Sunteți pe pagina 1din 327

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS
Tehnologia meseriei
1. Utilizarea corect a vocabularului tehnic
pentru meseria de instalator ap-canal..................................................... 1
2. Realizarea reelelor exterioare de canalizare ........................................... 3
3. Realizarea reelelor exterioare de alimentare cu ap ............................. 35
4 Msuri de siguran pe durata executrii lucrrilor ............................... 71
Desen tehnic
1. Reprezentarea elementelor unei construcii n desenul tehnic .............. 75
2. Explicarea detaliilor din desenele de execuie - Flane ........................ 88
3. Reprezentarea elementelor de construcii pentru instalaii sanitare,
de nclzire central, de ventilare i de gaze naturale............................ 91
Matematica aplicat
1. Operaii cu numere ntregi i raionale ................................................ 113
2, Raport, procent .................................................................................... 123
3. Uniti de msur ................................................................................. 125
4. Geometrie plan ................................................................................... 128
5. Geometrie n spaiu .............................................................................. 146
Organizarea i legislaia muncii

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor n cadrul
economiei de pia ............................................................................... 159
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei
societi de construcii ROF Societate .............................................. 163
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie .............................................. 174
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier ............................ 190
5. Cunoaterea noiunilor privind normele de munc
aplicate n unitile de construcii ....................................................... 192
2 - Tehnologia meseriei
Sistemul legislativ al securitii i sntii n munc
Partea I
Cap. 1 Constituia Romniei ................................................................ 204
Cap. 2 Legea 319/2006 ....................................................................... 205
Cap. 3 Norma Metodologic de aplicare a Legii 319/2006 ................. 216
Partea a-II-a
Cap.1 Deniii, prescurtri .................................................................. 228
Cap.2 Documente de referin ............................................................. 230
Cap.3 Responsabiliti ......................................................................... 231
Liber intreprinztor
1. Care sunt formalitile necesare ninrii unei rme ..................... 261
2. Planul de afaceri .............................................................................. 268
3. Bilanul, Contul de prot i de pierderi i Fluxul de numerar ........ 291
Iniiere n cutarea unui loc de munc
1. Economia de Pia ........................................................................... 301
2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE .............................. 305
3. Scrisoarea de intenie ....................................................................... 320
4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ......................................... 323
Tehnologia meseriei - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
INSTALATOR AP CANAL
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
TEHNOLOGIA MESERIEI
Tehnologia meseriei - 1
1. UTILIZAREA CORECTA A VOCABULARULUI TEHNIC
PENTRU MESERIA DE INSTALATOR APA-CANAL
1.1. Notiuni introductive
Lucrarile de canalizare si alimentare cu apa amplasate in general pe strazi
din zone populate prezinta cateva particularitati care le individualizeaza fata
de celelalte lucrari de constructii.
Aceste particularitati si implicatiile lor sunt:
- au termene de executie foarte scurte (pentru o strada circa 1 2 luni)
ceea ce impune organizarea perfecta a desfasurarii lucrarilor pentru a nu
se depasi termenele precizate in autorizatiile de constructie
- se realizeaza sub trac auto si pietonal, ind expuse circulatiei auto si
persoanelor atat ziua cat si noaptea, cu consecinte privind teama de a
nu intrerupe lucrul, de a nu exista coliziuni cu utilajele constructorului,
deteriorari ale lucrarilor sau mai grav teama de a nu exista accidente
umane.
- se desfasoara intr-un mediu in care de cele mai multe ori exista si alte
lucrari iar in subteran existenta altor utilitati, impune o perfecta identicare
si cunoastere a acestora, legatura operativa si permanenta cu detinatorii
acestor retele, protejarea si asigurarea lor pe perioada executiei.
- suporta obligatoriu vericarea etanseitatii prin probe de presiune, ceea
ce poate provoca importante perturbari ale programului de executie
datorita unor cauze uneori independente de constructor.
- fac parte dintr-un sistem general de canalizare sau de alimentare cu apa,
la care in nal se racordeaza la un sistem existent in conditiile in care
perturbarea acestui sistem existent trebuie sa e minima.
1.2. Proiecte de executie
Lucrarile de alimentare cu apa si canalizare se executa pe baza unui proiect
tehnic de executie intocmit de rme si persoane autorizate in a executa activitati
de proiectare. Se admit la executie numai proiecte vericate de vericatori
de proiecte atestati in domeniu. Acest lucru se poate observa prin prezenta
stampilei de vericator aplicata atat pe piesele scrise cat si desenate. Proiectul
de executie este alcatuit din doua parti si anume: parte scrisa si parte desenata.
1.2.1. Partea scrisa
Piesele cele mai importante din partea scrisa si care intereseaza executantul
de lucrari de alimentare cu apa si canalizare sunt:
- memoriul justicativ care cuprinde date generale despre lucrarea
respectiva (situatia existenta, clima zonei, natura terenului, adancimea
de inghet a zonei, acoperiri rutiere, nivelul panzei freatice, etc), date
despre lucrarea proiectata cu justicarea solutiilor alese (trasee ale
retelei, debite, presiuni pe zone, tip de retea de canalizare in sistem
2 - Tehnologia meseriei
separativ sau unitar, tip curgere gravitationala sau pompata, materiale
folosite, diametre, pante, lungimi de retele, camine de vane, camine
de golire, camine de aerisire, camine de vizitare, etc, guri de scurgere,
racorduri si bransamente, vane folosite, automatizari, probe, etc), date
privind protectia mediului, date privind sanatatea muncii pe perioada
executiei lucrarilor
- breviar de calcul unde sunt calculate detaliat debitele, pantele, vitezele
de curgere, sunt dimensionate statii de pompare, volume de incendiu,
de compensare a debitelor, volume in caz de avarie
- liste de cantitati de lucrari sau antemasuratori in care sunt prezentate
cantitati de lucrari pe domenii de activitate, montaj de materiale si
echipamente, probe si izolatii si unitati de masura pentru ecare
activitate. Pentru a putea evaluate aceste activitati sunt incadrate in
norme de timp in conformitate cu indicatoarele de norme de deviz pe
ecare tip de lucrare.
- Liste de echipamente cu montaj care cuprind denumirea echipamentului,
caracteristici ale acestuia, furnizor cu adresa acestuia si preturi unitare
informative
- Lista de reglementari tehnice care au stat la baza elaborarii documentatiei
respective (normative, STAS- uri, etc)
- Caiet de sarcini care cuprinde in detaliu urmatoarele:
trasarea lucrarilor
desfacerea imbracamintilor rutiere si pietonale
excavarea si sutinerea santurilor
protectia retelelor intalnite in sapaturi
vecinatati periculoase ale sapaturilor (cai ferate, trac foarte greu,
cabluri electrice de inalta tensiune montate ingropat sau aeriene, etc)
pregatirea patului conductei
pozarea conductelor
umplerea partiala in vederea probei
proba de etanseitate pentru retele canalizare
proba de presiune pentru retele de apa
umplerea totala a transeei
refacerea imbracamintii rutiere
sudarea conductelor din polietilena
imbinari la conducte
manevrarea, transportul si depozitarea tevilor
amplasarea conductelor in santuri
receptia lucrarilor
Alte piese scrise care fac parte din componenta unui proiect sunt:
- Foaie de semnaturi ce cuprinde lista persoanelor care au participat la
elaborarea proiectului si responsabilitatea ecarui proiectant asupra
pieselor din proiect intocmite
Tehnologia meseriei - 3
- Borderou cu piesele scrise si desenate continute in cadrul proiectului
1.2.2. Partea desenata
Sunt documente principale ale proiectului tehnic de exectie pe baza carora
se elaboreaza partile scrise ale proioectului si care de regula se compune din:
a. Plan de amplasare in zona (scara 1: 25.000 1: 5.000)
b. Plan de situatie (scara 1: 5.000 1: 500)
c. Plan principal de amplasare retele (scara 1:500 1:50)
d. Detalii de executie (scara 1:20 1:1)
e. Prole longitudinale
Planurile principale de amplasare a retelei de apa sau de canalizare cuprind:
- obiectele ce trebuie alimentate cu apa sau canalizate
- cotele de nivel ale terenului pe care se amplaseaza aceste retele
- trasarea retelelor
- intersectii cu alte retele
- subtraversari drumuri, ape, cai ferate, etc
- constructii anexe (camine, camere deversoare, etc)
- racorduri la proprietari
- lungimi de tronsoane
- diametre
- pante
- material conducte
Prolele in lung se incep de la partea superioara a retelei si se continua
pana la varsare in emisar. Prolul longitudinal contine urmatoarele rubrici:
- nr punct
- cota teren
- cota radier canal
- cota sapatura
- lungimea tronsoanelor
- lungimi cumulate
- panta radierului
- material colector
In prolul in lung se mai gasesc punctele de racord cu alte canale trans-
versale, conducte exsietnte interceptate, subtraversari, statii de pompare, etc.
2. Realizarea retelelor exterioare de canalizare
2.1. Cunostinte generale si principii de functionare a instalatiilor de
canalizare
2.1.1. Rolul si importanta retelelor de canalizare
Apele uzate sunt apele care prin continutul lor bogat in diverse substante
aate sub forma de suspensii sau dizolvate si a diverselor bacterii patogene
reprezinta un pericol grav pentru sanatatea publica.
4 - Tehnologia meseriei
Inltrarea acestor ape in sol poate conduce la infectarea apelor subterane,
facandu-le improprii pentru alimentari cu apa potabila.
De asemenea, descarcarea lor direct in cursurile de apa tulbure si
inrautateste calitatea acestor ape, cauzand moartea faunei acvatice (a pestilor)
si facand imposibila folosirea lor ca surse pentru alimentare cu apa sau pentru
agrement.
Stagnarea lor in diverse iazuri sau balti produce emanatii de gaze rau
mirositoare, facand zona respectiva insalubra iar prin continutul lor in germeni
patogeni constituie o sursa importanta de raspandire a o serie de boli, in special
a celor gastro intestinale (holera, tifos abdominal, dizenterie).
Colectarea si transportul acestor ape, care provin de la centre populate sau
de la procese industriale printr-o retea de canale si tratarea in instalatii speciale
de epurare, la un grad pana la care nu mai sunt periculoase pentru sanatatea
publica constituie canalizarea centrului populat sau a zonei industriale.
In prezent nu poate conceputa o asezare umana sau o activitate industriala
sau agrozootehnica fara constructii si instalatii corespunzatoare de canalizare.
La unele activitati industriale, unde este posibil, aceste ape sunt recirculate,
facandu-se o economie la folosirea apelor curate.
2.1.2. Conditii de descarcare a apelor uzate in reteaua de canalizare
Apele uzate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa nu atace materialul canalelor (sa nu contina acizi care ataca
materialul)
- sa nu contina ape erbinti care pot deforma canalele din PVC
- sa nu contina materii in suspensie in conditiile in care ar putea infunda
canalele prin depunere (corpuri solide) sau sa provoace eroziunea
acestora
- sa nu e periculoase, prin continutul lor, sanatatii publice si personalului
de exploatare a canalizarii (sa nu degaje gaze nocive, sa nu contina
microbi patogeni, substante toxice, materii inamabile)
- valoarea ph-ului sa e neutra sau bazica adica cu valori cuprinse intre
6.5 si 9.
Toate apele uzate care nu indeplinesc conditiile de mai sus vor trebui
supuse unui proces de preepurare locala, inainte de a descarcate in reteaua
de canalizare. O atentie deosebita trebuie acordata apelor uzate industriale
care trebuie neutralizate inainte de descarcarea lor in statiile de epurare sau in
receptorii naturali.
2.1.3. Clasicarea si caracteristicile apelor uzate
Un rol important pentru rezolvarea canalizarii unui centru populat, a unor
procese industriale sau a unui complex de consumatori il reprezinta cunoasterea
provenientei apelor uzate si caracteristicilor acestora, reprezentand date de
baza pentru:
- alegerea sistemului de canalizare
Tehnologia meseriei - 5
- alegerea materialelor pentru canale si conducte
- alegerea echipamentelor mecanice de la statiile d epompare
- alegerea masurilor pentru protectia canalelor si a altor constructii anexe
din sistemul de canalizare
- stabilirea conditiilor de epurare a unor ape industriale in vederea
descarcarii acestora in reteaua de canalizare publica
- stabilirea schemelor si dimensionarea instalatiilor de epurare
- stabilirea posibilitatilor de reciclare a apelor uzate industriale
- stabilirea masurilor de securitate in timpul exploatarii instalatiilor de
canalizare
Apele colectate prin reteaua de canalizare de la un centru populat, de la o
zona industriala sau organizatorica se impart in urmatoarele categorii:
- ape uzate menajere si fecaloide, rezultate din satisfacerea nevoilor
gospodaresti de apa ale centrelor populate, precum si a nevoilor
igienico-sanitare.
- ape uzate publice rezultate din satisfacerea nevoilor de apa publice
- ape uzate industriale rezultate din procesele de productie industriala
- ape uzate de la stropitul si spalatul strazilor precum si stropitul spatiilor
verzi
- ape meteorice (provenite din ploi si topirea zapezii)
- ape subterane provenite din drenaje si din coborarea stratului acvifer
Compozitia apelor de canalizare este denita de calitatile zice, chimice,
biologice si bacteriologice.
La proiectarea acestor indicatori este necesar sa se cunoasca elementele
principale.
a) Indicatori zici
- temperatura este un indicator important la alegerea materialelor
canalelor si a celorlalte constructii si instalatii ale canalizarii
- culoarea este un indiciu asupra provenientei apelor uzate
- mirosul este un indiciu asupra gradului de descompunere a substantelor
aate in suspensie sau in solutie. Astfel, mirosul de hidrogen sulfurat
indica, de regula, inceputul procesului de fermentatie
- turbiditatea indica gradul de substante in suspensie care pot :
substante care plutesc (hidrocarburi)
substante care se depun
substante n dispersate care se depun foarte greu sau deloc
Primele pot intra in contact cu azotul si pot produce explozii in reteaua de
canalizare. Substantele care se depun pot conduce la infundarea canalelor.
b) Indicatori chimici
- Ph-ul apelor uzate reprezinta un indicator ce arata cum sunt apele din
punct de vedere chimic (acid sau bazic)
6 - Tehnologia meseriei
- Substante toxice continute in apele uzate la o anumita concentratie
devin periculoase pentru personalul de exploatare
c) Indicatori biologici
- capacitatea de fermentare care arata daca si dupa cat timp apa uzata
incepe sa fermenteze, dezvoltand hidrogen sulfurat. Este un indicator
important atat in stabilirea schemei de canalizare cat si a modului de
epurare. Este de preferat ca apele sa e evacuate inainte de a intra in
fenomenul de fermentare pentru a nu deveni acide, agresive si greu de
epurat.
O metoda pentru intarzierea fermentarii este prin adaugarea de var.
d) Indicatori bacteriologici
Analizele bacteriologice au ca obiect determinarea bacteriilor din apele
uzate. Ele prezinta interes in special in legatura cu masurile ce trebuie luate
contra propagarii maladiilor contagioase si pentru protectia personalului de
exploatare a sistemului de canalizare.
2.1.4. Scheme generale de canalizare
Elementele principale care constituie un sistem de canalizare sunt
urmatoarele:
- Instalatii interioare aate in interiorul cladirilor social administrative
sau in interiorul halelor industriale
- reteaua de canalizare exterioara formata din colectoare stradale pentru
centre populate sau retele uzinale pentru zone industriale
- statii de pompare sau repompare
- conducte de refulare de la statiile de pompare
- constructii anexe (camine de vizitare, de spalare, de rupere de panta,
guri de scurgere, camere deversoare, etc)
- instalatii de preepurare folosite mai ales in cazul canalizarilor din
zonele industriale
- instalatii de epurare
- colector de descarcare cu gura de varsare in emisar.
Colectoarele de canalizare sunt, din punct de vedere functional, grupate in
urmatoarele categorii:
- colectoare principale
- colectoare secundare (de serviciu)
- canale de racord
- canale deversoare
Canalele de racord fac legatura intre canalizarea interioara a cladirilor cu
canalele secundare.
Canalele secundare primesc apele de la canalele de racord si le transporta
pana la colectorul principal.
Colectorul principal are rolul de a primi apele adunate de pe intreaga
suprafata a localitatii prin intermediul colectoarelor secundare si de a le
Tehnologia meseriei - 7
conduce in aval de localitate, la statia de epurare. Portiunea din colectorul
principal cuprinsa intre ultimul colector secundar si statia de epurare poarta
denumirea de colector de evacuare.
Partea de colector cuprinsa intre statia de epurare si emisar poarta
denumirea de colector de descarcare.
Constructia care trebuie executata la capatul aval al colectorului de
descarcare poarta denumirea de gura de varsare si are ca scop protectia malului
la intersectia colectorului cu emisorul.
Canalele deversoare se prevad, in sistemul unitar, pentru a se obtine o
reducere a sectiunilor colectoarelor principale. Separarea apelor in cadrul
sistemului unitar de canalizare se face prin intermediul caminelor deversoare.
Sistemul unitar de canalizare este ansamblul de colectare care transporta
prin aceeasi conducta atat apele uzate cat si apele pluviale.
Fig. 1. Schema retelei de canalizare a unei localitati
CR O- - camin de racord
------ - canale de racord
- colectoare secundare sau de serviciu
- statie de pompare
- statie de epurare
CV - camin de vizitare
GV - gura de varsare
Schema prezentata la g. 1 este o schema generala.
Pe teren canalele pot dispuse in diferite pozitii in functie de relieful
terenului, de dispozitia strazilor de pozitia emisarului si de amplasamentul
statiei de epurare.
8 - Tehnologia meseriei
Schemele cele mai intalnite care asigura, de regula, adaptarea favorabila la
teren a retelei de canalizare sunt urmatoarele:
a). Schema perpendiculara directa (g. 2)cu multiple descarcari transversale
pe dircetia de curgere a emisarului si cu orientarea canalelor in sensul pantei
terenului.
Schema se foloseste la retelele de apa meteorice in sistem separativ. Pentru
canalizarea apelor uzate menajere aceasta schema nu este rational de aplicat
pentru ca necesita un mare numar de statii de epurare.
b). Schema perpendiculara indirecta (g. 3) in care apele sunt conduse
in afara centrului populat printr-un colector principal care traverseaza centrul
populat in lungul cursului de apa si le conduce la statia de epurare aata in
aval de intravilan. Apele in acest colector provin prin colectoare (principale si
secundare) dispuse in schema perpendiculara directa.
Fig.2. Schema perpendiculara directa
colector secundar
colector principal
separator de grasimi si deznisipator
gura de varsare
Fig. 3 Schema perpendiculara indirecta
St. ep.
G.V.
Tehnologia meseriei - 9
- colectoare secundare
- colectoare principale
- statie de epurare
- gura de varsare
Schema din gura 3 are dezavantajul ca la scurgerea gravitationala, in
special in cazul unei pante reduse a terenului conduce la adancimi mari pentru
acest colector si pentru statia de epurare; din acest motiv aparand deseori
necesitatea pomparii apelor e la inceputul colectorului, e pe parcursul lui.
In cazul unei canalizari sistem unitar aceasta schema face posibila
reducerea dimensiunilor colectorului principal, prin descarcari succesive ale
surplusului de ape de ploaie, prin intermediul camerelor deversoare.
Rolul acestor camere deversoare este acela ca la ape meteorice mari acestea
deverseaza peste un prag si sunt evacuate la emisar, iar la debite numai de ape
menajere (cand nu ploua) apele sunt conduse spre statia de epurare.
c). Schema ramicata sau in evantai (g. 4) in care reteaua este dispusa
convergent spre unul sau mai multe centre, iar de aici prin pompare sau
gravitational spre statia de epurare. Se aplica, de obicei, in zonele cu pante ale
terenulu, uniforme sau foarte mici si sunt indicate pentru sistemul separativ de
canalizare.
Fig. 4. Schema ramicata
- colectoare secundare
- colectoare principale
- statie de pompare
- statie de epurare
- gura de varsare
10 - Tehnologia meseriei
Se pot intalni si alte scheme: Schema paralela sau etajata, Schema
ramicata, etc, dar trebuie stiut ca la rezolvarea retelei de canalizare a
unui centru populat nu trebuie sa se aplice in mod rigid una din schemele
mentionate; de regula, solutia cea mai indicata, din punct de vedere tehnico-
economic, rezulta din combinarea acestor scheme.
In ceea ce priveste dispozitia canalelor si colectoarelor in plan vertical,
aceasta se alege in functie de relieful terenului, adancimea subsolurilor, nivelul
apei freatice si de regimul nivelurilor cursurilor de apa in care se descarca
canalizarea.
Cea mai favorabila si economica montare a canalelor si colectoarelor este
aceea care poate conduce la evacuarea apelor prin gravitatie si in acelasi timp
sa e urmarita cat mai mult panta terenului.
Adancimea minima de fundare a canalelor si colectoarelor nu trebuie sa e
mai mica decat adancimea de inghet caracteristica a zonei respective.
Panta longitudinala minima de pozare a canalelor este aceea care asigura
viteza de cel putin 0,70 m/s numita si viteza de autocuratire. Sub aceasta viteza
de curgere a apelor uzate, materiile in suspensie se depun pe fundul canalelor
ducand in nal la infundarea lor.
Panta longitudinala maxima de pozare a canalelor este aceea in care viteza
apei conduce, prin actiunea mecanica a apei si a materiilor in suspensie tarate
pe fund, la eroziunea peretilor canalelor.
Vitezele maxime admise sunt in functie de tipul de canal (inchis sau
deschis) si de materialul din care este executat canalul.
In canalele inchise vitezele maxime admise pot ajunge pana la 5-7 m/s in
timp ce la canalele deschise acestea nu vor depasi 4m/s.
Referitor la materialul din care este confectionat canalul este de mentionat
faptul ca daca un material este mai usor supus eroziunii adminte viteze mai
mici si invers.
La canalizarea menajera, daca nu se pot obtine viteze suciente de
autocuratire la debite mici, in puncte convenabil alese, se prevad camine de
spalare.
Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante mici, in cazul apelor
uzate cu suspensii abundente si variatii mari de debite, pentru realizarea vitezei
de autocuratire se adopta sectiuni cu cunete, in care se scurg apele uzate, la
debite mici.
Pe traseele cu pante mari, care ar conduce la depasirea vitezelor de
scurgere maxime admise se prevad camine de rupere de panta astfel incat prin
reducerea corespunzatoare a pantelor sa se evite depasirea acestor viteze.
2.1.5. Sisteme de canalizare
2.1.5.1. Clasicarea sistemelor de canalizare
Sistemele de canalizare se clasica dupa modul de colectare si transport a
apelor uzate menajere si meteorice in:
Tehnologia meseriei - 11
Sistem unitar (g. 5) in care colectarea si evacuarea apelor uzate si a celor
meteorice se face printr-o retea unica. In acest sistem, in vederea reducerii
dimensiunilor colectoarelor, se pot prevedea descarcari in emisar a apelor
meteorice dupa realizarea unui anumit raport de dilutie, lucru posibil prin
intermediul camerelor devarsoare.
Fig. 5. Canalizarea unui centru populat in sistem unitar
1)retea de canale; 2) statia de epurare; 3) colector de descarcare;
4) gura de varsare; 5) camere deversoare; 6) canale de bine
Reteaua de canale 1. colecteaza si transporta atat ape uzate menajere cat si
ape meteorice.
Sistem reparativ sau divizor (g. 6) in care colectarea si evacuarea apelor
uzate menajere se face printr-o retea independenta fata de aceea pentru ape
meteorice.
In acest sistem apele meteorice pot descarcate in interiorul localitatii, in
diverse cursuri de apa care strabat localitatea.
In functie de panta terenului, de specicul zonei strabatute de traseul
colectorului, de distanta de la zona initiala de colectare pana la varsare,
colectarea si evacuarea apelor meteorice se poate face prin rigole stradale sau
colectoare inchise montate subteran.
Fig. 6. Canalizarea unui centru populat in sistem separativ sau divizor
1) retea de canale pentru ape uzate menajere; 2) statie de epurare ape uzate menajere
3) colector de descarcare ape menajere; 4) gura de varsare;
5) retea de canale pentru ape meteorice
12 - Tehnologia meseriei
Sistem mixt in care anumite zone din localitate sunt canalizate in sistem
unitar, iar alte zone in sistem separativ.
Normele de protectia mediului nu mai permit evacuarile de ape uzate in
receptorii naturali, chiar si in cazul realizarii unui grad de dilutie ridicat, cu
exceptia unor cazuri bine justicate prin calcule tehnico-economice.
In acest sens singurul sistem acceptat este sistemul separativ, acestea avand
urmatoarele caracteristici:
- este mai economic in cazul cand exista in mare masura posibilitatea
colectarii si evacuarii apelor de ploaie in emisar, prin rigolele strazilor;
- este mai economic cand se impune pomparea apelor, mai ales in cazul
unor debite si inaltimi de pompare mai mari, prezentand un cost mai
redus al cheltuielilor de exploatare, necesitand pomparea numai a
apelor uzate menajere si/ sau industriale;
- prezinta conditii hidraulice de functionare mai bune pentru reteaua de
ape uzate prin faptul ca debitul din canale are variatii mai mici;
- prezinta un cost mai redus al instalatiilor de epurare;
- ca dezavantaj este faptul ca necesita cheltuieli mai mari de investitii
daca canalizarea pluviala se face prin retea de canale subterane; in
acest caz sistemul avand doua sisteme de conducte subterane: unul
pentru apele uzate menajere si unul pentru apele meteorice. Prezenta
celor doua retele de canale subterane conduce la o serie de dicultati
datorate prezentei si a altor retele in cadrul zonei (apa, termocare,
gaze, electrice, bra optica).
2.1.6. Denirea unor termeni legati de regimul de curgere din canale
2.1.6.1. Grad de umplere
Sectiunea canalelor apelor uzate in sistem divizor sau separativ se
calculeaza avand in vedere posibilitatea unei mariri a debitului acestor ape
fata de cel avut in vedere la proiectare. Debite suplimentare pot aparea din
cauza inltrarii in interiorul canalizarii a apelor subterane sau din cauza
sporirii momentane a debitelor de exploatare calculate. Ca atare, in cazul
unei canalizari gravitationale, curgerea este cu nivel liber, gradul de umplere
admisibil recomandat ind cuprins intre 0,6 pentru canale cu D = 25-30 cm si
0,7-0,75 pentru D > 30 cm.
Nivelul liber permite si la ventilatia tuburilor prin circulatia si eliminarea
gazelor.
La canalizarea pluviala precum si la canalizarea menajera pompata,
sectiunea canalelor se calculeaza pentru debitul maxim la o umplere completa
(grad de umplere = 1,0).
2.1.6.2. Viteze admisibile
Intr-o retea de canalizare care functioneaza normal, suspensiile din apa
uzata trebuie sa e transportate in mod continuu de curentul de apa. Daca
Tehnologia meseriei - 13
aceasta conditie nu este realizata, suspensiile mai grele se depun pe canal
provocand infundarea acestora sau micsorarea sectiunii de curgere. Intrucat
indepartarea acestor depuneri necesita cheltuieli de exploatare mari si
permanente, este necesar ca forma canalului sa asigure evitarea depunerilor,
iar viteza de curgere din canal sa antreneze materiile in suspensie pentru a se
evita depunerea acestora.
Viteza minima din conducta care poate evita ca materiile continute in apele
uzate sa se depuna poarta numele de viteza de autocuratire.
Pentru apele uzate, menajere, aceasta viteza este de 0,70m/secunda.
Daca in conducte se impune o anumita viteza minima tot la fel este impusa
si o viteza maxima admisa. Valoarea acestei viteze maxima este in functie
de materialul din care este construit canalul, astfel incat sa e impiedicata
erodarea lui.
Pentru conducte de canalizare din PVC si PAFS (materiale cel mai des
folosite in canalizari) viteza maxima admisa este in jur de 6,0m/secunda.
2.1.6.3. Panta conductelor de canalizare
Prin panta se intelege diferenta de inaltime intre nivelele de apa din doua
puncte ale canalului.
Pentru curgerea gravitationala se cauta realizarea unei pante a canalelor
cat mai apropiata de panta terenului, aceasta solutie ind de regula cea mai
avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic, deoarece se obtine un
minim de lucrari de terasamente. In regiunile de campie unde panta terenului
este foarte mica sau chiar lipseste, lucrarile de terasamente sunt mari deoarece
canalul coboara (acesta avand panta mai mare decat panta terenului).
In regiunile de deal sau munte, unde panta terenului este mult mai mare
comparativ cu pantele colectorului este necesar ca aceasta panta a colectorului
sa e descompusa in trepte pentru a se evita depasirea vitezelor maxime
admisibile. Acest lucru se realizeaza prin prevederea de-a lungul colectorului
a caminelor de rupere de panta.
Cu alte cuvinte panta canalelor trebuie aleasa, astfel incat la debite minime
sa e realizata viteza de autocuratire (0, 70m/s), iar la debite maxime sa nu
e depasita viteza maxima admisa. In cazul in care nu se pot obtine viteze
minime necesare autocuratirii, se recurge la spalarea articiala, prevazandu-se
in sectoarele respective camine de spalare.
Pe portiunile de canale cu sectiuni mari si cu pante reduse (in special la
sectiunea clopot) in cazul apelor uzate cu suspensii abundente si varietati
mari de debite, se adopta sectiuni cu cuveta pentru realizarea vitezelor de
autocuratire la debite mici.
Adancimea minima a canalelor menajere este conditionata de adancimea
de inghet din zona respectiva si de conditia racordarii apelor uzate provenind
din subsoluri, pivnite, etc.
14 - Tehnologia meseriei
Daca exista local subsoluri mai adanci se poate prevedea o instalatie de
ridicare a apelor uzate din acele subsoluri in retea, pentru a nu se scumpi
intreaga retea printr-o adancire generala a acesteia.
2.1.7. Sectiuni constructive ale canalelor.
2.1.7.1. Sectiuni constructive ale canalelor inchise.
Dupa forma geometrica a sectiunii interioare canalele inchise sunt:
- canale cu sectiune circulara (g.7).
Cele mai utilizate forme sunt: circulara, ovoidala si in forma de clopot
circula
A = t - aria
P = t D - perimetrul
4
2
D
Canale cu sectiune
ovoid (g.8).
Canale cu sectiune clopot circular (g.9).
Canale cu sectiune clopot circular cu cuneta (g.10).
Canale cu prol dreptunghiular (g.11).
Fig. 7 Canal circular
Tehnologia meseriei - 15
2.1.7.2. Sectiuni constructive ale canalelor deschise (rigola).
Canale cu sectiune triunghiulara (g.12).
Canale cu sectiune trapezoidala (g.13).
Canale cu sectiune dreptunghiulara (g.14).
2.1.8. Materiale utilizate la realizarea retelelor de canalizare
Canalele si conductele care alcatuiesc retelele exterioare de canalizare
trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de calitate, impuse de caracteristicile
apelor uzate transportate, de structura si conguratia terenului in care se
monteaza etc.
Conditiile principale ce trebuie indeplinite sunt:
- rezistenta la sarcinile mecanice la care sunt supuse la montaj si
exploatare; sarcini provenite in special din presiunea pamantului in care
se monteaza;
- impermeabilitate, adica sa nu permita apelor subterane sa patrunda in
interiorul retelelor si nici apelor uzate din retele sa patrunda in apele
subterane;
- sa e rezistente la actiunea chimica a apelor uzate;
- sa e rezistente la eroziune;
- sa prezinte o rugozitate cat mai mica - adica pe interior - pe unde circula
apa uzata, suprafetele sa e cat se poate de neteda, sa nu prezinte
asperitati.
16 - Tehnologia meseriei
Pentru retelele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri se
utilizeaza in general, tuburi de canalizare de sectiune circulara, din: beton
simplu sau armat, materiale ceramice, gresie ceramica antiacida, materiale
plastice (PVC, polietilena, polipropilena), PAFS si mai rar fonta si otel (mai
ales ca protectie la subtraversari de obstacole).
Canale si tuburi din elemente prefabricate
Canalele din tuburi prefabricate din beton se utilizeaza, in general, pentru
sectiuni circulare cu diametru pana la 1000 mm, pentru sectiuni ovoidale pana
la 1000 x 1500 mm si pentru sectiuni clopot pana la 1200 x 1800 mm.
Imbinarea tuburilor din beton se face cu garnitura de cauciuc asezata in
mufa tubului. Este interzisa imbinarea tuburilor din beton prin etansare cu
manson de ciment.
Canalele din materiale plastice si cele din PAFS sunt de sectiune circulara
cu dimensiuni de pana la 500 mm cele din PVC si 2000 mm cele din PAFS.
Imbinarea acestora se face numai cu garnituri de cauciuc montate in mufa.
In prezent cele mai utilizate tuburi in retele de canalizare sunt cele din
PVC datorita avantajelor pe care le prezinta si anume:
- durata de viata ridicata - 50 ani daca sunt exploatate corect;
- rezistenta chimica ridicata;
- rugozitatea foarte mica datorita suprafetei interioare lina;
- greutate redusa, ceea ce usureaza manipularea si transportul;
- exibilitatea si elasticitatea;
- imbinarea rapida, manopera scazuta pentru montaj;
- etanseitate in exploatare;
- material netoxic pentru mediu si apa;
- rapiditate si usurinta la montaj;
- posibilitatea punerii in functiune a retelei imediat dupa nalizarea
montajului;
- posibilitatea inlocuirii rapide a unei parti din retea in caz de defectiuni;
- preluarea dilatarilor termice fara a folosi alte piese speciale;
- imbinarile permit deviatii de la aliniament fara curbarea elementelor de
retea sau afectarii etanseitatii;
- se preteaza foarte bine la zonele cu cutremure.
2.1.9. Constructii anexe pe reteaua de canalizare
2.1.9.1. Camine de vizitare
Caminele de vizitare sunt constructii anexe pe reteaua de canalizare care
permit accesul la canale in scopul controlarii si intretinerii starii acestora,
respectiv pentru curatirea canalelor si evacuarea depunerilor.
Din punct de vedere al locului de amplasare, caminele de vizitare se
prevad:
- la schimbarea diametrelor
- la schimbarea pantelor
Tehnologia meseriei - 17
- la schimbarea directiei
- la intersectia a doua colectoare
- pe trasee drepte la distanta maxima de 100 m.
Partile componente ale caminelor de vizitare sunt:
- fundatia sau patul pe care se aseaza
- camera de lucru
- partea de racord
- cosul de acces
- rama si capac
- piese de trecere ale colectoarelor
- scari de acces
Dupa forma geometrica din plan, caminele de vizitare sunt de forma
rectangulara (dreptunghi, patrat sau forma neregulata) si de forma circulara.
Caminele de vizitare cel mai des intalnite sunt caminele ecologice de
forma circulara, alcatuite din elemente prefabricate.
Societatea Hidroconstructia produce, cu tehnologie germana, asemenea
camine ecologice vizitabile din elemente prefabricate din beton, ind unicul
producator de astfel de camine din Romania. La aceste camine pot racordate
conducte din otel, PVC,PAFS sau beton.
Caminele pot folosite pentru orice adancimi ale retelelor si indiferent de
tipul solului.
Se aseaza si se prezinta plansa.
Principalele componente ale caminelor ecologice sunt:
- elemente de fund cu inaltimi de 600; 800; 1000; 1200 mm;
- elemente intermediare (inele) cu inaltimi de 250; 500; 750; 1000 mm
- element tronsonic cu inaltimea unica de 600 mm.
Diametrul interior al caminelor este de 1000 mm.
Etansarea intre elemente se face cu garnituri din cauciuc.
Radierul elementului de fund este armat si prevazut cu sistem hidraulic
executat conform cu cerintele proiectului, sistem ce favorizeaza curgerea si
impiedica depunerile.
Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face cu ajutorul pieselor de
trecere prevazute cu garnituri de etansare din cauciuc. Pieselor de trecere se
monteaza odata cu fabricarea elementelor caminului.
Se pot racorda atat conducte principale cat si racorduri secundare sub
orice unghi si la orice cota, atat in elementul de fund cat si in elementele
intermediare (in inele).
Aducerea la cota terenului sau a strazii pe care se monteaza se face prin
intermediul unor inele din beton armat prefabricate, de inaltimi mici (cel mai
frecvent 10 cm) sau beton armat monolit.
18 - Tehnologia meseriei
Accesul in camin se face prin intermediul capacelor din fonta si a treptelor
de acces. Capacele sunt prevazute cu sistem antifurt. Acestea pot carosabile
pentru trac greu (400 KN) sau trac usor (150 KN).
Scarile de acces sunt din otel zincat 20 mm cu forma care impiedica
alunecarea.
Manevrarea elementelor de camin se face cu un dispozitiv special prin care
aceste elemente sunt prinse in trei puncte la 120.
Caminele ecologice pot utilizate la:
- alimentari cu apa ca si camine de vane;
- retele canalizare ca si camine de vizitare, de racord, de schimbare de
directie, de intersectie, de spalare;
- ca bazine vidanjabile pentru locuinte izolate.
2.1.9.2. Camine de spalare
Caminele de spalare reprezinta constructii si instalatii anexe pe retele de
canalizare, care permit acumularea unei cantitati de apa cu ajutorul careia se
creeaza o unda de spalare pe tronsoanele de canal situate in aval de acestea.
Caminele de spalare se folosesc la canalizarile in sistem separativ (un
singur tip de ape uzate), cand datorita pantelor insuciente nu se poate realiza
viteza de autocuratire (0,7 m/s). aceste camine se amplaseaza de obicei in
punctele incipiente (de inceput) ale retelei de canalizare si apoi pe canale la
distanta de 150-200 m intre ele, sau lateral de canale.
Pentru spalare se foloseste: apa uzata acumulata in canal sau apa curata
provenita e din reteaua de alimentare cu apa, e din rauri sau lacuri prin
transportarea cu vidanje sau rezervoare metalice montate pe mijloace de
transport.
Acumularea apei se face prin inchiderea clapetei pe canalul de plecare.
Se umple caminul cu apa si apoi se deschide clapeta prin tragerea de lant in
sus. Prin deschiderea clapetei de pe canalul de plecare si golirea caminului se
creeaza unda de spalare. Volumul de apa necesar pentu spalare este de 2 - 4 m.
Fig. 15 Schema unui camin de spalare de capat
1) camin de beton;
2) capac camin din fonta sau placa beton armat
3) colector canalizare din PVC, PAFS, etc
4) clapeta metalica prevazuta cu garnitura din cauciuc
pentru etansare
5) lant de tragere
6) articulatie ce permite rotirea clapetei
7) carlig pentru prinderea lantului
Tehnologia meseriei - 19
2.1.9.2. Camine de rupere de panta
Camine de rupere de panta sunt constructii care permit disiparea energiei
apei, astfel incat viteza apei pe canal sa nu depaseasca valorile maxime admise.
Amplasarea caminelor de rupere de panta se face in punctele unde terenul
prezinta pante mai mari decat panta admisibila a canalului.
2.1.9.4. Camin de racord
Se amplaseaza la consumator in interiorul sau exteriorul proprietatii.
Caminul de racord face legatura intre instalatia interioara de canalizare
din cladire si reteaua de canalizare stradala prin intermediul conductei de
canalizare.
Caminele de racord se executa din PVC sau mai rar din beton. In cele
ce urmeaza vom detalia mai mult caminele executate prefabricat din PVC,
ind cele mai frecvente situatii intalnite la retelele de canalizare din centre
populate.
Se prezinta si se detaliaza catalogul
Partile componente ale unui camin de racord din PVC sunt:
- element de fund camin cu stuturi de racord avand D = 160 mm; D = 200
mm; D = 250 mm; D = 315 mm.
Elementul de fund se fabrica in patru tipuri :
- tip 1 cu o iesire si o intrare;
- tip 2 cu o iesire si doua intrari (stanga);
- tip 3 cu o iesire si doua intrari (dreapta);
- tip 4 cu o iesire si trei intrari.
Fig. 16 Camin de rupere de panta
pentru inaltimi de pana la 2 m:
1) camin din beton
2) rama si capace din fonta sau placa
beton armat
3) canal intrare
4) canal iesire
5) topogan de cadere din beton
Fig. 17 Camin de rupere de panta
pentru inaltimi mai mari de 2 m:
1) camin din beton
2) rama si capac din fonta sau placa
b.a.
3) canal intrare
4) canal iesite
5) disipator de energie
20 - Tehnologia meseriei
- tub vertical care se monteaza in elementul de fund prevazut cu garnituri
de etansare. Tubul vertical are inaltimea ceruta de situatia din teren;
- tronsonul superior telescopic cu rama si capac si cu mufa de cauciuc.
Ramele si capacele din fonta pot carosabile la trac greu 40 t sau
necarosabile.
2.1.9.5. Guri de scurgere
Gurile de scurgere sunt constructii care servesc la colectarea apelor pluviale
si a apelor de spalare a strazilor. Gurile de scurgere sunt de doua tipuri:
- guri de scurgere cu depozit si sifon;
- guri de scurgere fara depozit si fara sifon;
Primul tip de gura de scurgere se foloseste in cazul canalizarilor meteorice
care transporta nisip sau alte substante in suspensie, antrenate de pe strada.
Gurile de scurgere fara depozit se foloseste in cazul canalizarilor in care nu
exista pericolul antrenarii de nisip.
Sifonul are rolul de a impiedeca iesirea gazelor din reteaua de canalizare.
De retinut este faptul ca gratarul
din fonta trebuie montat cu balamaua
la bordura asa incat fantele de acces a
apei sa vina amplasate perpendicular
pe axul longitudinal al strazii.
2.2. Pregatirea operatiilor de executie si montaj
2.2.1. Echipamente auxiliare pentru lucrari de canalizare exterioara
2.2.1.1. Sprijiniri metalice pentru santuri
Sprijinirile metalice pentru santuri se folosesc pentru adancimi mai mari
de 1,5 m..
Sprijiniri metalice ce se folosesc se executa in trei tipuri:
- tip usor pentru adancimi pana la 2,6 m;
- tip mediu pentru adancimi pana la 3,9 m;
- tip greu pentru adancimi pana la 9 m.
Fig. 18 Gura de scurgere cu depozit si sifon
1) corp din tuburi de beton simplu sau armat
2) gratar din fonta
3) depozit
4) cot montat pentru sifonar
Tehnologia meseriei - 21
Se prezinta plansa cu panourile de psijiniri (g. 1; g. 2 si g. 3)
Santurile pentru canalizari au adancime de minim 1,20 m, putand ajunge
pana la 6,0 m, situatie in care este obligatoriu sa se prevada si realizeze
sprijinirea peretilor sapaturii.
Prin adoptarea solutiei utilizarii panourilor metalice se pot executa volume
minime de sapatura si se realizeaza o protectie superioara a personalului care
lucreaza la adancime.
Panourile recomandate a se utiliza sunt:
- panouri usoare alcatuite dintr-un singur panou avand lungimea L=3,50
m, inaltimea H=2,60 m si latimea reglabila (interiorul) B=0,90-4,21 m. Se
utilizeaza pentru santuri cu adancimea de 2,60 m.
Pentru sprijinirea peretilor santurilor cu adancimi pana la 6,00 m se
folosesc panouri suprapuse astfel:
- panoul de baza care se monteaza la partea inferioara avand lungimea
L=3,50 m, inaltimea H=2,60 m si latimea exterioara B=1,02-4,70 m..
- panourile superioare care se monteaza peste panoul de baza, avand
lungimea de L=3,50 m, inaltimea H=1,30 m si latimea exterioara B=1,02-4,70
m..
Peste panoul de baza se poate monta un panou superior, asigurand
sprijiniri pentru santuri cu adancimi de maxim 3,90 m, sau doua panouri
superioare asigurand sprijiniri, pentru santuri cu adancimi de maxim 5,20 m.
Pentru santurile cu adancimi de maxim 6,00 m, partea superioara a santului se
executa o sapatura locala pe cele doua laturi avand inaltimea de maxim 1,00
m, berma de 1,00 m, si taluz 1:1. panourile pe verticala, se prind intre ele cu
elemente de xare placute metalice xate cu bolturi.
2.2.1.2. Instalatii de ltre aciculare
Instalatia de epuismente cu ltre aciculare este utilizata pentru coborarea
nivelului apei subterane in cazul sapaturilor pentru montarea colectoarelor de
canalizare sau retele de apa.
Instalatia se utilizeaza in zonele unde panza de apa freatica este deasupra
cotei de montare a conductelor pentru asigurarea conditiilor executarii
lucrarilor in mediu uscat.
Instalatia este compusa din ltre aciculare (ace), conducta colectoare,
pompa de vacuum mobila si conducta de refulare.
Se prezinta plansa cu g. 1; g. 2 si g. 4
Pentru montarea ltrelor aciculare (a acelor) se perforeaza terenul din
metru in metru cu un burghiu montat pe excavator. Gaurile se dau la circa 0,50
m de marginea sapaturii. Se introduc acele in aceste gauri si umple spatiul
ramas intre ltru si peretii gaurii cu sort din piatra 7-15 mm.(margaritar) si se
22 - Tehnologia meseriei
leaga acele la conducta colectoare prin intermediul furtunelor transparente.
Conducta colectoare este prevazuta cu stuturi si robinete cu cep care permit
legarea furtunelor si inchiderea oriciilor neracordate. Conductele colectoare
se racordeaza intre ele pe toata lungimea de captare si apoi la pompa. Pompa
refuleaza apa captata pe o conducta intr-o canalizare existenta sau intr-o apa
existenta in zona.
2.2.1.3. Instalatie de foraj orizontal
Metoda forajului orizontal dirijat, este cea mai moderna metoda de pozare
de conducta in subteran.
Ca domenii de aplicare a acestei metode sunt de retinut urmatoarele:
- subtraversari ale unor cursuri de apa, canale articiale si naturale,
sosele, cai ferate, etc.;
- instalarea unor conducte in subteran in loc de montaj clasic prin sapatura
deschisa.
2.2.2. Utilaje terasiere
La executia lucrarilor de canalizare exterioara, ponderea cea mai mare
din volumul de lucrari il constituie lucrarile de terasamente pentru realizarea
transeelor.
Utilajele pentru terasamente sunt:
a). Utilaje pentru sapat care sunt excavatoare cu cupa inversa.
Avand in vedere caracteristicile lucrarilor de canalizare exterioara (se
aa in localitati, geometrie si natura terenului) se recomanda excavatoare
hidraulice pe pneuri care pot sapa pana la adancimi de 6,0 m si de asemenea
au posibilitatea de a se monta pe ele echipamente auxiliare (picon, instalatie
de forat gauri, etc). Aceste excavatoare au avantajul ca au o raza ridicata de
manevrabilitate.
Cupa excavatoarelor se va alege in functie de latimea solului.
b).utilaje pentru realizarea umpluturilor care sunt incarcatoare frontale si
buldozere.
Pentru umplerea santurilor dupa montarea conductelor se pot folosi
incarcatoare frontale pe pneuri precum si buldozere. Bine este a se folosi
buldo-excavatoare pe pneuri deoarece cu un singur utilaj se pot realiza doua
activitati.
c). utilaje pentru compactat care sunt maiuri vibrante, placi vibrante si
rulouri compactoare.
Pentru realizarea compactarii terenului se vor folosi maiuri mecanice
pentru straturile din zona conductei, placile vibrante pentru materialul de
umplutura pana la baza santului si cu ruloul compactor pentru stratul de
fondare al sistemului rutier.
d). Utilaje pentru taiat slituri in asfalt si beton dotate cu disc diamantat.
Utilajul foloseste discuri standard cu diametrul de 350 sau 400 mm. Sunt
Tehnologia meseriei - 23
extrem de necesare in retelele de canalizare; acestea asigurand o dislocare
rectilinie si uniforma a imbracamintii din asfalt sau beton de pe strada.
2.2.3. Activitati pregatitoare pentru atacarea lucrarilor de canalizare
exterioare
2.2.3.1. Examinarea proiectului lucrarii
Constructorul va studia in detaliu piesele desenate ale proiectului si anume:
- pozitia in plan a noii conducte si elementele topograce;
- imbinarile ce urmeaza a se executa cu alte conducte proiectate;
- prezenta in teren a altor retele deja existente;
- pozitia pe verticala a conductei;
- subtraversari care trebuie executate;
- adancimea de executie care corelata cu natura terenului determina
necesitatea sustinerii si tipul acestora;
- detaliile constructive ale caminelor;
- detaliile nodurilor (legaturilor) noii conducte cu sistemul de canalizare
la care se racordeaza.
Se vor studia de asemenea piesele scrise ale proiectului si in special:
- vericarea listelor de materiale din proiect/conducte,(tinguri, armaturi,
etc.);
- natura terenului si pozitia apelor freatice care ofera indicatii privind
modul de conducere a excavatiei, sustinerile si eventualele epuismente
etc.;
- instructiunile speciale privind imbinarile, detaliile de sustinere si
protectie a retelelor existente.
Toate neclaritatile si neconcordantele vor lamurite cu elaboratorul
proiectului, inainte de inceperea lucrarilor.
2.2.3.2. Vericarea conditiilor din teren
Se vor verica:
- natura imbracamintii strazii pe traseul noii conducte;
- lungimea reala a traseului noii conducte;
- concordanta retelelor existente din teren cu cele gurate pe plan, prin
observarea pozitiei tuturor elementelor de suprafata (capace de camin,
guri de scurgere, hidranti, puncte de aerisire gaze);
- punctele in care urmeaza a se realiza legaturile intre reteaua noua si cea
existenta;
- numarul de bransamente in functiune la consumatori;
- numarul de bransamente noi ((consumatori nebransati);
- starea iluminatului public pentru circulatie pe timp de noapte;
- posibilitati de asigurare cu utilitati necesare executiei;
24 - Tehnologia meseriei
- sursa de apa potabila si tehnologica;
- sursa de energie electrica pentru iluminat si anumite utilaje actionate
electric;
- teren pentru amplasarea unei mici organizari de santier.
De asemenea se vor face cat mai multe poze cu starea sistemului rutier,
insistandu-se pe zonele foarte deteriorate.
- se va masura latimea strazii si se vor aprecia posibilitatile de mentinere a
circulatiei pe perioada lucrarilor sau se va lua masura inchiderii strazii.
In acest caz se va intocmi o schema de deviere a tracului si se vor
stabili necesarul pe tipuri de semne de circulatie pentru dirijarea pe
traseul deviat.
2.2.3.3. Masuri organizatorice
Zona prevazuta pentru desfasurarea lucrarilor va imprejmuita cu panouri
metalice de cca 1,50 m inaltime.
Traversarea pietonilor peste santuri se va face pe podete si pasarele
montate in acest scop. Acestea vor executate cu balustrazi sigure, continue
si pe ambele parti.
Pentru traversarea transeelor de catre autoturisme, se vor prevedea podete
dimensionate in acest scop.
Pentru siguranta lucrarilor si implicit a terenului invecinat acestora, se vor
utiliza sustineri corespunzatoare, in special in zonele unde se desfasoara o
circulatie intensa si circula mijloace de transport grele.
O atentie deosebita se va acorda protectiei lucrarilor in zona scolilor si
gradinitelor, unde panourile de protectie nu trebuie sa permita accesul copiilor.
Traseele furtunelor de la pompele de epuismente nu trebuie sa se
intersecteze cu traseele mijloacelor de circulatie si nu trebuie sa produca
scurgeri de uide din ele.
Zona de lucru va dotata cu toalete ecologice. Numarul de cabine se va
stabili in functie de numarul de muncitori pe care va trebui sa-i deserveasca.
2.4. Montarea retelelor exterioare de canalizare
2.4.1. Generalitati privind montarea conductelor de canalizare
Atacarea lucrarilor de retele se face intotdeauna din aval spre amonte.
Retelele de canalizare se pozeaza, de obicei, la adancimi cuprinse intre 1,50
si 6,00 m.
Sistemele rutiere cel mai des intalnite sunt: asfalt, beton, macadam, pavele,
pietre de rau, pamant.
Pentru subtraversari de drumuri, cai ferate, cursuri de apa se folosesc
tehnologii avansate de montare cum ar forajul orizontal dirijat.
Diametrele minime folosite in retelele exterioare de canalizare sunt:
- pentru ape uzate menajere D.min =250 mm;
- pentru ape meteorice D.min = 300 mm.
Tehnologia meseriei - 25
Lungimea maxima a unui tronson dintre doua camine consecutive, nu va
depasi 60 100 m.
Pamantul rezultat din saptura poate depozitat lateral de sant sau in situatia
unor strazi inguste sau a unor conditii restrictive, va executat direct din cupa
excavatorului in mijlocul de transport si depozitat temporar pana la executarea
umpluturilor cand va din nou transportat pentru realizarea acestor umpluturi.
2.4.2. Terasamente
2.4.2.1. Trasarea lucrarilor
Se va face de topometrul santierului, in prezenta sefului punctului de
lucru, pe baza planului de trasare din proiect si a procesului-verbal de predare
a amplasamentului incheiat in prealabil cu beneciarul.
Trasarea va urmari in special urmatoarele elemente:
- axul conductei aliniamente, unghiuri de deviere trasare, etc. marcate
prin cupoane de otel beton batute in teren pe adancimea maxima de 20
cm si vopsite vizibil;
- pozitia caminelor, marcata prin acelasi fel de cupoane.
Dupa trasare, topometrul va incheia cu seful punctului de lucru un
document de predare-primire, continand sub ambele semnaturi, toate datele
materializate pe teren (cote, distante, umpluturi, etc.).
2.4.2.2. Desfacerea stratului rutier din beton si asfalt
Cuprinde urmatoarele etape:
- taierea imbracamintii rutiere cu masina cu disc diamantat, desprinderea
in bucati si evacuarea lui cu excavator;
- incarcarea si transportul acestora la halda de depozitare stabilita in
proiect.
2.4.2.3. Desfacerea pavajelor din pavele si piatra de rau
Pavajele se desfac pe o latime sucienta pentru desfasurarea in bune
conditii a lucrarilor.
Materialele rezultate din desfacerea pavajelor, dupa curatirea lor de
pamant, se depoziteaza la marginea trotuarului si la cel putin 50 cm distanta de
marginea sapaturii asa incat sa nu cada in sapatura si sa nu impiedice circulatia
si nici scurgerea apelor pe rigolele strazii.
In lipsa trotoarelor depozitarea pavajelor se poate face pe o singura parte a
traseei, penru a nu se amesteca cu pamantul din sapatura, care se depoziteaza
pe cealalta parte a traseei.
2.4.2.4. Executarea sapaturilor
Lucrarile de sapare a transeelor si a gropilor de fundatii se executa in
conformitate cu prevederile din proiect si cu normele tehnice de protectia
muncii in vigoare.
26 - Tehnologia meseriei
Aceste lucrari cer un volum mare de forta de munca si mai cu seama de
utilaje terasiere si de aceea este necesar sa se stabileasca metodele de lucru
cele mai adecvate care sa conduca la un grad ridicat de mecanizare a acestor
lucrari.
Lucrarile se ataca intotdeauna din aval spre amonte.
Transeele pentru montarea conductelor de canalizare se executa cu pereti
verticali sau taluz, in functie de natura solului si de spatiul disponibil pentru
executia sapaturilor. La adancimi mari transeele se pot executa de multe ori
combinat: partea superioara se executa mecanizat in taluz, iar partea inferioara
manual cu pereti verticali.
Executia sapaturilor mecanizate se face cu excavatoare cu cupa inversa cu
care se pot executa lucrari de sapaturi in transee avand adincimea pana la 6,0
m. Excavatorul avand cupa inversa lucreaza prin retragere.
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o singura parte, lasandu-
se o bancheta de siguranta de 50 cm. Cealalta parte este rezervata materialului
rezultat din desfacerea imbracamintii rutiere sau pietonale.
In timpul executarii sapaturilor nu trebuie astupate cu pamant capacele
caminelor existente.
In cazul in care necesitatile de circulatie nu permit acest fel de depozitare
a pamantului, se stabileste impreuna cu autoritatile locale si cu beneciarul un
amplasament pentru depozitul de pamant.
Pamantul transportat in depozit trebuie readus pentru umplerea transeelor.
Lucrarile de sapatura pe ultimii 20 cm deasupra cotei denitive a fundului
transeei se executa manual si numai dupa aprovizionarea pe santier a tuturor
materialelor necesare executiei canalului.
Sapatura se adanceste in dreptul imbinarii tuburilor pentru a permite
executarea etansarii.
In timpul executarii lucrarilor de sapatura se iau masuri speciale care
sa asigure securitatea si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate,
precum si pentru protectia muncitorilor, pietonilor si a vehiculelor, atat ziua
cat si noaptea.
In cazul cand se intercepteaza conducte, cabluri sau alte instalatii care ar
putea deteriorate sau ar produce accidente (electrocutari, explozii, inundarea
transeelor) executantul sesizeaza beneciarul canalizarii care ia legatura cu
proprietarii acestor lucrari sau instalatii in vederea izolarii, protejarii, sprijinirii
sau devierii lor provizorii.
Daca nivelul apelor subterane este superior fundului sapaturii, apele
supterane trebuie evacuate din sapatura.
2.4.2.5. Sprijinirea transeelor
Executarea sapaturilor transeelor cu pereti verticali se face cu sprijinirea
peretilor. Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapilor si bilelor de brad
Tehnologia meseriei - 27
sau al sprijinirilor metalice de inventar, in asa fel incat sa se optina o siguranta
sucienta si o usoara executare a lucrarilor in interiorul transeei.
La sprijiniri se folosesc de cate ori este posibil piese de inventar cu grad
mare de reutilizare.
Modul de executie a sapaturilor cu sprijiniri cu panouri metalice de
inventar este urmatorul:
- se executa o sapatura cu adancimea de 1,0-1,50 m si cu latimea mai
mare cu circa 200 cm fata de latimea exterioara a panoului, pe o lungime
de 3,80-4,0 m;
- cu ajutorul unei macarale sau cu excavatorul echipat la cupa cu carlig
de prindere, se monteaza panoul usor, respectiv panoul inferior, prin
impingera acestuia in jos alternativ pe placile laterale cu ajutorul cupei
exavatorului (dosul cupei);
- se continua sapatura cu excavatorul in trepte de 40-50 cm pana la
atingerea cotei nale;
- dupa ingerea in pamant a panoului inferior se monteaza panoul
superior si se continua operatiile de excavare;
- dupa executarea umpluturilor, panourile din spate se extrag si se reiau
operatiile de mai sus in fata.
Pentru usurarea introducerii acestor panouri in sapatura se regleaza
spraituirile de la partea inferioara la o latime mai mare cu 5 cm fata de
spraituirile de la partea superioara.
Coborarea panourilor se face concomitent cu coborarea fundului sapaturii.
In lung panourile nu se leaga intre ele.
Este interzisa montarea panourilor cu pertile laterale la cote diferite (una
mai sus si alta mai jos).
La executia sapaturilor se vor numi muncitori instruiti care vor supraveghea
sapaturile iar in cazul aparitiei unei retele subterane sau vestigii arheologice va
opri excavatia si va anunta imediat seful punctului de lucru.
Daca lungimea sprijinita este cel putin egala cu lungimea unei conducte
(cel mai frecvent 6,00 m) se trece la executia lucrarilor de pozare a tuburilor
de canalizare pe portiunea respectiva in conformitate cu datele proiectantului
(cote, panta, diametre, tip conducta). Se vor lua toate masurile ca tuburile de
canalizare sa e bine montate pentru a nu avea probleme la efectuarea probei
de etanseitate. Un eventual test de etanseitate esuat ar necesita volume mari de
lucrari si cu grad mare de dicultate, ceea ce ar duce la costuri suplimentare
mari.

2.4.2.6. Epuismente
In cazul in care lucrarile de montare a retelelor de canalizare se executa
sub nivelul panzei freatice subterane este necesara coborarea nivelului acestor
ape sau eliminarea lor din transee asa incat sa se asigure executarea la uscat a
montarii tuburilor.
28 - Tehnologia meseriei
Pentru stabilirea metodei de epuizare a apelor subterane este necesar a se
cunoaste:
- debitele inltrate;
- nivelul freatic fata de fundul sapaturii;
- consistenta si permeabilitatea terenului.
Astfel in terenuri coezive si cu permeabilitate redusa este indicat a se folosi
epuismente directe folosind pompe centrifuge care prin functionare asigura
lucru la uscat. Astfel in interiorul sapaturii se creeaza jompuri in care se
introduc sorburile pompelor.
Jompurile se executa in partea din aval a lucrarilor ceea ce conduce ca in
zona de lucru sa se desfasoare activitatea la uscat prin scurgerea apelor spre
aceste mini puturi din care aspira pompele.
Pentru terenurile cu permeabilitati mai mari coborarea panzei se face
prin pompare din puturi forate amplasate la distante stabilite functie de
permeabilitatea solului. La permeabilitati mai mari se prevad puturi mai dese.
In cazul in care apare pericolul de antrenare a materialelor ne (nisip n)
se foloseste metoda de coborare a nivelului panzei freatice cu ltre aciculare.
Instalatia de ltre aciculare a fost descrisa anterior in cadrul paragrafului
2.2.1.2.
Filtrele aciculare se pot monta pe o singura parte a sapaturii sau pe ambele
parti in functie de debitul de apa ce trebuie evacuat.
2.4.2.7. Protectia retelelor intalnite in sapatura
In timpul lucrarilor de sapare a santurilor pentru conductele de canalizare
pot intalnite in sapatura conducte pentru alte utilitati (conducte de apa,
conducte de gaz, cabluri electrice, telefonie, canale termice, etc.)
Cand aceste conducte intalnite sunt dispuse transversal pe directia
santului, acestea sunt mai usor de sustinut si protejat. Probleme mai mari pun
obstacolele care sunt situate in lungul traseului noii conducte, sau oblic fata de
acesta.
De retinut este faptul ca in toate cazurile vor convocati imediat detinatorii
retelelor respective cu care se va incheia un document constatativ in care se va
preciza tipul retelei si masurile de sustinere si protectie.
Odata cu inceperea sapaturilor seful punctului de lucru va inspecta cu
atentie peretii sapaturii pentru ca pe suprafata acestora se pot vedea diferente
de sol care ar putea insemna ca acolo a fost o umplutura si ca mai jos ar putea
montata o conducta.
Pentru sustinerea acestor retele exista mai multe metode in functie de
natura si materialele din care sunt executate.

Tehnologia meseriei - 29
2.4.2.8. Vecinatati periculoase
Saparea unui sant pentru o conducta de alimentare cu apa sau canalizare,
aat in apropierea unei cai ferate, a unei cladiri, a unor stalpi inalti sau chiar
a unor cai de circulatie auto cu trafc greu si de frecventa ridicata, pune
probleme tehnice si de organizare a lucrarilor care neluate in consideratie pot
provoca accidente tehnice importante.
Astfel de vecinatati impun:
- executarea unor sprijiniri intarite, indiferent de natura terenului;
- restrictii de viteza la o limita apreciata in functie de natura terenului
obiectul din vecinatate, caracteristicile tracului, etc;
- organizarea lucrarilor in regim continuu (3 schimburi, inclusive sambata
si duminica) atat pentru scurtarea duratei de executie cat si pentru a se
asigura interventia imediata in situatii critice.
Un alt gen de vecinatate periculoasa o constituie cablurile electrice aeriene
pe sub care trebuie sa se lucreze cu atentie deosebita pentru a nu se prevedea
accidente prin electrocutare (atingere cu bratul macaralei, bene ridicate la
basculante, etc.).
2.4.2.9. Realizarea transeei
Adancimea minima de pozare a tuburilor de canalizare este adancimea de
protectie la inghet specica zonei unde se desfasoara lucrarile.
Latimea transeei este determinate de spatiul de lucru minim necesar, de
diametrul conductei si de natura terenului.
Pentru santuri cu pereti verticali si adancimi pana la 4,00 m se indica
urmatoarele valori orientative pentru latimea sapaturii:
- conducte cu Dn 200 mm:minimum 0,70 m;
- conducte cu Dn cuprins intre 200 mm si 350 mm, spatial de lucru minim
necesar este de 0,50+Dn;
- conducte cu Dn cuprins intre 350 mm si 700 mm, spatial de lucru minim
necesar este de 0,60 m + Dn;
- conducte cu Dn cuprins intre 700 si 1400 mm, spatial de lucru minim
necesar este de 0,80 m + Dn;
- conducte cu Dn > 1400 mm, spatial de lucru minim necesar este de 1,10
m + Dn.
Pentru santuri sprijinite valorile minime se asigura intre fetele libere ale
dulapilor de sprijin.
Pentru adancimi mai mari de 4,00 m valorile de mai sus se pot mari cu
minimum 5 cm, dar latimea santului trebuie sa e minim 90 cm. In timpul
lucrarilor de executie a retelelor, transeele si gropile pentru imbinari se
pastreaza uscate (cu eventuala apa epuizata). Materialul excavat care nu
este bun pentru umplutura, trebuie evacuat din zona de lucru. La imbinarile
conductelor excavatia va prevazuta cu gropi de mufa avand lungimea de
30 - Tehnologia meseriei
3 ori latimea mufei. Acestea se vor umple pe masura avansarii montajului,
asigurandu-se un grad de compactare de acelasi nivel cu patul conductei.
2.4.2.10. Executia patului conductei
Dupa executarea excavatiei brute, se vor pregati conditiile de pozare a
conductei, prin amenajarea patului pe care se va aseza conducta.
Operatia comporta urmatoarele lucrari:
- se executa excavatia de amenajare a fundului santului, care consta in
executia manuala a ultimului strat de grosime 15-20 cm. ;
- se umple cu nisip compactat energic fundul sapaturii, pe grosimea
indicata in proiect (5-15 cm.), utilizandu-se un material omogen,
cernut si cu umiditate redusa. Folosirea ca pat pentru conducta a
materialului din excavatii este permisa numai cu aprobarea inginerului
si a proiectantului.
Cota patului conductei se va stabili in doua puncte pentru ecare tronson
de teava prin metoda celor trei T-uri sau de catre topometrul santierului.
In stratul de nisip asezat pentru formarea patului, se introduc doi martori
de lemn, pusi la cota, pe care se creeaza suprafata neteda pentru asezarea
conductei.
Panta conductei rezulta prin vizualizarea cu cele 3 T-uri sau se stabileste
de topometru.
Se monteaza prima conducta cu un capat in piesa de trecere a caminului
care a fost montat, etansarea dintre peretele caminului si conducta facandu-se
cu garnitura din piesa de trecere.
Celalalt capat al conductei se aseaza pe patul de nisip format dea lungul ei.
Cand conducta a fost montata se scot martorii de lemn din nisip fara a se
deplasa conducta iar la capatul liber se executa o adancitura in nisip asa incat
imbinarea cu conductele urmatoare sa e libera.
Inainte sa se treaca la umplutura de nisip din zona conductei se mai verica
odata cota de montare pentru a nu suferit modicari.
Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata
lungimea acesteia.

Tehnologia meseriei - 31
Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare a greutatii
conductei pe toata lungimea ei.
Nu se admit rezemari numai in anumite puncte.
La compactarea patului se vor utiliza maiuri manuale adaptate
corespunzator ca forma, sau maiuri mecanice usoare.
2.4.2.11. Montare conducte canalizare
Inainte de coborarea in sant, in vederea montarii, conductele si piesele de
imbinare trebuie vericate in vederea depistarii evetualelor deteriorari aparute
in timpul transportului si manipularilor. Cele cu defecte se vor inlatura in
intregime sau portiunile deteriorate.
Conductele si accesoriile se curata atat la exterior cat si la interior.
Coborarea in transee a conductelor trebuie facuta cu mijloace adecvate
in siguranta, astfel incat acestea sa e ferite de lovituri sau deteriorari ale
suprafetelor exterioare si interioare.
Taierea conductelor trebuie sa se faca cu uneltele potrivite, in functie de
materialul conductei si in conformitate cu indicatiile producatorului.
Taietura trebuie sa e perpendiculara pe axul conductei, neteda si
fara asperitati. Capetele conductei taiate trebuie pregatite corespunzator
materialului din care este facuta conducta si a modului de imbinare.
Daca conducta este prevazuta cu protectie exterioara sau interioara, dupa
taiere, se procedeaza la refacerea protectiei.
Panta de montaj a conductei este cea indicate prin proiect asigurandu-se
rezemarea conductei uniform pe toata lungimea acesteia.
In zonele cu pante foarte mari trebuie sa se ia masura de asigurare contra
alunecarii, prin prevederea de masive de ancorare din beton sau alte masuri
prevazute de proiectant si furnizor.
La amplasarea in transee trebuie tinut cont de distantele minime dintre
acestea si alte retele subterane.
Schimbarile de directie de pe traseul retelelor de canalizare se va face de
regula prin prevederea caminelor de vizitare. Pentru devieri mici de la traseu
se pot folosi si devieri din mufa sub un unghi admis, precizat de producatorul
de teava.
Pe durata executiei, conductele trebuie protejate impotriva patrunderii
impuritatilor. Daca totusi apar impuritati in interiorul conductelor, acestea se
curata.
Trecerea conductelor prin peretii caminelor se face etans prin intermediul
pieselor de trecere si a garniturilor montate intre piese si conducte.
Imbinarile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etansare precum si un
anumit grad de elasticitate.
Inainte de imbinare se asigura curatirea interioarea a capetelor de conducta
si a pieselor de imbinat.
32 - Tehnologia meseriei
Imbinarile cu mufe trebuie executate asa incat garnitura sa e montata
nedeformata si exact pe locul ei (nedeplasata).
Tuburile si racordurile din PVC se imbina de regula prin mufa din capatul
unei tevi cu capatul liber de la cealalta conducta, iar etansarea se face cu un
inel de etansare.
La temperaturi mai mici de 5C trebuie sa se ia masuri speciale de montaj
prin crearea unui microclimat in care sa e depasita aceasta temperatura, iar
la temperaturi mai mari de 40C tuburile si racordurile trebuie protejate de
inuenta directa a razelor de soare.
La montajul tuburilor si racordurilor trebuie sa se tina seama si de
recomandarile producatorilor.
Conductele de canalizare trebuie sa reziste eventualei actiuni agresive a
solului si a apelor subterane.
Astfel, conductele din PVC nu se vor monta in terenuri cu continut de
hidrocarburi (produse petroliere).
Manevrarea conductelor se face prin legarea acestora in chingi din material
textil. Intr-un sant sprijinit (cazul general) conducta va manevrata printre
spraituri, prin inclinara ei si introducerea oblica. Trecerea printre spraituri
se face prin miscari orizontale si verticale succesive, manevre comandate de
seful punctului de lucru.
In timpul manevrelor de lansare se vor putea demonta unele dintre
spraiturile care impiedica lansarea, dar numai dupa inlocuirea lor cu altele
montate in apropiere.
Operatia se va executa sub supraveghere calicata iar dupa lansarea
conductei se va reconstitui sprijinirea in conditiile initiale.
2.4.2.11.1. Executia racordurilor
In cazul in care pe strada unde se desfasoara activitatea de montaj de
conducta, exista proprietati care trebuie racordate, pe conductele colectoare
montate in descrierea anterioara, se vor monta ramicatiile la 45, cu diametrul
ramicatiei de 160 mm (diametrul de 160 mm este minim pentru racorduri de
canalizare), conform gurii de mai jos:
Conductele de racord se monteaza cu panta spre conductele colectoare. Ca
atare piesele de racordare (ramicatiile la 45) nu se vor monta orizontal, ci cu
ramicatia putin ridicata.
Sapaturile pentru racorduri se executa numai manual si de preferat in
paralel cu sapaturile pentru reteaua stradala de canalizare descrisa anterior.
Tehnologia meseriei - 33
Nu este economic sa se monteze conducta de canalizare stradala sa se
acopere aceasta si la alta data sa se execute racordurile.
Conductele de racord se monteaza, ca si conductele colectoare pe pat de
nisip si cu panta continua descendenta spre colectorul stradal.
Conductele de racord se monteaza cu capatul aval in ramicatie de
pe conducta colectoare, etansandu-se cu garnitura din cauciuc iar capatul
amonte se racordeaza la caminul de racord montat in interiorul sau exteriorul
proprietatii asa cum prevede proiectul de executie.
Deoarece conductele de racord se monteaza cu panta spre conductele
colectoare, iar intrarea in caminul de racord este orizontala, este necesar a
se monta un cot cu unchi mic (15) pentru a permite racordarea conductei la
caminul de racord.
Dupa montarea conductelor colectoare intre doua camine consecutive si a
tuturor racordurilor se trece la efectuarea probei de etanseitate.
2.4.2.12. Umpluturi partiale in vederea efectuarii probei de etansitate
Umplerea partiala in vederea efectuarii probei de etanseitate comporta
doua etape distincte:
- umplerea cu nisip in jurul si deasupra conductei pe o inaltime de 300
mm. Nisipul utilizat va cernut si cat mai uscat. Este interzisa realizarea
umpluturii in zona conductei prin basculare;
- umplerea curenta, cu material din excavatie, care se va realiza in straturi
de 15-20 cm si se va compacta pana la obtinerea unei indesari apropiata
de cea a terenului natural initial (circa 95%).
Materialul de umplutura trebuie sa e sortat (fara bolovani, pietre
sau pamant inghetat). Umpluturile din afara zonei conductei se pot face si
mecanizat in straturi de 20-30 cm grosime, de asemenea bine compactate.
Ambele etape de umpluturi vor lasa vizibile punctele de imbinare ale
conductei, pentru ca la proba sa e observate eventualele neetanseitati care
vor apare, cel mai probabil in aceste puncte.
Pe masura realizarii umpluturilor se vor extrage sprijinirile verticale dar
numai atunci cand nivelul umpluturii compactate ajunge imediat sub acestea.
In prima etapa compactarea se face manual, cu maiuri usoare iar in etapa
a doua se vor utiliza utilaje mai grele de compactare (placa vibranta, rulou
compactor usor,etc).
34 - Tehnologia meseriei
2.4.2.13. Proba de etanseitate
Se face intre doua camine consecutive sau daca terenul permite (daca este
cat mai drept) se poate face pe o lungime care sa cuprinda mai multe camine.
Proba de etanseitate se poate face cu aer sau cu apa.
2.4.2.13.1. Proba de etanseitate cu aer
- se face numai intre doua camine consecutive;
- se obtureaza cu capace toate racordurile de la proprietati. Capacele vor
prevazute cu garnituri de etansare din elastomeri;
- se blindeaza tronsonul de baza cu elemente gonabile tip Wetter.
Elementul Wetter montat in caminul din amonte este prevazut cu un
singur stut cu furtun necesar pentru umplerea acestuia prin racordarea
la un compresor sau la o pompa de mana. Elementul Wetter montat in
caminul din aval este prevazut cu doua stuturi cu furtun pentru ecare
stut (un stut este pentru umarea elementului iar cel de al doilea pentru
introducerea de aer in conducta). Se uma cele doua elemente montate
pe conducta in caminul din amonte si cel din aval prin racordarea la un
compresor sau la o pompa de mana.
- se inchid robinetele prevazute pe furtunele racordate la aceste dopuri;
- se racordeaza stutul pentru introducerea aerului in conducta la
compresor si se trece la introducerea aerului in interiorul conductei.
(presiunea aerului din conducta este max. 0,5 at.);
- se inchide robinetul de pe furtunul de umplere a conductei si se lasa
circa 10 minute. Daca se constata ca presiunea nu scade cu mai mult de
10%, proba se considera reusita.
La terminarea probei pentru demontarea elementelor care au fost montate
se procedeaza invers ca la montare. Mai intai se scoate aerul din conducta
si numai dupa ce se constata ca aerul a fost eliminat in totalitate se trece la
desumarea dopurilor din caminul amonte si aval.
2.4.2.13.2. Proba de etanseitate cu apa
Se executa in general in cazul in care sunt montate caminele de racord de
la proprietari.
Daca terenul permite, proba cu apa se poate face intre mai multe camine
pentru o singura proba.
Pentru efectuarea unei probe se parcurg urmatoarele etape:
- se blindeaza cu dop gonabil tip Wetter conducta spre amonte din
caminul amonte (cap amonte de proba);
- se blindeaza cu dop gonabil tip Wetter conducta spre aval din ultimul
camin din aval (cap aval proba);
- se umple cu apa, din cisterna sau alta sursa, caminul din aval (cap aval
proba);
Tehnologia meseriei - 35
- se verica daca apa a patruns pana in caminul din amonte si in toate
caminele de racord.
- se tine sistemul plin cu apa circa 4 ore si daca se constata ca nivelul nu
a scazut se considera proba reusita.
Este de preferat vizitarea unei lucrari care executa asemenea proba.
2.4.2.14. Umplerea totala
Se executa dupa semnarea procesului verbal de faza determinanta, adica
procesul verbal de conrmare a probei de etanseitate.
Se executa umplutura pana la nivelul carosabilului invecinat, cu un mic
bombament de 5-10 cm.
Daca termenele din grac si din autorizatia de constructie a strazii permit,
umplutura astfel realizata va lasata in circulatie circa o saptamana pentru a
se consuma ultimele rezerve de tasare a umpluturii prin trepidatiile provenite
din circulatia grea, umiditatea provocata din precipitatii, etc.
2.4.2.15. Refacere strat rutier si pietonal
Stratul rutier si pietonal se reface in conformitate cu stratul initial. Se
receptioneaza tronsonul refacut si se indeparteaza excedentul de pamant si
toate materialele.
Se executa curatarea tronsonului.
3. Realizarea retelelor exterioare de alimentare cu apa
3.1. Scheme de alimentare cu apa
Scheme tehnologice
Alimentarile cu apa constituie, pentru centrele populate si pentru zonele
industriale un factor esential in desfasurarea vietii igienice a oamenilor si in
toate procesele de productie industriala.
In centrele populate, apa serveste pentru satisfacerea nevoilor gospodaresti
(baut, gatit, spalat), a nevoilor publice (comert, obiective social-culturale,
institutii, stropitul si spalatul strazilor, stropitul spatiilor verzi, la cismele
si fantani ornamentale, spalarea canalizarilor, etc.) si pentru combaterea
incendiilor.
In industrii, apa are folosinte multiple: apa ce intra in produsul fabricat
(solutii, paste, solventi), pentru productia de abur, ca apa de racire, ca mijloc de
spalare, de sortare sau de transport a diferitelor materiale, pentru combaterea
incendiilor.
Elementele determinante in alegerea schemei de alimentare cu apa sunt:
cantitatea, presiunea si calitatea apei ceruta de consumatori si conditiile
privind sursa de apa disponibila si anume: cantitatea si calitatea apei furnizata
36 - Tehnologia meseriei
de sursa, distanta de la sursa pana la consumator, diferenta de cota dintre sursa
si consumator.
Debitul, presiunea si calitatea apei se stabilesc de beneciarul consumului
cu ajutorul proiectantului de specialitate pe baza unei teme de proiectare,
intocmita de beneciar.
Sistemul de alimentare cu apa al unui centru populat este format din
urmatoarele obiecte:
Captarea;
Aductiunea apei de la sursa la zona consumatorilor;
Statii de pompare (cand sunt necesare);
Statii de tratare (cand sunt necesare), corectarea calitatilor apei (in functie
de cerintele consumatorului);
Rezervoare de inmagazinare pentru crearea unei rezerve de avarie, a
volumului necesar variatiilor de consum, a rezervei de incendiu;
Retea de distributie a apei la consumator;
Bransamente.
Proprietati zico-chimice a apei potabile
In natura apa se gaseste sub urmatoarele stari zice:
Stare gazoasa (vapori);
Stare lichida;
Stare solida.
Apa, asa cum se gaseste in natura si in primul rand apa in stare lichida
contine numeroase substante minerale si organice, unele dizolvate, iar altele
in stare de suspensii. Aceste substante din apa confera apei unele caracteristici
puse in evidenta de sistemele umane.
Astfel, mirosul apei se poate datora substantelor organice in descompunere
sau microorganismelor vii (alge) precum si a prezentei in apa a unor substante
chimice provenite din apele industriale.
Gustul apei se datoreaza subtantelor minerale dizolvate si care se gasesc in
cantitati mari in apa.
Gustul sarat se datoreaza sarurilor dizolvate;
Gustul amar se datoreaza prezentei magneziului;
Gustul dulceag se datoreaza prezentei calciului;
Gustul acidulat indica prezenta bioxidului de carbon;
Gustul acru indica prezenta clorurii de er.
Printre proprietatile zice ale apei putem aminti:
Tulburarea depinde de materiile din apa aate in diverse stari de
dispersie si de natura lor;
Culoarea se datoreaza prezentei in apa a unor produse chimice;
Tehnologia meseriei - 37
Temperatura apei depinde de provenienta ei apa subterana sau de
suprafata si de anotimp;
Conductibilitatea electrica este proprietatea apei de a permite trecerea
curentului electric.
Dintre proprietatile chimice se pot aminti:
Prezenta in apa a unor minerale pure sau combinate ca: er, mangan,
calciu, magneziu, amoniac, clor, cupru, zinc, plumb, bioxid de carbon,
hidrogen sulfurat.
Caracteristici bacteriologice ale apei care din punct de vedere al igienei
apei se pot imparti in:
Bacterii banale fara inuenta asupra organismului;
Bacili coli care in proportie mai mare indica contaminarea apei cu ape
de la canalizare, acestia insotesc bacilul febrei tifoide;
Bacterii saprote care dau indicatii asupra contaminarii cu dejectii
animale si semnaleaza bacilul febrei tifoide;
Bacterii patogene care produc imbolnavirea organismului (febra tifoida,
dizenterie).
3.1.1. Surse si captari de apa
Pentru alimentarea cu apa a centrelor populate sau a zonelor industriale,
sursele de apa care se iau in considerare sunt: apele subterane, apele de
suprafata si apele meteorice.
a) Sursele de apa subterana sunt provenite din apele de precipitatii, din
apele care se scurg la suprafata (rauri, parauri), din lacuri, etc.
b) Surse de apa de suprafata sunt in general mult mai abundente, fata de
sursele de sursele de apa subterana. Sursele de apa de suprafata sunt formate
mai ales din apele curgatoare (parauri, rauri, uvii), din lacurile naturale si
articiale, din unele balti formate din ape meteorice si din ce in ce mai frecvent
ca sursa de apa de suprafata o constituie apa marilor si a oceanelor.
La alegerea sursei de apa stau o serie de factori pe baza carora sa se poata
alege sursa care satisface ca:
Debitul de apa necesar consumatorilor;
Calitatile apei, pe cat posibil fara imbunatatiri articiale sau cu un
minimum de tractari, pentru a le aduce la nivelul calitatilor cerute de
consumator.
Siguranta in exploatare, adica asigurarea in permanenta a debitelor
minime si a constantei calitatii apei solicitate;
Ecienta economica maxima, adica la un cost minim pe metru cub de
apa furnizata.
38 - Tehnologia meseriei
3.1.1.1. Zone de protectie sanitara
Zonele de protectie sanitara au rolul de a stabili perimetrele in care se
impun conditii speciale in vederea prevenirii impuricarii apei de catre diversi
factori externi.
Pentru sursele de apa sunt 3 zone de protectie sanitara:
a) Perimetrul de regim sever, in interiorul caruia se interzice constructia
de locuinte sau alte constructii nelegate de necesitati tehnologice
ale captarii, precum si accesul persoanelor straine de exploatarea si
intretinerea alimentarii cu apa. Zona de regim sever se imprejmuieste
si se supravegheaza prin poza permanenta. In aceasta zona se interzic
trasee de canale si se protejeaza si de scurgerile de suprafata prin santuri
de garda, iar in zonele inundabile de indiguiri.
b) Perimetrul de restrictie care este situat in jurul zonei de regim sever.
In acest perimetru trebuie mentinuta o stare de salubritate permanent
controlata, interzicandu-se utilizarea terenului in scopuri care ar putea
modica din calitatea apei si reduce debitul.
c) Perimetrul de observatie, care cuprinde o zona larga in jurul petrimetrului
de restrictie, zona in care organele sanitare fac observatii sistematice
asupra starii sanitare a oamenilor, in special in cazul aparitiei unor boli
contagioase transmisibile prin apa.
Primele doua perimetre ale zonelor de protectie sanitare sunt xate prin
proiectele de alimentare cu apa, pe baza studiilor din teren si in colaborare cu
organele sanitare si administrative locale.
3.1.1.2. Captarea apelor subterane
3.1.1.2.1. Captari de izvoare
Izvoarele pot , din punct de vedere al captarii, izvoare de coasta sau
izvoare de terasa.
Captarea unui izvor trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
Sa e amplasata in punctul real de izvorare;
Sa asigure captarea integrala a izvorului, fara pierderi;
Sa permita eventualele extinderi ale captarii;
Sa fereasca punctul de captare de eventualele contaminari exterioare
printr-o etansare corespunzatoare;
Sa nu se modice conditiile de curgere ale izvorului;
Sa e usor vizibila si bine ventilata;
Sa e construita din materiale rezistente la eventuala actiune coroziva a
apei sau a terenului.
Izvor de coasta
1) izvor; 2) nivelul
panzei de apa subterana
3); stratul impermeabil
Tehnologia meseriei - 39
3.1.1.2.2. Captari prin puturi
Puturile sunt de trei feluri:
Puturi forate;
Puturi sapate;
Puturi inpte;
Puturile forate se realizeaza prin forare. Au diametre intre 100 si 1000 mm
si mai rar 1500 mm si se folosesc pentru captarea apelor din strate acvifere si
de adancime mare.
Puturile sapate cu diametrul intre 1 si 3 m, mai rar 4-5 m. Puturile sapate
cu diametrul de 1,00-1,50 m se folosesc in special in gospodarii izolate.
Puturile inpte se utilizeaza pentru debite mici la adancimi mici (3-4 m sub
nivelul terenului).
Amplasarea captarilor de apa potabila trebuie facuta in amonte de centrele
populate, iar in cazul de amplasare in aval trebuie avuta in vedere respectarea
normelor de distanta pentru satisfacerea conditiilor de protectie la eventualele
contaminari.
La xarea amplasamentelor trebuie sa se aiba in vedere ca ele sa poata
extinse la nevoie si sa nu e afectate dezvoltarile urbane sau industriale
ulterioare.
Sirul de puturi se amplaseaza perpendicular pe directia de curgere a
panzei de apa subterana, iar captarile prin inltratie din malurile raurilor se
amplaseaza aproximativ paralel cu malul sau albia minora.
Zonele de captare trebuie protejate prin:
Regularizari si aparari de maluri;
Indiguiri impotriva inundatiilor;
Izolarea straturilor acvifere superioare, care pot contaminate de
straturile de adancime.
Distanta dintre doua puturi consecutive este data de denivelarea stratului
de apa la pompare.
Aceasta distanta variaza de la circa 60 m la 200 m.
Sirul de puturi se poate exploata prin prevederea unei pompe submersibile
in ecare put si pomparea apei intr-o conducta comuna sub presiune.
3.1.1.2.3. Captari prin drenuri
Captarea prin drenuri se aplica in cazul unor panze de apa subterana de
grosime relativ redusa si unde stratul impermeabil nu depaseste adancimea de
6-8 m de la nivelul terenului.
Drenurile se realizeaza din tuburi circulare sau ovoide gaurite, iar ca
material folosindu-se in special tuburi din PVC, GRP sau beton.
Tuburile sunt gaurite la partea superioara pe sau din perimetru.
Oriciile vor evazate spre interior.
40 - Tehnologia meseriei
Drenul se aseaza, de obicei, pe stratul impermeabil de baza si se protejeaza
cu un ltru invers (granula mare langa tub si nisipul in exterior) format din
pietris si nisip, in mai multe straturi cu o grosime minima de 20cm/strat.
Deasupra drenului acest strat ltrant se va ridica pana deasupra nivelului
minim al apei subterane.
Deasupra ltrului se amenajeaza o protectie de argila plastica de cel putin
40 cm grosime cu pante spre margini unde se incastreaza minimum 30 cm in
peretii transei.
In aval de dren se amenajeaza un ecran de argila care sa impiedice pierderile
de apa.
In drenul de captare se prevad camine de vizitare la 50 m distanta, cu depo-
zit de cel putin 50 cm adancime pentru depozitarea nisipului antrenat de apa. La
capatul drenului se prevede un put colector din care se asigura pomparea apei.
Dren de captare nevizitabil
1) strat de baza (strat impermeabil);
2) dren de captare;
3) ltru invers;
4) protectie de argila;
5) nivelul panzei freatice;
6) palplanse care se extrag dupa
executie.
Sectiune transversala printr-un tub de drenaj
1) strat impermeabil de baza;
2) dren;
3) camine de vizitare cu
depozit;
4) put colector;
5) oricii admisie apa in dren.
Tehnologia meseriei - 41
3.1.1.3. Captarea apelor de suprafata
3.1.1.3.1. Captari din rauri
Captarile din rauri sunt de urmatoarele tipuri constructive principale:
de mal (camere de captare adesea cuplate cu statii de pompare);
in albie;
in bazin;
mobile (amenajate pe constructii care urmaresc variatia nivelului apei
in rau);
cu adancirea fundului raului;
sub fundul albiei.
Captarea de mal este cel mai folosit tip de captare din rau. Se aplica la
raurile cu debite mari care asigura adancimile necesare fara a necesare
baraje. Constructia captarii se realizeaza prin camere amplasate in mal si
compartimente pentru priza si pentru aspiratie.
Apa intra in camera de priza prin ferestre asezate paralel cu malul raului.
Asezarea ferestrelor se face pastrand o garda fata de fundul raului si fata de
suprafata apei, care sa permita captarea in bune conditii a apei de la adancimea
la care se evita corpuri plutitoare si suspensiile de fund.
Ferestrele se prevad cu gratare avand barele la 20-200 mm intre ele si cu
dispozitive de curatare si ridicare.
Camerele de priza asigura accesul apei spre camerele de aspiratie prin
intermediul dispozitivelor de site (xe sau mobile).
Captarea in albie se practica in cazul in care nu se gasesc la mal adancimi
suciente pentru captarea apei.
Constructia cea mai utilizata la captarile in albie este cribul de captare.
Criburile de captare pot din lemn pe piloni sau din beton armat.
La raurile de munte cu pante accentuate si debite mici, captarea se
compune dintr-o constructie transversala raului, de mica inaltime, astfel incat
sa nu provoace o modicare a regimului de curgere, cunoscuta sub numele de
captare tiroleza.
Acest tip de captare necesita volume mici de constructii, amenajari minime
ale albiei si o exploatare simpla.
Captari in bazin se amplaseaza in mal sub forma unor incinte inchise in
albia raului si cu deschideri de patrundere a apei dinspre aval (in cele mai
multe cazuri) sau mai rar dinspre amonte.
Captarile mobile au caracter provizoriu sau sezonier neputand asigura
o exploatare corespunzatoare pe timpul iernii. Se folosesc, in general, in
agricultura atunci cand apa este captata din rauri cu ecarturi mari de nivel sau
pentru unele santiere de pe Dunare.
Captarile plutitoare sunt compuse dintr-o statie de pompe montata pe
un ponton. Conductele de refulare se leaga la reteaua terestra prin furtunuri
exibile.
Constructiile sunt simple si relativ ieftine, se adapteaza bine variatiilor
mari de nivel ale raului, insa trebuie ferita din calea gheturilor plutitoare.
42 - Tehnologia meseriei
Captari cu baraj se folosesc cand nivelurile minime de apa in rau nu
asigura adancimile necesare de captare mentionate sau cand debitul necesar
pentru captare depaseste 25% din debitul minim al raului si nu se poate gasi o
pozitie favorabila care sa permita construirea unuia din tipurile de captare mai
ieftine, descrise anterior.
Caracteristica acestui tip de captare este barajul dispus transversal albiei,
care are in general o inaltime de peste 1,20m. In aval, din cauza caderii
apei peste baraj este necesara consolidarea fundului raului cu constructii de
disiparea energiei si contra eroziunii.
Un mare inconvenient al acestor tipuri de captari este colmatarea locului
creat de baraj.
3.1.1.3.2. Captarea din lacuri
Captarile din lacuri au avut, pana nu demult, o frecventa mica in tara
noastra, insa prin executarea unor baraje de acumulare cu folosinte multiple,
ponderea acestor captari este in continua crestere.
Apa lacurilor este in general mai buna calitativ decat cea a raurilor in
privinta suspensiilor, a temperaturii si a continutului de bacterii, lacul avand
prin volumul sau si viteza de circulatie a apei si functia de decantare. Din
unele determinari practice facute asupra apei din lacurile de acumulare a
rezultat o cantitate de suspensii cuprinsa intre 2 si 100 mg/litru, comparativ cu
continutul de suspensii din apa raului cuprins intre 100 si 1500 mg/litru.
Calitatea apei din lacuri variaza si in functie de adancime. Astfel, zona
superioara prezinta o apa bine iluminata, oxigenata si incalzita in care viata se
desfasoara in conditii optime. Zona sub 20 m adancime prezinta o apa rece,
slab oxigenata, bogata in gaze provenita din descompunerea substantelor
organice (plante si animale) cazute la fund, oferind un mediu nefavorabil
vietii.
La alegerea amplasamentului captarii trebuie sa se aiba in vedere, in mod
special, urmatoarele criterii:
Distantele cele mai scurte fata de amplasamentul statiei de tratare
Distanta cea mai mare fata de punctele de descarcare a canalizarilor
tinand seama si de curentii lacului;
Adancimea care se alege in functie de folosinta.
La captarile din lacuri trebuie data o atentie deosebita variatiilor posibile
ale nivelurilor si fenomenului de inghet.
3.1.1.3.3. Captari din mare
Captarile din mare sunt mai rare si se folosesc in general pentru folosinte
speciale cum ar racirea reactoarelor nucleare sau industriale care folosesc
apa de mare ca materie din care se extrage sarea. Pentru protejarea captarii se
prevad in jurul ei diguri si constructii sparge-val (stavilopozi).
Tehnologia meseriei - 43
3.1.2. Imbunatatirea calitatilor apei
3.1.2.1. Generalitati
Proprietatile apei la sursa nu satisfac, de cele mai multe ori (mai ales in
cazul apelor de suprafata), conditiile de calitate cerute de consumator.
Corectarea calitatii apei, in vederea satisfacerii cerintelor impuse de diverse
utilizari, se realizeaza prin procedee de tratare, determinate de natura si starea
de dispersie a substantelor minerale si organice continute in apa, substante
care dupa caz, trebuie eliminate total sau partial.
Substantele minerale sau organice continute in apa se pot gasi in 3 stari:
Substante dizolvate (solutii);
Dispersii coloidale;
Suspensii gravimetrice.
In apa pot dizolvate substante minerale si organice sau gaze.
Normele sanitare stabilesc anumite limite admisibile pentru continutul de
substante dizolvate in apa corespunzatoare cu procesele tehnologice unde se
foloseste apa. Daca aceste limite admisibile sunt depasite, devine necesara
corectarea calitatilor apei (deferizare, demanganizare, desalinizare, eliminarea
gazelor dizolvate, etc.).
Pentru eliminarea mirosului si gustului apei se folosesc e metode chimice
(introducere de clor), e ltrari prin carbune activ.
Dispersiile coloidale au o foarte slaba tendinta sa se depuna pe fundul
apei; ca atare, pentru separarea lor din apa este necesar sa se trateze apa in
prealabil cu un coagulant, care are proprietatea de a forma din aceste particule
aglomerari care se sendimenteaza gravimetric si astfel pot separate din apa
prin decantare si ltrare.
Suspensiile gravimetrice sunt substante organice; microorganisme vii sau
moarte in stare latenta care exprima starea sanitara a apei (alge, larve sau oua
de viermi intestinali, bacterii banale sau patogene).
Decantarea sau ltrarea reduc numai partial continutul de materii
organice din apa. Reducerera lor si in special a numarului de bacterii sub
limita admisibila constituie procesul de dezinfectare a apei si se bazeaza
e pe actiunea unor agenti chimici (clor sau ozon), e a unor agenti zici
(electricitate, raze ultraviolete), e prin retinerea lor in membrana de la ltrele
lente.
Particulele in suspensie gravimetrica cu marimi si greutati specice mai
mare decat a apei constituie sisteme in care faza solida se separa din apa in timp
relativ scurt, e prin decantare, in cazul particulelor cu greutatea specica mai
mare decat a apei (nisip, resturi vegetale), e prin ridicarea la suprafata apei,
in cazul particulelor cu greutatea specica mai mica decat a apei (uleiuri si
grasimi) separarea din apa a suspensiilor gravimetrice se face prin sedimentare
(decantare) si ltrare.
In statiile de tratare curente, continand tratarea cu reactivi coagulati,
decantarea, ltrarea si sterilizarea apei, se obtine in general numai o limpezire,
44 - Tehnologia meseriei
prin elminarea dispersiilor coloidale si gravimetrice si o dezinfectare a apei. In
aceste statii nu se obtine decat o reducere partiala a substantelor organice si nu
se schimba mineralizarea apei.
Pentru a reduce mineralizarea apei este necesar sa se apeleze la tratari
chimice cu var pentru reducerea duritatii acide sau pentru reducerea
substantelor organice sub anumite limite, trebuie sa se recurga la tratari cu
ozon, urmate de cele mai multe ori de ltrare prin carbune activ, cu efecte si in
eliminarea culorii si mirosului apei.
3.1.2.2. Deznisiparea apei
Operatia de retinere, in bazine special amenajate, a nisipului (particule mai
mici de 0,2 mm) care se aa in apa se numeste deznisipare.
Deznisipatoarele pot amenajate in constructii independente in apropierea
captarii, e impreuna cu constructia prizei de apa.
In deznisipatoare se retin circa 25-30% din greutatea suspensiilor continute
in apa, intr-un tip relativ scurt (120-180 secunde).
Dupa directia curentului de apa din bazinul de sedimentare deznisipatoarele
sunt:
Deznisipatoare orizontale;
Deznisipatoare verticale.
Dupa modul de evacuare a nisipului depus, deznisipatoarele sunt:
Cu curatire manuala;
Cu curatire mecanica;
Cu curatire hidraulica.
3.1.2.2.1. Deznisipatoare orizontale
Sunt mai des folosite deoarece permit o executare mai usoara in special in
cazul stratului freatic la nivel ridicat.
Bazinele de deznisipare au o camera de linistire a curentului de apa, o
camera de sendimentare si una de colectare a apei deznisipate.
In general se prevad doua bazine, asigurandu-se o functionare
corespunzatoare si in timpul cat se curata unul dintre bazine.
1) conducta intrare apa bruta; 2) camera de linistire; 3) bazin de sedimentare;
4) camera colectare apa deznisipata; 5) conducta iesire apa deznisipata;
6) gratar pentru retinerea corpurilor plutitoare.
Tehnologia meseriei - 45
Pentru linistirea curentului de apa se prevad bare de otel prolat sau tevi
avand diametrul de 30-50 mm, xate vertical pe radier si dispuse in sah la
distanta de 25-35 cm.
Pentru retinerea corpurilor plutitoare, inainte de camera de linistire se
prevede un gratar cu bare metalice cu spatii de 4-5 cm intre ele.
Latimea unui bazin de deznisipare este de 10-15 ori mai mica decat
lungimea.
Inaltimea totala se compune din inaltimea zonei active, adancimea stratului
de depuneri calculat pentru o golire la 5 zile, grosimea stratului de gheata de
30-50 cm si un spatiu de siguranta de 10-15 cm.
Peretii bazinului de sedimentare se prevad de obicei inclinati la partea
superioara pentru a se evita impingerea ghetii.
Sedimentele se evacueaza, manual sau mecanizat, la intervale de timp de
1-5 zile.
Pentru evitarea caderilor in gol, pe toate marginile deznisipatorului se
prevad balustrazi metalice xe sau mobile. Cele mobile servesc la curatirea
bazinului.
3.1.2.2.2. Deznisipatoare verticale
Cand spatiul de amplasare este redus sau atunci cand, datorita terenului,
deznisipatoarele orizontale ar necesita un volum mare de terasamente, se
utilizeaza dznisipatoarele verticale. In acestea, curentul de apa strabate bazinul
de sedimentare de jos in sus, apa deznisipata evacuandu-se printr-o rigola
laterala, iar sedimentele printr-o golire de fund.
3.1.2.3. Decantarea apei
Decantarea apei este procesul de eliminare a suspensiilor existente in apa
surselor de suprafata sau formate ca urmare a tratarii ca agenti coagulanti;
bazat, in principal, pe sedimentarea si evacuarea acestora sub forma de namol.
Ca si in cazul deznisiparii, decantarea are la baza sedimentarea datorata
diferentei de greutati specice dintre materiile in suspensie si apa. Acest
proces este posibil si datorita vitezei foarte mici a apei in decantor.
Decantarea are drept scop reducerea durabilitatii, a continutului de
substante organice, in vederea utilizarii apei in diferite procese tehnologice
sau in vederea limpezirii nale prin ltrare.
Procentul depunerilor din continutul total de suspensii este variabil, in
functie de scopul in care se foloseste apa decantata.
46 - Tehnologia meseriei
Pentru apa potabila este necesara o reducere a suspensiilor prin decantare
pana la 15-20 mg/litru, spre a se asigura o buna functionare a ltrelor.
Schema tehnologica a unui decantor contine urmatoarele elemente:
Sistem de introducere si distributie apa bruta;
Spatiu de decantare;
Spatiu de sedimentare a namolului decantat;
Sistem de colectare apa decantata;
Sistem de colectare si evacuare namol.
Dupa felul in care circula apa in decantor acestea sunt:
Decantoare orizontale;
Decantoare verticale;
Decantoare radiale.
3.1.2.3.1. Decantoare orizontale
Sunt bazine prin care apa circula orizontal cu o viteza aproximativ
constanta.
Un decantor este format din:
Camera de distributie;
Compartiment de sedimentare;
Camera colectare apa decantata;
Galerii pentru evacuarea namolului;
Conducte de by-pass pentru perioadele cand apa nu necesita tratare.
Latimea bazinului de decantare nu trebuie sa depaseasca o zecime din
lungime.
In general bazinele de decantare se execute neacoperite.
Inaltimea compartimentului de sedimentare trebuie sa e de 2,50-5,00 m.
Pe inaltime sunt urmatoarele parti:
Inaltime de siguranta (0,15 - 0,20 m) hs;
Inaltime pentru formarea ghetii (0,30 - 0,50), executata evazat pentru a
prelua impingerea datorata ghetii hg;
Inaltimea utila (1,50 - 3,20 m) hu;
Inaltimea pentru colectarea depunerilor de namol hd.
Tehnologia meseriei - 47
Despre decantoarele verticale si radiale nu vom mai vorbi pentru ca nu se
mai executa din cauza randamentelor foarte scazute.
3.1.2.4. Filtrarea apei
Filtrarea este procedeul de limpezire avansata a apei, constand din
trecerea acestuia printr-o masa din material poros denumit strat ltrant, ales in
concordanta cu cerintele consumatorului de apa.
Filtrarea este utilizata ca ultima treapta de limpezire, atat pentru producerea
apei potabile, cat si pentru unele ape cu folosinta industriala.
Particulele dispersiilor din apa ce sunt retinute prin ltrare au marimi de
0,1 - 0,5 m.
In tehnica ltrarii apei se utilizeaza ca material ltrant, in marea majoritate
a cazurilor, nisipul cuartos.
Filtrarea apei in ltre este un proces ciclic. Astfel dupa o perioada de
ltrare cand ltrul a fot colmatat, lucru vizibil prin scaderea debitului datorita
cresterii pierderilor de sarcina si cand turbiditatea tinde sa depaseasca limita
admisibila, urmeaza o perioada de oprire a ltrarii in vederea spalarii.
Marimea granulei nisipului cuartos folosit la ltrare este de 0,8 - 1,25 mm
si 1,0 - 1,5 mm, cu grosimi de strat de 1,00 - 1,20 m, care asigura o ltrare
ecienta si cicluri cu durata de peste 20 - 30 ore.
Spalarea ltrelor se face, de regula, prin trecere unui curent de apa in sens
invers sensului de ltrare, in faza de inceput facandu-se o barbotare cu aer
care agita masa granulara a stratului ltrant si antreneaza suspensiile retinute.
Aceste suspensii retinute sunt apoi evacuate prin deversare in rigole situate la
partea superioara a ltrului.
Spalarea stratului ltrant trebuie sa:
Desprinda particulele de suspensii retinute de granulele de strat;
Evacuarea acestora impreuna cu namolul retinut in interspatiile
materialului ltrat;
Evacuarea apei incarcata cu namol spalat, din spatiul de deasupra
stratului ltrant.
La terminarea spalarii apa ramasa in spatiul de deasupra stratului ltrant
trebuie sa aiba o turbididate egala cu cea a apei decantate.
De retinut este faptul ca din punct de vedere al vitezei de ltrare, ltrele
sunt:
Filtre lente;
Filtre rapide;
Filtre ultrarapide.
3.1.2.5. Dezinfectarea apei
Apele existente in natura, indiferent daca au fost supuse unei tratari pentru
limpezire sau nu, sunt de foarte multe ori contaminate din punct de vedere
bateriologic si pot constitui pericole de imbolnavire pentru organismul uman.
48 - Tehnologia meseriei
In practica dezinfectarea apei se poate realiza prin:
Fierbere timp de 10-15 minunte;
Utilizarea unor oxidanti puternici (clor, ozon, bioxid de carbon, etc.);
Raze ultraviolete.
In prezent se utilizeaza pe scara larga dezinfectarea cu clor sau compusi ai
acestuia si cu ozon.
Clorul este actualmente principalul dezinfectant utilizat in practica, datorita
ecacitatii lui ridicate, a pretului scazut si simplitatii de introducere in apa.
Timpul de contact cu clorul necesar distrugerii bacteriilor este de 10 - 30
minute. Dozele uzuale pentru dezinfectie sunt cuprinse intre 0,5 - 1 mg/litru,
astfel incat la capatul retelei de distributie sa se mentina in concentratie de 0,2
- 0,3 mg/litru.
Dezinfectarea cu clor se face de obicei utilizand clorul gazos la presiunea
atmosferica si la temperaturi mai mari de -33C.
Clorul se pastreaza in butelii sau recipiente.
Depozitele de clor se dimensioneaza, de regula, pentru un stoc de 30 de
zile.
Intrucat clorul este deosebit de toxic si are o greutate specica mult mai
mare decat a aerului este interzisa amplasarea depozitelor sau aparatelor de
dozare la subsol.
Incaperile in care se depoziteaza clorul trebuie ventilate. In acest scop se
prevad ventilatoare care introduc aerul curat in partea superioara a incaperilor
si evacuarea aerului cu clor facandu-se la partea inferioara. Prezenta in aer a
clorului cu concentratii de 0,1 - 0,2 mg/litru provoaca tuse grava si dureri de
cap, iar concentratii peste 0,3 mg/litru pot mortale.
Introducerea clorului in apa se face e in rezervoare sau conducte fara
presiune, in care caz aparatul poate introduce solutie de clor direct sau in
conducte sub presiune, situatie in care este necesara realizarea unui sistem de
ejector.
Dezinfectarea cu ozon are ca efect decolorarea apei, disparitia gustului si a
mirosului si in general de oxidare a substantelor organice.
In comparatie cu clorul, ozonul prezinta urmatoarele avantaje importante:
Timpul de contact necesar obtinerii unei ape lipsite de bacterii este de
2 - 3 minute, fata de clor la care acest timp este de 20 - 30 minute;
Ozonul are un puternic efect asupra virusilor, in timp ce clorul are
efecte destul de slabe asupra unor virusi;
Nu introduce in apa substanta de natura a produce, prin reactii secundare,
efecte neplacute.
Ca dezavantaje pot semnalate:
Cost relativ ridicat;
Amestec si dozare mai dicila;
Pastrarea unei cantitati de ozon rezidual in apa esre destul de dicila,
ceea ce mareste riscul unei infectari secundare.
Tehnologia meseriei - 49
In practica, pentru dezinfectarea apei cu ozon s-au dovedit suciente doze
de 0,2 - 0,4 mg/litru.
3.1.3. Aductiuni
Aductiunile reprezinta un ansamblu de constructii si instalatii care asigura
transportul apei intre obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apa
situate in amonte in reteaua de distributie.
3.1.3.1 Clasicare
Aductiunile pot :
Cu nivel liber: apeducte inchise sau deschise;
Sub presiune: conducte in functionare gravitationala sau prin pompare.
Aductiunile de apa potabila se realizeaza numai in canale inchise sau
conducte etanse.
Pentru aductiunile de apa nepotabila se pot utiliza canale deschise, daca pe
timp friguros se realizeaza o functionare sigura in conditii economice.
3.1.3.2. Stabilirea traseului conductelor de aductiune
Traseul aductiunii se alege in cadrul schemei de alimentare cu apa si in
concordanta cu planurile de urbanism.
Nu se admit constructii pe traseul aductiunii sau in zona de protectie
sanitara.
Aductiunile se realizeaza, de regula, cu un singur r. Traseul conductelor
de aductiune se coreleaza cu retelele edilitare subterane si aeriene, existente
sau noi.
Aductiunile se amplaseaza, de regula, astfel:
Pe un traseu cat mai scurt;
In terenuri stabile, cat mai putin accidentate si cu o agresivitate redusa
fata de materialul conductei;
In vecinatatea drumurilor existente sau nou proiectate, in afara zonei
carosabile.
Conductele de aductiune se pozeaza de obicei subteran, cu o acoperire de
pamant cel putin egala cu adancimea de inghet din zona montarii.
Totodata, adancimea de pozare a conductelor se stabileste tinandu-se
seama si de recomandarile producatorilor de material tubular folosit.
Modul de pragatire a patului de pozare a conductelor si tehnologia de
umplutura se indica de catre proiectant, in functie de caracteristicile terenului
de fundare si de materialul conductei.
Pentru conductele de aductiune se folosesc urmatoarele materiale:
Beton precomprimat;
Polietilena de inalta densitate;
50 - Tehnologia meseriei
PVC;
Poliesteri armati cu bra de sticla;
Beton armat;
Otel protejat la interior si exterior;
Fonta ductila.
In cazul in care aductiunea de apa trece printr-o zona de terenuri si ape
subterane agresive, care nu poate evitata si se prevede protejarea tuburilor
la exterior, in conformitate cu reglementarile in vigoare si recomandarile
producatorilor de tuburi.
In cazul in care apa transportata este agresiva, se prevede protectia
interioara a tuburilor. Este interzisa utilizarea tevilor de otel neprotejate la
interior, indiferent de calitatea apei transportate.
Materialul izolant folosit in cazul apei potabile trebuie sa e avizat de
organele sanitare.
3.1.3.3. Armaturi, aparate si constructii
Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele
armaturi:
Robinetele de linie cu rol de a sectoriza aductiunea pe tronsoane si de
posibilitatile de golire a tronsoanelor;
Robinete de ramicatie;
Robinete de golire;
Dispozitive pentru prevenirea si amortizarea loviturii de berbec;
Aparate de masurare a debitului si presiunii;
Compensatoare de montaj;
Dispozitive de dilatare si tasare;
Reductoare de presiune.
Armaturile si aparatele de masurat se monteaza in constructii vizitabile,
hidroizolate exterior in cazul terenurilor cu ape subterane, la care accesul se
face prin capace care sa poata incuiate.
Pe conductele de aductiune se prevad, de la caz la caz, urmatoarele
constructii:
Camera de reducere a presiunii, cu rol de a reduce, in tronsonul din
aval, presiunea apei pana la valoarea admisa de materialul conductei si
a armaturilor montate pe ea;
Camine pentru armaturi;
Masive de ancoraj amplasate pe conductele sub presiune la schimbarile
de directie, schimbari de panta, robinete de linie, robinete de ramicatie,
etc. - in cazul in care imbinarile conductelor nu pot prelua solicitarile
care intervin;
Masive pentru probe de presiune.
Tehnologia meseriei - 51
3.1.3.4. Subtraversari
Subtraversarile de cai ferate si drumuri se fac de regula, prin foraj orizontal
dirijat si numai pe baza unui proiect avizat si vericat de un vericator autorizat
si in prezenta unui reprezentant al obiectului de subtraversat (CFR sau DN).
Traversarea cursurilor de apa se poate realiza prin:
Suspendarea de suprastructura unui pod;
Conducta autoportanta;
Ingropata sub fundul albiei.
Pe toata lungimea traversarii trebuie sa se asigure spatiul necesar
interventiilor in caz de avarii.
3.1.3.5. Executia transeelor pentru pozarea conductelor de aductiune
Executarea sapaturilor se face manual, mecanizat sau semimecanizat, in
functie de conditiile locale.
In cazul executarii mecanizate a sapaturilor, ultimul strat de 20 - 30 cm
deasupra cotei de pozare se sapa numai manual, imediat inainte de pozarea
tuburilor.
Modul de rezemare a conductei in transee se stabileste pe baza de calcule
si de recomandarile producatorilor.
Latimea transeelor se indica prin proiect in functie de:
Diametrul conductei;
Natura terenului;
Modul de executie a sapaturilor;
Prevederile normelor de protectia muncii;
Prevederile producatorilor.
3.1.3.6. Montarea conductelor
Panta minima pentru montarea conductelor este de 1%; in cazuri bine
justicate se admite 0,5%.
La intreruperea lucrarilor de montaj, capetele conductei pozate se astupa
provizoriu cu capace.
3.1.3.7. Realizarea umpluturilor
Umplerea transeii, dupa efectuarea probelor, se face in straturi succesive
de pamant in grosime de 20 cm, bine batut cu maiul, pana la 40 cm peste
creasta tubului; peste aceasta inaltime umplerea se poate face si mecanizat.
Umplerea transeii se face pe baza caietului de sarcini, in functie de
materialul utilizat si de conditiile impuse de producator.
Conducta se acopera cu pamant lasand imbinarile libere pana la efectuarea
probelor.
52 - Tehnologia meseriei
In cazul in care exista pericolul ca apele meteorice, colectate accidental in
transee, sa deplaseze conducta, se realizeaza executia pe tronsoane scurte de
50 - 60 m si apoi umplandu-se transeele imediat dupa pozarea conductei.
3.1.3.8. Proba de presiune
Proba de presiune la conductele care vor functiona sub presiune se face
numai cu apa. Nu se admite proba de presiune cu aer (pneumatica).
Proba de presiune se face pe tronsoane in lungime de minimum 1000 m
la care sunt montate toate armaturile si la care sunt executate masivele de
ancoraj.
Umplerea tronsoanelor de proba cu apa se face astfel incat sa se asigure
completa evacuare a aerului.
Presiunea de proba se stabileste in functie de materialul conductei si
recomandarea producatorului dupa cum urmeaza:
Pentru conducte din HDPE sau PVC presiunea de proba este de 1,5 P
regim;
Pentru conducte din tuburi de beton armat sau precomprimat sau din
gresie ceramica presiune de proba este presiunea nominala pentru care
sunt produse tuburile de catre producator;
Pentru conducte din F.D. sau OL presiunea de proba este de 2 P regim;
pentru conducte in care sunt presiuni de regim mai mari de 5 bari,
presiunea de incercare va de 1,5 P regim, dar nu mai putin de 10 bari.
Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 h de
la realizarea presiunii de incercare, scaderea presiunii in tronsonul incercat nu
depaseste 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa.
La conductele din beton armat, inainte de a trece la proba de presiune, se
mentine tronsonul de incercare plin cu apa, la presiunea si timpul stabilit de
caracteristicile materialului din care este executat tubul respectiv.
La efectuarea probelor de presiune se iau masurile necesare de protectia
muncii pentru persoanele care participa la executia acestei lucrari.
Presiunea la care s-au facut probele si rezultatele obtinute se trec in
procesul verbal de receptie.
3.1.3.9. Spalarea si dezinfectarea aductiunilor
Spalarea aductiunilor se face cu apa avand cel putin calitatea aceleia
prevazuta a transportata pentru a satisface nevoile de apa pentru care a fost
proiectata aceasta aductiune.
In cazul in care aductiunea transporta apa potabila, solutia pentru
dezinfectare se va prepara tot cu apa potabila.
Volumul de apa folosit pentru spalare va cel putin dublul volumului
tronsonului ce urmeaza a dezinfectat.
Aductiunile pentru apa potabila se dezinfecteaza cu apa continand 20 - 25
mg clor activ la litrul de apa. Aceasta apa se tine in conducta cel putin 24 de ore.
Tehnologia meseriei - 53
Dupa terminarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor zice,
chimice si bateriologice.
Aductiunile pentru apa potabila se dau in functiune numai cu avizul
organelor sanitare.
3.1.3.10. Constructii anexe pe conductele de aductiune
Pentru buna functionare a sistemului de transport sunt necesare o serie de
constructii si instalatii accesorii.
Acestea se pot grupa astfel:
Camine de diferite tipuri;
Masive de ancoraj;
Compensatoare de montaj.
Caminele sunt de mai multe feluri:
3.1.3.10.1. Camine de aerisire
Se monteaza in punctele cele mai inalte ale retelei avand rolul de a evacua
aerul care se colecteaza in aceste puncte si totodata de a permite patrunderea din
exterior a aerului in conducta in cazul producerii de vacuum. Intre conducta si
ventilul de aerisire se monteaza o vana care face posibil controlul functionarii
ventilului de aerisire, iar in cazul defectarii acestuia il poate suplini pe timpul
remedierii prin lasarea partial deschisa si evacuarea permanenta atat a aerului
cat si a unei cantitati mici de apa. Ventilele de aerisire pot simple sau duble,
adica cu un singur circuit de evacuare aer (o singura bila) sau cu doua circuite
(doua bile).
3.1.3.10.2. Camine de golire
Caminele de golire se amplaseaza in punctele joase ale retelei sau in
apropierea acestora.
Apa rezultata din golire se evacueaza direct la emisar prin conducte sau
daca acest lucru nu este posibil, caminul de golire se racordeaza la canalizare
prin conducte pe care se monteaza clapete de sens care permit circulatia apei
numai spre canalizare.
In cazul in care nu exista nici un emisar, nici canalizare atunci golirea
se racordeaza la o pompa si prin intermediul acesteia la o cisterna care va
transporta apa la emisar sau canalizare.
Camin de aerisire
1) ventil de aerisire
2) vana de izolare
3) stut cu ansa sudat de conducta
4) conducta de aductiune
5) camin din beton armat
6) trepte de acces din otel beton sau aluminiu
7) piesa de trecere
54 - Tehnologia meseriei
3.1.3.10.3. Camine de vane
Caminele de vane au rolul de a tronsona traseul conductei, in vederea
scoaterii ei partiale din functiune, pentru reparatii.
Amplasarea vanelor de linie trebuie facuta numai de proiectant si numai
in cazul cand acest lucru este indispensabil. Un exemplu de amplasare
nechibzuita a unei vane de linie ar faptul ca in cazul in care prin inchiderea
ei s-ar produce pe tronsonul din amonte o depasire a presiunilor la care a fost
dimensionata aductiunea.
Totodata amplasarea si inchiderea unor vane pe conducte magistrale de
diametru mare, ar produce in conducte lovituri de berbec care sunt extrem de
periculoase pentru conducta.
Vanele de linie se introduc, de obicei, in caminele de golire sau in cele de
aerisire, facand posibila pe langa tronsonarea conductei si golirea sau aerisirea
numai a tronsoanelor care trebuie.
3.1.3.10.4. Camine de debitmetru
Aceste camine se amplaseaza la capetele amonte si aval ale retelei de
aductiune pentru a controla pierderile pe aceasta conducta, in punctele
de ramicatie pentru a cotrola debitele livrate pe traseu si la plecarea din
rezervoare pentru a controla debitele distribuite in retea si variatia acestora.
Montarea apometrelor si debitmetrelor se face intre doua vane, iar pentru
buna functionare a acestor aparate de masura trebuie avuta in vedere ca in
amonte si in aval de aparat sa existe anumite distante in aliniament pe care nu
se vor intercala piese speciale care ar produce turbulente in conducte.
Astfel, inainte de aparat, aceste tronsoane vor trebui sa aiba lungimi egale
cu (2-20) D (in functie de aparatul folosit), iar in aval de aparat (2-10) D, D
ind diametrul conductei pe care se monteaza aparatul.
Pentru eventualitatea unor reparatii, caminele de debitmetru se prevad cu
conducta de ocolire prevazuta cu vana sigilata in pozitia inchis.
Camin golire
1) conducta aductiune
2) vana golire
3) stut de ansa
4) ansa oarba pt vizitare
5) clapete de retinere
6) conducta golire camin legatura emisar
sau canalizare
7) camin din beton armat
8) piesa de trecere
9) basa colectare apa
Tehnologia meseriei - 55
3.1.3.10.5. Masive de ancoraj
Masivele de ancoraj se amplaseaza la curbele in plan orizontal sau vertical,
in punctele de ramicatie sau in punctele de reducere a diametrului conductiei.
La conductele sub presiune imbinate prin mufare unde apar eforturi (forte),
axiale (de-a lungul conductei) si care nu pot preluate de conducta sau de
terenul de fundare, se construiesc aceste masive, cel mai adesea, din beton
simplu.
De asemenea, masivele de ancoraj se folosesc in cazul probelor de presiune
la conductele imbinate prin mufare, pentru sprijinirea capetelor de inchidere a
conductei.
Este important ca sapaturile la masivele de ancoraj sa asigure prolul
exact de rezemare a masivului de beton prin turnare directa in pamant, fara a
intercala straturi de umplutura.
1) conducta sub presiune montata prin mufare; 2) capat de proba; 3) masiv de sprijinire a
capatului de proba din b, a; 4) prol sapatura
Camin de debimetru
1) debitmetru; 2) vane de sectorizare; 3) vana de ocolire sigilata in pozitia inchis;
4) tronson de linistire amonte egal cu (2-20) D; 5) tronson de linistire aval egal cu (2-10) D;
6) conducte aductiune intrare in camin; 7) conducte aductiune iesire din camin;
8) conducta de by-pass; 9) camin din beton armat.
Masiv de ancoraj montat la coturi Masiv de ancoraj montat la ramicatii
56 - Tehnologia meseriei
3.1.3.10.6. Compensatoare de montaj
Sunt piese ce se amplaseaza in caminele de vane pentru montarea si
demontarea acestora. Sunt alcatuite din trei anse care prin intermediul unor
buloane isi maresc sau isi micsoreaza lungimea permitand scoaterea sau
montarea unei vane.
3.1.4. Retele de distributie
Sistemul de transport a apei de la rezervoare sau de la statiile de pompare
pana la bransamentele consumatorilor poarta denumirea de retea de distributie.
Reteaua de distributie a apei trebuie sa asigure debitul orar maxim si
presiunile de serviciu minime pentru toate folosintele deservite (consum
menajer, consum public, consum tehnologic, consum pentru combaterea
incendiilor).
In cazul centrelor populate, apa necesara pentru satisfacerea tuturor
folosintelor se distribuie, de regula, printr-o singura retea.
Exista si cazuri cand apare avantajoasa prevederea unei retele separate
pentru intretinerea spatiilor verzi si spalatul strazilor.
Cand zona industriala este concentrata langa centrul populat, poate
rezulta ca avantajoasa prevederea unei retele separate pentru distributia apei
industriale, daca aceasta are exigenta de calitate diferita de apa potabila.
Din punct de vedere functional, retelele de distributie pot sectorizate
pe zone de presiune. Acest lucru apare necesar atunci cand presiunea apei
din retea depaseste 6 bari, in regim hidrostatic (la consum egal cu zero) sau
hidrodinamic, presiune considerata ca limita maxima admisibila in instalatiile
interioare.
Din punct de vedere al dispozitiei in plan, retelele de distributie pot
ramicate sau inelare.
Retelele orasenesti au in general o dispozitie inelara, cu ramicatii de cel
mult 150-200 m la partea periferica, deservind cladiri izolate.
Retelele inelare au diametre si lungimi mai mari de conducte, dar prezinta,
in schimb, siguranta mai mare de exploatare.
Retea de distributie ramicata
1 punct de alimentare
Q1-Qn noduri de retea
Tehnologia meseriei - 57
Retelele de distributie pot alimentate din unul sau mai multe puncte dupa
cum sistemul de alimentare cu apa are una sau mai multe surse.
Conductele retelei de distributie se monteaza sub adancimea de inghet si
se amplaseaza pe strazi si cai de acces publice, in afara partii carosabile si ori
de cate ori este posibil sub spatiile verzi.
Pe strazi cu latimi mai mari de 25 m, este recomandat sa se prevada cate o
conducta de serviciu pe ecare trotuar, pentru a se evita traversarea strazii cu
ecare bransament.
Restrictii:
1. Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin camine de
vizitare ale canalizarii, prin canale de evacuare a apelor murdare, prin haznale,
puturi absorbante, etc.
2. Legaturile permanente sau ocazionale intre reteaua de apa potabila si
alte retele sunt interzise.
3. Materialul tuburilor folosit la executarea retelelor de distributie este,
in general, acelasi cu cel folosit la conductele de aductiune. In mod obisnuit
se folosesc conducte din polietilena, poliesteni armati cu bra de sticla, fonta
ductila, etc.
Piesele de legatura si armaturile sunt, in general, cele utilizate si pentru
aductiuni.
Pe retelele de distributie se prevad urmatoarele armaturi:
Vane de linie;
Vane de ramicatie;
Vane de golire;
Ventile de aerisire;
Hidranti;
Apometre;
Cismele publice;
Compensatoare de montaj;
Clapete de retinere;
Reductoare de presiune.
Vanele de linie se amplaseaza, in general, acolo unde distanta intre doua
ramicatii este mai mare de 500 m, astfel incat sa nu e scosi din functiune
mai mult de 5 hidranti, in caz de avarie.
Retea distributie inelara
1 punct de alimentare
2 rezervor de capat
58 - Tehnologia meseriei
Vanele de ramicatie se amplaseaza pe ecare ramicatie, astfel incat sa se
poata izola, in caz de defectiune, portiuni de maximum 300 m.
Vanele de golire se amplaseaza pe conductele principale in punctele joase;
ele se dimensioneaza astfel incat sa permita evacuarea normala a apei din
sectorul izolat pentru reparatie in timp de circa 2 h.
Hidrantii de incendiu se aseaza, in general, pe conductele de serviciu, in
special in intersectiile strazilor si de-a lungul acestora, la distanta de maximum
100 m.
Apometrele se monteaza in camine de apometru, pe conductele principale,
la iesirile din statiile de pompare si la consumatori.
Ventilele de aerisire se instaleaza in punctele inalte pentru evacuarea
aerului.
Cismelele publice se branseaza la conductele de serviciu, in zonele in care
cladirile nu au instalatii interioare de alimentare cu apa, dinstanta dintre ele
ind de aproximativ 300 m.
Compensatoarele de montaj se prevad in caminele de armaturi pentru a
inlesni montarea si demontarea acestora.
Reductoarele de presiune se prevad la limite zonelor in care exista pericolul
realizarii unor presiuni mai mari de 60 m H20.
3.1.5. Inmagazinarea apei
3.1.5.1. Generalitati
Constructiile folosite pentru inmagazinarea apei se numesc rezervoare. In
sistemele de alimentare cu apa acestea au urmatoarele functiuni:
Distribuirea intr-o anumita perioada de timp a unui debit superior celui
furnizat in aceeasi perioada de catre sursa sau de catre o statie de pompare sau
cu alte cuvinte ar vorba de compensarea neuniformitatilor de consum;
Asigurarea unei rezerve de apa in caz de avarie;
Asigurarea rezervei de apa in caz de incendiu;
Asigurarea unui timp de contact cu diferiti reactivi in functie de cerintele
anterioare.
Dupa pozitie fata de nivelul terenului, rezervoarele sunt:
Rezervoare ingropate;
Rezervoare semi ingropate;
Rezervoare supraterane;
Dupa forma rezervoarele sunt:
Cilindrice;
Paralelipipedice;
Tronconice.
Dupa materialele folosite la executia lor:
Metalice;
Din beton armat;
Zidarie
Tehnologia meseriei - 59
Poliesteri armati cu bra de sticla, etc.
Se recomanda pastrarea urmatoarelor distante minime de protectie sanitara
masurate de la peretii externi ai rezervorului.
20 m fata de locuinte si drumuri;
50 m fata de cladiri si instalatii industriale, de reteaua de canalizare
menajera, closete, grajduri, etc.
200 m fata de cimitire, puturi absorbante, depozite de gunoi sau
reziduuri industriale masive, statii de epurare.
3.1.5.2. Rezervoare detalii constructive
Materialul utilizat, cel mai frecvent, la constructia rezervoarelor este
betonul armat, care duce la solutii economice, ind in acelasi timp rezistent la
toate solicitarile (apa de interior, sarcini exterioare, seismice, etc.).
Inaltimea economica a apei in rezervoarele din beton este 3,00 - 4,50 m,
putand ajunge in cazul rezervoarelor de capacitate foarte mare pana la 5-6 m.
Spatiul liber dintre oglinda apei (nivelul preaplinului) si tavanul
rezervorului nu depaseste planul de nastere a cupolei.
In dreptul sorbului de prelevare a apei si a conductei de golire rezervorul
se adanceste sub forma unei base; fundul rezervorului trebuie sa aiba o panta
de 0,5-1% sau aceasta basa.
Pentru a se asigura primirea apei in rezervor conducta de sosire si cea de
plecare a apei sunt situate in puncte diametral opuse.
Rezervoarele de apa pot executate si din elemente prefabricate din beton
armat. Se utilizeaza prefabricate la stalpi, acoperis si chiar pereti.
Executia rezervoarelor trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o
etanseitate perfecta.
Pentru a se realiza un rezervor perfect etans trebuie ca , in primul rand,
betonul sa e impermeabil, utilizandu-se beton de marci ridicate.
Compactarea betonului se obtine prin vibrare, executata cu mare
raspundere. Armatura trebuie fasonata si montata cu multa ingrijire, pentru a
se asigura acoperirea cu beton a acesteia conform proiectului.
Trecerea conductelor prin peretii rezervoarelor se face prin piese de trecere
etanse, montate in cofraje inainte de turnarea betonului.
Impermeabilitatea rezervoarelor de apa se asigura suplimentar tencuiala
hidrofuga, executata la interior.
Izolarea exterioara a rezervoarelor subterane se realizeaza, in general, prin
aplicarea unei spoieli cu bitum pe suprafata exterioara a betonului.
Etanseitatea rezervoarelor executate din beton armat se verica printr-o
proba care se efectueaza dupa 28 de zile de la turnarea betonului, inaintea
executarii tencuielilor hidrofuge, a izolarii termice la pereti si a umpluturilor
de pamant in jurul rezervorului.
Rezervorul se umple cu apa pana la nivelul corespunzator inaltimii utile
si se pastreaza asa 10 zile, in acest interval facandu-se vericari vizuale in
60 - Tehnologia meseriei
vederea depistarii si eliminarii eventualelor pierderi de apa. Daca in intervalul
respectiv se constata pierderi de apa la exteriorul peretilor, rezervorul se
goleste pentru efectuarea remedierilor, dupa care proba se repeta in intregime.
Pentru primirea aerului din rezervoarele ingropate se prevad cosuri de
ventilatie care trebuie sa iasa cu 0,80 m deasupra terenului. Aceste cosuri
de ventilatie sunt prevazute cu site de protectie cu ochiuri de maxim 1 mm,
pentru a se impiedica patrunderea in apa a insectelor, frunzelor, rozatoarelor,
etc.
Scarile de acces in rezervor se pot executa din metal (otel sau aluminiu)
sau din beton armat.
Toate constructiile metalice ale rezervoarelor se protejeaza prin grunduire
si vopsire. Rezervoarele de apa potabila se imprejmuiesc delimitand o zona de
protectie sanitara de 20 m de la exteriorul lor.
3.1.6. Executia retelelor de distributie
Lucrarile de executie a retelelor de distributie, de urmarire a executiei sau
exploatarea acestora se efectueaza numai de personal de specialitate, calicat
si atestat in acest sens.
3.1.6.1. Transportul si depozitarea conductelor si accesoriilor
3.1.6.1.1. Incarcare si descarcare
Elementele componente ale retelelor de distributie trebuie protejate de
deteriorari in timpul operatiilor de incarcare si descarcare pe santier.
La incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport trebuie intrebuintate
chingi late textile sau alte dispozitive protectoare, care sa nu afecteze in
niciun fel suprafetele exterioare ale conductelor sau a protectiei exterioare a
acestora. Este interzisa folosirea lanturilor sau a cablurilor metalice, precum si
a carligelor metalice care pot deteriora elementele transportate.
3.1.6.1.2. Transport
Transportul materialelor la santier se face cu asigurarea tevilor, tuburilor,
pieselor de imbinare impotriva rostogolirii, socurilor, alunecarii sau degradarii
din alte cauze.
Transportul materialelor in interiorul santierului se face manual sau cu
mijloace de transport adecvate.
Este interzisa deplasarea prin tarare. De asemenea, este interzis transportul
conductelor in mijloace de transport cu capetele care ies in afara platformei cu
mai mult de 1,0 m.
3.1.6.1.3. Depozitare
Depozitarea conductelor trebuie facuta astfel incat sa nu e afectata
geometria acestora (ovalizari) si nici suprafata exterioara a lor.
Inaltimea de depozitare a conductelor se stabileste conform indicatiilor
producatorilor, cu luarea tuturor masurilor de asigurare impotriva rostogolirii
acestora.
Tehnologia meseriei - 61
Conductele si tingurile trebuie depozitate astfel incat sa nu vina in contact
cu substante care ar putea ataca materialele din care sunt confectionate.
Nu este admisa patrunderea in interiorul conductelor pe perioada
depozitarii, a pamantului, noroiului sau apelor uzate. Inainte de punerea in
opera conductele se curata atat pe exterior, dar mai cu seama pe interior.
Conductele protejate la exterior cu materiale bituminoase (conducta
din F.D.) este interzisa depozitarea directa pe sol sau pe suprafete rugoase,
recomandandu-se folosirea suprafetelor de lemn.
Materialele sensibile la actiunea directa a radiatiilor solare se recomanda
protectia depozitelor prin acoperire.
Durata de depozitare a materialelor pe santier trebuie sa e minima.
3.1.6.1.4. Executia transeelor pentru pozarea conductelor
Executia transeelor pentru pozarea conductelor retelelor de distributie a
apei se face cu respectarea prevederilor proiectului de executie, a normelor de
siguranta si sanatatea muncii in constructii, precum si a conditiilor locale de
teren.
Saparea transeelor pentru pozarea conductelor se poate executa in terenuri
cu umiditate naturala si fara ape freatice, cu pereti verticali, fara sprijiniri, in
urmatoarele tipuri de teren:
Teren usor la o adancime maxima de 0,75 m de la suprafata;
Teren mijlociu la o adancime maxima de 1,25 m de la suprafata;
Teren tare si foarte tare la o adancime de 2,00 m de la suprafata.
In cazul existentei unor terenuri cu conditii diferite de cele aratate anterior,
transeele se executa cu pereti in taluz nesprijiniti sau cu pereti verticali sprijiniti
pe toata inaltimea. Inclinarea taluzului sau modul de sprijinire este indicat in
proiect.
Pentru adancimi de pana la 5,00 m, sprijinirile se executa dupa proiecte
special intocmite.
Alegerea latimii transeelor se face avandu-se in vedere asigurarea spatiului
de lucru minim necesar pentru o executie corecta si fara accidente de lucru.
Pentru santuri cu pereti verticali si adancime pana la 4,00 m se indica
urmatoarele valori orientative ale latimii transeei.
- conducta cu Dn > 200 mm (minimum 0,70);
- conducta cu Dn > 200 mm (minimum: D ext + 2blucru).
D ext = diametrul exterior al conductei
b lucru = spatiul minim de lucru avand urmatoarele valori:
- pentru Dn cuprins intre 200 si 350 mm -> b lucru minim = 25 cm
- pentru Dn cuprins intre 350 si 700 mm -> b lucru minim = 30 cm
- pentru Dn cuprins intre 700 si 1400 mm -> b lucru minim = 40 cm
- pentru Dn > 1400 mm -> b lucru minim = 55 cm.
Pentru santuri sprijinite valorile minime se asigura intre fetele libere ale
sprijinirilor.
62 - Tehnologia meseriei
Pentru adancimi mai mari de 4,00 m, valorile de mai sus se pot mari cu
minimum 5 cm, iar latimea minima a santului trebuie sa e minim 90 cm.
Pe timpul executiei lucrarilor de retele, transeele si gropile pentru imbinari
trebuie pastrate uscate.
Acoperirea conductei este intotdeauna superioara adancimii de inghet.
Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea conductei uniform pe toata
lungimea acesteia, conform cu prolul longitudinal din proiect. In zonele de
imbinare se mareste adancimea transeei pentru a se permite efectuarea acestor
imbinari.
Patul de pozare a conductei trebuie sa asigure o repartizare uniforma a
greutatii tevii. Nu se admit rezemari numai in anumite puncte.
Grosimea patului de pozare, dupa compactare trebuie sa e de 10 cm + 0,1
Dn, dar minimum 15 cm.
In terenuri cu panta mare trebuie luate masuri speciale care sa impiedice
spalarea patului de pozare.
3.1.6.1.5. Montajul conductelor si accesoriilor
Inainte de coborarea in sant, in vederea montarii, conductele si tingurile
trebuie vericate in vederea depistarii eventualelor deteriorari aparute in
timpul manipularilor si inlaturarii acestora.
De asemenea, conductele si accesoriile se curata atat pe exterior, cat si la
interior.
Coborarea in sant trebuie facuta cu mare atentie pentru a ferite de lovituri
si deteriorari.
Taierea conductelor trebuie sa se faca numai cu uneltele indicate de
producator. Sectiunea taieturii trebuie sa e normala pe axul conductei, neteda
si fara asperitati.
Dupa teiere, in cazul in care conducta este prevazuta cu protectie exterioara
sau interioara, se procedeaza la refacerea protectiei.
Panta de montaj a conductei este cea indicata prin proiect, asigurandu-se
rezemarea conductei si accesoriilor uniforme pe toata lungimea acesteia.
In zonele cu panta foarte pronuntata trebuie sa se ia masuri de asigurare
a conductei impotriva alunecarii, prin prevederea de masive de beton
corespunzatoare.
La schimbarile de directie, la ramicatii si la reductii, pentru preluarea
eforturilor axiale, la conductele imbinate prin mufare, se prevad masive de
ancoraj avand ca forma si dimensiuni prevederile din proiect.
Trecerea conductelor prin peretii constructiilor anexe ale retelei de
distributie sau prin peretii cladirilor se face prin intermediul pieselor de trecere.
3.1.6.1.6. Imbinarea conductelor
Imbinariile conductelor trebuie sa asigure o perfecta etanseitate, precum si
preluarea tuturor eforturilor care apar in conducta.
Tehnologia meseriei - 63
Inainte de executia oricarui tip de imbinare se asigura curatirea interioara
atat a pieselor de imbinare, cat si a capetelor de conducta, cu ajutorul carpelor
sau periilor moi.
Pe intreaga perioada a executiei, trebuie sa se ia masuri de protectie a
conductelor impotriva patrunderii de corpuri straine, animale mici, apa si
pamant, etc.
La imbinarile cu suruburi, acestea se strang in cruce, astfel incat sa
realizeze o presare uniforma a elementelor de etansare.
Imbinarile cu mufe se executa astfel incat garnitura de etansare sa e
montata nedeformata si exact la pozitie.
Tuburile si racordurile de polietilena se imbina prin sudura sau cu anse.
Sudura se poate executa in doua moduri:
- cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta, deci o sudura prin fuziunea
capetelor;
- cu piese electrosudabile (mansoane).
Realizarea sudurii si rezistenta la presiune interioara sunt conditionate de
anumiti factori:
temperatura exterioara care actioneaza asupra timpului de sudura;
astfel, la temperaturi mai mici de 5C trebuie sa se asigure o protectie
exterioara si o incalzire a incintei.
la temperaturi mai mari de 40C trebuie sa se asigure o protectie
exterioara;
materialele care se sudeaza sa e de acelasi tip (PE 100 cu PE 100; PE
80 cu PE 80);
respectarea parametrilor de sudura; astfel, pe ambele capete de sudat sa
se realizeze aceeasi presiune si acelasi tip de racire.
Garniturile si materialele de etansare (calti, banda de etansare) folosite
la executarea imbinarilor nu trebuie sa inuenteze calitatea apei potabile
transportate si nici materialele din care sunt fabricate conductele sau tingurile
de imbinat.
3.1.6.1.7. Realizarea umpluturilor
Inainte de a se proceda la realizarea umpluturilor se verica conductele si
toate elementele acestora, in vederea depistarii eventualelor defectiuni suferite
de acestea in timpul montajului.
Materialul rezultat din sapatura se poate folosi, de regula, pentru realizarea
umpluturilor atat in zona conductei, cat si in restul umpluturilor.
In cazul in care acesta nu este corespunzator pentru zona de umpluturi se
procedeaza la inlocuirea cu pamant adus din alte zone. Pamantul inghetat nu
se foloseste la umpluturi.
Spatiile laterale conductei se umplu si se compacteaza simultan cu
spatiul de deasupra conductei, pana la limita superioara a zonei de siguranta,
compactarea facandu-se, de regula, manual.
64 - Tehnologia meseriei
Zonele de imbinare a tevilor sunt lasate libere pana la efectuarea probei de
presiune, in restul traseului ind realizata umplutura cu pamant rezultat din
sapatura sau adus din alta zona, cel putin pana la limita superioara a zonei de
siguranta (zona conductei). Dupa terminarea probei se realizeaza umplutura
si in zonele de imbinare, exact in aceleasi conditii cu cele avute in vedere la
realizarea restului umpluturilor.
Umpluturile din afara zonei conductei se pot executa atat manual, cat si
mecanizat prin utilizarea mijloacelor de compactare mecanica.
La conductele din materiale plastice (PVC si polietilena) si cele din
poliesteri armati cu bra de sticla, la limita zonei de siguranta (300 mm
deasupra generatoarei superioare a conductei), se monteaza o banda cu re
metalice pentru detectarea acesteia cu aparate speciale sau vizual la intalnirea
ei in sapatura.
3.1.6.1.8. Refacerea sistemului rutier sau a stratului vegetal
Refacerea suprafetelor drumurilor sau solului vegetal nu depinde de
elementele conductei (material, diametru, tip), ea depinde numai de conditiile
impuse de proprietar sau cel care administreaza terenul sau drumul.
Inainte de refacerea imbracamintii denitive se verica gradul de
compactare a umpluturii.
Imbracamintea denitva trebuie sa aiba cel putin calitatea celei existente
inainte de inceperea lucrarilor.
Capacele caminelor sau gurilor de acces se pozeaza la nivelul imbracamintii
denitve a zonei carosabile.
In terenuri agricole este obligatorie refacerea stratului vegetal la parametrii
existenti inaintea inceperii lucrarilor, astfel incat sa nu e afectata dezvoltarea
culturilor.
3.1.6.1.9. Proba de presiune a conductelor
Retelele de distributie nou executate trebuie sa e supuse probei de
presiune inainte de darea lor in functiune.
Scopul probei de presiune este vericarea etanseitatii conductelor,
imbinarile acestora si a tuturor accesoriilor precum si a stabilitatii conductelor
la presiuni ridicate.
Probarea retelelor la presiune se face pentru ecare tip de conducta,
conform prevederilor producatorilor, a standardelor si a reglementarilor
tehnice specice in vigoare si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant.
Lungimea tronsoanelor de proba este de maxim 500 m, ea putand mai
mare doar in cazuri in care experienta antreprenorului si garantiile oferite de
acesta sunt acceptate de beneciar. Tronsoanele de proba pot mai scurte
in cazul terenurilor in panta sau pe portiunile de retea pentru care conditiile
locale impun inchiderea rapida a transeelor.
Tronsoanele de proba trebuie sa cuprinda portiuni de retea cu aceeasi
presiune de functionare.
Tehnologia meseriei - 65
La inceprea probei de presiune tronsoanele de retea trebuie sa aiba montate
toate armaturile.
Inchiderea capetelor tronsoanelor se face cu blinduri, anse oarbe, capace.
In cazul cand acest lucru este posibil, probarea tronsoanelor se face si cu
conductele de bransament montate.
Umplerea conductelor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai de
jos al tronsonului de probat si numai dupa montarea dispozitivelor ce asigura
eliminarea aerului. Dupa umplere se face o aerisire nala prin realizarea unei
suprapresiuni usoare pana la eliminarea totala a bulelor de aer din apa. Apoi se
procedeaza la inchiderea dispozitivelor de aerisire.
Imbinarile neetanse se remediaza dupa scaderea presiunii.
La conductele realizate din materiale permeabile (tuburi de beton, beton
armat) ridicarea presiunii se face in trepte, pana la presiunea de regim, dupa
care tronsonul de proba se mentine la aceasta presiune minim 24 de ore. Dupa
expirarea acestui timp se trece la ridicarea presiunii pana la atingerea presiunii
de proba. Tinerea sub presiune 24 de ore se face pentru umplerea cu apa a
porilor si interspatiilor din peretii acestor conducte.
Pentru conductele din material plastic, dupa atingerea presiunii de proba se
mentin tronsoanele de proba sub presiune circa o ora.
Presiunea de proba este, de regula, 1,5 Pn.
Durata probei este, de regula, 1 ora.
Pierderile de apa si scaderea presiunii sunt specicate, pentru ecare tip de
material din care sunt realizate conductele, in caietele de sarcini intocmite de
proiectant.
3.1.6.1.10. Spalarea si dezinfectarea conductelor
Dupa ce proba de presiune a fost terminata si s-a constatat ca nu sunt
necesare remedieri, se trece la spalarea si dezinfectarea conductelor.
Spalarea se face de catre constructor, cu apa potabila pe tronsoane de 100-
500 m.
Durata spalarii este in functie de necesitatea indepartarii tuturor
impuritatilor din interiorul conductei.
In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, spalarea se face
din amonte spre aval.
Dezinfectarea se face, de regula, cu clor sau alta substanta dezinfectanta,
sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25-30 mg clor activ la 1 l
de apa.
Solutia se introduce in retea prin hidrantii exteriori sau prin prize special
amenajate si se verica daca a ajuns in intreaga parte de retea supusa
dezinfectarii.
Vericarea se face prin hidrantii sau cismelele de la capetele de retea,
umplerea ind considerata incheiata in momentul in care solutia dezinfectanta
apare in toate punctele de vericare, in concentratia dorita.
66 - Tehnologia meseriei
Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin robinetele
de golire sau prin hidranti si se procedeaza la o noua spalare cu apa.
Spalarea se considrea terminata in momentul in care mirosul de clor
dispare, iar clorul rezidual se inscrie in limite admise.
Dupa efectuarea spalarii este obligatorie efectuarea analizelor zico-
chimice si bateriologice.
Se recomanda ca evacuarea apei provenind din spalarea conductei pentru
evacuarea clorului, sa se faca in reteaua de canalizare in luarea tuturor
masurilor necesare de neutralizare a clorului.
In cazul in care intre dezinfectarea si darea in exploatare a retelei trece o
perioada de timp mai mare de 3 zile sau daca dupa dezinfectare analiza apei
nu indeplineste conditiile bacteriologice si biologice de calitate, dezinfectarea
se repeta.
In cazul conductelor realizate din materiale permeabile (tuburi din beton,
fonta ductila sau otel protejat prin tencuire) se recomanda efectuarea operatiilor
de proba si de dezinfectare concomitent.
3.1.7. Exploatarea retelelor de distributie
Punerea in functiune a retelelor de distributie se face treptat, pe tronsoane
succesive, mai intai pe conducte principale apoi pe conducte de serviciu.
Operatiunile de punere in functiune sunt:
- se deschid hidrantii de la extremitatea aval a tronsonului care urmeaza
a se pune in functiune;
- se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a robinetului de
la extremitatea amonte a portiunii respective;
- dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantii
deschisi se mai asteapta inca 5 minute dupa care se inchid hidrantii.
Daca pe conducta care se pune in functiune se aa montate diverse aparate
de masura (debitmetre, manometre), cismele publice, etc. se verica daca apa
transportata prin reteaua respectiva indeplineste conditiile de potabilitate.
Exploatarea retelelor de distributie cuprinde totalitatea operatiunilor care
se efectueaza de catre personalul unitatii de exploatare, astfel incat retelele sa
functioneze in permanenta la parametrii proiectati.
In exploatare trebuie sa se asigure:
- distribuirea apei in mod continuu la toate punctele de consum,
fara intrerupere in functionare, decat in cazuri de forta majora ca:
intreruperea energiei electrice la statiile de pompare care refuleaza apa
in retea, lipsa apa la sursa, avarii pe aductiuni, scaderea calitatilor apei
sub normele sanitare in vigoare;
- mentinerea presiunii de serviciu la toate punctele de consum.
Exploatarea retelelor se face cu toate robinetele de linie si de ramicatie
deschise, inchiderea partiala sau totala a unora dintre ele ind permisa numai
Tehnologia meseriei - 67
in caz de incendiu, cand este necesara alimentarea cu precadere a retelei care
alimenteaza hidrantii ce folosesc la stingerea respectivului incendiu sau in
cazul unor avarii care trebuie, in cel mai scurt timp, remediate.
In cazul in care nu este posibila mentinerea in permanenta a conditiilor de
debit si de presiune, distributia apei se face cu restrictii.
Durata si amploarea restrictiilor trebuie sa e minime, in acest scop
luandu-se unele masuri ca:
- suspendarea temporara a unor puncte de consum sau folosinte ca spalatul
strazilor, functionarea fantanilor ornamentale, stropitul spatiilor verzi,
etc.;
- recircularea pe cat posibil a apei la consumatorii industriali si aplicarea
masurilor de reducere a pierderilor de apa;
- remedierea in cel mai scurt timp a avariilor in cazul cand acesta
constituie cauza introducerii restrictiilor.
In exploatare este necesar sa se asigure presiunea de regim in toate punctele
retelei. Daca acest lucru nu se realizeaza, se cauta din aproape in aproape zona
unde se produce incetinirea sau intreruperea circuitului apei si anume:
- defectarea unui robinet din amonte de sectorul respectiv, prin
desprinderea si caderea sertarului, obturand in acest fel accesul apei
spre aval;
- existenta unui robinet in pozitia inchis, ca urmare a unei manevre
anterioare efectuata in retea cu ocazia izolarii unui tronson pentru
remedierea unei avarii sau stingerea unui incendiu;
- spargerea unei conducte si descarcarea apei intr-un canal invecinat fara
semne vizibile la suprafata;
- furt de apa din retea de catre un consumator, cu consum important;
- infundarea conductei de apa cu materiale ramase de la o lucrare
anterioara.
O alta problema a personalului de exploatare este identicarea
neetanseitatilor vizibile la suprafata sau ascunse, constatarea deteriorarii
armaturilor si a constructiilor anexe ale retelei ca: robinete blocate, capace
sparte sau lipsa, zidarie deteriorata si trepte cazute la camine, garnituri
neetanse sau imbatranite, etc.
3.1.8. Remedierea defectiunilor si avariilor de pe retelele de distributie
a apei
Retelele de distributie sunt supuse la solicitari de o mare diversitate. Ca
urmare a acestor solicitari retelele pot suferi numeroase afectiuni care atunci
cand se amplica pot deveni avarii serioase.
Permanent trebuie luate masuri pentru descoperirea defectiunilor si
limitarea pierderilor de apa.
Masurile care trebuie luate privesc intreaga perioada de existenta a
retelelor de distributie, de la faza de proiectare trecand prin faza de executie si
68 - Tehnologia meseriei
mai ales in timpul exploatarii retelelor care constituie perioada cea mai lunga
de existenta.
Cauzele care produc defectiunile si avariile conductelor au la baza
urmatoarele:
- defecte cauzate de greseli de proiectare;
- executia necorespunzatoare, cauza celor mai numeroase defectiuni;
- coroziunea conductelor;
- efecte datorate loviturilor de berbec si a aerului din conducte;
- exploatarea tehnica defectuoasa si intretinerea insucienta.
1. Defectiuni = stricaciuni mici care se produc prin proiectare, executie si
exploatare cauzand pierderi de apa in cantitati mici a caror volum nu depaseste
10% din cantitatea totala distribuita.
2. Avarii = stricaciuni mari care se produc ca urmare a caror greseli de
proiectare, de executie sau de exploatare tehnica ce au ca efect pierderi masive
de apa locala sau pierderi generale continue in retea, ce depasesc 10% din
debitul de apa distribuit.
Cunoasterea cauzelor este hotaratoare pentru luarea masurilor de corectare
a defectiunilor si a avariilor.
Retelele de distributie ind alcatuite, in general, din conducte ingropate,
depistarea pierderilor se face cu usurinta cand ele apar sub forma unor surse
de apa la suprafata pavajelor sau in locuri vizitabile. Dar exista si cazuri cand
se produc pierderi importante de apa care nu sunt vizibile si descoperirea
locului defect din retea poate dura zile sau saptamani sau chiar dezgroparea pe
lungimi mari a conductelor.
Factorii care pot ajuta la descoperirea unui defect sau a unei avarii pot :
- existenta unor planuri de situatie corecte cu retelele de apa si cu alte
retele subterane din subsolul localitatii sau incintei indistriale;
- dotarea cu utilaje pentru sapaturi de mare productivitate astfel
incat interventia sa e cat mai scurta in scopul reducerii timpului de
intrerupere;
- personalul tehnic de exploatare (muncitori, tehnicieni, ingineri) sa
cunoasca bine reteaua, punctele ei slabe, consumatorii mai importanti
care dau socuri puternice in retea;
- o buna evidenta a defectiunilor constatate in decursul exploatarii
retelei, cu precizarea locurilor si cauzelor care le-a produs si ce masuri
de remediere au fost luate.
3.1.8.1. Defectiuni cauzate de greseli de proiectare
Cele mai frecvente greseli apar atunci cand nu exista un plan de
sistematizare, astfel incat numarul populatiei deservite de sistemul de
alimentare cu apa proiectat este stabilit de proiectant.
Ca urmare, de aici se pot ivi defectiuni in retelele de distributie datorate
unei aprecieri gresite a numarului populatiei, atat in cazul cand numarul a fost
Tehnologia meseriei - 69
apreciat mai mic cat si in cazul in care numarul populatiei a fost apreciat mai
mare.
La un numar de locuitori mai mic decat cel real dimensionarea retelei se
face pentru o cantitate de apa mai mica decat nevoile, ceea ce atrage reducerea
presiunii in conducte ca urmare a cresterii pierderilor de sarcina.
In cazul considerarii unui numar mai mare de locuitori, reteaua se
supradimensioneaza ceea ce inseamna pe de-o parte scumpirea nejusticata
a retelelor, a acumularilor, a utilajelor de pompare, etc., iar pe de alta parte
pentru reducerea vitezei de miscare a apei in conducte. Acest ultim aspect
duce la stagnari si de aici alterari ale apei pentru dezvoltarea unei ore si a unei
faune caracteristice, pierderea calitatii apei si aparitia gustului si mirosului,
fenomene ce fac nepotabila apa de consum.
3.1.8.2. Defectiuni cauzate de executia necorespunzatoare
Executia necorespunzatoare reprezinta cauza celor mai numeroase
defectiuni ale retelelor de distributia apei.
Executia trebuie sa corespunda in intregime proiectului.
Efectele unor executii gresite pot foarte grave conducand la mari avarii
si implicit la cheltuieli mari pentru remediere.
Graba, uneori nejusticata, in executia si neurmarirea lucrarilor de catre
personalul tehnic de specialitate (ingineri, maistri, tehnicieni) sunt cauze care
conduc la executii necorespunzatoare.
Executia retelelor de conducte, putem spune, ca incepe de la aprovizionarea
cu materiale, deci de la transportul tuburilor pot aparea neconformitati, unele
chiar majore.
Incarcarea tuburilor in mijloacele de transport trebuie efectuata astfel incat
sa e evitate loviturile ce produc suri vizibile sau nevizibile cu ochiul liber.
Tuburile nu trebuie tarate, iar la incarcare sa nu se izbeasca de cele incarcate
anterior.
Tuburile cu izolatie trebuie incarcate cu macara, iar legarea sa e facuta cu
chingi de cauciuc sau material textil. Este interzis a se lega tuburile cu cabluri
prinse cu carlige bagate pe capatul tubului sau prin tub.
In timpul transportului tuburile trebuie legate in pachete cu legaturi din
benzi de material de plastic si deci asigurate impotriva alunecarilor unul peste
altul sau a caderii din vehicul.
Descarcarea tuburilor trebuie sa se faca in conditii asemanatoare incarcarii:
este interzisa aruncarea din mijlocul de transport a tuburilor indiferent din care
material sunt construite.
Depozitarea tuburilor trebuie facuta cu grija, astfel incat acestea sa nu se
ovalizeze si sa e asigurate impotriva alunecarii din stiva. Depozitarea se face
pe rigle de lemn; numarul acestora depinzand de tipul de material din care este
conducta.
Depozitarea trebuie facuta in locuri adapostite, ferite de intemperii si de
razele solare (in special cele din materiale plastice).
70 - Tehnologia meseriei
Executia lucrarilor trebuie sa corespunda proiectului, orice modicare
a prevederilor proiectului se poate face numai cu acordul proiectantului.
Constructorii trebuie sa cunoasca foarte bine proiectul cat si prevederile legale
de executie.
Trasarea retelei precedata de recunoasterea traseelor, pichetarea traseului
si montarea tarusilor pe traseu. Lipsa acestor lucrari are drept efect asezarea
incorecta a tuburilor in sapatura, respectiv formarea de pante si contrapante
neprevazute in proiect si pentru care nu s-au prevazut ventile de aerisire si
vane de golire facand ca reteaua sa devina nefunctionala.
Sapaturile trebuie executate conform prevederilor proiectului.
Daca fundul transeelor se executa cu o panta neuniforma sau contrara
prevederile proiectului se pot crea pante si contrapante ce necesita camine de
golire sau ventile de aerisire care, in general, nu se mai executa, producand
greutati de exploatare.
Montajul corect al conductelor constituie operatia care necesita o buna
calicare si multa atentie.
Aici se pot ivi numeroase deciente care inuenteaza exploatarea viitoare
si uneori insasi existenta conductei.
La imbinarea conductelor nu se realizeaza intotdeauna tehnologia corecta,
din care cauza la scurt timp dupa dare in exploatare pot aparea scurgeri
importante.
Dupa efectuarea imbinarii nu se verica, cu spionul, starea garniturii.
Nu se curata bine mufele si capetele tubului din care cauza nu se pot aseza
bine inelele de cauciuc.
Umplutura transeei poate uneori cauza unor defectiuni ale conductei
atunci cand nu este realizata cu atentie, azvarlindu-se corpurile tari (bolovani,
pietre, bucati de beton) scoase din umpluturi sau din alte locuri, care pot sparge
tuburile.
O grija speciala trebuie avuta atunci cand umplutura se face cu pamant
inghetat.
Necompactarea sucienta a umpluturii in jurul tuburilor. Permite uneori
deplasarea conductei, ovalizarea sau chiar ruperea acesteia.
Prezenta aerului liber in conducte poate avea efecte nefavorabile asupra
curgerii in conducte. Problema are o deosebita importanta in cazul distribuirii
apei cu intermitenta (oprindu-se de obicei noaptea), ceea ce are drept efect
exploatarea in conditii deosebit de dezavantajoase de functionare si in special
posibilitatea unor avarii din cauza prezentei aerului in conducte. Aerisirea si
dezaerisirea retelelor de distributie trebuie sa e asigurate prin dispozitive
speciale de aerisire dezaerisire. Ventilele de aerisire-dezaerisire se monteaza
prin intermediul unei ramicatii verticale pe conducta, prevazuta cu vana
pentru a permite demontarea ventilului.
Tehnologia meseriei - 71
4. Masuri de siguranta pe durata executarii lucrarilor
Inainte de inceperea oricarei lucrari se va face instructajul tuturor
muncitorilor si se va stabili responsabilul de lucrare care va trebui sa
urmareasca aplicarea tuturor masurilor de siguranta prevazute pentru lucrarea
respectiva. Se vor aplica masuri de siguranta atat a muncitorilor, cat si a
persoanelor straine care sunt nevoite sa tranziteze lucrarea.
Astfel, toate tronsoanele aate in lucru vor imprejmuite si semnalizate
corespunzator pentru ca pietonii si autovehiculele sa poata evita lucrarea. In
dreptul accesului la institutii publice sau proprietati private se vor amplasa
podete si pasarele (pentru pietoni si autovehicule) prevazute cu balustrade
pe ambele parti. Masuri speciale (ingradire completa) se vor lua in dreptul
gradinitelor, scolilor, spitalelor. Intre localitati, unde traseul parcurge zone
fara circulatie, spatii verzi sau terenuri cu diferite destinatii, lucrarile se pot
organiza in ux continuu, pe portiuni de lungimi mari.
Toate traversarile de conducte sau cabluri se vor sprijini corespunzator
astfel ca nici un muncitor ce va executa montarea noilor conduce sa nu e in
pericol de accidentare.
Caminele se vor executa, de regula, in sapatura sprijinita. Lucrarile se vor
organiza astfel ca durata cat se va mentine sant deschis sa e cat mai redusa.
Lungimea unui tronson nu va mai mare decat va permite conguratia
strazii, astfel incat sa nu se impiedice accesul ambulantelor si pompierilor.
Lungimea unui tronson nu va depasi 100 m.
La executie se vor respecta instructiunile prevazute in Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii, avizat de MLPAT cu nr.
9/N/15.03.1993 cap. 33 Lucrari de alimentari cu apa si canalizari (art. 1583
- 1832).
Pamantul rezultat din sapatura manuala se poate depozita lateral transeii,
dar pastrand o bancheta de protectie de minim 0.7 m fata de marginea transeii.
Excedentul cat si pamantul existent impropriu de umplutura se va incarca in
auto si se va transporta direct la groapa.
Pe toata durata lucrarilor, transeea va obligatoriu imprejmuita si se
vor instala panouri avertizoare, iar pe timp de noapte va semnalizata
corespunzator pentru prevenirea oricaror accidente. Coborarea in transee se
va face pe scari rezemate, iar muncitorii vor purta casti de protectie.
Pentru a evita caderea muncitorilor, pamantului sau materialelor, sprijinirile
vor depasi cu cel putin 0.15 m marginea superioara a santurilor. Lansarea in sant
a tuburilor de canalizare este interzis a efectuata de muncitori necalicati.
De asemenea, nu este permisa lansarea prin cadere libera.
Lansarea tuburilor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa, etc. se face
fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate prin masuri speciale.
Sculele devenite disponibile nu vor lasate pe marginea santurilor sau pe
platforme, ci vor depozitate cu grija la distante de minim 1.5 m de marginea
sapaturii.
72 - Tehnologia meseriei
Pentru coborarea in sant a tuburilor se vor folosi franghii, scripeti,
electropalane, automacarale, in functie de greutatea tuburilor, respectandu-se
normele de protectia muncii la aceste dispozitive.
Cand se lucreaza in caminul de vizitare si capacul acestuia este indepartat,
se vor plasa placute avertizoare, cu indicatia camin in lucru amplasate in
toate directiile de deplasare, la distanta de 1.5 m de centrul caminului.
Accesul in caminul de vizitare se face numai dupa ce in prealabil s-a
constatat ca nu exista gaze vatamatoare sau explozive, cu ajutorul detectorului
de gaze.
La executia lucrarilor cat si in activitatea de exploatare si intretinere
a instalatiilor proiectate se va urmari respectarea cu strictete a prevederilor
actelor normative mentionate care vizeaza activitatea pe santier.
Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale si cele de
protectia muncii specice lucrarilor ce se executa, precum si cunostinte
privind acordarea primului ajutor.
Este necesar sa se faca instructajecu toti oamenii care iau parte la procesul
de realizare a investitiei, precum si vericari ale cunostintelor referitoare la
N.T.S.
Instructajul este obligatoriu pentru intreg personalul muncitor de pe santier
in interes de serviciu sau interes personal.
Pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta
echipamente de protectie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulatie
prin santier.
Mecanismele de ridicat vor deservite numai de personalul calicat.
Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.
In timpul transportului pe verticala, elementele de constructie vor
asigurate contra deplasarilor longitudinale sau transversale.
Operatiile de incarcare si descarcare manuala, se vor face prin rostogolire
pe plan inclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunzatoare sarcinilor
respective si controlate inainte de inceperea lucrarilor. La folosirea macaralelor
se vor respecta sarcinile admise de acestea.
Este interzisa descarcarea tuburilor prin cadere si rostogolire libera.
Efectuarea operatiunilor de incarcare-descarcare se va face sub conducerea
sefului de echipa care raspunde de asezarea macaralelor in raport cu greutatea
materialelor de constructie si cu capacitatea acestora, precum si cu intreaga
manevra de coborare.
Se vor monta podete pentru traversarea santurilor (canalelor).
Se vor monta placute avertizoare care sa semnalizeze locurile periculoase
pe timp de zi si de noapte.
La lansarea prefabricatelor vor utilizate numai macarale verticale cu
capacitatea corespunzatoare sarcinii, cu carlige asigurate, iar operatia la
lansare se excuta numai in prezenta sefului de echipa.
Desen tehnic - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
INSTALATOR AP CANAL
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
DESEN TEHNIC N CONSTRUCII
2 - Desen tehnic
Desen tehnic - 75
Capitolul I. Reprezentarea elementelor unei construcii
n desenul tehnic
I.1.Linii
Grosimea de baza (b) se alege n funcie de mrimea i natura desenului
ntre 0, 2 i 2 mm.
Clasa de precizie se simbolizeaz printr-o cifr i anume:
- linia groas (b) prin cifra 1;
- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;
- linia subire (circa b/4) prin cifra 3.
Tabel 1.
Tipul liniei Destinaia
Continu
Groas (C1i)
Contururi de seciune sau tabele; chenare
pentru desene;
Mijlocie (C
2
)
Muchii vzute n vedere i seciuni; Curbe de
nivel principal; Construcii geometrice.
Subire (C
3
)
Linii de cote, linii ajuttoare de cot, hauri,
axe de goluri la ui i ferestre, linii de ruptur
i ntrerupere ;
Linii de referin sau de indicaie pentru cote,
notri sau observaii fcute pe desen;
Curbe de nivel curente;
Contururi de seciuni rabtute.
Intrerupt (l) Mijlocie (l
2
) Muchii nevzute ascunse dup alte elemente;
Linie-punct
(p)
Mijlocie (P
2
)
Orice fel de axe, cu excepia axelor indicate
la C
3
i P
3
.
Subire (P
3
)
Axe geometrice ale pieselor componente;
Trasee de secionare;
Linii de ntrerupere;
Pri situate n faa planului de
secionare.
I.2. Formate
1 coala de desen;
2 contur pentru decuparea
conturului original;
3 contur pentru decuparea copiei;
4 format;
76 - Desen tehnic
Tabel 1.2.
Simbol
Dimensiuni
axb, mm
Suprafata
m
Numar
module
Schita
A0 841 x 1 189 1 16
A1 594 x 841 0,5 8
A2 420 x 594 0,25 4
A3 297 x 420 0, 125 2
A4 210 x 297 0, 0625 1
A5 148 x 210 0, 03125 0,5
I.3. Cotarea
I.3.1. Reguli generale
Prin cotarea unul desen de construcii se nelege nscrierea n acel desen
a dimensiunilor pariale i totale, necesare pentru determinare precis i clar
a tuturor elementelor construciei.
Cotarea trebuie fci n aa fel nct s nu e nevoie de calcule suplimentare
pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. Msurarea direct
pe un desen nu poate servi drept baz pentru determinarea dimensiunilor
necotate ale elementelor ce urmeaz a executate.
Desen tehnic - 77
I.2.2.Elementele cotrii sunt:
- cota, care indic valoarea
numeric a dimensiunii consi-
derate, n unele cazuri poate
exprimat i printr-o liter;
- linia de cot, care indic
lungimile sau unghiurile la care
se refer cota;
- liniile ajuttoare, care delimiteaz poriunile cotate i se folosesc n
cazurile cnd linia de cot nu taie conturul elementului;
- liniile de indicaie sau de referin (linii frnte), care se folosesc
cnd spaiul dintre extremitile liniei de cot nu este sucient pentru
nscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin se folosesc pentru
diferite alte notri;
- cota de nivel, care indic valoarea aderentei de nivel dintre o fa a
elementelor i un reper ales;
- simbolul pentru nscrierea cotei de nivel.
Liniile ajuttoare pot s nceap direct de la reprezentarea elementului
sau de la o distant apropiat de aceasta. In general ele sunt perpendiculare
pe pe linia de cot i le depete cu aproximativ 2 mm. In mod excepional,
liniile ajuttoare pot s se ntretaie cu liniile de cot la 45 sau 60, dac
cotarea devine astfel mai clar. La reprezentrile conturate cu linii groase,
liniile ajuttoare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).
Fig. 1
Fig. 3
Fig. 2
78 - Desen tehnic
Fiecare cot are o linie de cot
corespunztoare. Liniile de contur,
axele, liniile ajuttoare i prelungirile
lor, nu pot utilizate ca i linii de cot.
Liniile de cot se traseaz paralel cu
dimensiunile la care se refer.
Pentru cotarea arcelor de cerc, sau
a elementelor cu alte curburi, linia de
cot se duce echidistanat de curba
elementului sau prin translatarea curbei i se delimiteaz cu linii ajuttoare
care s e normale la curb sau paralele ntre ele.
Deasupra cotelor, msurnd lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (

).
Pentru cotarea unui unghi, linia de cot se duce circular, cu cerc n vrful
unghiului i se delimiteaz cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora
prin linii ajuttoare.
Delimitrile liniilor de cot se indic prin puncte, linioare scurte la 45
fa de linia cotei, sau sgei.
Pentru accenturi ale indicaiilor, liniile de referin pot terminate cu
puncte, cnd se opresc pe o suprafa i cu sgei, cnd se opresc pe o linie.
Pe acelai desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot.
In cazul liniilor de cot terminate cu sgei, pentru cotarea intervalelor mici,
sgeile extreme pot plasate la exterior i intermediar nlocuite cu puncte.
Dac este necesar cotarea reprezentrilor perspective, liniile ajuttoare
se vor trasa urmnd direciile liniilor din reprezentarea perspectiv (Fig. 4).
Fig. 4
Fig. 5
Fig. 6
Desen tehnic - 79
Grosimea stratelor, foliilor, plcilor se poate indica fr linii de cot,
pe linii de referin, cota ind precedat de indicaia d=.............. , sau
de indicarea stratului.
Cotele dimensiunilor prezentate la scar se subliniaz, cu excepia
elementelor de construcie gurate ntrerupt. Cotele care nu se pot indica i
trebuie vericate la faa locului, vor precedate de semnul (~) (vezi Fig.5).
Pe desenele de ansamblu, dac specicul desenului nu are alte
reglementri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic n metri, cu dou
zecimale (chiar dac acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic
n centimetri. Dac trebuie indicai milimetrii, acetia se nscriu sub form de
exponeni (2, 35
5
, respectiv 24
5
). Pe desenele de detaliu, cotele se indic dup
specicul desenului (Fig.6).
Pe desenele de ansamblu, cotele vor cele ale dimensiunilor de coordonare,
iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz.
Exemplu: grosimea pereilor de crmida din desenele de ansamblu se vor
cota cu 7
5
, 12
5
, 2
5
, 37
5
cm etc.; iar n desenele de detaliu, cotele vor 63, 115,
24, 365 cm sau 6
3
, 11
5
, 24, 36
5
mm.
Inainte de cotele diametrelor se trece semnul convenional C. Aceast notare
nu este obligatorie pe reprezentrile cu contururi circulare. In cazul cercurilor
concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi
cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).
Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul convenional, litera R
dac nu este dat n desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc
se vor indica printr-un cercule sau printr-o cruciuli, n caz c nu sunt
determinate de intersecia a dou axe. Dac centrul nu poate reprezentat n
cadrul desenului, dar indicarea lui este totui necesar, linia de cot a razei
se va trasa n direcia centrului i se va proceda ca n Fig.8.
Dac n reprezentare, linia de
cot a razelor, diametrelor sau
unghiurilor este mai mic de 6
mm, sgeile se indic dinspre
exterior, sau se utilizeaz o
linie de referin (vezi Fig. 9).
Cotele se scriu imediat
deasupra liniei de cot, fr s
Fig. 7
Fig. 9
Fig. 8
80 - Desen tehnic
e lipite de aceasta i pe ct posibil la mijlocul intervalului. Se recomand
nltimea nominal de 2, 5 sau 3, 5 mm.
La reprezentrile fcute la aceeai scar, pe aceeai plan, scrierea cotelor
se face cu aceleai dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa de nclinarea
liniei de cot se face astfel nct s poat citit din fa i din dreapta, desenul
avnd poziia normal (cu indicatorul n dreapta jos). Se va evita trasarea
liniilor de cot cu nclinarea cuprins n zona de 30 haurat (Fig.10).
Valoarea unghiurilor se
va scrie dup aceeai regul
pe linia de cot circular,
nclinarea liniei de cot
ind asemuit cu cu direcia
coardei unghiului respective
(vezi g.10).
Dac distana dintre extremitile liniei de cot este prea mic
pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste i sub linia
de cot, pe prelungirea acesteia, n dreptul unei linii de indicaie, sau
imediat pe prelungirea liniei de cot, respectiv n intervalul cotei
vecine. Vezi Fig. 11 precum i desenul planului din Fig. 7.
Pe ct posibil, cotele nscrise nu trebuie s e intersectate de linii
din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Haurile
unui cmp se ntrerup pentru scrierea cotelor (g.11).
Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot
indicate pn la axa sa de simetrie ntr-o singur parte; cotele generale se
indic obligatoriu complete.
Dac elementul simetric este reprezentat numai pn la axa sa de simetrie,
cotele se vor indica i raporta pn la aceast ax (g.12).
In cazul elementelor circulare, linia de cot ntrerupt depete cu 5-10
mm axa de simetrie i se coteaz cu valoarea diametrului precedat de semnul
conventional . In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie
cu semnul:
Pantele se vor indica printr-o sgeat paralel cu panta i avnd sensul
de urcare pentru scri, rampe de circulaie etc. i de coborre pentru pantele
de scurgere (acoperi, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie
sub form de raport sau de procent fcut ntre proiecia pe vertical i cea pe
orizontal a pantei, iar valoarea se nscrie deasupra sgeii (Fig. 13).
Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, sgeile care indic direcia pantelor la rampe i scri, vor avea
lungimile elementului respectiv.
Distana ntre dou linii succesive, ca i distana ntre linia de cota i
elementul cotat, va de minimum 7 mm. In caz c nu se poate respecta
Fig. 10
Fig. 11
1,50-0,90
x l00=15%
4,00
Desen tehnic - 81
aceast distan, se admite ntreruperea liniei de cot care, dup necesiti,
poate trasat la o distan mai mare fa de elementul cotat.
Cotele aezate pe linii de cot paralele, intersectate de o ax de simetrie
se scriu alternativ, de o parte i de alta a axei, sau se ntrerupe axa n dreptul
cotelor (g.12).
Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face ncepnd cu cele pentru
cotele pariale -n imediata apropiere a conturului elementelor- i terminnd
cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe ct posibil:
- intersectarea liniilor de cot ntre ele sau cu liniile ajuttoare ale altora;
- ptrunderea liniilor de cote exterioare n interiorul reprezentrii
obiectului;
- trecerea liniilor de cot prin goluri;
- intersectarea liniilor de indicaie sau de referin;
- trasarea liniilor de indicaie sau de referin paralele cu liniile de
contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot i cu haurile din zonele
nvecinate sau traversate;
- repetarea cotelor pe un acelai element, sau pe mai multe reprezentri
ale acestuia din acelai desen.
Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic i simbolurilor literale
utilizate n desenele necotate cifric.
I.3.3.lndicaii de detaliu;
Axele de trasare ale construciei se marcheaz cu cifre arabe i litere
majuscule nscrise n ptrate cu latura de 6 ...9 mm, dup scara desenului.
Se recomand s se marcheze cu cifre axele transversale sau radiale ale
construciei i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14).
Cotele de nivel se indic n metri, cu dou zecimale (chiar dac acestea
sunt zero).
Cotele de reper se indic prin 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper
sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate
de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, n general, nivelul pardoselii
nite de la parterul corpului principal al cldirii numit cota zero, notat cu
semnul 0, 00. n cazuri speciale, sau pentru alt gen de construcii, se poate
lua ca reper i alt nivel caracteristic.
Fig. 12
Fig. 13
82 - Desen tehnic
Pentru nscrierea cotelor de nivel se utilizeaz, att n seciuni i faade ct
i n planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu nlimea egal cu
a cifrelor de cot ). Simbolurile se utilizeaz astfel:
O
pentru cote n raport cu nivelul reper, simbolul jumatate nnegrit;
O
pentru cote n raport cu alt nivel dect cel de reper stabilit, simbolul
nennegrit, menionndu-se care este acel nivel;
n planuri, simbolul se completeaz cu un dreptunghi, n care se nscrie
cota.
Simbolurile pot reprezentate i numai prin jumtate triunghi echilateral
folosind pe acelai plan o notaie unitar (Fig. 16).
Pentru claritatea nscrierii cotei de nivel, se poate distana dup necesitate,
braul orizontal pe care se scrie cota, sau se nscrie pe o linie de referin, cu
indicarea simbolului triunghiular. In funcie de claritatea desenului, braul
poate orientat la stnga sau la dreapta, iar vrful sgeii n jos sau n sus.
Poziiile golurilor din pereii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii
din plinuri i goluri. Facultativ, se poate cota i distanele de la axele lor la un
reper determinat.
Poziiile golurilor din pereii interiori se vor indica prin cota de la marginea
golului la reperul cel mai apropiat (zid, stlp etc., Fig.6).
Fig. 14
Fig. 15
Fig. 16
Desen tehnic - 83
Dimensiunile stlpilor vor cotate ca n Fig 17; poziia lor se va indica,
dup necesitile impuse de construcie, e prin distana dintre axele lor, e
prin distana dintre feele lor.
La repetarea n ir a unor elemente identice sau echidistante, aezate pe
aceeai linie, se poate inlocui irul de cote pariale cu o cot total ntre axele
sau feele elementelor marginale, scris sub forma unui produs ntre numrul
distanelor egale i dimensiunea care se repet. La captul irului se coteaz
unul sau dou elemente, precum i dimensiunea care se repet ( Fig. 17 i 19).
Pentru poziionarea unor elemente de construcii amplasate diferit ntre
ele, se pot utiliza i cote cumulate fa de un reper comun. In acest caz linia
comun de cot va terminat cu un punct pe linia de referin i cu sgei pe
liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).
Seciunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn,
couri, anuri pentu conducte etc.) pot cotate i prin
nscrierea pe o linie de referin a cotelor celor dou
laturi nmulite ntre ele. Prima cot va latur de baz a
elementului, dup poziia sa n construcie sau din poziia
normal a desenului (Fig.21).
Inlimea de la care ncepe golul unui co de fum sau canal de ventilaie
fa de nivelul pardoselii se inscrie sub cota seciunii lui i precedat de
notaia h=.........
Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic nivelul pe care
l deservesc: subsol, parter, etaj I etc.
Dac este necesar a se diferenia n plan destinaia anumitor canale, se pot
utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile n plci se vor reprezenta ca n Fig. 23.
La scri, dimensiunile treptelor se nscriu pe linia pasului, i anume
limea deasupra, iar nlimea dedesubt. Treptele vor numerotate de la
palier la palier, sau n continuare.
Limea pardoselelor va cotat pn la linia contratreptei (linia ntrerupt).
In cazul scrilor fr contratrepte, cotele se vor da pana la vrful treptei.
Fig. 17
Fig. 19
Fig. 20
Fig. 21
Fig. 18
84 - Desen tehnic
I.4. Reprezentarea convenional a materialelor
Reprezentrile convenionale ale materialelor n seciuni sunt cele din
tabelul 2.
Reprezentrile convenionale de materiale se folosesc numai cnd n
alctuiri complexe, este necesar a se scoate n eviden materialele.
Dac, din cauza scrii desenului sau a dimensiunilor mici ale cmpului sau
din alte cauze, nu se pot gura reprezentrile din tabel 2, se admite haurarea
uniform, nnegrirea continu, lsarea fr nici o reprezentare a cmpului,
sau alte reprezentri, adugndu-se n caz de necesitate o not sau legend
explicativ.
Nivelul planului de secionare se va indica
prin ngroarea liniei treptei respective.
Pe palierele rampelor i scrilor se vor indica
obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24).
Inlimea de la care ncepe golul unei
ferestre se noteaz prin p = ..... i reprezint
cota parapetului respectiv care este distana de
la nivelul pardoselei pn la cota de ncepere a
golului de fereastr.
Trimiterile la detalii sau la note explicative se
indic n fracii nscrise n cercule; la numrtor
se trece numrul sau indicativul detaliului, iar la
numitor nr. planei n care este desenat detaliul
(fig. 25). Cnd sunt prevzute dou alternative
de execuie, cotele pentru a doua alternativ vor
fi scrise ntre paranteze. n desenele destinate execuiei se recomand a se evita
aceast dubl cotare, preferndu-se ntocmirea a dou desene.
Scrierea cotelor i delimitarea lor pe desenele executate n creion se va
face de preferin n tu.
Fig. 22
Fig. 23
Fig. 24
Fig. 25
Desen tehnic - 85
In general haurile oblice se trag la 45 fa de cadrul desenului. Dac
liniile de contur ale elementului reprezentat au fa de plan, o nclinare de
45, sau apropiat, haurile oblice se pot trage la 45, fa de direcia principal
din conturul elementului.
In astfel de cazuri, precum i atunci cnd este necesar o difereniere a
suprafeelor n contact, se pot folosi i hauri la 60, respectiv 30 fa de cadrul
desenului, corespunztor folosirii normelor echerelor curente. Pe cmpuri
nvecinate, haurile cu aceeai nclinare se decaleaz sau se inverseaz.
Tabel 2
Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea
Pmnt stnc
Beton armat monolit la
scara >1: 50
Beton armat la scara
<1: 50
Lichide
Beton armat prefabricat la
scara > 1:50
Umplutur
Metal: prole i bare
rotunde
Piatr natural
Lemn - seciune
longitudinal (in lungul
brei)
Zidrie n general
Lemn n seciune
transversal pe bra
Zidrie de prmat Beton simplu
Indiferent de
material, pentru
dimensiuni mici ale
cmpului, haurare
uniform
Haurarea precum i reprezentarea convenional se fac mai rar sau mai des,
n funcie de scara mai mare sau mai mic a desenului. Haurarea seciunilor
se face cu linii echidistante. Desimea haurilor pentru reprezentarea aceluiai
86 - Desen tehnic
material, trebuie s e identic pe toate desenele la aceeai scar a unuia i
aceluiai element.
In seciunile la care prile componente n contact sunt din acelai material,
se modic distana dintre hauri.
Reprezentarea convenional ntr-o seciune a umpluturilor, materialelor n
praf, tencuielilor, betoanelor etc.
se face cu un desen mai des lng
liniile de contur i mai rar spre
mijlocul cmpului ce se detaliaz;
dac n reprezentare se folosete
o haurare, aceasta se traseaz
uniform pe ntreaga suprafa a
cmpului (Fig. 31).
In cazul cnd cmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se
poate face numai pe o fie ngust, la marginea cmpului. Dac este necesar
reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face i numai pe o
poriune redus n zona de contur a cmpului respectiv.
Toate hasurile si notarile grace conventionale se executa cu linie continua
subtire (B), conform STAS 103-76.
I.5. Scari
Reprezentarea unei piese de desen tehnic nu poate facuta intodeauna in
adevarata ei marime in marime naturala piesa ind e prea mare, e prea
mica.
Pentru a ne da seama de aceasta este sucient sa ne gandim ca reprezentarea
ansamblului unei masini sau a unei instalatii, montata pe o suprafata de sute
sau mii de metri patrati ar necesita o suprafata de hartie tot atat de mare pentru
desenarea lor in marime naturala. Aceeasi problema se pune si la reprezentarea
unei piese de dimensiuni mari si de aceea s-a nascut necesitatea micsorarii in
acelasi raport a tuturor dimensiunilor piesei de reprezentat, astfel incat desenul
sa incapa intr-un format de hartie convenabil. Se intelege de la sine ca aceasta
micsorare poate facuta in limitele in care reprezentarea ramane clara si
citirea desenului poate facuta cu usurinta.
Exista insa si necesitatea de a reprezenta o piesa in dimensiuni mai mari
decat cele reale, obtinandu-se un desen, in care forma piesei apare clar si
cotarea se poate face corect si usor.
Raportul dintre dimensiunile de pe desen si dimensiunile corespunzatoare,
reale ale piesei reprezentate se numeste scara.
Scarile sunt standardizate (STAS-2-49).
Daca piesa este reprezentata in marime reala, inseamna ca s-a folosit scara
1:1 (se citeste: unu la unu), adica piesa a fost reprezentata in desen in adevarata
ei marime.
Fig. 30
Desen tehnic - 87
Daca piesa se reprezinta in desen mai mica decat in realitate, adica redusa
la scara, se folosesc scarile de micsorare care sunt:
1:2; 1:5; 1:10; 1:20; 1:50; 1:100; 1:200; 1:500
cazuri exceptionale se admite si se foloseste scara
1:2,5
Pentru reprezentarea unei piese in dimensiuni mai mari decat in realitate,
adica marita la scara se folosesc scarile de marire si anume:
2:1; 5:1; 10:1; 20:1
In practica, desenele de piese simple, de detaliu, se executa, in general, la
scara 1:1; 1:2; 1:5; 1:10 sau la vreuna din scarile de marire. Scarile 1:10; 1:20;
1:50; 1:100 si mai mici se folosesc pentru desenele de montaj sau de ansamblu,
care nu au rolul de a determina forma si dimensiunile pieselor pentru executie
(ca desenele de detaliu), ci numai modul in care aceste piese sunt mutate in
ansamblul masinii, sau pozitia mai multor masini in cadrul general al unei
instalatii.
Pentru intelegerea aplicarii scarilor de micsorare sau de marire se considera,
ca exemplu, reprezentarea in desen a lungimii de 250 mm.
Daca desenul se executa la scara 1:1, ea va avea in desen aceeasi marime,
250 mm.
Daca este reprezentata micsorata la scara 1:2, inseamna ca va avea in
desen jumatate din marimea sa reala, adica 250:2=125 mm. Cota in desen va
tot 250, aceasta ind lungimea care trebuie respectata la executarea piesei.
Reprezentand la scara 1:5 lungimea reala de 250mm, ea va avea pe desen
250:5=50 mm si asa mai departe.
Rezulta deci ca pentru a micsora la scara o dimensiune, trebuie impartita
cota sa reala prin numitorul scarii si desenarea sa se faca in marime egala cu
valoarea astfel obtinuta, dar cotand valoarea reala a dimensiunii.
In cazul maririlor la scara se imulteste cota reala cu numarul scarii si se
deseneaza dimensiunea la valoarea astfel aata, inscriindu-se cota reala.
Pentru usurarea obtinerii marimii dimensiunilor micsorate la scara, intrucat
in numeroase cazuri dimensiunile reale au valori care nu nu se impart exact cu
scara si dau rezultate cu zecimale, se recomanda metoda urmatoare de calcul:
Aa numarul care, imultit cu numitorul scarii da 10;
Se imulteste cu acest numar cota reala, iar rezultatul se imparte la 10.
Numarul astfel obtinut reprezinta marimea dimensiunii reduse la scara.
Pentru exemplicare se considera cazul dimensiunii 250 mm care trebuie
88 - Desen tehnic
redusa la scara 1:2. Deoarece 5 este numarul care imultit cu 2 (numitorul
scarii) da 10, urmeaza ca se va imulti:
250 x 5 = 1250.
Rezultatul se imparte la 10:
1250:10 = 125
Valoarea astfel obtinuta este dimensiunea din desen a cotei reale 250,
redusa la scara 1:2.
Bazati pe cele expuse, se poate intocmi urmatoarea tabela ajutatoare:
Scara Nr. cu care trebuie imultita cota reala Exemple
1:2
1:5
1:10
1:20
1:50
1:100
5 Rezultatul
2 imultirii
1 se
0,5 imparte
0,2 cu 10
0,1
250x5 =1250; 1250:10=125
250x2 = 500; 500:10=50
250x1 = 250; 250:10=25
250x0,5 = 125; 125:10=12,5
250x0,2 = 50; 50:10=5
250x0,1 = 25; 25:10=2,5
In general, alegerea scarii se face in asa fel, incat piesa sa e reprezentata
cat mai clar, intr-un format de hartie cat mai redus.
Scara folosita se noteaza intodeauna pe desen e sub titlul plansei (in
cazul unei schite), e in locul special rezervat din indicatorul desenului. Toate
proiectiile unei aceleasi piese se executa la aceeasi scara; de asemenea toate
desenele de pe aceeasi coala de desen se executa la aceeasi scara. In caz ca
aceasta ultima regula nu este respectata, in indicator se scrie cu cifre mari
scara la care s-a executat partea cea mai mare de desene (scara principala),
iar dedesubt cu cifre mai mici celelalte scari (scarile secundare). Scara
principala nu se mai scrie in dreptul gurilor respective, scarile secundare se
indica insa obligatoriu si in dreptul gurilor la care au fost aplicate.
Toate elementele aceleiasi proiectii sau vederi se deseneaza la aceeasi
scara. Daca din diferite motive, acest lucru nu este posibil, cotele care nu
respecta scara se vor sublinia.
Capitolul II. Explicarea detaliilor din desenele de executie
Flanse
Flansele sunt parti ale pieselor; ele fac corp comun cu acestea si servesc la
asamblarea pieselor cu suruburi sau suruburi prizoniere.
Ele sunt de diferite forme (rotunde, patrate, ovale, triunghiulare).
Cotele necesare sunt cele care determina forma si grosimea ansei, pozitia
si diametrul gaurilor.
Desen tehnic - 89
II.1. Flansele cilindrice intrebuintate in constructia de masini pot avea
un numar oarecare de gauri. Cele utilizate pentru asamblari de conducte au
totdeauna un numar de gauri divizibil cu 4 (4, 8, 12, 16, etc.).
Reprezentarea anselor cilindrice se face asa cum se arata in g.32, in cazul
in care sectiunea nu trece prin gauri, ci pe la jumatatea distantei dintre gauri.
Sunt de observat urmatoarele:
Gaurile de trecere ale suruburilor ind asezate simetric pe un cerc, una
din axele lor este determinata de cercul centrelor, iar cealalta axa de razele
aceluiasi cerc, duse prin centrele gaurilor respective;
Pentru determinarea pozitiei exacte a gaurilor, se considera un plan de
taiere care trece prin axa ansei. Ca urmare, axele gaurilor apar in sectiune la
distanta reala fata de axa ansei;
In sectiune, gaurile sunt gurate prin linii de rabatere si anume: linie-
punct-linie.
Pentru simplicare, ansele cilindrice se pot desena intr-o singura proiectie
si anume o sectiune ce trece prin axul vertical, mentionandu-se numai numarul
si diametrul gaurilor, e printr-o notatie de felul celei din g.33, e printr-o
notatie ca in g.34.
Adeseori se obisnuieste sa se deseneze numai jumatate din vederea ansei
si anume: e complet ca in g.35, e schematic ca in g.36.
Flansele cilindrice pentru conducte sunt standardizate atat in ceea ce
priveste dimensiunile de legatura (diametrul exterior, numarul si diametrul
gaurilor pentru suruburi), cat si grosimile, in functie de presiunile la care
trebuie sa lucreze.
In desenele de executie ale anselor pentru conducte, axele de simetrie nu
vor trece prin gaurile ansei.
II.2. Flansele patrate au colturile rotunjite printr-un sfert de cerc cu
centrul in centrul gaurilor respective de prindere, raza de racordare ind egala
cu diametrul acestora (g.37). Cele patru gauri sunt situate pe un cerc, ca si in
cazul anselor cilindrice.
Cele expuse pentru ansele cilindrice sunt valabile si pentru ansele patrate,
cu deosebirea ca la cotarea laturii se pune simbolul in locul simbolului ,
ind vorba de un patrat si nu de un cerc.
Fig.32
90 - Desen tehnic
Rezulta ca se poate elimina vederea din stanga, sectiunea ind sucienta
pentru determinarea completa a ansei.
II.3. Flansele triunghiulare au, de asemenea, colturile rotunjite, dupa
aceleasi reguli ca ansele patrate. Pentru determinarea ansei sunt necesare
doua proiectii (g.38).
II.4. Flansele ovale se construiesc astfel:
O
Se duce un cerc cu centrul in centrul ansei si cu diametrul dat;
O
Se duc doua cercuri egale, cu centrele gaurilor de prindere si cu raze
egale cu diametrul acelor gauri;
O
Se traseaza tangentele la aceste trei cercuri.
Astfel, cotarea unei anse ovale se face ca in g.39.
Fig.33 Fig.34 Fig.35
Fig.36 Fig.37
Fig.38
Fig.39
Desen tehnic - 91
Capitolul III. Reprezentarea elementelor de constructii pentru
instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze naturale
III.1. Conducte pentru uide
Standardul stabileste semnele si culorile conventionale pentru conductele
instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de gaze naturale si de ventilare,
folosite pentru reprezentari in planurile de instalatii si scheme, in planurile
coordonatoare si in planurile generale de situatie ale constructiilor civile si
industriale.
Semnele si culorile conventionale din standard nu sunt limitative.
Pentru identicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor,
semnele conventionale pot completate, dupa necesitati cu simboluri stabilite
prin standarde sau cataloage de produse, sau simboluri stabilite de proiectant,
semnicatiile lor ind indicate in legenda.
Varietatea culorilor ind limitata, utilizarea lor are caracter de recomandare
si se va face cu precadere in schemele cu caracter functional.
La reprezentari in culori se vor mentine si simbolurile si semnele
conventionale ale elementelor reprezentate.
In cazul in care nu se intocmeste un plan coordonator pentru toate
categoriile de instalatii, conductele din planurile de instalatii pe specialitati
vor denite prin cotele in plan si de nivel necesare si suciente evitarii
dicultatilor de executie.
Grosimea liniilor de reprezentare se va alege conform STAS 103-76,
functie de scara desenului si in scopul obtinerii unui desen clar.
Mai jos sunt date exemple de indicatii suplimentare pe reprezentarile de
conducte.
Destinatia conductei
Semn conventional
Denumirea
culorii
conventionale
In planuri de
constructie
In planuri generale
de situatie, planuri
coordonatoare sau
planuri comune
Instalatii sanitare
Conducta de apa rece potabila albastru
Conducta de apa calda rosu inchis
Conducta de circulatie a apei calde violet
Conducta de apa pentru
combaterea incendiilor (exclusiv)
rosu aprins
92 - Desen tehnic
Canale sau conducte de canalizare
menajera sau unitara (menajera +
pluviala)
cafeniu
deschis
Canale sau conducte de canalizare
pentru ape pluviale
cafeniu inchis
Instalatii de incalzire centrala
Conducta de apa calda de ducere rosu aprins
Conducta de apa calda de
intoarcere
albastru
Conducta de apa calda de inalta
temperatura de ducere
rosu inchis
Conducta de apa calda de inalta
temperatura de intoarcere
violet
Conducta de abur portocaliu
Conducta de condensate sub
presiune atmosferica
verde
Conducta de condensat sub
presiune
verde inchis
Conducta de dezaerisire sau de
admisie a aerului
cafeniu
Conducta de golire (GC), drenaj
(CD), preaplin (CP)
Conducta de siguranta a traseului
de ducere
rosu aprins
Conducta de siguranta a traseului
de intoarcere
albastru
OBSERVATII:
Literele intercalate pe semnele conventionale reprezinta initialele conductei
respective sau ale uidului transportat.
Pentru diferentierea conductelor cu aceeasi destinatie dar avand parametric diferiti,
se vor face notatii suplimentare, ca de exemplu 6 bar, 8 bar, ID 95, II 75.
Instalatii de alimentare cu combustibil
Conducta de gaze galben deschis
Conducta de combustibil lichid negru
Instalatii de ventilare
Canal drept pentru aer proaspat verde
Desen tehnic - 93
Canal drept pentru aer de
introducere (dupa diferite tratari)
rosu
Canal drept pentru aer de evacuare albastru
Canal drept pentru aer de circulatie violet
OBSERVATII:
1. reprezentarea normala, bilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;
2. reprezentarea simplicata, unilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica;
3. Sageata indica sensul circulatiei aerului.
Denumire Semnul conventional sau notatia
Sensul de circulatie a uidului
Panta conductei (sensul coborator al
conductei)
Incrucisare de conducte fara legatura (traseul
C-D trece deasupra lui A-B)
Ramicatii de conducte in acelasi plan
orizontal
III.2. Exemple de indicatii suplimentare de reprezentari de conducte
94 - Desen tehnic
Ramicatii de conducte in planuri orizontale
diferite
Schimbare de nivele pe traseu rectiliniu
OBSERVATIE:
In legenda desenului se va specica elemental geometric al conductei neizolate la care se
refera cota de nivel (radier, ax, creasta).
Indicarea simplicata a conductelor in paralel
Notarea materialelor si a conductelor
Exemple: Teava neagra sau zincata pentru
instalatii
Teava de constructii
Tub din gresie
Canal de aer
Plan sau elevatie
Sectiune
OBSERVATII:
1. Cotarea canalelor de aer in plan sau elevatie se face in mm, astfel:
grosime latura vazuta x latura nevazuta

_________________________________
debit (m/s)
2. In sectiune, cotarea se face in mm astfel:

grosime latura orizontala x latura verticala

___________________________________
debit (m/s)
Desen tehnic - 95
III.3. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte
Standardul stabileste semnele conventionale generale pentru reprezentarea
tingurilor, pieselor de legatura si pieselor auxiliare montate pe conductele
instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze, in planurile
de instalatii pe specialitati, in planurile comune mai multor instalatii, in
planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie.
Observatie:
Fitingurile, piesele de legatura si piesele auxiliare vor gurate numai
daca indicarea lor este necesara executarii corecte a instalatiilor.
Semnele conventionale din standard nu sunt limitative.
Pentru identicarea caracteristicilor tehnico-functionale ale tingurilor si
pieselor, semnele conventionale pot completate, dupa necesitati, astfel:
Prin crearea de noi semne obtinute prin combinarea a doua sau mai
multe semne conventionale generale (de ex.: ramicatie cu mufa si
ansa);
Prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentand
materialul, diametrul etc., conform standardelor sau normelor interne
de produs in vigoare;
Prin crearea de noi semen, utilizand in mod obligatoriu semnele
referitoare la modul de imbinare.
In aceste cazuri, semnicatiile semnelor vor indicate in legenda.
Semnele conventionale din acest standard se vor reprezenta in culorile
conventionale in care sunt reprezentate conductele.
Grosimea liniei de reprezentare a semnelor conventionale va aceeasi cu
a liniilor conventionale pentru conducte.
Semnele conventionale vor reprezentate in functie de scara desenului si
de dimensiunile de gabarit ale tingurilor si pieselor reprezentate la scara sau
nu.
Felul imbinarilor
Denumire Semn conventional
Imbinare cu mufa
Imbinare cu anse la conducta
Imbinare cu anse la canale de aer
Imbinare cu eclise la canale de aer
96 - Desen tehnic
Imbinare cu colier la canale de aer
Imbinare cu let la conducte (se indica numai
la schimbari de diametru)
Imbinare prin sudura la conducte (se indica
numai la schimbari de diametru)
Observatii:
Imbinarile cu mufa si cu anse se vor indica in desene numai in punctele de
racordare a conductelor cu armaturi, obiecte de uz gospodaresc, obiecte sanitare,
aparate si recipiente, precum si la schimbari de directii si ramicatii
Imbinarile cu let si prin sudura se vor indica in desene numai in punctele de
schimbare a diametrelor conductelor
Fitinguri si piese de legatura
Mufa dubla
Mufa de trecut pe tub
Reductie (cu mufa)
Cot sau curba (cu ansa) cu 0< < 90
Curba de etaj (cu mufa)
Teu (cu anse)
Cruce (cu anse)
Ramicatie simpla avand
0< 90 (cu mufa si ansa)
Desen tehnic - 97
Ramicatie dubla (cu mufa) cu
0< 90
Sustineri pentru conducte
Suspensie simpla
Suspensie simpla pentru montajul mobil al
conductei
Suspensie elastica pentru montajul mobil al
conductei
Suport simplu
Suport simplu pentru montajul mobil al
conductei
Suport clasic pentru montajul mobil al
conductei
Suport tip patina sau rola
Punct x
Compensatoare de dilatare
Compensator tip U
Compensator lira
98 - Desen tehnic
Compensator telescopic simplu
Compensator telescopic dublu
Compensator cu burduf
Piese diverse
Racord olandez
Cap (caciula) la conducte
Dop
Flansa oarba
Teu de regulare sau curatire cu dop
Mufa de reglare cu dop
Piesa de curatire
Sifon U
a - in plan
b - in schema
Cruce de curatire cu dopuri
Desen tehnic - 99
Sifon de condens cu dop de curatire
a - in plan
b - in schema
Vas de aerisire
a - in plan
b - in schema
Palnie de golire
Protectie cu caciula contra ploii
Piesa de deviere (etaj) pentru canal de aer (de
exemplu cu anse)
a elevatie
b - plan
Curba (de exemplu cu anse)
a plan
b- elevatie
Cot cu palete de dirijare (de exemplu cu
anse)
a plan
b- elevatie
100 - Desen tehnic
Ramicatii croite (de exemplu cu anse)
Ramicatii din piese asamblate (de exemplu
cu anse)
Piesa de schimbare de sectiune (difuzor sau
confuzor) (de exemplu cu anse)
Trecerea de la sectiune circulara la cea
rectangulara
a schema
b - plan
Punct de masurare pe canal
a plan
b - elevatie
Capac de vizitare sau de control
a plan
b - elevatie
Desen tehnic - 101
Atenuator de zgomot
Legatura exibila (burduf)
III.4. Armaturi
Semnele conventionale sevesc pentru identicarea caracteristicilor
tehnico-functionale ale armaturilor si nu sunt limitative.
Semnele conventionale pot completate cu indicatii referitoare la
caracteristicile uidului (aceleasi ca pentru conducte), simboluri stabilite prin
standarde sau cataloage de produse sau noi semne, create in baza prescriptiilor
prezentului standard, semnicatia lor ind indicata in legenda.
Semnele conventionale pentru armaturile montate pe conducte vor
reprezentate cu acesi culoare conventionala ca si conductele.
Grosimea liniilor de reprezentare va conform STAS 103-76, aceeasi
pentru intreg ansamblul de desene executate la aceeasi scara.
Moduri de imbinare a armaturilor cu conducte
Denumire
Semn conventional
In schema In plan
Imbinare cu anse
Imbinare cu mufe
Imbinare cu let
Imbinare prin sudura (prin lipire)
Moduri de actionare a armaturilor
Actionare manuala (in mod curent nu se
indica)
102 - Desen tehnic
Actionare cu contragreutate
Actionare cu arc
Actionare cu plutitor
Actionare cu membrana
Actionare hidraulica
Actionare pneumatica
Actionare cu electromotor
Actionare cu electromagnet
Armaturi de inchidere
Robinet cu ventil drept
Desen tehnic - 103
Robinet cu ventil drept, cu dispozitiv de
golire
Robinet cu ventil de colt
Robinet cu ventil cu trei cai
Robinet cu ventil cu tija inclinata
Robinet cu sertar (vana)
Robinet cu cep (cana) drept
Robinet cu cep (cana) drept cu dispozitiv de
golire
Robinet cu cep (cana) de colt
Robinet cu cep (cana) cu trei cai
Armaturi de reglare
Robinet de reglare cu clapeta
Regulator de presiune cu actiune directa
a in amonte
b in aval
104 - Desen tehnic
OBSERVATIE: La armaturile cu un montaj obligatoriu, sageata de pe conducta pe care sunt
montate indica sensul circulatiei uidului
Armaturi de siguranta si avarie
Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu
contragreutate
Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu arc
Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu
contragreutate
Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu
arc
Robinet cu ventil de avarie, fara dispozitiv
de blocare
Robinet cu ventil de avarie, cu dispozitiv de
blocare
Armaturi de serviciu
Robinet cu ventil de simplu serviciu
Robinet cu ventil de dublu serviciu
Desen tehnic - 105
Robinet cu brat basculant
Baterie de amestec
Baterie de amestec cu brat basculant
Baterie de amestec de baie cu dus si tija xa
Baterie de amestec de baie cu dus si tija
exibila
Baterie de amestec numai pentru dus cu tija
xa
Baterie de dus cu tija xa pentru cazane de
baie
Robinet dublu reglaj pentru radiator
a drept
b de colt
Armaturi pentru combaterea incendiilor
Hidrant subteran de incendiu
106 - Desen tehnic
Robinet de incendiu interior
Hidrant de gradina
Sprinkler
Drencer
Armaturi diverse
Reductor de presiune
Robinet de retinere
a cu ventil
b cu clapa
Ventil cu dezaerisire automata
Diafragma de reglaj
Separator de condensat
Sorb simplu
Sorb cu clapa
Desen tehnic - 107
Sorb cu ventil
Separator de namol
Filtru de impuritati
Armaturi pentru instalatii de ventilare
Clapeta de reglaj fara maneta
a plan
b - elevatie
Clapeta de reglaj cu maneta
a plan
b - elevatie
Clapeta aerodinamica
Subar perpendicular sau oblic
a elevatie
b plan
c - sectiune
Clapeta antifoc
108 - Desen tehnic
III.5. Aparate de masura si control
Grosimea liniilor de reprezentarea acestor semne conventionale va egala
cu jumatate din grosimea liniilor de reprezentare a conductelor aferente.
Denumire Semn conventional
Aparat indicator cu citire directa
Aparat inregistrator grac
Aparat inregistrator valoric prin insumare
(debitmetru, contor)
Aparat inregistrator valoric integrator
(debitmetru, contor)
Aparat cu contacte electrice
Manometru diferential
Indicator de nivel cu sticla
Indicator de nivel cu plutitor si mira
Desen tehnic - 109
Element auxiliar pentru transmiterea prin
dilatare a informatiei
Element auxiliar pentru transmiterea
electrica a informatiei
Temperatura
Presiunea
Debitul
Umiditatea
Nivelul
Observatii: Cu linie intrerupta sunt indicate elementele de instalatie pe care sunt montate
aparatele
Executie dupa STAS185/7-73.
110 - Desen tehnic
Bibliograe:
1. Culegere de standarde de desen tehnic - autori: E. Diaconescu i Al.
Constantinescu;
2. Desen de construcii i instalaii - autori: Veronica Florea, Delia
Prundeanu i Radu Mrgineanu;
Matematic aplicat - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
INSTALATOR AP CANAL
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MATEMATIC APLICAT
Matematic aplicat - 113
CAPITOLUL I
1. OPERAII CU NUMERE NTREGI. ADUNAREA I SCDEREA
ntlnim numere naturale atunci cnd numrm obiecte din jurul nostru, de
asemenea, le mai ntlnim n unele probleme de msurare.
Scznd pe 3 din 2, ca rezultat nu obinem un numr natural. Pentru a putea
scdea orice numr natural din orice alt numr, a trebuit s extindem ideea de
numr, introducnd i numere negative; ca urmare, cu numerele ntregi se
efectueaz adunri, scderi, nmuliri i mpriri.
Numerele ntregi se folosesc i n unele msurri, ca de exemplu n msurarea
temperaturilor (pe scara Celsius).
Amintim notaiile:
N = 0, 1, 2, 3, ... `, pentru mulimea numerelor naturale;
N
*
= 1, 2, 3, 4... `, pentru mulimea numerelor naturale nenule (fr numrul
0);
Z = 0, 1, 2, 3, 4... `, sau ...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... `, pentru
mulimea numerelor ntregi. De asemenea, Z
*
= Z - 0`.
Adunarea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a + b = b + a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar numerele (ntregi) a,
b, i c.
Din aceste proprieti rezult c n calcule putem efectua adunrile indiferent
n ce ordine. De exemplu, putem calcula:
55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176
Numrul 0 este element neutru pentru operaia de adunare. Orice numr ntreg
are un opus, notat a, care este i el numr ntreg. Din aceste proprieti
rezult c scderea numrului ntreg b din numrul ntreg a poate nlocuit
prin adunarea lui a cu opusul lui b:
a - b = a + (-b)
Reamintim c putem desina o parantez n faa creia se a semnul -,
schimbnd semnele tuturor termenilor ce se a n parantez.
Folosind proprietile adunrii, putem calcula:
114 - Matematic aplicat
-5 3 + 2 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,
5 1 + 2 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 5 + 2 = 2,
(+8) (+6) (-2) + (+4) (+4) = 8 6 + 2 + 4 4 = 2 + 2 + 0 = 4,
(+18) (+36) (-12) + (+24) (+14) = 18 36 + 12 +24 14 =
(18 + 12) (36 + 14) + 24 = 30 50 +24 = 54 50 = 4,
(8 3 10) (-3 + 8 12) = 8 3 10 + 3 8 +12 =
= (8 8) + (3 3 ) + (12 10) = 2
EXERCIII
1) Scriei patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3,
cifra unitilor 2 i care s e ct mai mici posibile.
2) A) Un numr este cu 288 mai mare dect 1.831. Care este numrul?
B) Alt numr este cu 4.865 mai mare dect 511. Care este numrul?
3) A) Un numr este cu 1.221 mai mic dect 592. Care este acest numr?
B) Alt numr este cu 855 mai mic dect 15.258. Aai acest numr.
4) Efectuai adunrile:
a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011;
e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.
5) Efectuai scderile:
a. 742 122; b. 3 271 3 070; c. 142 140; d. 3 030 971;
e. 10 001 999; f. 172 431 72 453.
6) Aranjai n ordine cresctoare numerele:
-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +9
7) Efectuai calculele:
a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) (+4); d) (-4) (-9); e. (+7) (+9)
f. (-11) (+13); g. (-8) (-17); h) (+9) (+15); i) (-55) + (+14);
j) (+4) + (+10) (-12) (+27); k) (+36) (-12) (+27);
l) (+14) (-24) (+14) (-27) + (-36) + (+23); m) (5 4 10) (-4 + 5 13);
n) (+14) (+24) + (-48) (+14) (-27) + (-34);
o) (-12) (+14) (-9) (+16) (-8) (+11).
8) Stabilii dac este adevrat sau nu:
a. (+10) + (-9) < (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) < (-1) + (+21);
c. (+18) + (+5) > (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) < (-2) + (+3);
e) (+18) (+15) > (+18) (+5).
9) n dou vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s turnm uleiul
n alte dou vase, unul avnd volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie
s aib celalalt vas?
Matematic aplicat - 115
10) Urmtoarele zece adunri trebuie efectuate n cel mult 5 minute:
2. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NTREGI
Reamintim c nmulirea numerelor ntregi se efectueaz innd seam de
urmtoarea regul:
Valoarea absolut a produsului a dou numere este egal cu produsul
valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, cnd cei doi
factori au acelai semn, i este -, cnd cei doi factori au semne diferite.
Regula semnelor este deci:
(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.
nmulirea numerelor ntregi este:
Comutativ, adic a x b = b x a, oricare ar numerele (ntregi) a i b;
Asociativ, adic (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar numerele a, b i c;
Distributiv fa de adunare, adic a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar
numerele a, b i c.
Numrul 1 este element neutru pentru operaia de nmulire.
Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma
a x b + a x c (adic dou nmuliri i o adunare), preferm s-l efectum sub
forma a x (b + c), scond factor comun.
Folosind proprietile nmulirii, s calculm:
(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,
(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200
(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70
Exerciiu rezolvat. Calculai: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;
c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5
Rezolvare. a) Ar trebui s efectum cele dou nmuliri, apoi adunarea.
Obinem rezultatul mai repede, dac observm c putem scoate factor comun
pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.
7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+
6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011
9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485
4 7 70 42 451 6 041 817 4 041
116 - Matematic aplicat
b) La fel ca mai nainte, putem scoate factor comun pe 481. Obinem:
55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800
c) Scond factor comun pe 81, obinem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860
Dac a i b sunt dou numere ntregi, astfel nct b 0, ctul dintre a i b,
notat prin a : b, este acel numr ntreg c, n cazul n care el exist, pentru care
a = b x c.
Se scrie c = a : b.
De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5)
= +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.
Observm c regula semnelor este, pentru mprire, aceeai ca i pentru
nmulire.
Problem rezolvat. Un metru ptrat de linoleum cost 1 300 lei. Ct cost
linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4
m i limea de 3 m?
Rezolvare. Am nti aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri ptri). Dac 1 mp de
linoleum cost 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost de 12 ori mai mult,
adic 12 x 1 300 (lei). Efectund nmulirea, obinem costul linoleumului =
15 600 lei.
EXERCIII
1) a) Un numr este de 23 ori mai mare dect 17. Care este numrul? Alt
numr este de 28 ori mai mare dect 381. Care este numrul? c) Ionic
merge spre coal cu viteza de 4 km/h. Pe lnga el trece un automobil
ce are viteza de 12 ori mai mare dect viteza lui Ionic. Aai viteza
automobilului.
2) a) Un metru ptrat de covor cost 2 300 lei. Ct cost un covor
dreptunghiular cu lungimea de 3 m i limea de 2 mp? b) Un dreptunghi
are nalimea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare dect nlimea. Ct
este aria sa?
3) Calculai, scond mai nti factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x
14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 +
106 x 21.
4) Calculai ct mai repede posibil: a) 88 x 15 88 x 3;
b) 69 x 46 36 x 69; c) 504 x 33 404 x 33; d) 1 050 x 48 48 x 950.
5) Efectuai nmulirile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)
(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x
(-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x
(-6) x (-8).
Matematic aplicat - 117
6) Calculai:
7) a) 3 + (-5)
2
; b) 2
3
5; c) (+80) (+7) + (-8) + (+7) + (-80) (+4); d) (+2
9 10 + 1) + (-3 + 10 1); e) (-8) (+3) + (-10) (-8) (+8) (-8);
f) (2
0
+ 2
2
) x |2
4
2
3
x (2
2
2)|;
8) a) 5 + (-3); b) 2 x 3
2
4
2
; c) (+19) (+9) + (-7) + (+9) + (-19) (+3); d)
(3 7 11 +5) + (-1 + 12 6); e) (-7) (-4) + (-9) + (-7) (+5) + (-7);
9) Scriei mulimea divizorilor ntregi ai numerelor:
a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -10
10) Determinai elementele urmtoarelor mulimi:
A = x e N , x divide pe -12`
B = x e Z , x divide pe 8`
C = x e N , -13 divizibil cu x`
D = x e Z , 6 divizibil cu x`
3. ADUNAREA I SCDEREA NUMERELOR RAIONALE
Atunci cnd lum pri dintr-un ntreg sau cnd msurm segmente,
suprafee, volume, numere care nu sunt neaprat ntregi. De fapt, a fost
nevoie s e aduse numerele raionale, mulimea acestor numere se noteaz,
de obicei cu litera Q.
Orice numr raional poate reprezentat printr-un punct pe axa numerelor.
El poate scris ca fracie , n care numratorul m este un numr ntreg, iar
numitorul n un numr natural, diferit de 0.
Numerele raionale negative pot scrise n forma -

, unde m i n sunt
numere naturale (iar n 0). De exemplu, numrul raional poate scris
- sau - . Numerele raionale pot scrise n forma + , sau , unde m
i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem
Numerele m i n pot alese prime ntre ele, n care caz fracia se numete
ireductibil.
Numerele raionale pot scrise i zecimal, dac avem n vedere ca = m : n.
Exemple: n loc de se mai scrie i 0,1; n loc de se scrie 0,4, iar n loc de - se
scrie i -0,75.
Dac ncercm s scriem zecimal pe , obinem 0,6666...; se mai scrie i 0, (6),
trecnd perioada ntre paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).
5
3
m
n
m
n
m
n
m
n
= = =
m
n
2m
2n
3m
3n
4m
4n
5
3
10
-6
481
90
10
6
5
3
118 - Matematic aplicat
n general, dac scriem zecimal un numr raional, atunci n dreapta virgulei
apare un numr nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad.
S ne reamintim c numrul raional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie
n form de fracie , iar 0,(12) se scrie n form de fracie sau (dup
simplicarea cu 3).
Numrul raional 3,(52) se transform n fracie n felul urmtor:
3,(52) = =
Numrul raional 3,5(2) se transform n fracie n felul urmtor:
3,5(2) = =
Adunarea i scderea numerelor raionale scrise zecimal se fac dup regulile
obinuite, innd ns seama de virgul. De exemplu:
11,4 + 11,4 -
3,25 3,25
14,65 8,15
EXERCIII
1) Sunt prime ntre ele numerele:
a) 6 i 15; b) 88 i 123; c) 99 i 123; d) 36 i 35; e) 41 i 141?
Justicai rspunsul.
2) a) Simplicai cu 3 fraciile: ; ; ;
b) Simplicai cu 9 fraciile: ; ; ;

Simplicai cu 6 fraciile: ; ; ;
3) Simplicai fraciile (obinnd fracii ireductibile):
a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;
k) ; l) ; m) ; n) .
4) Comparai ntre ele (aducndu-le la acelai numitor) fraciile:
a) i ; b) i ; c) i ; d) i ; e) i
5) Scriei n form de fracie numerele raionale:
a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .
7
9
12
99
352-3
99
352-35
90
349
99
317
90
6
3
9
6
15
9
23
21
18
27
27
36
72
63
45
27
18
12
18
24
60
90
42
54
3
6
20
50
44
33
12
9
24
4
96
144
105
90
150
510
81
120
16
64
166
664
1666
6664
16666
66664
166666
666664
2
3
4
5
1
2
11
14
1
3
1
6
1
7
7
9
1
3
5
9
1
4
7
15
25
8
72
27
59
60
13
21
2
5
28
9
88
29
59
61
Matematic aplicat - 119
4. NMULIREA I MPRIREA NUMERELOR NATURALE
Dac numerele raionale sunt scrise n form de fracie, produsul lor se
obine nmulind numrtorii ntre ei i numitorii ntre ei:

Dac numerele raionale sunt scrise zecimal, produsul lor se obine dup
regulile obinuite, innd seam de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488.
Regula semnelor rmne valabil. Aadar,
(+) x (+) = (-) x (-) = +;
(+) x (-) = (-) x (+) = -;
nmulirea numerelor raionale este comutativ, asociativ i distributiv
fa de adunare.
Orice numr raional a 0 are un invers, notat . nmulind numrul a cu
inversul su, obinem ca rezultat 1:
a x

= 1
De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . n
general, dac a = , atunci = .
mprirea numrului raional a cu numrul raional b ( 0) se denete ca
ind nmulirea lui a cu inversul lui b:
a : b = a x
Dac numerele sunt scrise n form de fracie, mprirea se face
nmulind dempritul cu inversul mpritorului sau, altfel spus, nmulind
cu fracia rsturnat. Dac numerele sunt scrise zecimal, mprirea se face
dup regulile obinuite.
EXERCIII
1) Efectuai nmulirile:
=
m
n
p
q
mxp
nxq
1
a
1
a
1
b
1
a
m
n
2
3
3
4
x ; a)
5
3
9
10
x ; b)
4
3
5
2
x ; c)
n
m
1
2
2
3
3
2
x d)
1
2
(-
(
2
3
(-
(
; x f)
10
7
3
4
(-
(
; x e)
2
3
(-
(
5
6
(+
(
;
120 - Matematic aplicat
5. EXTRAGEREA RDCINII PTRATE DIN NUMERE
RAIONALE POZITIVE. APROXIMRI
n general, vom spune c numrul raional p este ptrat perfect, dac exist un
numr raional a astfel nct p = a
2
.
Regula semnelor ne arat c ptratele perfecte nu pot s e numere negative.
Dac p este un numr raional ptrat perfect, atunci putem scrie p = a
2
cu a numr pozitiv. Acest numr pozitiv a (i numai acesta) va numit
rdcin ptrat a lui p i va notat astfel: .
Aadar, 8 este rdcina ptrat a lui 64, dar -8 nu este rdcin ptrat a lui
64; = 8. Numrul este rdcina ptrat a lui , dar - nu este rdcina
ptrat a lui .
Numrul 1,4 este rdcina ptrat a lui
Deoarece 0
2
= 0, vom considera c 0 este ptrat perfect i ca = 0.
Orice ptrat perfect este pozitiv sau 0. ns nu orice numr raional pozitiv
este ptrat perfect.
Metod de extragere a rdcinii ptrate:
Exemplu pentru numrul 1024 i numrul 752,4049:
3
4
3
4
9
16
Matematic aplicat - 121
122 - Matematic aplicat
Obinem ca rezultat 27,43. Aadar 752,4049 este ptrat perfect i
EXERCIII
1) Completai tabelele:
a)
b)
c)
2) Care este rdcina ptrat a numrului?
3) Care din propoziiile ce urmeaz sunt adevrate?
4) Aai rdcina ptrat a urmtoarelor numere:
a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,3136
5) Aai primele patru cifre ale fraciei zecimale ce reprezint pe:
LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNOTINELOR
Calculai:
Matematic aplicat - 123
CAPITOLUL 2
RAPORT, PROCENT
Fie a i b numere raionale pozitive, b 0. Raportul lor este , iar k =
este valoarea raportului .
Observaii:
- a i b sunt termenii raportului;
- dac a i b sunt mrimi exprimate cu aceei unitate de msur, atunci
raportul mrimilor este raportul numerelor care exprim cele dou msuri.
Exemplu:
De cte ori este mai mic limea unui dreptunghi fa de lungimea
acestuia dac L = 12 cm i l = 6 cm.
Avem , deci limea este de dou ori mai mic dect
lungimea.
- dac termenii raportului sunt dou msuri diferite, exemplu distan i
timp atunci raportul lor este o marime nou, viteza.
Exemplu:
Trenul accelerat 1651 a parcurs distana de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza
trenului?
Raportul de forma (p e Q, p 0) se numete raport procentual.
p se citete p la sut sau p procente i nseamn .
Exerciii:
1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m i limea de 2 m. Completai:
a. Raportul dintre lungimea i limea dreptunghiului este .................;
acest raport arat c lungimea este de ................ ori mai mare dect
limea sau c laimea dreptunghiului este de .............. ori mai mic
dect lungimea.
a
b
a
b
p
100
p
100
124 - Matematic aplicat
b. Raportul dintre limea i lungimea dreptunghiului este..............; acest
raport arat c limea este .............. din lungime.
2. Lungimea unui teren n form de dreptunghi este de 20 km i limea 8 hm.
a. Care este raportul dintre lungimea L i limea l a terenului? Ce
reprezint acest raport?
b. Care este raportul dintre limea l i lungimea L a dreptunghiului? Ce
reprezint acest raport?
3. tiind c
4. Pentru 4 kg de mere se pltesc 76 lei. Ce reprezint raportul ?
5. Numrul a este de 5 ori mai mic dect numrul b i

din numrul c.
Calculai:
a. Raportul dintre a i b;
b. Raportul dintre a i c;
c. Raportul dintre 5 i

;
d. Raportul dintre c i b;
e. De cte ori este mai mare c dect b;
f. Ct la sut din b este c.
1
7
1
7
76
4
Matematic aplicat - 125
CAPITOLUL 3
UNITI DE MSUR
A. Uniti de msur pentru lungimi, transformri:
Pentru a transforma o unitate de masur n alta, utilizm urmtoarea schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmultire cu 10
2n
;
- unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 10
2n
,
n ind numrul de segmente dintre cele dou uniti;
Lungimile se masoar cu diverse instrumente de msurat lungimi: rigla
gradat (folosit n proiectri i de colari), metrul obinuit (folosit n special
la msurarea pnzei), metrul tmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lanul,
ublerul, micrometrul etc.
Orict de bun ar un instrument folosit, el masoar cu o anumit eroare.
De aceea orice msurare presupune o aproximare.
B. Uniti de masur pentru suprafee, transformri:
Alte uniti de masur pentru suprafee sunt hectarul (ha) i arul (ar):
1 ha = 100
2
m
2
; 1 ar = 10
2
m
2
;
1 ha = 1 hm
2
; 1 ar = 1 dam
2
.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 10
2n
;
- unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 10
2n
(n este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm
1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m
1 km
2
1 hm
2
1 dam
2
1 m
2
1 dm
2
1 cm
2
1 mm
2
1000
2
m
2
100
2
m
2
10
2
m
2
1
m
2
m
2
m
2
m
2
km hm dam m dm cm mm
km
2
hm
2
dam
2
m
2
dm
2
cm
2
mm
2
126 - Matematic aplicat
C. Uniti de msur pentru volum, transformri:
Multiplii metrului cub se utilizeaz foarte rar n viaa practic.
Pentru a transforma o unitate de msur n alta, utilizm urmtoarea
schem:
- unitile mari se transform n uniti mici prin nmulire cu 10
3n
;
- unitile mici se transform n uniti mari prin mprire cu 10
3n
(n
este numrul de segmente dintre cele dou uniti).
Exerciii:
1. Transformai in kilometri:
a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm;
b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;
c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.
2. Un dreptunghi are limea de 23 cm. S se calculeze lungimea sa tiind
c dac aceasta se mrete de dou ori, iar limea se mrete cu 2 atunci aria
dreptunghiului se mrete cu 1215 m
2
.
3. Pentru un pavaj se folosesc plci de mozaic cu suprafaa de 120 cm
2
,
aezate n rnduri a cte 12 plci ecare. Aai aria suprafeei pavate.
4. Transformai n mm
3
: 40 cm
3
; 7 m
3
; 0,0000933 hm
3
; 80 dm
3
; 0,0000000023
km
3
; 0,42 dam
3
.
5. Transformai n m
3
: 18 km
3
; 0,000415 dam
3
; 1 476 000 mm
3
; 0,005 km
3
;
3250 dm
3
; 4500 cm
3
.
1 km
3
1 hm
3
1 dam
3
1 m
3
1 dm
3
1 cm
3
1 mm
3
1000
3
m
3
100
3
m
3
10
3
m
3
1
m
3
m
3
m
3
m
3
km
3
hm
3
dam
3
m
3
dm
3
cm
3
mm
3
Matematic aplicat - 127
6. Calculai volumul unui cub cu latura de 8 cm.
7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4
cm, l = 2 cm i h = 1 cm. Cte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu
lungimea de 96 cm, limea de 20 cm i nlimea de 25 cm.
8. S-au transportat 3 m
3
de pmnt cu o rab n care ncap 60 000 cm
3
. Cte
transporturi au fost efectuate?
9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?
b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm,
8 cm i 9 cm?
128 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 4
GEOMETRIE PLAN
UNGHIURI
Deniie: Se numete unghi gura geometric format din dou semidrepte
care au aceeai origine.
O = vrful unghiului
|OA i |OB = laturile unghiului
drept ascuit
m (< O) = 90
o
m (< A) < 90
o
obtuz ascuit
m (< B) > 90
o
m (< C) = 180
o
Matematic aplicat - 129
Dou unghiuri cu msurile egale se numesc unghiuri congruente.
Notaie: congruent
m (< O) = m (< O
I
); < AOB < A
I
O
I
B
I
Unghiuri complementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor lor
egala cu 90
o
.
Unghiuri suplementare sunt dou unghiuri cu suma msurilor egal cu
180
o
.
Dou unghiuri care au acelai complement, sau acelai suplement, sunt
congruente.
Deniie: Se numete bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt cu
originea n vrful unghiului, situat n interiorul unghiului, astfel nct cele
dou unghiuri formate de ea cu laturile unghiului iniial s e congruente.
< AOB < BOC < A
I
O
I
C
I
< B
I
O
I
C
I
|OC = bisectoare |O
I
C
I
= bisectoare
Unghiurile formate n jurul unui punct au ca sum a msurilor lor 360
o
,
m (< AOB) + m (< BOC) + m (< COD) + m (< DOE) + m (< EOA) = 360
o
.

130 - Matematic aplicat
Unghiuri opuse la vrf sunt dou unghiuri care au acelai vrf i laturile
unuia sunt n prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.
< AOB < A
I
O
I
B
I
opuse la vrf.
Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou drepte congruente care
prin intersecia lor formeaz un unghi drept ( patru unghiuri drepte).
a b, < (a, b) = 90
o
Distana de la un punct la o dreapt este perpendiculara dus din acel punct
pe dreapt.
A a
AB a
|AB| = d (A, a) este distana de la punctul A la dreapta a.
Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular pe segment n
mijlocul segmentului.
Matematic aplicat - 131
Unghiuri adiacente sunt dou unghiuri proprii care au vrful comun, o
latur comun, iar celelalte dou laturi sunt situate de o parte i de alta a
dreptei care conine latura comun.
TRIUNGHIUL
Deniie: Triunghiul este gura geometric format dintr-o reuniune a
trei segmente determinate de trei puncte necoliniare.
Elemente:
- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a i, respectiv b i 3 unghiuri: <A, <B, <C
Clasicare:
1) dup laturi
a. echilateral, are toate laturile congruente
b. isoscel, are dou laturi congruente
c. scalar sau oarecare
132 - Matematic aplicat
2) dup unghiuri
a. ascuitunghic, are toate unghiurile ascuite
b. dreptunghic, are un unghi drept
c. obtuzunghic, are un unghi obtuz
Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz
unghiul drept; ipotenuz, latura opus unghiului drept.
Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau
AB+BC+CA.
Linii importante n triunghi
1) Mediana este segmentul care unete vrful unui unghi al triunghiului cu
mijlocul laturii opuse.
Notaie:
AA
I
= m
a
; BB
I
= m
b
;

CC
I
= m
c
Medianele sunt concurente, iar punctul de intersecie se numete centrul de
greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, i are proprietatea c se a la
2/3 fa de vrf i 1/3 fa de baz.
Matematic aplicat - 133
2) Bisectoarea interioar este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi.
Cele trei bisectoare se interesecteaz ntr-un punct notat de obicei cu I, care
este centrul cercului nscris n triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice
punct al bisectoarei este egal deprtat de laturile unghiului respectiv.
3) nlimea este perpendiculara dus din vrful unui unghi pe latura
opus; e notat de obicei cu h (h
a
, h
b
, h
c
, corespunztor cu latura pe care este
dus).
|AA
I
|; |BB
I
|; |CC
I
| nlimi
AA
I
BC; BB
I
AC; CC
I
AB
AA
I
=h
a
; BB
I
= h
b
; CC
I
= h
c
Punctul de intersecie al nlimilor se numete ortocentru i e notat de
obicei cu H.
n triunghiul dreptunghic ortocentrul este n vrful drept al triunghiului.
n triunghiul obtuzunghic ortocentrul este n exteriorul triunghiului.
n triunghiul ascuitunghic ortocentrul este n interiorul triunghiului.
4) Mediatoarea este perpendiculara construit pe latura unui triunghi,
n mijlocul laturii. Scriem c xy este mediatoarea corespunztoare laturii
(BC) astfel:
A
I
e |BC| i |BA
I
| |AC| i xyBC i A
I
e xy.
134 - Matematic aplicat
Punctul de intersecie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris
triunghiului.
Mediatoarea i bisectoarea sunt guri geometrice formate din puncte care au
toate o aceeai proprietate.
O gur geometric care conine toate
punctele din plan (sau spaiu) avnd
o aceeai proprietate, este un loc
geometric. (bisectoarea, mediatoarea,
cercul, sfera, ...)
CONGRUENA TRIUNGHIURILOR OARECARE
Deniie: Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile (omoloage)
congruente dou cte dou i unghiurile (scrise n ordinea dat)
corespunztoare congruente.
Deci: AABC AA
I
B
I
C
I
dac: |AB| |A
I
B
I
|; |BC| |B
I
C
I
|; |CA| |C
I
A
I
| i
<A < A
I
; <B < B
I
; <C < C
I
.
Cazurile de congruen:
Cazul 1. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte dou laturi i
unghiul cuprins ntre ele respectiv congruente.
Cazul 2. Dou triunghiuri sunt congruente dac au cte o latur
i unghiurile alturate ei respectiv congruente.
Cazul 3. Dou triunghiuri sunt congruente dac au laturile respectiv
congruente.
Matematic aplicat - 135
Se obinuiete a se rezuma (i nota) astfel:
Cazul 1: LUL (latur, unghi, latur)
Cazul 2: ULU (unghi, latur, unghi)
Cazul 3: LLL (latur, latur, latur)
Dac triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen au
urmtoarea formulare:
Cazul 1: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
catetele respectiv congruente.
Cazul 2: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au cte o
catet i cte unul dintre unghiurile ascuite congruente.
Cazul 1
1
: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele congruente i cte unul dintre unghiurile ascuite
congruente.
Cazul 2
1
: Dou triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac au
ipotenuzele i cte o catet respectiv congruente.
DREPTE PARALELE
Deniie: Dou drepte distincte, a i b, coninute n acelai plan, care nu
au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a b = C
Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid
Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist o singur paralel la
dreapta dat.
Unghiurile formate de dou drepte paralele cu o secant (sau transversal).
Perechile:
1 i 5
2 i 6 sunt unghiuri
4 i 8 corespondente congruente
3 i 7
4 i 6 unghiuri alterne
3 i 5 interne congruente
1 i 7 unghiuri alterne externe congruente
2 i 8
3 i 6 unghiuri interne i de aceeai parte a secantei suplementare
4 i 5
1 i 8 unghiuri externe i de aceeai parte a secantei suplementare
2 i 7
136 - Matematic aplicat
Teorem: Dou unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv
perpendiculare) sunt congruente dac sunt ambele ascuite sau ambele obtuze
i sunt suplementare dac unul este ascuit iar cellalt obtuz.
Teorem: Suma msurilor unghiurilor unui triunghi este 180
o
.
m(<A) + m(<B) + m(<C) = 180
o
Consecine:
1. ntr-un triunghi echilateral msura ecrui unghi este de 60
o
.
2. ntr-un triunghi dreptunghic unghiurile ascuite sunt complementare.
n triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascuite au msura de 45
o
.
3. Un triunghi isoscel cu msura unui unghi de 60
o
este triunghi echilateral
4. ntr-un triunghi dreptunghic cu msura unui unghi de 30
o
, cateta ce
se opune acestui unghi are lungimea egal cu jumtate din lungimea
ipotenuzei.
Deniie: Unghiul care este adiacent i suplementar cu un unghi al unui
triunghi se numete unghi exterior unui triunghi.
<ACD este unghi exterior
triunghiului. Msura unghiului
exterior al unui triunghi este egal cu
suma msurilor celor dou unghiuri
neadiacente cu el.
m(<ACD) = m(<A) + m(<B)
Matematic aplicat - 137
Deniie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numete
bisectoare exterioar a triunghiului.
|BE = bisectoarea interioar
<ABE <EBC
|BF = bisectoarea exterioar:
<CBF <FBD
Proprietate: Bisectoarea interioar i cea exterioar a unui unghi al unui
triunghi sunt perpendiculare, deci: BEBF.
Deniie: Se numete linie mijlocie n triunghi segmentul care unete
mijloacele a dou laturi.
Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia
latur i are ca lungime jumtate din lungimea acesteia.
PATRULATERUL
Deniie: Patrulaterul este gura geometric care ndeplinete condiiile:
a) oricare trei puncte sunt necoliniare;
b) oricare dou dintre segmente n-au nici un punct interior comun.
Este, deci, gura geometric format din reuniunea a patru segmente
determinate de patru puncte necoliniare (din acelai plan) considerate n
ordinea scris.
Clasicare:
1. convex
2. concav
138 - Matematic aplicat
Segmentul care unete dou vrfuri opuse se numete diagonal.
|BD| i |AC| = diagonale
Suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360
o
.
Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.
Proprieti:
1. Laturile opuse sunt congruente: |AB| |DC|; |BC| |AD|
2. Unghiurile opuse sunt congruente: <A <C; <B <D
3. Diagonalele se intersecteaz una pe alta n prti congruente:

4. Unghiurile alturate aceleiai laturi sunt suplementare:
m(<B) + m(<C) = m(<A) + m(<B) = ... = 180
o
(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).
Paralelograme particulare: Deniii i proprieti
1. Dreptunghiul este un paralelogram care un unghi drept (toate
unghiurile drepte).
Proprieti. Are proprietile
paralelogramului (4)
5. Diagonalele sunt
congruente: (AC) (BD)
6. Mediatoarelor laturilor
sunt axe de simetrie ale
dreptunghiului
Matematic aplicat - 139
2. Rombul este paralelogramul care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele patru proprieti
ale paralelogramului.
5. Diagonalele sunt perpendiculare
(AC BD) i sunt bisectoarele
unghiurilor lui.
6. Diagonalele sunt axe de simetrie.
3. Ptratul este un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente
(toate laturile sale sunt congruente).
Proprieti. Are cele 6 proprieti ale dreptunghiului i:
7. Are diagonalele perpendiculare i congruente: AC BD i (AC) (BD).
8. Diagonalele sunt i bisectoarele unghiurilor respective.
9. Ptratul are patru axe de simetrie: diagonalele i mediatoarele laturilor lui.
4. Trapezul este un patrulater care are dou laturi paralele i celelalte dou
laturi neparalele.
Trapezul cu laturile neparalele congruente se numete trapez isoscel

AD // BC; AD < BC; AD = baza mic
BC = baza mare
nlimea este distana dintre cele dou
baze:
AE BC; AE AD
|AE| = nlime deci este perpendiculara
comun celor dou baze.
140 - Matematic aplicat
Proprieti:
1. Unghiurile alturate unei baze sunt congruente: <A <B; <D <C.
2. Diagonalele sunt congruente: |AC| |BD|; DE AB
Trapezul cu un unghi drept se numete trapez dreptunghic.
Linia mijlocie n trapez este segmentul care unete mijloacele laturilor
neparalele
MN linie mijlocie i este paralel cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie n trapez este egal cu semisuma bazelor.
Matematic aplicat - 141
CERCUL
Deniie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal
departate de un punct x (numit centrul cercului).
Notaie: C(O;R) cerc de centru O i raz R.
Linii n cerc
1. Raza este segmentul care unete orice punct
al cercului cu centrul cercului.
Dac: A; B; C; D; E e C(O;R) atunci OA; OB
... sunt raze.
Raza se noteaz cu R sau r.
2. Coarda este segmentul care unete dou
puncte de pe cerc: |BC| = coarda.
3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul
cercului (DE/coarda; O (DE); |DE| = 2R)
4. Arcul de cerc este o portiune de cerc mrginit de dou puncte. BC =
arcul BC.

Unghiuri n cerc



1. Unghi la centru este unghiul cu vrful n
centrul cercului i laturile raze.
<AOB = unghi la centru
m(<AOB) = m(AB) (deci se msoar prin
msura arcului cuprins ntre laturi)
2. Unghi nscris n cerc este unghiul cu vrful
pe cerc i laturile coarde.
<BAC nscris n cerc;

Unghiul nscris n cerc are ca msur
jumtatea msurii arcului cuprins ntre laturi.
Un unghi drept (de 90
o
) subntinde un
diametru: AMNP dreptunghic.
m (<NMP) = 90
o
; NP = 2R
142 - Matematic aplicat
Poligoane regulate nscrise in cerc
Dup numrul laturilor, poligoanele sunt:
1. triunghiul, cu 3 laturi
2. patrulaterul, cu 4 laturi
3. pentagonul, cu 5 laturi
4. hexagonul, cu 6 laturi
5. decagonul, cu 10 laturi, .a.
3. Unghiul format de o coard i tangenta
ntr-o extremitate a ei (tangenta ind o
dreapt care are un singur punct comun
cu cercul):
Deci <BAC are ca msur jumtatea
msurii arcului subntins de coard.
4. Unghiul interior este unghiul format
de dou secante care se intersecteaz n
interiorul cercului.

Deci unghiul interior se msoar prin
semisuma msurilor arcelor cuprinse ntre
laturi.
5. Unghi exterior este unghiul
cu vrful n exterior i laturile
secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca
msur semidiferena msurilor
arcelor cuprinse ntre laturi.
Matematic aplicat - 143
Numrul diagonalelor unui poligon este:
nr. diag. = unde n este numrul laturilor poligonului.
Deniie: Se numete poligon regulat un poligon convex cu toate laturile
congruente i toate unghiurile sale congruente.
Latura, apotema i aria unui poligon regulat nscris n cerc, n funcie de
raza cercului circumscris poligonului:
Aria unui poligon se denete ca suma ariilor unor triunghiuri n care se
descompune poligonul.
Aria unui poligon regulat este:
A
n
= unde p = perimetrul poligonului i a
n
= apotema poligonului
sau:
1. Ptratul
2. Triunghiul echilateral
3. Hexagonul regulat
144 - Matematic aplicat
ARII
1. Triunghiul
2. Patrulater oarecare
3. Paralelogramul
4. Dreptunghiul
5. Ptratul
A
ABCD
= A
AABD
+ A
ABCD
A = a*b sau A = ab sin A
h
b
Matematic aplicat - 145
6. ROMBUL i orice poligon cu diagonalele perpendiculare
7. Trapezul
8. Cercul
9. Sectorul circular
10. Coroana circular
146 - Matematic aplicat
CAPITOLUL 5
GEOMETRIE N SPAIU
Propoziii despre puncte, drepte, plane
Planul este o suprafa care include o dreapt orientat n toate direciile.
Suprafaa este rotund daca nu include o astfel de dreapt.
Un plan poate determinat n urmtoarele condiii:
1. dou drepte paralele;
2. dou drepte concurente;
3. o dreapt i un punct exterior ei
4. trei puncte necoliniare
Teorem: O dreapt este paralel cu un plan, dac este paralel cu o dreapt
coninut n acel plan.
Deniie: Numim perpendicular pe un plan o dreapt perpendicular pe
dou drepte neparalele coninute n acel plan.
O dreapt perpendicular pe un plan este perpendicular pe orice dreapt
coninut n acel plan.
Teorem: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o
singur perpendicular i numai una.
Deniie: Distana de la un punct la un plan este perpendiculara dus din
acel punct la plan.
CORPURI GEOMETRICE
1. Poliedre
2. Corpuri rotunde
1. Poliedre
Deniie: Poliedrul este un corp geometric mrginit de suprafee plane,
deci de fee poligonale.
Matematic aplicat - 147
Clasicare:
a) prisma, dreapt sau oblic;
b) piramida, regulat sau oarecare;
c) trunchiul de piramid
Prisma corp geometric cu feele laterale dreptunghiuri sau paralelograme
i dou baze paralele i congruente (care pot orice fel de poligoane).
nlimea prismei este distana dintre baze.
Prisma dreapt este prisma n care muchiile laterale sunt perependiculare
pe baze.
Prisma oblic este prisma n care muchiile nu sunt perpendiculare pe
baze.
Dac bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se numete paralelipiped.
Arii i volume
Notaii:
V = volumul
A
l
= aria lateral
A
b
= aria bazei
A
t
= aria total
h = nlimea
B
I
O (ABC)
A
l
= suma ariilor feelor laterale
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Prisma dreapt
A
l
= perimetrul bazei nmulit cu nlimea (A
l
= P * h)
A
b
= aria poligonului de baz
A
t
= A
l
+ 2* A
b
V = A
b
* h
Paralelipipedul dreptunghic
Notm: a, b i c muchiile care se ntlnesc n acelai vrf, d = diagonala.
148 - Matematic aplicat
Cubul
Piramida
Piramida este un corp geometric (poliedru) denit de un poligon plan,
numit baz, i un punct exterior planului su.
Punctul exterior se numete vrful
piramidei.
Feele laterale sunt triunghiuri: AVAB,
AVAB, ...
Segmentul care unete vrful piramidei cu un
vrf al bazei se numete muchie lateral.
Laturile poligonului de la baza piramidei
se numesc muchiile bazei. Perpendiculara
dus din vrful piramidei pe planul bazei se
numete nlimea piramidei.
Piramida regulat este piramida care are baza un poligon regulat, iar
nlimea trece prin centrul bazei; feele laterale sunt triunghiuri isoscele.
ntr-o piramid regulat, nlimea unei feei laterale se numete apotema
piramidei.
Matematic aplicat - 149
VO = h o putem determina din:
AVOM dreptunghic n O
AVOA dreptunghic n O
VM = a
I
o putem determina din:
AVOM dreptunghic n O
AVMA dreptunghic n M
Dac baza unei piramide este un triunghi, piramida se numete tetraedru.
Dac muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se numete
tetraedru regulat.
Volumul unui tetraedru este un numr egal cu o treime din produsul dintre
aria unei fee i nlimea care este perpendicular pe ea (n orice tetraedru).
Trunchiul de piramid
Deniie: Trunchiul de piramid este un poliedru obinut prin intersecia
unei piramide cu un plan paralel cu baza i ndeprtnd partea dinspre vrf.
150 - Matematic aplicat
Dac trunchiul de piramid provine dintr-o piramid regulat, el se numete
trunchi de piramid regulat. Feele laterale sunt trapeze isoscele.
nlimea unei feei se numete apotema trunchiului.
OO
I
(ABC), OO
I
(A
I
B
I
C
I
)
OO
I
= nlimea h o putem aa din: AM
I
EM dreptunghic n E i AD
I
FD
dreptunghic n F.
a
I
= apotema trunchiului o putem aa din AM
I
EM dreptunghic n E i
AB
I
NB dreptunghic n N.
n plan: raportul ariilor a dou poligoane asemenea este egal cu ptratul
raportului de asemnare.
n spaiu: raportul volumelor a dou piramide asemenea este egal cu cubul
raportului de asemnare.
Matematic aplicat - 151
Unde V i V
I
sunt volumele a dou piramide asemenea.
2. Corpuri rotunde
Cilindrul
Deniie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins ntre o suprafa
cilindric circular i dou plane distincte, paralele cu planul cercului care
genereaz suprafaa cilindric.
Conul
Deniie: Se numete con circular corpul geometric mrginit de o pnz
conic circular i de planul cercului care genereaz pnza conic.
Dac pnza conic circular de vrf V i baz cercul C (O,R) are proiecia lui
V n centrul cercului C(O, R), atunci se numete dreapt.
152 - Matematic aplicat
Trunchiul de con
Deniie: Se numete trunchi de con circular drept corpul mrginit de o
pnz conic circular, de baza acestuia i de un plan paralel cu ea, situat de
aceeai parte a vrfului ca i baz. Trunchiul de con se numete drept dac
pnza conic circular este dreapt.
C(O,R) = baza mare
C(O
I
, r) = baza mic
Sfera
Deniie: Se numete sfer de centru i raz R > 0 locul geometric al
punctelor M din spaiu, pentru care OM = R
Calota sferic
Matematic aplicat - 153
ARII I VOLUME
1. Prisma oblic
2. Prisma dreapt
3. Paralelipiped dreptunghic
4. Piramida (oarecare)
154 - Matematic aplicat
5. Piramid regulat
6. Trunchiul de piramid (oarecare)
7. Trunchiul de piramid regulat
8. Cilindrul
Matematic aplicat - 155
9.Conul
10. Zona sferic
156 - Matematic aplicat
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
INSTALATOR AP CANAL
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
NOIUNI DE ORGANIZARE
I LEGISLAIA MUNCII
2 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 159
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII

1. Cunoaterea locului i rolului construciilor
n cadrul economiei de pia
Noiunea de pia.
Potrivit tratatelor de economie i prerilor unanime ale specialitilor, piaa
desemneaz sfera economic n care producia de mrfuri apare sub form de
ofert, iar nevoile de consum sub form de cerere. ntr-o asemenea accepiune,
sfera confruntrii ofertei cu cererea de mrfuri i realizarea lor sub forma
actelor de vnzare-cumprare are n vedere, pe de o parte, producia total de
mrfuri, iar pe de alt parte, ntregul consum, att productiv, ct i neproductiv.
Totodat, respectivul concept are n vedere, att relaiile care au ca obiect
un bun oarecare, ct i relaiile care se refer la sfera serviciilor, e c este
vorba de utilizri industriale i asimilate acestora, e c se refer la destinaii
privind consumul individual.
n plus, trebuie subliniat c, datorit diviziunii sociale a muncii, orice
produs ce face obiectul relaiilor de pia trece, nainte de a intra n consum,
prin mai multe procese tranzacionale i prin diferite forme de circulaie,
genernd o multitudine de relaii care fac ca structura pieei s aib un caracter
foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat specialitii s susin
ideea potrivit creia diversitatea proceselor ce formeaz obiectul actelor de
schimb, natura diferit a subiecilor care apar n relaiile de pia, localizarea
pieei, precum i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat
de subdiviziuni, prezentnd n consecin o structur deosebit de complex.
Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c, ntr-
adevr, piaa reprezint un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care
trebuie tratat pe componente, difereniat, inndu-se seama de structura sa
secvenial.
Una din pieele importante este piaa construciilor care i pune amprenta
asupra celorlalte componente ale economiei de pia.
Piaa construciilor, particularitate a mediului economic.
Pentru o analiz corect a pieei construciilor, a acestui domeniu n general,
se impune, pe lng studierea i cunoaterea structurii i a particularitilor
domeniului, nelegerea fenomenelor economice i a formelor concrete de
manifestare n cadrul pieei respective, avnd totodat n vedere condiiile
reale de desfurare a activitii n construcii.
Construciile au reprezentat n toate timpurile una dintre componentele
eseniale ale civilizaiei umane, constituind suportul desfurrii principalelor
activiti economice, sociale i politice.
160 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
O prim mare problem a sectorului construciilor o reprezint identicarea
unor noi orientri, pe baze raionale, care s permit proiectarea activitii n
construcii ca element al permanentei dezvoltri economice.
O alt problem fundamental a acestui domeniu o constituie, n contextul
economiei de pia, eciena activitii n construcii, principalul deziderat al
oricrei activiti economice i care este n prezent n primul rnd rezultatul
progresului tehnic, al aplicrii imediate, corecte i permanente a inveniilor i
inovaiilor tehnologice, al mecanizrii i automatizrii proceselor de producie,
precum i al unui sistem managerial capabil s genereze performan
economic.
Aspectele specice ale pieei construciilor sunt determinate, n
mare msur, de particularitile acestui domeniu. n primul rnd, aceste
particulariti denesc i delimiteaz sectorul construciilor ca domeniu
distinct al economiei, iar n al doilea rnd genereaz anumite implicaii n
desfurarea activitii specice, provocnd forme de manifestare caracteristice
fenomenelor economice, ceea ce impune specialitilor o anumit orientare n
studierea pieei construciilor, pentru adoptarea celor mai juste msuri pentru
diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particulariti asupra
ecienei economice.
n cadrul acestui capitol ne-am propus s prezentm unele dintre reperele
ce marcheaz locul sectorului construciilor n cadrul economiei naionale,
elemente ce determin specicitatea respectivei piee, precum i cteva
particulariti ale procesului de cercetare de marketing a pieei construciilor.
Locul sectorului de construcii n cadrul economiei romneti
Timpul a demonstrat c domeniul construciilor, prin produsele sale,
cldiri, elemente de infrastructur, amenajri ale teritoriului etc., a jucat i
joac un rol esenial n desfurarea i dezvoltarea activitilor economice i
social-culturale, acionnd deosebit de favorabil asupra evoluiei societii
umane.
Se poate, deci, arma c progresul oricrei societi este bazat, printre
altele, pe importante eforturi de investiii umane, materiale i nanciare menite
s contribuie la refacerea, renovarea i modernizarea continu a structurii i
suprastructurii de care dispune ecare ar.
n complexul de eforturi, precum i n cadrul de realizare a investiiilor
respective, un rol important revine sectorului de construcii, att n calitate de
realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investiii,
ct i n calitatea sa de beneciar i gestionar al unui mare volum din fondurile
alocate respectivelor investiii.
Pentru o ct mai bun nelegere a aspectelor referitoare la locul i
importana domeniului construciilor n economia i macrostructura unui
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 161
stat, inclusiv n Romnia, ct i a fenomenelor generate i cu ajutorul crora
se poate asigura simultan o argumentaie tiinic i pragmatic, prezentul
studiu apeleaz la o dubl abordare, conceptual i statistic. Conceptual,
pentru a intui, analiza i contura principalele fenomene generate n cadrul
societii de ctre activitatea de construcii, inclusiv amploarea impactului
evoluiei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic, pentru
a nfia cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor
generate, precum i dimensiunile macro i micro economice ale inuenelor
exercitate asupra dezvoltrii durabile a societii romneti.
Argumente statistico-economice privind importana sectorului de
construcii n cadrul economiei romneti
Solicitrile societii la care trebuie s rspund sectorul construciilor.
n Romnia, domeniul construciilor cunoate, n prezent, o nou orientare,
n direcia realizrii de produse capabile s rspund exigenelor societii
contemporane, e c este vorba de exigene de natur economic, social sau
de mediu. Principalele cerine la care trebuie s rspund sectorul construciilor
n Romnia, ar aat n plin proces de dezvoltare i restructurare economic,
sunt: asigurarea locuinelor pentru populaie, dezvoltarea i modernizarea
infrastructurii cilor de comunicaii, suplimentarea serviciilor urbane, precum
i rezolvarea problemelor legate de protecia mediului (poluarea urban ind,
n general, peste media admisibil). Aceste cerine impun soluii, abordri i
strategii distincte pentru activitile din domeniul construciilor, arhitecturii,
amenajrii teritoriului i urbanismului n ara noastr. Prin strategia naional
de dezvoltare economic pe termen mediu, Romnia i-a stabilit, ca unul
dintre principalele obiective, integrarea n Uniunea European. Reformele
specice domeniului de construcii, ce urmeaz a realizate n vederea
materializrii strategiei respective i a valoricrii disponibilitilor de care
ara noastr dispune contureaz, totodat, i necesitatea crerii unor mecanisme
de conducere specice, capabile s ofere soluii problemelor complexe ce
apar, att la nivelul macroeconomic, ct i n cadrul ecrui domeniu de
activitate n parte. Creterea economic durabil poate realizat numai prin
modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii i serviciilor. n cadrul
acestui deziderat, dezvoltarea i modernizarea infrastructurii i amenajarea
durabil a teritoriului naional, reprezint temelia pentru ntreaga activitate
economico-social i deci, n consecin, obiectivele pe care societatea
romneasc i le-a xat n acest domeniu capt o importan deosebit. Cile
de realizare a unor asemenea obiective implic o serie de eforturi conceptuale,
care trebuie s propun soluii viabile i eciente, capabile s ofere metode
i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic a
economiei romneti.
162 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Avnd n vedere toate aceste aspecte, investiiile din construcii trebuie
s dein o pondere semnicativ din totalul investiiilor realizate la nivel
naional. n principal, investiiile n domeniul construciilor s-au materializat n
ansamblul lucrrilor prin care au fost realizate noi obiective, n reconstruirea,
dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cldirilor deja existente, n lucrrile
de montaj ale utilajelor tehnologice i funcionale cu ntregul complex de
operaii prin care s-a realizat asamblarea pe antiere a componentelor lor,
precum i xarea pe fundaii a acestora.
Specicitatea pieei construciilor
Piaa construciilor are n vedere sistemul de relaii specice generate
de activitile desfurate de ctre ntreprinderile care i ofer produsele i
serviciile de construcii altor ntreprinderi sau organizaii, ct i populaiei.
Drept urmare, ea se particularizeaz, n cadrul pieei globale, att prin natura
produselor, ct i prin specicul clienilor pe care i intereseaz produsele i
serviciile respective, deci individualizndu-se att prin modul de manifestare
i concretizare a cererii i ofertei, ct i prin modul de realizare a tranzaciilor.
Pentru a delimita piaa construciilor, ca i n cazul altor piee componente
ale pieei globale, este necesar luarea n consideraie a unui ansamblu de
elemente specice: consumul; numrul, categoria i importana organizaiilor
i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate i care formeaz
oferta specic construciilor.
Elemente ale procesului de cercetare a pieei n domeniul construciilor.
Piaa construciilor, ca de altfel orice pia, grupeaz toi utilizatorii de
obiective sau servicii specice domeniului, att pe cei ai ntreprinderii care
cerceteaz piaa, ct i pe cei ai altor uniti economice de prol. Organizaia
care apeleaz la cercetrile de marketing i dorete s determine dimensiunile
propriei sale piee trebuie s cunoasc partea de pia acoperit de produsele
sale i, n aceeai msur, partea i puterea de penetraie a produselor realizate
de celelalte ntreprinderi din acelai domeniu de activitatea. Totodat, foarte
important este i identicarea principalelor tendine de evoluie ce se
manifest pe piaa construciilor.
Astfel, ca i n cazul celorlalte piee, cercetarea pieei construciilor are
o component calitativ i una cantitativ. Prima component are n vedere
identicarea utilizatorilor, natura i specicul acestora, iar cea de a doua
urmrete cuanticarea importanei acestor utilizatori i a capacitii lor de
absorie, prin intermediul unor procese de cercetare specice.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 163
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
2. Cunoaterea modului de organizare i funcionare a unei societi de
construcii ROF Societate
1. Structura funcional
Funciile organizaiei
Termenul de organizare l folosim att de frecvent, nct viaa noastr de
ecare zi ar deveni mult mai srac dac ar s renunm la el. Ne organizm
timpul de lucru, timpul liber, activitile dintr-o sptmn, ntlnirile de
afaceri, ntlnirile cu prietenii, crile din bibliotec, ierele de lucru din
memoria calculatorului, etc.
Prin aceast activitate, noi punem ordine i reducem entropia asociat
structurii pe care o organizm. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate,
pentru a crete eciena i calitatea muncii.
Prin procesul de organizare se genereaz ordine structural i funcional.
ntr-o ntreprindere, organizarea se refer, n mod deosebit, la dou
aspecte, organizarea structurii administrative i organizarea structurii
funcionale. Cele dou structuri organizatorice se condiioneaz reciproc,
dar nu ntr-un mod determinist. Aceasta nseamn c pentru aceeai structur
administrativ putem avea mai multe structuri funcionale i invers, pentru
realizarea aceleeai structuri funcionale pot concepute mai multe variante
de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el
permite ca pentru orice ntreprindere s existe mai multe variante de structuri
administrative i structuri funcionale posibile, care pot optimizate astfel ca
s se realizeze o organizare structural i funcional ct mai ecient. Acest
rezultat este important i pentru instituiile publice, deoarece el permite s se
acioneze asupra organigramelor iniiale date prin actul de constituire i s se
realizeze structuri organizatorice mai performante.
Organizarea este un proces dinamic. Odat realizate structura administrativ
i structura funcional a unei organizaii, ele nu trebuie considerate rigide
i imuabile. Ele trebuie considerate ntr-un proces dinamic, n sensul c se
pot modica oricnd este nevoie pentru a permite organizaiei o adaptare
permanent la cerinele mediului extern competitive sau la cerinele cmpului
de fore politice care stabilesc misiunea i obiectivele organizaiei. Organizarea
se refer la modul n care se descompun progresiv procesele de munc dintr-o
organizaie n componente funcionale din ce n ce mai mici, se realizeaz de
ctre anagajai prin procesarea resurselor disponibile i apoi se integreaz sub
forma produselor i serviciilor destinate consumatorilor.
Organizarea rmei const n stabilirea i delimitarea proceselor de munc
zic i intelectual, a componentelor acestora (micri, timpi, operaii,
164 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
lucrri, sarcini, etc.), precum i gruparea lor pe posturi, formaii de munc,
compartimente, etc., corespunztor anumitor criterii manageriale, economice,
tehnice i sociale, n vederea realizrii n cele mai bune condiii a obiectivelor
previzionate.
Organizarea poate avea ca anvergur ntreaga rm sau numai o parte
component a ei. Ea este o funcie generic a managementului. Atunci
cnd se organizeaz un proces sau o activitate component a lui, se trece
de la mediul continuu i comportamentul haotic, la un mediu structurat i
un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare
se creeaz condiiile necesare pentru implementarea deciziilor i realizarea
obiectivelor organizaionale. Totodat, desfurarea proceselor se face n mod
programat i controlabil.
Organizarea este o funcie managerial care poate genera un numr innit
de soluii teoretice. n practic, se ncearc obinerea unei soluii optime, dar
de cele mai multe ori se accept o soluie sucient de bun, care s satisfac
cerinele de contingen ale mediului intern cu cele ale mediului extern.
Organizarea are ca nalitate realizarea a dou structuri fundamentale, una
funcional i una organizatoric. Cele dou structuri se coreleaz, dar nu se
condiioneaz n mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur funcional
pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur organizatoric
poate genera mai multe structuri funcionale.
Managementul ca tiin, ncearc s gseasc cea mai bun corelare dintre
cele dou structuri i integrarea lor n funcionalitatea organizaiei. Structura
funcional i structura organizatoric nu sunt rigide i nici intransformabile
Exist o anumit dinamic a lor n timp, ca o reacie necesar de adaptare
la schimbrile produse n mediul extern organizaiei. Orice organizaie are
o structur funcional generic, n sensul c ntreg spectrul de activiti se
poate descompune pe baza criteriului de omogenitate n urmtoarele categorii:
activiti de cerectare-dezvoltare, activiti de producie, activiti comerciale,
activiti nanciar-contabile i activiti de personal. Realizarea ecrei
categorii de activiti constituie o funcie a organizaiei. Structura funcional
a organizaiei se refer la urmtoarele funcii sau funciuni:
a) cercetare-dezvoltare,
b) producie,
c) comercial,
d) nanciar-contabil,
e) de personal.
Fiecare dintre funciile mai sus menionate se poate descompune n mai
multe activiti. La rndul ei o activitate se poate descompune n mai multe
atribuii. Continund aceast descompunere de sus n jos, unii autori consider
atribuia ca un agregat de sarcini:Sarcina reprezint o component de baz a
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 165
unui proces de munc complex sau un proces de munc simplu ce contribuie
la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul, se atribuie spre realizare
unei singure persoane.
La descompunerea atribuiilor n sarcini se au n vedere calicarea,
cunotinele, deprinderile i aptitudinile angajailor. Deoarece sarcinile se
raporteaz la persoane, ele au o anumit autonomie funcional. Important
este s subliniem faptul c aceast descompunere nu este standardizat, ea
depinznd de contextul operaional al rmei. ntr-o rm mic, procesul de
descompunere este foarte redus, ecare angajat ind ncrcat cu ct mai multe
sarcini i activiti, indiferent dac acestea sunt omogene sau neomogene.
Organizaia
ntr-o rm mare, procesul de munc se descompune n componente
ct mai mici, care se distribuie apoi celor angajai. Totodat, ntr-o rm
dinamic, apt de a se adapta continuu cerinelor impuse de mediul extern,
descompunerea proceselor de munc n componente tot mai mici se modic
n timp. De aceea, este important de reinut procesul generic de descompunere
al muncii n entiti omogene ct mai mici i nu denirea rigid i cantitativ
a acestor entiti. De multe ori, inovarea i dezvoltarea tehnologic fac ca
multe dintre activitile i sarcinile denite ntr-un anumit context de munc
s dispar. De exemplu, n urm cu dou decenii, introducerea datelor n
calculator se fcea cu ajutorul cartelelor perforate. ntr-o rm care dispunea
de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin sau chiar o
activitate foarte important. Perfecionarea echipamentelor de calcul a permis
ca introducerea datelor s se fac folosind tastatura. Perforatoarele au disprut
i o dat cu ele au disprut i activitile de perforare a cartelelor.
Funcia de cercetare-dezvoltare
Aceast funcie integreaz activitile care au ca scop generarea de noi
cunotine i idei privind procesul de producie i implementarea lor. Inovarea
constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru rme.
Funcia de producie
Funcia de producie se poate descompune ntr-o serie de activiti, care
depind prin natura lor de specicul proceselor de execuie din rm. n sens
generic, se pot considera urmtoarele activiti mai importante: programarea,
lansarea i urmrirea produciei; fabricaia sau exploatarea; controlul proceselor
i a rezultatelor acestora; ntreinerea i repararea utilajelor; realizarea unor
procese secundare de tip suport, de natur energetic sau informaional.
Funcia comercial
Aceast funcie cuprinde activitile care contribuie la realizarea
conexiunilor i a uxurilor operaionale dintre organizaie i mediul ambiant.
Ea se realizeaz n dou sensuri: dinspre mediu spre organizaie i invers,
dinspre organizaie spre mediul extern.
166 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Funcia nanciar-contabil
n condiiile trecerii la economia de pia, importana funciei nanciar-
contabile a crescut tot mai mult, att pentru rme ct i pentru instituiile
publice. n realizarea acestei funcii se deosebesc trei activiti importante:
nanciar, contabil i controlul nanciar de gestiune.
Funcia de personal
Funcia de personal integreaz activitile prin care se realizeaz recrutarea,
angajarea, pregtirea i perfecionarea continu a personalului din organizaie.
2. Structura organizatoric a ntreprinderii
Structura organizatoric este denit ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite
nct s asigure premisele organizatorice adecvate realizrii obiectivelor
prestabilite.
Structura organizatoric poate considerat drept scheletul rmei i
cuprinde dou pri:
a) structura de conducere sau funcional,
b) structura de producie sau operaional.
n cadrul acestor pri se regsesc componentele primare i anume postul,
funcia, compartimentul, relaiile organizatorice, ponderea ierarhic, nivelul
ierarhic.
Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor i
responsabilitilor desemnate pe anumite perioade de timp ecrui component
al rmei. Obiectivele postului se regsesc n sistemul piramidal al obiectivelor
rmei. O alt component a postului este autoritatea formal sau competena
organizaional ce poate ierarhic atunci cnd acioneaz asupra persoanelor
i funcional cnd se exercit asupra unor activiti.
n afara autoritii formale, titularii postului dein i autoritate profesional
exprimat de nivelul de pregatire i experiena de care dispune o persoan.
Funcia constituie factorul care generalizeaz posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere, a autoritii i responsabilitii.
Functiile pot grupate n:
- funcii de conducere,
- funcii de execuie.
Compartimentele sunt rezultatul agregrii unor posturi i funcii cu
continut similar i/sau complementar reunind persoane care desfoar
activiti relativ omogene i solicit cunotine specializate dintr-un anumit
domeniu, sunt amplasate ntr-un anumit spaiu i subordonate nemijlocit unei
singure persoane.
Compartimentele pot :
- operaionale,
- funcionale.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 167
Relaiile organizatorice sunt alctuite din ansamblul legturilor dintre
componentele structurii stabilite prin reglementri ociale. Relaiile
organizatorice pot :
- de autoritate,
- de cooperare,
- de control,
- de reprezentare.
Nivelurile ierarhice sunt alctuite din ansamblul subdiviziunilor
organizatorice plasate pe linii orizontale la aceeai distan fa de
managementul de vrf al rmei.
Numrul de niveluri ierarhice este inuenat de dimensionarea rmei,
diversitatea activitilor, complexitatea produciei dar i de competena
managerilor.
Ponderea ierarhic reprezint numrul persoanelor conduse nemijlocit
de un cadru de conducere i nregistreaz valori diferite. Astfel pe verticala
structurii organizatorice crete ctre nivelurile inferioare iar pe orizontala
structurii organizatorice se amplic pe msura trecerii de la compartimente cu
activitate tehnico-economic spre compartimente cu activitate operaional.
Structura organizatoric prin modul de combinare a resurselor umane,
materiale i nanciare condiioneaz eciena desfurrii activitii necesare
realizrii obiectivelor, precum i calitatea i operativitatea sistemului
decizional i conguraia sistemului informaional.
Sistemul organizaional trebuie s realizeze obiectivele stabilite n
condiiile minimizrii costului economic i social, contribuind astfel la
armonizarea intereselor individuale i de grup.
Funcionalitatea structurii organizatorice este condiionat att de factori
endogeni ct i exogeni rmei, analiza acestora constituind o rezerv nelimitat
n creterea ecienei managementului rmei.
Alturi de aceast form de organizare poate exista i o organizare
informal alctuit din ansamblul gruprilor i al relaiilor interumane stabilite
spre satisfacerea unor interese personale.
Aceast organizare informal, dei nsoete organizarea formal
acioneaz, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariiei
organizrii informale in de afectivitate, satisfacii, interese, aspiraii, nivel de
pregtire, calicare i origine social.
Componentele organizrii informale sunt grupul informal, liderul informal,
relaiile informale.
ntre cele dou tipuri de organizare este o strns interdependen
determinat de unele asemnri i anume: sunt constituite n cadrul aceleeai
organizaii, servesc realizrii unor obiective, au un caracter dinamic i general.
Se deosebesc prin marea mobilitate a organizrii informale i subordonarea
acesteia realizrii unor aspiraii personale.
168 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Inuenele organizrii informale pot att pozitive ct i negative, rolul
managementului formal constnd n cadrul organizrii formale, realizndu-se
astfel nct obiectivele individuale ct i cele de grup.
Variabila organizaional este reprezentat de factorii interni sau externi
unitii care condiioneaz caracteristicile acesteia dar i factori tipologici
utilizai n abordarea comparativ a mai multor rme.
Variabilele organizatorice sunt:
- dimensiunea rmei,
- complexitatea rmei,
- caracteristicile procesului tehnologic,
- nivelul dotrii tehnice,
- gradul de specializare i cooperare n producie,
- dispoziia teritorial,
- caracterul procesului de desfacere,
- ritmul de nnoire a produselor i tehnologiilor.
Acestea inueneaz conguraia structurii organizatorice precum i
componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identicrii factorilor care
in de managementul rmei i de luarea lor n consideraie, cnd se utilizeaz
diferite metode i tehnici de conducere.
Clasicarea structurii organizatorice se face folosind dou criterii:
1. Dup morfologia structurii respectiv componente, mod de mbinare i
raporturile ce se stabilesc ntre elementele de natur funcional i operaional
se disting urmtoarele tipuri de structuri:
a) structura ierarhic se caracterizeaz printr-un numr redus de
componente operaionale, ecare persoan ind subordonat unui
singur ef iar conducerea ecrui compartiment exercit toate
atribuiile conducerii la acel nivel;
b) structura funcional caracterizat prin existena compartimentelor
operaionale i funcionale, conductorii sunt specializai ntr-un
anumit domeniu iar executanii primesc ordine att de la ei ierarhici,
ct i de la conducerea compartimentelor funcionale;
c) structura ierarhic-functional caracterizat prin existena componentelor
operaionale i funcionale. Executanii sunt subordonai efului
ierarhic;
2. Criteriul ce ine seama de funcionalitatea, eciena, exibilitatea
structurii:
a) privat tradiionale,
b) sisteme birocratice,
c) sisteme moderne.
3.Cerine i etape n proiectarea unei structuri organizatorice eciente.
Procesul de analiz, proiectare, evaluare i mbuntire a structurii
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 169
organizatorice presupune respectarea urmtoarelor cerine:
a. Asigurarea unui evantai optim al subordonrii adic una dintre cele
mai valoroase caliti ale unei structuri organizatorice este supleea ei
caracterizat printr-un numr mic de nivele ierarhice;
b. Crearea i dependena compartimentelor, adic ecare funciune ce
prezint importan pentru realizarea politicii i obiectivelor unei
ntreprinderi trebuie s se constituie ntr-un compartiment specializat.
Exist patru criterii de corelare a compartimentelor specializate:
- importana lor,
- frecvena legturilor dintre ele,
- interdependena lor,
- competena managerului.
c. Asigurarea unei conduceri i a unor servicii funcionale competente.
Un serviciu funcional nu este ecient pentru ntreprindere dect dac
este alctuit din persoane responsabile, operaionale, competente,
active i eciente.
d. Asigurarea economiei de comunicaii. O structura ecient trebuie s
minimizeze volumul comunicaiilor nestandardizate i necodicate;
e. Folosirea delegrii n cadrul procesului de conducere. Pentru
problemele curente de rutin conducerea trebuie s e descentralizat
i ct mai aproape de executani.
Procesul de analiza i proiectare a structurii organizatorice presupune
parcurgerea urmtoarelor etape:
- analiza obiectivelor ntreprinderii,
- denirea activitilor i stabilirea coninutului lor,
- proiectarea compartimentelor, gruparea lor i stabilirea relaiilor dintre
ele,
- proiectarea propriu-zis a structurii organizatorice,
- evaluarea funcionalitii i a laturii constructive a ntreprinderii.
Fiind un element dinamic i complex, structura organizatoric necesit
perfecionri continue pe baza unor studii realiste care s e bazate pe
conceptele tiinei manageriale.
f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a ntreprinderii.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urmtoarele
documente:
a) regulamentul de organizare i funcionare care cuprinde cinci pri i
anume:
- prima parte, denumit organizarea rmei, cuprinde dispoziii generale,
actul normativ de ninare, obiectul de activitate, tipul societii,
statutul juridic i prezentarea structurii organizatorice;
- partea a doua se refer la atribuiile rmei;
170 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
- n partea a treia se fac precizri cu privire la conducerea rmei.
Se precizeaz care sunt atribuiile adunrii generale a acionarilor,
atribuiile consiliului de administraie, atribuiile conducerii executive
cu detalierea responsabilitilor pentru funciile de director general i
director pe funciuni;
- partea a patra cuprinde atribuiile i diagrama de relaii pentru ecare
compartiment funcional i operaional;
- partea a cincea cuprinde dispoziii generale;
b) a postului este un document operaional important ce prezint n
detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest s-i poat exercita n
condiii normale activitatea.
Fia postului cuprinde:
- denumirea i obiectivele postului,
- compartimentul din care face parte,
- competenele i responsabilitile,
- cerinele referitoare la studii, vechime i aptitudini.
Fia postului servete ca document organizatoric indispensabil ecarui
salariat i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia.
c) organigrama - o reprezentare grac a structurii organizatorice a
ntreprinderii care red o parte din componentele structurii, i anume:
- compartimente,
- nivelurile ierarhice,
- relaiile organizaionale,
- ponderea ierarhic.
Organigrama este un instrument important folosit n analiza
managementului rmei.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot :
- organigrame generale,
- organigrame pariale
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor i a
relaiilor dintre ele, organigramele pot :
- piramidale,
- circulare,
- orientate de la dreapta la stnga.
Post, funcie compartiment
Metaforic vorbind, structura organizatoric este similar structurii
arhitecturale a unei cldiri, respectiv a modului n care aceasta este
compartimentat pe tronsoane, etaje i camere. Compartimentarea cldirii,
aranjarea camerelor i a conexiunilor dintre ele s-au fcut att din raiuni
inginereti care s asigure rezisten i stabilitate construciei, ct i din raiuni
funcionale care s asigure desfurarea n cele mai bune condiii a activitilor
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 171
prevzute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cldire de locuit va avea
o structur arhitectural diferit de o cldire pentru birouri sau o cldire
industrial. Dar i reciproca este adevrat, n sensul c pentru asigurarea
aceleeai funcionaliti (locuit, birouri, industrie) se pot imagina i realiza
o diversitate de structuri i stiluri arhitecturale. n orice organizaie coexist
dou procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realizrii produselor
i serviciilor pentru care a fost creat organizaia i procesul de management,
care asigur realizarea primului n condiii de ecien economic i
de calitate. Cele dou procese se intercondiioneaz reciproc, dei rolul
primordial revine procesului tehnologic de producie. Toate activitile care
alctuiesc cele dou procese se grupeaz pe baza principiilor de integrabilitate
i omogenitate n domenii de diferite dimensiuni i denumiri (departamente,
compartimente, birouri, etc.) i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o
serie de competene profesionale i decizionale, responsabiliti i obiective.
Structura organizatoric a unitii economice reprezint ansamblul posturilor
i compartimentelor de munc din care este constituit unitatea, modul lor de
grupare i subordonare precum i legturile ce se stabilesc ntre ele pentru
realizarea n mod corespunztor a tuturor sarcinilor de munc detaliate n
raport cu specicul unitii respective. Atunci cnd este proiectat, o structur
organizatoric raional i ecient trebuie s respecte urmtoarele cerine
generale:
- s acopere ntregul spectru de activiti din organizaie;
- s distribuie aceste activiti astfel nct s se evite suprapunerile i
paralelismele;
- s asigure continuitate i uiditate n realizarea activitilor;
- s asigure respectarea unitii de conducere la ecare nivel pe ct
posibil, respectiv, ecare subordonat s aib un singur ef;
- s e exibil, n sensul de a se putea adapta uor diferitelor cerine, cum
ar amplicri n cazul dezvoltrii organizaiei, reduceri de posturi n
cazul unui declin al organizaiei, comasri ale unor compartimente, etc.
Realizarea unei structuri organizatorice eciente presupune deci s se
analizeze modul n care ea rspunde cerinelor de mai sus. Aceasta nseamn
c structura trebuie s e gndit i proiectat n funcie de spectrul de activiti
din organizaie i nu n funcie de persoanele care urmeaz s lucreze n cadrul
ei. Dei pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru
o serie de instituii publice de la noi, att nainte, ct i dup 1989, au fost
concepute pentru a satisface cerinele subiective ale unor persoane i mai puin
pentru satisfacerea unui interes public. Aceast tendin se poate observa i
atunci cnd se formeaz un nou Guvern. Structura lui organizatoric este
gndit pornindu-se de la oameni i nu de la spectrul de activiti i probleme.
De aceea, n activitatea noului organism pot aprea o serie de disfuncionaliti
172 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
i incoerene. Indiferent de ntreprinderea sau instituia la care ne referim,
elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urmtoarele:
Postul.
Postul de munc reprezint cea mai simpl subdiviziune organizatoric
cu sens complet. El se denete ca ind un ansamblu de sarcini, obiective,
competene i responsabiliti ce revin, n mod regulat i permanent, unui
singur angajat. Principiul de agregare a acestora l constituie omogenitatea
activitilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele raionale
ale utilitii postului, ce exprim necesitatea crerii lui, precum i criterii
de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se
realizeaz prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competenei profesionale,
a autonomiei decizionale i a autoritii formale de care dispune persoana
angajat pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie i de aciune
asociat unui post n vederea realizrii obiectivelor propuse constituie
autoritatea formal a acestuia. Responsabilitatea asociat unui post reprezint
obligaia moral i legal ce revine angajatului de a-i ndeplini obiectivele, la
nivelul cerinelor impuse de calitate i ecien.
Funcia.
Totalitatea posturilor de munc care prezint aceleai caracteristici
principale formeaz o funcie. Rezult c ntr-o organizaie, pentru aceeai
funcie pot exista mai multe posturi de munc, pe care s se fac angajri. De
exemplu, ntr-o organizaie pot lucra mai muli angajai avnd funcia de ef
de secie sau ef de birou. n concordan cu procesele fundamentale dintr-o
organizaie, funciile pot de execuie sau de management.
Ponderea ierarhic/norma de conducere.
Ponderea ierarhic reprezint numrul de salariai condui nemijlocit de
un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de specicul muncii, al
organizaiei, precum i de concepia managerial existente.
De exemplu, ntr-o ntreprindere de mrime mijlocie sau mare ponderea
ierarhic este de 4-8 subalterni pentru poziiile situate n jumtatea superioar
a piramidei manageriale i poate s creasc pn la 20-30 de subalterni, pe
msur ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei
Compartimentul.
Acesta reprezint ansamblul persoanelor care efectueaz munci omogene
sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelorai obiective i ind
subordonate aceluiai manager. Necesitatea crerii acestor compartimente
deriv din unitatea proceselor fundamentale i deci, din nevoia integrrii
activitilor i oamenilor ce le realizeaz. Dup modul de executare a
autoritilor n cadrul grupului, compartimentele pot :
a) compartimente de baz, n care n afar de conductorul compartimentului
nimeni nu posed delegare de autoritate privind comanda i coordonarea
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 173
subordonailor;
b) compartimente de ansamblu, care rezult din gruparea sub o autoritate
unic a mai multor compartimente de baz i n care autoritatea ierarhic
se execut prin delegri succesive de la conductorul principal la cel al
compartimentului de baz.
Nivelul ierarhic.
Acesta reprezint ansamblul compartimentelor care se a la aceeai
distan ierarhic fa de vrful piramidei manageriale. El se caracterizeaz
prin aceeai competen decizional sau autoritate formal. Nivelul ierarhic
se coreleaz invers proporional cu ponderea ierarhic. Cu ct ponderea
ierarhic are o valoare mai mic, cu att vor mai multe niveluri ierarhice n
organizaia respectiv. Cu ct numrul de niveluri ierarhice este mai mare, cu
att piramida managerial este mai nalt i invers, cu ct numrul de niveluri
ierarhice este mai mic cu att piramida devine mai aplatizat.
Conexiunile funcionale.
Pentru integrarea tuturor activitilor este necesar ca ntre diferitele
compartimente s existe legturi funcionale. Acestea pot verticale, orizontale
sau oblice. Conexiunile verticale i oblice se caracterizeaz prin transmiterea
informaiilor de jos n sus i a deciziilor de sus n jos. Cu alte cuvinte, aceste
legturi permit transferul de autoritate i de control. Conexiunile orizontale se
folosesc pentru informare reciproc i permit cooperarea ntre compartimente
i oameni. Conexiunile pot formale sau informale i ele materializeaz
relaiile de management. Structurile organizatorice pot :
- structuri organizatorice nalte,
- structuri organizatorice plate.
Modele de structuri organizatorice
n literatura de specialitate se gsesc diferite clasicri de structuri
organizatorice, care se difereniaz prin modul n care se grupeaz funciile i
posturile din organigram. Cele mai importante clase sau modele de structuri
organizatorice sunt: structuri funcionale, structuri divizionale, structuri
matriceale, structuri pe echipe i structuri neuronale.
174 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
3. Cunoaterea elementelor componente i a factorilor
care inueneaz procesul de producie
1. Denirea conceptului de proces de producie:
ntreprinderile productive i realizeaz funciunea de producie prin
desfurarea n bune condiii a procesului de producie. Procesul de producie
contribuie att la obinerea diferitelor produse, lucrri i servicii, ct i la
crearea unui ansamblu de relaii de producie ntre persoane ce concur la
realizarea acestuia.
Conceptul de proces de producie poate denit prin totalitatea aciunilor
contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor
maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor
componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu
anumit valoare de pia.
n cadrul unui proces de producie componenta principal o constituie
procesele de munc iar n anumite ramuri industriale la acestea se adaug i
anumite procese industriale. innd seama de aceste componente, conceptul
de proces de producie mai poate denit prin totalitatea proceselor de munc
i a proceselor naturale ce concur la obinerea produselor sau la execuia
diferitelor lucrri sau servicii. Procesul de producie poate abordat i sub
raport cibernetic, ca un proces destinat s transforme un set de elemente
denumite ieiri.
Abordat din acest punct de vedere, procesul de producie poate denit
prin trei componente: intrri, ieiri, realizarea procesului de produie.
Componenta principal a procesului de munc poate denit prin
aciunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc asupra diferitelor materii
prime, materiale sau alte componente n vederea transformrii lor n bunuri
economice.
2. Criterii de clasicare a elementelor componente ale procesului de
producie
Componentele procesului de producie pot clasicate dup mai multe
criterii:
- n raport cu modul n care particip la executarea diferitelor produse,
lucrri sau servicii n procesul de munc ce constituie principala component
a unui proces de producie sunt:
a) procesele de munc de baz prin care se neleg acele procese care
au ca scop transformarea diferitelor materii prime i materiale n
produse, lucrri sau servicii care constituie obiectul activitii de baza
a ntreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur obinerea
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 175
unor produse sau lucrri care nu constituie obiectul activitii de baza
a ntreprinderii, dar care asigur i condiioneaz buna desfurare a
proceselor de munc de baz;
c) procesele de munc de servire au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitii de baz sau activitii
auxiliare dar care prin realizarea lor condiioneaz buna desfaurare
att a activitii de baz, ct i a celor auxiliare;
- procesele de producie se mai pot clasica i n raport cu modul este
execuie, dup care sunt:
a) procese manuale,
b) procese manual mecanice,
c) procese de aparatur;
- n raport cu modul de obinere a produselor nite din materii prime:
a) procese de munc directe - atunci cnd produsul nit se obine ca
urmare a efecturii unor operaii succesive asupra aceleeai materii
prime;
b) procese sintetice - atunci cnd produsul nit se obine din mai multe
feluri de materii prime dup prelucrri succesive;
c) procese analitice cnd dintr-un singur fel de materii prime se obine o
gama larg de produse.
- n raport cu natura tehnologic a operaiilor efectuate:
a) procese chimice,
b) procese de schimbare a conguraiei sau formei,
c) procese de ansamblu,
d) procese de transport.
- n raport cu natura activitii desfaurate:
a) procese de producie propriu-zise formate din diferite operaii
tehnologice,
b) procese de depozitare sau magazinaj,
c) procese de transport.
Diferitele procese i operaii elementare se reunesc ntr-un anumit mod
formnd un ux de producie specic fabricrii diferitelor produse sau
executrii diferitelor lucrri sau servicii.
Producia, vazut ca rezultat al realizrii procesului de producie
Conceptul de producie are o accepiune complex, ceea ce necesit o
abordare dup diferite criterii:
a) dup natura produciei se deosebesc:
176 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
- ntreprinderi care furnizeaz servicii,
- ntreprinderi care i realizeaz producia prin montaj,
- ntreprinderi care fabric produse prin transformarea materiilor prime
i a materialelor.
n prima categorie intr prestrile de servicii sau prestrile de ordin
intelectual care nu se concretizeaz ntr-un produs material.
n a doua categorie intr acele ntreprinderi care efectueaz numai
operaiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le
achiziioneaz de la alte ntreprinderi.
n a treia categorie intr ntreprinderile care obin produse prin transformarea
materiilor prime i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalaii.
b) Sub raportul continuitii desfurrii lor, procesele de producie se pot
clasica:
- procese de producie discontinue, adic procese de producie neliniare,
ce se caracterizeaz prin aceea c produsele se obin prin prelucrri
succesive la diferite locuri de munc grupate n ateliere sau secii de
producie, iar producia discontinu este o producie fabricat pe laturi
de unicat i producie de mas;
- procese de producie continue, a cror producie este de tip liniar i se
caracterizeaz prin faptul c procesul de prelucrare a materiilor prime
i materialelor nu se ntrerupe ntre dou locuri de munc consecutive
i necesit stocaje intermediare ntre posturi.
Producia de tip continuu se realizeaz pe linii tehnologice sau de fabricaie
caracterizate printr-o vitez regulat de transformare i de transfer i cu
aprovizionare continu.
c) Dup tipurile de fabricaie care denesc relaiile ntreprindere-client:
- fabricaia pe comand ce se caracterizeaz prin faptul c produsul nu
se execut dect dup primirea unei comenzi ferme care stabilete
felul produsului, cantitatea, calitatea i termenele de execuie;
- fabricaia pe stoc, ce se caracterizeaz prin faptul c produsele se
execut fr a se cunoate cumprtorii, produsele putnd comandate
imediat de clieni;
- fabricaia mixt reprezint o variant a produciei la comand,
ntreprinderea executnd pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta
n mod operativ la comanda beneciarilor.
4. Tipurile de producie, concept, criterii de clasicare, caracteristici
Conducerea i organizarea activitii de producie din cadrul ntreprinderii
se a ntr-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie
se nelege o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii, determinat
de nomenclatura produselor fabricate, volumul produciei executate pe ecare
poziie din nomenclatur, gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 177
locurilor de munc, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale,
semifabricate de la un loc de munc la altul.
n practic se disting 3 tipuri de producie:
- tipul de producie n serie,
- tipul de producie n mas,
- tipul de producie individual.
Tipul de producie preponderent ce caracterizeaz o ntreprindere impune
metodele i tehnicile de organizare a produciei de baz auxiliare i de servire
precum i modul de pregtire a fabricaiei noilor produse de eviden i control
a activitii productive.
Tipul de producie n mas este caracteristic ntreprinderilor care fabric
o gam redus de tipuri de produse iar ecare tip de produs se execut n
cantiti foarte mari, adic n mas. n condiiile acestui tip de producie are
loc o specializare a ntreprinderii n ansamblu sau pe secii i ateliere pn la
nivelul locurilor de munc. La acest tip de producie deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n mod continuu, de regul bucat cu
bucat, folosindu-se n acest scop mijloace de transport n cea mai mare parte
mecanizate i automatizate.
Prin caracteristicile sale, tipul de producie n mas creeaz condiii pentru
automatizarea produciei i organizarea ei sub form de linii tehnologice n ux.
Tipul de producie n serie caracterizeaz ntreprinderile care fabric o gam
mai larg de produse n cantitii mari, mijlocii sau mici.
n raport cu nomenclatorul produselor fabricate i mrimea seriilor de
fabricaie precum i gradul de specializare a seciilor, atelierelor i a locurilor de
munc, acesta poate mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor
de la un loc de munc la altul se face n catiti egale cu mrimea lotului de
transport.
Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se folosesc
mijloace de transport cu mers continuu, n cazul seriilor mari i cu mers
discontinuu n cazul unor serii mici de fabricaie.
La ntreprinderile caracterizate prin tipul de producie n serie amplasarea
diferitelor maini i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de producie n ux.
5. Tipul de producie individual
ntreprinderile caracterizate prin acest tip de producie execut o gam
foarte larg de produse, ecare fel de produs ind unicat sau executndu-se n
cantiti foarte reduse.
n cantitatea tipului de produse individuale, diferitele secii, ateliere i
locuri de munc sunt organizate dup principiul tehnologic, folosind maini,
utilaje i fora de munc cu caracter universal pentru a adaptate rapid la
execuia unei varieti de feluri de produse n condiii de ecien economic.
O alt caracteristic a acestui tip de producie o constituie faptul c
produsele sau piesele se deplaseaz de la un loc de munc la altul, bucat cu
178 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
bucat sau n loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport
cu mers discontinuu.Datorit caracterului de unicat al produselor sau gamei
largi de produse, pregtirea tehnic a fabricaiei nu este la fel de detaliat ca la
tipul produciei n mas.
6. Metode de organizare a produciei de baz
Pornind de la marea diversitate a ntreprinderilor care i desfoar
activitatea n cadrul economiei naionale, se pot stabili anumite metode i
tehnici specice de organizare a acestora pe grupe de ntreprinderi, avndu-
se n vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a
produciei de baz are inuen gradul de transformare al produselor nite,
precum i gradul de complexitate al operaiilor procesului tehnologic.
Primul tip de organizare a produciei de baz este organizarea produciei n
ux, pe linii de fabricaie, specic ntreprinderilor care fabric o gam redus
de feluri de produse n mas sau n serie mare. n aceste cazuri organizarea
produciei n ux se caracterizeaz n metode i tehnici specice cum sunt:
organizarea pe linii tehnologice pe band, pe linii automate de producie i
ajungndu-se n cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe
ateliere, seci sau a ntreprinderii n ansamblu, cu productia n ux, n condiiile
unui grad nalt de mecanizare i automatizare.
Organizarea produciei n ux se caracterizeaz prin:
- divizarea procesului tehnologic pe operaii egale sau multiple sub
raportul volumului de munc i precizarea celei mai raionale succesiuni
a executrii lor,
- repartizarea excutrii unei operaii sau al unui grup restrns de operaii
pe un anumit loc de munc,
- amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea
executrii operaiilor tehnologice,
- trecerea diferitelor materii prime, piese i semifabricate de la un loc de
munc la altul n mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat
sau liber, n raport cu gradul de sincronizare al executrii operaiilor
tehnologice;
- executarea n mod concomitent a operaiilor la toate locurile de munc
n cadrul liniei de producie n ux;
- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de
la un loc de munc la altul prin mijloacele de transport adecvate;
- executarea n cadrul formei de organizare a produciei n ux a unui fel
de produs sau pies sau a mai multor produse asemntoare din punct
de vedere constructiv, tehnologic i al materiilor prime utilizate.
n concluzie, se poate spune c organizarea produciei n ux se poate
deni c acea form de organizare a produciei caracterizat prin specializarea
locurilor de munc n executarea anumitor operaii, necesitate de fabricarea
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 179
unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asemntoare, prin
amplasarea locurilor de munc n ordinea impus de succesiunea executrii
operaiilor i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc
la altul, cu mijloace adecvate de transport, ntregul proces de producie
desfurndu-se sincronizat pe baza unui ! unic de funcionare stabilit anterior.
7. Caracteristicile organizrii fabricrii produselor dup metoda
produciei individuale i de serie mic.
n cadrul agenlor economici exist o serie de uniti economice care
execut o gam larg de produse n loturi foarte mici sau unicate.
Aceast situaie impune adoptarea unui astfel de sistem i metode de
organizare a produciei de baz care s corespund cel mai bine realizrii de
produse unicat sau n serii mici.
Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:
- organizarea unitilor de producie dup principiul tehnologic
Conform acestei metode de organizare unitile de producie se creeaz
pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea
unitilor i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de maini.
n acest caz dotarea locurilor de munc se face cu maini universale care s
permit efectuarea tuturor operaiunilor tehnologice la o mare varietate de
produse;
- trecerea de la o operaie la alta a produsului are loc bucat cu bucat
n acest caz exist ntreprinderi foarte mari n procesul de producie, ceea ce
determin cicluri lungi de fabricaie i stocuri mari de producie neterminat.
- pentru fabricarea produselor se elaboreaz o tehnologie n care se vor
stabili urmoarele aspecte:
a) felul i succesiunea operaiunilor ce vor executate,
b) grupele de utilaje pe care vor executate operaiile,
c) felul SDV-urilor ce vor utilizate.
Aceast tehnologie urmeaz a se denitiva pentru ecare loc de munc.
- pentru proiectarea tehnologiei de fabricaie se folosesc normative
grupate, evideniindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o
mare perioad de timp i costuri ridicate.
8. Tendinele actuale i de perspectiv n organizarea produciei
n cadrul sistemelor avansate de producie, sistemul de fabricaie i
schimb modul de a rspunde unor sarcini diverse de fabricaie n condiiile
de ecien i competitivitate.
Sistemul exibil de fabricaie reprezint un rspuns dat unor cerine
specice dar nu constituie o soluie universal aplicabil n orice condiii.
Sistemele de fabricaie actuale reprezint rezultatul unei evoluii de peste
100 ani i constituie un mod de rspuns la modicrile aprute n mediul
economic n care activeaz.
180 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Un sistem exibil de fabricaie este un sistem de producie capabil s se adapteze
la sarcini de producie diferite, att sub raportul formei i dimensiunilor, ct i
al procesului tehnologic care trebuie realizat.
Se consider c un sistem exibil de fabricaie trebuie s aib urmtoarele
caracteristici:
1. integrabilitate,
2. adecvare,
3. adaptabilitate,
4. dinamism structural.
n practic nu poate vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite
grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot atinse
simulat toate aceste caracteristici. Practica a evideniat trei stadii ale sistemelor
exibile de fabricaie care difer prin complexitate i arie de cuprindere astfel:
1. Unitatea exibil de prelucrare
Aceasta reprezint, de regul, o main complex, echipat cu o magazie
multifuncional, un manipulator automat care poate funciona n regim
automat.
2. Celula exibil de fabricaie
Aceasta este constituit din dou sau mai multe uniti exibile de
prelucrare dotate cu maini controlate direct prin calculator.
3. Sistemul exibil de fabricaie
Cuprinde mai multe celule de fabricaie conectate prin sisteme automate
de transport, iar ntreg sistemul se a sub controlul direct al unui calculator
care dirijeaz i sistemul de depozitare, echipamentele de msurare automat
i testare. Astfel se asigur o coordonare total a subsistemelor economice prin
intermediul calculatorului electronic.
Fa de sistemele rigide de fabricaie, cele exibile prezint urmtoarele
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la modicrile survenite prin schimbarea
pieselor de prelucrat avnd loc modicarea programelor de calculator
i nu schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra semifabricate n ordine aleatoare;
- autonomie funcional pentru trei schimburi, fr intervenia direct a
operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor cu comand numeric, a roboilor i a
sistemelor automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i perfectabilitate treptat n funcie de
necesitile de producie.
Dezvoltarea sistemelor exibile de fabricaie precum i introducerea
robotizrii constituie direcii noi de organizare, inducnd efecte importante
asupra tuturor subsistemelor de producie. n introducerea noilor tehnologii
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 181
robotizate cea mai mare importan o au activitile de pregtire organizatoric.
S-a constatat c n multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este
folosit n proporie de numai 50-55%. Aceast situaie nu se datoreaz unor
erori tehnologice privind construcia sau modul de operare al calculatorului,
ci unei incorecte organizri i conduceri ale unitilor de producie. Aceasta
nseamn c pericolul modicrilor tehnologice nu const n efectul acestora
asupra omului, ci mai curnd n imposibilitatea acestora de a la recunoate i
deci de a-i sesiza i inuena efectele.
Introducerea robotizrii modic situaia nanciar a unitii industriale
mrindu-i volumul de mijloace xe, mbuntind condiiile de producie,
ceea ce va duce la producerea anumitor perturbaii i la creterea abilitii
sistemelor operative, de execuie i de conducere.
Gestiunea produciei
Reprezint un concept complex care cuprinde ansamblul activitilor
efectuate de o ntreprindere din momentul identicrii unei cerine de pia
pn n momentul distribuirii ctre beneciari a bunurilor solicitate.
n mod practic, pentru a putea identica activitile implicate n gestiunea
produciei este necesar s se porneasc de la ciclul complet de activiti
realizate de ntreprindere pentru fabricaia unui produs sau executarea unei
lucrri.
ntr-o ntreprindere industrial ciclul activitilor legate de gestiunea
produciei este format dintr-un ciclu de comercializare i un ciclu de producie,
producia andu-se practic la interferena acestora.
Gestiunea produciei reprezint o activitate complex pentru desfurarea
creia se utilizeaz o serie de metode:
1. Programarea liniar folosit n optimizarea alocrii resurselor
Programarea liniar ine cont de dou elemente: obiective i restricii.
Programarea liniar poate folosit n gestiunea produciei pentru rezolvarea
unor probleme:
- de repartizare a produciei pe diferite maini n condiiile maximizrii
protului,
- privind transportul produselor ntre locurile de munc i ntre acestea i
punctele de distribuie,
- de determinare a cantitilor din diverse bunuri ce trebuie produse.
2. Metoda PERT
Se aplic n cazul produciei de unicate complexe i de mare importan,
la care operaiile succesive trebuie realizate prin respectarea restriciilor de
prioritate i de termene.
3. Metoda Just in time
Aceasta este considerat de specialiti ca o condiie important pentru
obinerea unei organizri superioare a produciei, iar aplicarea ei contribuie
182 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
la reducerea costurilor de producie aferente stocurilor de materii prime,
materiale, piese i subansambluri.
9. Ciclul de producie - noiune i structur
Acesta caracterizeaz nivelul de organizare al produciei i al muncii n
cadrul ntreprinderii industriale. n procesul de producie materiile prime i
materialele parcurg o serie de operaii la diferite locuri de munc i n diferite
secii, ntr-o anumit ordine prevazut de procesul tehnologic.
Ciclul de producie reprezint o succesiune de activiti prin care materiile
prime i materialele trec n mod organizat pe uxul tehnologic pentru a
transformate n semifabricate sau produse nite, iar durata ciclului de
producie reprezint intervalul de timp dintre momentul lansrii n fabricaie
a diferitelor materii prime i materiale i momentul transformrii lor prin
prelucrri succesive n produse nite.
Durata ciclului de producie reprezint un element de baz folosit n
programarea produciei n scopul stabilirii termenelor de ncepere a procesului
de producie a unui produs sau lot, a elaborrii programelor operative de
producie, a calculului stocului de producie neterminat, necesarului de
mijloace circulante i vitezei de rotaie a acestora. Prin durata sa, ciclul de
producie inueneaz toate laturile activitii acesteia. Cu ct este mai mic
durata ciclului de producie, cu att vor folosite mai raional resursele
materiale i umane n ntreprindere.
Durata ciclului de producie depinde de o serie de factori care inueneaz
att mrimea elementelor structurale ale ciclului de producie, ct i perioada
de deplasare a obiectelor muncii de la o operaie la alta.
Prin structura ciclului de producie se nelege totalitatea elementelor
componente precum i ponderea duratei acestora fa de durata total a ciclului
de producie.
Cunoaterea structurii ciclului de producie este necesar pentru stabilirea
duratei lui, precum i pentru identicarea msurilor tehnice i organizatorice
ce trebuie luate n scopul reducerii acesteia.
Durata total a ciclului de producie se mparte n dou pri: perioada de
lucru i perioada de ntreruperi.
Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor
naturale i durata activitii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai
mare n structura ciclului de producie, durata acestuia cuprinznd duratele
tehnologice i durata operaiunilor de pregtire-ncheiere. Durata proceselor
naturale reprezint perioada de timp de-a lungul creia, sub inuena condiiilor
naturale, procesul de munc nceteaz, procesul de producie continu.
Activitatea de servire asigur condiiile normale de lucru pentru desfurarea
operaiilor de transformare nemijlocit a obiectelor muncii n produse nite.
n cadrul acestora intr transportul obiectelor muncii de la un loc de munc la
altul i controlul tehnic de calitate.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 183
Perioada de ntrerupere cuprinde ntreruperile care au loc n procesul
de producie. n cadrul duratei ciclului de producie nu se includ toate
ntreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condiiile
locului de munc.
n funcie de cauza care le-a guvernat, ntreruperile pot grupate n:
- ntreruperi n cadrul schimbului sau interoperaii,
- n afara schimbului sau de regim.
10. Politici de producie
O ntreprindere productiv, pe baza strategiei alese, poate adopta politici
de producie diferite, innd seama de obiectivele economice stabilite de
resursele de care dispune i de piaa potenial.
De regul se pot deosebi dou politici importante:
- ntreprinderea se organizeaz pentru a executa anumite produse sau
lucrri prin folosirea propriilor uniti de producie grupate n aceeai
incint sau dispersate teritorial,
- ntreprinderea execut, n totalitate sau parial, produse folosind
componente realizate de alte ntreprinderi.
n primul tip de politic, ntreprinderea execut politica sa iar unitile de
producie, ca i conducerea administrativ, sunt grupate ntr-un singur loc. Pe
msura dezvoltrii pe baza efecturii de noi investiii se poate adopta o politic
de descentralizare a produciei prin crearea de noi uniti de producie. O astfel
de politic de producie ridic probleme noi privind achiziionarea de terenuri,
construirea de noi cldiri, atragerea sau formarea de for de munc.
A doua politica de producie este aceea de a executa produse sau lucrri
apelnd n totalitate sau parial la componentele executate de alte ntreprinderi
care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic de producie bazat pe
subfurnizori este acela care se desfoar n situaia n care o ntreprindere,
numit cea care d dispoziie de producie, ncredineaz execuia unor lucrri
care concur la realizarea obiectelor de fabricaie unei alte ntreprinderi i este
denumit subfurnizor.
Politica de producie bazat pe furnizori este cu totul altceva dect furnizarea
de ctre o ntreprindere de produse, lucrri sau servicii altei ntreprinderi i,
deci, care intr n conceptul de aprovizionare tehnico-material. Politica de
producie cu subfurnizori presupune existena unor legturi speciale ntre cel
ce d dispoziie de producie i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor
pn la efectuarea controlului privind modul de execuie al diferitelor
componente. Politica de producie cu subfurnizori este motivat economic,
juridic, strategic atunci cnd nu are fonduri suciente pentru dezvoltare sau
atunci cnd subfurnizorii produc componente la preuri mai reduse sau de o
calitate mai bun, n comparaie cu cele produse n unitile proprii sau atunci
cnd ei sunt specializai n execuia anumitor lucrri.
184 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Sub raport juridic, o ntreprindere apeleaz la subfurnizori atunci cnd
posibilitile sale de dezvoltare sunt limitate datorit existenei unei legi
antitrust, iar sub raport strategic - cnd exist riscul n crearea de noi capaciti
proprii sau cnd ntreprinderea urmrete ca n timp subfurnizorii s i devin
liale.
n afara celor dou politici prezentate anterior, pe plan economic exist
i o politic de producie care presupune realizarea unei largi cooperri ntre
ntreprinderi. Cooperarea ntre ntreprinderi reprezint procesul economic
prin care se stabilesc legturi strnse de producie ntre ntreprinderi care
concureaz la fabricarea diferitelor produse.
Cooperarea poate :
- pe produse, atunci cnd anumite ntreprinderi, denumite conexe,
livreaz unele produse nite;
- pe piese;
- tehnologic - atunci cnd o ntreprindere, folosind excedentul de
capacitate de care dispune, efectueaz prelucrri tehnologice pentru alte
ntreprinderi.
Implicarea factorilor de mediu n activitatea ntreprinderii moderne
Consideraii generale cu privire la relaia ntreprindere - mediul ambiant
Firma i organizeaz i desfoar activitatea sa sub impactul condiiilor
concrete ale mediului su ambiant. Mediul ambiant reprezint un ansamblu
de factori eterogeni de natur economic, social, politic, tiinico-
tehnic, juridic, geograc i demograc ce acioneaz pe plan naional i
internaional asupra ntreprinderii, inuennd relaiile de pia.
ntreprinderea este parte integrant a mediului ambiant, este o component
economic a acestuia.
n condiiile actuale mediul ambiant se caracterizeaz printr-un dinamism
accentuat, printr-o cretere spectaculoas a frecvenei schimbrilor.
Mediul ambiant este de trei feluri:
- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic amploare i uor
vizibile;
- mediu schimbtor, unde schimbrile sunt frecvente, de o amploare
variat, dar n general previzibile;
- mediu turbulent, unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare
mare, cu incidente profunde asupra activitii ntreprinderii i greu de
anticipat;
Componentele mediului ambiant ale ntreprinderii sunt: micromediul,
mezomediul, macromediul.
Micromediul ntreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care
aceasta intr n relaii directe.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 185
Acestea sunt:
- furnizorii de mrfuri care sunt ageni economici ce asigur resursele
necesare de materii prime, material, echipamente i maini;
- prestatorii de servicii reprezentai de rme sau persoane particulare care
ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectivelor rmei;
- furnizorii forei de munc sunt unitile de nvmnt, ociile forei de
munc i persoanele care caut un loc de munc;
- clieni care sunt consumatori, utilizatori industriali, ntreprinderi
comerciale sau ageniile guvernamentale crora le sunt oferite, spre
consum, bunurile produse de ntreprindere;
- organismele publice - asociaiile profesionale, asociaiile consumatorilor,
mediile de informare n mas i publicul consumator;
- concurenii sunt rme sau persoane particulare care-i disput aceeai
categorie de clieni, iar n situaii frecvente aceiai furnizori sau
prestatori de servicii.
Mezomediul este o noiune intermediar care devine tot mai necesar n
explicarea evoluiei macroeconomice a ntreprinderii. Pentru remedierea
oricror deciene de explicare se studiaz comportamentul ntreprinderii din
sistemul productiv si social cel mai apropiat ntreprinderii si care poate un
intermediar ntre macromediul si micromediul ntreprinderii.
Mezomediul trebuie s intereseze n mod deosebit sistemul de conducere
al ntreprinderii pentru c permite abordarea relaiilor acesteia cu mediul sau
n termeni mult mai apropiai de lumea afacerilor. O ntreprindere poate face
parte din urmtoarele sisteme mezoeconomice:
- o anumit industrie,
- o zona geograc sau administrativ,
- un grup de ntreprinderi.
Aceste sisteme sunt n msur s inueneze aciunile, deciziile i
rezultatele unei ntreprinderi, inuena exercitat la acest nivel poate att
direct ct i indirect, dar are un caracter general, n sensul c inueneaz
toate ntreprinderile care aparin aceluiai sistem.
Activitatea oricrei ntreprinderi, ca i a celorlali ageni din cadrul
micromediului ntreprinderii, se a i sub inuena altor factori de mediu,
care acioneaz pe o arie mai larg.
Legtura care se stabilete ntre ntreprindere i aceti factori este de regul
industrial, inuena exercitndu-se pe termen lung i formnd macromediul
ntreprinderii
Componentele macromediului sunt:
- mediul demograc, numrul populaiei, structura pe sexe i grupe de
vrst, numrul de familii i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea
teritorial i pe medii a populaiei, rata natalitii.
186 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Analiza unor astfel de caracteristici i surprinderea tendinei lor reprezint
punctul de pornire n evaluarea dimensiunii cererii poteniale, a pieei
ntreprinderii;
- mediul economic,
Ansamblul elementelor care compun viaa economic a spaiului n care
acioneaz ntreprinderea determin mediul economic al acesteia. Acesta
determin volumul i structura ofertei de mrfuri, nivelul veniturilor baneti,
marimea cererii de mrfuri, micarea preurilor la nivelul concurenei;
- mediul tehnologic,
ntreprinderea se implic n dinamic mediului tehnologic, att ca
beneciar ct i ca furnizor, n principal prin intermediul pieei. Este una din
cele mai dinamice componente ale macromediului ntreprinderii i dobndete
o exprimare concret prin invenii, inovaii, mrimea i orientarea fondurilor
destinate cercetrii, explozia produciei noi, perfecionarea produciei
tradiionale, reglementri privind delimitarea tehnologiilor poluante;
- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc
sistemele de valori, obiceiuri, tradiii, credine i norme ce guverneaz
statutul oamenilor n societate;
- mediul politic reect structurile societii, clasele sociale i rolul lor
n societate, forele politice i raporturile dintre ele, gradul de implicare
al statului n economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern,
zonal, internaional.
- mediul instituional cuprinde ansamblul reglementrilor de natur
juridic ce vizeaz direct sau indirect activitatea de pia a ntreprinderii;
- mediul natural - condiiile naturale ce determin modul de localizare
i de distribuire n spaiu a activitii umane. Aceast conjunctur
economic reprezint starea curent i concret a fenomenelor,
proceselor i evenimentelor specice unei ramuri ale economiei
naionale. Importana sa este dat de reducerea resurselor de materii
prime neregenerabile i de accentuarea gradului de poluare;
Relaiile ntreprinderii cu mediul extern
n calitatea sa de component a mediului, ntreprinderea se a ntr-
un contact permanent cu diferite componente. ntreprinderea intr ntr-
un ansamblu de relaii prin care i orienteaz i nalizeaz activitatea
economic. Aceste relaii dintre ntreprindere i componentele mediului su
extern sunt prin natura i coninutul lor de dou feluri: relaii de pia i relaii
de concuren.
Din multitudinea de relaii ale ntreprinderii cu mediul su extern se
remarc prin amploare i complexitate relaiile de pia. Acestea au ca obiect
vnzarea i cumprarea de mrfuri i servicii, mprumutul de capital i
angajarea forei de munc. Studierea pieei constituie premisa i punctul de
plecare n activitatea oricrei ntreprinderi.
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 187
Mecanismul pieei reprezint pentru ntreprinderea modern termenul de
confruntare al situaiei prezentate cu cea de perspectiv, sursa de idei pentru
produse noi sau pentru modernizarea celor existente.
Relaiile ntreprinderii cu piaa sunt reectate i de uxul aprovizionare,
producie, desfacere.
De asemenea, aceast relaie se reect i n orientarea activitii
ntreprinderii ctre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea n condiii
superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create i oferite, crearea
rentabilitii i ecienei economice pe baza sporirii vnzrilor totale i a
protului unitar.
Relaiile ntreprinderii cu piaa vizeaz trei mari componente i anume:
- piaa mrfurilor,
- piaa capitalului,
- piaa forei de munc.
Natura i dimensiunile relaiilor ntreprinderii depind de o serie de factori
generali i specici, obiectivi i subiectivi, interni sau externi ntreprinderii, cei
mai importani ind: cadrul economico-social, specicul pieei i caracterul
ntreprinderii.
Relaiile ntreprinderii cu piaa cunosc, astfel, o mare diversitate i se pot
grupa dup mai multe criterii:
- dup obiectul relaiilor. Potrivit acestui criteriu, relaiile ntreprinderii
cu piaa sunt de dou feluri:
- relaii de vnzare-cumparare,
- relaii de transmitere, receptie de informaii.
Relaiile de vnzare-cumparare pot lua forme diferite i anume: livrarea de
mrfuri, achiziionarea de mrfuri i servicii, prestarea de servicii, nchirierea,
mprumutul precum i activitile de intermediere.
Principalele forme pe care le mbrac succesiv relaiile de vnzare-
cumparare sunt:
- relaii precontractuale
- relaii contractuale,
- relaii postcontractuale.
Relaiile precontractuale se realizeaz n principal prin negociere,
comand, cerere de ofert i ofert ferm.
Relaiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se
adaug o serie de activiti ca: facturarea, livrarea, transportul, recepia i
decontarea.
Relaiile postcontractuale apar n perioada de garanie i postgaranie.
Relaiile de transmitere de informaii au ca scop susinerea i concretizarea
relaiilor de vnzare-cumprare, realizndu-se prin publicitate, relaii publice
i alte forme de promovare.
188 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
Dup prolul agenilor de pia, relaiile pot : cu furnizorii, cu prestatorii
de servicii, cu beneciarii, cu instituiile i cu mecanismele de stat;
Dup frecven, relaiile sunt permanente, periodice sau ocazionale;
Dup gradul de concentrare, relaiile pot concentrate dimensional, spaial
sau temporal i relaii dispersate.
Obiectivele economice ale ntreprinderii n condiii concureiale
n condiiile actuale ntreprinderea nu se poate reduce la un organism
simplu care urmrete maximizarea protului, ci este un organism complex,
ce se confrunt cu o multitudine de obiective contradictorii ce in de strategia
ecrei ntreprinderi.
Concurena const ntr-o multitudine de forme de comportament ce se
manifest n cadrul relaiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei
clientele ct mai numeroase.
Pentru a deni aceste forme de manifestare a concurenei se pot avea n
vedere urmtoarele aspecte:
- interesele i aspiraiile clientelei,
- libertatea de a aciona,
- interesele i aspiraiile productorilor n calitate de ofertani,
- existena n mediul economic a unor reglementri juridice i a unei stri
psihologice i sociale care impun sau favorizeaz anumite aciuni sau
comportamente din partea agentului economic.
n condiiile economiei de pia concurena apare ca o necesitate obiectiv,
face parte din regulile de joc ale pieei.
Competitivitatea unui agent economic este determinat n principal de trei
mari caracteristici i anume: servicii, costuri i calitate.
Ansamblul raportului de interaciune n care intr agenii economici n
lupt pentru asigurarea resurselor de aprovizionare i a pieei de desfacere
formeaz sistemul relaiilor de concuren. Mijloacele i instrumentele
utilizate n relaiile de concuren se pot delimita n jurul produsului, preului,
promovrii i distribuiei.
Concurena este de dou tipuri:
- direct, manifestat ntre ntreprinderile care realizeaz bunuri identice
sau cu mici diferenieri, destinate satisfacerii aceleeai game de nevoi;
- indirect - manifestat ntre ntreprinderile care se adreseaz acelorai
nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru
a se asigura desfurarea n bune condiii a activitaii economice,
statul trebuie s asigure un cadru concurenial normal care presupune
existena urmatoarelor elemente i anume:
- autonomia ntreprinderii,
- libertatea de ninare a oricrui tip de ntreprindere,
- promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al
intereselor ecrei rme,
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 189
- reglementri economico-nanciare egale pentru toi agenii economici,
indiferent de forma de proprietate,
- formarea liber a preurilor,
- stabilitate prin reglementri bugetare pe piaa extern,
- msuri pentru favorizarea participrii pe piaa extrabugetar,
- reglementri clare pentru sancionarea prin instanele juridice a rmelor
nerentabile.

190 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
4. Cunoaterea structurii organizatorice a unui antier
Organizarea antierului
antierul este spaiul n care se execut o construcie prevzut cu toate
dotrile necesare (corp administrativ, magazii, instalaii, grup sanitar, utilaje,
ci de comunicaii, etc.).
Proiectele de organizare a antierului cuprind msurile pentru aducerea la
timp a materialelor, a utilajelor i a forei de munc, precum i ordinea reasc
de desfurare a procesului tehnologic.
Proiectul de organizare stabilete urmtoarele:
- construcii provizorii i instalaiile necesare,
- ordinea de aprovizionare cu materiale,
- ordinea n care se vor aduce utilajele (manuale i mecanizate),
- ordinea i termenele n care se vor executa lucrrile,
- ordinea i termenele n care se vor aduce pe antier echipele de muncitori
de alte specialiti.
Conductorul punctului de lucru are sarcina de a pregti toate operaiile ce
urmeaz a se desfura n antier:
- vericarea mijloacelor de munc (maini, utilaje, instalaii, dispozitive,
scule, unelte, etc.),
- vericarea materialelor i a elementelor auxiliare,
- instruirea echipelor de lucru n activitatea specic,
- curarea, nivelarea i compactarea terenului,
- conduce efectiv executarea lucrrii.
Planurile calendaristice
Planurile calendaristice stabilesc ordinea i termenele n care trebuie
realizate lucrrile precum i termenul de punere n funciune a obiectivului.
Abaterile de la ordinea lucrrilor cuprinse n planul de organizare atrage
dup sine stnjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s e de bun
calitate fazele, operaiile i procesele tehnologice de lucru trebuie executate n
mod corect.
Formaiile de munc
Lucrrile se execut de ctre muncitori organizai n formaii de munc.
Formaia de munc cu cel mai redus numr de muncitori se numete
formaie minim i uneori poate compus dintr-un sigur muncitor.
Formaia de munc format din mai muli muncitori i condus de ctre
un ef se numete echip, respectiv ef de echip. n cadrul echipei intr
muncitori de diferite calicri corespunztoare operaiilor i fazelor de lucru
pe care trebuie s le execute. Muncitorii cu o calicare superioar vor executa
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 191
operaii i faze mai complicate iar cei cu o calicare inferioar vor executa
operaii i faze mai simple.
Sectoarele de lucru
Sectoarele de lucru sunt poriuni ce se obin prin mprirea lucrrii de
executat.
Metode de organizare a lucrrilor
Exist trei metode de lucru : n paralel, n succesiune, n lan.
Prin metoda de lucru n paralel, n toate sectoarele se execut acelai proces
de munc, n acelai timp. n cazul metodei de lucru n succesiune, lucrrile
dintr-un sector ncep numai dup terminarea lucrrilor din sectorul anterior,
iar pentru metoda de lucru n lan, dup terminarea unui proces de lucru dintr-
un sector se trece n urmtorul sector i se execut acelai proces de lucru.
Dup ce spaiul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea
terenului i nceperea lucrrilor de organizare a antierului.
192 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
NOIUNI DE ORGANIZARE I LEGISLAIA MUNCII
5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile
de constructii
Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii
NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a
proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de
stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii
normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor
operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii.
Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:
- organizarea muncii sau studiiul metodelor
- masurarea muncii.
Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de
cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina
utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare
a masurilor rezultate pe aceasta baza.
Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei
activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata,
prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si
prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure
o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a
acesteia.
Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict
necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor
dupa metoda noua sau imbunatatita.
Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea
lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.
1. Structura procesului si a timpului de munca
1.1. Structura procesului de munca
Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie
reprezentand activitatea zica, intelectuala sau mixta a executantului
(individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in
indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului
de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea
sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 193
manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului).
Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei
efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc
de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor
anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie,
prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare
pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al
calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie
la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in
procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a
muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.
1.2. Structura timpului de munca
La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei
cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei
in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de
productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii,
deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru
executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru
obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.
2. Normele de munca
Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea
unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe
persoane cu calicare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in
conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate.
Norma de munca cuprinde timpul productiv (T
P
), timpul pentru intreruperile
reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare
rationala a muncii (t
10
), timpul pentru odihna si necesitati ziologice in cadrul
programului de munca (t
on
), precum si descrierea procesului tehnologic,
organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de
incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.
2.1. Formele de exprimare a normelor de munca

In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului
de productie, normele de munca pot : norme de timp, norme de productie,
atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau
alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la
un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.
194 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si
aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile
si nivelul de calicare a personalului din formatia de munca normata, potrivit
prevederilor indicatoarelor de calicare in vigoare.
La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub
forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de
durata ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe
zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor
(exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate vandut intr-o anumita
unitate de timp etc.
De asemenea, in unele cazuri justicate, determinate de specicul deosebit
al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot exprimate si sub forma
de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea
sa e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.
2.1.1 Norma de timp si norma de productie
Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima
legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru
realizarea acestora.
Prin norma de timp (de munca) N
T
- se intelege timpul real necesar
stabilit unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de productie Np reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari
stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre
un executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate
normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate.
Norma de timp se ecprima in unitati de timp ora (secunde om, minute
om, ore om, zile om etc.) pe unitatea zica de lucrare (produs) (buc.,
kg., m., etc) pe unitatea de timp om (secunda om, minut om, ora om,
schimb om, zi om etc.).
Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata deosebita de
timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca
pe langa unitatea de timp sa se adauge si notiunea de norma. In felul
acesta, norma de timp va exprimata in ore om norma.
In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis
unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza
daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau
la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul
respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de ore echipa brigada
norma, iar in cel de-al doilea caz ore om norma
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 195
Normele de timp pot foloste e ca atare, e pentru stabilirea celorlalte
norme si, in primul rand, a normelor de productie.
Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa
si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o
perioada mai lunga de timp.
Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la
procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.
2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de
deservire
Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau
atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea ecareia dintre ele se
contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea precizate anticipat,
cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, inde
neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma
de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu
sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului
de ocupare in munca a personalului.
Sfera de atributii (S
A
) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca
stabilite unui executant care are calicarea corespunzatoare si lucreaza cu
intensitate normala pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie
la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau
organizatorice precizate.
Aceasta se stabileste e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca
necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, e pe baza examinarii volumului
total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp.
Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza
si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii
prevad anumite posturi xe, obligatorii, cum ar de exemplu: la controlul
personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii
de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din
unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de
cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si
sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv.
Norma (zona) de deservire (N
D
) reprezinta locul de munca, delimitat prin
suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care
exercita atributiile sau sarcinile de munca.
Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul
de masini ce s-a stabilit pentru a unse de catre el intr-o anumita perioada de
timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie numarul de
196 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata numarul
de executanti din subordine etc.
Norma de deservire trebuie sa e stabilita si in cazul in care normele de
munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri
de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul
regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in
special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire
are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand
numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot deservite simultan de catre
ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat
norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si
numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan.

2.1.3. Norme de personal (Np)
In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la
productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in
exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada,
etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun
a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii,
odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze
si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de calicare, sub forma unei
norme de personal.
Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict
necesar de personal pe meserii, functii si nivel de calicare pentru realizarea,
de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in
conditii tehnice si organizatorice precizate.
De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia
de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a
2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa
incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola.
Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma
de timp (1 minut echipa sau 3 minute om, pentru baterea unui nit), se
completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu calicarea
si cu sarcinile concrete ale ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa
ecare.
Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de
munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii
ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre
executanti a timpului de munca.
La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier)
sarcinile de munca normate se pot modica, putand apare situatii in care
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 197
acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de
timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.
2.2. Clasicarea normelor de munca
Normele de munca se clasica in:
- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii
sau lucrari; acestea pot exprimate sib forma normelor de timp, de
productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;
- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente,
pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de
normele pe elemente, cele grupate nu pot exprimate, de regula, decat
sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele
de timp pot exprimate si sub forma normelor de productie.
2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca
Pentru ca norma de munca sa e de calitate ea trebuie sa poata realizata
de catre toti executantii care poseda calicarea corespunzatoare lucrarii
respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu
intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice
prevazute.
Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico
organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie zica
si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta
energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea
mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca
urmare, normele de munca trebuie sa e in asa fel elaborate incat sa nu solicite
in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de
consumat de catre un executant mediu.
In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor
il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor
(lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico organizatorice avute in
vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a
muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica,
efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara
lucrarile, etc), sa e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat
corespunzator specicului ecarei munci prestate. Daca toate normele
practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice,
economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor
198 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport
cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate
arma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor
cerinte echivalente. In practica, insa, datorita inuentei diferitilor factori,
normele de munca nu reecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real
necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa
nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter
obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei,
caracterul muncii, forma de cooperare in munca, dicultatea executarii unor
parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica
sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de calicare a acestuia,
deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc.
Gradul de incordare a normelor se reecta, de regula, in indicele de
indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de
indeplinire a normelor.
Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul
de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia
dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa
se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de
regula, o distributie de tip Gauss, a carei forma poate diferi in functie de
tipul productiei si caracterul muncii.
3. Normativele de munca
Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de
muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care
se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea
unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi
ale diferitelor categorii de personal.
3.1. Normativele de munca
Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot :
- normative de timp (de munca)
- normative de deservire
- normative de personal.
Normativul de timp (de munca) (N
t
) reprezinta timpul necesar pentru
efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau
pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de inuenta si in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate
incat normele de munca sa poata calculate prin insumarea timpilor din
Noiuni de organizare i legislaia muncii - 199
normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca.
Normativele de timp se exprima in unitati de timp om pe unitate naturala
de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (T
dl
, t
on
, sau t
to
),
in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv.
In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in:
a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (N
te
) care
redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii
tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru
productia de masa, serie mare si serie mijlocie.
b) normative de timp grupat (N
tg
) care redau timpul necesar pentru
efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice
si organizatorice precizate.
Normativele de timp pot elaborate si pentru elementele structurale ale
normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ de baza sau
ajutator timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati
ziologice).
Normativul de deservire (N
d
) reprezinta elementuld e calcul folosit la
stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de inuenta. De exemplu,
in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de
50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor.
Normativul de personal (N
p
) reprezinta elementul de calcul folosit la
stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de
factorii de inuenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu,
intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul
de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi
pentru un autocamion.
Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire.
Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot , ca si normele de
munca, unicate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe
grup de unitati economico sociale.
In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau
la baza calculului necesarului de munca, cum sunt:
Normativul de regim tehnologic (N
r
) care reprezinta marimea stabilita
pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si
instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea
procesului de productie; poate dat in legatura cu tipul sau caracteristiile
masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de
perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul
de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea,
aciditatea, densitatea, caldura specica, umiditatea, culoarea tolerantelor
dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,
200 - Noiuni de organizare i legislaia muncii
numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc).
normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si ecacitatii
actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului.
Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita
determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de
timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale
materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de
particularitatile productiei ce se efectueaza.
Normativul de frecventa (N
f
) care reprezinta numarul de repetari a unei
actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti
factori de inuenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a relor de batatura
de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea rului la o rupere este de
0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura
timpul pe un kg re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata
frecventa de rupere la un kg de re. Daca numarul de ruperi (frecventa
ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie
prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de re.
De asemenea, daca la executarea productiei pe masini uneltele trebuie
efectuate operatii de control la ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa
masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar
pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp
pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute.
La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele
prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie
asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar
numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de
deplina securitate a muncii.
Sntatea i securitatea muncii - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
INSTALATOR AP CANAL
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE
PRIVITOARE LA SNTATE I SECURITATE
N MUNC I N DOMENIUL SITUAIILOR
DE URGEN
Sntatea i securitatea muncii - 203
I. SISTEMUL LEGISLATIV
AL SECURITII I SNTII N MUNC N ROMNIA
204 - Sntatea i securitatea muncii
Sntatea i securitatea muncii - 205
206 - Sntatea i securitatea muncii
Sntatea i securitatea muncii - 207
208 - Sntatea i securitatea muncii
Sntatea i securitatea muncii - 209
210 - Sntatea i securitatea muncii
Sntatea i securitatea muncii - 211
212 - Sntatea i securitatea muncii
Sntatea i securitatea muncii - 213
214 - Sntatea i securitatea muncii
Sntatea i securitatea muncii - 215
216 - Sntatea i securitatea muncii
NORMA METODOLOGIC
de aplicare a prevederilor Legii
securitii i sntii n munc nr. 319/2006
SERVICII DE PREVENIRE SI PROTECTIE
REPREZENTANII LUCRATORILOR
cu rspunderi specice n domeniul securitii
i sntii n munc
Sunt alei de ctre i dintre lucrtorii din intreprindere
Numrul de reprezentani va stabilit prin:
contractul colectiv de munc,
regulamentul intern
regulamentul de organizare i funcionare
cel puin conform cerinelor prevzute la
COMPONENA CSSM
COMUNIC N SCRIS angajatorului numrul i numi
reprezentanilor
PREGTIRE = ce puin NIVELUL DE BAZ
Sntatea i securitatea muncii - 217
SERVICII DE PREVENIRE SI PROTECTIE
REPREZENTANII LUCRTORILOR cu
rspunderi specice n domeniul securitii i sntii n munc
ACTIVITI:
a) colaboreaz cu angajatorul pentru mbuntirea condiiilor de
securitate i sntate n munc;
b) nsoesc echipa/persoana care efectueaz evaluarea riscurilor:
c) ajut lucrtorii s contientizeze necesitatea aplicrii msurilor
de securitate i sntate n munc;
d) aduc la cunotin angajatorului sau comitetului de securitate
i sntate n munca propunerile lucrtorilor
e) urmresc realizarea msurilor din planul de prevenire
i protecie
f) informeaz autoritile competente asupra nerespectrii
prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munc
Organizarea i funcionarea comitetului de securitate
i sntate n munc
ATRIBUIILE CSSM
a) analizeaz i face propuneri privind politica de securitate
i sntate n munc i planul de prevenire i protecie,
conform regulamentului intern sau regulamentului de
organizare i funcionare;
b) urmrete realizarea planului de prevenire i protecie, inclusiv
alocarea mijloacelor necesare realizrii prevederilor lui i
eciena acestora din punct de vedere al mbuntirii
condiiilor de munc;
218 - Sntatea i securitatea muncii
Organizarea i funcionarea comitetului de securitate
i sntate n munc
ATRIBUIILE CSSM
c) analizeaz introducerea de noi tehnologii, alegerea
echipamentelor, lund n considerare consecinele asupra
securitii i sntii, lucrtorilor, i face propuneri n situaia
constatrii anumitor deciene;
d) analizeaz alegerea, cumprarea, ntreinerea i utilizarea
echipamentelor de munc, a echipamentelor de protecie
colectiv i individual;
e) analizeaz modul de ndeplinire a atribuiilor ce revin
serviciului extern de prevenire i protecie, precum i
meninerea sau, dac este cazul, nlocuirea acestuia;
f) propune msuri de amenajare a locurilor de munc, innd
seama de prezena grupurilor sensibile la riscuri specice;
g) analizeaz cererile formulate de lucrtori privind condiiile de
munc i modul n care i ndeplinescatribuiile persoanele
desemnate i/sau serviciul extern;
h) urmrete modul n care se aplic i se respect reglementrile
legale privind securitatea i sntatea n munc, msurile
dispuse de inspectorul de munc i inspectorii sanitari;
Sntatea i securitatea muncii - 219
Organizarea i funcionarea comitetului de securitate
i sntate n munc
ATRIBUIILE CSSM
i) analizeaz propunerile lucrtorilor privind prevenirea de
munc i a mbolnvirilor profesionale, precum i pentru
mbuntirea condiiilor de munc i propune introducerea
acestora n planul de prevenire i protecie;
j) analizeaz cauzele producerii accidentelor de munc,
mbolnvirilor profesionale i evenimentelor produse i poate
propune msuri tehnice n completarea msurilor dispuse n
urma cercetrii;
k) efectueaz vericri proprii privind aplicarea instruciunilor
proprii i a celor de lucru i face un raport scris privind
constatrile fcute;
l) dezbate raportul scris, prezentat CSSM de ctre conductorul
unitii cel puin o dat pe an.
220 - Sntatea i securitatea muncii
INSTRUIREA LUCRTORILOR IN DOMENIUL
SECURITII SI SNTII IN MUNC
3 faze:
a) instruirea introductiv general
b) instruirea la locul de munc
c) instruirea periodic
Pericol grav i iminent de accidentare
MASURI DE SECURITATE
a) oprirea echipamentului de munc i/sau activitii;
b) evacuarea personalului din zona periculoas;
c) anunarea serviciilor specializate;
d) anunarea conductorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariia strii de pericol
grav i iminent.
Sntatea i securitatea muncii - 221
COMUNICAREA EVENIMENTELOR
CUI COMUNICAM EVENIMENTELE?
- evenimentul va comunicat de ndat angajatorului de ctre
conductorul locului de munc sau alt persoan.
- angajatorul comunic evenimentele la:
ITM-uri
Asiguratorului
Organelor de urmrire penal, dup caz
- medicul de medicina muncii comunic suspiciunea de boal
profesional sau legat de profesiune ctre autoritatea de
sntate public teritorial.
222 - Sntatea i securitatea muncii
II. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA SI SANATATEA
MUNCII PRIVIND MESERIA DE INSTALATOR
APA-CANAL
1. DEFINIII SI PRESCURTARI
1.1. IPSSM -Instruciune proprie de securitatea i sntatea muncii.
1.2. L. - Lege
1.3. EIP -Echipament individual de protecie.
1.4. E.M.-Echipament de munca.
1.5 H.G.- Hotarare de Guvern
1.6. L 319/2006 -Legea Securitatii si sanatatii muncii nr. 319 din anul
2006;
1.7. IPSSM - Instructiune Proprie de Securitate si Sanatate in Munca;
1.8. EM-Echipamente de munca;
1.9. PTE - Procedura Tehnica de Executie;
1.10. ACCIDENT DE MUNCA - vatamarea violenta a organismului,
precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si
care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile,
invaliditate sau deces;
1.11. BOALA PROFESIONALA afectiunea produsa ca urmare a
exercitarii unei asemeena profesiuni, cauzata de factori nocivi,
zici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca,
precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale
organismului, in procesul de munca;
1.12. DISPOZITIV DE PROTECTIE dispozitiv care reduce sau
elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector;
1.13. FACTOR DE RISC factor propriu elementelor componente
ale sistemului de munca-mediu de munca- si care, in conditiile
unei situatii periculoase, determina probabilitatea sau gravitatea
producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii.
1.14. FUNCTIA DE SECURITATE- functia unei echipament de munca
sau a unui mijloc de protectie prin care se elimina sau se reduce
riscul sau se semnaleaza prezenta unui pericol.
1.15. INDICATOR DE SECURITATE- mijloc de informare standardizat
care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare
(securizata) si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la
securitatea muncii.
1.16. INSTRUCTAJ DE SECURITATE A MUNCII- modalitate de
instruire in domeniul securitatii muncii, avand ca scop insusirea
de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse
specice activitatii de realizat;
Sntatea i securitatea muncii - 223
1.17. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE instructiuni obligatorii pentru
orice produs, necesare certicarii si care trebuie sa prezinte toate
informatiile referitoare la folosirea produsului, conform scopului si
pentru asigurarea securitatii muncii.
1.18. MIJLOC INDIVIDUAL DE PROTECTIE- mijloc de protectie
(protector) destinat protectiei unui singur executant si care se aplica
acestuia.
1.19. NOCIVITATE- proprietatea unie noxe de a produce efect daunator
asupra organismului;
1.20. NOXA (FACTOR NOCIV) agent zic, chimic sau biologic, cu
actiune daunatoare asupra organismului;
1.21. PERICOL- a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii; b)
proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energies au
situatii cu potential de a cauza evenimente nedorite(accidente de
munca sau boli profesionale);
1.22. PERSOANA AUTORIZATA- persoana competenta, imputernicita
in scris sa indeplineasca anumite activitati;
1.23. PERSOANA AVERTIZATA- persoana informata asupra riscului
profesional si asupra comportamentului necesar a adoptat pentru
desfasurarea activitatii in conditii de securitate;
1.24. PERSOANA COMPETENTA- persoana care poseda cunostinte si
aptitudinile necesare realizarii corecte a unei activitati.
1.25. PERSOANA EXPUSA- persoana aata partial sau total intr-o zona
periculoasa.
1.26. PREVENIREA- ansamblul procedurilor si masurilor luate sau
planicate, la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau
reducerilor riscurilor.
1.27. PREVENIREA INTRINSECA- prevenirea realizata in stadiul
de conceptie / proiectare si constand in evitarea sau reducerea
pericolelor, prin alegerea unor caracteristici corespunzatoare,
precum si limitarea expunerii persoanelor la pericole ce nu pot
evitate sau limitate.
1.28. PROTECTIA ansamblul masurilor, constand in utilizarea
mijloacelor de protectie, avand scopul protejarii executantilor
fata de pericolele insuciente evitate sau limitate prin prevenirea
intrinseca.
1.29. PROCES DE MUNCA- succesiunea temporala si spatiala a
actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in
sistemul de munca.
1.30. PROTECTOR- mijloc de protectie special conceput si utilizat
pentru realizarea prin interpunere ca obstacol (zic) intre pericol si
persoana expusa.
224 - Sntatea i securitatea muncii
1.31. RISC- probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni
sau afectari a sanatatii intr-o situatie periculoasa.
1.32. SITUATIE PERICULOASA- situatia in care o persoana este
expusa unuia sau mai multor pericole.
1.33. SUBSTANTA PERICULOASA- substanta care poate constitui un
pericol in virtutea proprietatilor sale zice sau zico-chimice.
1.34. ZONA PERICULOASA- zona in care exista sau poate aparea un
pericol.
1.35. EXECUTANT - omul implicat nemijlocit n executarea unei sarcini
de munc;
1.36. SARCINA DE MUNCA - totalitatea aciunilor ce trebuie efectuate
de executant, prin intermediul mijloacelor de producie i n
anumite condiii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de
munc;
1.37. MIJLOACE DE PRODUCIE: - totalitatea mijloacelor de munc
(instalaii, utilaje, maini, aparate, dispozitive, unelte etc.) i a
obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaz
n procesul de munc;
1.38. MEDIUL DE MUNCA - ansamblul condiiilor zice, chimice,
biologice i psihosociale n care unul sau mai muli executani i
realizeaz sarcina de munc.
2. DOCUMENTE DE REFERIN
2.1. Legea securitatii si sanatatii in munca 319 / 2006
2.2. Norma metodologica de aplicare a prevederilor L.319 / 2006
2.3. Normativ intern de acordare EIP
2.4. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
- HG nr. 1876 / 22. 12. 2005;
2.5. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santiere temporare sau mobile HG nr. 300 / 02. 03. 2006;
2.6. Hotarare privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau sanatate la locul de munca HG nr. 971 / 26. 07. 2006;
2.7. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locuri de munca HG nr. 1048 / 09. 08. 2006;
2.8. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor ce prezinta riscuri pentru lucratori,
in special de afectiuni dorsolombare HG nr. 1051 / 09. 08. 2006;
2.9. Hotarare privind cerintele minime de securitatea si sanatatea pentru
locuri de munca HG nr. 1091 / 09. 08. 2006;
Sntatea i securitatea muncii - 225
2.10. Hotarare privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
2.11. Cartile tehnice ale echipamentelor utilizate.
3. RESPONSABILITI:
3.1.OBLIGATIILE ANGAJATORULUI
3.1.1. Conducerea unitatii, sei de santiere, sectii, ateliere, inginerii
se, sei de lot, sei punctelor de lucru, lucratorii desemnati
cu activitatea de SSM asigura conditiile de SSM si prevenirea
accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, pentru
activitatile pe care le coordoneaza, in conformitate cu prevederile
legislatiei innnnnnnnnnnoare.
3.1.2. Asigurarea de spaii special amenajate pentru servirea mesei i a
apei potabile.
3.1.3. Asigurarea de spaii dotate cu instalaii igienico-sanitare adecvate
i substane antiseptice pentru ochi i piele.
3.1.4. Angajatorul trebuie s ia msurile necesare pentru a asigura
supravegherea medical adecvat.
3.2.OBLIGATIILE LUCRATORILOR
3.2.1. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii
prezentelor instructiuni si a legislatiei SSM in vigoare.
3.2.2. Lucratorul desemnat cu activitatea de SSM verica periodic modul
de respectare al masurilor de SSM dispuse in instructiune.
3.2.3. Lucratorii au obligatia :
- de a verica inainte de utilizare echipamentul de protectie din
dotare si echipamentul de protectie colectiva;
- de a intretine echipamentul de protectie pe toata durata executiei
lucrarii;
- de a respecta tehnologia de lucru precum si sarcinile de serviciu;
- de a respecta caile de acces amenajate,marcate si semnalizate,
precum si traseul,perioada si modul de deplasare de la domiciliu la
locul de munca si invers;
- sa nu execute sarcini de munca din proprie initiativa si daca nu
este instruit;
- sa mentina ordinea si curatenia la locul de munca;
- sa nu introduca sau sa consume bauturi alcoolice la locul de
munca;
- sa respecte disciplina la locul de munca;
- sa acorde primul ajutor in cazul producerii unui accident de
munca;
226 - Sntatea i securitatea muncii
- sa instiinteze imediat conducatorul locului de munca despre
producerea unui eveniment sau accident de munca si sa ia toate
masurile de prevenire,incercind sa elimine riscurile la sursa;
- sa nu paraseasca locul de munca/perimetrul de activitate fara
cunostinta sefului punctului de lucru.
- s-i nsueasc i s respecte instruciunile proprii specice
societii i msurile de aplicare a acestora;
- s desfoare activitatea n aa fel, nct s nu expun la pericol de
accidentare sau mbolnvire profesional att persoana proprie ct
i pe celelalte persoane participante la procesul de munc;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice
defeciune tehnic sau alt situaie care constituie un pericol
iminent de accidentare sau de mbolnvire profesional;
- s respecte regulile de circulaie in incinta santierului cat si pe
traseele de deplasare in interes de serviciu si de la domiciliul la
locul de munca si retur;
- s ndeplineasc sarcinile primite de la ei ierarhici, care nu pun
in pericol integritatea lucratorului;
- s respecte interdicia de a nu fuma n locurile unde fumatul este
interzis;
- s evite discuiile n timpul deservirii echipamentelor tehnice
pentru a preveni accidentele de munc;
- s nu intervin cu minile ude la echipamentele de munca actionate
electric;
- s utilizeze echipamentul de protecie pe durata programului de
lucru, corespunztor scopului pentru care a fost acordat;
- s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere
a unui accident i s aduc la cunotina conductorului locului de
munc;
- s nu intervin la organele n micare ale echipamentelor tehnice,
pn la oprirea complet a acestora;
3.2.4. Lucrtorul trebuie s respecte regulile de igien corporal i de
igien n munc.
3.2.5. nainte de servirea mesei sau fumat, lucrtorii se vor spla pe mini
i pe fa i n funcie de caz, vor utiliza substane neutralizante.
4. INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SSM
4.1. Semnalizarea pericolelor
4.1.1. Inceperea propriu-zisa a lucrarilor de excavatii pe caile rutiere sau
in apropierea acestora se face numai dupa ce s-a obtinut avizul
managementului de trac de la politie si primarie, iar acesta a
fost materializat in zona de lucru;
Sntatea i securitatea muncii - 227
4.1.2. Semnalizarea rutiera trebuie sa contina cel putin semnele: atentie
Santier in lucru, presemnalizare limitare de viteza, limitare de
viteza in zona lucrarilor, drum ingustat, prioritate pentru circulatia
din sens invers; ocolire, alte pericole, balize de delimitare, semnale
luminoase pentru semnalizarea pe timp de noapte, semafoare, etc.
4.1.3. Lucrrile n apropierea drumurilor publice sau pe partea carosabil
vor ncepe numai dup instituirea restriciilor de circulaie,
prevzute de normele n vigoare i impuse de executarea lucrrilor
n condiii de siguran (indicatoarele de circulaie i semafoarele
se vor monta, conform schemelor aprobate);
4.1.4. Indicatoarele rutiere trebuie poziionate astfel nct participanii
la trac s le poat observa uor i s le neleag (se va respecta
schema aprobat pentru semnalizarea lucrrii);
4.1.5. n cazul n care vizibilitatea este mic se va asigura dirijarea
circulaiei cu piloi.
4.1.6. Executarea lucrrilor de spturi n zone de utilitate public
(localiti, strzi, piee, etc.), sau n zone cu circulaie intens, trebuie
s nceap numai dup ce se iau msuri pentru ngrdirea acestora
cu parapete regulamentare i plantarea de indicatoare de avertizare.
Pe timpul nopii zonele de lucru vor iluminate corespunztor, cu
instalaie electric i dotate cu panouri reectorizante sau inscripii
luminoase, pentru evitarea accidentelor de orice fel.
4.1.7. Accesul persoanelor straine in zona de lucru este interzis. In acest
sens, zona de lucru va delimitata clar cu panouri, balustrazi
sau banda avertizoare si va semnalizata cu placute avertizoare,
adecvate riscurilor existente si rezultate din evaluarea nivelului de
risc.
4.1.8. Toate excavatiile vor imprejmuite si semnalizate corespunzator
pentru ca pietonii si autovehiculele sa identice riscurile. In dreptul
accesului la institutii publice, proprietati private sau zone de treceri
pietonale, se vor amplasa podete si pasarele prevazute cu balustrade
pe ambele parti. Masuri speciale ( ingradire completa ) se vor lua in
dreptul gradinitelor, scolilor, spitalelor.
4.1.9. Cnd lipsesc trotuarele, lucrtorii vor circula pe partea stng a
cilor de circulaie, n direcia lor de mers.
4.1.10. Personalul care execut lucrri pe drumurile publice va echipat
cu vest avertizoare (galben portocaliu uorescent, avnd i
elemente reectorizante dac se lucreaz i pe timpul nopii)
pentru a se asigura o bun vizibilitate a acestora de ctre ceilali
participani la tracul rutier.
4.1.11. Traversarea cilor de circulaie de ctre lucrtori se va face numai
prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje. Atunci cnd
228 - Sntatea i securitatea muncii
acestea lipsesc, traversarea se va face dup ce n prealabil lucrtorii
s-au asigurat c nu exist vreun pericol. Se va respecta distana de
siguran fa de instalaiile, utilajele de orice tip sau mijloacele de
transport, ridicat, spat, etc. existente la locul de munc.
4.1.12. Sunt interzise trecerea sau staionarea lucrtorilor pe partea
carosabil (rmas n circulaie auto i neprotejat prin semnalizri,
ngrdiri, panouri metalice).
4.1.13. Lucrtorii trebuie s stea i s execute lucrrile n afara razei de
aciune a EM de la locurile de munc apropiate, respectnd zona de
lucru nepericuloas.
4.2. Admiterea la lucru a personalului
4.2.1. Toti lucratorii au obligatia prezentarii la locurile de munca, pentru
intrarea in schimb, in stare zica si psihica normala, respectand
programul impus de conducerea unitatii. Orice stare anormala va
anuntata conducatorului direct de catre persoana in cauza sau de
catre o alta persoana care observa sau ia la cunostinta despre stari
anormale: boala, accidente usoare produse la locul de munca sau
acasa, stari irascibile, probleme grave familiale, stari de ebrietate,
consum de alcool, introducerea de rechizite de fumat sau obiecte
producatoare de acari, scantei la locurile de munca unde acestea
sunt interzise: depozite recipienti de acetilena, oxigen, vopsea,
lacuri, combustibil benzina, motorina, uleiuri etc.;
4.2.2. Este interzisa cu dasavarsire introducerea in unitate a bauturilor
alcoolice, prezenta in unitate a lucratorilor sub inuenta bauturilor
alcoolice;
4.2.3. Dupa echiparea pentru lucru cu EIP, adecvat combaterii riscurilor
aferente activitatilor desfasurate, lucratorilor li se va efectua
apelul si instructajul zilnic de SSM-SU, circa 10-15 min. In cadrul
instructajului de SSM-SU se vor prezenta riscurile si masurile de
prevenire specice activitatilor ce urmeaza sa se desfasoare;
4.2.4. In timpul apelului se va verica si starea EIP;
4.2.5. La lucrarile ce se executa pentru alimentarea cu apa si pentru
canalizarea localitatilor, va participa numai personalul instruit
in acest sens; Salariaii trebuie s aib controlul medical care s
conrme aptitudinea de a presta meseria pentru care sunt angajai,
n condiiile existente la locurile de munc deservite.
4.2.6. Personalul care lucreaz n microclimat cald (peste 30 C) va
benecia de pauze pentru refacerea capacitii de termoreglare,
reducerea timpului de lucru, administrare ap mineral, utilizare
EIP corespunztor
Sntatea i securitatea muncii - 229
4.2.7. Personalul care lucreaz n microclimat rece (sub 5 C) va benecia
de pauze pentru refacerea capacitii de termoreglare i se va
asigura ceai erbinte, 0,5 1 l / persoan.
4.2.8. Pentru lucru la nlime vor admii numai lucrtori api din punct
de vedere medical cu viz corespunztoare n a de securitate i
sntate n munc.
4.3. Executarea sapaturilor
4.3.1. Executantul va incepe lucrarile de sapatura numai dupa identicarea
si materializarea in teren a utilitatilor (fundatii, conducte, canale
de protectie pentru cabluri electrice sau telecomunicatii, conducte
de gaze, apa, canal, termocare, canale acoperite pentru scurgeri
sau pentru protectia unor conducte, bazine sau rezervoare ce nu
se vad la suprafata etc. ) de catre detinatorii acestora in prezenta
executantului si a reprezentantului beneciarului ( coordonatorul
de securitate si sanatate in munca, dirigintele de santier sau alta
persoana desemnata de beneciar). Identicarea utilitatilor trebuie
sa se faca si pe planul de situatie al lucrarilor.
4.3.2. In cazul in care pe amplasament se aa arbusti se vor executa
defrisari se vor respecta normele de securitate si sanatate pentru
executarea acestor lucrari;
4.3.3. Inainte de inceperea sapaturilor, se vor indeparta din amplasament
bolovani mari, borduri, podete, stalpi, arbori si tot ce ar putea cadea
in interiorul excavatiei si ar pune in pericol securitatea lucratorilor.
4.3.4. Pentru pietoni se vor asigura pasarele de trecere ingradite cu
parapeti pe ambele parti;
4.3.5. Santurile rezultate se vor sprijini incepand cu adancimea de 1,5 m,
acestea depasind marginea santului cu minim 20 cm;
4.3.6. Modul de sustinere al sapaturii este cel stabilit prin proiect, cu
panouri metalice de sprijin care trebuie sa depaseasca cu 0,2 m
inaltime nivelul solului.
4.3.7 Sapaturile cu o adancime mai mare de 1,5 m se vor sustine obliga-
toriu daca este necesara accesul lucratorilor in interiorul excavatiei,
indiferent de coeziunea si stabilitatea solului. In functie de insta-
bilitatea solului si de vibratiile produse in zona de lucru, se vor
sustine si excavatiile mai mici de 1,5 m, utilizandu-se sustineri de tip
usor confectionate din dulapi din lemn (gr. 4-6 cm) si distantieri.
4.3.8. Sustinerea de tip usor a excavatiilor se va efectua de la partea
superioara a acesteia, pe masura avansarii in adancime a excavatiei
iar extragerea sustinerii se va executa de la partea inferioara a
excavatatiei, pe masura umplerii transeei.
230 - Sntatea i securitatea muncii
4.3.9. Se interzice accesul lucratorilor (lucratorului) in excavatii
nesustinute, mai adanci de 1,5 m sub nici un motiv.Pentru orice
inteventiei, chiar de scurta durata ce presupune accesul lucratorului
in excavatie, se va monta sustinerea.
4.3.10. Deasemeni se va monta sustinerea si in excavatii sub 1,5 m
adancime daca taluzele prezinta riscul prabusirii sau daca in zona
exista vibratii.
4.3.11. Starea de sustinere a rocilor, posibilitatea de surpare/ alunecare a
malurilor, precum si starea panourilor de protectie colectiva vor
tinute permanent sub supraveghere de catre conducatorii locurilor
de munca.
4.3.12. Starea taluzelor se vor verica zilnic, inaintea inceperii/reluarii
lucrului (la inceperea schimbului, dupa pauza de masa sau alte
intreruperi tehnologice).
6.3.13. Deasemeni se va acorda o atentie deosebita vericarii taluzelor la
reluarea lucrului dupa precipitatii.
4.3.14. Panourile se vor monta unul dup altul, cu o distan de maxim 0,2
m ntre ele i vor asigura stabilitatea malurilor pe toat nlimea
acestora;
4.3.15. Pamantul rezultat din sapatura se va depune la o distanta de cel putin
0,7 m de marginea santului;
4.3.16. Excavatorul cu cupa intoarsa utilizat la saparea santurilor lungi se
aseaza pe aliniamentul sapaturii, executand sapatura prin retragere,
incarcarea in autobasculanta a pamantului facandu-se prin spatele
acesteia;
4.3.17. Fiecare utilaj va prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase;
4.3.18. Este interzisa stationarea in raza de actiune a excavatorului;
4.3.19. Este interzis transportul lucratorilor pe excavator, pe scara sau in
cupa acestuia;
4.3.20. Orice manevra cu spatele a excavatorului va dirijata de o persoana
instruita in acest sens;
4.3.21. In cazul ruperii sau surarii accidentale a unai conducte de gaz se vor
lua masuri de oprire pe cat posibil a surii prin acoperirea acesteia
cu un material textil si cu pamant, se va interzice fumatul si folosirea
focului deschis, se vor evacua trecatorii si se va anunta in cel mai
scurt timp S.C. DISTRIGAZ S.A. pentru remedierea defectiunii.
4.3.22. Muncitorii vor intra in sant numai cu ajutorul scarilor;
4.3.23. Lucrarile se vor organiza astfel ca durata de mentinere neacoperita
a excavatiei sa e cat mai redusa, de regula nu se va lasa excavatie
neacoperita pe timp de noapte.In caz de necesitate aceasta va
imprejmuita, delimitata si semnalizata cu semnale luminoase.
4.3.24. Dac la executarea spturilor se detecteaz gaze sau alte substane
Sntatea i securitatea muncii - 231
periculoase, conductorul procesului de munc va evacua imediat
muncitorii din zon i va anuna conductorul tehnic al antierului,
care (pentru continuarea lucrrilor) va lua toate msurile necesare
pentru eliminarea cauzelor ce pot duce la accidente tehnice sau
umane, sau la mbolnviri profesionale.
4.3.25. Daca in timpul executarii excavatiilor, sunt depistate instalatii
subterane neidenticate la inceperea lucrarilor sau munitie de
razboi, se va opri lucrul si se va anunta coordonatorul de securitate
si sanatate in munca sau dirigintele de santier care va proceda la
identicarea utilitatilor, la stabilirea precisa a naturii instalatiilor
subterane si felul cum sunt amplasate si se vor prevedea masuri
pentru evitarea avarierii acestora si pentru eliminarea tuturor
pericolelor.
4.3.26. In cazul depistarii munitiei de razboi se va opri imediat lucru, se va
securiza zona cu banda avertizoare, se vor indeparta, pe o raza de
300 m toate persoanele din zona si se vor anunta politia locala si
Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
4.3.27. Sunt interzise lovirea, tierea sau deteriorarea instalaiilor subterane
intalnite in timpul saparii, a siturilor arheologice sau a eventualelor
munitii neexplodate;
4.3.28. Dac n timpul spturilor sunt depistate situri arheologice, care nu
au fost prevzute n documentaia de execuie, se vor lua msuri de
oprirea lucrrilor pentru a stabili precis natura acestora (n vederea
protejrii lor) pentru evitarea avarierii lor. n acest sens, se va lua
legtura i cu organele competente interesate
4.3.29. Daca in zona in care se sapa este semnalata prezenta unor cabluri
electrice subterane, conducte de gaz, de apa sau de canalizare,
sapaturile vor executate numai manual, pentru a se evita ruperea
acestora;
4.3.30. n aceste zone, cu obstacole, lucrrile de sptur se vor executa,
sub supravegherea unui cadru tehnic i cu luarea tuturor msurilor
pentru prevenirea accidentelor de orice natur, folosindu-se
echipamente i unelte corespunztoare situaiei ntlnite.
4.3.31. Se vor utiliza numai scule i echipamente specice, n bun stare,
conform normelor. Nu se vor utiliza scule i echipamente cu
defeciuni.
4.3.32. n cazul unei adncimi mai mari de 1 m se vor monta un numr
sucient de scri (de acces i evacuare) pentru a se putea asigura o
evacuare rapid a muncitorilor n caz de necesitate.
4.3.33. n cazul evacurii manuale a materialului excavat, de la adncimi
de peste 2,00 m se vor utiliza podine intermediare la intrevale de
1,5 m pe vertical, dimensionate corespunztor.
232 - Sntatea i securitatea muncii
4.3.34. Pamantul provenit din sapatura se poate depozita lateral transeei,
pastrand o banda de protectie de minim 0,7 m fata de marginea
transeei, dar fara a depozitat pe partea carosabila a drumului.
Pamantul in exces se va incarca in autobasculanta si se va transporta
direct la locul special amenajat;
4.3.35. Sculele devenite disponibile nu vor lasate pe marginea santului
sau pe platforme, ci vor depozitate cu grija la distante de minim
1,5 m de marginea sapaturii pentru a nu cadea accidental in
interiorul excavatiei.
4.3.36. Daca adancimea sapaturii este mai mare de 1m, coborarea in transee
se va face numai pe scari rezemate care sa permita evacuarea rapida
a lucratorilor, in caz de pericol. Scarile vor depasi cu 0,70 m nivelul
solului. Scarile utilizate trebuie sa e certicate.
4.3.47. Accesul lucratorilor in interiorul santului in timpul excavatiei este
interzis
4.3.35. Se interzice coborarea sculelor sau materialelor necesare in procesul
tehnologic prin aruncarea de sus.
4.3.38. Se interzice circulatia sau stationarea lucratorilor si a pietonilor in
zona de manevra a excavatorului, prin delimitarea zonei cu banda
avertizoare si semne de interdictie a accesului si de avertizare a
riscului.
4.3.39. Se interzice apropierea utilajului cu rotile de marginea sapaturilor;
se va mentine o distanta de margine de aproximativ 1,5 m in functie
de natura terenului
4.3.40. Utilajul va dotat cu semnal acustic (claxon) iar semnicatia
semnalizarilor trebuie sa e cunoscuta de toti lucratorii. Mersul
inapoi al utilajului se va efectua numai pilotat de catre o persoana
instruita in acest scop.
4.3.41. Se interzice transportul lucratorilor in cupa utilajului sau pe capota
acestuia.
4.3.42. Deserventul va instruit si examinat asupra cunostintelor de
utilizare a echipamentului si a legislatiei de SSM.
4.3.43. Deserventul utilajului va trebui sa poarte EIP, adecvat riscurilor si
in conformitate cu Normativului in vigoare.
4.3.44. Deplasarea utilajului pe drumurile publice, de la un punct de lucru
la altul, se va face numai insotit in fata de un autovehicul echipat
cu girofar si placuta avertizoare :,, Atentie gabarit depasit aata la
vedere.
4.3.45. Stationarea utilajului nu trebuie sa impiedice sau sa devieze
circulatia autovehiculelor sau circulatia pietonala.
4.3.46. Daca manevrele excavatorului afecteaza partea carosabila a
drumurilor sau lucrarile se desfasoara in imediata apropiere a
drumurilor, se va semnaliza zona de lucru prin indicatoare rutiere
Sntatea i securitatea muncii - 233
care avertizeaza conducatorii auto asupra lucrarilor.Semnele se vor
amplasa in conformitate cu managementul de trac.
4.3.47. Pe timp de noapte sau vizibilitate redusa ( ceata, ninsoare, ploaie
etc. ) utilajul va avea in functiune si in buna stare de functionare
sistemul de iluminat atat pentru mersul inainte cat si inapoi. In
aceste conditii desfasurarea lucrarilor se va face numai dirijat de
catre persoane instruite pentru acest lucru.
4.3.48. La efectuarea manevrelor utilajul va actionat lent fara bruscari,
atat la umplerea si golirea cupei cat si pe parcursul deplasarii.
4.3.49. La descarcarea pamantului excavat din cupa excavatorului, direct
in autovehicule, este interzis a se trece cupa pe deasupra cabinei
autovehiculului, a se descarca in autovehicul de la inaltime si a
persoane in autovehicul, in momentul descarcarii.Este interzisa
ramanerea soferului in cabina, in timpul incarcarii autovehiculului
4.3.50. Se interzice deserventului sa paraseasca utilajul avand sarcina sau
cupa ridicata de la sol.
4.3.51. Trecerea sau stationarea sub cupa sau bratul excavatorului/
macaralei in timpul lucrului, este interzisa.
4.3.52. Este interzis a se face schimbarea unghiului de inclinatie a sagetii
(esei ) excavatorului, in timp ce cupa este sub sarcina.
4.3.53. Este interzisa reglarea franelor, in timp ce cupa incarcata se ridica
in sus sau se roteste.
4.3.54. Este interzis a se deplasa greutati prin impingerea lor cu cupa.
4.3.55. Curatirea cupei excavatorului si inlocuirea dintilor lui se fac numai
dupa coborarea cupei pe pamant
4.3.56. Fiecare excavator va prevazut cu un stingator de incendiu.
4.3.57. Trecerea excavatorului pe sub conductoare electrice este interzisa
daca intre gabaritul acestuia si conductoare nu ramane o distanta de
cel putin :- 2,0 m pentru LEA pana la 20kv inclusiv; 2,5 m pentru
LEA cu tensiuni intre 25 si 35 kv inclusiv; 4,0 m pentru LEA de 110
si 220 kv; 6,0 m pentru LEA de 400 kv.
4.3.58. La efectuarea lucrarilor de canalizare (excavatii, montare sustineri,
montare conducte, montare camine etc) cu utilaje (macara,
excavator) in apropierea LEA de joasa tensiune, se va pastra o
distanta de 0,5 m intre bratul excavatorului si LEA.Pe bratul
macaralei va exista dispozitiv de alarmare, optic si acustic la
intrarea in campul electric al LEA. Pentru lucru cu excavatorul se
va adopta o tehnologie de lucru incat sa se elimine riscul intrarii
bratului in campul LEA:
- depozitarea materialelor :pamant, conducte, camine sa nu se faca
sub LEA;
- pozitionarea utilajului incat bratul acestuia sa permita efectuarea
234 - Sntatea i securitatea muncii
lucrarilor fara riscul intrarii in campul electric al LEA;
- in timpul rotirii bratul utilajului sa nu intre in capul LEA;
- desemnarea unei persoane instruite, care sa observe manevrele
utilajului si sa avertizeze apropierea de LEA.
4.3.59. Se interzice deplasarea cu mijloace proprii a excavatoarelor pe
drumuri cu pante mai mari de 15 grade. Suirea si coborarea in
aceste cazuri se va executa cu ajutorul unui tractor sau troliu.
4.3.60. Se interzice alimentarea cu combustibil lichid a rezervorului
utilajului, in timpul functionarii acestuia. Totodata, alimentarea se
face pe cat posibil ziua si in anumite puncte special amenajate, ind
interzisa depozitarea oricaror substante inamabile in apropierea
utilajului; se interzice fumatul si focul deschis in apropierea
punctelor de alimentare.
4.4. Sprijinirea sapaturilor
4.4.1. Sprijinirea sapaturilor executate manual sau mecanizat se va face
incepand cu adancimea de 1,5m
4.4.2. Executia lucrarilor de sprijinire a sapaturilor va supravegheata
permanent de un cadru tehnic de specialitate.
4.4.3. Accesul persoanelor straine in zona de lucru este interzis. In acest
sens, zona de lucru va delimitata clar cu banda avertizoare si va
semnalizata cu placute:,, Interzis accesul persoanelor straine
4.4.4. Se vor respecta conditiile de utilizare prevazute in cartile tehnice
ale utilajelor si echipamentelor tehnice folosite in procesele de
lucru.
4.4.5. Daca exista un proiect tehnologic de executie a sprijinirilor atunci
este obligatoriu sa se realizeze sprijinirea prevazuta in acest proiect.
4.4.6. Daca nu exista un proiect tehnologic, elaborat de proiectant sau
colectivul tehnologic al constructorului, atunci se va adopta de catre
executant un sistem de sprijinire in functie de natura si umiditatea
terenului si de adancimea sapaturii.
4.4.7. Sprijinirile sapaturilor pentru fundatii sau santuri cu adancimi
pana la 5m trebuie sa se execute de regula cu elemente de inventar,
conform normelor in vigoare. Pentru sapaturi cu adancimi mai
mari de 5m sprijinirile trebuie facute numai dupa proiecte special
intocmite in acest sens.
4.4.8. Montarea panourilor se poate face cu excavatorul folosit la
excavatii, adaptandu-se un sistem de prindere certicat, xat pe
cupa.
4.4.9. Sustinerea excavatiei se va face astfel incat panoul sa intre fortat in
sant, impingandu-se usor cu cupa excavatorului. In timpul montarii
panourilor este interzisa prezenta muncitorilor in sant. Muncitorii
Sntatea i securitatea muncii - 235
vor intra in sant numai dupa montarea panourilor si numai cu
ajutorul scarilor. Daca adancimea santului este mai mare decat
inaltimea panoului, se vor suprapune panouri pana cand panoul de
protectie va mai sus cu cel putin 20 cm de marginea superioara
a santului, pentru a evita caderea pamantului sau materialelor in
transee.
4.4.10. Daca in timpul sapaturilor sunt depistate instalatii subterane sau
alte obstacole, in zona acestora se vor folosi, pentru sprijinirea
malurilor, dulapi din lemn care vor montati lipit de peretii
sapaturii, consolidandu-se cu proptele orizontale pe ambele directii,
confectionate din lemn rotund cu dimensiunea minima de 15 cm.
4.4.11. Pentru desfasurarea activitatii, respectiv montarii conductei, in
deplina siguranta, malurile santului trebuie acoperite in intregime
cu panouri. Dupa montarea conductei, se indeparteaza treptat
panoul, pe masura astuparii santului conform sei tehnologice.
Dupa umplerea santului in dreptul conductei montate se poate trece
din nou la excavatii pentru montarea urmatoarei conducte.
4.4.12. Se interzice in mod expres accesul lucratorilor in sant, in zonele in
care acesta nu este sprijinit cu panouri de sustinere a taluzelor;
4.4.13. Se va acorda o atentie deosebita manipularii si manevrarii panourilor
pentru a se preintampina accidentele. Dispozitivele pentru agatarea
si manevrarea panourilor vor vericate inainte de folosire si daca
au distantierii rupti, indoiti, prezinta uzura avansata , se vor inlocui
cu altele noi. Se interzice folosirea de dispozitive uzate.
4.4.14. Legarea si manevrarea sarcinilor se va face numai de personal
instruit si autorizat legator de sarcina.
4.4.15. Orice defectiune aparuta la sistemul de sprijinire va conduce la
oprirea lucrarilor, indepartandu-se muncitorii din zona de lucru.
4.4.16. Se interzice manipularea sarcinilor care depasesc limitele maxime
admise de cartea tehnica a utilajului.
4.4.17. Zilnic, la terminarea lucrului excavatiile vor astupate iar utilajele
si materialele vor retrase in locuri care sa nu impiedice circulatia
rutiera sau pietonala, vor semnalizate, fronturile de lucru se vor
lasa in siguranta.
4.5. Sudarea conductelor
4.5.1. Sudarea poate executata numai de persoane avand vrsta peste
18 ani,care cunosc instalaiile,aparatura i procedeele de lucru i
care au fost instruite din punct de vedere al securitii muncii i au
calicarea necesar.
4.5.2. Imbinarea conductelor se face prin:
- sudura in plastic;
236 - Sntatea i securitatea muncii
- electrofuziune;
- mufare;
4.5.3. Persoanele care nu sunt calicate n meseria de sudor in polietilene
sau nu au mplinit vrsta de 18 ani, pot admise la lucru n condiii
normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea direct
a cadrelor calicate n aceste lucrri i numai dup nsuirea
instructajului de securitate a muncii.
4.5.4. Instructajul de securitatea muncii se va face pe faze n conformitate
cu prevederile Legii 319; inainte de a incepe operatia, operatorul
sudor va verica starea echipamentului de munca, iar in cazul in
care constata nereguli va anunta seful punctului de lucru care va
stabili masurile ce se impun.
4.5.5. Este interzisa executarea operatiilor de depanare de catre operatorul
sudor, acestea vor efectuate numai de personal calicat in acest
sens.
4.5.6. Executarea sudurii trebuie sa se faca pe cat posibil intr-un loc uscat.
In cazuri de ploaie, grad ridicat de umiditate, vant, temperaturi joase
sau radiatii solare excesive, zona de sudura trebuie sa e protejata
adecvat.
4.5.7. Nu se utilizeaza surse de alimentare supuse la supratensiuni
frecvente (limita maxima suportabila 250 V). Se va utiliza un
stabilizator de tensiune.
4.5.8. Inainte de orice interventie asupra componentelor electrice, aparatul
de sudat se va deconecta de la reteaua electrica. Interventia se va
efectua numai de catre personal autorizat si calicat.
4.5.9. Este absolut interzisa indepartarea dispozitivelor de siguranta
(intreruptori, microintreruptori, sigilii etc.). Orice reparatie la
aparatul de sudat trebuie sa e facuta de personal expert si calicat)
4.5.10. Aparatul de sudura va legat la priza de pamant.Tabloul de santier
sau generatorul la care se conecteaza aparatul, trebuie sa e dotate
cu intrerupatoare diferentiale de inalta sensibilitate.Cablurile nu
vor expuse la solicitari mecanice (ca traversarea de vehicule sau
pietoni,contactul cu obiecte taioase, smucituri) tevile se vor xa
corespunzator in echipamentul de sudare astfel incat acesta sa nu
alunece din bacuri. Se va evita atingerea elementului incalzitor,
acesta asezandu-se de ecare data in suportul de protectie.
4.5.11. Freza se va porni numai dupa xarea corecta in echipamentul de
sudare, iar dupa ecare utilizare se va aseza in suportul de protectie.
In cazul in care se constata deteriorari ale stratului de teon la
elementul incalzitor, acesta nu se va utiliza.
4.5.12. Operatorul sudor va avea libertate de miscare, cablurile si furtunele
neincomodandu-l in activitate.
Sntatea i securitatea muncii - 237
4.5.13. In zonele de lucru nu vor exista substante inamabile.
4.5.14. In cazul in care, in timpul procesului de sudare se constata nereguli
in functionarea echipamentului, procesul de sudare se intrerupe si
se trece la depanarea de catre personal calicat.
4.5.15. Pentru evitarea conditiilor periculoase de lucru sculele electrice se
vor proteja de umezeala si intemperii
4.5.16. Depozitarea echipamentelor de sudare, dupa terminarea programului
de lucru, sau a acelora care nu se utilizeaza momentan, se va face
in spatii stabilite anterior de catre seful punctului de lucru, spatii
inchise si uscate neaccesibile persoanelor straine.
4.5.17. Se interzice utilizarea de echipamente si/sau scule cu parti
deteriorate.
4.5.18. Intretinerea echipamentelor si sculelor se face periodic de personal
calicat.
4.5.19. Conductele se vor amplasa de-a lungul transeei in vederea prinderii
prin sudura si amplasarii in transee. Pozitionarea conductelor de-a
lungul transeei se va face stabil, eliminandu-se riscul alunecarii sau
rostogolirii.In acest sens se vor monta opritori confectionati din
lemn, care vor la locul de munca in numar sucient. Acestia se
vor pastra in saci.
4.5.20. Imbinarea conductelor se face prin sudura in plastic de catre personal
calicat in acest sens. Lucratori calicati in executarea operatiei de
sudura in plastic trebuie sa e instruiti de catre conducatorul locului
de munca, asupra riscurile operatiei de sudura in plastic cat si a
celor ce privesc lucrarile de excavatii si a tracului din zona de
lucru;
4.5.21. Se interzice efectuarea operatiei de sudura in raza de actiune a
utilajelor;excavator,WOLA, macara etc.
4.5.22. Fiecare utilaj va prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase
4.5.23. Bransarea la sursa de alimentare cu energie a aparatului
electric de sudura in plastic se face prin elemente certicate:
priza,stecher,borne, papuci. Se interzice orice inmprovizatie pe
circuitul electric.In acest sens, conducatorul operatiilor va verica
zilnic starea echipamentelor de munca;
4.5.24. Cablul electric de alimentarea a aparatului, va pozitionat pe
suporti si va protejat impotriva deteriorarii. Nu se admit nazi pe
traseul cablului.
4.5.25. Se interzice efectuarea operatiilor de sudura in plastic a conductelor
in interiorul transeelor caminelor mai adanci de 1 m daca nu sunt
sustinute cu cofraje de sustinere tipizate sau sustineri de tip usor:
panouri, dulapi etc.
238 - Sntatea i securitatea muncii
4.5.26. Nu se vor executa operatii de sudura in plastic daca transeul este in
pericol de a inundat cu apa;
4.5.27. In timpul lucrului cat si dupa terminarea lucrului, se va avea in
vedere sa nu se atinga plita aata la temperatura ridicata. Aceasta
se va depozita intr-un loc amenajat special in vederea racirii;
4.5.28. Montarea, manevrarea frezelor pentru uniformizare capete conducte
se vor manipula cu atentie utilizandu-se manusi de protectie, pot
provoca taieturi.
4.5.29. In timpul lucrului cu aparatul de sudura in plastic este interzis a se
lasa aparatul nesupravegheat.
4.5.30. Pentru eliminarea zgomotului si a gazelor de esapament din zona
de lucru, generatorul de curent va pozitionat cat mai departe de
locul de munca, tinandu-se cont si de directia curentilor de aer.
(vantului).
4.5.31. Daca zgomotul nu poate eliminat, lucratorii vor purta obligatoriu
antifoane tip casti de urechi sau dopuri cu sau fara snur, dupa caz.
4.5.32. Pentru protectia capului si a ochilor lucratorii vor utiliza ochelari cu
brate ajustabile si casti de protectie prevazute cu snur sub barbie.
4.5.33. Dupa sudarea tronsonului de conducte acesta se va pozitiona in
transee cu macaraua. Inainte de legarea sarcinilor, legatorul de
sarcina va verica vizual starea dispozitivelor de prindere si legare
a sarcinilor.Daca acestea prezinta semne de degradare sau nu mai
prezinta siguranta in exploatare, vor inlocuite.
4.5.34. In timpul lansarii conductelor in transee, este interzis intrarea,
stationarea lucratorilor in interiorul transeei.
4.5.35. Nu se admite efectuarea nici unei operatii de scurta durata
(ocazionala) in interiorul transeei dupa extragerea panourilor de
sustinere ce presupune intrarea lucratorului in transee.Pentru astfel
de operatii se va monta din nou panoul de sustinere.
4.5.36. La sfarsitul sau intreruperea lucrului aparatul va deconectat de la
reteaua electrica.
4.5.37. Pentru evitarea pericolului de strivire se va mentine distanta de
siguranta pe durata deplasarii bacurilor.In caz de strivire intre falci
se actioneaza maneta distribuitorului pentru deschiderea bacurilor
si eliberarea partii afectate.
4.5.38. Nu se atinge cordonul de sudura si zonele limitrofe pana la racirea
completa.Nu se utilizeaza aparatul in medii explozive ( in prezenta
gazului combustibil, vapori inamabili etc. )
4.5.39. Nu se executa suduri pe tevi care contin substante care, combinate
cu caldura, dau nastere la vapori toxici sau explozivi.
4.5.40. Sudorii i ajutoarele de sudori sunt obligai s utilizeze echipamentul
individual de protecie conform normativului intern de acordarea
echipamentului de protecie.
Sntatea i securitatea muncii - 239
4.5.41. mbrcmintea de lucru murdrit cu substane uor inamabile,
ulei,grsimi,petrol nu va folosit.
4.5.42. Lucrrile de sudare se execut numai cu aprobarea conductorului
procesului de producie,dup cunoaterea documentaiei tehnice
n legtur cu respectivele lucrri i dup efectuarea instructajului
cu privire la modul de exploatare a echipamentului i cu privire la
securitatea muncii.
4.5.43. nainte de nceperea lucrului, persoana nsrcinat cu supravegherea
operaiilor va verica dac au fost luate toate msurile de securitate
necesare pentru prevenirea accidentelor i mbolnvirilor.
4.5.44. Se interzice efectuarea operatiei de sudura in raza de actiune a
utilajelor;excavator,WOLA, macara etc.
4.5.45. Fiecare utilaj va prevazut cu semnalizatoare acustice si luminoase;
4.5.46. Bransarea la sursa de alimentare cu energie a aparatului electric de
sudura in plastic se face prin elemente certicate: priza, stecher,
borne, papuci. Se interzice orice improvizatie pe circuitul electric.
In acest sens, conducatorul operatiilor va verica zilnic starea
echipamentelor de munca;
4.5.47. Cablul electric de alimentare a aparatului va pozitionat pe suporti
si va protejat impotriva deteriorarii. Nu se admit nazi pe traseul
cablului.
4.5.48. Se interzice efectuarea operatiilor de sudura in plastic a conductelor
in interiorul transeelor caminelor mai adanci de 1 m daca nu sunt
sustinute cu cofraje de sustinere tipizate sau sustineri de tip usor:
panouri, dulapi etc.
4.5.49. Nu se vor executa operatii de sudura in plastic daca transeul este in
pericol de a inundat cu apa;
4.5.50. In timpul lucrului cat si dupa terminarea lucrului, se va avea in
vedere sa nu se atinga plita aata la temperatura ridicata. Aceasta
se va depozita intr-un loc amenajat special in vederea racirii;
4.5.51. Montarea, manevrarea frezelor pentru uniformizare capete conducte
se vor manipula cu atentie utilizandu-se manusi de protectie, pot
provoca taieturi.
4.5.52. In timpul lucrului cu aparatul de sudura in plastic este interzis a se
lasa aparatul nesupravegheat.
4.5.53. Pentru eliminarea zgomotului si a gazelor de esapament din zona
de lucru, generatorul de curent va pozitionat cat mai departe de
locul de munca, tinandu-se cont si de directia curentilor de aer.
(vantului).
4.5.54. Daca zgomotul nu poate eliminat, lucratorii vor purta obligatoriu
antifoane tip casti de urechi sau dopuri cu sau fara snur, dupa caz.
4.5.55. Pentru protectia capului si a ochilor lucratorii vor utiliza ochelari cu
brate ajustabile si casti de protectie prevazute cu snur sub barbie.
240 - Sntatea i securitatea muncii
4.5.56. Dupa sudarea tronsonului de conducte acesta se va pozitiona in
transee cu macaraua. Inainte de legarea sarcinilor, legatorul de
sarcina va verica vizual starea dispozitivelor de prindere si legare
a sarcinilor.Daca acestea prezinta semne de degradare sau nu mai
prezinta siguranta in exploatare, vor inlocuite.
4.5.57. Persoanele care nu sunt calicate n meseria de sudor in polietilene
sau nu au mplinit vrsta de 18 ani,pot admise la lucru n condiii
normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea direct
a cadrelor calicate n aceste lucrri i numai dup nsuirea
instructajului de securitate a muncii.
4.5.58. Pentru lipirea tuburilor Hobas se executa operatiile:
1. curatirea cu diluant din gama 200 (sau 205, 209)
2. umplerea fantei de lipire cu spaclu utilizand chitul GRAVICOL
in amestec cu Luperox 1,5%
3. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 1
4.aplicarea STRAT 1- Stratimat 450 g/mp (fasii)
5. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 2
6. aplicarea STRAT 2- Stratimat 450 g/mp (fasii)
7. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 3
8. aplicarea STRAT 3- Stratimat 450 g/mp (fasii)
9. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 4
10.aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 1
11. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 5
12. aplicarea STRAT 4- Stratimat 450 g/mp (fasii)
13. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 5
14. aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 2
15. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 6
16. aplicarea STRAT 5- Stratimat 450 g/mp (fasii)
17. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 7
18. aplicare Tesatura RT 500 g/mp -STRAT 3
19. aplicarea cu pensula a rasinii Norsodyne in amestec cu Luperox
1,5% STRAT 8
20. aplicarea STRAT 6- Stratimat 450 g/mp (fasii)
4.5.59. Pe durata lucrului cu aceste produse se vor respecta obligatoriu
urmatoarele:
Sntatea i securitatea muncii - 241
a.) Lucratorii care executa operatiile de lipire vor instruiti asupra
modului de utilizare si depozitare a substantelor folosite conform
selor tehnice de securitate si prezntelor instructiuni.
b.) Este obligatorie purtarea echipamentului individual de protectie
pe toata durata efectuarii operatiilor de lipire:
- protectia picioarelor: cisme
- protectia mainilor: manusi nedizolvabile (neopren)
- protectia ochilor: ochelari de protectie
- echipament de lucru: salopeta antistatica
- in cazul unei ventilatii insuciente se vor purta masti de protectie
cu aductiune de aer
c.) Zona de lucru va delimitata si semnalizata corespunzator
(panouri: accesul interzis persoanelor neautorizate, interzis fumatul
si lucru cu foc deschis, materiale nocive sau iritante, materiale
inamabile) ind interzis accesul lucratorilor care nu participa la
operatiile de lipire.
d.) Se interzice efectuarea operatiilor de lipire in spatii inchise
neventilate.
e.) Produsele utilizate pentru lipire se vor pastra doar in containerele
originale, ferite de surse de caldura, scantei si foc deschis, in locuri
umbroase la temperaturi sub 25 grade Celsius.
f.) Din recipiente se va extrage doar cantitatea de produs necesara
pentru o lipire, iar substanta ramasa nu se va introduce inapoi in
recipient.
g.)Transportul produselor din magazie la punctul de lucru se va
face numai cu masini echipate ADR pentru transport substante
periculoase in ambalaje(recipiente) corespunzatoare.
h.) In zona de lucru este interzis fumatul si utilizarea focului deschis
pe o raza de 20 metri.
i.) Deseurile provenite de la operatiile de lipire se vor depozita
in containere separate conform instructiunilor de indepartare a
deseurilor din sa de securitate. Este interzisa aruncarea deseurilor
in mediu inconjurator, canale colectoare sau rauri.
j.) Prepararea amestecurilor (Gravicol+Luperox sau Norsodine+
Luperox) se va face doar in recipiente metalice din otel curate fara
suri si gauri. Este interzisa folosirea recipientelor din aluminiu,
cupru, materiale plastice.
Temperatura de lucru intre 15 -25 grade Celsius.
k.) In cazul contactului substantelor folosite la lipire cu pielea, se
vor lua masuri pentru spalarea imediata cu apa din abundenta.
l.) In cazul contactului substantelor folosite la lipire cu ochii se vor
lua masuri pentru spalarea ochiilor tinuti larg deschisi cu apa din
242 - Sntatea i securitatea muncii
abundenta timp de cel putin 15 minute.
m) Este interzisa ingerarea substantelor folosite la lipire. In cazul
ingerarii accidentale este interzisa provocarea vomitarii. Daca
lucratorul este constient se clatesc gura si buzele cu multa apa si se
transporta la spital aratand medicului eticheta substantei folosite.
n.) In cazul aprinderii recipientelor cu substante de lipire, stingerea
se va face cu apa pulverizata de la distanta (peste 15 m).
4.6. Montare conducte, camine
4.6.1. Conductele vor tranportate de la depozit la locul de montare cu
autovehicole corespunzator amenajate, incat transportul acestora sa
nu pericliteze circulatia rutiera.
4.6.2. Incarcarea - descarcarea conductelor in/din mijloacele de transport
se va efectua numai cu macaraua.In acest sens se vor instrui si
autoriza legatori sarcina, toti lucratorii care participa la operatie;
4.6.3. Daca unele materiale lungi (tevi) se transporta pe umeri, toti
lucratorii se aseaza pe aceeasi parte a piesei. Coborarea in
vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin
aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda
conducatorului formatiei de lucru. Mersul celor care transporta o
piesa va in acelasi pas, in cadenta comandata.
4.6.4. Se interzice descarcarea tevilor lungi prin cadere sau rostogolire
libera.
4.6.5. In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-
descarcarea si deplasarea materialelor grele sau voluminoase se vor
executa de catre o formatie de lucru cu experienta si cu respectarea
urmatoarelor masuri:
- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa e
eliberat de toate obiectele straine care impiedica deplasarea;
- in cazul in care rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este
neteda, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi;
4.6.6. Nu se va admite n niciun caz prezena lucrtorilor n an n timpul
coborrii panourilor de susinere, a evilor, a cminelor sau a
materialului de umplutur;
4.6.7. Lucrtorii pot cobor n an numai dup executarea denitiv a
consolidrii (panou montat i macaraua ndeprtat) i vericarea
marginilor anului pentru ndeprtarea materialelor care ar putea
s cad;
4.6.8. Recticarea pereilor anului se va face de la suprafa prin
folosirea unor scule adecvate;
4.6.9. Lucrtorii pot cobor n an numai dup executarea denitiv a
consolidrii (panou montat i macaraua ndeprtat) i vericarea
Sntatea i securitatea muncii - 243
marginilor anului pentru ndeprtarea materialelor care ar putea
s cad;
4.6.10. Lucrtori, aai n an, nu se vor apropia la mai mult de 0,5 m de
zona din an neprotejat de panouri;
4.6.11. Lucrrile efectuate n anuri se vor desfura numai sub
supraveghere, de ctre o persoan numit de eful punctului de
lucru, iar lucrul va permis numai dac aceasta a vericat c s-au
luat toate msurile de securitate pentru prevenirea accidentelor.
4.6.12. Conductele se descarca din mijlocul de transport manual sau
mecanizat, in functie de dimensiunile si greutatea acestora;
4.6.13. Asezarea conductelor pe marginea santului (in stiva) se va face la o
distanta de minim 1,5 m de aceasta margine.
4.6.14. Depozitarea conductelor in vederea lansarii in sant se va face pe
partea opusa depunerii pamantului excavat, la o distanta de minim
0,7m de marginea santului si paralel cu acesta.
4.6.15. Conductele se vor asigura contra rostogolirii cu opritori din lemn;
4.6.16. Conductele de canalizare vor lansate in santuri numai cu ajutorul
unor franghii utilizandu-se macaraua sau excavatorului, evitandu-
se lansarea manuala.
4.6.17. Daca nu se pot lansa mecanizat, din motive tehnologice, tevile se
vor lansa manual cu franghii sau fese textile sucient de rezistente,
in pozitie orizontala cu un numar de 4 lucratori la o conducta.
4.6.18. Lansarea conductelor printre cabluri electrice, conducte gaze, apa,
etc. se face fara atingerea acestora si numai dupa ce au fost protejate
prin masuri speciale.
4.6.19. In timpul lansarii conductelor este interzisa prezenta muncitorilor
in santuri. Lucrtorii pot s coboare n an numai dup executarea
denitiv a consolidrii (panou montat i macaraua ndeprtat)
i vericarea marginilor anului pentru ndeprtarea materialelor
care ar putea s cad (se vor verica marginile anului i se vor
ndeprta toate materialele pe o lime de minim 1 m de margine).
4.6.20. Este interzisa intrarea personalului n anuri neconsolidate.
4.6.21. Este interzis aezarea evilor la o distan mai mic de 1 m de
marginea anului. n caz de depozitare a evilor pe marginea
anului se vor lua msuri contra rostogolirii accidentale a acestora.
4.6.22. eful punctului de lucru va permite accesul lucrtorilor n anurile
consolidate numai dac nu exist pericolul cderii de la suprafa a
materialului excavat depus pe marginea anului.
4.6.23. Se interzice coborrea sculelor sau a materialelor de sprijinire prin
aruncarea de sus.
4.6.24. Traversarea anurilor se face numai pe podee prevzute cu
balustrade;
244 - Sntatea i securitatea muncii
4.6.25. La coborrea sau urcarea din an nu este permis utilizarea
praiurilor, ci numai a scrilor;
4.6.26. Montarea conductelor se face conform proiectului si numai de catre
personal instruit in acest sens.
4.6.27. Dupa pozarea conductelor se executa umpluturile, conform sei
tehnologice, se scot cu grija panourile de sprijin pentru a nu se
produce surparea malurilor. Indepartarea sprijinirilor se va face de
jos in sus, pe portiuni, si numai cu aprobarea si in prezenta sefului
punctului de lucru.
4.6.28. Conductele se vor amplasa de-a lungul transeei in vederea prinderii
prin sudura si amplasarii in transee. Pozitionarea conductelor de-a
lungul transeei se va face stabil, eliminandu-se riscul alunecarii sau
rostogolirii.In acest sens se vor monta opritori confectionati din
lemn, care vor la locul de munca in numar sucient. Acestia se
vor pastra in saci.
4.6.29. In timpul lansarii conductelor in transee, este interzisa intrarea,
stationarea lucratorilor in interiorul transeei.
4.6.30. Zilnic, nainte de nceperea lucrului i pe tot timpul ct se lucreaz la
astfel de lucrri eful punctului de lucru va verica starea terenului
i a consolidrilor.
4.6.31. Este interzis apropierea utilajului de marginea taluzurilor la mai
puin de distana de siguran, stabilit n funcie de gabaritul
utilajului, de propietile zico-chimice ale rocilor. Distana de
siguran va materializat prin semne avertizoare. Se interzice
apropierea echipamentelor de munc de marginea anului dac n
acesta se gsesc lucrtori.
4.6.32. Se interzice folosirea de improvizaii la utilizarea echipamentelor
de munc.
4.6.33. La apariia unei defeciuni sau dac n timpul lucrului apar zgomote
i/sau vibraii peste limitele normale, deserventul va opri EM, l va
decupla de la sursa de energie i va anuna conductorul locului de
munc, pentru solicitarea personalului desemnat pentru efectuarea
remedierilor.
4.6.34. Nu se admite efectuarea nici unei operatii de scurta durata
(ocazionala) in interiorul transeei dupa extragerea panourilor de
sustinere ce presupune intrarea lucratorului in transee.Pentru astfel
de operatii se va monta din nou panoul de sustinere.
4.6.35. Operatiile de incarcare descarcare a tuburilor pentru camine
si a capacelor aferente se vor executa cu mijloace mecanizate.
Personalul muncitor, care executa aceste operatii va instruit si va
respecta prevederile IL si IPSSM-urilor specice acestor activitati
si va autorizat ca legator de sarcina 4.6.36. Capacele de camin vor
Sntatea i securitatea muncii - 245
dotate cu mijloace de pridere sau ridicare (urechi, locase, bolturi,
bare etc) solid prinse in masa lor.
4.6.37. Prinderea tuburilor caminelor in carligul macaralei sau excava-
torului va facuta cu ajutorul dispozitivului de prindere sau in
cazul prefabricatelor prevazute cu ureghi sau locasuri de prindere
prin intermediul dispozitivelor ajutatoare (sufe, cabluri, juguri
compensatoare).
4.6.38. Se interzice folosirea dispozitivelor si cablurilor destinate
manipularii prefabricatelor din beton in alte scopuri, daca nu
corespund din punct de vedere tehnic.
4.6.39. Se interzice deserventului de utilaj a executa orice operatie fara
semnalizarea prealabila a legatorului de sarcina.
4.6.40. Se interzice intrarea sub sarcina in timpul operatiei de ridicare.
4.6.41. Se interzice stationarea sau circulatia personalului muncitor in raza
de actiune a utilajului, cand aceasta se aa cu sarcina in carlig.
4.6.42. Se interzice echilibrarea sarcinii prin agatarea sau urcarea
muncitorilor pe acestea.
4.6.43. In cazul necesitatii unor dirijari, se vor utiliza funii sau cabluri.
4.6.44. Se interzice deplasarea utilajului cu sarcina in carlig.
4.6.45. La legarea i transportul sarcinilor trebuie folosite numai organe
de legare sau dispozitive executate i vericate periodic conform
prescripiilor tehnice R10 ISCIR i care au plcue indicatoare cu
privire la sarcinile maxime admise pe care le suport,
4.6.46. Este interzis legarea sarcinilor a cror greutate depete sarcina
maxim admis pentru organul de legare sau dispozitivul respectiv,
4.6.47. Este interzis punerea n funciune a mecanismelor de ridicat dac
lanurile sau cablurile acestora prezint uzuri peste limitele admise
4.6.48. Cablurile, lanurile i funiile vegetale folosite pentru legarea unei
sarcini cu muchii ascuite, trebuie s e protejate la trecerea peste
aceste muchii, n vederea evitrii deteriorrii acestora;
4.6.49. Lucrtorii desemnai s efectueze operaii de legri de sarcin
trebuie s cunoasc codul de semnalizare al mecanismelor de
ridicat precum si succesiunea operaiilor, pentru a semnaliza corect
i la timp (operaiile), manevrele.
4.6.50. Se interzice prezena persoanelor n raza de aciune a instalaiei de
ridicat.
4.6.51. Dirijarea poziiei sarcinii n timpul deplasrii se face cu funii,
frnghii etc.
4.6.52. Se interzice staionarea sau circulaia pe sub sarcina suspendat
precum i transportarea sarcinilor deasupra oamenilor, utilajelor
sau instalaiilor,
4.6.53.Este interzis funcionarea mecanismelor de ridicat dac zonele
periculoase nu sunt ngrdite corespunztor,
246 - Sntatea i securitatea muncii
4.6.54. Este interzis echilibrarea sarcinilor prinse n crligul mecanismului
de ridicat prin greutatea unor persoane aezate pe sarcini, reglarea
poziiei sarcinii n timpul deplasrii fcndu-se numai cu ajutorul
unui cablu, frnghii sau funii corespunztoare,
4.6.55. Este interzis ca sarcina s rmn suspendat n crligul
mecanismului de ridicat.
4.6.56. In timpul operatiilor de incarcare descarcare in si din mijloacele
de transport, conducatorul auto va cobori din cabina si va asista la
asigurarea stabilitatii si echilibrarii corecte a caminelor.
4.6.57. Asigurarea impotriva deplasarii sau rasturnarii se va face cu
dispozitivele prevazute in sa tehnologica a producatorului.
4.6.58. Tuburile se vor aseza , pe cat este posibil, cu o fata plana la sol, pe
cale din lemn spre a se evita rasturnarea.
4.6.59. Depozitarea se va face astfel incat sa nu se blocheze zona de
manevrare a mijloacelor de ridicat, drumurile de circulatie si
trecerile pentru personalul muncitor. Daca depozitarea se va face
in stiva se va avea grija ca aceasta sa nu depaseasca 1,8 m. Accesul
persoanelor straine in zona de depozitare temporara este interzisa.
4.6.60. Asezarea tuburilor se va face astfel incat sa se permita o asezare
usoara a elementelor in dispozitivul de prindere, pentru a nu
necesare operatii suplimentare (rasturnare, asezare pe muchie etc)
4.6.61. In timpul manipularii si transportului se va avea in vedere
nedeteriorarea marginilor elementelor.
4.6.62. Dispozitivul de sustinere tuburi va utilizat numai de personal
autorizat - legator sarcina.
4.6.63. Este interzis: depasirea sarcinii maxime admise; stationarea sub
sarcina, in zona de pericol; prinderea tuburilor ale caror dimensiuni
nu corespund datelor tehnice ale tipului de dispozitiv de sustinere
folosit (ex : grosime peste deschiderea clemelor) sau manevrarea
altor elemente de constructii; tragerea sau tararea sarcinilor;
pendularea sarcinilor; incarcarea neuniforma a clemelor; solicitarea
elementelor prin tragere oblica; efectuarea de modicari sau
amenajari la dispozitiv.
4.6.64. Defectiunile aparute la dispozitivul de sustinere vor imediat
anuntate selor directi, iar dispozitivul nu se va folosi pana la
remedierea defectelor
4.6.65. Clemele trebuie sa e solicitate uniform si sa nu se prinda oblic,
sa e distribuite in mod uniform pe perimetrul tubului astfel incat
lanturile sa e incarcate in mod egal.
4.6.66. Lanturile se vor regla la lungimi egale, lungimea ind aleasa astfel
incat unghiul de inclinare sa e de maxim 45.
4.6.67. La priderea inelului de suspendare in carligul macaralei sau
excavatorului se va avea grija ca acesta sa e deasupra centrului
Sntatea i securitatea muncii - 247
de greutate, lanturile sa nu e rasucite si sa se poata trage usor prin
cleme.
4.6.68. Reglarea deschiderii clemei se va efectua prin rotirea surubului de
reglare; deschiderea va cu 5-10 mm mai larga decat grosimea
peretelui si va aceiasi la toate clemele. Clemele se introduc pe
peretii tubului astfel incat tubul sa se gaseasca pe partea interioara
iar lantul sa nu atinga marginea superioara a tubului
4.6.69. Clemele se vor desface numai dupa pozitionarea corecta a tubului
si detensionarea lanturilor. Accesul la locul de desfacere a clemelor
se va face numai cu ajutorul scarilor, in zona protejata, iar daca
situatia impune se vor folosi centuri de siguranta.
4.6.70. Se vor manevra numai tuburi compactate si fara suri.
4.6.71. Nu se vor manevra tuburi ude, murdare si nici inghetate.
4.6.72. Suruburile de reglare se vor gresa in mod regulat, lucrarile de
intretinere facandu-se numai de catre persoane specializate.
4.6.73. Orientarea cminelor la locul de montare se va face numai de la
suprafa cu ajutorul unor rngi de lungime adecvat, muncitorul
adoptnd o poziie de lucru care s exclud dezechilibrarea i
cderea lui n an;
4.6.74. Seful punctului de lucru va elabora un cod de semnalizare acustic
si optic privind manevrarea utilajelor, cod ce rebuie sa e cunoscut
in mod obligatoriu de catre intreg personalul.
4.6.75. Se interzice activitatea pe timp de noapte fara ca zona sa e
iluminata corespunzator.
4.6.76. anurile care nu au fost umplute pn la terminarea schimbului se
mprejmuiesc i se semnalizeaz cu semnale luminoase, pe timp de
noapte;
4.6.77. La locurile de munc se vor depozita numai cantitile de materiale
de construcii care intr n execuie.
4.6.78. La depozitarea tevilor, caminelor etc., stivele vor constituite din
elemente de aceeai form i dimensiune.
4.6.79. Scoaterea tevilor din stiva se va face astfel nct s se evite
prbuirea ei.
4.6.80. Depozitarea materialelor se va face astfel nct s se evite pericolul
de rsturnare, alunecare, prbuire a lor;
4.7. Activitati desfasurate in apropierea LEA
4.7.1. Orice activitate executata sub linii electrice aeriene, cu posibilitatea
intrarii in campul electric a subansamblelor utilajelor (brat, cupa,
etc) sau a personalului, se va executa numai dupa intreruperea
tensiunii in LEA si cu asigurarea efectuarii intreruperii.
248 - Sntatea i securitatea muncii
4.7.2. Daca acest lucru nu este posibil, pentru executarea lucrrilor
n apropierea liniilor electrice aeriene aate sub tensiune,
automacaralele si excavatoarele utilizate pentru astfel de lucrari
trebuie sa e amplasate astfel nct n timpul manevrrii lor
s asigure respectarea distanelor limita de vecintate dintre
conductoarele linie i/sau oricare parte a acestora si bratul acestora
sau sarcina manevrat.
4.7.3. Distanta limita de vecinatate este de 1,5m fata de conductoarele
neizolate, respectiv 1,2 m fata de conductoarele izolate (pentru
tensiuni pana la 1000 V) conform Prescriptii Tehnice R1 2003.
4.7.4. n cazul liniilor electrice aeriene de joas tensiune, chiar dac sunt
scoase de sub tensiune, se interzice, din motive mecanice atingerea
elementelor liniei cu utilajele menionate mai sus.
4.7.5. n cazul n care o parte oarecare a unui utilaj a depit distana de
limit admisibil (de vecintate) fa de conductoarele liniei aate
sub tensiune, se interzice coborrea sau urcarea personalului n
autoutilajul respectiv, emindu-se semnale corespunztoare ctre
cei care au condiii s asigure scoaterea de sub tensiune a liniei. Se
vor lua masuri de blocare posibilitatilor de rotire a bratului inspre
zona respectiva.
4.7.6. Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate, se
va tine seama, pe de o parte de toate miscarile posibile cablurilor
electrice neizolate ale liniei, iar pe de alta parte de miscarile
utilajului, datorate unor balansuri, smucituri, ruperi eventuale a
unui element sau caderea sarcinii.
4.7.7. Lucrarile cu utilaje in apropierea LEA se vor face numai sub
supravegherea stricta a sefului de formatie, care raspunde de
intreaga activitate de la punctul de lucru, luand toate masurile
de securitatea si sanatatea muncii pentru evitarea accidentelor si
pericolelor ce pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatii.
4.7.8. Lucrarile se vor executa numai in zona de lucru marcata si protejata
cu panouri de avertizare si semne de circulatie adecvate.
4.7.9. Se va interzice accesul persoanelor neautorizate in zona de lucru.
4.7.10. Blocarea circulatiei rutiere se va face pe o singura banda de
circulatie conform Managementului de trac.
4.7.11. Se vor utiliza numai cabluri de sarcina omologate, vericate
periodic si adecvate sarcinilor. Dirijarea sarcinilor se va efectua
numai cu funii rezistente.
4.7.12. Zonele in care exista LEA cu risc de atingere se vor semnaliza cu
placute de avertizare
4.7.13. Se interzice executarea lucrarilor cu utilaje in aceste zone pe timp
cu vizibilitate redusa.
4.7.14. Executarea manevrelor masinilor si utilajelor in apropierea stalpilor
Sntatea i securitatea muncii - 249
electrici, in zone cu vizibilitate redusa, este permisa numai pilotat
de o persoana instruita.
4.7.15. Saparea in jurul sau la picioarele fundatiei stalpilor de electricitate
nu trebuie sa puna in pericol starea de echilibru a acestora.
4.7.16. Se interzice lucrul in apropierea LEA pe timp cu vant puternic si la
primele semne de alunecare de teren.
4.7.17. Se interzice ridicarea benei autobasculantei in zona LEA si punerea
in miscare a autobasculantei daca bena nu este coborata.
4.7.18. Se interzice urcarea personalului pe utilaje aate in apropierea
LEA.
4.7.19. Pentru executarea lucrarilor cu utilaje in apropierea LEA se va alege
locul de amplasare a acestora si posibilitatea rotirii astfel incat orice
componenta a utilajului (brat, cupa, bena), sa nu poata intra in zona
de inuienta a campului electric.
4.7.20. n cazul lucrarilor de taiere a copacilor i de deschidere a culoarelor
liniilor electrice aeriene aate sub tensiune, executanii trebuie s
respecte distana limit admisibil (de vecintate) dintre conductoare
i sculele sau utilajele folosite, precum i dintre conductoare i
crengile sau copacii ce se vor tia, distanta ce se va stabili impreuna
cu proprietarii LEA si in functie de tensiunea existenta.
4.7.21. Executantii trebuie s foloseasc n timpul lucrrii nclminte
electroizolant, centur complex, casc de protecie a capului,
ochelari de protecie i frnghii, dup caz.
4.7.22. Utilajul trebuie sa lucreze calat; sub bratele de calare , daca este
nevoie, se vor aseza elemente de sprijin rezistente, care sa nu se
deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata
astfel determinata, in functie de natura si starea terenului, incat sa
asigure functionarea in conditii de siguranta
4.7.23. In cabina macaralei sau excavatorului va exista in mod obligatoriu,
un extinctor pentru incendiu
4.7.24. Este interzis utilizarea macaralei n apropierea liniilor electrice
aeriene sub tensiune, dac aceasta nu este prevzut cu dispozitiv
de avertizare a intrrii braului n cmp electric cu tensiune
periculoas, n perfect stare de funcionare.
4.7.25. Macaralele folosite n zonele liniilor electrice aeriene aate
sub tensiune mai mare de 6 KV trebuie dotate cu dispozitive de
avertizare sonor sau optic la ptrunderea braului n zona de
inuen a cmpului electric.
4.7.26. Este interzis apropierea braului macaralei n imediata vecintate a
conductoarelor liniilor electrice aeriene sau n zona lor de inuen.
4.7.27. Utilajele trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa e in
stare de functionare si sa aiba reviziile si vericarile tehnice la zi.
4.7.28. Personalul muncitor trebuie sa aiba cunostinte profesionale de
250 - Sntatea i securitatea muncii
protectia muncii si protectia mediului specice lucrarilor ce se
executa, precum si cunostinte privind acordarea primului ajutor.
4.7.29. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile HGR300/2006
- privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere
temporare sau mobile, respectiv prevederile celorlalte cerinte legale
aplicabile.
4.7.30. n timpul lucrului muncitorul trebuie s adopte o poziie sigur
i ferm, asigurnd o xare i o prindere corespunztoare a
echipamentelor, care s exclud apariia smuciturilor, bruscrilor
sau a altor consecine care ar avea efecte periculoase pentru
integritatea lucrtorului.
4.7.31. O atenie deosebit trebuie acordata organizrii pauzelor pe
parcursul zilei de lucru.
- inainte de intrarea lucratorilor in spatii care au fost un timp
mai indelungat inchise se va face ventilarea adecvata a spatiilor
respective, vericandu-se absenta gazelor nocive cu aparatura
adecvata coborarea, in camine, rezervoare, puturi etc se va face
numai dupa vericarea scarilor de acces controlandu-se daca
ecare treapta este bine xata in peretele constructiei.
Sntatea i securitatea muncii - 251
N
r
.
C
r
t
.
L
o
c
u
l

d
e

m
u
n
c

/
F
a
c
t
o
r

d
e

r
i
s
c
M

S
U
R
A

P
R
O
P
U
S

N
o
m
i
n
a
l
i
z
a
r
e
a

m

s
u
r
i
i
C
o
m
p
e
t
e
n

e
/
R

s
p
u
n
d
e
r
i
T
e
r
m
e
n
e
0
1
2
3
4
1
l
o
v
i
r
e

d
e

c

t
r
e

s
a
r
c
i
n


s
u
s
p
e
n
d
a
t

n

c

r
l
i
g
u
l

i
n
s
t
a
l
a

i
e
i

d
e

r
i
d
i
c
a
t
,

a


a
t

n

b
a
l
a
n
s
-

l
e
g
a
r
e
a

s
a
r
c
i
n
i

s
e

v
a

f
a
c
e

n
u
m
a
i

d
e

c

t
r
e

p
e
r
s
o
a
n
e

i
n
s
t
r
u
i
t
e
,

t
e
s
t
a
t
e

s
i

a
u
t
o
r
i
z
a
t
e

c
a

l
e
g

t
o
r

d
e

s
a
r
c
i
n

;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

p
r
e
z
e
n

a

p
e
r
s
o
a
n
e
l
o
r

n

r
a
z
a

d
e

a
c

t
i
u
n
e

a

i
n
s
t
a
l
a

i
e
i

d
e

r
i
d
i
c
a
t
;
-

d
i
r
i
j
a
r
e
a

p
o
z
i

i
e
i

s
a
r
c
i
n
i
i

n

t
i
m
p
u
l

d
e
p
l
a
s

r
i
i

s
e

f
a
c
e

c
u

f
u
n
i
i
,

f
r

n
g
h
i
i
,

e
t
c
.
;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

b
a
l
a
n
s
a
r
e
a

s
a
r
c
i
n
i
i

s
u
s
p
e
n
d
a
t
e
;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

p
r
e
z
e
n

a

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l
u
i

s
u
b

s
a
r
c
i
n
a

s
u
s
p
e
n
d
a
t

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j

d
e

r
i
d
i
c
a
t
M
u
n
c
i
t
o
r
i

-

l
e
g

t
o
r
i

d
e

s
a
r
c
i
n

P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
s
u
r
p
a
r
e
,

r
o
s
t
o
g
o
l
i
r
e

a

s
e
m
i
f
a
b
r
i
c
a
t
e
l
o
r
,

p
i
e
s
e
l
o
r


n
i
t
e

(
p
a
n
o
u
r
i

m
e
t
a
-
l
i
c
e
)
,

d
e
p
o
z
i
t
a
t
e

d
e
f
e
c
t
u
o
s

i

n
e
a
s
i
g
u
r
a
t
e

c
o
n
t
r
a

r
o
s
t
o
g
o
-
l
i
r
i
i

s
a
u

c

d
e
r
i
i
-

d
e
p
o
z
i
t
a
r
e
a

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

s
e

f
a
c
e

a
s
t
f
e
l

n
c

t

s


s
e

e
x
c
l
u
d


p
e
r
i
c
o
l
u
l

d
e

a
c
c
i
d
e
n
t
a
r
e
,

i
n
c
e
n
d
i
u
,

e
x
p
l
o
z
i
e
,

e
t
c
.
;
-

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

t
r
e
b
u
i
e

d
e
p
o
z
i
t
a
t
e

n

l
o
c
u
r
i

u
n
d
e

n
u

s
e

d
e
s
f

o
a
r


a
l
t
e

a
c
t
i
v
i
t

i
;
-

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

t
r
e
b
u
i
e

a
s
i
g
u
r
a
t
e

c
o
n
t
r
a

d
e
p
l
a
s

r
i
l
o
r

a
c
c
i
d
e
n
t
a
l
e
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
3
D
e
p
l
a
s

r
i
,

s
t
a

i
o
n

r
i

n

z
o
n
e

p
e
r
i
c
u
l
o
a
s
e

s
a
u

c
u

p
e
r
i
c
o
l

d
e
o
s
e
b
i
t

(
s
u
b

s
a
r
c
i
n

,

p
e

c

i

d
e

a
c
c
e
s
,

n

r
a
z
a

d
e

a
c

i
u
n
e

a

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r

d
e

s

p
a
t

s
a
u

d
e

r
i
d
i
c
a
t
,

a
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
e
,

n

z
o
n
e

c
u

p
e
r
i
c
o
l

d
e

s
u
r
p
a
r
e
)
-

s
u
n
t

i
n
t
e
r
z
i
s
e

s
t
a

i
o
n
a
r
e
a

s
a
u

c
i
r
c
u
l
a

i
a

p
e

c

i
l
e

d
e

a
c
c
e
s
,

n

r
a
z
a

d
e

a
c

i
u
n
e

a

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r

s
a
u

n

z
o
n
e

c
u

p
e
r
i
c
o
l

t
e
m
p
o
r
a
r
,

u
n
d
e

e
x
i
s
t


r
i
s
c
u
l

d
e

c

d
e
r
e

a

m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i

d
i
n

c
u
p
a

e
x
c
a
v
a
t
o
r
u
l
u
i

s
a
u

d
i
n

b
a
s
c
u
l
a
n
t

;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

s
t
a

i
o
n
a
r
e
a
,

c
i
r
c
u
l
a

i
a

p
e

s
u
b

s
a
r
c
i
n
a

s
u
s
p
e
n
d
a
t

;
-

e
s
t
e

i
n
t
e
r
z
i
s


i
n
t
r
a
r
e
a

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l
u
i

a
n

u
r
i

n
e
c
o
n
s
o
l
i
d
a
t
e
;
-

m
u
n
c
i
t
o
r
i
i
,

a

a
n

,

n
u

s
e

v
o
r

a
p
r
o
p
i
a

l
a

m
a
i

m
u
l
t

d
e

0
,
5

m

d
e

z
o
n
a

d
i
n

a
n


n
e
p
r
o
t
e
j
a
t


d
e

p
a
n
o
u
r
i
;
-

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

t
r
e
b
u
i
e

s


e
x
e
c
u
t
e

m
a
n
e
v
r
e
l
e

n
u
m
a
i

d
u
p


c
e

s
-
a

a
s
i
g
u
r
a
t

c


n
u

e
x
i
s
t


p
e
r
i
c
o
l

d
e

a
c
c
i
d
e
n
t
a
r
e

p
e
n
t
r
u

c
e
i
l
a
l
t
i

l
u
c
r

t
o
r
i

i

n
u
m
a
i

d
u
p


c
e

a

s
e
m
n
a
l
i
z
a
t

a
c
u
s
t
i
c

m
a
n
e
v
r
a
;
-

s
u
n
t

i
n
t
e
r
z
i
s
e

t
r
e
c
e
r
e
a

s
a
u

s
t
a

i
o
n
a
r
e
a

l
u
c
r

-
t
o
r
i
l
o
r

p
e

p
a
r
t
e
a

c
a
r
o
s
a
b
i
l


(
r
a
m
a
s

n

c
i
r
c
u
l
a

i
e

a
u
t
o

i

n
e
p
r
o
t
e
j
a
t


p
r
i
n

p
a
n
o
u
r
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e
)
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
4
n
e
s
i
n
c
r
o
n
i
z

r
i

d
e

o
p
e
r
a

i
i

(
i
n
t

r
z
i
e
r
i

s
a
u

d
e
v
a
n
s

r
i
)

n
t
r
e

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

i
n
s
t
a
l
a

i
e
i

d
e

r
i
d
i
c
a
t

i

l
e
g

t
o
r
i
i

d
e

s
a
r
c
i
n

-

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

i
n
s
t
a
l
a

i
e
i

d
e

r
i
d
i
c
a
t

a
r
e

o
b
l
i
g
a

i
a

s


e
x
e
c
u
t
e

m
a
n
e
v
r
e
l
e

n
u
m
a
i

l
a

s
e
m
n
a
l
u
l

l
e
g

t
o
r
u
l
u
i

d
e

s
a
r
c
i
n


s
a
u

a
l

p
e
r
s
o
a
n
e
i

d
e
s
e
m
n
a
t
e

n

a
c
e
s
t

s
e
n
s
:

c
o
n
d
u
c

t
o
r
u
l

l
o
c
u
l
u
i

d
e

m
u
n
c

;
-

l
e
g

t
o
r
u
l

d
e

s
a
r
c
i
n


a
r
e

o
b
l
i
g
a

i
a

s


c
u
n
o
a
s
c

i

s


a
p
l
i
c
e

n
t
o
c
m
a
i

c
o
d
u
l

d
e

s
e
m
n
a
l
i
z
a
r
e

p
r
e
s
t
a
b
i
l
i
t

a
l

i
n
s
t
a
l
a

i
e
i

d
e

r
i
d
i
c
a
t
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j

d
e

r
i
d
i
c
a
t
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
A
N
E
X


-

F
I


D
E

M

S
U
R
I

P
R
O
P
U
S
E

P
E
N
T
R
U

S
S
M
252 - Sntatea i securitatea muncii
0
1
2
3
4
5
L
o
v
i
r
e

d
e

c

t
r
e

u
n

m
i
j
l
o
c

d
e

t
r
a
n
s
p
o
r
t

n

t
i
m
p
u
l

e
f
e
c
t
u

r
i
i

m
a
n
e
v
r
e
l
o
r
,

i
n

t
i
m
p
u
l

d
e
p
l
a
s

r
i
i

s
a
u

l
a

e
f
e
c
t
u
a
r
e
a

o
p
e
r
a

i
i
l
o
r

d
e

n
c

r
c
a
r
e
,

d
e
s
c

r
c
a
r
e

m
a
t
e
r
i
a
l

(
n
e
c
e
s
a
r
e

d
e
s
f

u
r

r
i
i

p
r
o
c
e
s
u
l
u
i

d
e

p
r
o
d
u
c

i
e
)

s
a
u

d
e

c

t
r
e

a
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
e

d
e
v
i
a
t
e

d
e

l
a

t
r
a
s
e
u
l

n
o
r
m
a
l

i

i
n
t
r
a
t
e

i
n

z
o
n
a

d
e

l
u
c
r
u
-

a
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
u
l

v
a



a
d
u
s

l
a

n
c

r
c
a
t

-

d
e
s
c

r
-
c
a
t

n
u
m
a
i

d
u
p


c
e

a

p
r
i
m
i
t

s
e
m
n
a
l
u
l

d
e

l
a

c
o
n
d
u
c

t
o
r
u
l

d
e

f
o
r
m
a

i
e
;
-

n

t
i
m
p
u
l

d
e
s
c

r
c

r
i
i

c
u

m
a
t
e
r
i
a
l

a
u
t
o
b
a
s
c
u
l
a
n
t
a

s
e

v
a

a
s
i
g
u
r
a

m
p
o
t
r
i
v
a

d
e
p
l
a
s

r
i
l
o
r

a
c
c
i
d
e
n
t
a
l
e
;
-

c

i
l
e

d
e

c
i
r
c
u
l
a

i
e

t
r
e
b
u
i
e

m
e
n

i
n
u
t
e

n

p
e
r
-
m
a
n
e
n


l
i
b
e
r
e
,

c
u
r
a
t
e
,

a
s
i
g
u
r
a
t
e

m
p
o
t
r
i
v
a

p
e
r
i
c
o
l
u
l
u
i

d
e

a
l
u
n
e
c
a
r
e

i

d
e
r
a
p
a
r
e
;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

i
n
c

r
c
a
r
e
a
/
d
e
s
c

r
c
a
r
e
a

s
i
m
u
l
t
a
n


a

m
a
i

m
u
l
t
o
r

m
i
j
l
o
a
c
e

d
e

t
r
a
n
s
p
o
r
t
;
-

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

t
r
e
b
u
i
e

s


e
x
e
c
u
t
e

m
a
n
e
v
r
e
l
e

n
u
m
a
i

d
u
p


c
e

s
-
a

a
s
i
g
u
r
a
t

c


n
u

e
x
i
s
t


p
e
r
i
c
o
l

d
e

a
c
c
i
d
e
n
t
a
r
e

p
e
n
t
r
u

c
e
i
l
a
l

i

l
u
c
r

t
o
r
i

i

n
u
m
a
i

d
u
p


c
e

a

s
e
m
n
a
l
i
z
a
t

a
c
u
s
t
i
c

i

l
u
m
i
n
o
u
s

m
a
n
e
v
r
a
;
-

l
u
c
r

t
o
r
i
i

n
u

t
r
e
b
u
i
e

s


s
t
e
a

n

r
a
z
a

d
e

a
c

i
u
n
e

s
a
u

n

z
o
n
e

c
u

p
e
r
i
c
o
l

t
e
m
p
o
r
a
r
,

u
n
d
e

e
x
i
s
t


r
i
s
c
u
l

d
e

c

d
e
r
e

a

m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i

e
x
c
a
v
a
t
;
-

u
t
i
l
a
j
e
l
e

t
r
e
b
u
i
e

s


c
o
r
e
s
p
u
n
d


d
i
n

p
u
n
c
t

d
e

v
e
d
e
r
e

e
t
h
n
i
c
,


i
n
d

n

b
u
n


s
t
a
r
e

d
e

f
u
n
c

i
o
n
a
r
e
;
-

r
e
v
i
z
i
i
l
e

i

r
e
p
a
r
a

i
i
l
e

t
r
e
b
u
i
e

e
f
e
c
t
u
a
t
e

l
a

t
e
r
m
e
n
,

c
o
n
f
o
r
m

p
r
o
g
r
m

r
i
l
o
r

a
n
u
a
l
e
;
-

n
a
i
n
t
e

d
e

e
f
e
c
t
u
a
r
e
a

o
r
i
c

r
e
i

m
a
n
e
v
r
e

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i

t
r
e
b
u
i
e

s


i
a

t
o
a
t
e

m

s
u
r
i
l
e

n
e
c
e
s
a
r
e

p
e
n
t
r
u

d
e
s
f

u
r
a
r
e
a

a
c
t
i
v
i
t

i
i

n

c
o
n
d
i

i
i

d
e

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
;
-

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l

t
r
e
b
u
i
e

s

i

d
e
s
f

o
a
r
e

a
c
t
i
v
i
t
a
t
e
a

n
u
m
a
i

i
n

y
o
n
a

d
e

l
u
c
r
u

m
a
r
c
a
t

i

p
r
o
t
e
j
a
t


d
e

p
a
n
o
u
r
i

i

i
n
d
i
c
a
t
o
a
r
e

r
u
t
i
e
r
e
;
-

i
n
d
i
c
a
t
o
a
r
e
l
e

r
u
t
i
e
r
e

t
r
e
b
u
i
e

p
o
z
i

i
o
n
a
t
e

a
s
t
f
e
l

n
c

t

p
a
r
t
i
c
i
p
a
n

i
i

l
a

t
r
a


c

s


l
e

p
o
a
t


o
b
s
e
r
v
a

u

o
r

i

s


l
e

i
n

e
l
e
a
g


(
s
e

v
a

r
e
s
p
e
c
t
a

s
c
h
e
m
a

a
p
r
o
b
a
t


p
e
n
t
r
u

s
e
m
n
a
l
i
z
a
r
e
a

l
u
c
r

r
i
i
)
;
-

n

c
a
z
u
l

n

c
a
r
e

v
i
z
i
b
i
l
i
t
a
t
e
a

e
s
t
e

m
i
c


s
e

v
a

a
s
i
g
u
r
a

d
i
r
i
j
a
r
e
a

c
i
r
c
u
l
a

i
e
i

c
u

p
i
l
o

i
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
M
u
n
c
i
t
o
r
i
I
n
g
i
n
e
r

e
f

m
e
c
a
n
i
c
P
i
l
o

i

r
u
t
i
e
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
6
a
u
t
o
b
l
o
c
a
r
e
a

u
n
e
i

m
i

r
i

f
u
n
c

i
o
n
a
l
e

a

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i

d
e

s

p
a
t

s
a
u

d
e

r
i
d
i
c
a
t

(
e
v
e
n
t
u
a
l

c
u

s
a
r
c
i
n


s
u
s
p
e
n
d
a
t

)
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

c
i
r
c
u
l
a

i
a
,

s
t
a

i
o
n
a
r
e
a

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l
u
i
,

n

z
o
n
a

d
e

a
c

i
u
n
e

a

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i

d
e

r
i
d
i
c
a
t

s
a
u

s

p
a
t

n

t
i
m
p
u
l

e
x
e
c
u
t

r
i
i

m
a
n
e
v
r
e
l
o
r
;
-

s
e

v
a

r
e
s
p
e
c
t
a

g
r
a


c
u
l

r
e
v
i
z
i
i
l
o
r

i

r
e
p
a
r
a

i
i
l
o
r

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r

d
e

r
i
d
i
c
a
t

n

v
e
d
e
r
e
a

e
v
i
t

r
i
i

a
c
c
i
d
e
n
-
t
e
l
o
r

t
e
h
n
i
c
e
;
-

u
t
i
l
a
j
u
l

v
a



u
t
i
l
i
z
a
t

n
u
m
a
i

n

s
c
o
p
u
l

p
e
n
t
r
u

c
a
r
e

e
s
t
e

d
e
s
t
i
n
a
t
,

i
n
t
e
r
z
i
c

n
d
u
-
s
e

f
o
l
o
s
i
r
e
a

l
u
i

n

a
l
t
e

s
c
o
p
u
r
i

(
s
u
s

i
n
e
r
e
,

p
l
a
t
f
o
r
m


d
e

l
u
c
r
u
,

m
p
i
n
g
e
r
e
a

s
a
u

t

r
e
a

d
e

m
a
t
e
r
i
a
l
,

a
l
t
e

u
t
i
l
a
j
e
,

e
t
c
.
)
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
M
u
n
c
i
t
o
r
i
I
n
g
i
n
e
r

e
f

m
e
c
a
n
i
c
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
7
r

s
t
u
r
n
a
r
e

a
u
t
o
v
e
h
i
c
u
l
e
,

u
t
i
l
a
j
e

d
e

s

p
a
t

s
a
u

r
i
d
i
c
a
t
,

d
e
v
i
e
r
e
a

d
e

l
a

t
r
a
i
e
c
t
o
r
i
a

n
o
r
m
a
l


a

a
c
e
s
t
o
r
a

d
a
t
o
r
i
t


u
n
o
r

d
e
f
e
c

i
u
n
i

t
e
h
n
i
c
e

(
d
e
f
e
c

t
i
u
n
e

l
a

s
i
s
t
e
m
u
l

d
e

f
r

n
a
r
e
,

d
e

d
i
r
e
c

i
e
,

e
t
c
.
)
-

u
t
i
l
a
j
e
l
e

t
r
e
b
u
i
e

s


c
o
r
e
s
p
u
n
d


d
i
n

p
u
n
c
t

d
e

v
e
d
e
r
e

e
t
h
n
i
c


i
n
d

n

b
u
n


s
t
a
r
e

d
e

f
u
n
c

i
o
n
a
r
e
;
-

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

t
r
e
b
u
i
e

s


e
x
e
c
u
t
e

m
a
n
e
v
r
e
l
e

n
u
m
a
i

d
u
p


c
e

s
-
a

a
s
i
g
u
r
a
t

c


n
u

e
x
i
s
t


p
e
r
i
c
o
l

d
e

a
c
c
i
d
e
n
t
a
r
e

p
e
n
t
r
u

c
e
i
l
a
l

i

l
u
c
r

t
o
r
i

i

n
u
m
a
i

d
u
p


c
e

a

s
e
m
n
a
l
i
z
a
t

a
c
u
s
t
i
c

i

l
u
m
i
n
o
s

m
a
n
e
v
r
a
;
-

l
u
c
r

t
o
r
i
i

n
u

t
r
e
b
u
i
e

s


s
t
e
a

n

r
a
z
a

d
e

a
c

i
u
n
e

a

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i

n

z
o
n
e

c
u

p
e
r
i
c
o
l

t
e
m
p
o
r
a
r
,

u
n
d
e

e
x
i
s
t


r
i
s
c
u
l

d
e

c

d
e
r
e

a

m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i

e
x
c
a
v
a
t
;
-

r
e
v
i
z
i
i
l
e

i

r
e
p
a
r
a

i
i
l
e

t
r
e
b
u
i
e

e
f
e
c
t
u
a
t
e

l
a

t
e
r
m
e
n
,

c
o
n
f
o
r
m

p
r
g
r
a
m

r
i
l
o
r

a
n
u
a
l
e
;
-

n
a
i
n
t
e

d
e

e
f
e
c
t
u
a
r
e
a

o
r
i
c

r
e
i

m
a
n
e
v
r
e

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i

t
r
e
b
u
i
e

s


i
a

t
o
a
t
e

m

s
u
r
i
l
e

n
e
c
e
s
a
r
e

p
e
n
t
r
u

d
e
s
f

u
r
a
r
e
a

a
c
t
i
v
i
t

i
i

n

c
o
n
d
i

i
i

d
e

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
;
-

n

t
i
m
p
u
l

n
c

r
c

r
i
i

c
u

m
a
t
e
r
i
a
l

a
u
t
o
b
a
s
c
u
l
a
n
t
a

s
e

v
a

a
s
i
g
u
r
a

m
p
o
t
r
i
v
a

d
e
p
l
a
s

r
i
l
o
r

a
c
c
i
d
e
n
t
a
l
e
;
-

c

i
l
e

d
e

a
c
c
e
s

t
r
e
b
u
i
e

s


e

c
o
r
e
s
p
u
n
y

t
o
a
r
e

c
u

g
a
b
a
r
i
t
u
l

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i
.
I
n
g
i
n
e
r

e
f

m
e
c
a
n
i
c
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
M
u
n
c
i
t
o
r
i

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
Sntatea i securitatea muncii - 253
0
1
2
3
4
8
p
r
o
i
e
c
t
a
r
e
a

c
o
r
p
u
r
i
/
p
a
r
t
i
c
u
l
e

d
e

c

t
r
e

r
o

i
l
e

n

m
i

c
a
r
e

s
a
u

s
u
r
p
r
i
n
d
e
r
e
a

d
e

c

t
r
e

c
o
r
p
u
r
i

c

z
u
t
e

d
i
n

b
a
s
-
c
u
l
a
n
t
e
,

c
u
p
a

e
x
c
a
v
a
t
o
r
u
l
u
i
,
e
t
c
.
-

l
u
c
r

t
o
r
i
i

n
u

t
r
e
b
u
i
e

s


s
t
e
a

i
n

r
a
z
a

d
e

a
c

i
u
n
e

a

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i

s
a
u

n

y
o
n
e

c
u

p
e
r
i
c
o
l
t
e
m
p
o
r
a
r
,

u
n
d
e

e
x
i
s
t


r
i
s
c
u
l

d
e

c

d
e
r
e

a

m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i

e
x
c
a
v
a
t
;
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

c

t
i
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

p
e

t
o
a
t


d
u
r
a
t
a

p
r
o
g
r
a
m
u
l
u
i

d
e

l
u
c
r
u
.
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
9
t

i
e
r
e

s
a
u

i
n

e
p
a
r
e

d
a
t
o
r
i
t


m
u
c
h
i
i
l
o
r

t

i
e
t
o
a
r
e

a
l
e

s
c
u
l
e
l
o
r
,

p
i
e
s
e
l
o
r
,

s
e
m
i
f
a
b
r
i
c
a
t
e
l
o
r
,

e
t
c
.
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
m

n
u

i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e
)
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
1
0
v
i
b
r
a

i
i

t
r
a
n
s
m
i
s
e

s
i
s
t
e
m
u
l
u
i

m
u
s
c
u
l
a
r

i

o
s
o
s

n

t
i
m
p
u
l

l
u
c
r
u
l
u
i

c
u

p
l
a
c
a

v
i
b
r
a
n
t

-

s
e

v
o
r

o
r
g
a
n
i
z
a

p
a
u
s
e

s
c
u
r
t
e

(
1
0

m
i
n
.
)
,

l
a

i
n
t
e
r
v
a
l

r
e
g
u
l
a
t
e

(
1

o
r

)
,

p
e
n
t
r
u

o
d
i
h
n
i
r
e
a

m
o
t
o
r
i
s
t
u
l
u
i
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
1
1
t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

s
c

z
u
t


a

o
b
i
e
c
t
e
l
o
r

m
e
t
a
l
i
c
e

n

a
n
o
t
i
m
p
u
l

r
e
c
e

-

d
e
g
e
r

t
u
r
i
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
m

n
u

i
,

c
i
z
m
e
,

h
a
i
n
e

v

t
u
i
t
e
,

c
a
p
i

o
n
)
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
1
2
e
l
e
c
t
r
o
c
u
t
a
r
e

d
a
t
o
r
i
t


d
e
t
e
r
i
o
r

r
i
i

i
z
o
l
a

i
e
i

c
u

u
n
e
l
t
e

m
a
n
u
a
l

s
a
u

c
u

u
t
i
l
a
j
e

d
e

s

p
a
t

a

c
a
b
l
u
r
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e

s
u
b
t
e
r
a
n
e

a


a
t
e

p
e

t
r
a
s
e
u
l

d
e

s

p
a
t
-

s
u
n
t

i
n
t
e
r
z
i
s
e

l
o
v
i
r
e
a
,

t

i
e
r
e
a

s
a
u

d
e
t
e
r
i
o
r
a
r
e
a

i
n
s
t
a
l
a

i
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e
,

t
e
l
e
f
o
n
i
c
e
,

d
e

g
a
y
e

n
a
t
u
r
a
l
,

d
e

c
a
n
a
l
i
z
a
r
e
,

d
e

t
e
r
m
o


c
a
r
e

e
t
c
.
,

c
a
r
e

s
-
a
r

n
t

l
n
i

c
u

o
c
a
z
i
a

e
f
e
c
t
u

r
i
i

l
u
c
r

r
i
l
o
r
;
-

l
a

i
n
t

l
n
i
r
e
a

u
n
o
r

a
s
e
m
e
n
e
a

i
n
s
t
a
l
a

i
i

l
u
c
r

r
i
l
e

v
o
r

n
t
r
e
r
u
p
t
e
,


i
n
d

c
o
n
t
i
n
u
a
t
e

n
u
m
a
i

n

p
r
e
e
z
e
n

a

d
e
l
e
g
a
t
u
l
u
i

u
n
i
t

i
i

c
a
r
e

a
r
e

n

e
x
p
l
o
a
t
a
r
e

i
n
s
t
a
l
a

i
a

r
e
s
p
e
c
t
i
v

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
1
3
e
l
e
c
t
r
o
c
u
t
a
r
e

l
e
g

t
o
r

d
e

s
a
r
c
i
n


d
a
t
o
r
i
t


i
n
t
r

r
i
i

i
n
s
t
a
l
a

i
e
i

d
e

r
i
d
i
c
a
t

n

c
o
n
t
a
c
t

c
u

o

l
i
n
i
e

e
l
e
c
t
r
i
c

a
e
r
i
a
n


s
a
u

n

c

m
p
u
l

e
l
e
c
t
r
i
c

a
l

a
c
e
s
t
e
i
a
-

e
s
t
e

i
n
t
e
r
z
i
s


u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

i
n
s
t
a
l
a

i
i
l
o
r

d
e

r
i
d
i
c
a
t

n

z
o
n
a

n

c
a
r
e

s
e

g

s
e
s
c

l
i
n
i
i

e
l
e
c
t
r
i
c
e

a
e
r
i
e
n
e

a


a
t
e

s
u
b

t
e
n
s
i
u
n
e
,

d
a
c


a
c
e
s
t
e

i
n
s
t
a
l
a

i
i

n
u

s
u
n
t

p
r
e
v

z
u
t
e

c
u

d
i
s
p
o
z
i
t
i
v
e

d
e

a
v
e
r
t
i
z
a
r
e

a

i
n
t
r

r
i
i

b
r
a

u
l
u
i

n

c

m
p
u
l

e
l
e
c
t
r
i
c

c
u

t
e
n
s
i
u
n
e

p
e
r
i
c
u
l
o
a
s

;
-

u
t
i
l
a
j
e
l
e

d
e

s

p
a
t

v
o
r



p
o
z
i

i
o
n
a
t
e

a
s
t
f
e
l

n
c

t
,

n

t
i
m
p
u
l

m
a
n
e
v
r
e
l
o
r
,

c
u
p
a

u
t
i
l
a
j
u
l
u
i

s
a
u

o
r
i
c
e

a
l
t


p
a
r
t
e

a

a
c
e
s
t
u
i
a

s


n
i

s
e

a
p
r
o
p
i
e

l
a

o

d
i
s
t
a
n


m
a
i

m
i
c


d
e

0
,
5

m

d
e

r
e

e
a
u
a

e
l
e
c
t
r
i
c
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
254 - Sntatea i securitatea muncii
0
1
2
3
4
1
4
a
f
e
c

i
u
n
i

a
l
e

o
r
g
a
n
i
s
m
u
l
u
i

(
i
n
s
o
l
a

i
i
,

i
n
s
u


c
i
e
n


r
e
s
p
i
r
a
t
o
r
i
e
,

d
e
s
h
i
d
r
a
t

r
i
)

p
r
o
v
o
c
a
t
e

d
e

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a

r
i
d
i
c
a
t

n

s
e
z
o
n
u
l

c
a
n
i
c
u
l
a
r

i

s
e
c
e
t
o
s
-

s
e

v
o
r

a
p
l
i
c
a

r
e
d
u
c
e
r
e
a

t
i
m
p
u
l
u
i

d
e

l
u
c
r
u
,

a
d
m
i
n
i
s
t
r
a
r
e

a
p


m
i
n
e
r
a
l
,

e
t
c
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
1
5
z
g
o
m
o
t

l
a

u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

m
a

i
n
i
l
o
r

d
e

t

i
a
t

a
s
p
h
a
l
t
,

p
l
a
c


v
i
b
r
a
n
t

,

e
t
c
.

-

s
u
r
d
i
t
a
t
e

(
h
i
p
o
a
c
u
z
i
e
)
-

a
n
g
a
j
a

i
i

t
r
e
b
u
i
e

s


e
f
e
c
t
u
e
z
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
u

c
o
n
t
r
o
l
u
l

m
e
d
i
c
a
l

p
e
r
i
o
d
i
c
;
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
u

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
a
n
t
i
f
o
a
n
e
)
.
M
e
d
i
c

d
e

n
t
r
e
-
p
r
i
n
d
e
r
e
M
u
n
c
i
t
o
r
i

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
P
e
r
i
o
r
d
i
c

P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
1
6
s
u
r
p
a
r
e
a
,

p
r

b
u

i
r
e
a

m
a
l
u
r
i
l
o
r

d
e

p

n
t

n
e
c
o
n
s
o
l
i
d
a
t
e

s
a
u

c

d
e
r
e
a
,

a
l
u
n
e
c
a
r
e
a

d
e

l
a

s
u
p
r
a
f
a


a

m
e
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

e
x
c
a
v
a
t
e

i

a


a
t
e

p
e

m
a
r
g
i
n
e
a

a
n

u
l
u
i
-

s

t
u
r
i
l
e

s
e

v
o
r

e
x
e
c
u
t
a

a
s
t
f
e
l

n
c

t

s


e

p
r
e
v
e
n
i
t


p
r

b
u

i
r
e
a

p
e
r
e

i
l
o
r
,

i
a
r

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a

s
e

f
a
c
e

c
u

p
a
n
o
u
r
i
;
-

p
a
n
o
u
r
i
l
e

s
e

v
o
r

m
o
n
t
a

u
n
u
l

d
u
p


a
l
t
u
l
,

c
u

o

d
i
s
t
a
n


d
e

m
a
x
i
m

0
,
2

m

n
t
r
e

e
l
e

i

s
e

v
o
r

a
s
i
g
u
r
a

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

m
a
l
u
r
i
l
o
r

p
e

t
o
a
t

i
m
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a
;
-

m
u
n
c
i
t
o
r
i
i

p
o
t

c
o
b
o
r

a
n


n
u
m
a
i

d
u
p


e
x
e
c
u
t
a
r
e
a

d
e


n
i
t
i
v


a

c
o
n
s
o
l
i
d

r
i
i

(
p
a
n
o
u

m
o
n
t
a
t

i

m
a
c
a
r
a
u
a

n
d
e
p

r
t
a
t

i

v
e
r
i


c
a
r
e
a

m
a
r
g
i
n
i
l
o
r

a
n

u
l
u
i

p
e
n
t
r
u

n
d
e
p
a
r
t
a
r
e
a

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

c
a
r
e

a
r

p
u
t
e
a

s


c
a
d


(
s
e

v
o
r

v
e
r
i


c
a

m
a
r
g
i
n
i
l
e

a
n

u
l
u
i

i

s
e

v
o
r

n
d
e
p

r
t
a

t
o
a
t
e

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
e

p
e

o

l

i
m
e

d
e

m
i
n
i
m

1

m

d
e

m
a
r
g
i
n
e
)
;
-

s
e

i
n
t
e
r
y
i
c
e

c
o
b
o
r

r
e
a

s
c
u
l
e
l
o
r

s
a
u

a

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

d
e

s
p
r
i
j
i
n
i
r
e

p
r
i
n

a
r
u
n
c
a
r
e
a

d
e

s
u
s
;
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
c
a
s
c

,

c
i
z
m
e
)

p
e

t
o
a
t


d
u
r
a
t
a

p
r
o
g
r
a
m
u
l
u
i

d
e

l
u
c
r
u
;
-

n

t
i
m
p
u
l

c
o
b
o
r

r
i
i

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

e
s
t
e

i
n
t
e
r
z
i
s


p
r
e
z
e
n

a

m
u
n
c
i
t
o
r
i
l
o
r

a
n

u
r
i
;
-

p
e
n
t
r
u

s

t
u
r
i

c
u

a
d

n
c
i
m
e
a

m
a
i

m
a
r
e

d
e

1

m
,

a
c
e
s
t
e
a

s
e

v
o
r

m
p
r
e
j
m
u
i

i

v
o
r



p
r
e
v

y
u
t
e

c
u

n
u
m

r
u
l

n
e
c
e
s
a
r

d
e

s
c

r
i
,

c
a
r
e

s


p
e
r
m
i
t

e
v
a
c
u
a
r
e
a

r
a
p
i
d


a

e
x
e
c
u
t
a
n

i
l
o
r

n

c
a
z

d
e

p
e
r
i
c
o
l
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
1
7
c
a
l
a
m
i
t

i

n
a
t
u
r
a
l
e

(
t
r

s
n
e
t
,

v
i
s
c
o
l
,

v

n
t
,

p
r

b
u

i
r
i

d
e

t
e
r
e
n
)
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

l
u
c
r
u
l

p
e

p
e
r
i
o
a
d
a

n

c
a
r
e

e
x
i
s
t


r
i
s
c
u
l

p
r
o
d
u
c
e
r
i
i

a
c
e
s
t
o
r

c
a
l
a
m
i
t

i
;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

d
e
p
l
a
s
a
r
e
a
,

s
t
a

i
o
n
a
r
e
a

n

z
o
n
e
l
e

n

c
a
r
e

e
x
i
s
t


r
i
s
c
u
l

p
r
o
d
u
c
e
r
i
i

a
c
e
s
t
o
r

c
a
l
a
m
i
t

i
;
-

s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
m

n
u

i
,

c
i
z
m
e
,

c
a
s
c

)
;
-

a
n
g
a
j
a

i
i

a
u

o
b
l
i
g
a

i
a

s


o
p
r
e
a
s
c


l
u
c
r
u
l

l
a

a
p
a
r
i

i
a

u
n
u
i

p
e
r
i
c
o
l

i
m
m
i
n
e
n
t

d
e

p
r
o
d
u
c
e
r

a

u
n
u
i

a
c
c
i
d
e
n
t

i

s


i
n
f
o
r
m
e
z
e

c
o
n
d
u
c

t
o
r
u
l

l
o
c
u
l
u
i

d
e

m
u
n
c

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
-
n
e
n
t
Sntatea i securitatea muncii - 255
0
1
2
3
4
1
8
o
p
e
r
a

i
i
,

r
e
g
u
l
i
,

p
r
o
c
e
d
e
e

g
r
e

i
t
e

s
a
u

s
u
c
c
e
s
i
u
n
i

g
r
e

i
t
e

a

o
p
e
r
a

i
i
l
o
r

n

t
i
m
p
u
l

e
x
e
c
u
t

r
i
i

s

t
u
r
i
l
o
r

s
a
u

a

l
u
c
r

r
i
l
o
r

a
u
x
i
l
i
a
r
e
,

p
r
e
g

t
i
t
o
a
r
e

a

a
c
e
s
t
o
r
a
-

l
u
c
r

r
i
l
e

n

a
p
r
o
p
i
e
r
e
a

d
r
u
m
u
r
i
l
o
r

p
u
b
l
i
c
e

s
a
u

p
e

p
a
r
t
e
a

c
a
r
o
s
a
b
i
l


v
o
r

n
c
e
p
e

n
u
m
a
i

d
u
p


i
n
s
t
i
t
u
i
r
e
a

r
e
s
t
r
i
c

i
i
l
o
r

d
e

c
i
r
c
u
l
a

i
e
,

p
r
e
v

z
u
t
e

d
e

n
o
r
m
e
l
e

n

v
i
g
o
a
r
e

i

i
m
p
u
s
e

d
e

e
x
e
c
u
t
a
r
e
a

l
u
c
r

r
i
l
o
r

n

c
o
n
d
i

i
i

d
e

s
i
g
u
r
a
n


(
i
n
d
i
c
a
t
o
a
r
e
l
e

d
e

c
i
r
c
u
l
a

i
e

s
i

s
e
m
a
f
o
a
r
e
l
e

s
e

v
o
r

m
o
n
t
a
,

c
o
n
f
o
r
m

s
c
h
e
m
e
l
o
r

a
p
r
o
b
a
t
e
)
;
-

n

c
a
z
u
l

n

c
a
r
e

n

t
i
m
p
u
l

s

t
u
r
i
l
o
r

s
e

n
t

l
n
e
s
c

o
b
i
e
c
t
e

m
e
t
a
l
i
c
e
,

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

r
i
d
i
c
a
r
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a
,

p


n
u

s
e

c
o
n
s
t
a
t


n
a
t
u
r
a

a
c
e
s
t
o
r
a
;
-

s
u
n
t

i
n
t
e
r
z
i
s
e

l
o
v
i
r
e
a
,

t

i
e
r
e
a

s
a
u

d
e
t
e
r
i
o
r
a
r
e
a

i
n
s
t
a
l
a

i
i
l
o
r

e
l
e
c
t
r
i
c
e
,

t
e
l
e
f
o
n
i
c
e
,

d
e

g
a
z
e

n
a
t
u
r
a
l
,

d
e

c
a
n
a
l
i
z
a
r
e
,

d
e

t
e
r
m
o


c
a
r
e

e
t
c
.
,

c
a
r
e

s
-
a
r

n
t

l
n
i

c
u

o
c
a
z
i
a

e
f
e
c
t
u

r
i
i

l
u
c
r

r
i
l
o
r
;
-

s

t
u
r
i
l
e
,

n

a
p
r
o
p
i
e
r
e
a

c

r
o
r
a

c
i
r
c
u
l

,

v
o
r

n
g
r

d
i
t
e
,

s
e
m
n
a
l
i
z
a
t
e

o
p
t
i
c

i

a
m
e
n
a
j
a
t
e

c
u

m
i
j
l
o
a
c
e

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

a
d
e
c
v
a
t
e

p
e
n
t
r
u

p
r
e
v
e
n
i
r
e
a

c

d
e
r
i
i

m
i
j
l
o
a
c
e
l
o
r

d
e

t
r
a
n
s
p
o
r
t

s
a
u

a

p
e
r
s
o
a
n
e
l
o
r
;
-

t
r
a
v
e
r
s
a
r
e
a

a
n

u
r
i
l
o
r

s
e

f
a
c
e

n
u
m
a
i

p
e

p
o
d
e

e

p
r
e
v

z
u
t
e

c
u

b
a
l
u
s
t
r
a
d
e
;
-

l
a

c
o
b
o
r

r
e
a

s
a
u

u
r
c
a
r
e
a

d
i
n

a
n


n
u

e
s
t
e

p
e
r
m
i
s


u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

p
r
a
i

u
r
i
l
o
r
,

c
i

n
u
m
a
i

a

s
c

r
i
l
o
r
;
-

z
i
l
n
i
c
,

n
a
i
n
t
e
a

d
e

n
c
e
p
e
r
e
a

l
u
c
r
u
l
u
i

i

p
e

t
o
t

t
i
m
p
u
l

c

t

s
e

l
u
c
r
e
a
z

e
f
u
l

p
u
n
c
t
u
l
u
i

d
e

l
u
c
r
u

v
a

v
e
r
i


c
a

s
t
a
r
e
a

t
e
r
e
n
u
l
u
i

i

a

c
o
n
s
o
l
i
d

r
i
l
o
r
;
-

e
s
t
e

i
n
t
e
r
z
i
s


c
i
r
c
u
l
a

i
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
e
l
o
r

t
e
h
n
i
c
e

p
r
i
n

c
u
p
r
i
n
d
e
r
e
a

a
n

u
l
u
i

n
t
r
e

r
o

i
l
e

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r
;
-

p
a
n
o
u
r
i
l
e

s
e

v
o
r

m
o
n
t
a

u
n
u
l

d
u
p


a
l
t
u
l
,

c
u

o

d
i
s
t
a
n


d
e

m
a
x
i
m

0
.
2

m

n
t
r
e

e
l
e

i

v
o
r

a
s
i
g
u
r
a

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

m
a
l
u
r
i
l
o
r

p
e

t
o
a
t

i
m
e
a

a
c
e
s
t
o
r
a
;
-

n
u

s
e

v
a

a
d
m
i
t
e

n

n
i
c
i
u
n

c
a
z

p
r
e
z
e
n

a

m
u
n
c
i
t
o
r
i
l
o
r

a
n

n

t
i
m
p
u
l

c
o
b
o
r

r
i
i

p
a
n
o
u
r
i
l
o
r

d
e

s
u
s

i
n
e
r
e
,

a

e
v
i
l
o
r
,

a

c

m
i
n
e
l
o
r

s
a
u

a

m
a
t
e
r
i
a
l
u
l
u
i

d
e

u
m
p
l
u
t
u
r

;
-

r
e
c
t
i


c
a
r
e
a

p
e
r
e

i
l
o
r

a
n

u
l
u
i

s
e

v
a

f
a
c
e

d
e

l
a

s
u
p
r
a
f
a


p
r
i
n

f
o
l
o
s
i
r
e
a

u
n
o
r

s
c
u
l
e

a
d
e
c
v
a
t
e
;
-

m
u
n
c
i
t
o
r
i
i

p
o
t

c
o
b
o
r

a
n


n
u
m
a
i

d
u
p


e
x
e
c
u
t
a
r
e
a

d
e


n
i
t
i
v


a

c
o
n
s
o
l
i
d

r
i
i

(
p
a
n
o
u

m
o
n
t
a
t

i

m
a
c
a
r
a
u
a

n
d
e
p

r
t
a
t

i

v
e
r
i


c
a
r
e
a

m
a
r
g
i
n
i
l
o
r

a
n

u
l
u
i

p
e
n
t
r
u

n
d
e
p

r
t
a
r
e
a

m
a
t
e
r
i
a
l
e
l
o
r

c
a
r
e

a
r

p
u
t
e
a

s


c
a
d

;
-

m
u
n
c
i
t
o
r
i
i
,

a

a
n

,

n
u

s
e

v
o
r

a
p
r
o
p
i
a

l
a

m
a
i

m
u
l
t

d
e

0
.
5

m

d
e

z
o
n
a

d
i
n

a
n


n
e
p
r
o
t
e
j
a
t


d
e

p
a
n
o
u
r
i
;
-

o
r
i
e
n
t
a
r
e
a

c

m
i
n
e
l
o
r

l
a

l
o
c
u
l

d
e

m
o
n
t
a
r
e

s
e

v
a

f
a
c
e

n
u
m
a
i

d
e

l
a

s
u
p
r
a
f
a


c
u

a
j
u
t
o
r
u
l

u
n
o
r

r

n
g
i

d
e

l
u
n
g
i
m
e

a
d
e
c
v
a
t

,

m
u
n
c
i
t
o
r
u
l

a
d
o
p
t

n
d

o

p
o
z
i

i
e

d
e

l
u
c
r
u

c
a
r
e

s


e
x
c
l
u
d


d
e
z
e
c
h
i
l
i
b
r
a
r
e
a

i

c

d
e
r
e
a

l
u
i

a
n

;
-

p
a
n
o
u
r
i
l
e

u
t
i
l
i
z
a
t
e

l
a

c
o
n
s
o
l
i
d
a
r
e
a

a
n

u
r
i
l
o
r

s
e

v
o
r

s
c
o
a
t
e

c
u

a
j
u
t
o
r
u
l

m
a
c
a
r
a
l
e
i

n
u
m
a
i

a
t
u
n
c
i

c

n
d

s
-
a

a
j
u
n
s

c
u

u
m
p
l
u
t
u
r
a

l
a

a
d

n
c
i
m
e
a

d
e

m
a
x
i
m

1
.
2

m

f
a


d
e

s
u
p
r
a
f
a

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
P
e
r
m
a
n
e
n
t
P
e
r
m
a
n
e
n
t
1
9
d
e
c
i
z
i
i

d
i


c
i
l
e

n

t
i
m
p

s
c
u
r
t

l
a

a
p
a
r
i

i
a

p
e
r
i
c
o
l
e
l
o
r

d
e

a
c
c
i
d
e
n
t
a
r
e
,

n

s
p
e
c
i
a
l

c
u

s
a
r
c
i
n
a

s
u
s
p
e
n
d
a
t


s
a
u

l
a

a
p
a
r
i

i
a

p
e
r
i
c
o
l
u
l
u
i
d
e

s
u
r
p
a
r
e

d
e

m
a
l
u
r
i
-

s
e

v
o
r

o
r
g
a
n
i
z
a

p
a
i
z
e

s
c
u
r
t
e

(
1
0

m
i
n
.
)
,

l
a

i
n
t
e
r
v
a
l

r
e
g
u
l
a
t
e

(
1

o
r

)
,

p
e
n
t
r
u

o
d
i
h
i
n
i
r
e
a

m
u
n
c
i
t
o
r
i
l
o
r
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
256 - Sntatea i securitatea muncii
0
1
2
3
4
2
0
c

d
e
r
e

d
e

l
a

i
m
e

n

t
i
m
p
u
l

c
o
b
o
r

r
i
i

e
v
i
l
o
r

a
n

u
r
i
,

a

e
x
e
c
u
t

r
i
i

d
e

u
m
p
l
u
t
u
r
i
,

c
i
r
c
u
l
a

i
e
i

p
e

m
a
r
g
i
n
e
a

m
a
l
u
r
i
l
o
r
,

e
t
c
.
-

l
u
c
r

r
i
l
e

c
u

r
i
s
c

d
e

c

d
e
r
e

n

g
o
l

s
e

e
x
e
c
u
t


n
u
m
a
i

d
e

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l

c
a
r
e

a
r
e

v
i
z


m
e
d
i
c
a
l

n

a
c
e
s
t

s
e
n
s
;
-

a
c
t
i
v
i
t

i
l
e

c
u

r
i
s
c

d
e

c

d
e
r
e

v
o
r



s
u
p
r
a
v
e
g
h
e
a
t
e

p
e
r
m
a
n
e
n
t

d
e

e
f
u
l

d
e

e
c
h
i
p

;
-

n

t
i
m
p
u
l

c
o
b
o
r

r
i
i

e
v
i
l
o
r
,

a

e
x
e
c
u
t

r
i
i

u
m
p
l
u
t
u
r
i
l
o
r

c
u

p

n
t

s
a
u

a

o
r
i
c

r
o
r

a
l
t
e

l
u
c
r

r
i

e
f
f
e
c
t
u
a
t
e

n

a
p
r
o
p
i
e
r
e
a

a
n

u
l
u
i
,

m
u
n
c
i
t
o
r
i
i

v
o
r

p
u
r
t
a

c
e
n
t
u
r


d
e

s
i
g
u
r
a
n


a
n
c
o
r
a
t


d
e

u
n

p
u
n
c
t


x

s
a
u

m
o
b
i
l

(
p
e

u
n

s
u
p
o
r
t

d
e

a
n
c
o
r
a
r
e

o
r
i
z
o
n
t
a
l
)

p
e
n
t
r
u

l
i
m
i
t
a
r
e
a

d
e
p
l
a
s

r
i
i

s
p
r
e

z
o
n
e
l
e

n

c
a
r
e

e
x
i
s
t


r
i
s
c
u
l

d
e

c

d
e
r
e

n

g
o
l
;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

c
i
r
c
u
l
a

i
a

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l
u
i

c
a
r
e

n
u

a
r
e

a
t
r
i
b
u

i
i

l
a

l
u
c
r
a
r
e

p
e

m
a
r
g
i
n
e
a

a
n

u
l
u
i
;
-

a
n

u
r
i
l
e

c
a
r
e

n
u

a
u

f
o
s
t

u
m
p
l
u
t
e

p


l
a

t
e
r
m
i
n
a
r
e
a

s
c
h
i
m
b
u
l
u
i

s
e

a
c
o
p
e
r


c
u

p
a
n
o
u
r
i
,

s
e

m
p
r
e
j
m
u
i
e
s
c

i

s
e

s
e
m
n
a
l
i
z
e
a
z

;
-

m
u
n
c
i
t
o
r
i
i

v
o
r

c
o
b
o
r

/
u
r
c
a

n
/
d
i
n

a
n


n
u
m
a
i

p
e

s
c

r
i

c
u

t
r
e
p
t
e

n
c
a
s
t
r
a
t
e

d
e

l
u
n
g
i
m
e

p
o
t
r
i
v
i
t

;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

c
o
b
o
r

r
e
a
,

r
e
s
p
e
c
t
i
v

u
r
c
a
r
e
a

p
e

p
r
a
i

u
r
i

s
a
u

p
e

c
o
n
s
o
l
i
d

r
i
l
e

p
e
r
e

i
l
o
r

s

t
u
r
i
i
;
-

m
u
n
c
i
t
o
r
i
i

v
o
r

r
e
s
p
e
c
t
a

n

t
i
m
p
u
l

d
e
s
f

u
r

r
i
i

a
c
t
i
v
i
t

i
i

o

d
i
s
t
a
n


d
e

s
i
g
u
r
a
n


d
e

m
i
n
i
m

0
.
5

m

f
a


d
e

m
a
r
g
i
n
e
a

a
n

u
l
u
i
,

s
e
m
n
a
l
i
z
a
t


p
r
i
n

b
a
n
d


r
e


e
c
t
o
r
i
z
a
n
t


s
a
u

m
p
r
e
j
m
u
i
r
e

m
e
t
a
l
i
c

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
1
e
f
e
c
t
u
a
r
e
a

d
e

i
n
t
e
r
v
e
n

i
i
,

o
p
e
r
a

i
i

l
a

i
n
s
t
a
l
a

i
i

n
e
p
r
e
v

z
u
t
e

p
r
i
n

s
a
r
c
i
n
a

d
e

m
u
n
c

-

i
n
t
e
r
v
e
n

i
i
l
e

l
a

i
n
s
t
a
l
a

i
i

s
e

p
o
t

e
x
e
c
u
t
a

n
u
m
a
i

d
e

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l

c
a
l
i


c
a
t
,

a
u
t
o
r
i
z
a
t

i

i
n
s
t
r
u
i
t

n

a
c
e
s
t

s
e
n
s
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
2
n
e
u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

i
n
d
i
v
i
d
u
a
l

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
c
a
s
c

,

c
i
z
m
e
,

m

n
u

i
)
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
c
a
s
c

,

c
i
z
m
e
,

m

n
u

i
,

s
a
l
o
p
e
t

)
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
3
n
e
r
e
s
p
e
c
t
a
r
e
a

n
o
r
m
e
l
o
r

d
e

s
e
c
u
r
i
t
a
t
e

i

s

t
a
t
e

a

m
u
n
c
i
i

l
a

e
f
e
c
t
u
a
r
e
a

l
u
c
r

r
i
l
o
r

(
s

t
u
r
i

f


s
p
r
i
j
i
n
i
r
i
,

f
o
l
o
s
i
r
e
a

d
e

s
c
u
l
e

i

u
n
e
l
t
e

d
e
f
e
c
t
e
,

e
t
c
.
)
-

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l

a
n
g
a
j
a
t

a
r
e

o
b
l
i
g
a

i
a

d
e

a
-

n
s
u

i

r
e
s
p
e
c
t
a

n
o
r
m
e
l
e

i

i
n
s
t
r
u
c

i
u
n
i
l
e

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

a

m
u
n
c
i
i

i

m

s
u
r
i
l
e

d
e

a
p
l
i
c
a
r
e

a

a
c
e
s
t
o
r
a
;
-

s

t
u
r
i
l
e

s
e

v
o
r

c
o
n
s
o
l
i
d
a

c
u

p
a
n
o
u
r
i

d
i
n
a
i
n
t
e

c
o
n
f
e
c

i
o
n
a
t
e
,

c
a
r
e

s
e

v
o
r

i
n
t
r
o
d
u
c
e

d
e

s
u
s
,

c
u

a
j
u
t
o
r
u
l

m
a
c
a
r
a
l
e
i
,

p
e

m

s
u
r
a

a
v
a
n
s

r
i
i

l
u
c
r

r
i
l
o
r
;
-

n
a
i
n
t
e

d
e


e
c
a
r
e

u
t
i
l
i
z
a
r
e

d
e
s
e
r
v
e
n
t
u
l

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t

s


v
e
r
i


c
e

s
t
a
r
e
a

t
e
h
n
i
c


a

s
c
u
l
e
l
o
r

i

u
n
e
l
t
e
l
o
r

d
e

m

;
-

s
e

i
n
t
e
r
z
i
c
e

f
o
l
o
s
i
r
e
a

s
c
u
l
e
l
o
r

i

u
n
e
l
t
e
l
o
r

c
a
r
e

p
r
e
z
i
n
t


d
e
f
e
c

i
u
n
i
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
D
e
s
e
r
v
e
n
t

u
t
i
l
a
j
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
4
r
e
c
u
l

l
a

l
o
v
i
r
e
a

c
u

t

r
n

c
o
p
u
l
,

r
a
n
g
a

s
a
u

b
a
r
o
s
u
l
-

l
a

r
e
p
a
r
t
i
z
a
r
e
a

l
u
c
r

r
i
l
o
r

p
e

m
u
n
c
i
t
o
r
i
,

m
a
i
s
t
r
u
l

s
a
u

e
f
u
l

d
e

e
c
h
i
p


v
a

i
n
d
i
c
a

p
r
o
c
e
d
e
u
l

c
o
r
e
c
t

d
e

l
u
c
r
u

(
n
e
p
e
r
i
c
u
l
o
s
)

i

m

s
u
r
i
l
e

c
o
r
e
s
p
u
n
z

t
o
a
r
e

p
r
i
v
i
n
d

u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

u
t
i
l
a
j
e
l
o
r
,

i
n
s
t
a
l
a

i
i
l
o
r

i

s
c
u
l
e
l
o
r

d
i
n

d
o
t
a
r
e
;
-

s
e

v
o
r

o
r
g
a
n
i
z
a

p
a
u
z
e

s
c
u
r
t
e

(
1
0

m
i
n
.
)
,

l
a

i
n
t
e
r
v
a
l
e

r
e
g
u
l
a
t
e

(
1

o
r

)
,

p
e
n
t
r
u

o
d
i
h
n
i
r
e
a

l
u
c
r

t
o
r
u
l
u
i
;
-

u
t
i
l
i
z
a
r
e
a

s
c
u
l
e
l
o
r

s
e

v
a

f
a
c
e

n
u
m
a
i

d
e

p
e
r
s
o
n
a
l

b
u
n
i

-

b
u
n
i

c
u
n
o
s
c

t
o
r
i

a
i

p
r
o
c
e
d
e
u
l
u
i

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
Sntatea i securitatea muncii - 257
0
1
2
3
4
2
5
v
i
r
o
z
e

s
a
u

a
f
e
c

i
u
n
i

p
u
l
m
o
n
a
r
e
,

r
h
e
u
m
a
t
i
s
m

d
a
t
o
r
i
t


l
u
c
r
u
l
u
i

n

m
e
d
i
u

u
m
e
d

s
a
u

n

a
n
o
t
i
m
p
u
l

r
e
c
e

(
p
l
o
i
,

n
i
n
s
o
r
i
)
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(
m

n
u

i
,

c
i
z
m
e
,

h
a
i
n
e

v

t
u
i
t
e
,

c
a
p
i

o
n
,

m
a
n
t
a

p
l
o
a
i
e
)
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
6
e
f
o
r
t

s
t
a
t
i
c

d
a
t
o
r
i
t


p
o
z
i

i
e
i

o
r
t
o
s
t
a
t
i
c
e

n

t
i
m
p
u
l

l
u
c
r
u
l
u
i

-

a
f
e
c

i
u
n
i

m
u
s
c
u
l
a
r
e

i

a
l
e

s
i
s
t
e
m
u
l
u
i

o
s
o
s
-

s
e

v
o
r

o
r
g
a
n
i
z
a

p
a
u
z
e

s
c
u
r
t
e

(
1
0

m
i
n
.
)
,

l
a

i
n
t
e
r
v
a
l
e

r
e
g
u
l
a
t
e

(
1

o
r

)
,

p
e
n
t
r
u

o
d
i
h
n
i
r
e
a

m
u
n
c
i
t
o
r
i
l
o
r
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
7
p
o
z
i

i
i

d
e

l
u
c
r
u

f
o
r

a
t
e

s
a
u

v
i
c
i
o
a
s
e

(
l
a

e
x
e
c
u
t
a
r
e
a

s

t
u
r
i
l
o
r

m
a
n
u
a
l
e
)

p
r
o
d
u
c

t
o
a
r
e

d
e

a
f
e
c

i
u
n
i

a
l
e

s
i
s
t
e
m
u
l
u
i

o
s
o
s

i

m
u
s
c
u
l
a
r
-

s
e

v
o
r

o
r
g
a
n
i
z
a

p
a
u
z
e

s
c
u
r
t
e

(
1
0

m
i
n
.
)
,

l
a

i
n
t
e
r
v
a
l
e

r
e
g
u
l
a
t
e

(
1

o
r

)
,

p
e
n
t
r
u

o
d
i
h
n
i
r
e
a

m
u
n
c
i
t
o
r
i
l
o
r
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
2
8
c

d
e
r
e

d
e

l
a

a
c
e
l
a

i

n
i
v
e
l

p
r
i
n

a
l
u
n
e
c
a
r
e
,

m
p
i
e
d
i
c
a
r
e

d
e

m
a
t
e
r
i
a
l
,

s
u
p
r
a
f
e

e

a
c
o
p
e
r
i
t
e

c
u

p
o
l
e
i
,

e
t
c
.
-

c

i
l
e

d
e

a
c
c
e
s

i

c
i
r
c
u
l
a

i
e

t
r
e
b
u
i
e

s


e

e
l
i
b
e
r
a
t
e

d
e

o
r
i
c
e

o
b
s
t
a
c
o
l

c
a
r
e

a
r

p
u
t
e
a

n
g
r
e
u
n
a

d
e
p
l
a
s
a
r
e
a

f


r
i
s
c
u
r
i

a

l
u
c
r

t
o
r
i
l
o
r
;
-

m
a
t
e
r
i
a
l
u
l

e
x
c
a
v
a
t
,

m
p
r

t
i
a
t

p
e

d
r
u
m

v
a



i
m
e
d
i
a
t

a
d
u
n
a
t

n

z
o
n
e
l
e

s
t
a
b
i
l
i
t
e
;
-

e
s
t
e

o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
e

p
u
r
t
a
r
e
a

e
c
h
i
p
a
m
e
n
t
u
l
u
i

d
e

p
r
o
t
e
c

i
e

(

n
c

m
i
t
e

c
u

t
a
l
p


a
n
t
i
d
e
r
a
p
a
n
t

)
;
-

d
e
p
l
a
s
a
r
e
a

p
e
r
s
o
n
a
l
u
l
u
i

p
e

a
s
t
f
e
l

d
e

t
e
r
e
n
u
r
i

s
e

v
a

f
a
c
e

c
u

a
t
e
n

i
e
;
-

n

t
i
m
p
u
l

i
e
r
n
i
i
,

p
e
n
t
r
u

e
v
i
t
a
r
e
a

a
l
u
n
e
c

r
i
i

l
u
c
r

t
o
r
i
l
o
r
,

c

i
l
e

d
e

a
c
c
e
s

i

c
i
r
c
u
l
a

i
e

s
e

v
o
r

d
e
g
a
j
a

d
e

z

p
a
d

i

p
o
l
e
i
.

e
f

p
u
n
c
t

d
e

l
u
c
r
u
M
u
n
c
i
t
o
r
i
P
e
r
m
a
n
e
n
t
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
INSTALATOR AP CANAL
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
MODUL DE DESFURARE A ACTIVITII
DE LIBER NTREPRINZTOR
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 261
CAPITOLUL 1
Care sunt formalitatile necesare inintarii unei rme

I. Introducere
1. Alegerea formei de organizare a rmei
nainte de a iniia o activitate economic trebuie s alegei modalitatea sub
care vrei s v organizai activitatea.
Un ntreprinztor poate opta pentru una din urmtoarele forme de organizare
a afacerii:
Organizare Caracteristici
Persoana zic
PF
Poate autorizat s desfoare o activitate independent n baza
Legii 507/2002, cu nregistrare ulterioar la Ociul registrului
comerului din cadrul Camerei de Comer i Industrie prin Biroul
Unic.
Nu are personalitate juridic.
Asociaia familiala,
AF
Se constituie ntre membrii unei familii cu gospodrie
comun, n baza aceluiai normativ i proceduri ca i
persoan zic. Nu are personalitate juridic.
Societatea
comercial
Se constituie ca persoan juridic, conform Legii nr. 31/1990
republicate, prin asociere ntre dou sau mai multe persoane zice
sau juridice, pentru a efectua acte de comer. Societatea comercial
dobndete personalitate
juridic de la data nregistrrii n registrul comerului.
Societile comerciale se pot constitui n una din urmtoarele forme
juridice :
a) societate n nume colectiv (SNC)
b) societate in comandit simpl (SCS)
c) societate pe aciuni (SA)
d) societate n comandit pe aciuni (SCA);
e) societate cu rspundere limitat (SRL).
Societatea n comandit simpl i n comandit pe aciuni
se caracterizeaz prin existena a dou categorii de asociai:
comanditai (asociaii care administreaz societatea i rspund
nelimitat i solidar pentru obligaiile
societii) i comanditari (asociaii care rspund numai pn la
concurena capitalului subscris).
Filiale:
Filialele sunt societi comerciale cu personalitate juridic care
se nineaz ntr-una din formele de societate enumerate mai
sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate n
care s-au constituit.
Sedii secundare:
O societate comerciala poate s deschid n aceeai localitate
cu sediul principal sau n alte localiti, sedii secundare sub
diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agenii, etc.
262 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. Particulariti ale formelor de organizare a activitii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Nr. persoane
o persoan
sau membrii
unei familii
minimum 2 minimum 5 1 50 asociai
Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON
Rspunderea
ntreprinztorului
nelimitat
(cu averea
personal)
nelimitat i solidar,
cu excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris, cu
excepia asociailor
comanditari
numai cu capitalul
subscris
Restricii pentru
asociai
asociaii nu pot lua parte
ca asociai cu rspundere
nelimitat n alte societi
concurente, fr consim-
mntul celorlali
asociai
-
asociatul unic nu
poate avea calitatea
de unic asociat
dect ntr-o singur
societate
3. Aspecte relevante ale modului de organizare n funcie de tipul
societii
Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL
Autorizarea primriei x - - -
Rezervare rm x x x x
Redactare act constitutiv - x x x
Dovada sediu x x x x
Depunere capital social - x x x
Constituire dosar x x x x
nregistrare n Registrul
Comerului
x x x x
Autorizarea funcionrii
Se obine personal
de la autoritile
competente
Se obine prin
Biroul Unic
Biroul Unic Biroul Unic
La ce instituii trebuie s
mearg ntreprinztorul
Primrie i CCI CCI CCI CCI
Evidena nanciar contabil
Contabilitate n
partid
simpl
Contabilitate n
partid
dubl
Contabilitate n
comandit dubl
Contabilitate n
partid dubl
Sistemul de impozitare
Impozit pe venitul
anual
Impozit pe prot Impozit pe prot Impozit pe prot
Administrarea
Nu exista
reglementri
exprese
Unul sau
mai muli
administratori
Unic administrator
sau consiliu de
administraie
Unul sau
mai muli
administratori
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 263
II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei rme, ncepnd de la
activitile pregtitoare i pn la momentul pornirii afacerii n mod legal
1. Pre-nregistrare (activiti pregtitoare)
Include toate activitile prevzute de lege ce trebuie ndeplinite de la data
cnd un ntreprinztor s-a decis s constituie o form de organizare a unei
afaceri i data cnd a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru nregistrarea
i autorizarea funcionrii.
Informare iniial privind procedura i obligaiile ntreprinztorului
Vericarea i rezervarea rmei/
emblemei (obligatoriu)
Cercetarea rmei/emblemei la OSIM pentru vericarea similitudinii
cu mrci nregistrate n registrul de mrci (opional)
Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)
Obinerea autenticrii pentru actul constitutiv (obligatoriu)
Redactarea i obinerea declaraiei pe proprie rspundere a
fondatorilor, administratorilor i a cenzorilor c ndeplinesc condiiile
prevzute de lege (obligatoriu)
Completarea cererii de nregistrare (obligatoriu)
Obinerea evalurii prin expertiz, a bunului imobil subscris ca aport
n natur la capitalul social (dup caz)
Obinerea certicatului constatator al sarcinilor cu care, eventual este
grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup caz)
Vrsmntul n numerar la capitalul social (direct la banca dorit sau
la unitile CEC de la CCI) (obligatoriu)
- ntocmirea dosarului de nregistrare i autorizare a funcionarii
(obligatoriu)
Dosarul de nregistrare i autorizare a funcionarii trebuie s contina:
2. nregistrarea comerciantului
Include activitile obligatorii ndeplinite dup data depunerii dosarului la
Biroul Unic i data nregistrrii comerciantului n Registrul Comerului,
incluznd:
autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;
obinerea, pe cale electronic a codului unic de nregistrare de la
Ministerul Finanelor Publice;
redactarea ncheierii judectorului delegat;
nregistrarea comerciantului n registrul comerului;
editarea certicatului de nregistrare
264 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea
Crt. PF SNC SA SRL documentului
AF SNS SCA
1. Cerere de nregistrare i autorizare x x x x Obligatoriu
2. Dovada disponibilitii rmei/emblemei
(original) rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea
3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Opional, dac se declar emblema
4. Dovada sediului (n copie) x x x x Obligatoriu
5. Declaraia pe proprie rspundere original x x x x Obligatoriu
6 Autorizaia emis de Primrie conform
Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu
7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice
8 Dovezile privind efectuarea vrsmintelor Este obligatoriu s existe
aporturilor subscrise i/sau vrsate (copii) x x x capital vrsat n numerar
9. Facturi x x x Se utilizeaz pentru produse noi
achiziionate ca aport n natur
10 Expertiza de evaluare a aportului n natur la Numai n cazul bunurilor imobile
capitalul subscris x x x aportate la capitalul social
11 Certicatul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport
grevate imobilele x x x n natur la capitalul social subscris

12. Dovada intabulrii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport
la capitalul social subscris
Cnd sunt aduse creane ca aport la
13. Cambia, contract de mprumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA
i SCA constituite prin subscripie
public i la SRL-uri
15. Declaraie cu privire la averea deinut (original, x x Obligatoriu pentru asociaii care rspund
sub semntura privata) nelimitat i solidar pentru obligaiile
sociale
16. Acte privind activitatea comercial anterioar n lipsa acestora se depune actul
(copii) privind nivelul studiilor absolvite
17. Specimenul de semntur (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori
18 Certicatul cenzorilor privind depunerea
garaniei legale de ctre administratori Obligatoriu pentru SA i SCA
19. Actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate
n contul societii (copii) x
20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai n cazul cnd societatea este
administrat de o persoan juridic

21. Acte de identitate (cu CNP) n copie x x x x Paaport pentru rezideni
22 Actul de nregistrare a fondatorilor persoane n copie tradus i legalizat pentru
juridice (copie) - x x x nerezideni
23. privind participarea la constituirea societii n copie tradus i legalizat
(original) pentru nerezideni
24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x n copie tradus i legalizat pentru
constitutiv n numele i pe seama fondatorului, nerezideni
persoan juridic (original)
25. Certicat de bonitate (original) - x x x n copie tradus i legalizat
26. Avize prealabile prevzute de lege - - x x Pentru societile bancare, de asigurare
reasigurare, operaiuni cu valori
mobiliare
27. Actele pentru autorizarea funcionrii din punct de vedere
al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al proteciei de mediu; al proteciei muncii.
28 Diverse taxe i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 265
3. Autorizarea funcionrii comerciantului
Include activitile de autorizare a funcionrii comerciantului de
ctre instituiile publice abilitate, ndeplinite n perioad, dup data
depunerii dosarului la Biroul Unic i data eliberrii anexei coninnd avizele/
autorizaiile/acordurile necesare funcionrii: autorizaie PSI, sanitar,
sanitar- veterinar, pentru protecia muncii, pentru protecia mediului, etc.
CERTIFICATUL DE NREGISTRARE I ANEXE
Modelul i coninutul Certicatului de nregistrare a comerciantului,
inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hotrrea Guvernului nr. 991
din 25 iunie 2004.
Certicatul de nregistrare este un formular tipizat, cu regim special i
securizat. Pe certicat sunt nscrise urmtoarele date:
rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, aa cum este
nscrisa n actul constitutiv i n Registrul Comerului;
sediul social conform actelor doveditoare depuse n dosarul de
nregistrare;
activitatea principal exprimat prin cod CAEN i un text sumar de
descriere;
CUI codul unic de nregistrare - cod numeric constituind codul
unic de identicare a unui comerciant;
atribut scal este un cod alfanumeric avnd semnicaia categoriei
de pltitor de taxe i impozite la bugetul de stat;
numr de ordine n registrul comerului cuprinde numrul i data
unui comerciant n registrul comerului;
data emiterii certicatului;
seria i numrul de ordine informaie specic regimului special al
documentului.
Anexele la Certicatul de nregistrare se emit att pentru sediul social
i sedii secundare ct i pentru ecare activitate desfurat la sediul
principal i sediu secundar care sunt supuse avizrii/autorizrii. La un
certicat de nregistrare se ataeaz una sau mai multe anexe.
Fiecare Anex conine:
informaii de conexiune la certicat (seria, nr, cod unic de nregistrare,
rma i sediul social);
informaii de identicare a sediilor secundare (adresa i/sau activitate
supus autorizrii);
avizul i/sau autorizaia pentru prevenirea i stingerea incendiilor;
266 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
avizul i/sau autorizaia sanitar;
autorizaia sanitar veterinar;
acordul i/sau autorizaia de mediu;
autorizaia de funcionare din punct de vedere a proteciei muncii;
4. Noticarea comerciantului ctre instituii publice
Include activitile de noticare a nregistrrii unui comerciant ctre alte
instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, nregistrarea sau evidena
comercianilor (unde este cazul).
III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de nregistrare
a unei societi comerciale
Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa
consensual, care produce efecte ntre prile semnatare.
Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine
judectorului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului,
persoan juridic i dispune nregistrarea n registrul comerului.
nregistrarea (nmatriculare) societii comerciale n registrul
comerului are rol constitutiv. De la data nregistrrii n registrul
comerului societatea a dobndit personalitate juridic.
Publicarea n Monitorul Ocial a ncheierii judectorului delegat
produce efecte fa de teri
Autorizarea funcionarii este n competena instituiilor publice
abilitate. De la data obinerii autorizaiei, comerciantul poate ncepe
activitatea economic pentru care a fost autorizat
IV. Actele normative care reglementeaz materia nregistrrii i
autorizrii funcionrii comercianilor
Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simplicarea
formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea scala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice
(M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)
Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comerului,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 49
din 4 februarie 1998)
Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea inintarii si
dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie
2004)
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 267

Hotrrea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea


modelului cererii de inregistrare si al certicatului de inregistrare in
registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)
Hotrrea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea
taxelor percepute pentru publicarea n Monitorul Ocial al Romniei,
Partea a IV-a, a ncheierii judectorului delegat la nregistrarea
comercianilor i a actului constitutiv, vizat de judectorul delegat (M.
Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)
Ordonana Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)
privind Codul de procedura scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)
Hotrrea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414
din 14 iunie 2002)
- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor
(M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)
Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea
Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la
incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)
Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de
amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce
desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M.
Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)
Ordinul ministrului agriculturii i alimentaiei nr. 261 din 9 aprilie
2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura
de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii
de export, precum si denirea unitatilor supuse controlului sanitar
veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)
LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
(M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)
Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie
2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din
27 aprilie 2010)
- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modicarea Procedurii
de implementare a Programului pentru informarea si educarea
comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale
pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr.
56/2006 456 din 25 mai 2006).
Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societile comerciale,
republicat, cu modicrile i completrile ulterioare (M. Of. nr. 33
din 29 ianuarie 1998)
268 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Precizare
Noile reglementri prevd simplicarea procedurii de autorizare a
funcionarii prin introducerea, n anumite situaii expres prevzute de
lege, a Declaraiei pe proprie rspundere n condiiile extinderii
activitilor CAEN pentru care se aplic aceast procedur. Totodat,
se prevede simplicarea coninutului cererii de nregistrare i autorizare,
precum i reducerea cuantumurilor taxelor i tarifelor aferente nregistrrii.
Efectul imediat al acestor modicri, la care se adaug trecerea la sistemul
de lucru cu vericarea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului
consumat de comerciant pentru solicitarea nregistrrii i, n acelai timp,
de reducere a termenului de eliberare a certicatului de nregistrare cu
anexele aferente la mai puin de 20 zile.
CAPITOLUL 2
Planul de afaceri
Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic i formal) a
planului de afaceri, prezentul capitol este structurat n cadrul a 3 ntrebri
simple, la care rspunsurile ncearc s conving ntreprinztorul -
ntemeietor al unei rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca
instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. ntrebrile sunt:
CE este un plan de afaceri ?
DE CE este nevoie de un plan de afaceri ?
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
1. Prima ntrebare:
Ce este un plan de afaceri?
Pentru a nelege ce este un plan de afaceri trebuie denit nti conceptul
de afacere. O deniie neconvenional a acestui concept, poate : intenia
unei persoane (zice sau juridice) de a face/a ntreprinde anumite activiti
n scopul obinerii unui prot.
O afacere trebuie aadar bine pregtit, din timp, exact aa ca atunci cnd
i construieti o cas; trebuie ca nainte de a te apuca de construcia efectiv,
s pui pe hrtie sub forma unui proiect concepia i calculele tale.
Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. i, evident o
afacere bun necesit un plan de afaceri bine conceput.
Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente:
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 269
- un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite
riscuri i dorete s obin un anumit prot
- mai multe activiti care consum resurse i care genereaz prot
(ideea de afacere)
- un mediu n care se desfoar aceste activiti (mediul de afaceri).
2. A doua ntrebare:
DE CE este nevoie de un plan de afaceri?
nainte ca zidurile halei de fabricaie sau oricare alte spaii ale rmei tale
s e construite, conceptul rmei se nate n mintea oricrui ntreprinztor
parcurgnd cteva etape:
O la nceput a fost ideea ta de afacere
O apoi din idee s-a nscut viziunea ta
O la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie
O i n nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.
Iat de ce acest plan reprezint pe de o parte instrumentul intern prin
care tu poi conduce i controla, pentru tine, ntregul proces de demarare a
rmei tale.
n egal msur planul de afaceri reprezint i un instrument extern, ind
i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta
transmite tuturor celor din jurul tu, clieni, furnizori, parteneri strategici,
nanatori, acionari, c tu tii cu certitudine ce ai de fcut, iar ntr-o economie
de pia funcional, partenerii ti de afaceri serioi apreciaz acest lucru i
te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.
3. A treia ntrebare
CARE este coninutul unui plan de afaceri ?
Nu exist dou afaceri la fel. Nu exist dou organizaii la fel. i de
asemenea nu exist formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.
Planul de afaceri trebuie s e un instrument de lucru simplu, sugestiv i
pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s e atinse n elaborarea
planului de afaceri. Prin abordarea acestora, ntreprinztorul demonstreaz
c are o percepie global asupra afacerii, c nelege toate aspectele ei, att
cele tehnice ct i cele nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz
mediului exterior (dar i celui interior) c stpnete situaia.
Principalele aspecte (v. modelul prezentat n cadrul acestui capitol) care pot
avute n vedere n cadrul unui plan de afaceri sunt:
270 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
a. Viziune, strategie
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
c. Analiza pieei
d. Analiza costurilor de operare
e. Investiii necesare
f. Proiecii nanciare
g. Anexe
a. Viziune, strategie
Cuvinte pretenioase, dar n esen att de simple.
Totul pleac de la viziune.
Fiecare ntreprinztor are o viziune.
Vreau s produc subansamble auto pe care s le vnd Uzinei Dacia
Vreau s fabric confecii pentru copii
Vreau s produc i s comercializez sucuri din fructe de pdure
Vreau s ninez o reea de Internet - cafe
Vreau, vreau, vreau . . .
Vreau - iat o viziune. Aceast viziune e de fapt obiectivul nal ctre care
vrei s te ndrepi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotrt s porneti
pentru a atinge i mplini viziunea este strategia rmei tale.
Pentru a clarica noiunea de strategie trebuie s rspunzi la urmtoarele
ntrebri:

Care este esena afacerii tale ? Ce anume va genera bani i prot ?

Cum vrei s arate produsele/serviciile tale ?

Ai deja un model sau un prototip ?

Cine vor clienii ti ?

Exist o ofert comparabil pe pia ?

Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective


cuanticabile!

Care este punctul tu tare care te determin s crezi c vei avea succes ?
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 271
Exist un consens ntre asociai/acionari referitor la problemele mai
sus menionate?
b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a nelege afacerea n sine,
afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc n
jurul voinei unui/unor oameni, apoi se dezvolt i funcioneaz, conduse
de acei oameni. Parafraznd zicala popular omul snete locul putem
fr ndoial arma c managerul snete afacerea. Managerul sau viitorul
manager ar trebuie s-i pun ntrebri de genul:
Ce experien practic aduci n afacere ?
De ce cunotine teoretice dispui ?
Ce referine poi prezenta ?
Este familia ta dispus s te sprijine ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a ntreine familia n perioada
dicil de nceput a afacerii ?
Dispui de mijloace nanciare pentru a sprijini afacerea ?
Dispui de aport n natur pentru a sprijini afacerea ?
Cunotinele/experiena ta sau a partenerului tu acoper domeniile
cheie ale afacerii ?
Unde vei localiza sediul organizaiei ?
De ci angajai ai nevoie ?
Ce calicri trebuie s aib angajaii ?
Ce nivel de salarizare trebuie prevzut ?
Poi gsi pe piaa muncii specializrile necesare ?

Ai schiat o structur organizatoric ?


O ntrebare special cu o semnicaie deosebit se refer la:
Unde va localizat afacerea ta ?
Pentru a putea avea n vedere toate criteriile ce privesc alegerea
amplasamentului (locaia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.
c. Analiza pieei
De ce exist o afacere ? Ca s vnd anume produse/servicii ctre pia. O
analiz a pieei, a modului n care a evoluat n trecut i a modului n care
se anticipeaz pe viitor evoluia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru
272 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.
Este important s rspundem la ntrebri referitoare la:
Clienii notri
Cine sunt clienii ti ?
Firme sau persoane zice ?
Cum se poate segmenta piaa ta ?
Cum este piaa potenial mprit din punct de vedere geograc ?
tii ct de mare este volumul pieei poteniale ?
Ai un plan de aciune pentru atragerea clienilor ?
Concurena
Ce tii despre concuren ?
Ci angajai au ? Ce for de vnzare ?
Ce cote de pia au ?
Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?
Ce strategii de pre are concurena ?
Dar strategii de comunicare/reclam ?
Piaa
Cum apreciezi c vor evolua vnzrile ?
Care este prognoza cererii ?
Politici de marketing
Ai o strategie de produs ?
Ai stabilit o politic de distribuie ?
Ai o politic de pre i condiii de plat ?
Te-ai gndit la o politic de imagine, de comunicare cu piaa ?
Activitile de marketing i politicile de marketing sunt prezentate pe
larg n capitolul Despre marketing n faza de lansare a unei afaceri.
d. Analiza costurilor de operare
Acest capitol este dedicat nelegerii i evidenierii costurilor de funcionare
curent a activitii.
Realizarea lui demonstreaz deopotriv nelegerea aspectelor tehnologice,
economice i manageriale ale activitii curente. Demonstreaz c nelegem
uxul tehnologic, c tim de ce infrastructur de utiliti avem nevoie, ci
oameni trebuie s angajm i n ce structur trebuie s i dispunem.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 273
Este bine s avem n vedere i s nu omitem costuri ca de exemplu:
Costuri de ninare a rmei:
Autorizaii
nscrierea n Registrul Comerului.
Costuri curente:
Materii prime
Materiale consumabile, materiale auxiliare,
Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de
conducere, prime i bonusuri
Costuri de training i formare personal
Impozite i taxe locale
Servicii externe
- Contabilitate
- Consultan scal
- Consultan juridic
- Consultan n management
- Consultan IT
- Consultant PR
Costuri de spaiu
- Spaiu de birouri
- Spaiu de producie
- Spaiu de vnzri
- Spaiu de depozitare
Cheltuieli de nclzire, gaz, curent, curenie, reparaii, asigurare, ap/
canal, gunoi
Costuri cu echipamentele
- Reparaii
- ntreinere
Costuri cu mijloacele de transport
Combustibil
Revizie
ntreinere/Reparaii
Asigurare de rspundere civil & asigurare toate riscurile
Impozite
Costuri legate de procesul de vnzare
Deplasri
Materiale de prezentare
274 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
Participri la trguri
Costuri administrative
Deplasare
Materiale de birou
Comunicaii: telefon, fax, mobil, e-mail
Copiere documente
Eviden primar i calculul salariilor
Abonamente (ex. reviste, legislaie, ntreinere echipamente birou, etc.)
Literatur de specialitate
Impozite i taxe
e. Investiii necesare
De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la nceputul unei noi
activiti. i, de cele mai multe ori, o nou activitate presupune o investiie
nou. Din acest motiv, n acest capitol trebuie s fundamentm n mod
pragmatic, onest i realist investiia. A diminua sau a ignora aspecte conexe
investiiei (de. ex. infrastructura de utiliti) sau de a o supradimensiona
nejusticat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt
greeli frecvente care ridic imediat semne de ntrebare (justicate) n
mintea acionarilor, partenerilor, nanatorilor.
f. Proiecii nanciare
Proieciile nanciare nu sunt altceva dect anticipri/planicri pe viitor
ale situaiilor nanciare ale afacerii. Proieciile nanciare sunt modelri
matematice viitoare ale bilanului, contului de prot i pierdere i a
calculului de lichiditi (cash-ow) pe baza crora se calculeaz eventual i
anumite rate de protabilitate a afacerii.
Proieciile sunt indisolubil legate de punctele c, d i e de mai sus. Aceste
puncte furnizeaz datele de intrare n modelul matematic i dac aceste
date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proieciilor nanciare
nu poate dect tot eronat i deci complet inutil.
Costuri de investiii:

cldiri

echipamente

maini

alte bunuri de capital


Costuri conexe investiiei:

infrastructura

ap

gaz

curent

canalizare

drum de acces

Reabilitri amenajri

asigurarea normelor de
protecia muncii, de
protecia mediului
Alte costuri

Cheltuieli de proiect/
investment management

Cheltuieli pentru
iniializare n

scopul utilizrii noilor


echipamente

Cheltuieli pentru probe


tehnologice
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 275
g. Anexe
Evident c nu pot propuse formate-cadru, limitative, pentru planul
de afaceri. ns n cazul anumitor programe de nanare pot puse la
dispoziia solicitanilor formate cadru specice.
Ca manager - ntreprinztor trebuie s-i alctuieti planul afacerii tale.
Poi introduce acele materiale care te pot ajuta s-i prezini mai bine afacerea,
ca de exemplu: certicate de studii/calicri ale echipei manageriale i ale
resurselor umane, certicate de calitate, aprecieri de la clieni, aprecieri de
la banc, detalii tehnologice sau constructive i orice alte materiale sau
documente pe care managerul - ntreprinztorul le consider relevante n
prezentarea propriei afaceri.
MODEL DE PLAN DE AFACERI
DATE DE IDENTIFICARE
1. Numele rmei:
2. Codul unic de nregistrare:
3. Forma juridic de constituire:
4. Activitatea principal a societii i codul CAEN al activitii principale:
5. Natura capitalului social:
Natura capitalului social (%) Public Privat
Romn
Strin
6. Valoarea capitalului:
7. Adresa, telefon/fax, e-mail :
8. Persoan de contact:
9. Conturi bancare deschise la:
10. Asociai, acionari principali:
Numele Adresa (sediul)
Pondere n
Capital social
%
276 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
A. Viziune, strategie
n acest capitol de nceput ncercai s rspundei la urmtoarele ntrebri:

Care este esena afacerii ? Ce anume va genera bani i prot ?


Produsul 1,2,3
Serviciile 1,2,3,
Activitatea 1,2,3

Cine vor clienii ti ?


Persoane
Firme
Bugetul statului
Clieni/grupe de clieni
Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Mii
EURO %
Total cifr de afaceri 100 100 100 100 100

Unde vrei s ajungi ntr-un interval de 5 ani. Fixeaz-i obiective


cuanticabile !
La ce cifr de afaceri/prot ?
La ce numr de angajai ?
Obiective (Indicatori int) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Cifr de afaceri Mii EURO
Din care Export Mii EURO
Prot Mii EURO
Nr. de salariai Nr persoane

Care sunt punctele tari care te determin s crezi c vei avea succes ?
Cunotine tehnologice
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 277
Cunotine de pia
Capital
Relaii
Capacitate de munc
B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent
B1. ISTORIC
n aceast seciune ncercai s rspundei succint la ntrebri de genul:

Cum a aprut ideea Dvs. de afacere ?

Care au fost principalele etape de dezvoltare pn n prezent ?

Ce activiti genereaz astzi protul rmei i sursele de dezvoltare ?


B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE
MANAGEMENT
Nume i prenume Funcia Studii/Specializri
Ataai un Curriculum Vitae pentru ecare persoan relevant.
Managementul unei organizaii este determinant pentru evoluia acesteia.
ncercai s evideniai felul n care cunotinele/specializrile/experiena
ecruia dintre manageri va inuena n mod pozitiv evoluia rmei.
PERSONAL
Detaliere pe activiti
Activitatea Numr de salariai
Activitatea 1
Activitatea 2
Activitatea 3

TOTAL
(Organigrama poate ataat, dac e cazul)
278 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
B3. ACTIVITTEA CURENT
1. Produsele/serviciile actuale:
(putei descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul
din cifra de afaceri, nivelurile de preuri)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
2. Principalii furnizori actuali de materii prime i materiale:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Pondere materii prime importate (%) n total materii prime
3. Descrierea sumar a procesului tehnologic actual:
4. Date tehnice cu privire la principalele maini, utilaje i mijloace de
transport aate n proprietatea agentului economic:
Mijloc x Caracteristici tehnice An fabricaie Valoare de pia estimat
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 279
5. Imobile existente:
Denumire Destinaie
Proprietate nchiriate
Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de nchiriere
Prezentai locul unde rma i desfoar activitatea i cum sunt asigurate
utilitile necesare (energie electric, ap, canal).
NOT :Pot anexate, n copie, acte de proprietate/contracte de nchiriere,
liste de inventar, facturi de achiziie, etc.
C. Analiza pieei
C1. PIAA ACTUAL
1. Principalii clieni:
Vnzri pe (principalii)
clieni
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
280 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
2. Principalii concureni:
Produs/serviciu oferit pieei
Firm concurent
Denumirea rmei/ rmelor Ponderea pe pia( %)
1
2
3
4
5
6
3. Poziia produselor/serviciilor societii pe pia comparativ cu cele ale
concurenei: (Descriei principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/
serviciilor d-voastr comparativ cu cele oferite de concuren).
C2. DATE PRIVIND PIAA I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/
SERVICIU:
1. Clieni poteniali:
(Descriei ce strategie de marketing ai gndit s aplicai, cum ai identicat
clienii poteniali, cum vei extinde piaa sau identica noi piee, etc.)
Anul curent (N)
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 281
Anul N+1
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Mii EURO
Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
Anul N+2
Vnzri preconizate pe
(principalii) clieni
Mii EURO
(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total
Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %
Clieni
interni
1
2
3
Total piaa intern
Clieni
externi
1
2
3
Total export
Total intern + export
(se pot ataa studii de cercetare de pia sau statistici la care se face referire,
precum i cereri de ofert/pre-contracte de la potenialii clieni)
2. Concureni poteniali:
Produs/serviciu oferit pieei
Firme concurente n condiiile lansrii pe pia a produselor/
serviciilor noi
Denumirea rmei/rmelor Ponderea pe pia(%)
1
2
3
4
5
6
282 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:
De ex. Pre, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vnzare
Alte avantaje:
4. Reacia previzibil a concurenei la apariia de noi oferte pe pia:
5. Cum se va realiza desfacerea produselor:
Produse/grupe de produse
Pondere n
cifra de afaceri
( % )
Forme de desfacer e(%)
6. Activiti de promovare a vnzrilor :
De ex.: Publicitate, Lansare ocial, Pliante, brouri, Plata n rate
(Descriei care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor i dup
aceea estimai costurile anuale de promovare)
Cheltuieli pentru promovarea
produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii
EURO)
Anul 1 Anul 2 Anul 3
Total cheltuieli
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 283
D. Analiza costurilor de operare
(Dup implementarea investiiei)
1. Produsele noi: (descriei tipul de produse/servicii i caracteristici, procentul
din total vnzri, pre vnzare)
Produs Pondere n vnzrile totale
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
Produs Nou 1
Produs Nou 2
2. Principalii furnizori de materii prime:
Furnizori Forma de proprietate
Valoarea anual a achiziiilor
(mii lei)
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
Materie prim/
serviciu
(Descriei cum v-ai propus s facei aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)
Putei anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.
3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:
(Descriei pe scurt procesul tehnologic i mbuntirea adus prin proiectul de investiii, dac
e cazul)
3.1. Impactul asupra mediului:
(Descriei cum poate proiectul afecta mediul, i ce soluii ai gndit pentru eliminarea acestor
efecte)
(Dac a fost elaborat se poate ataa un Studiu de Impact)
284 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
4. Cheltuieli anuale de producie:
(Detaliai cheltuielile directe i indirecte anuale ale activitii ce se va desfura n urma
implementrii proiectului la capacitatea maxim)
Cheltuieli de producie directe Suma %
Materii prime
Materiale auxiliare
Manoper direct (salarii + taxe i contribuii sociale)
Energie, alte utiliti
Subansamble
Servicii sau lucrri subcontractate
Alte cheltuieli directe
Cheltuieli de producie indirecte
Administraie / Management
Cheltuieli de Birou / Secretariat
Cheltuieli de Transport
Cheltuieli de Paz
Cheltuieli de protecia muncii i a mediului
Alte chetuieli indirecte
TOTAL
5. Venituri anuale preconizate :
(Detaliai volumul vnzrilor anuale pentru ecare categorie de produs/servicii oferite prin
implementarea proiectului la capacitatea maxim a echipamentelor)
Vnzri la capacitatea maxim Suma (lei)
Produsul 1
Produsul 2
Produsul 3
TOTAL
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 285
E. Investitii necesare
1. Descrierea investiiei propuse n contextul procesului tehnologic descris
anterior
Obiectul investiiei Furnizor Valoarea estimat Durata de amortizare (ani)
TOTAL :
(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum i proiectul, autorizaiile i avizele
necesare, dup caz.)
2. Modul de asigurare cu utiliti:
(Unde va implementat proiectul, adresa, descrierea spaiului i cum sunt asigurate utilitile
necesare)
(se poate ataa o schi de amplasare a mijloacelor xe achiziionate)
3. Gracul de realizare a investiiei:
Activitate Durata de implementare
Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...
286 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
6. Modicrile necesare a efectuate la echipamentele, cldirile existente:
7. Modicrile necesare a operate n structura i numrul personalului
angajat:
(Prezentai numrul de posturi create, tipul postului, calicarea necesar, salariul lunar propus,
inclusiv costurile referitoare la impozite i contribuii sociale. Putei descrie cum intenionai s
recrutai personalul necesar i cum l vei instrui pentru postul respectiv, precum i ce program
de pregtire gndii n viitor i cum v propunei s motivai personalul).
(Noua organigram poate ataat, daca e cazul)
F. Proiecii nanciare
Indicatori economici ai situaiei trecute
Anul
N-2 N-1 N
Rata curent a lichiditii
Rata rapid a lichiditii
Rata de recuperare a creanelor
Rata protului
Rata solvabilitii
(Bilanurile contabile pe ultimii trei ani i pe ultimul semestru pot ataate. Situaiile nanciare
pe ultimul trimestru pot ataate).
Plan de nanare a investiiei:
Suma %
Credite bancare
Capital propriu
Alte surse
TOTAL 100
n cadrul planului de afaceri este recomandabil s se prezinte:
Proiecii nanciare ale Fluxului de Numerar (prezentm mai jos un model
realizat n conformitate cu Standardele Romneti de Contabilitate).
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 287
AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
Fluxuri de
numerar din
activiti de
exploatare
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i
prestarea de servicii
ncasrile n numerar provenite din redevene,
onorarii, comisioane i alte venituri
plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i
servicii
plile n numerar ctre i n numele angajailor
plile n numerar sau restituiri de impozit pe
prot
Fluxuri de
numerar din
activiti de
investiii
plile n numerar pentru achiziionarea de
terenuri i mijloace xe, active necorporale i alte
active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri
i cldiri, instalaii i echipamente, active
necorporale i alte active pe termen lung
plile n numerar pentru achiziia de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente
de capital propriu i de crean ale altor
ntreprinderi
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate
ctre alte pri
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor
i mprumuturilor efectuate ctre alte pri
Fluxuri de
numerar din
activiti de
nanare
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i
alte instrumente de capital propriu
plile n numerar ctre acionari pentru
a achiziiona sau a rscumpra aciunile
ntreprinderii
veniturile n numerar din emisiunea de
obligaiuni, credite, ipoteci i alte mprumuturi
rambursrile n numerar ale unor sume
mprumutate
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea
obligaiilor legate de o operaiune de leasing
nanciar
Fluxuri de numerar total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
proiecii nanciare integrate ale Bilanului, Contului de Prot i Pierdere i
ale Fluxului de Numerar (modelul Bncii Europene pentru Reconstrucie i Dezvoltare,
BERD, realizat n conformitate cu normele contabile IAS International Accounting Standards)
288 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
BILAN SIMPLIFICAT
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
ACTIVE
Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar existent la nceputul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar generat de activitatea
de exploatare Creane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Active xe nete (inclusiv
nanciare i necorporale
Total Active Fixe
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITAL I DATORII
Datorii Curente
Descoperit de cont la nceputul
perioadei
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Datorii pe Termen Lung
Credite pe termen lung
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte Datorii pe Termen Lung i
Provizioane
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
CAPITALURI
Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot repartizat n cursul anului 0,0 0,0 0,0
Proturi repartizate n anii
anteriori
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL CAPITALURI I
DATORII
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 289
CONT DE PROFIT I PIERDERE
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
VNZRI
Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Vnzri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri i Cheltuieli
Costul Bunurilor Vndute Materii
prime i materiale Combustibili
i energie Servicii subcontractate
Altele
Salarii, prime i contribuii
Costul Total al Bunurilor Vndute
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Costuri Administrative i de
Desfacere
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Amortizare
Amortizare total
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Venituri / Costuri nete din
dobnzi
Total venituri / costuri nete din
dobnzi
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Prot / Pierdere din Activitatea
Extraordinar
Total Prot / Pierdere
Extraordinar
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
VENIT NET NAINTE DE
IMPOZITARE
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Dividende Pltite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SITUAIE SIMPLIFICAT A FLUXULUI DE NUMERAR
Mii EUR
Actual Proiecii
N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6
SURSE
Din Activitatea de Exploatare
Proturi repartizate
Amortizare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea de
Exploatare
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Numerar din Activitatea
Financiar
Prot din Activitatea Financiar 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
290 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
n continuare, pe baza proieciilor nanciare de mai sus, este necesar s se
realizeze:

O analiz a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii
Actualizate Nete (VNAT) i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

O analiz a pragului de rentabilitate

Un ux de numerar detaliat lunar / sptmnal, pe termen scurt, pentru
primele luni dup nceperea investiiei

O analiz de senzitivitate
CAPITOLUL 3
Bilanul, Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar
1. Un ntreprinztor trebuie s tie contabilitate?
La aceast ntrebare pot exista mai multe rspunsuri pe care le delimitm
ntre urmtoarele extreme:
ntreprinztorul expeditiv
pe mine nu m intereseaz ce scrie n aceste hrtii pe care le semnez
ca primarul . Asta e treaba contabilului meu! De aia l pltesc, ca
Numerar din Alte Surse
Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
UTILIZARI
Activitati de Investitii
Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Din activitati nanciare
Pierdere din activitatea nanciara
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUSUL/DEFICITUL
ANUAL DE NUMERAR
0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 291
s le fac, la timp i s mi le pun sub nas s le semnez. Eu am alte
treburi mai importante!
ntreprinztorul super-meticulos
toate rapoartele contabile, e c e vorba de bilan sau de altele, le fac eu
cu mna mea. Trebuie s tiu tot ce scrie n ele. n denitiv e afacerea mea,
nu a contabilului!
Desigur c nici una dintre cele 2 situaii extreme nu este de recomandat.
Pentru un ntreprinztor este util s cunoasc esena acestor rapoarte
contabile, nu indc legea l oblig s le ntocmeasc, ci indc prin ele
poate lua pulsul propriei sale afaceri. n cele ce urmeaz se prezint sintetic,
pe nelesul tuturor, ntr-o formula simplicat cele 3 tipuri de rapoarte care
sunt relevante pentru oricare ntreprinztor i anume:
Bilan
Cont de prot i pierdere
Calculul lichiditilor
2. Bilanul
reprezint situaia patrimonial a ntreprinderii
arat sursele de nanare ale rmei pe de o parte (PASIV)
i pe de alt parte modul n care acestea au fost utilizate (ACTIV)
n ce scop De unde
s-au cheltuit banii rmei tale? provin banii rmei tale?
ACTIV PASIV
Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
Capital propriu
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
Provizioane pentru riscuri i
cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale
Datorii pe termen lung
Datorii pe termen scurt
Prime privind rambursarea
obligaiunilor
Conturi de regularizare - pasiv

292 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
PASIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat sursele de nanare
ale rmei. Ordinea de aezare n bilan este de la sursele permanente i pe
termen lung la cele pe termen scurt.
Capitalul propriu, format din:
Capital social
Rezultatul exerciiului
Rezerve
Reprezint cea mai stabil surs de nanare: sunt banii proprietarilor, care
se presupune c se vor retrage ultimii din afacere.
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli: rezerve ale rmei pentru posibile
viitoare pierderi: bani albi pentru zile negre.
Datoriile sunt grupate n dou categorii:
Datorii pe termen lung (credite de la bnci)
Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile ctre
furnizori, etc).
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar.
ACTIVUL reprezint acea parte a bilanului care arat cum au fost consumate
resursele atrase de rm. Active imobilizate
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
Imobilizri nanciare
= sunt reectate toate investiiile pe termen lung pe care le-a fcut rma:
de la cldiri, utilaje, mijloace de transport, pn la licenele i brevetele pe
care le deine.
Active circulante
Stocuri
Creane
Disponibiliti
= fondul circulant al rmei care se schimb de la un an la altul, n
funcie de procesul de producie. n general, activitatea rmei este reectat
n aceast poziie bilanier.
Conturile de regularizare: reect regularizrile contabile care apar pe
parcursul unui exerciiu nanciar. Prime privind rambursarea obligaiunilor:
este poziie bilanier care apare doar n cadrul societilor care
emit obligaiuni.
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 293
3. Contul de prot i pierderi
Formular Cont de prot i pierderi simplicat
(+) Venituri din exploatare

Venituri din vnzarea mrfurilor

Producia exerciiului

Alte cheltuieli de exploatare
(-) Cheltuieli pentru exploatare

Cheltuieli privind mrfurile

Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu servicii

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu amortizrile

Alte cheltuieli de exploatare
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(+) Venituri nanciare
(-) Cheltuieli nanciare
(=) REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI
(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
(+) Venituri excepionale
(-) Cheltuieli excepionale
(=) REZULTATUL EXCEPIONAL
REZULTATUL BRUT
= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR
+ REZULTATUL EXCEPIONAL
(-) Impozit pe prot
REZULTATUL NET
Contul de prot i pierderi reect situaia scal a rmei. Acesta este
mprit n cele trei capitole importante ale activitii rmei:
1. activitatea de producie (exploatare)
2. activitatea nanciar
3. activitatea excepional (evenimente care apar n mod excepional n
exerciiul nanciar respectiv)
294 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
4. Calcul de lichiditi
Prezentarea celor dou formule:
a) Metoda direct
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
ncasrile n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii;
ncasrile n numerar provenite din redevene, onorarii, comisioane i
alte venituri;
plile n numerar ctre furnizorii de bunuri i servicii;
plile n numerar ctre i n numele angajailor;
plile n numerar sau restituiri de impozit pe prot, doar dac nu pot
identicate n mod specic cu activitile de investiii i de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 295
b) Metoda indirect
Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:
rezultat net;
modicrile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;
ajustri pentru elementele nemonetare i alte elemente incluse la
activitile de investiii sau de nanare.
Fluxuri de numerar din activiti de investiii:
plile n numerar pentru achiziionarea de terenuri i mijloace xe,
active necorporale i alte active pe termen lung;
ncasrile de numerar din vnzarea de terenuri i cldiri, instalaii i
echipamente, active necorporale i alte active pe termen lung;
plile n numerar pentru achiziia de instrumente de capital propriu i
de crean ale altor ntreprinderi;
ncasrile n numerar din vnzarea de instrumente de capital
propriu i de crean ale altor ntreprinderi;
avansurile n numerar i mprumuturile efectuate ctre alte pri;
ncasrile n numerar din rambursarea avansurilor i mprumuturilor
efectuate ctre alte pri.
Fluxuri de numerar din activiti de nanare:
veniturile n numerar din emisiunea de aciuni i alte instrumente de
capital propriu;
plile n numerar ctre acionari pentru a achiziiona sau a rscumpra
aciunile ntreprinderii;
veniturile n numerar din emisiunea de obligaiuni, credite, ipoteci i
alte mprumuturi;
rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
plile n numerar ale locatarului pentru reducerea obligaiilor legate
de o operaiune de leasing nanciar.
Fluxuri de numerar - total
Numerar la nceputul perioadei
Numerar la nele perioadei
Contul de prot i pierderi reprezint situaia scal a rmei n timp ce
Fluxul de lichiditi reprezint situaia nanciar al rmei.
5. Exemplu
Pentru o mai bun nelegere ilustrm cele spuse cu un exemplu:
Societatea comercial ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX
prin aportul unicului asociat, n valoare de 5.000.000 lei.
296 - Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor
La 17.01.2XXX rma a achiziionat un utilaj n valoare de 2.500.000 lei,
stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei ind
n banc.
De asemenea, rma a contractat un credit pe termen scurt n valoare de
1.000.000 lei, din care a achiziionat o licen de fabricaie.
La 31.12.2XXX, bilanul rmei se prezenta astfel
ACTIV PASIV
Active imobilizate
licen fabricaie 1.000.000
utilaj 2.500.000
Capital propriu
Capital social 5.000.000
Active circulante
Stocuri materii prime 1.000.000
Disponibiliti 1.500.000
Provizioane pentru riscuri i cheltuieli
Conturi de regularizare - activ
Datorii totale 1.000.000
Credit pe termen scurt
Prime privind rambursarea obligaiunilor Conturi de regularizare pasiv
TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000
Societatea ABC IMPEX SRL, n luna februarie, a avut urmtoarele operaii:
a cumprat materiale n valoare de 500.000 lei,
a pltit salarii n valoare de 350.000 lei,
a pltit dobnzi la banc n valoare de 10.000 lei
a nregistrat amortizri n valoare de 5.000 lei
a vndut produsele realizate cu lei
a ncasat dobnd pentru lichiditile din banc 8.000 lei
n aceast situaie Contul de prot i pierderi i Fluxul de numerar se prezint
astfel:
Contul de prot i pierderi
(+) Venituri din exploatare
produse
1.200.000
(-) Cheltuieli exploatare
materiale 500.000
salarii
350.000

amortizri 5.000
REZULTAT EXPLOATARE 345.000
(+) Venituri nanciare
dobnzi ncasate
8.000
(-) Cheltuieli nanciare
Modul de desfurare a activitii de liber ntreprinztor - 297
dobnzi pltite 10.000
REZULTATUL FINANCIAR -2.000
REZULTATUL CURENT 343.000
REZULTATUL EXCEPIONAL 0
REZULTATUL BRUT 343.000
- impozit pe prot (16%) 54.880
REZULTATUL NET 288.120
Not:
Dac societatea comercial ABC IMPEX SRL era microntreprindere, atunci
impozitul pe prot era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei
Fluxul de numerar:
SOLD INIIAL 0
ncasri din vnzarea produselor 1.200.000
ncasri din dobnzi bancare 8.000
TOTAL NCASRI 1.208.000
Pli materiale 500.000
Pli salarii 350.000
Pli dobnzi 10.000
Pli impozit pe prot 54.880
TOTAL PLI 914.880
SOLD LUN 293.120
SOLD FINAL (Sold iniial + ncasri Pli) 293.120
Dup cum se poate observa rezultatul exerciiului nu este acelai cu soldul
nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar amortizarea)
nu reprezint i o plat.
Cu alte cuvinte: ce este pe hrtie, nu este i n buzunar!
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 1
CURS DE CALIFICARE / RECALIFICARE
N MESERIA DE
INSTALATOR AP CANAL
SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINA
INIIERE N CUTAREA
UNUI LOC DE MUNC
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 301
CAPITOLUL 1 Economia de Piata

Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de
diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii
generale, ca economii de schimb, ecare constituind un sistem propriu care
s-a transformat treptat, in mod inertial intamplator sau constient. Dupa o
evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare
a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind
astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta
economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere
si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in
directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA

Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea
economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata
sunt urmatoarele:
1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este
dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, specic acestui
gen de economie.
2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa
se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei
initiative a agentilor economici.
3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca
relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al
acesteia determinand progresul economico-social.
4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei
agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care
ecare urmareste realizarea propriilor interese.
5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii
economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care,
pentru producatori, inseamna maximizarea protului, iar pentru consumatori
maximizarea utilitatii.
6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional
necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia.
In viata reala, economia ecarei tari constituie un model al economiei de
piata, ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare
corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat.
Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu
constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari
sau mai mici.
302 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata
special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul
de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare,
iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile
economice.

2. PROPRIETATEA

In economia de piata, proprietatea privata determina independenta,
autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea
trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul
schimbului, prin vanzare-cumparare.
Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire
la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau
obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia,
mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul
de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi
de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut
etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente:
obiectul proprietatii si subiectul proprietatii.
Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii
economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de
cuprindere a bunurilor se aa intr-o permanenta schimbare, se imbogateste
necontenit.
Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita
atributele proprietatii in forme extrem de variate.
Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu
exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in
raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:
proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane zice sau
juridice (rme de toate genurile). Ea poate proprietate individuala sau
asociativa;
proprietatea publica apartine statului sau administratiilor publice
centrale si locale;
proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului
sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite
variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc
atat in cradul national, cat si international.
Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in
fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.
In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in
cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 303
diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modica in
functie de capacitatea ecareia de a-si demostra viabilitatea prin ecienta si
rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii.
Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru
mentinere si armare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin:
reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic
si marirea volumului productiei, de pe urma carora in nal este avantajat
consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de
proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna.
Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este
expresia reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii
societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care
corespunde cel mai bine intereselor pe care le are ecare. Aceasta inseamna ca
pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA

Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru
realizarea propriilor interese asa cum considera ecare ca este mai bine. Orice
actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele
trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic
libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este
o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si
ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest
sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale
libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa,
precum si modalitatile prin care poate restabilita. Asemenea legi exprima
acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat
ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative
alese si ele in mod liber.
Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea,
pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici
care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea
de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de
a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor.
Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a
dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator
consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun
sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu
caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului
de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri
304 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda
de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa,
stimulare, responsabilitate si competenta.
Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile
proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament
economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la
realizarea unei activitati economice eciente, atat pentru ecare proprietar in
parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau.
In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata
prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale,
libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai sursa de
ecienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se
produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia.
Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe
asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii
normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile ecaruia. In acest
fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele
de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu
prioritate a activitatilor utile.
In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent,
liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor
administrative de stat, rigiditatea si inexibilitatea la schimbare si innoire.
Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea
econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe
proprietari sa urmareasca armarea prorpiei eciente si, totodata, pe a
celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor inegal distribuite in societate
pentru ca reecta inegalitatea ecientei activitatii agentilor economici, la
baza careia se aa deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei,
capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii,
vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie
etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare
a ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera
initiativa va determina armarea valorilor corespunzator acestor criterii,
inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile.

PROBLEME DE DISCUTAT

Ce se intelege prin economie de piata?
Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata?
Deniti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia?
Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 305
Cine poate subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia?
Care sunt principalele forme de proprietate?
In ce consta pluralismul formelor de proprietate?
Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de
proprietate in economia de piata?
Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta?
Care este baza asigurarii liberei initiative?

TEXT DE COMENTAT

In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al
concurentei joaca rolul unei maini invizibile, care va directiona optiunile
economice ale ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune
raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci?
Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?

Michael Didier, Economia: regulile jocului
(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,
din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)
CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE

Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim
ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de
concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii.
Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa
cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum
vitae (CV).
Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o
forma literara, cursul vietii sau o scurta istorie a carierei autorului. Asa
cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV.
Daca veti auzi pe cineva ca va spune: Daca stii cum sa iti redactezi propriul
CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...; Redacteaza-ti
CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este
garantat!...; Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le
ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!... etc, sa ti foarte circumspecti
si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, ti convinsi, la randul sau, echipa de
selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu
trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui
CV. Dupa cum stie sa citeasca, foarte repede, ansamblul ecaruia dintre
candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre
306 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV
va poate facilita pregatirea demersului ecaruia dintre dumneavoastra catre
reusita:
1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al
carierei ecaruia dintre noi;
2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci
numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru
angajare;
3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu
amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata,
chiar in ziua interviului;
4. Nu exist reete-miracol pentru un CV. A gsi o slujb bun este
rezultanta a 70% investiie personal (i) de energie i a numai 30%
transpunere n practic a unor metode de cercetare i cunotine de
specialitate ;
5. i, totui, exist dou reete-miracol: cantitatea de munc investit
i cadrul mental al reuitei de care dispune ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim,
posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile ecaruia dintre dumnea-
voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase
etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV.

1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator

In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si
sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de
zona geograca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte
bine sa se rezume la prezentarea unui parcurs profesional al candidatului.
Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)
explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si
complicat (soscat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte
exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta
din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca.
Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din randurile
concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne
permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate de
natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu).
Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt implacabile,
vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere
sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 307
Regula 1: Un CV castigator trebuie sa e concis. Apreciem ca este inutil
sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-
ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei brosuri cu minimum
10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat dosarului
personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o succinta analiza a complexei
activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in
lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este
foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S nu
uitm c un CV nu este o autobiograe, ci trebuie s releve ceea ce am realizat
i/sau avem mai bun pe plan profesional i nicidecum eventuale handicapuri
(defecte) capabile s ne elimine a priori. Subliniem faptul c, un CV care
arat ca o personal ce ncepe cu banalul CURRICULUM VITAE
nu reuseste decat foarte rar sa supravietuiasca etapei/etapelor eliminatorii
ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context
absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga
lista a rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni
am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea
este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens,
imbrobodirea CV-ului pe pagini de culori care de care mai tipatoare si
care, mai degraba, il au pe du-te ncolo! si nu pe vino ncoace!, si/sau
care releva, fara teama de a gresi, ca redactantul arde si chiar moare de
nerabdare sa lucreze pentru rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana
acum nefericite. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare
personala redactantului.

Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului)
dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai
ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le
citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui
sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura.
Astfel, cititorul trebuie determinat , in urma lecturarii CV-ului, sa-si
doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni
trebuie sa e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de
noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: Cu siguranta ca un interviu
imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si
abilitatiile mele.... Nu apelati niciodata la mila cititorului prin intermediul
unor fraze de tipul: Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea
veni sa va vorbesc despre mine..., pentru ca acest gen de candidat nu are
nimic particular si/sau special. In traiectoria profesionala a unui asemenea
personaj este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie,
ritm, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:
308 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
Eu vreau..., Eu caut..., Doar eu pot sa... etc., intrucat este evident ca,
punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) eu-ul dumneavoastra, acestea
risca sa releve spiritul acaparator, individualist si chiar egoist de care
dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa e convins de
faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste
sa serveasca interesele rmei pentru care aplica (candideaz pentru a ocupa un
post) i, n nici un caz, nu vedei n i prin aceasta o (nou) oportunitate de a
parveni ....

Regula 3: Un CV castigator trebuie sa e tonic si fortiant. Aparand
in fata cititorului, doar ca o simpla epistola al carei autor este necunoscut,
un CV castigator joaca, pentru ecare dintre noi, un rol de avocat si de
ambasador, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare
etc. pe care dorim sa le valoricam in cadrul viitorului nostru loc de munca.
Daca, insa, spre exemplu, un CV cere (insistent, amabil, imperativ etc.)
cititorului: Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!,
Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!... si altele asemenea, el va avea
sucient de putine si reduse sanse de a razbate printre alte contracandidaturi.
In opozitie cu acest stil, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie
comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele
notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea,
relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul
lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile
castigatoare sunt profund comerciale din punct de vedere profesional; ele
au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!...

Regula 4: Un CV castigator trebuie sa e pertinent. Interziceti-va
prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care
candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti rmele
si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele
profesionala precedente este util a prezentate doar in masura in care au
tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre
un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra,
o rubrica intitulata Experienta comerciala, rubrica in care sa includeti toatre
rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta
situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de
frecvent uzitat) il constituie acela de a va plange de fostul loc de munca, de
mizeria pecare v-o creau sei si/sau colegii..., de incompetenta si lipsa
de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor
pusi (nu numai) pe furate... etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o
imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de tertipuri ieftine,
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 309
nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea:
Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post
candideaza?!?... , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va ,
indubitabil, defavorabila...

Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul
dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre
cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu ecare
prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a
da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina
cititorului de a stabili o scara prin intermediul careia sa va comensureze
performantele.

Regula 6: Un CV castigator trebuie sa reecte, in mod cat mai del ,
experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau
haotica, logica sau in zig-zag, experienta profesionala a ecaruia dintre
noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti
un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de
inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in
domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul
cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii itinerariului parcurs de
dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati
ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv
precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu delitate pe parcursul
carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul
de activitate, respectiv cel care vinde experienta pe care o avem intr-un
anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel ash (numit
si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina,
competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile ecaruia dintr noi.

Regula 7: Un CV castigator trebuie sa e coerent si sa urmeze strategia
dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca
sucient de multi cautatori (vanatori) de locuri de munca isi redacteaza
propriul CV independent de multe aspecte semnicative ale continutului
postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care
le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor inuenta
decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca
doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra
trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind rul rosu
care va calauzeste de-o viata. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice
experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in
310 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
cadrul si pentru rma (rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai
multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori
de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul
vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales,
indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...
una si aceeasi rma!...

Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare
impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite:
calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii
caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a
exprimarii (ortograei); formei de prezentare a continutului (alinierea si
delimitarea spatiala a paragrafelor); etc.

Regula 10: Un CV castigator trebuie sa e bine acompaniat (sa aiba
atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum
si copii ale unor diplome, ceticate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca
scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut subtire si/sau defavorabil
dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa ti eliminat din
competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare
de recomandare cu greseli ortograce, decitar conceputa si/sau chiar cu
exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa
cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa
si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va
semnata, va proiecta o lumina defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa
ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!...
O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si denitiv
sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta
acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul
profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura
sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator

La ce i/sau pentru ce ne servete un CV ? Muli dintre noi ar tentai
s cread c CV-ul este documentul necesar a prezentat numai n situaia
depunerii unui dosar de candidatur n vederea ocuprii unui post. n realitate
ns, un CV este elaborat pentru a servi cel puin urmtoarelor ase destinaii:
angajare temporar pe perioada vacanelor;
prezentarea la agenii (centre) de recrutare, n vederea antrenrii unor
viitoare poteniale angajri;
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 311
n situaiile n care completm o aplicaie de candidatur pentru
obinerea unei burse pentru un ciclu de pregtire tip master i/sau
studii aprofundate/ specializate, etc.;
prezentarea propriei persoane n scopul propunerii unor viitoare
poteniale (oportuniti de) afaceri, consultane etc.;
elaborarea planului de afaceri, n scopul obinerii unui credit;
elaborarea dosarului de candidatur pentru ocuparea unui post scos la
concurs.
Iat, aadar, contextul n care, n cele ce urmeaz vom aborda, (sperm)
ct mai detaliat, ecare rubric a unui CV, apelnd chiar la prezentarea
unor elemente comparative ntre diferite stiluri de concepie, redactare
i prezentare a acestei cri de vizit fundamental pentru acceptarea i
favorizarea demersului spre reuit al oricruia dintre noi.
CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar
menionarea acestui titlu ? n general, nu. Aceasta, ntruct, aa cum experiena
o demonstreaz, unii cititori (i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasai de
respectiva meniune. n acest context, date ind condiiile de utilizare a unui
CV i prezentarea coninutului su, exist foarte puine riscuri ca cineva s se
nele asupra naturii documentului n cauz. n mod evident, nu nseamn c
dac cineva nscrie, nc din debut, titlul n cauz, este, a priori, eliminat. Dar,
conform uzanelor, este preferabil (chiar recomandabil) s nu se nscrie, n
antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae.
Prima caset (rubric) a unui CV este, frecvent, ntlnit sub denumirea
DATE PERSONALE. Acestea includ (se refer la): numele i prenumele
autorului; adresa; numrul postului telefonic; vrsta i/sau data naterii;
naionalitatea i cetenia; starea civil i situaia familial; (eventual, funcie
de solicitri) starea sntii; situaia militar; etc.

Numele i prenumele. Acestea trebuie s gureze n antetul CV-ului. Este
recomandabil (att n sistemul francez, spre exemplu, ct i n cele anglo-
saxon i american) ca ordinea s e prenume - nume. Spre exemplu, este
preferabil s completai n CV Dan POPESCU, n loc de POPESCU Dan.
Experiena demonstreaz c este recomandabil ca iniiala prenumelui s
se scrie cu majuscul, restul literelor cu minuscule; n cazul numelui, este
recomandabil ca acesta s e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c este
cel puin nepoliticos s scriem, spre exemplu, numele i prenumele ntr-o
form abreviat (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), ntruct cititorul nu va
putea avea nici o imagine asupra a ceea ce nseamn D sau D.P. n
situaia n care cel care redacteaz CV-ul are un prenume ce poate interpretat
ca mixt - indiferent de naionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude,
Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s se precead
312 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
nscrierea acestuia (ca i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra
(n limba romn); M., Mme sau M-elle (n limba francez); Mr., Mrs. sau
Ms.(n limba englez). Subliniem, ns, c aceste cazuri sunt destul de rare i,
drept consecin, nu au caracter uzual. Dac redactantul CV-ului este de sex
feminin, este recomandabil s se nscrie numele cel mai recent uzitat; spre
exemplu, nu servete nimnui i la nimic s scriei Daniela-Oana POPESCU
(IONESCU-ROSIIANU). Dac, nainte de cstorie, v-ai numit POPESCU
i, de luni sau ani gurai nscris n acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers),
numele dobndit de la natere nu mai necesit a nscris. Dac, ns, ai
lucrat, pn n prezent, sub numele avut nainte de cstorie, acesta va trebui
nscris n CV-ul dumneavoastr. i nc un amnunt deloc lipsit de importan:
nu norii (mbrobodii), nu dantelai, nu ngroai, nu subliniai etc.
numele i prenumele dumneavoastr, deoarece riscai s lsai o impresie cel
puin dubioas asupra gusturilor dumneavoastr. Spre exemplu, este mai
oportun s scriei, pur-i-simplu, Dan POPESCU, dect DAN POPESCU sau
DAN POPESCU.

Adresa. Indicai adresa dumneavoastr ntr-o manier ct mai complet
posibil i evitai abrevierile. Precizarea codului potal al strzii, al celui al
localitii, precum i al ociului potal la care suntei arondat constituie tot
attea semne de respect suplimentar fa de cititor, ndeosebi prin facilitarea
contactrii dumneavoastr prin intermediul unei expediii potale. Spre
exemplu, o adres complet poate avea urmtoarea structur (conguraie):
71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15,
Sector 1, 7 000 Bucureti, Romnia. Este util s remarcai faptul c nscrierea
majusculelor i a minusculelor este constant uniform (spre exemplu, nu scriei:
str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucureti).
De asemenea, n contextul celor menionate, reamintim c, n formele de
prezentare a CV-ului n limbile francez i englez, numrul de referin al
imobilului situat pe strada unde locuii se nscrie naintea denumirii strzii,
dup care urmeaz specicarea codului (alfa-)numeric potal i denumirea
localitii, n ordinea i forma redate n exemplele urmtoare: 101, rue Blomet,
75112 Paris; 739-B Somereld Street, London SW9 4LH. De asemenea,
este recomandabil ca denumirile strzilor i, respectiv, cele ale localitilor,
alturate codurilor alfa-numerice aferente, s e nscrise pe acelai rnd.

Numrul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va
nscrie, la fel ca i adresa, ct mai complet posibil, nelsnd interlocutorului
ocazia de neuitat (!!! ) de a presupune (ghici) i/sau de a se informa asupra
codului rii i localitii dumneavoastr de reedin. Spre exemplu, putei
scrie: +40.1. 322.49.50 i nu: (1)322.49.50. Menionm faptul c semnul +
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 313
reprezint simbolizarea accesului codului numeric al rii din care suntei
apelat la telecomunicaiile internaionale. Dac CV-ul dumneavoastr face
apel i la adresa profesional, nseamn c suntei de gsit, pe durata ntregii
zile, la serviciu, respectiv creai imaginea unui potenial angajat aat mereu
n activitate, ceea ce este de natur s v poat oferi certe avantaje asupra
contracandidailor.
Vrsta i/sau data naterii. Foarte multe rme prefer, pentru angajare,
persoane cu vrsta cuprins ntre 25 i 35 ani. Prejudecile referitoare la vrsta
maximal a candidailor trebuie nvinse cu mult tact i diplomaie, deoarece
nimeni nu v oblig s nscriei, n CV, vrsta pe care o avei ! Eventual, putei
nscrie vrsta sau data naterii dumneavoastr n nalul CV-ului, n rubrica
Diverse. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr la
i pentru interviu. Aadar, dac apreciai c nu suntei avantajat (i) din acest
punct de vedere, nu nscriei vrsta sau data naterii n CV-ul dumneavoastr
i lsai pentru interviu demonstrarea realelor capaciti i/sau disponibiliti
profesionale de care dispunei. Iar dac, totui, v decidei s nscriei n CV
data naterii dumneavoastr, facei acest lucru in extenso, n maniera: 26
februarie 1979 (este mai relevant dect 26.02.1979 sau 26/02/79).

Naionalitatea i cetenia. Este inutil s indicai naionalitatea i cetenia
dumneavoastr n situaia n care aplicai pentru un post la o rm persoan
juridic romn i/sau aat pe teritoriul rii noastre. Ca regul general, este
recomandabil s menionai naionalitatea i cetenia dumneavoastr numai
dac acest fapt v poate conferi un atu pentru postul la care aspirai.

Starea civil i situaia familial. Exist situaii n care, din necunoatere,
anumii candidai sunt, deja, specializai n a se autodistruge prin
intermediul acestei rubrici, apelnd la formulri de genul: Vduv, tat a
patru copii aai n ntreinerea subsemnatului sau Divorat, mam
a apte copii Evident, exagerm puin ! Dac apreciai c situaia
dumneavoastr familial constituie un atu pentru obinerea postului mult dorit,
menionai-o. Nu este mai puin adevrat faptul c, din motive relativ facil
de explicat, anumite rme prefer angajai cstorii (i, de regul, brbai)
i/sau cu domiciliul n localitatea de reedin. Alte rme impun restricii n
ceea ce privete vrsta maximal a candidailor, prolul studiilor absolvite etc.
Cert este faptul c i acestei rubrici, aparent banale, trebuie s i se acorde,
asemenea tuturor celorlalte, o importan major. Astfel, este cel puin hilar s
citeti, n CV-ul unui candidat: Cstorit cu un copil de treisprezece ani,
Recstorit de trei ori cu cinci copii minori sau Divorat cu trei copii!!!
... In acest sens, apreciem c este mult mai util i/sau oportun s nscriei n
CV-ul dumneavoastr, ntr-o asemenea conjunctur Celibatar() i, astfel,
314 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
vei elimina multe alte posibile interpretri. Dac suntei desprit(), fr a
divorat(), este preferabil s nscriei n CV Cstorit().
ntr-un alt caz, dac avei, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil
ca, n rubrica destinat situaiei dumneavoastr familiale, s adugai, strii
civile, faptul c avei doi copii majori (eventual, cstorii) i ncadrai n
munc. Aceasta poate constitui o dovad n plus asupra disponibilitii
dumneavoastr ntruct nu avei, legal, obligaia de a v mai ocupa de
creterea i/sau de ngrijirea respectivilor copii i dispunei, suplimentar, de
o situaie nanciar stabil (fapt care, la rndul su, poate releva c nu vei
solicita, prea curnd, majorri salariale! ). i nc (aparent) un amnunt:
nu descriei, la situaia familial, numrul apartamentelor, caselor, vilelor,
autoturismelor etc. aate n proprietate privat i/sau al sumelor (potenial)
aate n conturile dumneavoastr bancare ! n concluzie, este recomandabil
s reinei c nimeni i nimic nu v poate obliga s descriei, n cuprinsul CV-
ului, cu maximum de detalii, aspecte condeniale ale situaiei dumneavoastr
familiale. n cadrul interviului vei avea oportunitatea de a releva, n funcie
de interesele urmrite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru viaa
(i/sau mobilitatea) dumneavoastr profesional ...
Starea sntii. nscriei aceast rubric la Date personale sau
la Diverse, numai dac vi se solicit i/sau dac ea este n avantajul
dumneavoastr. Este recomandabil s nu scriei foarte bun, ci excelent,
diferena de nuan ind perceptibil n avantajul dumneavoastr. De asemenea,
nu facei eroarea de a nscrie, la aceast potenial rubric din CV, lucruri de
genul: Operat la stomac de patru ori, Cardiopatie ischemic nedureroas
sau Hepatit cronic evolutiv cu simptom neuro-vegetativ distroc pe partea
occipital stng!!! Chiar dac unii candidai recurg la aceste meniuni
din dorina de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult n sens de mil, dect
de ngduin), reacia rezultant le va total defavorabil

O alta caset a CV-ului se refer la FORMAREA PROFESIONAL i
are, dup cum arat i denumirea, importantul rol de a releva colile (n sensul
generic al cuvntului) pe care le-ai absolvit, precum i diplomele aferente
obinute. Este recomandabil ca etapele formrii dumneavoastr profesionale
s e nscrise n CV n ordinea cronologic invers. Evitai s descriei, cu lux
(exagerat) de amnunte, toate cursurile, specializrile, calicarile, autorizarile,
atestarile, etc. absolvite. n nalul acestei casete sau marcat distinct, putei
nscrie o rubric intitulat Obiective profesionale. Acordai, ns, o maxim
atenie (n sens de rezerv ! ) nscrierii, din dorina de a arta c tii ce
vrei, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar
putea genera, cel puin, e nchiderea uilor (recrutorul va ezita s propun
posturi la care nu dorii s accedei ! ), e deprecierea dumneavoastr (n
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 315
cazul n care un CV este arhivat de ctre respectiva rm pentru cteva luni
sau chiar un an, n ateptarea unui moment favorabil, dac ai evoluat, ntre
timp, pe planul obiectivelor profesionale, riscai s nu mai corespundei cu
persoana pe care ai descris-o ! ).
Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia
solicitata):
- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele
colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi
angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.
- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul
personal pentru postul vizat este esential.
- Obiectivul de cariera se intinde pe o perioada mai mare de timp, in
timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi
pe care ii vei face in organizatie.
- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul ce poti sa faci
pentru un angajator si nu ce poate angajatorul sa faca pentru tine.
- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum,
sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIENA PROFESIONAL.
Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului.
Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra calicarilor si experientei tale
tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa
ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine
persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive
pe care le pui la dispozitie.
n majoritatea cazurilor, acest capitol al CV-ului i nspimnt i i
face s tremure pe tineri, ndeosebi pe recenii absolveni ai studiilor liceale/
profesionale/universitare. ntr-un asemenea context, printre cel mai frecvent
ntlnitele ntrebri pe care tinerii (i) le pun atunci cnd trebuie s completeze
datele referitoare la experiena lor profesional, menionm: Ce pot s scriu
eu aici, dac abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?!
; Cum trebuie s procedez pentru a-i arta interlocutorului c, dei nu
am o (bogat) experien profesional, tiu s fac multe lucruri?! ; Nu
este mai bine s srim peste aceast rubric de foc a CV-ului nostru?! ;
Dar dac am s scriu altceva ? Ce, chiar tie cineva tot ce am fcut eu pn
acum ?! ; etc.
n consecin, apreciem ca ind extrem de util prezentarea unor detalii
referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei
rubrici a CV-ului. Experiena dumneavoastr profesional urmeaz a
nscris n funcie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, funcional, crono-
316 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
funcional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru
sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac apelai la CV-ul cronologic,
este preferabil s nscriei rmele i posturile n care ai lucrat n ordinea
invers a perioadelor aferente; dac apelai la un CV funcional, ncepei
cu funciile cele mai importante pe care le-ai deinut pn n prezent; etc.
n nici un caz s nu descriei i/sau s nu comentai cauzele eventualelor
dumneavoastr eecuri sau motivele pentru care ai schimbat locurile de
munc anterioare. Acestea sunt probleme care v privesc strict personal i
pot , eventual, lmurite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este
recomandabil s nscriei i principalele sarcini i/sau atribuii de serviciu
pe care le-ai avut n decursul carierei dumneavoastr profesionale i, n
cazuri relevante, rezultatele obinute (evident, fr a agasa interlocutorul prin
performanele excepionale pe care le avei ! ). Nu nscriei i activitile
dumneavoastr sezoniere dect n situaiile n care suntei n cutarea unui
prim loc de munca. De asemenea, nu omitei s nscriei perioadele n care
ai lucrat i evitai (pn la nivel de interdicie !) s menionai cazurile
(nc destul de frecvente) de genul omer ntre i 2005 sau dat
afar pentru motive disciplinare la 2008 . Dei unii autori recomand
nscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc, apreciem c aceast
(delicat) problem nu poate soluionat dect n cadrul interviului. n
ne, nu emitei pretenii (exigene) n cadrul CV-ului, cu excepia situaiilor n
care anunul rmei (v) solicit acest lucru. Ne permitem s (v) recomandm
omiterea total a oricror aniti i/sau realizri politice. Acestea nu
pot constitui dect apanajul celor slabi, respectiv al celor care alearg
dup funcii i/sau poziii importante prin intermediul elementului politic. Iar
dac vi se condiioneaz ocuparea unui post de apartenena la un anumit partid
sau grupare politic, decizia v aparine !

LIMBI STRINE. Teoretic, (aproape) toat lumea este de acord: cine
nu stpnete, la nivelul cel puin bine, dou limbi strine, are extrem de
puine anse s reueasc n afaceri (i nu numai). Practic, ns, (nc) puini
tineri contientizeaz importana pe care o prezint cunoaterea i utilizarea
limbilor strine. Mai mult, conform unor sfaturi (uneori, chiar indicaii de
baz) primite de la rude, prieteni i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar
de la profesori, unii redactani ai CV-urilor i autoapreciaz cunotinele
de limbi strine. n consecin, responsabilitatea asupra oricrei (auto)apreceri
trebuie s e maxim, pentru c potenialul interviu va i cel puin o oportun
prim ocazie de a vi se verica sinceritatea declaraiilor nscrise n CV. Iat
contextul n care subliniem faptul c din ce n ce mai muli recrutori au dobndit
obiceiul de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog n limbile strine
indicate ca ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s se renune
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 317
la formula des ntlnit Scris; citit; vorbit, apelndu-se la exprimri de
genul: Bilingv Francez/Englez; Germana - curent; Italiana - cunotine
medii; Noiuni de Spaniol (debutant). De asemenea, este preferabil evitarea
formulelor de tipul Limbi strine nvate, pentru c multe din lucrurile pe
care le-am nvat odat le-am uitat !

ABILITI. n cadrul acestei casete este recomandabil s nscriei
cteva dintre competenele de care dispunei i pe care le apreciai ca ind
relevante pentru caracterizarea personalitii dumneavoastr (spre exemplu:
abiliti de comunicare interpersonal i pentru lucrul n echip; nalt
capacitate i disponibilitate pentru efort zic/intelectual susinut; voina i
puterea de a naliza cu succes toate aciunile iniiate; etc.). n situaia n care nu
ai rezervat o rubric special n cadrul experienei dumneavoastr profesionale
pentru cunotinele de operare PC, este recomandabil s efectuai meniunile
de rigoare n cadrul casetei Abiliti. De asemenea, nu ezitai ca, eventual, n
funcie de capaciti, s precizai i faptul c tii s navigai pe Internet.
PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul
c pasiunile extraprofesionale ale candidailor relev multe dintre potenialele
trsturi denitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are,
ca pasiuni extraprofesionale, clria, natura i ahul, este (foarte probabil)
un tip vistor, nostalgic i (atenie la pericol ! ...) individualist (nu i place
lucrul i/sau activitatea n cadrul unei echipe). Dimpotriv, un candidat cruia
i plac excursiile montane mpreun cu prietenii, voleiul i fotbalul (deci,
sporturi de echip), poate denota un caracter foarte sociabil i comunicativ.
n concluzie, este mai mult dect foarte util a acorda o maxim atenie
pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev, aa cum am subliniat,
multe dintre potenialele trsturi de personalitate ale redactantului CV-ului.
i, chiar dac ai auzit i/sau ai fost (aprig) sftuii cam cum trebuie
s arate pasiunile extraprofesionale , i dumneavoastr niv, deci i
originali i scriei exact ceea ce v place i/sau v i atrage ! Dar, n acelai
timp, evitai formulrile vagi de genul mi plac sportul, muzica i dansul,
indicnd cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v plac, ce
autori, compozitori i interprei preferai avei etc.). Pentru simplul motiv c,
indiferent de voin, mai devreme sau mai trziu, trsturile fundamentale ale
caracterului dumneavoastr vor depistate !

REFERINE. n general, este de dorit evitarea niruirii a mai mult de
dou nume de persoane care pot da referine despre dumneavoastr (este foarte
probabil c, n etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referinele respective).
Formularea referinte disponibile la cerere arata caracterul optional al
acestora.
318 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
De retinut:
Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine
cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita
prezentei persoanei respective in CV ul dumneavoastra.
Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta
folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce
va spune in cazul in care va contactat telefonic de angajator. Iti va
mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?
Dac nominalizai dou persoane, este foarte util s le alegei cu
maxim precauie i grij. n acest sens, evitai s i pui n situaii
de genul F tu scrisoarea i eu i-o semnez !. Deci, alegei persoane
dispuse s i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a
redacta o scrisoare cu greutate, poate chiar decisiv pentru viitoarea
dumneavoastr carier
Fara nume de referinta in CV va trebui sa te vinzi singur in fata
angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau
referintele nu vor deranjate cu telefoane inutile.

n ne, dar nicidecum n ultimul rnd:
nu uitai s ataai (eventual, funcie de solicitare) o poz color n
partea din stnga sus a CV-ului dumneavoastr;
nu uitai s semnai ceea ce ai scris (chiar dac destul de multe persoane
spun c nu este cazul, v putem demonstra c i noi putem face un CV
pentru i n numele dumneavoastr ! );
dac CV-ul este depus la o mare rm (i este posibil a conservat
n ateptarea unei oportuniti viitoare) sau la o agenie de recrutare,
este recomandabil s l datai. Dac, ns, el este rezultanta unui anun
publicat ntr-un cotidian sau ntr-o revist, datarea redactrii sale poate
deveni inoportun.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste
puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor ori s-au dovedit folositoare.
Aminteste-ti sa i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra
scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi
angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu.

In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV
perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat
poate sigur ca nu va chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un
singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-
ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 319
n continuare vom prezenta modul de a redacta coninutul unui CV
cronologic. Evident, opiunea alegerii tipului de CV v aparine, n funcie
de interese i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz i considerentele
anterior prezentate rmn valabile pentru oricare tip de variant i/sau de
model (n general, evitai copierea modelelor!).

Model de CURRICULUM VITAE cronologic:

Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.Buzau
Tel./Fax: 0238/123456.
50 ani; cstorit; stagiul militar: efectuat
Experien profesional:
SC HIDROCONSTRUCTIA SA Sucursala Siriu (1981-prezent) :
Muncitor necalicat subteran (ian. 1981 nov. 1981)
Am participat la investitia Acumulare Siriu
Am executat sub supravegherea unui muncitor calicat a operatiilor legate de
procesul de productie dispuse de seful de schimb
Mecanic (dec. 1981 dec. 1983)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern
Miner subteran(ian. 1984 dec. 1984)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire
a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara
conform monograei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor
de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea
demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier,
armarea si betonarea inelelor denitive, camasuielilor privizorii si la turnarea
monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.
Mecanic(ian. 1985 sept.1988)
Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere
curenta, conform prescriptiilor specice ecarui utilaj; am executat confectii
metalice de uz intern.
Sudor (oct 1988 prezent):
Am participat la investitiile:
- Reabilitare retele de distributie apa Brasov;
- Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
320 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau
- Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei
- Reabilitare si amenajare colector canalizare I Brasov
- Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate I Brasov;
- Instalatie produs zapada articiala Predeal;
- Pachetizare retele utilitati Prejmer;
- Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau;
- Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud
Buzau.
Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin
electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte 110 mm; 160
mm; 180 mm; 400 mm; 600 mm
Formare profesional:
Calicari:
a ) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 01/2007 WPAR 103012/2007 Domeniul SD;
b) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 02/2007 WPAR 103013/2007 Domeniul SRM;
c) IT ISCIR INSPECT BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE HD specic
proced. de sudare (WPS) 03/2007 WPAR 103014/2007 Domeniul SRS.
Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983
Abiliti:
Limbi strine: Engleza - debutant
Cunotine operare PC: WORD,
Principale trsturi de caracter: dinamism; delitate; nalt capacitate de
efort; comunicativitate
Pasiuni extraprofesionale:
Fotbalul, rugby-ul, literatura i lmele SF, excursiile n grup
Referine :
Ion CONSTANTINESCU Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala
Siriu
Ion POPESCU Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu
CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie
Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o
scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va citit,
si pe termen scurt poate chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca,
scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 321
contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe
ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea
de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum
functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un
CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si
disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea
scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba.

De retinut:
- Scrisoarea de intentie trebuie adresata ecarei companii in parte (evita
sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici).
In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau
directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, aa-l! Un telefon la
rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat
respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti
interesat in mod deosebit de acel post;
Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV
Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis;
Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.
Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de
pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.
Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un
raspuns din partea companiei sau a organizatiei.
Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de
3 sau 4 paragrafe.
In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna
ca toate scrisorile trebuie sa e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu
aceasta structura:
Primul paragraf mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel
mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea
lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.
Al doilea paragraf ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul
companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre
ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare
respect.
Al treilea paragraf scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul
companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare
gen caut o poziie unde abilitile mele s e folosite i recunoscute la
adevarata valoare, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca
peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.
322 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este
cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti gasit cu usurinta. La nal,
pastreaza tonul ocial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: Cu
sinceritate, sau Al/A dumneavoastra cu stima,.........
Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp
in scrierea ei si poti avea benecii enorme.

Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida,
spatiile punctate le completati d-voastra.
MODEL de scrisoare de intentie
D-lui/D-nei:.................................
Adresa:......................................
Data:...................................
Stimate(a) Domn/(Doamna),
Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul rmei ......... . Recent
am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand
liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul ........................... .
Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca
am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/
facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am
lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele
era sa ................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru
acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (.........................).
Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in
ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate.

Al Dvs.
FII ATENT!
Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in
masa.
Pastreaza o copie a scrisorii.
Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat
scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa.
Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita
personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un
profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va cel de seriozitate
si profesionalism.
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 323
Tiparirea scrisorii trebuie sa e de calitate. Va avea aceeasi forma ca
si CV-ul (aceeasi hartie si graca!!). Dispozitia in pagina, marginile,
forma graca nala sunt foarte importante. Verica claritatea, tonul
abordat, acuratetea. Verica scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.
Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare

Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie
sa o depasasca (promoveze), cu succes, orice candidat la ocuparea unui
post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate , exclusiv, rezultanta
contactului scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului,
scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe
atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-
verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici
detalii, a tuturor mecanismelor util a utilizate cu prilejul unui interviu,
este de o importanta vitala pentru orice candidat.
Conform unor autori, ... interviul este o intrevedere intre doi oameni:
reprezentantul companiei si candidatul... sau o discutie intre doua persoane,
in scopul de a ajunge la o intelegere. In literatura de specialitate din Romania,
interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca
... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii,
postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa
prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile
sale in perspectiva.
Dincolo de denitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate
trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de
informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional
constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori,
experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici
nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile
necesar a respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si,
in caz particular, cu prilejul unui interviu.
Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante
aspecte necesar a solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu
pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales)
exemplicarea unor principii recomandabil ( a se citi ...OBLIGATORIU!...)
a respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile
datorate necunoasterii ritualului interviului sa poata , la maximum, evitate.
Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa
o avem si sa o dezvoltam in ecare din noi nu poate decat cea specica
invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...
324 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul
ecarui candidat, constau in:
vericarea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale;
comensurarea si/sau testarea prolului moral, motivatiei si atitudinilor
(inclusiv in situatii-limita);
testarea capacitatii si a modalitatilor specice de a furniza si de a recepta
informatii in si din mediul ambiental;
oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,
de a comunica ecient) cu sei si cu subordonatii;
testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in
activitatea curenta si de perspectiva;
testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele
distorsiuni si/sau conicte intervenite in activitatile cotidiene;
testarea suportabilitatii esecului si a victoriei, mai ales prin prisma
interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc.

Cum sa m cei mai buni la interviu

O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata
sa infruntam orice obstacol, pentru ca a sosit... ziua cea mare, respectiv
ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu...
Zambetul, tonusul vioi, pofta permanenta de viata, optimismul, privirea
limpede si deschisa, postura dreapta (chiar semeata, dar nu cu ... nasul
pe sus!...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte aerul proaspat si sanatos,
datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de
increzut atat de familiar si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte
de baza ale prezentei noastre scenice atunci cand va trebui sa atacam
momentele interviului ... in acelasi context, va imperativ necesar sa stim sa:
m curtenitori (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia
interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca
situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;
apelam si utilizam, ecient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile,
ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10
elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea;
inexiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea;
pauzele);
vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati,
confuzii, si/sau interpretari;
spunem, intotdeauna, adevarul si sa m cat se poate de sinceri, fara
teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;
ne controlam stresul, emotiile etc.;
comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura
corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul
si semnicatia deplasarii privirii etc.);
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 325
acceptam ca decizia nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si
nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate
numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului
si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in
putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai neortodoxe,
necatolice, dubioase etc. metode pentru a reinuenta decidentii si/
sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale
interviului, durata ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum
30 40 de minute.
In fata noastra se vor putea aa, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea
ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:
rolul amabilului;
rolul agresivului;
rolul indiferentului;
De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia
de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina
eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei
candidate mai oachese si/sau a unui candidat mai chipes!... in acest context,
este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai delicate sa e formulate in
binom femeie-femeie si barbat-barbat, mai ales in situatii-limita impuse
candidatilor si/sau in momente-cheie ale interviului.
Amabilul din comisia de intervievatori va , intotdeauna, surazator, binevoitor
si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici
un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism
adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor , de regula, exemplicate
prin exprimari de genul: Aveti perfecta dreptate!...; Asa este, sunt total
de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...; Constat, cu maxima
satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este
chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!.... Acesta ne va
intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de
acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici
cea mai mica si/sau semnicativa umbra de dezacord pe chipul sau in si prin
vorbele si atitudinile sale. In fata acestui personaj va trebui sa dam dovada,
constant, de maximum de stapanire de sine, dovedind, mai presus de orice,
ca stim lectia si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul
nostru triumfal vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse.
La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa,
la excesele de amabilitate!...).
Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si
nesuferit rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele
326 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai ofensive atitudini
comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: Ce
credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati? (raspunsul recomandabil a
utilizat are forma: Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea
in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta
intrebare! Ramane ca diferentierile sa e facute de dumneavoastra, urmare a
testarii ecaruia dintre noi!...); Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a
ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent
(sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un
an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred,
mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul
rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ... (intr-o
astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament:
calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu
uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept
urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: Cred ca am
gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati
faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul
dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult,
casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private,
asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra
rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de
dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial
discutiei profesionale ... - ); Cam ce salariu ati astepta de la noi?!... (la o
asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza
o anumita suma, e in valuta, e cam rar in lei!... Un raspuns de genul:
400$/luna sau 1600 lei/luna! dublat de motivatia ... Da, cred ca mi-
ar sucient pentru a duce un trai decent! ... nu poate decat sa genereze
... avalansa de intrebari care urmeaza: De ce atat si nu mai mult sau mai
putin?!; Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...; etc. Prin
asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care
il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor rmei
solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb,
daca vom formula un raspuns in forma: Pentru inceput, sunt convins ca veti
de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei
de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii
sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o
investitie pentru rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba
a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea
obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii
salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului
salarial in investitie se va produs de mult!..., sansele noastre de reusita vor
Iniiere n cutarea unui loc de munc - 327
indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie tratat
cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre
respectandu-ne, del, personalitatea si ind formulate in functie de elementele
certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului
pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va
de natura sa modice, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului
nostru... Evident, totul va , nalmente, in avantajul noastru!...
Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest personaj va avea,
permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi
o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va studia unghiile, va privi spre (sau
pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile
aate in fata si, mai ales, nu... va deloc atent la ceea ce spunem!... Rolul
Indiferentului va impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea,
in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in nalul interviului, nu va trebui
sa m deloc mirati daca Indiferentul va persoana care... ne va pune cele mai
multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima delitate, exprimari pe care le-am
formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut
spontane, vor , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al
celor urmate de tacere: ... Ce spuneati despre...?!... ; ... Sa intelegem
ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ... ; etc. Fata
de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si,
mai ales, de ... nervi de otel si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor
trebui strict orientate catre substanta elementelor solicitate de intervievator,
neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei.
Toate aceste roluri sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de
catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente:
in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili
(pentru ca, nu-i asa, ecare are un scop de urmarit si vrea sa se puna bine cu
seful!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri
au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni
si/sau se il face sa explodeze de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am
repurtat un succes, va trebui sa m foarte atenti, pentru ca primele reactii,
interiorizare si/sau exteriorizare vor de tipul: Ia uite-l pe Popescu, iar
pleaca in strainatate! ...; Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga
si-acu, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu...! Ba chiar,
daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...;
Iar Popescu, domle?!!... Las sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!...
si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa
romana! etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general,
indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice
(si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de personaje,
comisia doreste sa verice daca si cum stim sa reactionam pentru ecare tip de
rol intalni, aplicandu-i, ecaruia, cel mai oportun si ecace tratament;
328 - Iniiere n cutarea unui loc de munc
in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, orientarea noastra
va trebui sa e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii
comisiei, vor disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental,
spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, ecient, din situatii-limita si,
mai ales, modul general de a ne replia si contraataca decisiv...;
indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si
inoportune), pierderea in amanunte nesemnicative, talentul de a ne
complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la
indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in
afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne simta si sa ne
vada in actiune, pe teren, fara nici un sprijin din afara, astfel incat sa ne
poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce
mai concurential!...
O data interviul terminat, nu va deloc nici oportun si nici politicos sa ii
intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva (...A fost bine?!!... Cum
m-am prezentat?!... ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul
(Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai
am si alte oferte!!!...???...). Va , in schimb, politicos si util sa propunem o
intrebare alternativa (spre exemplu: Mi-ati permite, fara nici cea mai mica
intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual
vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza
sa le solutionam, in continuare?...). De asemenea, este util sa multumim
intervievatorilor pentru timpul acordat.
In concluzie, este absolut recomandabil sa m si sa ramanem noi insine,
bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de
situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra
viitoar activitate va desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor:
CLIENTUL.