Sunteți pe pagina 1din 24

ANALIZA FISCALITATII IN ROMANIA SI A IMPACTULUI ACESTEIA

1 Finante publice

Cuprins

1. Scurt caracterizare a sistemului fiscal romnesc (structura pe componente principale, cadrul normativ i instituional); 2. Dinamica ratei fiscalitii globale n perioada 2000-2011 i factorii de influen asupra acestora; 3. Dinamica presiunii fiscale directe (2000-2011) i factorii de influen asupra acestora; 4. Dinamica presiunii fiscale indirecte (2000-2011) i factorii de influen asupra acestora; 5. Concluzii .

2 Finante publice

1. Scurt caracterizare a sistemului fiscal romnesc (structura pe componente principale, cadrul normativ i instituional); Inainte de a defini sistemul fiscal se impune a rspunde succint la cateva intrebri: Cine realizeaz prelevrile fiscale? Cum se realizeaz acestea? Influeneaz prelevrile fiscale economia naional? De ce i cum se exercit controlul asupra prelevrilor fiscale? Prelevarea fiscal, in epoca contemporan, se realizeaz prin intermediul impozitului. Acesta constituie mijlocul normal i cel mai important de finanare a nevoilor publice i elementul de referin in teoria i practica fiscal. Impozitul este un instrument creat de om, pentru ca puterea public s asigure omului anumite utiliti publice. Intr-o abordare financiar, conceptul de fiscalitate este definit ca un sistem de percepere a impozitelor, iar intr-o abordare juridic sistem de legi referitoare la fisc, la perceperea impozitului. Impozitul este definit, in general, prin prisma funciei sale clasice, respectiv ca o contribuie solicitat pentru asigurarea serviciului obligaiilor publice a Statului i colectivitilor locale, iar fiscul, ca administraia responsabil cu perceperea taxelor. Prin urmare se poate considera c, sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulime de elemente (materie impozabil, cote, subieci fiscali), intre care se manifest relaii care apar ca urmare a proiectrii, legiferrii, aezrii i perceperii impozitelor i care sunt gestionate conform legislaiei fiscale, in scopul realizrii obiectivelor sistemului. Sistemul fiscal, ca ansamblu de principii, reguli si mod de organizare, se materializeaza in legi sau acte normative cu putere de lege, emise cu scopul de a colecta veniturile statului si de a reglementa cheltuirea acestora. Totodata, acesta determina capacitatea statului de a finanta cheltuielile si de a-i proteja pe cei slabi in Romania, ca si in orice alta tara, sarcina crearii unui sistem fiscal si a unei strategii fiscale revine atat legislativului (Parlamentului), cat si executivului (Guvernului). Sistemului fiscal romanesc ii sunt caracteristice urmtoarele obiective: - Finanare a instituiei bugetare (alocarea resurselor); - Regulator al economiei de schimb (anti-ciclic); - Social (redistribuirea bogiei i protecia persoanelor defavorizate social)

3 Finante publice

Structura sistemului fiscal romanesc

Sistemul fiscal romanesc cuprinde trei elemente componente : 1. Legislatia fiscala care reglementeaza si instituie impozite sit axe considerate componente de baza ale veniturilor statului si care consfintesc dreptul de creanta a statului asupra contribuabilului. 2. Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice i metodelor prin care se realizeaz aciunea de urmrire i de percepere a impozitelor i taxelor. 3. Aparatele fiscale cuprind organe specializate care pun in micare mecanismul fiscal in scopul realizrii obiectivului final, adic urmrirea i perceperea veniturilor bugetare.

Din punct de vedere structural, gruparea impozitelor i a taxelor s-a fcut potrivit clasificaiei bugetare a veniturilor, ceea ce corespunde i ordinii in care acestea au fost aezate in bugetul de stat i in bugetele locale. Astfel, impozitele imprite in impozite directe i indirecte sunt componente ale veniturilor fiscale i implicit ale veniturilor curente. In categoria impozitelor directe sunt cuprinse urmtoarele venituri bugetare mai importante: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe cldiri, impozitul pe terenurile agricole ale populaiei, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa de timbru, taxa pentru folosirea terenurilor in alte scopuri decat pentru producia vegetal, agricol sau silvic etc. Dintre impozitele indirecte se pot enumera, ca fiind mai importante, urmtoarele: taxa pe valoare adugat, accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole etc. Impozitele i taxele reprezint fundamentul i motivaia pe care este construit fiscalitatea. Ele sunt constituite prin legi sau alte acte normative bazate pe legi.

Cadrul normativ si institutional

Institutia specializata in aplicarea politicii fiscale este Agentia Nationala de Administrare Fiscala,ANAF,institutie subordonata Ministerului Finantelor Publice.

4 Finante publice

Agenia Naional de Administrare Fiscal (ANAF) a fost nfiinat la data de 1 octombrie 2003 n subordinea Ministerului Finanelor Publice, prin Ordonana Guvernului nr. 86/2003, ca organ de specialitate al administraiei publice central. ncepnd cu ianuarie 2004 a devenit operaional, dobndind calitatea de instituie cu personalitate juridic proprie, prin desprinderea direciilor cu atribuii n administrarea veniturilor statului din cadrul Ministerului Finanelor Publice. n cadrul ANAF se organizeaz i funcioneaz, de asemenea, Garda Financiar, Autoritatea Naional a Vmilor, direciile generale ale finanelor publice judeene i Direcia General a Finanelor Publice a Municipiului Bucureti. A.N.A.F are misiunea de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale societii prin colectarea i de a administra eficace i eficient a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum i de a furniza informaiile necesare conturrii politicii economice a Guvernului. Codul fiscal al Romaniei actualizat la 01.07.2008 Art. 1. - (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri. (2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale. (3) In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal. (4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat. (5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007. Art. 2. - Impozitele si taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmatoarele:
5 Finante publice

a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microintreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti; e) impozitul pe reprezentante; f) taxa pe valoarea adaugata; g) accizele; h) impozitele si taxele locale. Art. 3. - Impozitele si taxele reglementate de prezentul cod se bazeaza pe urmatoarele principii: a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, in functie de marimea acestora; d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, in raport cu impozitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore. Acestea au fost doar primele articole ale Codului fiscal. Toate celelalte articole din Codul fiscal se pot gasi in publicatiile de specialitate.

6 Finante publice

2. Dinamica ratei fiscalitii globale (grad de fiscalitate) n perioada 2000-2011 i factorii de influen asupra acestora; Rata fiscalitatii arata cat la suta din Produsul Intern Brut este concentrat la dispozitia statului , cu ajutorul impozitelor, taxelor si contributiilor. Nivelul fiscalitatii difera de la o tara la alta si de la o perioada la alta. Statul preia la dispoziia sa, prin intermediul impozitelor, o parte nsemnat din Produsul Intern Brut. Totui, n rile dezvoltate rata fiscalitii este mai ridicat dect n rile n curs de dezvoltare. Printre rile cu fiscalitate nalt se situeaz Suedia, Danemarca, Finlanda i Olanda, cu o rat n jur de 50%, iar printre rile cu fiscalitate redus se numr Mexicul i Turcia, unde rata fiscalitii este sub 20%. Se poate spune c exist o legtur direct ntre gradul de dezvoltare al unei ri i nivelul fiscalitii. In rile n curs de dezvoltare, se urmrete stimularea creterii economice printr-o fiscalitate moderat, adic prin sporirea cererii de bunuri i servicii a agenilor economici i a populaiei i n activitatea investiional. Masurile de politica fiscala promovate de autoritatile fiscale din tara noastra, in perioada 2000-2007, alaturi de alti factori, printre care calitatea gestionarii creantelor fiscale ale statului si gradul de conformare voluntara la impozit, au influentat volumul si structura incasarilor fiscale, precum si presiunea exercitata de acestea. In tabelul de mai jos este prezentata evolutia nivelului produsului intern brut si a veniturilor fiscale ale Romaniei precum si a gradului de fiscalitate, in perioada 2000-2007.

Tabelul nr. 1. Evolutia gradului de fiscalitate in Romania, in perioada 2000-2007 Grad de Anul Produsul intern brut Venituri fiscale fiscalitate generala (%) 2000 2001 2002 80.377,3 116.768,7 151.475,1 23.504,8 32.669,9 41.816,6 29,3 28,0 27,6
7 Finante publice

2003 2004 2005 2006 2007

190.335,4 238.791,4 288.176,1 344.535,5 404.708,8

53.248,2 66.678,3 87.629,4 106.885,1 127.108,2

28,0 27,9 30,4 31,0 31,4

Sursa :Iulian Vacarel Politici fiscale si bugetare

In perioada 2000-2004, gradul de fiscalitate generala, calculat cu luarea in considerare a tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor incasate de autoritatiile publice centrale si locale, a inregistrat o tendinta de scadere, de la 29,3% in anul 2000 la 27,9% in 2004. In perioada 2005-2007, gradul de fiscalitate a inregistrat o crestere de la 30,4% in 2005 ajungandu-se la 31,4% in 2007. Evolutia gradului de fiscalitate este determinata si de evolutia gradului de colectare a prelevarilor obligatorii, in stransa legatura cu conformarea voluntara a contributiilor la plata acestora. In conditiile in care, dupa anul 2000, produsul intern brut a inceput sa creasca, de la un an la altul, in termeni reali, tendinta descrescatoare a gradului de fiscalitate poate fi apreciata ca efect al tendintei generale de relaxare fiscala manifestata in perioada 2000-2005. Cu titlu de exemplu se pot mentiona, in acest sens, reducerea, de la 1 ianuarie 2000, a cotei impozitului pe profit, de la 38% la 25%, si apoi la 16%, incepand cu 1 ianuarie 2005, reducerea, tot de la 1 ianuarie 2000, a cotei generale de T.V.A, de la 22 % la 19%. Indicele relativ al fiscalitatii este un indicator care poate fi utilizat pentru exprimarea nivelului fiscalitatii, reprezentat, in esenta de suma principalelor impozite si taxe percepute companiilor si persoanelor fizice. Ca si gradul de fiscalitate, indicele relativ al fiscalitatii romanesti nu a fost si nu este printre cele mai ridicate, iar reducerea intr-un singur an 2005 a acestuia cu peste 30 de puncte procentuale, reprezinta un fapt mai rar intalnit la nivelul unei economii. Astfel, pentru anul 2005 indicele relativ al fiscalitatii este de 100% fata de 133%, in anul 2004. O usoara scadere s-a inregistrat si in anul 2006, acesta ajungand la aproximativ 98%. Indicele relativ al fiscalitatii - suma principalelor impozite si taxe percepute companiilor si persoanelor fizice.
8 Finante publice

Tabelul nr.2. Indicele relativ al fiscalitatii in Romania, in perioada 2004-2006 Romania Impozit pe profit Impozit pe venit T.V.A Contributii angajator Contributii angajat Total 2004 25% 40% 19% 32% 17% 133% 2005 16% 16% 19% 32% 17% 100% 2006 16% 16% 19% 29,25% 17% 97,25%

Potrivit unui studiu al publicatiei Forbes, care ia in considerare 26 de economii europene, tara cu cel mai redus nivel al fiscalitatii, la nivelul anului 2004, este Irlanda, cu un indice al fiscalitatii de 90,3% (fara contributii de sanatate), comparativ cu 174,8%, cel mai ridicat indice, precum Franta. Cu un indice al fiscalitatii de 119,5% (fara contributii de sanatate), Romania se situeaza in acest clasament pe locul 16 fiind devansata de 15 tari (Franta, Belgia, Suedia, Italia, Austria, Norvegia, Grecia, Spania, Slovenia, Olanda, Cehia, Finlanda, Ungaria, Danemarca, Portugalia) si devansand 11 tari (Polonia, Germania, Marea Britanie, Luxemburg, Slovacia, Elvetia, Lituania, Letonia, Rusia, Irlanda). Rata fiscalitatii din Romania prezinta o evolutie cu fluctuatii puternice, cu minim absolute in 1997, respective 26,5%,generat de un minim al veniturilor fiscale reale din acelasi ansi un maxim absolut in anul 1999, generat de aceasta data de combinatia maxim local pentru venituri fiscal si minim local pentru PIB.

9 Finante publice

Grafic nr.1 Rata fiscalitatii(%)

Factorii ce influienteaza rata fiscalitatii (deci si presiunea fiscal) sunt: Factori externi: Nivelul de dezvoltare a fiecarei tari reflectat in P.I.B pe locuitor.In tarile dezvoltate , cum este si cazul Romaniei, avand o economie performanta,afaceri profitabile si venituri ale populatiei suficiente , capacitatea contributive a platitorilor de impozite este mai ridicata.In astfel de tari , statul isi poate permite sa pretinda impozite mari ,fara ca povara fiscal sa devina insuportabila. Nivelul fiscalitatii din celelalte tari influienteaza si el deoarece o presiune excesiva face ca oamenii si capitalurile sa migreze din asa-zisul infern fiscal spre paradisurile fiscale sau oaze fiscale, unde veniturile lor nete sunt mai ridicate. Structura cheltuielilor publice din diferite tari face si ea ca nivelul fiscalitatii sa fie diferit. Factori proprii:

10 Finante publice

Felul cotelor practicate , progresivitatea aducand cu ea impozite mai consistente decat impunerea proportional. Facilitate fiscale acordate prin exonerari , reduceri ale cotelor pentru diferite categorii de contribuabili sau deduceri din material impozabila. Metode de evaluare practicate care pot face ca material impozabila sa fie supra sau sub evaluata.

3. Dinamica presiunii fiscale directe (2000-2011) si factorii de influienta asupra acestora; Este binecunoscut faptul ca Romania nu a avut un sistem fiscal coerent , corespunzator etapelor de tranzitie la economia de piata , realizand o reforma graduala , care , din pacate nu a generat intotdeauna efecte benefice asupra mediului economic , in principal datorita manifestarii unor conditii nefavorabile pentru reformele economice , dar si a neconcordantei dintre prevederi legislative si realitati practice. Inlocuirea varsamintelor din beneficii cu impozitul pe beneficiul unitatii economice , stabilit in cote diferentiate in raport cu rata rentabilitatii , a fost o masura adoptata in 1990 ce a vizat intreprinderile de stat.Reforma a cuprins si celelalte unitati economice , realizandu-se o diferentiere a regimului fiscal in raport cu forma de proprietate.In acelasi timp , au fost stabilite facilitati fiscale pentru stimularea investitiilor. Modificarile ulterioare au survenit insa foarte repede , fiind instituit impozitul pe profit , calculat prin aplicarea unui numar de 67 de cote aplicate la tot atatea transeDificultatile inregistrate au dus la inlocuirea acestora cu doua transe si doua cote (30% si 45%) , justificarea fiind de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii.Nici in acest caz efectele nu au fost bine scontate , intrucat de la un impozit anterior de 5% s-a ajuns la 30% , ajutorul fiind dat de fapt marilor intreprinderi (s-a ajuns la un impozit de 45% de la unul de 77%).Au urmat cotele de 38%, 25% si , din 2005 s-a trecut la o cota unica de 16% , de multe ori fiind adoptate masuri cu caracter conjunctural ce au avut caracter negativ pe termen lung. Si sistemul de impozitare al veniturilor a cunoscut modificari repetate , fiind inlocuit impozitul pe fondul total de retribuire cu un impozit in cote progresive cuprins intre 6% si 45%,
11 Finante publice

modificate ulterior.Astfel , in 2004 se aplica un sistem progresiv , cu cote diferentiate pentru veniturile persoanelor fizice , respectiv de la 18% pana la 40% , iar in 2005 s-a trecut de la impunerea proportionala de 16%. In 1991 a fost instituit si impozitul pe dividende , dar cu o arie de aplicabilitate respransa , fiind aplicat numai asupra profitului distribuit actionarilor straini ai unei firme cu capital partial sau integral strain.Ulterior s-au produs modificari legislative , fiind reglementata notiunea de dividend, limita maxima de constituire din profitul net a fondului de participare a salariatilor la profit, a fondului pentru cota de participare a managerului la profitul net si a fondului pentru constituirea resurselor proprii pentru finantare. De asemenea, s-au inregistrat modificari la nivelul cotelor de impozitare de la 5% pentru persoanele fizice si 10% pentru persoane juridice, pana la 16% in prezent. Trecerea de la cota unica de impozitare nu a generat efectele asteptate.Astfel performantele anului 2005, dimensionate la nivelul P.I.B, al productiei industriale, productivitatii muncii in industrie, deficitului de cont curent etc., s-au pozitionat sub cele aferente anului 2004 (manifestarea unor probleme dificile pentru tara noastra, cum ar fi inundatiile, gripa aviara, nu pot explica in totalitate aceste rezultate.).

Tabel nr.3: Situatia produsului intern brut, a veniturilor fiscale, a impozitelor directe si a categoriilor de impozite directe in perioada 2001-2006 Indicatori PIB Venituri fiscale Impozite directe Impozitul pe profit Impozitul pe venitul persoanelor fizice Impozitul pe dividende U.M. mil. Euro mil. Euro mil. Euro Anii 2001 2002 2003 2004 998.595 2005 1.025.371 2006 1.074.182,73 133.579,25 40.441,17 27.862,03 7.715,13 11,98 303.913,9 472.768,13 710.100,58 35.728 10.709 52.431,20 13.080,84 9.369,93 704,17 1,56 88.640,79 18.850,48 16.404,83 163 0,75

122.620,2 125.120,35 30.745,14 26.109 1.905 1,21 32.474,72 23.535 5.517,35 1,44

mil.Euro 5.723,59 mil. Euro mil. Euro 2.002,25 2,86

12 Finante publice

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor Alte impozite pe venit Impozitul pe teren

mil. Euro mil. Euro

1.897,57

485,11

1344,55

1131,74

1553,31 104 466 158,59

2182,26 66,87 562,98 82,16

0 52,28 565,61 1718,02

0 170,40 523,24 3661,3

mil. 44,76 51,83 Euro mil. 269,11 396,62 Impozitul pe cladiri Euro mil. Alte impozite pe 1321,88 1425 Euro avere Sursa Anuarul statistic al Romaniei 2002-2007

Tabelul nr.4 Situatia produsului intern brut, a veniturilor fiscale, a impozitelor directe si a categoriilor de impozite directe in perioada 2006-2010

Sursa Anuarul Statistic al Romaniei 2006-2010

Indiferent insa de modificarile repetate la nivelul sistemului fiscal, principalele efecte s-au reflectat la nivelul veniturilor incasate.De altfel, principalul rol al impozitelor se manifesta in plan financiar, veniturile obtinute detinand cea mai mare pondere in ansambul veniturilor bugetare, fapt ce rezulta si din Tabelul nr.5:
13 Finante publice

Ponderea impozitelor directe in veniturile fiscale si veniturile bugetului de stat in perioada 19952009 Tabelul nr.5

Sursa www.insee.ro, www.mfinante.ro , *calculi proprii

Se oberva ca ponderea detinuta de impozitele directe in cadrul veniturilor fiscal s-a diminuat de la aprox. 50% in prima parte a intervalului studiat, pana la 31% in ultimul an, aceeasi tendinta manifestandu-se si la nivelul ponderii impozitelor directe in totalul veniturilor bugetare.In acest context, este clar faptul ca ne bazam mai mult pe impozitele indirecte in dafavoarea celor directe, fapt determinat si de evolutia economiei, dar si de masurile fiscale adoptate.

14 Finante publice

Graficul nr.2 Evolutia veniturilor totale, a veniturilor fiscale si a impozitelor directe in perioada 1995-2009.

Instituirea impozitului minim n anul 2009 nu a avut efectul scontat din punct de vedere al nivelului veniturilor ncasate, desfiinndu-se foarte muli ageni economici (dei s-a dorit eliminarea firmelor fr activitate i reducerea evaziunii fiscale, au fost afectai n special operatorii cu volum mic de activitate, fapt ce s-a repercutat i asupra numrului de omeri, n sensul creterii). n anul 2010 nu s-au produs modificri din punct de vedere al cotelor de impozitare, guvernul evitnd o majorare a acestora, pornind de la raionamentul c o fiscalitate ridicat ntro economie afectat de criza economic nu face altceva dect s o sufoce i mai ru. Msurile anunate vor fi oare n msur s determine o relansare a economiei i creterea veniturilor bugetare sau dimpotriv? Consider c ar fi oportun adoptarea unui pachet de msuri de susinere a economiei, fiscalitii revenindu-i un loc important (o impozitare care s stimuleze producia, crearea de locuri de munc, lrgirea bazei de impozitare, nsprirea msurilor mpotriva evaziunii fiscale, eliminarea interpretrilor arbitrare din Codul fiscal, stimularea mediului investiionalsunt doar cteva aspecte ce ar trebui avute n vedere n perioada actual).

4. Dinamica presiunii fiscale indirecte (2000-2011) si factorii de influienta asupra acestora n vederea procurrii resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice se
15 Finante publice

instituie, pe lng impozitele directe, i impozite indirecte. Din analiza precedenta (a impozitelor directe), am constat ca Romania se bazeaza in principal pe impozite indirecte, lucru pe care I.Vacarel il justifica prin preferinta lui pentru impozitele indirecte: ,,necesit o perioad scurt de timp din momentul lurii deciziei de instituire a impozitelor (majorare a cotei) printr-un act normativ i pn devin operaionale; reclam cheltuieli modice de aezare, percepere i urmrire; sunt mai voalate fiind cuprinse n preul de vnzare al produselor (tarifele prestrilor de servicii), iar nemulumirea cumprtorilor (beneficiarilor) se ndreapt mpotriva agenilor economici care practic preuri (tarife) majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor, ce a dus la scumpirea acestora: cumprtorul (beneficiarul) nu tie ct din preul pltit pentru produs (serviciu) revine agentului economic i ct ajunge n tezaurul public. Impozitele indirecte sunt instituite asupra vnzrilor de mrfuri i prestrilor de servicii. Calculul i vrsarea lor este stabilit n sarcina productorilor, comercianilor i prestatorilor de servicii, dar ele sunt suportate de ctre ultimul consumator, fiind incluse n preurile produselor i tarifele serviciilor. La aezarea impozitelor indirecte, nu se poate ine seama de principiul echitii fiscale, ele fiind n stns corelaie cu consumul de produse i servicii al fiecrui individ. Fiind aezate asupra consumului de bunuri i servicii, unii economiti avanseaz ideea c impozitele indirecte ar avea un caracter benevol, astfel c ar putea fi evitate prin renunarea la consumul de bunuri i servicii. Ori, restngerea consumului afecteaz nivelul de trai, n sensul reducerii sale. Opiunea de a consuma mai mult, mai puin sau deloc, se poate aplica la bunurile de lux, dar taxele de consumaie generale (cum este TVA) se percep la bunurile de larg consum, indispensabile traiului. Cotele aplicate la impozitele indirecte nu sunt difereniate n funcie de venitul, averea sau situaia personal a pltitorului, lsnd falsa impresie c afecteaz n aceeai msur veniturile tuturor consumatorilor. n realitate, impozitele indirecte i afecteaz mai pregnant pe contribuabilii cu venituri mici (i medii) comparativ cu cei care obin venituri mari i foarte mari. Plata impozitelor indirecte nu este dictat de o constrngere politic (aa cum este la
16 Finante publice

impozitele directe), ci una de ordin economic, ntruct capacitatea de procurare a bunurilor i serviciilor este dat de nivelul veniturilor realizate (cele rmase disponibile dup aplicarea impozitelor indirecte). Tocmai din acest motiv, numeroi economiti remarc la impozitarea indirect un pronunat caracter regresiv. Un mare avantaj al impozitelor indirecte const n reducerea evaziunii fiscale, n condiiile unui nivel general de taxare sczut. Totodat, trebuie remarcat i sensibilitatea lor sporit fa de conjunctura economic, ceea ce se poate constitui ntr-un avantaj cnd economia nregistreaz un curs ascendent i ntr-un dezavantaj n perioadele de criz i depresiune cnd, pe fondul scderii produciei i consumului, scad ncasrile din impozitele indirecte. Ponderea cea mai mare a impozitelor indirecte n PIB o are taxa pe valoarea adugat, dup cum reiese din graficul nr. 2: Graficul nr.2

TVA

ACCIZE

TAXE VAMALE

TAXE DE IMATRICULARE

Ca pondere n total venituri fiscale, principalele impozite indirecte prezint urmtoarele procente, conform graficului nr.3:

17 Finante publice

Graficul nr.3 Taxa pe valoarea adugat reprezint un impozit general pe consum, astfel c se percepe, cu foarte puine excepii, asupra tuturor activitilor de producie, comer sau prestri de servicii. Sfera larg de cuprindere i confer rolul de principal impozit indirect i cu un loc privilegiat n cadrul veniturilor fiscale n ansamblu.

Graficul nr.4

18 Finante publice

Evolutia cotelor TVA in Romania 1 iulie 1993 31 decembrie 1994 18% 1 ianuarie 1995 31 ianuarie 1998 18%, 9% 1 februarie 1998 31 decembrie 1999 22%, 11% 1 ianuarie 2000 31 mai 2002 19% 1 iunie 2002 31 decembrie 2003 - 19% 1 ianuarie 2004 1 iulie 2010 19% 1 iulie 2010 prezent 24% In graficul nr. 5 gasim situatia prezenta a cotelor TVA din tarile member ale Uniunii Europene:

Graficul nr.5

19 Finante publice

Evoluia comparativ a principalelor impozite indirecte n perioada 2004-2010 este redat n graficul nr. 6: graficul nr.6

Valorile cele mai ridicate revin taxei pe valoarea adugat, urmat de accize i taxele vamale, iar pe ultimul loc taxa de prima inmatriculare. Conform execuiei bugetare, taxele vamale au crescut n 2004 fa de 2003, 3.58%. ns n 2005 fa de 2004, cresc cu 37.60%, ritm de cretere meninut i n 2006 fa de 2005 (26.01%) i n 2007 fa de 2006 (21.18%). La creterea din 2005 a contribuit i Ordonana Guvernului Nr. 59 din 22 august 2002 pentru modificarea Legii nr. 202/2000 privind unele msuri pentru asigurarea respectrii drepturilor de proprietate intelectual n cadrul operaiunilor de vmuire, prin care se ncerca mpiedicarea de introducere n ar de mrfuri-pirat. Cea mai mare influen asupra acestei creteri o are creterea importurilor de bunuri supuse taxei vamale conform Codului vamal, conform ncadrrii tarifare. n anul fiscal 2004, conform execuiei bugetare, accizele au atins o cot de 86.47% din valoarea proiectat prin Legea bugetului de stat pentru 2004. Similar, i n anul 2005 (84.79%). n schimb ncepand cu anul 2006 i pn n 2008, s-a nregistrat o depire a valorii proiectate, astfel: cu 31.67% n 2006 i cu 15.58% n 2007 i respectiv 2008 (conform datelor de mai jos, din tabelul nr.6):
20 Finante publice

Tabelul nr.6 Execuia bugetar pune n eviden faptul c accizele au crescut cu 45.94% n 2004 fa de 2003. n 2005 fa de 2004 au avut o cretere de doar 18.83%, pentru ca n 2006 s creasc cu 86.25% fa de 2005. n 2007 crete cu doar 31.86% fa de 2006. Similar n 2008 fa de 2007 nregistreaz o cretere de 41.82% (tabelul nr.7). Creterea din 2004 se justific prin punerea n aplicare a prevederilor ORDONANA GUVERNULUI Nr. 27 din 30 ianuarie 2000 privind regimul produselor supuse accizelor i a ORDONANEI DE URGEN Nr. 158 din 27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor, prin care a fost restricionat modul de comercializare a produselor accizabile i ntrit supravegherea fiscal, astfel c s-a redus evaziunea fiscal prin producia subteran de alcool. Evoluia accizelor ca pondere n PIB i n venituri fiscale, urmeaz un traseu asemntor cu cel al valorilor absolute n termeni reali.

Tabelul nr.7
21 Finante publice

In graficul de mai jos,putem observa ca accizele aduc bugetului general consolidat ntre 5 si aproximativ 20% din totalul veniturilor fiscale, ceea ce nseamn c exist nc rezerve de cretere a lor, prin orientarea taxrii asupra obiectelor de lux i a celor nocive sntii populatiei. De asemenea, ar putea fi avut n vedere aezarea de accize i asupra veniturilor din jocuri de noroc, acestea trebuind s fie impozitate mai accentuat dect veniturile provenite din munc.

Graficul nr.7

5. Concluzii La prima vedere, Romnia are un sistem fiscal competitiv n regiune, cota unic de impozit pe profit de 16% i cota standard de TVA de 19% sugernd un climat propice pentru companiile existente sau noii investitori. Cu toate acestea, sistemul fiscal romnesc pierde din competitivitate, date fiind frecvena schimbrilor legislative, zonele neclare, contradictorii sau insuficient reglementate i ineficiena aparatului administrativ i judiciar. Sistemul fiscal din ultimii zece ani a fost supus unor schimbri numeroase, imprevizibile

22 Finante publice

i, uneori, controversate, care au influenat mediul de business, neutraliznd previziunile financiare sau planurile de afaceri. Lipsa de sofisticare a cadrului fiscal de reglementare n anumite domenii cheie nu poate rspunde complexitii afacerilor desfurate astzi n context european i internaional. De multe ori, acest lucru se traduce printr-o incertitudine a impactului fiscal asupra tranzaciilor efectuate. Totui, mediul de afaceri a remarcat evoluia pozitiv a cadrului legislativ pe parcursul ultimilor 5 ani, de la momentul unificrii tuturor reglementrilor fiscale ntr-un singur Cod i pn la introducerea unor elemente de jurispruden european. Capacitatea administrativ mpreun cu procedura fiscal reprezint principalele platforme care necesit reformare. Reformarea aparatului birocratic greoi i mbuntirea transparenei autoritilor sunt imperativ necesare n premisele funcionrii normale a economiei. Societile reclam perioada ndelungat de rezolvare a litigiilor fiscale i, de multe ori, lipsa de asumare a responsabilitii la nivelul autoritilor administrative sau judectoreti. Aceste aspecte, precum durata lung de ateptare sau neclaritatea rspunsurilor primite, s-au regsit i la nivelul relaiilor de zi cu zi sau a corespondenei dintre autoriti si companii. n strns legatur, lipsa de expertiz a diverselor autoriti cu privire la aspectele fiscale complexe sau specifice anumitor domenii de activitate face colaborarea dintre autoriti i mediul de afaceri dificil sau chiar inexistent. Bineneles, aceste semnale referitoare la relaia cu autoritile sunt nuanate n funcie de nivelul acestora (centrale versus locale), instituiile de care acestea aparin (ANAF, primrii, ANV), tipurile de impozite implicate sau zona de activitate a respondenilor. De remarcat c majoritatea companiilor sunt contiente c dezideratele privind mbuntirea legislaiei i a administraiei fiscale trebuie urmrite n contextul asumrii de ctre stat a unei strategii fiscale pe termen lung. n acest context, sunt necesare anumite recomandri generale oferite de mediul de afaceri. n primul rnd, pstrarea cotei unice reprezint un obiectiv necesar pentru meninerea stabilitii fiscale drept contrapondere la turbulenele economice actuale. De asemenea, evoluia cadrului legislativ trebuie s vin firesc, pentru a acoperi necesitile actuale impuse de complexitatea mediului economic, fr a fi un factor de incertitudine sau destabilizare pentru contribuabil. Separat, mbuntirea relaiei dintre autoriti i contribuabili trebuie s aib la baz un
23 Finante publice

proces continuu de schimbare a atitudinii autoritilor, precum i dezvoltarea expertizei i chiar o specializare a acestora pe tipuri de industrii. Flexibilitatea i transparena unei astfel de relaii necesit o mai bun formalizare legislativ a drepturilor i obligaiilor dintre pri i posibilitatea negocierii i medierii directe ntre contribuabil i autoritatea fiscal.

Bibliografie 1. www.mfinante.ro; 2. www.insee.ro Anuarul Statistic al Romaniei; 3. Iulian Vacarel Politici fiscale si bugetare; 4. Codul fiscal al Romaniei 5. Eurostat 6. Iulian Vacarel Sistemul impozitelor si taxelor din Uniunea Europeana si Romania, Editura Expert,2002.

24 Finante publice