Sunteți pe pagina 1din 29

Tutorial 1 1.Rezerva minima obligatorie -aplicatii 2.Taxa scontului -aplicatii 3.Dobanda simpla 4.Dobanda compusa - aplicatii 5.

Dobanda cont curent -aplicatii 6.Open market aplicatii

INSTRUMENTELE DE POLITICA MONETARA ALE BANCII DE EMISIUNE Setul de instrumente i proceduri prin care banca central implementeaz politica monetar n vederea atingerii obiectivului su fundamental formeaz cadrul operaional al politicii monetare. Principalele instrumente de politic monetar pe care BNR le are la dispoziie conform reglementrilor n vigoare sunt: rezervele minime obligatorii (RMO) taxa scontului operaiunile de pia monetar facilitile permanente acordate instituiilor de credit REZERVA MINIMA OBLIGATORIE Este una dintre politicile monetare a bancii centrale, se constituie din resursele atrase de bancile comerciale, in lei si in valuta, pastrate in conturi deschise la banca centrala. Politica rezervelor obligatorii vizeaza sporirea, respectiv micsorarea sumelor detinute de banca comerciala la banca centrala, acest lucru afectandu-i capacitatea de creditare. Funciile principale ale mecanismului RMO constituite n lei sunt cea de control monetar (aflat n strns corelaie cu cea de gestionare a lichiditii de ctre BNR) i cea de stabilizare a ratelor dobnzilor de pe piaa monetar interbancar. Rolul major al RMO n valut este acela de a tempera expansiunea creditului n valut.

Relatia de calcul: Rm= rezerva minima obligatorie i = tipul de depozit bancar ri = rata minima obligatorie corespunzatoare depozitelor de i di = marimea absoluta a depozitelor de tip i

Valuta: 25 % LEI = 15 % Rata de dobanda EUR: 0,84 % USD: 0,48 % RON: 1,47 %

Daca consideram existenta unei rate minime ale rezervelor obligatorii calculata ca valoare medie a ratei in functie de tipurile de depozit, atunci utilizam relatia:

Aplicatii. 1.Intr-o tara, legislatia bancara in vigoare prevede obligatia bancilor comerciale de a-si consitui rezerve minime obligatorii in urmatoarele cote: 15 % pentru depozitele la vedere 10 % pentru depozitele pe termen scurt 5 % pentru depozitele pe termen lung Sa se aprecieze modul de respectare a acestei obligatii la o banca comerciala potrivit datelor urmatorului bilant:

ACTIVE Casa Depozite constituite la B.C. Depozite constituite la alte banci Obligatiuni de stat Credite acordate Alte active TOTAL ACTIVE

Sume 1.000 4.300 1.500 2.700 27.500 4.000 41.000

PASIVE Depozite la vedere Depozite pe termen scurt Depozite pe termen lung Capital Alte pasive TOTAL PASIVE

Sume 20.000 10.000 5.000 2.500 3.500 41.000

Rezolvare Stabilim necesarul de resurse obligatorii 20.000 x 15 % = 3.000 10.000 x 10 % = 1.000 5.000 x 5 % = 250 TOTAL = 4.250 Depunerile la Banca centrala sunt de 4.300 Pozitia bancii comerciale: 4.300 4.250 = 50 Desi banca comerciala are un excedent de RMO de 50. 3.In conditiile in care activele B.C. sunt constituite din: - aur si devize : 5.000 u.m. - bonuri de tezaur : 6.000 u.m. - credite acordate: 21.000 u.m. In timp ce volumul depozitelor aflate la bancile comerciale este de 45.000 u.m., bonurile de tezaur in portofoliul bancilor comerciale sunt de 5.000 u.m., iar cota de RMO este 15 %. Se cere: a) sa se intocmeasca bilantul B.C. si bilantul centralizat pentru bancile comerciale, sa se deteremine volumul creditelor acordate in economie de catre bancile comerciale b) sa se stabileasca posibilitatile de reducere a creditelor acordate in economie de catre bancile comerciale prin urmatoarele modificari: cresterea cotei RMO la 20 % vanzarea bonurilor de tezaur de catre B.C. catre bancile comerciale in valoare de 1.000 u.m.

Rezolvare a ) Sistemul RMO = 45.000 x 15 % = 6.750 u.m. B.C. ACTIVE Sume PASIVE Aur si devize 5.000 R.M.O. Bonuri de tezaur 6.000 Bancnote emise Credite acordate 21.000 TOTAL ACTIVE ? TOTAL PASIVE

Sume ? 6.750 X ?

Bancnote emise = 32.000 6.750 = 25.250 u.m. bancile comerciale (centralizat) ACTIVE Sume PASIVE R.M.O. ? 6.750 Depozite Bonuri de tezaur 5.000 Credite acordate in economie Y TOTAL ACTIVE 45.000 TOTAL PASIVE Credite acordate = 45.000 (6.750 + 5.000) = 33.250 b) R.M.O. = 45.000 x 20 % = 9.000 u.m. ACTIVE Aur si devize Bonuri de tezaur Credite acordate TOTAL ACTIVE Sume 5.000 5.000 22.000 ? B.C. PASIVE R.M.O. Bancnote emise TOTAL PASIVE Sume 9.000 X ?

Sume 45.000

45.000

Bancnote emise = 32.000 9.000 = 23.000 bancile comerciale (centralizat) ACTIVE Sume PASIVE R.M.O. 9.000 Depozite Bonuri de tezaur 6.000 Credite acordate in economie Y TOTAL ACTIVE 45.000 TOTAL PASIVE

Sume 45.000

45.000

Credite acordate = 45.000 (9.000 + 6.000) = 30.000 Modificarile rezultate: volumul creditelor acordate de catre bancile comerciale s-au redus de la 33.250 u.m. la 30.000 u.m. bonurile de tezaur din portofoliul bancilor comerciale au crescut de la 5.000 u.m. la 6.000 u.m. volumul bancnotelor emise de banca centrala s-a micsorat de la 25.250 u.m. la 23.000 u.m. TAXA SCONTULUI Scontul este o operatiune financiara complexa. Scontul reprezinta o suma de bani egala cu dobanda care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a unei polite, cambii sau a altor titluri financiare, inclusiv comisionul perceput pentru compensarea cheltuielilor efectuata cu operatii de scontare si care se retine din valoarea nominala a efectelor de comert.

Taxa scontului este un instrument de politica monetara prin care Banca Centrala poate interveni asupra nivelului dobanzii practicate si a politicii de credit adoptate de catre celelalte banci.

Unde: Sc scontul Ts taxa scontului K capitalul nominal Nz numarul de zile ramase pana la scadenta Randamentul scontului

Kp- capitalul platit, respectiv capitalul nominal mai putin scontul (K Sc) Atunci cand taxa totala de scont este suportata de agentul economic, care cuprinde atat taxa de scont cat si celelalte comisione aplicate de banca, aceasta este definita ca AGIO. AGIO = Sc + comision de acceptare + comision fix + taxa de comision fix

Aplicatii 1.Banca Centrala dintr-o tara vinde, in saptamana a 12 a a anului N bonuri de tezaur. Stiind ca valoarea nominala a titluluyi este de 25.000 u.m. si scadenta peste 90 zile, iar pretul de vanzarea este de 25.725 u.m., sa se determine. a) taxa scontului pentru operatiune din punctul de vedere al debitorului b) randamentul operatiuni din punctul de vedere al creditorului a)

Sc = 25.000 24.725 = 275 u.m.

b)Randamentul

Dupa cum se poate observa randamentul operatiunii este mai mare decat taxa scontului. 2.La data de 01.03.N, a fost cumparata o polita la pretul de 12.000 u.m., cu scadenta 6 luni mai tarziu. Procentul de dobanda este de 10 %. Din motive diverse posesorul se prezinta la scontare cu o luna mai devreme. Se cere: a) valoarea nominala a politei la scadenta (valoarea finala) b) valoarea politei la momentul scontarii (cursul politei) c) valoarea scontului Rezolvare

a)

Valoarea politei la scadenta, peste 6 luni ar fi 12.600, daca ea nu ar fi instrainata inainte. b) Daca polita se sconteaza dupa 5 luni, adica cu o luna inainte de scadenta se va obtine un venit de 12.500 u.m. c)Valoarea scontului = 12.600 12.500 = 100 u.m. 3. La data de 23.02.anul N se aduce pentru scontare un efect de comert cu o valoare de 10.000 u.m., a carei scadenta este peste 3 luni. Procentul de scont existent este de 15 .

Comisionul de acceptare al operatiunii este 0,6%, comisionul pe efect este de 12 u.m., taxa de comision fix 20%. Din partea bancii se mai adauga 2 zile. Sa se determine: a) valoarea AGIO b)taxa de scont modificata (TSM) Rezolvare a) Durata operatiunii= 3 x 30 + 2 = 92 zile

comisionul fix = 12 u.m. taxa de comision fix = 12 x 20% = 2,4 u.m. AGIO = Sc + comisionul de acceptare + comision fix + taxa de comision fix AGIO = 383,33 + 15,33 +12 + 2,4 = 413,06 u.m. b)Taxa de scont modificata

TSM >TS lucru normal, deoarece AGIO cuprinde si celelalte comisioane

3. O polita a fost emisa la data de 01.05.anul N. Daca scadenta ei ar fi peste 2 ani de la emisiune, atunci ar avea valoarea nominala de 1.265.625 u.m., iar daca scadenta ar fi peste patru ani de la emisiune, atunci valoarea nominala ar fi de 1.601.806 u.m. In aceste conditii sa se determine: a) valoarea si procentul de emisiune ale politei b) valoarea finala a politei peste trei ani si noua luni de la emisiune c) scontul comercial si valoarea scontata a politei scadente peste patru ani daca ea se vinde unei banci cu trei luni inainte de scadenta, in urmatoarele conditii: taxa scontului: 14 % comision de acceptare: 3 % comision fix pe efect: 2.500 u.m.

Rezolvare

taxa pe comision fix: 10 % se adauga trei zile de la banca

a) Notam cu i procentul de emisiune(randamentul) si Vp valoarea politei , Vf valoarea finala

b) Valoarea politei peste 3 ani si 9 luni de la emisiune [ ( )]

c) S = valoarea scontului

Nz=30 x 3 + 3 = 93 zile

Comision fix = 2.500 u.m.

Taxa pe comision fix = 10 % x 2.500 = 250 u.m. AGIO = Sc + comisionul de acceptare + comision fix + taxa de comision fix AGIO = 28.933,33 + 6.200 +2.500 + 250 = 37.883,33 u.m.

Valoarea scontata = Val. politei AGIO = 800.000 - 37.883,33 = 762.116,67 u.m.

DOBANDA SIMPLA

Dobanda represinta pretul banilor in decursul timpului. Dobanda este aceea parte din profit pe care un intreprinzator, un debitor, o cedeaza unui creditor (banca, persoana juridica sau fizica), sub forma de plata, la scadenta stabilita ulterior, pentru un imprumut in baza contractului de credit incheiat intre cei doi parteneri.

Dobanda este analizata in legatura cu imprumuturile banesti si considerata in sens restrans, ca reprezinta:

plata pentru o suma imprumutata (Guitton Henri, Economie politique); recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada de timp (Keynes, Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor); partea din plusvaloare incasata de creditor ( persoana fizica sau juridica ) de la debitor, ca plata pentru capitalul de imprumut cedat (Kiritescu, Moneda. Mica enciclopedie); pretul pe care oamenii il platesc pentru a obtine resursele acum in loc sa astepte pana vor castiga banii cu care sa cumpere resursele; - o prima platita pentru a intra in stapanirea curenta a resurselor" (Heyne, Modul economic de gandire).

Dobanda poate fi: fixa sau variabila, care se percepe periodic in fuctie de conditiile pietei simpla sau compusa

In sistemul bancar dobanda simpla - este folosita atunci cand perioadele pentru care se calculeaza aceasta sunt mai mici de un an; in acest caz dobanda aferenta se incaseaza (nu se capitalizeaza)

Ds- dobanda simpla Rd rata de dobanda C capitalul initial Nz numarul de zile

Metoda numerelor aceasta metoda consta in descompunerea relatiei de calcul in doua componente: Numarul dobanzii Nd = C x nr. de zile

Divizorul fix, df =

Dobanda simpla antecalculata este dobanda ce se calculeaza inainte de inceperea perioadei plasamentului. Astfel, daca C este capitalul nominal, iar Rd este rata de dobanda, atunci :

si se va deduce din C, Capitalul plasat (Cp) = C Ds Randamentul unui plasament efectuat n condiii de dobnd antecalculat este mai mare dect rata nominal a dobnzii utilizat deoarece investitorul folosete un capital mai mic dect valoarea nominal a activului iar dobnda cu care este remunerat este calculat la valoarea nominal. La finalul perioadei se va incasa C la un capital plasat initial. Rata reala a dobanzii sau rata recalculata va fi stabilita astfel :

Dobanda simpla postacalculata este dobanda ce se calculeaza in mod obisnuit la sfarsitul perioadei de derulare a plasamanetului.

Aplicatii: 1.Un agent economic realizeaza o investitie intr-un titlu bancar in valoare nominala de 4.000 USD, pe o perioada de 30 de zile. Rata dobanzii acordate de banca este de 30 % pe an. Daca calculul dobanzii se efectueaza anticipat (antecalculata), detereminati capitalul plasat de agentul economic precum si rata reala de dobanda.

Suma platita de agentul economic la inceputul perioadei va fi: 4.000 100 = 3.900 USD , la sfarsitul perioadei suma incasata va fi de 4.000 USD. Rata de dobanda efectiva platita de banca va fi mai mare de 30 % pe an, deoarece deponentul nu va investii decat 3.900 USD.

Daca daca dobanda ar fi fost postcalculata, la C=3.900, D= 97,5 2. Se constituie un depozit la banca in suma de 150.000 EURO, pe o perioada de 120 de zile, cu un procent unic de dobanda de 30 % pe an. Sa se calculeze dobanda simpla folosind metoda numerelor.

C = 150.0000 EURO

Nz =120

Rd = 30 %

Nd = C x nr. de zile = 150.000 x 120= 18.000.000

3. O persoana juridica detine un capital in valoarea de 3.000 RON. In scopul unui castig este depus la banca o perioada de 90 de zile, cu o rata a dobanzii de 20 % pe an. Sa se calculeze valoarea capitalului detinut la sfarsitul perioadei, tinand cont de faptul ca banca calculeaza dobanda simpla la sfarsitul perioadei ( dobanda postcalculata). Daca rata de dobanda s-ar fi modificat in a treia zi a depozitului cu 2 p.p. in sens crescator, care ar fi pierderea suportata de client ca urmare a deciziei luate?

Rezolvare

Capital final = 3.000 + 150 = 3.150 RON Pierderea in cazul cresterii cu 2 p.p. a ratei de dob. in a III a zi

Daca depozitul se efectua cu 3 zile mai tarziu, tot pe o perioada de 90 zile.

4.O persoana fizica plaseaza la o banca un capital de 10.000 RON pe 60 de zile, cu o rata a dob. de 7 % pe an. La scadenta, capitalul final rezultat este plasat imediat pe 90 zile cu Rd=8 % pe an. Sa se determine marimea capitalului acumulat de catre deponent dupa 5 luni.

Capitalul dupa 60 de zile: ( ) ( )

Capitalul plasat in continuare

Dobnda acumulat n 5 luni va fi aadar de 302 RON.

6.Un deponend plaseaza pentru 9 luni 5.000 de RON, la o rata nominala a dobanzi de 20 %, in conditiile unei rata anuale a inflatiei de 15 %. Cat va fi dobanda in termeni reali ?

S se determine dobnda ce trebuie pltit pentru un credit de 10.000 RON pe 45 de zile, cu rata dobnzii de 17,5% pe an. Rezolvare :

10.000 17,5 45 218,75 RON 36000 ;

K 10.000 218,75 10.218,75 RON ;


7. Ce capital trebuie mprumutat pe un interval de 180 de zile, cu un procent de dobnd de 30% pe an, pentru a se obine un capital final la scaden de 23.000 RON ? Rezolvare :

K 23.000. 23.000 20.000 RON Nz Rd 180 30 1,15 1 1 36.000 36.000

DOBANDA COMPUSA

Dobanda compusa este forma de calcul a dobanzii ce foloseste principiul capitalizarii, prin aplicarea dobanzii la dobanda. Este folosita atunci cand perioadele pentru care se calculeaza aceasta sunt mai mari de un an. Daca consideram C0 capitalul investit, r rata dobanzii in anul i, i=

Cn capitalul in anul n Dobanda : Dc=Cn C0

Daca sumele anuale nu sunt constante, facandu-se depuneri peste sumele existente in cont, atunci:

Daca dobanda se calculeza compus pe fractiuni de an, atunci avem: pentru un semestru pentru un trimestru pentru o luna:

Aplicatii: 1.Determinati valoarea finala a capitalului de 155.000 u.m. depus la o banca pe o perioada de 3 ani, stiind faptul ca ratele deobanzii sunt: 35 % anul I - 40 % anul II - 50 % anul III

Rezolvare

2. Timp de de 15 ani, la inceputul fiecarui an se depune cate 10.000 u.m., rata de dobanda este 5 % pe an. Determinati valoarea finala a capitalului.

3.Se depune capital la inceputul anului intr-o banca pe o perioada de 3 ani, dupa cum urmeaza: 100.000 RON in primul an, 200.000 RON in anul al II-lea, 50.000 RON, anul al III-lea si ratele de dobanda anuale sunt: 10 %, 20 % si 30 %. Determinati capitalul final.

Rezolvare

An I C1 = 100.000 (1+0,1) = 110.000 RON An II C2 = 110.00 (1+0,2) + 200.000 (1+0,2) = 132.000 + 240.000 = 372.000 RON An III C3 = 132.000 (1+0,3) + 240.000 (1+0,3) + 50.000 (1+0,3) = = 171.600 + 312.000 + 65.000 = 548.600

Sau:

C3 = 100.000 (1+0,1)(1+0,2)(1+0,3) + 200.000 (1+0,2)(1+0,3) + 50.000 (1+0,3) = 548.600

3.Un capital de 200.000 EUR se depune pe 5 ani, iar rata anuala a dobanzii este 10 % si este constanta. Determinati valoarea finala a capitalului.

METODA DIRECTA CU DOBANZI RECIPROCE


Principala caracteristica este aceea ca rata dobanzii este aceeasi atat pentru sumele aflate in debit cat si pentru sumele aflate in credit. Se introduce notiunea de numere de dobanzi debitoare si numere de dobanzi creditoare. Prin numere de dobanzi se intelege produsul dintre suma din cont si perioada ramasa pana la scadenta (sau epoca). Epoza este data pana la care se calculeaza dobanda.

Extras de cont epoca 15.10.N D 10.09 20.09 05.10 C S1C S2C

S1D S2D S3D

15.09 04.10

Numere debitoare si creditoare se vor calcula astfel: Numere debitoare N1D = S1D x (20 +15) zile pana la epoca N2D = S2D x (10 +15) zile pana la epoca N3D = S3D x (10 ) zile pana la epoca Numere creditoare N1C = S1C x (15 +15) zile pana la epoca N2C = S2C x (11 ) zile pana la epoca

Facandu-se diferenta intre suma numerelor creditoare si suma numerelor debitoare si se obtine soldul numerelor care poate fi creditor sau debitor. Sold numere = suma NC suma ND

Aplicatie

1.Sa se calculeze dobanda la contul curent cu o rata a dobanzii de 30 % si sa se stabileasca soldul contului curent la data de 15.10.N pe baza extrasului de cont in lei, aplicand metoda directa cu dobanzi reciproce.

D 27.05 13.07 20.08 18.09 08.10

140.000 100.000 60.000 40.000 15.000 355.000

25.05 15.07 23.08 27.09

C 150.000 60.000 70.000 80.000 360.000

140.000 100.000 60.000 40.000 15.000

Numere debitoare x 141 = 19.740.000 x 94 = 9.400.000 x 56 = 3.360.000 x 27 = 1.080.000 x 7 = 105.000 ND = 33.685.000

150.000 60.000 70.000 80.000

Numere creditoare x 143 = 21.450.000 x 92 = 5.520.000 x 53 = 3.710.000 X 18 = 1.440.000 NC = 32.120.000

Sold numere (debitor) = 33.685.000 32.120.000 = 1.565.000

Sold cont curent(creditor) = 360.000 - 355.000 =5.000

Sold final (creditor) = 5.000 1.304,17 = 3.695,83

METODA DIRECTA CU DOBANZI DIFERITE

Este o metoda de calcul a dobanzii la contul current asemanatoare ca rationament cu metoda directa cu dobanzi reciproce, deosebirea consta in faptul ca rata de dobanda este diferita la sumele debitoare fata de sumele creditoare. Se calculeaza separat suma dobanzii pentru debit si pentru credit, dupa care se face diferenta intre valorile obtinute.

Extras de cont epoca 10.09.N D 10.08 21.08 06.09 C S1C S2C S3C Rd, y % - creditoare

S1D 12.08 S2D 19.08 S3D 04.09 Rd, x % - debitoare

Vom avea o rata de dobanda pentru sumele creditoare si o alta rata de dobanda pentru sumele debitoare. Calculul numerelor debitoare si al numerelor creditoare se face astfel:

Numere debitoare N1D = S1D x 31 zile pana la epoca N2D = S2D x 20 zile pana la epoca N3D = S3D x 4 zile pana la epoca

Numere creditoare N1C = S1C x 10 zile pana la epoca N2C = S2C x 22 zile pana la epoca N3C = S3C x 6 zile pana la epoca

Soldul dob. = suma nr. de dob (C) suma nr. de dob. (D)

Soldul contului curent se obtine facandu-se diferenta intre rulajul creditor si rulajul debitor al contului, dupa care se scade sau se aduna, dupa caz, valoarea dobanzii, in functie de natura acesteia (D/C) si de natura soldului (D/C).

Aplicatie 1.Sa se calculeze dobanda la operatiunile din contul curent in lei aplicand matedia directa cu dobanzi diferite, avand urmatoarele operatiuni reflectate in extrasul de cont. Ratele de dobanda sunt: pentru sumele debitoare 25 % si pentru sumele creditoare 28 %.

Extras de cont, 12.11 D 3.9 15.9 1.10 18.10 2.11 C 16.000 45.000 18.000 56.000 3.000 138.000 5.9 17.9 28.9 25.10 5.11 23.000 65.000 5.000 12.000 4.000 109.000

16.000 45.000 18.000 56.000 3.000

Numere debitoare x 70 = 1.120.000 x 58 = 2.610.000 x 42 = 756.000 x 25 = 1.400.000 x 10 = 30.000 ND = 5.916.000

23.000 65.000 5.000 12.000

Numere creditoare x 68 = 1.564.000 x 56 = 3.640.000 x 45 = 225.000 x 18 = 216.000 x7 = 28.000 NC = 5.673.000

Soldul dobanzii este creditor = 4.412,33 4.108,33 = 304 Sold cont curent = 138.000 109.000 = 29.000 DEBITOR Soldul final al contului curent = 29.000 304 = 28.696 Debitor Soldul final al contului curent = 29.000 304 = 28.696 Debitor

METODA IN SCARA SAU HAMBURGHEZA

Este o metoda cu rationament diferit fata de celelalte doua metode. Ea consta in aranjarea in ordine cronologica a operatiunilor din credit si din debit si stabilirea unui sold partial pe o perioada de timp corespunzatoare duratei dintre doua operatiuni consecutive, indiferent de natura acesteia.

Extras de cont epoca 10.09.N D 10.09 20.09 05.10 C S1C S2C

S1D S2D S3D

15.09 04.10

Pe baza datelor din extrasul de cont se trece la aranjarea in ordine cronologica a operatiunilor din debit si din credit, in vederea stabilirii unui sold partial in functie de numarul de zile dintre operatiuni.

Data 10.09 15.09

Sume D S1D C S1C D S1D

Sold C S1D - S1C

Zile 5 5

Numere S1D x 5 (S1D - S1C) x 5

Natura D D/C

Daca inregistram toate operatiunile in coloana Numere, se va obtine suma numerelor si natura acesteia (D/C).

Aplicatii

1. O firma a efectuat operatiuni de incasari si plati in perioada 25.08 08.10.anul N, potrivit extrasului de cont primit de la banca. Tinand cont ca rata de dobanda reciproca pentru sumele debitoare si creditoare este de 35 %, sa se stabileasca soldul dobanzii si soldul final al contului curent, folosind metoda hamburgheza.

D 29.8 7.9 16.9 25.9 8.10

C 14.000 10.000 6.000 4.000 1.500 35.500 25.8 6.9 10.9 27.9 15.000 6.000 7.000 8.000 36.000

SUME Data 25.8 29.8 6.9 7.9 10.9 16.9 25.9 27.9 8.10 15.10 D 14.000 10.000 6.000 4.000 1.500 C 15.000 6.000 7.000 8.000 -

SOLD D 3.000 2.000 6.000 C 15.000 1.000 7.000 4.000 2.000 500

ZILE

NUMERE

NATURA

4 8 1 3 6 9 2 11 7

60.000 8.000 7.000 9.000 24.000 18.000 12.000 22.000 3.500

C C C D C D D C C

Suma nr. D = 39.000

Suma nr. C = 124.500

Sold numere creditor = 124.500 + 39.000 = 85.500

Sold cont curent = 36.000 35.500 = 500 CREDITOR Sold final creditor = 500 + 83,13 = 583,13 Pe parcursul lunii iulie prin contul curent al unei societati comerciale sunt inregistrare urmatoarele operatiuni:

C 1 iulie depuneri de numerar din casierie C 2 iulie incasarea cecurilor din compensare D 3 iulie plata furnizorului de energie electrica D 4 iulie plata furnizorului de materii prime 12.000 6.000 4.100

1.000

C 5 iulie incasarea unui ordin de plata emis de unul dintre beneficiari societatii 1.450 D 8 iulie rambursarea ultimei transe dintr-un credit, rata lunara 3.125, dob. 75 3.200 D 12 iulie plata unui comision catre banca C 17 iulie tragerea in cont a primei transe dintr-un nou credit D 19 iulie plata dividendelor catre actionari D 24 iulie intocmirea de cecuri Se cere: a) sa se stabileasca continutul extrasului cu epoca 31 iulie b) sa se calculeze soldul dobanzii si soldul final folosind metoda hamburgheza, rata de dobanda este 4 %, soldul initial este creditor, in valoarea de 3.000. 2.500 7.250 2.400 125

SUME Data D C 1.000 + 3000(sold initial) 12000 1.450 2.500 19.950

SOLD D C

ZILE

NUMERE

NATURA

1.7

1.000

1.000

2.7 3.7 4.7 5.7 8.7 12.7 17.7 19.7 24.7 31.7 TOTAL

6000 4.100 3.200 125 7.250 2.400 23.075

725 3.125 -

16.000 10.000 5.900 7.350 4.150 4.025 6.525 -

1 1 1 3 4 5 2 5 7 -

16.000 10.000 5.900 22.050 16.600 20.125 13.050 3.625 21.875

C C C C C C C D D

Suma nr. D = 25.500

Suma nr. C = 107.725

Sold numere creditoare = 107.725 - 25.500 = 82.225

Sold cont curent = 23.075 19.950 = 3.125 DEBITOR Sold final debitor = 3.125 3,14 = 3.115,86

OPERATIUNI LA PIATA LIBERA (OPEN MARKET)

Politica de open-market a Bancii Centrale este o forma a acesteia de a intervenii pe piata monetara libera, pentru a creste sau a diminua lichiditatiile bancilor comerciale care opereaza pe aceasta piata. In acest fel Banca Centrala influenteaza posibilitatile de creditare si de creatie monetara a monedei scripturale ale institutiilor de credit, in sensul cresterii sau diminuarii acestora. Aceasta politica monetara a bancii Centrale se concretizeaza in operatii pe piata monetara libera, respectiv operatii de vanzare sau cumparare de titluri de credit sau hartii de valoarea, in scopul corectarii evolutiei lichiditatilor monetare, a creditului si a dobanzii. Potrivit reglementrilor n vigoare, principalele categorii de operaiuni de pia monetar aflate la dispoziia BNR sunt: operaiuni repo - tranzacii reversibile, destinate injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR cumpr de la instituiile de credit active eligibile pentru tranzacionare, cu angajamentul acestora de a rscumpra activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei; operaiuni reverse repo - tranzacii reversibile, destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit active eligibile pentru tranzacionare, angajndu-se s rscumpere activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzaciei; Majoritatea tranzactilor repo si reverse repo sunt pe termen foarte scurt (o saptamana sau doua). Activele eligibile sunt de obicei titluri de stat sau obligatiuni de stat. Dobanda asociata acestor tranzactii este diferenta dintre pretul de cumparare si pretu de rascumpare. Rata de dobanda se calculeaza in functie de numarul de zile, capital si dobanda.

Achizitia titlurilor de valoare cu angajament de rascumparare.

T0

BNR
Pret P0

titluri de valoare

B.com

sume de bani

T1

BNR
Pret P1

titluri de valoare sume de bani

B.com

P1>P0, P1=P0+P0 * r * t/360

atragere de depozite - tranzacii cu scadena prestabilit, destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul crora BNR atrage depozite de la instituiile de credit;

emitere de certificate de depozit - tranzacii destinate absorbiei de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde instituiilor de credit certificate de depozit;

BCE foloseste urmatoarea formula de calcul, privind certificatele de debit: PT = valoarea de emisiune certificatelor r1= rata de dobanda N = valoarea nominala D = maturitatea, exprimata in zile

D = 15 zile, rt=10%, N=10.000 EUR, => Pt = 9,958.51 EUR

acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare - tranzacii reversibile destinate injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR acord credite instituiilor de credit, acestea pstrnd proprietatea asupra activelor eligibile aduse n garanie; vnzri/cumprri de active eligibile pentru tranzacionare - tranzacii destinate absorbiei/injectrii de lichiditate, n cadrul crora BNR vinde/cumpr active eligibile pentru tranzacionare, transferul proprietii asupra acestora de la vnztor la cumprtor fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plat"; swap valutar - const n dou tranzacii simultane, ncheiate cu aceeai contrapartid, prin care BNR: injecteaz lichiditate cumprnd la vedere valut convertibil contra lei i vnznd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra lei; absoarbe lichiditate vnznd la vedere valut convertibil contra lei i cumprnd la o dat ulterioar aceeai sum n valut convertibil contra lei.

Atat in S.U.A. cat si un Uniunea Europeana, operatiunile de open-market reprezinta principalul instrument pentru implementarea politicii monetare de catre Fed, respectiv BCE. Aplicatii 1. Banca Centrala a unei tari vinde 100.000 de bonuri de tezaur in valoare nominala de 10.000 u.m., la pretul de vanzare de 9.100 u.m. si cu o scadenta peste 6 luni. Au loc urmatoarele operatiuni: B.C. rascumpara 50.000 de bonuri de tezaur la valoarea reala de 9.200, peste 15 zile B.C. vinde peste inca 25 de zile de la ultima operatiune 30.000 de bonuri de tezaur la o valoare reala de 9.000 u.m.

Se cere sa se stabileasca rata de dobanda si randamentul operatiunilor.

Rezolvare Emisiunea de titluri D = 10.000 9.100 = 900 u.m.

Prima operatiune efectuata de Banca Centrala duce la recalcularea rate de dob. si a randamentului:

D = 10.000 9.200 = 800 u.m.

Nz = 180 15 = 165

A doua operatiune efectuata de Banca Centrala

D = 10.000 9.000 = 100 u.m.

Nz = 180 15 25 = 140

Pb.2.Banca Central ncheie un contract de swap valutar din poziia de cumprtor cu o banc comercial cu urmtoarele caracteristici: data ncheierii contractului 1.05.X,valuta tranzacionat EUR, suma tranzacionat 10.000.000, cursul spot 4,23, punctede swap 0,15, data maturitii contractului 1.06.X. La maturitate cursul spot este egalcu 4,3. Stabilii modificrile pe care le produce acest contract n bilanul bnciicomercialei al Bncii Centrale la ncheiereai la maturitatea contractului.

T0 Banca Central cumpr 10.000.000 EUR la cursul spot 4,23 RON/EUR deci pltete bncii comerciale 42.300.000 RON.

Bilanul Bncii Centrale

Activ Valuta

+42.300.000

Pasiv Conturile curente ale bancilor comerciale +42.300.000

Bilantul bancii comerciale Activ Valuta +42.300.000 Conturile curente ale bancilor comerciale +42.300.000 Pasiv

T1 Banca Central vinde 10.000.000 EUR la cursul forward 4,23 + 0,15 = 4,38 RON/EUR deci primete de la bnca comercial 43.800.000 RON. Cum Banca Central putea vinde n acel moment valuta pe pia la un curs de 4,3, ea nregistreaz un profit de (4,38-4,3)x 10.000.000 = 800.000 RON. Aceast sum reprezint o pierdere pentru banca comercial.

Bilanul Bncii Centrale

Activ Valuta

-43.000.000

Pasiv Conturile curente ale bancilor comerciale Capital propriu

- 43.800.000 + 800.000

Bilantul bancii comerciale Activ Valuta +43.000.000 Conturile curente ale bancilor comerciale - 43.800.000 Pasiv Capital propriu -800.000