Sunteți pe pagina 1din 38

IMPOZ ITELE DIRECTE IN SPATIUL U.E. 1.

CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR DIRECTE In evolutia lor, impozitele directe au tinut pasul cu dezvoltarea economiei, deoarece ele se stabilesc fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activitati, fie pe venit sau pe avere. Impozitele directe, fiind individualizate, reprezinta forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat si in oranduirile precapitaliste, insa, o extindere si o diversificare mai mare au cunoscut abia in capitalism.Cu deosebire in primele decenii ale secolului al-20-lea, in locul impozitelor asezate pe obiecte materiale sau pe diferite activitati, cum sunt cele comerciale si industriale, deci al impozitelor de tip real, si-au facut aparitia impozitele stabilite pe diferite venituri (salarii, profit, renturi) sau pe avere (mobiliara sau imobiliara), adica impozitele de tip personal, care au condos la extinderea impunerii prin aducerea printre platitorii de impozite si a marii mase a muncitorilor si functionarilor. Prin urmare, impozitele directe fiind nominative si avand un cuantum si termene de plata prcis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta platitorilor, sunt mai echitabile si deci mai de preferat decat impozitele indirecte, deoarece la acestea din urma consumatorii diferitelor marfuri si servicii nu stiu cu anticipatie cand si mai ales cat vor plati statului, sub forma taxelor de consumatie si a altor impozite indirecte. 2.IMPOZITELE REALE Impozitele de tip real au cunoscut o larga raspandire in perioada capitalismului ascendant. Astfel, in primele stadii de dezvoltare a capitalismului, cand pamantul constituia forma de baza a bogatiei si principalul mijloc de productie, intr-o serie de tari europene a fost introdus impozitul funciar (pe pamant). Pentru stabilirea marimii acestuia se foloseau diferite criterii ca, de exemplu: numarul plugurilor utilizate in vederea lucrarii pamantului,intinderea terenurilor cultivate si calitatea acestora, marimea arenzii, pretul pamantului etc. Cu timpul, cladirile (folosite ca locuinte, pravalii, magazine etc) devin, alaturi de pamant, o alta forma importanta a averii imobiliare, mai ales in mediul urban. In vederea impunerii acesteia a fost introdus impozitul pe cladiri. Stabilirea acestui impozit se facea tot in baza unor critirii exterioare, cum sunt: numarul si destinatia camerelor, suprafata construita, numarul usilor si ferestrelor, marimea curtii etc. Astfel de criterii nu permiteau o impunere echitabila, deoarece se aplicau izolat si nu ofereau o imagine completa asupra marimii obiectului impozabil. Dezvoltarea manufacturilor, a fabricilor, a comertului si desfasurerea altor activitati libere au condus la cresterea numarului mestesugarilor, fabricantilor, comerciantilor, liber-profesionistilor. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitul pe activitatile industriale, comerciale si profesiile libere. La baza stabilirii acestui impozit au fost asezate diferite criterii de ordin exterior, si anume: marimea localitatii in care intreprinderea considerata isi desfasura activitatea, natura intreprinderii, marimea capitalului, numarul muncitorilor. Prin urmare, nici in acest caz impozitul stabilit nu era dimensionat in functie de capacitatea contributive reala a platitotului. Avantul luat de industrie si comert a atras dupa sine dezvoltarea relatiilor de credit, a bancilor si a comertului cu hartii de valoare. In aceste imprejurari apare o categorie de persoane care se ocupa cu plasarea capitalurilor banesti de care dispun in operatii speculative. Pentru impunerea acestora, s-a introdus impozitele pe capitalurile banesti. Acest impozit se stabilea fie in functie de volumul dobanzilor pe care debitorul le platea pentru capitalul luat cu imprumut, fie in functie de volumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru capitalul dat cu imprumut. Impozitele de tip real se practica si in zilele noastre. Astfel, intr-o serie de tari in 1

curs de dezvoltare, exploatatiile agricole sunt supuse unor impozite de tip real. In cazul acestor impozite, sarcina fiscala este dimensionata in functie de suprafata de teren, de numarul animalelor, de cantitatea de ingrasaminte folosite, de valoarea materialelor procurate pentru lucrarile de irigatii sau de alti factori. Rezulta ca, in cazul impozitelor reale, la impunere nu se ia in considerare produsul net real al obiectelor impozabile, ci produsul brut sau cel mediu prezumat, ceea ce ii dezavantajeaza pe micii producatori si ii avantajeaza pe marii producatori care au conditii pt a realia un venit mai mare decat cel mediu. 3. IMPOZITELE PERSONALE Trecerea de la impozitele de tip real la cele de tip personal s-a facut treptat. Astfel, in unele tari, aceasta s-a realizat in ea de-a doua jumatate a secolului al-19-lea, iar in altele, in primele decenii ale secolului 20. Inlocuirea impunerii reale cu impunerea personala se datoreaza mai multor cauze. In primul rand, este de mentionat faptul ca in perioada capitalismului ascendant, muncitorii fiind lipsiti de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, nu puteau fi supusi la plata impozitelor reale. In schim, ei suportau gruel impozitelor indirecte care le afecta din plin puterea de cumparare. In al doilea rand, trecerea la impozitele personale a devenit o necesitate, deoarece impozitele indirecte erau tot mai apasatoate pt cei cu venituri mici, iar impozitele reale prezentau, dupa cum s-a vazut, o serie de carente. Ca atare, se simtea nevoia introducerii unui sistem de impozite care sa elimine neajunsurile semnalate mai inainte sa se asigure impunerea progresiva a veniturilor sau a averii, introducerea minimului neimpozabil si acordarea unor inlesniri contribuabililor cu familii numeroase. Drept urmare,s-a procedat la o anumita diferentiere a sarcinii fiscale, in functie de marimea veniturilor sau a averii si de situatia personala a fiecarui platitor, ceea ce de fapt a marcat trecerea la sistemul impozitelor personale. Impozitele personale se intalnesc sub forma impozitelor pe venit si, respectv, a impozitelor pe avere. 3.1.Impozitele pe venit: Au putut fi introduse atunci cand s-a inregistrat o suficienta diferentiere a veniturilor realizate de diferite categorii sociale. Acest moment este marcat de cresterea numarului muncitorilor si functionarilor, care realizau venituri sub forma salariilor, a industriasiilor, comerciantilor si bancherilor care realizau venituri sub forma profitului si a proprietarilor funciari care care obtineau venituri sub forma rentei. In calitate de subiecte ale impozitului pe venit, apar, asadar, persoanele fizice si cele juridice care realizeaza venituri din diferite surse: 3.1.1.Impozitul pe venitul persoanelor fizice: La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri. Sunt scutiti suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respective, uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozitabil. Venitul impozabil este cel care ramane din venitul brut, dupa ce se fac anumite cazaminte cum sunt: cheltuielile de productie, dobanzile platite pentru creditele primare, primele de asigurare platite, cotizatiile la asigurarile de boala, de accidente si de somaj, precum sila casele de pensii, pierderile din activitatea anilor precedenti, pierderi provocate de calamitati naturale. Atunci cand veniturile obtinute in comun de mai multe personae nu se pot 2

individualiza, impunerea se face pe ansamblul persoanelor care au participat la realizarea acestora, adica pe o familie sau pe o gospodarie. In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezarea a impozitelor pe veniturilor persoanelor fizice: 1. sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui impozit unic pe venit, care permite totusi o impunere diferentiata pentru fiecare categorie de venit, fie prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa. 2. sistemul impunerii globale presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulate unui singur impozit. Se practica in tari ca SUA, Germania, Franta, Italia, Belgia, Marea Britanie etc. Persoanele care relizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite de cumularea veniturilor practicata in sistemul impunerii globale. Pentru calcularea impozitului pot fi utilizate cote proportionale sau cote progresive. Cel mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit. Numarul transelor si nivelul cotelor difera de la o tara la alta. In Japonia, nivelul progresivitatii ajunge pana la 50%, iar in Australia aceasta se opreste la 60%. In SUA, se realizeaza doua cote de impozit, respective 15% pt cei care realizeaza venituri intre 2001-30 000$ si 28% pt cei cu venituri de peste 30 000$. Ca tendinta pe plan mondial, se remarca faptul ca incasarile provenite din impozitele asezate asupra veniturilor realizate de personaele fizice cunosc o crestere continua, detinand o pondere mai mare in totalul sumelor inscrise in buget, comparative cu cele provenite din impozitele percepute pe veniturile persoanelor juridice. De mentionat ca nu sunt supuse impozitarii: pensile de orice fel si ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale, alocatiile de stat pt copii,pensile de intretinere, bursele acordate elevilor, studentilor sau doctoranzilor, dobanzile acordate pentru titlurile de stat, precum si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare, sumele sau bunurile primate ca ajutor, donatie, mostenire sau sponsorizare, potrivit legii, sumele primate de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane, etc. 3.1.2.Impozitul pe profitul persoanelor juridice: Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, in unele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un sistem distinct. In general, modul in care se realizeaza impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societati de persoane sau ca societati de capital. In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent in baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimonial societatii respective. La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta intre averea personala a actionarilor si patrimonial societatii; actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma de dividende, cat si societatii pentru constituirea unor fonduri. Prin urmare, in cazul societatilor de capital putem vorbi de profitul societatii inainte de repartizare, de profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende si de profitul ramas la dispozitia societatii. In ceea ce priveste impozarea propriu-zisa a profitului net abtinut de societatile de capital, practica fiscala internationala permite evidentierea urmatoarelor situatii: 1. in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de proprietarul capitalului social. De exemplu, in Bulgaria, profitul intreprinderilor de stat de interes national este impozitat cu o cota de 52%, iar cel al intreprinderilor de interes local cu 42%; 2. cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilor din care se 3

obtine profitul. Aceasta situatie se intalneste in Ucraina, Franta, Germania, Bulgaria si Romania; 3. nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a societatii ( Marea Britanie); 4. utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al bugetului de stat sau al bugetelor locale; 5. utilizarea unei singure cote de impunere. In Marea Britanie cota principala este de 33%, iar pentru societatile mici se foloseste o cota de 25%. In Germania intalnim cota cea mai ridicata (50%), iar in majoritatea tarilor cota impozitulie se situeaza intre 30-40%, urmarindu-se ca aceasta sa nu aiba un caracter descurajator pentru agentii economici. Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea. Impoitele stabilite conform celor mai sus mentionate sunt trecute de catre organele fiscale in registrul de rol. 3.2. Impozitele pe avere: Instituirea acestor impozite a fost facuta in stransa legatura cu faptul ca diferite persoane fizice si juridice au drept de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile. In practica fiscala din diferite tari, impozitele pe avere se intalnesc sub urmatoarele forme: impozite asupra averii propriu-zise, impozite pe circulatia averii si impozite pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii. Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite pe substanta averii. Acestea din urma conduc la micsorarea materiei impozabile, deoarece se platesc chiar din substanta averii supuse impunerii, motiv pentru care se intalnesc foarte rar ca impozite cu caracter permanent. Ele sunt introduce, de regula, ca impozite exceptionale pe avere, care se percep o singura data (de exemplu, in timpul sau dupa terminarea unui razboi). Ca impozite asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent, putem aminti: impozitele pe proprietati imobiliare si impozitele asupra activului net. Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate pivind bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general scazute. Apelarea la impozitele pe terenuri si cladiri se face atat din considerente de ordin financiar ( procurarea de venituri pentru bugetul statului), cat si din alte motive. Impozitul pe propritataea funciara este conceput si ca un

instrument de influentarea a a modului de folosinta a fondului funciar. In acest sens, cotele de impozit sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului, cat si de amplasamentul acestuia. Impozitul asupra activului net are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un contribuabil. Desi, in principiu, sub incidenta acestui impozit ar trebui sa cada toate activele care pot fi evaluate, in realitate se impun doar patrimoniul agricol si cel forestier, fondul funciar, bunurile mobile si imobile utilizate pentru desfasurarea de activitati comerciale, profesii libere etc. din care s-au dedus datoriile care le graveaza. Pentru calcularea impozitului pe activul net se folosesc fie cote proportionale, fie cote progresive. Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie intalnim: impozitul pe succesiuni, impozitul pe donatii, impozitul pe actele de vanzarecumparare, impozitul pe circulatia capitalurilor. 4.PRINCIPALELE IMPOZITELE DIRECTE IN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE 4.1. AUSTRIA 4.1.1. Impozitul pe profit. Reglementarea impozitului pe profit in Austria prezinta destule similitudini cu sistemul fiscal german. Exista insa anumite particularitati care pot interesa investitorii straini. Acestea privesc in special un regim deosebit de favorabil de scutiri de la plata impozitelor pentru dividendele si plus valorile obtinute din cesiunea titlurilor de participare straine. Aceste dispozitii legale fac din Austria o locatie interesanta pentru implantarea unor societati de tip holding. Sumele colectate cu acest titlu se impart intre Guvernul federal, Guvernele landurilor si autoritatile locale, in urmatoarea proportie: Guvernul federal 71,891%; Guvernele landurilor 14.941%; autoritaile locale 13,168%. Cat priveste sfera subiectilor impozabili, trebuie sa distingem intre mai multe ipostaze: - unele societati datoreaza impozit pe profit atat pentru veniturile realizate in Austria, cat si pentru beneficiile realizate in strainatate: societatile de capital, cooperativele, fondurile de asigurari mutuale, asociatiile, fundatiile, alte persoane juridice de drept privat, asociatii care nu au personalitate juridica, institutiile, fundatiile sau alte fonduri speciale guvernate de dreputl privat, al caror administratie centrala sau sediu se gaseste in Austria; de asemenea, impozitul este datorat pentru aceleasi beneficii si de catre persoanele juridice de drept public austriece, pentru beneficiile realizate de serviciile publice industriale si comerciale aflate in subordinea lor; - persoanele juridice, asocierile de persoane fizice si fondurile care nu au administratia centrala sau sediul in Austria datoreaza impozit doar pentru profitul realizat in acest stat;

- in fine, exista anumite persoane juridice care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. Profitul impozabil este determniat dupa regulile care se utilizeaza si la calcularea impozitului pe venit. In cazul venitului obtinut din activitati agricole, forestiere, comerciale, industriale sau din activitati independente, materia impozabila este reprezentata de profiutl realizat. Pentru celalalte activitati, baza de impunere este determinate ca difernta intre veniturile realizate si costurile exploatarii. Anumite cheltuieli efectuate pot fii deduse, cu conditia ca ele san u fi constituit deja cheltuieli deductibile in raport de dispozitiile legale privind impozitul pe venit. Pot fi deduse, de exemplu, pensile platite, cheltuielile permanente, onorariile platite consilierilor fisacli, donatiile admise de lege, cheltuielile pentru cercetare dezvoltare (in limita a 25%), cheltuieli pentru pregatirea profesionala a angajatilor (in limta a 20%)etc. Plata impozitului se face anual, cota de impunere, fiind de 25%. Daca printr-un contract de cesiune a beneficiilor, o societate de capital (societate filiala) care si are conducerea administrative sau sediul social in Austria, se angajeaza sa transfere tot profitul sau unei alte societati de capital austriece (societatea mama), profitul va fi impozitat la nivelul societatii mama, daca aceasta depune un bilant consolidat. Independent de profitul pe care il realizeaza, societatile pe actiuni supuse impozitului pe profit trebuie sa plateasca un impozit minimal determinat in functie de forma sub care este constituita societatea si care reprezinta aproximativ 5% din capitalul social minimal pentru constiuirea respectivei societati (pentru SRL-uri impozitul minimal este de 1090 pentru primul exercitiu fiscal si de 1750 , pentru urmatoarele; pentru societatile pe actiuni , impozitul minimal este de 1090 pentru primul exercitiu fiscal si de 3500 , pentru urmatoarele, iar pentru banci si societati de asigurare, de 5452). 4.1.2. Impozitul pe venit. In Austria, impozitul pe veniturile persoanelor fizice colectat se imparte intre Guvernul federal, landuri si autoritatile locale, in aceleasi proportii ca la impozitul pe profit. Acest impozit este datorat de rezidentii austrieci, pentru veniturile din tara si din strainatate pe care acestia le obtin. Dimpotriva, nerezidentii datoreaza impozit numai pentru beneficiile de origine austriaca. Baza impozabila este constituita din sapte categorii distincte de venituri: venituri agricole, venituri necomerciale, venituri industriale si comerciale, salarii si indemnizatii, venituri din investitii, venituri funciare si drepturi de autor, alte venituri. In principiu, baza impozabila se obtine prin insumarea beneficiului contabil corespunzator celor sapte categorii de venit. Sunt scutite de impozitare, de pilda, pensile veteranilor de razboi, ajutoarele acordate pentru promovarea artelor, a stiintei sau a cercetarii, alocatiile familiale, compensatiile platite victimelor infractiunilor violente etc. Pentru primele trei categorii de venituri mentionate, legiuitorul austriac a prevazut posibilitatea unor deduceri: 20% din investitiile in material formarii profesionale a angajatilor, 35% din investitiile pentru cercetare dezvoltare, o cota parte din contributiile voluntare la fondurile de pensii (aproximativ 10% din cheltuielile de pana la 1800 sunt deductibile, cu conditia ca minim 40% din capital sa fie investit in actiunile unor companii austriece), sumele platite

consultantilor fiscali, contributiile in favoarea cultelor religioase (plafonate la un anumit nivel), achizitionarea de noi actiuni (in anumite limite). De asemenea, diminueaza venitul impozabil si anumite cheltuieli exceptionale, cum ar fi cheltuielile medicale, reparatiile necesare in urma survenirii unei calamitati, cheltuieli de inmormantare, anumite cheltuieli cu educatia copiilor trimisi sa studieze in strainatate. Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru veniturile mai mici de 3.640 , pana la 50% la venituri de peste 50.870 .

4.2. BELGIA 4.2.1. Impozitul pe profit Regimul fiscal Belgian poate lesne rivaliza cu Olanda sau Luxemburg in material legislatiei favorabile privind implantarea societatilor de holding. Impozitul pe profit colectat se varsa in intregime in bugetul statului. Toate societatiile, asociatiile, institutiile sau sediile permanente ale unor asemenea entitati datoreaza impozit pe profit, in conditiile in care: au personalitate juridica; au sediul statutar, sediul principal, sediul real sau conducerea administrative in Belgia; sunt angajate intro afacere sau intr-o activitate cu scop lucrativ. Determinarea bazei de impunere pentru impozitul pe profit prezinta o mare complexitate in dreptul Belgian. Practic, determinarea bazei de impunere este rezultatul unei succesiuni de saqse operatiuni, fiacare cu regulile ei distincte: a) intr-o prima etapa, se determina si se insumeaza componentele profitului impozabil. Acestea sunt grupate in trei mari categorii: rezervele, cheltuielile nedeductibile, beneficiile distribuite b) o a doua operatiune consta in separarea profitului impozabil in trei parti, in raport cu originea lor, dupa cum urmeaza: - profiturile realizate in Belgia se impoziteaza integral; - profiturile realizate in strainatate, intr-un stat cu care Belgia nu a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, beneficiaza de o reducere atunci cand este determinat impozitul pe profit datorat; - profiturile realizate in strainatate, intr-o tara cu care Belgia a incheiat o conventie de evitare a dublei impuneri, sunt scutite de impozitare sin u mai sunt luate in calcul in continuare. c) in cea de-a treia etapa are loc deducerea elementelor neimpozabile; d) in a patra etapa sunt deduse participarile scutite de impozit si venitul din bunuri mobile scutit de impozitare; e) deducerea pierderilor fiscale anterioare se efectueaza in cea de-a cincea etapa a determinarii bazei impozabile; f) in cadrul ultimei operatiuni, are loc deducerea investitiilor luate in calcul de legislate fiscala. Sunt deductibile in special urmatoarele categorii de investitii: - investitiile facute pentru economia de resurse, investitiile ecologice si cele pentru inovare; - investitiile facute de IMM-uri, in anumite conditii;

- investitiile menite sa aigure reciclarea unor ambalaje. Cota standard de impunere este de 33%. Anumite cote reduse sunt acordate atunci cand profitul impozabil nu depaseste pragul de 322.500 . Pentru a putea beneficia de aceste cote reduse, o societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii suplimentare referitoare la activitatea sa ( de pilda san u fie membra a unui grup care apartine unui centru de coordonare inregistrat in Belgia), la structura actionariatului (nu se aplica in cazul in care mai mult de 50% din actiuni sunt controlate de alta societate), la remuneratia administratorilor, etc.pentru profitul impozabil care provine dintr-un stat cu care Belgian u a semnat o conventie de evitare a dublei impuneri (si care a fost impozitat in acel stat), cota de impozitare este redusa la un sfert. Un alt element particular este faptul ca in Belgia se datoreaza un impozit distinct pentru veniturile realizate de anumite persoane juridice. Impozitul este datorat de: stat, provincii, regiunea Bruxelles, municipalitati si autoritatile care administreaza bunurile cultelor religioase; societatile si asociatile non-profit. In plus, distinct de acest impozit se plateste un impozit annual de catre companiile de asigurari, societatile de credit si trusts, in cuantum de 0,06%. 4.2.2. Impozitul pe venit Impozitul pe venit, pentru totalitatea veniturilor din Regat si din strainatate, este datorat de persoanele fizice rezidente, adica de acele persoane care au domiciliul in Belgia sau care si-au plasat averea in aceasta tara. Nerezidentii sunt impozitati numai pentru veniturile obtinute din Belgia. Determinarea venitului net impozabil se face la nivelul fiecareia dintre cele patru categorii de venituri prevazute de legisaltia fiscala belgiana: veniturile de natura imobiliara, veniturile de natura imobiliara, venituri de natura mobiliara, veniturile profesionale si veniturile diverse (din diferite prestatii ocazionale, rente, jocuri de noroc, premii etc.). a) In materia veniturilor de natura imobiliara, se face distinctie intre imobilele situate in Belgia si imobilele situate in strainatate: - pentru imobilele situate in Belgia, venitul net anual se aprecieaza in functie de venitul cadastral si de destinatia imobilului respective, care , permite determinarea venitului net de natura imobiliara: 1. imobilul nu este inchiriat: venitul net este venitul cadastral; pentru aceasta situatie, in care proprietarul imobilului locuieste in aceasta, legea fiscala acorda o deducere de 4017 , majorata cu 325 pentru sot/sotie sau copii aflati in intretinere; 2.imobilul este inchiriat sau constituie resedinta secundara a proprietarului: venitul net este venitul cadastral majorat cu 40%; 3.imobilul este folosit de proprietar pentru propria afacere sau activitate profesionala: nu se datoreaza impozit; 4.imobilul este inchiriat unei alte persoane pentru a exercita o activitate profesionala: venitul net este reprezentat de chirie( care nu poate fi mai mica decat venitul cadastral indexat), din care se scad anumite cote de cheltuieli forfetare (10% pentru terenuri, 40% pentru cladiri). - pentru imobilele situate in strainatate, venitul net este reprezentat de valoarea locativa neta (daca imobilul nu este inchiriat), respective de venitul net (daca imobilul este inchiriat).

b) In material veniturilor de natura mobiliara , sunt luate in calcul dividendele, dobanzile si alte venituri similare. Nu sunt impusi in baza de impunere primi 1500 de obtinuti de fiecare familie din depozitele curente. c) In randul veniturilor profesionale se include salariile si indemnizatiile, remuneratiile directorilor si administratorilor, profitul din activitati agricole, industriale sau comerciale, veniturile din exercitarea unei profesii liberale, indeminzatiile de somaj, invaliditate, boala, pensile. Schematic, veniturile profesionale se determina dupa o procedura care cuprinde 6 etape: - deducerea din totalul veniturilor de acest tip a contributiilor sociale obligatorii; - luarea in calcul a cheltuielilor deductibile; - evidentierea cheltuielilor economice; - deducerea pierderilor fiscale; - deducerea cotei de asistenta sau a cotei maritale; - compensarea pierderilor fiscale intre soti. Cotele de impunere oscileaza intre 25% pentru venituri mai mici de 6.480 si 50% pentru venituri mai mari de 29.740 . 4.3. CEHIA 4.3.1. Impozitul pe profit. Potrivit regulilor fiscale din Cehia, sunt supuse impozitului pe profit societatile rezidente si societatile straine care au un sediu permanent in Cehia. Pentru sucursale, impunerea se face in baza unei negocieri intre sucursala si administratia fiscala. Determinare bazei impozabile se face prin deducerea din totalul beneficiilor realizate a cheltuielilor deductibile fiscal. De asemenae sunt acceptate o serie de deduceri pentru investitiile facute. Cota standard pentru impozitul pe profit este de 26%. Dividendele platite de filialele societatilor mama suporta o retinere la sursa de maxim 10%. Fondurile de investitii, fondurile de pensii si fondurile mutuale datoreaza un impozit pe profit de 15%. Pierderile fiscale pot fi reportate asupar beneficiilor viitoare pentru o perioada de 5 ani. De acesta posibilitate nu beneficiaza insa societatile care au primit anumite facilitate fiscale pentru incurajarea investitiilor facute. 4.3.2. Impozitul pe venit. Distinctia dintre rezidenti si nerezidenti este importanta si pentru impozitarea veniturilor in Cehia. O persoana este considerate rezidenta daca are un domiciliul permanent in Cehia sau daca locuieste in aceasta tara mai mult de 183 de zile pe an. Acestia sunt impozitati pentru beneficiile lor mondiale, mai putin in ipoteza in caqre centrul intereselor lor vitale ramane totusi in strainatate. Baza de impunere este destul de cuprinzatoare si include veniturile din salarii, veniturile din activitati independente, venituri din cedare folosintei bunurilor, castigurile din tranzactii cu active financiare sau non-financiare, venituri diverse. Impozitarea veniturilor astfel determinate se face pe baza unui barem progresiv, cu patru paliere de impunere.

4.4. CIPRU 4.4.1. Impozitul pe profit Sistemul cipriot de impozitare a profitului este classic. Sunt supuse impozitului pe profit societatile, in principiu cele de capital, asa cum sunt ele determinate de lege. Pentru societatile de persoane, impozitarea se face la nivelul asociatilor. Sunt scutite de impozitare 50% din dobanzile care nu provin din activitatea curenta a societatii, dividendele si beneficiile rezultate din tranzactionarea unor titluri de participare la alte societati. Toate cheltuielile destinate productiei sunt in intregime deductibile. Este admisa amortizarea anumitor investitii importante, legiuitorul prevazand si durata de viata care trebuie luata in calcul pentru unele investitii ( de pilda, 25 de ani pentru cladiri industriale si pentru hoteluri, 33 de ani pentru alte immobile). Pierderile fiscale pot fi reportate pe termen nelimitat asupra rezultatelor favorabile din urmatoarele exercitii fiscale. Societatile datoreaza un impozit pe profit de 10%, iar serviciile publice autonome un impozit de 25%. In ceea ce priveste societatile nerezidente, urmatoarele beneficii realizate de acestea nu sunt impozabile: profitul realizat prin intermediul unui sediu permanent in Cipru; chiriile, redeventele, fructele obtinute prin inchiriereade filmesau alte bunuri situate in Cipru; veniturile brute din anumite activitati artistice si sportive desfasurate in Cipru. 4.4.2. Impozitul pe venit. Impozitul pe venit si contributia speciala pentru aparare sunt datorate de rezidentii ciprioti, pentru totalitatea beneficiilor pe cvare le obtin, din Insula Afroditei sau din strainatate. In schimb, nerezidentii datoreaza impozit numai pentru veniturile obtinute din Cipru: venituri platite de un sediu permanent, salarii pentru functii exercitate aici, remuneratii ale artistilor, castiguri din tranzactii imobiliare. De mentionat ca dividendele si dobanzile platite nerezidentilor se impoziteaza. Pentru determinarea bazei de impunere a impozitului pe venit sunt luate in considerare mai multe categorii de venituri: veniturile care provin dintr-o activitate comerciala sau din exercitarea unei profesiuni liberale, salariile, dobanzile, dividendele, sumele obtinute din cedarea folosintei bunurilor, pensile si rentele viagere. Sunt scutite de impunere: beneficiile obtinute din instrainarea partilor sociale ori a actiunilr detinute la o societate comerciala, veniturile provenind de la fondurile de pensii fondurile de economisire sau de la orice companie de asigurari. De asemenea, sunt scutite de impozitare veniturile care provin din furnizarea de servicii unui angajator nerezident sau sediului permanent din strainatate a unui angajator resident, pentru o perioada mai mare de 90 de zile. Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 10.000 de lire cipriote si 30% pentru venituri mai mari de 20.001 lire cipriote.

10

Contributia speciala pentru aparare este de 10% din valoarea dobanzilor platite, 15% din valoarea dividendelor incasate, respective 3% din valoarea chiriilor percepute.

4.5. DANEMARCA 4.5.1. Impozitul pe profit. Danemarca, cu un nivel al presiunii fiscale in jur de 50%, este una dintre tarile membre ala Uniunii Europene unde greutatea prelevarilor obligatorii este extreme de apasatoare. Din acet punct de vedere, patria lui Hamlet se situeaza pe locul doi in lume, dupa Suedia. Principala particularitate a regimului fiscal danez este aceea ca autorizeaza societatile daneze sa beneficieze de o impozitare comuna, impreuna cu toate filialele lor aflate in strainatate. De asemenea, Danemarca ofera un mediu fiscal atractiv pentru societatile de holding. Impozitul pe profit obtinut se imparte intre stat si municipalitati , un procent de 13,41% revenind acestora din urma. In sensul legislatiei fiscale daneze, sunt subiecti impozabili: - societatile rezidente in Danemarca; - societatile rezidente in Groenlanda, insulele Feroe sau intr-un alt stat, atata timp cat: exercita o activitatea sau participa la oa activitate economica prin intermediul unui sediu permanent din Danemarca si percep anumite venituri gratie activitatii lor; percep dividende, cu exceptia dividendelor platite de filialele daneze societatilor mama din alte state membre care detin o participare de cel putin 25%; in calitatea lor de proprietari, coproprietari sau uzufructuari obtin un anumit venit de pe urma unui imobil situat in Danemarca ; au la dispozitie lucratori care pot fi angajati in Danemarca; primesc onorarii pentru activitati de consultanta sau percep redevente. Particularitai prezinta si regimul scutirilor de la plata impozitului pe profit. Astfel, o scutire de la plata impozitului pe profit poate fi acordata daca profitul impozabil al unei societati pe actiuni sau al unei societati assimilate cuprinde dividende platite de alte societati sau daca, in fapt , singura activitate a societatii este aceea ca ea detine actiuni la o alta societate. Cota de impunere eset stabilita la 28%. Prin exceptie, asociatiile de producatori sau asociatiile cumparatorilor platesc un impozit de 14,3% din profitul lor impozabil. 4.5.2. Impozitul pe venit. Pentru a putea determina impozitul pe venit perceput in Danemarca, este nevoie sa determinam mai intai categoriile de contribuabili. Vom porni de la distinctia clasica intre rezidenti si nerezidenti: a) rezidentii datoreaza un dublu impozit pentru veniturile pe care le realizeaza: un impozit pe venit statal, stabilit pe baza unui barem progresiv, si un impozit pe venit local, in cota fixa stabilita de fiecare municipalitate in parte. b) nerezidentii datoreaza impozit pe venit doar pentru veniturile de origine daneza: venituri primite de la un sediu permanent din Danemarca, venituri din detinerea unui imobil in Danemarca, salarii si indemnizatii primate pentru munca desfasurata in aceasta tara, remuneratiile membrilorunui consiliu de administratie, etc.

11

Baza de impozitare este compusa din trei mari categorii de venituri: a) veniturile personale, cuprinzand salariile, indemnizatiile, pensile, venituri din activitati independente si comerciale; b) veniturile din capital; c) dividendele si plus-valorile provenind din cesiunea unor titluri de participare. Fiecare contribuabil poate beneficia de o deducere personala anuala de 36.800 coroane daneze. Cotele de impunere sunt stabilite dupa cum urmeaza, in functie de categoria de venit: a) veniturile personale: cota variaza intre 38% pentru veniturile mai mici de 216.800 DKK si 59% pentru veniturile mai mari de 304.800 DKK; b) pentru veniturile din capital, cotele de impunere sunt identice; c) pentru dividendele si veniturile realizate din vanzarea titlurilor de participare la societati daneze, cota de impozitare este de 28%, daca aceste venituri nu depasesc annual 42.400 DKK. Pentru veniturile care exceed acest prag, se percepe un impozit suplimentar de 15%. 4.6. ESTONIA 4.6.1. Impozitul pe profit. De la 1 ianuarie 2000, societatile rezidente si sediile permanente ale societatilor straine datoreaza impozit pe profit pentru toate beneficiile pe care le distribuie, Estonia decizand san u mpoziteze beneficiile care nu sunt distribuite. In baza de impozitare sunt deci incluse dividendele si oricare alte beneficii distribuite, darurile si donatiile, cheltuielile de protocol, cheltuielile si platile care nu pot fi justificate de o legatura directa cu activitatea societatii. Cota de impozitare este satbilita la 16%. Transferal beneficiilor unui sediu permanent catre societatea mama sau catre o societate nerezidenta este considerate o distribuire. 4.6.2. Impozitul pe venit. In Estonia, stat care aloca o parte destul de interesanta din impozitele si taxele colectate comunitatilor locale , impozitul pe venit colectat reprezinta aproximativ 44% din bugetul statului si in jur de 56% din bugetul fiecarei comunitati locale. In principiu, rezidentii sunt impozitati pentru toate veniturile pe care le obtin, din tara sau din strainatate, iar nerezidentii numai pentru veniturile obtinut in Estonia. O persoana fizica are calitatea de resident daca are un domiciliu permanent in Estonia, daca locuieste in acest stat mai mult de 183 zile in cursul unui an fiscal sau daca este un functionar public trimis sa lucreze in strainatate. Baza de impozitare este constiutita dintr-o varietate de surse de venit: salarii, prime de la locul de munca, indemnizatiile functionarilor publici, dobanzi, redevente, castiguri din tranzactii cu active mobiliare sau imobiliare, pensii, burse, venituri diverse. De asemenea, sunt scutite de impozitare unele categorii de venituri: dividendele distribuite de o societate estoniana, bursele acordate in baza legii, rambursarea cheltuielilor pentru voiajul de afaceri, anumite cheltuieli pentru

12

imbracaminte, alocatiile familiale, subsidiile si compensatiile platite de stat si de colectivitatile locale, veniturile obtinute din succesiuni si donatii, castigurile la loterie etc. 4.7.FINLANDA. 4.7.1. Impozitul pe profit. In Tara celor 1000 de lacuri, beneficiari ai impozitului pe profit colectat sunt: statul, pentru 75,08% din totalul veniturilor colectate; municipalitatile 23,22%; comunitatile locale ale Bisericii Luterane si Bisericii Ortodoxe 1.70%. Subiectii impozabili sunt toate societatile rezidente in Finlanda, iar baza de impunere o constituie profitul annual al societatii. De la plata impozitului exista o serie de scutiri: - beneficiaza de scutire capiatlul adus ca aport de actionarii unei societati comerciale si sumele primate ca rambursari la impozitul pe venit platit; - cheltuielile pentru racordare percepute de companiile care intretin sistemele de electricitate, telefonie, aprovizionare cu apa, canalizare sau incalzire; - statul si departamentele platesc impozit pe profit municipalitatilor pentru beneficiile pe care le obtin din anumite proprietati imobiliare sau din activitati industriale si comerciale; municipalitatile platesc la randul lor impozit pe profit pentru beneficiile pe care le obtin in sfera de actiune a unei alte unitati administrativ teritoriale de acelasi rang; counitatile religioasedatoreaza impozit municipalitatilor pentru veniturile pe care le obtin din anumite activitati comunitare sau din proprietati imobiliare; in fine, municipalitatile si comunitatile religioase nu platesc impozit statului. In general, sunt deductibile cheltuielile effectuate de societate pentru a obtine sau a-si conserva veniturile. Cota de impozitare, fixate de legiuitorul finlandez, este de 26%. 4.7.2. Impozitul pe venit. Impozitarea veniturilor in Finlanda prezinat particularitati chiar in ceea ce priveste beneficiarii impozitului pe venit colectat. Practice, exista trei impozite pe venit, percepute de stat, de municipalitati si de comunitatile locale ala Bisericii Evanghelice Luterane si ale Bisericii Ortodoxe. Baza de impozitare este constituita dintr-o varietate de categorii de venit, mai putin veniturile de investitii, care sunt impozitate separate: venituri de natura salariala, venituri agricole, pensii, beneficii sociale, venituri comerciale, 80% din beneficiile distribuite de fondurile de investitii ale angajatilor. Cotele de impunere pentru impozitul cuvenit statului finlandez corespund unui system preogresiv de impozitare si oscileaza intre 0% pentru un venit annual impozabil mai mic de 11.700 si 33.5%pentru venituri mai mari de 55.800 . La impozitul astfel determinat se adauga in primul rand impozitul pe venitul local, perceput de municipalitati. Acest impozit este satbilit de fiecare comunitate locala. Impozitul religios variaza intre 1 si 2.25% si esta colectat impreuna cu impozitul pe venit local.

13

Veniturile nerezidentilor sunt impozitate cu o cota unica de 35%, exceptie facand veniturile artistilor si sportivilor, acestea fiind impozitate cu 15%. Veniturile din investitii sunt impozitate distinct in Finlanda, cu o cota fixa de 28%. 4.8. FRANTA 4.8.1. Impozitul pe profit. Impozitul pe profit constituie venit la bugetul statului. Subiectii impozabili sunt societatile de capital si societatile assimilate celor de capital, anumite stabilimente publice care desfasoara o activitate industriala si comerciala, colectivitatile teritoriale si asociatiile care nu sunt in mod expres exonerate. Societatile de persoane pot opta sa fie supuse impozitului pe profit. Baza de impunere se constituie din profitul realizat in urma activitatilor desfasurate in Franta. Acest profit este determinat ca diferenta dintre valoarea activului net la inchiderea si deschiderea exercitului financiar, diminuata cu eventualele majorari de capital, majorata cu eventualele distribuiri catre actionari. In practica, profitul impozabil este determinat pe baza rezultatelor contabile anuale, carora li se pot adduce rectificari prin deduceri si reintegrari extracontabile care trebuie sa tina seama de regulile fiscale specifice. Printer entitatile care beneficieaza de scutiri de la plata impozitului se numara regiunile, departamentele, municipalitatile, comunele, cooperativele, asociatiile fermierilor, societatile de investitii, asociatiile al caror scop este de a pune anumite bunuri la dispozitia membrilor lor. Cota standard de impozitare este de 33,33%. De asemenea exista si o serie de cote reduse: - o cota redusa de 19% se aplica pentru veniturile din capitalpe termen lung (cu exceptia anumitor castiguri din capital care au o natura financiara); - cota de 19% se aplica si pentru fractiunea de profit incorporate in capitalul social de catre societatile a caraor cifra de afaceri nu depaseste 7.630.000 si nu sunt societati mama in cadrul unui grup de societati; aceasta fractiune nu poate depasi 25% din profitul anual contabil, fara a depasi plafonul de 30.000 ; - o cota de 24% sau 10% se aplica pentru veniturile funciare si agricole sau pentru anumite venituri mobiliare obtiunte de stabilimentele publice care exercita o activitate administrativa, de anumite asociatii civice sau organizatii non-profit; - creditul fiscal obtinut prin aplicarea sistemului de avoir fiscal atasat veniturilor mobiliare incasate de societati se imputa in intregime asupra impozitului, darn u este in principiu rambursabil. 4.8.2. Impozitul pe venit. Pentru determinarea subiectilor rezidenti impozabili, legislatia fiscala franceza intrebuinteaza trei criterii alternative: - criteriul de ordin personal: resedinta permanenta in Franta; - criteriul de ordin professional: exercitarea in Franta a unei activitati profesionale (salariata sau nu), care nu reprezinta o activitate accesorie;

14

- criteriul de ordin economic: situarea in Hexagon a centrului de interes economic. In principiu, rezidentii datoreaza impozit pentru toate veniturile lor (din tara si din strainatate), in timp ce nerezidentii datoreaza impozit doar pentru beneficiile de sursa franceza. Baza de impozitare cuprinde noua categorii de venituri: indemnizatii, salarii, pensii, si rente viagere; beneficii agricole; beneficii industriale si comerciale; venituri necomerciale; venituri din capitaluiri de natura mobiliara; venituri funciare; remuneratiile administratorilor societatilor comerciale; castiguri profesionale; casiguri obtinute de particulari. Determinarea venitului impozabil se face la nivelul fiecarei categorii de venit, urmand reguli proprii Cota de impunere varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 4.262 si 48% pentru venituri mai mari de 47.932 . Franta acorda o atentie sporita impozitarii plus-valorilor din diverse tranzactii sau din detinerea unor active de natura mobiliara sau imobiliara. Practic, exista doua mari categorii de operatiuni impozabile: - castigurile mobiliare realizate prin cesiunea de valori mobiliare sau de obiecte pretioase; - castigurile imobiliare realizate prin cesionarea unor immobile sau a unor drepturi asupra imobilelor. Cotele de imounere sunt variabile: - venituri din cesiunea valorilor mobiliare mai mari de 15.000 se impoziteaza cu 16, la care se aduga o contributie sociala obligatory de 10%; - castigarea din cesionarea unor obiecte de valoare: metale pretioase 8% din pretul de vanzare; bijuterii, obiecte de arta sau de colectie 5% pentru ceea ce depaseste 3050 ; - venituri de natura imobiliara aplicarea baremului general de impunere, cu anumite corrective care sa atenueze progresia impunerii. 4.9. GERMANIA 4.9.1. Impozitul pe profit. Asa cum s-a aratat in literature de specialitate, regimul impozituluipe profit in Germania a suferit in ultimii ani modificari de profunzime. Garatie acestora, Germania a devenit una dintre tarile Uniunii Europene in care cota de impunere esta foarte redusa. Au adoptate reguli mai stricte in material preturilor de transfer, a integrarii fiscale a societatilor si a luptei contra evaziunii fiscale. Beneficiari ai impozitului pe profit sunt in egala masura statul si landurile, fiecare incasand 50% din impozitul pe profit perceput la nivelul intregii tari. Din punct de vedere al subiectilor impozabili, anumite societati datoreaza impozit pe profit pentru toate beneficiile pe care le obtin, fara exceptie: societatile de capital, cooperativele, societatile de asigurari mutuale, alte persoane juridice de drept privat, asociatii fara personalitate juridica, institutii, fundatii, sau alte fonduri private speciale, serviciile publice industriale si comerciale ale persoanelor juridice de drept public care au conducere administrativa sau sediul in Germania (colectivitatile germane).

15

Baza de impunere este reprezentata de totalitatea venitului unei societati intr-un an fiscal. In principiu, profitul este intodeauna definit si calculat in concordanta cu prevederile legii privind impozitul pe veniturile persoanelor, desi exista anumite dispozitii specifice, de pilda pentru distribuirea mascata a unor beneficii. Ca si in cazul altor sisteme fiscale, si in Germania putem observa ca exista anumite entitati care sunt scutite de la plata impozitului pe profit. Printer acestea se numara: Deutsche Bundesbank; societatile, asociatiile de persoane si masele patrimonialecare, in raport de un statut, act de infiintare, regulament interior sau in raport de activitatea efectiv desfasurata, au scopuri confesionale, de utilitate publica sau de binefacere; cooperativelesi anumite grupuri autorizate sa construiasca locuinte; asociatiile profesionale care nu desfasoara o activitate cu character industrial sau commercial, casele de pensii si celalalte case de asigurari sociale; cooperativele agricole, asociatiile agricole si alte entitati similare. Cota de impozitare este de 25%. Canalul de televiziune german ZDF datoreaza un impozit de 4% pentru remuneratiile primate ca urmare a difuzarii publicitatii comerciale. Cota de 25% este datorata si atunci cand are loc o distribuire a beneficiilor. Actionarii nu pot recurge la o compensare intre cuantumul impozitului pe profit platit si impozitul pe venit pe care il datoreaza. Totusi dubla impozitare a beneficiilor distribuite (impozitarea profitului si, in egala masura, a venitului din dividende primit de actionari) este evitata pentru ca actionarii care datoreaza impozit pe venit datoreaza acest impozit doar pentru jumatate din beneficiile distribuite sub forma de dividende. Aceeasi regula se aplica castigurilor obtinute din vanzarea actiunilor. Germania ofera si o serie de subventii federale pentru ontreprinderile care se stabilesc in landurile foste est-germane si in fostul Berlin de Est. 4.9.2. Impozitul pe venit. In Germania, impozitul pe venit colectat este repartizat intre statul federal (42,5%), landuri (42,5%) si municipalitati (15%). Sub acest aspect, Germania se numara printer putinele state europene care aloca venituri semnificative nivelului regional de guvernamant. Calitatea de rezident a unui contribuabil este determinata pe baza criteriului domiciliului sau a resedintei obisnuite in Germania. Prin urmare, rezidentii datoreaza impozit pentru beneficiile mondiale, mai putin in situatia in care de la aceaste regule se deroga printr-o conventie de evitare a dublei impunrei semnata de Germania cu un alt stat. Pentru nerezuidenti, categoriile de venituri care sunt impozabile in Germania sunt enumerate expres si limitative de legea fiscala germana. Baza de impunere este constituita din sapte categorii de venituri: beneficii agricole si forestiere; beneficii industriale si comerciale; benefiociile necomerciale; veniturile de natura salariala; veniturile din capital de natura mobiliara; venituri funciare si assimilate; alte venituri. Baza de impunere asupra careia se aplica baremul de impunere este reprezentat de venitul disponibil al contribuabilului.In vederea determinarii acestuia sunt luate in calcul acele cheltuielei care sunt legate de viata private a contribuabilului si care au un caracter indispensabil.

16

Cotele de impunere oscileaza intre 0% pentru venituri mai mici de 7.664 si 42% pentru venituri mai mari de 52.152 . 4.10. GRECIA 4.10.1. Impozitul pe profit. In Grecia, impozitul pe profit se colecteaz la bugetul de stat, dar din totalul sumelor colectate municipalitilor i autoritilor locale le este distribuit o cot de aproximativ 20%. Subiecii impozabili sunt: societile greceti pe aciuni; statul, municipalitile, ntreprinderile cu scop lucrativ, indiferent dac au sau nu personalitate juridic; cooperativele i asociaiile similare; societile strine care opereaz n Grecia, indiferent de forma lor, precum i orice alte organizaii strine care desfoar afaceri n Grecia; societile greceti cu rspundere limitat; persoanele juridice care nu relizeaz profit, greceti sau strine, de drept public sau de drept privat, inclusiv toate tipurile de fundaii. Att societile pe aciuni, ct i societile cu rspundere limitat datoreaz impozit pentru totalitatea profiturilor realizate, n ar sau n strintate. Excepie fac instituiile bancare i societile de asigurri. Pentru acestea, profitul se determin ca urmare a deducerii din totalitatea veniturilor realizate n Grecia i n strintate a unor sume care nu sunt impozabile sau a unor sume impuse unei impuneri speciale definitive. Pentru stat i colectivitile teritoriale, baza impozabil o constituie profitul anual. In cazul cooperativelor i asociaiilor, se impoziteaz profitul obinut n ar i n strintate. Dividendele i eventualele deduceri personate ale membrilor unor asemenea entiti se imput asupra prii din profit rmase dup plata impozitului. In cazul societilor strine, baza de impozitare este determinat prin nsumarea profiturilor obinute n Grecia, inclusiv cele care corespund unui sediu permanent. Baza de impunere a societilor de asigurri i a instituiilorbancare strine care acioneaz n Grecia se determin n acelai fel ca pentru societile naionale. Companiile navale i aeriene care opereaz sub un pavilion strain sunt prezumate c realizeaz n Grecia 10% din profitul lor brut la nivel mondial, dac transport persoane i bunuri spre un port sau un aeroport unde acestea au destinaia final sau unde sunt predate unui alt operator. Persoanele juridice non-profit datoreaz impozit doar pentru beneficiile pe care le obin, n ar sau n strintate, din nchirierea unor cldiri sau terenuri, ori din tranzaciile cu titluri de participaie. Potrivit legislaiei fiscale elene, anumite entiti sunt scutite de la plata impozitului pe profit: statul, inclusiv serviciile sale publice descentralizate, municipalitile urbane i rurale, pentru profitul obinut din orice surs; nu se datoreaz impozit pe profit nici pentru beneficiile obinute din nchirieri sau dintr-o alt metod de valorificare a proprietii de ctre Mnstirile de la Muntele Athos, Sfntul Mormnt, Mnstirea Sfnt de pe Muntele Sinai, Patriarhia de la Constantinopol i Patriarhiile de la lerusalim i Alexandria. Toate persoanele juridice supuse impozitului pe profit datoreaz o cot de 32% din profitul impozabil pe care l realizeaz. In plus este perceput o cot de 3%

17

din profitul brut realizat din exploatarea bunurilor imobile, fr ca suma astfel perceput s poat depi suma colectat cu titlu de impozit pe profit. In temeiul legii nr.27/1975, este datorat un impozit pe profit de ctre deintorii de nave, pentru vasele sub pavilion grecesc, grupate n dou categorii, la nivelul stabilit de legea special. Navele i brcile turistice private datoreaz de cinci ori impozitul stabilit pentru navele din categoria B, iar navele i brcile folosite n scopuri profesionale de zece ori cuantumul aceluiai impozit. In principiu, impozitul este datorat de proprietarul navei, indiferent de naionalitatea acestuia i indiferent dac are sau nu reedina n Grecia. Scutiri temporare de la plata acestui impozit pot fi acordate pentru navele construite n Grecia, pentru navele reparate sau reconstruite n Grecia (dac plata acestor servicii se face n moned strin) ori pentru navele care desfoar curse regulate ntre porturile greceti sau croaziere n strintate. 4.10.2. Impozitul pe venit. In Grecia, comunitile locale beneficiaz de o cot redus (aproximativ 20%) din impozitul pe venit colectat. Acest impozit este datorat de orice persoan care realizeaz venituri din Grecia, indiferent care este naionalitatea, domiciliul sau reedina ei. Persoanele fizice care au domiciliul n Grecia datoreaz ns impozit pentru beneficiul mondial pe care l realizeaz. Baza de impunere este constituit din ase categorii de venituri: venituri de natur imobiliar (din deinerea unor terenuri, cldiri); venituri din deinerea unor active financiare; venituri comerciale; venituri agricole; venituri de natur salarial; venituri din exercitarea unei activiti profesionale i din alte surse. Cotele de impunere varieaza intre 0% pentru veniturile mai mici de 10.000 si 40% pentru veniturile mai mari de 23.400 . 4.11. IRLANDA 4.11.1. Impozitul pe profit. In Irlanda, impozitul pe profit constituie venit al bugetului statului. Subiecii impozabili sunt n principal societile. Baza de impunere este alctuit din totalitatea beneficiilor, inclusiv din veniturile din capital, altele dect cele obinute dintr-o zon de dezvoltare. Nu sunt incluse n baza impozabil dividendele i alte distribuiri de beneficii primite de la o alt societate rezident n decursul exerciiului financiar luat n considerare. O societate care nu a fost nmatriculat n Irlanda datoreaz impozit pe profit numai dac desfoar o activitate economic n insul prin intermediul unei sucursale sau agenii. n acest caz, elementele care se iau n considerare la determinarea bazei de impunere sunt beneficiile care pot fi atribuite sucursalei sau ageniei. Pn la 31 decembrie2010, beneficiile obinute din manufacturarea unor bunuri pe teritoriul Irlandei sunt impozitate cu 10%. Cota standard de impunere este fixate la 12.5%, una dintre cele mai reduse cote din Uniunea Europeana. 4.11.2. Impozitul pe venit. In principiu, rezidenii irlandezi datoreaz impozit pentru veniturile pe care le realizeaz din ar sau din strintate. Sunt considerate rezidente persoanele

fizice care au petrecut n Irlanda: i) 183 de zile In cursul anului de referin; ii) 280 de zile n cursul anului de referin i al anului fiscal anterior. Anumite categorii de venituri sunt ns impozitate doar dac cel care ndeplinete aceste condiii are reedina obinuit sau domiciliul n Irlanda. Nerezidenii, n schimb, nu datoreaz impozit dect pentru veniturile obinutedin Irlanda. Beneficiile impozabile sunt grupate n mai multe categorii de venituri: beneficii provenind dintr-o activitate comercial; venituri din exercitarea unei profesii liberale; rente i dobnzi; salarii; dividende; venituri din orice forma de cedare a folosinei bunurilor; alte categorii de venituri. Cotele de impunere sunt stabilite difereniat, n funcie de nivelul veniturilor i de situaia familial a contribuabilului. 4.12. ITALIA 4.12.1 Impozitul pe profit. Toate societile i asociaiile de orice fel, care au fost legal constituite i care au un birou nregistrat, un sediu administrativ sau care i desfoar principala activitate n Italia datoreaz impozit pe profit. Totalul beneficiiior impozabile ale acestor entiti cuprinde doar profitul realizat n Italia, mpreun cu veniturile din capital referitoare la bunuri folosite sau legate de desfurarea unei activiti comerciale n Italia, chiar dac asemenea activiti nu sunt desfurate prin intermediul unui sediu permanent. Raportat la entitile care sunt supuse impozitului pe profit, trebuie s facem urmtoarele distincii: a) Societile i organismele comerciale - cele care desfoar activiti comerciale, industriale, de transport, bancare, de asigurri, activitile conexe agriculturii i orice activitate de exploatare: - Societile de capital datoreaz att impozitul pe profit (Imposta sul reddito delle societa - IRES), ct i impozitul regional asupra activitilor productive (Imposta regionale sulle attivita produttive-1 RAP). - Societile de persoane sunt supuse impozitului regional asupra activitilor productive (IRAP), iar beneficiul sau deficitul global al societii, repartizat asociailor pe baza cotelor de participare la capitalul social, impune aplicarea regulilor privind impozitul pe veniturile persoanelorfizice (IRPEF). b) Societile i organismele care nu au caracter comercial datoreaz impozit pentru veniturile bunurilor imobile sau pentru activitile comerciale pe care le exercit cu caracter ocazional. Baza de impunere este reprezentat de profitul net, aa cum rezult el din evidenele contabile i din declaraia de impunere depus de societate. Beneficiile care au fost deja impozitate prin stopaj la surs nu mai sunt incluse n baza de calcul. Societile rezidente care nu desfoar o activitate comercial i societile strine care dein un sediu permanent n Italia i desfoar activiti distincte sunt autorizate de lege s in o contabilitate n partid simpl, n anumite condiii. Cota de impunere aplicabil este de 33% din profitul impozabil. 4.12.2. Impozitul pe venit.

Sunt considerate rezidente i impozitate pentru venitul din orice surs (intern sau extern) persoanele fizice care n cea mai mare parte a anului fiscal sunt nscrise n registrul de stare civil italian sau care au pe teritoriul italian domiciliul sau reedina (n condiiile n care acestea sunt determinate de Codul civil italian). Pentru nerezideni, legea fiscal include n baza de impunere anumite categorii de venituri: veniturile obinute din deinerea unor terenuri/imobile pe teritoriul italian; distribuiile de profit provenite de la un contribuabil italian sau de la o societate care are un sediu permanent n Peninsula; veniturile de natur salarial acordate pentru o activitate desfurat n acest stat etc. Categoriile de venituri pentru care se datoreaz impozit n Italia sunt n principal urmtoarele, fiecare cu propriile ei reguli de determinare a venitului impozabil: venituri funciare; venituri din capital (dobanzi, dividende); venituri de natura salariala; venituri din exercitarea unei activiti independente; venituri din exercitarea unei activiti industriale sau comerciale; venituri provenind din depunerea unor titluri de participare la societile de persoane; venituri diverse. Baza de impunere este diminuat cu anumite categorii de cheltuieli deductible. Cotele de impunere reglementate de lege oscileaza intre 0% pentru venituri mai mici de 3000/7500 si 45% pentru venituri mai mari de 70.001. Alturi de impozitul pe venit datorat statului, contribuabilii mai datoreaz un impozit regional pe venit (cuprins ntre 0,9 i 1,4%) i un impozit comunal pe venit (al crui cuantum nu poate s excead un total de 0,5% ntr-un interval de trei ani). 4.13. LETONIA 4.13.1. Impozitul pe profit. Sfera de aplicare a impozitului pe profit include toate societile letone i toate sediile permanente ale societilor strine. Acestora le sunt impozitate beneficiile realizate la nivel mondial. Societile strine care nu sunt nmatriculate n Letonia sunt impozitate numai pentru profitul pe carel realizeaz n aceast ar. Cota general de impozitare este de 15%. Anumite sectoare economice sunt favorizate prin msuri de incitare fiscal, de regul prin practicarea unor cote de impozitare reduse sau prin admiterea amortizrilor fiscale aproape integral. Printre aceste sectoare se numr producia de calculatoare, industriile de nalt tehnologie, micile ntreprinderi a cror cifr de afaceri este mai mic de 200.000 de lai (sau a cror active nete nu valoreaz mai mult de 70.000 de lai, sau care nu au mai mult de 25 de salariai), sectoarele n care se face o investiie de eel puin 10.000.000 de lai. Reducerile sunt condiionate i nu pot fi acordate dect de Guvern, pentru o perioad de maxim 10 ani. 4.13.2. Impozitul pe venit. Impozitul pe venit este datorat n Letonia de rezidenii letoni, pentru toate veniturile din ar i din strintate, respectiv de nerezideni, pentru veniturile obinute din Letonia. Domiciliul fiscal al unei persoane este determinat dup un criteriu devenit clasic, anume faptul de a locui n Letonia eel puin 183 de zilen decursul unui an fiscal.

Dei impozitul pe venit este colectat de autoritile centrale, n final 71,6% din sumele colectate sunt distribute colectivitilor locale. Baza de impozitare cuprinde n general toate categoriile de venituri ale persoanelorfizice. Scutirile de la plata impozitului i deducerile acordate contribuabililor sunt puine la numr. Printre acestea se numr o deducere personal de baz acordat contribuabililor, n valoare de 216 lai anual. Letonia aplic o cot unic de impozitare n cuantum de 25% (n vigoare din 1995), pentru toate veniturile mai mari de 312 lai anual. Veniturile anuale care nu ating acest prag sunt scutite de impozitare.

4.14. LITUANIA 4.14.1. Impozitul pe profit. Lituania, ca de altfel i celelalte ri din Europa Central i de Est, a pus n practic o strategie de reducere a impozitului pe profit, cu scopul de a atrage mai multe investiii strine. Subiecii impozabili sunt societile lituaniene care au personalitate juridic conform legii, precum i societile strine, adic persoanele juridice sau organismele stabilite pe teritoriul altui stat, constituite ca societi comerciale sau sub o alt form n acel stat i, mai ales, impozabile n statul n cauz. Societile rezidente datoreaz impozit pe profit pentru beneficiul lor mondial. Societile strine sunt impozitate asupra rezultatelor activitii efectuate pe teritoriul Lituaniei prin intermediul unui sediu permanent. Pentru beneficiile pe care o societate strin le primete de la o societate lituanian se reine un impozit la surs. Asemenea venituri sunt urmtoarele: dobnzi, profituri distribuite, drepturi de autor sau alte drepturi conexe (exceptnd programele informatice), redevenele pentru produsele din domeniul proprietii industriale, francizele, remunerarea know-how- u\u\ industrial, comercial sau tiinific, veniturile obinute ca urmare atransferului dreptului de proprietate asupra unui bun imobil situat n Lituania, indemnizaiile pentru nclcarea dreptului de autor i a drepturilbr similare. Baza impozitului pe profit este diminuat cu veniturile neimpozabile i deduceri cum ar fi: amortizrile pentru imobilizri (valoarea acestora este cuprins ntre 5 i 33%), cheltuielile pentru cltoriile de afaceri, donaiile fcute n scopuri caritabile, contribuiile la fondurile de pensii, cheltuielile pentru repararea i reconstruct activelor imobilizate. In schimb, nu sunt deductibile: TVA sau alte impozite, penalitile, pierderile fiscale nregistrate n cadrul unui grup de societi de o alt societate, dividendele i alte distribuiri de beneficii). Pentru societile lituaniene, n baza impozitului pe profit se includ i toate beneficiile pe care acestea le obin de la o societate strin pe care o controleaz. Cota de impozitare pentru societile lituaniene i pentru sediile permanente ale societilor strine este de 15%. 4.14.2. Impozitul pe venit. Regulile actuale privind impozitarea veniturilor persoanelor fizice n Lituania sunt rezultatul unei reforme fiscale implementate. Datoreaz impozit pe venit n primul rnd rezidenii lituanieni, adic acele

persoane fizice care au n Lituania un domiciliu permanent, centrul intereselor vitale sau locuiesc aici mai mult de 183 zile n decursul unui an fiscal. Exist dou cote de impunere n Lituania, aplicate n raport de natura veniturilor impozitate: pentru dividende, dobnzi, remuneraia marinarilor, veniturile din .jtivitatea artistic i sportiv, drepturile de autor, veniturile din vnzarea, inchirierea sau alt form de transfer a proprietii, pensiile pltite de fondurile de pensii lituaniene i indemnizaiile pltite n cadrul unei asigurri de via, cota de impunere este de 15%; pentru toate celelalte categorii de venituri, cota de impunere este de 33%.

4.15. LUXEMBURG 4.15.1. Impozitul pe profit. Beneficiar al impozitului pe profit este statul luxemburghez. Subiecii impozabili sunt societile pe aciuni, cooperativele, asociaiile religioase, organizaiile fr scop lucrativ, fundaiile i stabilimentele de utilitate public, fondurile speciale, asociaiile de asigurri mutuale, serviciile publice industriale i comerciale ale persoanelor de drept public. Societile nerezidente nu datoreaz impozit dect pentru profitul realizat n Luxemburg. Impozitul poate fi reinut la surs, dup acest moment stingndu-se orice alte obligaii fiscale pentru impozitul pe profit. Cota de impozitare este de 20% (dac beneficiul anual impozabil este mai mic de 10.000 ), de 2000 + 26% suma care depete 10.000 (dac acesta se ncadreaz n intervalul 10.000 - 15.000 ) i de 22% pentru profit impozabil mai mare de 15.000 . Statul luxemburghez a pus n practic un regim fiscal extrem de favorabil pentru anumite categorii de societi, constnd n general n scutirea de la impozitarea veniturilor acestora: Societile holding de tip 1929 sunt acele societti luxemburgheze, constitute n baza legii din 31 iulie 1929, care au ca singur obiect de activitate preluarea unor titluri de participare ale unor societi naionale sau strine i gestionarea sau valorificarea acestora (inclusiv deinerea de brevete, finanarea unor grupuri de societi sau a unor filiale etc.). Societile de participaii financiare (SOPARFI), avnd aproximativ acelai obiect de activitate, dar profitnd de dispoziiile favorabile ale tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de Marele Ducat al Luxemburgului. 4.15.2. Impozitul pe venit. In Marele Ducat al Luxemburgului sunt considerai rezideni acei contribuabili care loeuiese n acest loc timp de 6 luni consecutiv (chiar cu mici ntreruperi), inclusiv n doi ani fiscali. Rezidenii datoreaz impozit pe venit pentru toate veniturile pe care le realizeaz, din ar sau din strintate. Nerezidenii sunt ns supui impunerii doar pentru veniturile realizate n Luxemburg. Veniturile din capital ale nerezidenilor sunt n principiu neimpozabile, cu dou excepii: dobnzile adiacente unei creane ipotecare nregistrate n Luxemburg

i dividendele primite de la o societate de capital. Baza de impozitare cuprinde opt categorii de venituri, dup cum urmeaz: beneficiile comerciale; beneficiile agricole i forestiere; veniturile din exercitarea unei profesii liberale; veniturile salariale nete; veniturile nete provenind din pensii sau rente viagere; venitul net din capitaluri mobiliare; venitul net din cedarea folosinei bunurilor; venituri diverse. Marele Ducat al Luxemburgului are eel mai complex barem de impunere din Europa, si varieaza intre 0% pentru venituri mai mici de 9.750 si 38% pentru venituir mai mari de 34.500 .

4.16. MALTA 4.16.1. Impozitul pe profit. 356 In Malta nu exist un sistem distinct de impozitare pentru societi fa de sistemul de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, textele care reglementeaz impozitarea persoanelor fizice fiind deci aplicabile. Societile constituite n Malta sunt considerate ca avnd sediul n Malta, prin urmare ele sunt considerate societi rezidente. Societile care nu au fost constituite in Malta sunt considerate rezidente atunci cnd controlul i administrarea lor se face din Malta sau dac un tratat international prevede acest lucru. Societile rezidente care au i sediul n Malta datoreaz impozit pe profit pentru totalitatea beneficiilor lor, considerate la nivel mondial. Pentru societile care nu sunt rezidente sau care nu au sediul n Malta, n lipsa unei convenii bilaterale, se iau n calcul beneficiile pe care le realizeaz n Malta sau profitul dintr-o surs strin care este ncasat n Malta. Baza de impunere se detemin pornind de la bilanul financiarcontabil al societii, prin adugarea cheltuielilor nedeductibile i sustragerea veniturilor neimpozabile. Alte faciliti fiscale semnificative sunt prevzute pentru societile care se lanseaz n activiti de fabricaie, cercetare-dezvoltare, producia de filme de lung metraj i de televiziune. Aceste societi beneficiaz de cote reduse ale impozitului pe profit, de credite fiscale semnficative, de deduceri pentru materialele, utilajele, cldirile i structurile industriale achiziionate etc. Cota legal de impozit pe profit este de 35%. Pentru profitul dintr-o surs strin ncasatn Malta se datoreaz acelai impozit. In schimb, pentru dividendele Tncasate de un acionar nerezident, cota de impozitare este de 27,5%. Pentru dobnzile i redevenele percepute de societile strine nu se percepe nici un impozit. 4.16.2. Impozitul pe venit. Sistemul fiscal maltez, un sistem cu rdcini n vechiul regim de impozitare din Marea Britanie, face distincie ntre trei categorii de contribuabili care datoreaz impozit pe venit: i) rezidenii maltezi, adic acele persoane fizice care au domiciliul sau reedin obinuit pe insul, care datoreaz impozit pentru toate veniturile realizate, indiferent de statul din care provin; ii) nerezidenii, care datoreaz impozit numai pentru veniturile de origine maltez sau pentru veniturile din alt stat pltite n Malta. iii) rezidenii temporari, care nu au intenia de a se stabili n Malta i care

nu rmn pe insul mai mult de ase luni n decursul unui an fiscal; aceast categorie de contribuabili nu datoreaz impozit pe venit pentru veniturile din strintate, nici mcar in ipoteza n care venitul este pltit n Malta. Se datoreaz impozit pentru urmtoarele categorii de venit: venituri din comert sau afaceri; venituri din exercitarea unei profesii, a unei funcii publice sau a unei funcii salariate; veniturile sub forma de dividende, dobnzi, pensii, rente sau alte pli anuale; venituri din chirii, redevene sau alte tipuri de venituri legate de proprietate; anumite categorii de ctiguri din deinerea de active etc. Nu se datoreaz impozit pentru anumite venituri din pensii, burse de studiu, pensiile de ntreinere pltite copiilor. In ipoteza n care o persoan dobndete (prin acte inter vivos sau mortis causa) un bun mobil sau imobil, deinut de autor timp de eel puin 3 ani, dobnditorul nu datoreaz impozit pentru ctigul realizat din nstrinarea acestor bunuri n termen de un an de la dobndirea lor. Impozitarea veniturilor persoanelor fizice n Malta se face difereniat, la nivelul unui cuplu sau la nivelul altor persoane. Cel de-al doilea tip de impozitare se aplic obligatoriu n cazul veniturilor de natur comercial, a veniturilor din pensii, precum i n cazul n care soii au optat pentru impozitarea separata a veniturilor pe care le realizeaz. 4.17. OLANDA. 4.17.1. Impozitul pe profit. Impozitul pe profit colectat n "ara lalelelor" se vars n ntregime la bugetul de stat. Impozitul pe profit este datorat de societile care s-au stabilit n Olanda (societi rezidente) sau de alte societi care nu s-au stabilit n Olanda, dar care primesc anumite beneficii din Olanda (societi nerezidente). In acest context, termenul de "societate" include societile de capital, cooperatives, societile mutuale de credit i de asigurri, fundaiile i alte asociaii de drept privat, atunci cand acestea administreaz o ntreprindere, anumite fonduri pentru un scop comun sau servicii publice industriale sau comerciale. Pentru determinarea bazei de impunere, sunt luate n calcul profiturile n sensul cel mai larg, cu anumite deduceri. Determinarea profitului impozabil se face n mare parte dup aceleai reguli ca i determinarea veniturilor impozabile ale persoanelor fizice. Persoanele juridice ale cror activiti au o natur social sau caritabil sau sunt de utilitate public sunt scutite de plata impozitul ui pe profit. Alte categorii de profit scutite sunt similare celor care sunt ntlnite n cadrul impozitului pe venit. Scutirile acordate referitoare la participaii se extind, fa de impozitul pe venit, la toate dividendele, ctigurile i pierderile legate de deinerea a mai mult de 5% din capitalul social al unei filiale. Cota de impozitare este de 31,5%. 4.17.2. Impozitul pe venit. Impozitarea veniturilor rezidenilor se face la nivelul beneficiilor mondiale, iar impozitarea veniturilor nerezidenilor doar pentru veniturile de surs olandeza. O persoan fizic este considerat rezident in Olanda dac are n aceast ar centrul activitilor sale (stare de fapt determinat n concret, de la caz la caz).

Baza de impunere a veniturilor n Olanda se delimiteaz prin raportare la cele trei cutii de venituri impozabile" (taxable income boxes). Fiecare categorie are propriile sale reguli de determinare a venitului impozabil: a) Venituri din munc i din depnerea unei locuine: venituri de natur comercial, venituri din cedarea folosinei unei pri din locuin. Acestei categorii de venituri i corespund o serie de deduceri: deduceri pentru investiii (pentru active comerciale, pentru active care consum mai puin energie, pentru active care nu aduc atingere mediului nconjurtor); deduceri pentru constituirea unei rezerve pentru btrnee" n cazul celor care desfoar activiti independente (aproximativ 12% din beneficii); deduceri pentru activitatea de cercetare i dezvoltare efectuat. b)Venituri din depnerea unor titluri de participare semnificative (dividende i alte ctiguri din capital corespunztoare deinerii a eel puin 5% din aciunile unei societi) c)Venituri din economii i investiti (portofolii de aciuni, dobnzi, cedarea folosinei unei locuine secundare). Cotele de impunere pentru veniturile din prima categorie oscileaza intre 33,4% pentru venituri intre 1 si 16.265 C si 52% pentru venituri mai mari de 50.652 C. 4.18. POLONIA 4.18.1. Impozitul pe profit. Particularitatea sistemului polonez este c impozitarea nu este legat n mod necesar de existena personalitii juridice a unei entiti. Exist astfel unele entiti, de pild sucursalele, care datoreaz impozit pe profit. In schimb, societile de persoane (de exemplu, societatea n nume colectiv) nu datoreaz acest impozit. Impozitarea se face pentru beneficiile luate n considerare la nivel mondial, dac sediul social sau organele de conducere a societii se gsesc pe teritoriul polonez. In caz contrar se face doar aplicarea principiului teritorialitii n materie fiscal. Sub condiia reciprocitii, profitul impozitat n strintate nu mai este impozitat n Polonia. Polonia duce o lupt susinut contra evaziunii fiscale, solicitnd documente fiscale complete pentru fiecare operaiune realizat (de exemplu, controleaz preul de transfer verificnd dac preul de vnzare este conform cu preul pieei). Determinarea bazei impozabile se face prin luarea n considerare a veniturilor impozabile i a cheltuielilor deductibile. Ct privete scutirile de la plata impozitului, n primul rnd organismele publice nu datoreaz impozit pe profit. De scutiri beneficiaz i societile din unele sectoare economice pe care statul nelege s le favorizeze (agricultur, domeniul tiinific, protecia mediului, cultur etc.). Pentru favorizarea investiiilor strine, Polonia acord unele scutiri de la plata impozitului pe profit sau alte faciliti fiscale societilor care acioneaz n Zonele Economice Speciale (zone libere). Cota de impozitare este n prezent de 19%. Dividendele sunt impozitate cu 19%, ns impozitul astfel pltit de societatea care distribuie dividende poate fi dedus din cuantumul impozitului pe profit datorat

O facilitate fiscal este acordat microntreprinderilor, ncepnd cu al doilea an de activitate. Acestea pot opta s nu plteasc impozit pe profit ntr-un an fiscal, urmnd ca impozitul care ar fi fost datorat s fie repartizat n 5 trane egale, care se adaug impozitului pe profit datorat pentru urmtorii 5 ani. Dei legislaia fiscal polonez permite impozitarea la nivelul unui grup de societi, n realitate regulile pentru o asemenea impozitare sunt formulate de aa manier nct impozitarea la nivelul grupului de societi este foarte rar n Polonia. 4.18.2. Impozitul pe venit. Pentru determinarea contribuabililor care datoreaz impozit pe venit, se face aceeai distincie ntre rezideni i nerezideni. Rezidenii datoreaz impozit pentru toate veniturile pe care le realizeaz, n timp ce nerezidenii doar pentru veniturile obinute din Polonia. Criteriul rezidenei este determinat de Codul civil polonez ca fiind existena intereselor primordiale ale persoanei fizice n Polonia. Acest criteriu trebuie ns examinat de la caz la caz. Baza de impunere este compus din nou categorii de venituri: salarii, venituri din exercitarea unei profesiuni liberale, exercitarea unei activiti comerciale (alta dect agricultura), venituri din anumite activiti agricole, venituri de natur imobiliar, chirii, venituri din investitii, venituri din tranzacii imobiliare, alte venituri. Constituie venituri impozabile i beneficiile primite de acionarii sau asociatii unei societi n participaiune. Dac aceast societate nu are personalitate juridic, se impoziteaz veniturile repartizate asociailor, conform statutului societii. Dac societatea are personalitate juridic, se impoziteaz eventualele distribuiri de beneficii, sub forma de dividende. Cu ncepere de la 1 ianuarie 2005, dividendele, dobnzile, redevenele i toate celelalte impozite cu regim de reinere la surs sunt impozitate cu o cot unic de l9%. Persoanele fizice care desfoar o activitate comercial (pe cont propriu sau ntr-un parteneriat) pot opta pentru o cot de impozitare fix de 19%, In anumite condiii. De asemenea, majoritatea veniturilor nerezidenilor se impoziteaz cu o cot fix de 20%, fr ns ca nerezidenii s-i poat valorifica eventualele cheltuieli deductibile. 4.19.PORTUGALIA 4.19.1. Impozitul pe profit. Beneficiari ai impozitului pe profit sunt statul i municipalitile. Pentru acestea din urm, este datorat un impozit cunoscut ca "Derrama. Datoreaz impozit pe profit societile rezidente care au personalitate juridic i societile nerezidente, indiferent dac au sau nu personalitate juridic, sub condiia de a realiza profit impozabil n Portugalia. Societile i alte entiti care au sediul statutar sau sediul real pe teritoriul portughez sunt socotite societi rezidente. Societile rezidente n Portugalia datoreaz impozit pe profit pentru beneficiul lor mondial, adic att pentru profitul realizat n Portugalia, ct i pentru profitul realizat n afara teritoriului national. Entitile nerezidente sunt impozitate

numai pentru profitul considerat de lege ca fiind obinut n Portugalia. Scutirile de la plata impozitului sunt numeroase, de ele beneficiind: statul, regiunile autonome, autoritile locale, asociaiile i federaiile municipale, asociaiile parohiale care nu desfoar o activitate comercial, industrial sau agricol (nu sunt ns scutite veniturile din capital); organismele de securitate social, cu excepia veniturilor din capital; entitile caritabile i de utilitate public, n anumite condiii; cooperativele agricole, asociaiile de locatari, asociaiile educaionale, asociaiile meteugarilor; fondurile de pensii; partidele politice; societile care realizeaz profit dintr-o activitate cultural, recreaional sau sportiv, n anumite condiii; asociaiile profesionale, confederaiile angajailor i angajatorilor, sindicatele (dac nu realizeaz profit din comer, industrie, agricultur sau din capital). Cota standard de impozitare este de 27,5% pentru profitul societilor rezidente i sediile permanente ale societilor nerezidente. 4.19.2. Impozitul pe venit. Pentru determinarea impozitului pe venit datorat statului portughez, este nevoie mai nti 395 de determinarea contribuabililor . Sub acest aspect, sunt considerate rezidente persoanele fizice care: - rmn n Portugalia mai mult de 183 de zile m decursul unui an fiscal; - chiar dac nu rmn n Portugalia aceast perioada de timp, dein o locuin (reedin obinuit") peteritoriul lusitan. Nerezidenii datoreaz impozit pentru urmtoarele categorii de venituri: salarii pentru o activitate desfurat n Portugalia; anumite categorii de venituri realizate prin intermediul unui sediu permanent (venituri din exercitarea unei profesii liberale, venituri din drepturi de proprietate intelectual, dobnzi i dividende); ctigurile din deinerea unor bunuri aflate pe teritoriul portughez. Baza de impunere este constituit din ase categorii de venituri: venituri salariale; venituri din exercitarea unei activiti independente saun a unei activiti comerciale; venituri din capital; venituri funciare; venituri provenind din plus- valori i din mbogirea nejustificat; pensii. Regulile de determinare a veniturilor impozabile difer n funcie de categoriile de venituri luate n considerare. Cotele de impunere varieaza intre 10,5% pentru venituri mai mici de 4.266 si 40% pentru venituir mai mari de 53.322 . Soii sunt impozitai mpreun, recurgndu-se la aplicarea baremului de impunere asupra a jumtate din veniturile globale, operaiune determinat de dublarea impozitului astfei stabilit, sum ce reprezint impozitul final.

NORD

4.20. REGATUL UNIT AL MARII BRITANII I IRLANDEI DE

4.20.1. Impozitul pe profit. Beneficiar al sumelor colectate cu titul de impozit pe profit este n totalitate statul. Subiectii impozabili sunt societile i asociaiile, inclusiv cluburile i asociaiile de comert, dar nu societile de persoane, instituiile care asigur servicii medicale, autoritile locale sau asocierile ntre autoritile locale. Datoreaz de asemenea impozit pe profit societile nerezidente care obin

profituri din activiti comerciale n Regatul Unit. Anumite dispoziii speciale se aplic fondurilor de investiii, societilor de investiii, societilor de asigurare pe via, pentru trusts, societtile de constructii, societile de ajutor reciproc, societile mutuale. Baza de impunere se determin foarte simplu, prin nsumarea tuturor beneficiilor, cu excepia dividendelor i a altor distribuiri primite de la companii britanice. Scutirile de la plata impozitului vizeaz de regul doar asociaiile caritabile. Anumite cheltuieli fcute n beneficiul afacerii sunt deductibile, existnd reguli specifice privind regimul investiiilor i al amortizrilor fiscale. Coroana britanic impune profitul realizat pe baza unui barem progresiv, dup cum urmeaz: - pentru beneficii mai mici de 10.000 , 0%; - pentru beneficii ntre 10.001 - 50.000 , 23,75%; - pentru beneficii cuprinse ntre 50.001 - 300.000 , 19%; - pentru beneficii de 300.001 -1.500.000 , cota de 32,75%; - pentru beneficii mai mari de 1.500.000 , cota de 30%. 4.20.2. Impozitul pe venit. In Regatul Unit sunt considerai rezideni acei contribuabili care fie locuiesc aici mai mult de 183 zile n cursul unui an fiscal, fie locuiesc n medie 90 de zile pe an, lund n calcul ultimii patru ani. In principiu rezidentii datoreaz impozit pe venit pentru beneficiul mondial. Conform dreptului cutumiar britanic, fiecare contribuabil este dator s-i aleag un domiciliu n teritoriul de care aparine" (Anglia, Scoia, ara Galilor sau Irlanda de Nord). Nerezidenii datoreazn principiu impozit pentru veniturile obinute din Regatul Unit, cu excepia plus-valorilor pe care eventual le realizeaz. Baza de impunere este compus din mai multe categorii de venituri: - venituri din cedarea folosinei unei locuine; - beneficiile provenind dintr-o activitate comercial; - beneficiile provenind din exercitarea unei profesiuni liberate; - venituri din dobnzi; - venituri din dividende, schimburi comerciale i alte venituri din strintate; - venituri diverse; - venituri din salarii; - venituri din dividende distribuite de o societate supus legislaiei britanice. In afara acestora, exist posibilitatea deducerii din baza de impozitare i a aitor categorii de cheltuieli: toate cheltuielile care au concurat la realizarea veniturilor (pentru veniturile comerciale i din exercitarea unor profesiuni liberale), anumite contribute la organizaiile profesionale i anumite cheltuieli de vacan etc. Ctigurile realizate din tranzacionarea unor active comerciale sau necomerciale sunt impozitate dac exced 8200 anual, pe baza unui barem degresiv raportat la durata deinerii activelor (baza impozabil se reduce pe msura trecerii timpului). Cotele de impunere variaz ntre 20 i 40%.

4.21. SLOVACIA 4.21.1 Impozitul pe profit. Slovacia a pus n practic, ct privete societile, un regim de impozitare clasic, n cadrul cruia societile rezidente datoreaz impozit pe profit pentru beneficiile lor la nivel mondial. Profitul impozabil este determinat ca diferen ntre beneficii i cheltuielile ocazionate de realizarea acestora. Sistemul fiscal slovac cunoate o repartizare a cheltuielilor n deductibile, partial deductibile i nedeductibile similar cu cea din Codul fiscal romn. Sunt scutite de impozitare: dobnzile i ctigurile provenite din titluri de valoare i devize strine, beneficiile din obligaiunile n valuta emise de Banca Naional a Slovaciei etc. In schimb, n categoria cheltuielilor nedeductibile pot fi incluse: cheltuielile legate de un venit neimpozabil, costurile implicate de achiziionarea aciunilor unei societi, cheltuielile personale, remuneraiile administratorilor i alte avantaje financiare acordate salariailor, distribuirile de beneficii. Cota de impozitare este de 19%. 0 cot redus de 15% este perceput n cazul societilor implicate n producia agricol, dac cel puin 50% din cifra de afaceri a societii provine din aceste activiti. Societile care au ca salariai persoane cu handicap n proporie de cel puin 50% beneficiaz de o cot redus de 18%. 4.21.2. Impozitul pe venit Ca urmare a unei distincii devenite clasice pentru rile din centrul i sudestul Europei, au calitatea de rezideni persoanele fizice care au un domiciliu permanent in Slovacia sau care rmn n acest stat cel putin 183 de zile in decursul unui an fiscal. Pe cale de consecin, rezidenii datoreaz impozit pentru totalitatea veniturilor, iar nerezidenii numai pentru veniturile obinute din Slovacia. Pentru determinarea bazei de impozitare, sunt luate in calcul cinci categorii de venituri: veniturile provenind dintr-o activitate salariat; veniturile dintr-o activitate comercial sau din exercitarea unei profesii liberale; rezultatele favorabile din deinerea de active mobiliare sau imobiliare; veniturile din cedarea folosinei bunurilor; venituri diverse. Sunt scutite de impozitare prestaiile sociale, alocaiile primite de la stat sau de la diverse fundaii, indemnizaiile primite de la o companie de asigurare, dobnzile pentru titlurile de stat tranzacionate; veniturile din reedinei principale, dac proprietarul a locuit acolo eel puin doi ani; vnzarea aciunilor i a prilor sociale, deinute timp de cel puin 5 ani etc. Cu ncepere de la 1 ianuarie 2004, Slovacia a introdus o cot unic de impozitare de 19% pentru toate categoriile de venituri. Aceast cot unic a nlocuit un sistem de impozitare progresiv, cu cinci paliere de impozitare cuprinse ntre 10 i 38%. De asemenea, au fost eliminate diversele cote speciale de impunere pentru anumite categorii de venituri. 4.22. SLOVENIA

4.22.1. Impozitul pe profit. In sistemul sloven de impozitare a beneficiilor societilor, profitul este impozitat la nivelul societii, iar beneficiile distribuite la nivelul acionarilor. Impozitul pe profit vizeaz toate societile, att cele Slovene, ct i societile strine care i desfoar activitatea prin intermediul unui sediu permanent situat n Slovenia. Societile rezidente sunt impozitate lundu-se n considerare beneficiul lor mondial. Ct privete baza de impunere, n general societile pot s deduc toate cheltuielile justificate i legate de activitatea lor. Legea limiteaz totusi deductibilitatea anumitor cheltuieli: salariile i primele sunt deductibile n limita stabilit prin contractele colective de munc, cheltuielile de protocol i cheltuielile angajate de administratori i de membrii consiliului de supraveghere sunt deductibile n proporie de 70%, provizioanele sunt deductibile n limita a 10-50% din valoarea lor, donaiile sunt deductibile n cuantum de 20%, o deducere de 40% fiind acordat pentru investiiile n activul corporal (cu excepia automobilelor) sau a activului incorporal pe termen lung. Cota de impozitare este n prezent de 25%. 0 cot redus de 10% se aplic pentru societile care opereaz n anumite zone economice speciale (Slovenia aplic anumite msuri de incitare fiscal i are dou zone economice speciale cu un tratament fiscal preferential). 4.22.2. Impozitul pe venit. In Slovenia, sunt considerai rezideni persoanele fizice care o locuin permanent n aceast ar sau care locuiesc aici timp de 6 luni consecutive. Impozitarea nu se face, precum n alte ri, urmnd distincia venituri mondiale (pentru rezideni) - venituri de origine sloven (pentru nerezidenti). In general, veniturile din strintate sunt impozitate numai dac legea prevede expres acest lucru. Baza de impunere este constituit din venitui net provenit din mai multe surse, fiecare surs avnd regulile ei specifice de determinare: venituri personale; venituri agricole; venituri din afaceri; venituri din activele deinute; venituri din drepturile de proprietate deinute. La sfritul anului fiscal, venitui net din fiecare categorie se nsumeaz, trecndu-se apoi la deducerea cheltuielilor speciale, a deducerilor personale i a contribuiilor la fondurile de securitate social. Deducerile personale sunt urmtoarele: - deducerea cheltuielilor pentru anumite active i servicii (achiziionarea anumitortitluri de participare, servicii medicale, achiziionarea unei locuine), n limita a 3% din venitui anual brut; - o deducere personal de baz n valoare de 11% din salariul anual mediu. 4.23. SPANIA 4.23.1. Impozitul pe profit. Beneficiari ai impozitului pe profit sunt guvernul central i anumite comuniti autonome (ara Bascilor i

Navarra). Trebuie spus c aceste comuniti autonome beneficiaz de o larg autonomie, percepndu-i practic propriul impozit pe profit, sub condiia de a contribui ntr-o anumit msur la construcia bugetului national. Subiecii impozabili sunt persoanele juridice rezidente, cu excepia societilor de persoane i a altor entiti fr personalitate juridic menionate de legea nr.43/1995 (de exemplu, fondurile de investiii, parteneriatele de afaceri). Baza de impunere este determinata de profitul obinut n decursul anului fiscal, diminuat cu eventualele rezultate nefavorabile imputate din anii anteriori. Rezultatele financiare indicate de evidenele contabile constituie doar un indiciu pentru administraia fiscal. Aceasta poate recurge chiar la o metod de indexare a profiturilor pentru a determina baza de impunere. Urmatoarele categorii de deduceri sunt permise: pentru a evita dubla impunere intern, dividendele sau alte pri din profit primite de la o societate rezident n Spania dau dreptul la o deducere de 50% sau de 100%, dac societatea respectiv a deinut, direct sau indirect, 5% din capitalul societii care face distribuirea, pentru o perioad continu de eel puin un an naintea momentului distribute; pentru a evita dubla impunere, direct sau indirect, la nivel international, dividendele sau alte distribuiri provenind de la societi nerezidente sunt incluse n profitul impozabil al beneficiarului, fiind acordat un credit fiscal pentru orice reinere la surs pltit pentru dividende n strintate Dac o societate mam spaniol a deinut o participare direct sau indirect de eel puin 5% la o filial nerezident pentru o perioad nentrerupt de eel puin un an nainte de declararea dividendelor, societatea mam poate beneficia de credit fiscal i pentru impozitul pe profit pltit de filiale sau pentru sumele pltite pentru dividende prin stopaj la surs. Ansamblul deducerii acordate nu poate depi impozitul spaniol datorat pentru profit, dar orice credit neutilizat poate fi imputat asupra rezultatelor din urmtorii 10 ani. Cota standard de impunere este de 35%. Exist ns i o serie de cote de impozitare reduse: - pentru ntreprinderile mici i mijlocii, al cror profit anual nu depete 90.152 euro, cota este de 30%; - pentru societile de asigurri mutuale, pentru organizaiile de securitate social, pentru cooperativele de credit i pentru asociaiile fr scop lucrativ, cota este de 25%; - pentru profiturile rezultate din activitatea specific a cooperativelor, cota este de 20%; - pentru fondurile de pensii, cota este de 0%; - pentru ntreprinderile care extrag hidrocarburi sau desfoar activiti similare, cota este de 40%.

4.23.2. Impozitul pe venit. In scopul perceperii impozitului pe venit, sunt considerate rezidente persoanele fizice care au domiciliul obinuit n Spania, dac mai este ndeplinit i una dintre urmtoarele condiii: i) persoana rmne eel puin 183 de zile n cursul unui an pe teritoriul spaniol; ii) ii) sediul principal al activitilor profesionale sau al intereselor economice a persoanei s fie situat n Spania. Rezidenii sunt impozitai pentru beneficiul pe care l realizeaz la nivel mondial, iar nerezidenii doar pentru veniturile obinute din Spania. Legislate fiscal spaniol ia n considerare cinci categorii de venituri pentru determinarea bazei de impunere: salarii i indemnizaii; venituri funciare; venituri din capitaluri de natur mobiliar; venituri din activiti profesionale sau industriale; alte ctiguri sau pierderi patrimoniale. Ct privete cotele de impunere, trebuie s inem din nou seama de particularitile sistemului de impozitare spaniol, care distribuie impozitul pe venit ntre guvernul central i provinciile autonome. Acestea oscileaza intre 15% pentru venituri mai mici de 4 000 Q si 45% pentru venituri mai mari de 45.000 Q. 4.24. SUEDIA 4.24.1.Impozitul pe profit. In Suedia, impozitul pe profit este un venit al bugetului statului. Subiecii impozabili sunt: toate persoanele juridice (mai puin statul i persoanele juridice menionate mai jos) daoreaz impozit pe profit; societile strine i alte persoane juridice strine datoreaz impozit pe profit doar pentru beneficiile obinute printr-un sediu permanent sau n legtur cu proprieti imobiliare din Suedia. Impozitul este determinat n raport de profitul net obinut n cursul anului. Nu exist un impozit minim pe care l datoreaz o societate, dar societile pe aciuni sunt obligate s constituie o rezerv legal de 25% din capital, care are caracterul unei cheltuieli deductibile. Dac acest plafon nu a fost atins, societatea este obligat s afecteze 10% din profitul net unei asemenea rezerve. Sunt scutii de plata impozitului pe profit statul, municipalitile, fondurile de pensii, fundaiile i fondurile care, n concordan cu carta, statutul sau actul lor constitutiv i conducerea efectiv, sunt orientate spre desfurarea unei activiti non-profit, caritabile, religioase sau de o natur similar. Profitul unei societi pe aciuni nu este impozabil dac a fost primit de la o alt societate la care prima deine 25% sau mai mult din drepturile de vot. Cota de impozitare standard este de 28%, existnd i o cot de impozitare pentru fondurile care emit titluri de valoare, respectiv 30%. 4.24.2. Impozitul pe venit.

In principiu, rezidenii suedezi (persoanele fizice care au domiciliul sau reedina obinuit n Suedia) datoreaz impozit pentru beneficiul mondial, n timp ce nerezidenii datoreaz impozit doar pentru veniturile obinute din Suedia. Sub raportul beneficiarilor impozitului pe venit colectat, trebuie precizat c din 1991 Suedia are un sistem dualist" de impozitare a veniturilor: impozitul pe venit este perceput att de stat, ct i de colectivitile locale. Baza de impunere a veniturilor n Suedia este clar determinat i este compus din dou mari categorii de venituri: venituri din munc: salarii, pensii, indemnizaii i alte forme de remuneraie; veniturile care provin din deinerea unor titluri de participare la societile de persoane. venituri din capital: dividende, dobnzi i alte ctiguri din capital. Cotele de impunere oscileaza intre 0% impozitul de stat si 26-34% impozitul local, pentru veniturile cuprinse intre 1 si 291.800 coroane suedeze si 25% impozitul de stat, respectiv 26-34% impozitul local, pentru venituri mai mari de 441.300 coroane suedeze. 4.25.UNGARIA 4.25.1. Impozitul pe profit. Sistemul fiscal maghiar se remarc n special prin msurile deosebit de favorabile menite s stimuleze implantarea unor societi strine n Ungaria i majorarea 466 semnificativ a investiiilor acestora . Pachetele de msuri "3 miliarde de forini" (aproximativ 12 milioane ) i "10 miliarde de forini" ofereau, de pild, scutirea total de impozitul pe profit a societilor care investeau n Ungaria aceste sume de bani, pn n 2011. Cota comun de impunere este de 16%. Ungaria nu a prevzut nici un obstacol administrativ n calea investiiilor strine de natur s conserve controlul national asupra unor ntreprinderi sau sectoare economice. De asemenea, nu exist nici o restricie privind repatrierea beneficiilor. Municipalitile pot aplica un impozit pe profit propriu, n cuantum de maxim 2% din profitul brut al societii. Sumele pltite de societi cu acest titlui sunt deductibile din impozitul pe profit datorat la nivel national. 4.25.2. Impozitul pe venit. In principiu, n Ungaria datoreaz impozit pe venit toi cei care au domiciliul fiscal n aceast ar, indiferent de naionalitate. Pentru determinarea bazei de impozitare (n care se includ n principiu toate categoriile de venituri), legiuitorul maghiar a prevzut un sistem interesant, n care scutirile sau deducerile sunt exprimate procentual, sub forma unor credite fiscale: -18% din venitul salarial; -25% din contribuiile voluntare la sistemele de pensii publice sau private ; -30% din contribuia unui angajat la fondurile mutuale de asigurri;

-20% din veniturile din anumite categorii de investiii; -30% din donaiile fcute unor fundaii caritabile; -40% din ratele aferente unui mprumut bancar pentru achiziionarea unei locuine etc.. Totui, dac veniturile anuale ale unei persoane fizice sunt mai mari de 6,5 milioane de forini, acesta nu poate beneficia dect de deducerea contribuiilor voluntare la fondurile de pensii i de sntate i de eventualele alocaii familiale. 4.26. BULGARIA 4.26.1. Impozitul pe profit. In materia impozitului pe profit, subiecii impozabili n Bulgaria sunt entitile rezidente, entitile finanate de stat i sediile permanente ale entitilor nerezidente. Societile rezidente datoreaz impozit pe profit pentru beneficiul lor mondial, inclusiv pentru dividendele distribuite. Dividendele sau profitul din lichidarea unei persoane juridice bulgare, pltite unei persoane fizice sau juridice rezidente ntr-un stat membru al Uniunii Europene nu se impoziteaz prin reinere la surs, dac aceasta a deinut mai mult de 20% din aciunile sau prile sociale ale unei societi bulgare, pentru eel puin un an. In vederea determinrii bazei impozabile, sunt considerate deductibile toate cheltuielile care au concurat la realizarea de profit (un exemplu parte n acest sens l constituie imobilizrile corporale create ca urmare a unei activiti de cercetaredezvoltare). Din contra, nu sunt deductibile: cheltuielile pentru automobile, primele pentru asigurri de viat i alte asigurri personate, dividendele pltite acionarilor, penalitile etc.In general plus-valorile realizate sunt impozabile, excepie fcnd cele obinute din tranzacii cu aciuni cotate la bursa de valori bulgar. Cota de impozit pe profit este in prezent de 15%. 4.26.2. Impozitul pe venit. Impozitul pe venit este datorat de rezideni, pentru beneficiul mondial pe care l realizeaz, i de nerezideni, pentru veniturile obinute din Bulgaria. O persoan este considerat rezident n Bulgaria dac: are un domiciliu permanentn Bulgaria; locuiete n Bulgaria mai mult de 183 de zile n decursul unui an fiscal. Baza de impozitare este constituit din mai multe categorii de venituri: venituri din munc, venituri comerciale i din activiti profesionale, ctiguri din tranzacii cu active mobiliare sau imobiliare, venituri din nchirierea bunurilor mobile sau imobile, venituri diverse. Sunt scutite de impozitare: pensiile i alte compensaii pltite de casele de asigurri sociale, indemnizaiile primite n baza unui contract de asigurare de bunuri sau de persoane (n anumitecondiii), ajutoarele sociale i bursele educaionale, veniturile agricole, remuneraiile pltite ntr-o moned strin autorilor, oamenilor de tiin i artitilor bulgari, dac acestea au fost impozitate n strintate, dobnzile primite pentru depozitele la bncile din Bulgaria, veniturile din jocuri de noroc etc..

4.27. ROMANIA 4.27.1. Impozitul pe profit. In tara noastra, sistemul de impozitare a profitului (ca, de altfel, intregul sistem fiscal se afla intr-un proces continuu de perfectionare, fapt care determina evidentierea unui traseu (adeseori sinuos si inconstant)pe care l-a urmat reglementarea legala din domeniu. Baza de impunere, adica suma careia urmeaza a se aplica cota legala in vederea stabilirii impozitului datorat de contribuabili o reprezinta profitul anual impozabil. Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile obtinute din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii veniturilor, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se aduga cheltuielile nedeductibile. In conformitate cu reglementarea actuala, in Romania, subiectele de drept debitoare al impozitului pe priofit generic denumite contribuabili sunt grupate in cinci categorii si anume: - persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat in Romania, cat si in strainatate; - persoanele juridice straine, caredesfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil afferent acelui sediu; - persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania, in baza unei asocieri, pentru partea din profitul impozabil al asocierii atribuibila fiecarei persoane; - persoanele juridice straine care realizeaza venituri din proprietati imobiliare situate in Romania ori din ori din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridical romana, pentru profitul impozabil afferent acestor venituri; - persoanele fizice rezidente associate cu persoane juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si din strainatatedin asocieri care dau nastere unei noi persoane juridice. Sunt scutiti, potrivit legii, de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili: Banca Nationala a Romaniei, trezoreria statului; institutiile publice pentru fondurile publice constituite in conformitate cu prevederile legilor privind finantele publice; persoanele juridice romane care platesc impozit pe veniturile microintreprinderilor; fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat; cultele religioase; institutiile de invatamant particular acreditate sua autorizate; asociatiile de proprietar ori asociatiile de locatari legal constituite, pentru veniturile obtinute si folosite in scopul repararii, imbunatatirii sau repararii proprietatii commune; organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si patronale, pentru anumite categorii de venituri.

Tariful de impunere este alcatuit in prezent dintr-o cota procentuala proportionala de 16%, care reprezinta regula, si de la care sunt limitative reglementate urmatoarele exceptii: - contribuabili care desfasoara activitati specifice barurilor si cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive; - unele categorii de persoane juridice (care au investit in zone defavorizate ori au desfasurat activitati in zone libere, au fost implicate in productii de filme cinematografice. 4.27.2. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor. Microintreprinderile sunt acele persoane juridice romane care indeplinesc cumulative la sfarsitu anului fiscal precedent- urmatoarele conditii: a) au ca obiect de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si / sau comertul; b) au de la pana la 9 salariati inclusiv; c) au realizat venituri catre nu au depasit intr-un an fiscal 100.000 inclusive; d) capitalul lor social este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale sau institutiile publice. Baza de impunere, adica suma veniturilor asupr acarora urmeaza a se aplica cota legala in vederea stabilirii impozitului determinat de contribuabili este venitul brut annual, format din totalitatea veniturilor care sun inscrise in contul de profit si pierderi. Perioada impozabila este de un ana si coincide cu anul calendaristic, dar impozitul se stabileste si se palteste trimestrial. Cota de impunere este de 3% si se aplica asupra tuturor veniturilor realizate la nivelul fiecarui trimestru. 4.27.3. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice. Au calitatea de contribuabili si deci datoreaza impozit pe venit: - persoanele fizice rezidente care sunt impuse in mod diferentiat: a) persoanele fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, pentru veniturile obtinute din orice sursa atat din Romania cat si din strainatate; b) celalalte persoane fizice rezidente, pentru veniturile obtinute din Romania. - persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediu unui sediu permanent in Romania; - persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania; - persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri. Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt: venituri din activitati dependente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosintei bunurilor; venituri din investitii; venituri realizate din transferal proprietatilor imobiliare din patrimonial personal; venituri din pensii; venituri din activitati agricole; venture din premii si din jocuri de noroc; venituri din alte surse.

Veniturile obtinute din orice surse de catre persoanele fizice sunt supuse cotei de impozitare de 16% - cota unica aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse de venit. Exista si exceptii de la cota unica. Astfel veniturile obtinute din transferal dreptului de proprietate asupra titlulurilor de valoare se impoziteaza cu o cota de 1%; venitul realizat din transferul proprietatilor imobiliare din patrimonial personal se impoziteaza cu o cota de 2% aplicabila la valoarea tranzactiei.

BIBLIOGRAFIE: 1. Fiscalitatea in Europa la inceputul mileniului III Minea Mircea Stefan, Costas Cosmin Flavius, Editura Rosetti, Bucuresti 2006; 2. Politici fiscale si bugetare in Romania - Iulian Vacarel 3 . Finante publice - Iulian Vacarel , Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 2006 4. Fiscalitatea in Romania Florescu Dumitru, Coman Paul, Balasa Gabriel, Editura ALL Beck, Bucuresti, 2005 5.www.mfinante.ro 6.www.capital.ro 7.www.fibiz.ro