Sunteți pe pagina 1din 5

I.

2 GRADUL DE MATURIZARE NECESAR DECOFRARII BETONULUI TURNAT IN PERETI

A.GENERALITATI Sunt numeroase cazurile in care este necesar sa se cunoasca ce rezistenta a atins un beton dupa un anumit interval de timp de la punerea sa in lucrare astfel incat, atunci cand elementul de beton este supus la anumite actiuni fizico-chimice, rezistentele finale ale lui sa nu fie afectate in mod defavorabil. Astfel se pot da cateva exemple mai semnificative: 1.In conditiile de timp friguros, temperaturile negative nu vor produce deteriorari elementului, daca acesta a atins un nivel critic de intarire, care se stabileste in procente (minime) fata de marca betonului, in functie de raportul apa-ciment si are urmatoarele valori: -18% din marca pentru A/C = 0.4 -25% din marca pentru A/C = 0.5 -31% din marca pentru A/C = 0.6 -36% din marca pentru A/C = 0.7 2.In cazul decofrarii elementului de beton, cofrajele se pot indeparta numai dupa ce betonul a atins o rezistenta minima de : -2.5 N/mmp - pentru partile laterale ale cofrajului -70% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi, cu deschidere de maximum 6.0 m -85% fata de clasa pentru fetele inferioare la placi si grinzi cu deschiderea de minimum 6.0 m 3.In cazul elementelor precomprimate, transferul (transmiterea precomprimarii asupra betonului) se poate realiza numai daca rezistenta minima a betonului va fi de: -25 N/mm2 pentru Bc 25 -28 N/mm2 pentru Bc 30 -32 N/mm2 pentru Bc 35 -35 N/mm2 pentru Bc 40 -42 N/mm2 pentru Bc 50 -49 N/mm2 pentru Bc 60

Se mentioneaza ca aceste valori sunt date pentru stabilirea orientativa a datei cand trebuie incercate cofrajele, intrucat rezistentele se stabilesc ca o valoare medie a incercarilor la compresiune a cuburilor de beton. Determinarea nivelului de intarire a betonului, dupa un anumit interval de timp scurs de la punerea sa in lucrare, se poate realize pe doua cai: -Cu ajutorul unor epruvete din beton pastrate in aceleasi conditii de regim termic cu cele ale elementului de constructie si incercate la compresiune. -Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului. Avand in vedere ca prima cale creeaza mari greutati de relizare la nivelul santierului, este de preferat sa se adopte a doua cale. Gradul efectiv de maturizare al betonului (Mi) se defineste prin suprafata diagramei cuprinsa intre curba de variatie a temperaturii betonului () si ordonata de 10C pentru intervalul de timp dorit (t). El se exprima in hC. Temperatura betonului se masoara pe fetele orizontale ale acestuia cu ajutorul inregistratoarelor automate de temperatura sau cu ajutorul termometrelor industriale (termometrele se introduc in gauri cilindrice relizate in elemente de beton conform pozitiilor prevazute in proiect si apoi se etanseizeaza cu calti spatiul dintre termometru si peretii gaurii, la partea superioara, a acestora). Citirile se fac dupa cel putin 5 minute de la terminarea montarii, la un interval de 6-12 ore. Este indicat sa se masoare temperatura betonului simultan in ami multe puncte diferite, obtinandu-se astfel o temperatura medie a elementului de beton. B.CALCULUL BETONULUI GRADULUI EFECTIV DE MATURIZARE AL

Se cunosc intervalele de timp ti si respectiv valorile temperaturilor la inceputul intervalului i si la sfarsitul lui i+1. Se aproximeaza ca variatia temperaturii intre cele doua limite (i si i+1) este liniara, drept pentru care temperatura medie pentru intervalul de timp ti rezulta:
i' i i 1
2

Gradul de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp ti va fi: Mi = (i + 10) x ti [hC] Gradul efectiv de maturizare a betonului este: Mi x Ki [hC]

In care Ki este un coeficient de echivalare a gradului de maturizare al betonului evaluat la temperatura i si cel evaluat la temperatura etalon de +20C. Gradul efectiv de maturizare al betonului, pentru intervalul total de timp tk, este: M = (i + 10) x ti x Ki , tk=ti,i=1..n [hC] n - numarul de intervale de timp ti in care se masoara temperatura betonului. Clasa betonului folosit : C25/30; Tipul de ciment folosit : CEM I 32,5 N; Raportul apa-ciment : 0.45; Gradul critic de maturizare (la 20C , A/C=0,45) Mk=1000 [hC]; Numar de zile pentru masuratoare : 3; Calculul gradului de maturizare s-a efectuat sistematizat , intocminduse tabelul de mai jos astfel: -se completeaza coloanele cu ziua,ora si temperatura citita; -se calculeaza temperatura medie cu ajutorul formulei :
i' i i 1
2

-se determina valoarea coeficientilor de echivalenta a gradului de maturizare al betonului evaluat la temperatura medie i' cu cel evaluat la temperature etalon de 20C; -se calculeaza durata intervalului de timp ti; -se calculeaza gradul efectiv de maturizare a betonului evaluat pentru intervalul de timp ti, Mi = (i + 10) x ti [hC] unde ti=durata in ore a intervalului de timp i in care temperatura variaza liniar; -se calculeaza gradul efectiv de maturizare al betonului evaluat pentru intervalul total de timp tk=t: Mi x Ki [hC] Mef> M M-gradul de maturizare al betonului evaluat la temperature normala de 20C corelat cu nivelul de intarire necesar pentru a fi permisa decofrarea; Gradul de maturizare efectiv corespunzator nivelului de intarire Decofrarea lateral a peretelui se face dupa ce betonul a atins o rezistenta

minima de 2,5 N/mm2 (=8.33%), ceea ce corespunde unui grad de maturizare M =433 [hC]

CONCLUZII: 1.Gradul critic de maturizare pentru betonul de clasa C16/20 realizat cu ciment tip IIA-S32.5 si raportul A/C=0.5 este de 1100 hoC,care a fost atins(a fost deposit) in ziua 2 la ora 2200 ceea ce inseamna ca betonul nu mai trebuie protejat de inghet. 2.Decofrarea fetelor laterale ale elementului de beton se face cand betonul a atins o rezistenta minima de 2.5N/mm2 ,care corespunde unui nivel de intarire = .Gradul de maturizare corespunzator nivelului de intarire de 12.5% este de 670 hC.