fata de zona afectata, rolul punctului operativ poate f
preluat de centrul operational.
(5) Pana la sosirea la fata locului a comandantului actiunii, conducerea operatiunilor se asigura
de comandantul sau de seful formatiunii de interventie din serviciul de urgenta, cu sprijinul
reprezentantilor autoritatii administratiei publice locale sau al patronului, dupa caz.
(6) Coordonarea elaborarii si derularii programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare
pe timpul situatiilor de urgenta se asigura de catre reprezentantii autoritatilor, institutiilor sau ai
operatorilor economici stabiliti de comitetele pentru situatii de urgenta competente.
Capitolul VIII - Asigurarea materiala si fnanciara
Sectiunea 1 - Asigurarea materiala


Art. 63
Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice si operatorii economici au
obligatia sa planifce si sa realizeze asigurarea materiala si fnanciara a protectiei civile, potrivit
legii.

Art. 64
(1) Inzestrarea si dotarea Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si a structurilor
subordonate cu tehnica, aparatura si materiale specifc militare se asigura de Ministerul Internelor
si Reformei Administrative, pe baza normelor de inzestrare si dotare aprobate de ministrul
internelor si reformei administrative.
(2) Dotarea structurilor de protectie civila, altele decat cele prevazute la alin. (1), se efectueaza
pe baza normelor elaborate de persoanele juridice care au constituit aceste structuri, avizate de
inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si aprobate de prefect.

Art. 65
Contractarea si aprovizionarea cu tehnica si materiale se asigura de fecare benefciar contra
cost. Tehnica si alte categorii de materiale necesare protectiei civile se asigura si din donatii,
sponsorizari, imprumuturi temporare sau din alte surse legal constituite.

Art. 66
(1) Intretinerea, repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila, precum
si durata normata de folosinta a acestora se realizeaza potrivit normelor tehnice elaborate
de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si aprobate de ministrul administratiei si
internelor.*)
(2) Montarea, intretinerea, repararea si exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicatii si
informatice de protectie civila se asigura cu sprijinul operatorilor economici de profl, pe baza
contractelor sau a conventiilor legale incheiate cu acestia.
___________
*) A se vedea Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1.180/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind intretinerea,
repararea, depozitarea si evidenta mijloacelor tehnice de protectie civila, publicat in Monitorul Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 168 din 22
februarie 2006.
104

Art. 67
(1) Materialele didactice necesare pentru protectia civila: flme, diaflme, planse, manuale, brosuri,
pliante, reviste si altele se realizeaza de Ministerul Internelor si Reformei Administrative si se
asigura gratuit autoritatilor administratiei publice, institutiilor publice si operatorilor economici.
(2) Autoritatile publice, institutiile publice si operatorii economici au obligatia de a realiza materiale
de popularizare a activitatilor de protectie civila, emisiuni de radio si de televiziune, precum si alte
activitati cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul Inspectoratului General pentru
Situatii de Urgenta si al serviciilor de urgenta profesioniste.
Sectiunea 2 - Asigurarea fnanciara


Art. 68
(1) Finantarea cheltuielilor cu protectia civila se asigura, potrivit legii, din bugetul de stat, din
bugetele locale, din bugetele institutiilor publice autonome, ale institutiilor publice fnantate integral
sau partial din venituri proprii si din bugetele proprii ale operatorilor economici, dupa caz.
(2) Finantarea serviciilor de urgenta se asigura de catre persoanele juridice care le-au constituit.
(3) Obiectivele de investitii de interes national pentru protectia civila se fnanteaza de la bugetul de
stat.

Art. 69
(1) Cheltuielile pentru realizarea adaposturilor de protectie civila aferente constructiilor cu
destinatie de locuinta, birouri, centre comerciale sau destinate oricaror manifestari publice si care,
potrivit normelor specifce, trebuie sa fe prevazute, din constructie, cu asemenea adaposturi se
suporta de catre proprietar.
(2) Pentru suportarea partiala sau integrala a costurilor realizarii adaposturilor de protectie civila
aferente constructiei cu destinatie de locuinta, se pot aloca fonduri cu destinatia de subventii, ce
se acorda cetatenilor o singura data, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.

Art. 70
Finantarea ajutoarelor de urgenta, a despagubirilor, precum si a unor lucrari sau cheltuieli
neprevazute se asigura din fondul de interventie constituit la dispozitia Guvernului pentru
inlaturarea efectelor unor dezastre.

Art. 71
Pentru fnantarea unor cheltuieli curente si de capital privind protectia civila pot f utilizate, potrivit
legii, donatii, sponsorizari, venituri din prestari de servicii, contributii ale societatilor si ale caselor
de asigurare sau de reasigurare, precum si alte surse legale.

Art. 72
Fundamentarea si intocmirea documentatiei tehnice privind investitiile aferente protectiei civile se
realizeaza pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de
Urgenta si aprobate prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.

Art. 73
(1) Cheltuielile pentru dotarea cu aparatura, mijloace tehnice si materialele necesare centrelor
zonale de pregatire in domeniul protectiei civile se suporta de Ministerul Internelor si Reformei
Administrative, in limita sumelor aprobate cu aceasta destinatie. Derularea fondurilor se face prin
bugetul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
(2) Consiliile judetene ale judetelor in care functioneaza centrele de pregatire zonala pentru
pregatirea specifca protectiei civile vor pune la dispozitie acestora terenul, cladirile, precum si
cheltuielile de intretinere aferente acestora.
105
Legea 319/2006 privind protectia si securitatea muncii, publicata in Monitorul
Ofcial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii
securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor.
(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protectia sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea,
consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor,
precum si directiile generale pentru implementarea acestor principii.
Art. 2. - Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane
cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor
cuprinde clauze privind securitatea si sanatatea in munca.
CAPITOLUL II
Domeniu de aplicare
Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.
Art. 4. - (1) Fac exceptie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente
ale anumitor activitati specifce din serviciile publice, cum ar f fortele armate sau politia, precum si
cazurile de dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie
cu prezenta lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor,
tinandu-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
Art. 5. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in
perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca,
cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;
b) angajator - persoana fzica sau juridica ce se afa in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c) alti participanti la procesul de munca - persoane afate in intreprindere si/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, in perioada de verifcare prealabila a aptitudinilor profesionale in
vederea angajarii, persoane care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim
de voluntariat, precum si someri pe durata participarii la o forma de pregatire profesionala si
persoane care nu au contract individual de munca incheiat in forma scrisa si pentru care se poate
face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba;

_____________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata
pe CD-ul Ghid practic de protectia muncii.
_____________________________________
d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
- persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa
106
ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii
lucratorilor in munca;
e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de
munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul
procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta
sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate,
incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune;
g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu
si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori
deces;
h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fzici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum
si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;
i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a f purtat sau manuit de un
lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol
securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat
pentru a indeplini acest obiectiv;
k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/
sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;
l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar
prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifca meseriei sau specialitatii in care se
pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;
n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop
asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii
fzice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;
o) incident periculos - evenimentul identifcabil, cum ar f explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui
echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat
lucratorii, dar ar f fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar f fost posibil sa
produca pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fzice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze
servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;
q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superfciale care necesita numai
acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de
3 zile;
r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti
sunt de natura profesionala.
107
CAPITOLUL III
Obligatiile angajatorilor
SECTIUNEA 1
Obligatii generale ale angajatorilor
Art. 6. - (1)Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele legate de munca.
(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilitatile sale in acest domeniu.
(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului
responsabilitatii angajatorului.
Art. 7. - (1)In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare
pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.
(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand
seama de modifcarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.
(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza
urmatoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot f evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca,
alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii
monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra
sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin
periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si infuenta factorilor din mediul de munca;
h)adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din
intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;
108
b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum
si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea
nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fe integrate in ansamblul activitatilor
intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in
munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planifcarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu
lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si
sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specifc, accesul sa fe
permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca
isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au
urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in
munca, luand in considerare natura activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale,
luand in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio
situatie obligatii fnanciare pentru lucratori.

_____________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata
pe CD-ul Ghid practic de protectia muncii.
_____________________________________
SECTIUNEA a 2-a
Servicii de prevenire si protectie
Art. 8. - (1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul
sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a
riscurilor profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.
(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fe prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a
celei de prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile
ce le revin prin prezenta lege.
(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de
protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.
(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie
sa fe informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili
de a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile
prevazute la art. 16 alin. (2).
(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in
109
munca si, cel mult, atributii complementare.
Art. 9. - (1)In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor
de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt
expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune
ca:
a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si
profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fe in numar sufcient.
(2)Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fe
asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau
din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
(3)Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei
ori de cate ori este necesar.
(4)in cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara
riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in
munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in
domeniu.
(5)Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare
a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat
sufcient, prevazute la alin. (1) si (4).
SECTIUNEA a 3-a
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent
Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea
lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte
persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul
ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica
masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia
acestora trebuie sa fe adecvate marimii si/sau riscurilor specifce intreprinderii si/sau unitatii.
Art. 11. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot f expusi unui pericol grav si
iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie
sa fe luate pentru protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/
sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol
grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si
iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justifcate.
(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona
110
periculoasa nu trebuie sa fe prejudiciati si trebuie sa fe protejati impotriva oricaror consecinte
negative si nejustifcate pentru acestia.
(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate f contactat,
toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu
mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
(4) Lucratorii nu trebuie sa fe prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia
situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.
SECTIUNEA a 4-a
Alte obligatii ale angajatorilor
Art. 12. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa realizeze si sa fe in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in
munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifce;
b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului
de protectie care trebuie utilizat;
c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de
3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si
a accidentelor de munca, astfel cum sunt defnite la art. 5 lit. g);
d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte
privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si
de marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu
privire la intocmirea documentelor prevazute la alin. (1).
Art. 13. - In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de
munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale
in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fe eliminate sau
diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare,
organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator
conditiilor de munca specifce unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca,
inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fsa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in
domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea
reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si
ale locurilor de munca afate in responsabilitatea lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute
in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii
si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar f
111
afse, pliante, flme si diaflme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;
h)sa asigure informarea fecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care
aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie
necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia
specifca;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa
asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specifc prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a
aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a
substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul
controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si
al cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifce starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in
afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii
calitatilor de protectie.
Art. 14. - Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori
persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul
colectiv de muncasi/sau contractul individual de munca.
Art. 15. - (1)Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre
angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea
acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
SECTIUNEA a 5-a
Informarea lucratorilor
Art. 16. - (1)Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia
masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si
protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fecarui post de lucru
si/sau fecarei functii;
b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3).
(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice
112
intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea
sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care
privesc acesti lucratori.
Art. 17. - Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau
reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in
vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la:
a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b);
b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d);
c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii
provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu.
SECTIUNEA a 6-a
Consultarea si participarea lucratorilor
Art. 18. - (1)Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora
la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica:
a) consultarea lucratorilor;
b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri;
c) participarea echilibrata.
(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor defniti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau
sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la:
a) orice masura care ar afecta semnifcativ securitatea si sanatatea in munca;
b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si
cu privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1);
c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17;
d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);
e) organizarea si planifcarea instruirii prevazute la art. 20 si 21.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest
sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol.
(5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
sau lucratorii nu pot f prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul
securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le
furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din
prezenta lege.
(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor
si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca
masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt sufciente pentru asigurarea
securitatii si sanatatii in munca.
(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii
113
lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca
si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control.
Art. 19. - In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului
se infinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca.
SECTIUNEA a 7-a
Instruirea lucratorilor
Art. 20. - (1)Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fecare lucrator sa primeasca o
instruire sufcienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informatii si instructiuni de lucru, specifce locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modifcari ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fe:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care
desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate
referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifce in domeniul securitatii si sanatatii in munca
au dreptul la instruire corespunzatoare.
Art. 21. - (1)Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate f realizata pe cheltuiala
lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora.
(2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de
lucru.
(3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru,
fe in interiorul, fe in afara intreprinderii si/sau unitatii.

CAPITOLUL IV
Obligatiile lucratorilor
Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna
la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane
care pot f afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au
urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de
transport si alte mijloace de productie;
114
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze
sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modifcarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara
a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor
tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre
care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
precum si orice defcienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru
a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru
a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara
riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de
munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
_____________________________________
Legea 319/2006 comentata si explicata
pe CD-ul Ghid practic de protectia muncii.
_____________________________________
CAPITOLUL V
Supravegherea sanatatii
Art. 24. - Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in
functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor
legale.
Art. 25. - (1)Masurile prevazute la art. 24 vor f stabilite astfel incat fecare lucrator sa poata
benefcia de supravegherea sanatatii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii.
CAPITOLUL VI
Comunicarea, cercetarea, inregistrarea si raportarea evenimentelor
SECTIUNEA 1
Evenimente
Art. 26. - Orice eveniment, asa cum este defnit la art. 5 lit. f), va f comunicat de indata
angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are
cunostinta despre producerea acestuia.
Art. 27. - (1) Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt defnite la art. 5 lit. f);
115
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si
boli profesionale, cu modifcarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate
temporara de munca, invaliditate sau deces, la confrmarea acestora;
c) organelor de urmarire penala, dupa caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicina a muncii afat intr-o relatie contractuala cu
angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesionala
sau legata de profesiune, depistata cu prilejul prestatiilor medicale.
(3) Semnalarea prevazuta la alin. (2) se efectueaza catre autoritatea de sanatate publica teritoriala
sau a municipiului Bucuresti, de indata, la constatarea cazului.
Art. 28. - In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime
sunt si persoane afate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera
competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fzice/juridice prevazute la art. 29 alin. (1) lit.
a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la
fata locului.
Art. 29. - (1)Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate
evidenta sau confrmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor
care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fzice, precum
si in situatiile cu persoane date disparute;
c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul
suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetarii evenimentului se va consemna intr-un proces-verbal.
(3) In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala
competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la
data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala.
SECTIUNEA a 2-a
Accidente de munca
Art. 30. - (1)In sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:
a) accidentul suferit de persoane afate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv
in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza
indeplinirii acestor activitati;
d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru salvarea de vieti omenesti;
e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa
pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;
116
f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fzice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca
organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul
lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;
h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fzice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de
munca;
i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei
fzice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o
alta persoana juridica sau fzica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de
deplasare;
j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala,
echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca
se afa in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere
sau unitate si invers;
k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate
de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fzice romane, delegati
pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in
documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari,
in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane
juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de califcare, recalifcare sau perfectionare a
pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar f furtuna, viscol, cutremur,
inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afa in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;
p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoana afata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si I), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri
nejustifcate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de
reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.
Art. 31. - Accidentele de munca se clasifca, in raport cu urmarile produse si cu numarul
persoanelor accidentate, in:
a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
117
d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi
cauza.
Art. 32. - (1)Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul
teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii.
SECTIUNEA a 3-a
Bolile profesionale
Art. 33. - In sensul prevederilor art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul
efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Art. 34. - (1)Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul
autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.
(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confrmarii sau infrmarii lor, precum
si stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de
sanatate publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica
teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare
privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul
si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform
legii.
(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala
profesionala, cat si ca accident de munca.
CAPITOLUL VII
Grupuri sensibile la riscuri
Art. 35. - Grupurile sensibile la riscuri specifce, cum ar f: femeile gravide, lehuzele sau femeile
care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate impotriva pericolelor
care le afecteaza in mod specifc.
Art. 36. - Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinand seama de prezenta
grupurilor sensibile la riscuri specifce.
CAPITOLUL VIII
Infractiuni
Art. 37. - (1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate in munca de catre
persoana care avea indatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol grav si iminent
de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si
se pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de
la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Fapta prevazuta la alin. (1) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un
an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare
de la 6 luni la un an sau cu amenda.
Art. 38. - (1) Nerespectarea de catre orice persoana a obligatiilor si a masurilor stabilite cu privire
la securitatea si sanatatea in munca, daca prin aceasta se creeaza un pericol grav si iminent de
producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se
118
pedepseste cu inchisoare de la un an la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta in alin. (1) a produs consecinte deosebite, pedeapsa este inchisoarea de
la un an la 3 ani sau amenda.
(3) Daca nerespectarea consta in repunerea in functiune a instalatiilor, masinilor si utilajelor,
anterior eliminarii tuturor defcientelor pentru care s-a luat masura opririi lor, pedeapsa este
inchisoarea de la un an la 2 ani sau amenda.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) si (3) savarsite din culpa se pedepsesc cu inchisoare de la 3
luni la un an sau cu amenda, iar fapta prevazuta la alin. (2) savarsita din culpa se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda.

_____________________________________
Afa cum sa eviti sanctiunile prevazute de
Legea 319/2006 cu ajutorul
CD-ului Ghid practic de protectia muncii.
_____________________________________
CAPITOLUL IX
Contraventii
Art. 39. - (1) Constituie contraventii faptele savarsite de angajatorii afati in una dintre situatiile
prevazute de prezenta lege.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 13 lit. b), c), p) si r).
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 10.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 13 lit. n).
(4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. a) si b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) si
ale art. 32 alin. (2).
(5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.500 lei la 7.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) si (3), art. 13 lit. q) si s) si ale art. 27 alin. (1) lit.
a) si b).
(6) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele
fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 si 16;
b) incalcarea dispozitiilor art. 14, 15 si ale art. 34 alin. (1).
(7) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei incalcarea
dispozitiilor art. 11 alin. (2) si (4), ale art. 17, 19 si 21.
(8) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei urmatoarele
fapte:
a) incalcarea dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. c) si d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) si (6) si ale art. 36;
b) incalcarea dispozitiilor art. 34 alin. (5).
(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei
nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substantelor ori preparatelor
119
chimice periculoase si a deseurilor rezultate;
b) prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fzici sau biologici,
precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c) darea in exploatare sau repunerea in functiune, partiala ori totala, a constructiilor,
echipamentelor de munca noi sau reparate, precum si pentru aplicarea proceselor tehnologice;
d) intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita
masuri speciale de siguranta;
e) folosirea surselor de foc deschis si fumatul la locurile de munca unde acestea sunt interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea
instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice
si ale descarcarilor atmosferice;
g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde
exista pericole de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de
munca;
i) transportul, manipularea si depozitarea echipamentelor de munca, materialelor si produselor;
j) delimitarea, ingradirea si semnalizarea zonelor periculoase;
k)
semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;
l) asigurarea exploatarii fara pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefate, a
instalatiilor mecanice sub presiune si a celor de ridicat, a conductelor prin care circula fuide sub
presiune si a altor asemenea echipamente de munca;
m) utilizarea, intretinerea, revizia si repararea periodica a echipamentelor de munca;
n) asigurarea, marcarea si intretinerea cailor de acces si de circulatie;
o) asigurarea iluminatului de siguranta;
p) organizarea activitatii de pastrare, intretinere si denocivizare a echipamentului individual de
protectie;
q) intocmirea documentelor de urmarire a parametrilor functionali ai echipamentelor de munca si a
rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare miniera, executia, exploatarea si intretinerea lucrarilor
miniere, realizarea si functionarea sistemului de aeraj, corespunzator clasifcarii minelor din
punctul de vedere al emanatiilor de gaze;
s) amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, in spatii inchise si in conditii de izolare.
Art. 40. - Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei
neprezentarea de catre serviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Art. 41. - Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 39 alin. (2) -(9) si la art. 40 se aplica
angajatorilor.
Art. 42. - (1)Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 39 alin. (2) -(9) si
la art. 40 se fac de catre inspectorii de munca.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor prevazute la art. 39 alin. (6) lit. b) si alin. (8)
120
lit. b) se fac si de catre inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sanatatii Publice si al unitatilor
subordonate.
(3) In caz de constatare a unei situatii care se incadreaza in prevederile art. 37 si 38, inspectorii
prevazuti la alin. (1) si (2) vor sesiza de indata organele de urmarire penala competente, potrivit
legii.
Art. 43. - (1)Prevederile art. 39 alin. (2) -(9) si ale art. 40 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modifcari si completari
prin Legea nr. 180/2002, cu modifcarile si completarile ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii
prevazute de lege, corespunzator faptei pentru care a fost sanctionat, inspectorul de munca
facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
Art. 44. - Angajatorii raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor
accidentelor de munca sau bolilor profesionale, in masura in care daunele nu sunt acoperite
integral prin prestatiile asigurarilor sociale de stat.
CAPITOLUL X
Autoritati competente si institutii cu atributii in domeniu
Art. 45. - (1) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei este autoritatea competenta in
domeniul securitatii si sanatatii in munca.
(2) Principalele atributii ale Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in acest domeniu
sunt urmatoarele:
a) elaboreaza politica si strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in
colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice si prin consultarea cu alte institutii cu atributii in
domeniu;
b) elaboreaza proiecte de acte normative in vederea implementarii unitare a strategiei nationale si
a acquis-ului comunitar din domeniu;
c) avizeaza reglementarile cu implicatii in domeniu initiate de alte institutii, potrivit legii, si participa,
dupa caz, la elaborarea unor astfel de reglementari;
d) monitorizeaza aplicarea legislatiei pe baza datelor, a informatiilor si a propunerilor transmise
de institutiile afate in subordine sau coordonare, precum si ale celor cu care colaboreaza in
desfasurarea activitatii;
e) abiliteaza persoane juridice si fzice pentru a presta servicii de protectie si prevenire in domeniul
securitatii si sanatatii in munca, denumite in prezenta lege servicii externe, la care se face referire
la art. 8 alin. (4);
f) recunoaste, desemneaza, notifca si supravegheaza laboratoare de incercari, precum si
organisme din domeniul sau de competenta, in conditiile legii;
g) coordoneaza, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, elaborarea programelor de
cercetare de interes national in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h) organizeaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, activitatea de pregatire generala si/
sau de specialitate in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru institutiile de invatamant;
i) desfasoara activitati de informare-documentare, potrivit legii;
j) avizeaza materiale de informare si instruire, cum ar f suporturi de curs, brosuri, pliante, afse
elaborate de alte persoane juridice sau fzice, in sensul asigurarii
121
concordantei mesajelor pe care acestea le contin cu prevederile legislatiei in vigoare;
k) reprezinta statul in relatiile internationale din domeniul sau de competenta.
Art. 46. - (1) Ministerul Sanatatii Publice, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale,
este autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica.
(2) Ministerul Sanatatii Publice indeplineste, in principal, urmatoarele atributii in domeniul sanatatii
lucratorilor la locul de munca:
a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel national;
b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia sanatatii in relatie cu mediul de munca,
pentru promovarea sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina muncii;
c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in domeniul medicinei muncii;
e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare, inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si
a celor legate de profesiune;
f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor medicale acordate lucratorilor la locul de
munca;
g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor;
h)indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in domeniu, reglementate prin legi
speciale.
Art. 47. - (1) Inspectia Muncii reprezinta autoritatea competenta in ceea ce priveste controlul
aplicarii legislatiei referitoare la securitatea si sanatatea in munca.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) controleaza modul in care se aplica legislatia nationala din
domeniul securitatii si sanatatii in munca la toate persoanele fzice si juridice din sectoarele
prevazute la art. 3 alin. (1), cu exceptia celor prevazute la art. 50 alin. (1) si (2), si are, in principal,
urmatoarele atributii:
a) controleaza realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicita masuratori si determinari, examineaza probe de produse si de materiale in unitati si in
afara acestora, pentru clarifcarea unor evenimente sau situatii de pericol;
c) dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor de munca, in cazul in
care constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala si
sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
d) cerceteaza evenimentele conform competentelor, avizeaza cercetarea, stabileste sau confrma
caracterul accidentelor;
e) coordoneaza, in colaborare cu Institutul National de Statistica si cu celelalte institutii implicate,
dupa caz, sistemul de raportare si evidenta a accidentelor de munca si a incidentelor, iar, in
colaborare cu Ministerul Sanatatii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate
de profesie;
f) analizeaza activitatea serviciilor externe prevazute la art. 8 alin. (4) si propune retragerea
abilitarii, dupa caz;
g) raporteaza Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei situatiile deosebite care necesita
imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
h)furnizeaza informatii celor interesati despre cele mai efcace mijloace de respectare a legislatiei
122
din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 48. - (1) Asiguratorul, stabilit de lege, reprezinta autoritatea competenta in domeniul asigurarii
pentru accidente de munca si boli profesionale.
(2) Institutia prevazuta la alin. (1) are atributii pentru:
a)sprijinirea activitatii de prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca a angajatorilor;
b) reabilitarea medicala si, dupa caz, psihologica, precum si compensarea victimelor accidentelor
de munca si ale bolilor profesionale;
c) raportarea catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a situatiilor deosebite care
necesita imbunatatirea reglementarilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art. 49. - Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii fundamenteaza
stiintifc masurile de imbunatatire a activitatii de securitate si sanatate in munca si promoveaza
politica stabilita pentru acest domeniu.
Art. 50. - (1) Ministerul Apararii Nationale, structurile militare si structurile in care isi desfasoara
activitatea functionari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor,
Directia Generala a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justitiei, Serviciul Roman de Informatii,
Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Telecomunicatii
Speciale, precum si Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare organizeaza,
coordoneaza si controleaza activitatea de securitate si sanatate in munca din unitatile lor, prin
serviciile de prevenire si protectie create sau desemnate de catre aceste institutii, in scopul
aplicarii prevederilor prezentei legi.
(2) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale produse
in unitatile din subordinea institutiilor prevazute la alin. (1) se efectueaza de organele proprii ale
acestora.
(3) Institutiile prevazute la alin. (1) pot elabora reglementari proprii pentru aplicarea prezentei legi,
in completarea celor existente la nivel national.
123
Parlamentul Romniei
Decret nr. 936/2006</
Promulgat prin
Lege nr. 307/2006
din 12/07/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006
privind aprarea mpotriva incendiilor
Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Art. 1. - (1) Aprarea mpotriva incendiilor reprezint ansamblul integrat de activiti specifice,
msuri i sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public,
planificate, organizate i realizate potrivit prezentei legi, n scopul prevenirii i reducerii riscurilor de
producere a incendiilor i asigurrii interveniei operative pentru limitarea i stingerea incendiilor, n
vederea evacurii, salvrii i proteciei persoanelor periclitate, protejrii bunurilor i mediului mpotriva
efectelor situaiilor de urgen determinate de incendii.
(2) n sensul prezentei legi, termenii i expresiile referitoare la situaii de urgen, factori i tipuri de
risc, intervenie operativ i evacuare au nelesul prevzut n Ordonana de urgen a Guvernului nr.
21/2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 15/2005, iar termenii i expresiile specifice aprrii mpotriva incendiilor au
urmtorul neles:
a) autorizaie de securitate la incendiu - actul administrativ emis, n baza legii, de inspectoratul
pentru situaii de urgen judeean sau al municipiului Bucureti, prin care se certific, n urma
verificrilor n teren i a documentelor privind realizarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor,
ndeplinirea cerinei eseniale securitate la incendiu - la construcii, instalaii tehnologice i alte
amenajri; autorizaia de securitate la incendiu confer persoanelor fizice sau juridice, deintoare ale
construciilor, instalaiilor i ale altor amenajri, dreptul de a le edifica, de a le pune n funciune i de a
le exploata din punctul de vedere al ndeplinirii cerinei eseniale - securitate la incendiu;
b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, n baza legii, de inspectoratul pentru situaii de urgen
judeean sau al municipiului Bucureti, dup verificarea de conformitate cu prevederile reglementrilor
tehnice n vigoare a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, adoptate n documentaiile tehnice de
proiectare, pentru ndeplinirea cerinei eseniale - securitate la incendiu - a construciilor, instalaiilor i
altor amenajri;
c) incendiu - ardere autontreinut, care se desfoar fr control n timp i spaiu, care produce
pierderi de viei omeneti i/sau pagube materiale i care necesit o intervenie organizat n scopul
ntreruperii procesului de ardere;
d) cauz a incendiului - suma factorilor care concur la iniierea incendiului, care const, de regul,
n sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul material care s-a aprins, precum i
mprejurrile determinante care au dus la izbucnirea acestuia;
e) mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor - sisteme, instalaii, echipamente, utilaje,
aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substane i autospeciale destinate prevenirii,
limitrii i stingerii incendiilor;
f) operaiuni de lung durat - interveniile pentru stingerea incendiilor i eliminarea efectelor
negative ale acestora cu o durat mai mare de 4 ore;
g) organizare a interveniei n caz de incendiu - ansamblul msurilor tehnico-organizatorice
necesare stabilirii forelor, responsabilitilor, sarcinilor, mijloacelor, metodelor i procedeelor ce pot fi
utilizate pentru evacuarea i salvarea persoanelor i animalelor, protecia bunurilor i vecintilor,
precum i pentru stingerea incendiilor;
h) pericol iminent de incendiu - situaia creat de cumularea factorilor care concur la iniierea
incendiului, declanarea acestuia fiind posibil n orice moment;
i) schem cu riscurile teritoriale - documentul ntocmit de inspectoratul pentru situaii de urgen
judeean sau al municipiului Bucureti, care cuprinde tipurile de riscuri specifice, precum i resursele
estimate pentru gestionare;
124
j) plan de analiz i acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile poteniale dintr-o
unitate administrativ-teritorial, msurile, aciunile i resursele necesare pentru managementul
riscurilor respective;
k) prevenirea incendiilor - totalitatea aciunilor de mpiedicare a iniierii i propagrii incendiilor, de
asigurare a condiiilor pentru salvarea persoanelor i bunurilor i de asigurare a securitii echipelor de
intervenie;
l) raport de intervenie - documentul operativ de informare i analiz statistic n care se nscriu
datele eseniale constatate la locul interveniei privind amploarea i intensitatea incendiului, cauza
probabil a acestuia, efectele produse, desfurarea interveniei, forele participante i timpii operativi
realizai;
m) stingere a incendiilor - totalitatea aciunilor de limitare i ntrerupere a procesului de ardere prin
utilizarea de metode, procedee i mijloace specifice;
n) utilizator - persoana fizic sau juridic ce folosete un bun, cu orice titlu, n interesul su, al altuia
sau n interes public;
o) scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluia unui incendiu n
timp, identificnd evenimentele-cheie care l caracterizeaz i l difereniaz de alte incendii posibile
ntr-o incint.
Art. 2. - Aprarea mpotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naional, cu caracter
permanent, la care sunt obligate s participe, n condiiile prezentei legi, autoritile administraiei
publice centrale i locale, precum i toate persoanele fizice i juridice aflate pe teritoriul Romniei.
Art. 3. - (1) Coordonarea, controlul i acordarea asistenei tehnice de specialitate n domeniul
aprrii mpotriva incendiilor se asigur de Ministerul Administraiei i Internelor, la nivel central prin
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, iar la nivel local prin inspectoratele pentru situaii de
urgen judeene i al municipiului Bucureti.
(2) Inspectoratul General pentru Situaii de Urgen, denumit n continuare Inspectoratul General,
elaboreaz strategia naional de aprare mpotriva incendiilor, care se prezint Guvernului spre
aprobare de ctre ministrul administraiei i internelor.
(3) Inspectoratele pentru situaii de urgen judeene i al municipiului Bucureti, denumite n
continuare inspectorate, i exercit atribuiile specifice n zone de competen stabilite prin hotrre a
Guvernului.
(4) Managementul situaiilor de urgen determinate de incendii se asigur prin componentele
Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgen.
Art. 4. - (1) Autoritile administraiei publice locale asigur aplicarea msurilor privind activitile de
aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n planurile de analiz i acoperire a riscurilor, ce se ntocmesc
la nivelul localitii i judeului.
(2) Planurile de analiz i acoperire a riscurilor se actualizeaz anual.
(3) Metodologia de elaborare i structura-cadru a planului de analiz i acoperire a riscurilor se
aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I.
(4) Prefecii, primarul general al municipiului Bucureti i primarii asigur, dup caz, elaborarea
planurilor de analiz i acoperire a riscurilor la nivelul unitilor administrativ-teritoriale pe care le
reprezint.
Art. 5. - Persoanele fizice i juridice rspund, potrivit legii, de stabilirea i aplicarea msurilor de
aprare mpotriva incendiilor, precum i de consecinele producerii incendiilor.
CAPITOLUL II
Obligaii privind aprarea mpotriva incendiilor
SECIUNEA 1
Obligaii generale
Art. 6. - (1) Persoanele fizice i juridice sunt obligate s respecte reglementrile tehnice i
dispoziiile de aprare mpotriva incendiilor i s nu primejduiasc, prin deciziile i faptele lor, viaa,
bunurile i mediul.
(2) Persoana care observ un incendiu are obligaia s anune prin orice mijloc serviciile de urgen,
primarul sau poliia i s ia msuri, dup posibilitile sale, pentru limitarea i stingerea incendiului.
(3) n cazul n care anunul de incendiu s-a fcut cu rea-credin, fr motiv ntemeiat, autorul
rspunde contravenional sau penal, potrivit legii, i suport cheltuielile ocazionate de deplasarea
forelor de intervenie.
125
Art. 7. - (1) n caz de incendiu, orice persoan trebuie s acorde ajutor, cnd i ct este raional
posibil, semenilor aflai n pericol sau n dificultate, din proprie iniiativ ori la solicitarea victimei, a
reprezentanilor autoritilor administraiei publice, precum i a personalului serviciilor de urgen.
(2) n cazul incendiilor produse la pduri, plantaii, culturi agricole, miriti, puni i fnee,
persoanele aflate n apropiere au obligaia s intervin imediat cu mijloacele de care dispun, pentru
limitarea i stingerea acestora.
Art. 8. - n cazurile de for major determinate de incendii, persoanele fizice i juridice care dein,
cu orice titlu, terenuri, construcii, instalaii tehnologice sau mijloace de transport au urmtoarele
obligaii:
a) s permit necondiionat accesul serviciilor de urgen i al persoanelor care acord ajutor;
b) s permit necondiionat utilizarea apei, a materialelor i a mijloacelor proprii pentru operaiuni de
salvare, de stingere i de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor
persoane;
c) s accepte msurile stabilite de comandantul interveniei pentru degajarea terenurilor, demolarea
unei construcii sau a unei pri din construcie, tierea/dezmembrarea mijloacelor de transport,
oprirea temporar a activitilor sau evacuarea din zona periclitat i s acorde sprijin, cu fore i
mijloace proprii, pentru realizarea acestor msuri.
Art. 9. - La ncheierea oricror acte de transmitere temporar a dreptului de folosin asupra
bunurilor imobile, precum i a contractelor de antrepriz, prile sunt obligate s prevad expres n
actele respective rspunderile ce le revin n ceea ce privete aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 10. - (1) Pentru limitarea propagrii i stingerea incendiilor, precum i pentru limitarea i
nlturarea efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale
sectoarelor acestuia, consiliile judeene, consiliile locale, persoanele juridice i asociaiile familiale
prevzute la art. 8 i persoanele fizice care desfoar individual activiti economice n condiiile
Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice i a asociaiilor familiale care desfoar
activiti economice n mod independent, cu modificrile i completrile ulterioare, au obligaia s
colaboreze ntre ele, contribuind cu fore i mijloace, pe baz de reciprocitate sau pe baz
contractual.
(2) Organizarea aciunilor de colaborare i procedurile necesare se stabilesc prin convenii ncheiate
ntre pri, cu avizul inspectoratelor.
Art. 11. - Deintorii i utilizatorii de construcii ori de instalaii, echipamente tehnologice de
producie i de transport au obligaia s conlucreze cu autoritile administraiei publice i cu organele
de specialitate ale acestora n organizarea, asigurarea, pregtirea i punerea n aplicare a planurilor
de intervenie n caz de incendiu.
Art. 12. - (1) Autoritile administraiei publice centrale i celelalte organe centrale de specialitate,
Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureti,
judeene sau locale, instituiile publice i operatorii economici au obligaia s angajeze cel puin un
cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, atestai
potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupaiile de cadru tehnic i personal de
specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor sunt definite pe baza standardelor
ocupaionale aprobate conform legislaiei n vigoare.
(2) Consiliile locale i operatorii economici care desfoar activiti cu risc de incendiu i care au
obligaia prevzut la alin. (1) se stabilesc pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.
(3) Numirea i schimbarea din funcie a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii
n domeniul aprrii mpotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator n termen de 48 de ore de
la angajare, dup caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor.
(4) Nendeplinirea corespunztoare a atribuiilor specifice atrage schimbarea din funcie a cadrului
tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, situaie
care trebuie comunicat de angajator n termen de 48 de ore de la angajare, la nivel central
Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor, dup caz.
(5) Persoanele fizice i asociaiile familiale care desfoar activiti economice autorizate pe
teritoriul Romniei, precum i celelalte entiti legal constituite, neprevzute la alin. (1), ndeplinesc
atribuiile pe linia aprrii mpotriva incendiilor n nume propriu, prin titularul de drept al entitii.
SECIUNEA a 2-a
Obligaiile consiliului local i ale primarului
Art. 13. - Consiliul local are urmtoarele obligaii principale:
126
a) aprob planul de analiz i acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorial pe care o
reprezint, stabilete resursele necesare pentru aplicarea acestuia i l transmite inspectoratului n
raza cruia funcioneaz;
b) emite hotrri, n condiiile legii, cu privire la organizarea activitii de aprare mpotriva
incendiilor n unitatea administrativ-teritorial pe care o reprezint;
c) instituie reguli i msuri specifice corelate cu nivelul i natura riscurilor locale;
d) nfiineaz, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgen i
aprob regulamentul de organizare i funcionare al acestuia;
e) desemneaz eful serviciului voluntar de urgen, la propunerea primarului, cu avizul
inspectoratului;
f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare n
vederea organizrii, nzestrrii, funcionrii i ndeplinirii atribuiilor legale de ctre serviciile de urgen
voluntare nfiinate i exercit controlul folosirii acestora;
g) cuprinde anual n bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea
serviciilor de urgen voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente,
precum i pentru asigurarea de persoane i rspundere civil a personalului cu atribuii pe linie de
intervenie, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte
asemenea evenimente intervenite n timpul i din cauza ndeplinirii atribuiilor specifice;
h) asigur includerea, n planurile de organizare, de dezvoltare urbanistic i de amenajare a
teritoriului, a cilor de acces pentru intervenii, a lucrrilor pentru realizarea sistemelor de anunare,
alarmare, precum i de alimentare cu ap n caz de incendiu;
i) analizeaz, semestrial i ori de cte ori este nevoie, capacitatea de aprare mpotriva incendiilor a
unitii administrativ-teritoriale pe care o reprezint i informeaz inspectoratul cu privire la msurile
stabilite pentru optimizarea acesteia;
j) asigur imobile i spaii amenajate corespunztor pentru funcionarea serviciului de urgen
voluntar, precum i mijloacele de comunicaii necesare;
k) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege pentru aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 14. - Primarul are urmtoarele obligaii principale:
a) asigur elaborarea planului de analiz i acoperire a riscurilor i aplicarea acestuia;
b) asigur respectarea criteriilor de performan pentru constituirea serviciului de urgen voluntar i
elaborarea regulamentului de organizare i funcionare al acestuia;
c) coordoneaz organizarea permanent a interveniei n caz de incendiu la nivelul unitii
administrativ-teritoriale, asigur participarea la intervenie a serviciului voluntar de urgen cu
mijloacele din dotare i conducerea interveniei, pn la stingerea incendiului ori pn la sosirea
forelor inspectoratului;
d) asigur controlul respectrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul adunrilor sau al
manifestrilor publice;
e) asigur controlul respectrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor la construciile i instalaiile
tehnologice aparinnd domeniului public i privat al unitii administrativ-teritoriale, precum i la
instituiile publice;
f) dispune verificarea ndeplinirii msurilor stabilite prin avizele, autorizaiile i acordurile pe care le
emite;
g) asigur realizarea i meninerea n stare de funcionare a cilor de acces, a sistemelor de
anunare, alarmare, precum i de alimentare cu ap n caz de incendiu;
h) organizeaz i execut, prin serviciul de urgen voluntar, controlul respectrii regulilor de
aprare mpotriva incendiilor la gospodriile ceteneti; informeaz populaia cu privire la modul de
comportare i de intervenie n caz de incendiu;
i) asigur ncadrarea serviciului de urgen voluntar cu personal atestat n condiiile legii, precum i
pregtirea profesional i antrenarea acestuia;
j) asigur condiiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgen voluntare i a cercurilor
de elevi Prietenii pompierilor;
k) asigur dotarea serviciilor de urgen voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice pentru
aprare mpotriva incendiilor i echipamente de protecie specifice, carburani, lubrifiani i alte
mijloace necesare susinerii operaiunilor de intervenie, inclusiv hrana i antidotul pentru participanii
la interveniile de lung durat;
l) informeaz de ndat, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea i stingerea, cu fore i
mijloace proprii, a oricrui incendiu pe raza unitii administrativ-teritoriale, iar n termen de 3 zile
lucrtoare completeaz i trimite acestuia raportul de intervenie;
m) analizeaz anual dotarea cu mijloacele tehnice de aprare mpotriva incendiilor i asigur
completarea acesteia, conform normelor n vigoare;
127
n) comunic de ndat inspectoratului scoaterea i repunerea din/n funciune a oricrei
autospeciale de intervenie, precum i, n scris, dotarea cu autospeciale de intervenie noi;
o) asigur, prin mijloacele avute la dispoziie, desfurarea activitilor de informare i educaie
antiincendiu a populaiei;
p) analizeaz i soluioneaz petiiile cetenilor n problema aprrii mpotriva incendiilor;
q) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege pentru aprarea mpotriva incendiilor a
comunitii locale.
SECIUNEA a 3-a
Obligaiile consiliului judeean i ale Consiliului General
al Municipiului Bucureti
Art. 15. - Consiliul judeean/Consiliul General al Municipiului Bucureti are urmtoarele obligaii
principale:
a) aprob planul de analiz i acoperire a riscurilor aferent judeului sau municipiului Bucureti, dup
caz, i stabilete resursele necesare pentru aplicarea acestuia;
b) instituie reguli i dispoziii de aprare mpotriva incendiilor pentru domeniul public i privat al
unitii administrativ-teritoriale;
c) analizeaz anual capacitatea de aprare mpotriva incendiilor i hotrte msuri de optimizare a
acesteia;
d) asigur, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea n planurile de amenajare a teritoriului a
sistemelor de alimentare cu ap, precum i a cilor de acces pentru intervenie n caz de incendiu;
e) prevede i aprob n bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea aciunilor i msurilor
de aprare mpotriva incendiilor;
f) hotrte, n condiiile legii, nfiinarea unor centre de formare i evaluare a personalului din
serviciile voluntare de urgen, cu acordul Inspectoratului General;
g) sprijin organizatoric, material i financiar organizarea i desfurarea concursurilor serviciilor de
urgen i cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
h) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege.
SECIUNEA a 4-a
Obligaiile prefectului
Art. 16. - Prefectul are urmtoarele obligaii principale:
a) coordoneaz activitile de aprare mpotriva incendiilor din responsabilitatea autoritilor centrale
din teritoriu, conform legii;
b) aprob schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorial, ntocmit de
inspectorat;
c) instituie, n condiiile legii, msuri obligatorii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
d) analizeaz rapoartele ntocmite de organele de specialitate i dispune msuri pentru respectarea
legalitii n domeniu;
e) ndeplinete orice alte obligaii prevzute de lege n domeniul aprrii mpotriva incendiilor.
SECIUNEA a 5-a
Obligaiile autoritilor administraiei publice centrale
Art. 17. - (1) Ministerul Administraiei i Internelor i exercit atribuiile n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor prin Inspectoratul General i inspectorate.
(2) Inspectoratul General elaboreaz strategii, norme, reglementri tehnice i dispoziii generale
privind aprarea mpotriva incendiilor, obligatorii pe ntregul teritoriu al Romniei, care se aprob prin
ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Cheltuielile curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen profesionale se asigur
din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraiei i Internelor, precum i din alte surse
prevzute de lege.
Art. 18. - Ministerele i celelalte organe ale administraiei publice centrale au urmtoarele obligaii
principale:
a) elaboreaz, pe baza strategiei naionale de aprare mpotriva incendiilor, strategii sectoriale
privind aprarea mpotriva incendiilor n domeniul lor de competen i asigur aplicarea acestora;
b) emit/modific, cu avizul Inspectoratului General, norme i reglementri tehnice de aprare
mpotriva incendiilor, specifice domeniului lor de activitate;
128
c) ndrum, controleaz i analizeaz respectarea normelor i reglementrilor tehnice;
d) stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode i proceduri pentru
identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competen;
e) organizeaz i gestioneaz baze de date privind, n principal, riscurile de incendiu, caracteristicile
substanelor i materialelor utilizate n domeniu, metodele adecvate de intervenie i protecie,
mijloacele existente, cadrele tehnice i evenimentele specifice;
f) stabilesc, mpreun cu Inspectoratul General, n domeniul lor de competen, temele i activitile
practic-aplicative i de educaie privind aprarea mpotriva incendiilor, care se includ n programele
pentru toate formele de nvmnt, n planurile activitilor extracolare, precum i n programele de
formare continu a adulilor;
g) ndeplinesc orice alte atribuii prevzute de lege privind aprarea mpotriva incendiilor.
SECIUNEA a 6-a
Obligaiile administratorului, conductorului instituiei,
utilizatorului i salariatului
Art. 19. - Administratorul sau conductorul instituiei, dup caz, are urmtoarele obligaii principale:
a) s stabileasc, prin dispoziii scrise, responsabilitile i modul de organizare pentru aprarea
mpotriva incendiilor n unitatea sa, s le actualizeze ori de cte ori apar modificri i s le aduc la
cunotin salariailor, utilizatorilor i oricror persoane interesate;
b) s asigure identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa i s asigure corelarea
msurilor de aprare mpotriva incendiilor cu natura i nivelul riscurilor;
c) s solicite i s obin avizele i autorizaiile de securitate la incendiu, prevzute de lege, i s
asigure respectarea condiiilor care au stat la baza eliberrii acestora; n cazul anulrii avizelor ori a
autorizaiilor, s dispun imediat sistarea lucrrilor de construcii sau oprirea funcionrii ori utilizrii
construciilor sau amenajrilor respective;
d) s permit, n condiiile legii, executarea controalelor i a inspeciilor de prevenire mpotriva
incendiilor, s prezinte documentele i informaiile solicitate i s nu ngreuneze sau s obstrucioneze
n niciun fel efectuarea acestora;
e) s permit alimentarea cu ap a autospecialelor de intervenie n situaii de urgen;
f) s ntocmeasc, s actualizeze permanent i s transmit inspectoratului lista cu substanele
periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate n activitatea sa sub orice form, cu meniuni privind:
proprietile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezint pentru sntate i
mediu, mijloacele de protecie recomandate, metodele de intervenie i prim ajutor, substanele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) s elaboreze instruciunile de aprare mpotriva incendiilor i s stabileasc atribuiile ce revin
salariailor la locurile de munc;
h) s verifice dac salariaii cunosc i respect instruciunile necesare privind msurile de aprare
mpotriva incendiilor i s verifice respectarea acestor msuri semnalate corespunztor prin
indicatoare de avertizare de ctre persoanele din exterior care au acces n unitatea sa;
i) s asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgen
privat, precum i funcionarea acestuia conform reglementrilor n vigoare ori s ncheie contract cu
un alt serviciu de urgen voluntar sau privat, capabil s intervin operativ i eficace pentru stingerea
incendiilor;
j) s asigure ntocmirea i actualizarea planurilor de intervenie i condiiile pentru aplicarea
acestora n orice moment;
k) s permit, la solicitare, accesul forelor inspectoratului n unitatea sa n scop de recunoatere,
instruire sau de antrenament i s participe la exerciiile i aplicaiile tactice de intervenie organizate
de acesta;
l) s asigure utilizarea, verificarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de aprare mpotriva
incendiilor cu personal atestat, conform instruciunilor furnizate de proiectant;
m) s asigure pregtirea i antrenarea serviciului de urgen privat pentru intervenie;
n) s asigure i s pun n mod gratuit la dispoziie forelor chemate n ajutor mijloacele tehnice
pentru aprare mpotriva incendiilor i echipamentele de protecie specifice riscurilor care decurg din
existena i funcionarea unitii sale, precum i antidotul i medicamentele pentru acordarea primului
ajutor;
o) s stabileasc i s transmit ctre transportatorii, distribuitorii i utilizatorii produselor sale
regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la
utilizarea, manipularea, transportul i depozitarea produselor respective;
129
p) s informeze de ndat, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea i stingerea cu fore i
mijloace proprii a oricrui incendiu, iar n termen de 3 zile lucrtoare s completeze i s trimit
acestuia raportul de intervenie;
q) s utilizeze n unitatea sa numai mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, certificate
conform legii;
r) s ndeplineasc orice alte atribuii prevzute de lege privind aprarea mpotriva incendiilor.
Art. 20. - Persoanele fizice, asociaiile familiale sau persoanele juridice care dein pri din acelai
imobil trebuie s colaboreze pentru ndeplinirea obligaiilor ce le revin din prezenta lege, n vederea
asigurrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor pentru ntregul imobil.
Art. 21. - Utilizatorul are urmtoarele obligaii principale:
a) s cunoasc i s respecte msurile de aprare mpotriva incendiilor, stabilite de administrator,
conductorul instituiei, proprietar, productor sau importator, dup caz;
b) s ntrein i s foloseasc, n scopul pentru care au fost realizate, dotrile pentru aprarea
mpotriva incendiilor, puse la dispoziie de administrator, conductorul instituiei, proprietar, productor
sau importator;
c) s respecte normele de aprare mpotriva incendiilor, specifice activitilor pe care le organizeaz
sau le desfoar;
d) s nu efectueze modificri neautorizate i fr acordul scris al proprietarului, al proiectantului
iniial al construciei, instalaiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al
unui expert tehnic atestat potrivit legislaiei n vigoare;
e) s aduc la cunotina administratorului, conductorului instituiei sau proprietarului, dup caz,
orice defeciune tehnic ori alt situaie care constituie pericol de incendiu.
Art. 22. - Fiecare salariat are, la locul de munc, urmtoarele obligaii principale:
a) s respecte regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, aduse la cunotin, sub orice
form, de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
b) s utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile, aparatura i echipamentele,
potrivit instruciunilor tehnice, precum i celor date de administrator sau de conductorul instituiei,
dup caz;
c) s nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de
aprare mpotriva incendiilor;
d) s comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare a
normelor de aprare mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol
de incendiu, precum i orice defeciune sesizat la sistemele i instalaiile de aprare mpotriva
incendiilor;
e) s coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n vederea realizrii msurilor
de aprare mpotriva incendiilor;
f) s acioneze, n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui
pericol iminent de incendiu;
g) s furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la
producerea incendiilor.
SECIUNEA a 7-a
Obligaiile proiectanilor i executanilor
Art. 23. - Proiectanii de construcii i amenajri, de echipamente, utilaje i instalaii sunt obligai:
a) s elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcii, instalaii i
amenajri stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General i s evalueze riscurile de
incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General i publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I;
b) s cuprind n documentaiile pe care le ntocmesc msurile de aprare mpotriva incendiilor,
specifice naturii riscurilor pe care le conin obiectele proiectate;
c) s prevad n documentaiile tehnice de proiectare, potrivit reglementrilor specifice, mijloacele
tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i echipamentele de protecie specifice;
d) s includ n proiecte i s predea beneficiarilor schemele i instruciunile de funcionare a
mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor pe care le-au prevzut n documentaii, precum i regulile
necesare de verificare i ntreinere n exploatare a acestora, ntocmite de productori;
e) s asigure asistena tehnic necesar realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor,
cuprinse n documentaii, pn la punerea n funciune.
Art. 24 - Executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii sunt obligai:
130
a) s realizeze integral i la timp msurile de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu
respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) s asigure luarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul executrii lucrrilor, precum
i la organizrile de antier;
c) s asigure funcionarea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n documentaiile
de execuie la parametrii proiectai, nainte de punerea n funciune.
Art. 25. - Proiectanilor i executanilor le sunt aplicabile, dup caz, i dispoziiile prevzute la art.
19-22.
SECIUNEA a 8-a
Obligaiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor
Art. 26 - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, desemnate/desemnat la nivelul autoritilor administraiei publice centrale, ministerelor i
celorlalte organe centrale de specialitate, au/are urmtoarele obligaii principale:
a) elaboreaz programele de optimizare a capacitii de aprare mpotriva incendiilor n domeniul de
activitate al autoritii respective;
b) fac/face propuneri de reglementri tehnice i organizatorice a activitii de aprare mpotriva
incendiilor n domeniul specific;
c) controleaz modul de aplicare a prevederilor legale pentru aprarea mpotriva incendiilor, n
cadrul instituiei publice care i-a desemnat;
d) elaboreaz i supun/supune spre analiz ministrului de resort sau conductorului instituiei, dup
caz, raportul anual de evaluare a nivelului de aprare mpotriva incendiilor din domeniul de activitate;
e) analizeaz anual respectarea ncadrrii n criteriile de constituire a serviciilor de urgen private
din instituiile i unitile subordonate, dotarea cu mijloace de aprare mpotriva incendiilor i fac/face
propuneri de optimizare a acestora;
f) elaboreaz i nainteaz spre aprobare programe de informare i educaie specific.
(2) Formarea i evaluarea cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu atribuii n domeniul
aprrii mpotriva incendiilor se realizeaz de unitile abilitate n condiiile legii, iar certificarea
competenei profesionale se realizeaz de Centrul Naional pentru Securitate la Incendiu i Protecie
Civil autorizat la Centrul Naional de Formare Profesional a Adulilor.
Art. 27. - (1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva
incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureti, consiliilor locale ale sectoarelor
municipiului Bucureti, consiliilor judeene i locale, instituiilor i operatorilor economici au/are
urmtoarele obligaii principale:
a) particip la elaborarea i aplicarea concepiei de aprare mpotriva incendiilor la nivelul unitii
administrativ-teritoriale, instituiei sau operatorului economic;
b) controleaz aplicarea normelor de aprare mpotriva incendiilor n domeniul specific;
c) propun/propune includerea n bugetele proprii a fondurilor necesare organizrii activitii de
aprare mpotriva incendiilor, dotrii cu mijloace tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i
echipamente de protecie specifice;
d) ndrum i controleaz activitatea de aprare mpotriva incendiilor i analizeaz respectarea
ncadrrii n criteriile de constituire a serviciilor de urgen voluntare sau private, dup caz, n unitile
i instituiile din care fac/face parte;
e) prezint conducerii, semestrial sau ori de cte ori situaia impune, raportul de evaluare a
capacitii de aprare mpotriva incendiilor;
f) rspund/rspunde de pregtirea serviciului de urgen voluntar sau privat, dup caz, precum i de
participarea acestuia la concursurile profesionale;
g) acord sprijin i asisten tehnic de specialitate centrelor operative pentru situaii de urgen n
ndeplinirea atribuiilor.
(2) Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu
atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, prevzute la alin. (1), se realizeaz n centre de
formare i evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaionale recunoscute la nivel
naional.
CAPITOLUL III
Exercitarea autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor
131
Art. 28. - (1) Exercitarea autoritii de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor se realizeaz
prin activiti de reglementare, autorizare, avizare, atestare, recunoatere, desemnare, supraveghere
a pieei, control, organizarea stingerii incendiilor i tragerea la rspundere juridic a persoanelor
vinovate.
(2) Controlul de stat n domeniul aprrii mpotriva incendiilor se exercit, la nivel central, prin
inspecia de prevenire i alte compartimente i uniti din structura sau subordinea Inspectoratului
General, respectiv, la nivel local, prin inspeciile de prevenire din cadrul inspectoratelor, n scopul
aplicrii unitare a prevederilor legale pe ntregul teritoriu al Romniei, potrivit competenelor.
Art. 29. - (1) n toate fazele de cercetare, proiectare, execuie i pe ntreaga lor durat de existen,
construciile i amenajrile de orice tip, echipamentele, utilajele i instalaiile tehnologice se supun
unei examinri sistematice i calificate pentru identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de
incendiu, n condiiile prevzute de reglementrile specifice.
(2) Obligaia executrii activitilor prevzute la alin. (1) revine persoanelor care concur la
proiectarea, realizarea, exploatarea, ntreinerea, repararea, postutilizarea construciilor,
echipamentelor i a instalaiilor tehnologice, potrivit legii.
(3) Metodologia privind identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob de ministrul administraiei i internelor i se public n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 30. - (1) nceperea lucrrilor de execuie la construcii i instalaii tehnologice noi, dezvoltarea,
modernizarea ori schimbarea destinaiei celor existente, precum i punerea n funciune a acestora se
fac numai dup obinerea avizului sau a autorizaiei de securitate la incendiu, dup caz.
(2) Obligaia solicitrii i obinerii avizelor i/sau a autorizaiilor prevzute la alin. (1) revine persoanei
fizice ori juridice care finaneaz i realizeaz investiii noi sau intervenii la construciile existente ori,
dup caz, beneficiarului investiiei.
(3) Avizele i autorizaiile prevzute la alin. (1) se elibereaz de inspectorate, n termen de cel mult
30 de zile de la depunerea cererii, n condiiile prevzute de normele metodologice de avizare i
autorizare privind securitatea la incendiu.
(4) Categoriile de construcii i amenajri care se supun avizrii i/sau autorizrii privind securitatea
la incendiu se aprob prin hotrre a Guvernului.
(5) Nerespectarea cerinelor care au stat la baza eliberrii avizului sau autorizaiei de securitate la
incendiu atrage sancionarea conform legii i, dup caz, anularea avizului sau a autorizaiei de
securitate la incendiu.
(6) Anularea avizului sau autorizaiei de securitate la incendiu impune sistarea lucrrilor de
construcii sau, respectiv, oprirea funcionrii ori utilizrii construciilor sau amenajrilor respective.
(7) Msura prevzut la alin.
(6) se comunic n cel mult 48 de ore, prin grija inspectoratului, la registrul comerului, prefectului i
altor instituii publice cu competene n domeniu.
(8) Litigiile generate de eliberarea i anularea avizului ori autorizaiei de securitate la incendiu se
soluioneaz potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile ulterioare.
(9) Normele metodologice de avizare i autorizare privind securitatea la incendiu se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob de ministrul administraiei i internelor i se public n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
(10) Pentru actele privind avizele i autorizaiile de securitate la incendiu eliberate potrivit legii se
percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
CAPITOLUL IV
Serviciile de urgen voluntare i private
SECIUNEA 1
Dispoziii comune
Art. 31. - (1) Serviciile de urgen sunt profesioniste sau voluntare, publice ori private.
(2) Serviciile de urgen profesioniste funcioneaz n subordinea Inspectoratului General, potrivit
reglementrilor specifice.
(3) Consiliile locale au obligaia s constituie servicii de urgen voluntare, iar operatorii economici i
instituiile, care desfoar activiti cu risc de incendiu, servicii de urgen private, potrivit legii.
(4) n domeniul aprrii mpotriva incendiilor pot funciona i servicii de urgen private constituite ca
societi comerciale.
132
SECIUNEA a 2-a
Constituirea i atribuiile serviciilor de urgen voluntare sau private
Art. 32. - (1) Serviciile de urgen voluntare/private sunt structuri specializate, altele dect cele
aparinnd serviciilor de urgen profesioniste, organizate cu personal angajat i/sau voluntar, n
scopul aprrii vieii, avutului public i/sau a celui privat mpotriva incendiilor i a altor calamiti, n
sectoarele de competen stabilite cu avizul inspectoratelor.
(2) Serviciile de urgen voluntare/private au n structur compartiment sau specialiti pentru
prevenirea incendiilor, care pot fi i cadre tehnice specializate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor, conform art. 12 alin. (1), formaii de intervenie, salvare i prim ajutor, precum i,
dup caz, ateliere de reparaii i de ntreinere.
(3) Constituirea, ncadrarea i dotarea serviciilor de urgen voluntare/private se realizeaz pe baza
criteriilor de performan elaborate de Inspectoratul General i aprobate prin ordin al ministrului
administraiei i internelor.
(4) Organizarea i funcionarea serviciilor de urgen voluntare/private se stabilesc prin regulamente
aprobate, dup caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici i instituiilor care le-au
constituit, cu respectarea criteriilor de performan.
(5) nfiinarea, extinderea sau restrngerea activitii, precum i desfiinarea unui serviciu de urgen
voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului.
Art. 33. - Serviciile de urgen voluntare/private au urmtoarele atribuii principale:
a) desfoar activiti de informare i instruire privind cunoaterea i respectarea regulilor i a
msurilor de aprare mpotriva incendiilor;
b) verific modul de aplicare a normelor, reglementrilor tehnice i dispoziiilor care privesc aprarea
mpotriva incendiilor, n domeniul de competen;
c) asigur intervenia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor i protecia
persoanelor, a animalelor i a bunurilor periclitate de incendii sau n alte situaii de urgen.
Art. 34. - (1) Formarea, evaluarea i certificarea competenei profesionale a personalului serviciilor
de urgen voluntare sau private se realizeaz de centre de formare i evaluare abilitate prin lege,
avizate de Inspectoratul General.
(2) Statutul personalului din serviciile de urgen voluntare se stabilete prin hotrre a Guvernului.
Art. 35. - (1) Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen
voluntare se asigur din bugetele locale.
(2) Finanarea cheltuielilor curente i de capital aferente activitii serviciilor de urgen private se
asigur de operatorii economici i instituiile care le-au constituit.
Art. 36. - (1) Pe baza hotrrii consiliului local i n condiiile prevzute de lege, serviciul de urgen
voluntar poate presta, contra cost, ctre orice persoan fizic sau juridic, fr a afecta ndeplinirea
atribuiilor, unele servicii cum sunt:
a) supravegherea msurilor de aprare mpotriva incendiilor la trguri, expoziii, manifestri cultural-
sportive, activiti de filmare i altele asemenea;
b) transport de ap, evacuarea apei din subsolurile cldirilor sau din fntni;
c) limitarea, colectarea sau ndeprtarea unor produse poluante;
d) efectuarea de lucrri la nlime;
e) transport de ap.
(2) Costurile pentru prestrile de servicii efectuate sunt stabilite prin hotrre a consiliului local, iar
sumele ncasate se constituie ca venituri ale bugetului local.
SECIUNEA a 3-a
Drepturi, indemnizaii i despgubiri ce se acord personalului
serviciilor de urgen voluntare sau private
Art. 37. - n exercitarea atribuiilor ce i revin, personalul serviciilor de urgen voluntare sau private
are urmtoarele drepturi:
a) s solicite de la persoanele fizice i juridice date, informaii i documente necesare ndeplinirii
atribuiilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor;
b) s stabileasc restricii ori s interzic, potrivit competenei prevzute n regulamentul de
organizare i funcionare a serviciului, utilizarea focului deschis i efectuarea unor lucrri cu substane
inflamabile, pentru a preveni producerea de incendii ori explozii;
c) s propun persoanelor n drept oprirea funcionrii sau demolarea construciei incendiate,
precum i a celor vecine ori a unei pri din acestea, n scopul limitrii propagrii incendiilor;
133
d) s utilizeze, n funcie de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine, pentru intervenii la
incendii;
e) s se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul interveniei, pe drumuri care nu sunt
deschise circulaiei publice ori pe alte terenuri, dac cerinele de operativitate i de lucru impun
aceasta;
f) s opreasc ori s limiteze traficul public n zona desfurrii operaiunilor de intervenie;
g) s intre n locuina persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimmntul acestora, n condiiile
prevzute de lege; n cazul cnd se impune nlturarea unui pericol iminent de incendiu asupra vieii,
integritii fizice a persoanelor sau bunurilor acestora, consimmntul nu este necesar.
Art. 38. - (1) Personalul angajat al serviciilor de urgen voluntare/private se ncadreaz n condiii
de munc similare personalului serviciilor de urgen profesioniste.
(2) Personalul serviciilor de urgen voluntare/private are obligaia s poarte uniform, echipament
de protecie i nsemne distinctive, ale cror descriere, condiii de acordare i folosire se stabilesc prin
regulament elaborat de Ministerul Administraiei i Internelor, aprobat prin hotrre a Guvernului i
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Consiliul local, administratorul sau conductorul instituiei asigur gratuit personalului serviciilor
de urgen voluntare/private uniforma i echipamentul de protecie adecvate misiunilor pe care le
ndeplinete, iar n cazul n care pe timpul interveniei i s-au degradat mbrcmintea ori alte bunuri
personale, l despgubete n mod corespunztor.
Art. 39. - (1) Pe timpul interveniei, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se asigur
antidot adecvat naturii mediului de lucru.
(2) n cazul operaiunilor de lung durat, personalului serviciilor de urgen voluntare/private i se
asigur hrana, gratuit, n echivalentul a cel puin 2.000 de calorii.
(3) Obligaia asigurrii drepturilor prevzute la alin. (1) i (2) revine consiliului local, administratorului
sau conductorului instituiei, dup caz.
Art. 40. - (1) Personalul serviciilor de urgen voluntare are dreptul la indemnizaii pentru timpul
efectiv de lucru la intervenii i la celelalte activiti prevzute n programul serviciului.
(2) Cuantumul orar al indemnizaiei prevzute la alin. (1) se stabilete i se acord de consiliul local,
difereniat pe categorii de funcii.
Art. 41. - (1) Pe timpul ct se afl la cursuri de pregtire i concursuri profesionale, organizate n
afara localitii n care funcioneaz serviciul, personalul serviciilor de urgen voluntare beneficiaz
de toate drepturile de deplasare, cazare i de diurn ca i personalul serviciilor de urgen
profesioniste, care se acord de consiliul local.
(2) Personalul serviciilor de urgen voluntare, salariai ai altor instituii publice sau operatori
economici, i pstreaz drepturile de salariu la locul de munc pentru perioada ct particip la
intervenii, cursuri de pregtire ori concursuri profesionale.
Art. 42. - Persoanele juridice care organizeaz servicii de urgen voluntare/private au obligaia s
asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurri pentru caz de boal profesional,
accident ori deces produs n timpul sau din cauza ndeplinirii atribuiilor ce i revin pe timpul
interveniilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.
CAPITOLUL V
Rspunderea juridic
Art. 43. - nclcarea dispoziiilor prezentei legi atrage rspunderea disciplinar, contravenional,
material, civil sau penal, dup caz.
Art. 44. - Constituie contravenii urmtoarele fapte i se sancioneaz dup cum urmeaz:
I. cu amend de la 100 lei la 500 lei:
a) nerespectarea de ctre primar, administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor de informare
a inspectoratului despre izbucnirea i stingerea, cu fore i mijloace proprii, a unui incendiu i de
transmitere a raportului de intervenie;
b) neasigurarea i nepunerea n mod gratuit la dispoziia forelor chemate n ajutor, de ctre
administrator sau conductorul instituiei, a mijloacelor tehnice pentru aprare mpotriva incendiilor i
a echipamentelor de protecie specifice riscurilor care decurg din existena i funcionarea unitii,
precum i a antidotului i medicamentelor pentru acordarea primului ajutor;
c) neconsemnarea de ctre persoanele fizice i juridice n actele de transmitere temporar a
dreptului de folosin, precum i de antrepriz a rspunderilor ce le revin n ceea ce privete aprarea
mpotriva incendiilor;
d) necooperarea persoanelor fizice sau juridice care dein pri din acelai imobil n vederea
asigurrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor;
134
II. cu amend de la 500 lei la 1.000 lei:
a) neanunarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgen, a primarului sau a poliiei de ctre
persoana care observ un incendiu i, dup caz, neluarea msurilor, dup posibilitile sale, pentru
limitarea i stingerea incendiului;
b) neangajarea de ctre autoritile administraiei publice centrale i celelalte organe centrale de
specialitate, Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureti, consiliile judeene sau locale, instituiile publice i operatorii economici care desfoar
activiti cu risc de incendiu, prevzui la art. 12 alin. (2), a cel puin un cadru tehnic sau personal de
specialitate cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
c) nerespectarea de ctre primar, administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor de ncadrare
a serviciului de urgen voluntar sau privat cu personal atestat n condiiile legii, de pregtire
profesional i antrenare a acestuia pentru intervenie;
d) nerespectarea de ctre primar a obligaiilor ce i revin n conformitate cu prevederile art. 14 lit. j),
k) i m)-o);
e) nerespectarea de ctre salariai a obligaiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 22 lit. a), b), e) i
f);
f) nerespectarea de ctre cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), e), f) i ale
art. 27 alin. (1) lit. c)-e);
g) nerespectarea de ctre utilizator a obligaiilor stabilite la art. 21 lit. d) i e);
III. cu amend de la 1.000 lei la 2.500 lei:
a) inaciunea persoanelor fizice i juridice aflate n apropierea incendiilor produse la pduri, plantaii,
culturi agricole, miriti, puni i fnee i care nu intervin imediat cu mijloacele de care dispun pentru
limitarea i stingerea acestora;
b) nendeplinirea de ctre Consiliul General al Municipiului Bucureti, consiliile locale ale sectoarelor
municipiului Bucureti, consiliile judeene, consiliile locale i persoanele juridice prevzute la art. 8 a
obligaiei de organizare a colaborrii prin convenii ncheiate ntre pri;
c) nerespectarea de ctre primar a obligaiilor ce i revin n conformitate cu prevederile art. 14 lit. b),
d)-f) i h);
d) nendeplinirea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de
specialitate a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 18 lit. c)-e);
e) nendeplinirea de ctre administrator sau conductorul instituiei a obligaiilor pe care le are n
conformitate cu prevederile art. 19 lit. g), j), k) i l);
f) necunoaterea i nerespectarea de ctre utilizator a msurilor de aprare mpotriva incendiilor,
stabilite de administrator, proprietar, productor sau importator, dup caz;
g) nendeplinirea de ctre salariai a obligaiilor pe care le au potrivit dispoziiilor art. 22 lit. c), d) i
g);
h) nendeplinirea de ctre proiectani a obligaiilor ce le revin n conformitate cu prevederile art. 23
lit. d) i e);
i) nerespectarea de ctre executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii
a dispoziiilor art. 24 lit. b) i c);
j) nendeplinirea de ctre cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor a obligaiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) i c) i ale art.
27 alin. (1) lit. b) i f);
IV. cu amend de la 2.500 lei la 5.000 lei:
a) nendeplinirea de ctre persoanele fizice i juridice a obligaiilor ce le revin n situaii de for
major determinate de incendii, prevzute la art. 8;
b) nendeplinirea de ctre primar a obligaiilor pe care le are potrivit dispoziiilor art. 14 lit. a), c) i g);
c) nendeplinirea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de
specialitate a obligaiilor ce le revin n conformitate cu prevederile art. 18 lit. b) i f);
d) nendeplinirea de ctre administrator a obligaiilor pe care le are n conformitate cu prevederile
art. 19 lit. a), b), d)-f), i), o) i q);
e) nerespectarea de ctre persoanele fizice i juridice utilizatoare a prevederilor art. 21 lit. b) i c);
f) nendeplinirea de ctre proiectani a obligaiilor ce le revin potrivit prevederilor art. 23 lit. a)-c);
g) nerealizarea de ctre executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii,
integral i la timp, a msurilor de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu respectarea
condiiilor de calitate prevzute de lege;
h) nceperea lucrrilor de execuie la construcii i instalaii tehnologice noi, dezvoltarea,
modernizarea ori schimbarea destinaiei celor existente, precum i punerea n funciune a acestora
fr obinerea avizului sau a autorizaiei de securitate la incendiu, dup caz;
135
i) nesolicitarea i neobinerea de ctre persoanele fizice ori juridice care finaneaz i realizeaz
investiii noi sau intervenii la construciile existente ori, dup caz, de ctre beneficiarul investiiei a
avizelor i/sau autorizaiilor prevzute de prezenta lege;
j) neelaborarea de ctre ministere i celelalte organe ale administraiei publice centrale de
specialitate a strategiilor sectoriale privind aprarea mpotriva incendiilor n domeniul lor de
competen i neasigurarea aplicrii acestora;
k) efectuarea de lucrri de proiectare, montare, verificare, ntreinere, reparare a sistemelor i
instalaiilor de aprare mpotriva incendiilor, de verificare, ntreinere, reparare a mijloacelor tehnice de
aprare mpotriva incendiilor i de lucrri de ignifugare i termoprotecie de ctre persoane fizice i
juridice neatestate;
l) emiterea de rapoarte de ncercri la foc de ctre laboratoare neautorizate conform legii;
m) utilizarea i comercializarea de mijloace tehnice de aprare mpotriva incendiilor, necertificate
conform legii;
V. cu amend de la 5.000 lei la 10.000 lei:
a) nerespectarea cerinelor care au stat la baza eliberrii avizului sau a autorizaiei de securitate la
incendiu;
b) continuarea executrii lucrrilor de construcii sau funcionarea ori utilizarea
construciilor/amenajrilor respective dup anularea avizului sau a autorizaiei de securitate la
incendiu.
Art. 45. - (1) Sanciunile contravenionale se aplic persoanelor fizice sau juridice, dup caz.
(2) Contravenientul poate achita n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesului-
verbal ori, dup caz, de la data comunicrii acestuia jumtate din minimul amenzii prevzute n
prezenta lege, pentru fiecare categorie de contravenii.
(3) Contraveniile la normele de prevenire i stingere a incendiilor i sanciunile contravenionale se
stabilesc prin hotrre a Guvernului.
Art. 46. - (1) Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor prevzute la art. 45 se fac de ctre
personalul inspeciilor de prevenire a incendiilor, prevzute la art. 28 alin. (2), precum i de cel al altor
organe abilitate de lege.
(2) Primarii constat i sancioneaz contraveniile prevzute la art. 44 pct. I lit. b), pct. III lit. a) i e)
i pct. IV lit. a).
(3) Contraveniilor prevzute la art. 44 le sunt aplicabile dispoziiile Ordonanei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr.
180/2001, cu modificrile i completrile ulterioare.
CAPITOLUL VI
Dispoziii finale
Art. 47. - (1) Organizarea, conducerea, ndrumarea i controlul activitii de aprare mpotriva
incendiilor n unitile structurilor de aprare i securitate naional se realizeaz potrivit prevederilor
prezentei legi, pe baza normelor aprobate de conductorii structurilor respective, cu avizul
Inspectoratului General.
(2) La unitile din structurile prevzute la alin. (1) Inspectoratul General i inspectoratele exercit
controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale privind aprarea mpotriva incendiilor,
numai la solicitarea comandanilor sau a efilor acestora.
(3) La sediile Parlamentului, Administraiei Prezideniale, Guvernului, precum i la alte obiective de
importan deosebit aflate n administrarea autoritilor publice centrale se pot constitui, prin hotrre
a Guvernului, subuniti profesioniste speciale de intervenie; instituiile menionate asigur gratuit
imobilele, spaiile i utilitile necesare n vederea funcionrii i desfurrii activitilor subunitilor.
Art. 48. - Intervenia pentru stingerea incendiilor i salvarea persoanelor n subteran, la operatorii
economici care produc, stocheaz sau utilizeaz substane toxice care prin contact ori inhalare pot
cauza moartea personalului, la centralele nucleare, la navele aflate n porturi i apele teritoriale
romne, pe calea ferat, aeroporturi, platforme maritime de foraj i extracie, se asigur de operatorii
economici care administreaz sectorul respectiv, cu asistena tehnic a inspectoratelor.
Art. 49. - (1) Laboratoarele de ncercri la foc se autorizeaz n condiiile legii.
(2) Regulamentul de autorizare a laboratoarelor de ncercri la foc se elaboreaz de Inspectoratul
General, se aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I.
Art. 50. - (1) Mijloacele tehnice pentru aprarea mpotriva incendiilor i echipamentelor de protecie
specifice se introduc pe pia i se utilizeaz conform legii.
136
(2) n domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor,
republicat, introducerea pe pia a produselor prevzute la alin. (1) se face pe baza evalurii
conformitii fa de reglementrile elaborate de Inspectoratul General.
(3) Metodologia de certificare a conformitii produselor prevzute la alin. (2) se elaboreaz de
Inspectoratul General, se aprob prin ordin al ministrului administraiei i internelor i se public n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 51. - (1) Proiectarea, executarea, verificarea, ntreinerea i repararea sistemelor i instalaiilor
de aprare mpotriva incendiilor, efectuarea lucrrilor de termoprotecie i ignifugare, de verificare,
ntreinere i reparare a autospecialelor i a altor mijloace tehnice destinate aprrii mpotriva
incendiilor se efectueaz de ctre persoane fizice i juridice atestate.
(2) Atestarea persoanelor prevzute la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate de
Inspectoratul General, aprobat de ministrul administraiei i internelor i publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I.
Art. 52. - n localitatea unde funcioneaz servicii de urgen profesioniste, consiliul local nu are
obligaia constituirii serviciilor de urgen voluntare.
Art. 53. - Personalul serviciilor de urgen nu rspunde de pagubele inerente procesului de
intervenie.
Art. 54. - (1) Personalul serviciilor de urgen profesioniste care a ndeplinit o perioad de minimum
10 ani atribuii privind aprarea mpotriva incendiilor, cruia i-au ncetat raporturile de serviciu, la
cerere sau din motive care nu-i sunt imputabile acestuia, poate primi, la cerere, brevetul de Pompier
specialist, difereniat pe categorii de personal.
(2) Modul de eliberare i drepturile conferite prin acest brevet vor fi stabilite prin regulament aprobat
prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
Art. 55. - (1) Anual se organizeaz concursuri profesionale ale serviciilor de urgen i cercurilor de
elevi Prietenii pompierilor.
(2) Concursurile profesionale ale serviciilor de urgen se desfoar pe baza regulamentului
elaborat de Inspectoratul General, aprobat prin ordin al ministrului administraiei i internelor, care se
public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se desfoar pe baza
regulamentului elaborat de Inspectoratul General, n colaborare cu autoritatea naional pentru
reglementarea activitilor de nvmnt, aprobat prin ordin al acestei autoriti i publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I.
Art. 56. - (1) Actele normative de aplicare, subsecvente prezentei legi, se elaboreaz de autoritile
responsabile n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a acesteia.
(2) Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi se abrog Ordonana Guvernului nr. 60/1997 privind
aprarea mpotriva incendiilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 225 din 30
august 1997, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 212/1997, cu modificrile i
completrile ulterioare, precum i orice alte dispoziii contrare.
Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale
art. 76 alin. (2) din Constituia Romniei, republicat.

PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR PREEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VCROIU


Bucureti, 12 iulie 2006.
Nr. 307.
137
ORDIN nr. 163 din 28 februarie 2007

pentru aprobarea Normelor generale de aprare impotriva incendiilor
EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAIEI I INTERNELOR
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 216 din 29 martie 2007


Avnd n vedere prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 307/2006 privind
aprarea impotriva incendiilor,
n temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
63/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului Administraiei i
Internelor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 604/2003 , cu
modificrile i completrile ulterioare,

ministrul administraiei i internelor emite prezentul ordin.

ART. 1
Se aproba Normele generale de aprare impotriva incendiilor, prevzute n anexa
care face parte integrant din prezentul ordin.
ART. 2( 0 ORD. 163 28/02/2007)
Prezentul ordin intra n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicrii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
ART. 3
Pe data intrrii n vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului de
interne nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire i stingere a
incendiilor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 384 din 9
octombrie 1998, Ordinul ministrului de interne nr. 1.023/1999 privind aprobarea
Dispoziiilor generale de ordine interioar pentru prevenirea i stingerea
incendiilor - D.G.P.S.I.-001, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I,
nr. 78 din 22 februarie 2000, Ordinul ministrului de interne nr. 88/2001 pentru
aprobarea Dispoziiilor generale privind echiparea i dotarea construciilor,
instalaiilor tehnologice i a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de
prevenire i stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003, publicat n Monitorul Oficial
al Romniei, Partea I, nr. 583 din 18 septembrie 2001, cu modificrile ulterioare,
Ordinul ministrului de interne nr. 138/2001 pentru aprobarea Dispoziiilor generale
privind organizarea activitii de aprare impotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 606 din 26 septembrie 2001,
precum i orice alte dispoziii contrare.

p. Ministrul administraiei i internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat




Bucureti, 28 februarie 2007.
Nr. 163.







138

ANEXA

NORME GENERALE
de aprare impotriva incendiilor

CAP. I
Dispoziii generale

ART. 1
Normele generale de aprare impotriva incendiilor, denumite n continuare norme
generale, stabilesc principiile, criteriile de performanta i condiiile tehnice
generale privind asigurarea cerintei eseniale "securitate la incendiu" pentru
construcii, instalaii i amenajri, precum i regulile i msurile generale de
prevenire i stingere a incendiilor.
ART. 2
Scopul prezentelor norme generale este prevenirea i reducerea riscurilor de
incendii i asigurarea condiiilor pentru limitarea propagarii i dezvoltrii
incendiilor, prin msuri tehnice i organizatorice, pentru protecia utilizatorilor,
a forelor care acioneaz la intervenie, a bunurilor i mediului impotriva
efectelor situaiilor de urgenta determinate de incendii.
ART. 3
Prezentele norme generale se aplica la proiectarea, executarea i exploatarea
construciilor, instalaiilor i a amenajrilor, la lucrrile de modernizare,
extindere, schimbare a destinaiei celor existente, precum i la organizarea i
desfurarea activitilor de aprare impotriva incendiilor i la echiparea cu
mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor.
ART. 4
Prezentele norme generale sunt obligatorii pentru autoritile administraiei
publice centrale i locale, pentru toate celelalte persoane juridice, precum i
pentru persoanele fizice aflate pe teritoriul Romniei.

CAP. II
Organizarea i desfurarea activitii de aprare impotriva incendiilor

SECIUNEA 1
Coninutul organizrii activitii de aprare impotriva incendiilor

ART. 5
Organizarea aprrii impotriva incendiilor presupune:
a) stabilirea structurilor cu atribuii n domeniul aprrii impotriva
incendiilor;
b) elaborarea, aprobarea i difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziii,
hotrri i altele asemenea, prin care se stabilesc raspunderi pe linia aprrii
impotriva incendiilor;
c) elaborarea, aprobarea i difuzarea documentelor i evidentelor specifice
privind aprarea impotriva incendiilor;
d) organizarea aprrii impotriva incendiilor la locurile de munca;
e) planificarea i executarea de controale proprii periodice, n scopul
depistarii, cunoaterii i inlaturarii oricror stri de pericol care pot favoriza
iniierea sau dezvoltarea incendiilor;
f) analiza periodic a capacitii de aprare impotriva incendiilor;
g) elaborarea de programe de optimizare a activitii de aprare impotriva
incendiilor;
h) ndeplinirea criteriilor i a cerinelor de instruire, avizare, autorizare,
atestare, certificare, agrementare, prevzute de actele normative n vigoare;
i) realizarea unui sistem operativ de observare i anuntare a incendiului, precum
139
i de alertare n cazul producerii unui astfel de eveniment;
j) asigurarea functionarii la parametrii proiectati a mijloacelor tehnice de
aprare impotriva incendiilor;
k) planificarea interveniei salariailor, a populaiei i a forelor
specializate, n caz de incendiu;
l) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor i stabilirea
mprejurrilor i a factorilor determinani, precum i a unor msuri conforme cu
realitatea;
m) reglementarea raporturilor privind aprarea impotriva incendiilor n relaiile
generate de contracte/convenii;
n) asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fiele
de instruire.

SECIUNEA a 2-a
Structuri cu atribuii de aprare impotriva incendiilor

ART. 6
(1) n cadrul autoritilor administraiei publice centrale i al celorlalte
organe centrale de specialitate, al Consiliului General al Municipiului Bucureti,
al consiliilor judeene, municipale i ale sectoarelor municipiului Bucureti,
oreneti i comunale, al instituiilor publice i al operatorilor economici, n
funcie de nivelul riscului de incendiu i de specificul activitii, se constituie,
dup caz, urmtoarele structuri cu atribuii de aprare impotriva incendiilor:
a) compartiment de aprare impotriva incendiilor, compus din doua sau mai multe
cadre tehnice sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
impotriva incendiilor;
b) cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
impotriva incendiilor numit exclusiv pentru aceasta activitate, conform legii;
c) serviciu public voluntar sau privat pentru situaii de urgenta.
(2) n vederea ndeplinirii atribuiilor pe linia aprrii impotriva incendiilor,
consiliile locale i operatorii economici care nu au obligaia, prin lege, sa
angajeze cel puin un cadru tehnic cu atribuii n domeniul aprrii impotriva
incendiilor sau personal de specialitate, prevzut la alin. (1) lit. b), pot desemna
din rndul personalului propriu un salariat care sa ndeplineasc i atribuii
specifice n domeniul aprrii impotriva incendiilor sau pot ncheia un contract cu
o persoana fizica sau juridic atestata, n condiiile legii.
ART. 7
(1) La nivelul unitii administrativ-teritoriale, cadrul tehnic cu atribuii n
domeniul aprrii impotriva incendiilor prevzut la art. 6 alin. (1) lit. b) se
desemneaz de consiliul local.
(2) Activitile de prevenire a incendiilor se desfoar de ctre personalul din
compartimentul de prevenire din cadrul serviciului voluntar pentru situaii de
urgenta, pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General pentru Situaii de
Urgenta i aprobat prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
ART. 8
Atribuiile pentru structurile prevzute la art. 6 se stabilesc i se detaliaz
astfel nct sa permit ndeplinirea obligaiilor legale care revin
administratorului operatorului economic/conducatorului instituiei, respectiv
autoritilor administraiei publice.
ART. 9
Pentru celelalte categorii de salariai atribuiile din domeniul aprrii
impotriva incendiilor se stabilesc n fiele posturilor.

SECIUNEA a 3-a
Actele de autoritate, documente specifice i evidente privind aprarea impotriva
incendiilor

140
ART. 10
Actele normative obligatorii pe teritoriul Romniei elaborate, conform legii, de
Inspectoratul General pentru Situaii de Urgenta sunt norme, reglementri tehnice i
dispoziii generale privind aprarea impotriva incendiilor.
ART. 11
Actele de autoritate i documentele specifice privind aprarea impotriva
incendiilor emise de ministere/celelalte organe ale administraiei publice centrale
sunt:
a) strategia sectoriala privind aprarea impotriva incendiilor n domeniul de
competenta;
b) norme i reglementri tehnice specifice de aprare impotriva incendiilor;
c) metode/proceduri pentru identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de
incendiu specifice domeniului de competenta;
d) programe de informare i educaie specifice;
e) programe de optimizare a capacitii de aprare impotriva incendiilor;
f) raportul anual de evaluare a nivelului de aprare impotriva incendiilor;
g) decizia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor.
ART. 12
Actele de autoritate i documentele specifice privind aprarea impotriva
incendiilor emise de consiliul judeean/Consiliul General al Municipiului Bucureti
sunt:
a) hotrrea de aprobare a planului de analiza i acoperire a riscurilor aferent
judeului sau municipiului Bucureti;
b) reguli i dispoziii specifice de aprare impotriva incendiilor pentru domeniul
public i privat al unitii administrativ-teritoriale;
c) raportul anual de evaluare a capacitii de aprare impotriva incendiilor;
d) programe de optimizare a capacitii de aprare impotriva incendiilor;
e) hotrre de nfiinare a unor centre de formare i evaluare a personalului din
serviciile publice voluntare pentru situaii de urgenta;
f) decizia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor.
ART. 13
Actele de autoritate i documentele specifice privind aprarea impotriva
incendiilor emise de prefect sunt msurile obligatorii privind aprarea impotriva
incendiilor, valabile la nivelul judeului.
ART. 14
Actele de autoritate privind aprarea impotriva incendiilor emise de consiliul
local sunt:
a) decizia de aprobare a planului de analiza i acoperire a riscurilor aferent
unitii administrativ-teritoriale pe care o reprezint;
b) hotrri privind modul de organizare a aprrii impotriva incendiilor n
unitatea administrativ-teritorial;
c) reguli i msuri specifice de aprare impotriva incendiilor, corelate cu
nivelul i natura riscurilor locale;
d) dispoziie privind reglementarea lucrului cu foc deschis i a fumatului;
e) raportul semestrial de evaluare a capacitii de aprare impotriva incendiilor;
f) msuri de optimizare a capacitii de aprare impotriva incendiilor;
g) documente privind serviciul public voluntar pentru situaii de urgenta:
hotrre de nfiinare, regulament de organizare i funcionare, dispoziie de
numire a efului serviciului;
h) dispoziia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor, conform legii.
ART. 15
Documentele specifice privind aprarea impotriva incendiilor emise de primar sunt:
a) planul de analiza i acoperire a riscurilor;
b) fia localitii/sectorului, la solicitarea inspectoratului judeean/al
141
municipiului Bucureti pentru situaii de urgenta, conform modelului prezentat n
anexa nr. 6 la Regulamentul de planificare, organizare, pregtire i desfurare a
activitii de prevenire a situaiilor de urgenta, aprobat prin Ordinul ministrului
administraiei i internelor nr. 1.474/2006 , publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fia localitii
se trimite la inspectoratul judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de
urgenta;
c) raport de analiza a dotrii cu mijloace de aprare impotriva incendiilor,
ntocmit anual, la o data anterioar definitivrii bugetului local.
ART. 16
Documentele i evidentele specifice aprrii impotriva incendiilor la unitile
administrativ-teritoriale trebuie sa cuprind cel puin:
a) planul de analiza i acoperire a riscurilor;
b) fia localitii, la solicitarea inspectoratului judeean/al municipiului
Bucureti pentru situaii de urgenta;
c) avizele i autorizaiile de securitate la incendiu, obinute pentru
construciile, instalaiile tehnologice i pentru alte amenajri din patrimoniul
propriu, nsoite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza
emiterii lor;
d) date ale personalului din cadrul serviciului voluntar pentru situaii de
urgenta, conform criteriilor de performanta;
e) lista operatorilor economici/instituiilor cu care s-au ncheiat contracte de
nchiriere/convenii, cu specificarea obiectului de activitate al acestora i a
numrului i termenului de valabilitate ale contractului/conveniei; registrele
pentru evidenta permiselor de lucru cu focul, inclusiv pentru arderea miristilor;
f) rapoarte de intervenie ale serviciului public voluntar pentru situaii de
urgenta;
g) fiele de instruire, conform reglementrilor specifice;
h) evidenta exerciiilor de intervenie efectuate cu serviciul public voluntar
pentru situaii de urgenta, avnd anexate concluziile rezultate din efectuarea
acestora;
i) rapoartele ntocmite n urma controalelor preventive proprii sau ale
autoritii de stat competente;
j) programe/planuri cuprinznd msuri i aciuni proprii sau rezultate n urma
constatrilor autoritilor de control pentru respectarea reglementrilor n
domeniu.
ART. 17
Actele de autoritate privind aprarea impotriva incendiilor emise de
administratorul operatorului economic/conductorul instituiei sunt:
a) dispoziie privind stabilirea modului de organizare i a responsabilitilor
privind aprarea impotriva incendiilor;
b) instruciuni de aprare impotriva incendiilor i atribuii ale salariailor la
locurile de munca;
c) dispoziie privind reglementarea lucrului cu foc deschis i a fumatului;
d) dispoziie privind organizarea instruirii personalului;
e) dispoziie de constituire a serviciului privat pentru situaii de urgenta ori
contract/convenie cu un alt serviciu privat pentru situaii de urgenta;
f) dispoziie de sistare a lucrrilor de construcii/oprire a functionarii ori
utilizrii construciilor/amenajrilor, n cazul anulrii avizului/autorizaiei de
securitate la incendiu;
g) reguli i msuri de aprare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea,
transportul i depozitarea substanelor periculoase specifice produselor sale;
h) convenii/contracte cuprinznd rspunderile ce revin prilor pe linia aprrii
impotriva incendiilor n cazul transmiterii temporare a dreptului de folosinta
asupra bunurilor imobile/antrepriza;
i) dispoziia de numire a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor, conform legii;
142
j) msuri speciale de aprare impotriva incendiilor pentru perioadele caniculare
sau secetoase.
ART. 18
Documentele i evidentele specifice aprrii impotriva incendiilor ale
operatorilor economici/instituiilor menionate la art. 5 lit. c) trebuie sa
cuprind cel puin:
a) planul de analiza i acoperire a riscurilor al unitii administrativ-
teritoriale, n partea ce revine operatorului economic/instituiei;
b) fia obiectivului, conform modelului prezentat n anexa nr. 5 la Regulamentul
de planificare, organizare, pregtire i desfurare a activitii de prevenire a
situaiilor de urgenta, aprobat prin Ordinul ministrului administraiei i
internelor nr. 1.474/2006 , publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
885 din 31 octombrie 2006; un exemplar din fia obiectivului se trimite la
inspectoratul judeean/al municipiului Bucureti pentru situaii de urgenta;
c) raportul anual de evaluare a nivelului de aprare impotriva incendiilor;
d) documentaia tehnica specifica, conform legii: scenarii de securitate la
incendiu, identificarea i analiza riscurilor de incendiu etc.;
e) avizele/autorizaiile de securitate la incendiu, nsoite de documentele vizate
spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
f) certificate EC, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru
mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor i echipamentele specifice de
protecie utilizate;
g) registrele instalaiilor de detectare/semnalizare/stingere a incendiilor, copii
dup atestatele firmelor care au efectuat/efectueaz proiectarea, montarea,
verificarea, ntreinerea, repararea acestora sau care efectueaz servicii n
domeniu;
h) registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul;
i) date ale personalului din cadrul serviciului privat pentru situaii de urgenta,
conform criteriilor de performanta;
j) lista operatorilor economici/instituiilor cu care a ncheiat contracte de
nchiriere/convenii, cu specificarea domeniului de activitate al acestora i a
numrului i termenului de valabilitate ale contractului;
k) planurile de protecie impotriva incendiilor;
l) evidenta exerciiilor de evacuare a personalului propriu/utilizatorilor
construciei;
m) evidenta exerciiilor de intervenie efectuate, avnd anexate concluziile
rezultate din efectuarea acestora;
n) rapoartele de intervenie ale serviciului privat pentru situaii de urgenta;
o) fiele de instruire, conform reglementrilor specifice;
p) lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii;
q) grafice de ntreinere i verificare, conform instruciunilor
productorului/furnizorului, pentru diferite categorii de utilaje, instalaii i
sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaz n caz de incendiu;
r) rapoartele ntocmite n urma controalelor preventive proprii sau ale
autoritii de stat competente;
s) programe/planuri cuprinznd msuri i aciuni proprii sau rezultate n urma
constatrilor autoritilor de control pentru respectarea reglementrilor n
domeniu.
ART. 19
Documentele i evidentele specifice privind aprarea impotriva incendiilor se
actualizeaz de ctre cei care le-au ntocmit i aprobat, dac:
a) s-au produs modificri ale actelor normative i ale reglementrilor tehnice
care au stat la baza emiterii acestora;
b) s-au produs modificri ale personalului cu atribuii stabilite conform
acestora;
c) s-au produs modificri referitoare la construcii, instalaii sau la specificul
activitii.
143
ART. 20
(1) Prevederile art. 17 i 18 se aplica la operatorii economici i la instituiile
care au un numr de salariai cel puin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru
ntreprinderile mici.
(2) Pentru operatorii economici, instituiile i alte persoane juridice ce
desfoar activiti n domeniu reglementat de o autoritate, care nu se ncadreaz
n prevederile alin. (1), administratorul, conductorul sau persoana cu funcii de
conducere, dup caz, asigura organizarea activitii de aprare impotriva
incendiilor prin emiterea urmtoarelor documente:
a) instruciuni de aprare impotriva incendiilor i atribuii ale salariailor la
locurile de munca;
b) reglementarea lucrului cu foc deschis i a fumatului;
c) organizarea instruirii personalului;
d) dispoziie de sistare a lucrrilor de construcii/oprire a functionarii ori
utilizrii construciilor/amenajrilor, n cazul anulrii avizului/autorizaiei de
securitate la incendiu;
e) reguli i msuri de aprare impotriva incendiilor la utilizarea, manipularea,
transportul i depozitarea substanelor periculoase specifice produselor sale.
(3) Operatorii economici, instituiile i celelalte persoane juridice prevzute la
alin. (2) asigura urmtoarele documente i evidente specifice aprrii impotriva
incendiilor:
a) documentaia tehnica specifica, conform legii: scenarii de securitate la
incendiu, identificarea i analiza riscurilor de incendiu etc.;
b) avize/autorizaii de securitate la incendiu, nsoite de documentele vizate
spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;
c) certificate CE, certificate de conformitate, agremente tehnice pentru
mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor i echipamentele specifice de
protecie utilizate;
d) registrul pentru evidenta permiselor de lucru cu focul;
e) organizarea aprrii impotriva incendiilor la locul de munca;
f) fiele de instruire, conform reglementrilor specifice;
g) lista cu substantele periculoase, clasificate potrivit legii;
h) rapoartele ntocmite n urma controalelor autoritii de stat i msurile i
aciunile proprii sau rezultate n urma constatrilor autoritilor de control
pentru respectarea reglementrilor n domeniu.

SECIUNEA a 4-a
Organizarea activitii de aprare impotriva incendiilor la locul de munca

ART. 21
Organizarea activitii de aprare impotriva incendiilor la locul de munca,
prevzut la art. 5 lit. d) din prezentul ordin, are ca scop asigurarea condiiilor
care sa permit salariailor/persoanelor fizice ca, pe baza instruirii i cu
mijloacele tehnice pe care le au la dispoziie, sa acioneze eficient pentru
prevenirea i stingerea incendiilor, evacuarea i salvarea utilizatorilor
construciei, evacuarea bunurilor materiale, precum i pentru nlturarea efectelor
distructive provocate n caz de incendii, explozii sau accidente tehnice.
ART. 22
(1) Prin loc de munca, n nelesul prevederilor prezentelor norme generale, se
nelege:
a) secie, sector, hala/atelier de producie, filiala, punct de lucru i altele
asemenea;
b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;
c) atelier de ntreinere, reparaii, confectionare, prestri de servicii,
proiectare i altele asemenea;
d) utilaj, echipament, instalatie tehnologic, sistem, statie, depozit de
distribuie carburani pentru autovehicule, depozit cu astfel de produse, punct de
144
desfacere a buteliilor cu GPL pentru consumatori;
e) laborator;
f) magazin, raion sau stand de vnzare;
g) sala de spectacole, polivalenta, de reuniuni, de conferine, de sport, centru
i complex cultural, studio de televiziune, film, radio, nregistrri i altele
asemenea;
h) unitate de alimentaie publica, discoteca, club, sala de jocuri electronice i
altele asemenea;
i) cldire sau spaiu amenajat n cldire, avnd destinaia de ngrijire a
sntii: spital, policlinica, cabinet medical, secie medical, farmacie i altele
asemenea;
j) construcie pentru cazare;
k) compartiment, sector, departament administrativ funcional, construcie pentru
birouri, cu destinaie financiar-bancar;
l) biblioteca, arhiva;
m) cldire sau spaii amenajate n cldiri, avnd ca destinaie nvmntul,
supravegherea, ngrijirea sau cazarea ori adpostirea copiilor precolari, elevilor,
studenilor, batranilor, persoanelor cu dizabilitati sau lipsite de adapost;
n) lacas de cult, spaiu destinat vieii monahale;
o) cldire i/sau spaiu avnd destinaia de gara, autogara, aerogara i statie de
metrou;
p) ferma zootehnica sau agricol;
q) punct de recoltare de cereale paioase sau de exploatare forestier;
r) amenajare temporar, n spaiu nchis sau n aer liber.
(2) Atunci cnd pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiai cldiri isi
desfoar activitatea mai muli operatori economici sau alte persoane juridice sau
persoane fizice autorizate, locul de munca se delimiteaza la limita spaiilor
utilizate de acetia, iar utilitatile comune se repartizeaz, dup caz,
proprietarului cldirii ori, prin nelegere, operatorilor economici sau persoanelor
juridice respective.
ART. 23
Organizarea aprrii impotriva incendiilor la locul de munca consta n:
a) prevenirea incendiilor, prin luarea n evidenta a materialelor i dotrilor
tehnologice care prezint pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere ce
pot aparea i a mijloacelor care le pot genera, precum i prin stabilirea i
aplicarea msurilor specifice de prevenire a incendiilor;
b) organizarea interveniei de stingere a incendiilor ;
c) afiarea instruciunilor de aprare impotriva incendiilor;
d) organizarea salvrii utilizatorilor i a evacuarii bunurilor, prin ntocmirea
i afiarea planurilor de protecie specifice i prin meninerea condiiilor de
evacuare pe traseele stabilite;
e) elaborarea documentelor specifice de instruire la locul de munca, desfurarea
propriu-zisa i verificarea efecturii acesteia;
f) marcarea pericolului de incendiu prin montarea indicatoarelor de securitate sau
a altor inscripii ori mijloace de atentionare.
ART. 24
La stabilirea msurilor specifice de prevenire a incendiilor se au n vedere:
a) prevenirea manifestrii surselor specifice de aprindere;
b) gestionarea materialelor i a deeurilor combustibile susceptibile a se
aprinde, cu respectarea normelor specifice de prevenire a incendiilor;
c) dotarea cu mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor, prevzute n
documentaia tehnica de proiectare;
d) verificarea spaiilor la terminarea programului de lucru;
e) meninerea parametrilor tehnologici n limitele normate, pe timpul exploatrii
diferitelor instalaii, echipamente i utilaje tehnologice.
ART. 25
(1) Organizarea interveniei de stingere a incendiilor la locul de munca cuprinde:
145
a) stabilirea mijloacelor tehnice de alarmare i de alertare n caz de incendiu a
personalului de la locul de munca, a serviciilor profesioniste/voluntare/private
pentru situaii de urgenta, a conducatorului locului de munca,
proprietarului/patronului/administratorului, precum i a specialitilor i a altor
forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor;
b) stabilirea sistemelor, instalaiilor i a dispozitivelor de limitare a
propagarii i de stingere a incendiilor, a stingatoarelor i a altor aparate de
stins incendii, a mijloacelor de salvare i de protecie a personalului, precizndu-
se numrul de mijloace tehnice care trebuie sa existe la fiecare loc de munca;
c) stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea i evacuarea
persoanelor/bunurilor, pe schimburi de lucru i n afar programului;
d) organizarea efectiv a interveniei, prin nominalizarea celor care trebuie sa
utilizeze sau sa pun n funciune mijloacele tehnice din dotare de stingere i de
limitare a propagarii arderii ori sa efectueze manevre sau alte operaiuni la
instalaiile utilitare i, dup caz, la echipamente i utilaje tehnologice.
(2) Datele privind organizarea activitii de stingere a incendiilor la locul de
munca prevzute la alin.(1) se nscriu ntr-un formular tiprit pe un material
rezistent, de regula carton, i se afieaz ntr-un loc vizibil, estimat a fi mai
puin afectat n caz de incendiu.
(3) Datele se completeaz de conductorul locului de munca i se aproba de cadrul
tehnic sau de persoana desemnat sa ndeplineasc atribuii de aprare impotriva
incendiilor.
(4) Structura-cadru a formularului prevzut la alin.(2) este prezentat n anexa
nr.1 la prezentele norme generale, aceasta putnd fi completat, dup caz, i cu
alte date i informaii.
ART. 26
(1) Intervenia la locul de munca presupune:
a) alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor
prin mijloace specifice, anunarea incendiului la forele de intervenie, precum i
la dispecerat, acolo unde acesta este constituit;
b) salvarea rapida i n siguranta a personalului, conform planurilor stabilite;
c) ntreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze i fluide combustibile a
consumatorilor i efectuarea altor intervenii specifice la instalaii i utilaje de
ctre persoanele anume desemnate;
d) actionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aprare
impotriva incendiilor din dotare i verificarea intrrii n funciune a
instalaiilor i a sistemelor automate i, dup caz, actionarea lor manual;
e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu i protejarea echipamentelor care
pot fi deteriorate n timpul interveniei;
f) protecia personalului de intervenie impotriva efectelor negative ale
incendiului : temperatura, fum, gaze toxice;
g) verificarea amnunit a locurilor n care se poate propaga incendiul i unde
pot aparea focare noi, actionandu-se pentru stingerea acestora.
(2) Pentru efectuarea operaiunilor prevzute la alin.(1) nominalizarea se face
pentru fiecare schimb de activitate, precum i n afar programului de lucru, n
zilele de repaus i sarbatori legale.
ART. 27
Pentru perioadele n care activitatea normal este ntrerupt, de exemplu,
noaptea, n zilele nelucrtoare, n srbtorile legale sau n alte situaii, este
obligatorie asigurarea msurilor corespunztoare de aprare impotriva incendiilor.
ART. 28
Planurile de protecie impotriva incendiilor prevzute la art.18 lit.k) i art. 23
lit.d) sunt:
a) planul de evacuare a persoanelor;
b) planul de depozitare i de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca
fiind periculoase;
c) planul de intervenie.
146
ART. 29
(1) Planurile de evacuare a persoanelor n caz de incendiu cuprind elemente
difereniate n funcie de tipul i destinaia construciei i de numrul
persoanelor care se pot afla simultan n aceasta i se ntocmesc astfel:
a) pe nivel, dac se afla simultan mai mult de 30 de persoane;
b) pe ncperi, dac n ele se afla cel puin 50 de persoane;
c) pentru ncperile destinate cazarii, indiferent de numrul de locuri.
(2) Planurile de evacuare se afieaz pe fiecare nivel, pe cile de acces i n
locurile vizibile, astfel nct sa poat fi cunoscute de ctre toate persoanele, iar
n ncperi, pe partea interioar a uilor.
(3) Planul de evacuare se ntocmete pe baza schitei nivelului sau a incaperii, pe
care se marcheaza cu culoare verde traseele de evacuare prin usi, coridoare i case
de scri sau scri exterioare.
(4) Pe planurile de evacuare se indica locul mijloacelor tehnice de aprare
impotriva incendiilor: stingatoare, hidranti interiori, butoane i alte sisteme de
alarmare i alertare a incendiilor, posibilitile de refugiu, ncperi speciale,
terase, precum i interdicia de folosire a lifturilor n asemenea situaii.
(5) Modelul planului-cadru de evacuare este prezentat n anexa nr. 2 la prezentele
norme generale.
ART. 30
(1) Planurile de depozitare i de evacuare a materialelor clasificate conform
legii ca fiind periculoase se ntocmesc pentru fiecare ncpere unde se afla
asemenea materiale.
(2) La amplasarea materialelor periculoase n spaiile de depozitare trebuie sa se
in seama de comportarea lor specifica n caz de incendiu, att ca posibiliti de
reactie reciproc, cat i de compatibilitatea fata de produsele de stingere.
(3) Planurile de depozitare i de evacuare a materialelor periculoase se ntocmesc
pe baza schitelor ncperilor respective, pe care se marcheaza zonele cu materiale
periculoase i se menioneaz clasele acestora conform legii, cantitile i
codurile de identificare ori de pericol, produsele de stingere recomandate. Traseele
de evacuare a materialelor i ordinea prioritatilor se marcheaza cu culoare verde.
(4) Planuri de depozitare i de evacuare se ntocmesc i pentru materialele i
bunurile combustibile care au o valoare financiar sau cultural deosebita.
(5) Planurile de depozitare se amplaseaza n locuri care se estimeaza a fi cel mai
puin afectate de incendiu i n apropierea locurilor de acces n ncperi, precum
i la dispecerat, acolo unde acesta este constituit, astfel nct acestea sa poat
fi utile forelor de intervenie.
ART. 31
(1) Planurile de intervenie se ntocmesc pentru asigurarea desfurrii n
condiii de operativitate i eficienta a operaiunilor de intervenie n situaii de
urgenta, potrivit legii.
(2) Planul de intervenie se avizeaz de inspectoratul pentru situaii de urgenta
judeean/al municipiului Bucureti.
(3) Modelul planului-cadru de intervenie este prezentat n anexa nr.3 la
prezentele norme generale.
ART. 32
Planurile de protecie impotriva incendiilor se actualizeaz ori de cte ori este
cazul, n funcie de condiiile reale.
ART. 33
(1) Instruciunile de aprare impotriva incendiilor, prevzute la art. 23 lit. c),
se elaboreaz pentru locurile de munca stabilite de administrator/conductor,
obligatoriu pentru toate locurile cu risc de incendiu.
(2) Instruciunile de aprare impotriva incendiilor cuprind:
a) prevederile specifice de aprare impotriva incendiilor din reglementrile n
vigoare;
b) obligaiile salariailor privind aprarea impotriva incendiilor;
c) regulile i msurile specifice de aprare impotriva incendiilor pentru
147
exploatarea instalaiilor potrivit condiiilor tehnice, tehnologice i
organizatorice locale, precum i pentru reparaii, revizii, ntreinere, oprire i
punere n funciune;
d) evidentierea elementelor care determina riscul de incendiu sau de explozie;
e) prezentarea pericolelor care pot aparea n caz de incendiu, cum sunt
intoxicarile, arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum i a
regulilor i msurilor de prevenire a acestora.
(3) Instruciunile de aprare impotriva incendiilor se elaboreaz de eful
sectorului de activitate, instalatie, secie, atelier, se verifica de cadrul tehnic
sau de persoana desemnat sa ndeplineasc atribuii de aprare impotriva
incendiilor i se aproba de administrator/conductor.
(4) Instruciunile de aprare impotriva incendiilor se afieaz, n ntregime sau
n sinteza, n funcie de volumul lor i de condiiile de la locul de munca
respectiv.
(5) Un exemplar al tuturor instruciunilor de aprare impotriva incendiilor se
pstreaz la cadrul tehnic sau la persoana desemnat sa ndeplineasc atribuii de
aprare impotriva incendiilor.
ART. 34
Salariaii de la locurile de munca pentru care s-au ntocmit instruciunile
prevzute la art. 33 au obligaia sa le studieze, sa le nsueasc i sa le aplice.
ART. 35
(1) Instruciunile de aprare impotriva incendiilor se completeaz n toate
cazurile cu informaiile din planurile de intervenie, acolo unde acestea sunt
ntocmite.
(2) Instruciunile de aprare impotriva incendiilor se actualizeaz la modificri,
modernizri, dezvoltri, reprofilari i la apariia unor noi reglementri.
(3) Fiecare instruciune de aprare impotriva incendiilor trebuie sa aib nscris
data ntocmirii/reviziei i data aprobrii.
ART. 36
(1) Indicatoarele de securitate, respectiv de interzicere, avertizare, orientare
i/sau informare, prevzute la art. 23 lit. f), se executa, se amplaseaza i se
monteaza conform reglementrilor i standardelor de referinta.
(2) n anumite situaii, indicatoarele pot fi nsoite de nscrisuri explicative
i n limbi de circulaie internationala.
(3) Obligaia de a amplasa, de a monta i de a pstra integritatea indicatoarelor
revine conducatorului locului de munca.

CAP. III
Norme generale de aprare impotriva incendiilor la proiectarea i executarea
construciilor, instalaiilor i amenajrilor

SECIUNEA 1
ndeplinirea cerintei eseniale "securitate la incendiu"

ART. 37
Construciile, instalaiile i amenajrile trebuie sa fie proiectate i executate
astfel nct, pe toat durata de viata a acestora, n cazul initierii unui incendiu,
sa se asigure:
a) estimarea stabilitatii elementelor portante pentru o perioada determinata de
timp;
b) limitarea apariiei i propagarii focului i fumului n interiorul
construciei;
c) limitarea propagarii incendiului la vecinti;
d) posibilitatea utilizatorilor de a se evacua n condiii de siguranta sau de a
fi salvati prin alte mijloace;
e) securitatea forelor de intervenie.
ART. 38
148
Cerinta esenial "securitate la incendiu" trebuie asigurata prin msuri i reguli
specifice privind amplasarea, proiectarea, execuia i exploatarea construciilor,
instalaiilor i amenajrilor, precum i privind performanele i nivelurile de
performanta n condiii de incendiu ale structurilor de construcii, produselor
pentru construcii, instalaiilor aferente construciilor i ale instalaiilor de
protecie la incendiu.
ART. 39
"Securitatea la incendiu" are ca obiectiv reducerea riscului de incendiu prin:
a) asigurarea msurilor de prevenire a incendiilor n fazele de proiectare i
executare a construciilor, instalaiilor i amenajrilor i meninerea lor la
parametrii proiectati n exploatarea acestora, n conformitate cu prevederile
reglementrilor specifice;
b) echiparea i dotarea construciilor, instalaiilor i amenajrilor cu mijloace
tehnice de aprare impotriva incendiilor, n conformitate cu prevederile
reglementrilor specifice;
c) organizarea activitii de aprare impotriva incendiilor;
d) asigurarea interveniei pompierilor n cazul producerii unor incendii la
construcii, instalaii i amenajri, precum i a altor forte de salvare a
persoanelor i bunurilor.
ART. 40
(1) Riscul de incendiu se defineste prin produsul dintre probabilitatea initierii
unui incendiu ntr-o situaie tehnica data i importanta estimat a pagubelor
produse de incendiu.
(2) Identificarea, evaluarea i controlul riscurilor de incendiu se fac prin
metode i proceduri specifice, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul
General pentru Situaii de Urgenta, aprobat prin ordin al ministrului
administraiei i internelor.
(3) Riscul de incendiu se stabilete i se precizeaz prin niveluri de risc, pe
zone, ncperi, compartimente, cldiri i instalaii.
(4) Ariile compartimentelor de incendiu se stabilesc n funcie de riscul de
incendiu existent, de destinaia, de alctuirea i de rezistenta la foc a
elementelor de construcii.
(5) Nivelurile riscului de incendiu se stabilesc prin reglementri tehnice
specifice.
(6) Depirea nivelului riscului de incendiu, stabilit prin reglementrile tehnice
specifice, este interzis.
ART. 41
Satisfacerea cerintei eseniale "securitate la incendiu" pe intreaga durata de
viata a construciei, instalaiei i a amenajrii se asigura, conform prevederilor
reglementrilor tehnice specifice, prin msuri interdependente, privind:
a) conformarea la foc a construciilor;
b) asigurarea unor compartimente de incendiu, n cadrul construciilor, n limite
normate, i a msurilor de limitare a propagarii incendiului n cadrul
construciilor/compartimentelor de incendiu;
c) asigurarea stabilitatii construciilor/compartimentelor de incendiu pentru o
perioada de timp normata;
d) meninerea performantelor de reactie la foc i de rezistenta la foc ale
produselor pentru construcii pe timpul utilizrii acestora;
e) detectarea incendiilor n faza iniial prin sisteme i instalaii automate de
detectare, semnalizare i alarmare;
f) stingerea incendiilor cu sisteme ori instalaii adecvate i eficiente.
ART. 42
(1) Principalele performane de comportare la foc ale produselor pentru
construcii se refer la reactia la foc i la rezistenta la foc.
(2) ncadrarea produselor pentru construcii n clase de performanta privind
comportarea la foc se realizeaz pe baza criteriilor de performanta aferente
claselor, a valorilor criteriilor corespunztoare fiecrei clase, precum i a
149
metodelor de determinare a acestora, n condiiile de utilizare finala, potrivit
Regulamentului privind clasificarea i ncadrarea produselor de construcii pe baza
performantelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului
transporturilor, construciilor i turismului i al ministrului de stat, ministrul
administraiei i internelor nr. 1.822/394/2004, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 90 din 27 ianuarie 2005, cu modificrile i completrile
ulterioare.
(3) Nivelurile performantelor de comportare la foc a produselor pentru diferite
categorii de construcii, instalaii i amenajri se stabilesc potrivit
reglementrilor tehnice specifice.
ART. 43
Evaluarea rezistentei la foc a structurilor se poate face prin utilizarea unor
metode bazate pe ncercri care utilizeaz scenarii de referinta conform
standardelor europene sau pe baza de calcul, pe baza elementelor precizate n
eurocodurile referitoare la calculul comportrii la foc a diferitelor tipuri de
structuri.
ART. 44
Acoperisurile/invelitorile de acoperis se ncadreaz n clase de performanta la
foc exterior, pe baza metodelor de ncercare specifice din reglementrile tehnice,
potrivit prevederilor Regulamentului privind clasificarea i ncadrarea produselor
pentru construcii pe baza comportrii la foc, elaborat de Inspectoratul General
pentru Situaii de Urgenta i aprobat prin ordin al ministrului administraiei i
internelor.
ART. 45
Reglementrile tehnice specifice nu trebuie sa creeze bariere pentru utilizarea
produselor pentru construcii care sunt conforme cu specificaiile tehnice
relevante.
ART. 46
(1) Pentru categoriile de construcii stabilite prin lege, condiiile ce trebuie
asigurate conform reglementrilor tehnice specifice, precum i aciunile ce trebuie
ntreprinse n caz de incendiu sunt stabilite printr-un scenariu de securitate la
incendiu, conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaii de
Urgenta i aprobate prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
(2) Pot fi elaborate scenarii de securitate la incendiu i pentru alte categorii
de construcii, la solicitarea proprietarului sau a beneficiarului.
ART. 47
(1) Activitatea de expertizare tehnica de securitate la incendiu se efectueaz de
ctre experi tehnici atestai n condiiile legii, atunci cnd o reglementare sau
un organism cu atribuii de control al statului prevede acest lucru ori cnd se
refer la situaiile prevzute mai jos:
a) pentru rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnica a unor proiecte sau a
execuiei unor lucrri de construcii;
b) la construciile existente, n cazul dezastrelor sau al accidentelor datorate
fenomenelor naturale, aciunilor umane, activitilor tehnologice sau n vederea
determinrii, n orice stadiu, a strii tehnice a construciei pentru evaluarea
capacitii acesteia de satisfacere a cerintei "securitate la incendiu".
(2) Pentru proiecte i construcii n curs de execuie, prin expertizele tehnice
de securitate la incendiu se asigura respectarea integrala a msurilor de securitate
la incendiu stabilite n reglementrile tehnice n vigoare.
(3) Pentru construciile existente, expertizele tehnice de securitate la incendiu,
efectuate n situaiile n care, justificat tehnic, nu pot fi respectate prevederile
reglementrilor tehnice, stabilesc, n funcie de riscurile de incendiu actualizate,
msuri alternative care sa asigure nivelurile de performanta pentru securitatea la
incendiu stabilite prin reglementri tehnice specifice.

SECIUNEA a 2-a
Stabilitatea la foc a construciei
150

ART. 48
(1) n cazul producerii unui incendiu, structura portanta principala a unei
construcii trebuie sa-i menin stabilitatea la foc, pentru a asigura:
a) securitatea utilizatorilor pentru o perioada normata de timp, cat se presupune
ca acetia rmn n cldire, precum i securitatea forelor de intervenie;
b) evitarea prabusirii cldirii;
c) ndeplinirea funciilor specifice ale produselor pentru construcii cu rol n
satisfacerea cerintei eseniale "securitatea la incendiu", pe perioada de timp
normata.
(2) Perioada de stabilitate la foc a elementelor de construcii care intra n
alctuirea structurii portante principale a cldirii se precizeaz n reglementrile
tehnice specifice.
ART. 49
(1) Elementele de construcii care intra n alctuirea cldirii pot fi cu sau fr
rol de separare la incendiu, care contribuie n mod pasiv sau activ la asigurarea
rezistentei la foc a construciei.
(2) Elementele de construcii prevzute la alin. (1) i standardele de referinta
aferente sunt precizate n regulamentul menionat la art. 42 alin. (2) din prezentul
ordin.

SECIUNEA a 3-a
Limitarea izbucnirii, propagarii i dezvoltrii incendiului i a efluentilor
incendiului n interiorul i n afar incintei focarului de incendiu

ART. 50
Limitarea izbucnirii, propagarii i dezvoltrii incendiului i a efluentilor
incendiului n interiorul i n afar incintei focarului poate fi obinut, n
principal, prin una din urmtoarele msuri:
a) asigurarea nivelurilor corespunztoare ale performantelor de reactie la foc i
de rezistenta la foc prevzute de reglementrile tehnice specifice pentru produsele
pentru construcii;
b) prevederea elementelor de separare a incendiului (perei, planee etc.),
adaptate la utilizarea construciei, adic la aciunea termica estimat n
construcie;
c) protejarea corespunztoare a golurilor din elementele de separare a focului;
d) proiectarea corespunztoare a fatadelor pentru mpiedicarea propagarii focului
ctre prile adiacente ale aceleiai cldiri;
e) instalarea de bariere contra fumului, cum sunt uile etanse la fum.
f) prevederea sistemelor i a instalaiilor de detectare, semnalizare, stingere a
incendiului;
g) evacuarea fumului i a gazelor fierbinti prin sisteme adecvate;
h) crearea de diferene de presiune ntre zonele de construcie;
i) prevederea msurilor de protecie la foc pentru instalaiile de ventilare-
climatizare, cum sunt canalele de ventilare rezistente la foc, clapetele antifoc i
altele asemenea;
j) prevederea msurilor de protecie la foc pentru canalele i ghenele
instalaiilor aferente construciilor, cum sunt: sanitare, nclzire, electrice i
altele asemenea.
ART. 51
(1) Instalaiile de nclzire, ventilare, climatizare, electrice, automatizare i
altele asemenea, aferente construciilor i amenajrilor, precum i subansamblurile
lor trebuie proiectate i realizate astfel nct:
a) sa nu initieze incendiu;
b) sa nu contribuie activ la dezvoltarea incendiului;
c) sa asigure limitarea propagarii incendiului;
d) sa nu constituie risc de incendiu pentru elementele de construcie sau pentru
151
obiectele din ncperi ori adiacente acestora;
e) suprafeele componente mari i suprafeele expuse ale subansamblurilor sa nu se
poat incalzi ntr-o msura inacceptabila;
f) n cazul unui incendiu, sa se poat asigura msuri eficiente de stingere a
acestuia i sa fie posibila salvarea persoanelor.
(2) Pentru evitarea pericolului de propagare a focului i a fumului la trecerea
unei instalaii de la un compartiment de incendiu la altul, se prevd msuri de
protecie conform reglementrilor tehnice specifice.
(3) Instalaiile de gaze naturale/gaze petroliere lichefiate (GPL), precum i
subansamblurile lor trebuie proiectate i realizate conform reglementrilor tehnice
specifice.
ART. 52
(1) Instalaiile de protecie impotriva incendiilor fac parte din msurile de
protecie activa la foc cu rol important n asigurarea cerintei eseniale
"securitatea la incendiu" a construciilor, instalaiilor tehnologice i a
amenajrilor, precum i pentru securitatea utilizatorilor. (2) Instalaiile de
protecie impotriva incendiilor pot fi:
a) instalaii de detectare a gazelor inflamabile;
b) instalaii de inhibare a exploziei;
c) instalaii de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu;
d) instalaii de evacuare a fumului i a gazelor fierbinti;
e) instalaii de hidranti interiori, coloane uscate, hidranti exteriori;
f) instalaii speciale de stingere cu apa;
g) instalaii de stingere a incendiilor cu gaze;
h) instalaii de stingere a incendiilor cu spuma;
i) instalaii de stingere a incendiilor cu pulberi;
j) instalaii de stingere a incendiilor cu aerosoli.
ART. 53
Instalaiile de detectare a gazelor inflamabile trebuie sa asigure ndeplinirea
urmtoarelor criterii:
a) sa dispun, n intreaga zona protejata, de detectoare adecvate, pentru a
permite ca prezenta gazului inflamabil sa fie detectata ntr-o faza incipienta;
b) sa fie prevzute cu mijloace de comunicare sigure ntre detectoare i o
centrala de colectare a informaiilor/ echipament de control i semnalizare;
c) sa fie capabile sa reziste condiiilor de mediu n care sunt montate, astfel
nct sa-i poat ndeplini funciile pe parcursul duratei de viata normate.
ART. 54
Instalaiile de inhibare a exploziei trebuie proiectate astfel nct sa reziste la
presiunea maxima de explozie, sa asigure detectarea imediata a creterii presiunii,
precum i eliberarea n cel mai scurt timp posibil a unui mediu de stingere uniform
dispersat i meninerea produsului de stingere la o concentraie de calcul ntr-un
timp specificat n incinta protejata.
ART. 55
(1) Instalaiile de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu trebuie sa
detecteze incendiul la momentul initierii, prin detectarea parametrilor fizici
i/sau chimici asociai incendiului - fum, flacari i/sau caldura -, i sa transfere
un semnal sonor i/sau vizual la un/o echipament de control i semnalizare/centrala
de detectare-semnalizare, astfel nct sa dea un semnal de alarma i, dup caz, sa
acioneze dispozitivele pentru evacuarea persoanelor, alertarea forelor de
intervenie, deversarea automat a substanei de stingere etc.
(2) Echipamentul de control i semnalizare trebuie sa asigure interpretarea
semnalelor primite de la detectoare, pentru identificarea zonei de unde s-a transmis
orice fel de semnal sau a avertizarilor gresite i pentru iniierea aciunilor
necesare;
(3) Instalaiile cu actionare manual de alarmare la incendiu trebuie sa dea
posibilitatea ca un utilizator sa initieze i sa transfere un semnal de alarma la
incendiu la un echipament de control i semnalizare, astfel nct sa fie posibila
152
iniierea diferitelor aciuni planificate.
ART. 56
(1) Instalaiile de evacuare a fumului i a gazelor fierbinti i instalaiile de
presurizare pentru controlul fumului trebuie sa asigure n caz de incendiu:
a) meninerea cilor de evacuare i de acces libere de fum pe nlimea de
circulaie;
b) facilitarea operaiilor forelor de intervenie, prin crearea unor zone fr
fum;
c) ntrzierea sau mpiedicarea generalizarii incendiului prin apariia
fenomenului de flash-over, prevenind astfel dezvoltarea rapida a incendiului;
d) reducerea consecinelor i avariilor provocate de fum i gaze fierbinti;
e) reducerea eforturilor care apar n elementele structurale ale construciilor i
instalaiilor n caz de incendiu.
(2) Instalaiile de evacuare a fumului i a gazelor fierbinti trebuie sa
ndeplineasc criteriile referitoare la capacitatea de a activa i de a stabili
presiunea proiectata ntr-o incinta specificat sau o viteza convenabila a debitului
de aer prin deschideri n pereii incintei specificate, asigurndu-se alimentarea
electrica din doua surse, principala i de rezerva.
(3) Pe timpul interventiilor, dac situaia impune evacuarea cantitilor de fum
acumulate, se pot practica deschideri n unele elemente de construcie care
delimiteaza spaiile respective i care nu au rol de rezistenta.
ART. 57
(1) Instalaiile de hidranti interiori trebuie sa asigure posibilitatea
utilizatorilor de a realiza intervenia, n faza iniial a incendiului, cu
debitele, presiunile, durata teoretic de funcionare, lungimea jetului i a
furtunului normate potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
(2) Instalaiile de hidranti exteriori trebuie sa asigure o legatura la conducta
principala de apa pentru echipamentele i utilajele de stingere a incendiilor,
conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice, standardelor europene de
referinta, precum i standardelor naionale referitoare la cerinele de racordare i
adncimea de ngropare.
ART. 58
Instalaiile speciale de stingere cu apa, cum sunt cele de sprinklere, instalaii
cu ceata de apa i altele asemenea, trebuie astfel proiectate nct:
a) sa asigure un rspuns imediat n caz de incendiu, prin deversarea apei, ntr-o
schema i o cantitate prestabilita, cu debitele, intensitatile de stropire i
stingere normate, pe durata proiectata de funcionare, peste o suprafata data, n
scopul controlului sau stingerii incendiului, potrivit prevederilor reglementrilor
tehnice specifice;
b) sa asigure, dup caz, racirea elementelor de construcii i instalaii;
c) sa creeze o bariera care impiedica propagarea incendiului.
ART. 59
(1) Instalaiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, inlocuitori
de haloni i altele asemenea, precum i instalaiile de stingere cu aerosoli pot fi
cu inundare total sau local.
(2) Instalaiile de stingere cu gaze trebuie sa ndeplineasc criteriile de
performanta privind capacitatea de a fi activate manual sau automat, deversarea
uniforma a produsului de stingere n incinta sau peste suprafata specificat, ntr-o
cantitate determinata, pentru a stabili i menine concentratia proiectata pe durata
de timp normata, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
(3) Pentru instalaiile de stingere cu gaze cu inundare total este necesar sa se
asigure evacuarea tuturor persoanelor din compartimentul n care va fi utilizat
gazul, nainte ca aceasta aciune sa nceap.
(4) Instalaiile automate pentru stingerea incendiilor cu gaze trebuie prevzute
cu dispozitive de avertizare a utilizatorilor din spaiul protejat, optice i
acustice, pentru semnalizarea intrrii acestora n funciune.
(5) n cazul n care gazul deversat automat n caz de incendiu poate pune n
153
pericol viata utilizatorilor din zonele protejate, instalaiile de stingere se
prevd cu dispozitive de temporizare care sa ntrzie intrarea acestora n funciune
cu o perioada prestabilita.
(6) Perioada dintre declanarea semnalului de avertizare i intrarea n funciune
a instalaiei de stingere se calculeaz astfel nct sa se asigure evacuarea
utilizatorilor din orice punct al zonei protejate.
(7) Uile de acces n zone, spaii sau ncperi n care sunt posibile deversari de
gaze ce pot pune n pericol viata utilizatorilor, precum i cile de evacuare din
aceste locuri se marcheaza cu inscripii de avertizare asupra pericolului, amplasate
n locuri vizibile pentru personalul de la locurile de munca i forele de
intervenie.
(8) Semnalele optice i acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie sa
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) sa fie inactive n starea de asteptare;
b) sa indice toate cile de evacuare din zonele de stingere;
c) sa poat fi clar identificate i percepute cu tonalitati diferite, la nceputul
i la sfritul perioadei de temporizare;
d) sa nu poat fi oprite nainte de expirarea timpului de funcionare a
instalaiei de stingere;
e) sa fie n concordanta cu capacitatile psihomotorii i senzoriale ale
utilizatorilor.
(9) Pentru sistemele cu stingere local nu este necesar evacuarea tuturor
persoanelor din compartiment, dar sunt obligatorii msuri speciale privind
instruirea personalului.
ART. 60
Instalaiile de stingere a incendiilor cu spuma trebuie sa ndeplineasc
criteriile de performanta referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau
automat i de a genera i dispersa o cantitate calculat de spuma, cu coeficientul
de infoiere stabilit, peste o suprafata data, cu debitele de stingere necesare,
ntr-un timp specificat, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
ART. 61
Instalaiile de stingere a incendiilor cu pulberi trebuie sa ndeplineasc
criteriile de performanta referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau
automat i de a refula o cantitate calculat de pulbere peste o suprafata data sau
un obiect specificat, cu intensitatile i debitele de stingere necesare, ntr-un
timp normat i n reprizele normate, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice
specifice.
ART. 62
Proiectarea, montarea, exploatarea, verificarea i mentenanta instalaiilor de
protecie impotriva incendiilor se efectueaz conform standardelor europene de
referinta i reglementrilor tehnice specifice.

SECIUNEA a 4-a
Instalaiile aferente construciilor i instalaiile tehnologice

ART. 63
(1) Instalaiile aferente construciilor, cum sunt cele de gaze, electrice, de
apa, de nclzire, de ventilare, de climatizare, de canalizare i altele asemenea,
precum i instalaiile tehnologice se proiecteaz, se executa i se exploateaz
potrivit reglementrilor tehnice i msurilor specifice de aprare impotriva
incendiilor, astfel nct acestea sa nu constituie surse de iniiere i/sau de
propagare a incendiilor.
(2) Instalaiile prevzute la alin. (1) trebuie sa corespund destinaiei, tipului
i categoriei de importanta a construciei, precum i nivelului de risc de incendiu,
sa aib nivelul de protecie corespunztor mediului n care sunt amplasate i sa
respecte prevederile din normele specifice de aprare impotriva incendiilor.
(3) Instalaiile tehnologice se pun n funciune i se exploateaz cu respectarea
154
stricta a instruciunilor i regulilor de utilizare, precum i a msurilor de
aprare impotriva incendiilor, stabilite de proiectani i de productori.
ART. 64
(1) Instalaiile de ventilare sau de climatizare, precum i cele de transport
pneumatic se proiecteaz, se realizeaz i se exploateaz astfel nct, n
funcionare normal, prile componente, cum sunt echipamente, motoare, angrenaje,
tubulatura, sa nu genereze surse care pot aprinde substantele vehiculate prin
acestea i sa nu faciliteze propagarea incendiului.
(2) Traseele instalaiilor de ventilare, climatizare sau transport pneumatic din
construciile cu risc de incendiu sau explozie, precum i cele din slile aglomerate
ori din ncperile cu bunuri de mare valoare sau de importanta deosebita trebuie sa
fie independente i complet separate de traseele pentru alte spaii.
(3) Se interzice evacuarea prin aceeai instalatie de ventilare, de climatizare
sau de transport pneumatic a substanelor care, n amestec sau prin combinatie
chimica, pot produce incendii ori explozii.
ART. 65
Construciile, instalaiile tehnologice, precum i zonele din vecintatea
acestora, n care se pot degaja vapori, gaze, praf sau pulberi combustibile, se
prevd, conform reglementrilor specifice, cu sisteme de detectare a emisiilor i de
inhibare, inertizare sau evacuare forat a acestora, n vederea preintampinarii
acumularii de concentratii periculoase, precum i pentru semnalizarea situaiei
create.
ART. 66
(1) Instalaiile de iluminat de siguranta trebuie sa funcioneze pentru o perioada
de timp normata, n zonele specificate, la ntreruperea iluminatului normal.
(2) Tipurile de instalaii de iluminat de siguranta i cazurile n care se prevd
n construcii, modul de alimentare cu energie electrica a acestora, precum i
nivelurile de iluminare necesare trebuie sa ndeplineasc cerinele reglementrilor
tehnice specifice.
ART. 67
Sursele de rezerva de alimentare cu energie a instalaiilor de protecie impotriva
incendiilor trebuie sa ndeplineasc criteriile de performanta referitoare la
furnizarea automat pe durata de timp normata a alimentarii cu energie a acestora,
la ntreruperea alimentarii normale, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice
specifice.
ART. 68
Construciile, instalaiile tehnologice i amenajrile se protejeaza impotriva
aciunii electricitatii atmosferice cu instalaii de protecie impotriva
trasnetului, conform cu reglementrile tehnice specifice.

SECIUNEA a 5-a
Limitarea propagarii incendiului la construciile invecinate

ART. 69
(1) Limitarea propagarii incendiului la construciile invecinate poate fi
realizat prin:
a) limitarea efectului radiatiei flacarilor;
b) controlul initierii i propagarii focului pe suprafata exterioar a
acoperiului, inclusiv a luminatoarelor;
c) controlul patrunderii focului de la acoperis n interiorul cldirii;
d) controlul aprinderii acoperiului de la un incendiu de dedesubt.
(2) Limitarea efectelor radiatiei se asigura prin controlul urmtorilor parametri:
a) distane de siguranta normate ntre construcii;
b) mrimea zonelor vitrate neprotejate;
c) performanta de reactie la foc i de rezistenta la foc din interior i exterior
a produselor pentru faade;
d) comportarea la foc a prilor vitrate sau opace ale fatadelor;
155
e) msuri de protecie activa.
ART. 70
Condiiile tehnice, msurile, performanele i nivelurile de performanta privind
limitarea propagarii incendiului la construciile invecinate se precizeaz n
reglementrile tehnice specifice.

SECIUNEA a 6-a
Evacuarea utilizatorilor i securitatea forelor de intervenie

ART. 71
(1) Pentru evacuarea n condiii de siguranta a utilizatorilor n caz de incendiu,
cile de evacuare trebuie sa ndeplineasc urmtoarele cerine:
a) conformare la foc i amplasare corespunztoare;
b) separare de alte funciuni prin elemente de separare la foc i fum;
c) asigurarea controlului fumului;
d) limitarea producerii incendiului i fumului.
(2) n funcie de categoria construciei, instalaiei sau a amenajrii i de
destinaia acesteia, se au n vedere i alte msuri specifice, cum sunt:
a) dimensionarea, realizarea, dispunerea i marcarea cilor de evacuare i a
iesirilor de evacuare corespunztor numrului de utilizatori i strii sntii
acestora, conform prevederilor reglementrilor tehnice;
b) prevederea instalaiilor de detectare i semnalizare a incendiului, precum i
de comunicare-avertizare;
c) prevederea instalaiilor de iluminat de siguranta, alimentate din surse
corespunztoare; prevederea instalaiilor de semnalizare a iesirilor de urgenta;
d) prevederea de dispozitive de siguranta la usi, cum sunt blocari n poziie
deschis, dispozitive antipanica i altele asemenea;
e) prevederea de sisteme de orientare n caz de incendiu, cum sunt indicatoare de
securitate, marcaje fotoluminiscente i altele asemenea;
f) prevederea de instalaii de presurizare i alte sisteme de control al fumului;
g) prevederea de locuri sigure de salvare n interiorul i/sau n afar
construciei;
h) prevederea unor mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor pentru a fi
folosite de utilizatori sau de pompieri, cum sunt instalaiile de hidranti,
coloanele uscate i altele asemenea.
ART. 72
Instalaiile de semnalizare a iesirilor de urgenta trebuie sa indice
utilizatorilor traseul de evacuare, uile de evacuare, marcarea scarilor de evacuare
din cldire i marcarea uilor i traseelor care nu servesc la evacuare.
ART. 73
Construciile, compartimentele de incendiu, stadioanele sau arenele sportive ori
incintele amenajate trebuie prevzute cu cai de evacuare a persoanelor, n numr
suficient, corespunztor dimensionate i realizate, astfel nct persoanele sa
ajung n timpul cel mai scurt i n deplina siguranta n exterior, la nivelul
terenului ori al cilor de acces carosabile, n refugii sau n alte locuri special
amenajate.
ART. 74
Pentru accesul i evacuarea copiilor, persoanelor cu dizabilitati, bolnavilor i
ale altor categorii de persoane care nu se pot evacua singure n caz de incendiu, se
adopta soluii i msuri adecvate, cu respectarea reglementrilor tehnice specifice.
ART. 75
La proiectarea i la executarea cilor de evacuare se interzice prevederea uilor
care se pot bloca n poziie nchis, reducerea gabaritelor stabilite prin
reglementri tehnice, prevederea de finisaje combustibile, cu excepia celor admise
prin norme, de oglinzi, praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul
incendiilor dificulti la evacuare, cum sunt mpiedicarea, alunecarea, contactul
sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica i altele asemenea.
156
ART. 76
Pentru securitatea echipelor de salvare/forelor de interventie sunt necesare:
a) msuri pentru ca echipele de intervenie i salvare sa-i desfoare
activitatea la un nivel adecvat de securitate i sa prseasc cldirea fr riscuri
de accidente;
b) amenajri pentru accesul forelor de intervenie n cldire i incinta, pentru
autospeciale i pentru ascensoarele de pompieri;
c) msuri care sa permit ca stingerea sa fie realizat eficient n interiorul i
n jurul construciei.
ART. 77
Ascensoarele de pompieri se prevd i se realizeaz potrivit reglementrilor
tehnice specifice, asigurnd accesul forelor de intervenie pe durata stabilit n
planurile specifice.
ART. 78
(1) Asigurarea accesului i a circulaiei autospecialelor de intervenie n
incintele operatorilor economici i ale instituiilor, n zonele locuite, precum i
ntre localiti este obligatorie, conform reglementrilor tehnice specifice.
(2) n locurile prevzute la alin. (1) trebuie sa se asigure cel puin un acces
carosabil dinspre drumurile publice i dinspre drumurile de circulaie interioare,
amenajat, marcat, ntreinut i utilizabil n orice anotimp.
(3) Cile de acces i de circulaie se dimensioneaza potrivit reglementrilor
tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurnd accesul autospecialelor de
intervenie.
ART. 79
Msurile, condiiile tehnice, performanele i nivelurile de performanta privind
proiectarea cilor de evacuare i acces aferente construciilor, instalaiilor i
amenajrilor se realizeaz conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice.

CAP. IV
Norme generale de aprare impotriva incendiilor la exploatarea construciilor,
instalaiilor i amenajrilor

SECIUNEA 1
Msuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construciilor,
instalaiilor i amenajrilor

ART. 80
Msurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construciilor,
instalaiilor i amenajrilor privesc:
a) controlul/supravegherea din punct de vedere al prevenirii incendiilor a
activitilor, pe timpul desfurrii i dup ncheierea acestora;
b) stabilirea msurilor tehnico-organizatorice n vederea reducerii riscului de
incendiu ori a consecinelor incendiilor;
c) meninerea condiiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor n siguranta
i pentru securitatea echipelor de intervenie n cazul izbucnirii unui incendiu;
d) ntreinerea n stare operativ a mijloacelor tehnice de aprare impotriva
incendiilor.
ART. 81
(1) Exploatarea sistemelor, instalaiilor, dispozitivelor, echipamentelor,
aparatelor, mainilor i utilajelor de orice categorie se face conform
reglementrilor tehnice specifice.
(2) Exploatarea mijloacelor tehnice prevzute la alin. (1) cu defectiuni,
improvizatii sau fr protecia corespunztoare fata de materialele sau substantele
combustibile din spaiul n care sunt utilizate este interzis.
(3) La utilizarea mijloacelor tehnice prevzute la alin. (1) este obligatorie
respectarea instruciunilor de funcionare, verificare i ntreinere, precum i a
msurilor specifice de aprare impotriva incendiilor, emise i aprobate potrivit
157
legii.
ART. 82
Pe timpul exploatrii instalaiilor aferente construciilor i instalaiilor
tehnologice prevzute la art. 63 se interzic:
a) neasigurarea supravegherii conform instruciunilor de funcionare;
b) funcionarea fr sistemele, aparatele i echipamentele necesare conform
instruciunilor de funcionare pentru controlul i meninerea parametrilor privind
siguranta n funcionare sau nlocuirea acestora cu altele supradimensionate;
c) ntreinerea necorespunztoare a elementelor prevzute pentru izolare termica
sau electrica ori pentru separare;
d) depirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i
reparaii sau executarea necorespunztoare a acestora;
e) executarea lucrrilor de ntreinere i reparaii sau a unor modificri de
ctre personal neautorizat.
ART. 83
(1) Meninerea n buna stare a instalaiilor i sistemelor de captare i scurgere
la pmnt a descarcarilor electrice atmosferice este obligatorie la construcii i
instalaii, utilaje i echipamente tehnologice, conform reglementrilor tehnice
specifice.
(2) Utilizarea sistemelor de captare i scurgere la pmnt a electricitatii
statice conform instruciunilor specifice i reglementrilor tehnice este
obligatorie.
ART. 84
(1) n spaiile cu risc mare de incendiu sau de explozie se interzice accesul
salariailor i al altor persoane fr echipament de protecie adecvat condiiilor
de lucru.
(2) Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor i sculelor neprotejate
corespunztor sau care pot produce scantei prin funcionare, lovire sau frecare n
spaii sau n locuri cu risc de explozie este interzis.
ART. 85
(1) Produsele, materialele i substantele combustibile se amplaseaza la distanta
de siguranta fata de sursele de caldura ori se protejeaza astfel nct sa nu fie
posibila aprinderea lor.
(2) Se interzice folosirea sobelor i a altor mijloace de nclzire defecte, cu
improvizatii, supraalimentate cu combustibili sau nesupravegheate, precum i
aprinderea focului utilizndu-se lichide inflamabile.
(3) Verificarea, repararea, izolarea termica i curatarea periodic a courilor de
evacuare a fumului sunt obligatorii.
ART. 86
(1) Pe timpul transportului, depozitarii i manipulrii produselor sau
substanelor combustibile se tine seama de proprietile fizico-chimice ale
acestora, astfel nct la contactul dintre ele sa nu se produc ori sa nu se propage
incendiul.
(2) Produsele i substantele combustibile se transporta, se manipuleaza i se
depoziteaza n ambalaje adecvate, realizate i inscriptionate corespunztor, n
vederea identificarii riscurilor de incendiu i stabilirii procedeelor i
substanelor de stingere ori de neutralizare adecvate.
(3) Dispunerea materialelor periculoase n depozit se face potrivit planului de
depozitare.
(4) La elaborarea planurilor de intervenie se tine seama de compatibilitatea
produselor sau substanelor combustibile cu substantele de stingere.
ART. 87
(1) Deeurile i reziduurile, scurgerile i depunerile de praf sau de pulberi
combustibile se indeparteaza ritmic prin metode i mijloace adecvate, obligatoriu la
terminarea fiecrui schimb de lucru, i se depun n locuri special destinate
depozitarii sau distrugerii lor.
(2) Deeurile i reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale
158
solide, cum sunt carpe, calti, bumbac, rumegus, care conin astfel de produse, se
colecteaz n cutii sau n vase metalice ori cu captuseala metalic interioar,
prevzute cu capac, amplasate n locuri fr risc de incendiu i marcate.
(3) Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care se reutilizeaza, se
depoziteaza, cu asigurarea distantelor de siguranta fata de cldiri, instalaii,
culturi agricole, suprafee mpdurite i alte materiale combustibile, n funcie de
natura i de proprietile fizico-chimice ale acestora.
(4) Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care nu se reutilizeaza, se
distrug conform reglementrilor specifice.
ART. 88
(1) Materialele i substantele care prezint pericol de autoaprindere se pstreaz
n condiii adecvate naturii lor, bine ventilate i lundu-se msuri de control i
preintampinare a fenomenului de autoincalzire.
(2) Prevenirea apariiei fenomenului de autoaprindere se urmrete i la
depozitarea furajelor i plantelor tehnice, conform reglementrilor specifice.
(3) Amplasarea depozitelor de combustibili, furaje i plante tehnice se face la
distane de siguranta, astfel nct eventualele incendii produse la acestea sa nu
pericliteze vecintile.
ART. 89
Toate instalaiile/conductele prin care circula substane lichide sau gaze se
marcheaza prin culori specifice de identificare a naturii substanei, respectiv
pericolului acesteia, prevzute de normele tehnice specifice.
ART. 90
(1) Tratarea sau protejarea materialelor i elementelor de construcii
combustibile i/sau a structurilor din alctuirea construciilor sau a instalaiilor
cu substane de termoprotectie ori ignifuge se efectueaz potrivit reglementrilor
tehnice specifice.
(2) Lucrrile de termoprotectie se executa numai de ctre personal atestat,
conform normelor tehnice specifice.
(3) Calitatea lucrrilor de ignifugare executate se certifica prin rapoarte de
ncercare emise de laboratoare autorizate conform legii.
ART. 91
Elementele de limitare a propagarii focului, de izolare termica i de etansare la
fum i la gaze fierbinti din alctuirea construciilor i a instalaiilor se menin
permanent n buna stare, pentru a-i ndeplini rolul stabilit.
ART. 92
(1) n construciile civile/publice i de producie, cantitile de materiale i
de substane combustibile utilizate nu trebuie sa conduc la depirea densitatii
sarcinii termice stabilite prin reglementri tehnice sau prin documentaiile tehnice
de proiectare i execuie.
(2) n slile aglomerate i de sport, pe stadioane sau pe alte arene sportive ori
n incinte amenajate pentru activiti cu public este interzis accesul publicului cu
produse i substane inflamabile sau cu alte mijloace care pot produce incendii sau
explozii.
(3) Depozitarea i utilizarea n spaii publice a mijloacelor, produselor i
substanelor prevzute la alin. (2) este permis numai n locurile amenajate n
acest scop i cu respectarea msurilor de aprare impotriva incendiilor.
ART. 93
(1) La cldiri administrative/birouri, activitatea se organizeaz astfel nct sa
nu se creeze aglomerari ale publicului, care sa ingreuneze sau chiar sa blocheze
evacuarea n caz de incendiu.
(2) Pe timpul exploatrii ncperilor, compartimentelor i spaiilor aferente
cldirilor administrative trebuie luate msuri de reducere la minim posibil a
riscului de incendiu prin limitarea la strictul necesar a cantitilor de materiale
combustibile i a eventualelor surse cu potenial de aprindere a acestora.
ART. 94
(1) n slile aglomerate ori amenajrile temporare n care se desfoar
159
activiti cu public nu se admite accesul unui numr de persoane mai mare dect
capacitatea stabilit prin proiect.
(2) Amplasarea mobilierului n slile aglomerate se realizeaz astfel nct sa se
asigure culoare de trecere cu limi care sa permit deplasarea publicului ctre
ieirile din sala.
(3) n incintele prevzute la alin. (1), scaunele sau bncile se fixeaz de
pardoseala astfel nct sa nu fie rasturnate n caz de panica i sa asigure
evacuarea rapida i fr accidente a publicului.
(4) La finalizarea activitii n sala aglomerata sau amenajarea temporar se
executa un control de verificare pentru depistarea i nlturarea eventualelor
nereguli n domeniul prevenirii incendiilor pe timpul exploatrii.
(5) Se recomanda asigurarea unui sistem de alarmare n caz de incendiu, cu mesaj
preinregistrat.
ART. 95
(1) n perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judeene sau locale din
zonele cu risc crescut de incendiu i, dup caz, administratorii operatorilor
economici/conductorii instituiilor din zonele menionate trebuie sa elaboreze
programe speciale de msuri pentru prevenirea incendiilor specifice.
(2) Msurile speciale pe timpul secetos cuprind:
a) identificarea i nominalizarea sectoarelor de activitate n care creste riscul
de incendiu n condiiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate i
lipsei de precipitatii;
b) interzicerea utilizrii focului deschis n zonele afectate de uscaciune
avansat;
c) restrictionarea efecturii, n anumite intervale din timpul zilei, a unor
lucrri care creeaz condiii favorizante pentru producerea de incendii prin
degajari de substane volatile sau supraincalziri excesive;
d) asigurarea protejrii fata de efectul direct al razelor solare a recipientelor,
rezervoarelor i a altor tipuri de ambalaje care conin vapori inflamabili sau gaze
lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbra;
e) intensificarea controalelor n zonele cu culturi agricole i n locuri cu
vegetaie forestier, mai ales cele frecventate pentru agrement;
f) asigurarea i verificarea zilnica a rezervelor de apa pentru incendiu.
(3) Msurile speciale stabilite sunt aduse la cunostinta tuturor salariailor i,
dup caz, populaiei.
ART. 96
nainte de nceperea sezonului rece se iau urmtoarele msuri de prevenire:
a) controlul instalaiilor i al sistemelor de nclzire existente la operatorii
economici, instituiile publice, locuintele i gospodriile populaiei, cum sunt
surse de caldura, conducte, corpuri i elemente de nclzire, sobe, couri i canale
de fum, i nlturarea defectiunilor constatate, asigurndu-se funcionarea la
parametrii normati;
b) protejarea contra inghetului a componentelor instalaiilor de stingere cu apa;
c) asigurarea uneltelor i accesoriilor pentru deszapezirea cilor de acces, de
evacuare i de intervenie.

SECIUNEA a 2-a
Msuri generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrrilor cu foc deschis

ART. 97
(1) Utilizarea focului deschis n locuri cu pericol de incendiu i pe timp de vant
este interzis; locurile cu pericol de incendiu, n care se aplica aceasta
interdicie, se stabilesc i se marcheaza de persoanele n drept.
(2) Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis n incintele unitilor, n
zonele de agrement i n gospodriile populaiei se face numai n locuri special
amenajate, n condiii i la distane care sa nu permit propagarea focului la
construcii, depozite, culturi agricole, pduri, plantaii sau la alte vecinti.
160
(3) Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deeurilor i a altor materiale
combustibile se face n locuri special amenajate ori pe terenuri pregtite, cu
luarea msurilor ce se impun pentru mpiedicarea propagarii focului la vecinti,
asigurndu-se supravegherea permanenta a arderii, precum i stingerea jarului dup
terminarea activitii.
(4) Arderea miristilor se face numai dup luarea msurilor ce se impun pentru
mpiedicarea propagarii focului la vecinti, asigurndu-se supravegherea
permanenta a arderii.
(5) Utilizarea focului deschis nu se admite la distane mai mici de 40 m fata de
locurile cu pericol de explozie: gaze i lichide combustibile, vapori inflamabili,
explozivi etc., respectiv 10 m fata de materiale sau substane combustibile: lemn,
hrtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fr a fi supravegheat i
asigurat prin msuri corespunztoare.
(6) Luarea msurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul n condiii i n
locuri n care se pot produce incendii constituie o obligaie a persoanelor care
rspund, potrivit legii, de creterea, educarea i ngrijirea copiilor.
ART. 98
(1) Reglementarea de ctre administratorul operatorului economic/conductorul
instituiei sau, dup caz, de consiliul local a modului de executare a lucrrilor cu
foc deschis presupune:
a) stabilirea locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrri cu
foc deschis, cum sunt topirea bitumului, arderea deeurilor combustibile, curatarile
prin ardere, precum i a persoanelor care le supravegheaz;
b) stabilirea i marcarea locurilor cu pericol de incendiu n care este interzis
utilizarea focului deschis;
c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;
d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta i pstrare a
permisului de lucru cu foc;
e) aprobarea unor instruciuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel
de lucrri.
(2) Distrugerea prin ardere a unor deeuri sau reziduuri combustibile se
efectueaz cu respectarea legislaiei specifice privind protecia mediului.
ART. 99
(1) Efectuarea lucrrilor de sudare, tiere, lipire sau a altor asemenea
operaiuni care prezint pericol de incendiu, n construcii civile (publice), pe
timpul programului cu publicul, n instalaii tehnologice cu risc de incendiu sau
explozie, n depozite ori n alte spaii cu pericol de aprindere a materialelor,
produselor sau substanelor combustibile este interzis.
(2) Lucrrile prevzute la alin. (1) se pot executa n spaiile respective numai
dup ce s-au luat msuri pentru: evacuarea persoanelor, ndeprtarea sau protejarea
materialelor combustibile, golirea, spalarea, blindarea traseelor de conducte ori a
utilajelor, aerisirea sau ventilarea spaiilor, dotarea locurilor de munca cu
mijloace de limitare i stingere a incendiilor.
(3) Lucrrile menionate la alin. (1) i la art. 97 alin. (4) se executa numai pe
baza permisului de lucru cu foc, al crui model este prezentat n anexa nr. 4 la
prezentele norme generale.
(4) n toate cazurile prevzute la alin. (1)-(3) sunt obligatorii instruirea
personalului de execuie, control i supraveghere asupra msurilor de aprare
impotriva incendiilor, precum i informarea serviciului privat/voluntar pentru
situaii de urgenta.
ART. 100
(1) Permisul de lucru cu foc, prevzut la art. 99 alin. (3), se ntocmete n doua
exemplare, dintre care unul se nmneaz efului formatiei de lucru sau persoanei
care executa operaiunile cu foc deschis, iar cellalt rmne la emitent.
(2) Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi.
(3) La terminarea lucrului, permisul de lucru cu foc se preda de ctre executant
emitentului.
161
ART. 101
eful sectorului de activitate, atelier, secie, depozit, instalatie etc. n care
se executa operaiuni cu foc deschis are obligaia sa asigure msuri pentru:
a) pregtirea locului;
b) instruirea personalului;
c) controlul dup terminarea lucrrii.
ART. 102
(1) Executantul lucrrii are obligaia de a utiliza pentru executarea lucrrilor
cu foc deschis numai echipamente i aparate n buna stare de funcionare.
(2) Toate echipamentele i aparatele pentru executarea lucrrilor cu foc deschis
se ntrein i se verifica n conformitate cu instruciunile furnizorului.
ART. 103
n timpul executrii lucrrii trebuie sa se asigure:
a) supravegherea permanenta a flacarii, a rspndirii i a traiectoriilor
scanteilor sau particulelor de materiale incandescente i a intensitatii fluxului de
caldura;
b) strngerea i depozitarea resturilor de electrozi n vase speciale cu nisip sau
cu apa;
c) nchiderea robinetelor buteliei de oxigen i a generatorului de acetilena, dac
durata ntreruperii executrii lucrrii depete 10 minute;
d) interzicerea agatarii arzatoarelor, chiar stinse, de buteliile de oxigen sau de
generatoarele de acetilena;
e) neefectuarea de deplasri cu arzatoarele aprinse n afar zonei de lucru sau de
urcari pe scri, schele etc.;
f) evacuarea carbidului din generator, n cazul ntreruperii lucrului pe o
perioada mai ndelungat.
ART. 104
Dup terminarea lucrrii, eful sectorului de activitate, prevzut la art. 101,
trebuie sa asigure urmtoarele msuri:
a) verificarea locului n care s-a executat lucrarea, precum i a spaiilor
adiacente i a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata
dac nu s-au creat focare de incendiu: zone incandescente, miros de ars sau degajari
de fum etc.;
b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se dac starea lor este
intact, i luarea de msuri n consecinta;
c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore i n timpul
nopii, a situaiei existente la locul n care s-a efectuat lucrarea i n imediata
apropiere a acestuia;
d) depozitarea n condiii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;
e) reamplasarea pe poziiile iniiale a elementelor i materialelor combustibile
la cel puin 6 ore de la terminarea lucrrii;
f) colectarea slamului de carbid n containere destinate acestui scop i
depozitarea acestora ntr-un loc special amenajat.
ART. 105
(1) Folosirea flacarii: lumanari, faclii, torte i altele asemenea pe timpul
spectacolelor de teatru, opera, opereta, a festivitatilor desfurate n restaurante
sau pentru ambianta ori divertisment n restaurante, baruri, cluburi, discoteci etc.
este interzis.
(2) Pentru durate scurte, stabilite precis, se admite folosirea flacarii n
situaiile menionate la alin. (1), cu condiia asigurrii condiiilor de
mpiedicare a initierii i propagarii incendiului, dup cum urmeaz:
a) evitarea amplasarii n apropierea sau contactul cu materiale combustibile:
decoruri, costume, haine, perdele etc.;
b) folosirea unor suporturi incombustibile;
c) prevenirea producerii unor incendii prin rasturnare, manevrare gresita etc.;
d) stingerea obligatorie a flacarilor la terminarea evenimentului;
e) nominalizarea personalului propriu ce asigura supravegherea i intervenia n
162
caz de incendiu;
f) asigurarea mijloacelor tehnice adecvate de aprare impotriva incendiilor;
g) anunarea, dup caz, a serviciului profesionist, voluntar sau privat, pentru
situaii de urgenta, a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu
atribuii n domeniul aprrii impotriva incendiilor.
(3) Pentru spectacolele de tipul menionat la alin. (1), care au loc pe timpul
unei stagiuni, se transmite la inspectoratul pentru situaii de urgenta judeean/al
municipiului Bucureti, la nceputul stagiunii, programul spectacolelor respective.
ART. 106
(1) Reglementarea fumatului din punct de vedere al prevenirii incendiilor este
obligatorie n cadrul fiecrui operator economic sau al fiecrei instituii publice
i se face prin dispoziie scris, data de persoana cu atribuii de conducere.
(2) Pentru situaiile n care o construcie sau o amenajare este folosit de mai
muli utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispoziie emis de
proprietarul construciei sau al amenajrii respective, nsuit de utilizatorii n
cauza.
(3) n dispoziia pentru reglementarea fumatului se menioneaz:
a) locurile cu pericol de incendiu sau de explozie, pe lng spaiile publice
nchise, conform legii, n care este interzis fumatul sau, dup caz, accesul cu
tigari, chibrituri sau brichete; se prevd obligatoriu locurile cu schele, cofraje
i eafodaje, realizate din materiale combustibile, precum i lanurile de cereale n
faza de coacere i zonele mpdurite;
b) locurile amenajate pentru fumat;
c) persoanele desemnate sa rspund de supravegherea respectrii reglementrii, pe
locuri i sectoare de activitate;
d) alte date i informaii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de
incendiu.
(4) Locurile n care este interzis fumatul se marcheaza conform legii.
(5) Locurile n care este permis fumatul se marcheaza cu indicatorul "LOC PENTRU
FUMAT".
(6) Locurile pentru fumat stabilite n exteriorul cldirilor sunt amplasate la o
distanta mai mare de 40 m fata de locurile n care exista pericol de explozie: gaze
i lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc., 10 m fata de locurile
n care exista materiale solide combustibile: lemn, textile, hrtie, carton
asfaltat, bitum, i 50 m fata de culturile de cereale paioase n perioada coacerii
i recoltarii sau de zonele mpdurite.
(7) Locurile stabilite pentru fumat se prevd cu:
a) scrumiere sau vase cu apa, nisip sau pmnt;
b) instruciuni afiate, cuprinznd msuri de prevenire a incendiilor i reguli de
comportare n caz de incendiu;
c) mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor.
(8) Scrumierele din interiorul cldirilor se amplaseaza astfel nct sa nu fie
posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum ar fi draperii,
perdele, jaluzele.
(9) Depunerea n scrumiere a altor deeuri de materiale combustibile, cum sunt
hrtia, cartonul, textilele, este interzis.
(10) Golirea scrumierelor n courile de hrtie sau n alte locuri n care exista
materiale combustibile este interzis.
(11) Aruncarea la ntmplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este
interzis.

SECIUNEA a 3-a
Msuri generale de prevenire a incendiilor la exploatarea cilor de evacuare

ART. 107
Pentru asigurarea condiiilor de evacuare i salvare a utilizatorilor n siguranta
n caz de incendiu se adopta urmtoarele msuri:
163
a) ntreinerea n buna stare de funcionare a sistemelor de decomprimare sau de
etansare la fum i gaze fierbinti, precum i a elementelor de limitare a propagarii
focului ori de izolare termica din compunerea construciilor i instalaiilor;
b) pstrarea cilor de evacuare libere i n stare de utilizare la parametrii la
care au fost proiectate i realizate;
c) funcionarea iluminatului de siguranta i a celei de-a doua surse de energie
electrica, conform reglementrilor tehnice;
d) funcionarea sistemelor de alarmare i semnalizare a incendiilor la parametrii
de performanta pentru care au fost proiectate;
e) organizarea i desfurarea, periodic, de exercitii i aplicaii cu salariaii,
n condiiile legii.
ART. 108
(1) Cile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, n refugii sau n alte
locuri special amenajate pentru evacuare, se marcheaza cu indicatoare standardizate,
conform reglementrilor tehnice specifice, astfel nct traseele acestora sa fie
recunoscute cu usurinta, att ziua cat i noaptea, de persoanele care le utilizeaz
n caz de incendiu.
(2) Se monteaza indicatoare corespunztoare la rampele scarilor care duc la
demisol sau subsol ori la uile de acces ctre alte spaii i ncperi din care
evacuarea nu poate fi continuat.
ART. 109
(1) Dispozitivele care asigura nchiderea automat n caz de incendiu a
elementelor de protecie a golurilor, cele de actionare a trapelor i clapetelor,
precum i cele care menin n poziie nchis uile ncperilor tampon se menin n
permanenta n stare de funcionare.
(2) Se interzice blocarea n poziie deschis a uilor caselor scarilor, a celor
de pe coridoare, a celor cu dispozitive de nchidere automat sau a altor usi care,
n caz de incendiu, au rolul de a opri ptrunderea fumului, gazelor fierbinti i
propagarea incendiilor pe verticala sau orizontala.
(3) Dispozitivele de la alin. (2), care asigura nchiderea automat a uilor, se
verifica periodic i se menin n stare de funcionare.
(4) Sistemul de nchidere a uilor de pe traseele de evacuare trebuie sa permit
deschiderea uoar a acestora n caz de incendiu.
ART. 110
(1) Este interzis blocarea cilor de acces, de evacuare i de intervenie cu
materiale care reduc limea sau nlimea libera de circulaie stabilit ori care
prezint pericol de incendiu sau explozie, precum i efectuarea unor modificri la
acestea, prin care se inrautateste situaia iniial.
(2) n casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cldirilor se
interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier
sau obiecte, amplasarea de maini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc.,
care ar putea impiedica evacuarea persoanelor i bunurilor, precum i accesul
personalului de intervenie.
ART. 111
(1) Accesul mijloacelor i personalului pentru interveniile operative n caz de
incendiu, n vederea salvrii i acordrii ajutorului persoanelor aflate n pericol,
stingerii incendiilor i limitrii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat n
permanenta la toate:
a) construciile i ncperile acestora;
b) instalaiile tehnologice i anexe;
c) depozitele nchise i deschise de materii prime, semifabricate, produse finite
i auxiliare;
d) mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor, precum i la punctele de
comanda ale acestora, cum sunt: centrale i butoane de semnalizare a incendiilor,
staii de pompare a apei, hidranti de incendiu, stingatoare, panouri de incendiu,
bazine, rezervoare i castele de apa, rampe ale surselor de apa naturale;
e) dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protecie n caz de
164
incendiu: cortine de siguranta, sisteme de evacuare a fumului i a gazelor
fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilare i altele asemenea;
f) tablourile de distribuie i intrerupatoarele generale ale instalaiilor
electrice de iluminat, de forta i de siguranta, precum i la sursele de alimentare
de rezerva care sunt destinate alimentarii receptoarelor electrice cu rol n caz de
incendiu;
g) vanele instalaiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate n caz de
incendiu i punctele de comanda ale acestora: gaze i lichide combustibile, benzi
transportoare i altele asemenea;
h) alte mijloace utilizate pentru intervenie n caz de incendiu: vehicule pentru
tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apa i altele asemenea.
(2) Persoanele fizice sau juridice care dein sau administreaz construciile,
instalaiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective sunt obligate sa
marcheze prin indicatoare, potrivit reglementrilor tehnice specifice, prezenta
mijloacelor de la alin. (1) i sa afiseze regulile specifice care trebuie
respectate.
ART. 112
(1) Intrrile n incintele unitilor i circulatiile carosabile din interiorul
acestora, prin care se asigura accesul la cldiri i instalaii, la racordurile de
alimentare cu apa, cum sunt reele, bazine, ruri, lacuri, traversarile de cale
ferat i altele asemenea, se menin, indiferent de sezon, practicabile, curate i
libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje, zapada i altele
asemenea, care ar putea impiedica intervenia operativ pentru stingerea
incendiilor.
(2) n cazul n care acest lucru nu este posibil, se asigura i se marcheaza,
potrivit reglementrilor tehnice specifice, cai de acces i circulatii ocolitoare.
ART. 113
Cile de acces i de evacuare din cldiri, limitele zonelor periculoase de
incendiu, explozie, electrocutare, radiatii, locurile n care sunt amplasate
utilajele i instalaiile pentru stingerea incendiilor i orice alte instalaii
care, n caz de incendiu, presupun manevre obligatorii se marcheaza vizibil,
potrivit reglementrilor tehnice specifice.
ART. 114
Platformele de acces i de amplasare a autospecialelor de intervenie i salvare
de la nlimi, prevzute n imediata vecintate a construciilor, se marcheaza
corespunztor i se menin libere.
ART. 115
Ascensoarele de pompieri se menin permanent n buna stare de funcionare, pentru
a putea fi utilizate operativ n caz de necesitate, i se marcheaza corespunztor.

SECIUNEA a 4-a
Msuri generale de prevenire a incendiilor n locuintele
unifamiliale/multifamiliale/gospodriile populaiei

ART. 116
n locuintele unifamiliale/multifamiliale/gospodriile populaiei se interzic:
a) utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor,
intrerupatoarelor, dispozitivelor de protecie cu defectiuni sau cu improvizatii;
b) suprasolicitarea reelei electrice prin folosirea simultan a mai multor
receptori;
c) nesupravegherea aparatelor electrice sub tensiune, cum sunt: fier de clcat,
resou, radiator i altele asemenea;
d) folosirea sigurantelor fuzibile supradimensionate prin nlocuirea cu lita a
fuzibilului calibrat;
e) folosirea chibriturilor, lumanarilor, lampilor de iluminat cu petrol, n spaii
cu pericol de incendiu, cum sunt: depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri i
altele asemenea;
165
f) folosirea chibriturilor, lumanarilor, lampilor de iluminat cu petrol att n
spaii cu pericol de explozie, respectiv n ncperi n care sunt depozitate produse
petroliere, cat i n lanuri de cereale, pajiti, n pduri i n apropierea
acestora;
g) aezarea sau pstrarea buteliilor de gaze n apropierea oricror surse de
caldura ori sub aciunea directa a razelor solare;
h) folosirea buteliilor de gaze lichefiate fr regulatori de presiune, cu
garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau largite la capete;
i) folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei, garniturilor,
regulatorilor de presiune sau a furtunului/conductei de gaz; verificarea se face
numai cu emulsie de apa cu sapun;
j) nclzirea cu flacara a buteliilor ori folosirea acestora n poziie culcata,
rasturnata sau inclinata;
k) transvazarea gazului din butelie n orice alte recipiente sau folosirea de
butelii improvizate;
l) pastrarea surselor de foc, cum sunt chibrituri, brichete, lumanari, lampi cu
gaz i altele asemenea, n locuri n care au acces copiii;
m) nesupravegherea copiilor, precum i blocarea lor n casa cu lumanari aprinse,
sobe, plite i/sau aparate electrice aflate n funciune.
n) depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile, cum sunt butelii,
bidoane cu produse petroliere i altele asemenea, n podurile cldirilor;
o) folosirea afumatoarelor improvizate ori amplasarea acestora n magazii, poduri,
remize, sub soproane sau lng materiale combustibile; afumatorile se confectioneaza
din zidrii de caramida i materiale incombustibile i se amplaseaza independent de
celelalte construcii din gospodrie.
ART. 117
n locuine de tip unifamilial sau n apartamentele blocurilor de locuit,
carburanii sau alte lichide inflamabile pentru uz casnic se pstreaz numai n
ambalaje metalice special destinate, nchise ermetic, n locuri protejate i fr a
se depi 25 l.
ART. 118
Msurile de prevenire a incendiilor privind instalaiile electrice, de nclzire,
de gaze/GPL, fumatul, depozitarea, utilizarea focului deschis, colectarea
deeurilor, precum i cele impotriva descarcarilor electrice
atmosferice/electricitatii statice se aplica i n locuintele
unifamiliale/multifamiliale/gospodriile populaiei.
ART. 119
Pentru asigurarea interveniei n caz de incendiu se recomanda amplasarea n
bucatarii a unui stingator sau a unei paturi de incendiu.

SECIUNEA a 5-a
Msuri generale de prevenire a incendiilor n spaii destinate persoanelor cu
dizabilitati/solicitanilor de azil

ART. 120
(1) n spaiile destinate persoanelor cu dizabilitati se interzice:
a) fumatul;
b) utilizarea lumanarilor, chibriturilor, lampilor cu gaz sau a altor surse cu
flacara;
c) utilizarea pentru nclzire a resourilor i radiatoarelor electrice.
(2) Nu este permis accesul persoanelor cu dizabilitati n zonele de lucru cu foc.
ART. 121
Pentru evacuarea n condiii eficiente i sigure se asigura:
a) un sistem de alarmare n caz de incendiu, adecvat utilizatorilor;
b) un telefon cu legatura directa la serviciul public voluntar sau privat pentru
situaii de urgenta/serviciul profesionist pentru situaii de urgenta cel mai
apropiat;
166
c) marcarea uilor camerelor cu culori, dup cum urmeaz:
1. rou - persoane care nu se pot evacua singure;
2. galben - persoane care necesita sprijin la evacuare;
3. verde - persoane care se evacueaza singure;
d) marcarea direciei de evacuare pentru spaiile n care se afla persoane cu
deficiente de vedere prin pictograma corespunztoare n relief, amplasata pe perete
la o distanta de circa 120 cm fata de sol;
e) organizarea de exercitii speciale de evacuare pentru persoanele cu deficiente
psihice.
ART. 122
n centrele de cazare i primire a solicitanilor de azil, aflate n subordinea
Oficiului Naional pentru Refugiati, se asigura afiarea de instruciuni de
prevenire a incendiilor i de comportament n caz de incendiu ntr-o limba de
circulaie internationala i se verifica nelegerea lor corecta de ctre acetia.

CAP. V
Echiparea i dotarea cu mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor

ART. 123
(1) Echiparea i dotarea construciilor, instalaiilor i a amenajrilor cu
instalaii de protecie impotriva incendiilor i cu alte mijloace tehnice de aprare
impotriva incendiilor, stabilirea categoriilor, tipurilor i parametrilor specifici,
precum i dimensionarea i amplasarea acestora se asigura conform reglementrilor
tehnice i normelor specifice de aprare impotriva incendiilor.
(2) Mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor trebuie sa ndeplineasc
i sa asigure criteriile i nivelurile de performanta prevzute de reglementrile
tehnice aplicabile i de specificaiile tehnice de referinta.
ART. 124
Categoriile principale de mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor sunt
prezentate n anexa nr. 5, potrivit rolului pe care l au n asigurarea proteciei
construciilor, instalaiilor tehnologice, amenajrilor i a utilizatorilor la
aciunea incendiului.
ART. 125
Dotarea operatorilor economici i a instituiilor cu mijloace tehnice de aprare
impotriva incendiilor se face pe baza normelor specifice de aprare impotriva
incendiilor i reglementrilor tehnice.
ART. 126
Pentru tipurile de construcii, instalaii tehnologice i amenajri care nu se
ncadreaz n prevederile reglementrilor tehnice i ale normelor specifice se
recomanda verificarea necesitii i oportunitii echiparii i dotrii acestora cu
anumite tipuri de mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor, prin utilizarea
unor metode de analiza sau prin elaborarea unui scenariu de securitate la incendiu.
ART. 127
Proiectantii i beneficiarii au obligaia de a include n documentaie, respectiv
de a utiliza numai mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor cu marcaj CE,
certificate sau agrementate, conform legii.
ART. 128
(1) Productorii, furnizorii, proiectantii i executantii de mijloace tehnice de
aprare impotriva incendiilor trebuie sa pun la dispoziia beneficiarului
urmtoarele:
a) documentele necesare conform legii pentru introducerea pe piata, dup caz, a
certificatului EC i a declaraiei de conformitate, a certificatului de conformitate
al produsului, a agrementului tehnic;
b) documentaia tehnica aferent, conform standardului de referinta;
c) schema sinoptica a sistemului/instalaiei, schemele bloc i de racordare i
softul necesar;
d) instruciuni de utilizare i pentru controlul strii de funcionare;
167
e) msuri care se adopta n caz de nefunctionare.
(2) Documentele de la alin. (1) lit. a) i b) se pun la dispoziie de productori,
furnizori i utilizatori, la cerere, organului de control pentru supravegherea
pieei.
ART. 129
Montarea, exploatarea i mentenanta mijloacelor tehnice de aprare impotriva
incendiilor se fac n conformitate cu reglementrile tehnice specifice, cu
instruciunile de montaj, utilizare, verificare i ntreinere ale productorilor i
cu standardele europene de referinta, astfel nct sa li se asigure permanent
performanele normate.
ART. 130
La stabilirea tipurilor de instalaii de protecie impotriva incendiilor i a
altor mijloace tehnice de aprare impotriva incendiilor cu care se echipeaza
construciile, instalaiile i amenajrile se au n vedere urmtoarele criterii:
a) condiiile i cerinele tehnice precizate n reglementrile tehnice specifice;
b) posibilitile de actionare n spaii nchise, n subsoluri, la nlime sau n
medii cu nocivitate marita;
c) caracteristicile i performanele mijloacelor tehnice de aprare impotriva
incendiilor;
d) compatibilitatea substanelor de stingere cu clasele de incendiu i cu alte
substane de stingere utilizate simultan sau succesiv;
e) influenta substanelor de stingere asupra utilizatorilor, elementelor de
construcie ale cldirii i mediului.
ART. 131
(1) Tipul i numrul de stingatoare cu care se doteaza construciile se stabilesc
potrivit reglementrilor tehnice ori normelor specifice de aprare impotriva
incendiilor.
(2) Numrul orientativ de stingatoare pentru dotarea categoriilor de construcii
pentru care nu exista prevederi n reglementrile tehnice specifice este prezentat
n anexa nr. 6.
ART. 132
Mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor, cu care sunt echipate i
dotate construciile, instalaiile i amenajrile, se amplaseaza i/sau se
depoziteaza, conform documentaiilor tehnice de execuie i reglementrilor
specifice, n locuri ferite de intemperii, ageni corozivi, efecte negative ale
temperaturii etc. ori se protejeaza corespunztor mediilor n care se utilizeaz.
ART. 133
La amplasarea mijloacelor tehnice de aprare impotriva incendiilor, care sunt
utilizate de personalul de pe locurile de munca i/sau de forele de intervenie, n
caz de incendiu, se au n vedere i urmtoarele cerine:
a) locurile de amplasare sa fie vizibile, uor accesibile i la distane optime
fata de focarele cele mai probabile;
b) nlimea de montare sa fie accesibila;
c) sa fie bine fixate i sa nu mpiedice evacuarea persoanelor n caz de incendiu.
ART. 134
(1) Mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor se marcheaza n
conformitate cu prevederile reglementrilor tehnice i ale standardelor specifice.
(2) Pe timpul exploatrii se asigura vizibilitatea i lizibilitatea marcajelor.
ART. 135
Mijloacele tehnice de aprare impotriva incendiilor, cu care se echipeaza i se
doteaza construciile, instalaiile tehnologice i amenajrile, se ntrein
permanent n stare de funcionare, cu asigurarea fiabilitatii i eficientei
necesare, conform reglementrilor tehnice specifice.
ART. 136
Instalaiile de detectare i semnalizare a incendiului, de evacuare a fumului i a
gazelor fierbinti i de presurizare pentru controlul fumului trebuie sa
ndeplineasc criteriile de performanta privind meninerea functionarii pe o durata
168
minima normata, n cazul ntreruperii sursei principale de alimentare cu energie.
ART. 137
Reelele interioare i exterioare de alimentare cu apa a instalaiilor de stingere
a incendiilor i rezervele de apa de incendiu trebuie sa asigure alimentarea
corespunztoare a acestora, cu debitele i presiunile necesare i pe durata de timp
normata, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
ART. 138
Dotarea operatorilor economici, a instituiilor i localitilor cu autospeciale
i cu alte mijloace mobile de intervenie la incendii se face pe baza
reglementrilor i a normelor specifice de aprare impotriva incendiilor,
respectndu-se criteriile minime de performanta privind organizarea i funcionarea
serviciilor publice, voluntare i private pentru situaii de urgenta.
ART. 139
(1) Proprietarii/utilizatorii construciilor, instalaiilor tehnologice i
amenajrilor trebuie sa execute periodic controlul strii de funcionare a
mijloacelor tehnice de aprare impotriva incendiilor, cu care acestea sunt echipate
i dotate, prin personal anume desemnat i instruit n acest scop.
(2) Scoaterea din funciune a mijloacelor tehnice de aprare impotriva incendiilor
fr luarea unor msuri alternative de aprare impotriva incendiilor ori
neasigurarea parametrilor necesari functionarii acestora n condiii de eficienta
este strict interzis.
(3) Controlul strii de funcionare a mijloacelor tehnice de aprare impotriva
incendiilor se executa conform prevederilor cuprinse n reglementrile tehnice,
normele specifice de aprare impotriva incendiilor, precum i n instruciunile
tehnice elaborate de proiectani i/sau de productori/furnizori.
ART. 140
(1) Persoanele fizice i juridice care efectueaz proiectarea, montarea,
verificarea, ntreinerea i repararea mijloacelor tehnice de aprare impotriva
incendiilor trebuie sa fie atestate n acest sens, n condiiile legii.
(2) Periodicitatea lucrrilor prevzute la alin. (1) se stabilete conform
normelor specifice de aprare impotriva incendiilor, reglementrilor tehnice de
exploatare i precizrilor productorilor/furnizorilor acestor mijloace tehnice.
(3) Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalaiilor, aparatelor
i dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare i
stingere a incendiilor, pentru executarea lucrrilor de ntreinere i reparare ori
n caz de opriri accidentale, proprietarii/utilizatorii trebuie sa asigure msuri
tehnice i organizatorice alternative pentru evitarea producerii unor eventuale
incendii, precum i de aciune n caz de necesitate.
(4) Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificrilor
periodice privind meninerea calitilor n timp, conform reglementrilor specifice
i precizrilor productorului/furnizorului.
ART. 141
(1) Exploatarea, ntreinerea, reviziile i reparaiile la autospeciale, utilaje
i celelalte mijloace mobile de intervenie la incendii se executa conform normelor
tehnice emise de Inspectoratul General pentru Situaii de Urgenta.
(2) Reparaiile la mijloacele tehnice precizate la alin. (1) se planifica i se
realizeaz la termene cat mai scurte, asigurndu-se, n perioada scoaterii din
intervenie a acestora, msuri alternative de aprare impotriva incendiilor.
ART. 142
(1) Proprietarul/utilizatorul construciilor, instalaiilor tehnologice i
amenajrilor trebuie sa asigure existenta unui registru de control al instalaiilor
de semnalizare, alarmare, alertare, limitare i stingere a incendiilor, n care se
consemneaz toate datele relevante privind:
a) executarea controalelor strii de funcionare, a operaiunilor de verificare,
ntreinere i reparaii;
b) executarea de modificri, extinderi, reabilitari, modernizri etc.;
c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, ntreruperi,
169
declansari intempestive etc., cu menionarea cauzelor care le-au determinat.
(2) Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora i
locul producerii evenimentului.
(3) Modelul registrului de control este prezentat n anexa nr. 7 la prezentul
ordin.
ART. 143
Pe toat durata de folosire a mijloacelor tehnice de aprare impotriva
incendiilor, administratorii operatorilor economici/conductorii instituiilor
publice au obligaia sa demonstreze organelor de control respectarea prevederilor
prezentelor norme generale, conform legii.

CAP. VI
Planificarea i executarea exerciiilor privind modul de aciune n caz de
incendiu

ART. 144
(1) Exerciiile privind modul de intervenie n caz de incendiu constituie formele
de baza prin care se verifica stadiul i capacitatea de aciune a personalului de la
locul de munca.
(2) Exerciiile i aplicatiile vizeaz modul n care se executa:
a) alarmarea;
b) evacuarea;
c) stingerea incendiului.
ART. 145
Exerciiile de intervenie se efectueaz:
a) planificat, pe baza de grafic, astfel nct la acestea sa participe ealonat
toi salariaii cu atribuii de intervenie de la locurile de munca;
b) inopinat, de ctre administrator/conductor, autoritile de control sau de
ali factori de decizie;
c) planificat, pe baza de grafic, cu personalul serviciului privat pentru situaii
de urgenta.
ART. 146
(1) Evidenta aplicatiilor i exerciiilor efectuate se tine ntr-un registru
special.
(2) Registrul are coninutul conform modelului prezentat n anexa nr. 8 la
prezentul ordin.
ART. 147
Fiecare exerciiu de intervenie se finalizeaz printr-un raport, n care se fac
referiri cel puin la:
a) obiectivele i scopul exerciiului;
b) meniuni privind cunoaterea i capacitatea de punere n aplicare a sarcinilor
ce revin personalului de la locul de munca n caz de incendiu;
c) ndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite i a timpilor operativi de
intervenie;
d) meniuni privind alarmarea (alertarea) personalului;
e) aprecieri privind funcionarea mijloacelor tehnice de aprare impotriva
incendiilor;
f) desfurarea activitii de salvare i evacuare a persoanelor i a materialelor
periculoase;
g) propunerea de msuri privind mbuntirea activitii respective.

CAP. VII
Controlul respectrii normelor de aprare impotriva incendiilor

ART. 148
Personalul autoritilor publice, care, potrivit competentelor i prevederilor
legale, executa controale n domeniul aprrii impotriva incendiilor, este:
170
a) personalul desemnat din Inspectoratul General pentru Situaii de Urgenta i din
inspectoratele pentru situaii de urgenta judeene/al municipiului Bucureti;
b) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuii n domeniul
aprrii impotriva incendiilor din structura ministerelor i a celorlalte organe de
specialitate ale administraiei publice centrale;
c) cadrele tehnice sau personalul de specialitate cu atribuii n domeniul
aprrii impotriva incendiilor din structura autoritilor administraiei publice
locale.
ART. 149
(1) Controlul propriu al respectrii normelor, dispoziiilor i msurilor de
aprare impotriva incendiilor se efectueaz de:
a) structurile cu atribuii de aprare impotriva incendiilor, constituite n
cadrul operatorului economic/instituiei/localitii pe baza unui grafic anual,
trimestrial, lunar, zilnic;
b) personalul din componenta preventiv a serviciilor publice, voluntare i
private;
c) efii locurilor de munca respective, zilnic sau pe schimb, dup caz.
(2) Controlul efectuat de structurile stabilite la alin (1) lit. a) se finalizeaz
prin documente scrise, n care se consemneaz:
a) construciile i instalaiile care au fost cuprinse n control;
b) constatrile rezultate din teren;
c) propuneri de msuri i aciuni de inlaturare a deficienelor i de imbunatatire
a activitii.
(3) Trimestrial, structurile enumerate la alin. (1) lit. a) efectueaz un control
de verificare privind respectarea obligaiilor contractuale din domeniul aprrii
impotriva incendiilor i a normelor specifice de aprare impotriva incendiilor la
persoanele fizice/juridice care desfoar activiti n perimetrul operatorului
economic/instituiei/ localitii.
(4) Constatrile, msurile i deciziile adoptate n urma controalelor se aduc la
cunostinta, prin documente scrise, tuturor persoanelor implicate.
ART. 150
n baza concluziilor rezultate din controalele autoritii de stat sau din
controalele proprii, administratorul operatorului economic, conductorul instituiei
sau, dup caz, primarul este obligat sa ia msuri imediate de remediere a tuturor
neregulilor constatate n domeniul aprrii impotriva incendiilor.
ART. 151
(1) Activitatea de aprare impotriva incendiilor desfasurata de operatorul
economic, instituie sau organul administraiei publice centrale sau locale se
analizeaz, conform legii, semestrial sau anual, precum i cu prilejul finalizarii
controalelor i dup producerea unor incendii.
(2) Analiza prevzut la alin. (1) se desfoar pe baza de raport sau informare
ntocmit/ntocmit de structura care are atribuii n domeniul aprrii impotriva
incendiilor.
ART. 152
(1) Raportul de analiza conine urmtoarele:
a) implementarea noilor prevederi legale;
b) stadiul ndeplinirii msurilor stabilite;
c) deficientele care se manifesta n domeniul aprrii impotriva incendiilor;
d) concluzii din activitatea de instruire i pregtire a personalului;
e) relaiile cu terii privind aprarea impotriva incendiilor;
f) asigurarea dotrii, calitatea i funcionarea mijloacelor tehnice de aprare
impotriva incendiilor;
g) eficienta activitilor desfurate de structurile cu atribuii n domeniul
aprrii impotriva incendiilor;
h) propuneri de msuri pentru mbuntirea activitii.
(2) Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaz ntr-un proces-verbal,
iar deciziile care se iau se aproba printr-o hotrre care se aduce la cunostinta
171
persoanelor interesate.
ART. 153
La analiza participa n mod obligatoriu, dup caz, preedintele consiliului
judeean, primarul, administratorul operatorului economic, conductorul instituiei
publice, precum i efii structurilor cu atribuii n domeniul aprrii impotriva
incendiilor, efii sectoarelor de activitate la care sunt fcute meniuni n raport
i proprietarii construciilor, n situaia utilizrii unei cldiri sau incinte de
ctre mai muli operatori economici.

CAP. VIII
Dispoziii finale

ART. 154
Prezentele norme generale se completeaz cu dispoziii generale pentru categorii
de construcii i de activiti, emise de Inspectoratul General pentru Situaii de
Urgenta i aprobate prin ordin al ministrului administraiei i internelor.
ART. 155
(1) Pe baza prezentelor norme generale, ministerele i celelalte organe ale
administraiei publice centrale emit norme i reglementri tehnice de aprare
impotriva incendiilor, specifice domeniilor de competenta ale acestora, iar organele
administraiei publice locale instituie reguli i msuri specifice n domeniul
aprrii impotriva incendiilor, potrivit competentelor i obligaiilor legale.
(2) Reglementrile prevzute la alin. (1) sunt obligatorii pentru domeniul de
activitate specific, respectiv pentru unitatea administrativ-teritorial.
ART. 156
nclcarea dispoziiilor prezentelor norme generale atrage rspunderea
disciplinar, contravenional, material, civil sau penal, dup caz.
ART. 157
Anexele nr. 1-8 fac parte integrant din prezentele norme generale.

ANEXA 1
-------
la normele generale
--------------------


Operatorul economic/instituia


ORGANIZAREA APRRII IMPOTRIVA INCENDIILOR

Locul de munca .....................

I. - Prevenirea incendiilor
1. Materiale combustibile i inflamabile (de exemplu, produse finite din
lemn, lacuri, solventi etc.)
2. Surse de aprindere posibile (de natura electrica, termica, autoaprindere
etc.)
3. Echipamente i mijloace de lucru (de exemplu, motoare electrice,
instalaii de ventilaie, scule i dispozitive etc.)
4. Msuri generale (de exemplu, interzicerea focului deschis, interzicerea
fumatului, colectarea deeurilor etc.)
5. Msuri specifice (de exemplu, asigurarea functionarii sistemului de
meninere constanta a temperaturii, de evacuare a gazelor, utilizarea doar
a sculelor care nu produc scantei etc.)

II. - Organizarea primei intervenii de stingere a incendiilor
172
1. Mijloace de alarmare/alertare (telefon/numr serviciu profesionist pentru
situaii de urgenta ................... dispecerat/ef tura ...........
buton de alarmare amplasat la ................................... etc.)
2. Instalaii i dispozitive de limitare i stingere a incendiilor (de
exemplu, sprinklere, usi rezistente la foc, trape)
3. Mijloace de protecie a salariailor (de exemplu, aparate de respiratie)
4. Personalul care asigura prima intervenie:
- stingatoare .............................................
- hidranti interiori ...........................................
- tablou electric ..............................................
- declansare/oprire instalaiile ................................
5. Personalul care asigura evacuarea persoanelor/bunurilor ...........



ntocmit
......................
(numele i prenumele)

......................
Semnatura



ANEXA 2
-------
la normele generale
--------------------


PLANUL DE EVACUARE
a persoanelor/bunurilor


1. Date de identificare:


Denumirea operatorului economic/instituiei

Sediul, numr de telefon, fax, e-mail

Profilul de activitate

2. - Planul general al operatorului economic/instituiei (la scara),
pe care se marcheaza:

Amplasarea cldirilor i a depozitelor n incinta, precizndu-se:
- numrul de niveluri (subterane i supraterane);
- numrul maxim de persoane care poate fi la un moment dat n cldire;
- tipul de bunuri i cantitatea ce pot fi la un moment dat n
cldire/depozit;
- lista cu substane periculoase/caracteristici conform fisei de pericol
pentru fiecare categorie de substanta

Cile de acces, evacuare i de intervenie din incinta i cele adiacente
173
acesteia

Locul/locurile de adunare a persoanelor n caz de incendiu

Locul/locurile de evacuare a bunurilor n caz de incendiu

3. - Conceptia de organizare a evacuarii persoanelor/bunurilor

Mijloacele prin care se realizeaz anunarea (alertarea) persoanelor ce
rspund de executarea i dirijarea evacuarii n caz de incendiu

Nominalizarea persoanelor care au atribuii n ceea ce privete evacuarea
persoanelor/bunurilor pentru fiecare nivel n parte

Nominalizarea persoanelor care se ocupa de ntocmirea listelor celor prezeni
la locul de adunare amenajat i marcat corespunztor

Ordinea n care urmeaz sa se fac evacuarea persoanelor i a bunurilor, n
funcie de valoarea lor i de vulnerabilitatea la incendiu

n cazul substanelor periculoase se vor face precizri cu privire la msuri
ce trebuie adoptate la evacuarea acestora

4. - Organizarea evacuarii persoanelor/bunurilor pe niveluri

Se ntocmete, pentru fiecare nivel la care se afla persoane sau bunuri
necesar a fi evacuate, schita nivelului, pe care se specifica numrul
nivelului i numrul maxim al persoanelor ce pot fi la un moment dat pe
nivel i se marcheaza prin simbolurile corespunztoare cile de evacuare,
ncperile/locurile n care se afla persoane/substane periculoase sau
bunuri de evacuat

Se nominalizeaza persoana/persoanele care are/au atribuii pentru evacuarea
persoanelor/bunurilor

Se stabilesc traseele pe care se face evacuarea persoanelor, pe cat posibil,
urmrindu-se ca evacuarea persoanelor sa se fac pe alte cai dect cele
destinate evacuarii materialelor i astfel stabilite nct sa nu ingreuneze
intervenia pompierilor la stingere;

Msurile de siguranta care trebuie luate la efectuarea evacuarii persoanelor
i a materialelor care prezint pericol deosebit (explozivi, recipiente
pentru gaze sau lichide sub presiune) ori a materialelor cu deosebita
valoare sau care se deterioreaz uor sub efectele temperaturii (aparate de
precizie etc.);

Numrul i locul n care se afla mijloacele de iluminat mobile, de transport,
precum i alte materiale auxiliare necesare pentru efectuarea evacuarii.

Instruciuni de urmat n caz de incendiu

Locul/locurile de adunare a persoanelor de pe nivelul respectiv

Locul/locurile de evacuare a bunurilor n caz de incendiu



174

ANEXA 3
-------
la normele generale
-------------------


PLANUL DE INTERVENIE
- structura-cadru -


1. Datele de identificare:
- denumirea operatorului economic sau a instituiei;
- adresa, numr de telefon, fax, e-mail;
- profilul de activitate.

2. Planul general al unitii (la scara), pe care se marcheaza:
- amplasarea cldirilor, instalaiilor tehnologice i a depozitelor n
incinta;
- cile de acces i de intervenie din incinta i cele adiacente acesteia;
- reelele i sursele proprii de alimentare cu apa;
- rezervele de ageni de stingere i de mijloace de protecie a personalului
de intervenie;
- reelele i racordurile de alimentare cu energie electrica, agent termic,
gaze i alte fluide combustibile;
- reelele de canalizare;
- vecintile.

3. Conceptia de organizare i de desfurare a interveniei n caz de
incendiu:
- concluzii privind intervenia, rezultate din scenariul de securitate la
incendiu sau din evaluarea capacitii de aprare impotriva incendiilor;
- particulariti tactice de intervenie pentru:
* evacuarea utilizatorilor (persoane i, dup caz, animale sau bunuri),
acordarea primului ajutor i protejarea bunurilor periclitate;
* localizarea i lichidarea incendiilor;
* protecia personalului de intervenie;
* protecia vecinatatilor;
* nlturarea efectelor negative majore produse de incendiu.

4. Forte de intervenie n caz de incendiu:
- serviciul privat pentru situaii de urgenta (dotare, ncadrare);
- servicii publice voluntare pentru situaii de urgenta cu care se
coopereaz (categoria, localitatea, distanta, itinerarul de deplasare,
telefonul sau alte mijloace de alarmare i alertare);
- subunitatea de pompieri militari de raion (localitatea, distanta,
itinerarul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare i
alertare);
- alte forte cu care se coopereaz i modul de anuntare (de exemplu,
ambulanta);

5. Surse de alimentare cu apa n caz de incendiu, exterioare unitii:
- reele de alimentare cu apa:
* debite;
* presiuni;
* amplasarea hidrantilor exteriori i stabilirea distantelor fata de
175
incinta unitii;
- alte surse artificiale sau naturale de apa:
* felul i capacitatea acestora;
* platforme (puncte) de alimentare i distanele fata de unitate.

6. Planul fiecrei construcii, instalaii tehnologice sau platforme de
depozitare (la scara), pe care se marcheaza ori se nscriu date privind:
- destinaia spaiilor (ncperilor);
- suprafata construit i aria desfasurata;
- regimul de nlime (numrul de niveluri);
- numrul de persoane care utilizeaz construcia, pe niveluri i pe total;
- cile interioare de acces, evacuare i de intervenie;
- natura materialelor i a elementelor de construcii;
- nivelurile criteriilor de performanta privind securitatea la incendiu
asigurate;
- instalaiile utilitare aferente;
- instalaiile, sistemele, dispozitivele i aparatele de prevenire i
stingere a incendiilor cu care este echipata;
- dispozitivul de intervenie n caz de incendiu.



NOTA:
n cazul operatorilor economici i al instituiilor avnd numai construcii,
instalaii tehnologice sau platforme de depozitare cu risc mic de incendiu i care
nu se ncadreaz n categoriile de cldiri nalte i foarte nalte, fr sali
aglomerate ori cu aglomerari de persoane i fr depozite de mari valori, nu este
obligatorie ntocmirea planurilor detaliate prevzute la pct. 6 din structura-cadru.
n aceste situaii, n conturul construciilor, instalaiilor tehnologice i al
platformelor de depozitare, marcate n planul general al incintei unitii (pct. 2)
ori ntr-un tabel separat, se nscriu suplimentar: destinaia, suprafata, numrul de
niveluri, rezistenta la foc i, dup caz, categoriile pericolului de incendiu.
Un exemplar al planului de intervenie avizat se pune la dispoziie
inspectoratului pentru situaii de urgenta judeean/al municipiului Bucureti pentru
efectuarea recunoasterilor i a studiilor tactice i pentru punerea acestora n
aplicare cu prilejul exerciiilor, aplicatiilor tactice de intervenie, precum i n
situaiile de urgenta.


ANEXA 4
--------
la normele generale
-------------------

Unitatea emitenta


PERMIS DE LUCRU CU FOC
Nr. ..... din .....


Se elibereaz prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului .........,
ajutat de doamna/domnul ..................................., care urmeaz sa
execute ............................, folosind ..........................
la (n) ............... . Lucrrile ncep la data de ...................
ora ........, i se ncheie la data de .................. ora ........ .
176

Premergtor, pe timpul i la terminarea lucrrilor cu foc se vor lua
urmtoarele msuri:
1. ndeprtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de
executare a lucrrilor i din apropierea acesteia, pe o raza de .......
metri, astfel:





2. Golirea, izolarea, spalarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau
instalaiilor, prin:





3. Ventilarea spaiilor n care se executa lucrrile se realizeaz astfel:




4. Verificarea zonei de lucru i a vecinatatilor acesteia, nlturarea
surselor de aprindere i a condiiilor care favorizeaz producerea
incendiilor i a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona.

5. nceperea lucrrilor cu foc s-a fcut n baza buletinului de analiza
nr. ................ din .........................., eliberat de
.......................... (acolo unde este cazul)

6. Respectarea normelor de aprare impotriva incendiilor, specifice
tehnologiei de lucru:








7. n zona de lucru se asigura urmtoarele mijloace de stingere a
incendiilor:







8. Lucrrile cu foc deschis nu se executa dac sunt condiii de vant

9. Pe timpul lucrrilor se asigura supravegherea acestora de ctre
doamna/domnul ..........................................

10. eful serviciului public voluntar/privat pentru situaii de urgenta
este anuntat despre nceperea, ntreruperea i ncheierea lucrrii.
177
]]
] 11. Controlul msurilor de aprare impotriva incendiilor se asigura de ]
] ctre doamna/domnul ....................................... ]
]]
] 12. Supravegherea lucrrilor cu foc se asigura de ctre doamna/domnul ]
] ..................................................................... ]
]]
] 13. Incendiul sau orice alt eveniment se anunta la ..................., ]
] prin .............................................. ]
]]
] 14. Alte msuri specifice de aprare impotriva incendiului ]
]]
]]
]]
]]
]]
]]
]]
] 15. Personalul de execuie, control i supraveghere a fost instruit asupra ]
] msurilor de aprare impotriva incendiului. ]
]]
] Responsabili ] Numele i prenumele ] Semnatura]
]]]]
]Emitentul ] ] ]
]]]]
]eful sectorului n care se executa lucrrile] ] ]
]]]]
]Executantii lucrrilor cu foc ] ] ]
]]]]
]Serviciul public voluntar/privat pentru ] ] ]
]situaii de urgenta ] ] ]
'++'



ANEXA 5
-------
la normele generale
--------------------


MIJLOACE TEHNICE
de aprare impotriva incendiilor

- Categorii principale -

1. Pentru echiparea construciilor, a instalaiilor tehnologice i a platformelor
amenajate:
a) instalaii de protecie impotriva incendiilor;
b) stingatoare i alte aparate de stins incendii;
c) utilaje, unelte i alte mijloace de intervenie.
2. Pentru dotarea serviciilor profesioniste/voluntare/private pentru situaii de
urgenta:
a) autospeciale pentru stingerea incendiilor;
b) autospeciale auxiliare de intervenie;
c) nave pentru stingerea incendiilor;
d) trenuri pentru stingerea incendiilor;
178
e) aeronave de intervenie la incendii;
f) motopompe i alte utilaje;
g) ambulante i autosanitare.
3. Pentru ntreruperea procesului de ardere a materialelor i substanelor
combustibile sau pentru protecia celor din apropierea focarului:
a) produse de stingere;
b) ageni neutralizatori, speciali.
4. Pentru protecia personalului de intervenie:
a) echipament de protecie la temperatura, socuri mecanice i la umiditate;
b) mijloace de protecie a cilor respiratorii;
c) accesorii de siguranta;
d) accesorii de protecie la electrocutare;
e) mijloace de iluminat;
f) aparatura de comunicaii;
g) echipament, aparatura, vaccinuri i instrumentar de protecie special
impotriva efectelor agenilor chimici, radioactivi sau biologici;
h) aparatura de detectare a concentratiilor explozive sau a prezentei unor
substane nocive.


ANEXA 6
-------
la normele generale
-------------------


NUMR ORIENTATIV
de stingatoare portative pentru unele categorii de construcii


Categorii de construcii Numr minim de
stingatoare*)/
suprafata
desfasurata

1. Cldiri administrative:
- sedii ale administraiei publice centrale i locale; 1 buc./300 mp
- sedii de fundaii, organizaii neguvernamentale, asociaii,
agenii i altele asemenea;
- sedii de birouri.

2. Cldiri comerciale:
- comer alimentar i nealimentar; 1 buc./200 mp
- magazine generale;
- alimentaie publica (restaurante, braserii i altele
asemenea);
- spaii i ncperi destinate serviciilor.

3. Cldiri de locuit (cu caracter de recomandare):
- blocuri; 1 buc./
- locuine unifamiliale. nivel/
apartament

4. Cldiri civile cu funciuni mixte (comer, birouri,
reuniuni) 1 buc./300 mp

5. Alte amenajri:
179
]- circuri mobile; ]1 buc./150 mp ]
]- scene i tribune amenajate provizoriu n aer liber (pentru ] ]
] spectacole, mitinguri, competitii sportive etc.); ] ]
]- studiouri de radio, televiziune, ndeosebi cu public. ] ]
'+'
--------------
*) Performanta de stingere echivalenta cu focarele 21 A i 113 B, conform
standardului european de referinta.


NOTA:
Tipul i numrul de stingatoare se stabilesc de proiectant i, pentru
construciile existente, prin scenariile de incendiu sau de persoana cu atribuii
specifice, n funcie de nivelul de risc de incendiu, tipul i cantitatea de
material sau substanta combustibila/volumul de lichid combustibil din spaiul ce
trebuie protejat.


ANEXA 7
--------
la normele generale
--------------------

REGISTRU DE CONTROL
pentru instalaiile de detectare, semnalizare, alarmare,
alertare, limitare i stingere a incendiilor


] Nr. crt. (fia) .................... ]
''

]Denumirea instalaiei ]
]]
]Productor/importator/furnizor ]
]]
]Caracteristici principale (loc amplasare, zone protejate, componente etc.) ]
]]
]Certificat CE/Certificat de conformitate al produsului/Agrement ]
]]
]Documentaie tehnica aferent certificatului ]
]]
]Persoana fizica/juridic ce a executat proiectarea ]
]Certificat atestare ]
]]
]Persoana fizica/juridic ce a executat montarea ]
]Certificat atestare ]
]]
]Persoana fizica/juridic ce executa verificarea, ntreinerea, repararea ]
]Certificat atestare ]
]Contract nr. .................. ]
]Perioada contractului ]
]]
]Solicitare service deranjamente ]
]Telefon, e-mail, fax ]
]]
]Personal responsabil ]
180
]Data ]
''

Date evenimente

]Nr. ]Data]Locul]Evenimentul]Cauza]Aciune ]Numele n clar ]
]crt.] ] ] ] ]corectiva] - Semnatura - ]
]]]]]]]]
]]]]]]]]
]]]]]]]]
]]]]]]]]
'++++++'



NOTA:
1. n registrul de control pentru instalaiile de detectare, semnalizare,
alertare, alarmare, limitare i stingere a incendiilor se consemneaz toate datele
relevante privind:
a) executarea controalelor strii de funcionare, a operaiunilor de verificare,
ntreinere i reparaii;
b) executarea de modificri;
c) actionarile n situaii de incendiu;
d) evenimente produse: alarme de incendiu, alarme false de incendiu, defecte,
ntreruperi, declansari intempestive, teste, dezactivari temporare - cu menionarea
cauzelor care le-au determinat i a aciunilor corective efectuate.
2. Datele consemnate trebuie sa indice clar i precis data (anul, luna, ziua, ora,
dup caz, minutele i secundele) i locul de producere a evenimentului.
3. Toate evenimentele trebuie nregistrate corespunztor.
4. Registrul se completeaz pentru fiecare instalatie din dotare.
5. Se numete un responsabil pentru completarea registrului; numele
responsabilului este trecut n registru.
6. Se noteaza componentele nlocuite i cauzele nlocuirii.


ANEXA 8
-------
la normele generale
--------------------


EVIDENTA
exerciiilor de intervenie efectuate la .......


]Nr. ]Data i ora ]Tipul ]Locul/Sectorul]Cine a organizat] ]
]crt.]executrii ]exerciiului]de activitate ] exerciiul ]Observaii]
] ]exerciiului] ] ]Numele, semna- ] ]
] ] ] ] ]tura i funcia ] ]
]]]]]]]
]]]]]]]
]]]]]]]
]]]]]]]
'+++++'


-------
181
Modul 7
HOTARARE Nr. 1146
din 30 august 2006
privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a
echipamentelor de munca
Publicata in: Monitorul Oficial Nr. 815 din 3 octombrie 2006
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea
securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Cap. I Dispozitii generale
Art. 1 - (1) Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii
lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit art. 2.
(2) Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se completeaza cu prevederile
specifice cuprinse in prezenta hotarare.
Art. 2 - In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la echipamentul de munca,
cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea,
intretinerea, inclusiv curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau din jurul echipamentului de munca in care
prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoasa;
e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de munca.
Cap. II Obligatiile angajatorului
Sectiunea 1 Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca
Art. 3 - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentul de munca
pus la dispozitia lucratorilor din intreprindere si/sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie
adaptat acestui scop si sa poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau
sanatatea lor.
(2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor,
angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita tuturor conditiilor de munca, caracteristicilor
specifice acestora, precum si riscurilor existente, in special la locurile de munca din cadrul
intreprinderii si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea
echipamentelor de munca.
(3) In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate fara
nici un risc pentru sanatatea si securitatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masuri
corespunzatoare pentru reducerea riscurilor.
Art. 4 - (1) Fara a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure si/sau sa
utilizeze:
a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere
si/sau unitate, pentru folosinta, dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, care indeplinesc:
(i) prevederile tuturor reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara
aplicabila;
(ii) cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, in cazul in care nu se aplica sau se aplica partial
reglementari tehnice romane care transpun legislatia comunitara;
b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispozitia lucratorilor din intreprindere
si/sau unitate, pentru folosinta, care indeplinesc cerintele minime prevazute in anexa nr. 1, cel
tarziu pana la data de 31 decembrie 2006.
182
(2) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata utilizarii lor,
echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa
respecte, dupa caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).
(3) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste, dupa consultarea partenerilor
sociali si luand in considerare legislatia si/sau practicile nationale, modalitatile care sa permita
realizarea unui nivel de securitate corespunzator obiectivelor prevazute in anexa nr. 2.
Sectiunea a 2-a Verificarea echipamentelor de munca
Art. 5 - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a
caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa
instalare si inainte de prima punere in functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de
munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in conformitate cu
legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei instalari corecte si a bunei
functionari a acestor echipamente de munca.
(2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deteriorari
sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca
echipamentele de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari susceptibile de
a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:
a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane
competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;
b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau
cu practicile nationale, de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa
aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale
procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.
(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la
solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, in
functie de recomandarile sau specificatiile producatorului.
(4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul intreprinderii, acestea
trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari.
(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de efectuare a acestor
verificari.
Sectiunea a 3-a Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la
locul de munca
Art. 6 - Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific
pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru
a se asigura ca:
a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu aceasta
atributie;
b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie desemnati lucratori cu atributii
in acest sens.
Art. 7 - Postul de lucru si pozitia lucratorilor in utilizarea echipamentului de munca, precum si
principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deosebit, in considerare de catre angajator la
aplicarea cerintelor minime de securitate si sanatate.
Sectiunea a 4-a Informarea lucratorilor
Art. 8 - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii
adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la
locul de munca.
Art. 9 - (1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim
de date referitoare la securitate si sanatate privind:
a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca;
b) situatiile anormale previzibile;
183
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma utilizarii
echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele
de munca din imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor prevazute
a fi efectuate, in masura in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in
imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste
echipamente.
(3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor vizati.
Sectiunea a 5-a Instruirea, consultarea si participarea lucratorilor
Art. 10 - Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 7-a a cap. III din Legea nr. 319/2006,
angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca:
a) lucratorii insarcinati cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu
privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;
b) lucratorii prevazuti la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.
Art. 11 - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor lor se desfasoara potrivit
prevederilor sectiunii a 6-a a cap. III din Legea nr. 319/2006.
Cap. III Dispozitii finale
Art. 12 - Modificarile de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 si 2 sunt realizate de Ministerul
Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, in functie de:
a) adoptarea reglementarilor tehnice romane care transpun legislatia comunitara in domeniul
armonizarii tehnice si al standardizarii referitoare la echipamentele de munca; si/sau
b) progresele tehnice, de evolutia reglementarilor sau specificatiilor internationale ori de
cunostintele din domeniul echipamentelor de munca.
Art. 13 - (1) Pentru intreprinderile mici si mijlocii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
poate stabili, daca este necesar, modalitatile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care
se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(2) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei raporteaza Comisiei Europene la fiecare 5
ani cu privire la aplicarea dispozitiilor prezentei hotarari, indicand punctele de vedere ale
partenerilor sociali.
Art. 14 - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
Art. 15 - Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 octombrie 2006.
Prezenta hotarare transpune Directiva 89/655/CEE privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea echipamentului de munca de catre lucratori in munca, amendata de
directivele 95/63/CE si 2001/45/CE, publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE)
seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 si nr. 195/2001.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneaza:
p. Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei, p. Ministrul integrarii europene,
Mihai Constantin Seitan, Adrian Ciocanea,
secretar de stat secretar de stat
Anexa Nr. 1
CERINTELE MINIME
pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) si lit. b) din hotarare
1. Dispozitii generale
1.1. Obligatiile stabilite in prezenta anexa se aplica, tinandu-se seama de prevederile din hotarare,
si in cazurile in care echipamentul de munca prezinta riscuri.
184
1.2. Cerintele minime enuntate in continuare, in masura in care ele se aplica la echipamentele
de munca in functiune, nu necesita obligatoriu aceleasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare
la echipamentele de munca noi.
2. Cerinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca
2.1. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza securitatea, trebuie
sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar, sa fie marcate corespunzator.
2.1.1. Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonelor periculoase, cu
exceptia anumitor sisteme de comanda, daca este necesar, si in asa fel incat manevrarea lor sa nu
provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre
neintentionate.
2.1.2. Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aiba
posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane in zonele periculoase. Daca acest lucru nu este
posibil, orice pornire trebuie sa fie precedata automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un
semnal de avertizare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus trebuie sa aiba timpul si/sau
mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea
echipamentului de munca.
2.1.3. Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinandu-se cont de defectiunile,
perturbatiile si constrangerile previzibile in cadrul utilizarii prevazute.
2.2. Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decat numai
printr-o actiune voluntara asupra sistemului de comanda prevazut in acest scop.
2.2.1. Exceptandu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta niciun risc pentru
lucratorii expusi, aceeasi cerinta se aplica si pentru:
a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi;
b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteza,
presiune etc.).
2.2.2. Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de functionare rezultate
din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.
2.3. Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa
permita oprirea completa a acestuia in conditii de securitate.
2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita, in
functie de riscurile existente, oprirea fie in totalitate a echipamentului de munca, fie numai partial,
de asa maniera incat echipamentul de munca sa fie in stare de securitate.
2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aiba prioritate fata de
comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca sau a elementelor periculoase ale
acestuia fiind realizata, alimentarea cu energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie
intrerupta.
2.4. Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le prezinta echipamentul de
munca si de timpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un
dispozitiv de oprire de urgenta.
2.5. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau proiectarii de obiecte
trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate corespunzatoare. Un echipament de munca
care prezinta pericole datorate degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie
sa fie prevazut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare amplasate in
apropierea surselor corespunzatoare de pericol.
2.6. Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar pentru
securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.
2.7. In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de
munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, trebuie luate masuri de protectie adecvate.
2.8.
2.8.1. Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere de
accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevazute cu protectori si dispozitive de
protectie care sa impiedice accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor
periculoase inainte de patrunderea in zonele periculoase.
185
2.8.2. Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie:
a) sa fie de constructie robusta;
b) sa nu genereze riscuri suplimentare;
c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau facute inoperante;
d) sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa;
e) sa nu limiteze mai mult decat este necesar observarea ciclului de munca;
f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea elementelor si, de
asemenea, pentru activitatile de intretinere, prin limitarea accesului numai in zona sau la lucrarea
care trebuie realizata si, daca este posibil, fara demontarea protectorului sau dispozitivului de
protectie.
2.9. Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a unui echipament de munca trebuie sa
fie iluminate corespunzator, in functie de lucrarile realizate.
2.10. Partile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau foarte scazute
trebuie, daca este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a
lucratorilor de ele.
2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie usor de perceput si
de inteles si lipsite de ambiguitati.
2.12. Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiunile si in conditiile
pentru care a fost realizat.
2.13. Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cand echipamentul de munca
este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie luate masuri de protectie adecvate pentru
executarea acestor operatii sau pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase.
Pentru fiecare echipament de munca care detine un program de intretinere, acesta trebuie sa fie
respectat si tinut la zi.
2.14. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive usor de identificat,
destinate separarii de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri
pentru lucratorii in cauza.
2.15. Un echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de avertizare si
semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii lucratorilor.
2.16. Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a echipamentelor de
munca, lucratorii trebuie sa aiba acces si sa ramana in conditii de securitate in toate zonele
necesare.
2.17. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor impotriva
riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze,
pulberi, lichide, vapori sau de alte substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate
ori depozitate in acesta.
2.18. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie
a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate in echipamentul de
munca.
2.19. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor expusi
riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.
3. Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca specifice
3.1. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie
3.1.1. Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator transportat sau a
unor lucratori transportati trebuie sa fie amenajate de asa maniera incat sa reduca riscurile pentru
lucrator sau lucratori in timpul deplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact
al lucratorilor cu rotile sau senilele ori de blocare de catre acestea.
3.1.2.
3.1.2.1. Atunci cand blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii intre un
echipament de munca mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest
echipament de munca trebuie sa fie echipat sau amenajat de asa maniera incat sa impiedice
blocarea elementelor de transmitere a puterii.
3.1.2.2. Atunci cand blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate toate masurile
posibile pentru a se evita consecintele daunatoare pentru lucratori.
186
3.1.3. Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de munca mobile risca sa se
imbacseasca si sa se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sa fie prevazute facilitati pentru
sustinerea acestora.
3.1.4.
3.1.4.1. Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui lucrator
transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa limiteze, in conditii de utilizare efectiva,
riscurile care provin din schimbarea directiei sau rasturnarea echipamentului de munca:
a) fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de munca sa nu se
rastoarne mai mult de un sfert de rotatie;
b) fie printr-o structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul lucratorului transportat sau
lucratorilor transportati, daca miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotatie;
c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.
3.1.4.2. Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din echipamentul de munca.
3.1.4.3. Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cand echipamentul de munca este
stabilizat in timpul utilizarii sau atunci cand schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de
munca este imposibila din proiectare.
3.1.4.4. Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii directiei sau
rasturnarii, sa fie strivit intre partile echipamentului de munca si sol, trebuie sa fie instalat un sistem
de retinere pentru lucratorii transportati.
3.1.5. Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai multi lucratori trebuie sa fie
amenajate sau echipate de asa maniera incat sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu:
a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducator;
b) fie printr-o structura care sa impiedice rasturnarea acestora;
c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, in cazul rasturnarii acestora, ramane un spatiu
suficient intre sol si anumite parti ale autostivuitorului cu furca pentru lucratorii transportati;
d) fie printr-o structura care sa retina lucratorul sau lucratorii pe scaunul de la postul de
conducere de asa maniera incat sa impiedice ca acesta/acestia sa fie strivit/striviti de parti ale
autostivuitorului care se rastoarna.
3.1.6. Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare poate provoca
riscuri pentru lucratori, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri neautorizate;
b) sa fie prevazute cu mijloace adecvate care sa reduca consecintele unei eventuale ciocniri in
caz de miscare simultana a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine;
c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in care conditiile de
securitate o impun, in cazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin
comenzi usor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea;
d) atunci cand campul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunzator din punctul
de vedere al securitatii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru
imbunatatirea vizibilitatii;
e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri intunecoase, acestea trebuie
sa fie prevazute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrarii de efectuat si care asigura o securitate
suficienta pentru lucratori;
f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor si/sau incarcaturii -
susceptibile sa pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive adecvate de
stingere a incendiilor, in cazul in care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape
de locul de utilizare;
g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atunci cand ies din campul
de actiune al telecomenzii;
h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze
lucratorii, acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitive de protectie impotriva acestor riscuri, in
cazul in care nu exista alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.
3.2. Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.2.1. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate in mod
permanent, rezistenta si stabilitatea acestora in timpul utilizarii trebuie sa fie asigurate tinandu-se
187
seama mai ales de sarcinile care se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare
sau de fixare pe structuri.
3.2.2.
3.2.2.1. Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate vizibil sarcina
nominala si, daca este cazul, o placuta pe care sa fie inscrisa sarcina nominala pentru fiecare
configuratie a masinii.
3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate de asa
maniera incat sa permita identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea sigura.
3.2.2.3. Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucratorilor si daca
exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvata trebuie sa fie marcata de
maniera vizibila.
3.2.3. Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera incat
sa reduca riscul ca sarcinile:
a) sa loveasca lucratorii;
b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau
c) sa se desprinda neintentionat.
3.2.4.
3.2.4.1. Masinile pentru ridicarea sau deplasarea lucratorilor trebuie sa fie adecvate:
a) pentru a evita riscurile de cadere a cabinei, atunci cand acestea exista, cu ajutorul
dispozitivelor adecvate;
b) pentru a evita riscurile de cadere a utilizatorului in afara cabinei, atunci cand acestea exista;
c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, in special printr-un
contact intamplator cu obiecte;
d) pentru a garanta securitatea lucratorilor blocati in cabina in caz de accident si a permite
deblocarea acestora.
3.2.4.2. Daca, din motive inerente datorate amplasamentului si inaltimilor diferite, riscurile
mentionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot sa fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sa
fie instalat un cablu cu coeficient de securitate marit, iar starea acestuia trebuie sa fie verificata in
fiecare zi de munca.
3.3. Cerinte minime aplicabile instalatiilor si echipamentelor de munca electrice
3.3.1. Instalatiile si echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate,
montate, intretinute si exploatate astfel incat sa asigure protectia impotriva pericolelor generate de
energia electrica, precum si protectia impotriva pericolelor datorate influentelor externe.
3.3.1.1. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice,
trebuie prevazute masuri tehnice astfel incat:
a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vatamare care poate fi generat la atingerea
directa sau indirecta a partilor aflate sub tensiune;
b) sa nu se produca temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori
sanatatea oamenilor;
c) constructia echipamentelor de munca sa fie adecvata mediului pentru a se evita producerea
de incendii si explozii;
d) persoanele si bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate in mod natural de
echipamentul electric;
e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzatoare pentru conditiile prevazute.
3.3.1.2. Pentru asigurarea protectiei impotriva pericolelor datorate influentei externe,
echipamentele electrice trebuie:
a) sa satisfaca cerintele referitoare la solicitarile mecanice astfel incat sa nu fie periclitati
lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca;
b) sa nu fie influentate de conditiile de mediu, astfel incat sa nu fie periclitati lucratorii si
persoanele care se afla in mediul de munca;
c) sa nu pericliteze lucratorii si persoanele care se afla in mediul de munca, in conditii previzibile
de suprasarcina.
3.3.2.
188
3.3.2.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva
electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice, completate cu masuri
oganizatorice.
3.3.2.2. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmatoarele masuri tehnice:
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de protectie) ale instalatiilor
si echipamentelor electrice;
b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;
c) ingradiri;
d) protectia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate;
e) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune;
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pamant si in scurtcircuit;
g) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante;
h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusa) de protectie;
i) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru.
3.3.2.3. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate
urmatoarele masuri organizatorice:
a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se
faca numai de catre personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul
respectiv;
b) executarea interventiilor in baza uneia din formele de lucru;
c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire);
d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice;
e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice;
f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva
atingerilor directe.
3.3.2.4. La instalatiile, utilajele, echipamentele si aparatele care utilizeaza energie electrica
interventiile sunt permise numai in baza urmatoarelor forme de lucru:
a) autorizatii de lucru scrise (AL);
b) instructiuni tehnice interne de protectie a muncii (ITI - PM);
c) atributii de serviciu (AS);
d) dispozitii verbale (DV);
e) procese-verbale (PV);
f) obligatii de serviciu (OS);
g) propria raspundere (PR).
3.3.3.
3.3.3.1. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, pentru protectia impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace
de protectie tehnice, fiind interzise inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri
de protectie organizatorice. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicata o
masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie
suplimentara, care sa asigure protectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri
de protectie trebuie alese astfel incat sa nu se anuleze una pe cealalta.
3.3.3.2. Pentru protectia impotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate urmatoarele masuri
tehnice:
a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
b) legarea la pamant;
c) legarea la nul de protectie;
d) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului, in procesul de fabricare;
e) izolarea amplasamentului;
f) separarea de protectie;
g) egalizarea si/sau dirijarea potentialelor;
189
h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase;
i) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.
3.3.3.3. Este interzisa folosirea drept protectie principala a masurilor indicate la pct. 3.3.3.2
lit.e),g),h) si i).
3.3.3.4. Fac exceptie instalatiile electrice casnice, la care deconectarea automata la curenti de
defect poate constitui mijloc principal de protectie, si stalpii liniilor electrice aeriene de joasa
tensiune, la care dirijarea distributiei potentialelor constituie mijloc principal de protectie.
3.3.4. La instalatiile si echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protectie impotriva
electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pamant de protectie,
care este masura obligatorie, cumulat cu alte masuri de protectie.
3.3.5.
3.3.5.1. Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunzator de
protectie in functie de zonele cu atmosfera potential exploziva.
3.3.5.2. Zonarea trebuie sa se efectueze de catre proiectantul instalatiilor si echipamentelor
electrice, la cererea beneficiarului.
3.3.6. La instalatiile si echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum si limitele
admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor
de atingere si de pas si ale tensiunilor de lucru trebuie sa fie in conformitate cu regulile tehnice
aplicabile.
3.3.7. Retelele izolate fata de pamant trebuie sa fie prevazute cu protectie automata prin
controlul rezistentei de izolatie, care sa semnalizeze si/sau sa deconecteze in cazul punerii la
pamant. Retelele electrice din locurile de munca cu risc de incendiu si explozie, precum si cele din
depozitele de explozivi sau carburanti trebuie prevazute cu dispozitive care sa asigure protectia
automata la curenti de defect (PACD).
3.3.8. La instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevazute blocari mecanice sau electrice,
astfel incat deschiderea carcaselor si a ingradirilor de protectie sa fie posibila numai dupa
scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de
blocare trebuie sa poata fi facuta numai cu o scula speciala.
3.3.9. Pentru ca deservirea, intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor de munca
electrice sa se poata efectua fara pericol, trebuie sa se prevada, inca din faza de proiectare,
executie si montaj, distante, spatii si/sau ingradiri de protectie in jurul acestora.
3.3.10. La masinile si instalatiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din
incaperile sau spatiile de productie neelectrice, se admit parti active in constructie deschisa, fara
carcase inchise, cu conditia protejarii impotriva atingerii sau apropierii de partile active, prin
amplasarea acestora la inaltimi suficient de mari fata de caile de acces si de circulatie si/sau prin
prevederea de ingradiri inchise pe caile de acces.
3.3.11. Automacaralele care lucreaza in apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie
echipate cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului in zona de influenta a acestora.
3.3.12. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protectie trebuie sa aiba
asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie
prevazut/prevazuta cu legaturi de protectie pentru asigurarea protectiei in caz de defect.
3.3.13. La instalatiile si echipamentele de munca electrice de clasa I de protectie posibilitatea
executarii legaturilor de protectie trebuie sa se asigure astfel:
a) in cazul unui echipament electric/unei instalatii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie
prevazut/prevazuta cu doua borne de masa: una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu
energie electrica, pentru racordarea conductorului de protectie din cablul de alimentare a
echipamentului/instalatiei, si a doua borna pe carcasa echipamentului/instalatiei in exterior, pentru
racordarea vizibila la centura de legare la pamant sau la alta instalatie de protectie;
b) in cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevazut cu un cablu de
alimentare flexibil, prevazut cu o fisa (stecher) cu contact de protectie, sau echipamentul sa fie
prevazut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protectie.
190
3.3.14. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protectie trebuie sa aiba
asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa fie
prevazut/prevazuta, din fabricatie, cu o izolatie suplimentara, dubla sau intarita.
3.3.15. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protectie trebuie sa aiba
asigurata protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune si sa nu produca
o tensiune mai mare decat tensiunea foarte joasa de alimentare.
3.3.16.
3.3.16.1. Instalatiile electrice in faza de experimentare trebuie sa indeplineasca toate conditiile
prevazute in reglementarile si regulile tehnice aplicabile pentru protectia impotriva electrocutarii sau
a accidentelor tehnice.
3.3.16.2. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la receptie,
inainte de punerea in functiune si apoi periodic in exploatare, precum si dupa fiecare reparatie sau
modificare, fiind interzisa punerea sub tensiune a instalatiei, utilajului sau echipamentului care nu a
corespuns la una dintre aceste verificari.
3.3.16.3. Instalatiile si echipamentele de munca electrice pot sa fie receptionate si puse in
functiune numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat reglementarile si regulile tehnice
aplicabile.
3.3.17. La instalatiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aduca modificari
fata de proiect in timpul exploatarii, intretinerii si repunerii in functiune a acestora. In cazuri
speciale, se admit modificari doar cu acordul proiectantului instalatiilor si echipamentelor de munca
electrice respective.
3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie sa fie verificate, in conformitate
cu prevederile reglementarilor si regulilor tehnice aplicabile, inainte de utilizare, la punerea in
functiune, dupa reparatii sau modificari si apoi periodic (in exploatare).
3.3.19. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa I de protectie trebuie sa
se faca in urmatoarele conditii:
a) sa se execute si sa se verifice periodic legaturile de protectie necesare pentru asigurarea
protectiei impotriva electrocutarii in cazul unui defect soldat cu aparitia unei tensiuni periculoase de
atingere;
b) sa se asigure si sa se verifice periodic deconectarea automata a echipamentului
electric/instalatiei sau sectorului defect si disparitia tensiunii periculoase de atingere;
c) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.
3.3.20. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa II de protectie trebuie sa
se faca in urmatoarele conditii:
a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentara a echipamentului electric/instalatiei sa nu fie
deteriorata sau eliminata;
b) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.
3.3.21. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalatiei de clasa III de protectie trebuie sa
se faca in urmatoarele conditii:
a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au
fost proiectate sa functioneze;
b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construita incat sa nu permita aparitia in circuitul de
tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari. Daca se utilizeaza un transformator coborator,
acesta trebuie sa fie un transformator de separare (de siguranta);
c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura incat sa nu permita
aparitia unei tensiuni mai mari din alte circuite, in circuitul de tensiune foarte joasa;
d) sa se verifice periodic ca protectia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub
tensiune sa nu fie inlaturata sau deteriorata.
3.3.22.
3.3.22.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari
cu scoaterea de sub tensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune urmatoarele elemente:
a) partile active aflate sub tensiune, la care urmeaza a se lucra;
191
b) partile active aflate sub tensiune la care nu se lucreaza, dar se gasesc la o distanta mai mica
decat limita admisa la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.),
indicata in documentatia tehnica specifica;
c) partile active aflate sub tensiune ale instalatiilor situate la o distanta mai mare decat limita
admisa, dar care, datorita lucrarilor care se executa in apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.
3.3.22.2. In cazul lucrarilor cu scoatere de sub tensiune este necesara legarea la pamant si in
scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul in cazul liniilor electrice
aeriene, operatie care trebuie sa se execute imediat dupa verificarea lipsei de tensiune.
3.3.23.
3.3.23.1. In cazul instalatiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrari
cu scoatere de sub tensiune sau fara scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace de
protectie electroizolante.
3.3.23.2. La lucrul in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de
protectie electroizolante, care constituie singura masura tehnica de protectie, cumulate cu masurile
organizatorice.
3.3.23.3. La lucrul in instalatiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de
protectie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protectie.
3.3.23.4. Lucrarile fara scoatere de sub tensiune a instalatiilor si a echipamentelor electrice
trebuie sa fie executate de catre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
3.3.24. Instalatiile sau locurile unde exista sau se exploateaza echipamente electrice trebuie sa
fie dotate, in functie de lucrarile si conditiile de exploatare, cu urmatoarele categorii de mijloace de
protectie:
a) mijloace de protectie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de
elementele aflate sub tensiune sau fata de pamant, respectiv prajini electroizolante pentru
actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea
scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante, covoare si platforme electroizolante,
manusi si incaltaminte electroizolante etc.;
b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul carora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;
c) garnituri mobile de legare la pamant si in scurtcircuit;
d) panouri, paravane, imprejmuiri (ingradiri);
e) panouri de semnalizare.
3.3.25. Instalatiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, intretinute,
reglate, reparate si puse sub tensiune numai de catre personal calificat in meseria de electrician
autorizat din punctul de vedere al securitatii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la
instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare, intretinere si reparatii trebuie sa se
realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al
securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor
profesionale, de securitate si sanatate in munca si de acordare a primului ajutor.
Anexa Nr. 2
DISPOZITII
referitoare la utilizarea echipamentelor de munca prevazute la art. 4 alin. (3) din hotarare
1. Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca
1.1. Dispozitiile din prezenta anexa se aplica in conformitate cu dispozitiile din hotarare si atunci
cand exista riscul corespunzator pentru echipamentul de munca respectiv. Echipamentele de
munca trebuie sa fie instalate, dispuse si utilizate de asa maniera incat sa permita reducerea
riscurilor pentru utilizatorii acestora si pentru ceilalti lucratori, de exemplu facand astfel incat sa
existe spatiu suficient intre elementele mobile ale echipamentelor de munca si elementele fixe sau
mobile din spatiul de munca si ca toata energia ori substanta utilizata sau produsa sa poata sa fie
furnizata si/sau evacuata de maniera sigura.
1.2. Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie realizate de maniera
sigura, in special prin respectarea instructiunilor furnizate de fabricant.
192
1.3. Echipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sa fie expuse descarcarilor electrice
trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri adecvate impotriva efectelor trasnetului.
2. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca mobile, cu sau fara autopropulsie
2.1. Conducerea echipamentelor de munca autopropulsate este rezervata numai lucratorilor
care au fost instruiti adecvat pentru conducerea sigura a acestora.
2.2. Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca, trebuie sa fie stabilite
si respectate reguli de circulatie adecvate.
2.3. Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii care se deplaseaza pe
jos sa nu se gaseasca in zona de operare a echipamentelor de munca autopropulsate. Daca
prezenta lucratorilor care se deplaseaza pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor,
trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a evita ca acestia sa fie accidentati de catre
echipamente.
2.4. Transportul lucratorilor pe echipamentele de munca mobile actionate mecanic nu este
autorizat decat daca au fost prevazute amplasamente sigure in acest scop. Daca lucrarile trebuie
sa fie efectuate in timpul deplasarii, viteza trebuie sa fie adaptata, in functie de cat este necesar.
2.5. Echipamentele de munca mobile prevazute cu un motor cu ardere interna nu trebuie sa fie
utilizate in zonele de munca daca nu este garantata o cantitate suficienta de aer, astfel incat sa nu
existe riscuri pentru securitatea si sanatatea lucratorilor.
3. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
3.1. Observatii generale
3.1.1. Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie sa
fie utilizate de asa maniera incat sa garanteze stabilitatea echipamentului de munca pe durata
utilizarii in toate conditiile previzibile, luandu-se in considerare natura solului.
3.1.2.
3.1.2.1. Ridicarea lucratorilor nu este permisa decat cu echipamente de munca si dispozitive
prevazute in acest scop.
3.1.2.2. Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, in mod exceptional, echipamentele neprevazute pentru ridicarea lucratorilor pot sa fie
utilizate in acest scop, cu conditia sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in
conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevad o supraveghere
corespunzatoare.
3.1.2.3. In timpul prezentei lucratorilor pe echipamentul de munca folosit pentru ridicarea
sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata prezenta permanenta. Lucratorii care sunt
ridicati trebuie sa dispuna de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea
acestora in caz de pericol.
3.1.3. Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a lucrarilor, trebuie sa fie
luate masuri pentru ca lucratorii sa nu fie prezenti sub sarcinile suspendate. Este interzisa
deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt
prezenti in mod curent. In aceasta eventualitate, daca buna desfasurare a lucrarilor nu poate fi
asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri adecvate.
3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese in functie de
sarcinile care se manipuleaza, distantele dintre punctele de prindere ale acestora, dispozitivele de
prindere si conditiile atmosferice, tinandu-se seama de modul si de configuratia de legare.
Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil
pentru a permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci cand acestea nu sunt
demontate dupa utilizare.
3.1.5. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie depozitate de asa
maniera incat sa se garanteze ca acestea nu se vor deteriora sau degrada.
3.2. Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate
3.2.1. Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca astfel incat campul lor de actiune se
193
intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau
intre elemente ale echipamentelor de munca.
3.2.2. In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor
neghidate trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se preveni bascularea, rasturnarea si, daca
este cazul, deplasarea si alunecarea acestuia. Trebuie sa fie verificata executarea
corespunzatoare a acestor masuri.
3.2.3. Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea sarcinilor neghidate nu
poate observa intregul traseu al sarcinii nici direct, nici prin intermediul unor dispozitive auxiliare
care furnizeaza informatiile necesare, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa
comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a se
evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in pericol lucratorii.
3.2.4. Lucrarile trebuie sa fie organizate de asa maniera incat atunci cand lucratorul agata sau
desprinde o sarcina cu mana, aceste operatii sa poata fi efectuate in conditii de securitate deplina,
in special prin pastrarea de catre acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale
echipamentului.
3.2.5. Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corect, supravegheate de o maniera
adecvata si efectuate astfel incat sa protejeze securitatea lucratorilor. In special, daca o sarcina
trebuie sa fie ridicata simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea
sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si aplicata o procedura pentru a se asigura buna
coordonare a operatorilor.
3.2.6. Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine
sarcinile in cazul unei defectari partiale sau totale a sistemului de alimentare cu energie, trebuie sa
fie luate masuri adecvate pentru a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare.
Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere, cu exceptia cazului in care accesul in
zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a fost agatata si este mentinuta in conditii de
securitate deplina.
3.2.7. Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor
neghidate trebuie interzisa atunci cand conditiile meteorologice se deterioreaza pana la punctul in
care se pericliteaza utilizarea in conditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la
riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori trebuie sa fie luate masuri adecvate de protectie,
destinate in special impiedicarii rasturnarii echipamentului de munca.
4. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari
temporare la inaltime
4.1. Dispozitii generale
4.1.1.
4.1.1.1. Daca, in aplicarea prevederilor art. 7 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006 si ale art. 3 din hotarare, lucrarile temporare la inaltime nu pot sa fie executate de o
maniera sigura si in conditii ergonomice adecvate de pe o suprafata adecvata, trebuie sa fie alese
cele mai potrivite echipamente de munca pentru a se asigura si a se mentine conditii de munca
sigure. Trebuie sa se acorde prioritate masurilor de protectie colectiva in raport cu masurile de
protectie individuala. Dimensionarea echipamentului de munca trebuie sa fie adaptata la natura
lucrarilor care urmeaza sa fie executate si a constrangerilor previzibile si sa permita circulatia fara
pericol.
4.1.1.2. Cel mai potrivit mijloc de acces la posturile de lucru temporare la inaltime trebuie sa fie
ales in functie de frecventa de circulatie, de inaltimea la care trebuie sa se ajunga si de durata de
utilizare. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-un
sens sau in altul, intre mijlocul de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa creeze
riscuri suplimentare de cadere.
4.1.2. Scarile nu pot sa fie utilizate ca posturi de lucru la inaltime decat in conditiile in care sau
tinand cont de pct. 4.1.1 utilizarea altor echipamente de munca mai sigure nu se justifica din cauza
nivelului redus de risc si din cauza fie a duratei scurte de utilizare, fie a caracteristicilor existente
ale locului de munca respectiv, care nu se pot modifica de catre angajator.
194
4.1.3. Tehnicile de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor nu pot sa fie utilizate decat in
conditiile in care, tinand seama de evaluarea riscului, lucrarea in cauza poate sa fie executata de o
maniera sigura si in care utilizarea unui alt echipament de munca mai sigur nu este justificata.
Tinandu-se cont de evaluarea riscului si in special in functie de durata lucrarilor si de constrangerile
de natura ergonomica, trebuie sa fie prevazut un scaun dotat cu accesoriile corespunzatoare.
4.1.4. In functie de tipul de echipament de munca selectat pe baza dispozitiilor punctelor
precedente, trebuie sa fie luate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru lucratori, inerente
respectivului tip de echipament. Daca este necesar trebuie sa fie prevazuta instalarea
dispozitivelor de protectie impotriva caderilor. Aceste dispozitive trebuie sa aiba o structura
corespunzatoare si sa fie suficient de solide pentru a impiedica sau opri caderile de la inaltime si a
preveni, in masura in care este posibil, ranirea corporala a lucratorilor. Dispozitivele de protectie
colectiva pentru evitarea caderilor nu pot sa fie intrerupte decat in punctele de acces ale unei
schele sau ale unei scari.
4.1.5. Cand executarea unei anumite lucrari necesita indepartarea temporara a unui dispozitiv
de protectie colectiva impotriva caderilor, trebuie sa se ia masuri de securitate compensatorii
eficiente. Lucrarea nu poate sa fie efectuata fara adoptarea prealabila a acestor masuri. Odata ce
lucrarea respectiva este terminata, definitiv sau temporar, dispozitivele de protectie colectiva
trebuie sa fie remontate pentru a se evita caderile.
4.1.6. Lucrarile temporare la inaltime pot sa fie efectuate numai atunci cand conditiile
meteorologice nu pericliteaza securitatea si sanatatea lucratorilor.
4.2. Dispozitii specifice de utilizare a scarilor
4.2.1. Scarile trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa se asigure stabilitatea lor in
timpul utilizarii. Scarile portabile se sprijina pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si
imobil, astfel incat treptele sa ramana in pozitie orizontala. Scarile suspendate sunt fixate de o
maniera sigura si, cu exceptia scarilor din franghie, in asa fel incat sa nu poata fi deplasate si sa fie
evitate orice miscari de balans.
4.2.2. Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie impiedicata in timpul utilizarii fie prin
fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin
orice alte solutii cu eficacitate echivalenta. Scarile de acces trebuie sa fie de o lungime suficienta,
astfel incat acestea sa se prelungeasca dincolo de nivelul de acces, cu exceptia cazului in care au
fost luate alte masuri pentru a se garanta o fixare sigura. Scarile compuse din mai multe elemente
asamblate, cum ar fi scarile articulate sau scarile culisante, trebuie sa fie utilizate de asa maniera
incat imobilizarea diferitelor elemente unele in raport de altele sa fie asigurata. Scarile mobile
trebuie sa fie imobilizate inainte de urcarea pe acestea.
4.2.3. Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera incat sa permita lucratorilor sa dispuna, in
orice moment, de o prindere cu mana si de un sprijin sigur. In special, daca o greutate trebuie
transportata manual pe scara, aceasta nu trebuie sa impiedice mentinerea unei prinderi cu mana
sigure.
4.3. Dispozitii specifice de utilizare a schelelor
4.3.1. Atunci cand breviarul de calcul al schelei alese nu este disponibil sau cand configuratiile
structurale avute in vedere nu sunt prevazute de acesta, trebuie sa fie realizat un calcul de
rezistenta si de stabilitate, cu exceptia cazului in care schela este asamblata in conformitate cu o
configuratie standard general recunoscuta.
4.3.2. In functie de complexitatea schelei alese, un plan de montare, de utilizare si de demontare
trebuie sa fie intocmit de catre o persoana competenta. Acest plan poate avea forma unui plan
general, completat cu elemente referitoare la detaliile specifice ale schelei in cauza.
4.3.3. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie sa fie protejate impotriva pericolului de
alunecare fie prin fixare pe suprafata de sprijin, fie printr-un dispozitiv antiderapant sau alt mijloc cu
eficacitate echivalenta, iar suprafata de sprijin trebuie sa aiba o capacitate portanta suficienta.
Stabilitatea schelei trebuie sa fie asigurata. Deplasarea inopinata a schelelor mobile in timpul
lucrului la inaltime trebuie sa fie prevenita prin intermediul dispozitivelor adecvate.
4.3.4. Dimensiunile, forma si dispunerea planseelor unei schele trebuie sa fie adecvate naturii
lucrarii care urmeaza sa fie executata si adaptate la sarcinile ce urmeaza a fi suportate si sa
permita lucrul si circulatia de o maniera sigura. Planseele unei schele trebuie sa fie montate de asa
195
maniera incat componentele sa nu poata sa se deplaseze in cazul unei utilizari normale. Niciun gol
periculos nu trebuie sa existe intre componentele planseelor si dispozitivele verticale de protectie
colectiva impotriva caderii.
4.3.5. Atunci cand anumite parti ale unei schele nu sunt gata de intrebuintare, ca de exemplu in
timpul montarii, demontarii sau modificarilor, aceste parti trebuie semnalizate cu ajutorul unor
semnale de avertizare a pericolului general, in conformitate cu dispozitiile nationale care transpun
Directiva 92/58/CEE, si trebuie delimitate in mod corespunzator prin obstacole fizice care sa
impiedice accesul in zona periculoasa.
4.3.6.
4.3.6.1. Schelele nu pot sa fie montate, demontate sau modificate substantial decat sub
supravegherea unei persoane competente si de catre lucratori care au fost instruiti adecvat si
conform operatiilor avute in vedere, care se refera la riscurile specifice in conformitate cu art. 10
din hotarare, si vizand in special:
a) intelegerea planului de montare, de demontare si de modificare a schelei in cauza;
b) securitatea in timpul montajului, al demontajului si al modificarii schelei in cauza;
c) masurile de prevenire a riscurilor de cadere a persoanelor sau a obiectelor;
d) masurile de securitate in cazul schimbarii conditiilor meteorologice care ar putea afecta
negativ securitatea schelei in cauza;
e) conditiile in materie de sarcini admise;
f) orice alt risc pe care operatiile de montare, de demontare si de modificare il pot cuprinde.
4.3.6.2. Persoana care supravegheaza si lucratorii implicati trebuie sa aiba la dispozitie planul
de montare, de utilizare si de demontare mentionat la pct. 4.3.2, in special orice instructiuni pe care
le-ar putea cuprinde.
4.4. Dispozitii specifice de utilizare a tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor
4.4.1. La utilizarea tehnicilor de acces si de pozitionare cu ajutorul franghiilor trebuie respectate
urmatoarele conditii:
a) sistemul trebuie sa cuprinda cel putin doua franghii ancorate separat, una constituind mijlocul
de acces, de coborare si de sprijin (franghia de lucru), iar cealalta, mijlocul de asigurare (franghia
de securitate);
b) lucratorii trebuie sa fie dotati cu o centura complexa adecvata, sa o utilizeze si sa fie legati
prin intermediul acesteia de franghia de securitate;
c) franghia de lucru trebuie sa fie prevazuta cu un mecanism de coborare sau de urcare sigur si
sa cuprinda un sistem autoblocant care sa impiedice caderea utilizatorului in cazul in care acesta
pierde controlul miscarilor. Franghia de securitate trebuie sa fie echipata cu un dispozitiv mobil de
oprire a caderii, care insoteste lucratorul in timpul deplasarii;
d) uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza un lucrator trebuie sa fie legate de centura
complexa sau de scaunul lucratorului ori sa fie atasate printr-un alt mijloc adecvat;
e) lucrul trebuie sa fie corect organizat si supravegheat, astfel incat lucratorul sa poata sa
primeasca imediat primul ajutor in caz de accident;
f) lucratorii in cauza trebuie, in conformitate cu art. 10 din hotarare, sa beneficieze de o instruire
adecvata si specifica operatiilor avute in vedere, in special in privinta procedurilor de salvare.
4.4.2. In conditii exceptionale in care, tinand cont de evaluarea riscurilor, utilizarea unei a doua
franghii ar conduce la un lucru mai periculos, poate fi permisa utilizarea unei singure franghii in
conditiile in care au fost luate masurile adecvate pentru asigurarea securitatii, in conformitate cu
legislatia si/sau cu practicile nationale.
_____________
196
S.C. CONEST S.A. respecta prevederile legislatiei in vigoare cu privire la egalitatea de sanse si
tratament intre barbati si femei in domeniul ocuparii si al muncii, precum si egalitatea de sanse si
nediscriminarea, si nu realizeaza nici o deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de
rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta,
handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata,
precum si orice alt criteriu ce are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei
sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alt
domeniu al vietii publice.
Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
cofinanat din Fondul Social European
Axa prioritar 5. Promovarea msurilor active de ocupare
Domeniul major de intervenie 5.1 Dezvoltarea i implementarea msurilor
active de ocupare
Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de
munc din municipiul Iai n sectorul contruciilor CONFORM
Numr de identificare al contractului: POSDRU/99/5.1/G/77079
SUPORT CURS INSTALATOR
Iai, mai 2011
Titlul proiectului: Msuri active pentru ocuparea persoanelor fr loc de munc
din municipiul Iai n sectorul construciilor - CONFORM
Editorul materialului: CONEST Iai
Data publicrii: 01.05.2011
Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene
sau a Guvernului Romniei
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin
Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!