Sunteți pe pagina 1din 16

2012

Proiect Nave Tehnice


Semnalizarea senalelor navigabile

Lungeanu T. George
Grupa 2142

SEMNALIZAREA SENALULUI NAVIGABIL


Pe Dunare, semnalizarea senalului navigabil se face in conformitate cu ''Dispozitiile fundamentale privind navigatia pe Dunare'' editata de Comisia Dunarii, editia 1991, Budapesta. Pe sectorul romanesc al Dunarii, inte Bazias (km 1075) si Sulina (km 0) semnalizarea de baza a senalului navigabil are urmatoarele caracteristici:

Semnalizarea neluminoasa
1) - GEAMANDURI, scondri sau jaloane cu partea caracteristica vizibila de forma conica, vopsita in culoarea verde. Aceste semnale marcheaza limita stanga si directia senalului navigabil, precum si punctele periculoase de pe malul stang (epave, obstacole etc.). 2) - GEAMANDURI, scondri sau jaloane cu partea caracteristica vizibila in forma cilindrica, vopsita in culoarea rosie. Aceste semnale marcheaza limita dreapta si directia senalului navigabil, precum si punctelepericuloase de la malul drept (epave, obstacole etc.). 3) - GEAMANDURI, scondri sau jaloane cu partea caracteristica vizibila in forma sferica, vopsita in benzi orizontale alternative rosii si verzi. Aceste semnale marcheaza punctele periculoase aflate in senal (epave,obstacole etc) sau arata ca exista doua senaluri navigabile si ca navigatia se poate face pe ambele parti.

Semnalizarea luminoasa
1) - FARURI instalate pe malul drept, cu stalpul vopsit in culoarea alba, avand montat sub platforma lampii un patrat vopsit in culoarea rosie cu eclaturi si indica directia senalului navigabil precum si apropierea lui de malul drept; neluminoase devin B.1 (Anexa 6 - D.F.N.D.). 2) - FARURI instalate pe malul stang, cu stalpul vopsit in culoarea alba, avand montat sub platforma lampii unromb cu partea superioara vopsita in culoarea verde si cu eclaturi si indica directia senalului navigabil precumsi apropierea lui de malul stang al fluviului, cat si intre insula si malul drept; neluminoase devin B.2 (Anexa 8-D.F.N.D.). 3) - FARURI instalate la extermitatile unei insule in punctele unde aceasta imparte albia fluviului in doua senale navigabile. Stalpul este vopsit in culoarea alba si are montate la partea superioara, sub platform lampii doua panouri triunghiulare albe suprapuse si opuse la varf, cel de deasupra marginit cu banda rosie, cel de jos marginit cu banda verde. Ele au lumina alba in isofaza si arata ca drumul este atat intre insula si malul stang; neluminoase devin C.3 (Anexa 8D.F.N.D). 4) - JALOANE de aliniament instalate pe malul drept (fata si spate). Stalpul este vopsit in culoare alba si are montat la partea superioara, sub platforma lampii, un panou patrat vopsit in culoarea galbena si la mijloc obanda verticala de culoare neagra. Ele au lumina galbena in isofaza pentru cele din fata si continua pentru cele din spate. Aceste semnale indica axul senalului navigabill; neluminoase devin semnale B.5 (Anexa 8-D.F.N.D).

5) - JALOANE de aliniament instalate pe malul stang (fata si spate). Stalpul este vopsit in culoare alba si are montat la partea superioara, sub platforma lampii, un panou rombic vopsit in culoarea galbena. Ele au lumina galbena in isofaza pentru cele din fata si continua pentru cele din spate. Aceste semnale indica axul senalului navigabill; neluminoase devin semnale B.6 (Anexa 8-D.F.N.D).L E G E N D A 6) - SEMNALE DE TRAVERSARE instalate pe malul stang (simplu si dublu). Stalpul este vopsit in culoarea alba si are montat in partea superioara, sub platforma lampii, panoul indicator al traversarii, vopsit in culoare alba,care formeaza cu axul vertical al stalpului un unghi de 50-60 grade. Un panou rombic vopsit in culoarea galbena si la mijloc o banda verticala de culoare neagra este instalat la mijlocul stalpului, perpendicular pe axul senalului. Ele au lumina galbena cu grupe de eclauri indicatoare. Daca semnalul indica doua traversari, el va avea doua panouri. Aceste semne indica inceputul si sfarsitul traversarii senalulului navigabil, de la un mal la celalalt. Neluminoase devin semnale B.4 (Anexa 8-D.F.N.D.). 7) - SEMNALE DE TRAVERSARE instalate pe malul drept (simplu si dublu). Stalpul este vopsit in culoarea alba si are montat in partea superioara, sub platforma lampii, panoul indicator al traversarii, vopsit in culoare alba,care formeaza cu axul vertical al stalpului un unghi de 50-60 grade. Un panou patrat vopsit in culoarea galbena si la mijloc o banda verticala de culoare neagra este instalat la mijlocul stalpului, perpendicular pe axul senalului. Ele au lumina galbena cu grupe de eclauri indicatoare. Daca semnalul indica doua traversari, el va avea doua panouri. Aceste semne indica inceputul si sfarsitul traversarii senalulului navigabil, de la un mal la celalalt. Neluminoase devin semnale B.3 (Anexa 8-D.F.N.D.). 8) - GEAMANDURI, scondri sau jaloane cu partea caracteristica vizibila de forma conica, vopsita in culoarea verde. Ele au lumina verde intermitenta si macheaza limita stanga si directia senalului navigabil, precum si punctele periculoase de pe malul stang (epave, obstacole etc.). Pot fi si neluminoase. 9) - GEAMANDURI, scondri sau jaloane cu partea caracteristica vizibila in forma cilindrica, vopsita in culoarearosie. Ele au lumina rosie intermitenta si marcheaza limita dreapta si directia senalului navigabil, precum sipunctele periculoase de la malul drept (epave, obstacole etc.). Pot fi si neluminoase. 10) - GEAMANDURI, scondri sau jaloane cu partea caracteristica vizibila in forma sferica, vopsita in benzi orizontale alternative rosii si verzi. Ele au lumina alba in isofaza si macheaza punctele periculoase aflate in senal (epave, obstacole etc) sau arata ca exista doua senaluri navigabile si ca navigatia se poate face pe ambele parti. Pot fi si neluminoase. 11) - SCONDRII. Aceste semnale au partea caracteristica vizibila de aceeasi forma si culoare ca si geamandurile respective. Sunt utilizate in acelasi scop ca si geamandurile respective si le completeaza sau le inlocuiesc pe acestea. 12) - JALOANELE. Pot fi de mal drept (rosii) sau stang (verzi) si au partea caracteristica de aceeasi forma si culoare ca si geamandurile si scondrii respectivi, ii completeaza si inlocuiesc pe acestia.

In afara acestor semnale, conform recomandarilor Comisiei Dunarii cuprinse in ''D.F.N.D.'' 1991, Budapeste, pe maluri s-au mai instalat semnale de interzicere, obligatie, restrictie si recomandare. Semnalizare de zi Gr,R - Geamandura rosie mare Geamandura rosie mica, de fibra Gv,V - Geamandura verde mare gv - Geamandura verde mica, de fibra Grv - Geamandura bifurcatie mare grv - Geamandura bifurcatie mica Pr - Geamandura parcare mare rosie pr - Geamandura parcare mica rosie Pv - Geamandura parcare mare verde pv - Geamandura parcare mica verde Sr - Scondru metalic rosu sr - Scondru lemn rosu Sv - Scondru metalic verde sv - Scondru lemn verde Srv - Scondru metalic bifurcatie srv - Scondru lemn bifurcatie Jr - Jalon metalic rosu jr - Jalon lemn rosu Jv - Jalon metalic verde jv - Jalon lemn verde Jrv - Jalon metalic bifurcatie jrv - Jalon lemn bifurcatie B1 - Semnal pozitie mal drept B2 - Semnal pozitie mal stang B3 - Semnal traversare mal drept B4 - Semnal traversare mal stang B5 - Jalon de aliniament mal drept B6 - Jalon de aliniament mal stang C3 - Semnal costier bifurcatie senal Semnalizare de noapte GR, - Geamandura luminoasa rosie pe acetilena GRe - Geamandura luminoasa rosie electrica GV - Geamandura luminoasa verde pe acetilena GVe - Geamandura luminoasa verde electrica GA - Geamandura ape sigure cu lumina alba GAe - Geamandura de bifurcatie cu lumina alba PR - Geamandura rosie luminoasa parcare PRe PV - Geamandura verde luminoasa parcare PVe FR - Far cu lumina rosie, mal drept FRe FV - Far cu lumina verde, mal stang FVe FG - Far cu lumina galbena FGe FA - Far cu lumina alba, bifurcatie FAe,Fa

TEHNICA SEMNALIZARII PENTRU NAVIGATIE PE CAILE NAVIGABILE INTERIOARE


Pentru a naviga in conditii de siguranta deplina, este nevoie si de amplasarea judicioasa a semnalelor de navigatie. Acestea confera posibilitati de orientare cu atat mai bune ca cat sunt mai corect si complet amplasate. Corectitudinea isi are izvorul in aplicarea exacta a regulilor de marcare a limitelor stanga si dreapta a senalului navigabil precum si a axului senalului. Semnalizare completa inseamna o amplasare continua a semnalelor pe intreg sectorul de navigatie, fara pauze mai mari decat cele normate, care sa permita navigatia din semnal in semnal atat la vedere cat si pe radar, adica atat noaptea si ziua cat si in conditii de vizibilitate redusa. Pentru a intelege cum se realizeaza o asemenea semnalizare este necesar sa cunoastem definitiile balizajului plutitor si de coasta si regulile referitoare la distantelede vizibilitate in conditii normale si prin aparatura radar.Definitii ale semnalelor plutitoare si de coasta care balizeaza senalul si pericolele de nabvigatie.

A BALIZAJ PLUTITOR
A.1. Geamanduri, luminoase si neluminoase scondri si jaloane pentru dreapta marcheaza limitele senalului si directia sa; ele balizeaza partea dreapta a senalului si pericolele de la malul drept.

Geamandura

Scondru

Jalon

A.2. Geamanduri, luminoase si neluminoase, scondri si jaloane pentru stanga marcheaza limitele senalului si directia sa, ele balizeaza partea stanga a senalului si pericolele de la malul stang.

Geamandura

Scondru

Jalon

A.3. Geamanduri luminoase si neluminoase, scondri si jaloane de jonctiune si de bifurcatie semnaleaza jonctiunea si bifurcatia senalului si in afara de aceasta balizeaza pericolele de navigatie situate in senal. Navele care naviga in aval si in amonte pot lasa aceste semnale fie la babord, fie latribord.

Geamandura

Scondru

Jalon

A.4. Geamanduri luminoase si neluminoase si scondri care indica axa senalului. Pe o intindere de apa larga lipsita de pericole de navigatie, ele pot marca axa senalului. A.5. Geamandurile luminoase pentru dreapta care marcheaza locul de stationare fata de partea dreapta a senalului. A.6. Geamandurile luminoase pentru stanga care marcheaza locurile de stationare fata de partea stanga a senalului.

B BALIZAJ DE COASTA
B.1. Lumina de coasta (far) de pe maluldrept arata aproximativ directia senalului in raport cu malul; cu semnalele plutitoare, ea balizeaza senalul acolo unde acesta se apropie de malul drept si serveste in acelasi timp ca punct de reper. B.2 Lumina de coasta (far) de pe malul stang arata aproximativ directia senalului in raport cu malul; cu semnalele plutitoare ea balizeaza senalul acolo unde acesta se apropie de malul stang si serveste in acelasi timp ca punct de reper. B.3. Semnalul de traversare de la malul drept (simplu si dublu) indica inceputul si sfarsitul traversarii senalului de la un mal la altul. B.4 Semnalul de traversare de la malul stang (simplu si dublu) indica inceputul si sfarsitul traversarii senalului de la un mal la altul. B5.Aliniament de traversare de la malul drept format din doua panouri galbene tip.B3 unul pozitionat anterior si celalalt posterior. B6. Aliniament de traversare de la malul stang format din doua panouri galbene tip. B4 unul anterior si celalalt posterior

C.1 Semnalul de coasta care indica punctele periculoase de la malul stang; este un semnal auxiliar care arata orice lucrare care patrunde in senal (dig, epiu, etc.); el poate servi de asemenea la balizarea punctelor proeminente inundabile in perioada apelor mari. C.2 Semnalul de coasta care indica punctele periculoase de la malul stang; este un semnal auxiliar care arata orice lucrare care patrunde in senal (dig, epiu, etc.); el poate servi de asemenea la balizarea punctelor proeminente inundabile in perioada apelor mari.

C3. Semale costiere mediane care se instaleaza acolo unde trecerea este posibila pe ambele parti Este format prin imbinarea C1 cu C2:

INTENSITATEA SI DISTANTA DE VIZIBILITATE A LUMINILOR NAVELOR


1. Luminile navelor, in functie de intensitatea luminoasa, se impart in trei tipuri: lumini obisnuite; -alba -rosie/verde -galbena -albastra lumini clare; -alba -rosu/verde -galbena lumini puternice; -alba 5,9 6,5 km. 3,9 5,3 km; 2,8 5,0 km; 2,9 4,6 km 1,6 2,5 km; 1,7 3,2 km; 2,3 3,0 km; 1,0 2,3 km

2. Luminile colorate se obtin de obicei, cu ajutorul unei surse de lumina alba si un filtru colorat, sau cu un dispozitiv optic colorat. Sectoarele cromatice stabilite pentru aceste lumini sunt aratate an Anexa nr.4. Filtrul colorat sau dispozitivul optic colorat, sunt filtre selective. Valoarea coeficientului de transmitere a acestor filtre, depinde deci, de compozitia spectrala a radiatiei incidente, care este sursa de lumina. In practica, se aplica urmatorii coeficienti de transmitere pentru filtre luminoase: - rosu sau verde: - galben: - albastru: = 0,10 la 0,20 = 0,40 la 0,60 = 0,02

Metode folosite la protejarea senalului prin reflectoare de radiolocatie Probleme generale


In afara de constructia indicatoarelor plutitoare la standardul minim cerut,pentru a putea fi descoperite cu ajutorul radarului la o distanta eficienta navigatiei ,nu de mica importanta este si faptul ca organele competente din tarile dunarene folosesc aceste indicatoare si pentru protejarea senalului, pe baza unor principii uniforme coroborate cu specificul conditiilor locale. Metodele de protejare cu indicatoare vizuale incluse in recomandarile Comisiei Dunarene nu satisfac pe deplin cerintele de securitate a navigatiei cu ajutorul radiolocatiei. Semnalul aparut pe ecran arata doar locul indicatorului plutitor, dar forma sa si culoarea nu se definesc. Din punct de vedere al vizibilitatii pe ecranul radiolocatorului, indicatorul de protectie, metodele pasive (reflectoarele de colt ) asigura o reflectare satisfacatoare numai a indicatoarelor plutitoare. Amplasarea reflectoarelor pasive de colt nu rezolva problema localizarii indicatoarelor de mal ( de exemplu a indicatorului de defileu ), astfel incat in conditiile de pe Dunare, semnalele generate de reflectoarele de colt se unesc cu cele de pe mal. Astfel de semne care nu sunt plasate pe apa ( de exemplu indicatoarele de mal )sunt descoperite de radiolocator numai prin intermediul indicatoarelor plutitoare, cu exceptia reflectoarelor de colt plasate la pilonii podurilor, care se disting bine pe ecran. Descoperirea eficienta a indicatoarelor de mal se poate realiza doar prin folosirea reflectoarelor active. Ele se pot plasa in mod sigur pe orice fond topografic, dar presupun o constructie complicata si costisitoare pentru indicatorul de mal. Ca urmare a celor prezentate mai sus, pentru evidentiereape ecranul radar a indicatoarelor de mal se are in vedere doar metoda pasiva, adica prin intermediul reflectoarelor radioplutitoare.

Metode de protejare a laturilor senalului


Pe ecranul radiolocatorului forma si culoarea luminilor indicatoarelor plutitoare si de mal nu se observa. Pilotul poate stabili ce margine protejeaza acestea pe baza cunostintelor despre senal si despre pozitia semnalelor, in raport cu malul, reprezentate pe ecran. In cazul schimbari senalului, cand pozitia indicatoarelor plutitoare in raport cu malul se schimba de asemenea, se pot crea astfel de formatiuni de indicatoare plutitoare, mai ales pe bancurile de nisip, despre a caror eficienta este evidenta. In astfel de cazuri indicatorul incorect interpretat poate deveni un pericol.Instrumentele de dragare, navele care se scufunda in senal pot fi de asemenea cauzele unor situatii de avarii, asa cum indicatoarele vizuale ( pavilioane, globuri, culori ) nu sunt descoperite de radiolocator. Pentru a evita pericolele amintite trebuie asigurata detectarea pe ecran a indicatoarelor de protejare a marginilor senalului. Pe rauri, cel mai simplu mijloc de realizare a detectarii indicatoarelor plutitoare de pe dreapta si de pe stanga consta in dublarea

indicatoarelor plutitoare pe o singura parte a senalului. De exemplu, pentru indicatoarele plutitoare de pe partea stanga se instaleaza 2 indicatoare unul dupa altul la o distanta mai mare ce realizeaza putere pe distanta. Astfel, indicatorul sting apare pe ecran ca un al doilea semnal, iar cel drept ca un semnal intr-un singur punct. Util ar fi sa fie dublate indicatoarele verzi plutitoare de pe stanga cu un indicator in forma de triunghi, astfel incat suprafata efectiva de reflectare a acestuia sa nu fie mare.Totusi, modalitatea de instalare a indicatoarelor duble, fara a lua in seama faptul ca este cea mai simpla, are cateva neajunsuri, ca, de exemplu, posibilitatea deplasarii unuia din cele 2 indicatoare, dificultati tehnice, cheltuieli suplimentare. Se recomanda folosirea unor indicatoare separate pe ambele maluri. In anumite situatiI, pentru a evita confuziile pentru pilotaj este necesara instalarea unui indicator corespunzator pe malul opus.

Indicatoarele de mal
Este bine cunoscut faptul ca pilotul se orienteaza in principal dupa repere naturale si artificiale si dupa indicatoarele de mal. Instalarea unor reflectoare pasive pe indicatoarele de mal nu da rezultate, astfel incat pe ecran se unesc cu fondul terenului, si nu pot fi deosebite nici macar pe malurile netede. Localizarea pe ecranul radarului a locului de amplasare a indicatorului de mal este posibila doar in acel caz daca in imediata lui apropiere ( sub mal, langa indicatorul de mal ) se instaleaza un indicator plutitor echipat cu un reflector de radiolocatie.Pentru completarea indicatoarelor de mal cu reflectoare plutitoare trebuie sa se tina seama de recomandarile Comisiei Dunarene referitoare la navigatia intre indicatoare ( instruirea referitoare la amplasarea indicatoarelor in conditii de navigatie pe Dunare, partea I ) si la obstacolele aparute in senal. Reflectoarele de radiolocatie marcate cu indicatoare de mal luminoase trebuie sa fie vizibile pe ecran din orice punct al senalului pana in momentul cand sunt necesare pentru orientarea pilotilor. Pe o distanta mare descoperirea indicatorului plutitor ce arata locul de instalare al indicatorului luminos de mal influenteaza semnificativ capacitatea de orientare.In afara de aceasta, distanta dintre reflectorul plutitor si mal determina capacitatea de receptie de la o distanta eficienta a statiei de radiolocatie. Datorita faptului ca puterea obtinuta in unghi depinde de distanta, atunci, cu atat mai mult trebuie ca reflectorul plutitor sa fie instalat mai departe de mal. Totusi nu trebuie ca aceasta distanta sa fie marita prea mult, pentru ca in cazul traversarii senalului in apropierea malului, reflectorul plutitor poate sa fie pozitionat eronat,in senal. Pentru determinarea distantei de mal la care poate fi plantat reflectorul plutitor corespunzator indicatorului luminos de mal, s-au facut experiente practice, in defilee de dimensiuni diferite.Sa stabilit astfel ca reflectorul plutitor instalat la 30 de metri de linia malului emite un semnal de la mal care se distinge pe ecran pe o distanta de circa 1,5 km. Pe o distanta mai mare nu se obtine semnalul pe ecran si reflectorul plutitor se confunda cu semnalele liniilor de mal. Un astfel de semnal, care se distinge de linia malului poate fi receptionat si de la barcile acostate la mal, de aceea reflectorul plutitor instalat la 30 metri de mal nu poate asigura pentru navigatie localizarea sigura la o distanta mai mare de 1,5 km.Din aceasta constatare rezulta ca pentru protejarea defileelor a caror lungime este mai mare de 1,5 km. trebuie sa se instaleze in afara de reflectoarele plutitoare, care indica semnalele luminoase ale malurilor defileelor, un reflector ajutator de radiolocatie la jumatatea distantei defileului. In aceleasi locuri, unde in raport de conditiile locale reflectoarele plutitoare pot fi instalate la o distanta mai mare de mal, nu sunt necesare reflectoare plutitoare suplimentare. Totusi, trebuie sa remarcam faptul ca, modalitatea expusa de protejare se poate folosi doar pe sectorul mai aval de Gonyu. In zona amonte de Gonyu, senalul fiind ingust si trecand prin apropierea malului nu este posibila instalarea reflectoarelor plutitoare mai departe de 10 metri de mal. Totusi un astfel de indicator apare pe ecran ca un semnal izolat doar la 300 metri. Problema marcarii cu

indicatoare luminoase de mal poate fi rezolvata pe sectorul de sus al Dunarii doar printr-o metoda activa sau printr-o asezare mai deasa a reflectoarelor de radiolocatie. Se poate recomanda de asemenea ca spre deosebire de metodele expuse mai sus, indicatoarele luminoase de mal sa fie marcate prin reflectoare plutitoare instalate nu pe aceeasi parte, ci pe linia indicatorului de mal, pe partea opusa senalului, cu indicator de recunoastere, corespunzator marginii senalului.

Marcarea deschiderilor podurilor navigabile


Localizarea prin radar a deschiderilor podurilor navigabile este posibila numai la acele poduri a caror proeminenta a pilonilor pe partea pe unde trec navele este mai mare sau egala cu gabaritul permis. O astfel de situatie favorabila este posibila doar pentru putine poduri. In general deschiderea podurilor navigabile si a pilonilor nu se distinge pe ecran prin modalitatile expuse in continuare. Protejarea deschiderilor podurilor navigabile cu ajutorul reflectoarelor plutitoare. Pentru protejarea deschiderilor podurilor navigabile este important sa se marcheze marginile senalului. Metoda permisa pe distanta determina distanta reflectoarelor plutitoare de la pilon si a reflectoarelor duble unul fata de celalalt. Daca podul este construit la cotul raului si daca la distanta de 60 metri exista un reflector plutitor plantat, exista pericolul ca acesta sa fie distrus si de aceea reflectorul plutitor instalat aproape de pilon trebuie sa se afle la 15 metri de el. Deschiderea podurilor navigabile pe sub care trecerea se efectueaza intr-o singura directie se marcheaza doar pe partea drumului de acces, iar deschiderile, pe unde trecerea se face in ambele parti se marcheaza prin indicatoare plutitoare pe ambele parti. Daca deschiderea navigabila se afla langa mal, atunci trebuie marcat doar pilonul, iar marcarea liniei malului se realizeaza in raport de conditiile locale. Protejarea deschiderii podurilor navigabile cu ajutorul reflectoarelor de colt executate odata cu constructia podului.Marcarea deschiderilor podurilor navigabile se poate realiza de asemenea cu ajutorul reflectoarelor de colt montate pe piloni sau pe pod. In astfel de situatii lungimea constructiei, adica distanta de la pod la reflector trebuie sa corespunda cerintelor . Pe baza aplicatiilor de la punctele dinainte, in conditiile de pe Dunare aceasta distanta trebuie sa asigure aparitia clara pe ecran a punctului reflectorului ( aproximativ 15 metri). Avind in vedere ca reflectoarele de colt sunt realizate din foi de aluminiu, greutatea lor e minima si cerintele de rezinstenta pentru constructia de sustinere sunt mici. Prin aceasta metoda se pot marca bine doar acele deschideri ale podurilor care sunt ingustate din cauza lucrarilor din piatra sau din alte cauze. Reflectoarele de radiolocatie instalate pe poduri, din faza de constructie reprezinta o mare securitate in raport cu protejarea cu indicatoare plutitoare, pentru ca ele nu pot fi deplasate si chiar in perioada gheturilor, acestea protejeaza bine deschiderile navigabile.

Densitatea indicatoarelor
Tarile riverane stabilesc in conformitate cu recomandarile Comisiei Dunarene, cantitatea, locul de amplasare si tipul indicatoarelor plutitoare pe cotele joase, medii si inalte ale apelor. Densitatea stabilita a indicatoarelor plutitoare asigura, in general, cerintele navigatiei cu ajutorul radarului pe cotele joase si medii in conditiile echiparii fiecarui indicator plutitor cu un reflector de radiolocatie.Trebuie, de asemenea, sa remarcam ca luand in calcul specificul navigatiei cu ajutorul radarului, inicatoarele plutitoare trebuie sa se afle la o asemenea distanta unul de altul, incat prin folosirea a ceea ce este caracteristic pentru sectorul Dunarii, in orice situatie pe ecran sa apara imaginea a doua indicatoare ( de exemplu pe sectorul mai jos de Gonyu 1,6 km prin urmare indicatoarele plutitoare trebuie sa se afle la o distanta unul de celalalt nu mai mare de 1500 1600 m ). Pe sectoarele, unde aceasta cerinta nu satisface conditiile de navigatie la ape mici si medii, trebuie sa se instaleze, in mod rational, indicatoare plutitoare de radiolocatie

suplimentare. Cand administratiile indeparteaza o mare parte din indicatoarele de protejare, navigatia in perioada apelor mari nu satisface cerintele expuse mai sus. Pentru navigatia cu ajutorul radarului indicatoarele plutitoare servesc nu doar pentru marcarea marginii senalului in absenta mijloacelor de orientare de pe mal dar si pentru determinarea locului unde se afla navele. De aceea numarul indicatoarelor la ape mari trebuie marit pe acele sectoare ale Dunarii. Si la nivelele mari este necesar, din punct de vedere al sigurantei navigatiei, ca aceasta sa se efectueze de la un indicator la altul. Reflectoarele plutitoare care sunt indicatoare importante de mal ( de exemplu lumini de mal, indicatoare pentru defilee ) trebuie sa fie plantate indiferent de nivelul apei. In afara de problemele expuse mai sus pentru navigatia cu ajutorul radarului trebuie bine semnalizat senalul de navigatie indiferent de nivelul apei .

Protectia reflectoarelor plutitoare de pericolul deplasarii.


Pentru navele care navigheaza cu ajutorul radarului, din cauza restrictionarii orientarii pe mal, deplasarea reflectorului plutitor poate duce la avarii importante. Prin urmare, deosebit de important este faptul ca in acelasi timp cu trecerea pe reflectoarele de radiolocatie stabilitatea amplasarii indicatoarelor plutitoare sa fie mare. In acest scop trebuie sa se ancoreze ferm in toate pozitiile in care exista nevoie de semnalizare considerand existenta unui pericol minim pentru navele ce navigheaza in conditii de ape mici. Pentru stabilizarea amplasarii indicatoarelor plutitoare este foarte important sa se foloseasca ancore netede biplane, a caror inaltime maxima deasupra fundului apei sa nu depaseasca 20 de cm. Pentru asigurarea rezistentei cablului de ancorare trebuie sa i se aleaga lungimea si tipul constructiv cel mai eficace. Este deosebit de important ca geamandurii sa i se ataseze un lant cu un diametru mare, a carui greutate sa nu permita ancorei sau sa-si schimbe locul. Pentru protejarea digurilor paralele sau a altor constructii situate in apropierea senalului in locul reflectoarelor plutitoare este bine sa se foloseasca reflectoare instalate pe stalpi, pentru ca acestea nu sunt expuse lovirii si nici pericolului deplasarii. . Metode de evitare a perturbatiilor (parazitilor) periculoase provocate de liniile aeriene si de poduri. Constructia podurilor si a liniilor aeriene peste rauri produc pe ecranul radar perturbatii periculoase, care pot sa mascheze obiectul observatiilor. In cazul liniilor aeriene apar perturbatii sub forma unui obiect ce se misca pe calea navigabila,imaginea putand fi confundata cu ce a unui convoi sau nave.

Podurile
Ca regula generala doar podurile din otel produc perturbatii periculoase, podurile din beton nu.Pentru evitarea acestor reflexii periculoase se pot aplica dispozitive speciale. De exemplu, o retea metalica care la construirea podurilor noi trebuiesc prevazute chiar de la inceput .Experienta a demonstrat ca perturbatiile periculoase nu apar in situatiile cand: grinda de jos a podului are forma unei cutii inchise; se poate elimina formarea unghiurilor de 90 de grade si chiar a reflectoarelor triunghiulare si este suficient daca una din laturile triunghiului se indeparteaza de unghiul drept cu 5o. Liniile aeriene.Protejarea liniilor aeriene de catre reflectoarele de radiolocatie amplasate la o distanta de circa 30 m unul de celalalt de-a lungul liniei, pe cablu separat, da posibilitatea sa se detecteze clar perturbatiile produse de liniile aeriene. Totusi, cablurile de pontoane nu trebuie protejat

ANALIZA SEMNALIZARII PE SECTORUL CUPRINS INTRE KM. FLV. 300 KM. FLV. 520
Lungimea sectorului analizat este de 220 km. In luna Octombrie 2005 se aflau pe pozitie un numar de 31 geamanduri rosii, cu sau fara lumina,38 geamanduri verzi cu sau fara lumina, 6 faruri rosii, 20 faruri verzi, in total semnale rezultand teoretic un semnal la 1,629 km. Tinundu-se cont de recomandarile CEVNI, in sector sunt necesare un numar de 580 semnale plutitoare si costiere destinate navigatiei din care in luna Octombrie 2005 plantate au fost 135. In realitate sectorul se poate imparti in zone cu densitate mica a semnalelor, avand uneori distante de cca. 10 km., si zone cu densitate mare avand cca. 3-4 semnale pe o distanta de cca. 1-2 km.

Comentarii privind amplasarea semnalelor de navigatie


In conformitate cu Regulamentul de navigatie pe Dunare, in sectorul romanesc, al Codului European al semnalizarii pe caile navigabile interioare-CEVNI, coroborat cu analiza si comentariile RECOMANDARILOR CD/SES29/34 semnalizarea plutitoare si de coasta este esentiala pentru navigatia navelor si convoaielor in siguranta. Daca tinem cont de definitiile semnalelor observam ca: -sunt semnalizate limitele stanga si dreapta a senalului,astfel incat conducatorul navei sa le sesizeze permanent, -este semnalizat axul senalului navigabil astfel incat conducatorul sa stie exact si permanent pe ce parte a senalului se afla, -distantele minime de semnalizare trebuie sa nu fie mai mari decat distantele maxime de vizibilitate optica si radar a luminilor semnalelor rosii si verzi precum si a reflectoarelor pasive radar de pe geamanduri si faruri, -in cazul semnalizarii radar distanta maxima de amplasare a semnalizarii plutitoare purtatoare de reflectoare radar nu trebuie sa depaseasca 1600 metri pe sectorul Dunarii cuprins intre Kelheim si Gonyu si 2000 metri in aval de Gonyu pana la Sulina. Exemplu de amplasare semnale -liniile 1,2,3,4,5, sunt tangente la curba si intersectia lor determina pozitia aproximativa a semnalelor plutitoare; -in cazul in care tangentele se intersecteaza pe mal ,este posibil,daca limita senalului navigabil se confunda cu malul, inlocuirea semnalului plutitor cu semnal de coasta.

In cazul unor curbe stranse semnalizarea plutitoare poate fi amplasata la mai putin de 1000 metri distanta intre semnale, astfel incat sa poata fi sesizate limitele senalului navigabil. Permanent, ziua sau noaptea, conducatorul navei trebuie sa sesizeze limitele stangadreapta ale senalului navigabil direct sau cu ajutorul aparaturii radar. Exemplu de indicare a traversarii axului senalului navigabil de la un mal la altul.

Modul de semnalizare a axului senalului la traversare Comentarii privind amplasarea semnalelor de navigatie

In conformitate cu Regulamentul de navigatie pe Dunare, in sectorul romanesc, al Codului European al semnalizarii pe caile navigabile interioare -CEVNI, coroborat cu analiza si comentariile RECOMANDARILOR CD/SES29/34 semnalizarea plutitoare si de coasta este esentiala pentru navigatia navelor si convoaielor in siguranta. Daca tinem cont de definitiile semnalelor observam ca: -sunt semnalizate limitele stanga si dreapta a senalului,astfel incat conducatorul navei sa le sesizeze permanent,

-este semnalizat axul senalului navigabil astfel incat conducatorul sa stie exact si permanent pe ce parte a senalului se afla, -distantele minime de semnalizare trebuie sa nu fie mai mari decat distantele maxime de vizibilitate optica si radar a luminilor semnalelor rosii si verzi precum si a reflectoarelor pasive radar de pe geamanduri si faruri,

In cazul unor curbe stranse semnalizarea plutitoare poate fi amplsata la mai putin de 1000 metri distanta intre semnale, astfel incat sa poata fi sesizate limitele senalului navigabil. Permanent, ziua sau noaptea, conducatorul navei trebuie sa sesizeze limitele stanga-dreapta ale senalului navigabil direct sau cu ajutorul aparaturii radar.