Materiale inteligente

Intrarea sau stimulul poate fi de exemplu o schimbare de temperatura, de pH (pentru sistemele aflate in mediu apos) sau un camp magnetic. Materialul raspunde printr-un semnal de ieire, care poate fi de exemplu o schimbare de lungime a materialului, modificare de vscozitate sau de conductivitate electric. Materiale polimere inteligente Solubilitatea multor materiale creste cu temperatura. Cu toate acestea exista polimeri care in solutii apoase prezinta in mod distinct o comportare opusa. La o crestere a temperaturii peste un anumit punct, numit temperatura critica a solutiei(LCST) sau temperatura tranzitiei de faza, se contracta. La valori mai mici decat LCST polimerul este solubil in faza apoasa; peste LCST polimerul devine insolubil si are loc separarea de faza. Separari de faza in solutii de polimeri Forta motrice pentru aceasta tranzitie este guvernata de balanta hidrofil-hidrofoba. Exemple de polimeri care sufera astfel de tranzitii de faza sunt: -poli(N-izopropil acrilamida)(PNIPAM) sau alte acrilamide substituite; -poli(vinilmetileterul); -poli(etilenoxid); -hidroxipropilceluloza; -poli(vinil alcool); -poli(etilhidroxietilceluloza); -poli(2-etiloxazolina). Hidrogeluri Hidrogelul este o entitate material cu o structur tridimensional format din polimeri hidrofili i o important cantitate de ap, cu proprieti intermediare lichidelor i solidelor. n general, cantitatea de ap reprezint mai mult de 20% din greutatea total a hidrogelului. n cazul n care coninutul de ap depete 95 % din greutatea total, hidrogelul se numete superabsorbant. Individualizarea hidrogelurilor de alte biomateriale se face pe baza urmtoarelor aspecte: - au volum i form proprie; - sunt, n general, medii transparente (incolore sau colorate); - sub aciunea cldurii (uscare) are loc o pierdere accentuat de mas nsoit de o puternic contracie a volumului; - la solicitrile mecanice reduse au un comportament elastic pronunat; - la eforturi de comprimare de volum are loc contracia volumului i creterea densitii. Pentru a menine structurile tridimensionale ale hidrogelului literatura de specialitate indic reticularea fizic sau chimic a lanurilor polimerice. n gelurile chimice, lanurile polimerice sunt conectate prin legturi covalente i astfel este dificil schimbarea formei acestor geluri. n cazul gelurilor fizice, lanurile polimerice formeaz legturi necovalente cum ar fi: legturi Van der Waals, legturi ionice, legturi de hidrogen sau interaciuni hidrofobe. Continuitatea reelei tridimensionale mparte hidrogelurile n: - continue care la ndeprtarea apei prin evaporare se contract i conserv continuitatea suprafeei de material;

- discontinue care prin uscare se contract, cu separarea suprafeelor ce nfoar reelele continue ce aparin volumelor elementare. Topologia reelei tridimensionale continue este foarte diversificat i depinde de mai muli factori: structura polimerului, structura punilor intermoleculare, numrul i dispunerea legturilor intermoleculare fa de planul catenelor macromoleculare. Din punct de vedere al compoziiei chimice materialele sub form de hidrogeluri sunt constituite din urmtoarele substane: - material polimeric 2 % 80 %; - ap 20 % - 98 %; - auxiliari 0,1 % - 5 %.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate