Sunteți pe pagina 1din 77

- 1 -

Capitolul I. Tema de proiectare



S se proiecteze proiectul tehnologic al unei staii de epurare a apei uzate urbane. Se dau
urmtoarele date:
A. Debite de calcul
Q
zi, med
= 0,260 m
3
/s;
Q
zi, max
= 0,320 m
3
/s;
Q
orar, min
= 0,225m
3
/s;
Q
orar, max
= 0,320 m
3
/s.
B. Compoziia apelor uzate care sunt introduse n staia de epurare

Solide n suspensie: C
iss
= 315 mg /l;
Substane organice: - CBO
5
= 305 mg /l;
- CCO
Cr
= 325 mg /l;
Azot total : C
iN
= 12 mg /l;
Temperatura apei uzate: 20
0
C;
pH = 7;
Constanta de consum a oxigenului din apele uzate: K
1
= 0,1 zi
-1

C. Analize de laborator ale receptorului natural n care se deverseaz apele epurate:
Oxigen dizolvat : C
Or
= 6 mg O
2
/l (concentraia oxigenului dizolvat din receptor);
Substane organice: CBO
5
= 20 mg /l;
CCO
Cr
= 50 mg /l;
Solide n suspensie: Ce
ss
= 50 mg /l ;
Azot total: C
eN
= 2,5 mg/l;
Temperatura medie a apei este de 10
0
C;
Constanta de oxigenare a apei: K
2
= 0,2 zi
-1


D. Studiile hidrologice ale emisarului indic:
Viteza medie a apei: v = 1,5 m/s;
Debitul emisarului : Q
e
= 5 m
3
/s;
Coeficientul de sinuozitate al rului: = 1,2;
Constanta vitezei de consum a oxigenului din apele uzate:K
r
1
= 0,1 zi
-1


- 2 -

E. Utilaje ce urmeaz a fi proiectate:
Deznisipatorul
Decantorul primar
Bazinul de namol activ
Decantorul secundar





























- 3 -

Capitolul II. Memoriu tehnic

Epurarea apelor uzate municipale si industriale reprezinta o necesitate a societatii
contemporane in permanenta dezvoltare.Odata cu cresterea complexitatii structurii societatii,
calitatea apei furnizate, diversitatea poluantilor, procesele de gospodarire ale apei si impactul
asupra mediului inconjurator au devenit tot mai dificile ca subtilitate si complesitate.
Cresterea populatiei si industrializarea continua necesara modernizarii societatii au
condus la cresterea necesarului de apa si implicit a volumului de ape uzate deversate in rauri si
mari. Daca apele uzate ar fi acumultate fara a fi epurate, descompunerea materialului organic
continut ar conduce la producerea gazelor cu miros neplacut, iar microorganismele existente in
apele uzate ar cauza imbolnaviri grave oamenilor. (Macoveanu, s.a., 1997).
Lucrarea urmrete proiectarea unei staii de epurare a apelor uzate urbane, ct mai
eficent din punct de vedere economic i ecologic, care asigur eliminarea unei categorii de
poluani denumii refractari sau prioritari, care produc efecte economice i ecologice negative i
care trec neschimbai prin treptele de epurare mecano-chimic i biologic (epurarea avansat).
n primul capitol se pezint datele de proiectare a proiectului tehnologic al unei staii de
epurare a apei uzate urbane.
n al doilea capitol este prezentat memoriul tehnic.
n al treilea capitol, se face o introducere asupra problemelor generale legate de epurarea
apelor uzate industriale, cu referiri directe la epurarea mecanic, epurarea chimic i epurarea
biologic a apelor uzate, la clasificarea i prezentarea principalelor compui organici
nebiodegradabili (poluani refractari sau prioritari).
n al patrulea capitol, se prezint principalele variante tehnologice de epurare a apelor
uzate pentru eliminarea compuilor nebiodegradabili din apele uzate, grupate dup tipul
procesului care st la baza metodei. Pentru fiecare din metode se prezint informaii legate de
desfurarea procesului, utilajele specifice care se folosesc, factorii i condiiile care influeneaz
efieciena procesului, mecanismele de reacie. Se prezint avantajele i dezavantajele aplicrii
acestor procese, mai ales prin prisma epurrii unor cantiti mari de ape uzate, avnd n vedere i
aspectele economice ale fiecrui proces.
n urma analizrii avantajelor i dezavantajelor a fiecrei variante tehnologice de epurare,
din punct de vedere ecologic i economic, se alege varianta optima pentru proiectarea staiei de
epurare mecano-chimico-biologic.

- 4 -

n capitolul cinci, se prezint posibilitile de integrare a epurrii avansate n procesul
tehnologic de epurare a apelor uzate urbane, pentru a realiza gradul de epurare dorit i
dimensionarea utilajelor din cadrul staiei de epurare a apelor uzate urbane.
In capitolul sase se prezint construciile i instalaiile direct legate de procesul
tehnologic de epurare a apelor uzate si constructiile si instalatiile anexe statiei.
n capitolul sapte este prezentat schema tehnologica a staiei de epurare a apelor uzate
urbane.
n capitolul opt este prezentat bibliografia utilizata pentru realizarea proiectului.


























- 5 -


Capitolul III Aspecte generale privind epurarea apelor uzate

Epurarea apelor uzate municipale si industriale reprezinta o necesitate a societatii
contemporane in permanenta dezvoltare.Odata cu cresterea complexitatii structurii societatii,
calitatea apei furnizate, diversitatea poluantilor, procesele de gospodarire ale apei si impactul
asupra mediului inconjurator au devenit tot mai dificile ca subtilitate si complesitate.
Cresterea populatiei si industrializarea continua necesara modernizarii societatii au
condus la cresterea necesarului de apa si implicit a volumului de ape uzate deversate in rauri si
mari. Daca apele uzate ar fi acumultate fara a fi epurate, descompunerea materialului organic
continut ar conduce la producerea gazelor cu miros neplacut, iar microorganismele existente in
apele uzate ar cauza imbolnaviri grave oamenilor.
Societatea moderna dezvoltata in orasele industrializate produce un volum mare de ape
uzate ce contin o diersitate de poluanti, dintre care mai ales cei generati de industrii sunt toxici
pentru toate organismele vii si fac imposibila autoepurarea cursurilor de apa in care apele uzate
au fost deversate. (Macoveanu, s.a., 1997).

III.1.Poluanti caracteristici

Principalele categorii de poluanti ce caracterizeaza apele uzate sunt:
- reziduuri organice provenind din apele uzate menajere, industriale (industria organica de
sinteza,fabrici de hartie ) si complexe de crestere a animalelor.Compusii organici instabili aflati
in solutie pot fi cu usurinta oxidati prin consumarea oxigenului dizolvat in apa (receptor natural),
micsorand astfel capacitatea de autoepurare a receptorului natural.
- nutrientii includ azot, fosfor, compusi cu azot si fosfor, siliciu si sulfati. Principalele surse de
regenerare le constituie apele uzate menajere si efluentii din industria ingrasamintelor chimice.
Azotul si fosforul stimuleaza cresterea algelor provocand fenomenul de eutrofizare.
- substante toxice, respectiv acizi, alcali, uleiuri,metale grele, cianuri, compusi organici
proveniti din industri chimica, petrochimica sau ca urmare a folosirii insecticidelor.
- suspensii inerte sau materiale fin divizate rezultate ca urmare a proceselor de spalare din
diferite industrii ca, de exemplu, industria miniera. Prin depunerea solidelor in suspensii se
perturba viata acvatica normala in receptorii naturali in care a fost deversata apa uzata.

- 6 -

- alti compusi oragnici cum ar fi sarurile sau agentii reducatori ( sulfiti sau saruri feroase), care
apar in efluentii rezultati din diverse industrii. In cantitati mici, sarurile nu au efecte negative
asupra mediului inconjurator, dar compusii reducatori, prin consumarea oxigenului dizolvat
micsoreaza capacitatea de autoepurare a receptorului natural.
- apa calda produsa de multe industrii care utilizeaza apa ca agent de racire. Deversarea ca
atare a apei in receptorul natural perturba desfasurarea proceselor biologice de autoepuare.
- contaminarea bacteriologica poate fi produsa de catre industriile alimentare, crescatoriile de
animale sau canalizarea apelor menajere. (Macoveanu M., s.a., 1997)

Necesitatea epurarii si evacuarii treptate a apelor uzate

Pentru asigurarea cantitativa si calitativa a apei necesare tuturor folosintelor (industrii, irigatii,
orase, etc.) este necesara, ca pe langa alte lucrari si masuri de gospodarire a apelor, sa se asigure
utilizarea cu randament maxim a instaltiilor de epurare existente si sa se dezvolte noi tehnologii
de epurare capabile sa asigure, din apa epurata o noua resursa de apa pentru alimentarea
sistemelor de irigatii sau pentru industrii.
Procesul de epurare constant in indepartarea din apele uzate a substantelor poluante in
scopul protectiei calitatii apelor si in general a mediului inconjurator. Epurarea constituie unul
din aspectele poluarii apei. Stabilirea comportarii multiplelor substante care polueaza apele de
suprafata, precum si efectele lor asupra organismelor vii fac obiectul epurarii apelor. Epuarea
apelor uzate se efectueaza in constructii si instalatii grupate intr-o anumita succesiune
tehnologica in cadru unei statii de epurare. Marimea statiei de epurare va depinde de calitatea si
cantitatea apelor uzate si ale receptorului si de conditiile tehnice care trebuie sa le indeplineasca
amestecul dintre apa uzata si receptorul in aval de punctual de deversare a apelor uzate, astfel
incat folosintele din aval sa nu fie afectate. Metodele si schele tehnologice de epurare difera
dupa provenienta apelor uzate, respective dupa calitatea lor care exprima concentratia lor in
diferita substante poluante. In aceasta directie se poate afirma cu certitudine ca exista o mare
diferentiere intre apele uzate menajere si apele uzate imdustriale. Din acest motiv, in literatura
tehnica de specialitate, sunt expuse metodele si caracteristicile instalatiilor din statia de epurare
pentru ape uzate menajere si separate pentru ape uzate industriale. In practica curenta,
canalizarea localitatilor prevede evacuarea in comun a apelor uzate menajere si a celor
industriale, amestecul lor conducand la formarea apelor uzate orasenesti si la epurarea lor intr-o

- 7 -

statie de epurare comuna dimensionata la indicatori de calitate aferenti apelor uzate menajere.
Daca apele uzate industriale nu indeplinesc acesti indicatori, ele vor fi supuse unui process
preliminar de epurare partiala locala (preepurare) in cazul in care urmeaza a fi evacuate intr-o
canalizare de ape uzate menajere, sau vor fi total epurate, can dele sunt varsate direct in receptor.
Statiile de epurare se realizeaza cu costuri de investitii mari si cu cheltuieli de exploatare
ridicate care, numai partial, pot fi recuperate. Din acest motiv, inca de la faza de proiectare si mai
tarziu in timpul exploatarii, se impugn studii tehnico economice aprofundate in vederea gasirii
solutiilor care sa contribuie la reducerea diferitelor costuri. In acest scop, se are in vedere
aplicarea unor masuri preliminare de prevenire a poluarii apelor, respectiv usurarea epuarii
apelor uzate. (Dima M.,1998 )
Apele uzate industriale constituie o parte, uneori destul de importanta a apelor uzate
orasenesti, sunt admise in reteua de canalizare respective in statia de epurare numai in anumite
condtii. Epurarea in comun a apelor menajere cu cele industriale este recomandata de literature
de specialitate ori de cate ori amestecul de ape nu degradeaza sau impiedica functionarea retelei
de canalizare si nu prejudiciaza buna functionare a statiei de epurare.
Evacuarea apelor uzate industriale in reteau de canalizare oraseneasca si epurarea in comun
cu apele orasenesti ofera urmatoarele avantaje :
- asigura o cooperare eficienta intre industrie si oras, ambele urmarind reducerea de cost de
pret al epurarii apelor uzate ;
- apele industriale contin uneori materii nutritive necesare dezvoltarii in conditii optime a
procesului de epurare, care in cazul epurarii separate ar trebui adaugate artificial ;
- in cazul existentei unei singure statii de epurare comune, costul epurarii apelor uzate este mai
redus ;
- un singur responsabil cu epurarea apelor uzate pe intreg orasul poate raspunde mai eficient de
epurarea apelor uzate.
Uneori tratarea in comun a apelor orasenesti cu cele industriale este impiedicata, deoarece
industria evacueaza o serie de substante care inhiba procesele de epurare. De aceea, de multe ori
este mai indicata construirea de statii de preepurare, pentru apele uzate industriale.
Conditiile evacuarii apelor uzate industriale in reteua de canalizare oraseneasca sunt
prezentate in Normativul privind conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare
a centrelor populate . (Negulescu M. , 1978)



- 8 -

III.2. Conditii de calitate pentru factorul de mediu apa. Normative

Epurarea apelor uzate este o disciplina tehnica, n care se ntlnesc tiinele inginereti,
fizica, chimia i biologia. Exista o bogata literatura de specialitate legata de operarea staiilor de
epurare. Sunt nsa i reglementari legale i tehnice detaliate. Principalul act normativ specific
este Hotarrea Guvernului nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind
condiiile de descarcare n mediul acvatic a apelor uzate, publicata n Monitorul Oficial, Partea I
nr. 187 din 20 martie 2002 si reactualizata in 2007. (http://www.greenagenda.org/eco-
aqua/epurare.htm)
n tabelul 3.1. sunt prezentate valorile limita a principalelor substane poluante din apa
uzata, corespunzatoare gradelor de diluie cu valori 1-50-100.
Tabelul 3.1. Domeniul de utilizare a apelor de suprafaa i valorile limita pentru unele
caracteristici de calitate a apei
Categoria Domenii de utilizare Caracteristici de calitate





I

-alimentarea centralizata cu apa
potabila;
O
2
6mg/dm
3
-alimentarea centralizata cu apa a
unitailor de cretere a animalelor;
CBO
55mg/dm
3

-alimentarea centralizata cu apa a
intreprinderilor din industria
alimentara i din alte ramuri de
activitate (care necesita apa de
calitatea celei potabile)
CCO-Mg=10mg/dm
3

-reproducerea i dezvoltarea
salmonidelor n amenajari piscicole;
CCO-Cr=10mg/dm
3

-standuri organizate,piscine. Bacilli coli=10
5
/dm
3



II


-alimentarea cu apa a amenajarilor
piscicole cu excepia altor salmo-
nicole;
O
2
5 mg/dm
3
-alimentarea cu apa a unor procese
tehnologice industriale;
CBO
5
7 mg/dm
3
-scopuri urbanistice i de agrement CCO-Mn=15 mg/dm
3

- 9 -


III
-alimentarea cu apa a sistemelor de
irigaii
CBO
5
12 mg/dm
3
O
2
4 mg/dm
3

-alimentarea cu apa a industriilor
pentru scopuri tehnologice
CCO-Mn=25 mg/dm
3

CCO-Cr=30 mg/dm
3


Se recomanda ca evacuarea n receptorul natural a apelor uzate ale caror grade de diluie
sunt cuprinse ntre 50-100 sa se realizeze prin guri de varsare speciale de difuzie n vederea
obinerii de valori limita admise (Dima M. - 1981).
In normativul privind stabilirea de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si
urbane la evacuarea in receptori naturali, NTPA-001/002, sunt prezentate valorile limita admise.
Acest normativ se aplica tuturor categoriilor de efluenti proveniti sau nu din statiile de epurare.

Tabelul 3.2 Valori limita de ncarcare cu poluani a apelor uzate industriale i urbane evacuate n
receptori naturali


Nr.
Ctr.

Indicatorul de calitate

U.M
Valorile limite admisibile
NTPA
001/2002
NTPA
002/2002
A Indicatori fizici
1 Temperatura C 35 40
B Indicatori chimici
2 Ph Umiditati pH 6.5 8.5 6.5 8.5
Pentru fluviul Dunarea 6.5 9.0
3 Materii in suspensie mg/dmc 35.0 (60.0) 350
4 Consum biochimic de oxigen la
cinci zile
mg0(2)/dmc 25.0 300
5 Consum chimic de oxigen - metoda
cu dicromat de potasiu
mg0(2)/dmc 125.0 500
6 Azot amoniacal mg/dmc 2.0(3.0) 30
7 Azot total mg/dmc 10.0(15.0)
8 Azotati[NO(3)] mg/dmc 25.0(37.0)

- 10 -

9 Azotati[NO(2)] mg/dmc 1(2.0)
10 Sulfuri si hidrogen sulfurat mg/dmc 0.5 1.0
11 Sulfiti[SO(3)] mg/dmc 1.0 2
12 Sulfati [SO(4)] mg/dmc 600.0 600
13 Fenoli antrenabili cu vapori de apa mg/dmc 0.3 30
14 Substante extractibile cu solventi
organici
mg/dmc 20.0 30
15 Produse petroliere mg/dmc 5.0
16 Fosfor total mg/dmc 1.0(2.0)
17 Detergenti sintetici mg/dmc 0.5 25
18 Cianuri totale mg/dmc 0.1 1.0
19 Clor rezidual liber mg/dmc 0.2 0.5
20 Cloruri mg/dmc 500.0
21 Floruri mg/dmc 5.0
22 Reziduu filtrat la 105C mg/dmc 2000.0
23 Arsen mg/dmc 0.1
24 Aluminiu mg/dmc 5.0
25 Calciu mg/dmc 300.0
26 Plumb mg/dmc 0.2 0.5
27 Cadmiu mg/dmc 0.2 0.3
28 Crom total mg/dmc 1.0 1.5
29 Crom hexavalent mg/dmc 0.1 0.2
30 Fier total ionic mg/dmc 5.0
31 Cupru mg/dmc 0.1 0.2
32 Nichel mg/dmc 0.5 1.0
33 Zinc mg/dmc 0.5 1.0
34 Mercur mg/dmc 0.05
35 Argint mg/dmc 0.1
36 Molibden mg/dmc 0.1
37 Seleniu mg/dmc 0.1
38 Mangan total mg/dmc 1.0 2.0
39 Magneziu mg/dmc 100.0

- 11 -

40 Cobalt mg/dmc 1.0
(Normativele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si
urbane la evacuarea in receptorii naturali, NTPA 001/002)

III.3. Caracterizarea apelor uzate municipale

Actiunea pe care apele uzate o exercita asupra receptorilor depinde de compozitia si de
concentratia lor in substante poluante. Pentru a putea proteja o statie de epuare capabila de a
elimina poluarea receptorilor este necesar ca, in prealabil, sa fie cunoscute toate aspectele privind
compozitia si caracteristicile apelor de canalizare deversate in receptori.
Totusi, avand in vedere ca deversarea apelor industriale in reteua de canalizare publica a
centrelor populate se desfasoara in conformitate cu normativul NTPA002/1997 care impune
anumite restrictii calitative, la proiectarea statiilor de epurare orasenesti se poate admite ca
parametric privind compozitia apelor uzate orasenesti sunt apropiati valorilor ce caracterizeaza
apele uzate menajere.
Din punt de vedere a starii fizice, materiile si substantele poluante din aple uzate se
impart in:
- materii insolubile aflate in apa sub forma unor suspensii grosiere, decantabile cu diametrul
particulelor de ordinul zecilor de mm si sub forma de suspensii, emulsii si spuma;
- particule coloidale, cu diametrul de la 0.1 pana la 0.01, fiind formate din suspensii care au
sarcina electrica negative;
- substante dizolvate care se afla in apa sub forma particulelor molecular dispersate care nu
formeaza o faza distincta, sistemul devenind monofazic, adica solutie reala;
Din punct de vedere al naturii lor, substantele poluante pot fi minerale, organice,
bacteriologice si biologice.
Poluantii minerali provin din solutiile sarurilor minerale, solutii de acizi si baze, particule
argiloase, particule de minereu, de zgura, nisip, etc..
Poluantii organici pot fi de provenienta vegetala si animala. Cei de natura vegetala au ca
element chimic principal carbonul si se refera la : resturi de plante, fructe, legume, hartie, uleiuri
vegetale, etc. Cei de natura animala, caracterizati chimic printr-un continut ridicat de azot, sunt
specifici apelor fecaloid-menajere, precum si in resturile tesuturilor musculare si adipoase a
animalelor, substante din indutria piscicola, etc.

- 12 -

Poluantii de natura bacteriologica si biologica reprezinta microorganisme de diferite
specii : ciuperci de mucegai si drojdie, alge marunte si bacterii, inclusiv bacteriile patogene
(agenti ai tifosului intestina, ai dezinteriei, etc. ). Acest gen de impurificare este caracteristica
apelor menajere si anumitor categorii de ape uzate industriale. Din punct de vedere chimic, acesti
poluanti pot fi inclusi in categoria celor organici, dar, datorita interactiunilor cu celelate categorii
de poluanti, pot fi categorisiti intr-o grupa speciala.
Majoritatea determinarilor se efectueaza in laboratoare de profil, rezultatele obtinute fin
evidentiate in fisele de analiza care cuprind toate caracteristicile fizice, chimice, bacteoriologice
si biologice ale probelor de apa analizate.

Caracteristicile fizice

Temperatura apelor uzate infleienteaza majoritatea reactiilor fizice si biologice care au
loc in procesul de epurare. Apele uzate uzate menajere au o temperatura cu 2 - 3C mai ridicata
decat temperatura apelor de alimentare, cu exceptia cazului de deversari de ape calde tehnologice
sau cand in retea se infiltreaza ape subterane.
Determinarea temperaturii se efectueaza numai la locul de recoltare prin introducerea
termometrului in apa de cercetat, iar citirea temperaturii se face dupa 10 minute de la
introducerea termometrului fara a-l scoate din apa.
Turbiditatea apelor uzate este data de particulele foarte fine aflate in suspensie, care nu
sedimenteaza in timp. Turbiditatea nu constituie o determinare curenta a apelor uzate, deoarece
nu exista o proportionalitate directa intre turbiditate si continutul lor in suspensii. Analizele de
laborator se exprima in grade de turbiditate, 1 grad de turbiditate corespunzand la 1 mg SiO
2
/dm
3

de apa. Orientativ, apele uzate menajere prezinta valori ale gradului de turbiditate in limitele de
400 500
o
in scara silicei.
Culoare apelor uzate menajere proaspete este gri deschis, iar culoarea gri inchis indica
inceputul procesului de fermentare a materiilor organice existente in aceste ape. Pentru apele
uzate care prezinta alte nuante de culori, rezulta ca amestecul acestora cu alte ape uzate
industriale care patrund in reteaua de canalizare este dominat de aceasta din urma (ape verzi de la
industriile de legume, ape galbene de la industriile prelucratoare de Cl, ape rosii de la uzine
metalurgice etc.)
Mirosul apelor uzate menajere proaspete este aproape imperceptibil; intrarea in
fermentatie a materiilor organice este indicata de mirosul de H
2
S, de putregai sau de alte

- 13 -

mirosuri, de produse de descompunere. Apele uzate orasenesti pot avea mirosuri diferite
imprimate de natura si provenienta apelor uzate industriale.
Materiile solide totale care se gasesc in apa uzata pot si fi in stare de suspensie si materii
solide dizolvate. Materiile solide in suspensie, la randul lor pot fi separabile prin decantare si
materii coloidala. In functie de dimensiunile diferitelor particule si de greutatea specifica a
acestor particule, materiile solide in suspensie se pot depune sub forma de sediment, pot pluti la
suprafata apei sau pot pluti in masa apei.

Caracteristicile chimice

Compozitia chimica a apelor uzate menajere este foarte mult influentata de continutul de
proteine, grasimi si hidrocarbonati din produsele alimentare, precum si de compozitia apei din
reteaua de alimentare, care contine in anumite limite, carbonati, sulfati, cloruri, fier etc.
Proteinele din organismul viu, in procesul schimbului de substante, conduc la formarea
ureei, care sub influenta bacteriilor fermentative se transforma in azot amoniacal, forma
frecventa in care azotul se afla in apele uzate. In afara de azot, substantele organice care intra in
compozitia apelor uzate menajere, mai contin carbon, sulf, fosfor, potasiu, sodiu si clor sub
forma de saruri. Determinarile de laborator ale caracteristicilor chimice se pot clasifica in analiza
anorganice si analize organice.

Caracteristici chimice anorganice
Aciditatea apelor uzate este determinata de prezenta dioxidului de carbon liber, a acizilor
minerali si a sarurilor acizilor tari cu baze slabe. Ea se exprima in ml substanta alcalina normala
pentru neutralizarea unui dm
3
de apa. Acest parametru este indicat a fi determinat pentru apele
uzate industriale care ajung in statia de epurare urbana.
Alcalinitatea apelor uzate este data de prezenta bicarbonatilor, carbonatilor alcalini si a
hidroxizilor. Apele uzate menajere sunt usor alcaline, caracterizate prin valoarea pH-ului in
limitele de 7,2 7,6. In laborator, aceasta caracteristica chimica se determina prin neutralizarea
unui dm
3
de apa de analizat cu o solutie de acid clorhidric diluat la 0,1 N exprimat in ml.
pH-ul apelor uzate poate fi acid sau alcalin si constituie o cauza importanta perturbatoare
a proceselor biologice din cadrul unei statii de epurare. Spre deosebire de aciditatea sau
alcalinitatea unei ape, acest parametru exprima numai intensitatea aciditatii sau alcalinitatii,

- 14 -

adica nu exista o legatura directa intre pH-ul unei ape si cantitatea de acizi sau alcali care este in
compozitia apei respective.Pentru determinarea pH-ului apei se folosesc metode colorimetrice si
electrocolorimetrice. Pentru rapiditatea operatiei se folosesc discuri colorate cu hartie de turnesol
sau aparate digitale electronice.
Clorurile si sulfurile din apele uzate pot influenta procesele biologice de epurare daca
cantitatile lor depasesc anumite limite. Clorurile sub forma de ioni de clor din apa uzata menajera
provin in special, din urina de origine animala sau umana, ca urmare a consumului in alimentatie
a clorurii de sodiu. Sulfurile din apele uzate menajere pot fi determinate si puse in evidenta sub
forma de sulfuri totale, sulfuri de carbon si hidrogen sulfurat.
Metalele grele existente, in special, in apele uzate industriale sunt toxice pentru
microorganismele care participa la epurarea biologica a apelorsi la fermentarea anaeroba
anamolurilor. Limitele admisibile pentru Cu, Zn, Cd, Pb, Hg, Co, sunt evidentiate in STAS
4706-88. Determinarea in laborator prin analize standard necesita durate mari de timp si
echipament complex derivat din necesitatea utilizarii unei game largi de reactivi.In ultimul timp
se practica metoda spectrofotometrieicu absorbtie atomica al carui aparat este capabil sa
determine un numar de 27 elemente minerale, intre care si metalele grele mentionate.
Substante radioacitve folosite din ce in ce mai mult medicina, tehnica etc, precum si la
centralele atomice creaza noi probleme celor care se ocupa cu protectia calitatii apelor. Aceste
substante care emit radiatii influenteaza procesele de epurare si pot fi periculoase pentru
personalul de exploatare.
Detergentii din apele uzate sunt substante tensioactive a caror structura molecualara este
formata din doua grupari, o grupare hidrofoba si alta hidrofila. Dupa felul cum disociaza in apa,
detregentii pot fi:
Detergenti anionici a caror grupare hidrofila are un caracter acid si disociaza in ionul
pozitiv (cationul) si ionul negativ (anionul) care este radicalul tensioactiv al moleculei.
Detergentii anionici evacuati din gospodarii si din industrii sunt cei mai daunatori procesului de
epurare.
Detergentii cationici care au grupare hidrofila cu caracter bazic;
Detergenti neionici a caror gupare hidrofila nu disociaza in apa.
Detergentii sintetici mentionati, datorita modificarii tensiunii superficiale, pot favoriza
actiunea nociva a unor toxice, usurand absorbtia acestora.
Nitritii si nitratii sunt continuti in apa uzata proaspata in concentratii mai reduse.
Concentratii mai mari se inregistreaza in statiile de epurare.nitritii din apa uzata provin din

- 15 -

oxidarea incompleta a amoniacului in prezenta bacteriilor nitrificatoare, deci prezenta nitritilor
indica o apa proaspata in curs de transformare. Cantitatile maxime de nitriti din apele uzate
menajere nu depasesc 0,1 mg NO
2
/dm
3
. Uneori nitritii pot proveni si din reducerea nitratilor in
prezenta unei flore reducatoare si a unei temperaturi mai ridicate a mediului. Determinarea
nitritilor se efectueaza imeditat dupa recoltare, pentru a preveni unele schimbari in echilibrul
azotului prin activitate biologica.
Nitratii din apa provin din mineralizarea substantelor organice poluante de natura
proteica sau din fertilizatori si pesticide ce contin azot. Prezenta nitratilor indica o apa stabila din
punct de vedere al transformarii. Nitratii pot constitui un factor de dezvoltare a algelor sau a altor
vegetale acvatice, fiind recomandata prezenta lor, in anumite limite, in apa raurilor. In apele
uzate menajere cantitatile de nitrati variaza intre 0,1 si 0,4 mg NO
3
dm
3
. In statiile de epurare,
prezenta nitratilor in apa epurata biologic indica o epurare buna si completa a apelor uzate brute,
in schimb pentru a atenua procesul de eutrofizare a apelor, se impune reducerea lor in compusi
simpli prin tehnologii de denitrificare.
Produsele petroliere, grasimi si uleiuri formeaza o pelicula plutitoare care impiedica
oxigenarea apei. Prezenta acestor substante in statia de epurare este daunatoare deoarece pot
colmata filtrele biologice, sau pot impiedica dezvoltarea proceselor biochimice in bazinele de
aerare cu namol activ si in procesele de fermentare a namolurilor. In apele menajere prezenta
acestor substante este nesemnificativa, cantitati mai mari se gasesc in unele ape uzate industriale.
De exemplu, prezenta in apa industriala a unor hidrocarburi de origine petroliera in concentratii
mai mari de 5 mg/dm
3
se simte prin miros, situatie frecvent intalnita la apele evacuate din
combinatele petrochimice. In laborator, produsele petroliere se extrag cu eter de petrol si dupa
evaporarea solventului se cantaresc.
Caracteristici chimice organice
Oxigenul dizolvat este un indicator care arata in mod global gradul de poluare al apelor
cu substante organice.
Cantitatea de oxigen care se poate dizolva in apa curata -asa numita limita de saturatie-
depinde de temperatura si variaza de la 7,63 mg/dm
3
la 20
0
C si la 14,23 mg/dm
3
la 0
0
C.
Solubilitatea oxigenului in apa mai depinde si de turbulenta la suprafata apei, de presiunea
atomsferica, marimea suprafetei de contact, cantitatea de oxigen din apa sau sin atmosfera.
Cantitatea de oxigen care lipseste unei ape pentru a atinge limita de saturare se numeste
deficit de oxigen si indica o impurificare anterioara cu substante organice, care a condus la
consumarea totala sau partiala a oxigenului dizolvat.

- 16 -

Continutul de oxigen din apa uzata indica gradul de prospetime al apei brute, precum si
stadiul descompunerii substantelor organice in instalatiile biologice si in apele naturale.
Fiind un indicator global care pune in evidenta starea de impurificare organica a apelor
uzate, se recomanda ca acest indicator privind oxigenul dizolvat, sa fie analizat in asociatie cu
consumul biochimic de oxigen, consumul chimic de oxigen, si stabilitatea relativa a apelor uzate.
Consumul biochimic de oxigen (CBO) exprimat in mg/dm
3
reprezinta cantitatea de
oxigen consumata de catre bacterii si alte microorganisme pentru descompunerea biochimica, in
conditii aerobe, a substantelor organice biodegradabile la temperatura si in timpul standard, de
obicei la 20
0
C si 5 zile, in care se noteaza cu CBO
5
.
Determinarea marimii CBO
5
se face in functie de destinatia analizei probei, atat pentru
apele uzate brute cat si pentru apele epurate. Rezulta ca CBO
5
va indica cantitatea de oxigen
necesara pentru oxidarea materiilor organice coloidale si dizolvate, precum si a acelei parti de
materie organica nedizolvata care a fost retinuta in decantoare.
Consumul chimic de oxigen (CCO) sau oxidabilitatea apei, reprezinta cantitatea de
oxigen, in mg/dm
3
, necesara pentru oxidarea tuturor substantelor organice sau minerale oxidabile
fara ajutorul bacteriilor. Oxidabilitatea reprezinta cantitatea de oxigen echivalenta cu consumul
de oxidant. Substantele organice sunt oxidate la cald, iar cele minerale la rece. Oxigenul chimic
necesar se consuma destul de repede, motiv ce recomanda efectuarea acestei determinari la apele
uzate, in special la cele in amestec cu apele uzate industriale, pentru a elimina unele neajunsuri
specifice determinarii CBO-ului legate de timpul mare necesar efectuarii analizei, incertitudinea
stablirii vitezei consumului de oxigen si a consumului total de oxigen in faza primara.
Pentru apele uzate industriale care contin substante toxice ce distrug microorganismele
din apa si deci nu se poate determina CBO, aceasta determinare va constitui singurul indicator
asupra prezentei substantelor organice; in schimb nu ofera posibilitatea de a diferentia materia
organica stabila si nestabila din apa uzata.
Carbonul organic total (COT) constituie o metoda de determinare a nivelului de
poluare organica a apelor uzate, care, spre deosebire de determinarile prin CBO si CCO
rezultatele sunt mai exacte datorita eliminarii variabelelor care intervin in analizele CBO si
CCO.
In esnta, metoda consta in oxidarea materiilor organice si conversia lor in bioxid de
carbon si apa; gazul generat se capteaza printr-o solutie caustica de concentratie standard si cu
ajutorul unui analizor de carbon se determina, masurand titrimetric bioxidul de carbon,
concentratia materiilor organice din apa. Principiul metodei consta in oxidarea completa a unei

- 17 -

probe de apa uzata, iar bioxidul de carbon rezultat este injectat intr-o coloana cu suport ce
formeaza faza stationara si care se incalzeste la o anumita temperatura.
Consumul total de oxigen (CTO) determinat pe principiul cromatografiei in faza
gazoasa evidentiaza toate substantele organice si anorganice existente in proba de ape uzate care
intra in reactii chimice pana la nivelul de oxizi stabili. Gazul purtator -faza mobila- il constituie
azotul. Eficienta acestei determinari, in special pentru apele uzate indusrtiale poate fi apreciata
sensibil apropiata cu realitatea privind compozitia organica a acestor ape, intrucat in acest mod
sunt oxidate si substante greu oxidabile.
Azotul sub forma de amoniac liber, azotul organic, nitritii si nitratii constituie azotul total
din apa uzata bruta. Amoniacul liber constituie rezultatul descompunerii bacteriene a materiilor
organice. In apele uzate menajere amoniacul liber poate varia in limitele 15-50 mg/dm
3
. Azotul
organic si amoniacul liber reprezinta indicatori de baza care pun in evidenta gradul de poluare
organica azotoasa ale apelor uzate. In general apele uzate menajere proaspete au un continut
ridicat de azot organic si scazut de amoniac liber; situatia este in raport invers pentru apele uzate
mai putin proaspete care au intrat deja in fermentatie.
Caracteristici bacteriologice si biologice
Apele uzate in compozitia carora se afla materii organice, sunt populate si cu specii de
organisme care valorifica resursele de hrana respective si care, in decursul dezvoltarii lor, s-au
adaptat unor conditii unilaterale de mediu. Aceste organisme constituie indicatorul biologic ce
caracterizeaza pozitiv gradul de incarcare a apei cu substante organice sau gradul sau de
sprobitate. Organismele respective sunt formate din bacterii, protozoare, alge, etc.
Din punct de vedere al nutritiei, bacteriile se impart in autotrofe si heterotrofe. Bacteriile
autotrofe utilizeaza pentru hrana substante minerale. Carbonul necesar pentru sinteza glucidelor,
lipidelor si protidelor il iau din bioxidul de carbon, carbonati si bicarbonati.
Bacteriile heterotrofe au nevoie de materii organice ca sursa de carbon si energie. Pentru
determinarea gradului de infectare a apei cu bacterii patogene se efectueaza o anliza a apelor
pentru a pune in evidenta existenta bacteriilor din grupa Coli-bacterii care prezinta un component
tipic al microflorei intestinale. Bacteria coli nu constituie o bacterie patogena, dar constituie un
indicator al existentei in apa uzata a dejectiilor de animale si umane si deci existenta de bacterii
patogene. Pentru a aprecia gradul de poluare bacteriana a apei uzate se determina titrul Coli
care reprezinta volumul cel mai mic de apa uzata in care exista o singura bacterie Coli.
Determinarea organismelor existente in apele uzate dupa sistemul saprobiilor care
cuprinde speciile de organisme caracteristice apelor impurificate cu substante organice isi

- 18 -

gaseste o aplicare din ce in ce mai larga. Astfel, prezenta sau absenta unor organisme poate oferi
indicatii asupra desfasurarii procesului de epurare biologica din cadrul unei statii de epurare.
Aceeasi observatie este valabila si in cazul proceselor de fermentare a namolurilor. Varietatea
organismelor in procesele tehnologice mentionate este mai mare fata de cea existenta in apele
uzate brute unde speciile de organisme sunt foarte reduse, ceea ce impune efectuarea de analize
biologice, in mod sistematic, in statiile de epurare.(Dima M., 1998)




























- 19 -

Capitolul IV Tehnologia adoptata pentru epurarea apelor uzate
IV.1. Variante tehnologice de epurare a apelor uzate municipale
Stadiul actual al epurarii apelor uzate industriale in Romania se limiteaza la procesele
conventionale de epurare care au loc in statiile de epurare industriale si municipale, de tip end
ofpipe treatment in multe cazuri, unitatile industriale realizeaza o preepurare dupa care
deverseaza efluentii industriali in sistemele de canalizare pentu a fi epurate ulterior in statia
municipala de epurare.
In functie de incarcarea apelor uzate cu poluanti si modalitatea de deversare, se pot utiliza
variante de epurare conventionale care sa includa una sau mai multe procese dupa cum urmeaza :
Procedeele de epurare mecanica asigura retinerea prin procese fizice a substantelor
solide din apele uzate. Pentru retinerea crpurilor solide de dimensiuni mari se folosesc gratare si
site ; pentru separarea, prin flotatie sau gravitationala, a uleiurilor si grasimilor care plutesc in
masa apei uzate, se folosesc separatoarele de grasimi, iar sedimentarea materiilor solide are loc
in deznisipatoare, decantoare sauf ose septice. In epuearea mecanica se retine si o parte din
materia organica biodegradabila, datorita asocierii acesteia cu solidele in suspensie.
Procedeele de epurare mecano-chimica se aplica la apele uzate in compozitia carora
predomina materii solide in suspensie, materii coloidale si dizolvare, care nu pot fi retinute decat
numai prin epurarea cu reactivi chimici. Acest procedeu este aplicat frecvent in epurarea apelor
uzate ndustriale, pentru industriile miniera, extractiva, alimentara, petrochimica. Epurarea
mecanica si epurarea mecano-chimica constituie epurarea primara a apelor uzate.
Procedeele de epurare mecano-biologica se bazeaza pe actiunea comuna a proceselor
mecanice, chimice si biologice si pot avea loc in conditii natural sau in conditii artificial prin
filtrare biologica sau in bazine de aerare cu namol activ.
Constructiile si instalatiile in care se realizeaza procedeele biochimice de epurare, avand
drept scop final, retinerea materiilor solide dizolvate si in special a celor organice.
Namolul produs in treapta biologica este retinut, prin decantare, in decantoarele
secundare. In aceasta treapta de epurare sunt necesare unele constructiisi instalatii de deservire.
Epurarea fizico-chimica precede etapa de epurare biologica si realizeaza eliminarea unor
poluanti care, in conditii normale pot incetini sau chiar inhiba acest process. In functie de
caracteristicile apei uzate, se pot aplica in etapa de epurare fizico-chimica urmatoarele operatii :
- Coagularea-flocularea si precipitarea chimica au ca scop eliminarea coloizilor, a
materiilor grele, solidelor in suspensie.

- 20 -

Aceste procese se bazeaza pe transformarea poluantilor din apele uzate in produsi
insolubili si usor sedimentabili, in urma unor reactii chimice, dar pot avea loc si in urma
schimbarii unei conditii fizice. Eficienta procesului depinde de natura agentului coagulant, de
pH, taria ionica si de natura si concentratia apelor uzate.
- Sedimentarea sau flotatia cu aer dizolvat sau filtrarea se pot utiliza pentru
separarea flocoanelor si precipitatelor rezultate anterior. Introducerea flotatiei su aer dizolvat in
locul sedimentarii clasice a permis imbunatatirea eficientei procesului de epurare fizico-chimica
si respectiv scaderea costurilor de investitiesi operare.
Epurarea biologica este procesul prin care substantele poluante sunt transformate de
catre cultura de microorganisme in produsi de degradare inofensivi si masa celulara noua.
Rolul principal in epurarea biologica o au microorgansmele care se pot dezvolta in
prezenta oxigenului sau in absenta acestui. Epurarea se realizeaza cu ajutorul metabolismului
bacterian.
Epurarea biologica este influentata de o serie de factori cum ar fi temperatura. pH-ul,
concentratia poluantilor in apa ce urmeaza a fi epurata, aportul de oxigen, incarcarea organica si
hidraulica.
Epurarea biologica poate fi naturala si se realizeaza in campuri de irigare si filtrare, filtre
de nisip si iazuri de stabilizare sau artificiala care care a fost conceputa pentru a depasi
problemele asociate epurarii naturale.
Epurarea biologica cu namol activ este un proces aerob, in care aerul necesar dezvoltarii
microorganismelor poate fi furnizat prin aerare pneumatic, prin aerare mecanica sau prin aerare
combinata.
In epurarea in instalatii cu film biologic cultura de microorganism se dezvolta pe un
support inert din punct de vedere biologic, care asigura o suprafata de contact mare, si are de
asemenea o permeabilitate mare la trecerea apei uzate.
Epurarea biologica in conditii anaerobe reprezinta in multe cazuri o alternative
importanta in epurarea apelor uzate din industria celulozei si a hartiei. Industria organic de
sinteza, industria alimentara si industria textila.
Procesele de epurare avansata sunt capabile sa elimine poluantii prioritari care de obicei
nu pot fi eliminate prin aplicarea tehnologiilor conventionale si care permit recirlularea sau chiar
rreutilizarea efluentilor industriali.

- 21 -

Implementarea unor tehnologii de epurare avansata pentru recircularea apelor uzate
industrial se bazeaza, printer altele, pe functionarea eficienta a proceselor de epurare
existente.(Teodosiu, 2007)
IV.2 Factori care influenteaza selectia operatiilor si proceselor unitare in alcatuirea
schemei tehnologice de epurare
Schema tehnologica de epurare este reprezentarea grafica a combinatiilor de operatii si
procese unitare folosite pentru a se realiza scopul dorit si anume - epurarea apelor uzate cu un
anumit nivel de epurare.
Cei mai importanti factori care intervin in evaluarea si selectia operatiilor si proceselor
unitare sunt:
- Posibilitatile de aplicare a procesului de epurare - sunt evaluate pe baza experientei
anterioare, a datelor din literatura, din instalatii pilot si instalatii in functiune.
- Debitul de ape uzate - procesele alese trebuie sa corespunda debitului de ape uzate
estimat, de exemplu, iazurile de stabilizare nu sunt corespunzatoare pentru debite mari.
- Variatiile de debit si compozitie ale apei uzate - cele mai multe procese de epurare au
rezultate mai bune in conditii relativ constante de debit si compozitie ale apei uzate. De cele mai
multe ori se practica uniformizarea debitelor si compozitiei apelor uzate inainte de a se trece
efectiv la epurarea acestora.
- Caracteristicile apei uzate - influenteaza in mod direct tipul proceselor folosite fizice,
chimice, biologice, epurare avansata.
- Poluantii care inhiba sau mentin neschimbati in cursul epurarii apelor uzate. Este necesar
sa se identifice acesti poluanti in ape uzate pentru a alege in mod corespunzator schema de
epurare; compusii organici nebiodegradabili inhiba desfasurarea procesului de epurare biologica,
deci trebuie eliminati intr-o etapa anterioara printr-o metoda de epurare avansata.
- Conditii climaterice - temperatura influenteaza viteza de reactie a multor procese chimice
si biologice.
- Conditii de reactie si alegere a reactorului alegerea si proiectarea reactorului se bazeaza
pe considerente cinetice si termodinamice, fiind importante de asemenea, tipul de reactie prin
care se realizeaza eliminarea poluantilor, folosirea eventuala a catalizatorilor, posibilitatile de
intensificare a transferului de masa sau caldura.

- 22 -

- Performantele realizate sunt de obicei exprimate prin prisma calitatii efluentului, valoarea
concentratiei poluantilor in efluent trebuie sa fie conform cu valoarea admisibila din standardele
nationale.
- Reziduurile rezultate tipurile si cantitatile de reziduuri solide, lichide sau gazoase,
obtinute din procesul de epurare trebuie sa fie cunoscute sau estimate din studii de laborator sau
la scara de pilot.
- Prelucrarea namolurilor rezultate din procesul de epurare selectia sistemelor de
prelucrare a namolurilor trebuie sa corespunda cu sistemul de epurare ales tinand cont si de
modul in care ar putea afecta prelucrarea namolurilor procesul de epurare al apelor uzate.
- Factorii de mediu directia vantului, zgomotul, circulatia, distanta fata de zona
rezidentiala, caracteristicile emisarului, influenteaza sau conditioneaza restrictiv unele procese
sau amplasarea statiei de epurare.
- Necesarul de substante chimice trebuie cunoscute cantitatile, efectul chimicalelor si
modul in care acestea afecteaza costul procesului de epurare pe ansamblul sau si de tratare a
deseurilor rezultate.
- Necesarul de energie si alte resurse trebuie cunoscut necesarul energetic: energie
electrica, combustibil, apa de racire al proceselor selectate.
- Necesarul de personal este important sa se cunoasca numarul de oameni si nivelul lor
de calificare, precum si timpul in care se poate realiza calificarea lor.
- Conditii de exploatare si fiabilitate este necesar sa se cunoasca conditiile deosebite de
exploatare, lucrul la temperaturi si presiuni mari cu substante toxice, necesarul si costul
aparaturii suplimentare.
- Procese auxiliare utilaje auxiliare, depozitare, pompare, transfer termic, trebuie sa fie
cunoscute la fel ca si efectul nefunctionarii acestora asupra calitatii efluentului.
- Performantele procesului de epurare sunt importante performantele pe termen lung ale
operatiilor si proceselor unitare, influenta concentratiilor soc ale poluantilor asupra acestora.
- Complexitatea procesului sunt foarte utile informatiile asupra complexitatii exploatarii
instalatiei de epurare in conditii obisnuite sau de urgenta precum si nivelul necesar de pregatire a
operatorilor.
- Compatibilitatea cu instalatiile deja existente operatiile sau procesele unitare pot fi
compatibile cu instalatiile existente, expansiunea statiei de epurare facandu-se astfel rapid.

- 23 -

- Spatiul necesar se considera atat necesarul pentru instalatiile existente cat si pentru
dezvoltarile ulterioare. (Matei Macoveanu si altii, 1997)
IV.3 Determinarea gradului de epurare necesar
Determinarea capacitii staiei de epurare, precum i eficienta sa, sunt calculate funcie
de valorile gradului de epurare necesare pentru principalii indicatori de calitate ai apelor uzate.
Prin grad de epurare necesar se nelege procentul de reducere, ca urmare a epurrii, aunei
pri din elementele poluante de natur fizic chimice si biologic din apele uzate, astfel nct,
procentele rmase n apa epurat s satisfaca cerintele legislative impuse apei uzate epurate
avand in vedere diluatia si amestecarea acesteia cu apa emisarului considerat. (relatia 1)

100
Ci Cf
GE
Ci

= [%],
n care:
Ci reprezint valoarea concentraiei iniiale a indicatorului fizic, chimic din apele uzate,
pentru care se determin gradul de epurare, (mg/L) ;
C
f
- reprezint valoarea concentraiei finale a aceluiai indicator dup epurarea apei
uzate, (mg/L);
Un parametru care intervine n calculele de proiectare a unei staii de epurare de ape
uzate urbane, care deverseaz n emisar, apa de suprafa este gradul sau raportul de diluie notat
cu d i care este dat de relaia 2:
Q
d
q
= ,
n care:
Q-este debitul emisarului, (m
3
/s), Q=5 m
3
/s;
q- reprezint debitul maxim zilnic ape uzate, (m
3
/s), q=0,270m
3
/s.

m
3
/s
ntr-o seciune intermediar de la gura de vrsare pn la seciunea de amestecare
complet raportul de diluie real va fi exprimat prin relaia 3 i anume :
'
Q
d a
q
= ,
n care:

- 24 -

a-coeficientul de amestecare corespunztor seciunii considerate a crei valori poate varia
ntre 0,7-0,9; se adopt a=0,87
a=0,99
d=a

m
3
/s
d=a

m
3
/s
n cazul n care amestecarea ar fi perfect valoarea lui va fi a = 1 i corespunde formulei
de calcul.
n unele calcule i studii hidraulice valoarea coeficientului de amestecare este dat de
relaia lui I.D. Rodziler:

3
3
1
1
L
L
e
a
Q
e
q
o
o



=
+
=



n care:
a-reprezint coeficientul de amestec ;
o -reprezint coeficientul exprimat prin relaia lui V.A. Frolov ;
2
Dt
o | = ,
n care :
= coeficient ce ine cont de locul i tipul evacurii apei uzate n emisar; Se adopt =
1,5 corespunztor evacurii la talveg;
= coeficient de sinuozitate al receptorului; = 1,2.
Dt =
200
v H
m
2
/s ;
n care:
v- viteza medie a receptorului, v=1,5 m/s
H- adncimea medie a receptorului, H= 1,8 m (se adopt);
q debitul maxim zilnic al apei uzate, q=0,270m
3
/s;
1, 5 1,8
0, 0135
200
Dt Dt

= =
2
[ / ] m s ;

- 25 -

L distana total dup talveg de la puctul de vrsare al apei uzate pn la seciunea
examinat privind calitatea emisarului, m (n calcule seciunea examinat se consider situat la
1 km amonte de seciunea de folosin).
L = L
tem
- 1km=15-1= 14 km = 14000 m
Se adopta L
tem
= 15 km .
2
Dt
o | = ,




Se calculeaz lungimea de amestecare indicat cu ajutorul relaiei (se calculeaz utiliznd
ambele valori ale lui a [Dima M.-1981].
1. L
am
=[

()
()
]
3
[

()
()
]
3
L
am
=153,839m
L
am
=[

()
()
]
3
[

()
()
]
3

am
=572,877m

Dup determinarea gradului de diluie real se calculeaz gradul de epurare necesar pentru
poluanii importani considerai n tema de proiectare, aa nct, dup epurare i amestecare cu
apele emisarului s se ncadreze n condiiile de calitate, categoria a doua de ape de suprafa.

IV.3.1. Determinarea gradului de epurare pentru materii n suspensii
Se va aplica formula general de determinare a GE particularizat pentru materiale n
suspensii:
100
ss ss
ss
Ci Cf
GE
Ci

=
| | %


n care:

ss
Ci -reprezint cantitatea de materii n suspensii din apele uzate brute, ce intr n staia de
epurare,
ss
Ci =410
3
/ mg dm (

;
ss
Cf - valoarea finala a concentratiei materiei solide in suspensie, conform NTPA 001/2005.

- 26 -


GE=



IV.3.2 Determinarea gradului de epurare necesar pentru substane organice (CBO
5
)
Acest calcul se definete n urmtoarele situaii:
a. cnd n afar de diluii i amestecare intervine i procesul natural de autoepurare a apei
prin oxigenare la suprafa;
b. cnd n ecuaia de bilan calculele se bazeaz numai pe diluie i amestecare i nu iau n
considerare procesul de autoepurare;
c. funcie de condiiile impuse prin NTPA 001/2002.

a. Se ia n considerare diluia, amestecarea i procesul de autoepurare prin oxigenarea apei.
CBO
5
a.u.
q10
-k
1
t
+ a Q
e
CBO
5
r
10
-k
1
r
t = (aQ
e
+q) CBO
5
a.m.

unde:
CBO
5
a.m
reprezint cantitatea de CBO
5
admisibil a fi evacuat n emisar pentru amestec,
n seciunea

de calcul (7 mg/L);
k
1
= 0,1 zi
-1
- coeficient de oxigenare sau constanta de consum a oxigenului n ape uzate;
k
1
r
= 0,1 zi
-1
- constanta de consum a oxigenului din apele emisarului n amonte de gura de
vrsare;
q debitul zilnic maxim, q=0,270 m
3
/;


Q debitul emisarului, Q=5 m
3
/s;
a = 0,8;
t timpul de curgere a apei ntre seciunea de evacuare i seciunea de calcul;


CBO
5
r
-reprezint cantitatea de substan organic, exprimat prin CBO
5
, al apelor
emisarului n amonte de gura de vrsare, (2 mg/l);
( )
1
1 1
5
5 5 5
1
10
10 10
r
am
k t au am r
k t k t
CBO a Q
CBO CBO CBO
q

= +
=

83,979mgO
2
/L

GE=



- 27 -

b)Se ia n consideraie numai amestecarea i diluia, ecuaia de bilan fiind:
CBO
5
au
q+aQCBO
5
r
=(q+aQ) CBO
5
am

CBO
5
au
=
aQ
q
(CBO
5
am
CBO
5
r
)+ CBO
5
am
=

( ) mgO
2
/L

GE=


c)Se ia n calcul valoarea impus de NTPA 001/2005.
CBO
5 NTPA
=25 mg/l
GE=


Se constat c valorile gradelor de epurare n ceea ce privete CBO
5
-ul variaz intre
79,21-93,58 funcie de modul de diluie i raportare.



IV.3.3 Determinarea gradului de epurare necesar dupa oxigenul dizolvat
n general, GE privind oxigenul dizolvat se va calcula funcie de CBO
5
la amestecare
folosind relaia:
CBO
5
am
=FDmax
n care :
F- factor cu valori ntre 1,5-2,5, se adopt F= 2
Dmax- deficit maxim de oxigen n aval de seciunea de avacuare i rezult din
diferentele intre concentraia oxigenului dizolvat la saturaie (
20
sat
CO = 9,2 mg/l) i concentraia
oxigenului dizolvat ce trebuie s existe n orice moment n apa receptorului (CO
r
).
20
max max max
2
5 5 2
9, 2 6 3, 2
6 /
2 3, 2 6, 4 /
sat r
r
am am
D CO CO D D
CO mgO L
CBO CBO mgO L
= = =
=
= =

Concentraia CBO
5
, intr-o ap uzat, se determin folosind urmtoarea relaie de calcul
care ia n consideraie bilanul n ceea ce privete CBO
5
.
CBO
5
au=

Se calculeaz n continuare CBO
20
pentru ape uzate:
CBO
20
au
= 1,46CBO
5
au
mg/L = 1,46 99,59=145,401mgO
2
/L

- 28 -

20 20
20
au r
am
q CBO a Q CBO
CBO
q a Q
+
=
+



CBO
20
r
= 1,46CBO
5
r
mg/L = 1,46 2=2,92 mgO
2
/L
Se calculeaz deficitul de oxigen ca fiind :
DO=CO
s
- CO
r
CO
s
(la 10
0
C)= 11,35 mgO
2
/L
DO=11,35- 6=5,35 mgO
2
/L

Se determin timpul critic la care se realizeaz deficitul maxim de oxigen (dup gura de
vrsare) din apa rului:
t
cr=

*
()

*
()

Calculul deficitului critic (maxim de oxigen)



D
cr
=

mg/lO
2


Se compar concentraia oxigenului necesar vieii acvatice ntr-o ap de suprafa
(>4mg/l) cu concetraia minim de oxigen.
Co
min
=CO
s
-D
cr
mg/l=11,35-5,06=6,29m/l
CO
s
=11,35mgO
2
/l la


Daca COmin>4mg/l atunci amestecul emisarului cu apa uzata epurata indeplineste conditia
pentru viata ecosistemului.


IV.3.4 Calculul gradului de epurare necesar pentru azot total
Se va aplic formula general a GE privind N
total
considernd valoarea maxim admis
a concentraiei N
total
conform NTPA 001/2005.
C
Ntotal
(conform NTPA 001/2005)= 10 mgN/l


n care:

- 29 -

-reprezint cantitatea de azot total, care intr n staia de epurare, n / mgN L;
-reprezint cantitatea de azot total, la evacuarea din staia de epurare, n / mgN L.




IV.4 Calculul concentratiilor intermediare relizate pentru etapele de epurare mecanica si
biologica (solid in suspensie, CBO5, CCO-cr, N)
Exemple de variante tehnologice:

Varianta I



Varianta II




Varianta III




Varianta I



Solide in suspensie

Grtare, Site GE=4%,

G/S DZ C/F DP BNA DS
G/S DZ SG C/F DP BNA DS
G/S DZ BE DP BNA DS
G/S DZ C/F DP BNA DS

- 30 -


( )


( )



Deznisipare, GE=7%,


( )


( )




Decantor primar + coagulare floculare , GE=50%,


( )


( )



Bazin cu nmol activ+ Decantor secundar,GE=85%,


( )


( )







CBO
5


Grtare, GE=0%,


( )


( )



Deznisipare, GE=8%,


( )


( )




- 31 -

Coagulare/Floculare, GE=50%


( )


( )



Decantor primar, GE=35%,


( )


( )



Bazin cu nmol active+Decantor secundar,GE=85%,


( )


( )




CCO-Cr

Grtare,GE=0%,


( )


( )



Deznisipare,GE=8%,


( )


( )



Coagulare/Floculare, GE=50%


( )


( )



Decantor primar, GE=35%,


- 32 -


( )


( )



Bazin cu nmol active+ Decantor secundar,GE=80%,


( )


( )



Azot

Grtare,GE=0%,

( )


( )



Deznisipare,GE=0%,
Deznisipare



Coagulare/Floculare, GE=50%


( )


( )



Decantor primar, GE=25%


( )


( )



Bazin cu nmol active+Decantor secundar,GE=60%


( )


( )


Varianta II

G/S DZ SG C/F DP BNA DS

- 33 -


Solide in suspensie

Grtare, Site GE=5%,


( )


( )



Deznisipare, GE=8%,


( )


( )



Separator de grasimi, GE=80%


( )


( )




Coagulare/Floculare, GE=50%


( )


( )



Decantor primar, GE=50%,


( )


( )



Bazin cu nmol activ+ Decantor secundar,GE=80%,


( )


( )





- 34 -





CBO
5


Grtare, GE=0%,


( )


( )



Deznisipare, GE=8%,


( )


( )



Separator de grasimi, GE=85%


( )


( )



Coagulare/Floculare, GE=50%


( )


( )



Decantor primar, GE=30%,


( )


( )



Bazin cu nmol active+Decantor secundar,GE=80%,


( )


( )



- 35 -





CCO-Cr

Grtare,GE=0%,


( )


( )



Deznisipare,GE=7%,


( )


( )



Separator de grasimi, GE=85%


( )


( )



Coagulare/Floculare, GE=45%


( )


( )



Decantor primar, GE=35%,


( )


( )



Bazin cu nmol active+ Decantor secundar,GE=80%,


- 36 -


( )


( )





Azot


Grtare,GE=0%,

( )


( )



Deznisipare,GE=0%,
Deznisipare



Separator de grasimi, GE=70%


( )


( )



Coagulare/Floculare, GE=50%


( )


( )



Decantor primar, GE=25%


( )


( )



Bazin cu nmol activ+Decantor secundar,GE=60%


( )


( )



- 37 -







Varianta III



Solide in suspensie

Grtare, Site GE=5%,


( )


( )



Deznisipare, GE=8%,


( )


( )



Bazin de egalizare + Decantor primar, GE=60%


( )


( )



Bazin cu nmol activ + Decantor secundar,GE=85%,


( )


( )




G/S DZ BE DP BNA DS

- 38 -


CBO
5


Grtare, GE=0%,


( )


( )



Deznisipare, GE=8%,


( )


( )



Bazin de egalizare + Decantor primar, GE=35%


( )


( )



Bazin cu nmol activ + Decantor secundar,GE=80%,


( )


( )




CCO-Cr

Grtare,GE=0%,


( )


( )



Deznisipare,GE=8%,


( )


( )



- 39 -


Bazin de egalizare + Decantor primar, GE=30%


( )


( )



Bazin cu nmol activ + Decantor secundar,GE=85%,


( )


( )



Azot

Grtare,GE=0%,

( )


( )



Deznisipare,GE=0%,
Deznisipare



Bazin de egalizare + Decantor primar, GE=25%


( )


( )



Bazin cu nmol activ +Decantor secundar,GE=65%


( )


( )






IV.5. Alegerea variantei tehnologice optime i descrierea detaliat a procesului adoptat

- 40 -


VARIANTA

INDICATOR,Cf

I

II

III

NTPA
001/2002
Materii in suspensie
mg/l
10,96 3,58 21,49 35
CBO
5
, mgO
2
/l 23,32 3,75 46,54 25
CCO
Cr
, mgO
2
/l 33,73 5,63 54,57 125
Azot, mgN/l 1,94 0,58 3,41 10

Dintre variantele tehnologice I, II, III analizate, constatm c doua dintre acestea se
ncadreraz din punct de vedere ecologic, deoarece concentraiile calculate sunt n conformitate
cu Legea 188/2002, NTPA 001/2002.
Analizand varintele tehnologice de epurare din punct de vedere economic, observm c
cea mai economic, este varianta tehnologic de epurare I, deoarece, aceasta are un cost de
intreinere mai sczut, iar procesele i utilajele nu sunt att de pretenioase.
Apa uzata bruta intrata in statia de epurare, trece prin gratare si site, unde are loc retinerea
corpurilor si a suspensiilor de dimensiuni mari. Ulterior, se realizeaza separarea materiilor solide
in suspensie si a solidelor cu dimensiuni mai mari (nisip, pietris) prin sedimentare in
deznisipatoare. Procesul de coagulare floculare se aplica cu scopul unei eliminari mai bune a
coloizilor si a materialelor coloidale in suspensie, de asemenea, prin acest proces pot fi eliminate
si microorganisme deoarece acestea poseda sarcina electrica negativa.
In decantorul primar se realizeaza sedimentarea primara, a carei scop este reducerea
continutului de mmaterii in suspensii si patial a materiei organice exprimata prin consumul
chimic de oxigen si prin consumul biochimic de oxigen. La partea inferioara a decantorului
primar, se depoziteaza namolul rezultat din sedimentare. Acesta este colectat si trimis la bazinul
de fermentare, dupa care are loc deshidratarea acestuia cu ajutorul unor filtre rotative.
In bazinul cu namol activ, apa uzata continand compusi organici biodegradabili dizolvati
sau dispersii coloidale, este pusa in contact cu cultura bacteriana mixta de microorganisme, care
consuma impuritatile biodegradabile drept substrat.
In decantorul secundar, se afla namolul in exces, care trimis catre bazinul de frementare.
In final, din decantorul secundar este evacuata apa epurata.
IV.6 Schema bloc a procesului de epurare mecano-chimico-biologica

- 41 -

Apa uzata bruta






Agent de coagulare

















Apa epurata

1 - Namol de recirculare
2 - Namol in exces
IV.7. Materii prime si utilitati

Materia prim reprezint un ansamblu de material destinat prelucrrii, ntr-o statie de
epurare, n vederea obinerii de ap epurat de caliate corespunztoare. n cadrul staiei de
G/S
DZ
BNA
Deshidratare
namol
Bazin de
fermentare
1
2

DP

DS

- 42 -

epurare materia prim utilizat este apa uzat urban.
Apa, aburul, aerul comprimat, gazele inerte i energia electric sunt uzual nglobate n
denumirea de utiliti. Toate utilitile sunt considerate ca fcnd parte din sfera problemelor
energetice ale unei ntreprinderi.
Apa. Funcie de utilizarea care se d apei se deosebesc mai multe categorii: apa
tehnologic, apa de rcire, apa potabil, apa de incendiu, apa de nclzire.
Apa ca agent de nclzire poate fi:
-ap cald cu temperatura pn la 90C;
-ap fierbinte, sub presiune pn la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate caloric mare, uor de procurat. Pentru nclzire se
prefer apa dedurizat cu scopul evitrii depunerilor de piatr.
Aburul. Este cel mai utilizat agent de nclzire i poate fi: abur umed, abur saturat, abur
supranclzit.
Aburul umed conine picturi de ap i rezult de la turbinele cu contrapresiune sau din
operaiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent cunoscut ca agent de nclzire avnd cldura latent de
condensare mare i coeficieni individuali de transfer de cldur mari.
Temperatura aburului saturat poate fi reglat uor prin modificarea presiunii. nclzirea
cu abur se poate realiza direct, prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafee ce
separ cele dou fluide.
Aburul supranclzit cedeaz, n prima faz, cldur sensibil de rcire, pn la atingerea
temperaturii de saturaie, cnd coeficientul individual de transfer de cldur este mic i apoi
cldura latent prin condensare. Aburul ca agent de nclzire este, n general scump.
Aerul comprimat. n industria chimic, aerul comprimat poate fi utilizat n urmtoarele
scopuri:
-ca purttor de energie (pentru acionarea aparatelor de msur i de reglare, n atelierul
mecanic);
-pentru amestecare pneumatic;
-ca materie prim tehnologic;
-ca fluid inert pentru manipulri de produse, suflri;
-pentru diferite scopuri (curirea utilajelor, uscare).
Energia electric. Aceasta reprezint una din formele de energie cele mai folosite
datorit uurinei de transport la distane mari i la punctele de consum i randamentelor mari cu

- 43 -

care poate fi transformat n energie mecanic, termic sau luminoas.
Energia electric transformat n energia mecanic este utilizat la acionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje (pompe, ventilatoare, reactoare cu agitare
mecanic).
Energia electric este folosit i la nclzire prin transformare n cldur, folosind mai
multe tehnici:
-trecerea curentului prin rezistene electrice;
-transformarea energiei electrice n radiaii infraroii;
-folosirea curenilor de nalt frecven, medie i mic;
-folosirea pierderilor dielectrice;
-nclzirea n arc electric.
Avantajul nclzirii electrice const n reglarea uoar a temperaturii, posibilitatea
generrii nclzirii ntr-un punct, introducerea unei cantiti mari de cldur ntr-un volum mic,
realizarea unei nclziri directe, fr impurificarea mediului i la orice presiune.
Dezavantajul utilizrii energiei electrice l constituie costul ridicat i impunerea unor
masuri speciale de protecia muncii.(Tudose s.a, 1990)







IV.8 Subproduse materiale si energetice, deseuri

Nmolul activ n exces. Reprezint cantitatea de nmol activ care nu mai este necesar
procesului de epurare, fiind exprimat n kg evacuate zilnic din instalaia de epurare; poate fi
exprimate i n volume de nmol cnd se ia n considerare i umiditatea acestuia de 98,5-99,5%.
Cantitatea de nmol n exces depinde de mai muli factori, dintre care ponderea cea mai mare o
reprezint cantitatea de CBO
5
din apa uzat la care se adaug factorul privind meninerea
concentraiei constante a nmolului activ n bazinul de aerare.

- 44 -

Este tiut c nmolul activ de recirculare i mrete nencetat volumul, prin proliferarea
microorganismelor datorit hranei asigurat de apa uzat nou sosit n bazin.
Nmolul activ n exces poate fi trimis, spre tratare, n rezervoarele de fermentare
metanic, dup ce n prealabil a fost supus unui proces de reducere a umiditii n bazine speciale
numite ngrotoare de nmol. Daca schema tehnologic a staiei de epurare prezint un
amplasament corespunztor, se recomanda ca acest nmol s fie pompat ntr-un cmin din faa
decantoarelor primare, prezentnd urmtoarele avantaje:
- creterea eficienei decantoarelor primare, deoarece flocoanele de nmol activ au efectul
unui coagulant;
- amestecul celor dou feluri de nmoluri conine mai puin ap i n consecin volume
reduse de nmol vor fi dirijate spre rezervoarele de fermentare, eliminnd necesitatea obligatorie
a ngrotorului de nmol.(Dima, 1995)
Deeuri menajere rezultate din staiile de epurare sunt ambalaje, hrtie, recipientele de la
reactivi etc.










V. Proiectarea tehnologic a utilajelor
V.1.Debite de calcul i de verificare utilizate n staiile de epurare municipale


Aceste debite de calcul i verificare sunt specifice fiecrei trepte din procesul de epurare
a apei uzate.
Valorile acestora sunt prezentate sintetic n urmtorul tabel:


- 45 -

Utilaj Debite de calcul (Q
c
) Debite de verificare (Q
v
)
Grtare, Site

=2

=0.59m
3
/s

=0.23m
3
/s

Deznisipator

=2

=0.59m
3
/s

=0.23m
3
/s

Decantor primar

=0.27m
3
/s

=2

=0.59m
3
/s
Bazin cu nmol activ

=0.27m
3
/s

=0.295m
3
/s
Decantor secundar

=0.27m
3
/s

0.295m
3
/s

V.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare
V.2.1. Grtare
Grtarele , conform STAS 12431-86, se prevd la toate staiile de epurare, indiferent de sistemul
de canalizare adoptat i independent de procentul de intrare a apei n staia de epurare-prin
curgere gravitaional sau sub presiune. n acest caz grtarele se prevd naintea staiei de
pompare.
Scopul grtarelor este de a reine corpurile plutitoare i suspensiile mari din apele uzate
(crengi i alte buci din material plastic, de lemn, animale moarte, legume, crpe i diferite
corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele i utilajele din staia de epurare i
pentrua reduce pericolul de colmatare ale canalelor de legtur dintre obiectele staiei de epurare
[Dima M.-1998].
Grtarele se confecioneaz sub forma unor panouri metalice, plante sau curbe, n
interiorul creia se sudeaz bare de oel paralele prin care sunt trecute apele uzate. n funcie de
distana dintre aceste bare, se deosebesc grtare rare i grtare dese.
Grtarele rare ndeplinesc de obicei rolul de protecie a grtarelor dese mpotriva
corpurilor mari plutitoare. Distana ntre barele acestui grtar variaz n limetele 50-100mm.
Grtarele dese prezint deschiderile dintre bare de 16-20mm, cnd curirea lor este
manual i de 25-60 mm, la curirea lor mecanic. Cele din faa stailor de pompare a apelor
uzate brute au interspaiile de 50-150 mm.

- 46 -

Grtarele sunt alctuite din bare metalice. Distana dintre bare, grtarele pot fi:
-cu deschidere mare (2,5-5 cm.);
-cu deschidere mai mic (1,5-2,5 cm.).
Pentru grtarele plasate naintea staiei de pompare, distana dintre bare se recomand a fi
ntre 5-15 cm. nclinarea grtarelor fa de orizontal, depinde de modul lor de curire (mecanic
sau manual). Se recomand pentru grtare cu curare manual nclinarea de 30-75, iar pentru
cele mecanice, nclinarea va fi mai mare de 45-90.
nclinrile mai mici favorizeaz curirea grtarelor mai repede i descresc cderea de
presiune pe grtar. Viteza de curgere a apei prin grtare se recomand a fi ntre 60-100 cm/s
pentru a se evita depunerile.
Curirea manual a grtarelor se realizeaz pentru instalaii mai mici, cu cantiti mai
reduse de reinere i se efectueaz cu o grebl de pe o patform situat deasupra nivelului
maxim al apei [Teodosiu C.-suport curs TBE, 2011-2012].
Grtarele cu curire manual se utilizeaz numai la staiile de epurare mici cu debite pan la 0,1
3
/ m s , care deservesc maximum 15000 locuitori. Curirea se face cu greble, cngi, lopei, etc.,
iar pentru uurarea exploatrii se vor prevedea platforme de lucru la nivelul prii superioare a
grtarului, limea minim a acestora fiind de 0,8 m. avend n vedere variaiile mari de debite
ce se nregistreaz n perioadele ploioase sau uscate de-a lungul unui an, exploatarea va fi mult
uurat dac se prevd dou panouri grtare aferente debitelor respective.
Grtarul de curire mecanic constituie soluia aplicat la staiile de epurare ce deservesc
peste 15000 locuitori, deoarece, n afar de faptul c elimin necesitatea unui personal de
deservire contin asigur condiii bune de curgere a apei prin interspaiile grtarului fr a exista
riscul apariiei mirosurilor neplcute n zon [Dima M./1998].

Curirea mecanic, se realizeaz atunci cnd cantitatea de materii obinute sunt mari,
astfel nct, este necesar curarea continu i frecvent. Se pot utiliza grtaare cu curare
rotativ, la canale cu adncimi mai mici de 1m., i greble de curare cu micri de translaie
pentru bazinele drepte cu adncimi mari [Teodosiu C.-suport curs TBE, 2011-2012].

Dimensionarea grtarelor
a)
Debite de calcul:

= 0,59 m
3
/s

= 0,23 m
3
/s

- 47 -

Se specific gradul de reinere a solidelor: GE = 5%;
Viteza apei uzate prin interspaiile grtarului variaz ntre 0,7 1 m/s.
Se adopt: v
g
= 0,8 m/s.
Caracteristicile grtarelor din tehnologia de epurare:
o Limea barelor: s = 10 mm;
o Coeficientul de form a barelor: = 1,83;
o Distana dintre bare: b = 20 mm;
o Unghiul de nclinare: = 75
Viteza n amonte de grtar trebuie s varieze ntre 0,4 0,6 m/s i n condiii de precipitaii
abundente poate varia ntre 0,4 0,9 m/s. Aceast vitez se poate calcula cu relaia:



unde:
Q
c
= debit de calcul;
B
c
= nlimea grtarului, B
c
= 2 m;
h
max
= nlimea lichidului n amonte de grtar. Acesta variaz ntre 0,25 0,65 m. Vom adopta
h
max
= 0,4 m.


b) Se calculeaz suma limilor interspaiilor dintre bare:



c) Se calculeaz numrul de bare:




unde :
c = limea pieselor de prindere a barelor grtarului. Se adopt 0,3 m.



- 48 -


d) Se verific viteza apei n amonte de grtar:

2 1 3 2
74 j R v
a
= [m/s] = 74

= 22.58m/s
unde:
R = raza hidraulic

= panta grtarului;
j = 0,5 mm

e) Se calculeaz pierderea de sarcin pe grtar

= coeficient de form
al barelor; B* = 1,83 m.




V.2.2.Deznisipatoare
Deznisiparea este operaia unitar prin care se elimin pietri i alte materii solide cu dimensiuni
0,2 mm., care au densitatea mult mai mare dect a apei sau a componenilor organici din apele
uzate.
n general materialul eliminat prin deznisipare este considerat inert i destul de uscat.
Compoziia materialului care se elimin prin deznisipatoare urmrete:
-umidatatea, cuprins ntre 13-65%;
-substane volatile, cuprins ntre 1-56%;
-densitatea specific, cuprins ntre 1300-2700 kg/m. Pentru proiectare se va folosi densitatea de
1600 kg/m.
Bazinele de deznisipare sunt realizate cu scopul de a proteja echipamentul mecanic n
micare de abraziune, de a reduce depunerile cu densitate mare n canale, n conducte i de a
reduce frecvena curirii decantoarelor i instalaia de epurare biologic.
Este absolut necesar plasarea acestor bazine naitea centrifugelor, schimbtoarelor de
cldur, a pompelor de presiuni mari. Localizarea deznisipatoarelor se face de obicei dup

- 49 -

grtare i site i instalaia de flotaie i naintea decantoarelor primare. Se recomand folosirea
acestor utilaje atunci cnd curba de sedimentare indic faptul c ntr-un timp scurt, aproximativ
120-180 secunde, se depun 25-30% din totalul suspensiilor coninute n ap.
Prin deznisipatoare se mbuntete procesul tehnologic n celelalte trepte de epurare, cu
implicaii directe asupra funcionrii decantoarelor. Viteza de trecere a apei prin deznisipatoare
este de obicei cuprins ntre 0,1-0,5 m/s, iar timpul de deznisipare este de 30-120 s [Teodosiu C.-
suport curs TBE,2011-2012].
Necesitatea tehnologic a desnisipatoarelor n cadrul unei staii de epurare este justificat
de protecia instalaiilor mecanice n micare mpotriva aciunii abrazive a nisipului, de reducerea
volumelor utile a rezervoarelor de fermentare a nmolului organic ocupate cu acest material
inert, preum i pentru a evita formarea de depuneri pe conductele sau canalele de legtur care
pot modifica regimul hidraulic a influentului.
Amplasamentul deznisipatoarelor, din considerentele menionate, se va prevedea la
nceputul liniei zehnologice de epurare mecanic a apelor uzate, imediat dup grtare.
Normativul
28
84 P prevede constrierea de deznisipatoare la toate staiile de epurare
indiferent de sistemul de canalizare adoptat cu meniunea c pentru apele uzate din sistemul
separativ de canalizare opotunitatea lor este justificata pentru debite care depesc 3000
3
/ m zi .
n deznisipatoare sunt reinute particule de nisip cu diameetrul mai mare de 0,2-0,3mm i
pn la maximum 1mm.
Dup direcia de micare a apei n aceste bazine se deosebesc deznisipatoare orizontale cu
micarea apei n lungul bazinului i deznisipatoare verticale , unde micarea apei se face pe
vertical.
n funcie de modul de curire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curire
manual, desnisipatoare cu curire mecanic i hidraulic.
Alegerea soluiei constructive de deznisipator i a procedeului lui de curire depinde de
mrimea debitului, de cantitatea i calitatea nisipului, de tipul de echipament mecanic ce poate fi
uor procurat, spaiul disponibil pe amplasamentul staiei de epurare, etc.
Se va avea n vedere c n deznisipatoare dunt reinute i cantiti mici de materii
organice antrenate de particule minerale sau depuse mpreun cu acetea, mai ales la viteze mici
[Dima M./1998].



- 50 -

Gradele de epurare pentru solide n deznisipator sunt cuprinse ntre 25 45%. Vom alege
30%.
a) Debite de calcul: Q
c
=0.59 m
3
/s
Debite de verificare: Q
v
= 0,23 m
3
/s

Pentru dimensionarea deznisipatorului, sunt importante ariile urmtoare:
Aria orizontal a deznisipatorului:
56 . 2
23 . 0
59 . 0
= = = =
s
c
o
v
Q
L B A
m
2


o L = lungimea deznisipatorului;
o B = limea deznisipatorului;
o v
s
= viteza de sedimentare.



Aria transversal a deznisipatorului:

93 . 3
15 . 0
59 . 0
= = = =
a
c
tr
v
Q
H B A
o H = nlimea deznisipatorului;
o v
a
= viteza apei n deznisipator;



b) Se calculeaz volumul util al deznisipatorului:

3
5 . 29 50 59 , 0 m t Q V
dez c dez
= = =


o t
dez
= timpul de deznisipate care variaz ntre 30 50 s. Se adopt 50 s.


c) Calculul suprafeei orizontale:


- 51 -

2
2
478 . 38 5 , 1
10 3 . 2
59 , 0
m
v
Q
L B A
s
c
o
=

= = =

o
o = coeficient ce ine seama de regimul de curgere, = 1,5.
o v
s
se adopt 2,3 cm/s.
ncrcarea superficial:



d) Calculul ariei transversale:



v
a
= 0,05 0,3 m/s, funcie de diametrul particulei de nisip. Se adopt v
a
= 0,15 m/s.

e) Se calculeaz lungimea i limea deznisipatorului:

L=

[m]=1,50,1550=11,25m
B=

[m]=

=3,42m
f) Se calculeaz nlimea deznisipatorului:

H=

[m]=

=0.766 m

g) Se mparte deznisipatorul ntr-un numr de canale de deznisipare separate, iar limea unui
compartiment canal b
1
trebuie s fie cuprins ntre 0,6 2 m iar n cazuri extreme poate fi
cuprins ntre 3-6 m. Se adopt b
1
= 1,4 m.
Numrul de compartimente utilizate va fi:

n=

=2,44

V.2.3.Decantoare primare
Sunt bazine deschise n care se separ substanele insolubile mai mici de 0,2 mm. Care se

- 52 -

prezint sub form de particule floculente, precum i substane uoare care plutesc la suprafaa
apei.
n funcie de gradul necesar de epurare a apelor uzate, procesul de decantoare poate fi
folosit, fie n scopul prelucrrii preliminare a acestora naintea epurrii lor n treapta biologic,
fie ca procedeu de epurare final.
Dup direcia de deplasare a apei uzate n decantoare, acestea se mpart n dou grupe:
-decantoare orizontale; n decantoarele orizontale apele uzate circul aproape orizontal;
-decantoare verticale; n decantoarele verticale apa circul de jos n sus.
Randamentul sedimentrii particoleleor floculente depinde de numeroi factori, dintre
acetia cei mai importanti, pot fi considerai, timpul de decantare, ncrcarea suprficial sau
viteza de sedimentare i accesul sau evacuarea ct mai uniform a apei din decantor.
La decantoare o deosebit semnificaie este timpul de decantare. Durata de decantare,
conform STAS 4162/1-89 Canalizri. Decantoare primare, se recomand de minimum 1,5 ore
corespunztor debitului de calcul.
n ceea ce privete viteza de sedimentare sau de ridicare la suprafa a materiilor n
suspensie , exprimat global, prin ncrcarea superficial sau hidraulic, n
3
m /
2
m h. Conform
STAS 4162/1-89, mrimea acestei ncrcri de suprafa, variaz n funcie de concentraia
iniial meteriilor n suspensie din apa uzat i de eficiena decantoarelor n ceea ce privete
eliminarea suspensiilor conform tabelului 5.1.
Tabelul 5.1 ncrcarea superfcial (viteza de sedimentare) la decantoarele primare.
Eficiena reducerii
suspensiilor n
decantor (%)

ncrcarea superficial, n
3
m /
2
m h, pentru concentraiile:
3
200 / mg dm s

3
200 300 / mg dm

3
300 / mg dm >

40-45 2,3 2,7 3
45-50 1,8 2,3 2,6
50-55 1,2 1,5 1,9
55-60 0,7 1,1 1,5

n scopul mririi eficienei de reducere a suspensiilor n decantorul primar, n afar de
decantorul primar, n afar de creterea duratei de decantare se mai folosesc urmtoarele soluii
tehnologice:

- 53 -

-adugarea unor substane n suspensie care sedimenteaz uor, n spe nmolul activ din
deantorul secundar, care ndeplinete rolul de adjuvant i de biocoagulator;
-aerarea preliminar a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor, separatorul de
grsimi care funcioneaz prin flotare contribuie la preaerarea apelor;
-pentru apele uzate industriale se recomand tratarea preliminar cu coagulani chimici care
contribuie la creterea dimensiunilor aglomerrilor.
Eficiena decantrii primare asupra reducerii materiilor organice exprimat n CBO5 ,
este de 20-25%.
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare
sau de ridicare la suprafa a materiilor n suspensie, exprimat global, prin ncrcarea
superficial sau hidraulic. Conform STAS 4162-1/89, mrimea acestei ncrcri de suprafa,
variaz n funcie de concentraia iniial a materiilor n suspensie din apa uzat i de eficiena
decantoarelor n ceea ce privete eliminarea suspensiilor.

ncrcarea superficial
(m
3
/m
2
h)
Adncimi medii ale decantorului (m)
2 2,5 3
1 2 2,5 3
1,4 1,6 1,8 2,25
1,7 1,25 1,4 1,75

Dimensionarea tehnologic const n stabilirea numrului i dimensiunilor geometrice ale
decantoarelor n conformitate cu prevederile STAS 4162/89.

a) Debit de calcul: Q
c
= 0,27m
3
/s
Q
v
= 0,59 m
3
/s;

Se adopt un grad de epurare pentru solide n suspensie de 20% i pentru CBO
5
de 20%.

b) Determinarea vitezei de sedimentare (v
s
), se face n funcie de eficiena sedimentrii,
care se urmrete i de concentraia iniial a suspensiilor. n cazul acesta se adopt v
s
:
v
s
= 1,5 m/h=0,0004166 m/s
c) Se calculeaz ncrcarea hidraulic:

- 54 -

v
s
=

[m/s]=

1,5=0,00062m/s

unde = coeficient ce ine seama de regimul de curgere i GE.
= 1,5.

a) Viteza de circulaie a apei prin decantor:
v
a
= 10 mm/s = 0,01 m/s
b) Timpul de staionare n decantor:
t
s
= 1,52,5 h.
Se adopt t
s
= 2 h = 7200 s.
c) Se calculeaz volumul spaiului de decantare:
V
s
=Q
c
t
s
[m
3
]=0,277200=1944m
3

d) Se calculeaz ariile transversale i orizontale:
A
tr
=

[m
2
]=

=27m
2

A
o
=

[m
2
]=

=648.1m
2




e) Se calculeaz lungimea decantorului:
L=v

t
s
[m]=0,017200=72m

f) Se calculeaz nlimea total a decantorului:
d u s
H H H H + + =

H=0,4+2,99+0,45=3.84m

H
s
=nlimea de siguran a decantorului primar, 0,2 0,6 m; se adopt
H
s
= 0,4 m.
H
d
=nlimea depunerilor n decantorul primar, 0,2 0,6 m; se adopt 0,45
H
u
=v
s
t
s
[m]=0,000416 7200=2,99m

g) Se calculeaz limea decantorului:
B=

[m]=

=9m

- 55 -



Dac limea decantorului primar este mai mare dect valorile standardizate (3-5) m se recurge la
compartimentarea bazinelor de sedimentare. Se adopt limea unui compartiment b
1
= 3,5 m i
se calculeaz
n=

=2.57
h) Se calculeaz volumul total de nmol depus:


V
t namol
=

0,27410

=8.8m
3/
s

unde:

n
= densitatea nmolului;

n
= 1100 1200 kg/m
3
;
Se adopt
n
= 1150 kg/m
3
.
P = umiditatea nmolului.
P = 95 %.

v.3. Calculul utilajelor din cadrul treptei biologice de epurare
Epurarea biologica constituie un proces prin care se elimina prin fenomene biochimice
continutul de substante organice dizolvate i uneori a unor suspensii coloidale de natura
organica. n cadrul procesului ce are loc n epurarea biologica sunt folosite microorganisme care
participa la procese ce pot fi grupate n aerobe i anaerobe.
Microorganismele aerobe sunt folosite n mod curent la epurarea majoritaii apelor uzate cu
caracter preponderent organic i n ultima vreme i la fermentarea aeroba a namolului.
Dei procedeele aerobe de epurare biologica n biofiltre, n bazine cu nmol activ, pe
campuri de irigatii i n iazuri difer ntre ele cu privire la timpul de contact ntre
microorganisme i apa uzata, necesarul de oxigen, modul de utilizare a namolurilor biologic, etc.,
fenomenele biochimice esentiale sunt identice.
Procesele de epurare biologica nu pot avea loc decat n cazul n care apele uzate supuse
epurarii au valoare biologica, respectiv contin, pe de o parte suficiente substante nutritive, iar pe
iss c
m
ss
namol t
C Q
GE
V =

,

- 56 -

de alta parte, dispun de substantele necesare sintezei organice. Apele uzate menajere, prin natura
lor, avand un coninut complex de substante organice biodegradabile, intrunesc conditiile unei
epurari biologice.
Componenta organica a apelor uzate industriale variaz n funcie de specificul industriei i
a materiilor prime prelucrate. Unele substante organice existente n apele uzate industriale sunt
degradate cu uurint de ctre microorganisme, alte substante solicita, pentru ndepartarea lor, o
flor selectionata adecvat, iar alte substante sunt rezistente la atacul microorganismelor sau sunt
degradate n timp indelungat.
n momentul n care apa uzat ntlnete o suprafata de contact, pe interfata dintre apa
uzata i suprafata de contact se dezvolta colonii de bacterii i alte numeroase microorganisme.
Aceste populaii mixte de bacterii, ciuperci i alte microorganisme (n special protozoarele i
unele metazoare inferioare) poarta denumirea de biomasa sistemului respectiv de epurare. Astfel,
la filtrele biologice i la campurile de irigare i de infiltrare, biomasa se prezint sub forma unei
pojghite (membrane) fixate pe suprafata materialului filtrant. La bazinele cu namol activ,
biomasa se prezint sub forma unor flocoane care plutesc n masa apei, fiind definita, calitativ i
cantitativ, de namolul activat existent n bazin.
Indepartarea substantelor organice se face prin metabolism de ctre o cultur mixta de
microorganisme iar eficienta va fi maxima atunci cand sunt asigurate toate condiiile realizarii
unei suprafete de contact cat mai mari (epurarea biologic este un fenomen de suprafata) i a
meninerii parametrilor favorabili desfurrii procesului (temperatura, alimentarea cu oxigen,
incarcarea organica sau hidraulica, etc.). Transferul de substante organice din apa uzat spre
biomasa prin contact interfacial i prin fenomenul imediat urmator, de sorbtie (adsorbtie i
absorbtie) va fi deci condiionat de marimea principalului parametru care este interfata apa uzata
biomasa (este foarte important a se urmri ca s nu se formeze pelicule de apa pe aceasta
interfata care va impiedica transferul de substante in si din celulele microorganismelor, sau sa se
acumuleze substante toxice).
In filtrele biologice mrime suprafetelor pe unitatea de volum variaza in functie de
marimea granulelor si a formei acestora care alcatuiesc materialul filtrant.
In bazinele cu namol activ suprafaa flocoanelor nu este fixa ca in cazul filtrelor biologice,
ci variaza n functie de mai multi factori. Marimea acestei suprafete este mult mai mare decat cea
a peliculei biologice, situatie ce exprima eficienta de epurare ridicata a bazinelor cu namol activ.
Schematic, procesul de epurare biologica se desfasoar astfel: substantele organice din
apele uzate sunt adsorbite si concentrate la suprafata biomasei; aici prin activitatea enzimelor

- 57 -

eliberate de celula substantele sunt descompuse in unitti mici care patrund in celula
microorganismelor unde sunt metabolizate; o parte a reaciilor de oxidare care au loc, furnizeaza
energie reactiilor prin care se formeaza masa celulara noua, iar produsii finali ai descompunerilor
sunt eliberati in mediu.
Rezulta, ca prin epurarea biologica a apelor uzate, concomitent cu eliminarea substantei
organice impurificatoare, se obtine cresterea biomasei sub forma materialului celular insolubil,
sedimentabil, precum i produsi reziduali, unii uor de indeprtat, altii care raman dispersati in
mediul lichid.
Dezvoltarea biomasei, respectiv grosimea membranei biologice i volumul de flocoane,
trebuie sa ramana intre anumite limite. Mentinerea biomasei n limitele normale se realizeaza
prin evacuarea ei din sistem.
La bazinele cu namol activ cantitatea de biomasa necesara procesului poate fi reglata, ca
fiind mai mare sau mai mica n functie de ncrcarea organica a apelor uzate supuse epurarii.
Biomasa suplimentara procesului este eliminata fie spre rezolvarea unor anecesitti tehnologice
proprii, fie spre stabilizarea finala n bazinele de fermentare a namolului.
n tratarea biologica se folosesc urmtoarele echipamente ce trebuie dimensionate: bazinul
de nmol activ, sistemul de aerare i decantorul secundar.
Bazinul de nmol activ, are ca principal scop principal degradarea sau eliminarea
substantelor organice din apele uzate prin procese biochimice care conduc la scaderea CBO
5
si a
materiei solide coloidale preponderent de materie organica.
Procesul epurrii biologice n bazinul de namol activ este asemanator celui care se dezvolt
n locurile sau cursurile naturale cnd se produce autoepurarea apei, aici aplicandu-se un
complex de msuri care contribuie la intensificarea proceselor: marimea concentraiei namolului
activ, aerarea artificiala a operatiei, pentru intensificarea oxigenarii acesteia, agitarea artificiala a
apei in vederea dispersarii n apa uzat bruta a namolului recirculat.
Avantajele folosirii bazinului cu namol activ sunt: realizarea unei eficiente mai ridicate,
atat iarna cat i vara, sunt lipsite de mirosul neplacut i de prezenta mustelor, suprafetele
specifice constituente sunt mai reduse, permite o mai buna adaptare a procesului tehnologic din
staia de epurare la modificri de durata ale caracteristicilor apelor uzate, etc.
Marele inconvenient al acestui proces este de ordin energetic deoarece necesita un consum
specific de energie mai ridicat, aceast energie fiind absorbita de utilajele care furnizeaza
oxigenul necesar proceselor aerobe.

- 58 -

Un bazin de aerare se prezinta sub forma unui bazin rectangular din beton armat, unde
epurarea biologica are loc n prezenta unui amestec de namol activ i apa uzata. Pentru
asigurarea unui contact intim si continuu a celor doi componeni ai amestecului, se impune o
agitare permanent a acestora cu ajutorul aerului care asigur, n atimp i oxigenul necesar
coloniilor de microorganisme aerobe existente in compozitia namolului activ, sub form de
flocoane. In bazin se urmrete a se mentine o concentratie cvasiconstant a namolului activ in
decantorul secundar.
Simultan cu eliminarea substantei organice impurificatoare, se obtine cresterea namolului
activ sub forma materialului celular insolubil si sedimentabil in decantoarele secundare. O parte
din acest namol este utilizat n scopuri tehnologice proprii (namolul activ de recirculare), iar
diferenta numita namolul activ n exces, este dirijata in decantoarele primare pentru a le mari
productivitatea de eliminare a suspensiilor datorita prezentei flocoanelor care au efectul unui
coagulant.
Pentru apele uzate cu concentratii mari n CBO
5
, viteza reducerii materiilor organice,
raportata la unitatea celulara va ramane constanta pana la o anumit limita de concentratie a
substratului, dup care, pentru valori ale acestuia mai reduse, viteza variaza numai n functie de
concentratia materiilor organice i va fi descrescatoare.
Apele uzate intra n bazinul de namol activ apoi intra n decantorul secundar de unde o
parte din namol este eliminat in exces sau este recirculat.
Ipotezele considerate in proiect pentru treapta biologica sunt:
1. bazinul de namol activ este asimilat cu un bazin cu amestecare perfect n care se
consider c in orice punct din bazin concentraia substratului cat si a namolului activ este egala
cu cea de la iesirea din bazin;
2. epurarea biologica se realizeaz n ansamblul format din bazinul de namol activ i
decantorul secundar;
3. procesul biologic de degradare a materiei organice care are loc numai n bazinul de
nmol activ, n decantorul secundar se realizeaza separarea flocoanelor biologice de apa epurata
i recircularea unei pri a namolului activ n bazinul de namol activ;
4. n decantorul secundar, namolul activ trebuie meninut in stare proaspata prin evacuarea
excesului si recircularea unei pri de namol activ n bazinul de namol activ n conformitate cu
raportul de recirculare;
5. principalele caracteristici ale namolului activ ce sunt avute in vedere in proiect n treapta
biologica, sunt:

- 59 -

- indicele volumetric a namolului I
VN
;
- IncArcarea organic a namolului I
ON
;
- materiile totale n suspensie MTS.

5.3.1 Dimensionare BNA
a) Concentratia materiei organice exprimat n CBO
5
ce intr n treapta biologica

:

C
CBO5
= 0.390 mg/l

b) Debitul de calcul al instalaiei de epurare biologic:

Q
C
= Q
zi max
= 0,27 m
3
/s
c) Eficiena:
Gradul de eficienta global

GE
b
=
(

)(

)
(



In general, bazinele cu namol activ permit reducerea continutului de CBO
5
la valori mai
mici de 25mg/l, conform NTPA 001/2005 , asigurand un grad de epurare cuprins intre 85-95%.

4. Incrcrea organic a bazinului cu nmol activ (I
OB
).
I
OB
reprezint cantitatea de CBO
5
din influent exprimat n Kg CBO
5
/zi care poate fi
ndeprtat dintr-un m
3
de bazin de aerare. Se poate calcula n trei variante:
a)Funcie de GE, de coninutul de materii n suspensie i de timpul de aerare:


K coeficient influenat de temperatur. Dac temperatura n bazin este:
t = 10 20
o
C, atunci K = 5;
t = 20 30
o
C, K = 6;
t = 30 40
o
C, K = 7;
In cazul nostru K = 5.


- 60 -

b) Funcie numai de gradul de epurare:
GE = 89 % I
OB
= 1,66 kg CBO
5
/m
3
zi
GE = 94 % I
OB
= 1,24 kg CBO
5
/m
3
zi;


c)In conformitate cu definiia lui Imhoff:
Pentru GE = 60 80 %I
OB
= 3,6 kg CBO
5
/m
3
zi.
Pentru GE = 85 90 % I
OB
= 1,8 kg CBO
5
/m
3
zi

5. Se calculeaza ncrcarea organic a nmolului activ (I
ON
):
a) Pentru GE= 93%I
ON
=0,22 CBO
5
/kg nmol activ zi
sau
b) zi kgNA kgCBO
C
I
C V
C Q
I
N
OB
N
ib CBO C
ON
= =

= / 75 , 0
5
5


C
N
concentraia nmolului;
C
N
= 2,5 4 kg/m
3
alegem 3 kg/m
3
Sau

c) I
ON
= k (1 GE
b
) = 5 (1 0,85) = 0,75 kg CBO
5
/Kg NA zi;
3
/ 57 , 2
75 , 0
93 , 1
m kg
I
I
C
ON
OB
N
= = = ;
6. Indicele volumetric al nmolului (I
VN
)
- I
VN
reprezint volumul unui gram de nmol total n suspensie dup 30 minute de
sedimentare.
I
VN
=50-150 cm
3
/g n cazul n care nmolul activ acioneaz n condiii ce asigur o eficien
corespunztoare procesului biologic de reinere a CBO
5
.
I
VN
>200 cm
3
-g n cazul n care nmolul activ se consider c este bolnav.
- Indicele de ncrcare organic:
Variz n funcie de caracteristicile nmulului activ.
- Coninutul n materii totale solide (MTS)
7. Se calculeaz volumul bazinului de aerare:

- 61 -


V =



8. Calculul debitului de nmol activ recirculat Q
R
s m Q r Q
c R
/ 09 , 0 27 , 0 34 , 0
2
= = =

r = coeficient de recirculare
r = % 58 , 34 100
57 , 2 10
57 , 2
100 =

N R
N
C C
C
;

C
R
concentraia nmolului recirculat.
Se va adopta C
R
= 10 kg /m
3


9. Timpul de aerare, se poate determina n dou situatii:

a)Cnd se consider c recircularea nmolului poate fi neglijat:






b)Cnd se ia n calcul recircularea nmolului:

t
a
=
R C
Q Q
V
+




Se poate considera valoarea 0,7 pentru r
max
.

Pentru aceast valoare se calculeaz:
s m Q r Q
c r
/ 189 , 0 27 , 0 7 , 0
3
max
= = = ;

- 62 -

h
Q Q
V
t
r c
r
0098 , 0
4 . 680 972
31 . 16
max
=
+
=
+
= ;
10. Calculul debitului de nmol n exces:

Q
Nex
= zi kg L
GE
I
SB
b
ON
/ 301 . 30 85 . 0 75 , 0 47 . 31 2 , 1
100
2 , 1
23 , 0 23 , 0
= = ;

L
SB
= cantitatea de CBO
5
pentru ape uzate ce urmeaz a fi prelucrate biologic, exprimat n
kg/zi;
L
SB
= V I
OB
(Kg/zi);
L
SB
= 16.311,93 = 31.47 Kg/zi.

11. Calculul necesarului de oxigen necesar respiraiei substratului endogene, corespunztor
stratului de nmol activ, precum i n unele cazuri procesului de nitrificare.
C
o
reprezinta necesarul de oxigen pentru respiratia substratului si a respiratiei endogene a
microorganismelor, iar in cazul in care sunt luate in considerare procesele de nitrificare, se
adauga si necesarul de oxigen in nitrificare.
a. Calcului necesarului de oxigen se face pentru un proces de epurare fara nitrificare:

C
0
= a GE
b
C + b C
Ntot
(Kg O
2
/zi);
C
0
=0.50.8531.48+0.1541.98=19.66

a un coeficient corespunztor utilizrii substanelor de ctre microorganisme; n cazul
apelor uzate oreneti, a = 0,5 kg O
2
/kg CBO
5
;
c coeficientul care defineste cantitatea total de materii organice exprimat prin CBO
5

adus de apele uzate influenat n treapta biologic.

c = Q
C
C
CBO5ib
(Kg/zi);
c = 31.48 Kg/zi;

b oxigenul consumat de unitatea de nmol activ aflat n BNA n timp de o zi;
b = 0,15 0,17 kgO
2
/kgCBO
5
zi. Se adopt b = 0,15 kgO
2
/kg CBO
5
zi.

- 63 -

C
Ntot
cantitatea total de nmol activ din bazinul de nmol activ exprimat prin fracia
volatil;

C
Ntot
=
ON
c
I

Kg (CBO
5
)

C
0
= 0,5 0,85 3126,01 + 0,15 3677,76= 1880,21 Kg O
2
/zi
12. Capacitatea de oxigenare este definit ca fiind cantitatea de oxigen ce trebuie introdus
n bazinul de nmol activ. Se calculeaz cu relaia:

CO = 13 . 35 97 . 0 83 . 0
75 . 1 4 . 7
35 . 11
9 . 0
1
66 . 19
760 1
10
0
=


p k
k
C C
C
C
T B SA
OS
o
(Kg/zi);
C
o
necesarul de oxigen;
raportul de eficien al transformrii de oxigen n apa curent a unui sistem de oxigenare.
Pentru apele uzate oreneti = 0,9;
C
OS
concentraia oxigenului la saturaie n condiiile standard de temperatur (10
0
C).
C
OS
=11,35 mgO
2
/l ;
C
SA
concentraia la saturaie a oxigenului n amestecul de ape uzate i nmol activ la
temperatura de lucru (20
0
C); C
SA
= 7,4 mg O
2
/l (STAS 11566/1991);
C
B
concentraia efectiv de oxigen n amestecul de ape uzate i nmol activ, valoare care
este ntre 1,5 2 mg O
2
/l. Se adopt C
B
= 1,75 mg O
2
/l;
K
10
, k
T
= coeficientii de transfer ai oxigenului in apa pentru t = 20
0
C si respectiv t= 10
0
C
din STAS 11566;
T
k
k
10
= 0,83;
p presiunea barometric calculat ca o medie a valorilor zilnice n oraul unde realizm
epurarea apelor uzate;Ia valori intre 780-785. Se adopta p = 783 mmHg.
l3. Dimensiunea sistemului de aerare aerare pneumatic. Se alege sistemul de distribuie a
aerului generat de compresoare sau turbosuflante folosind dispozitive pneumatice de dispersie a
aerului. Dispersia se poate face:
- cu bule fine, diametrul bulei este mai mic de 0,3 mm;
- cu bule de diametru mijlociu = 0,3 3 mm ;

- 64 -

- cu bule mari, diametru este cuprins ntre 3 10 mm.
Se va alege aerarea cu bule fine care utilizeaz sistemul de distribuie cu plci poroase.

- Se calculeaz capacitatea de oxigenare orar:


o - coeficient funcie de msura sistemului de aerare; o = 24.

- Se calculeaz debitul de aerare necesar pentru aerarea BNA, cu relaia:

Qaer =
imersie SP
H CO
CO

3 '
10



CO
sp
capacitatea de oxigenare specific a sistemului de insuflare a aerului, a crui
valoare variaz ntre 8 10 g O
2
/m m
3
aer. Se va adopta CO
sp
= 9 g O
2
/m m
3
aer
corespunztoare bulelor fine;
H
imersie
adncimea de imersie a sistemului de distribuie a aerului care poate varia ntre
1,5 5 m. Se adopt H
imersie
= 4 m.
- Se va calcula suprafaa plcilor poroase A
p
.
n ipoteza n care poziionm distribuitorul de aer se realizeaz la H
imersie
pe toat suprafaa
bazinului de nmol activ, suprafaa plcilor poroase se va calcula cu relaia:

A
p
=
aer
aer
I
Q



Q
aer
debitul de aer;
i
aer
intensitatea aerrii, se adopt i
aer
= 1 m
3
/m
2
min = 60 m
3
/m
2
h

- Se va calcula energia brut a sistemului de aerare:

E
b
= H
imersie
E
s
(W h/m
2
);


- 65 -

E
s
consumul energetic specific, E
s
= 5,5 Wh/m
2
;

E
b
= 4 5.5 = 22 W h/m
2
.

Dimensionarea bazinului cu nmol activ
Pentru bazinul de nmol activ folosit n epurarea apelor uzate oreneti, se recomand
nlimea bazinului de nmol activ:
H
bazin
= 3 5 m;

- Inaltimea totala a bazinului va fi :

H
total
= H
imersie
+ H
s
(m);
H
s
= 0,5 0,8 m; se adopta valoarea de 0,6;
H
total
= 4 + 0,6 = 4,6 m;

- Limea bazinului de nmol activ:

B = (1 1,5 ) H
tot
(m);
B = 1.25 4,6 = 5.75 m;
- Lungimea bazinului de nmol activ:

L = (8 18) B (m);
L = 10 5.75 = 57.5 m;

- Determinarea numrului de compartimente necesar se face dup calculul valorii
utile a unui compartiment:

V
1
= B H
total
L ;
V
1
= 5.75 4,6 57.5= 1520.87 m
3
;

- Numrul de compartimente se calculeaz cu relaia:


- 66 -



IV.3.2 Decantorul secundar
Decantorul secundar radial
Particularitatea regimului de functionare a decantorului consta in aceea ca viteza de
circulatie a apelor variaza de la o valoare maxima in centrul decantorului pana la o valoare
minima in dreptul jgheabului periferic colector.
Din punct de vedere constructiv, decantoarele radiale se prezinta sub forma unor bazine de
beton avand forma circulara in plan, in care apa uzata intra prin conducte (intrarea pe le partea
inferioara) sau prin canale (intrarea pe la partea superioara).
n decantoarele secundare se reine membrana biologic sau flocoanele de nmol activ
evacuate odat cu efluentul din filtrele biologice, respectiv din bazinele de aerare. Rezult c
decantorul secundar constituie o parte component de baz a treptei de epurare biologic.
Decantoarele secundare frecvent folosite sunt de tip longitudinal i radial, echipate cu
dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea nmolului n mod continuu sau cu
intermiten, intervalul de timp dintre dou evacuri de nmol s nu fie mai mare de 4,0 ore.
Avnd n vedere c acest nmol prezint un coninut mare de ap, evacuarea lui se face prin
sifonare, sau prin pompare; podul raclor este echipat cu conducte de suciune care dirijeaz
nmolul spre o rigol pentru evacuarea lui n exterior.

Se va proiecta un decantor secundar radial n conformitate cu urmtoarele date
1. Debitul de calcul si debitul de verificare

Q
c
= Q
zi,max
(m
3
/s);
Q
c
= 0,27 m
3
/s;
Q
DSc
= Q
C
+ Q
R
(m
3
/s) = 0,363 (m
3
/s) = 1307.3 (m
3
/h);

Q
v
= Q
orar, max
(m
3
/s);
Q
v
= 0,295 m
3
/s;
Q
DSv
= Q
V
+ Q
R
(m
3
/s) = 0,388 (m
3
/s) = 1397.34(m
3
/h) ;



- 67 -

2. Stabilirea ncrcrii superficiale n bazinul de decantor secundar

(m/h);



A
u
= suprafata utila a decantorului radial din care s-a scazut suprafata de sub jgheabul apei
decantate.
In general, datele din literatura stabilite pentru incarcarea superficiala in decantorul secundar
au o valoare mai mica sau egala cu 1,9 m
3
/h m
2
pentru valori ale I
VN
< 100ml/g.
In general
,
sc
v = 1,2 m
3
/h m
2
;



3. Calculul ncrcrii superficiale a decantorului secundar cu materii solide:

I
SS

=
( )
N c R
u
C Q Q
A
+
(Kg/zi m
2
);




4. Timpul de decantare
In conformitate cu STAS 4162-2/1989,timpul de decantare t
d
trebuie sa fie cuprins intre 3.5 4
h.
Se adopt t
d
= 4 h


5. Calculul nlimii utile a decantorului i volumul decantorului:

H
u
= t
d

,
sc
v (m) = 41.2=4.8 m ;
V = t
d
Q
DSc
(m
3
) =5229.36 m
3
;
Se alege conform STAS 4162/2-89, urmatorul decantor :


- 68 -

D
(m)
D
1
(m)
D
2

(m)
A
u
(m
2
)
d
1
(m)
d
2
(m)
d
3

(m)
h
s

(m)
h
u

(m)
h
d

(m)
H
(m)
b
(m)
V
u

(m
3
)
d
a

(mm)
d
c

(mm)
d
n

(mm)
50 50.14 47.7 1779 3 - - 0.4 3.5 - 3.9 1 6227
1000..
1200
700...
1000
500...
700



6. Volumul de nmol activ n decantorul secundar

65 . 35441
95 100
100
34 . 1307 09 . 73
1100
85 . 0
100
100
=

=
p
Q C
GE
V
DSC SSD
n
DS
u

(m
3
/h);
GE
DS
= gradul de epurare a decantorului secundar , GE
DS
= 85 %;

n
greutatea superficial a nmolului care pentru o umiditate de 95 % poate lua valori
ntre 1100 1200 kg/m
3
.
C
SSD
concentraia la intrare n decantorul secundar a solidelor n suspensie;
p umiditatea nmolului, p = 95 %.


7. Reineri solide n decantorul secundar

C
SSi
= 73.09 mg/l
C
SSf
=10.96 mg/l;
Q
DSc
= 1307.34 m
3
/h.

Retinerea = Q
DSc
(C
SSi
- C
SSf
) / 1000 = 81.22 kg/s;

V.5. Fise tehnice
5.5 Fise tehnice ale utilajelor

Fia tehnic a grtarului
Denumire utilaj: Grtar
Domeniul de utilizare: Grtarul reine solidele mari din apa uzat introdus n staia de epurare.

- 69 -

Descriere: Grtarele sunt alctuite din bare metalice.Gratarele se deosebesc dup distana dintre
barele metalice si sunt de doua tipuri: grtare rare i grtare dese.
Distana dintre bare este variabil: pentru grtare rare se recomand distane cuprinse ntre
2,5-5 cm (chiar 8-10 cm); pentru grtarele dese deschiderile dintre bare variaz ntre 1,5-2,5 cm.
Distana dintre barele grtarelor aezate n fata staiilor de pompare a apelor uzate brute variaz
ntre 5-15 cm. Grtarele pot avea forme plane sau curbe. Grosimea barelor variaz ntre 0,8-1,2
cm.
Funcionare:Gratarele au rolul de a retine corpurile de dimensiuni mari (gratarele rare) si
suspensii de dimensiuni mari (gratare dese)
Dimensiuni: -Laimea barelor: s=10 mm;
- Coeficientul de form a barelor: =1,83;
- Distana dintre bare: b=20 mm;
- Unghiul de nclinare: =75
0
;
- Numrul de bare: n= 77











. Fia tehnic a deznisipatorului
Denumire utilaj: Deznisipator
Domeniul de utilizare: Deznisipatorul reine suspensiile granulare sub form de particule
discrete care sedimenteaz.
Descriere: Amplasamentul deznisipatoarelor, este prevazut la nceputul liniei tehnologice de
epurare mecanic a apelor uzate, dup grtare;
n deznisipatoare sunt reinute particule de nisip cu diametrul mai mare de 0,2-0,3mm
i pn la maximum 1,0 mm.
|
u

- 70 -

n funcie de modul de curire a depunerilor, se deosebesc deznisipatoare cu curire
manual, deznisipatoare cu, curire mecanic i deznisipatoare cu, curire hidraulic.
Funcionare: Deznisipatorul are rolul de retine a suspensiilor granulare care sedimenteaza.
Exploatarea i ntreinerea deznisipatorului const n curirea bazinului i evacuarea nmolului
cu utilaje speciale.
Dimensiuni: - Aria orizontal: A
0
=2.56 m
2
;
- Aria transversal: A
tr
=3.93 m
2
;
- Lungimea: L=11,25m;
- Limea: B=3,42m;
- nlimea: H=0,766 m;
- Numrul de compartimente: n=2.











Fia tehnic a decantorului primar
Denumire utilaj: Decantor primar.
Domeniul de utilizare. El reine particulele floculante, materiile solide n suspensie, in scopul
reducerii suspensiilor n decantorul primar, folosind urmtoarele soluii tehnologice:
- creterea duratei de decantare;
- adugarea unor substane n suspensie care sedimenteaz uor;
- aerarea preliminar a apelor uzate care contribuie la formarea flocoanelor prin
intesificarea numrului de contacte ale particulelor floculante.
Descriere: decantorul primar prevede trei compartimente cu dispozitive de separare, un canal de
ocolire, camere de repartiie aezate n fata decantorului, dotate cu stvilare i orificii cu ajutorul
crora se regleaz debitul i nivelurile de ap n fiecare compartiment.

- 71 -

Funcionare: Accesul i evacuarea apei se face ct mai uniform pentru o functionare cat mai
buna a ascetuia. Distribuia apei n decantoare trebuie realizat pe toat nlimea util, precum i
pe toat limea ori perimetrul distribuitorului.
Dimensiuni: - Aria orizontal: A
0
=648.1 m
2
;
- Aria transversal: A
tr
=27 m
2
;
- Lungimea: L=72 m;
- Limea: B=9m;
- nlimea: H=2.99 m;
- Numrul de compartimente: n=3










Fia tehnic a bazinului cu nmol activ
Denumire utilaj: Bazin cu nmol activ
Domeniul de utilizare: Bazin cu nmol activ are un rolul principal n eliminarea materiilor
organice biodegradabile coninute n apele uzate cu ajutorul organismelor ce intra n alctuirea
nmolului activat.
Descriere:
Epurarea biologic cu nmol activ a apelor uzate n bazine de aerare este procedeul cel
mai utilizat n staiile de epurare ale marilor centre urbane. Aceasta extindere a procedeului este
justificat de urmtoarele avantaje, n comparaie cu filtrele biologice: realizarea unei eficene de
epurare mai ridicate, att iarna ct i vara, sunt lipsite de mirosul neplcut i de prezena mutelor,
suprafeele specifice sunt mai reduse, permite o mai uoar adaptare a procesului tehnologic din
staia de epurare la modificri de durat ale caracteristicilor apelor uzate.
Funcionare: In bazinul cu nmol activ au loc procesele metabolice ale microorganismelor ce
intra n alctuirea nmolului activat avnd un consum mare de energie.

- 72 -

Dimensiuni: - Lungimea: L=57.5 m;
- Limea: B=5.75 m;
- nlimea: H=4.6 m;
- Numrul de compartimente: n=3.
.











Fia tehnic a decantorului secundar.
Denumire utilaj: Decantor secundar.
Domeniul de utilizare: Decantorul secundar reine membrana biologic evacuat odat cu
efluentul din bazinul de nmol activ.
Descriere: Din punct de vedere constructiv, decantoarele secundare utilizate sunt de de obicei de
tip longitudinal i radial, echipate cu dispozitive adecvate pentru colectarea nmolului.
Funcionare: Decantorul este echipat cu dispozitive adecvate pentru colectarea i evacuarea
nmolului n mod continuu sau cu intermitent, cu condiia ca intervalul de timp dintre dou
evacuri de nmol s nu fie mai mare de 4 ore.
Dimensiuni: - Diametrul: D = 50 m;
- nlimea: H = 4,8 m;
- Suprafaa util a decantorului: A
u
=1089.45 m
2
;
- Numrul de decantoare: n=1;





- 73 -
















VI.Constructii si instalatii prevazute in cadrul statiei de epurare a apelor uzate

VI.1 Constructii si instalatii legate direct de procesul tehnologic de epurare a apelor uzate
Asezarea in plan, cea mai logica a constructiilor si instalatiilor din statia de epurare este
cea care urmareste procesul de tratare.
Asezarea pe vertical este dictate de conditiile de curgere hidraulica a apei in statie, care
trebuie sa se realizeze ori de cate ori este posibil prin gravitatie, de natura terenului de fundatie si
de topografia amplasamentului.
Din motive de exploatare, protectia contra racirii apelor uzate, structura etc., bazinele cu
diferite folosinte din statia de epurare, sunt astfel asezate, incat nivelul apei din ele sa corespunda
cu nivelul terenului, uneori sunt ingropate complet, iar alteori sunt jumatate ingropate si jumatate
mai mult ridicate deasupra solului.
Alegerea intre bazinele plate si cele adanci trebuie bine analizata, deoarece in numeroase
cazuri, spre deosebire de constructia celor mai multi proiectanti, bazinele adanci pot fi mai
avantajoase. Statiile de epurare se construiesc in terasele inferioare ale raurilor, unde in orice
moment exista pericolul ridicarii nivelului apelor subterane, care atrage dupa sine marirea fortei
de sub presiune, in special la bazinele plate; de aici, necesitatea construirii de radiere cat mai

- 74 -

groase, care sunt de multe ori mai costisitoare decat epuismentele din timpul executiei bazinelor
adanci.
In ceea ce priveste forma in plan a bazinelor ingropate in pamant, fara indoiala forma
circulara, in comparatie cu cea rectangulara, este cea mai avantajoasa din toate punctele de
vedere.
Materialul de constructie ale obiectelor dintr-o statie de epurare este betonul armat sub
diferite forme. Otelul este cel mai des folosit pentru partile metalice, acoperisuri, distribuitoare,
scari etc.
Compartimentarea constructiilor, atat pentru a evita oprirea intregii statii in caz de avarie,
cat si pentru o usoara exploatare si realizarea dezvoltarii pe etape a statiei, trebuie avuta in
vedere in permanenta in proiectare.
Conductele si canalele de legatura intre diferite constructii si instalatii din statie reprezinta
un procent important din ansamblul statiei de epurare. Conductele trebuie amplasate asfel incat
canalul de aductiune a apei in statie sa nu fie pus sub presiune.
La canale, colturile intre radieri si pereti vor fi rotunjite, pentru o mai buna antrenare a apei
si se vor evita curbele in loc, iar in plan se recomanda raze de curbura egale cu de 5 ori latimea
canalului. Conductele se executa din fonta, azbociment, otel izolat la interior si exterior, iar
canalele din beton si de cele mai multe ori din elemente din beton armat prefabricate.
Conductele de by-pass pot apare ca necesare in urmatoarele puncte: la intrarea in statie,
dupa gratare, dupa deznisipare, dupa decantoarele primare. In particular, conductele de by-pass
sunt necesare statiilor de epurare care primesc ape uzate din retele de canalizare dimensionate in
sistem unitar, insa pot fi necesare si celor care primesc ape uzate din retele in sistem divizor,
atunci cand cantitati importante de apa subterana sunt colectate in acestea.
Conducte prin care se transporta namolul, executate de obicei din fonta, trebuie sa fie
suficient de mari in diametru deoarece pierderile de sarcina sunt cu 50 100 % mai mari in
comparatie cu cele care transporta ape uzate. Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu
posibilitati de curatire din loc in loc si cu ventuze pentru evacuarea gazului.
Camerele de repartitie au ca scop sa asigure distributia automata si uniforma a unor
cantitati egale de ape uzate si namoluri la constructii sau compartimente similare.





- 75 -



VI.2 Constructii si instalatii anexe statiei de epurare
Grupul de exploatare cuprinde in principal camera dispecer, laboratorul cu birourile, sala
de mese si grupul sanitar. Marimea acestuia depinde de capacitatea statiei de epurare.
Printre cladirile importante din statie si necesare in principal exploatarii trebuie mentionate
casa pompelor, camera vanelor la bazinele de fermentare a namolurilor, constructiile care
utilajele pentru filtrare sau tratarea namolurilor, camerele gratarelor etc.
Reteaua de alimentare cu apa in statiile de epurare trebuie sa asigure necesitatile: sanitare,
de spalare a diferitelor bazine si instalatii, de racire, de functionare a unor echipamente,
proceselor de epurare pentru stropitul zonelor verzi si spalarii vehiculelor.
Reteaua de canalizare din incinta statiei de epurare are drept scop sa colecteze apele uzate
rezultate de la diferite folosinte si sa le evacueze in canalul de aductiune a apei uzate in statie;
apele meteorice pot fi evacuate si in amonte de treapta de epurare biologica.
Reteaua de alimentare cu energie electrica, cu gaze, cu apa calda, abur, aer comprimat etc.,
sunt folosite atat pentru necesitatile instalatiilor de epurare, cat si pentru exploatarea generala a
statiei.
Echimpamente. Cladirile statiilor de pompare, a generatoarelor de putere etc. Sunt
prevazute cu macarale fixe; pentru celelalte nevoi ale statiei, care apar mai rar in exploatare,
statia trebuie sa fie dotata cu macarale mobile, necesare, de exemplu ridicarii unor stavilare,
vane, gratare etc.
Protectia muncii si tehnica securitatii trebuie sa constituie o preocupare deosebita a
proiectantului, deoarece intr-o statie de epurare sunt multe puncte in care se pot produce
accidente. In acest sens se vor prevedea balustrade la toate bazinele, instalatii de joasa tensiune,
de ventilare, precum si toate celelalte echipamente necesare evitarii oricarui accident.
Amenajarea terenului este una din preocuparile importante ale proiectarii. Drumurile de
acces la diferite constructii si instalatii, precum si la constructiile anexa, vor fi proiectate in
functie de utilaje, materialele etc. care trebuie transportate. Amenajarea de terase generale in
statie se practica numai cand terenul permite constructia acestora. Plantatul florilor in unele
puncte este recomandat. Ingradirea statiei de epurare cu un gard din prefabricate se considera
obligatorie, atat pentru protectia ei, cat si a oamenilor si animalelor care ar patrunde in statie.
Toate constructiile si instalatiile, precum si contructiile anexa, vor fi amplasate si executate
pentru a raspunde, in afara conditiilor tehnologice de epurare, si conditiilor arhitectonice

- 76 -














VIII. Bibliografie
1. Dima Mihai, Proiectarea staiilor de epurare. Indrumator, Editura Politehnica, Iasi, 1981
2. Dima Mihai, Epurarea apelor uzate. Canalizari, volumul II, Editura Tehnica Ghe. Asachi,
Iasi, 1998
3. Macoveanu Matei, Teodosiu Carmen, Duca Gheorghe, Epurarea avansata a apelor uzate
continand compusi neboidegradabili, Editura Gheorghe Asachi, Iasi, 2007
4. Negulescu Mircea, Epurarea apelor uzate orasenesti,Editura Tehnica, 1978
5. Tudose Radu, Stancu Alexandru, Vitan Florin, Petrescu Stelian, Ibanescu Ioan, Popovici Liviu,
Bacaoanu Ana, Moise Anca, Carstea Sori; Fenomene de transfer si utilaje in industria
cihimica.Indrumar de proiectare,Institutul Politehnic, Iasi, 1990
6. Teodosiu Carmen, support de curs Tehnologii si biotehnologii de epurare a apelor uzate, an
universitar 2011 2012
7. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/epurare.htm
8. Normativele privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si
urbane la evacuarea in receptorii naturali, NTPA 001/002






- 77 -