UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA MECANICA AGRICOLA SI INDUSTRIE ALIMENTARA DISCIPLINA MASINI DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

PROIECT
TRANSPORTOR CU RACLETE

STUDENT: FACULTATEA: MECANICA SECTIA: UTIA ANUL: IV GRUPA: 1471

INDRUMATOR DE PROIECT Prof. dr. ing. BRATUCU GH.

ANUL UNIVERSITAR 2000 2001

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV FACULTATEA DE MECANICA CATEDRA MACANICA AGRICOLA SI INDUSTRIE ALIMENTARA DISCIPLINA MASINI DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

PROIECT
TRANSPORTOR CU RACLETE

STUDENT: FACULTATEA: MECANICA SECTIA: UTIA ANUL: IV GRUPA: 1471

INDRUMATOR DE PROIECT Prof. dr. ing. BRATUCU GH.

ANUL UNIVERSITAR 2000 2001

TEMA DE PROIECT
Sa se proiecteze un transportor cu raclede de lungime L = 60m, inclinat cu unghiul = 15 si capacitate de transport Q = 8t/h folosit intr un depozit de cereale.

CUPRINS
1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE

TRANSPOTROARE CU LANT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7 1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora . . . . .. . . 7 1.1.1. Prezentaea generala a cerealelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 1.1.2. Depozite de cereale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 1.2. Tipuri constructive de transportoare cu lant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1.2.1. Generalitati privind transportul mecanic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 1.2.2. Constructia generala a unui transportor si componentele sale principale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.3. Alegerea schemei constructive a transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20 2. CALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU LANT . . . 22 2.1. Datele initiale de baza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 2.2. Calculul racletelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 2.3. Alegerea organului de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.4. Alegerea caii de rulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.5. Calculul capacitatii de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 2.6. Repartizarea sarcinilor pe unitatea de lungime a transportorului . . . . . . . . 24 2.7. Alegerea pozitiei statiei de antrenare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 2.8. Estimarea fortei maxime de tractiune din lant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 2.9. Calculul fortelor de tractiune din lant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 2.10. 2.11. 2.12. 2.13. 2.14. 2.15. 2.16. 2.17. Verificarea finala a alegerii lantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25 Calculul rotii de lant pentru antrenare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Forta de rezistenta la angrenarea lantului pe roata de antrenare . . . . . . 26 Statia de antrenare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Puterea de antrenare a transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Alegerea motorului electric de antrenare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27 Raportul total de transmitere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Verificarea motorului adoptat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

2.18.

Dispozitivul de intindere al organului de tractiune . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3. CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORELUI ROTII DE INTOARCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29 3.1. Alegerea materialului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 3.2. Determinarea diametrului arborelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 3.3. Verificarea arborelui la forfecare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 3.4. Verificarea arborelui la strivire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 3.5. Verificarea arborelui la solicitari variabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 4. ELEMMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE

TRANSPORTORULUI PROIECTAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 4.1. Determinarea costului de productie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31 4.2. Pretul de productie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 4.3. Pretul de vanzare direct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 4.4. Pretul de vanzare intermediar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 4.5. Cheltuieli anuale cu exploatarea transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33 4.6. Perioada de amortizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 4.7. Cheltuieli anuale de amortizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 4.8. Valoarea reziduala a transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 4.9. Comentarii privind cumpararea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35 5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA LUCRUL CU TRANSPORTORUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE CU LANT 1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora 1.1.1. Prezentarea generala a cerealelor Cerealele au o importanta deosebita pentru hrana omului si a animalelor. Traditional ele sunt considerate ca baza de materii prime pentru fabricarea fainii si crupelor. Din familia cerealelor fac parte: graul, orzul, ovazul, secara, orezul, meiul, porumbul si hrisca. Acestea au insusiri anatomice si fiziologice comune. Pentru ca au un continut mare de amidon cerealele se mai numesc si produse agricole amidonoase. Caracteristicile care stau la baza boabelor de cereale pentru a fi folosite la producerea de bunuri alimentare pot fi impartite in doua grupe: insusirile chimice, care marcheaza in mare masura valoarea alimentara a produselor finite; insusirile fizico tehnologice care se manifesta in operatiile de manipulare, depozitare si prelucrare in industria moraritului; Deswcrierea boabelor celor mai importante cereale: a) Graul este principala cereala folosita la fabricarea fainii de diferite tipuri, a crupelor etc. Datorita importantei lui de a lungul timpului s au selectionat mai multe specii: - Graul comun cu bob de forma ovala si dimensiuni cuprinse intre 5..8mm lungime si 2,6..3.3mm latime; Graul tare cu bobul de forma alungita si dimensiuni cuprinse intre 5..10mm lungime si 3..3,5mm latime; b) Secara are bobul ceva mai alungit 7..9mm dar si putin mai subtire 2..3mm; c) Orezul are mai multe varietati, cu bobul scurt sau lung 5..9mm iar grosimea 2..4mm si este acoperit cu pleve; d) Porumbul are mai multe varietati si este cereala a carui bob are cele mai mari dimensiuni;

Masa de cereale are in general o compozitie eterogena, ea fiind formata in cea mai mare parte (circa 95%) din boabele cerealei de baza, putine boabe din alte culturi (circa 2 3%) si impuritati de natura organica si minerela. Impuritatile de natura organica sunt boabele altor culturi aflate intamplator in masa cerealei de baza, boabe cu defecte ale cerealei de baza (sistave), seminte de buruieni, pleava, paie, resturi de coceni in cazul porumbului, frunze si altele. Impuritatile de matura minerala sunt pietricele, nisip, resturi de pamant, sticla, corpuri metalice, etc.

Impuritatile se gasesc in masa de cereale sub forma de particule independente, de dimensiuni mai mari decat boabele de cereale, asemanatoare cu boabele, de dimensiuni mai mici decat acestea. Ele se mai gasesc si sub forma de praf liber si aderent la suprafata boabelor de cereale impreuna cu o microflora specifica cerealelor. Prafurile aderente si microflorura sunt localizate in special in barbita si in santuletul bobului (la boabele care il poseda). Impuritatile de natura organica se impart in doua categorii: impuritati care au influenta asupre sanatatii consumatorilor, numite din acest motiv impuritati vatamatoare; impuritati care influenteaza negativ numai indicii de calitate ai produselor finite (faina si crupele); Dintre impuritatile de natura minerala numai cioburile de sticla si aschiile metalice sunt vatamatoare restul fiind considerate ca nevatamatoare dar cu influente negative asupra indicilir de calitate ai produselor finite. Pastrarea cerealelor in cele mai bune conditii este foarte importa deoarece acestea reprezinta materia prima pentru producerea fainurilor. Pemtru ca semintele sa se poata pastra in conditii bune trebuie ca acestea sa aiba un cntinut mic de apa, deci sa fie uscate, sa nu contina corpuri straine iar depozitele ie uscate si dezinfectate. Semintele trebuie sa aiba un continut de apa care sa nu depaseasca 15%. La o umiditate mai mare semintele se incing si se altereaza. In timpul pastrarii semintele de cereale trebuie in permanent controlate. Principalele caracteristici tehnologice ale cerealelor:

Tabelul 1.1 Numarul 1 2 3 4 5 6 7 8 Materialul Grau Orz Ovaz Secara Orez Mei Porumb Hrisca Densitatea [Kg/m3] 780 830 650 750 400 500 680 790 600 900 750 850 700 750 600 690 Unghiul de taluz natural 35 35 35 35 45 29 35 45 Coeficientul de frecare in repaus m0 pe Otel 0,50 0,58 0,58 0,58 0,53 0,40 0,58 0,53 Lemn 0,54 0,62 0,68 0,32 0,56 0,43 0,62 0,57 Cauciuc 0,57 0,66 0,55 0,66 0,60 0,46 0,66 0,60

1.1.2. Depozite de cereale Depozitele sunt spatii amenajate si dotate corespunzator pentru a primi, pastra si pregati materii prime pentru livrarea lor. Depozitele de cereale sunt necesare, deoarece de existenta lor depinde in mare masura asigurarea unei productii continue si a unei calitati constante a produselor finite pe o anumita perioada. Pentru asigurarea unei productii continue este necesar ca depozitul sa aiba o capacitate de stocare de minimum 30 de zile. Aceasta capacitate creeaza posibilitatea preintampinarii oricarei dereglari, intergenite in provizionarea cu cereale. Spatiul suficient asigura de asemenea conditii optime pentru urmarirea gestiunii. Pentru pastrarea cerealelor in industria moraritului se foloseste o mare varietate de tipuri de depozite. Totusi din punct de vedere constructiv acestea se pot imparti in doua mari caregori: magazii construite din caramida sou lemn; Silozuri celulare construite din beton armat, caramida armata sau din profile si tabla de otel;

Depozitarea in magazii, se face in straturi de o anumita grosime sub forma de gramezi. Aceste tipuri de depozite se preteaza la o mecanizare restransa a operatiilor de inmagazinare si evacuare. Sistemul de depozitare in magazii mai prezinta dezavantajul ca cerealele nu pot fi compartimentate dupa criterii calitative. Depozitarea in silozuri celulare permite o compartimentare riguroasa atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. De asemenea ele asigura o mecanizare completa a operatiunilor de inmagazinare si evacuare precum si manevrarea cerealelor in anumite scopuri. Silozurile celulare prezinta avantajul ca pe o suptafata relativ mica se realizeaza o capacitate mare de depozitare. Silozurile se construiesc de

obicei pe langa fabrici. Un siloz de constructie moderna dat cu flux tehnologic clasic este alcatuit din doua corpuri distincte: turnul masinilor; corpul celular pentru depozitare;

Sunt cazuri cand unui siloz i se adauga si o a trei a parte, dotata cu instalatii pentru operatii de gazare, aerare, celule de tranzit. Pentru conducerea si punerea in stare de functionare a intregii game de utilaje se prevad instalatii de comanda locala, la distanta sau combinatii intre ele. Toate aceste utilaje si instalatii efectueaza operatii intr o anumita ordine care poarta denumirea de flux tehnologic.

Fig. 1.1 Fig. 1.1. Siloz metalic cu celule cilindrice. 1 cilindrii metalici; 2 elevatoare;

3 transportoare mecanice; 1.2. Tipuri constructive de transportoare cu lant 1.2.1. Generalitati privind transportul mecanic Evacuarea cerealelor din sorb se face intotdeauna prin caderea lor libera intr unul sau mai multe utilaje de vehiculare interna. Regalrea debitului de cereale ce cad din sorb in utilajul de transport intern se face cu mare atentie deoarece introducerea unei cantitati mai mari provoaca, imediat sau intr un timp foarte scurt, avarierea utilajului respectiv. Reglarea debitului se face cu subere manevrate automat sau manual. Preluarea cerealelor din buncare se face dupa caz cu utilaje de transport pe orizontala, pe verticala sau un releu format din ambele tipuri. Alegerea celui mai bun tip de transportor este conditionata de mai multi factori si anume: cereala care urmeaza a fi transportata;

distanta de transport; capacitatea si viteza de transport; pe orizontala; pe verticala; pe orice directie; transportoare cu lant; transportoare cu banda; transportoare elicoidale (cu melc); elevatoare cu cupe (pentru ridicare); conducte si distribuitoare (pentru coborare); transport pneumatic prin aspiratie;

Dupa pozitia lor de lucru in interiorul depozitului instalatiile si utilajele de transport pot fi:

Instalatiile de transport pe verticala cuprind:

Instalatiile de transport pe verticala cuprind:

Instalatiile de transprt pe toate directiile cuprind:

transport pneumatic prin refulare; transport mneumatic mixt (aspirare refulare);

In instalatiile moderne de transportat cerealele in interiorul depozitului se poate intalni toata gama de transportoare prezentate anterior. Cel mai frecvent releu este format din transportor cu lant, elevator si conducte distribuitoare.

1.2.2. Constructia generala a unui transportor si componentele sale principale In constructia transportoarelor se utilizeaza un numar mare de componente care se includ in categoria generala de organe de masini dar si o serie de componente specifice. Analizand constructia si functionarea acestor componente si generalizandu le la ansamblul transportoarelor se poate face o grupare a lor in mai multe categori: organe de tractiune si sustinere a sarcinii (banda, lant, cablu). Uneori acestor organe li se atasaza elemente specializate precum cupele, racletele, discurile, traverse, etc. organe de reazem, care asigura sustinerea organelor de tractiune in miscare pe tot traseul de transport (role, tambure, roti, reazeme plane); organe de ghidare, care obliga organele de tractiune sa se inscrie pe un anumit traseu bine precizat (roti, role, tambure);

mecanismul de antrenare (motor electric, cuplaje de siguranta, reductoare, transmisii prin lant, transmisii prin curea, combinatii intre acestea), care asigura deplasarea organelor de tractiune si sustinere a sarcinii. Tamburul si roata de antrenare se considera apartinand tot mecanismului de antrenare.

mecanismul de intindere al organului de tractiune, care poate fi cu surub, cu arc, cu contragreutate; dispozitive de incarcare si descarcare a organului de tractiune; dispozitiv de franare; scheletul transportorului;

Fig. 1.2 Fig 1.2. Schema generala a unui transportor. 1 banda (lant); 2- tambur de antrenare; 3 tambur de intoarcere si deviere; 4 tambure de deviere; 5 role de sustinere 6 role de amortizare a socului provocat de materialul care se incaraca; 7 dispozitiv de incarcare; 8 sistem de descarcare; 9 dispozitiv de curatare;

10 mecanism de intindere; 11 contragreutate; 12 cuplaje de siguranta; 13 reductor; 14 motor electric; 15 cadrul transportorului; Utilizarea lanturilor ca elemente active ale transportoarelor este legata de cateva avantaje pe care le au: o gama foarte larga de tipo dimensiuni care ofera posibilitatea alegerii celei mai posibilitatea fixarii usoare si siguranta a diferitelor elemente suplimentare; posibilitatea infasurarii pe roti cu un numar mic de dinti si de aici necesitatea unui potrivite intr o situatie concreta;

moment de antrenare mai redus; Dezavantaje: uzuri accentuate ale articulatiilor; durata de exploatare mai redusa; uneori ruperi instantanee; precizie ridicata la execuria zalelor; miscarea este neuniforma; cu zale sudate; cu eclise si bolturi;

Se intalnesc doua tipuri constructive de lanturi:

Lanturile cu zale sudate sunt alcatuite dintr o succesiune de elemente identice numite zale, fiecare za fiind realizata dintr o bara de otel rotund neteda pe portiunea longitudinala a acesteia. Una din zale ocupa o pozitie verticala iar cealalta orizontala. Aceasta face ca la un astfel de lant sa se deosebeasca 3 feluri de pasi: un pas egal p si 2 pasi p1 si p2 diferiti intre ei. Lanturile sudate se clasifica dupa precizia de

executie a pasului p si a latimii b in lanturi calibrate si necalibrate iar dupa dimensiunile relative ale pasului in lanturi lungi si scurte.

Fig. 1.3 Fig. 1.3. Lant cu zale sudate. Lanturile articulate sunt alcatuite dintr un numar de perechi de placute identice stantate din tabla de otel, numite eclise, care se articuleaza intre ele prin bolturi. Pentru o za eclisele folosite se monteaza la exterior iar pentru urmatoarea la interior. In multe cazuri eclisele sunt imbracate cu bucse pentru a fi protejate impotriva uzurii, cu role sau cu rulmenti pentru a se potea deplasa pe cai de rulare plane. La aceste lanturi pasul este constant. Daca p < 50mm, capetele bolturilor se strivesc iar lantul se numeste cu zale nedeomntabile. Daca p > 50mm, bolturile sunt prevazute cu orificii in care se monteaza stifturi si saibe pentru fixarea ecliselor iar lantul se numeste cu zale demontabile. Eclisele pot avea forma diferita fie pentru reducerea consumului de material, fie pentru a servi la fixarea pe acestea a altor organe.

a) Fig. 1.4 Fig. 1.4. Lant cu zale articulate.

b)

1 eclise exterioare; 2 eclise interioare; 3 bolturi; 4 bucse;

Pentru antrenarea si ghidarea lantului pe traseu se utilizeaza doua tipuri de roti de lant: roti cu locasuri; roti cu dinti; Rotile cu locasuri se utilizeaza numai pentru pentru sustinerea lanturilor sudate cu zale calibrate scurte. Pe periferia obezii unei astfel de roti este practicat un canal continuu in care se asaza o latura a zalelor verticale si niste locasuri dreptunghiulare amplasate foarte precis in care se vor aseza zalele orizontale prin intermediul carora se realizeaza transmisia efortului de tractiune de la roata la lant. Pentru lanturile cu bolturi si eclise ca si pentru lanturile cu zale sudate calibrate lungi se utilizeaza roti cu dinti a caror constructie este obisnuita cu exceptia faptului ca pe cele doua laturi ale profilului dintelui sunt practicate niste degajari pe care se asaza eclisele astfel incat in permanenta pozitia lor sa fie simetrica si sa preia in mod egal efortul din lant. In toate cazurile este necesara o infasurare a lantului pe roata de cel putin 180 pentru a se evita scaparea lantului de pe roata respectiv suprasolicitarea componentelor.

a) Fig. 1.5 Fig. 1.5. Roti pentru lant a) cu locasuri; b) cu dinti;

b)

Mecanismul de intindere a lantului actioneaza intotdeauna numai asupra tamburului de intoarcere a carui arbore se monteaza intotdeauna pe lagare care pot glisa fata de corpul transportorului atunci cand se

actioneaza asupra sa. Mecanismele de intindere pot lucra la compresiune sau la intindere. Aceste mecanisme de intindere pot fi cu arc sau cu surub. Ele necesita din cand in cand interventia utilizatorului pentru reglare.

Fig. 1.6 Fig. 1.6. Mecanisme de intindere. a) b) cu surub; c) d) cu arc; 1 tambur de intoarcere; 2 glisiera; 3 cadru; 4 surub; 5 piulita; 6 arc;

a) Fig. 1.7 Fig. 1.7. Mecanisme de intindere cu contragreutate.

b)

1 lant transportor; 2 tambur; 3 tamburi de deviere; 4 tambur de intoarcere; 5 suport; 6, 9 glisiere; 7 contragreutati; 8 groapa; 10 cadru; In afara de mecanismele de intindere cu surub respectiv cu arc prezentate anterior mai exista si mecanisme de intindere automate deoarece mentin in permanenta aceeasi forta de tractiune utilizand in acest scop greutati dimensionale corespunzatoare. Incarcarea materialelor pe transportor se poate face in urmatoarele moduri: incarcare manuala, cu lopata; incarcare mecanizata, dintr o gramada aflata pe sol langa transportor; incarcare dintr un recipient amplasat deasupre transportorului; incarcare de la un alt transportor;

Fig. 1.8 Fig. 1.8. Dispozitiv de incarcare. 1 lant cu raclete; 2 roata pentru lant; 3 gura de incarcare; 4 jgheab; Indiferent cum decurge incarcarea in dispozitivul de receptie al transportoarelor aceasta trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa evite caderea materialelor pe transportor in zona de incarcare; sa imprime materialului o viteza constanta apropiata de cea a transportorului pentru a

preveni functionarea cu socuri;

sa protejeze organul de transport si sa previna alimentarea cu material daca din diverse

motive transportorul s a oprit; La majoritatea transportoarelor descarcarea se face pe la capatul acestora dar exista si situatii in care descarcarea se face in unul sau mai multe puncte pe traseu., pe o parte sau pe ambele parti ale acestuia.

Fig. 1.9 Fig. 1.9. Deipozitiv de descarcare. 1 lant cu raclete; 2 roata de lant; 3 gura de evacuare; 4 jgheab; Cadrul transportorului se executa in toate cazurile din profile standardizate, inclusiv sub forma de teava. Pentru transportoarele fixe cadrul se executa sub forma unor tronsoane de maxim 4m lungime care se vor asambla intre ele cu suruburi pentru a alcatui lungimea impusa. Tramsportoarele fixe pot avea lungimi de maxim 150 300m.

Fig. 1.10 Fig. 1.10. Cadrul transportorului.

Majoritatea transportoarelor functioneaza normal in limite de viteze relativ scazute. Practic toate transportoarele se actioneaza cu motoare electrice ale caror turatii sunt standardizate. Pentru asigurarea

unei viteze optime a organului activ al transportorului este necesara amplasarea unui despozitiv de reducere a turatiei intre arborele motor si arborele tamburului de antrenare.. Acest reductor trebuie sa aiba un raport de transmitere standardizat. De cele mai multe ori raportul de transmitere total se obtine prin asocierea mai multor componente cu rapoarte de transmitere partiale. De asemenea in schema se pot include si sisteme de antrenare cu intermitenta in cazul in care transportorul face parte dintr un flux tehnologic in care se solicita unele intreruperi sau stationari pe traseu.

Fig. 1.11 Fig. 1.11. Mecanisme de antrenare. 1 motor electric; 2 cuplaje de siguranta; 3 reductor; 4 lant (banda); 5 tambur de antrenare; 6 transmisie prin curele; 7 transmisie prin lant; In anumite cazuri pe organele de tractiune se monteaza niste organe auxiliare numite raclete si care prin deplasarea lor printr un jgheab metalic imping materialul varsat in jgheah de a lungul traseului de transportat.

Racletele se executa de regula din lemn sau materiale metalice, putand fi antrenate de unul sau doua lanturi.

Fig. 1.12 Fig. 1.12. Schema organelor mobile ale transportoarelor cu raclete.

1.3. Alegerea schemei constructive a transportorului

Fig. 1.13

Fig. 1.13. Schema constructiva a transportorului. 1 motor electric; 2 cuplaj de siguranta; 3 reductor; 4 roata de lant conform fig. 1.5b; 5 lant cu raclete conform fig. 1.12; 6 jgheab metalic cu sectiune dreprunghiulara; 7 raclete conform fig. 1.12; 8 cadrul transportorului conform fig. 1.10; 9 role de sustinere; 10 tambur de intoarcere (roata de lant); 11 cablu de intindere; 12 gura de incarcare conform fig. 1.8; 13 gura de evacuare conform fig. 1.9; 14 mecanism de intindere cu contragreutate conform fig 1.6b;

2. CALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU LANT 2.1. Datele initiale de baza - Traseul de transport: Se adopta conform fig. 1.13. - Viteza de deplasare a lantului: Se adopta v = 0,5 m s

2.2. Calculul racletelor

- Dimensionarea racletelor 1000 Q 3600 Bh = = = 0,030 v Cu k ki 0,5 0,3 700 0,75 0,95 8 h = 0,4 B B = 210mm h = 85mm Se adopta grosimea racletelor c = 20mm - Pasul racletelor
a = 3 h = 3 85 = 255mm

- Numarul de raclete 2 L 2 60 = = 471raclete p 0,255

N=

- Gerutatea unei raclete Gr =

l B h c g = 600 0,210 0.085 0.020 9,81 = 2,1N

2.3. Alegerea organului de transport Se adopta lant cu zale demontabile STAS 8207/68 cu principalele caracteristici cuprinse in tabelul 2.1 Tabelul 2.1 Pasul zalei A B q1 Fr

p [mm] 80

[mm] 21

[mm] 30

[daN/m] 3,2

[daN] 10000

2.4. Alegerea caii de rulare Calea de rulare se executa din tabla de otel sub forma de jgheab cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile impuse de forma racletelor: B = 210 mm h = 85 mm L = 60000 mm 2.5. Calculul capacitatii de transport - capacitatea volumica
3 v 0,5 m Voa kv = 3600 0,00455 0,3 = 9,63 a 0,255 h

Qv = 3600

Voa = B h a = 0,210 0,085 0,255 = 0,00455 m3 - capacitatea gravimetrica v 0,5 daN Qg = 3600 Vms kv = 3600 0,00455 700 0,3 = 6670,58 a 0,255 h

2.6. Repartizarea sarcinilor pe unitatea de lungime a transportorului - pentru ramura libera

q 0 = q1 + qr = 3,2 + 0,82 = 4,02

daN m

qr =

N 471 daN Gr = 0,21 = 0,82 2 L0 2 60 m

- pentru ramura incarcata daN m daN m

q 2 = q 0 + qm = 4,02 + 5,5 = 9,52

qm = B h Cu g = 0,210 0,085 0,3 700 9,81 0,5 = 5,5

2.7. Alegerea pozitiei statiei de antrenare Statia de antrenare se va amplasa in partea superioara a transportorului.

2.8. Estimarea fortei maxime de tractiune din lant F ' max = Fo + k 1 (q 0 Lo + q 2 L 2) + (q 2 q 0) = 147 + 0,03 (4,02 60 + 5,5 60) + (5,5 4,02) = 166daN Se adopta Fo = 147N Fr 10000 = = 1000daN Ks 10

F ' max = 166daN <

Lantul adoptat este corespunzator din punct de vedere al rezistentei la tractiune.

2.9. Calculul fortelor de tractiune din lant

Se face pornind din punctul 0 de desfasurare al lantului de pe roata de antrenare. F 1 = Fo + FR 0 1 = 147 + 183,76 = 330,76daN F 2 = F 1 k 2 = 330,76 1.02 = 337,37 daN F 3 = F 2 + FR 2 3 = 337,37 + 250,17 = 587,54daN FR 0 1 = L0 q 0 (sin + cos + a 0,16 ) = 60 4,02 (sin 15 + 0,5 cos15 + ) = 183,76daN g 9,81 a 0,16 ) = 60 5,5 (sin 15 + 0,5 cos15 + ) = 250,17 daN g 9,81

FR 2 3 = L 2 q 0 (sin + cos +

a=

v 0,5 m = = 0,16 2 t 3 s

Se adopta timpul de accelerare t = 3secunde 2.10. Verificarea finala a alegerii lantului Fr 10000 = = 1000daN Ks 10

F ' max = 166daN <

- Verificarea boltului lantului la forfecare 2 Fc 2 1660 = = 6,25MPa 2 d 0 3,14 132

f f

= 6,25MPa < af = 40 MPa

- Verificarea boltului lantului la strivire Fc 1660 = = 10,6 MPa 2 h 2 d 0 2 6 13

s =

s = 10,6MPa < as = 60MPa

h2 grosimea eclisei in zona boltului d0 diametrul boltului - Verificarea ecliselor lantului la tractiune Fc 1660 = = 8,6 MPa 2 h 2 ( B d 0) 2 6 (29 13)

t =

t = 8,6 MPa < at = 50MPa

B latimea eclisei 2.11. Calculul rotilor de lant pentru antrenare Rotile de lant se executa prin turnare din fonta sau otel cu principalele caracteristici precizate in STAS 7880/67. p 80 = = 816,18mm 90 90 sin sin z 16

Dd =

Se adopta z = 16dinti 2.12. Forta de rezistenta la angrenarea lantului pe roata de antrenare

FR ' = ( F max + Fo) (

e da 0 d0 0,05 140 180 0,3 13 sin + ) = (166 + 147) ( sin + ) = 4,18 N Dd 2 Dd 816.18 2 816,18

Se adopta coeficientul de frecare din lagarul rotii e = 0,05 da 1 1 = Dd 5 6 Se adopta diametrul arborelui rotii in reazemul de sprijin da = 140mm

2.13. Statia de antrenare

Lantul cinematic al statiei de antrenare cuprinde urmatoarele elemente: Motor electric; Cuplaje de legatura;

Reductoare; Cuplaje de siguranta; Raota de antrenare;

2.14. Puterea de antrenare a transportorului vm 0,5 ( Fr + Kv FR ' ) = (190 + 1,001 41,8) = 0,12kW 1000 t 1000 0,9

p=

Fr = F max Fo = 1660 1470 = 190 N nra 60 = Dd = 3,14 816,18 = 1,001 nra 2 z p 2 16 80 2 z p 60

v0 Kv = = vm

Dd

t = 0,9
2.15. Alegerea motorului electric Se alege motor electric asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit de tip ASI cuprincipalele caracteristici prezentate in tabelul 2.2. Tabelul 2.2 PM [kW] 0,55 nm [rot/min] 1000 nef [rot/min] 900 80 19 6

[%] 69

cos 0,685

GD2 [N/m2] 0,0084

Gm [daN] 12,3

Ka 1,7

2.16. Raportul total de transmitere

iT =

nef 900 = = 76,8 nra 11,71 60 vm 60 0,5 rot = = 11,71 2 z p 2 16 0,08 min

nra =

Acest raport de transmitere se va repartiza pe elemente caracteristice standardizate.

2.17. Verificarea motorului adoptat Mp Ka Mn

Kef =

Mp = Mr + Mi '+ Mi ' '+ Mi' ' ' = 2,72 + 0,057 + 0,011 + 0,01008 = 2,806 N m Mn = 9550 Pm 0,55 = 9550 = 5,83 N m nef 900

Mr =

( Fr + FR ' ) Dd (190 + 41,8) 0,81618 = = 2,72 N m 2 iT t 2 76,8 0,9 (q 0 L 0 + q 2 L 2) vm Dd (4,02 60 + 5,5 60) 0,5 0,81618 = = 0,057 N m 2 g t iT t 2 9,81 3 76,8 0,9

Mi ' =

2 nef 0,0084 900 Mi ' ' = 1,1 GD = 1,1 = 0,011N m 375 t 375 3

Mi ' ' ' =

3 Gr Dr v 3 3 0,05 0,5 = = 0,000018 N m 8 g t iT 8 9,81 3 76,8 0,69 2,8 = 0,48 < Ka = 1,7 5,83

Kef =

2.18. Dispozitivul de intindere al organului de tractiune

Se adopta dispozitiv de intindere cu surub amplasat la capatul inferior al transportorului. G = kdi ( Fi + Fd + Fs ) = 1,1 (330,76 + 337,37 + 25) = 762,44 N kdi = 1,1 Fi = F1 = 330,76N Fd = F2 = 337,37N Se adopta Fs = 25N

3. CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORELUI ROTII DE INTOARCERE 3.1. Alegerea materialului Se alege OL50 STAS 500/2 80. 3.2. Determinarea diametrului arborelui Diametrul arborelui se determina din conditia de rezistenta la incovoiere:

Fig. 3.1

F = G 2 + Ft 2 + 2 G Ft cos = 30002 + 16602 + 2 3000 1660 cos105 = 3030 N

Greutatea rotii G = 3000N Forta de tractiune Ft = 1660N

= 105

Fig. 3.2 16 F l 16 3030 300 =3 = 48,74mm ai 3,14 40

d =3

l = 300mm

ai = 40 MPa
Se adopta d = 50mm STAS 3.3. Verificarea arborelui la forfecare F F 3030 = = = 2,41MPa ~ 3MPa 2 3,14 d 2 A d 4 4

= 3MPa < af = 75MPa

3.4. Verificarea arborelui la strivire F F 3030 = = = 2,1MPa A 2 lr d 2 18 40

s =

s = 2,1MPa < as = 2,5MPa

lr = 18mm lungimea arborelui pe portiuniile de fixare in rulmenti, impusa de tipul rulmentului. 3.5. Verificarea arborelui la solicitari variabile Arborele este solicitat dupa un ciclu alternant simetric numai la incovoiere.

c =

k v

360 = 2,36 2,44 40 0,8 0,8

c = 2,36 > ca = 1,5

4. ELEMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE TRANSPORTORULUI PROIECTAT 4.1. Determinarea costului de productie 4.1.1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

Materie prim / material Cost buc. Nr. Buc. (m, Kg) Pret ------------------------------------------------------------------------------------------------------------Lant 150000 549 82350000 Motor electric 2500000 1 2500000 Reductor 7000000 1 7000000 Rulmenti (arbore antrenare) 150000 2 300000 Rulmenti (arbore intindere) 200000 2 400000 Profil "U" 30000 1200 36000000 Profil pt. cadru 20000 850 17000000 Tabla neagra 300000 300 90000000 Scandura 2000000 1 2000000 Suruburi + Piulite + Saibe 7000 200 1400000 Beton 100000 15 1500000 Otel OL 50 STAS 800/2-50 12000 800 9600000 Vopsea 40000 20 800000 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------Total materiale 250850000

4.1.2. Energie electrica consumata pentru fabricarea produsului Prelucrari: 800ore Montaj: 300ore Pret kW/h: 628lei 800 X 4 + 300 X 1,5 = 3650ore 3650 X 628 = 2292200lei 4.1.3. Salarii 1100ore X 15000lei/h = 16500000lei 4.1.4. CAS pe salariu (25% X Salarii) 25% X 16500000lei = 4125000lei Consum: 4kW / h Consum: 1,5kW / h

4.1.5. Contributii la asigurari de sanatate (7% X Slalarii) 7% X 16500000lei = 1155000lei

4.1.6. Contributii la fondul de somaj (5% X Slalarii) 5% X 16500000lei = 825000lei 4.1.7. Contributii la fondul de pensii al agricultorilor (4% X Slalarii) 4% X 16500000lei = 660000lei 4.1.8. Contributii la fonduri de cercetare (1% X Slalarii) 1% X 16500000lei = 165000lei 4.1.9. Regia unitatii
Salarii 16500000 lei CAS 4125000 lei Contributii la asigurari de sanatate 1155000 lei Contributii la fondul de somaj 825000 lei Contributii la fondul de pensii al agricultorilor 660000 lei Contributii la fondul de cercetare 165000 lei ---------------------------------------------------------------------------------------------------Regia unitatii 2772000 lei

4.1.10. Costul de productie

Cheltuieli cu materii prime si materiale 280850000 lei Energie electrica consumata pentru fabricare 2292200 lei Salarii 16500000 lei CAS 4125000 lei Contributii la asigurari de sanatate 1155000 lei Contributii la fondul de somaj 825000 lei Contributii la fondul de pensii al agricultorilor 660000 Contributii la fondul de cercetare 165000 lei Regia unitatii 2772000 lei ---------------------------------------------------------------------------------------------------Costul de productie 309344200 lei

4.2. Pretul de productie 4.2.1. Beneficiul unitatii (10% X Costul de productie) 10% X 309344200 = 3093442lei 4.2.2. Pretul de productie (Costul de productie + Beneficiul unitatii) 309344200lei + 3093442lei = 312437642lei 4.2.3. Pretul de vanzare (TVA) 312437642lei X 19% = 59363151lei 4.3. Pretul de vanzare direct (Pretul de productie + TVA) 312437642lei + 59363151lei = 371800793lei 4.4. Pretul de vanzare intermediar 4.4.1. Adaos comercial (5...30% din pretul de vanzare direct) 371800793lei X 15% = 74360158lei 4.4.2. Pretul de vanzare intermediar 371800793lei + 74360158lei = 446160951lei 4.5. Cheltuieli anuale cu exploatarea transportorului 4.5.1. Cheltuieli cu energia electrica

zl = zc (zsf + zsl) = 365 (104 + 7) = 254zile zl zile luctatoare

zsf zile libere zsl zile sarbatori legale zc zile calendaristice (365 zile) 104zile X 50kW / zi = 5200kW 5200kW X 628lei = 3265600lei 4.5.2. Cheltuieli cu manopera pentru exploatare 5muncitori X 15000lei / ora X 12ore X 104zile = 93600000lei 4.5.3. Cheltuieli cu intretinerea (20% X Costul transportorului) 20% X 309344200lei = 61868840lei 4.5.4. Cheltuieli anuale cu reparatiile (20% X Costul transportorului) 20% X 309344200lei = 61868840lei 4.5.5. Cheltuieli totale anuale cu exploatarea produsului 3265600lei + 93600000lei + 61868840lei + 61868840lei = 220603280lei 4.6. Perioada de amortizare Se considera ca perioada de exploatare a produsului este de aproximativ 15 ani.

4.7. Cheltuieli anuale de amortizare (Pret de vanzare intermediar / Perioada de amortizare) 446160951 = 29744063lei 15

4.8. Valoarea reziduala a transportorului (Q X p) Q X p = 7000Kg X 8000lei/Kg = 56000000lei Q cantitatea de material refolosibil; p - pretul de achizitionare al materialului refolosibil; 4.8.1. Valoarea utilizara a transportorului 446160951lei 56000000lei = 390160951lei 4.9. Comentarii privind cumpararea 4.9.1. Cheltuieli totale anuale 220603280lei + 29744063lei = 250347343lei

5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA LUCRUL CU TRANSPORTORUL Tansportorul cu raclet este un mecanism de transport a diferitelor materiale, sub forma de particule, intre doua puncte, pe o distanta egala cu lungimea proprie a transportorului. Ca si la oricare alt mecanism se impune respectarea unor norme de tehnica securitatii muncii, specifice. Este obligatoriu: sa se verifice starea transportorului inainte de punerea in functiune a acestuia; verificarea periodica a starii transportorului; verificarea fixarii in postament a transportorului; inlocuirea imediata a oricarui subansamblu defect, deindata ce s a constatat defectiunea acestuia; exploatarea transportorului se va face numai de personal calificat in acest scop; asigurarea unui spatiu de manevra a persoanelor in jurul transportorului; ungerea / schimbarea uleiului diferitelor subansamble la termenul stabilit; curatarea transportorului inaintea unei peroiade mai lungi de stationare; asigurarea unor posibilitatii de aerisire a spatiului in care functioneaza transportorul deoarece, in cazul transportarii anumitor materiale, acesta poate produce mult praf;

scoaterea din functiune imediata a transportorului in cazul in care s a constatat infundarea acestuia sau o defectiune; piesele in miscare si carcasa se vor vopsi cu culoarea galbena;

Se interzice: deschiderea carcasei in timpul functionarii transportorului; inlocuirea oricarui subansamblu in timpul functionarii transportorului; introducerea in transportor a altor materiale de transportat decat cele pentru care a fost proiectat transportorul si care ar putea deteriora transportorul; inchiderea gurii de evacuare in timpul functionarii transportorului; stationarea persoanelor sun gura de evacuare in timpul functionarii transportorului; inlocuirea motorului electric sau a altor componente cu elemente necorespunzatoare; lasarea transportorului nesupravegheat in timpul functionarii; introducerea excesiva a materialului de transportat in gura de alimentare a transportorului;

DESENE