Constiinta

Notiune greu de definit: H.Ey:actualitatea experientei traite, K. Jaspers: totalitatea fenomenelor psihice la un moment dat. Starea de constienta, sinonima cu vigilitatea, se bazeaza pe integritatea functiilor biologice si psihologice fiind caracterizata prin claritate, luciditate, persoana poate intra in contact cu lumea reala. A fi constient echivaleaza cu a fi prezent in mediu, a recepta si prelucra informatii, nu presupune reflexivitate. Constiinta presupune reflexivitate si implicare personala, filtrarea informatiilor si prelucrarea, interpretarea lor intr-o maniera proprie. Constiinta reprezinta o lupta a IC cu C, iar destructurarea constiintei este interpretata ca o invazie a IC asupra constiintei. Constiinta cuprinde mai multe nivele: -Constiinta de veghe sau elementara, este nivelul biologic peste starea de constienta. -Constiinta operationala- presupune operatii logice si integrarea informatiilor in propriul sistem. -Constiinta axiologica- adunarea persoanei la un sistem axiologic concordant culturii ei. -Constiinta etico-morala- prezenta in lume conforma cu unele norme morale. -Constiinta estetica: reprezinta atitudinea generala a individului fata de realitate fiind de fapt latura expresiva a persoanei. In acest context destructurarea constiintei duce la: -abolirea constiintei estetice-inautenticitate a trairilor caracteristica nevrozelor. -modificarea constiintei etico-morale- incapacitate de adaptare si integrare sociala la nivel de micro si macro-grup specifica tulb. psihopatice. -contiinta axiologica- pierderea sistemului de valori apare in psihoze si psihopatii. -diminuarea constiintei operationale are loc in s. deficitare( oligofrenii, demente).

Constiinta presupune integritatea sistemelor si structurilor de receptie a informatiei, filtrare, transport, prelucrare. Orice agresiune traumatica, toxica, infectioasa, biochimica, asupra acestora duce la tulb. ale constientei. Un rol deosebit il joaca SRAA( sist. reticulat activator ascedent) care produce trezirea cortexului si mentinerea vigilentei. Formatiunea reticulata este alcatuita din mase de neuroni si fibre la nivelul trunchiului cerebral intrand in relatie descendent si ascendent. Impreuna cu nucleii talamici si H.T.F reticulat asigura un efect dinamogen ascendent spre cortex si in acelasi timp transmite impulsuri corticale descendente care influenteaza functiile viscerale. Sist. multineuronal reticulat asc. Este capabil samoduleze impulsurile ascedente contribuind la realizarea procesului de perceptie corticala de aceea s-a numit SRAA.

Psihicul uman

Eul este determinat in special de exprienta proprie si actuala a organismului, sinele de activitate, supraeul de influente sociale si parentale. Sinele-echivalentul IC: sediul instinctelor, sursa primara a energiei psihice care trebuie consumata, pe care se construieste personalitatea individului. Eul- portiune a Sinelui, sub influenta lumii exterioare, a mediului inconjurator devine un intermediar intre sine si lumea exterioara, o scoarta de copac. Supraeul-structura speciala prin care se prelungeste influenta paterna si materna, influenta mediului( social, familial, scolar). Eul trebuie sa concilieze cerintele celor doua instante: fata de realitatea exterioara( memoreaza, invata), fata de sine( controleaza instinctele), fata de supraeu: tine seama de valorile, idealurile traditionale ale societatii. F. a fost primul care a elaborat o conceptie structurata asupra nivelelor functionle ale vietii psihice si mai ales asupra raporturilor intre ele, demonstrand-o prin cercetari si tehnici de psihanaliza.

Subconstientul Cei mai multi il concept ca pe o formatiune sau nivel psihic ce cuprinde acte care au fost candva constiente, dar care in prezent se desfasoara in afara controlului constient. El este rezervorul unde se conserva, amintirile, deprinderi,

ticuri, acte care au trecut candva prin filtrul constiintei, aflandu-se in stare latenta: RIBOT constiinta stinsa, adormita.

Trasaturi:

-proximitate fata de constiinta. -servo-mecanism al constiintei, rezerva de informatii. -rezervor, pastrator al faptelor de constiinta avand propriile mecanisme, scoate la suprafata amintiri, automatisme, deprinderi care vor fi modificate de subconstient.

Inconstient -Negarea IC- Sartre-tot ce se intampla la un individ este constient, dar nu si cunoscut. Intre const. si psihism exista identitate: psihologia traditionala. -Afirmarea IC- se sprijina pe conceptia lui F. A. Adler: -lupta la nivel inc. intre doua tendinte, una negativa- sentimentul de inferioritate si una pozitiva-sentimentul de superioritate. Jung:-inconstient colectiv-notiune introdusa de el-contine imagini ancestrale ce se stocheaza in zone profunde de IC= arhetipuri, continea toata intelepciunea de mii de ani.

Relatia C-IC -IC poate functiona cand structurile C sunt destramate. -C in lipsa IC se autodestrama. -Sunt momente functionale inseparabile ale p. uman. -H.Ey: IC face parte din fiinta noastra constienta. Relatii circulare: C-IC: continuturi de C in IC( schimburi, transformari continue, reciproce).

Relatii de subordonare: se repercuta asupra comportamentului,dominare a C: tine in frau impulsurile IC, dominare a IC: care isi impune fortele, tendintele devenind reflectii ale conduitei in psihoze, stari de afect. Relatii echilibrare: balans intre starile C si IC.