Sunteți pe pagina 1din 33

FIZIOTERAPIA

definiie, istoric, categorii utilizarea factorilor fizici, naturali i artificiali n scop terapeutic: apa (hidroterapia) apa mineral (balneoterapia, crenoterapia) namolul (peloidoterapia) curentul electric (electroterapia), cldura (termoterapia) climatul (climatoterapia) masajul (masoterapia) , la care se adaug cu dat mai recent: kinetoterapia (terapia prin micare) cmpurile magnetice (magnetoterapia) lumina polarizat i laser (laserterapia).

Conceptul de recuperare 1973 Wood a prezentat un concept nou (prin care a atras atenia OMS) demonstrnd c, numai caracterizarea din punct de vedere clinic a unei boli este insuficient pentru a contura dimensiunile reale ale acesteia i este obligatoriu a se defini concomitent cu aspectul clinic i impactul funcional i social. Problema a fost pe larg dezbtut i n1980 OMS a propus completarea CIM (Clasificarea Internaional a Maladiilor) cu CIH (Clasificarea Internaional a Handicapului Deficitul funcional Deficiena corespunde unei pierderi de substan, unei alterri a funciei ce induce o stare patologic. Incapacitatea (rezultatul deficienei) corespunde reducerii pariale sau totale a resurselor de prestare a unei activiti, de locomoie, de comunicare, comportamental, etc. Handicapul (dezavantajul social) corespunde prejudiciului pe care deficiena sau incapacitatea l creaz subiectului. El reflect consecinele sociale, economice, culturale, etc, pe care le suport bolnavul. Denumiri folosite

Medicina fizic i recuperarea medical, sau Rehabilitation, sau Reeducation functionelle, sau Fizioterapia, sau pe scurt Rehab are ca scop aplicarea de msuri menite s previn, s reduc, sau s elimine consecinele funcionale, fizice, psihice, sociale i economice ale deficienei sau incapacitaii. conceptul actual promovat OMS maladia i deficiena necesit ngrijiri medicale i/sau chirurgicale cu viz etiologic, patogenic sau simptomatic utiliznd factori chimici, fizici, psihologici; incapacitatea sau dizabilitatea generate de boal impun msuri de recuperare medical, iar handicapul msuri de recuperare medical i socio- profesional Def.: Acad Rom de Stiinte Med, 1978 RECUPERAREA MEDICALA = o activitate complex, medical, educaional i socioprofesional menit s restabilesc ct mai deplin funciile pierdute de un individ i s dezvolte mecanisme compensatorii, care s-i asigure posibilitatea de munc i autoservire, respectiv o via activ, cu independen economic i social. aadar, reabilitarea medical asist populaia cu dizabiliti s ctige independen i self determinare. Mijloace recup medical Factorii fizici naturali i artificiali sunt utilizai cu eficien n reeducarea funcional a: - aparatului locomotor (limitat parial sau total, posttraumatic sau de boli reumatice inflamatorii i degenerative), - sistemului nervos central i periferic, - sistemului cardiovascular i pulmonar, - arilor n perioda de convalescen, - suferinelor planeului pelvin, - vrstnicului Cine presteaz ? Tratamentul, n totdeauna individualizat are la baz interaciunea medic- pacient, dar i medic-familie, medic kinetoterapeut, fizioterapeut, specialist n terapie ocupaional;

poate fi efectuat numai de persoane calificate care trebuie s se adapteze i personalitii bolnavului, nivelului cultural i de nelegere Contraindicaii Terapia cu factori fizicali are i contraindicaii generale i speciale. Contraindicaiile de ordin general sunt: strile febrile, caectice, hemoragice, afeciunile acute sau etapele de acutizare a celor cronice, infectiile, tumorile maligne, bolile de snge, bolile psihice, sarcina. Contraindicaiile speciale vor fi prezentate la fiecare capitol ELECTROTERAPIA Electrologia este tiina care se ocup cu studiul aciunii urmtorilor ageni fizici: curentul electric (constant sau variabil) radiaiile electromagnetice (unde scurte, radar) i undele sonore (ultrasunete).

Electroterapia: aplicarea curentului electric asupra unei regiuni a organismului n scopul obinerii de efecte terapeutice. Pentru acest tip de activitate se folosesc i termenii de electrostimulare sau terapie electric Aspecte de biologie Celula, unitatea de baz a organismelor vii este considerat un sistem electric Membrana celular: Fosfolipide, glicolipide, colesterol Proteine (transmembranare, periferice) Canale membranare-gradient chimic Receptori Comunicare intercelular Molecule adeziune Endocitoz, exocitoz Potenial de membran: La nivelul membranei celulare se nregistreaz n repaus, un echilibru ntre forele electrice dispuse pe faa intern i extern a celulei, fenomen numit potenial de repaus care pentru celula nervoas este de 70mV. Rolul hotrator n generarea lui l au ionii de Na+ i de K+, aflai n concetraii diferite n mediul intra i extracelular;

- ionii de Na+ se afl la exteriorul celulei n concetraie de 142- 145 mEq/l iar n interior de 1012mq/l; - cei de K+ au o concentraie extracelular de 4mEq/l i de 140-155mEq/l intracelular. Aceast diferen este meninut de un mecanism consumator de energie, numit pomp ionic subvenionat de mitocondrie. Pompa de sodiu este mai puternic dei permeabilitatea membranei pentru K+ este de 50-100 de ori mai mare. Na+/K+-ATPase (Na+/K+-pump) 1 ATP export 3 Na+ ioni i import 2 K+ ioni. Element crucial pt meninerea potenialului de repaus. Alte pompe: Ca2+ pump Un stimul ce agreseaz membrana celular produce modificri importante la nivelul acesteia (n miimi de secund) => proces de excitaie; Membrana stimulat devine permeabil ionilor de Na+ ceea ce declanaz un flux ionic, de conducere a acestora ctre interiorul celulei, proces prin care faa extern a celulei devine negativ => depolarizare Prin fenomenul de depolarizare nivelul potenialului crete brusc, devine pozitiv => potenial de aciune => celula este apt s transmit un semnal. Aadar, faza de depolarizare coincide cu procesul de deschidere a canalelor sodice voltaj dependente ceea ce crete considerabil conductivitatea membranei (de aproximativ 500 ori) pentru sodiu i se obine potenialul prag sau critic. Propagarea potenialului de aciune se face din aproape n aproape i cuprinde ntreaga membran; proprietatea membranei de a conduce unda de excitaie se numete conductibilitate.

In fibrele nervoase nemielinizate - unda se propag din aproape n aproape, de manier bidirecional dup legea totului sau nimic. In fibrele mielinice excitaia este transmis saltator. Numeroase substane chimice (acizi, baze, sruri) sau stimuli mecanici pot provoca difuziunea ionilor de sodiu spre interiorul celulei deschiznd canalele, cu generarea unui potenial de aciune. La fel un stimul electric de o anumit intensitate poate depolariza celula i acest fapt se va ntmpla la catod. La anod fibrele hiperpolarizate, prin aportul de sarcini pozitive, devin mai puin excitabile.

Dac intensitatea crete lent stimulul devine ineficace, chiar la valori mari, supraprag. Proprietatea unui stimul cu pant lin (triunghiular, exponenial, trapezoidal) de a nu declana o stimulare se numete acomodare. In cursul acomodrii fenomenul de transport ionic prin activarea pompei de sodiu nu se mai produce.

Fibrele nevoase i musculare se comport diferit n procesul de acomodare: - fibrele nervoase motorii i muchii striai, perfect inervai se acomodeaz - n timp ce fibrele musculare denervate nu se acomodeaz la impulsurile cu pant lin, ceea ce faciliteaz electrostimularea selectiv Sinapsa Potenialul de aciune determin eliberare de neurotransmitori (Ach) din membrana presinaptic difuzeaz n spaiul sinaptic leag receptorii din interiorul spaiului postsinaptic deschiderea canalelor ionice si alterarea potenialul de membran Transmiterea neuromuscular n condiii normale muchiul i nervul formeaz o unitate funcional = unitate motorie (Sherington) aplicarea unui stimul electric direct pe muschi (n cazul denervarii complete) poate iniia contracia, joncuinea neuro - muscular funcionnd ca o sinasps obinuit Impedana Caracteristicele electrice ale pielii Organismul uman din punct de vedere electrofiziologic este considerat o soluie electrolitic, izolat la exterior de stratul cutanat care este considerat o rezisten electric a crei valoare este dependent de numeroi parametrii (numrul i starea porilor tegumentari, gradul vasodilataiei, starea de umiditate, etc). Aspecte fizice

Curentul electric se obine n urma deplasarii sarcinilor electrice, a electronilor, de la polul (+ ) la polul (- ) n vid sau de-a lungul unui material numit conductor Se cunosc trei tipuri de conductori: - gradul I (metalici) - gradul II (electrolitici) - gradul III (gazoi) (Curentul electric se obine n urma deplasarii sarcinilor electrice, a electronilor, de la polul (+ ) la polul (- ) n vid sau de-a lungul unui material numit conductor Se cunosc trei tipuri de conductori: - gradul I (metalici) - gradul II (electrolitici) - gradul III (gazoi) ( trecerea curentului electric este nsoit i de mobilizarea ionilor ) Cls conductorilor biologici: Grd I f. buni conductori de electricitate (str cu continut bogat in apa): sange, limfa, lichid cefalorahidian; Grd II buni conductori: gl sudoripare, muschi, viscere; Grd III rau conductori: tesut nervos, osos, adipos, gl sebacee; Grd IV f. rau conductori: piele, fanere.

Corpul omenesc = conductor grd II, fiind privit in ansamblu ca un electolit Aspecte fizice Impuls: un eveniment electric izolat, separat de urmtorul printr-o perioad definit de timp ; Tren de impulsuri (cicluri)- secvene repetitive de impulsuri ; Electrod terapeutic - material bun conductor de electricitate care permite transferul electricitii ctre esuturi; - au form variabil (dreptunghiular, oval, rotund, special-Scherbah) - dimensiuni variabile (punctiform, mare); electrodul mic este cel activ, iar cel mare indiferent; - densitatea curentului este invers proporional cu mrimea electrodului; - aplicarea electrozilor - direct / n jurul zonei dureroase pe dermatomul , miotomul sau sclerotomul ce corespunde nervului afectat - orientarea poate fi monopolar, bipolar/ cvadrupolar

Clasificare curent electric 1. dup frecven: curentul galvanic, constant, sau continuu, cu frecven 0; curentul variabil: - de joas frecven (1- 1000Hz); - de medie frecven (1000- 10000 Hz); - de nalt frecven (peste 100000 Hz); 2. dup direcie: unidirecional (polarizat) - lipsa de oscilaii a particulelor i existena unor efecte polare (curentul galvanic, curentul cu impuls cu pant brusc i progresiv) bidirecional (nepolarizat) - oscilaii ale particulelor n raport cu poziia iniial; se remarc absena efectelor polare, ceea ce se traduce prin absena riscului de arsur chimic la contactul cu metalele. 3. dup organizarea temporal a undelor electrice: curent alternativ, cnd undele electrice se succed fr intervale libere; curent cu impulsuri (pulsai), cnd undele sunt separate de intervale libere; 4. dup forma undei: impulsuri mono- sau bifazice simetrice, asimetrice, rectangulare, sinusoidale, exponeniale, triunghiulare, etc. Modularea este un fenomen fizic prin care se variaz parametrii (amplitudine, frecven, durata impulsului) pe timpul duratei unui tren de impulsuri cu scopul de a ndeprta fenomenul de acomodare care apare pe parcursul sedinei de terapie i care scade randamentul terapeutic Efectele biologice ale curentului electric antialgice (blocarea transmiterii durerii); ionizante (penetrarea transcutan a unor substane chimice cu rol terapeutic); excitomotorii (inducerea unei contracii musculare independente de voina persoanei); vasodilatatorii, nutritive; antiedematos, rezorbtive Efectul antalgic Curentul electric este utilizat n tratamentul durerii acute i cronice de mai bine de 100 ani

Mecanisme: blocarea conducerii prin fibrele nervoase senzitive a impulsului nevos aciunea ionizant neurostimulare periferic, controlul de poart vasodilataie diminuarea activitii celulare la nivelul cornului dorsal al mduvei; stimularea produciei de peptide opioide (GABA i serotonin ) Efectul ionizant Aplicarea unui curent continuu (galvanic, constant ) crete permeabilitatea cutanat i n consecin penetrarea unor substane, precum ioni (dielectroliz), sau alte molecule (dielectroforez); pentru a facilita acest fenomen durata de aplicare a procedurii trebuie s fie 20-30 min

Efectul excitomotor Capacitatea curentului electric de a stimula nervul (producnd depolarizare membranar) cu apariia unui influx nervos i totodat muchiul (depolarizare membranar) Se induce contracia muscular involuntara excitand nervul motor sau muchiul direct Rspunsul este condiionat de starea anatomofiziologic a muchiului

Tipuri de curent electric folosite n practic Electroterapia cu curentul galvanic (constant sau continuu) Electroterapia cu curent de joas frecven (cu impulsuri)

Electroterapia cu curent de nalt frecven Radiaiile luminoase Terapia cu laser Cmpuri magnetice de joasa frecven Vibraiile mecanice

CURENTUL GALVANIC Definitie: curentul galvanic se caracterizeaz prin existena unui flux de electroni unidirecionat, nentrerupt, de frecven zero (continuu), intensitate mic (mai puin de 50mA) i tensiune mic (30-80V).

n esuturile vii numeroase substane se gsesc sub form de ioni, iar aplicarea curentului continuu faciliteaz disocierea , sporind concentraia i totodat migrarea lor i a unor molecule, pe care le orientez spre polii de semn opus Efecte biologice Polare :electroliza: eliberarea atomilor liberi din solutia electrolitica Interpolare : ionoforeza, electroforeza, electroosmoza Ionoforeza: proc biochimic ce are loc in tes reprezentat de deplasarea ionilor prin membranele cel semipermeabile Electroforeza: moleculele nedisociate din elem neutre electric (coloizii) se inconjura prin absorbtie cu ioni deplasindu-se in directia catodului(catelectroforeza) sau a anodului (anelectroforeza) dupa semnul incarcarii electrice. Electroosmoza: este deplasarea continutului de apa din tesuturi. prin stucturile membranelor sub influenta curentului continuu

Scopuri terapeuticeAnalgezic: efect la anod (negativ); mecanisme: excitabilitatii nervoase la anod, reglarea tulburarilor excitabilitatii ale SNC, vasodilatatie, resorbtia metabolitilor din inflamatie, reglare neurovegetativa Stimulant asupra fibrelor motorii; efect aparut la catod la inchiderea/ deschiderea circuitului Vasodilatator superficial si profund; efect aparut la catod (pozitiv) Rezorbtiv Biotrofic Echilibrare vegetativ prin aplicare asupra ggl cervicali, lombari, ggl stelat Reglare a sist circulator: pol sup +, pol inf - => efect descendent=> descarca cordul si plamanii pol sup -, pol inf + => efect ascendent => incarca cordul si plamanii Efecte asupra excitabilitatii SNC: descendent => sedativ ascendent => excitant Galvanoterapia se poate realiza:

cu electrozi plac, dispui la nivelul zonei afectate, transversal sau logitudinal; prin masaj galvanic cu electrodul activ sub form de rulou; n ap: baie parial pentru membre, sau baie general, Stanger Procedur cu electrozi plac un electrod este polul pozitiv al aparatului (anodul) iar cellalt negativ (catodul) forma i dimensiunile electrozilor se adapteaz zonei dar i scopului, antalgic sau vasodilatator dimensiunile catodului trebuie s fie egale cu ale anodului, sau puin mai mari pentru a se evita arsura chimic (fenomen negativ)

Protecia mpotriva acestei reacii adverse: prin interpunera ntre electrod i tegument a unui strat hidrofil (la ambii poli) care se umecteaz (pentru a favoriza conducerea curentului); dimensiunile stratului hidrofil vor fi mai mari cu 1 cm fa de cele ale electrodului, iar grosimea stratului hidrofil de 0,5-1cm. adaptarea intensitii curentului folosit la necesitile i particularitii pacientului Se evit aplicarea procedurilor pe zonele ce conin piese metalice de osteosintez, proteze endotisulare sau obiecte metalice Tehnica de lucru bolnavul este informat asupra procedurii i asupra percepie ce o va avea; bolnavul este aezat ntr-o poziie confortabil ce permite accesul la zona de tratat; aria tegumentar va fi curat, far leziuni; bulnavul nltur de pe regiune obiectele metalice de podoab; aparatul se deschide i se verific electrozii la zona de implantare a conductorului electric; stratul hidrofil umectat se aaz bine ntins pe zona recomandat; deasupra sunt aplicai electozii care vor fi fixai cu benzi elastice sau sculei cu nisip; electrozii nu se poziioneaz la mare distan unul fa de cellalt; orientarea electrozilor este trasversal (paravertebral), sau antero-posterior/ laterolateral la nivelul articulaiei; aplicaia poate fi bipolar, cu electrozi de aceeai dimensiune, sau unipolar (mai mic anodul, electrod activ);

se stabilete intensitatea curentului n cooperare cu pacientul care trebuie s perceap doar senzaia de furnictur uoar (aproximativ la 0,1mA/cm2 de electrod); durata edinei este de 15-20-30 min; seria de edine 10-15. Pentru baia parial, uni-, bi-, tri-, sau patru celular bolnavul se aaz confortabil, imersnd membrele inferioare pna la 10 cm sub genunchi i membrele superioare flectate la nivelul cotului, pn la 1/3 inferioar a braului, n recipiente ale aparatului adecvate ca dimensiuni i prevzute cu electrozi. Se permite conectarea a dou, trei, sau patru membre pe sensul descendent al curentului (pozitiv membrele superioare, negativ membrele inferioare) sau ascendent (dispunerea invers a polaritii) n funcie de scopul terapeutic, sedativ sau stimulator. Temperatura apei = 35- 37,5 grade C.

Durata edinei este de 20- 30 min Baia general Stanger este un aparat special alctuit dintr-o parte principal cu aspect de cad de baie, prevzut cu 3 electrozi mari, n care se face imersia complet a pacientului pan la nivelul axilei. Sensul curentului se stabilete descendent (dup introducerea pacientului), dinspre extremitatea cefalic spre mb inf, sau ascendent. Apa din cad are temperatura de 35-37,5 grade C; Durata edinei este de 20-30min, 2-3 sed/ sptmn. Ionoforeza (iontoforez) metod special de aplicarea a curentului galvanic aplicarea unor fore electrice modific permeabilitatea cutanat ceea ce influeneaz migrarea substanelor transepidermic fenomenul de migrare a ionilor este concretizat de depasarea acestora ctre polul de semn electric contrar Anionii au efect scleroletic Cationii au efect sclerozant Substante folosite: K, Ca, Li, Mg, Cu, Zn, Ach, His, anestezice, la anod; I, acid salicilic, acid ascorbic, ATB, la catod Factorii care influenteaza patrunderea in tegument a ionilor din substantele chimice farmaceutice Greutatea atomica: ionii grei migreaza mai incet, cei usori mai rapid

Cantitatea si concentratia ionilor in solutie: cationii trec mai incet decat anionii (printr-un proces de franare); franarea este cu atat mai mare cu cat cantitatea de substanta din solutie este mai mica Intensitatea curentului (doza de curent) : cresterea intensitatii curentului creste cantitatea de ioni transferati pana la o anumita limita, dupa care descreste prin fenomenul de franare Marimea electrozilor pentru facilitarea patrunderii ionilor se recomanda aplicarea electrozilor mici, activi, iar solutia trebuie preparata cu apa distilata. Indicatii Afect ale SN: nevralgii, nevrite, pareze,nevroze; Afect ale ap locomotor: mialgii, artrite, artroze, tendinite, bursite, periartrite,traumatisme,entorse Afectiuni CV: tulburari ale circulatiei periferice arteriale si venoase, ATS, HTA Contraindicatii Suferinte ale tegumentelor: supuratii, alergii, eczeme, tuberculoza, solutii de continuitate la nivelul tegumentelor, neoplasm cutanat Intoleranta pentru curent electric Stari febrile Decompensari cardiace Potential embolic

ELECTROTERAPIA CU CURENT ELECTRIC DE JOASA FRECVENTA (CU IMPULSURI) DEFINITIE Curentii de joasa frecv au val cuprinse:1-1000Hz Curentul alternativ Curentii periodici /cu impulsuri PROPRIETATI FIZICE Fiecare impuls electric are capacitatea sa genereze un PA, daca are o I suficienta. C. cu imp. sunt caract de: 1. forma (generata de panta frontului ascendent si descendent),

2. durata impulsului, 3. amplitudine (intensitatea curentului), 4. frecv cu care se succed impulsurile, 5. durata pauzei

Polul negativ = ACTIV : aplicatia pe n.motor ef striomotor; n. senzitiv ef analgezic C. de joasa frecventa cu rol therapeutic

Au diferite forme ale impulsului: sinusoidal, rectangular, trapezoidal, triunghiular, exponential

Diferite frecvente Sunt modulati pe principalii parametri: ampl, frecv, durata impulsului, succesiunea de tipuri de impulsuri pt a se indeparta fenomenul de acomodare Cele mai folosite forme sunt: 1. C. rectangular de tip Leduc (durata impulsului 0,1-1sec, frecv = 1-160 Hz) 2. C. rectangular Trabert ( durata imp = 2 ms, durata pauza = 5 ms, frecv = 140 Hz) 3. C. rectangular, TENS (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation) 4. CDD (Bernard) frecv 50 si 100 Hz 5. C. cu imp triunghiulare: durata = 1-1,6ms; frecv = 100 Hz 6. C. exponential (Lapique): durata = 1,6 -60 ms; frecv = 80-100Hz SCOPURI 1. Antialgic 2. De stimulare a contractiei musculare (excitomotor) 3. De inducere a unor modificari fizico - chimice ELECTROSTIMULAREA NEUROMUSCULARA

Obiectivele electrostimularii neuromusculare 1. stimularea contractiei ms striate normal inervate: imobilizari prel, ms abd hipotona, incontinenta sfincteriana 2. stimul contr ms partial sau total denervate: c. progresivi Lapique: 100-1000 ms; 1-10 imp/sec; c. cu imp trapezoidale; c. triunghiulari cu frontul ascendent cu crestere progresiva; c. exponentiali (stimul selectiv ms denervata) 3. stimul contr ms spastice: pareze/paralizii spastice posttraum, cerebrale, medulare,scleroza in placi, b. Parkinson. 4. stimularea electrica functionala b. neurologici: hemiplegici, paraplegici 5. stimularea contr musculaturii netede: aplicarea de impulsuri exponentiale, impulsuri unice sau trenuri de impulsuri, cu durata mare, pauza mare, frecventa mica ( un impuls la 1 4 sec).

ABC-ul contractiei muscular Sistem nervos central sistem nervos central (activare) motoneuron si axon motor (conducere) jonctiune neuromusculara (acetilcolina) Sistem muscular membrana musculara (depolarizare) tubi transversi (pompa Na-K) reticul sarcoplasmatic (eliberarea Ca) proteine contractile (cuplarea excitatie-contractie) reticul sarcoplasmatic (recaptarea Ca) Unitate motorie motoneuron fibrele musculare inervate Rata de inervatie = nr fibre musculare inervate de un motoneuron

Muschii cu motilitate fina si discriminativa au unitati motorii cu 10-100 fibre musculare pentru fiecare axon, iar muschii mari 600-1000 fibre musculare pe axon

Generatorul Curentul electric Intensitate Frecventa Electrozii si pozitionarea lor Electrostimulatoare fixe vs portabile curent continuu vs curent cu impulsuri monofazic bifazic Curenti de joasa frecventa cu impulsuri (0-1000 cicli/secunda) au capacitatea de excitare asupra tesuturilor musculare si a fibrelor nervoase (efect excitomotor) Forma impulsului determina forma curentului Legea lui Weiss : relatie aproximativa intre I si t a stimulilor care produc raspunsul minim IS = Ib + q/t Reobaza = intensitatea necesara unui curent pentru a produce o contractie minima Cronaxia = durata impulsului de curent dreptunghiular, cu amplitudine egala cu dublul reobazei, care produce o contractie minima

Tipuri de electrozi Electrozi de suprafata :

Configuratie monopolara = mai multi electrozi activi amplasati in vecinatatea structurilor muschinerv care urmeaza a fi stimulate si un singur electrod comun la distant

Configuratie bipolara = pentru fiecare canal de stimulare se utilizeaza cate doi electrozi plasati in vecinatatea structurilor care urmeaza a fi stimulate, circuitul inchizandu-se intre cei doi electrozi Pentru lojele musculare de dimensiuni mari (cvadriceps) se pot aplica mai multi electrozi, unul central-anod si ceilalti distal si proximalcatozi. Se obtine o stimulare secventiala a catozilor recrutare asincrona a unitatilor motorii

Electrozi implantabili Avantaje selectivitate mai buna pozitionare permanenta repetabilitate a intensitatii contractiei senzatia produsa de stimulul electric mult mai confortabila pentru utilizator (electrozi implantati la distanta fata de receptorii durerii si amplitudine mai mica pentru un stimul care produce contractie de aceeasi intensitate Dezavantaje tehnica invaziva risc de infectii deterioararea in timp a electrodului care impune o noua interventie chirurgicala Electrozii BION implantati fara interventie chirurgicala cu ajutorul unui ac hipodermic pozitionati in apropierea punctului motor al muschiului controlati si alimentati in intregime prin

unde radio de catre un dispozitiv extern Parametrii prescriptiei de electrostimulare Tipul de curent Frecventa impulsurilor/grupurilor de impulsuri Durata impulsului Pauza Durata seriei de impulsuri Pauza intre grupurile de impulsuri Durata totala a stimularii/nr de sedinte zilnice Localizarea electrozilor Electrostimularea muscular I. Stimularea musculaturii normal inervate (cuplu nerv-muschi intact) II. Stimularea musculaturii denervate III. Stimularea musculaturii descentralizate IV. Stimularea musculaturii netede

I.

Stimularea musculaturii normal inervate Impulsuri de durata scurta si frecventa relativ rapida (40-80 HZ, domeniul curentilor tetanizanti contractii lungi care se mentin cat timp se aplica curentul) Curenti dreptunghiulari (forma tipica de stimulare a ms striate) Curenti modulati (evitarea oboselii si durerii date de contractiile tetanizante) Curenti neofaradici (durata fixa a impulsului 1 ms si a perioadei T = 20 ms) receptivitate electiva a fibrelor nervoase motorii, a fibrelor musculare si a placilor neuromotorii Indicatii electrogimnastica musculara

Atonii si atrofii musculare de diverse cauze dar normoinervate imobilizari prelungite la pat hipotonii/hipotrofii secundare suferintelor articulare Antrenamentul muscular al unor grupe musculare hipotone musculatura hipotona a spatelui (scolioze) musculatura piciorului in prabusirea boltii plantare (picior plat) prevenirea aderentelor intra/intermusculare Profilaxia trombozelor si a emboliilor postoperatorii Nevralgii, nevrite, stari postcontuzionale (efect analgetic, vasomotor, trofic)

Completeaza si faciliteaza programul de kinetoterapie activa II. III. Stimularea musculaturii denervate Musculatura normal inervata raspunde la stimuli cu declansare brusca (dreptunghiulari) si nu raspunde la stimuli cu intensitate ce creste lent, cu panta (exponentiale) datorita capacitatii de acomodare Musculatura total denervata raspunde selectiv la impulsurile exponentiale deoarece degenerescenta nervoasa a dus la pierderea capacitatii de acomodare a muschiului Electrodiagnostic (curba I/t) Recastigarea contractiei musculaturii denervate

IV.

Electrodiagnostic Curba I/t aprecieri cantitative ale proceselor de denervare si reinervare stabilirea parametrilor optimi ai impulsurilor triunghiulare utilizate pentru tratarea paraliziilor flaste

Semnele de lezare a nervului periferic Inversarea raspunsului muscular la excitatia electrica (contractie la polul pozitiv) Reobaza crescuta Cronaxia crescuta Coeficientul de acomodare al muschiului lezat aproape de 1 sau sub 1 Curba intensitate-durata (I/t) se deplaseaza spre dreapta si in sus Curba intensitate-durata (I/t) fragmentata in trepte (unitati musculare cu fibre neuromotorii lezate neuniform) Semnele de lezare a nervului periferic

Recastigarea contractiei musculaturii denervate: Stimularea cu impulsuri exponentiale previne/incetineste instalarea atrofiei musculaturii denervate Instituirea terapiei trebuie facuta cat mai precoce dupa lezarea neuronului motor periferic (max 7-10 zile) Pregateste initierea kinetoterapiei recuperatorii III. Stimularea musculaturii descentralizate Muschi descentralizat = muschi ce a pierdut comanda centrala (leziune de neuron motor central) Metode Huffschmidt = 2 circute separate de joasa frecventa ce determina excitatie electrica alternativa pe grupele musculare agoniste-antagoniste Stimulare electrica functionala (FES) Stimularea electrica functional Producerea contractiilor muschilor paralizati prin intermediul stimularii electrice a nervilor cu electrozi de suprafata sau implantati Conditii esentiale :
integritatea neuronului motor

periferic integritatea efectorilor periferici (muschi, jonctiune neuromusculara) Stimularea electrica functional: Liberson 1961 : plasarea unor electrozi de suprafata in vecinatatea nervului sciatic popliteu extern activarea flexiei dorsale a piciorului la pacientul hemiplegic pe parcursul fazei de oscilatie a mersului activarea stimulului electric de catre un comutator plat plasat sub calcai Aplicatiile FES: Accident vascular cerebral Leziuni medulare Scleroza multipla Boala Parkinson Paralizii cerebrale Membrul superior Imbunatatirea prehensiunii de forta si finete ; Imbunatatirea orientarii membrului superior (pumn,umar, cot)

Membrul inferior Imbunatatirea dorsiflexiei plantare Imbunatatirea ortostatismului Imbunatatirea functiei intregului membru inferior (mers, ciclism, ortostatism) Leziuni medulare Imbunatatirea ortostatismului prin stimulare nervoasa femurala si gluteala bilaterala la un pacient cu leziune T5 si paraplegie; V. VI. Stimularea musculaturii netede Imbunatatirea controlului vezicii urinare prin implantarea electrozilor in peretii vezicii urinare, nervi splanhnici, radacinile anterioare sacrate si conul medular.

APLICATII CU SCOP ANALGETIC ALE CURENTILOR DE JOASA FRECVENTA Sensibilitatea dureroasa Recept pt durere = ramificatii ale dendritelor neuronilor senzitivi, ce alcatuiesc un nerv cutanat (nociceptori). Fbr n. cutanati au prag de excitabilitate diferit: Fbr A alfa conduc impulsuri pt aparitia senzatiei tactile; au diam mare, sunt rapid conducatoare; Fbr A delta pt durere tolerabila, de tipul inteparii scurte; sunt subtiri, sarace in mielina, lent conducatoare; Fbr C durerea intensa si difuza; sarace in mielina, lent conducatoare ale informatiilor nociceptive. DUREREA. NOCICEPIA NOCICEPIA: reprezint latura senzorial adurerii cuprinde: fenomenele legate de transducia stimulilor dureroi la nivelul receptorilor periferici (nociceptori) transmiterea potenialelor de aciune pe calea ascendent senzitiv proiecia cortical a acestora apariia percepiei stimulului dureros Modularea: modificarea pragului receptorilor i a intensitii senzaiilor, n funcie de starea sistemului nervos i a organismului se produce la toate nivelurile cii de conducere nociceptive, determinnd fie reducerea, fie amplificarea senzaiei Analgezia neperceperea unui stimul dureros asociat cu un stres Hiperalgezia - stimuli care n mod normal sunt indifereni (ex. stimuli tactili) pot produce durere EXPERIENA SENZORIAL NOCICEPTIV se nsoete:

ntotdeauna de manifestri afective, emoionale sunt n majoritatea cazurilor negative durerea este o senzaie neplcut trebuie evitat n majoritatea cazurilor, de apariia unor reacii vegetative tahicardie creterea tensiunii arteriale creterea secreiei sudorale modificarea respiraiei fenomene motorii somatice: reflexe de aprare adoptarea unor poziii antalgice evitarea amplificrii stimulului dureros. NOCICEPTORII terminaii nervoase libere, rspndite n toate structurile corpului neuronii primari senzitivi corpul celular situat n ganglionii spinali ai rdcinii posterioare a nervilor spinali dendritele acestor neuroni formeaz receptorii senzoriali periferici = nociceptori n fc. de gradul de mielinizare al neuronilor primari pot avea: fibre A - mielinizate fibre C - amielinice Fibrele A transmit senzaia de durere ascuit, acut, bine localizat, care apare imediat dup aciunea stimulului Informaia - este transmis rapid - servete la - localizarea stimulului - declanarea reflexelor de aprare se gsesc: - la nivelul tegumentului - n toate structurile aparatului locomotor Fibrele C transmit senzaia de durere surd, difuz, care apare la cteva secunde dup aciunea stimulului informaia este transmis i structurilor implicate n viaa afectiv instalarea caracterului neplcut al durerii se gsesc n: - tegument - aparatul locomotor - viscere STIMULII - mecanici - termici - chimici cea mai mare parte dintre nociceptori sunt sensibili la toate categoriile de stimuli = receptori polimodali restul nociceptorilor sunt sensibili la stimuli mecanici sau termici TRANSDUCIA are loc prin depolarizarea membranei neuronale: stimulii mecanici activeaz canale membranare de Na+ stimulii termici (cald) activeaz un canal neselectiv pentru cationi (n special Ca2+ i Na+) stimulii chimici acioneaz prin mai multe mecanisme (canale

ionice operate de ligand, activare prin mesager secund), specifice pt. fiecare subst. stimularea nociceptorilor este produs de bradikinin, H+, K+ REFLEXUL DE AXON CARACTERISTICI: este reacia local cutanat la un stimul dureros, punctiform se desfoar n trei etape: - eritem local - edem local - eritem inconjurtor fen. nu implic axonii, ci dendritele neuronilor primari nociceptivi MECANISM: stimulul acioneaz asupra unei dendrite: este transmis spre corpul celular al neuronului se propag i la celelalte dendrite elib. de neuromediatori: substana P (SP) - vasodilataie neurokinina A (NKA) - permeab. endot. vasc. - degran. mastocitelor - elib. de histamin CGRP (calcitonin gene-related peptide peptidul legat genetic de calcitonin)NO elib. de endot. vasc. vasodil. ATP glutamat FUNCIILE REFLEXULUI DE AXON funcie trofic: n condiii normale stimulii nedureroi care ajung la fibrele C: nu determin apariia unei senzaii de durere produc eliberarea unor cantiti mici de neuropeptide vasodilataie local rol trofic pentru esuturi un efect de stimulare de ctre neuropeptide a proliferrii fibroblatilor i a angiogenezei modularea periferic a nocicepiei prin neuropeptidele eliberate particip la declanarea i ntreinerea inflamaiei, dependent de msura n care sunt stimulate fibrele C

Calea de conducere a informatiilor nociceptive


NEURONII PRIMARI SENZITIVI ptrund n mduv prin rdcina posterioar a nervilor spinali se distribuie n laminele I, II i V ale cornului posterior fac sinaps cu : neuroni secundari nociceptivi specifici (fac sinaps numai cu fibre provenind de la nociceptori) neuroni secund. cu rsp. dinamic larg (wide dynamic range, WDR)

primesc aferene de la nociceptorii cutanai, viscerali i de la mecanoreceptori care nu au legtur cu nocicepia (fibre A) important convergen a aferenelor integrarea cmpurilor receptoare ale receptorilor, ntr-un cmp receptor comun, mai ntins; numeroi neuroni intercalari NEURONII SECUNDARI trec n cordoanele anterioare de partea opus tractul spinotalamic: tractul neospinotalamic conduce informaii de la fb. A i cteva din fb. C, la talamusul lat. pornete fasciculul talamocortical se proiecteaz la nivelul ariilor somestezice corticale primare i secund. Informaiile ce provin de la fb. rapide A apariia imediat a senzaiei de durere mpreun cu informaiile de la ceilali receptori cutanai, ce se proiecteaz n aceeai zon, contribuie la localizarea i caracterizarea senzorial a stimulului dureros tractul paleospinotalamic conduce inf. de la fb. C la talamusul med. i formaiunea reticulat din talamusul medial pornesc proiecii difuze spre arii corticale extinse i spre struct. subcorticale (sist. limbic, subst. reticulat) informaiile transmise pe aceast cale au funcie senzorial redus, dar determin apariia modificrilor emoionale i a fenomenelor vegetative ce nsoesc nocicepia, pentru a produce senzaia complex de durere PROIECIA CORTICAL A INFORMAIILOR NOCICEPTIVE PROIECIA CORTICAL lobul temporal lobul frontal ariile asociative ariile integrative din rinencefal i hipotalamus percepia dureroas dependent de personalitatea individului componenta afectiv i emoional a durerii INTEGRAREA CORTICAL capacitatea de evaluare cantitativ a senzaiei dureroase (aspectul cognitiv al durerii) reacia motivaional-afectiv, realizat prin conexiunile cortexului cu rinencefalul i hipotalamusul modificrile vegetative asociate durerii (la care particip nuclei din hipotalamus i substana reticulat a trunchiului cerebral). Curentii diadinamici: efecte si mod de actiune

Ef: analgezic, hiperemiant, dinamogen, determinate de: nivelul intensit, forma CDD, modalitatea de aplicare a electrozilor. Intensitatea se regleaza progresiv,obtinandu-se senzatii de vibratii bine tolerate, nedureroase. Acomodarea se instaleaza repede, Iin timpul trat, sub pragul dureros. Pt obt contr ms Ila pragul de contr, fara senz de crampa ms (act dinamogena la frecv = 50 Hz). Formele clasice de CDD (Bernard) 1. monofazat fix: ef excitator,tonusul ms, prod vibratii ce act ca un masaj electric profund, tonicizeaza peretii art prin act vasoconstrictoare. 2. difazat fix: este cel mai analgezic, ridicand pragul sensibilitatii la durere. 3. perioada scurta: ef excitator, tonicizant, actionand ca un masaj profund intens. 4. perioada lunga: ef analgetic si miorelaxant evident si persistent, anticogestiv. 5. ritm sincopat: cel mai pronuntat ef excitomotor, electrogimnastica ms. Forme de CDD CDD MF: 50 impulsuri/sec CDD DF: 100 impulsuri/sec CDD PL: alternanta de MF cu durata trenului de 4 sec, cu DF cu durata trenului de 8 sec CDD PS: alternanta de MF cu DF, timp de 1 sec, fara pauze. CDD RS: alternante de MF de 1 sec, cu pauza de 1 sec.

Modalitati de aplicare Depind de scopurile terapeutice urmarite. Aplicatii pe pct dureroase circumscrise: electrozi mici rotunzi de marime egala; polul () direct pe pct dureros, (+) la 2-3 cm distanta. Aplicatii transversale: electozi plati de marime corespunzatoare si egala asezati de o parte si de cealalta a regiunii dureroase. Aplicatii longitudinale: de-a lungul unui nerv periferic, vas. Polul (+), de regula mai mare, se aseaza proximal pe zona de emergenta, polul (-), mai mic, distal pe zona afectata. Aplicatii paravertebrale: cu electrozi plati de marime adaptata de la caz la caz, transversal si paralel cu col vertebral catodul pe locul dureros, sau de-a lungul coloanei anodul proximal, catodul distal. Aplicatii gangliotrope: electrozi mici, rotunzi, cu catodul pe zona ggl respectivi, anodul la 2-3 cm distanta. Aplicatii mioenergetice: pt tonicizarea unor ms normoinervati.Polul (+), mai mare, ca electrod indiferent, la locul de emergenta al n. motori, polul(-) pe pct motorii ale ms interesati. Tehnica de aplicare Marimea si forma electozilor in fct de reg tratate, trebuie sa acopere cat mai mult din reg dureroasa. Modalitatea de pozitionare si polaritea electrozilor in fct de scopul terapeutic. Pacientii se aseaza pe pat sau scaun. Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de protectie hidrofile, bine umezite si fixati cu ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip.

Formele de CDD aplicat se aleg in fct de scopul terapeutic . Intensitatea se regl prin crestere progresiva la o doza corespunzatoare efectului urmarit: analgetic, dinamogen, fara a atinge pragul sensibilitatii dureroase. In cursul sedintei I trebuie pt mentinerea senzatiilor de vibratie nedureroasa. Durata sedintelor=in raport cu scopul terapeutic Durata=scurta, pt a evita acomodarea: 4-8 min. In aplic cu scop hiperemiant, vasculotrop, durata sedintei = 20-30 min. Polul activ este intotdeauna polul negativ. Ritmul sedintelor este in fct de stadiul afect tratate: Std ac de 2 ori/zi Nr sed: in fct de ef obtinute Scop antalgic: 6 8 sedinte Scop dinamogen sau hiperemiant:> 10 sedinte. Indicatiile CDD Stari posttraumatice: contuzii, entorse, luxatii, intinderi ms, redori articulare; Afect reumatismale: artroze, artrite, reum abarticular; Tulb circulat perif: B. Raynaud, acrocianoza, b. varicoasa, arteriopatii periferice obliterante. Curentii Trabert Curenti dreptunghiulari cu ef analgetic si hiperemiant (durata impuls 2ms, pauza 5ms, frecv 140 Hz). Electroizi de aceasi dimensiune in fct de zonele tratate 3/4; 6/8; 8/12 cm, se aplica bipolar. Se aplica cu strat hidrofil de protectie f gros. Electrodul (-) se aplica pe locul cel mai dureros, iar cel (+), de obicei proximal de catod, la numai 3-5 cm distanta. Distanta dintre electrozi nu depaseste 5-7cm. I se stabileste la senzatia suportabila de vibratie, timp de 10 min. Curentii stohastici Sunt curenti cu stimuli aperiodici, neregulati, cea ce reduce reactiile de adaptare, crescand ef analgetic prin ridicarea mai pronuntata a pragului la durere, precum si durata acestui efect. Frecv = 5-30 Hz. Stimularea nervoasa electrica transcutanata TENS Tehnica non-invaziva C de joasa frecv in impulsuri dreptunghiulare Frecv pana la 100 Hz Durata impulsului 0,004 0,25ms Mec de act: Inhibitie presinaptica ( la nivelul cornului dorsl medular) Eliberare de endorfine, enkefaline, dinorfine Inhibarea directa a nervului excitat anormal Aplicatii de TENS 1. TENS conventional (constant, de frecventa inalta, normal): frecv 50-100 Hz, impulsuri de durata scurta 0,04 0,1 ms, I=10-40 mA, electrozii se aplica pe zona dureroasa,

I se stabileste la senzatia de furnicatura confortabila, ef se instaleaza rapid 1015 min si dureaza cateva ore 3 4 ore, durata sed 15min, indic: dureri musculo-scheletale acute Act prin stimul fbr A 2. TENS acupuncture like (AL TENS): stimulare endorfinica de f joasa frecv C. electric de 1-5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de impulsuri cu durata de 0,15 0,25 ms, I 50-100 mA ef musculoconstrictor Stimularea se face pe zona dureroasa sau la distanta Marimea electrozilor 100 cm2 Durata stimularii 30 min Ef se instaleaza pt cateva ore, aprox 6 ore, Indic: durerea cr. Actioneaza prin stimul fbr C si a fbr motorii 3. TENS intens, stimulare intensa de scurta durata Mod de act: recrutarea fbr descendente inhibitorii reticulate de la nivelul trunchiului cerebral Frecv mare 100-150 Hz, Durata impulsului 250-500 microsec Durata stimularii 15-30 sec Ef se instaleaza rapid 5 min, dispare dupa 30 min PENS - Percutaneous Electrical Nerv Stimulation Electrostimulare antalgica care combina avantajele TENS cu cele ale electroacupuncturii Electrozii sunt reprezentati de acele de acupunctura, plasati pe dermatomul ce corespunde patologiei ce genereaza durerea. TENS tehnica Electrodul activ se aplica pe: zona dureroasa, pct trigger, pct de acupunctura Anodul se plaseaza mai jos de zona dureroasa, respectand dermatomul Protocol pt aplicare TENS: Se verifica tegum Se degreseaza tegum cu o sol alcoolica 70% Se verifica aparatul si electrozii Se seteaza caractTENS Gradarea intensitatii la inceputul sedintei Descrestera controlata a I la inchiderea aparatului Contraindicatii TENS Pacemaker Sarcina NU: pe sinusul carotidian, pe fata ant a gatului, pe laringe, transcerebral, precordial !!!!!!!!!!! Lez cutanate

ACTIUNILE CURENTILOR DE MEDIE FRECVENTA DEFINITIE CMF = curenti alternativi sinusoidali cu frecv cuprinse intre 1000 Hz (1 kHz) si 100000 Hz (100 kHz), limite stabilite de Gildesmeiter si Wyss. In terapie se folosesc frecv de 3 10 kHz. ACTIUNI BIOLOGICE ALE CMF 1. Ef sumatiei temporare: excitatia fbr n mielinice este posibila numai dupa o succesiune de perioade de c alternativi, deci dupa o succesiune de oscilatii de MF, dependent de un anumit prag de intensitate si un anumit timp util. T util este cu atat mai mic, cu cat I de excitatie este mai mare. Cu cat creste frecv CMF, cu atat creste si nr per necesare pt declansarea unui PA. 2. Excitatia apolara sau ambipolara: excitatia poate fi produsa la oricare din cei 2 poli si concomitent, daca ei sunt aplicati simetric. Conditii: A. impulsurile de c alt tb sa aiba o forma simetrica. B. CMF tb sa fie modulat in amplit, adica sa apara si sa dispara lent, la intervale de cateva perioade de c alt C. frecv c tb sa fie > 1000 Hz . 3. Negativarea primara sau locala: la stimuli de MF cu I subliminara, dupa trecerea unui anumit nr de perioade, apare local o negativare primara exprimata de descresterea pot. de repaus a mb excitabile (depolarizare reactiva dupa Weyss).

PRINCIPALELE EFECTE FIZIOLOGICE 1. Act stimulatoare pe ms scheletica, producand contr ms puternice, reversibile, bine suportate. 2. Ef de stimul asupra ms netezi hipotoni (ai unor org int) 3. Act antalgica 4. Act vasomotorie cu ef hiperemizant si resorbtiva 5. Alte ef: decontracturant miorelaxant, trofic si asupra str veg (stimulare a vagului) POSIBILITATI DE APLICARE 1. IN SCOP DIAGNOSTIC 2. IN SCOP TERAPEUTIC A. Procedeul de aplicatie cu un singur curent deMF modulat B. Procedeul prin curent interferential dupa Nemec 1. SCOP DIAGNOSTIC Aplicatia locala a unui CMF provoaca contr numai pe un ms normoinervat. Intensitatea c necesar pt producerea contr ms tb sa fie cu atat mai mare, cu cat frecv impulsului de MF este mai mare. Test electrodiagn cu medie frecv: in conditiile unui raspuns contractil din partea ms testat, se confirma si se evita un exam electromiografic. SCOP TERAPEUTIC A. PROC DE APLICATIE CU UN SINGUR CMF MODULAT

FORME DE CURENTI: Media frecv pura Media frecv pura redresata Media frecv cu modulare In per scurta In per lunga In PS PL (dublu modulat)

TEHNICA DE LUCRU TIPURI DE ELECTROZI: Placa (10/10 cm) Punctiformi (diam = 5 cm), pt zonele mici Tip masca pt ochi Inelari Toracici Palmari Electrozi vacuum Se apl pe zona dureroasa, I stabilindu-se la furnicatura FRECVENTA: 5000Hz = ef excitomotor 1000Hz = ef antalgic, trofic, decontracturant LP = ef antalgic, de activare a circulatiei perif SP = ef excitomotor 20-50 trenuri/sec; biotrofic 50-100 trenuri/sec; antalgic 100-500 trenuri/sec Durata sedintei = 10 min B. PROCEDEUL PRIN CURENT INTERFERENTIAL DUPA NEMEC Incrucisarea a 2 CMF cu frecv diferite, in general decalati cu 100 Hz; la locul de incrucisare endotisular se realizeaza ef terapeutice prin unde modulate in intensitate. CURENTUL INTERFERENTIAL Rezulta din 2 CMF cu amplitudini constante, dar cu frecv putin diferite. Rezultatul este tot un CMF, dar cu amplitudine variabila in fct de directia pe care il consideram. Frecv de variatie a amplit este egala cu diferenta dintre frecv celor 2 curenti. Diferenta celor 2 frecv corespunde in cazul electroterapiei unei variatii de joasa frecv. AVANTAJE 1. Modularea intensitatii prelungeste ef de stimulare al curentului alternativ de MF aplicat, prevenind instalarea fenom de acomodare. 2. Utilizarea frecv purtatoare din domeniul MF intimpina o resistenta electrica redusa din partea tegumentului. 3. Pot fi utilizate I mai mari de curent, cu un ef corespunzator crescut. 4. Interferentele de joasa frecv sunt considerate cele mai active dpdv biologic la niv celulelor. VARIANTELE MODULATIILOR DE FRECV APLICABILE CU C. INTERFERENTIALI CU FRECV CONST: 0-100 Hz: 1. F mici < 10Hz ef excitomotor pe toate fbr ms scheletice 2. F mijlocii: 12-35-50 Hz ef decontracturant, vasomotor, vasculotrofic

3. F rapide: 80-100 Hz ef analgetic CU FRECV VARIABILE MODULATE RITMIC 1. modulatia 0-10 Hz (dif F celor 2 curenti variaza liniar crescator si apoi descrescator in timp de 15 sec de la 0 la 15 Hz) act excitanta pe n motori 2. modulatia 90-100 Hz ef analgetic 3.modulatia 0-100 Hz ef decontracturant muscul, antiinfl, analgetic. TEHNICELE DE APLICATIE ALE C. INTERFERENTIALI 1. STATICA: electrozii se mentin in acelasi loc si asupra lor se exercita o pres const Electrozii clasici: tip placa, cate 2 perechi cu dimens diferite 50, 100, 200, 400 cm2 Tip pernita Cu vacuum 2. CINETICA: se utilizeaza 2 electrozi tip manusa electrokineziterapie EFECTE FIZIOLOGICE 1. Ef. excitomotor pe ms striata (act numai pe ms sanatosi, normal inervati); F mici < excita toate fbr ms; 2. Ef. decontracturant: se obt cu F medii 12-35 Hz; 3. Ef. vasculotrofic, hiperemizant,resorbtiv: Act directa pe vasems neteda a vaselor sg Indirect, prin gimnastica ms realizata de ef excitomotor ms, cu producere de contr fiziol line. 4. Ef analgetic modifica perceptia dureroasa prin diminuare excitabilitatii dureroase, dar si prin combaterea hipoxiei generatoare de durere (act vasodilatatoare); 5. Act excitomotoare pe ms neteda, este realizata de orice formula de curent interferential INDICATII 1. afect ale ap locomotor: stari post traum, artrite, pperiartrite, artroze, discopatii, mialgii, nevralgii, nevrite 2. afect vascul perif: tulb de circul art, venoasa, limfatica 3. afect ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree 4. afect ale org int: dischinezii biliare, distonii functionale intestinale, afect renourinare, hipertrofii de prostate CONTRAINDICATII 1. afect febrile de dif etiologii 2. tuberculoza activa 3. neoplazii 4. stari casectice 5. b infectioase 6. infectii 7. pace maker cardiac TIPURI DE ELECTROZI 1. clasici in forma de placa: 50, 100, 200 cm2 2. speciali

A. punctiformi: sunt 4 electrozi punctiformi cu diam de 4 mm, asezati diagonal la distanta de 7 mm, pt zone mici de tratat (nevralgii supraorbitare); B. electrozii pt ochi: sunt constituiti dintr-o masca oculara cu electrozi aplicati deasupra globilor oculari si 2 electrozi pernuta plasati in diagonala peste apofizele mastoide; C. electrozi inelari toracici: 2electrozi in forma de inel D. electrozi palmari (manusa): electrozi cu suprafata mare ce se aplica pe palma; 2 electrozi placa de 200 cm2. E. electrozi cu 4 campuri: o perna plata de 17/17cm, cu 4 electrozi cu supraf mare, dispusi diagonal, numiti electrozi tetrapolari F. electrozi cu 2 campuri: o pereche de pernute plate (17/9,5cm), cu cate 2 electrozi mari, aplicabili doar perechi 3. Electrozii cu vid (vacuum) sau ventuza (2 E ventuza cu 2 E placa; 4 cu 4) Atentie !!! Buretii de cauciuc introdusi in acesti E sa nu fie prea umeziti. Este interzisa umezirea cu sol chimice. Se regleaza initial un vid complet pt a crea o buna aderenta la tegument in zonele bombate sau flaste. Se regl subpresiunea realizata sub ventuze pana la atingerea unei valori de 0,4 kg/m2,indicata la manometrul aparatului. TEHNICA Frecv fixata in fct de scopurile terapeutice Intensitatea curentului: tb sa creasca progresiv, iar la sf sedintei sa fie redusa progresiv. Senzatia este de furnicatura puternica, dar bine tolerata placuta. Dozarea va fi la I joasa sau medie. Durata sedintelor: 15-20 min electrozi placa; 10 min electrozi ventuza. Nr. sedintelor: 6-8, 14-16. Cand se recomanda un nr mai mare de sedinte >12, se recomanda intercalarea unei pauze de14 zile. Aplicatiile se pot face zilnic sau la 2 zile.

Curentii de inalta frecventa


Electroterapia de nalt frecven aplicarea cu scop terapeutic a unui cmp electric i magnetic de nalt frecven i a undelor electromagnetice (unde decimetrice de 69 cm i microunde de 12,25 cm) cu frecvena peste 300 KHz. Caracteristici Curentii de inalta frecventa sunt curenti alternativi, sinusoidali, cu frecventa peste 100 000 Hz pana la cativa GHz sau zeci de GHz Orice curent electric cu frecventa > 10 kHz genereaza in jurul sau un camp electromagnetic ce se propaga in atmosfera. Acest camp este utilizat in transmisii radio, tv, GPS etc. Pentru a nu interfera cu undele folosite in telecomunicatii, aparatele de inalta frecventa folosesc benzi stricte de frecventa Modul de producere a curentilor de inalta frecventa

Emisia de unde scurte/ultrascurte presupune un circuit electric oscilator primar care transforma curentul electric de la retea in oscilatii de IF si UIF I. Initial, aceste circuite oscilante functionau prin fenomenul de descarcare al unui condensator (pe condensator se acumuleaza electricitate, cand tensiunea dintre armaturi devine suficienta se produce strapungerea dielectricului care determina oscilatii de inalta frecventa cu amortizare rapida) II. Ulterior s-au introdus lampi electronice (triode) se obtin oscilatii intretinute, (ce nu se amortizeaza) cu intensitati/amplitudini egale si o frecventa crescuta III. Actualmente, triodele au fost inlocuite cu un tub electronic in care ghidajul directiei fasciculului de electroni se realizeaza cu ajutorul unui camp magnetic perpendicular pe traiectoria fasciculului (magnetron) Aparatele de inalta frecventa Circuit oscilator primar (generator produce curenti de inalta frecventa) a. condensator b. trioda c. magnetron Circuit oscilator secundar (rezonator circuitul in care este plasat pacientul) a. de tip electrodic (metoda in camp condensator) b. de tip solenoidic (metoda in camp inductor) Proprietati fizice ale curentilor de inalta frecventa Nu produc fenomene electrochimice (electroliza, disociatie si migrare ionica) Nu provoaca excitatie neuromusculara Au efecte calorice de profunzime fara a produce leziuni cutanate, (endotermie tisulara sau diatermie) care dureaz peste 24 de ore far s se solicite termoreglarea; Produc fenomene capacitive (segmentele corpului amplasate in zona de actiune sunt strapunse intre electrozi asemeni unui condensator) si inductive (se induce in segmentul de tratat un curent de inalta frecventa ) Efectele biologice ale curentilor de inalta frecventa Vasodilatatie in teritoriile arteriolare cu hiperemie locala dar si cu risc de staza venolimfatica, scade RVP scade TAd Efect imunobiologic, cresterea capacitatii fagocitare, Actiune antibacteriana, prin cresterea temperaturii locale si prin afluxul de substante imunobiologic active Efect analgetic si sedativ Efectul biotrofico-metabolic, resorbtiv, de ameliorare a clearance-ului tisular (virarea metabolismului spre aerobioza cu indepartarea catabolitilor acizi in sangele venos) Efect proteolitic (fibrolitic), de rupere a aderentelor postlezionale/inflamatorii Creste rata diviziunii celulare, in special in epiderm Efect miorelaxant si antispastic pe musculatura neteda Produce echilibrarea pompelor ionice membranare celulare Parametrii aplicatiilor curentilor de inalta frecventa

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Lungimea de unda (domeniul de inalta frecventa) Modul de generare a campului aferent (condensator, inductor) Natura electrodului Suprafata electrodului Distanta electrod-piele Durata procedurii Intensitatea campului 2. Modul de generare a campului aferent Emisia in camp condensator presupune modalitati de aplicare prin intermediul electrozilor Emisia in camp inductor presupune amplasarea segmentului de tratat in interiorul cablu spiralat ce reproduce un solenoid 3. Natura electrodului electrozi cu contact direct electrozi cu aplicatie in camp condensator (cu aer reglabil electrozi Schliephake, cu aer nereglabili, electrozi supli- dielectricul utilizat este cauciucul si nu aerul) cu aplicatie in camp inductor/solenoid 4. Suprafata electrodului - Pentru undele scurte in camp condensator, deasupra zonei anatomice unde se urmareste un efect terapeutic maxim, se plaseaza electrodul cu dimensiuni mai mici - Pentru undele scurte in camp inductor, principiul concentrarii campului nu se mai bazeaza pe inegalitatea electrozilor 5. Distanta electrod-piele 1-2 cm efect superficial 3-4 cm efect profund Pentru undele scurte in camp inductor pulsat distanta trebuie sa fie 1,5 +/- 1,5 cm Pentru curentii de IF distanta trebuie sa fie 3+/-1 cm Pentru curentii de UIF distanta trebuie sa fie in jur de 5 cm 6. Durata procedurii Pentru afectiunile acute se prescriu doze Atermice sau oligotermice Durata sedintelor este de 3-5 minute Serii de sedinte 5-7, zilnic sau la doua zile Pentru afectiunile cronice se prescriu doze Medii sau intense Durate de aplicare si numar de sedinte aproximativ duble 7. Intensitatea campului Patru paliere de intensitate in functie de nivelul de incalzire tisulara profunda de tip endotermizant Dozarea aplicatiei se face dupa senzatia subiectiva a pacientului Doza I : (rece, atermica) nu produce perceptie de caldura Doza II : (doza submedie) temperatura cutanata creste local cu pana la 3 C, subiectul are senzatie slaba de cald

Doza III: (medie, termica) produce senzatie de caldura evidenta dar suportabila si agreabila Doza IV : (hipertermica) produce o senzatie de caldura puternica, greu de suportat Indicatii reumatologie: reumatism degenerativ, reumatism inflamator cronic, reumatism abarticular, sechele posttraumatice; neurologie: nevralgii, neuromialgii, nevrite, pareze i paralizii, sechele poliomielit, mielit i meningit; aparat cardiovascular: angin pectoral fr insuficie cardiac, tulburri ale circulaiei venoase periferice ale membrelor; aparat respirator: bronit cronic, sechelele pleurezie netuberculoas, astm bronsic ntre crize. aparat digestiv: spasme esofagiene, gastroduodenale, intestinale cu caracter funcional, constipaie cronic, diskinezie biliar; aparat urogenital: hipertrofie de prostat, colic nefretic, epididimite, anurie. ginecologie: metroanexit, parametrit cronic, sterilitate secundra, mastite; ORL: sinuzit, rinit cronic, faringit, laringit, otit extern; oftalmologie: orjelet, iridociclit: stomatologie: durere postextracie, gingivit; dermatologie: furuncul, panariiu, abces al glandelor sudoripare (hidrosadenit). Contraindicaii Stri inflamatorii acute Afectiuni cu tendinta la hemoragie Fenomene ischemie Stari febrile TBC Tumori Graviditate Piese metalice intratisulare, pace-maker cardiac.