Sunteți pe pagina 1din 3

Legile lui Mendel

1.Legea puritii gameilor:gameii sunt puri din punct de vedere genetic, adica conin un singur factor ereditar, respectiv - asa cum se stie azi - o singura gena din perechea de alele (P) AA x 00 (F1) 100% A0, adica heterozigoti in genotip si in fenotip 100% de grup sanguin A In prima generatie filiala( F1) hibrizii au aceleai caractere fenotipice adica sunt uniformi, daca indivizii din generatia parentala erau homozigoti. Acelasi principiu mai poate fi formulat:uniformitatea caracterelor la hibrizii din F1! Aceasta este valabil si in caz de codominanta: ( P) AA x BB (F1) AB 100% ; fenotipul si genotipul corespund, adica 100% heterozigoti in genotip si de grup AB in fenotip 2.Legea segregarii caracterelor la hibrizii din F2 La hibrizii din F2 caracterele se separa in raportul de 3 Dominant : 1 recesiv, adica (F1) A0 x A0 (F2) 25% AA; 50% AO; 25% OO in genotip; respectiv in fenotip:75% cu grupa A si 25% cu grupa sanguina O, adica tocmai raportul de segregare obtinut si de Mendel prin numararea bob cu bob. Daca in F1 se intalnesc insa doua persoane cu grupele sanguine AB, atunci in F2 probabilitatile descendentilor vor fi aceleasi in genotip si in fenotip, raportul de segregare fiind 1:2:1 3.Legea segregrii independente a perechilor de caractere, se poate vizualiza in caz de dihibridare, adica de urmarire a transmiterii in cazul unor caractere independente, codificate de gene nealele. De exemplu, in cazul grupelor sanguine genele pentru ABO sunt situate pe 9q (9 perechea de cromozomi si q bratul cromozomial), iar pentru Rh pe 1p fiind notate D si respectiv d (D gena dominanta fata de d gena recesiva) Pornind in generatia parentala de la doi dubli homozigoti, unul cu genele dominante si celalalt cu genele recesive, conform principiului uniformitatii caracterelor in prima generatie toti descendentii/ hibrizii vor fi 100% DUBLI HETEROZIGOTI IN GENOTIP si respectiv 100% de grup A si Rh+ in fenotip (adica vor exprima caracterul dominant/ gena dominanta) (P) AA/DD x OO/dd (F1) AO/Dd

In continuare folosind un tabel PUNNETT, se vor utiliza toate cele 4 variante posibile de combinare a genelor in gametii indivizilor din (F1)si se vor obtine genotipurile posibile Gene in gameti AD Ad 0D 0d AD AA/DD AA/Dd A0/DD A0/Dd Ad AA/Dd AA/dd A0/Dd A0/dd 0D A0/DD A0/Dd 00/DD 00/Dd 0d A0/Dd A0/dd 00/Dd 00/dd Segregarea independenta este demonstrata de aparitia unor caractere noi: Ad si 0D, care nu au existat nici in generatia parentala (P) si nici in cea filala 1. Raportul de segregare(separare a fenotipurilor) in acest caz de dihibridare este calculat din genotipurile tabelului: AD; Ad; 0d; 0d 9: 3 : 3 : 1 Alte tipuri de segregare: 1. Semidominana (sau dominana incompleta) Este fenomenul de interacie ntre dou gene alele, care determina exprimarea unui fenotip intermediar in cazul descendenilor, faa de parini. Este intlnit la planta Barba-Impratului i la animale ca gini de Andaluzia. 1. Supradominana (fenomenul heterozis) Este procesul de interaciune ntre dou gene alele care determina formarea unor descendeni cu caractere sporite faa de ascendeni. Descendenii prezint rezisten mai mare la condiiile de mediu (clim, ageni patogeni, etc.), sunt mai viabili, au o productivitate mai mare fata de ascendeni. 1. Gene letale Acestea reprezint gene care n stare homozigot determin moartea individului adica sunt letale; au fost identificate la oarecii cu blana de culoare galbuie. 1. Codominana Este fenomenul de interaciune ntre dou gene alele dominante care determina apariia unui nou fenotip. Este caracteristic grupelor de snge (AB), unde genotipul si fenotipul sunt identice.
1. Polialelia Alelele sunt gene pereche(alele) care determina aparitia aceluiasi caracter,

precum IA notata si simplu A, IB notata si B si respectiv i,notata si 0. Seria polialela provine dintr-o serie de mutatii succesive ale unei gene ancestrale. Alelele ocupa acelasi locus pe cromozom,si afecteaza acelasi caracter,in acest exemplu un tip de grupe sanguine.

1. Poligenia-proces prin care unele caractere cum ar fi inaltimea sau masa(cantitative) sunt determinate de interactiunea mai multor gene nealele. 2. Epistazia-Fenomen prin care genele nealele interactioneaza. Genele epistatice controleaza activitatea genelor hipostatice. De exemplu genele H/h de pe 19q controleaza activitatea genelor grupei sanguine AB0 de pe 9q. Genele H/h codifica L- fucoziltransferaza 1 fiind de aceea numite genele FUT 1.