Sunteți pe pagina 1din 112

1

VITICULTUR| {I OENOLOGIE

C U P R I N S

1. NO}IUNI INTRODUCTIVE

1.1. Defini]ia, scopul, obiectivele [i con]inutul viticulturii

1.2. Viticultura ca [tiin]\ [i leg\tura ei cu alte discipline

1.3. Situa]ia viticulturii `nainte [i dup\ invazia filoxerei

1.4. Situa]ia viticulturii mondiale

2. CICLUL BIOLOGIC AL VI}EI DE VIE

2.1. Ciclul de via]\ al vi]ei de vie

2.2. Ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie

3. ECOLOGIA VI}EI DE VIE

3.1. Factorii climatici

3.2. Factorii geografici

3.3. Factorii edafici

4. ~NMUL}IREA VI}EI DE VIE

4.1. Bazele [tiin]ifice ale `nmul]irii vegetative ale vi]ei de vie

4.2. Metode de `nmul]ire vegetativ\ a vi]ei de vie

5. PRODUCEREA MATERIALULUI S|DITOR VITICOL

5.1. Pepiniera viticol\.

5.2. ~nfiin]area planta]iilor de portaltoi

5.3. Intre]inerea planta]ilor tinere de portaltoi

5.4. Tehnologia de producere a buta[ilor portaltoi

5.5. Tehnologia producerii coardelor altoi.

5.6. Tehnologia de producere a vi]elor altoite

5.7. Cultura vi]elor `n [coala de vi]e

5.8. Reglement\ri privind producerea materialului viticol ameliorat

6. ÎNFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE VI}| RODITOARE

6.1. Tipurile de planta]ii viticole [i formele de conducere a vi]ei de vie

6.2. Alegerea [i organizarea terenului pentru cultura vi]ei de vie

6.3. Alegerea [i amplasarea soiurilor [i stabilirea distan]elor de plantare

6.4. Preg\tirea terenului `n vederea plant\rii vi]ei de vie

6.5. Plantarea vi]ei de vie

7. LUCR|RILE DE ~NTRE}INERE DIN PLANTA}IILE TINERE DE VI}| RODITOARE

7.1. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul I

7.2. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul II

2

8. TENHOLOGIA DE ~NTRE}INERE {I EXPLOATARE A PLANTA}IILOR DE

VI}| DE VIE PE ROD

8.1. T\ierea vi]ei de vie

8.2. Conducerea [i dirijarea coardelor

8.3. Lucr\ri [i opera]ii `n verde

8.4. Lucr\rile solului [i aplicarea erbicidelor

8.5. Fertilizarea planta]iilor viticole

8.6. Protec]ia vi]ei de vie contra bolilor [i d\un\torilor

8.7. Irigarea planta]iilor viticole

8.8. Recoltarea [i valorificarea strugurilor pentru mas\

9. PODGORIILE {I CENTRELE VITICOLE DIN ROMÂNIA

9.1. Podgoriile [i centrele viticole din regiunea podi[ului Transilvaniei

9.2. Podgoriile din regiunea dealurilor Cri[anei [i Maramure[ului

9.3. Podgoriile din regiunea dealurilor Moldovei

9.4. Podgoriile din regiunea dealurilor Munteniei [i Olteniei

9.5. Podgoriile [i centrele viticole din Banat

9.6. Podgoriile [i centrele viticole din Dobrogea

9.7. Podgoriile [i centrele viticole situate pe terasele Dun\rii

9.8. Podgoriile [i centrele viticole situate pe nisipuri [i alte terenuri favorabile din sudul ]\rii

10. PRINCIPALII PORTALTOI FOLOSI}I ~N VITICULTURA DIN ROMÂNIA

11. PRINCIPALELE SOIURI DE VI}| DE VIE RODITOARE CULTIVATE ~N

ROMÂNIA

11.1.

Soiuri pentru struguri de mas\

11.2.

Soiuri pentru vin

12. OENOLOGIE

12.1. Culesul, transportul [i recep]ia strugurilor `n vederea vinific\rii

12.2. Tehnologia prelucr\rii strugurilor

12.3. Tehnologia prelucr\rii mustului

12.4. Antiseptici [i antioxidan]i folosi]i `n industria vinicol\

12.5. Fermenta]ia [i macera]ia `n tehnologia producerii vinurilor

12.6. Compozi]ia chimic\ a vinurilor [i clasificarea lor

12.7. Evolu]ia [i fazele de dezvoltare ale vinului

12.8. Opera]ii tehnologice de `ngrijire [i de condi]ionare a vinului

12.9. Limpezirea vinului

12.10. Modific\ri nedorite care pot s\ apar\ `n vin

12.11. Stabilizarea vinului

12.12. ~mbutelierea vinului

BIBLIOGRAFIE

3

VITICULTUR| {I OENOLOGIE

1. NO}IUNI INTRODUCTIVE

1.1. Defini]ia, scopul, obiectivele [i con]inutul viticulturii Viticultura este o ramur\ a [tiin]elor agricole care se ocup\ cu studiul biologiei vi]ei de vie, precum [i cu metodele ra]ionale [i economice de cultur\ ale acestei plante. Viticultura are drept scop producerea materialului s\ditor viticol [i a strugurilor necesari consumului `n stare proasp\t\, pentru prelucrare industrial\, ca materie prim\ la producerea mustului, a vinurilor de diferite tipuri [i calit\]i, a distilatelor [i a altor produse derivate. Ca obiectiv, viticultura urm\re[te, `n primul rând, s\ valorifice terenurile `n pant\ [i nisipurile slab productive, improprii pentru agricultura cerealier\.

1.2. Viticultura ca [tiin]\ [i leg\tura ei cu alte discipline

Latura teoretic\, `mbog\]it\ prin cercet\ri proprii `n domeniu [i prelucrarea de cuno[tin]e din alte [tiin]e, cu care au un permanent schimb de informa]ii, face ca viticultura s\ fie o [tiin]\ de sintez\. Ea s-a dezvoltat `n ultimele dou\ secole, odat\ cu progresul `nregistrat de [tiin]ele biologice, agronomice, tehnice [i economice, de la care a preluat denumiri, principii, legi [i concepte etc. Acestea fac ca viticultura s\ fie strâns legat\ de o serie de discipline: biologia, morfologia [i anatomia plantelor, fiziologia plantelor [i biochimia, botanica, ecologia, agrometeorologia, genetica, pedologia [i agrochimia, `mbun\t\]irile funciare, fitopatologia [i entomologia, ampelografia, oenologia, agrotehnica, mecanizarea agriculturii, economia agrar\.

1.3. Situa]ia viticulturii `nainte [i dup\ invazia filoxerei

Pe teritoiul ]\rii noastre cele dintâi dovezi de activitate viticol\ apar `n neoliticul mijlociu cu 3000 de ani `.e.n., `n momentul când primele triburi de culeg\tori [i de vân\tori se statornicesc `n a[ez\ri stabile, spre a practica agricultura [i cre[terea animalelor. Trecerea la cultura propriu-zis\ a vi]ei de vie a avut loc `n a doua perioad\ din epoca fierului, când s-au descoperit primele cosoare dacice `n Moldova, la Alba-Iulia, pe Târnave [i `n Oltenia. ~n orânduirea sclavagist\ (sec. II-I `.e.n.) geto-dacii au extins atât de mult viticultura, `ncât vinul produs dep\[ea nevoile proprii de consum, constituind principalul articol de schimb cu popoarele vecine [i, mai ales, cu negustorii greci.

4

Ulterior, sub regele Decebal, dar mai ales dup\ cucerirea [i colonizarea

Daciei de c\tre romani, dezvoltarea viticulturii a luat amploare.

~n perioada orânduirii feudale, sunt statornicite sortimentele de soiuri proprii

fiec\rei podgorii. Cu aceste sortimente caracteristice podgoriilor (ex. Cotnari,

Odobe[ti, Dealul Mare, Dr\g\[ani, Târnave etc.) erau ob]inute vinuri care aveau

calit\]i specific imprimate de sortimentul bine diferen]iat pe podgorii.

Apari]ia filoxerei (1884), mai târziu cu dou\ decenii decât `n Fran]a, `mparte

viticultura `n trei perioade; pr e f i l oxe r i c \ (pân\ `n 1884), f i l oxe r i c \ (1884-

1900) [i p o s t f i l o x e r i c \ (1900 [i `n continuare).

Perioada prefiloxeric\ ]ine de la apari]ia primilor reprezentan]i ai vi]ei de

vie [i introducerea acestora `n cultur\, pân\ la invazia filoxerei (1884). Principalele

caracteristici ale acestei perioade sunt: crearea majorit\]ii soiurilor de vi]\ roditoare

printr-o `ndelungat\ selec]ie natural\ la care, `n timp, s-a ad\ugat [i selec]ia

artificial\, la `nceput empiric\, f\cut\ de cultivatori, apoi [tiin]ific\ [i sistematic\;

din aceste soiuri se alc\tuiesc, cu timpul, pe baza experien]ei genera]iilor de

viticultori, sortimente proprii pentru fiecare podgorie.

Perioada filoxeric\ (1884-1900). Oficial, filoxera a fost semnalat\ `n

Europa `n anul 1863, iar la noi `n ]ar\, `n 1884, `n comuna Chi]orani jude]ul Prahova.

De la Chi]orani filoxera se extinde foarte repede `n toat\ podgoria Dealul Mare, iar

de aici [i `n alte podgorii. Atacul filoxerei ia amploare, astfel `ncât, `ntr-un interval

foarte scurt, este distrus integral patrimoniul viticol, cu excep]ia planta]iilor de vii de

pe nisipuri, care au rezistat la atacul insectei.

Refacerea viticulturii s-a f\cut, `n principal, pe baza hibrizilor direct

produc\tori [i a vi]elor altoite produse ini]ial de primele pepiniere din ]ara noastr\

(Strehaia-jude]ul Mehedin]i; Tintea, jude]ul Prahova; Bistri]a [i Pietroasele jude]ul

Buz\u; Petre[ti jude]ul Putna; Bara]ca, jude]ul Arad). ~n aceste pepiniere se urm\rea

adaptabilitatea portaltoilor, comportarea soiurilor str\ine [i a hibrizilor direct

produc\tori importa]i din Fran]a, producerea vi]elor altoite etc.

Perioada postfiloxeric\ ]ine din momentul când a `nceput reconstruc]ia

viilor distruse de filoxer\ [i pân\ `n zilele noastre. ~n cadrul acestei perioade se

disting patru etape.

I. Prima etap\, numit\ [i etapa imediat postfiloxeric\, este cea `n care s-a

c\utat s\ se `nlocuiasc\ din cultur\ soiurile europene nerezistente la filoxer\,

apar]inând speciei Vitis vinifera, cu alte vi]e rezistente la atacul insectei, apar]inând

speciei Vitis labrusca. Astfel, din America [i Fran]a, [i ulterior [i din alte ]\ri, s-au

importat diferite soiuri de hibrizi direct produc\tori vechi, rezulta]i din speciile

5

americane prin hibrid\ri sexuate naturale. Parte din ace[ti hibrizi se mai `ntâlnesc [i

ast\zi prin unele planta]ii (Lydia, Isabella, Noah, Clinton, Jacquez, Delaware,

Othello, Herbemont). Ace[tia nu au dat satisfac]ie, fapt pentru care viticultorii

francezi au `ncercat [i alte solu]ii, care `n fond se bazau tot pe rezisten]a vi]elor

americane la filoxer\. Astfel, prin hibrid\ri artificiale sexuate dintre vi]ele americane

[i cele europene ei creaz\ al]i hibrizi, numi]i hibrizi direct produc\tori noi

(Ferdinand de Lesseps, Rayon d'or, Flot d'or, Seibel, Terras, Couderc). Ace[tia erau

ceva mai buni, dar f\r\ a `ntruni, totu[i, calit\]ile strugurilor de la vi]a european\.

Singura solu]ie care a dat satisfac]ie [i care ulterior a devenit mijlocul

indirect de lupt\ contra filoxerei a fost altoirea soiurilor de vi]e europene (Vitis

vinifera) pe vi]e americane (Vitis riparia, V. rupestris, V. solonis, V. cordifolia, etc).

Cunoscut\ `nc\ din cele mai vechi timpuri ca mijloc de `nnobilare, altoirea a fost

reactualizat\ dup\ invazia filoxerei [i generalizat\ ca unica metod\ de `nmul]ire [i de

refacere a viilor de pe terenurile contaminate.

II. Etapa restrângerii num\rului de soiuri [i delimit\rii zonelor viticole,

reprezint\ faza ulterioar\ celei postfiloxerice. Printre m\surile luate `n aceast\

perioad\ se num\r\: restângerea [i localizarea culturii vi]ei de vie, numai `n

perimetrul vechilor podgorii consacrate; inventarierea soiurilor existente `n planta]ii

[i `ntocmirea listei, cu soiurile admise pentru `nmul]ire; limitarea extinderii hibrizilor

direct produc\tori [i defri[area planta]iilor existente de hibrizi, `n special de la [es,

contra unor desp\gubiri `n bani din partea statului; delimitarea zonelor viticole, ce a

avut drept scop restrângerea planta]iilor de vii `n zonele de deal.

III. Etapa raion\rii viticulturii. Sprijinindu-se pe studiul `ndelungat al

soiurilor de vi]\ de vie existente `n cultur\, lucr\rile de raionare, [i mai târziu, cele

de microraionare a viticulturii, au stabilit sortimentele de baz\ pe podgorii [i centre

viticole, mergând pân\ la comun\-sat, distan]ele de plantare, portaltoii cei mai

adecva]i, precum [i suprafe]ele care urmeaz\ s\ fie plantate.

IV. Etapa delimit\rii teritoriale a culturii vi]ei de vie este cea mai nou\ etap\

[i are drept scop: stabilirea cadrului natural teritorial favorabil pentru cultura

eficient\ a vi]ei de vie, v\zut\ `n perspectiva dezvolt\rii economii na]ionale;

precizarea direc]iilor de produc]ie adecvate pentru fiecare unitate natural delimitat\,

stabilirea sortimentului [i structurii soiurilor, atât pentru vi]ele roditoare, cât [i pentru

portaltoi; delimitarea zonelor de cultur\ dup\ modul de potejare al vi]elor pe timpul

iernii (protejat\, semi-protejat\, neprotejat\) [i `n func]ie de necesitatea iriga]iei, ca

m\sur\ agrotehnic\ necesar\ pentru intensificarea produc]iei viticole.

6

1.4. Situa]ia viticulturii mondiale

R\spândirea viilor pe glob. Cultivarea vi]ei de vie cu eficien]\ economic\

este posibil\ `n acele regiuni unde temperatura medie anual\ este de 9-20°C, la care

se adaug\ [i alte condi]ii legate de durata de str\lucire a soarelui, cantitatea total\ de

precipita]ii [i reparti]ia lor `n timpul anului, etc. Vi]a de vie nu poate d\inui `n

regiuni cu temperaturi medii anuale peste 20°C. Izoterma cu aceast\ valoare,

reprezint\ hotarul natural dintre zona palmierului [i cea a vi]ei de vie. In linii mari,

aceste condi]ii sunt satisf\cute `n interiorul a dou\ benzi ce `nconjoar\ globul. Prima

[i cea mai important\ este situat\ la nord de ecuator, `ntre 35 [i 51° latitudine, iar a

doua, mai `ngust\, se g\se[te `n emisfera sudic\, `ntre 25 [i 38° latitudine. `n

regiunile tropicale vi]ele sunt `ntotdeauna verzi [i se pot ob]ine 2-3 recolte pe an, dar

strugurii nu se preteaz\ la vinifica]ie. Limita altitudinii `n viticultur\ cre[te pe

m\sura apropierii de ecuator [i scade c\tre poli.

Din suprafa]a total\ ocupat\ cu vi]\ de vie, aproximativ 94% din planta]ii

sunt situate `n emisfera boreal\ [i numai 6% `n emisfera austral\. ~n cadrul celor

dou\ benzi, recoltele de struguri cele mai bune, sub aspect calitativ, se ob]in `n

regiunile unde temperatura medie anual\ este cuprins\ `ntre 11-16°C.

Suprafa]a planta]iilor de vii. Dup\ datele O.I.V. din ultimii ani, planta]iile

viticole de pe glob ocup\ o suprafa]\ de circa 8 ± 0,5 milioane ha. Din aceast\

suprafa]\ 70% se g\se[te `n Europa, 16% `n Asia, 10% `n America, urmat\ de Africa

cu 3,6% [i la urm\ Oceania (Australia plus Noua Zeeland\ cu 0,7%).

2. CICLUL BIOLOGIC AL VI}EI DE VIE

Ciclul biologic al vi]ei de vie este format din ciclul de via]\ (ciclul

ontogenetic, „ciclul biologic mare”) [i ciclul de via]\ anual („ciclul biologic

mic”).

2.1. Ciclul de via]\ al vi]ei de vie

Prin ciclul de via]\, numit [i ciclul biologic mare, se `n]elege durata pe

care o parcurge planta de la s\mân]\ pân\ la moartea ei. Vi]a de vie tr\ie[te mai

mul]i ani (40-60 ani) [i rode[te `n fiecare an, deci este o plant\ policarpic\. ~n

cursul ciclului de via]\ procesele de cre[tere [i dezvoltare au loc cu intensit\]i

diferite, `n func]ie de vârst\, factorii naturali, m\surile agrotehnice etc.

~n cre[terea [i dezvoltarea vi]ei de vie se deosebesc etape mari, de la 2-7

pân\ la 40-60 ani, caracterizate prin anumite modific\ri cantitative [i calitative,

numite perioade de vârst\. La vi]a de vie din cultur\, ob]inut\ pe cale vegetativ\,

7

se deosebe[te o „vârst\ conven]ional\”. ~n cursul dezvolt\rii sale ontogenetice, la

vi]a de vie se disting 3 perioade de vârst\: perioada de tinere]e; perioada de

maturitate; perioada de b\trâne]e (declin).

Perioada de tinere]e dureaz\ 2-7 ani, `n func]ie de agrotehnica aplicat\,

forma de conducere a butucilor, soi, adic\ pân\ la intrarea vi]elor pe rod. ~n

aceast\ perioad\ predomin\ procesele de cre[tere, `ncât toat\ aten]ia viticultorului

se `ndreapt\ asupra ob]inerii unor vi]e viguroase [i a unor planta]ii f\r\ goluri; se

execut\ t\ieri de formare a butucilor [i completare a golurilor.

Perioada de maturitate sau de fructificare dureaz\ de la intrarea vi]elor

pe rod pân\ la sc\derea sistematic\ a produc]iei de struguri, respectiv 30-40 de

ani. Procesele de cre[tere sunt diminuate, caracteristica principal\ a vi]elor fiind

fructificarea. Asupra butucului se execut\ anual, t\ieri de rodire.

Perioada de declin ]ine 5-l5 ani, pân\ la epuizarea butucilor, dup\ care

ace[tia se scot prin defri[are. ~n aceast\ perioad\ vigoarea [i produc]ia scad, iar pe

butuci apar numero[i l\stari lacomi pe baza c\rora, prin t\ieri speciale, ace[tia pot

fi regenera]i.

2.2. Ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie

~n ciclul de via]\ anual al vi]ei de vie se disting 2 perioade: perioada de

repaus [i perioada de vegeta]ie.

Perioada de repaus (sau de via]\ latent\) dureaz\ 150-180 zile [i este

delimitat\ fenologic de c\derea frunzelor toamna [i pân\ la `nceputul circula]iei

de prim\var\ a sevei („plânsul”), adic\, din punct de vedere calendaristic, din

noiembrie pân\ la `nceputul lunii aprilie. ~n aceast\ perioad\ via]a plantei se

desf\[oar\ atât de lent, `ncât pare c\ vi]a [i-a `ncetat total func]iile vitale. Perioada

trebuie considerat\ ca o adaptare biologic\, util\ plantei, la temperaturile sc\zute

din timpul iernii. ~n aceast\ perioad\, `n planta]iile de vii se execut\ urm\toarele

lucr\ri: recoltarea coardelor altoi [i portaltoi; scoaterea vi]elor altoite din [coal\;

mu[uroitul sau `ngropatul; plantarea vi]elor; ar\tura adânc\ [i fertilizarea de baz\.

~n cursul perioadei de via]\ latent\ se deosebesc dou\ faze: faza repausului

adânc (fiziologic); faza repausului facultativ (for]at),

Faza repausului adânc sau fiziologic dureaz\, `n func]ie de soi, 60-70 zile,

timp `n care metabolismul se desf\[oar\ cu intensitate minim\, din care cauz\ vi]a

de vie poate suporta mai bine temperaturile sc\zute din timpul iernii. Aceast\ faz\

este necesar\ [i obligatorie plantei, pentru reluarea ciclului biologic anual.

8

Faza repausului facultativ (for]at) urmeaz\ dup\ repausul fiziologic, fiind

determinat\ de condi]iile nefavorabile de mediu (temperaturi sc\zute), care nu

permit pornirea vi]ei de vie `n vegeta]ie. Dup\ parcurgerea repausului fiziologic,

dac\ temperatura atinge zero biologic (10°C) [i se men]ine o anumit\ perioad\,

vi]a poate porni `n vegeta]ie.

Perioada de via]\ activ\ (de vegeta]ie). ~n aceast\ perioad\ procesele

metabolice se desf\[oar\ mult mai intens decât `n perioada de repaus, fapt ce se

reliefeaz\ [i prin aspectul exterior al plantei. Fenologic, perioada de vegeta]ie este

cuprins\ `ntre circula]ia de prim\var\ a sevei (plâns) [i sfâr[itul fenofazei de

c\dere a frunzelor, respectiv de la `nceputul lunii aprilie pân\ `n noiembrie. ~n

func]ie de soi [i condi]iile de mediu, ea dureaz\ 180-2l0 zile [i cuprinde mai multe

fenofaze, delimitate de apari]ia unor modific\ri morfologice: „plânsul”, cre[terea

l\starilor, `nfloritul, cre[terea boabelor, maturarea boabelor, maturarea lemnului,

c\derea frunzelor.

Plânsul sau circula]ia de prim\var\ a sevei se manifest\ prin scurgerea

sevei brute sub form\ de pic\turi la nivelul r\nilor f\cute prim\vara cu ocazia

t\ierii. Intensitatea „plânsului” este mai slab\ sau mai puternic\, `n func]ie de

temperatura [i umiditatea solului, de specie [i soi. ~n general, plânsul `ncepe

atunci când la nivelul masei principale a r\d\cinilor temperatura solului dep\[e[te

5°C, iar temperatura aerului tinde spre zero biologic (10°C). ~n func]ie de factorii

aminti]i, plânsul dureaz\ de la câteva ore pân\ la 2 s\pt\mâni, timp `n care

butucul poate pierde de la câteva pic\turi, pân\ la 7-8 litri lichid (seva brut\).

Cre[terea l\starilor. Fenologic, aceast\ faz\ `ncepe de la deschiderea

ochilor de iarn\ [i ]ine pân\ la maturarea strugurilor, calendaristic, din decada a

doua a lunii aprilie, pân\ `n toamn\. Etapele premerg\toare cre[terii l\starilor

sunt: `nmuguritul [i dezmuguritul.

~nmuguritul sau umflarea mugurilor `ncepe la zero biologic [i dureaz\

circa 15 zile. ~n aceast\ etap\ mugurii se desprind foarte u[or de pe coarde, fapt

pentru care se recomand\ evitarea aplic\rii oric\rei lucr\ri asupra butucilor.

Dezmuguritul, delimitat de deschiderea primilor [i ultimilor muguri, este

marcat de apari]ia primelor frunzuli]e din mugurii de iarn\ [i dureaz\ 10-15 zile.

Din punct de vedere al dezmuguritului, soiurile de vi]\ din cultur\ se grupeaz\ `n

timpurii, mijlocii [i târzii, f\r\ ca `ntre dezmugurit [i maturarea strugurilor s\

existe o leg\tur\ direct\.

Faza de cre[tere a l\starilor dureaz\, conven]ional, pân\ la `nflorit (35-45

zile); real, `ns\, dureaz\ 90-120 zile, timp `n care cre[terea se desf\[oar\ cu

9

intensitate diferit\. Astfel, dup\ dezmugurire, când nivelul de temperatur\ este

`nc\ sc\zut, intensitatea de cre[tere este mic\ (1-1,5 cm/24 ore) [i cu `ntreruperi `n

timpul nop]ii, când temperatura scade sub zero biologic (10°C). Pe m\sur\ ce

nivelul de temperatur\ se ridic\ [i amplitudinile de temperatur\ `ntre zi [i noapte

sunt mai mici, cre[terea l\starilor este mai intens\ (5-8 cm/24 ore) [i f\r\

`ntreruperi. Spre toamn\, viteza de cre[tere `ncepe treptat s\ scad\, pân\ la zero.

~nfloritul. La vi]ele roditoare, inflorescen]a apare atunci când pe l\star

exist\ 3-7 frunze; ea se dezvolt\ odat\ cu cre[terea acestuia, ajungând la

dimensiuni maxime [i luând form\ proprie soiului `nainte de `nflorit.

Fenologic, `nfloritul `ncepe atunci când pe l\star exist\ 15-20 frunze.

Calendaristic, `n condi]iile ]\rii noastre, `nceputul `nfloritului are loc `ntre 1-15

iunie, cu varia]ii `n func]ie de soi, podgorie, condi]ii meteorologice etc. La o

inflorescen]\ `nfloritul dureaz\, `n condi]ii normale, 1-3 zile, la un soi 4-8 zile, iar

`ntr-o podgorie pân\ la 20 de zile. Pentru declan[area `nfloritului este necesar ca

nivelul temperaturii s\ dep\[easc\ 15°C, iar umiditatea relativ\ a aerului s\ fie

mai mare de 40%. Temperatura optim\ pentru `nflorire este de 22-25°C.

~n mod obi[nuit, `nainte, `n timpul [i dup\ `nflorit, 10-60% din totalul

florilor cad. Procesul de c\dere a florilor este, `n general, normal, deoarece planta

formeaz\ un num\r de flori cu mult mai mare decât posibilitatea de nutri]ie a

acestora. Cauzele c\derii florilor se `mpart `n: organice sau de constitu]ie,

fiziologice sau de nutri]ie, climatice, patologice etc.

Cre[terea boabelor. Fenologic, faza cre[terii boabelor este delimitat\ de

c\derea ultimelor corole [i intrarea `n pârg\ a primelor boabe. Calendaristic,

`ncepe dup\ 15 iunie [i dureaz\ 25-30 zile pentru soiurile cu maturarea boabelor

timpurie (Muscat Perl\ de Csaba) [i 50-60 zile pentru soiurile cu maturare târzie

(Italia, Afuz-Ali).

Din cauza nefecund\rii sau a unei fecunda]ii defectuoase, parte din

boabele nou formate cad imediat. Alteori cresc foarte pu]in, ajungând la m\rimea

unui bob de mei, când, de asemenea, cad sau r\mân pe ciorchine, nedezvoltate.

Fenomenul este cunoscut sub denumirea de meiere. La alte soiuri, parte din boabe

cresc pân\ la m\rimea bobului de maz\re sau a unei m\rgele de m\rime mic\, de

unde [i denumirea fenomenului de m\z\rare sau m\rgeluire. La alte soiuri (Ki[-

Mi[, Corinth, Perlette), cu toat\ lipsa fecund\rii, boabele cresc pân\ la dimensiuni

normale, dar sunt lipsite de semin]e. Asemenea soiuri se numesc partenocarpice,

iar fenomenul este denumit partenocarpie.

10

Maturarea strugurilor `ncepe de la intrarea boabelor `n pârg\ pân\ la

maturarea lor complet\, desf\[urându-se paralel cu cre[terea l\starilor. La intrarea

`n pârg\ boabele devin translucide, `ncep s\ se coloreze specific soiului, devin

moi din cauza transform\rii protopectinei `n pectin\ solubil\ [i continu\ s\-[i

m\reasc\ volumul [i masa pân\ la maturarea complet\.

~n timpul matur\rii glucidele se acumuleaz\ `n cantit\]i mari, ceea ce face

ca boabele s\ devin\ dulci; aciditatea, care era maxim\ la sfâr[itul fazei de

cre[tere a l\starilor, `ncepe s\ scad\ progresiv; se acumuleaz\ substan]ele

colorante; pieli]a se sub]iaz\, devine transparent\ [i se acoper\ cu un strat de

pruin\, iar semin]ele ating dimensiuni maxime. Conven]ional, maturitatea

strugurilor poate fi: fiziologic\, când semin]ele din boabe au capacitate de

germinare; de consum (sau comercial\), când strugurii de mas\ `ntrunesc calit\]i

care `i fac s\ fie ap]i pentru consum; tehnologic\, când compozi]ia strugurilor este

optim\ pentru realizarea unui anumit tip de vin sau altei b\uturi; complet\ (sau

deplin\), când masa boabelor este maxim\, ceea ce coincide cu un con]inut ridicat

`n glucide [i o aciditatea moderat\.

Pentru vin, strugurii se recolteaz\ la maturitatea tehnologic\. ~n func]ie de

tipul de vin pe care dorim s\-l ob]inem, maturitatea tehnologic\ poate preceda

(vinuri pentru distilate sau spumante), poate coincide (vinuri de consum curent [i

superioare seci) sau poate urma (vinuri superioare demiseci [i dulci naturale)

maturita]ii depline. Prin supramaturare cantitatea de glucide din boabe cre[te, dar

nu pe seama acumul\rii de noi cantit\]i, ci prin concentrarea glucidelor existente

datorit\ evapor\rii apei, respectiv prin stafidirea boabelor. Supramaturarea poate

avea loc `n toamnele calde, lungi [i secetoase.

Maturarea lemnului [i c\derea frunzelor. Paralel cu maturarea boabelor

are loc [i procesul de maturare a lemnului coardelor anuale, care devine dominant

la sfâr[itul matur\rii strugurilor [i se continu\ pân\ ce frunzele cad. Fenologic, [i

`n mod conven]ional, aceast\ faz\, numit\ [i faz\ de trecere spre via]a latent\,

]ine de la sfâr[itul matur\rii strugurilor [i pân\ la c\derea ultimelor frunze.

3. ECOLOGIA VI}EI DE VIE

Ecologia (de la grecescul oikos = habitat [i logos = studiu) este [tiin]a care

se ocup\ cu studiul influen]ei factorilor externi asupra organismelor animale [i

vegetale. ~n cazul vi]ei de vie sunt analiza]i: -factorii climatici [i atmosferici: lumina,

temperatura din aer, umiditatea atmosferic\, precipita]iile, vânturile; -factorii edafici

11

umiditatea [i aerul din sol [i

caracteristicile fizice [i chimice ale solului; -factorii orografici: relieful, panta

terenului, expozi]ia [i altitudinea; -factorii biotici; -factorii istorici.

(din

grecescul

edaphos

=

sol):

temperatura,

3.1. Factorii climatici

Elementele principale ale climei sunt: radia]ia solar\, temperatura,

umiditatea, lumina, compozi]ia [i impurit\]ile atmosferice, vânturile etc.

Radia]ia solar\. Reprezint\ principala surs\ de energie primit\ la suprafa]a

solului [i constituie un important factor agrometeorologic, cu influen]e directe asupra

proceselor de fotosintez\ [i evapotranspira]ie a plantelor.

Un plus de 15-20% radia]ie global\ influen]eaz\ pozitiv declan[area mai

timpurie a unor fenofaze ale vi]ei de vie (dezmuguritul, `nfloritul, maturarea

strugurilor [i maturarea lemnului etc.), iar o diminuare a radia]iei globale cu 21-30%

din total are influen]e negative prin reducerea concentra]iei `n zaharuri (cu

aproximativ 30-40%) [i o cre[tere `n aceea[i propor]ie a acidit\]ii totale.

Temperatura. Procesele vitale ale plantelor sunt determinate [i influen]ate

de energia termic\, exprimat\ prin nivelul [i suma gradelor de temperatur\. Fiecare

fenomen fiziologic este condi]ionat de atingerea unui anumit nivel de temperatur\

numit prag biologic, care marcheaz\ `nceputul sau sfâr[itul unui fenomen biologic.

Pentru declan[area „plânsului” la vi]a de vie, pragul biologic inferior este de

4°C. Pentru `nceputul [i sfâr[itul `nfloritului, pragul biologic inferior este de 15°C.

Pentru cre[terea boabelor, pragul inferior de temperatur\ este de 20°C, pentru

coacerea strugurilor 17°C, iar pentru maturarea lemnului 12°C. ~ntocmai ca [i

pragurile inferioare de temperatur\, cele superioare stânjensc sau opresc procesele

biologice ale vi]ei de vie. Astfel, temperatura de 36°C constituie prag biologic

superior `n faza cre[terii boabelor, când poate ap\rea [i fenomenul de „op\real\” a

frunzelor, dup\ cum temperaturi de 32-34°C constituie prag superior pentru

maturarea boabelor. Dep\[irea pragurilor biologice nu are efecte negative

ireversibile ci doar o stagnare a unor procese biologice, care sunt reluate odat\ cu

revenirea `n limitele normale ale pragului respectiv.

Cel mai important prag biologic inferior pentru vi]a de vie este temperatura

de 10°C, considerat ca fiind zero de cre[tere sau zero biologic. Pragul biologic

inferior al vi]ei de vie delimiteaz\ lungimea perioadei bioactive a aerului, care `n

condi]iile climatului temperat-continental este de 180-220 zile. ~n acest interval se

`ncadreaz\ perioda de vegeta]ie propriu-zis\, care `ncepe cu dezmuguritul [i se

temmin\ cu c\derea frunzelor [i maturarea lemnului. ~n condi]iile ]\rii noastre,

12

num\rul zilelor cu temperatur\ activ\ (peste 10°C) din perioada de vegeta]ie variaz\,

`n func]ie de ani [i de podgorie, este de la 165 la 189 zile, fiind mai mare de 150 zile,

considerat ca minim pentru cultura vi]ei de vie.

Nivelul temperaturii poate avea [i valori minime sau maxime letale, care au

influen]e negative ireversibile. Astfel, `n perioada repausului relativ, mugurii de

iarn\ `nghea]\ la minus 16°C; lemnul de un an este necrozat la vi]ele asiatice

rezistente la ger (Vitis amurensis) la minus 40°C, la vi]ele americane la minus 30°C,

iar la vi]ele europene la minus 21°C; sistemul radicular `nghea]\ la minus 22-24°C la

vi]ele asiatice, la minus 10-11°C la cele americane [i la minus 5,7°C la vi]ele

europene. ~n perioada de vegeta]ie vârful l\starilor, frunzele tinere [i `nflorescen]ele

sunt afectate la minus 0,2-0,3°C, frunzele mature la minus 0,5-0,7°C, iar boabele la

minus 2-5°C, `n func]ie de faza lor de cre[tere sau maturare.

Temperaturile maxime pot avea, de asemenea, influen]e nocive, `n func]ie de

perioada de vegeta]ie, fenofaz\ etc. Astfel, temperaturile de peste 40°C sunt nocive

pentru cre[terea l\starilor, nivel care poate fi modificat `n minus cu 5°C, `n caz de

secet\, sau `n plus cu 5°C, la umiditate atmosferic\ ridicat\. Prin urmare,

temperatura poate fi considerat\ nociv\ atunci când valoarea ei este de 40±5°C. ~n

cazul planta]iilor viticole de pe nisipuri, unde `n timpul perioadei de vegeta]ie se

`nregistreaz\ uneori termperaturi care dep\[esc acest prag, este stânjenit\ polenizarea

sau poate s\ apar\ op\reala frunzelor [i p\tarea maronie a boabelor. ~n perioada

repausului relativ temperaturile de peste 12-14°C pot dec\li vi]a de vie, sensibilizând

mugurii de iarn\, care pot fi afecta]i chiar la minus 7-8°C.

Suma gradelor de temperatur\ sau bilan]ul termic (Σt°) se calculeaz\ pe ani,

anotimpuri sau decade lunare, iar când este nevoie s\ se stabileasc\ necesit\]ile

biologice pentru declan[area unor fenofaze, se calculeaz\ [i pe perioade sau faze de

vegeta]ie. Bilan]ul termic poate fi global (Σt°g), atunci când se `nsumeaz\

temperaturile medii zilnice, activ (Σt°a), când se `nsumeaz\ temperaturile din zilele

cu medii diurne peste 10°C, sau util (Σt°u), când se `nsumeaz\ diferen]ele de

temperatur\ care dep\[esc pragul biologic de 10°C. ~n podgoriile [i centrele viticole

din România se `nregistreaz\ urm\toarele valori: Σt°g = 2700÷ 4000°C, Σt°a = 2500

÷3800°C iar Σt°u = 1000÷2000°C.

Lumina. Vi]a de vie face parte din grupa plantelor iubitoare de lumin\

(heliofile) [i de aceea, cultura ei nu reu[e[te decât pe terenuri bine `nsorite. Pe

parcursul perioadei de vegeta]ie cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de lumin\ sunt diferite,

fiind mai mari `n timpul `nfloritului [i matur\rii strugurilor [i mai mici la cules.

13

Resursele luminoase ale unei zone viticole se apreciaz\ prin suma orelor de

str\lucire a soarelui (insola]ie) din perioada de vegeta]ie. Aceasta poate fi: global\

sau poten]ial\ (Σig), când se consider\ c\ toate orele de la r\s\ritul pân\ la apusul

soarelui sunt senine; - real\ sau efectiv\ (Σir), când din insola]ia global\ se scad

orele cu cer acoperit. Suma orelor de str\lucire global\ din perioada de vegeta]ie este

relativ constant\, variind `n limite restrânse `n func]ie de latitudine: `n condi]iile din

]ara noastr\, `n perioada aprilie - octombrie se `nregistreaz\ valori de 2900 ÷ 2985

ore. ~n schimb, insola]ia real\ (efectiv\) variaz\ `n limite mult mai largi, `n func]ie de

condi]iile anului. Pentru ]ara noastr\ durata de str\lucire efectiv\ a soarelui este de

1000 - 1800 ore, `n func]ie de a[ezarea geografic\ [i latitudine. Pentru principalele

podgorii din România, `n perioada 1961-1970, durata efectiv\ de insola]ie a variat

`ntre 1343 ore la Blaj [i Jidvei [i 1655 la Sarica-Niculi]el.

Umiditatea. Datorit\ sistemului radicular numeros [i puternic, cât [i

capacit\]ii sale de absorb]ie mari, vi]a de vie este mai rezistent\ la secet\ decât multe

alte plante. Dintre criteriile de apreciere a cerin]ei vi]ei de vie fa]\ de umiditate,

amintim: suma precipita]iilor, coeficientul precipita]iilor [i indicele hidrotermic.

Cultura vi]ei de vie reu[e[te `n acele locuri unde suma precipita]iilor anuale

variaz\ `ntre 400 [i 700 mm. ~n majoritatea podgorilor din România aceast\ sum\

dep\[e[te 500 mm anual. Din suma anual\ a precipita]iilor o parte (circa 50%) este

reprezentat\ de ploi m\runte ce nu dep\[esc 10 mm [i care nu sunt utile pentru vi]a

de vie, iar cealalt\ parte este reprezentat\ de ploi adev\rate sau utile.

Umiditatea solului. Este strâns legat\ de regimul precipita]iilor [i de regimul

termic, pe de o parte, [i de natura solului, textura [i structura sa, de nivelul pânzei de

ap\ freatic\ [i de lucr\rile agrotehnice aplicate, pe de alt\ parte. Cre[terea [i rodirea

la vi]a de vie se desf\[oar\ `n condi]ii optime, când umiditatea solului este de

60-80% din capacitatea sa maxim\ de re]inere pentru ap\.

Hidroscopicitatea aerului (umiditatea relativ\). ~n afar\ de umiditatea din

sol, asupra proceselor de cre[tere [i rodire a vi]ei de vie `nfluen]eaz\ [i umiditatea

relativ\, care reflect\ gradul de satura]ie a aerului cu vapori de ap\. Umiditatea

relativ\ poate s\ creasc\ sau s\ scad\ `n func]ie de temperatur\. Pentru ca asimila]ia

s\ se desf\[oare normal, cerin]ele vi]ei de vie fa]\ de umiditatea relativ\ sunt

cuprinse `ntre 50÷80%. Pe parcursul perioadei de vegeta]ie, cerin]ele vi]ei de vie fa]\

de umiditatea relativ\ sunt: de 75÷80% pentru cre[terea l\starilor; de peste 55 %

pentru `nflorit; de 50÷60% pentru maturarea strugurilor etc. Valorile mai mici de

40% diminueaz\ procesul de fotosintez\, iar sub 20% fotosinteza `nceteaz\.

14

Vânturile. ~n planta]iile viticole produc o turbulen]\ a aerului, asigur\

transportul aerului umed spre straturile superioare ale atmosferei [i aduc `n locul lui

aer uscat. Schimbarea frecvent\ a aerului pe aceast\ cale favorizeaz\ intensificarea

evapora]iei [i transpira]iei [i, ca urmare, o uscare mai rapid\ a solului. O mare

importan]\ o are [i `n procesul de polenizare a vi]ei de vie. Un vânt moderat `n

perioada `nfloritului asigur\ transportul polenului, favorzând fecundarea [i

fructificarea vi]ei de vie. Un vânt uscat [i moderat ca intensitate stânjene[te atacul de

man\, iar când este puternic provoac\ ruperea l\starilor [i, uneori, doborârea

mijloacelor de sus]inere.

Factorii climatici critici. O serie de accidente climatice pot influen]a

cre[terea [i fructificarea vi]ei de vie, precum [i cantitatea [i calitatea recoltelor de

struguri. Dintre acestea, se men]ioneaz\: grindina, brumele [i `nghe]urile târzii de

prim\var\ [i timpurii de toamn\, precum [i valurile de c\ldur\ excesiv\ din perioada

de var\.

Grindina poate produce ruperea l\starilor, a frunzelor, inflorescen]elor sau

strugurilor. Fenomenul se semnaleaz\ mai ales `n a doua jum\tate a prim\verii [i

vara. C\derile de grindin\ se produc frecvent `ntre orele 12 [i 17, când curen]ii

ascenden]i ai aerului au o intensitate maxim\.

Brumele [i `nghe]urile târzii de prim\var\ [i timpurii de toamn\ se produc `n

condi]iile unor temperaturi medii diurne relativ ridicate. Fenomenul este determinat

de radia]iea termic\ din nop]ile senine. Aceste `nghe]uri afecteaz\, de regul\, stratul

din imediata apropiere a solului, `n perioada de vegeta]ie a plantelor, când

temperatura diurn\ a aerului se men]ine pozitiv\ (de la 1° la 3°C).

Lunile `n care se produc cele mai frecvente `nghe]uri sunt aprilie [i

octombrie, dup\ care urmeaz\, `n ordine descrescând\, luna mai, septembrie [i iunie,

`n care `nghe]urile pot fi `n mod cu totul excep]ional. Zonele `n care asemenea

fenomene au o frecven]\ mai mare vor fi excluse de la plantarea cu vi]\ de vie.

Valurile de c\ldur\ excesiv\ provoac\ fenomenul de ve[tejire a aparatului

foliar, de c\dere a frunzelor [i a boabelor [i chiar de uscare a butucilor. Asemenea

situa]ii se produc atunci când temperatura din aer dep\[e[te 40-45°C, iar umiditatea

atmosferic\ scade sub nivelul pragului inferior (20%).

3.2. Factorii geografici

~n cadrul aceleea[i podgorii condi]iile de via]\ ale vi]ei de vie sunt influen]ate

[i de expozi]ia terenului, formele de relief, altitudine, gradul de `nclinare a pantelor,

precum [i de re]eaua hidrografic\.

15

Expozi]ia terenului. ~n general, resursele heliotermice au cele mai mari

valori `n cazul orient\rii sudice, iar cele mai mici la orientarea nordic\. ~n zonele mai

nordice, deficitare `n c\ldur\, orientarea sudic\ sau vestic\ este obligatorie pentru

culturile de vi]\ de vie. ~n p\r]ile sudice ale Europei, cu exces de c\ldur\, se prefer\

orientarea pantelor spre nord [i est.

Influen]a reliefului. Viticultura pe glob este tot mai stâns legat\ de

terenurile `n pant\ din zonele de deal. Pe formele convexe de relief amplitudinea

varia]iilor de temperatur\ este mai mic\, astfel c\ brumele [i `nghe]urile târzii de

prim\var\ [i timpurii de toamn\ sunt mai rare [i de o intensitate mai mic\.

Gradul de `nclinare a pantei modific\ influen]a expozi]iei. In zonele nordice

cu deficit termic pentru cultura vi]ei de vie, factorul cel mai important, care

determin\ cantitatea de radia]ii primite de o regiune sau alta a scoar]ei terestre, este

unghiul sub care razele solare cad pe sol. Atunci când razele solare cad

perpendicular pe sol intensitatea lor este maxim\, [i scade direct propor]ional cu

mic[orarea unghiului de inciden]\.

Altitudinea determin\, la rândul ei, schimbarea condi]iilor climatice. ~n

func]ie de latitudinea locului, cultura vi]ei de vie poate fi practicat\ la diferite

`n\l]imi. Se consider\ c\ `ntre 300 [i 400 m altitudine, se ob]in vinuri de calitate

superioar\, cu un poten]ial alcoolic de 14-15% vol.; de la 400 la 800 m altitudine

vinuri de 13-14 % vol., iar peste 900 m altitudine vinuri cu atât mai acide, cu cât

viile se afl\ la altitudini mai mari.

Re]eaua hidrografic\, ca factor secundar de biotop, exercit\ o puternic\

influen]\ asupra varia]iei anuale [i zilnice a temperaturii, datorit\ rolului

termoregulator al apei [i prin cre[terea higroscopicit\]ii mai ridicate din arealul

respectiv.

P\durile joac\ un rol asem\n\tor celui pe care `l are re]eaua hidrografic\.

Datorit\ vaporilor de ap\ pe care `l emite vegeta]ia forestier\, amplitudinea

varia]iilor de temperatur\ este diminuat\.

3.3. Factorii edafici

Viticultura poate fi practicat\ aproape pe toate tipurile de sol, cu excep]ia

l\covi[tilor [i solurilor s\r\turate. Cele mai potrivite soluri sunt cernoziomurile

(tipic, cambic, vermic, argilo-iluvial etc.), pe care se g\sesc amplasate cele mai

importante podgorii din România (Cotnari, Hu[i, Odobe[ti, Cote[ti, Panciu, Târnave,

Dealul Mare etc.). Influen]a solului asupra vi]ei de vie este complex\, fiind

determinat\ de structura fizic\, compozi]ia chimic\ [i biocenoza solului.

16

Structura fizic\ a solului cuprinde: elementele constituante (nisip, argil\,

calcar, humus), care determin\ natura, compactitatea solului [i u[urin]a de penetrare

a sistemului radicular `n diferite orizonturi; grosimea stratului arabil, care permite

sistemului radicular s\ exploreze un volum mai mare sau mai mic de sol;

temperatura solului, care influen]eaz\ atât procesul de nitrificare, cât [i cel de

dezvoltare al vi]elor; umiditatea, ca element indispensabil al vie]ii vegetale [i care, `n

exces, poate provoca asfixierea r\d\cinilor, iar prin absen]\ (secet\) `ng\lbenirea [i

uscarea frunzelor; culoarea, care modific\, odat\ cu temperatura din sol, [i pe aceea

a aerului de la nivelul solului etc.

Textura solului reprezint\ o `nsu[ire de care depind majoritatea `nsu[irilor

fizice, chimice [i chiar biologice ale solului. Vi]a de vie se adapteaz\ la o gam\ larg\

de categorii texturale, de la argile pân\ la nisipuri, cele mai bune rezultate fiind

ob]inute `n condi]iile unor texturi medii (lutoase). Solurile cu textur\ u[oar\

(nisipurile) imprim\ precocitate unor soiuri de struguri pentru mas\, datorit\ unui

regim termic mai favorabil. ~n schimb, soiurile pentru vin cultivate pe astfel de soluri

au un poten]ial alcoolic [i o aciditate mai reduse. Pe solurile argiloase produc]iile

sunt mai mari, dar maturarea strugurilor este `ns\ `ntârziat\. Pe solurile scheletice, cu

o permeabilitate bun\, regimul termic al solului este `mbun\t\]it, aerarea mai bun\,

iar excesul de umiditate este considerabil redus. Aceste condi]ii se r\sfrâng pozitiv

asupra calit\]ii produc]iei (podgoriile Cotnari, Murfatlar, Pietroasele, Mini[ etc.).

Solurile care con]in pietre [i prundi[ sunt permeabile [i bine aerisite. Ele sunt `ns\

s\race `n coloizi, având o capacitate redus\ de re]inere a apei [i s\rurilor, astfel `ncât

vigoarea vi]elor este mai slab\, iar produc]iile sunt mai mici. Dac\ nu dep\[esc o

anumit\ limit\, prezen]a pietrelor [i prundi[ului din sol este apreciat\ ca favorabil\.

Vestitele podgorii Pietroasele, Mini[ de la noi din ]ar\ sau Sauternes (Fran]a) se afl\

amplaste pe terenuri pietroase.

Temperatura solului exercit\ o influen]\ mare asupra cre[terii [i

fructific\rii vi]ei de vie, aceste procese desf\[urându-se normal numai `ntre anumite

limite termice specifice fiec\rei fenofaze de vegeta]ie.

Umiditatea solului. Necesarul de ap\ al vi]ei de vie, estimat la un butuc `n

raport de dimensiunile acestuia, este de 0,2-1,5 l/zi, respectiv circa 1-8 m 3 /zi la

hectar, la o densitate de 4500 butuci/hectar. Pentru o perioad\ de vegeta]ie de 200-

240 zile rezult\ un necesar de 200-1920 m 3 ap\ la hectar, care corespunde unui

regim pluviometric de 200 mm/an. }inând seama de pierderile prin evaporarea de la

suprafa]a solului [i transpira]ia vi]elor, precum [i de capacitatea de re]inere a apei,

17

aceste cantit\]i trebuie m\rite pân\ la 300-350 mm [i asigurate fie prin precipita]ii,

fie prin ud\ri (P. Galet, 1988).

Profunzimea solului. Distribu]ia sistemului radicular este strâns legat\ de

natura solului, de grosimea [i compactitatea sa, precum [i de prezen]a unui exces de

ap\ `n profunzime. M\rimea sistemului radicular este dependent\ de rezisten]a de

penetrare a solului. ~n cazul solurilor grele penetrarea este mult `ngreuiat\, r\d\cinile

putându-se usca `n perioada de var\, iar `n solurile foarte compacte cre[terea

sistemului radicular poate fi oprit\.

Compozi]ia chimic\ a solului influen]eaz\ cantitatea [i calitatea strugurilor

[i, deci, calitatea vinurilor ob]inute. Se poate vorbi de o „voca]ie viticol\ a solului”,

cu aplicabilitate `n delimitarea arealelor de produc]ie a vinurilor de calitate. Humusul

este prezent `n cantit\]i variabile `n solurile din planta]iile viticole. Când solul este

bogat `n humus intensitatea colorant\ a vinurilor este mai intens\, dezvoltarea

butucilor este mai mare, avantajând cantitatea recoltei `n detrimentul calit\]ii.

Reac]ia chimic\ a solului. Vi]a de vie se manifest\ ca o plant\ tolerant\ la

reac]ia solului, ea g\sindu-se frecvent pe soluri alcaline (solurile calcaroase cu pH-ul

`ntre 8 [i 8,5) ca [i pe soluri acide.

Biocenoza solului. Cuprinde totalitatea popula]iilor de microorganisme al

c\ror mediu de via]\ este solul [i care exercit\ o anumit\ influen]\ asupra acestuia.

4. ~NMUL}IREA VI}EI DE VIE

Vi]a de vie poate fi `nmul]it\ pe dou\ c\i: pe cale sexuat\ (generativ\, prin

semin]e) [i pe cale asexuat\ (vegetativ\). Pe cale sexuat\ (generativ\), `nmul]irea

vi]ei de vie se face prin semin]ele ob]inute `n urma hibrid\rii sau fecunda]iei libere.

Procedeul nu este folosit decât `n cazul hibrid\rilor, `n care se urm\re[te crearea de

noi soiuri. Pe cale vegetativ\ (asexuat\), `nmul]irea se face fie prin fragmente de

coarde sau l\stari (but\[ire), fie f\r\ deta[area l\starilor sau coardelor de la butucul

mam\ (marcotaj).

4.1. Bazele [tiin]ifice ale `nmul]irii vegetative ale vi]ei de vie

Pentru `nmul]irea vegetativ\ a vi]ei de vie, trebuie `ndeplinite unele condi]ii

morfologice [i fiziologice: pentru a putea folosi un fragment de coard\ sau l\star,

este necesar ca acesta s\ aib\ un nod cu un mugure, adic\ un meristem apical,

capabil s\ realizeze o tulpin\ [i frunze (caulogeneza); fragmentul de tulpin\ prelevat

s\ fie `n m\sur\ s\ emit\ cu u[urin]\ r\d\cini, pentru ca noua plant\ s\ se poat\

18

dezvolta (rizogeneza); formarea ]esutului de cicatrizare pe r\nile sau pe sec]iunile

f\cute buta[ilor s\ favorizeze sudura `ntre altoi [i portaltoi (calogeneza); lipsa de

afinitate dintre altoi [i portaltoil poate determina, dup\ un timp, uscarea l\starului.

4.2. Metode de `nmul]ire vegetativ\ a vi]ei de vie

~nmul]irea vegetativ\ realizat\ prin buta[i nealtoi]i [i marcote a fost

cunoscut\ odat\ cu introducerea `n cultur\ a vi]ei de vie de c\tre omul primitiv.

~nmul]irea prin buta[i. Prin no]iunea de „buta[“ `n viticultur\, se `n]elege o

por]iune viabil\ de coard\ sau de l\star cu cel pu]in un ochi, care pus\ `n condi]ii

prielnice de mediu reproduce o nou\ plant\ asem\n\toare celei din care provine.

Metoda de ob]inere a buta[ilor se nume[te but\[ire. But\[irea s-a folosit pe scar\

larg\ pentru `nmul]irea vi]ei de vie, pân\ la invazia filoxerei. ~n prezent ea este

practicat\ `n terenurile nefiloxerate [i `n ]\rile calde unde filoxera nu g\se[te condi]ii

favorabile de via]\ (de exemplu: Irak, Turcia etc.). De asemenea, se folose[te `n

cazul `nmul]irii hibrizilor direct produc\tori [i al planta]iilor viticole pe nisipuri.

~n practica viticol\ se folosesc mai multe feluri de buta[i, care pot fi

clasifica]i dup\ urm\toarele criterii:

- dup\ gradul de lignificare, pot fi: buta[i lignifica]i, ob]inu]i din coarde de

un an, sau buta[i verzi, proveni]i din l\stari verzi cu 1-2 ochi (buta[ii verzi se

folosesc, de obicei, la `nmul]irea rapid\ a unui material valoros, precum [i la speciile

[i soiurile care se `nr\d\cineaz\ greu);

- dup\ lungime, buta[ii lignifica]i pot fi: scur]i (10-30 cm), mijlocii (30-45

cm) [i lungi (60-80 cm);

- dup\ grosime, pot fi: sub]iri, când au diametrul sub 7 mm, mijlocii, când au

`ntre 8-12 mm [i gro[i, când diametrul dep\[e[te 12 mm. ~n practica viticol\ din

România este generalizat\ folosirea buta[ilor lignifica]i de 1 an de lungime [i

grosime mijlocie, respectiv lungime de 40±2 cm [i grosime de 8-12 mm; buta[ii

scur]i sau cei lungi se folosesc `n condi]ii speciale, cum ar fi cazul terenurilor cu

pânza de ap\ freatic\ la mic\ adâncime, când sunt indica]i buta[ii scur]i (Câmpia

Banatului sau `n regiunile cu terenuri mai reci) sau `n terenurile nisipoase, când se

recomand\ folosirea buta[ilor lignifica]i lungi;

- dup\ vârst\, buta[ii pot fi: mai tineri de un an, de un an [i de doi ani; mai

tineri de un an sunt buta[ii verzi sau semilignifica]i; buta[ii de un an provin din

coarde de aceea[i vârst\, care se pot `ncadra, la rândul lor, `n categoriile amintite,

privitoare la lungime [i grosime; `n anumite situa]ii pot fi folosi]i [i buta[i de doi ani,

care dau rezultate la fel de bune ca [i buta[ii de un an.

19

~nmul]irea prin marcotaj reprezint\ metoda prin care o por]iune din tulpin\

(coard\ sau l\star) este `nr\d\cinat\ `nainte de a fi desprins\ de planta-mam\.

Marcotajul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind practicat mai ales la

completarea golurilor `n planta]iile viticole de peste 15 ani, dar [i `n cele tinere [i

mature de pe terenurile nisipoase, precum [i `n cele de portaltoi [i `n planta]iile de

hibrizi direct produc\tori.

~nmul]irea prin altoire. Altoirea, ca mijloc de `nmul]ire a vi]ei de vie, s-a

impus ca metod\ unic\ [i eficace pentru refacerea viilor distruse de filoxer\. ~n

viticultur\, prin altoire se `n]elege `mbinarea artificial\, folosind o anumit\ tehnic\, a

dou\ por]iuni viabile, altoi [i portaltoi, cu scopul de a le obliga s\ convie]uiasc\.

Practic, `n viticultura mondial\ sunt folosite patru metode de altoire: altoirea

englezeasc\ sau `n copula]ie perfec]ionat\ (cu pan\) este foarte mult practicat\ la

altoirea la mas\ [i mai pu]in la altoirea pe loc din prim\var\; altoirea `n despic\tur\,

utilizat\ pentru altoirea pe loc; altoirea `n ochi cu placaj este o altoire `n ochi

dormind, care se execut\ [i se sudeaz\ `n toamn\, iar altoiul se dezvolt\ abia `n

prim\vara urm\toare; altoirea `n ochi crescând, rezervat\ altoirii `n verde, se

efectueaz\ `ncepând cu sfâr[itul lunii mai [i pân\ la `nflorit (mijlocul lunii iunie).

5. PRODUCEREA MATERIALULUI S|DITOR VITICOL

5.1. Pepiniera viticol\.

P\r]ile componente [i raportul dintre acestea. Materialul s\ditor viticol se

produce [i se valorific\ `n `ntreprinderi complexe, autorizate `n acest scop, numite

pepiniere viticole. ~n componen]a unei pepiniere intr\: planta]ia de portaltoi;

planta]ia de vi]e roditoare furnizoare de coarde altoi; complexul de altoire [i for]are;

[coala de vi]e; terenul pentru asolament; sectorul auxiliar (construc]ii administrative,

silozuri pentru stratifica-rea materialului biologic, magazii, remize de ma[ini,

instala]ii de irigat etc).

5.2. ~nfiin]area planta]iilor de portaltoi

Aceast\ opera]iune se face cu scopul de a se ob]ine, din coardele anuale,

buta[i portaltoi. Ea include preg\tirea terenului, stabilirea distan]elor de plantare [i

orientarea rândurilor, stabilirea sortimentului [i plantarea vi]elor portaltoi.

Preg\tirea terenului. Cuprinde urm\toarele lucr\ri: fertilizarea de baz\,

combaterea d\un\torilor din sol, nivelarea, desfundatul [i pichetatul terenului.

20

Fertilizarea de baz\. ~naintea desfundatului sau la planta premerg\toare se

`ncorporeaz\ `n sol gunoi de grajd `n cantitate de 40-50 t/ha [i `ngr\[\minte chimice

`n doze orientative: P 2 O 5 200-400 kg/ha, K 2 O 600 kg/ha.

Combaterea d\un\torilor din sol. Pentru a se distruge larvele, a viermii-

sârm\, c\r\bu[ul de mai ori buha sem\n\turilor, se recomand\ s\ se aplice stropiri

sau pr\fuiri cu insecticide pe toat\ suprafa]a terenului, `nainte de desfundat.

Nivelarea terenului. Lucrarea se face `nainte de desfundat cu scopul de a

corecta denivel\rile [i umplerea gropilor. Dup\ desfundat terenul se niveleaz\ cu

grapa cu discuri; dac\ desfundarea nu a fost bine executat\, se poate face o ar\tur\

cu plugul, trecându-se perpendicular peste brazde.

Desfundatul terenului. Lucrarea se execut\ vara pentru plant\rile de toamn\

[i toamna, pân\ la apari]ia gerurilor, pentru cele de prim\var\.

Pichetatul terenului este lucrarea prin care se fixeaz\ pe sol, cu ajutorul

piche]ilor, locul unde va fi plantat buta[ul portaltoi. ~n func]ie de distan]ele de

plantare, pichetatul poate fi f\cut `n p\trat, la sus]inerea pe piramide [i `n dreptunghi,

la sus]inerea vi]elor pe spalieri.

Stabilirea distan]elor de plantare [i orientarea rândurilor. ~n func]ie de

mijlocul de sus]inere folosit [i de forma de conducere adoptat\, sunt indicate

urm\toarele distan]e de plantare: la sus]inerea pe spalier `n form\ de T cu conducere

orizontal\ a l\starilor distan]a dintre rânduri este de 2,20 m, iar pe rând de 1,60 m, `n

cazul soiurilor cu vigoare mic\ [i de 2,60 m `ntre rânduri [i 1,80 m pe rând, `n cazul

celor viguroase; la sus]inerea vi]elor pe piramide este folosit\ distan]a de 2,00-2,20

m atât `ntre rânduri, cât [i `ntre vi]e pe rând; la sus]inerea pe spalier vertical

monoplan cu conducere alternativ\ a l\starilor, distan]ele recomandate sunt de 2,00

m

`ntre rânduri [i de 1,80 m `ntre vi]e pe rând la soiurile cu vigoare mic\ [i de 2,20

m

`ntre rânduri [i 2,00 m `ntre vi]e pe rând, la soiurile viguroase.

Orientarea rândurilor. Pe terenurile plane sau u[or `nclinate, rândurile se vor

orienta paralel cu direc]ia vântului dominant, preferabil pe direc]ia nord-sud, pentru a

primi cât mai mult\ lumin\ [i c\ldur\. Pe terenuri `n pant\ rândurile se vor orienta

paralel cu curbele de nivel.

Stabilirea sortimentului. La alegerea sortimentului se va avea `n vedere

grupa de soiuri [i hibrizi portaltoi recomandate pentru podgoria respectiv\; se va ]ine

seama, de asemenea, de con]inutul solului `n calcar activ [i de rezisten]\ la calcar al

portaltoilor. ~n ]ara noastr\ planta]iile de portaltoi sunt formate `n majoritatea

cazurilor din hibrizi din grupa Berlandieri × Riparia (Teleky 8 B, Kober 5 BB,

21

Selec]ia Cr\ciunel 2, Selec]ia Oppenheim 4), dup\ care urmeaz\ Riparia Gloire,

Chasselas × Berlandieri 41 B, Rupestris du Lot, Solonis × Riparia 1616 C.

Plantarea vi]elor portaltoi. Preg\tirea vi]elor pentru plantare const\ `n:

fasonare, parafinare [i mocirlire. Fasonarea const\ `n scurtarea r\d\cinilor la 10-12

cm [i a cordi]ei la 4-6 ochi. Dac\ r\d\cinile sunt deshidratate sau dac\ plantarea se

face cu hidroburul, acestea se fasoneaz\ scurt, la 0,5-1 cm, iar cordi]a la 1-2 ochi.

Parafinarea se execut\ numai atunci când plantarea se face f\r\ mu[uroi [i se

efectueaz\ printr-o imersie de durat\ foarte scurt\ a vi]elor, pe o por]iune de 14-18

cm de la vârf, `ntr-o baie de parafin\ `n amestec cu 3% colofoniu (sacâz) si 3%

bitum, `nc\lzit\ la temperatura de 80±2°C. Mocirlirea const\ `n introducerea vi]elor

cu treimea inferioar\ `ntr-un amestec format din 1/3 dejec]ii proaspete de bovine, 2/3

argil\ [i ap\, de consisten]a unei paste, pentru a se realiza, la plantare, o aderen]\ mai

bun\ a solului la r\d\cini. Plantarea poate fi efectuat\ manual sau mecanizat; `n

practic\ este generalizat\ plantarea manual\, `n gropi; pentru vi]ele fasonate scurt,

plantarea se face cu plantatorul sau cu sonda hidraulic\ (hidrobur).

5.3. Intre]inerea planta]ilor tinere de portaltoi

Lucr\rile de `ntre]inere a planta]iilor tinere (anul I, II, III) se execut\

diferen]iat de la un an la altul:

- `n anul I: `ntre]inerea solului, controlul ie[irii l\starilor din mu[uroi,

palisatul l\starilor, copcitul, irigarea [i fertilizarea, completarea golurilor, protec]ia

vi]elor prin mu[uroire ;

- `n anul II: al\turi de lucr\rile din anul I se mai efectueaz\ dezmu[uroitul,

t\ierea de formare, instalarea mijloacelor de sus]inere, plivitul l\starilor, copilitul,

recoltarea coardelor;

- `n anul III: lucr\rile practicate `n mod curent planta]iilor de portaltoii aflate

`n produc]ie.

~ntre]inerea solului const\ `n afânarea lui adânc\ [i superficial\ [i

distrugerea crustei format\ pe mu[uroaie. Afânarea adânc\ (ar\tura) se execut\ la

adâncimea de 14-16 cm, imediat dup\ plantare `n anul I sau dup\ t\ierea de formare

`n anii II [i III, cu plugul f\r\ corman\, sau cu plugul cultivator pentru vie. La

intrarea vi]elor `n repaus, dup\ mu[uroire se face [i o ar\tur\ adânc\ de toamn\. ~n

timpul perioadei de vegeta]ie solul se men]ine curat de buruieni [i afânat, prin

aplicarea a 4-5 pra[ile la 6-8 cm adâncime. Pe rândurile de vi]\, pra[ila se execut\

manual, iar crusta de pe mu[uroaie se distruge cu mâna.

22

Controlul cre[terii [i ie[irii l\starilor din mu[uroi se face la circa 15-20

zile de la plantare. Cu aceast\ ocazie se mic[oreaz\ mu[uroaiele prea mari [i, `n

cazul unor atacuri cu diferi]i d\un\tori, se iau m\suri de combatere a acestora,

pr\fuindu-se `n jurul fiec\rei vi]e, f\r\ a se atinge l\starii, 10-12 g insecticid, dup\

care mu[uroiul se reface.

Palisatul l\starilor se face atunci când ace[tia ajung la lungimea de 30-40

cm, prin legarea de piche]i `n anul I [i de sârmele spalierului `n anii urm\tori; `n

cursul perioadei de vegeta]ie, lucrarea se repet\ la fiecare 40-60 cm spor de cre[tere.

Copcitul vi]elor, efectuat pentru fortificarea vi]elor tinere, const\ `n

`ndep\rtarea r\d\cinilor etajului superior, favorizându-se, astfel, cre[terea r\d\cinilor

bazale. ~n primul an se execut\ de 2 ori, respectiv `n lunile iunie [i august, prin

efectuarea unei copci `n jurul vi]elor [i `ndep\rtarea r\d\cinilor superioare de la

punctul de inser]ie. Dup\ primul copcit mu[uroiul se reface; vi]ele r\mân

nemu[uroite la copcitul doi, `n scopul matur\rii mai bune a lemnului. ~ncepând cu

anul doi de la plantare, copcitul se execut\ numai o singur\ dat\ pe an. `n luna

august.

Irigarea [i fertilizarea, se aplic\ numai `n anii seceto[i [i dac\ fertilizarea nu

s-a f\cut `naintea plant\rii.

Marcarea impurit\]ilor [i completarea golurilor. ~n lunile iulie-august se

identific\ butucii care nu apar]in soiului plantat [i, de asemenea, cei slab dezvolta]i [i

se elimin\ din planta]ie. Golurile astfel create [i cele care apar [i datorit\ altor cauze

(2-5%) se completeaz\ `n cursul verii cu vi]e p\strate `n acest scop `n ghivece [i

fortificate `n solarii; `n lipsa acestora, golurile se completeaz\ toamna cu vi]e

portaltoi `nr\d\cinate.

Combaterea bolilor [i d\un\torilor. ~n anii ploio[i, cu atac puternic de

man\, planta]iile de Chasselas×Berlandieri 4l B, vor fi protejate `mpotriva atacului

de man\ prin 2-3 tratamente. Dintre d\un\tori, larvele c\r\bu[ului de mai [i ale celui

marmorat sunt cele mai periculoase; combaterea lor se face prin pr\fuiri `n jurul

vi]elor cu insecticide.

Mu[uroitul vi]elor, pentru protejarea de temperaturile sc\zute din timpul

iernii, se face, dup\ c\derea frunzelor, cu plugul, printr-o ar\tur\ adânc\ cu

r\sturnarea brazdelor c\tre rândul de vi]e. Protejarea se perfecteaz\ apoi manual, cu

sapa, acoperind cu p\mânt [i 3-4 ochi de la baza coardelor.

Dezmu[uroitul vi]elor se excut\ mecanizat prim\vara devreme, `n luna

martie, cu ajutorul plugului PCV-2,2 echipat pentru dezmu[uroit, iar finisarea

23

lucr\rii se face manual cu sapa, prin `ndep\rtarea p\mântului din jurul vi]ei pân\ sub

nodul superior al acestuia.

T\ierea de formare a butucilor, se execut\ `ncepând din anul doi, diferen]iat

`n func]ie de forma de conducere [i de modul de sus]inere.

~n planta]iile ce se vor sus]ine pe piramide sau pe spalier vertical monoplan

se aleg 2-3 cordi]e care se sec]ioneaz\ `n cepi de 1-2 ochi sau 1-2 cm. Când

sus]inerea se face pe spalier `n form\ de „T”, se alege pentru tulpin\ coarda cea mai

viguroas\, cu diametrul de minimum 6 mm, care se sec]ioneaz\ la 5-7 cm sub sârma

spalierului. Restul cordi]elor crescute din butuc, ca [i copilii de pe tulpini se vor

sec]iona de la punctul lor de inser]ie. Se recomand\ ca, dup\ t\iere, butucii s\ se

mu[uroiasc\ u[or, prin acoperirea lor cu un strat de p\mânt de 1-2 cm.

Plivitul l\starilor, `n cazul sus]inerii pe piramide sau spalier vertical

monoplan, se efectueaz\ `ncepând cu anul doi, atunci când ace[tia au lungimea de

20-25 cm. La primul plivit se `nl\tur\ l\starii slab dezvolta]i, rezervându-se pe butuc,

`n medie, 3-4 l\stari `n anul doi [i 4-6 l\stari `n anul trei. Cel de al doilea plivit se

execut\ când l\starii au 30-40 cm lungime, rezervându-se câte 3-4 l\stari, dintre cei

mai viguro[i, pentru fiecare vi]\.

Copilitul const\ `n suprimarea, dup\ o anumit\ tehnic\, a copililor [i se

efectueaz\ `ncepând cu anul doi, odat\ cu legatul l\starilor.

Recoltarea coardelor se execut\ toamna dup\ c\derea frunzelor, `ncepând

cu anul doi, dup\ care se face ar\tura adânc\ de toamn\ [i protejarea butucilor prin

mu[uroire. Produc]ia variaz\ `ntre 20-70 mii buta[i/ha.

Instalarea mijloacelor de su]inere. Datorit\ ]esuturilor mecanice slab

dezvoltate, l\starii vi]elor portaltoi necesit\ mijloace de sus]inere. Astfel se valorific\

mai bine lumina, temperatura, lucr\rile agrotehnice se efectueaz\ mai u[or, iar ca

rezultat cre[te gradul de maturare a lemnului, produc]ia de buta[i [i eficien]a culturii.

Sus]inerea vi]elor portaltoi `n ]ara noastr\ se face pe piramide [i spalieri.

Piramide. Cel mai recomandat sistem de sus]inere a vi]elor portlatoi este

piramida, care ofer\ urm\toarele avantaje: `n cultura pe piramide brumele timpurii

de toamn\ nu produc pagube mari, `ntrucât afecteaz\ mai mult frunzele de la baz\

pân\ la `n\l]imea de 1-1,2 m; la cultura pe spalieri aparatul foliar este distrus pe toat\

lungimea l\starului; pagubele provocate de grindin\ sunt de circa 1,5 ori mai mici

decât `n culturile pe spalieri, deoarece lungimea de l\star, considerat\ `n proiec]ia ei

pe orizontal\, expus\ grindinei, este mai mic\ decât la l\starii condu[i pe spalieri

orizontali sau oblici; la acela[i soi [i `n acelea[i condi]ii, cresc mai repede l\starii

condu[i pe piramide, decât pe spalieri; aerisirea [i iluminarea sunt mai bune, iar

24

lucr\rile solului se pot face `n 2 direc]ii; produc]ia la unitatea de suprafat\ este

aproximativ aceea[i, dar din buta[ii proveni]i de la sistemul de sus]inere pe piramide

se realizeaz\ un procent mai mare de vi]e de calitatea I; formarea [i cre[terea

copililor este mai atenuat\, ceea ce face ca lucrarea de copilit s\ se execute de mai

pu]ine ori decât la butucii condu[i pe spalieri. Piramidele pot fi formate din 4, 6 sau 8

butuci, cele mai utilizate `n practic\ fiind cele cu 6 butuci. Instalarea piramidelor este

indicat s\ se fac\ `n anul doi de la plantare. Lucr\rile care se fac `n acest scop sunt:

pichetatul, executarea gropilor, transportul [i distribuirea stâlpilor la gropi, legatul

sârmelor de vârful stâlpilor, instalarea stâlpilor `n gropi [i fixarea lor.

Spalieri. Pentru sus]inerea vi]elor portaltoi pe spalieri sunt necesare ca

materiale: stâlpi (bulumaci) „frunta[i” cu lungimea de 3,2 m [i diametrul 15-16 cm,

stâlpi „mijloca[i” de 3,0 m lungime [i diametrul 12-14 cm, sârm\ galvanizat\ cu

diametrul de 2,8 mm, ancore sau contrafor]i. Stâlpii pot fi confec]iona]i din lemn de

stejar sau de salcâm [i, frecvent, din beton armat precomprimat. Dup\ pozi]ia

sârmelor, spalierul poate fi: cu sârme oblice sau cu sârme orizontale.

5.4. Tehnologia de producere a buta[ilor portaltoi

Desf\[urarea opera]iunilor trebuie condus\ `n a[a fel `ncât s\ se ob]in\ un

num\r cât mai mare de buta[i de bun\ calitate.

Revizuirea [i repararea mijloacelor de sus]inere se fac prim\vara

timpuriu, `nainte de pornirea vi]elor `n vegeta]ie.

T\ierile de produc]ie. ~n condi]iile ]\rii noastre, pentru ob]inerea unor

coarde de dimensiuni optime, din care s\ se fragmenteze buta[i se recomand\ ca

num\rul punctelor de cre[tere (ochi-l\stari) pe butuc s\ fie cuprins `ntre 8-16.

T\ierea de produc]ie a vi]elor portaltoi se efectueaz\ prim\vara devreme,

când butucii sunt `nc\ `n perioada de repaus. ~n practic\ se aplic\ 3 metode de t\iere:

`n ras, `n cepi [i `n cordi]e.

T\ierea `n ras, cunoscut\ [i sub numele de t\ierea `n cap de salcie, const\ `n

suprimarea de la punctul de inser]ie a tuturor cordi]elor de pe butuc, r\mase dup\

recoltarea coardelor. ~n felul acesta este stimulat\ pornirea `n vegeta]ie a mugurilor

dorminzi. Aceasta, `ns\, are loc cu o `ntârziere de 8-12 zile, comparativ cu mugurii

de iarn\, ceea ce poate duce la `ntârzierea matur\rii coardelor. Din acest motiv,

t\ierea `n ras, considerat\ ca t\iere de regenerare, trebuie s\ se execute periodic, la

intervale de 8-10 ani.

T\ierea `n cepi const\ `n scurtarea cordi]elor la 1-2 cm (cepi scur]i) sau la 1-

2 ochi (cepi lungi) deasupra punctului de inser]ie. ~n primul caz, l\starii forma]i din

25

mugurii afla]i la baza cepilor se dezvolt\ uniform, sunt mai rezisten]i la desprindere

[i pornesc `n vegeta]ie cu 6-7 zile mai devreme, ceea ce face ca lemnul s\ se

matureze mai bine. La t\ierea `n cepi de 1-2 ochi, l\starii `[i `ncep vegeta]ia cu 10-14

zile mai devreme decât la t\ierea `n ras, ceea ce favorizeaz\ maturarea bun\ a

coardelor, dar dezvoltarea lor este neuniform\.

T\ierea `n cordi]e este foarte pu]in practicat\ [i const\ `n scurtarea coardelor

la 4-8 ochi deasupra punctului de inser]ie. La aceast\ t\iere se eviden]iaz\ [i mai

mult inegalitatea de pornire `n cre[tere a l\starilor, neuniformitatea lor [i, ca urmare,

[i cea de maturare a lemnului.

~n condi]iile [i la soiurile de portaltoi cultivate `n ]ara noastr\, cele mai bune

rezultate se ob]in atunci când, anual, se aplic\ t\ieri `n cepi de 1-2 cm [i, o dat\ la 8-

10 ani, se fac t\ieri `n ras, pentru regenerarea butucilor. Odat\ cu t\ierea se practic\

[i copcitul, când r\d\cinile etajului superior se suprim\ de la punctul lor de inser]ie.

Lucr\ri [i opera]iuni `n verde. Al\turi de t\ierile de produc]ie, o influen]\

deosebit\ asupra cre[terii [i produc]iei vi]elor portaltoi o au lucr\rile [i opera]iunile

`n verde: plivitul, legatul l\starilor, copilitul, orbirea mugurilor [i cârnitul. Cu

ajutorul acestora se definitiveaz\ num\rul de l\stari pe butuc, se asigur\ dirijarea [i

men]inera l\starilor pe mijloacele de sus]inere, se stimuleaz\ cre[terea `n lungime [i

maturarea coardelor.

Plivitul l\starilor const\ `n suprimarea de la punctul de inser]ie a l\starilor

slab dezvolta]i, `n scopul definitiv\rii sarcinii butucului [i a regl\rii cre[terii.

Reglarea se bazeaz\ pe existen]a unei rela]ii inverse `ntre num\rul l\starilor pe butuc

[i dimensiunile acestora. ~n func]ie de vigoarea soiului, vârsta planta]iei, fertilitatea

solului si condi]iile climatice ale anului, num\rul de l\stari care se rezerv\ pe butuc

variaz\ `ntre 6-8 la planta]iile tinere [i 8-12 la cele aflate `n plin\ produc]ie (`n vârst\

de peste 6 ani). Plivitul se efectueaz\ `n 2 etape: prima, când l\starii au lungimea de

40-50 cm, iar a doua, dup\ 7-8 zile de la primul plivit.

Legatul l\starilor. L\starii vi]elor portaltoi ajung la lungimi mari numai dac\

sunt lega]i [i dirija]i pe mijlocul de su]inere. Lasa]i liberi, ei r\mân `n pozi]ie

vertical\ pân\ `n momentul când ating 50-60 cm, dup\ care se apleac\ spre p\mânt,

emit mul]i copili [i cresc mult mai lent. Pentru a realiza produc]ii mari de buta[i, este

necesar ca l\starii s\ fie lega]i, `n mod sistematic, la fiecare 40-60 cm spor de

cre[tere. ~ncepând cu legatul al treilea, lucrarea se execut\ odat\ cu copilitul.

Copilitul este opera]iunea de `ndep\rtare a l\starilor anticipa]i (copili), care

cresc din mugurii de var\ `n axila frunzelor. Când copilii nu se `ndep\rteaz\,

cre[terea `n lungime a l\starilor este mult diminuat\; de aceea, din timp `n timp (10-

26

12 zile), pe m\sura apari]iei lor [i când sunt `nc\ `n stare erbacee, adic\ nu dep\[esc

15-20 cm, copilii se scurteaz\ sub prima frunz\ de la baz\. Cu timpul, la punctul de

inser]ie pe l\star apare un strat izolator, `ncât por]iunea de internod r\mas\ pe l\star

la copilit se usuc\ [i cade. Odat\ cu copilitul se `nl\tur\ [i cârceii. ~n condi]iile `n

care copilitul nu a fost executat la timp [i copilii au `nceput s\ se lignifice, ei se

suprim\ deasupra primei frunze; internodul r\mas `[i p\streaz\ viabilitatea pân\

toamna, când se `nl\tur\ la fasonat.

Cârnitul este opera]iunea de `ndep\rtare a vârfurilor l\starilor pe o lungime

de 50-100 cm [i se efectueaz\ `n etapa când viteza lor de cre[tere este mult

diminuat\. Calendaristic, lucrarea se execut\ la sfâr[itul lunii august `nceputul lunii

septembrie, `n scopul favoriz\rii maturarii coardelor.

Orbirea mugurilor se execut\ odat\ cu copilitul, când se `ndep\rteaz\

mugurii existen]i `n axila frunzelor, `n scopul favoriz\rii cre[terii l\starilor.

M\suri de protec]ie `mportiva bolilor [i d\un\torilor. Vi]ele potraltoi

sunt, `n genereal, rezistente la atacul bolilor [i d\un\torilor. ~n anii cu precipita]ii

abundente, `n planta]iile de Chasselas × Berlandieri 41 B, cunoscut ca sensibil la

man\, se aplic\ 2-3 tratamente penrtu prevenirea [i combaterea acesteia.

Completarea golurilor. ~n planta]iile de portaltoi aflate `n produc]ie,

lucrarea se face, de obicei, prin marcotaj adânc (30-40 cm). Dup\ 2-3 ani, când

marcota este bine `nr\d\cinat\, ea poate fi separat\ de planta-mam\.

Lucr\ri de selec]ie. Se aplic\, uneori, pentru `mbun\t\]irea valorii biologice

a butucilor, prin marcarea [i apoi eliminarea celor necorespunz\tori ca soi, vigoare

sau stare de s\n\tate.

Lucr\rile solului. Se grupeaz\ `n: anuale (ar\turi, pra[ile, erbicidare) [i

periodice (subsolajul). Anual se aplic\ 2 ar\turi: una prim\vara la 18-20 cm

adâncime [i alta toamna la 20-25 cm. ~n cursul verii se execut\ 5-6 pra[ile mecanice

pe intervalele dintre rânduri [i 3-4 pra[ile manuale pe rând, pentru distrugerea

buruienilor [i men]inerea apei `n sol.

Administrarea erbicidelor se poate face prin stropiri pe benzi de 60 cm

l\]ime, pe direc]ia rândului de vi]e poartaltoi, prim\vara timpuriu, ca tratament

preemergent sau toamna dup\ c\derea frunzelor.

Subsolajul, ca lucrare de mobilizare adânc\ a solului, se face periodic, la 10-

12 ani, la adâncimea de 40-45 cm cu plugul subsolier SPV 45 M. Lucrarea se

e[aloneaz\ `n 2 ani (din dou\ `n dou\ rânduri) [i se efectueaz\ concomitent cu

aplicarea `ngr\[\mintelor de toamn\.

27

Fertilizarea cu `ngr\[\minte organice 30 t/ha se execut\ o dat\ la 4 ani,

`ncorporându-se `n sol la adâncimea de 25-30 cm. Acestea sunt completate cu

`ngr\[\minte chimice cu azot, fosfor [i potasiu `n doze orientative de circa 100-300

kg substan]\ activ\/ha administrate anual `n solurile mai s\race sau la doi ani `n cele

mai fertile.

Recoltarea coardelor portaltoi. Recoltarea coardelor portaltoi se face `n

perioada de repaus, fie prim\vara, cu pu]in timp `nainte de utilizarea lor, fie toamna.

~n condi]iile ]\rii noastre recoltarea se recomand\ s\ se efectueze toamna, `nainte de

migrarea substan]elor plastice de rezerv\ din coarde spre r\d\cini, adic\ la circa 2

s\pt\mâni de la c\derea frunzelor. La recoltare coardele se taie la 8-12 cm deasupra

punctului de inser]ie, dup\ care, prin tragerea lor [i t\ierea leg\turilor, m\nunchiul

de coarde se desprinde de pe sârm\ [i se a[az\ pe intervalele dintre rânduri.

Fasonarea `n fragmente de trei lungimi (120-125 cm), `n dou\ lungimi (80-

85 cm) sau o lungime STAS (40±2 cm) se efectueaz\ imediat dup\ recoltare.

Cu aceast\ ocazie se `nl\tur\ copilii lignifica]i [i cârceii, vârfurile cu lemnul

nematurat sau mai sub]iri de 7 mm [i baza coardelor cu diametrul mai mare de 12

mm. Sec]ionarea se face la 1-1,5 cm sub nodul bazal. Fragmentele de coarde de

aceea[i lungime se a[az\ cu baza la acela[i nivel `n pachete de 100 buc\]i, se leag\ [i

se eticheteaz\ cu denumirea soiului [i a pepinierei produc\toare.

Produc]ia de buta[i ob]inut\ la hectar depinde de soi, condi]iile de mediu [i

agrotehnica aplicat\ [i este de 100000-200000 buta[i/ha, din care circa 60% sunt de

calitatea I, adic\ cu un diametru `ntre 7-12 mm. Buta[ii cu diametrul mai mic de 6

mm sau mai mare de 12 mm, de calitatea a II-a, nu sunt folosi]i la altoire, dânduli-se

alte utiliz\ri (de exemplu, pentru `nr\d\cinare).

Tratamentele fitosanitare au ca scop prevenirea apari]iei mucegaiurilor `n

timpul p\str\rii coardelor de portaltoi.

Ambalarea pachetelor `n vederea p\str\rii. ~n vederea p\str\rii coardelor

portaltoi se leag\ câte 3-4 pachete [i se introduc `n saci de polietilen\ dup\ care se

depoziteaz\ `n camere frigorifice la temperatura de 1-4°C [i 85-100% umiditate

atmosferic\, sau `n silozuri acoperite cu nisip.

5.5. Tehnologia producerii coardelor altoi.

Producerea materialului s\ditor viticol se realizeaz\ `n urm\toarele tipuri

de planta]ii: a) planta]ii de conservare - `nfiin]ate de amelioratori sau de

men]in\tori, cu vi]e din categoria biologic\, materialul amelioratorului, testate

individual ca libere de principalele boli virotice; b) planta]ii de pre`nmul]ire -

28

`nfiin]ate de amelioratori sau de men]in\tori cu vi]e din categoria biologic\

prebaz\, libere de principalele boli virotice [i care furnizeaz\ material de

`nmul]ire pentru producerea de buta[i sau de vi]e din categoria biologic\ baz\; c)

planta]ii-mam\ de portaltoi - `nfiin]ate cu vi]e portaltoi din categoria biologic\

baz\, de c\tre men]in\tor sau sub supravegherea sa, ori cu vi]e din categoria

certificat, de c\tre agen]i economici autoriza]i; d) planta]ii-mam\ de soiuri

roditoare - `nfiin]ate cu vi]e din categoria biologic\ baz\ de c\tre men]in\tor sau

sub supravegherea sa, ori cu vi]e din categoria certificat, de c\tre agen]i

economici autoriza]i; e) planta]ii recunoscute pentru producerea de coarde altoi

sau portaltoi - planta]ii de produc]ie destinate ob]inerii de material s\ditor viticol

din categoria standard `n urma aplic\rii unor lucr\ri de selec]ie `n mas\; f) [coli de

vi]e - culturi destinate ob]inerii de vi]e portaltoi sau de vi]e altoite ori nealtoite din

soiuri roditoare.

Recoltarea coardelor-altoi, se face toamna dup\ c\derea frunzelor [i

`naintea gerurilor cu temperaturi sub minus 10-12°C, care pot afecta viabilitatea

ochilor. Recoltarea se face prin sec]ionarea coardelor la 4-5 ochi de la baz\. Coardele

recoltate se leag\ `n pachete a câte 100 buc\]i [i se eticheteaz\ specificându-se soiul

[i unitatea produc\toare. P\strarea lor pân\ la altoire este asem\n\toare cu cea a

coardelor portaltoi.

5.6. Tehnologia de producere a vi]elor altoite

Vi]ele altoite se ob]in `n complexele de altoire [i for]are [i se fortific\ `n

[coala de vi]e situat\ `n câmp deschis, sau `n solarii.

Preg\tirea materialului biologic (portaltoi [i altoi) const\ `n scoaterea

pachetelor de coarde din silozurile sau spa]iile de p\strare, cur\]irea de nisip prin

scuturare [i sp\lare, `n cazul când nu au fost ambalate `n saci din polietilen\.

Verificarea viabilit\]ii buta[ilor se realizeaz\ prin efectuarea unor sec]iuni

longitudinale la câteva coarde luate drept probe din portaltoi [i altoi [i examinarea

macroscopic\ a acestora; pentru coardele altoi se sec]ioneaz\ [i ochii de iarn\, care

trebuie s\ prezinte `n sec]iune o culoare verde-`nchis, la minimum 90% din ei.

Fasonarea buta[ilor se execut\ diferit la portaltoi [i altoi. La portaltoi se

`mprosp\teaz\ sec]iunea de la baz\ la 0,5 cm sub nod (talonarea), dup\ care

coardele de 3 sau 2 lungimi se segmenteaz\ la o lungime STAS, adic\ 40±2 cm [i

diametrul `ntre 7-12 mm. Odat\ cu aceasta se `nl\tur\ cu aten]ie to]i ochii de pe

lungimea buta[ului (orbirea). La altoi coardele se fragmenteaz\ `ncepând de la baz\,

29

`n buta[i de câte un ochi [i un internod [i cu diametrul de 7-12 mm. Opera]ia se

realizeaz\ prin sec]ionarea coardei altoi la 1,5 cm deasupra fiec\rui ochi.

~nmuierea buta[ilor portaltoi [i altoi se face `n recipiente separate, `n ap\

curat\, la temperatura de 12-20°C pentru rec\p\tarea umidit\]ii optime (52-55%).

Altoirea buta[ilor este lucrarea prin care, dup\ o anumit\ tehnic\, se `mbin\

altoiul cu portaltoiul. Sistemul de altoire practicat la vi]a de vie este `n copula]ie

perfec]ionat\ (cu pan\ sau metoda englezeasc\). Altoirea poate fi executat\

prim\vara sau iarna.

Altoirea de iarn\ se practic\ mai rar, de[i are avantajul c\ evit\ caracterul de

campanie a lucr\rii. Ea se execut\ la mijlocul lunii ianuarie, dup\ care buta[ii altoi]i

se parafineaz\, se stratific\ `n l\zi [i se p\streaz\ `n condi]ii de temperatur\ sc\zut\

(1-3°C) [i de umiditate relativ\ a aerului ridicat\ (85%), pân\ se `ncepe for]area.

Altoirea de prim\var\, care se face `n perioada 10 martie-10 aprilie, este cea

generalizat\, `ntrucât, sub raport biologic, se `ntrunesc condi]ii optime ca buta[ii

supu[i imediat for]\rii s\ formeze ]esutul intermediar (calusul) `n scurt timp.

Altoirea vi]ei, numit\ [i `n uscat sau la mas\, se poate executa manual sau

mecanizat.

Altoirea manual\ const\ `n executarea la altoi, pe partea ochiului [i cât mai

aproape de acesta, a unei sec]iuni oblice sub un unghi de 45°. Pe aceast\ sec]iune,

`ncepând din treimea superioar\ [i pân\ mai jos de m\duv\, se deschide o pan\ de

`mbinare. La buta[ul portaltoi de aceea[i grosime cu altoiul se execut\ o sec]iune

oblic\ [i o pan\ de `mbinare `n acelea[i condi]ii, dar `ntotdeauna de partea ultimului

ochi orbit [i cât mai departe de acesta. ~mbinarea altoiului cu portaltoiul trebuie

f\cut\ imediat, pentru a se evita mortificarea ]esuturilor de pe suprafa]a sec]iunii.

Randamentul la altoirea manual\ este de 1000-1500 buta[i/zi.

Altoirea mecanizat\, folosit\ `n multe pepiniere viticole, se realizeaz\ cu

diferite tipuri de ma[ini de altoit sau cu dispozitivul de altoit cu pedal\, care execut\

sec]iunea `n forma literei „omega” sau „`n vârf de lance” [i care are un randament de

300 buta[i altoi]i/or\.

Recep]ia buta[ilor altoi]i, se face cantitativ prin num\rare [i calitativ prin

verificarea corectitudinii lucr\rii, urm\rindu-se, mai ales, `mbinarea perfect\ dintre

altoi [i portaltoi.

Tratamentele cu stimulatori de cre[tere se recomand\ cu scopul de a

favoriza dezvoltarea concomitent\ [i puternic\ a ]esutului intermediar pe sec]iunile

celor doi parteneri.

30

Parafinarea buta[ilor altoi]i este precedat\ de umectarea acestora pe zona

altoit\, prin introducerea `n ap\ la temperatura de 20-25°C timp de 2-4 secunde. Apa

p\truns\ `ntre cele dou\ sec]iuni `mpiedic\ accesul parafinei [i oxidarea suprafe]ei

sec]iunilor. Dup\ zvântare urmeaz\ parafinarea. Parafinarea urm\re[te evitarea

atacului de mucegai [i deshidratarea buta[ilor dup\ altoire [i se realizeaz\ prin

introducerea acestora, pe o por]iune de 12-16 cm de la vârf, `ntr-o baie de parafin\ `n

amestec cu colofoniu (sacâz) 3% [i un fungicid, la temperatura de 70±2°C. Se

recomand\ ca parafinarea s\ se realizeze printr-o singur\ imersie; dac\ la punctul de

altoire r\mân pori prin care ar putea p\trunde aerul, se face o nou\ imersie.

Sratificarea buta[ilor altoi]i `n vedrea for]\rii se face `n l\zi cu lungimea

de 1 m, `n\l]imea de 0,6 m [i l\]imea de 0,5 m la care unul din pere]i este deta[abil.

Ca material pentru stratificare se recomand\ rumegu[ul de conifere, care poate fi

utilizat 5-6 ani succesiv, cu condi]ia ca dup\ terminarea for]\rii din fiecare an s\ fie

cernut [i uscat la soare. Se mai pot folosi [i turba cu pH cât mai apropiat de neutru,

mu[chiul de p\dure sau fulgii de polistiren expandat. Ultimul ofer\ avantajul c\

poate fi utilizat `n mod repetat, realizeaz\ o aerisire mai bun\ [i previne muceg\irea

buta[ilor. Mai rar se folose[te [i nisipul dar, `n acest caz, stratificarea nu se mai face

`n l\zi ci pe ni[te paturi pe care mai `ntâi se a[az\ un strat de paie de cereale [i apoi

stratul de nisip. Stratificarea buta[ilor poate fi par]ial\ sau total\.

Stratificarea par]ial\ se practic\ numai pentru buta[ii altoi]i [i parafina]i [i

const\ `n acoperirea buta[ilor cu rumegu[ umed (75-80%) pân\ sub punctul de

altoire, altoii r\mânând proteja]i de stratul de parafin\. ~n acest fel se evit\ atacul de

mucegai [i pornirea r\d\cinilor din altoi, fiind favorizat\ cre[terea l\starilor.

Stratificarea total\ se aplic\ pentru buta[ii neparafina]i [i const\ `n

acoperirea buta[ilor cu rumegu[ umed pân\ sub punctul de altoire, cu rumegu[ uscat

[i tratat cu Chinosol (0,15%) `n zona sec]iunilor [i din nou cu rumegu[ umed pân\

deasupra buta[ilor. Capacitatea unei l\zi este de circa 1000-1200 buta[i, pentru care

sunt necesare circa 35 kg rumegu[ uscat. Dup\ stratificare, partea superioar\ a

buta[ilor altoi]i [i parafina]i (cazul stratific\rii par]iale) sau rumegu[ul care acoper\

altoii (cazul stratific\rii totale) se strope[te cu o solu]ie anticriptogamic\.

Dup\ scurgerea apei l\zile se numeroteaz\, se eticheteaz\ cu soiul,

portlatoiul [i data stratific\rii [i se introduc `n sera de for]are, unde se a[az\ pe

stelaje, pe 2-3 nivele. L\zile cu buta[ii stratifica]i par]ial se acoper\ cu folie de

polietilen\, `n vederea p\str\rii unei umidit\]i corespun\toare.

For]area buta[ilor altoi]i are drept scop crearea unor condi]ii de

temperatur\, umiditate, lumin\ [i aera]ie favorabile, care s\ gr\beasc\ realizarea

31

proceselor de calogenez\ [i intrarea buta[ilor `n via]a activ\, cu un consum cât mai

redus de substan]e de rezerv\. Perioada for]\rii se stabile[te `n func]ie de data

plant\rii `n [coala de vi]e sau `n solarii. Ca urmare, se recomand\ ca, `ntre `nceputul

for]\rii [i plantarea `n [coala de vi]e, s\ nu treac\ mai mult de 28-30 de zile,

considerate necesare pentru for]are.

Metode de for]are. Buta[ii altoi]i pot fi for]a]i `n condi]ii de stratificare [i

f\r\ stratificare.

For]area `n condi]ii de stratificare. Se folosec atât procedee de `nc\lzire

exterioar\ a l\zii, cât [i de `nc\lzire interioar\, direct `n lad\. Metoda for]\rii `n

condi]ii de stratificare [i cu folosirea `nc\lzirii exterioare este generalizat\ `n practica

viticol\ din România. Pentru cre[terea l\starilor, cea mai indicat\ este lumina

natural\. ~n `nc\perile mai `ntunecate, ea poate fi completat\ cu lumin\ artificial\.

Aerisirea se poate asigura prin deschiderea u[ilor [i ferestrelor sau prin instalarea

unor ventilatoare. Aerisirea se face periodic [i numai `n orele calde ale zilelor.

Higroscopicitatea aerului la `nceputul for]\rii `n primele 10 zile, trebuie s\ fie

ridicat\ (circa 92%). Dup\ aceast\ etap\, marcat\ `n general de formarea calusului la

punctul de altoire, men]inerea `n continuare a unei higroscopicit\]i foarte ridicate

este contraindicat\, datorit\ pericolului de apari]ie a mucegaiurilor. Temperatura are

un rol decisiv atât pentru declan[area, cât [i pentru realizarea for]\rii.

Pentru ca ]esutul intermediar s\ se formeze uniform se obi[nuie[te ca la

jum\tatea perioadei s\ se fac\ o schimbare pe vertical\ a pozi]iei l\zilor cu buta[i (se

coboar\ cele din etajul superior pe stelajul de jos [i se ridic\ cele de jos).

For]area se consider\ terminat\ atunci când `n jurul punctului de altoire

]esutul intermediar (calusul) se prezint\ sub forma unui inel continuu, bine format,

de culoare galben\-sidefie, baza buta[ilor este bine cicatrizat\, iar din ochii altoi au

crescut l\stari cu lungimea de 4-5 cm.

Controlul l\starilor [i a form\rii calusului se face din dou\ `n dou\ zile.

Calusarea optim\ a sec]iunilor trebuie s\ fie circular\ [i mai pu]in proeminent\. O

`nr\d\cinare corespunz\toare se consider\ atunci când au ap\rut cel pu]in dou\

rudimente radiculare. Când calusul are culoarea g\lben\-sidefie l\starul are 3-5 cm,

este verde [i viguros, iar r\d\cinile au `nceput s\ cresc\, for]area buta[ilor se

consider\ `ncheiat\.

Aclimatizarea sau c\lirea vi]elor urm\re[te acomodarea la condi]iile de

temperatur\, higroscopicitate, aera]ie [i lumin\ similare cu cele din mediul natural

(din câmp sau solarii). Aceasta are loc dup\ terminarea for]\rii, prin a[ezarea l\zilor

cu vi]e pe un singur nivel, `n camere ne`nc\lzite. Temperatura la care se face c\lirea

32

vi]elor altoite este de 8-9°C pentru buta[ii care urmeaz\ a fi planta]i `n [coala de vi]e

(`n câmp) [i de 12-15°C la cei ce vor fi cultiva]i `n solarii. Pentru a se evita epuizarea

substan]elor de rezerv\, durata aclimatiz\rii nu trebuie s\ dep\[easc\ 5-8 zile.

~nsumând num\rul zilelor necesare pentru for]are cu cele necesare

aclimatiz\rii, rezult\ un total de 22-27 zile, dup\ care buta[ii altoi]i pot fi cultiva]i `n

[coala de vi]e, `n câmp, solarii sau sere.

5.7. Cultura vi]elor `n [coala de vi]e

{coala de vi]e, parte component\ a pepinierei viticole, este suprafa]a de teren

`n care se planteaz\ [i cresc `n timpul unei perioade de vegeta]ie buta[ii altoi]i [i

for]a]i sau cei nealtoi]i, la care se adaug\ [i terenul pentru asolament. Amplasarea

[colii de vi]\ trebuie f\cut\ cu prioritate `n zonele mai calde din sudul ]\rii [i `n cele

cu tradi]ie `n producerea materialului s\ditor viticol. Pentru [coala de vi]e se aleg

terenuri plane sau u[or `nclinate, situate `n apropierea surselor de ap\ pentru irigat,

ferite de brume, `nghe]uri de prim\var\ [i toamn\, de grindin\ [i inunda]ii. Se

prefer\ solurile permeabile, adânci, luto-nisipoase, relativ bogate `n substan]e

nutritive, cu reac]ie neutr\ sau slab acid\.

{coala de vi]\ intr\ `n asolament de 4-5 ani cu urm\toarea succesiune a

culturilor: anul I, II [i III lucern\, anul IV porumb, anul V [coala de vi[e. Rezultate

bune s-au ob]inut [i atunci când s-a folosit asolamentul de 3 ani: anul I porumb

pentru boabe; anul II borceag de prim\var\; anul III [coala de vi]e. Din punct de

vedere fitosanitar, se prefer\ asolamentul de 5 ani.

Preg\tirea terenului pentru [coala de vi]e se face toamna. Cultura se poate

face pe teren nebilonat sau pe teren bilonat.

Fertilizarea de baz\ se face cu `ngr\[\minte organice (30-50 t/ha) [i

chimice administrate la desfundat sau la cultura premerg\toare. Combaterea

d\un\torilor din sol se face cu diferite insecticide care se `mpr\[tie pe sol `naintea

desfundatului.

Desfundatul se execut\, de preferin]\, cu plugul balansier, toamna `n luna

octombrie, fiind precedat de ar\tura de var\ aplicat\ imediat dup\ recoltarea plantei

premerg\toare. Dup\ desfundat, dac\ terenul este bine m\run]it, se niveleaz\ [i se

execut\ [an]urile de plantare la distan]a de 1,4 m [i la adâncimea de 20-25 cm. Dac\

terenul nu este bine m\run]it, acesta se m\run]e[te mecanic sau se amân\ executarea

lucr\rii pân\ dup\ primele `nghe]uri. Pentru cultura vi]elor `n teren bilonat,

desfundatul se face mai timpuriu (august-septembrie), p\mântul se m\run]e[te

mecanic, se niveleaz\, dup\ care se execut\ bilonatul. ~n cazul când lucr\rile

33

agrotehnice se execut\ mecanizat, distan]a dintre biloane este de 1,40 m, iar `n cazul

unei mecaniz\ri par]iale de 1,20 m. Biloanele au form\ trapezoidal\, cu baza mic\

de 0,20-0,30 m, baza mare de 0,8-1,0 m [i `n\l]imea de 0,4 m. Lucrarea se execut\

mecanizat cu plugul pentru trasat biloane.

Plantarea vi]elor `n [coala de vi]e se face prim\vara, dup\ trecerea

pericolului brumelor târzii, atunci când temperatura solului la adâncimea de 20-25

cm ajunge la 10-12°C. Calendaristic, aceast\ perioad\, `n condi]iile ]\rii noastre, este

cuprins\ `ntre 25 aprilie [i 5 mai.

Preg\tirea vi]elor pentru plantare cuprinde: sortarea, fasonarea [i

parafinarea. Sortarea const\ `n alegerea vi]elor la care ochiul este viabil sau pornit

deja `n vegeta]ie, calusul este sub forma unui inel continuu, de culoare galben\-

sidefie, iar baza portaltoiului cicatrizat\. ~n urma sort\rii aproximativ 5-6% din vi]e

sunt necorespunz\toare. Fasonarea este lucrarea prin care l\starii altoi se scurteaz\

la 3-5 cm, r\d\cinile bazale la 1 cm [i l\starii sau r\d\cinile pornite din nodurile

intermediare ale portaltoiului [i r\d\cinile din altoi se `ndep\rteaz\. Parafinarea

vi]elor se practic\ mai ales atunci când se planteaz\ `n teren nebilonat.

Plantarea `n [coala de vi]e. Perioada de plantare coincide, `n condi]iile din

sudul ]\rii, cu intervalul 25 aprilie-10 mai, `n care temperatura solului, la adâncimea

de 15-20 cm, este mai mare de 10-12°C, iar pericolul brumelor târzii de prim\var\

este minim. Metoda de plantare difer\, dup\ cum terenul este sau nu bilonat.

~n teren nebilonat, plantarea se face `n [an]uri deschise cu plugul la

adâncimea de 18-20 cm [i distan]ate la 1,40 m. ~nainte de plantare [an]urile se ud\ cu

5-10 litri ap\/m liniar pentru ca la baza acestora s\ se realizeze un strat uniform de

mocirl\, `n care se `nfig vi]ele parafinate. ~n zonele mai secetoase, adâncimea de

plantare este de 18-20 cm, iar `n cele mai reci [i umede de 10-12 cm. Distan]a dintre

vi]e pe rând este de 5-6 cm, respectiv 15-18 vi]e/m liniar. Dup\ a[ezarea vi]elor,

urmeaz\ umplerea [an]urilor cu p\mânt [i tasarea de o parte [i alta a rândului;

opera]iunea se repet\ de 2-3 ori, pân\ ce pe lungimea rândului se formeaz\ un mic

val de p\mânt. ~n zonele mai reci [i umede, `n care biloanele sunt mai mici, vi]ele

parafinate r\mân neacoperite pe o `n\l]ime de 6-10 cm sub punctul de altoire. Când

plantarea se face `n zone mai calde [i secetoase, `n care biloanele sunt mai `nalte,

vi]ele r\mân neacoperite pe o lungime de 4-5 cm sub punctul de altoire.

Plantarea vi]elor `n teren bilonat. Ridicarea biloanelor se face dup\

desfundat, toamna, cu ajutorul unor pluguri cu br\zdarele dispuse fa]\ `n fa]\,

ac]ionate mecanic. Distan]a `ntre biloane este de 1,20 m, orientarea lor este est-vest,

iar plantarea se face pe partea sudic\ a bilonului. Plantarea vi]elor `n biloane

34

presupune efectuarea urm\toarelor lucr\ri: retezarea vârfurilor biloanelor [i tasarea

lor; despicarea biloanelor, cu realizarea unui perete orientat c\tre sud `nclinat la 15°C

[i `nalt de circa 45 cm; aplicarea insecticidelor, 5-8 g/m liniar la baza bilonului;

plantatea vi]elor pe peretele bilonului, cu asigurarea unei densit\]i de 15-18 vi]e/m

liniar; refacerea biloanelor `n straturi bine tasate; ultimul strat de refacere a

coronamentului trebuie s\ fie format din p\mânt bine m\run]it, eventual `n amestec

cu nisip, [i s\ dep\[easc\ cu 5-6 cm capetele l\starilor-altoi.

Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n [coala de vi]e se grupeaz\ `n dou\

categorii: lucr\ri aplicate solului [i lucr\ri aplicate vi]elor.

Lucr\ri aplicate solului. Imediat dup\ plantare solul se afâneaz\ printr-o

cultiva]ie cu plugul f\r\ corman\, la adâncimea de 14-16 cm, pe intervalul dintre

rânduri. ~n timpul perioadei de vegeta]ie se execut\ 10-12 lucr\ri cu freza, la

adâncimea de 8-10 cm `n cultura f\r\ biloane, sau acela[i num\r de pra[ile `n cultura

pe biloane, asigurându-se mobilizarea solului dup\ fiecare udat sau ploaie sau atunci

când apar buruieni.

Lucr\ri aplicate vi]elor. Controlul pornirii l\starilor [i combaterea

d\un\torilor. Dac\ l\starii au pornit neuniform se `nl\tur\ cauzele, care pot fi:

grosimea prea mare a stratului de p\mânt sau atacul larvelor unor d\un\tori.

Combaterea d\un\torilor se face prin desfacerea bilonului la partea lui superioar\ [i

administrarea de insecticide prin pr\fuire, dup\ care bilonul se reface.

Plivitul l\starilor reprezint\ suprimarea l\starilor de prisos emi[i din altoi,

p\strându-se numai un singur l\star care va cre[te [i se va matura mai bine. Lucrarea

este indicat\ mai ales la soiuri pentru struguri de mas\, care emit un num\r mai mare

de l\stari din altoi. Plivitul l\starilor emi[i de c\tre portaltoi se repet\ de 3-4 ori `n

cursul perioadei de vegeta]ie.

Copcitul const\ `n `ndep\rtarea de la punctul de inser]ie a r\d\cinilor pornite

din altoi sau din etajul superior [i eventualii l\stari din portaltoi, prin descoperirea

vi]elor pân\ sub punctul de altoire. Copcitul se execut\ de 3 ori: `n lunile iunie, iulie

[i august. Dup\ primul [i al doilea copcit biloanele se refac, iar dup\ cel din luna

august p\mântul se `mpr\[tie printre biloane, pentru a creea condi]ii favorabile de

lignificare la punctul de altoire. Dup\ fiecare copcit se recomand\ s\ se fac\ câte o

irigare [i o u[oar\ fertilizare a solului cu `ngr\[\minte chimice. ~n condi]iile culturii

f\r\ biloane nu se execut\ un copcit propriu-zis, deoarece altoiul, nefiind acoperit cu

p\mânt, nu emite r\d\cini.

35

Copilitul se execut\ mai rar [i mai ales la soiurile de mas\. Lucrarea const\

din `nl\turarea copililor `n faza erbacee, pentru a favoriza cre[terea mai viguroas\ a

l\starului.

Fertilizarea const\ din administrarea unor doze moderate de `ng\[\minte

chimice (N 60 kg/ha, P 80kg/ha [i K 100 kg/ ha s.a.). ~ngr\[\mintele se aplic\ `n

dou\ etape, respectiv dup\ primul copcit (`n a doua jum\tate a lunii iunie) [i dup\ cel

de al doilea copcit (`n a doua jum\tate a lunii iulie).

Combaterea bolilor [i d\un\torilor. Primele stropiri pentru combaterea

manei se efectueaz\ dup\ ce vi]ele au format 4-5 frunze, cu diametrul de 3-4 cm.

~mpotriva d\un\torilor, larvelor-sârm\ [i celor de c\r\bu[ se aplic\ tratamente cu

insecticide, `ncorporate `n sol odat\ cu pra[ilele.

Irigarea se aplic\ sistematic pentru men]inerea umidit\]ii din sol la plafonul

optim (70-75%) [i a higroscopicit\]ii aerului. La cultura f\r\ biloane irigarea se face

prin aspersiune, iar la cea `n biloane prin rigole [i aspersiune. Prima udare se aplic\

imediat dup\ plantare, ultima fiind efectuat\ nu mai târziu de luna august, pentru a

nu `ntârzia maturarea cordi]elor. Norma de udare variaz\ `ntre 300-350 m 3 /ha. ~n

func]ie de condi]iile anului se aplic\ 3-6 ud\ri, realizându-se, `n final, norme de

irigare cuprinse `ntre 1000 [i 2000 m 3 /ha.

Marcarea impurit\]ilor este o lucrare de mare r\spundere [i se efectueaz\

numai de speciali[ti, `n lunile iulie [i august, atunci când deosebirile dintre soiuri

sunt evidente. Soiurile care nu pot fi recunoscute [i vi]ele cu simptome de cancer

bacterian, viroze etc. se suprim\ cu foarfeca sub punctul de altoire, iar impurit\]ile

recunoscute se marcheaz\ prin vopsire urmând ca, la recoltare, s\ fie sortate [i legate

separat, pentru a fi trecute la categoria „soiuri diverse”.

Cârnitul se efectueaz\ `n anii reci [i ploio[i `n a doua parte a lunii

septembrie, când cre[terea l\starilor este `ncetinit\. Lucrarea const\ din retezarea

vârfului de cre[tere a l\starilor, cu scopul de a m\ri aportul asimilatelor la maturarea

lemnului.

Scoaterea vi]elor din [coal\, clasarea [i p\strarea lor. Scoaterea vi]elor

altoite din [coal\ are loc dup\ c\derea frunzelor, `n perioada 20 octombrie-20

noiembrie. Lucrarea se execut\ mecanizat; la capetele parcelelor sau pe suprafa]e

mai mici, scosul se face manual. La scosul mecanizat se trage o brazd\ la cel pu]in

20 cm sub baza buta[ilor (la o adâncime de 45-50 cm), iar prin r\sturnarea rândului

se creeaz\ posibilitatea de a scoate vi]ele printr-o smulgere u[oar\. Vi]ele scoase se

leag\ provizoriu `n snopi de 150 buc\]i [i se transport\ la locul de sortare.

36

Sortarea sau clasarea vi]elor se face cu mult\ responsabilitate, astfel ca

acestea s\ `ndeplinesc\ urm\toarele condi]ii: sudur\ perfect\ la punctul de altoire;

cordi]a cu lemnul bine maturat pe minimum 15 cm; s\ aib\ cel pu]in dou\ r\d\cini

principale cu diametrul minim de 2 mm, lungimea de 15 cm [i dispuse simetric; s\

fie s\n\toase [i f\r\ v\t\m\ri mecanice. Vi]ele sortate sunt legate `n pachete de 20

de buc\]i, cu baza la acela[i nivel [i se eticheteaz\, men]ionându-se soiul de vi]\

roditoare, soiul portaltoi, categoria biologic\, iar pe verso etichetei numele

pepinierei. Vi]ele care nu `ndeplinesc aceste condi]ii sunt distruse prin ardere.

P\strarea vi]elor altoite `n timpul iernii se poate face `n camere frigorifice,

`n silozuri cu nisip sau `n `nc\peri uscate.

Produc]ia de vi]e calitatea I variaz\, `n func]ie de tehnologiile folosite, `ntre

30-52% din num\rul total. Astfel, `n [coala de vi[e cu sau f\r\ biloane, se ob]in 30-

40% vi]e de calitatea I. ~n pepinierele cu tradi]ii [i amplasate `n zonele cele mai

favorabile din punct de vedere al condi]iilor naturale randamentul este `ntre 38-52%,

iar `n cultura pe sol ameliorat, `n solarii, se asigur\, uneori, 60% vi]e calitatea I.

5.8. Reglement\ri privind producerea materialului viticol ameliorat

~n România producerea [i comercializarea materialului s\ditor viticol este

reglementat\ prin lege. Categoriile biologice de material s\ditor viticol sunt

definite astfel:

a) materialul amelioratorului este materialul s\ditor viticol care: a fost

produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate; este atestat ca liber de

principalele boli virotice prin testare individual\; este destinat producerii de

material s\ditor viticol din categoria biologic\ prebaz\.

Prin ameliorator se `n]elege institu]ia sau persoana care a creat sau a

identificat prin metode [tiin]ifice un soi sau o clon\. Amelioratorii pot fi

institutele [i sta]iunile de cercetare agricol\, institu]iile de `nv\]\mânt superior de

profil agricol, `ntreprinderi particulare specializate, asocia]ii `ntre institu]ii de

cercetare, `ntreprinderi particulare [i firme str\ine, persoane fizice;

b) materialul prebaz\ este materialul s\ditor viticol care: a fost produs de

men]in\tori; este constituit din clone libere de principalele boli virotice; provine

din planta]ii de preânmul]ire `n care exist\ o garan]ie total\ c\ solul nu este

infestat cu organisme d\un\toare sau cu vectori ai acestora, `n special cu nematozi

- vectori ai virusurilor; este destinat producerii de material s\ditor viticol din

categoria biologic\ baz\.

37

~n terminologia curent\, materialul prebaz\ este echivalentul categoriei

biologice superelit\. Prin men]in\tor se `n]elege institu]ia sau persoana indicat\ `n

Registrul de stat, cu responsabilitatea de a men]ine un soi cu caracteristicile avute

la data `nscrierii. Men]in\torul poate fi amelioratorul soiului sau o persoan\

juridic\ sau fizic\, autorizat\, c\reia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-

o trazac]ie legal\. Planta]iile cu material prebaz\ se `nfiin]eaz\ `n unit\]ile titulare

de brevet al soiului nou sau al clonei, dup\ ob]inerea certificatului c\ materialul

biologic este liber de principalele boli virotice, iar solul nu este infestat cu

nematozi - vectori;

c) materialul baz\ este materialul s\ditor viticol care: a fost produs de

men]in\tor sau sub directa sa responsabilitate; provine din planta]ii de `nmul]ire

`nfiin]ate cu material s\ditor viticol din categoria biologic\ prebaz\, pe soluri

pentru care exist\ o garan]ie maxim\ c\ sunt libere de organisme d\un\toare sau

de vectori ai acestora; este liber de principalele boli virotice; este destinat

producerii de material s\ditor viticol din categoria biologic\ certificat. ~n

terminologia curent\, materialul s\ditor viticol din categoria baz\ corespunde

categoriei elit\;

d) materialul certificat este materialul s\ditor viticol care: a fost produs

de agen]i economici autoriza]i; provine din planta]ii mam\ furnizoare de coarde [i

de buta[i liberi de principalele boli virotice, `nfiin]ate cu material s\ditor viticol

din categoria biologic\ baz\; este destinat `nfiin]\rii de planta]ii de produc]ie sau

de material de `nmul]ire. ~n terminologia curent\ materialul s\ditor viticol din

categoria certificat corespunde categoriei biologice `nmul]irea I;

e) materialul standard este materialul s\ditor viticol care: a fost produs

de agen]i economici autoriza]i; provine din planta]ii de produc]ie recunoscute, `n

care s-au aplicat lucr\ri de selec]ie `n mas\; este destinat `nfiin]\rii de planta]ii de

produc]ie, de struguri. ~n terminologia curent\, materialul s\ditor viticol din

categoria standard corespunde categoriei biologice selec]ionat. Acest material va

disp\rea `n momentul `n care produc]ia de material s\ditor viticol certificat va

acoperi toate solicit\rile.

Pentru vi]ele altoite categoria biologic\ se stabile[te `n func]ie de cea a

materialului de `nmul]ire folosit la altoire, dup\ cum urmeaz\: vi]ele altoite din

categoria biologic\ prebaz\ pot fi ob]inute prin folosirea de altoi din categoria

prebaz\ [i portaltoi din categoriile prebaz\ [i baz\; vi]ele altoite din categoria

baz\ pot fi ob]inute prin folosirea de altoi din categoria baz\ [i portaltoi din

categoriile baz\ [i certificat; vi]ele altoite din categoria certificat pot fi ob]inute

38

prin folosirea de altoi din categoria certificat [i portaltoi din categoriile baz\ sau

certificat. ~n toate combina]iile de altoire `n care unul dintre parteneri este din

categoria biologic\ standard vor rezulta vi]e altoite de aceast\ categorie.

Vi]ele portaltoi, precum [i vi]ele nealtoite din soiuri roditoare vor avea

categoria biologic\ identic\ cu cea a buta[ilor din care provin.

6. ÎNFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE VI}| RODITOARE

Planta]iile de vi]\ de vie se `nfiin]eaz\ cu prec\dere `n podgoriile [i centrele

viticole cu tradi]ie, adic\ `n acele areale `n care factorii naturali sunt favorabili

ob]inerii unor recolte de struguri superioare, cantitativ [i calitativ. O planta]ie viticol\

trebuie s\ fie exploatat\ cu bune rezultate timp de 40-50 ani, motiv pentru care se

cere ca: planta]ia s\ fie `ncheiat\ (f\r\ goluri) `nc\ din primul an; s\ fie alc\tuit\ din

butuci viguro[i [i uniformi ca vigoare; s\ aib\ longevitate mare; s\ asigure recolte de

struguri mari [i sus]inute de la an la an; s\ permit\ mecanizarea unui num\r cât mai

mare de lucr\ri.

6.1. Tipurile de planta]ii viticole [i formele de conducere a vi]ei de vie

Tipurile de planta]ii viticole. În ]ara noastr\, datorit\ condi]iilor

pedoclimatice specifice fiec\rui areal viticol, s-au adoptat [i r\spândit trei tipuri de

planta]ii: protejat\, semiprotejat\ [i neprotejat\.

Cultura protejat\ se practic\ `n zonele cu `nghe]uri frecvente ale vi]ei de vie

`n timpul iernii, atunci când temperatura minim\ absolut\ scade sub -24°C.

Frecven]a anilor cu astfel de temperaturi sc\zute, este egal\ sau mai mare cu 4 ani

din 10 ani succesivi. Butucii se conduc pe tulpini joase (0,1-0,2 m), iar pentru iarn\

se protejeaz\ cu p\mânt, prin mu[uroire sau acoperire total\.

Cultura semiprotejat\ este extins\ `n zonele `n care frecven]a anilor cu

`nghe]uri ale vi]ei de vie este de dou\ ori `n decurs de 10 ani succesivi. În aceste

areale butucii se conduc pe tulpini semi`nalte (0,7-0,8 m), dar obligatoriu la baza

tulpinii se men]in 1-2 cepi de siguran]\ cu lungimea de 2-3 ochi necesari refacerii

tulpinii distruse, eventual, prin `nghe]are. Coardele anuale rezultate din cepii de

siguran]\ se protejeaz\ iarna prin mu[uroire.

Cultura neprotejat\ se practic\ `n zonele `n care temperatura minim\ `n

timpul iernii nu coboar\ frecvent sub -20° sau -22°C, iar suma anual\ a gradelor de

temperatur\ dep\[e[te 3000°C. În aceste zone frecven]a anilor cu temperaturi

39

minime sub -22°C este redus\ la 1-2 ori `n decurs de 10 ani, astfel `ncât butucii se

pot conduce pe tulpini `nalte (1-2 m) sau semi`nalte (0,7-1,0 m).

Practicat\ de mult timp `n ]\rile viticole calde sau `n cele cu ierni blânde,

cultura semi`nalt\ sau `nalt\ este posibil\ [i `n ]ara noastr\ numai `n arealele `n care

vi]a de vie nu necesit\ protejare `n timpul iernii. La stabilirea arealelor de cultur\

neprotejat\ se ]ine seama de o serie de criterii ecoclimatice [i biologice.

Criteriile ecoclimatice mai importante sunt: nivelul temperaturii minime

absolute din timpul iernii; dinamica temperaturilor minime pe vertical\; varia]ia

temperaturilor pe versan]i; frecven]a sau repetabilitatea anilor cu temperaturi

sc\zute.

Nivelul temperaturilor minime absolute din timpul iernii este

un criteriu determinant pentru realizarea acestui mod de cultur\. În cazul planta]iilor

de vii conduse pe tulpini joase izoterma de -15°C este acceptat\ ca linie de

demarca]ie `ntre cultura neprotejat\ [i cea protejat\. În zonele unde temperatura

coboar\ iarna sub -15°C, viile se vor proteja prin mu[uroire sau acoperire total\, iar

acolo unde temperatura este mai mare de -15°C viile vor putea r\mâne neprotejate

pe timpul iernii, chiar dac\ butucii sunt cultiva]i sub form\ de tuf\ joas\. Pentru

planta]iile `n care butucii sunt condu[i pe tulpini `nalte sau semi`nalte este acceptat\

izoterma de -22°C pentru soiurile de vin [i -20°C pentru soiurile de mas\,

temperatura fiind m\surat\ la nivelul solului.

Dinamica temperaturilor minime pe vertical\ intereseaz\ pentru

cultura vi]ei de vie pe tulpini `nalte [i semi`nalte. Se cunoa[te faptul c\, `n timpul

iernii, `ntre temperatura de la suprafa]a solului [i temperaturile `nregistrate la

`n\l]imile de 1,0 m, 1,5 m [i 2,0 m exist\ diferen]e `n plus de câteva grade. În mod

obi[nuit, temperatura minim\ absolut\ la `n\l]imea de 2 m este mai ridicat\ fa]\ de

cea de la nivelul solului cu 4±1°C. Aceasta `nseamn\ c\ dac\ minima absolut\ de la

suprafa]a solului este de -23°C, atunci la `n\l]imea de 2 m ea va fi de -18° pân\ la -

20°C. În aceste condi]ii vi]a de vie poate fi condus\ pe tulpini semi`nalte [i `nalte,

deci poate r\mâne neprotejat\ iarna.

Varia]ia temperaturilor pe versan]i este dat\ de diferen]ele de

temperatur\ care se `nregistreaz\ la piciorul pantei [i la diferitele altitudini ale

versantului. Astfel, la diferen]e de altitudine de 80-100 m se `nregistreaz\ o cre[tere

a temperaturii minime absolute cu 2,5-3°C, iar la 150 m temperatura aerului este mai

mare cu 5°C. Se `n]elege astfel, de ce pe pante viile pot r\mâne neprotejate peste

iarn\, `n timp ce la piciorul pantei, butucii trebuie mu[uroi]i sau chiar `ngropa]i.

40

Frecven]a sau repetabilitatea temperaturilor sc\zute din iarn\ [i

viteza sc\derii sau cre[terii acestora (brusc sau lent) constituie, de asemenea, un

criteriu important pentru stabilirea arealelor de cultur\ neprotejat\. Pentru reu[ita

unei planta]ii viticole pe tulpini semi`nalte sau `nalte se cere ca temperaturile sc\zute,

de -20° sau -22°C la `n\l]imea scaunului butucului, s\ nu apar\ la intervale mai mici

de 10-15 ani. De asemenea, la o apari]ie brusc\ a temperaturilor sc\zute, precum [i

la o ie[ire brusc\ din acestea, pierderile de muguri sunt mult mai mari decât atunci

când viteza cre[terii sau sc\derii temperaturii este lent\.

Criteriile biologice sunt: soiul [i vigoarea butucilor. Din studiile

`ntreprinse `n diferite podgorii s-a constatat c\, `n general, soiurile pentru vin

manifest\ un grad mai mare de rezisten]\ la ger, comparativ cu cele de mas\. Pentru

soiurile de vin se accept\ ca rezisten]\ limit\ temperatura de -22°C (la sol), iar

pentru cele de mas\, -20°C. Din punct de vedere al vigorii soiurilor, pentru cultura

neprotejat\, sunt mai potrivite soiurile viguroase [i, `n m\sur\ mai mic\, cele de

vigoare mijlocie. Primele se pot cultiva pe tulpini `nalte (1,5-2 m), iar cele din a doua

categorie (de vigoare mijlocie), pe tulpini semi`nalte.

Formele de conducere ale vi]ei de vie. Forma de conducere este dat\ de

`n\l]imea tulpinii [i de nivelul la care sunt situate elementele (ramifica]iile)

multianuale [i anuale ale butucului. Din acest punct de vedere, `n viticultura

româneasc\ se practic\ trei forme de conducere: joas\, semi`nalt\ [i `nalt\.

Forma de conducere joas\ este cea la care `n\l]imea tulpinii nu dep\[e[te 20

cm. În acest caz elementele de schelet [i cele anuale ale butucului pot fi aplecate `n

vederea protej\rii lor `n timpul iernii, prin acoperire cu p\mânt.

Forma de conducere semi`nalt\ este cea la care `n\l]imea tulpinii este de

70-80 cm; distan]ele dintre rânduri mai mari sau egale cu 2 m permit mecanizarea

unui num\r mare de lucr\ri aplicate solului [i plantei.

Forma de conducere `nalt\, cu tulpina `ntre 1-2 m, prezint\ acelea[i

avantaje ca [i cea semi`nalt\, la care se adaug\ o mai bun\ rezisten]\ a vi]elor fa]\ de

temperaturile sc\zute din timpul iernii. Se practic\ `n podgoriile cu ierni mai blânde.

În\l]imea tulpinii este variabil\ `n func]ie de tipul de t\iere aplicat. Astfel, `n cazul

t\ierii Guyot pe tulpin\, Lenz-Moser [i Sylvoz, se practic\ `n\l]imea de 1-1,20 m; la

Pergola trentin\ 1,35 m, iar la Pergola ra]ional\ 2,00-2,20 m. Dintre toate acestea,

cea mai potrivit\ pentru condi]iile climatice din ]ara noastr\ este `n\l]imea tulpinii de

1,00-1,20 m. Pentru toate cele trei forme de cultur\ distan]a de plantare recomandat\

este de 2-2,20 m `ntre rânduri [i de 1-1,5 m pe rând, ceea ce `nseamn\ o densitate de

3000-6000 butuci/ha.

41

6.2. Alegerea [i organizarea terenului pentru cultura vi]ei de vie

Alegerea terenului pentru cultura vi]ei de vie. La alegerea terenului pentru planta]iile viticole trebuie luate `n considerare 2 grupe de criterii: ecologice [i social- economice. Criteriile ecologice. Noile planta]ii viticole urmeaz\ s\ se `nfiin]eze cu prec\dere `n cadrul arealelor viticole cu tradi]ie, delimitate. Între condi]iile ecologice, cele climatice sunt cele mai importante. Reu[ita unei planta]ii viticole este asigurat\ acolo unde: perioada de vegeta]ie `nsumeaz\ minimum 150 zile f\r\ `nghe]; bilan]ul termic global este de cel pu]in 2500°C, iar cel util de minimum 1000°C; durata de str\lucire a soarelui efectiv\ este de minimum 1000 ore; suma precipita]iilor anuale dep\[e[te 500 mm, din care cel pu]in 250 mm `n perioada de vegeta]ie (la valori mai mici apare necesitatea irig\rii planta]iilor); umiditatea atmosferic\ din perioada de vegeta]ie s\ nu scad\ sub 40% (optimum fiind de 70%); `n perioada de `nflorire a vi]ei de vie s\ nu survin\ temperaturi mai mici de 14-15°C; locul ales s\ fie ferit de accidente climatice (grindin\, brume timpurii de toamn\ sau târzii de prim\var\, valuri de frig sau valuri de c\ldur\). Criteriile social-economice. Planta]iile viticole se vor `nfiin]a pe acele terenuri care reclam\ un consum mai mic de energie [i de for]\ de munc\ uman\. Ele trebuie s\ fie amplasate `n apropierea unor c\i de comunica]ie practicabile `n tot cursul anului, pentru transportarea cu u[urin]\ a materialelor sau for]ei de munc\, iar `n zonele secetoase s\ existe o surs\ de ap\ pentru iriga]ie. Organizarea terenului pentru cultura vi]ei de vie urm\re[te utilizarea ra]ional\ a fondului funciar din punct de vedere tehnic [i economic. Trupul viticol are suprafa]a cea mai mare a masivului viticol, ajungând `n zonele de [es ori pe platouri `ntinse la 300-500 ha. Pe dealuri, cu relieful fr\mântat [i cu pante peste 14% suprafa]a unui trup nu va dep\[i 150-200 ha. Tarlaua, ca subunitate teritorial\ a trupului, are suprafa]a de 40-50 ha `n zonele de [es [i pe platouri cu pante uniforme sub 4%. Pe dealuri cu relief fr\mântat

[i cu pante de peste 15%, m\rimea tarlalelor variaz\ `ntre 15-30 ha. Pentru utilizarea

economic\ a mijloacelor mecanizate de lucru, tarlaua trebuie s\ aib\, pe direc]ia rândurilor, lungimea de 500-1000 m. Parcela este cea mai mic\ subunitate teritorial\ [i de lucru. În zonele de [es

[i pe platorui `ntinse, cu pante sub 4%, parcelele pot avea suprafa]a maxim\ de 5 ha.

Pe dealuri, cu pante de peste 15 % [i neuniforme ca relief, suprafa]a parcelelor

variaz\ `ntre 1-3 ha.

42

Amenajarea zonelor de `ntoarcere [i de trecere a tractoarelor [i ma[inilor

viticole. L\]imea zonei de `ntoarcere aflat\ la cap\tul tarlalelor, necesar\ pentru

actuala sistem\ de ma[ini viticole, este de 6 m.

Amplasarea re]elei de drumuri. În func]ie de subunitatea teritorial\ pe care o

deservesc, drumurile pot fi: magistrale, având l\]imea de 6-8 m, când fac leg\tura

`ntre trupuri, masive [i centre de produc]ie; principale, cu l\]imea de 4-5 m, când

delimiteaz\ tarlalele; transversale, când delimiteaz\ tarlalele pe direc]ia curbelor de

nivel ([i `n zona de `ntoarcere a agregatelor) [i `n serpentin\ (când fac leg\tura `ntre

drumurile principale [i cele transversale); secundare, care delimiteaz\ parcelele [i au

l\]imea de 3 m, iar aleile sau potecile `ntrerup rândurile de vi]\ la 100±20 m [i au

l\]imea de 2-3 m. Pentru o utilizare ra]ional\ a fondului funciar, re]eaua de drumuri

nu trebuie s\ dep\[easc\ 5-6 % din totalul suprafe]ei amenajate.

Amplasarea construc]iilor. Construc]iile viticole pot fi grupate `n:

construc]ii tehnologice [i construc]ii social-gospod\re[ti. În prima grup\ se includ:

combinatul sau uzina de vinifica]ie, halele pentru sortarea strugurilor de mas\,

sta]iile de preparare centralizat\ a solu]iilor pentru combaterea bolilor [i

d\un\torilor, ateliere, remize etc. Toate aceste construc]ii se vor amplasa `n

perimetrul planta]iilor pe care le deservesc, cât mai central posibil. Din grupa

construc]iilor social-gospod\re[ti fac parte: sediile de unitate, sediile fermei, spa]iile

de cazare, cantine etc. Aceste categorii de construc]ii se amplaseaz\, de regul\, `n

afara perimetrului planta]iei.

Ampasarea planta]iilor viticole pe pante. Pe terenuri cu panta de 14-24%,

amenajarea versan]ilor se face prin terasare. În func]ie de `nsu[irile fizico-chimice

ale solului, de regimul [i cantitatea precipita]iilor, de panta terenului [i de `nclinarea

platformelor, sunt practicate dou\ tipuri de terase: terase cu platforma orizontal\,

recomandate `n podgoriile cu precipita]ii sub 450-500 mm (Dobrogea, sudul

Moldovei etc.) `n care se `ntâlnesc [i soluri cu permeabilitate ridicat\, unde se

urm\re[te re]inerea total\ a apelor din precipita]ii; terase cu platforma `nclinat\ de

maximum 5-6% `n sensul pantei, pentru evacuarea excesului de ap\, recomandate `n

podgoriile cu precipita]ii anuale peste 500 mm (Dealul Mare, Dr\g\[ani, Mini[,

Târnave) [i cu soluri cu textur\ luto-argiloas\ sau lutoas\.

Amplasarea planta]iilor viticole pe nisipuri. La `nfiin]area planta]iilor de

vii pe nisipuri se au `n vedere: apa freatic\ s\ fie la adâncime mai mare de 1,5-2 m;

dunele [i interdunele s\ se niveleze astfel `ncât s\ se realizeze o pant\ de 2-3%; dup\

nivelare nisipurile se cultiv\ 1-2 ani cu diferite specii agricole, care s\ poat\ fi

`ncorporate `n sol ca `ngr\[\minte verzi; s\ se planteze perdele de protec]ie eoliene,

43

orientate perpendicular pe direc]ia vântului dominant, late de 8-10 m [i distan]ate la

300-600 m.

6.3. Alegerea [i amplasarea soiurilor [i stabilirea distan]elor de plantare

Produc]ia de struguri depinde `n mare m\sur\ de satisfacerea cerin]elor

biosistemului altoi-portaltoi [i de gradul de favorabilitate a condi]iilor de biotop.

Alegerea portaltoiului se va face ]inându-se seama de `nsu[irile hidro-fizice

ale solului, de pH [i con]inutul `n calcar.

Alegerea soiurilor roditoare se va face conform lucr\rii „Lista soiurilor

autorizate [i recomandate la plantare `n arealele viticole delimitate din România

`ntocmit\ de O.N.V.V. (Oficiul Na]ional al Viei [i Vinului) pe zone, podgorii [i

centre viticole, `n func]ie de direc]iile de produc]ie. Pentru cultura neprotejat\ vor fi

preferate soiurile viguroase, productive, rezistente la ger [i secet\, care se vor cultiva

pe tulpini semi`nalte [i `nalte. Pe platouri [i la altitudini mai mari vor fi amplasate

soiuri mai sensibile la boli, cu o capacitate de acumulare a zaharurilor mai redus\,

destinate ob]inerii materiei prime pentru prepararea spumantelor [i a distilatelor.

Stabilirea distan]elor de plantare. Distan]ele de plantare influen]eaz\ `n

mod hot\râtor vigoarea butucilor, longevitatea lor [i eficien]a planta]iei viticole.

Distan]ele de plantare se stabilesc `n func]ie de condi]iile de mediu, `nsu[irile soiului,

posibilit\]ile de mecanizare, agrotehnica practicat\. Pe soluri fertile [i cu precipita]ii

suficiente, distan]ele de plantare folosite sunt mai mari decât pe soluri cu fertilitate

slab\ [i cu precipita]ii `nsuficiente. În general, cele mai potrivite distan]e de plantare

sunt cele care asigur\ o densitate mijlocie de 4000-6000 butuci/ha.

La soiurile pentru vin cu vigoare slab\ (Pinot noir, Muscat Ottonel,

Chardonay, Traminer roz etc.) distan]ele de plantare indicate sunt de 2 m `ntre

rânduri [i 1,0 m `ntre butuci pe rând, iar la cele cu vigoare mijlocie sau mare

(Aligoté, Pinot gris, Merlot, Riesling italian, Ro[ioar\, Sauvignon, Galben\ de

Odobe[ti, T\mâioas\ româneasc\, Feteasc\ alb\, Cabernet Sauvignon etc.)

distan]ele sunt de 2,0 m `ntre rânduri [i de 1,2 m `ntre butuci pe rând.

Orientarea rândurilor este determinat\ de un complex de factori `ntre care

un rol hot\râtor `l au: lumina, c\ldura, relieful, posibilitatea de irigare [i de

mecanizare, st\vilirea eroziunii solului etc. Cea mai bun\ orientare a rândurilor este

pe direc]ia nord-sud `n care vi]ele beneficiaz\ de mai mult\ lumin\. Pe pantele de 0-

10% rândurile se orienteaz\ perpendicular pe linia de mare pant\, iar pe cele de peste

10-12% pe direc]ia curbelor de nivel.

44

6.4. Preg\tirea terenului `n vederea plant\rii vi]ei de vie

Înfiin]area unei planta]ii de vi]\ de vie se poate realiza: pe un teren cu sol

neproductiv, `n care caz este necesar\ eliminarea prealabil\ a vegeta]iei [i

m\r\cinilor de pe suprafa]a respectiv\; pe un teren folosit pentru culturi cerealiere,

fânea]\ sau p\[une, care, de asemenea, va fi cur\]at [i defri[at de resturile vegetale

ale acestor culturi; pe terenuri care anterior au fost ocupate cu vi]\ de vie, `n care caz

se impune o perioad\ de repaus pentru „odihna solului” `n vederea refacerii structurii

[i fertilit\]ii sale, cât [i pentru dezinfec]ia sa chimic\ (pentru distrugerea focarelor de

boli [i d\un\tori).

Defri[area [i nivelarea terenului. Prin lucrarea de defri[are se realizeaz\

dislocarea [i cur\]irea terenului de arborete, arbu[ti r\zle]i [i butuci de vi]\ de vie, cu

1-2 ani `nainte de desfundatul terenului. Dup\ defri[are se execut\ mecanizat

nivelarea terenului. Pe solurile fertile adâncimea de nivelare nu va fi mai mare de 30-

40 cm, iar pe cele pu]in fertile de 25-30 cm.

Fertilizarea. Întrucât `n timpul nivelatului se decoperteaz\ stratul superior de

sol, care este cel mai fertil, fertilizarea terenului trebuie restabilit\ prin administrarea

unor doze m\rite de `ngr\[\minte organice [i minerale. Dozele de `ngr\[\minte se

stabilesc pe baz\ de cartare agrochimic\ [i se administreaz\ prin `mpr\[tiere

uniform\ la suprafa]a solului, iar `ncorporarea se face concomitent cu desfundatul.

Desfundarea terenului se face cu scopul de a mobiliza solul la circa 60-70

cm adâncime [i chiar mai profund (la 80 cm) `n cazul solurilor grele, pentru a asigura

condi]ii optime pentru dezvoltarea sistemului radicular al vi]elor plantate.

Pichetatul. Prin pichetat se marcheaz\ locul pe teren al fiec\rui butuc de

vi]\, iar prin aceasta distan]ele de plantare [i suprafa]a de hr\nire a butucilor. În

func]ie de figura geometric\ care rezult\ prin pichetare, sunt practicate urm\toarele

metode: `n dreptunghi, `n p\trat, pe curbele de nivel. Pichetatul `n p\trat prezint\

toate unghiurile drepte [i toate laturile egale, respectiv distan]ele dintre rânduri [i

dintre butuci pe rând sunt egale. Pichetatul `n dreptunghi se caracterizeaz\ prin

unghiuri drepte [i laturile perechi neegale `ntre ele, respectiv distan]e mai mari `ntre

rânduri [i mai mici `ntre butuci pe rând. Pichetatul pe curbele de nivel ]ine seama

numai de direc]ia rândului [i distan]a dintre rânduri, deoarece distan]a `ntre vi]e pe

rând este mai greu de respectat. Pichetatul `n interiorul fiec\rei parcele [i platforme

se face `n linie dreapt\, iar schimbarea direc]iei rândurilor are loc de la o potec\ la

alta.

6.5. Plantarea vi]ei de vie

45

Vi]a de vie se poate planta toamna, prim\vara [i `n cazuri speciale vara.

Plant\rile de toamn\ sunt cele mai recomandate, `ntrucât pân\ prim\vara r\nile

provocate vi]elor prin fasonare se cicatrizeaz\, iar pornirea `n vegeta]ie are loc mai

devreme. Datorit\, `ns\, lipsei materialului s\ditor (prin `ntârzierea scoaterii vi]elor

altoite [i `nr\d\cinate din [coala de vi]e), plantarea de toamn\ este mai pu]in

practicat\. Plant\rile de prim\var\ sunt cele generalizate, cu rezultate la fel de bune,

dac\ sunt efectuate corect [i la timpul optim, adic\ imediat ce condi]iile de lucru

devin favorabile. Plant\rile de var\ (iunie-august) se efectueaz\ numai pe solurile

grele [i cu exces de umiditate sau pentru completarea golurilor `n planta]iile tinere,

situa]ie `n care se folosesc vi]e din ghivece nutritive, fortificate `n solarii sau sere.

Materialul s\ditor folosit la plantare [i preg\tirea acestuia. Înfiin]area

planta]iilor viticole pe terenuri obi[nuite („filoxerate”) se face numai cu vi]e altoite

`nr\d\cinate, iar pe cele nefiloxerate (pe nisipuri) se pot folosi [i vi]e nealtoite, dar

`nr\d\cinate. Preg\tirea vi]elor pentru plantare const\ `n fasonare, parafinare

(uneori) [i mocirlire.

Fasonarea. Cordi]a [i r\d\cinile vi]ei se scurteaz\ la anumite dimensiuni

(scurt\, mijlocie, lung\). Fasonarea scurt\ (cordi]a se taie la 2 ochi, iar r\d\cinile la

1-2 cm) se folose[te numai atunci când vi]a a fost afectat\ de temperaturile sc\zute

din timpul iernii sau de mucegai. Fasonarea mijlocie (cordi]a se taie la 4-6 ochi [i

r\d\cinile la 8-10 cm) este metoda cea mai utilizat\ la plantare, cu cele mai bune

rezultate. La plantarea pe nisipuri, vi]ele ]inute 2 ani `n [coala de vi]e se fasoneaz\

lung (cordi]a la 8-10 ochi [i r\d\cinile la 10-15 cm). Cu ocazia fason\rii se `nl\tur\

[i fragmentul de internod (ciotul) aflat deasupra punctului de inser]ie a cordi]ei.

Parafinarea p\r]ii aeriene pân\ sub punctul de altoire se efectueaz\ numai la

vi]ele fasonate care se planteaz\ prim\vara dup\ metoda „f\r\ mu[uroi”. În acest

scop se folose[te un amestec de 94% parafin\, 3% sacâz [i 3% bitum `nc\lzit la de

70-80°C, `n care se introduc vi]ele printr-o singur\ imersie de scurt\ durat\.

Mocirlirea r\d\cinilor [i a unei p\r]i din tulpina subteran\ se face prin

introducerea acestora `ntr-o compozi]ie vâscoas\ format\ din p\mânt argilos, dejec]ii

proaspete de bovine [i ap\, `n scopul realiz\rii unei mai bune aderen]e a p\mântului

la r\d\cinile plantei.

Plantarea propriu-zis\. Plantatul vi]elor se face dup\ metoda clasic\ sau

dup\ metode speciale.

Plantarea dup\ metoda clasic\ const\ `n efectuarea de aceea[i parte a

piche]ilor [i la circa 5 cm de ace[tia a unor gropi de 50 cm adâncime [i 40-45 cm

l\]ime, iar la baza peretelui dinspre pichet se realizeaz\ o scobitur\ [i un mic

46

mu[uroi. S\patul gropilor se poate face manual sau mecanizat cu ma[ina dezaxabil\

de s\pat gropi. Vi]a preg\tit\ prin fasonare, parafinare (uneori) [i mocirlire se a[az\

`n pozi]ie vertical\, lipit\ de peretele de lâng\ pichet, cu punctul de altoire la 1-2 cm

peste nivelul solului, cordi]a apropiat\ de pichet, iar r\d\cinile r\sfirate pe mu[uroiul

din groap\. Peste r\d\cini se trage p\mânt reav\n [i bine m\run]it, pân\ la 1/3 din

groap\, se taseaz\ bine [i se trage u[or vi]a pentru a reveni la pozi]ia ini]ial\. Se

continu\ introducerea p\mântului pân\ la jum\tatea gropii; dac\ este necesar, se

adaug\ 2-3 kg mrani]\ [i se ud\ cu 10-12 l ap\. Dup\ infiltrarea apei se completeaz\

groapa cu p\mânt, se taseaz\ u[or, se pun `n jurul vi]ei 3-5 g insecticid [i se face un

mu[uroi din p\mânt bine m\run]it, cu `n\l]imea de 4-6 cm peste nivelul vârfului

cordi]ei. La plant\rile efectuate prim\vara mu[uroiul poate fi `nlocuit prin utilizarea

vi]elor parafinate. Plantarea manual\ a vi]ei este organizat\ `n echipe formate din 3

muncitori, dintre care unul sap\ gropile, altul fixeaz\ vi]a, trage p\mântul pân\ la 1/3

din groap\ [i taseaz\, iar ultimul fertilizeaz\, ud\, completeaz\ groapa cu p\mânt [i

face mu[uroiul.

Metodele speciale de plantare se folosesc `n condi]ii pedoclimatice deosebite

sau pentru mecanizarea lucr\rii. Dintre acestea, se men]ioneaz\: plantarea cu

plantatorul, plantarea `n gropi deschise, plantarea semimecanizat\ [i mecanizat\.

Plantarea cu plantatorul se utilizeaz\ destul de rar [i numai pe terenuri foarte

bine preg\tite. În acest caz vi]ele sunt fasonate scurt.

Plantarea `n gropi deschise este folosit\ pe soluri grele, argiloase reci, cu

mult\ umiditate. Vi]ele se parafineaz\, iar gropile se completeaz\ cu p\mânt numai

pân\ la jum\tate, pentru a favoriza p\trunderea c\ldurii. Dup\ `nceperea cre[terii

l\starilor (iunie), groapa se completeaz\ cu p\mânt.

Plantarea semimecanizat\ se execut\ cu ajutorul hidroburului prev\zut,

obi[nuit, cu 4 sonde hidraulice [i care folosesc o presiune a apei de 4-6 atmosfere.

Folosirea acestei metode reduce cu circa 80% for]a de munc\ folosit\ la plantare [i

cu circa 70% cheltuielile directe la unitatea de suprafa]\.

Plantarea mecanizat\ se execut\ cu ma[ini speciale cu randament de 3-4

ha/zi. Acestea fac gropile, a[az\ vi]ele, taseaz\ solul [i ud\ vi]ele.

7. LUCR|RILE DE ~NTRE}INERE DIN PLANTA}IILE TINERE

DE VI}| RODITOARE

Pân\ la intrarea pe rod a vi]ei de vie, lucr\rile de `ntre]inere se aplic\

diferen]iat `n func]ie de vârsta planta]iei.

47

7.1. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul I Lucr\rile solului. Imediat dup\ terminarea plant\rii solul se mobilizeaz\ printr-o ar\tur\ la adâncimea de l4-16 cm, f\r\ `ntoarcerea brazdei, care se niveleaz\ imediat, pentru a preveni evaporarea apei. În timpul perioadei de vegeta]ie se execut\ 4-5 pra[ile cu cultivatorul, cu discuitorul sau manual. Toamna, dup\ c\derea frunzelor, se aplic\ o ar\tur\ la adâncimea de 18-20 cm, cu r\sturnarea brazdelor c\tre rândurile de vi]\, pentru protejarea acestora prin mu[uroire. Controlul cre[terii l\starilor se execut\ s\pt\mânal, `n intervalul 15 mai-15 iunie. Totodat\ fac [i tratamente `mpotriva d\un\torilor (viermi-sârm\, larvele c\r\bu[ului de mai) prin pr\fuire cu insecticide; dup\ tratament mu[uroiul se reface. Copcitul este o lucrare obligatorie, prin care se suprim\ r\d\cinile crescute din altoi [i l\starii din portaltoi. Se execut\ de 2 ori, respectiv `n iunie [i august prin desfacerea mu[uroiului pân\ sub punctul de altoire. Dup\ copcitul din august, mu[uroiul nu se mai reface, pentru a favoriza maturarea lemnului. Legatul l\starilor de piche]i se execut\ când ace[tia au 30-40 cm lungime [i se repet\ la 70- 80 cm.

Completarea golurilor ap\rute din diferite cauze, cât [i a vi]elor care apar]in altor soiuri (impurit\]i) sunt `nlocuite [i completate vara cu vi]e de la ghivece, fortificate `n solarii, sau toamna cu vi]e `nr\d\cinate `n [coal\. Irigarea [i fertilizarea. În perioadele secetoase ale verii se recomand\ udarea fiec\rei vi]e cu 10-20 l ap\ `n care, `n prealabil, s-au dizolvat 300 g azotat de amoniu, 400 g superfosfat [i 300 g sare potasic\, la 100 l ap\. Combaterea bolilor [i d\un\torilor se face confom cu schemele de tratament. Protejarea vi]elor `n timpul iernii se execut\ dup\ c\derea frunzelor, prin mu[uroire, acoperindu-se baza coardelor pân\ la nivelul ochilor 7-8, lucrare realizat\ odat\ cu ar\tura de toamn\.

7.2. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul II Pe lâng\ lucr\rile aplicate `n primul an de la plantare, `n anul II se efectueaz\ [i unele lucr\ri noi, cum sunt: desmu[uroitul, t\ierea de formare, instalarea mijloacelor de sus]inere. Desmu[uroitul vi]elor pân\ sub punctul de altoire se face prim\vara devreme, atunci când temperatura aerului nu mai scade sub -8°C.

48

T\ierea de formare. Începând cu anul II vi]elor li se aplic\ t\ieri de

formare, `n raport cu tipul de t\iere [i forma de conducere care va fi aplicat\.

Lucrarea se execut\ imediat dup\ desmu[uroit [i trebuie terminat\ `nainte de

`nmugurit. La conducerea joas\, la fiecare butuc se las\ la t\iere câte 2 cepi de câte

2-3 ochi. La forma de conducere semi`nalt\ sau `nalt\, se re]ine câte o cordi]\ de 5-6

ochi. Când l\starii au ajuns la 10-15 cm se aleg 3-4 dintre cei situa]i mai aproape de

baza cordi]ei [i se paliseaz\ de pichet; ceilal]i se plivesc. Odat\ cu t\ierea de

prim\var\ se efectueaz\ [i copcitul, lucrare care se repet\ [i `n luna august.

Fertilizarea [i udarea vi]elor. De obicei, vi]ele plantate `n teren fertilizat cu

gunoi de grajd [i `ngr\[\minte chimice nu se mai fertilizeaz\, `ns\ se ud\ la nevoie.

Totu[i, administrarea foliar\ cu macro- [i micro`ngr\[\minte aplicate concomitent cu

stropirea contra manei s-a dovedit util\, mai ales pentru stimularea cre[terii [i

matur\rii lemnului.

Sus]inerea vi]ei de vie. Vi]a de vie din cultur\, ca [i cea din flora spontan\,

este o lian\ cu ]esuturile mecanice slab dezvoltate, din care cauz\ nu se poate

autosus]ine. Vi]a de vie se poate sus]ine atât pe tulpini proprii, cât [i pe mijloace de

sus]inere artificiale (araci, spalieri etc.).

Sus]inerea vi]ei pe tulpini proprii (semi`nalte sau `nalte) este folosit\ pe

areale `ntinse `n ]\ri cu climat cald (Italia, Fran]a, Spania, Portugalia). Butucii

prezint\ `n vârful tulpinii bra]e scurte pe care, la t\iere, se las\ cepi [i cordi]e de rod

de 4-5 ochi (sistemul Gobelet). L\starii, dup\ ce ating lungimea de 50-60 cm, se

apleac\, `ncât butucii `n timpul vegeta]iei au aspectul unor umbrele.

Sus]inerea vi]ei pe suporturi artificiale (araci, spalieri) este generalizat\ `n

viticultura româneasc\. Aracii se utilizeaz\ pentru sus]inerea planta]iilor situate pe

terenuri accidentate sau pentru suprafe]e mai reduse. Ei sunt confec]iona]i din lemn,

la dimensiunile de 1,5-2,0 m lungime [i 3-5 cm diametru. Num\rul aracilor pentru

un hectar variaz\ func]ie de vigoarea soiului, `ntre 10000-15000.

Spalierii, prezint\ numeroase avantaje: durabilitate mare (20-45 ani);

permit o `nc\rc\tur\ mai mare pe butuc [i o repartizare mai ra]ional\ `n spa]iu;

asigur\ o rezisten]\ mai bun\ la vânturile puternice; permit aplicarea cu eficien]\ a

diferitelor tratamente fitosanitare; permit aplicarea tehnologiilor moderne de

`ntre]inere. Spalierul se compune din: stâlpi, sârme, contrafor]e, ancore. Dup\

dimensiunea [i pozi]ia pe care o ocup\ pe rândul de vi]e, stâlpii pot fi: frunta[i (fixa]i

la capetele rândului), care au lungimea de 2,20-2,40 m [i stâlpi mijloca[i (fixa]i pe

49

Necesarul informativ de materiale pentru 1 ha spalier este de: 600-800 stâlpi;

24000 m (1,4 t) sârm\ pentru spalierul cu 2 rânduri de sârme duble; 31200 m (1,8 t)

sârm\ pentru spalierul cu 3 rânduri de sârme duble.

7.3. Lucr\rile de `ntre]inere aplicate `n anul III

În anul III lucr\rile agrofitotehnice difer\ fa]\ de cele din anul II prin solu]iile

tehnice adoptate, mai ales la t\ierea de formare [i la lucr\rile `n verde. În func]ie de

tipul de cultur\ (protejat sau neprotejat), se aplic\ t\ieri diferen]iate.

În zona protejat\ peste iarn\, cu tulpini joase (sau f\r\ tulpin\), vi]ele

plantate `n goluri `n anul II se vor t\ia `n cepi de 2-3 ochi, iar cele din planta]ie, t\iate

`n anul anterior `n cordi]e, se taie `n una sau dou\ verigi de rod formate din cepi de 2

ochi [i cordi]e de 5-8 ochi.

În zona neprotejat\ peste iarn\, la vi]ele conduse pe tulpini mijlocii sau

`nalte, se suprim\ prin t\iere toate coardele anuale, iar coarda condus\ vertical [i

palisat\ pe tutore (sau arac) se trateaz\ `n func]ie de viitoarea form\ de conducere

adoptat\. Aceasta se va conduce pe sârma spalierului, când se va practica cordonul

orizontal sau se va scurta la `n\l]imea tulpinii proiectate, când conducerea va fi `n

Guyot pe tulpin\.

Lucr\rile `n verde. În zona protejat\ peste iarn\, condus\ pe tulpini joase

(sau f\r\ tulpini) se aplic\ plivitul [i legatul l\starilor de 2-3 ori, când se folosesc

aracii ca mijloc de sus]inere sau plivitul [i introducerea l\starilor printre sârmele

duble ale spalierului, când vi]a este sus]inut\ pe spalier.

La vi]elor conduse pe tulpini semi`nalte sau `nalte se plivesc l\starii porni]i

de pe tulpin\ [i se suprim\ l\starii cu sau f\r\ so] de pe cordonul `n formare,

asigurându-se distan]a dintre ei [i o repartizare a acestora cât mai uniform\. L\starii

r\ma[i se introduc printre sârmele duble ale spalierului.

Definitivarea form\rii tulpinii. Vi]ele din zona neprotejat\ peste iarn\,

conduse pe tulpini semi`nalte sau `nalte, trebuie s\ aib\ tulpina definitiv format\,

care practic s-a proiectat [i realizat `n anul II [i se definitiveaz\ cel mai târziu `n anul

III dup\ plantare. Tot `n acest an se continu\ cu formarea cordonului sau a capului

`n\l]at (Guyot pe tulpin\) [i a verigilor de produc]ie viitoare.

Fertilizarea se face `ncepând cu toamna anului II, folosindu-se 150-200

kg/ha P 2 O 5 [i 150-180 kg/ha K 2 O [i continuând `n prim\vara anului III cu 150-200

kg/ha N substan]\ activ\, `nainte de dezmugurit.

Irigarea se aplic\ atunci când plafonul minim de umiditate coboar\ `ntre 50-

70%, `n func]ie de regimul pluviometric din podgoria respectiv\.

50

8. TENHOLOGIA DE ~NTRE}INERE {I EXPLOATARE A PLANTA}IILOR DE VI}| DE VIE PE ROD

Tenhologia de `ntre]inere [i exploatare a planta]iilor de vi]\ de vie pe rod are drept scop reglarea, `n primul rând, a proceselor de cre[tere [i de fructificare, `n concordan]\ cu poten]ialul soiurilor cultivate [i cu condi]iile pedoclimatice din zon\.

8.1. T\ierea vi]ei de vie Din complexul de m\suri agrotehnice aplicate vi]ei de vie t\ierea [i conducerea butucilor [i coardelor, precum [i lucr\rile [i opera]iile `n verde au o deosebit\ importan]\. Necesitatea aplic\rii t\ierii. Cre[terea [i fructificarea butucilor depind, mai ales, de cantitatea lemnului b\trân, de lungimea de t\iere a coardelor [i de `nc\rc\tura butucilor. L\sat\ `n stare liber\, nedirijat\ de om, vi]a de vie produce lemn mult [i struguri mici, cu bobi]e m\runte, must pu]in [i cu con]inut redus de zaharuri. Pentru a preveni toate acestea, viticultorul intervine `n conducerea [i dirijarea proceselor de cre[tere [i fructificare a vi]ei de vie, prin t\ieri. Scopurile urm\rite prin t\ieri. Prin t\ieri se urm\resc numeroase scopuri, care se refer\ la: reglarea proceselor de cre[tere [i a celor de fructificare, `nlesnirea aplic\rii celorlalte verigi din tehnologia producerii strugurilor [i asigurarea calit\tii produc]iei. ~n acela[i timp, se urm\re[te: s\ se asigure un raport optim `ntre sistemul aerian [i cel subteran; vi]a de vie s\ creasc\ [i s\ rodeasc\ sub form\ de tuf\ joas\ sau `nalt\, dup\ nevoile practicii; s\ se schimbe raportul dintre lemnul neproductiv [i cel productiv, `n favoarea ultimului; s\ se schimbe cre[terea [i rodirea l\starilor pe acea por]iune a coardei care intereseaz\ practica etc. ~n func]ie de vârsta planta]iei, se mai urm\resc: `n perioada de tinere]e s\ se formeze scheletul butucilor conform condi]iilor de mediu [i sistemului de cultur\ practicat; `n perioada de maturitate s\ se p\streze scheletul butucilor, dar mai ales s\ se men]in\ un raport just `ntre elementele de produc]ie [i cele de cre[tere; `n perioada de declin s\ sporeasc\ vigoarea butucilor sl\bi]i [i re`ntinerirea celor `mb\trâni]i. Bazele teoretice ale t\ierii vi]ei de vie pe care se sprijin\ t\ierile sunt:

unitatea dintre organism [i mediu, unitatea din interiorul organismului [i legea `nlocuirii anuale a lemnului de rod.

51

Unitatea dintre organism [i mediu. Conform acestui principiu viile se taie

dup\ vigoarea soiului [i starea de fertilitate a solului. Astfel, soiurile viguroase,

cultivate `n condi]ii de mediu prielnice, suport\ `nc\rc\turi mai mari decât cele mai

pu]in viguroase aflate `n acelea[i condi]ii; modificarea condi]iilor de mediu schimb\

volumul [i felul t\ierilor. ~n acelea[i condi]ii de mediu [i la acela[i soi unei

agrotehnici superioare `i corespund vi]e viguroase, care sunt capabile s\ suporte

sarcini mai mari, [i invers.

Unitatea din interiorul organismului. Trebuie privit\ atât ca unitate `ntre

sisteme cât, [i ca unitate din interiorul sistemelor.

Unitatea dintre sistemul aerian [i cel radicular. ~ntre aceste dou\ sisteme

exist\ o corela]ie pozitiv\; cu cât sistemul aerian de la un butuc este mai puternic, cu

atât este mai favorizat\ fortificarea sistemului radicular, [i invers.

Unitatea dintre num\rul punctelor de cre[tere, aflate pe butuc [i

dimensiunile acestora. Num\rul punctelor de cre[tere existente pe butuc [i

fortificarea acestora sunt corelate negativ. Cu cât, la t\iere, sunt rezerva]i pe butuc

mai mul]i ochi de iarn\, cu atât dimensiunile l\starilor emi[i sunt mai mici, [i invers.

Vârsta mugurilor [i capacitatea lor de rodire. ~ntre vârsta mugurilor [i

`nsu[irea lor de fructificare exist\ o corela]ie negativ\. Cu cât mugurii de pe butuc

sunt mai b\trâni, cu atât capacitatea lor de fructificare este mai mic\. De aceea, la

t\iere, se re]in, pe lâng\ coardele care vor asigura rodul `n anul `n curs [i lemnul de

rod pentru anul viitor.

Vigoarea butucilor [i produc]ia sunt corelate pozitiv. Unui butuc mai

viguros i se rezerv\ la t\iere o `nc\rc\tur\ de ochi mai mare, care presupune o

produc]ie mai mare. De aceea, t\ierile mai pu]in severe [i `nc\rc\turile de ochi mai

mari sunt mai productive comparativ cu cele mai severe [i `nc\rc\turile de ochi mai

mici.

Unitatea dintre distribu]ia ochilor fertili pe coard\ [i produc]ie.

Distribu]ia ochilor fertili pe lungimea coardei, urmeaz\ o lege conform c\reia

fertilitatea ochilor de iarn\ cre[te de la baz\ [i vârf spre mijlocul coardei. Ochii de

iarn\ de la baza coardelor (1-3), de[i poten]ial generativi, sunt mai pu]in fertili decât

cei dinspre vârful acestora. Prin t\ieri scurte, ochii situa]i la baza coardei devin ochi

de vârf, care fiind mai bine hr\ni]i `[i valorific\ poten]ialul generativ, devenind mai

fertili.

M\rimea suprafe]ei activ asimilatoare [i puterea de cre[tere a unui

butuc sunt corelate pozitiv. ~n acelea[i condi]ii de mediu [i la acela[i soi o suprafa]\

52

mare a aparatului foliar activ asimilator spore[te puterea butucului, stimuleaz\

diferen]ierea mugurilor de rod, [i drept urmare, cre[te produc]ia de struguri.

Unitatea dintre cre[tere [i fructificare se poate manifesta sub form\

normal\ sau de dominan]\ alternativ\. Predominarea cre[terii, `n anumite condi]ii,

poate crea rela]ii inverse cu fructificarea. De aceea, t\ierile trebuie s\ determine

cre[teri mai slabe sau mijlocii ale l\starilor; altfel este influen]at\ negativ

fructificarea, [i invers.

Unitatea dintre cantitate [i calitate. ~ntre cantitate [i calitate exist\ o rela]ie

invers\; orice m\rire a produc]iei de struguri pe butuc [i hectar atrage dup\ sine o

mic[orare a calit\]ii, [i invers. Practica viticol\ a demonstrat `ns\ c\, `n condi]ii

prielnice de mediu, latura cantitativ\ a produc]iei cre[te pân\ la un anumit nivel, f\r\

mic[orarea celei calitative.

Legea `nlocuirii anuale a lemnului de rod. ~nlocuirea anual\ a lemnului de

rod constituie un principiu de baz\ `n aplicarea t\ierilor. Vi]a de vie european\ (Vitis

vinifera) formeaz\ l\stari cu rod numai din mugurii afla]i pe coarde (cepi, cordi]e) de

un an care au pornit din lemn `n vârst\ de doi ani. Fac excep]ie de la aceast\ regul\

doar câteva soiuri (B\beasc\ neagr\, Aramon, Selection Carriére) [i hibrizii direct

produc\tori. Din acest motiv, este necesar ca, `n fiecare an, s\ se asigure butucului,

un anumit num\r de elemente de rod (cepi de rod, cordi]e, coarde) provenite de pe

coardele de un an situate pe lemn de doi ani. De aceea, la t\iere, o dat\ cu produc]ia

de struguri din anul `n curs, se asigur\ [i lemnul de rod pentru anul viitor.

Clasificarea t\ierilor. ~n func]ie de scopul urm\rit t\ierile se clasific\ `n

urm\toarele categorii: t\ieri de formare, care se aplic\ `n primii ani dup\ plantare,

t\ieri de fructificare, efectuate `n planta]iile aflate `n produc]ie [i t\ieri de

regenerare, care se aplic\ `n planta]iile b\trâne sau `mb\trânite prematur.

T\ierile de formare se aplic\ `n primii 3-5 ani de la plantarea vi]ei. Prin

aceste t\ieri se urm\re[te formarea butucilor `n concordan]\ cu sistemul de t\iere,

asigurându-se vi]elor elemente de schelet cu dimensiuni corespunz\toare `nsu[irilor

biologice ale soiului [i condi]iilor agroclimatice. Tot prin aceste t\ieri se urm\re[te

s\ se gr\beasc\ intrarea pe rod a butucilor.

T\ierea de formare a butucilor `n sistemul scurt. La fasonare, `nainte de

plantare, cordi]a se scurteaz\ la 2-4 ochi. Din ace[ti ochi, `n perioada de vegeta]ie,

cresc 2-4 l\stari, care toamna, dup\ c\derea frunzelor, devin coarde. ~n prim\vara

anului II, din coardele existente se aleg dou\ mai viguroase, care se scurteaz\ la cepi

de câte 2 ochi fiecare. ~n timpul perioadei de vegeta]ie cresc l\stari, astfel c\ toamna

fiecare butuc are patru coarde situate pe cei doi cepi l\sa]i `n anul II de la plantare. ~n

53

prim\vara anului trei, toate cele patru coarde se scurteaz\ la cepi de 3-4 ochi (cepi de

rod). L\starii care pornesc din ace[ti ochi sunt purt\tori de rod. Se men]ioneaz\ c\,