Sunteți pe pagina 1din 25

Internationalizar ea firmei

1.Firma -istoric
o Kandia
n anul 1895 a luat fiin o mic fabric pentru producerea bomboanelor cele mai simple, pentru satisfacerea cerinelor din Timioara i mprejurimi. Din aceast modest njghebare, care la nceput a lucrat abia cu 6-8 muncitori s-a dezvoltat Fabrica de Bomboane, Ciocolat i Conserve "KANDIA, S.A., care lucra cu circa 300 de muncitori, producnd zeci de vagoane de bomboane i ciocolat. Adevrata dezvoltare a nceput, ns, n anul 1920, dup ce acest teritoriu a trecut sub imperiul statului romn, cnd fabrica a nceput s livreze produsele ei nu numai n Banat i Transilvania, ci i n vechiul Regat, Bucovina i Basarabia. Neavnd concurena marilor fabrici din Apus, Kandia a putut s produc bomboane din ce n ce mai fine, n aa mod nct dup un timp relativ scurt a ajuns s fie furnizoarea celor mai fine bomboane englezeti, bomboane umplute, a caramelelor etc. din ntreaga ar. Dezvoltarea fabricii, ncepnd din anul 1920, s-a produs ntr-un mod aa de rapid, nct deja n anul 1923 trebuia ridicat o nou cldire cu patru etaje pentru fabricarea special a ciocolatei i bomboanelor de ciocolat. Debueul de desfacere era ntreaga ar, produsele Kandia gsindu-se nu numai n oraele mai mari, dar chiar i n comune, n mediul rural. Fabrica aparinea concernului Bncii Timioarei(societate comercial pe aciuni), care o alimenta cu capitalul necesar, capitalul social fiind de 10 milioane de lei. Kandia era una dintre cele mai importante fabrici din Timioara i Banat, dnd de lucru la circa 300 de muncitori i 30 de funcionari. Erau la un moment dat angajate i multe lucrtoare refugiate, care n acest mod au putut s-i ctige pinea de toate zilele. Interiorul fabricii arta o curenie desvrit, toi muncitorii fiind n halate albe, curate, lucrnd n cele mai perfecte condiii de igien. Munca era raionalizat, cea mai mare parte realizndu-se cu maini moderne, ceea ce era un mare avantaj din punct de vedere igienic, deoarece muncitorul nu venea n contact direct cu marfa. Chiar i ambalarea caramelelor se fcea cu maini automate. Deoarece Kandia prelucra produse din domeniul agriculturii, era chiar n interesul regiunii noastre ca aceast firm s se dezvolte ct mai mult, pentru c n acest fel era n msur s dea de lucru la ct mai muli muncitori.

o Excelent

S.C. EXCELENT S.A. cu sediul n Bucureti, Sos. Viilor nr. 20, este una dintre cele mai mari societi de produse zaharoase din Romnia. S.C. EXCELENT S.A. s-a constituit la 19 februarie 1991 prin transformarea ntreprinderii de produse zaharoase Bucureti, ntreprindere ce a fost fondata in anul 1948 prin naionalizarea urmtoarelor fabrici:ntreprinderea "Frank" nfiinat la 01.10.1888 ca filiala a concernului "K. Frank Sahne" din Lintz - Austria, care producea surogate de cafea (pudra de cicoare),fabrica "Zamfirescu S.A." nfiinat in 1912, care fabrica produse de ciocolat,firma individuala "Pavel Helioty", care producea ciocolat, produse zaharoase, paste finoase si gheat artificial,fabrica SAR "Corso", care se ocupa cu industrializarea de produse zaharoase: ciocolat, bomboane, halva, marmelada,fabrica "Regina Maria" nfiinat in 1923, care fabrica produse de patiserie,firma individuala "Niculae Anghelescu" nfiinat in 1920, care fabrica produse de cofetrie. n anul 1996 S.C. EXCELENT S.A. a devenit societate cu capital mixt, forma de proprietate fiind urmtoarea: societate pe aciuni, 49% aciuni contra cupoane si certificate de proprietate, 10% aciuni deinute de P.A.S. EXCELENT S.A. (Asociaia Salariailor si Membrilor Conducerii S.C. EXCELENT S.A.) si 41% aciuni deinute de un Fond Financiar. Din anul 1997 S.C. EXCELENT S.A. a devenit societate cu capital integral privat, Acionarul majoritar fiind Axis Investment Limited care deine 94.7% din aciunile societii EXCELENT.

o Kandia-Excelent
In 2003, Excelent a achiziionat cea mai importanta fabrica de ciocolata din Romnia, Kandia Timioara, iar dup 1 an cele doua companii au fuzionat formnd compania romneasca din domeniu cu cele mai puternice branduri si cele mai relevante produse. In 2005, Kandia-Excelent a dezvoltat un program masiv de investiii de aproximativ 15 milioane de Euro pentru dezvoltarea uneia dintre cele mai reprezentative, moderne si eficiente unitati de producie din Europa. Kandia-Excelent este cel de-al doilea mare productor de dulciuri din Romnia, potrivit oficialilor si, cu mrci lider de piaa in cele mai multe categorii si segmente, precum ROM, Kandia, Mgura, Laura, Silvana si Sugus. Compania are aproximativ 850 de angajai si una dintre cele mai moderne si mai eficiente unitati de producie din Europa, localizata in Bucureti. Kandia-Excelent ocupa unul din primele trei locuri pe piaa interna a ciocolatei. Piaa

totala a dulciurilor s-a ridicat in anul 2007 la 241 mil. euro, in cretere cu 25% fata de 2006 conform Nielsen. In Iunie 2007, Kandia-Excelent S.A., una dintre cele mai importante companii din domeniul dulciurilor de pe piaa romneasca, devine parte a grupului Cadbury care isi propune sa fie cea mai mare companie productoare de dulciuri din lume, deinnd poziiile unu sau doi in peste 20 de tari. Compania Cadbury are o istorie de aproape 200 de ani si este prezenta in peste 50 de tari cu piee extrem de competitive si de dinamice. Cadbury deine multe mrci globale, regionale si locale cum ar fi Cadbury si Green and Black's - ciocolata;Trident, Stimorol si Bubbaloo guma; Halls, The Natural Confectionery Company, Jelibon si Topi Top - bomboane. In Romnia Cadbury deine acum mrcile ROM, Kandia, Mgura, Laura, Silvana si Sugus. Cadbury Romnia, cu aproximativ 700 de angajai este acum parte din marea familie Cadbury, care are 50.000 de angajai in ntreaga lume.

2.Produsul pe piata nationala


Ciocolata, categorie in care intra tabletele, batoanele, napolitanele invelite in ciocolata, figurinele si produsele de sezon, reprezinta unul dintre segmentele cele mai importante ale pietei de bunuri de larg consum. Analiza care urmeaza este realizata pe baza informatiilor puse la dispozitie de ACNielsen Romania. Potrivit sursei citate, din punctul de vedere al valorii vanzarilor inregistrate in anul 2005, aceasta categorie se situeaza pe locul sase in totalul pietei de bunuri de larg consum, fiind devansata de tigari, bere, bauturi racoritoare, apa minerala si cafea. Piata romaneasca de ciocolata a crescut constant, cu aproximativ 20% pe an, ajungand in prezent la un volum de 23.487 de tone si la o valoare estimata de 120-150 milioane de euro. Cu o cretere semnificativ n ultimii ani, piaa romneasc a ciocolatei este mprit ntre patru mari juctori, care domin toate segmentele de pre. n ciuda unor strategii distincte, acetia nu reuesc s ofere suficient diversitate unui public nu foarte cunosctor, dar care i redescoper treptat apetitul. Dei o plac, romnii consum puin ciocolat , n special sub form de tablete (70% din pia), considerate energizante (chiar nlocuitor al cafelei) . Batoanele i pralinele se mulumesc cu cote de pia minore, de 20% i respectiv 10%. Piaa romneasc de ciocolat a crescut semnificativ din 2003 ncoace i are o valoare estimat la 120-150 milioane de euro . Patru mari juctori concentreaz peste 90% din aceast

pia: - Kandia-Excelent( Cadbury Romnia) productor autohton, ntre 30 i 40%. - Kraft Foods Romnia, subsidiara local a concernului multinaional Kraft, ntre 30 i 35%. - Supreme Chocolat, productor autohton, parte a Supreme Group, aproximativ 25%. - Heidi Chocolats Suisse, membr a grupului elveian Lderach Chocolatier Suisse, aproximativ 7%. Produsele sub forma de tablete se vand in continuare cel mai bine, acestea detinand 64% din totalul pietei, ca volum, si 58%, ca valoare. Ciocolata care are lapte in continut domina acest segment, cu peste 13 mii de tone vandute anul trecut, urmata la mare distanta de ciocolata alba. Daca ne referim la tabletele cu diferite umpluturi, se pare ca oferta, in concordanta cu gusturile romanilor, se indreapta preponderent spre cremele de cappuccino, capsuni, visine, brandy si caramel, in timp ce crema de lamaie detine o pondere nesemnificativa in topul vanzarilor (0,1 tone). Un studiu Omnibus, realizat in 2008 de Daedalus Consulting, releva faptul ca tabletele de ciocolata sunt percepute ca fiind dulciurile cel mai intens si atractiv promovate. Publicitatea cu mesaje bine tintite a contribuit la dezvoltarea, intr-o masura mai mare, a acestui segment si la o mai buna cunoastere a consumatorilor in ceea ce priveste marcile si productorii. Marea varietate de arome/umpluturi care este disponibila in comer reprezint un alt aspect pe care romanii l apreciaz la aceste produse, care devin din ce in ce mai sofisticate din punctul de vedere al gustului. Ciocolata este considerata ca fiind cel mai iubit desert, indiferent de vrsta. Insa nu muli consumatori ar putea sa fac diferena intre principalele tipuri de ciocolata. Astfel, ciocolata alba este produsa din unt de cacao, zahar, lapte, vanilie si alte arome. Nu conine alte ingrediente pe baza de cacao si de aceea are o culoare apropiata de alb. Anumite tari nu permit folosirea denumirii de ciocolata pentru acest tip datorita coninutului redus de substana uscata de cacao. Are o aroma uoara si plcuta. Apoi, ciocolata cu lapte conine intre 20 si 35% substana uscata de cacao (masa de cacao si unt de cacao) si peste 12% substana uscata de lapte. Ciocolata amruie este o ciocolata dulce cu un coninut ridicat de substana de cacao si fr sau maxim 10% coninut de lapte. In fine, ciocolata extra amaruie contine intre 55 si 85% substanta uscata de cacao. Cu cat este mai ridicat continutul de cacao, cu atat cantitatea de zahar este mai mica, ceea ce ii confera un gust intens si foarte amarui. Este cea mai pura ciocolata si de aceea este tot mai preferata de iubitorii de ciocolata.

3.Piata internationala
Cele 10 tari pe care firma Kandia-Excelent dorete sa se internaionalizeze sunt:Cipru, Bosnia Hertegovina, Slovenia,Serbia, Croaia, Slovacia, Turcia, Albania, Republica Moldova si Bulgaria. Aceste tari au fost supuse urmtoarelor criterii de departajare: 1. Populaia totala a fiecrei tari- este un criteriu esenial pentru a putea exporta produsul nostru.Astfel cu cat populaia unei tari este mai mare,cu att numrul consumatorilor produsului este mai mare. 2. Venitul pe cap de locuitor- ajuta la stabilirea preului de intrare pe aceasta posibila piaa,precum si a gamei de produse ce vor fi exportate(premium,mediu sau economic). 3. Structura pe vrste a populaiei-ajuta la identificarea numrului de persoane din piaa tinta 4. Distanta fizica-ajuta la identificarea costurilor de transport pe care firma trebuie sa le suporte. Cu cat aceasta distanta este mai mica,cu att costurile sunt si ele mai mici. 5. Clima-acest criteriu ofer firmei noastre o imagine asupra condiiilor de depozitare. Daca tara importatoare este situata intr-un climat mai cald,produsul nostru se poate altera mai repede.

o Cipru
Cipru (greac / Kpros, turc Kbrs) sau Republica Ciprului (greac , Kipriak Dhimokrata, turc Kbrs Cumhuriyeti) este un stat insular n Marea Mediteran, membru al Uniunii Europene. Insula Cipru a cunoscut numeroase stpniri n decursul istoriei: asirian, egiptean, persan, roman, bizantin. n secolul al XII-lea a fost ocupat de cruciai pn n 1489, cnd a trecut sub stpnirea Veneiei. n 1571 a fost ocupat de Imperiul Otoman, iar n 1878 de Imperiul Britanic. La 16 august1960 Ciprul a obinut independena de stat, constituindu-se ca republic federal binaional (greac i turc). La 1 ianuarie 2008, adopt moneda euro. Pe 17 februarie 2008 au avut loc primul tur al alegerilor prezideniale, iar Dimitris Christofias a fost ales preedinte din al doilea tur (24 februarie).

1. Populaia totala: 767.314 locuitori,dup recensmntul din iulie 2002,ocupnd locul 155 in lume. Densitatea populaiei: 84 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 20.669 USD anual 3. Structura pe vrste (in anul 2008): 0-14 ani: 19. 5% (de sex masculin-78922 / de sex feminin-75523) 15-64 ani: 68. 5% (de sex masculin-275223/de sex feminin- 267798) 65 ani i mai mult: 12% (de sex masculin 41592/de sex feminin-53546)

4. Distanta fizica: Bucuresti- Nicosia: 1201 km 5. Clima: Cipru are o clim subtropical umed, de tip mediteranean. Temperatura medie n Nicosia variaz ntre +10C i +29C.Cantitatea anual de precipitaii oscileaz ntre 300 i 400 mm (n Masivul Troodos atinge 1.000 mm).

o Bosnia Hertegovina
Bosnia i Heregovina (BosniaHeregovina, cunoscut pe plan local ca: Bosna i Hercegovina/ , abreviat ca BiH/) este o ar n Europa de sud-est cu o populaie de circa patru milioane de locuitori. ara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, srbii i croaii. Ali locuitori aparinnd altor grupuri etnice nu au statutul de "constitueni". Un cetean al Bosniei i Heregovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac. ara se nvecineaz cu Croaia la vest cu Serbia la est i Muntenegru la sud-sud-est. Are ieire la mare sub forma unei mici fii de pmnt de circa 20 km la Marea Adriatic, n jurul oraului Neum. Interiorul rii este predominant muntos cu diferite ruri, cele mai multe nenavigabile. Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea i cel mai mare ora. Bosnia i Heregovina a fost una din cele 7 republici ale Iugoslaviei. i-a ctigat independena n cursul rzboaielor din anii 1990 i, n conformitate cu Acordul Dayton, este administrat de un reprezentant numit de Consiliul de Securitate al ONU. Este descentralizat i mprit din punct de vedere administrativ n dou entiti, Federaia Bosniei i Heregovinei i Republika Srpska.

Bosnia este principala regiune geografic a statului modern, i formeaz coloana sa vertebral istoric. Heregovina este cel mai important dintre celelalte teritorii unite politic cu Bosnia, i a fost inclus n numele oficial al rii ncepnd cu mijlocul secolului al 19-lea. 1. Populaia tarii: 4.025.476 locuitori,ocupand locul 120 in lume Densitate :79 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 6.500 USD anual 3. Structura pe vrste: 0-14 ani: 14. 7% (de sex masculin 347679 / 326091 femei) 15-64 ani: 70. 6% (de sex masculin 1634053/femei 1606341) 65 ani i mai mult: 14. 7% (de sex masculin 277504 / 398642 femei)

4. Distanta fizica: Bucuresti- Sarajevo: 621 km 5. Clima: Relieful accidentat este cauza unui ecosistem climatic dintre cele mai diverse din Europa. Verile sunt scurte i rcoroase, iernile severe, pe alocuri geroase cu multa zpad i, n general precipitaii abundente. n cea mai mare parte a teritoriului, inclusiv capitala, clima este mult mai rece dect cea care ar fi normal poziiei sale geografice. n apropierea coastei, climatul este de tip mediteranean. Aspectul general n peste 50% din teritoriu este de climat specific montan, rece, umed, cu ierni lungi i severe.

o Slovenia
Slovenia este situata in Europa Centrala (46 07 latitudine nordica si 14 49 longitudine estica; distanta nord-sud: 163 km; distanta est-vest: 248 km). Intr-o ora si jumtate se poate ajunge, cu autoturismul, din Ljubljana la grania cu Ungaria si Croaia si in mai puin de o ora, la grania cu Italia si Austria. Populaia totala: 2.011.473 locuitori,ocupnd locul 145 in lume Densitate : 99,22 loc./km Venitul pe cap de locuitor: 19,000 USD anual Structura pe vrste: 0-14 ani: 13,6% (de sex masculin 140686/femei 132778) 15-64 ani: 70.1% (sex masculin 709689/femei 697862) 65 ani i mai mult: 16,3% (de sex masculin 127313/femei 199383) 7

1.

2.

3.

4.

Distanta fizica: Bucuresti- Ljubljana: 926 km 5. iulie. Clima: Continentala in centrul tarii si in nord-vest, submediteraneana de-a lungul coastei; temperatura medie 2 grade C, in ianuarie, 21 grade C, in

o Serbia
Serbia srb Srbija / , oficial Republica Serbia ( / Republika Srbija) este o republic n sud-estul Europei care a fost unit pn n anul 2006 cu Muntenegru ntr-o federaie numit Federaia Serbia i Muntenegru. Rdcinile statului srbesc se regsesc n prima jumtate a secolului al IX-lea. Regatul Serbiei a fost fondat n secolul al XI-lea, iar n secolul al XIII-lea a devenit n cele din urm Imperiul Srb. Dup 1918, Serbia a fost unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei n diferitele sale forme (Regatul Iugoslaviei, Republica Socialist Federativ Iugoslavia i Republica Federal Iugoslavia). 1. Populaia tarii: 10 147 398 locuitori in martie 2007. (loc 83) Densitate: 115 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 7234 USD anual 3. Structura pe vrste: 4. 5. 0-14 ani: 15,2% (de sex masculin 3013109/femei 2849977)

15-64 ani: 71.4% (sex masculin 13681481/femei 13808412) 65 ani i mai mult: 13,4% (de sex masculin 1964477/femei 3183240) Distanta fizica: Bucuresti-Belgrad: 449 km Clima: Continental in nordul rii, cu ierni reci i veri umede i calde, iar n partea sudic are influene mediteraneene, cu veri secetoase.

o Croatia
Croaia (croat Hrvatska) este o ar n Europa Central ntre Slovenia, Ungaria, Bosnia i Heregovina, Serbia i Muntenegru. Are ieire la

Marea Adriatic. Cu capitala la Zagreb, Croaia, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, i-a obinut independena n anul 1991. Este candidat pentru admitere n Uniunea European Populaia totala: 4.496.869 locuitori (Locul 119) Densitate: 83 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 10600 USD anual 3. Structura pe vrste: 0-14 ani: 15. 8% (de sex masculin 363551 / 345132 femei) 15-64 ani: 67. 2% (de sex masculin 1501949/femei 1517962) 65 ani i mai mult: 17% (de sex masculin 295229/femei 467720) 4. Distanta fizica: Bucureti-Zagreb: 809 km 5. Clima: Este temperat-continental n nord i est, mediteranean pe coast i montan n zona central i sudic.

o Slovacia
Slovacia (forma lung: Republica Slovac; slovac: Slovensko, forma lung Slovensk republika) este o ar fr ieire la mare din Europa Central, cu o populaie de peste 5 milioane de locuitori, i o suprafa de aproximativ 49.000 km. rile nvecinate sunt Ucraina la est, Polonia la nord-est, Cehia la nord-vest, Austria n vest i Ungaria la sud. Capitala i cel mai mare ora este Bratislava, n sud-vestul rii. Slovacia este membru al Uniunii Europene, NATO, OCDE, OMC i a altor organizaii internaionale. Poporul de origine slav a ajuns pe teritoriul actualei Slovacii ntre secolele V i VI d.Hr., n timpul Epocii Migraiilor. Mai multe regiuni ale Slovaciei au aparinut Imperiului lui Samo, prima entitate politic a slavilor, apoi Moraviei Mari, Regatului Ungariei, Imperiului Habsburgic, Imperiului Austro-Ungar i apoi Cehoslovaciei. Slovacia i-a obinut independena pe 1 ianuarie 1993. Populaia totala: 5.414.937 locuitori (locul 103) Densitate :111 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 9.305 USD anual 3. Structura pe vrste: 0-14 ani: 16.1% (sex masculin 448083/femei 427643)

1.

15-64 ani: 71.7% (sex masculin 1947112/femei 1961788) 65 ani i mai mult: 12,3% (de sex masculin 250787/femei 419994) 5. Clima: Este temperat, cu veri relativ rcoroase i ierni friguroase, nnorate i

4. Distanta fizica: Bucureti-Bratislava: 792 km umede (precipitaii abundente sub form de ninsoare).

o Turcia
Republica Turcia (limba turc: Trkiye) este o ar ntins pe dou continente. 97% din suprafaa rii se afl n Asia (Anatolia) i 3% Europa (peninsula Balcanic). Turcia are granie cu opt ri: Grecia i Bulgaria la nord-vest; Georgia, Armenia i Azerbaidjan la nord-est; Iran (Persia) la est; i Irak i Siria la sud. Turcia este o republic democratic, laic, constituional al crei sistem politic a fost stabilit n 1923. Turcia este un stat membru al ONU, NATO, OSCE, OECD, OIC i Consiliul Europei. n octombrie 2005 Uniunea European a deschis negocierile de aderare cu Ankara.Strmtoarea Bosfor care separ Asia de sud-vest de Europa de sud-est se afl n Turcia. Anatolia e situat ntre Marea Neagr la nord i Marea Mediteran la sud, cu Marea Egee i Marea Marmara la vest. Unii geografi consider Turcia ca o parte a Europei datorit anumitor caracteristici culturale, politice i istorice. Datorit poziiei sale geografice ntre Europa i Asia i ntre trei mri, Turcia a fost o rscruce istoric, patria i cmpul de lupt a mai multor mari civilizaii i un centru de comer. 1. Populaia totala: 69,660,559 loc. (Locul 17) Densitate: 230 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 7,400 USD anual 3. Structura pe vrste: 0-14 ani: 24.4% (sex masculin 8937515/femei 8608375) 15-64 ani: 68.6% (sex masculin 25030793/femei 24253312) 65 ani i mai mult: 7% (de sex masculin 2307236/femei 2755576)

4. Distanta fizica: Bucureti-Ankara: 750 km 5. Clima: Este temperat-maritim pe litoralul Mrii Negre i subtropical pe litoralul Mrii Mediterane. n ianuarie, temperaturile medii sunt de 5C n nord, la Samsun, -4C n

10

podiul Anatoliei la Kayseri i 11C n sud, la Antalya. Precipitaiile sunt reduse n sud i centru (n jur de 400 mm/an) i bogate n nord-vest, pe litoralul Mrii Negre (1.600 mm/an).

o Albania
Albania (albanez Shqipria) este o ar n sud-estul Europei, avnd granie cu Muntenegru n nord, Kosovo n nord-est, Macedonia n est, Grecia n sud, Marea Adriatic n vest i Marea Ionic n sud-vest. Este un stat democrat, avnd denumirea oficial Republica Albania - Republika e Shqipris. 1. Populaia totala: 3.600.523 locuitori (loc 130) Densitate :134 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 5.323 USD anual 3. Structura pe vrste: 0-14 ani: 23. 6% (de sex masculin 447126 / 406757 femei) 15-64 ani: 66. 9% (de sex masculin 1239819/femei 1180720) 65 ani i peste: 9. 5% (de sex masculin 160241 / 185115 femei)

4. Distanta fizica: Bucureti-Tirana: 618 km 5. Clima: Este mediteraneana, cu veri calde si ierni blnde, favoriznd dezvoltarea unei vegetaii forestiere specifice.

o Republica Moldova
Republica Moldova este un stat situat n sud-estul Europei, ntre Romnia (vest) i Ucraina (est). Grania cu Romnia urmeaz aproape n ntregime rul Prut i pe o distan foarte scurt Dunrea. Republica Moldova are ieire la Dunre pe o fie de 600 m la extremitatea sa sudic (Giurgiuleti). Republica Moldova i-a declarat pentru prima oar suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, independena la data de 24 ianuarie 1918 n limitele guberniei Basarabiei (ntre Prut i Nistru, de la Hotin la Dunre i la Marea Neagr) aa cum fusese delimitat n perioada 1812-

11

1918 n cadrul Imperiului rusesc, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu Romnia. La data de 28 Iunie 1940, Romnia a fost obligata sa cedeze Basarabia Uniunii Sovietice, moment in care a fost mprit ntre RSS Moldoveneasc i Ucraina. A redevenit parte a Romniei ntre vara anului 1941 i vara anului 1944 apoi din nou sovietic n perioada 1944-1991. Odat cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, membru al ONU. Republica Moldova cuprinde actualmente dou treimi din fosta Basarabie ruseasc, i Transnistria, un teritoriu n stnga Nistrului, parte a Podoliei istorice, locuit n majoritate de moldoveni (40% dup recensmntul din 1989 i 31.9% dup cel din 2004), i n proporii relativ egale de rui i ucraineni. Acest teritoriu este o rmi a RSSA Moldoveneti din perioada interbelic. n 1990, odat cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autoritile de la Chiinu au pierdut controlul acestei regiuni, care i-a autoproclamat independena sub numele de Republica Moldoveneasc Nistrean, i ocup n dreapta Nistrului oraul Tighina. 1. Populaia totala: 3.938.579 locuitori(loc 121) Densitate :111 loc./km 2. Venitul pe cap de locuitor: 1420 EUR anual 3. Structura pe vrste: 0-14 ani: 16. 3% (de sex masculin 361000 / 341785 femei) 15-64 ani: 72. 9% (de sex masculin 1528080/femei 1622620) 65 ani i mai mult: 10. 9% (de sex masculin 174448 / 296517 femei)

4. Distanta fizica: Bucuresti-Chisinau :357 km 5. Clima: Republica Moldova este plasat n zona cu clima temperat-continental, la aproximativ jumtate din distan ntre Ecuator i Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evideniate, iarna fiind blnd, iar vara cald. Micarea general a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest i Sud-Vest. Temperatura medie a aerului din nord spre sud variaz ntre 7,5C i 10C, iar a solului ntre 10C i 12C. n Republica Moldova sunt aproximativ 2.0602.360 de ore cu soare pe an, temperatura pozitiv se nregistreaz n 165-200 de zile pe an, precipitaiile variaz ntre 370560 mm/an i aproape 10% din ele cad sub forma de zpad, care se topete de cteva ori pe iarna. Iarna n Republica Moldov este blnd cu temperatura medie n ianuarie de -5C -- -3C, n unele zile ea poate s coboar la -15C -20C, iar n cazul ptrunderii maselor de aer arctic chiar pn la -35C. Primvara este un anotimp instabil cnd se mrete numrul zilelor cu soare i temperatura medie a aerului este n cretere. n mai temperatura se stabilete n

12

jurul gradaiei 15C i scade pericolul ngheurilor trzii. Vara este clduroas i de lung durat, cu perioade mari lipsite de precipitaii. Temperatura medie n iulie este de 19,5C 22C, dar uneori poate atinge cota de 35C 40C. Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte i abundente, provocnd uneori inundaii locale. Toamna este i ea cald i lung. n noiembrie temperatura medie coboar la 3C 5C i pot ncepe primele ninsori i ngheuri. Moldova este frecvent afectat de fenomenul de secet i sufer din cauza resurselor limitate de ap.

o Bulgaria
Bulgaria (bulgar / Blgariia) oficial Republica Bulgaria ( / Republika Blgariia) este o ar european situat n Peninsula Balcanic. Se nvecineaz cu Romnia la nord (n cea mai mare parte de-a lungul Dunrii), Serbia i Republica Macedonia la vest i Grecia i Turcia la sud. La est, teritoriul rii este delimitat de Marea Neagr. Primele regate bulgare pe pmnt european s-au format n Evul Mediu timpuriu, n secolul VII. Toate entitile politice bulgare care au aprut mai trziu, au continuat tradiiile Primului Imperiu Bulgar (632/6811018), care n cursul existenei sale a acoperit cea mai marea parte a Balcanilor furniznd alfabetul, literatura i cultura sa ntre popoarele Europei de Est. Cteva secole mai trziu, n urma declinului celui de-Al Doilea Imperiu Bulgar (1185 1396/1422), ara bulgarilor a intrat sub controlul otoman pentru o perioad de aproape cinci sute de ani. Rzboiul ruso-otoman (1877-1878) a permis Bulgariei s se restabileasc ca o monarhie constituional. Semnarea tratatului de la San Stefano marcheaz renaterea statului bulgar. Bulgaria i-a declarat independena fa de Turcia Otoman n 1908, imediat dup Revoluia Turcilor Tineri. Dup Al Doilea Rzboi Mondial, Bulgaria a devenit un stat comunist ntr-o zon de influen a Uniunii Sovietice. Todor Jivkov a dominat statul din punct de vedere politic pentru treizeci i trei ani (perioad ntre 1956 i 1989). n 1990, dup Toamna Popoarelor, Bulgaria a devenit o republic democrat capitalist. Acum, Bulgaria este o democraie parlamentar organizat ca republic constituional unitar. S-a integrat n Uniunea European n 2007, iar n NATO n 2004. 1. Populaia totala: 7.640.238 locuitori (locul 94) Densitate :68,9 loc/km

13

2. Venitul pe cap de locuitor: 11.310 USD anual 3. Structura pe vrste: 0-14 ani: 13. 8% (de sex masculin 514238 / 489608 femei) 15-64 ani: 68. 6% (de sex masculin 2449812/femei 2532845) 65 ani i mai mult: 17. 6% (de sex masculin 520962 / 755210 femei)

4. Distanta fizica: Buuresti- Sofia: 297 km 5. Clima: Bulgaria are o clim temperat, cu ierni reci (cu multe precipitaii) i veri calde i uscate, precum i cu o influen mediteranean de-a lungul coastei Mrii Negre. Efectul de barier a Munilor Balcani influeneaz clima de-a lungul rii : nordul Bulgariei este ceva mai rcoros i ploios dect regiunile sudice. Precipitaiile medii din Bulgaria sunt de aproximativ 630 mm pe an. Cela mai aride regiuni sunt Dobrogea i partea nordic de coast, n timp ce prile cele mai nalte ale munilor Rila i Stara Planina prezint cele mai mari cantiti de precipitaii. n timpul verii, temperaturile din sudul Bulgariei depesc de obicei 40 de grade, dar rmn mai sczute pe coast. Cea mai mare temperatur de pn acum a fost 46,7 grade Celsius, nregistrat lng Plovdiv.

4.Piata tinta
Pe baza criteriilor de difereniere pe care le-am aplicat,piaa noastr inta s-a redus la 3 tari si anume: Bosnia Hertegovina, Slovacia si Bulgaria. Pentru ca,in final,firma noastr sa se internaionalizeze pe o singura piaa,am aplicat un nou set de criterii: 1. Relaiile comerciale cu Romnia-acest criteriu de baza arata relaiile dintre cele doua tari si daca s-au mai realizat importuri cu produse similare pe piaa respectivei tari 2. Consumul de ciocolata pe cap de locuitor-arata ce cantitate de ciocolata consuma fiecare locuitor al tarii respective,anual 3. Infrastructura de transport local si regional-pentru a oferi firmei noaste o mai bune imagine asupra distribuiei si pentru a anticipa costurile de transport,in cazul in care firma dorete sa se internaionalizeze pe piaa tarii respective 4. Existenta intermediarilor-pentru a afla daca exista locuri de desfacere si de comercializare a produsului nostru

o Bosnia Hertegovina
1. Relaiile economice cu Romnia: 14

Cadrul juridic: - 1. Acordul dintre Romnia i Bosnia i Heregovina privind promovarea i protejarea reciproca a investiiilor, semnat la Sarajevo la 20.02.2001, ratificat prin Legea nr. 620/7.11.2001, publicat in MO nr. 739/20.11.2001, avnd valabilitate 10 ani, cu prelungire automat pe o perioada nedeterminat, intrat n vigoare la 03.12.2001; - 2. In perioada 22-23 mai 2006 s-a parafat la Sarajevo, Acordul privind cooperarea economic dintre Guvernul Romniei i Consiliul de Minitri al Bosniei i Heregovinei. n luna decembrie 2007, autoritile BiH au propus un proiect de acord ntr-o variant nou, considerat de parte bosniac ca fiind conform cu statutul celor dou ri, respectiv Romnia membr UE, BiH n procesul de semnare a ASA. Acesta a fost parafat la Bucureti n luna iunie 2008, urmnd ca s fie semnat ct mai curnd posibil; - 3. Acordul de cooperare ntre Camera de Comer a Romniei i a Municipiului Bucureti i Camera de Comer Exterior a Bosniei i Heregovinei, semnat la 14.10.2003, intrat n vigoare la data semnrii. Exist i un Acord sectorial, semnat ntre Camera de Comer, Industrie i Agricultur Timi i Camera Economic a rep. Srpska, care prevede colaborarea bilateral a celor dou structuri neguvernamentale de promovare economic (semnat iunie 2008). Ca prioriti n domeniu ar fi reactualizarea Conveniei pentru evitarea dublei impuneri i acordurile cadru i sectoriale din domeniul transporturilor. Cele mai importante consecine pentru relaia BiH au fost: - Romnia, ca stat membru UE acord BiH sistemul de preferine; aceasta nseamn c cca. 93% din exporturile BiH sunt scutite de taxe vamale i nu exist limitri; - Produsele romneti au la intrarea n BiH taxe vamale ce ating, pentru produsele industriale, n unele situaii 20%, iar n unele cazuri de produse agro-alimentare cu taxele suplimentare depesc i 100%. Cele mai afectate exporturi au fost: produsele petroliere, autoturismele, animalele vii, carnea i produsele din carne, unele produse lactate, unele produse chimice. Odat cu semnarea i intrarea n vigoare (la 1.08.2008) a Acordului de Stabilizare i Asociere dintre UE i BiH intr n funciune calendarul de reduceri treptate a taxelor vamale, care dei lent pentru unele produse (ex. cele petroliere), creeaz treptat condiii mai favorabile accesului pe pia a unui numr din ce n ce mai mare de mrfuri romneti. ncepnd cu trim. I al anului 2008 se constat un interes sporit al firmelor romneti pentru piaa BiH, exportul nostru avnd tendin de cretere. Conform statisticii BiH rezult urmtorul volum de schimburi n 2007 (n coloana 4 este prezentat statistica romn):

15

Mil. BAM Export romnesc Import n Romnia 119,13 56,41

Milioane $

Mil. $ cf. statist. Romniei 83,31 72,04 39,35 48,36

2.Consuml de ciocolata pe cap de locuitor: aproximativ 1 kg anual 3.Infrastuctura de transport local si regional: o Telefon: 989,000 (2006) o Telefoane celulare: 1.888 milioane o Utilizatori internet: 950,000 o Cai ferate: 608 km o Autostrzi : 21,846 km 4.Existenta intermediarilor: Supermarketuri: Burgo BiH, Drovpromet, Interex (apartine grupului francez Intermarche), Robot.

o Slovacia
Conform datelor Oficiului de statistica al Slovaciei exportul a crescut in anul 2007 cu 30,9 % atingnd un volum de cca. 40,05 miliarde EURO, in timp ce importul a crescut cu 16,6 %, realizndu-se un volum de cca. 41,32 miliarde EURO. Deficitul balanei comerciale a fost de -1,27 miliarde EURO. Exportul slovac in tarile membre UE a reprezentat 86,7 % din total export, cu 15 % mai mare dect in anul 2006, iar importul din tarile membre UE a reprezentat 68,9 % din total export, fiind mai mare cu 10,1 % dect in 2006, balana comerciala fiind pozitiva. Tarile cu care au fost nregistrate creteri semnificative ale exportului slovac au fost: Frana (80,0%), Bulgaria (51,3%),Marea Britanie (42,5%), Belgia (32,2),Grecia(31,5%), Danemarca (30,5),Suedia (27,3%), Spania (26,8%). 1.Relatiile comerciale cu Romnia Conform statisticii slovace volumul exportului slovac in Romnia a atins 26.064 mil. Skk (cca766 milioane euro), nregistrndu-se o cretere de 39,36 %. Cea mai importanta scdere a exportului s-a nregistrat pe piaa din Canada unde exportul slovac a sczut cu 10,5 % in raport cu 2006. Volumul importului din Romnia a fost de 7.373 mil. (266 milioane euro), cu 34 % mai mare dect in anul 2006.

16

2.Consumul de ciocolata pe cap de locuitor: aproximativ 1,2 kg anual 3. Infrastructura de transport local si regional: Transportul rutier Republica Slovaca deine o infrastructura de transport rutier dezvoltata, dar are numai doua autostrzi care in prezent fac obiectul unor lucrai de extindere. Autostrada Bratislava Zilina, care in prezent are 160 Km, trebuie sa fie finalizata in anul 2008, fiind prevzute fonduri de 500 mil. EURO. Pentru construcia autostrzii Bratislava-Viena, care va face legtura cu autostrada Munchen-Paris, partea slovaca a utilizat fonduri de 250 mil. EURO. Lucrri importante de construcii de autostrzi si modernizri de drumuri sunt antamate in zona centrala (Banska Bystrica) si cea estica (Kosice), urmnd ca la finalizarea programului, susinut financiar si cu fonduri ISPA, Slovacia sa detina cca. 660 Km. de autostrzi. In anul 2004 a fost nfiinata National Highway Company(NHC), instituie cu capital integral de stat, care gestioneaz lucrrile de construcie si ntreinere a autostrzilor, utiliznd inclusiv fondurile provenite din taxele de utilizare a autostrzilor, a cror valoare totala este apreciata pentru anul 2007 la un nivel de 40 mil. EURO. Transportul feroviar Republica Slovaca are o reea de cale ferata nsumnd cca. 3700 Km., care racordeaz toate oraele importante ale tarii. Anual pe calea ferata sunt transportai peste 100 mil. pasageri si peste 65 mil. tone de mrfuri. Planul de dezvoltare a cailor ferate slovace are in vedere att modernizarea caii de rulare, cat si a parcului de vagoane, astfel incat viteza de circulaie pe calea ferata sa creasc la 140 Km./ora( 120 Km./ora in regiunile montane).Un important proiect , care se deruleaza si pentru care se au in vedere investiii de peste un miliard de EURO, are in vedere modernizarea caii ferate Bratislava-Zilina-Kosice. Transportul aerian Principalul aeroport al tarii se afla la Bratislava. Alte aeroporturi sunt situate la Kosice, Poprad (in regiunea turistica a munilor Tatra), Piestany si Sliac ( Banska Bystrica). Datorita distantei reduse fata de Viena (cca. 60 Km) aeroportul vienez Schwechat este utilizat frecvent de persoanele care viziteaz Bratislava. Autoritile din Austria si Slovacia au ncheiat un acord privind construirea unei linii de cale ferata cu regim de mare viteza, care sa fac legtura intre Bratislava si aeroportul din Viena. Compania naionala slovaca Slovak Airlines a fost privatizata in anul 2005, pachetul majoritar de aciuni ( 62 %) fiind achiziionat de compania austriaca Austrian Airlines. Tot in anul 2005 a fost privatizat si aeroportul din Bratislava, 66 % din aciuni fiind preluate de consoriul TwoOne format din

17

companiile: Aeroportul Schwechat din Viena, Raiffeisen Zentral Bank si firma slovaca Penta. Preul pltit pentru pachetul majoritar a fost de cca. 495 mil. EURO. Telecomunicaii Piaa slovaca in sectorul telecomunicaiilor a fost liberalizata . In domeniul telefoniei fixe publice activeaza 18 operatori, care au obinut licena, cel mai important fiind Slovak Telekom. Ali operatori sunt: Amtel, Dial Telecom, eTel si Slovanet. In sectorul telefoniei mobile opereaz doua companii: T-Mobile Bratislava, aparinnd lui Deutsche Telecom AG si Orange, al crui acionar principal (64 % ) este France Telecom . T-Mobile are in prezent cca. 1,9 milioane utilizatori, iar Orange cca. 1,4 mil.Statistic se poate afirma ca peste 60 % din populaia tarii utilizeaza un telefon mobil, in timp ce numrul de linii instalate alocate telefoniei fixe depaseste 2 milioane. Tehnologia informaiei este un sector cruia autoritile ii acorda o atenie sporita, dezvoltarea acestuia constituind una din prioritile programului de dezvoltare tehnica si tiinifica pentru urmtorii ani. Un numr important de companii strine ( Siemens, Alcatel, Hewlett-Packard etc.) produc software pentru servicii financiare, telecomunicaii, transporturi, administraie, in acest domeniu existnd multiple posibilitati de cooperare 4. Existenta intermediarilor : Billa ,CBA ,Delvita ,Hypernova ,Kaufland ,Lidl ,Tesco .

o Bulgaria
1.Relatiile comerciale cu Romnia De la 1 ianuarie 2007, Bulgaria, in calitate de membru deplin al Uniunii Europene practic Politic Comercial Comun, respectiv regim de export i import comun Uniunii Europene. Elementele principale ale regimului de import privesc Tariful Vamal Comun, Taxe vamale comune, Nomenclatura Sistemului Armonizat, TARIC-Tariful Integrat al Comunitilor Europene, Regulile de origine, Suspendri automate de taxe, etc. Se apreciaz c prin aplicarea Tarifului Vamal Comun, nivelul taxelor vamale aplicabil va fi, in ansamblu, mai redus fa de nivelul taxelor aplicate de Bulgaria nainte de anul 2007 i va conduce la obinerea de ctre agenii economici a unor condiii de acces la mrfurile de import similare celor din Uniunea European. Bulgaria va practica taxe vamale convenionale care sunt in concordan cu Politica Comercial Comunitar i taxe prefereniale care fac obiectul unor acorduri de asociere

18

ncheiate de Comunitatea European cu diverse ri sau grupuri de ri pentru unele mrfuri sau categorii de mrfuri. Bulgaria va utiliza tipurile de taxe practicate de UE i anume: taxe ad valorem, taxe specifice, taxe compuse, taxe mixte sau alternative, taxe variabile i taxe de sezon. Comerul exterior al Bulgariei, n anul 2007 a totalizat un volum de 34,3 miliarde euro, din care exportul 13,5 miliarde euro i importul 20,8 miliarde euro, nregistrndu-se un sold nefavorabil de 7,3 miliarde euro. Structura exportului bulgar cuprinde material rulant 42,3%, bunuri de consum 20,7%, bunuri investiionale 15,4%, produse minerale i energie 12,9% si produse alimentare 8,7%. Ca parteneri externi, la export, n ordinea volumului acestuia sunt Turcia, Germania, Italia, Grecia, Belgia, Romnia, Frana etc. La import, ponderea o dein materialul rulant 28,0 %, bunurile investiionale 27,5%, produsele petroliere 20,2%, bunurile de consum 15,4%, produsele chimice 9,9 % si produsele alimentare 4,8%. Dup volumul importului, principalii parteneri sunt Rusia, Germania, Italia, Ucraina, Turcia, Grecia, Frana, Romnia etc. n relaia cu Romnia, trendul de cretere a comerului bilateral a continuat si in anul 2007, cnd volumul total al schimburilor comerciale romano-bulgare a ajuns la 1547,4 milioane euro (+38,8%), din care exportul a fost de 941,1 milioane euro (+29,2%), importul de 606,3 milioane euro (+35,7%), iar soldul +334,8 milioane euro. La 30.12.2007, ponderea Bulgariei in comerul exterior al Romniei a fost de 2,2 %, din care ponderea exportului 3,2 % (locul 7), iar cea a importului 1,2% (locul 19). 2.Consumul de ciocolata pe cap de locuitor: aproximativ 1,5 kg anual 3.Infrastructura de transport local si regional: o Telefon: 2.399 milioane (2006) o Telefoane mobile: 8.253 milioane o Utilizatori internet: 1.87 milioane o Cai ferate: 4,294 km o Autostrzi: 44,033 km o Aeroporturi: 131 : 4.Existenta intermediarilor: Billa, Carrefour,CBA ,Kaufland ,Plus ,VP Market.

19

In urma analizrii acestor tari pe baza criteriilor mai sus menionate,firma a decis internationalizarea pe piaa din Bulgaria.

5.Oportunitati de afaceri
Avnd in vederea integrarea Bulgarei in Uniunea Europeana de la 1 ianuarie 2007, ea trebuie sa adopte aquis-ul comunitar care in privina ciocolatei este reprezentat de Aceasta prevede : o Grsimile vegetale, altele dect untul de cacao, pot fi adugate la produsele din ciocolata (...). Aceasta adugare nu poate depi 5% din produsul finit, dup ce s-au sczut din greutatea totala toate celelalte materiale comestibile folosite, fara sa se fi redus coninutul minim de unt de cacao sau coninutul total uscat de cacao. o Produsele din ciocolata care conin grsimi vegetale, altele dect untul de cacao, pot fi comercializate in toate statele membre, cu condiia ca etichetarea lor sa fie completata cu meniunea urmtoare, prezentata intr-un mod clar si lizibil: "conine si alte grsimi vegetale pe langa untul de cacao". Aceasta meniune trebuie sa fie in aceeai zona de vizibilitate cu lista de ingrediente, separata clar de acea lista, cu litere cel puin la fel de mari si ngroate, alturi de denumirea de vnzare; in ciuda acestei cerine, denumirea de vnzare poate aprea si in alta poziie. PIATA PRODUSULUI Din ntreaga populaie a Bulgariei se detaeaz o anumit fraciune care formeaz consumatorii produselor vizate i anume tabletele de ciocolata Kandia, cealalt formnd nonconsumatorii acestora. n cazul tabletelor de ciocolata Kandia, nonconsumatorii absolui sunt persoanele care nu consuma i nici nu vor consuma vreodat acest produs, ns e greu de spus c exist foarte multe astfel de persoane deoarece astzi, inclusiv toate persoanele au o vast ofert n domeniu. Nonconsumatorii relativi sunt cei care nu consuma inca tablete de ciocolata Kandia, dar care vor putea deveni n timp consumatori. De exemplu, persoanele care in cura de slbire nu consuma foarte des produsul. Acest produs nu intr n aria lor de interes, ns cu timpul vor consuma in momentul in care vor fi incluse in gama produse cu un coninut caloric sczut. n Bulgaria exist multe magazine concurente n acelai domeniu sub marc proprie sau chiar numeroi distribuitori care reunesc diferite mrci sub aceeai umbrel. O marca renumita ar fi Milka,de la Kraft Foods,care de anul acesta este produs pe teritoriul Bulgariei. 20 Directiva 2000/36/CE privind produsele din cacao si din ciocolata destinate consumului uman.

Piaa inta a produsului Kandia este reprezentata de persoanele cu varsta cuprinsa intre 16 -40 de ani,att de sex feminin cat si sex masculin, din mediul urban,cu venituri medii. PRODUSUL Produsul pe care firma noastr dorete sa-l internaionalizeze in Bulgaria este tableta de ciocolata Kandia. Ambalajul Pentru a avea succes, ambalajul trebuie sa respecte cu strictee cteva reguli - din branding, din design, regula vizibilitii la raft si cea privind testarea nainte de lansare. In primul rnd, ambalajul trebuie sa reflecte, in limbajul designului, identitatea mrcii. De exemplu, trebuie sa reflecte poziionarea mrcii, astfel incat, la raft, consumatorul sa-si dea seama rapid ca este vorba de un produs premium sau de unul cu o calitate acceptabila. Pentru ca marca sa poat deveni, in timp, dintr-un simplu nume de marca, un veritabil brand, trebuie ca ambalajul sa reflecte toate elementele de identitate ale mrcii, iar mai departe spotul publicitar - si, de altfel, ntregul mix de comunicare - sa transmit consumatorului acelai lucru. Ambalajul Kandia se caracterizeaz printr-o paleta de culori simpla, orientata vertical, ambalata secundar in staniol,pentru o mai buna pstrare a calitii.

De asemenea Kandia are o gama variata de tablete de ciocolata de diverse sortimente,cum ar fi : o ciocolata cu lapte o ciocolata amruie o ciocolata alba o ciocolata cu alune si stafide o ciocolata cu alune o ciocolata alba straciatella o ciocolata cu lapte cu biscuite cu crema de frica o ciocolata cu crema de cappucino o ciocolata cu crema de tiramisu o ciocolata cu crema de cpuni

21

PRETUL Printre factorii economici care influeneaz preul Kandia se numra : o cererea pentru acest produs pe piaa din Bulgaria o costul suportat pana la vnzare se cuantifica prin nsumarea tuturor cheltuielilor cauzate de achiziia materiei prime, producerea si ambalarea efectiva a produsului ; o concurenta pe piaa ciocolatei se ntlnesc numeroase brand-uri cu renume si ca urmare pe piaa tabletelor este o concurenta acerba ; o strategia promoionala si de distribuie brand-ul Kandia se ocupa de promovarea produselor sale in special prin spoturi publicitare, relaii publice ; astfel preul produsului este majorat si prin costul datorat promovrii. In ceea ce privete strategia de pre, Kandia utilizeaz strategia preului liniei de produse, care are in vedere maximizarea vnzrilor sau profiturilor la nivelul ntregului portofoliu.

PROMOVAREA Pentru a promova ciocolata Kandia pe piaa din Bulgaria,firma a ales urmtoarele metode :

22

o reclama tv- ciocolata Kandia va f promovata intensiv printr-un spot pulicitar ce va fi difuzat pe principalele canale de televiziune din Bulgaria :bTV,BNT si NOVA TV. o panotajul : in principalele orae din Bulgaria vor exista panouri publicitare ce vor promova ciocolata Kandia o promovarea vnzrilor : in marile supermarketuri vor exista locuri unde consumatorii bulgari vor fi invitai sa deguste ciocolata Kandia. DISTRIBUTIA Deoarece ciocolata Kandia face parte din categoria bunurilor de larg consum, alegerea optima a distribuiei este reprezentata de distribuia intensiva. Kandia utilizeaz aceasta forma de distribuie deoarece ofer notorietate mrcii , volumul de vnzri este pe msura potenialului pieei, iar viteza de rotaie este mare. In ceea ce privete tipul de canal de distribuie folosit de ctre marca Kandia, aceasta utilizeaz canalul indirect scurt(producator-intermediar-consumator), deoarece prezint numeroase avantaje att pentru consumator cat si pentru productor. Unul dintre aceste avantaje este faptul ca asigura productorului posibilitati mari de informare in legtura cu procesul distribuiei si reaciile cumparatorilor finali. In cazul Ciocolatei Kandia intermediarii vor i reprezentai de marile supemarketuri,dar si de reele de distributie locala din Bulgaria,cu care firma noastr va ncheia contract. Actorii care acioneaz intre productori si consumatori, de-a lungul unui canal de distribuie sunt denumii intermediari. Acetia sunt de doua feluri : o Comercianii cu ridicata( angrositii) ; o Comercianii cu amnuntul( detailitii). Pe piaa ciocolatei Kandia rolul cel mai important l au comercianii cu amnuntul. Astfel Kandia va fi comercializata in supermarketuri precum Billa,Carrefour,Kaufland,Plus,VP Market,in magazine alimentare precum Fantastico sau Piccadilly, benzinarii dar si pe site-uri de cumprturi on-line:

6.Strategia de intrare pe piata


Pentru a ptrunde pe piata din Bulgaria,firma noastr a ales ca metoda de intrare exportul,att direct cat si indirect. Firma noastr va realiza export direct prin intermediul distribuitorilor din Bulgaria si anume marile supermarketuri.

23

innd cont de faptul ca att Romnia cat si Bulgaria fac parte din Uniunea Europeana, exportul produselor noastre va fi mai uor de realizat datorita lipsei de taxe vamale. Exportul indirect va fi realizat prin intermediul Camerei de comer si industrie a municipiului Bucureti.

7.Concluzii
In urma criteriilor de selecie pe care le-am aplicat tuturor tarilor,am decis ca firma noastr sa se internaionalizeze pe piata din Bulgaria datorita avantajelor pe care le poseda si anume : o are o populaie numeroasa de 7.640.238 locuitori ocupnd locul 94 in lume o are un venit anual pe cap de locuitor de 11.310 USD o in ceea e privete structura pe vrste,segmentul dominant este cel cuprins intre 15 si 64 de ani,interval in are se cuprind si piata noastr inta o distanta fizica dintre Bucureti si Sofia este de doar 297 km,lucru ce faciliteaz transportul produselor noastre o in ceea ce privete clima,Bulgaria are un climat temperat,lucru favorabil pentru conditiile de depozitare ale produsului. o in relaia cu Romnia a existat un trend de cretere in anii anteriori,in 2007 volumul total al schimburilor comerciale romano-bulgare a ajuns la 1547,4 milioane euro (+38,8%), din care exportul a fost de 941,1 milioane euro (+29,2%), importul de 606,3 milioane euro (+35,7%), iar soldul +334,8 milioane euro. La 30.12.2007, ponderea Bulgariei in comerul exterior al Romniei a fost de 2,2 %, din care ponderea exportului 3,2 % (locul 7), iar cea a importului 1,2% (locul 19). o legat de consumul de ciocolata pe cap de locuitor,acesta se situeaz la 1,5 kg anual o Bulgaria are o infrastructura locala si regionala dezvoltata,lucru distributia produsului nostru pe teritoriul ei. o prezenta numeroi intermediari att locali,cat si de nivel internaional,pe teritoriul Bulgariei reprezint un lucru favorabil pentru realizarea exportului direct In concluzie,piata Bulgariei reprezint un mediu propice pentru internaionalizarea firme noastre. ce faciliteaza

24

Bibliografie:
o http://www.primariatm.ro/monitorul/index.php? meniuId=1&viewCat=17&viewItem=2586 o http://www.kmarket.ro/rapoarte/arhiva/exc2/exc.html o http://www.adplayers.ro/articol/Conturi-5/Kandia-Excelent-cel-mai-dulce-momentCadbury-Schweppes-din-300-Mil-EUR-1494.html o http://www.kandia-excelent.ro/ o www.wikipedia.org o Global Edge, www.globaledge.msu.edu o http://ro.tixik.com

25