Sunteți pe pagina 1din 23

ORGANISMELE MODIFICATE GENETIC SI SECURITATEA ALIMENTAR

2012

Cuprins:

1. Introducere 2. Consideraii teoretice 3. Legislaia OMG 4. Studiu de caz: soia i porumbul modificate genetic 5. Concluzii 6. Bibliografie

1. Introducere
2

Un organism modificat genetic e orice organism, plant sau animal, produs prin adugarea de material genetic (ADN) de la o specie la alta, n scopul transferrii unor caliti. Pn acum au fost modificate genetic porumbul, cartoful, soia tolerant la glifosfat i roiile cu coacere ntrziat.

Pentru multi dintre sustinatorii manipularilor genetice, medicina de maine va fi cu siguranta transgenica. Fructe-vaccin, bacterii-dopante, lapte-medicament, toate acestea sunt posibile si chiar pe cale sa se realizeze. Anumite proteine umane, precum insulina (folosita la tratarea diabetului) sau EPO (care stimuleaza producerea de globule rosii), sunt fabricate de pe acum de microbi. Ne putem asadar inchipui ca, nu peste multa vreme, vor aparea chiar ferme specializate in cresterea acelor animale modificate genetic, care, prin laptele lor, vor oferi in acelasi timp si un medicament (anume sintetizat de respectivul animal).

De mai bine de 15 ani, o echipa de cercetatori australieni se incapataneaza sa obtina, prin manipulari genetice, primul trandafir albastru. Ei au reusit sa obtina gena responsabila de culoarea albastra a petuniilor, pe care nu aveau decat sa o introduca in codul genetic al trandafirului pentru a obtine prima floare albastra. In ciuda eforturilor depuse, cercetatorii nu au reusit sa culeaga trandafirul albastru si asta nu din vina petuniei. Asta deoarece ei au reusit sa grefeze aceeasi gena bleu la garoafe, iar varietatile transgenice astfel obtinute, una mov si una indigo, au primit numele de Moondust (pulberea Lunii) si Moonshadow (umbra Lunii). Motivul refuzului trandafirului de a deveni albastru avea sa fie gasit la nivelul celulelor petalelor, in interiorul vacuolei.

Secretul culorii oricarei plante cu flori se afla in miezul celulei, acolo unde se gasesc antocienii (pigmenti responsabili de coloritul petalelor). Dintre cei 250 de pigmenti recenzati in natura, la flori au fost reperati mai ales trei: pelargonidina (pentru rosu-oranj), cianidina (pentru roz-magenta) si delfinidina (pentru bleu-violet). Combinati in fel si chip, dar si cu alte substante organice din celule, acesti antocieni confera petalelor tentele lor roz, oranj, rosu, bleu, sau violet.

Neputand sintetiza delfinii, trandafirii, la fel ca garoafele sau crizantemele, nu sunt niciodata bleu in natura. De aici si imposibilitatea de a obtine, prin incrucisare intre diverse varietati sau prin manipulare genetica, exemplare de culoare albastra. Prin grefarea genei de petunie, specialistii sperau sa-I confere trandafirului tocmai acele instrumente moleculare absolut necesare sintezei pigmentului. De aceea au recurs la petunie, care dispunea de enzimele dorite pentru producerea delfinidinei si cianidinei, din combinarea lor rezultand culori care merg spre violet, trecand prin magenta, dar nu si oranj, caci aceasta planta nu poate sintetiza pelargonidina.

In 1987, cercetatorii germani au gasit solutia: prin grefarea unei gene de porumb, care programeaza enzima necesara producerii pelargonidinei, ei au obtinut o petunie rosu-caramizie, prima planta cu floare transgenica. Se parea ca de acum inainte totul va merge de la sine. Nu aveau altceva de facut decat sa procedeze la fel si cu trandafirul. Din pacate, tentativa lor s-a soldat cu un esec. Caci lucrul pe care nu-l cunosteau pana atunci delfinidinele sunt foarte sensibile la mediul din care fac parte. Daca acesta e bazic, ele raman albastre. Daca insa e prea acid, culoarea vireaza spre rosu. Ori, se pare ca vacuolele trandafirilor (deci chiar locurile de stocare a pigmentilor ) sunt atat de acide, incat delfinidinele se inrosesc instantaneu. Cu toate acestea, cercetatorii australieni nu se dau batuti. Ei spera ca, intr-o buna zi, imposibila floare albastra va deveni o realitate, spre delectarea iubitorilor de flori din intreaga lume. Reticena europenilor fa de aceste plante este una fals din punct de vedere tiinific, singura explicaie plauzibil innd de imposibilitatea acestora de a valorifica eficient actuala abunden alimentar.

Din acest punct de vedere Romnia este o ar european atipic, dac avem n vedere c ea este incapabil s-i asigure securitatea alimentar din resurse proprii. Organismele modificate genetic puteau reprezenta pentru noi una din marile anse ale depirii colapsului alimentar.

Acest adevr este confirmat i de comunitatea tiinific din Romnia i cu deosebire de fermierii care au avut curajul s asimileze n producie asemenea plante. n mod paradoxal, productorii agricoli se vd acum n situaia de a renunta la aceast realizare

tiinific de excepie.

Informaii de ultim or analizeaz intenia Ministerului Agriculturii de interzicere a cultivrii acestor plante n Romnia ncepnd cu anul 2007, pe motivul absurd c UE nu ar permite acest lucru.

International Service of the Acquisition of Agri-biotech Applications (ISAAA), asociaie sponsorizat, ntr-o anumit msur, de industria biotehnologiilor, se autocatacterizeaz ca fiind un organism caritabil, fr a avea ca scop obinerea de profit, care lucreaz pentru nlturarea srciei din rile n curs de dezvoltare. Acest scop ar putea fi atins prin facilitarea transferului de cunotine i prin transferarea aplicaiilor din domeniul geneticii vegetale.

2. Consideraii teoretice

Definiia unanim acceptat este c un organism modificat genetic este "o fiin ce posed un patrimoniu genetic modificat prin tehnici de inginerie genetic ce permit adugarea, eliminarea sau modificarea unor elemente genetice". Altfel, i pomii fructiferi altoii ar putea fi considerai ca fiind "modificai genetic". Directivele Uniunii Europene precizeaz i tehnicile prin care se obin astfel de "fiine", pe care le numim OMG. Una dintre ele se numete "fuziunea celular", de pild. Ideea central este c OMG se obin prin metode non-naturale, n laborator. Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formidabilul avans al geneticii, el a reusit sa obtina, prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele naturale. Acestea sunt denumite OMG, adica organisme genetic modificate. In teorie, reteta obtinerii unui OMG este cat se poate de simpla. Se ia o planta, un animal sau un microb, careia i se grefeaza una sau mai multe gene apartinand altei plante, care insa
5

poseda acele caracteristici sau functii pe care vrem sa i le transmitem cobaiului. Lucrul este posibil deoarece, de la microbi, trecand prin vegetale, si pana la animale, toate fiintele vii utilizeaza acelasi limbaj genetic.

In practica insa, un organism transgenic nu se obtine chiar ata de usor. Pentru un pepene, de pilda, sunt necesare cel putin sase luni de munca. Iar pentru o vaca sau orice alt mamifer, in functie de ritmul de reproducere a animalului, procesul poate dura de la unu la cativa ani. Pe de alta parte, atunci cand se introduce o gena noua intr-un organism, aceasta se poate prinde oriunde, chiar si la nivelul unei gene care codifica producerea unei proteine vitale pentru respectivul organism, ceea ce inseamna, practic, ratarea tentativei. In medie, pentru o capra, de pilda, e nevoie de manipularea a 500-1000 de embrioni, pentru a putea spera ca se obtine o singura capra viabila, fara anomalii si totodata purtatoare a caracterului dorit.

3. Legislatia OMG
In ce priveste legislatia romaneasca in domeniul OMG, aceasta este rezultatul unei armonizari grabite a normelor nationale cu directivele europene. Romania este statul cu cele mai

multe legi in acest domeniu 27 la numar ce reglementeaza OMG-urile intr-o maniera complicata ce lasa loc interpretarii. Multe dintre aceste legi nu au fost supuse dezbaterii publice. Un aspect si mai grav legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia. Un exemplu concret, este felul in care Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG. Eforturile depuse pentru inlaturarea acesteia din campuri au fost superficiale si iresponsabile. Mai mult decat atat, Registrul National al OMG din anul 2006 arata faptul ca autoritatile nu aveau nici un control asupra cultivarii soiei MG nici in momentul in care era autorizata in Romania. Exista numeroase cazuri de date care lipsesc (locatii ale culturilor, dimensiuni ale culturilor, varietatile cultivate, originea semintelor, destinatia productiei etc.) precum si date procesate gresit (greseli aritmetice de baza suma suprafetelor).

Etichetare
Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie inca din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind completate de HG 173/2006). Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piata din Romania, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate genetic. Astfel, consumatorii din Romania sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse ne-modificate genetic, neputand identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.

Laborator autorizat pentru testare OMG


In anul 2007, Laboratorul Unitatii de Biologie Moleculara i OMG din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, a fost acceptat pe lista
7

Laboratoarelor Europene de Referinta pentru domeniu OMG. Romania are asadar si mijloacele tehnice si logistice pentru a testa produsele de pe piata in vederea depistarii OMG neetichetate. Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG si nu au fost facut public rezultatul nici unei analize de laborator realizate de autoritati pe produsele de pe piata.

4. Studiu de caz
CULTIVARE DE ORGANISME MODIFICATE GENETIC

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).

Soia modificata genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati de soia modificata genetic. Cifre oficiale arata ca: - in anul 2004 au fost cultivate 5 523 ha cu soia MG, - in anul 2005 au fost cultivate 87 600 ha cu soia MG - iar in 2006 au fost cultivate 137 275,5 ha. Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007, soia modificata genetic a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia modificata genetic nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic).

Porumbul modificat genetic MON810

Totusi, in acelasi an, in luna aprilie, a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un soi de porumb modificat genetic cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat in UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului. Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de catre autoritati nici in agenda interna, nici in cadrul procesului de aderare. Romania este o tara in care culturile de porumb au devenit o traditie, detinand un patrimoniu genetic valoros de varietati traditionale de porumb. Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse contaminarii. Cum anume vom proteja varietatile de porumb traditionale si cele conventionale impotriva contaminarii cu porumb modificat genetic? Este o intrebare la care autoritatile nu au incercat sa caute un raspuns. In privinta porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arata ca suprafetele pe care a fost cultivat au intregistrat:

-in 2007 - 332, ha. -in 2008 - 6130,44 ha. -in 2009 - 3243,52 ha. -in 2010 - 822,6 ha. -in 2011 - 588,18 ha. - in 2012 - 216,9 ha.

10

11

12

Dezbateri Europene

Inca din 2007, Romania a aratat o puternica atitudine pro OMG in cadrul dezbaterilor europene. Exista o serie larga de discutii in domeniul OMG in cadrul structurilor UE in ce priveste noi aprobari de OMG, daca se admite un nivel acceptat de contaminare cu OMG a produselor ecologice si cele conventionale, daca tarile din UE care au interzis cultivarea porumbului modificat genetic MON810 au sau nu dreptul de a-si pastra interdictia etc. Votul Romaniei in aceste discutii s-a situat fie in favoarea OMG-urilor, fie neutru. Acest lucru demonstreaza pe de o parte succesul eforturilor depuse de companiile producatoare de OMG, pentru a influenta decizia la nivelul autoritatilor romanesti iar pe de alta parte lipsa de interes a autoritatilor de a aplica principiul precautiei si de a evalua riscurile OMG asupra mediului si sanatatii umane. Un aspect interesant este lobby-ului intens facut de Monsanto prin autoritatile romane pentru soia modificata genetic. Deasemenea, guvernul roman actioneaza ca facilitator pentru Monsanto si alte companii producatoare de soia modificata genetic. Acestea folosesc exemplul "experientei romanesti" in cazul soiei modificate genetic pentru lobby in cadrul Comisiei Europene. "Experienta romaneasca" se refera la succesul enorm pe care l-a avut soia modificata genetic in Romania si cum se poate implementa o astfel de practiva la scara larga. Romania este singura tara din lume care a raportat o productie la hectar mai mare pentru soia modificata genetic decat soia conventionala. Datele despre productia record nu au fost niciodata verificate in mod oficial si nu au fost autentificate. In tipul perioadei comuniste, raportarea de productii la hectar mai mari era o procedura institutionalizata foarte comuna. Acest obicei se pare ca a persistat in agricultura romaneasca din secolul 21.

5. Concluzii
In Romania nu au fost realizate sau publicate studii independente care sa analizeze impactul culturilor modificate genetic asupra mediului si sanatatii umane si nu exista nici un plan de realizare a unor astfel de studii
13

RISCURILE ASUPRA MEDIULUI NATURAL Modificrile genetice i produsele acestora au aprut numai n ultimii 20 de ani. De aceea, este aproape imposibil de evaluat impactul potenial al speciilor trangenice asupra mediului. Totui, pornind de la observaiile efectuate n situaii similare cu specii naturale, oamenii de tiin au sugerat urmtoarele efecte: 1. Crearea de noi duntori: la planta de cultur care a fost modificat genetic pentru a fi tolerant fa de sruri ar putea scpa (evada) din lanul de cultur, ar putea invada estuarele, sufocnd vegetaia natural a acestui habitat. 2. Amplificarea problemelor cu duntorii deja existeni: plantele de cultur sunt capabile de a transfera gene la distane de kilometrii la specii nrudite, prin polenizarea mediat de vnt sau insecte, unele dintre aceste specii putnd fi buruieni cunoscute. Astfel, genele strine de la plantele de cultur cu caractere modificate, cum ar fi tolerana la erbicide sau uscciune, ar putea fi transferate la buruieni, fcndu-le i mai greu de controlat. 3. Afectarea speciilor nevizate, non-int: virusurile, microorganismele sau plantele modificate genetic pentru a omor insectele duntoare ar putea afecta i insectele utile. n experimentele de laborator, bacteriile modificate pentru a converti reziduurile vegetale cum ar fi frunzele n alcool, cu scopul utilizrii acestuia ca i combustibil, au determinat reducerea populaiilor de ciuperci (fungi) benefice. n unele cazuri, au fost omorte i ierburile din zone nvecinate prin otrvire cu alcool. 4. Reducerea biodiversitii prin nlocuirea speciilor native: plantele de cultura GE care au un avantaj de supravieuire ar putea evada din cmpurile de cultura, ar putea invada alte ecosisteme i ar putea nlocui alte specii. Aceasta pierdere a biodiversitii ar putea diminua sever abilitatea ecosistemelor sau speciilor de a rspunde cu succes la stessuri neateptate, cum ar fi uscciunea sau bolile.

14

5. Irosirea resurselor biologice valoroase: bacteria Bacillus thuringiensis (Bt) e utilizata n mod curent ca pesticid natural. Cercettorii, ns, au modificat genetic numeroase plante de cultura cu Bt i aceasta ar putea grbi viteza diferitelor insecte la adaptare, devin rezistente la Bt, fcnd tehnologia inefectiv.

RISCURILE ASUPRA SNTII

Principalele griji referitoare la sigurana alimentelor care conin derivate GE se concentreaz asupra urmtoarelor aspecte:

1. Testele analitice existente i bazele de date coninnd substanele toxice naturale sau nutrienii prezeni n alimentele convenionale nu sunt adecvate pentru a testa modificrile neintenionate ale derivatelor GE; 2. Ingineria genetic poate afecta n mare msur toxinele, alergenii sau nutrienii din alimente; 3. Alergiile asociate alimentelor pot fi exacerbate prin modificarea genetic; 4. Folosirea genelor marker care confer rezistenta la antibiotice n unele alimente GE ridic probleme de sntate. 5. Cultivatorii i muncitorii de pe plantaiile modificate genetic sunt forai s se lupte cu o nou problem. Urmare a recoltrii bumbacului, muli de pe plantaii sufer de boli pulmonare i alergii ale pielii. E de reinut c semnalul verde pentru nceperea cultivrii de bumbac BT n Punjab a fost dat de ctre Guvernul Cpitanului Amrinder Singh, dup care a nceput s fie cultivat la scar larg. Seminele neroditoare i alte motive au dus la eecul cultivrii de bumbac BT , iar altfel, cultivatorii i muncitorii de pe plantaii s-au confruntat cu alergii ale pielii i disfuncii bronho-pulmonare.Dr. Grupiar Singh, eful unei clinici private spune c n ultimul

15

timp s-a confruntat cu multe cazuri de acest gen. Stenii afectai urmeaz tratament. Alergiile menionate se manifest prin senzaii intense de arsur, mancarime. Dr. Grupiar Singh le-a spus interesailor c n bumbacul de tip BT au fost inserate un tip de gene ce produc o toxin i c de aceea, cultivatorii i muncitorii sunt cei mai afectati.Doua rapoarte, realizate de medici, au evideniat creterea ngrijorrii printre medicii profesioniti in legtur cu sigurana i reglementarea GMO. Un raport a fost realizat de Asociaia de Mediu a Medicilor Irlandezi, fiind publicat n martie 2001 ca rspuns la un raport solicitat de guvern. Acest raport a pus sub semnul ntrebrii toate cele 3 argumente de baz pe seama crora raportul solicitat de guvern i bazeaz concluzia ca alimentele GE nu reprezint nici un pericol pentru sntatea umana. Asociaia Medicilor Irlandezi a respins afirmaiile raportului care susineau: datele tiinifice asupra siguranei produselor alimentare GM actuale sunt susinute de lipsa oricrui raport privind efecte adverse rezultate din consumul lor. Dr. Cullen de la Asociaia Medicilor a spus: Lipsa total a etichetrii nseamn ca virtual este imposibil s se stabileasc o legtur cu alergiile posibile. Ea a adugat ca n ultimul timp s-a constatat o cretere constant a numrului de alergii fa de soia printre copiii irlandezi, dar nu a existat nici o posibilitate de a afirma dac este n legtur cu alimentele ce conin soia GE, deoarece nu exist obligativitatea etichetrii acestor produse conform legislaiei EU. Un alt raport recent al guvernului austriac, avnd o autoritate ridicat, a prezentat rezultatele examinrii aplicaiilor de introducere pe pia a plantelor GE conform legislaiei EU, n privina datelor prezentate pentru sigurana alimentelor. Raportul caracterizeaz astfel documentele prezentate de companiile biotech: Efectele toxice poteniale rezultate din inseria transgenei ca efecte secundare nu sunt luate n considerare n niciun caz. Majoritatea testelor toxicologice nu au fost realizate conform programelor de asigurare a calitii cum ar fi Good Laboratory Practise (GLP Practica Corecta de Laborator) . Nu s-au realizat testri directe ale potenialului alergic al GMP sau produselor acestora. Inexistena unui control democratic asupra activitilor de modificare genetic. Nu exist transparent n ceea ce privete reglementrile Romniei n domeniul distribuirii i utilizrii OMG-urilor n mediul nconjurtor. Dei OMG-urile sunt eliberate n mediu i n lanul alimentar, publicul larg nu este informat nici cu privire la acest lucru, nici cu privire la alimentele pe care le consum. Nu exist nicio procedur de informare a opiniei publice cu privire la acest lucru, chiar dac Romnia este membr a Convenei Aarhus. Deci, ONG-urile de mediu, agricultorii, reprezentanii bisericii, precum i consumatorii, opinia public n general, sunt exclui de la participarea la discuii bine

16

documentate, n ciuda faptului c aceste biotehnologii pot avea un impact uria asupra nivelului lor de trai, precum i asupra mediului nconjurtor i a sntii.Culturi tradiionale sau agricultura genetic (GE) n Romnia? Pe de o parte, Guvernul Romniei a publicat n anul 2000 o lege n legtur cu agricultura biologic, promovnd-o n acelai timp n regiunile muntoase ale tarii. Pe de alt parte, ns, ncurajeaz i agricultura pe baza de OMG-uri. Alimentele MG se afl n antitez cu produsele naturale. Ele ncalc principiile agriculturii biologice. Totui agricultorii n-au informaii despre ceea ce ar putea fi cultivat n ferma vecin. Nu au fost luate niciun fel de msuri pentru a reduce polenizarea ncruciat dintre soiurile MG i corespondentele lor organice. Dac Romnia vrea cu adevrat s dezvolte program propriu de agricultur organic, trebuie s resping orice OMG, fr echivoc. Dac Romnia sper s ptrund pe piaa agri- col european, trebuie s se menin n top prin satisfacerea mereu a cererii de alimente nemodificate. n ultima vreme, au nceput s fie folosite n agricultur substane organice de sintez cunoscute sub numele de stimulatori de cretere al plantelor. Acestea activeaz creterea plantelor sau o ntrzie, dup cum sunt folosite, n concentraie mai mic/ mare. Aciunea ce o prezint aceste substane asupra unor specii i soiuri de plante e variat, din care cauz ele pot fi folosite n scopuri diferite: sporirea recoltelor, pentru obinerea de fructe i semine, pentru grbirea coacerii fructelor. Completarea diferitelor substane chimie din sol, n scopul de a se asigura creterea fertilitii necesare pentru obinerea unor recolte sporite, constituie probleme de chimie aplicate n agricultur. Iar condiiile cele mai bune pentru creterea i dezvoltarea plantelor agricole sunt totodat favorabile i pentru nmulirea duntorilor animali i vegetali, mpotriva crora trebuie luate masuri de combatere. Combaterea buruienilor, se face, mai ales, pe cale chimic.

Consecinte ale consumului de organisme modificate genetic


Parerile specialistilor in agricultura si ale oamenilor de stiinta sunt inca impartite, intre cei care sustin ca aceasta ar fi o solutie pentru rezolvarea unor situatii precum foametea din unele zone din Africa sau Asia si cei care spun ca acest tip de plante pun in pericol sanatatea oamenilor.

17

Tehnologiile de transformare prezinta numeroase avantaje economice introducerea pe piata a plantelor transgenice reprezentand noi varietati, iar comercializarea lor se impune a fi precedata de cercetare si apoi de aprobare prin stabilirea unor reguli stricte de catre autoritatile fiecarui guvern national, care trebuie sa se asigure ca produsele sunt inofensive atat pentru mediu cat si pentru consumatori.

Principalele avantaje se refera la: substituirea tratamentelor chimice sau altor masuri de combatere a daunatorilor, cu efect asupra pretului de cost al produsului deci eficientizarea productiei agricole; obtinerea unor produse libere de reziduuri si pesticide: restrangerea utilizarii erbicidelor remanente (cum ar fi atrazinul), eliminarea unor erbicide cu efecte ecotoxice, conservarea calitatii biologice a solului si a apei freatice (in Europa apele freatice sunt contaminate cu tot felul de erbicide cu diferite grade de remanenta); protectia faunei utile sau indiferente; reducerea poluarii naturii si a modificarii acesteia prin lucrarile impuse de combaterea daunatorilor; ameliorarea calitatii produselor agricole, cat si a capacitatii de productie a speciilor de interes economic chiar si in conditii dificile; mare precizie si economie de timp in ameliorare

Principalele dezavantaje: lipsa, pana in acest moment, a unor plante transgenice care sa nu fie atacate de toti daunatorii cu importanta economica deosebita;

18

pretul mare de cost al semintei plantelor transgenice in conditiile in care acesta nu poate fi amortizat prin perpetuarea lor in generatiile urmatoare, deoarece firma producatoare nu garanteaza parametrii calitativi decat pentru prima generatie;

necesitatea, impusa de firmele producatoare de samanta, de a aplica o tehnologie speciala, ce se refera la pastrarea unor suprafete cultivate cu plante netransformate si deci susceptibile la atacul daunatorului;

pericolul aparitiei fenomenului de rezistenta la toxinele produse de plantele transgenice prin transferul anumitor gene de la germenii patogeni; riscul ca, in unele cazuri, plantele modificate pentru rezistenta la un patogen / daunator, sa nu atinga parametrii de productie sau calitativi ai plantelor cultivate similare, netransformate;

barierele legislative, ce permit sau nu utilizarea plantelor modificate genetic in practica agricola curenta. rezistenta la antibiotic; primele plante transgenice comercializate au avut ca marker de selectie gene ce determuna rezistenta la un antibiotic (acest tip de marker foarte controversat de altfel se mai utilizeaza inca). Pe seama acestor gene au fost imaginate cele mai catastrofale scenarii; conform unuia dintre ele, s-ar putea produce un transfer al acestor gene, de la astfel de plante transgenice folosite in alimentatie, la bacteriile din intestinul uman sau animal, fapt ce ar face ineficienta o eventuala terapie cu antibiotice. Dar numeroasele teste efectuate in acest sens nu au constatat un asemenea transfer. Pe de alta parte, bacterii rezistente la respectivele antibiotice exista si in alimentele traditionale, precum si pe suprafata legumelor si fructelor proaspete, sau, probabilitatea producerii unui transfer de gene este mult mai mare intr-o relatie bacterie-bacterie decat in relatia planta-bacterie.

Pe de alta parte, eliberarea plantelor modificate genetic ar putea genera o serie de efecte nedorite asupra mediului:

19

inmultirea excesiva, care ar transforma planta transgenica intr-un invadator al

agroecosistemului si chiar al habitatului natural, in ansamblul sau (planta transgenica sa devina o buruiana);

modificarea ciclurilor biochimice (ciclurile azotului si carbonului); transferul inoportun al transgenelor la alte plante, cultivate sau din flora spontana, ca

urmare a producerii unui ,,flux genetic prin intermediul polenului trasportat de vant sau de insecte; aceasta ar duce la schimbari in dinamica populatiilor: unele specii ar capata avantaje, altele dezavantaje in selectia naturala

influenta negativa asupra lanturilor trofice intre specii (relatiile prada-pradator, impactul direct si neanticipat al plantei insesi sau a produsului transgenei asupra unor in cele din urma, impactul acestor plante asupra biodiversitatii.

parazitismul etc);

specii neavizate (de exemplu reducerea sursei de hrana sau a habitatului);

Ingrediente care fac salata mai puin sntoas Este celebru cazul biochimistului i nutriionistului de origine maghiarArpad Pusztai, de la Institutul de Cercetare Rowett" din Aberdeen, Scoia, care i-a pierdut slujba dup ce a prezentat, n cadrul unei emisiuni, o cercetare personal legat de efectele unui soi de cartofi modificai genetic. Acesta a spus c mai multe organe ale unor oareci de laborator hrnii cu cartofii s-au atrofiat: ficatul, inima, testiculele i creierul. Biochimistul a observat i o serie de modificri structurale ale globulelor albe din snge care cresc vulnerabilitatea la infecii, precum i inflamaii la nivelul unor esuturi, cum ar fi pancreasul i intestinele. Ulterior, o echip de cercetare din China a reprodus experimentul, dar cu roii modificate genetic n loc de cartofi, i nu a observat niciuna dintre modificrile menionate de Arpad Pusztai.

Rezistena la antibiotice, un alt posibil risc

20

Productorii de organisme modificate genetic foosesc uneori gene care cresc rezistena la anumite antibiotice. Exist specialiti care cred c aceast rezisten poate fi transmis bacteriilor din tubul digestiv al omului. Prin urmare, un alt risc posibil pentru sntate ar fi creterea rezistenei la antibiotice. Productorii susin ns c transferul acestor gene din alimente n bacteriile din intestine este foarte puin probabil. Ceea ce se poate spune cu certitudine n prezent este c trebuie s treac mai muli ani pentru a putea vedea efectele consumului de organisme modificate genetic asupra sntii umane.

Pot favoriza noi alergii Singurul efect advers necontestat de lumea tiinific este riscul mai mare de alergii. Proteinele cu care sunt mbogite uneori cerealele pot s provoace reacii alergice. Un exemplu n acest sens este soia mbogit cu metionin, o protein care poate produce alergii.

21

6. Bibliografie

http://www.adevarul.ro/life/sanatate/adevarul_sanatateorganisme_modificate_genetic-OMG-efecte-toxice-alergii-rezistenta-antibioticecontroversate_0_695330619.html

22

http://www.infomg.ro/ http://www.infomg.ro/web/ro/Legislatie_OMG/Legislatie_RO/ http://www.infoomg.ro/2011/05/organismele-modificate-genetic/ http://www.ansvsa.ro/documente/Informare_privind_OMG_298ro.pdf http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/controversa-organismelor-modificategenetic.html http://www.stopco2.ro/2010/03/03/comisia-europeana-a-autorizat-4-noi-organismemodificate-genetic/

23