Raport de Mediu

Raport de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj
RAPORT DE MEDIU pentru PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN GORJ
Halcrow Romnia srl

Cod unic de nregistrare: R14875731 Str. Carol Davila, Nr.85, Sector 5, Bucureti, Romnia Tel +40 311 065 377 / 376 Fax +40 311 034 189 www.halcrow.com/romania
Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj
CUPRINS
INTRODUCERE.........................................................................................................................................3 1.1 Aspecte privind desfasurarea procedurii de evaluare strategica de mediu pentru PATJ Gorj..5 1.2 Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj..............................7 2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN JUDETUL GORJ .....................................................................................................................................................................19 2.1 Localizare si organizarea administrativa, date demografice .........................................................19 2.1.1 2.1.2 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.3 2.3.1 2.3.2 2.3.3 2.3.4 2.3.5 2.3.6 2.3.7 2.3.8 2.3.9 2.4 2.5 2.5.1 2.5.2 2.5.3 2.5.4 2.5.5 2.5.6 Localizare si organizare administrativa .......................................................................................19 Date demografice...........................................................................................................................20 Cadrul natural......................................................................................................................................23 Relieful.............................................................................................................................................23 Resursele de sol ..............................................................................................................................27 Hidrologie si hidrogeologie ..........................................................................................................31 Conditii climatice ...........................................................................................................................42 Biodiversitatea ................................................................................................................................45 Resursele naturale ..........................................................................................................................98 Conditii sociale si economice, dotari si utilitati........................................................................... 101 Fondul locativ.............................................................................................................................. 101 Servicii de sanatate...................................................................................................................... 102 Invatamant................................................................................................................................... 104 Transporturile.............................................................................................................................. 105 Producerea energiei electrice si termice................................................................................... 112 Echipare hidroedilitra................................................................................................................. 115 Industria ....................................................................................................................................... 122 Agricultura ................................................................................................................................... 127 Asigurarea gestionarii deseurilor............................................................................................... 137 Patrimoniul cultural construit........................................................................................................ 147 Calitatea factorilor de mediu.......................................................................................................... 150 Aer................................................................................................................................................. 150 Ape de suprafata si subterane ................................................................................................... 165 Sol.................................................................................................................................................. 183 Starea florei si faunei .................................................................................................................. 193 Arii naturale protejate. Starea patrimoniului natural.............................................................. 197 Factorii de risc natural................................................................................................................ 198
Pagina (1) 2011 Halcrow Romania
1.
2.3.10 Turismul ....................................................................................................................................... 143
2.5.7 2.5.8 2.5.9
Managementul deseurilor........................................................................................................... 206 Starea patrimoniului cultural ..................................................................................................... 214 Mediul urban ............................................................................................................................... 215
2.5.10 Aspecte privind utilizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase...................... 220 2.6 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PATJ Gorj............................................... 224 3. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PATJ, INCLUSIV ZONE POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUIA ........................................... 226 4. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PATJ......................... 230 5. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ........................................ 273 6. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI ............................................................................................................... 309 7. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE................................................................................................................................................................ 313 8. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PATJ............................................................................................................................... 313 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ....................................................................................... 322 10. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................. 331
1. INTRODUCERE
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj (PATJ Gorj) si a fost realizata in vederea emiterii Avizului de mediu in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru Planuri si Programe si cu Ordinul ministrului nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj a fost elaborat de Universitatea de Arhitectura si Urbanism ION MINCU Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza si Consulting, beneficiarul fiind Consiliul Judetean Gorj. Necesitatea documentatiei este stabilita conform prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare. Raportul de Mediu a fost elaborat in conformitate cu: cerintele Hotararii Guvernului (HG) nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe; recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicare procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului; recomandarile cuprinse in Ghidul generic privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe si in Ghidul privind Evaluarea de mediu pentru planuri si programe de amenajare a teritoriului si urbanism, elaborate in cadrul proiectului EuropeAid/121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016 772.03.03) Intarirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea in aplicare a Directivei SEA si a Directivei de Raportare; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare; Hotararea Guvernului nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2013 2020 2030; Legislatia in vigoare privind: calitatea aerului, apei si solului, biodiversitatea, managementul deseurilor, controlul poluarii industriale si managementul riscului.
Raportul de mediu a fost elaborat de catre S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., in calitate de expert de mediu si persoana juridica atestata de Ministerul Mediului si Padurilor in vederea elaborarii studiilor de protectia mediului (pozitia 242 in cadrul Registrului National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului). Continutul Raportului de Mediu pentru PATJ a fost stabilit in conformitate cu cerintele Anexei 2 la HG 1076/2004. O prezentare a continutului Raportului de mediu in comparatie cu continutul cadru din Anexa nr. 2 la HG nr. 1076/2004 este prezentata in tabelul urmator.
Tabel 1.1 Continutul Raportului de mediu pentru PATJ Gorj

Continutul raportului de mediu pentru PATJ Gorj Capitolul 1 - Introducere Continutul cadru al Raportului de mediu conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2 1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante
Continutul raportului de mediu pentru PATJ Gorj
Continutul cadru al Raportului de mediu conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2
Capitolul 2 Aspecte relevante privind starea 2. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului si actuala a mediului in judetul Gorj ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului sau programului propus Capitolul 3 Probleme de mediu relevante 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi pentru PATJ, inclusiv zone posibil a fi afectate afectata semnificativ semnificativ prin implementarea acestuia 4. Orice problema de mediu existenta, care este relevanta pentru plan sau program, inclusiv, in particular, cele legate de orice zona care prezinta o importanta speciala pentru mediu, cum ar fi ariile de protectie speciala acvifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea 462/2001 Capitolul 4 Obiective de protectia mediului 5. Obiectivele de protectie a mediului, stabilite la relevante pentru PATJ nivel national, comunitar sau international, care sunt relevante pentru plan sau program si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul pregatirii planului sau programului Capitolul 5 Potentiale efecte semnificative 6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului, asupra mediului inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea, populatia, sanatatea umana, fauna, flora, solul, apa, aerul, factorii climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatiilor dintre acesti factori Capitolul 6 Masuri propuse pentru a preveni, 8. Masurile propuse pentru a preveni, reduce si reduce si compensa efectele adverse asupra compensa cat de complet posibil orice efect advers mediului asupra mediului al implementarii planului sau programului Capitolul 7 Expunerea motivelor care au 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea condus la selectarea variantelor alese variantelor alese si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati (cum sunt deficientele tehnice sau lipsa de know-how) intampinate in prelucrarea informatiilor cerute Capitolul 8 Masuri pentru monitorizarea 10. Descrierea masurilor avute in vedere pentru efectelor semnificative ale implementarii PATJ monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului sau programului Capitolul 9 Rezumat fara caracter tehnic 11. Un rezumat fara caracter tehnic al informatiei furnizate conform prevederilor prezentei anexe
Conform Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe aprobat prin Ordinul nr. 117/2006, cap.10, pct. 10.4: Cerintele de la punctele 3 si 4 ar putea fi potrivit, in multe cazuri, sa fie tratate impreuna, cu conditia ca toate informatiile necesare sa fie furnizate Pagina (4)
2011
Halcrow Romania
1.1 Aspecte privind desfasurarea procedurii de evaluare strategica de mediu pentru PATJ Gorj
Evaluarea de mediu pentru planuri si programe poate fi definita ca un proces oficial, sistematic si cuprinzator de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program si/sau ale alternativelor acestora, incluzand raportul scris privind rezultatele acestei evaluari si utilizarea acestor rezultate in luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri si programe reprezinta un proces de evaluare a calitatii mediului si a consecintelor implementarii acestora aplicat la un stadiu rational de timpuriu al elaborarii strategiilor, planurilor sau programelor, astfel incat sa se asigure ca orice consecinta este evaluata in timpul elaborarii si inaintea aprobarii oficiale a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare a planurilor si programelor ofera publicului si altor factori interesati oportunitatea de a participa si de a fi informati cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului si a modului in care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu nr. 2001/42/CE a fost adoptata in legislatia nationala prin Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Conform prevederilor acesteia, trebuie identificate, descrise si evaluate potentialele efecte semnificative asupra mediului care pot aparea prin implementarea planului sau programului. In acest scop, procedura evaluarii de mediu cuprinde trei etape: Etapa de incadrare a planului/programului in procedura evaluarii de mediu; Etapa de definitivare a proiectului de plan/program si de realizare a raportului de mediu; Etapa de analiza a calitatii raportului de mediu. Aceste etape prevad parcurgerea mai multor pasi printre care se numara si consultarea publicului si a autoritatilor interesate de efectele implementarii planurilor/programelor, luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate, consultarea publicului constituind o parte inseparabila a evaluarii. In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru PATJ Gorj a cuprins urmatoarele etape: Pregatirea de catre titular a primei versiuni a planului. Notificarea de catre titular a Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova asupra initierii procesului de elaborare a planului si realizarii primei versiuni a planului si solicitarea declansarii etapei de incadrare (Adresa nr. 8349/19.05.2011, inregistrata la ARPM Craiova cu nr. 8217/21.06.2011). Titularul a informat de asemenea publicul asupra depunerii solicitarii prin anunturi in mass-media (editiile ziarului Gorjeanul din 08.06.2011, respectiv 14.06.2011). In conformitate cu art. 9 alin. 2 din HG 1076/2004, odata cu notificarea, Consiliul Judetean Gorj a pus la dispozitia A.R.P.M. Craiova si a publicului, spre consultare, prima versiune a planului. Etapa de constituire a Comitetului Special Constituit: A.R.P.M. Craiova a convocat Comitetul Special in data de 14.10.2011 prin Adresa nr. 8217/12.10.2011; Comitetul Special Constituit a avunt componenta din tabelul 1.1.1. Etapa de incadrare: realizata de Comitetul Special Constituit in cadrul sedintei din 14.10.2011; titularul PATJ (Consiliul Judetean Gorj) a fost anuntat prin Decizia nr. 8217/01.11.2011, emisa de A.R.P.M Craiova, asupra faptului ca PATJ Gorj necesita evaluare de mediu si implicit elaborarea raportului de mediu si nu necesita parcurgerea procedurii de evaluare adecvata.
Etapa de constituire a Grupului de Lucru: conform solicitarilor A.R.P.M. Craiova din adresa nr. 8217/01.11.2011, Consiliul Judetean Gorj a convocat Grupul de Lucru in data de 25.11.2011, prin adresa nr. 18244/16.11.2011, acesta avand componenta din tabelul 1.1.2. Etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu s-a concretizat in intalnirea Grupului de lucru in care s-a analizat si evaluat PATJ Gorj. Etapa de consultare a publicului. Etapa de elaborare a raportului final.
Tabel 1.1.1. Componenta Comitetului Special Constituit pentru analizarea PATJ Gorj
Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. Institutia Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Consiliul Judetean Gorj Consiliul Judetean Gorj DRDP Craiova - Sectia Drumuri Nationale Targu Jiu Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Gorj Directia Silvica Gorj Directia Agricola si Dezvoltare Rurala Directia Agricola Gorj Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Directia de Sanatate Publica a Judetului Gorj Sistemul de Gospodarire a Apelor Gorj Administrator Sit Parang Guard Forest Administratia Nordul Gorjului de Vest Administratia Nordul Gorjului de Est A.P.N. Domogled Valea Cernei SC Perfect SA elaborator PATJ Gorj SC HALCROW ROMANIA SRL elaborator Raport de mediu PATJ Gorj Persoana nominalizata Nicolae Ogarca Corina Visan Doina Bica Maria Camelia Avram Ludmila Baidan Dana Nistorescu Daniel Raus Ioan Dudritoiu Elisabeta Mateescu Marin Serban Aurel Tomescu Lt. Col. Mihai Popa Loredana Ocolisanu Cristina Schiopu Stefan Fasuescu Oana Lazaroiu Bogdan Tonca Ioan Caspiu Dumitru Florescu Monica Voinea
Tabel 1.1.2. Componenta Grupului de Lucru pentru analizarea PATJ Gorj

Nr. Crt. 1. 2. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. Institutia Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Directia de Sanatate Publica a Judetului Gorj Consiliul Judetean Gorj Consiliul Judetean Gorj Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Inspectoratul de Stat in Constructii Directia Agricola si Dezvoltare Rurala Directia Agricola Gorj Inspectoratul Teritorial de Munca Inspectoratul Teritorial de Munca C.E. Rovinari DRDP Craiova - Sectia Drumuri Nationale Targu Jiu Directia pentru Cultura si Patrimoniu National Gorj Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Gorj Societatea Nationala a Lignitului Oltenia Targu Jiu Persoana nominalizata Nicolae Ogarca Danuzia Mazilu Emilia Sfarlogea Dorin Iarasescu Dana Nistorescu Daniel Raus Lt. Col. Mihai Popa Camil Buzera Valeriu Petrica Despina Badanoiu Simona Dumitrascu Gheorghe Popescu Doru Juveloiu Mihaela Vacariu Marius Manescu Florin Tomescu Pagina (6) 2011 Halcrow Romania
Nr. Crt. 16. 17.
Institutia Universitatea de Arhitectura si Urbanism ION MINCU Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiza si Consulting elaborator PATJ Gorj SC HALCROW ROMANIA SRL elaborator Raport de mediu PATJ Gorj
Persoana nominalizata Arh. Gabriel Pascariu Monica Voinea
1.2
Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj
Un Plan de Amenajare a Teritoriului Judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a judetului pe o perioada de timp scurta, medie si de lunga perspectiva. Lucrarea PATJ Gorj consta intr-un ansamblu de piese scrise si desenate, intocmite conform Metodologiei de elaborare a documentatiilor de amenajare a teritoriului" vol. I., Cap. IX sectiunea 2 si a fost elaborata in concordanta cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanism, cu modificarile si completarile ulterioare. Rolul PATJ este de a coordona si armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul intregului judet. Planul trebuie sa asigure un cadru global si unitar privind posibilitatile de dezvoltare in context regional, national si european. PATJ Gorj a urmarit optimizarea utilizarii resurselor naturale ale solului si subsolului, a resurselor de munca si a modului de repartitie a populatiei in vederea crearii unui echilibru permanent intre modul de valorificare a potentialului natural si economic, pe de o parte, si protectia mediului, pe de alta parte, printr-un management responsabil al teritoriului in acord cu principiul dezvoltarii durabile. Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean vor deveni obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior si a celor de urbanism. Lucrarea elaborata de catre Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti a fost etapizata in 3 faze de proiectare, dupa cum urmeaza: Fazele I si II: Identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea, cu evidentierea problemelor si disfunctionalitatilor si Diagnostic prospectiv si general, evaluarea decalajului dintre situatia actuala si cea anticipata si stabilirea prioritatilor pentru orizontul avut in vedere; o Faza I - Scopul fazei a constat in analiza situatiei existente - studii de fundamentare si identificarea elementelor care conditioneaza dezvoltarea teritoriului. S-a efectuat pe componentele cantitative si calitative ale caracteristicilor economico-sociale si de mediu, grupate pe domenii tinta, cu evidentirerea disfunctionalitatilor si problemelor specifice. o Faza II - Scopul acestei faze a constat in formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltarii teritoriale a judetului, structurat pe domeniile-tinta si componentele acestora, pe baza problemelor si disfunctionalitatilor identificate in faza anterioara, cat si a tendintelor majore care se manifesta in teritoriu. Prin diagnosticul prospectiv s-a urmarit investigarea si estimarea conditiilor viitoare ale fenomenelor si proceselor apartinand domeniilor diagnosticate, pentru evidentierea problemelor si oportunitatilor legate de desfasurarea acestora. Problemele, respectiv oportunitatile, au fost raportate la necesitatile si obiectivele colectivitatilor. Faza III - Propuneri, Strategia de dezvoltare si programul de masuri Strategia propusa in cadrul aceste faze a cuprins obiectivele strategice generale care vizeaza
dezvoltarea teritoriului pe termen lung. Acestea au un caracter principial si asigura orientarea spre dezvoltare a teritoriului judetean asigurind coerenta strategiilor sectoriale si teritoriale de nivel inferior, prin insusirea si coroborarea acestora. Strategia are caracter sintetic si democratic, in vederea utilizarii cat mai eficiente a potentialului teritoriului judetean si a initiativelor locale. Strategia are ca repere in timp o perioada scurta, de 3-5 ani, care urmareste corelarea pana in anul 2013 cu programele nationale finantate prin fonduri comunitare, o perioada medie si lunga (5-10 ani) pana in anul 2015 si de perspectiva, pentru care s-au realizat si prognozele de populatie, 2025. Obiectivele generale au fost detaliate prin obiective specifice pe domeniile tinta specifice amenajarii teritoriului si pentru care s-au efectuat analizele de situatie existenta. Programul de masuri a fost intocmit sub forma unui set coerent si corelat de propuneri de dezvoltare structurate pe domeniile tinta ale amenajarii teritoriului: structura teritoriului, structura socio-demografica, structura activitatilor economice, contextul suprateritorial. Masurile au fost subsumate obiectivelor specifice amenajarii teritoriului, avand dimensiune spatiala si caracter director, din acestea decurgand implicatii cu caracter economic, social si de protectie a mediului. Obiectivul strategic al PATJ Gorj il reprezinta dezvoltarea echilibrata a teritoriului judetean, prin optimizarea utilizarii resurselor si valorificarea sanselor de dezvoltare, in vederea crearii premizelor de dezvoltare economica si sociala eficienta si durabila, a cresterii calitatii vietii locuitorilor si in conditiile protejarii mediului natural. Obiectivele pentru domeniile-tinta si pentru componentele acestora urmaresc sa solutioneze problemele si disfunctionalitatile identificate in faza II si sa se incadreze in obiectivele strategice generale, precum si in obiectivele de protectie a mediului stabilite in legislatia privind protectia mediului si in documentele programatice si de actiune elaborate de autoritatile pentru protectia mediului. Obiectivele generale si specifice de amenajare a teritoriului judetean sunt determinate si trebuiesc puse in practica in raport cu structura specifica a teritoriului judetean. Structura teritoriului reprezinta dispunerea spatiala generala a elementelor cadrului fizic, natural si construit, in raport cu sistemele spatiale de referinta: local, zonal, regional, national. In tabelul 1.2.1 sunt prezentate obiectivele propuse in cadrul Strategiei de amenajare a teritoriului judetean Gorj.
Tabel 1.2.1 Obiective propuse in cadrul PATJ Gorj

Domeniu tinta Domeniu Subdomeniu Obiective generale/specifice Asigurarea calitatii factorilor de mediu prin reducerea poluarii Imbunatatirea calitatii aerului pe teritoriul judetului si in localitati Mediul Structura teritoriului Calitatea facttorilor de mediu Reabilitarea, protectia si valorificarea durabila a elementelor mediului natural Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite Protectia si valorificarea durabila a elementelor mediului natural, prin identificarea, atenuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive (riscuri naturale) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei
Zone de risc natural
Domeniu tinta
Domeniu
Subdomeniu
Obiective generale/specifice Reducerea impactului si a riscurilor pentru sanatatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic
Gestiunea deseurilor
Dezvoltarea politicii judetene in vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor Depozitarea deseurilor in conformitate cu cerintele legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului Garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural, prin: - mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor si a speciilor din flora si fauna salbatica; - asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a bunurilor de patrimoniu natural. Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de protectie si conservarea adecvate
Patrimoniul natural Patrimoniul natural si construit
Patrimoniul cultural construit
Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional Asigurarea conditiilor localitatilor adecvate de accesibilitate a
Reteaua de localitati
Structura retelei de localitati
Accesibilitatea localitatilor
Domeniu tinta
Domeniu
Subdomeniu Locuirea
Obiective generale/specifice Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie Asigurarea unei retele de dotari pentru servicii publice de calitate superioara si diversificate, in vederea imbunatatirii conditiilor de viata pentru locuitori si cresterii atractivitatii localitatilor Asigurarea accesului egal si sporit la servicii de educatie pentru toti locuitorii prin dezvoltarea si reabilitarea acestei infrastructuri
Infrastructura sociala
Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii rutiere de transport Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare
Infrastructuri tehnice
Retele de transport
Domeniu tinta
Domeniu
Subdomeniu
Obiective generale/specifice Realizarea unei politici de gospodarire durabila a apelor prin asigurarea protectiei cantitativa si calitativa a apelor, apararea impotriva actiunilor distructive ale apelor, precum si valorificarea potentialului apelor in raport cu cerintele dezvoltarii durabile a societatii si in acord cu directivele europene in domeniu Apararea impotriva inundatiilor Imbunatatirea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare a apelor uzate in localitati
Gospodarirea apelor : - Amenajare bazine hidrografice - Echiparea hidroedilitara a localitatilor
Lucrari de imbunatatiri funciare
Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare
Domeniu tinta
Domeniu
Subdomeniu
Obiective generale/specifice
Alimentarea cu energie electrica - crearea unor noi capacitati de productie Alimentarea cu energie electrica - modernizarea retelelor de transport a energiei electrice Retele energetice Alimentarea cu energie electrica - asigurarea alimentarii cu energie electrica a tuturor localitatilor Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora
Retele de telecomunicatii
Stimularea dezvoltarii rapide a unui sector de telecomunicatii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii si aplicatii in domeniu
Zonificarea teritoriului
Zonificarea teritoriului
Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala Reglementarea si controlului dezvoltarii in teritoriu a localitatilor
Pagina (13)
2011 Halcrow Romania
Domeniu tinta
Domeniu
Subdomeniu
Obiective generale/specifice Cresterea competitivitatii si atractivitatii judetului prin dezvoltarea resurselor umane si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila si incluziva, in care oferta de munca sa fie capabila a se adapta permanent conditiilor economice
Structura sociodemografica
Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (imbatranirea demografica, reducerea efectivelor de populatie tanara pe baza emigratiei) Crearea de noi locuri de munca Cresterea capacitatii resurselor umane de a raspunde nevoilor pietei fortei de munca Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate Corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii
Structura activitatilor
Solurile Agricultura
Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Implementarea unui management integrat al calitatii solului Protectia calitatii solurilor prin masuri de prevenire si combatere a surselor de degradare Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Dezvoltarea silviculturii bazata pe o gestiune durabila a padurilor
Agricultura, silvicultura, piscicultura
Silvicultura
Piscicultura
Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola

Pagina (14)
Domeniu tinta
Domeniu
Subdomeniu
Obiective generale/specifice Dezvoltarea durabila a diversificare economica comunitatilor rurale prin
Dezvoltare rurala
Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice Dezvoltarea parteneriatului public privat Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor umane, financiare si materiale Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica Dezvoltarea activitatilor de servicii si a infrastructurii tehnice Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural
Industria Industria, constructiile Constructii Servicii economice si sociale -
Turism
Modernizarea, reamenajarea si extinderea structurilor de cazare si alimentatie publica Asigurarea resursei umane in turism
Contextul suprateritorial
Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala
Pentru simplificarea analizelor din cadrul prezentului raport, obiectivele specifice ale PATJ au fost notate dupa cum urmeaza:
Reducerea poluarii atmosferice generata de instalatiile mari de ardere (Complexul Energetiv Rovinari si Complexul Energetic Turceni) Reducerea poluarii armosferei cu pulberi in zona exploatarilor miniere de suprafata Imbunatatirea calitatii aerului de-a lungul cailor rutiere intens circulate Cresterea gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere Reducerea poluarii solurilor si a apelor freatice in zona de impact a exploatarilor petroliere Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului Valorificarea deseurilor periculoase (din industria petrolului, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie) Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de proiectie si conservarea adecvate Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional Asigurarea conditiilor adecvate de accesibilitate a localitatilor Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie Asigurarea accesului egal si sporit la servicii de educatie pentru toti locuitorii prin dezvoltarea si reabilitarea acestei infrastructuri Cresterea calitatii si diversificarea serviciilor de educatie Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu
OS1 OS2 OS3 OS4 OS5 OS6 OS7 OS8 OS9 OS10 OS11 OS12 OS13 OS14 OS15 OS16 OS17 OS18 OS19 OS20 OS21
Pagina(16) 2011 Halcrow Romania
cultural OS22 OS23 OS24 OS25 OS26 OS27 OS28 OS29 OS30 OS31 OS32 OS33 OS34 OS35 OS36 OS37 OS38 OS39 OS40 OS41 OS42 OS43 OS44 Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement Modernizarea infrastructurii rutiere de transport Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare Apararea impotriva inundatiilor Imbunatatirea serviciilor de canalizare a apelor uzate in localitati Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare Alimentarea cu energie electrica - crearea unor noi capacitati de productie Alimentarea cu energie electrica - Modernizarea retelelor de transport a energiei electrice Alimentarea cu energie electrica - asigurarea alimentarii cu energie electrica a tuturor localitatilor Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora Stimularea dezvoltarii rapide a unui sector de telecomunicatii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii si aplicatii in domeniu Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala Reglementarea si controlul dezvoltarii in teritoriu a localitatilor Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (imbatranirea demografica, reducerea efectivelor de populatie tanara pe baza emigratiei) Crearea de noi locuri de munca Cresterea capacitatii resurselor umane de a raspunde nevoilor pietei fortei de munca Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate Corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola Dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale prin diversificare economica Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice
OS45 OS46 OS47 OS48 OS49 OS50
Dezvoltarea parteneriatului public privat Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor umane, financiare si materiale Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural si a resurselor umane Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala
Relatia cu planuri si programe relevante

La elaborarea PATJ Gorj s-a avut in vedere corelarea planului cu urmatoarele planuri, programe si strategii: Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei, 2008 Planul National de Dezvoltare (PND), 2007-2013 Program de Guvernare 2009-2012 - Infrastructura de transport Planul National Strategic, 2007-2013 Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud Vest Oltenia, 2007-2013 Strategia de dezvoltare socio-economica a judetului Gorj, 2007-2013 Programul Operational Sectorial de Transport Strategia Nationala de Protectia Mediului 2004-2025 Programul National de Dezvoltare Rurala, 2007-2013 Planul National de Imbunatatiri funciare, 2004 Strategia Nationala de Management al Riscului la Inundatii (H.G. 1854/2005) Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Gorj, 2008 Programul Operational Sectorial de Mediu POSMEDIU: o Axa prioritara 1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata o Axa prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate o Axa prioritara 3: Reducerea poluarii provenite de la sistemele de incalzire urbana in localitatile cele mai afectate o Axa prioritara 4: Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protectia Naturii o Axa prioritara 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
o Axa prioritara 6: Asistenta Tehnica La intocmirea strategiei s-au avut in vedere o serie de documente cu relevanta in plan spatial. Strategia se incadreaza in sectiunile Planului de Amenajare a Teritoriului National aprobate pana in prezent (Sectiunea I Retele de transport, aprobata prin Legea nr. 363/2006; Sectiunea a II-a Apa, aprobata prin Legea nr. 171/1997 cu modificarile si completarile ulterioare; Sectiunea a III-a - Zone protejate naturale si construite, aprobata prin Legea nr. 5/2000; Sectiunea a IV-a Reteaua de localitati, Sectiunea a VI-a Zone turistice, aprobata prin Legea nr. 351/2001, cu modificarile si completarile ulterioare), dar are in vedere si concluziile studiilor realizate pentru sectiunile in procedura de aprobare (sectiunile Educatie, Dezvoltare rurala) si Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritoriala Romania 2030. De asemenea, la elaborarea strategiei s-au preluat toate strategiile sectoriale din domeniile cu impact asupra dezvoltarii teritoriale in masura in care au fost puse la dispozitie de institutiile solicitate. Se mentioneaza de asemenea, ca elaborarea PATJ s-a bazat pe prevederile legislative in vigoare, care transpun directivele europene conform angajamentelor asumate de Romania in Capitolul 22 al Documentului de pozitie, privind protectia mediului inconjurator.
2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN JUDETUL GORJ

Caracterizarea starii actuale a mediului a fost realizata pe baza datelor si informatiilor referitoare la Judetul Gorj disponibile la momentul elaborarii Raportului de mediu. In vederea identificarii aspectelor relevante pentru starea actuala a mediului in judetul Gorj, au fost utilizate ca surse principale de informare rapoartele elaborate de catre Agentia pentru Protectia Mediului Gorj Starea factorilor de mediu pentru anul 2007 Starea factorilor de mediu pentru anul 2008 Starea factorilor de mediu pentru anul 2009 ,,Starea factorilor de mediu pentru anul 2010.
2.1
2.1.1
Localizare si organizarea administrativa, date demografice

Localizare si organizare administrativa
Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, fiind strabatut de la vest spre est de paralela de 45 latitudine nordica. Suprafata totala ocupata este de 5601,74 km2, ceea ce reprezinta 2,4% din teritoriul tarii. Judetul Gorj se invecineaza cu judetul Hunedoara, la nord, cu judetul Caras-Severin, la nord-vest, cu judetul Mehedinti, la sud-vest, cu judetul Dolj, la sud-est si cu judetul Valcea la est. In judetul Gorj sunt cuprinse 70 Unitati Administrativ Teritoriale (UAT), in componenta carora intra 2 municipii, 7 orase, 61 de comune. Numarul de sate apartinatoare este de 411, dintre care 35 apartin oraselor si municipiilor (conform INSSE Gorj, 2008). La acestea se mai adauga 15 localitati componente ale oraselor Targu Jiu, Motru, Rovinari si Turceni. Astfel, reteaua de localitati a judetului Gorj este formata din: 2 municipii:
- municipiul Targu Jiu, resedinta de judet 95.271 locuitori (2008) avand in componenta 15 localitati suburbane, si anume: - municipiul Motru - avand in componenta 5 localitati suburbane si populatie totala de 22.392 locuitori (2008) 7 orase: - Bumbesti-Jiu - cuprinde o populatie totala de 10.398 locuitori (2008); - Novaci - cuprinde o populatie totala de 6060 locuitori (2008); - Rovinari - avand in componenta 1 localitate suburbana cuprinde o populatie totala de 12509 locuitori (2008); - Targu Carbunesti - cuprinde o populatie totala de 13367 locuitori (2008); - Tismana - cuprinde o populatie totala de 7825 locuitori (2008); - Turceni - cuprinde o populatie totala de 8294 locuitori (2008); - Ticleni - cuprinde o populatie totala de 5297 locuitori (2008); 61 de comune: Albeni, Alimpesti, Aninoasa, Arcani, Baia de Fier, Balanesti, Balesti, Barbatesti, Bengesti-Ciocadia, Berlesti, Bilteni, Bolbosi, Borascu, Branesti, Bumbesti-Pitic, Bustuchin, Capreni, Catunele, Ciuperceni, Calnic, Crasna, Cuset, Danciulesti, Danesti, Dragotesti, Dragutesti, Farcasesti, Glogova, Godinesti, Hurezani, Ionesti, Jupinesti, Lelesti, Licurici, Logresti, Matasari, Musetesti, Pades, Petisani, Plopsoru, Polovragi, Prigoria, Rosia de Amaradia, Runcu, Samarinesti, Sacelu, Saulesti, Scoarta, Schela, Slivilesti, Stanesti, Stejari, Stoina, Telesti, Turburea, Turcinesti, Tintareni, Urdari, Vagiulesti, Vladimir Densitatea medie pe judet a localitatilor urbane este de 1,6 orase/1000 kmp, fiind mai mare decat media pe tara de 1,09 orase/1000 kmp, iar cea a satelor este de 7,3 sate/100 kmp, cu mult mai mare decat media pe tara de 5,47 sate/100 kmp. Ca urmare a elaborarii P.U.G.-urilor la nivelul fiecarui oras, s-au stabilit suprafetele intravilane si extravilane, de regula incluzandu-se suprafete mult mai mari comparativ cu cele stabilite in anul 1989 prin planurile de sistematizare a localitatilor. Necesitatea includerii altor suprafete a fost dictata de dezvoltarea locuintelor, a obiectivelor socio-economice, de amenajare a spatiilor verzi, parcuri, gradini, terenuri de agrement si sport precum si de extindere a drumurilor si soselelor. cuprinde o
2.1.2
Date demografice
Conform PATJ Gorj, la nivelul anului 2009 (1 iulie) populatia judetului Gorj insuma un total de 377.718 locuitori, cu 4386 persoane mai putin fata de anul 2008. Pe medii de locuit structura se prezenta astfel: mediul urban 178.324 locuitori (47,2%); mediul rural 199.394 locuitori (52,8%).
Ca marime demografica se constata diferente apreciabile intre orasele judetului. Exista o disproportie intre Targu Jiu, resedinta judetului si cel de-al doilea oras in ierarhie, Motru. Valoarea este de 4,25/1, valoare care poarta numele de hipertrofie urbana. Raportul dintre primul oras in ierarhie Targu Jiu (95.271 loc.) si ultimul oras Ticleni (5.297 loc.) este de 18/1. Densitatea medie a populatiei este de 81,36 loc./km2, dar mult diferentiata pe cele 2 medii: 261,1 loc./km2 in mediul urban si 57,77 loc./km2 in mediul rural. In profil teritorial densitatea prezinta diferentieri marcante de la 13,2 loc./km2 in comuna Pades pana la 1035,5 loc./km2 in municipiul Targu
Jiu. In afara de o diferentiere pe cele doua medii (urban/rural) densitatea populatiei se diferentiaza si pe unitati de relief. Cele mai mici densitati, din acest punct de vedere, se inregistreaza in regiunea montana (Pades, Pestisani, Schela, Musetesti sub 25 loc./km2 si Tismana, Stanesti, Bumbesti-Jiu, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi cu densitati cuprinse intre 25- 55 loc./km2 ). De asemenea exista o diferentiere a densitatii si datorita unui anumit decalaj in dezvolatrea judetului Gorj, un anumit clivaj intre partea de est profund rurala (cu densitati sub 55 loc./km2 ) si partea de vest cu densitati mai ridicate ale populatiei. Conform PATJ Gorj, marimea demografica a UAT-urilor (orase si comune) in anul 2008 este exprimata in tabelul de mai jos precum si in cartograma privind acest element, figura nr. 2.1.2.1.
Tabel 2.1.2.1. Populatia la nivelul judetului Gorj in anul 2008

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Denumire UAT Municipiul Targu Jiu Municipiul Motru Oras Bumbesti-Jiu Oras Novaci Oras Rovinari Oras Targu Carbunesti Oras Tismana Oras Turceni Oras Ticleni Total mediu urban Albeni Alimpesti Aninoasa Arcani Baia de Fier Balanesti Balesti Balteni Barbatesti Bengesti-Ciocadia Berlesti Bolbosi Borascu Branesti Bumbesti-Pitic Bustuchin Calnic Capreni Catunele Ciuperceni Crasna Cruset Danciulesti Danesti Dragotesti Dragutesti
Populatie 2008
95271 322392 10398 6060 13367 8999 7825 8294 5297 177903 2959 2188 4036 1319 4266 2245 7537 7812 1803 3302 2321 3291 3614 2439 2393 3566 2276 2219 2688 1840 5224 3575 2668 3723 2700 5314 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71
Denumire UAT Farcasesti Glogova Godinesti Hurezani Ionesti Jupanesti Lelesti Licurici Logresti Matasari Musetesti Negomir Pades Pestisani Plopsoru Polovragi Prigoria Rosia de Amaradia Runcu Samarinesti Sacelu Saulesti Schela Scoarta Slivilesti Stanesti Stejari Stoina Telesti Turburea Turcinesti Tantareni Urdari Vagiulesti Vladimir Total mediu rural
Populatie 2008
3545 1886 2248 1764 2503 2370 1813 2506 2914 5247 2190 3998 5084 3907 6966 2945 3398 3346 5566 1887 1733 2355 1836 4891 3739 2596 3038 2496 2782 2282 2896 5828 3361 2506 2914
204.201
Sursa: INSSE Pagina(21)
2011
Halcrow Romania
Figura 2.1.2.1 Marimea UAT-urilor in functie de populatie

461305
453958 452834
Anul 1992
Anul 2002
Anul 2008
Nr. locuitori
Figura 2.1.2.2 Evolutia populatiei in judetul Gorj

Se remarca faptul ca trendul populatiei este descrescator, de la an la an, atat in municipii si orase, cat si in comune.
Tabel 2.1.2.2 Evolutia populatiei pe medii in judetul Gorj

Anul 1992 2002 2008 Populatia din mediul urban 187429 179196 177903 Populatia din mediul rural 213592 208155 204201 Judetul Gorj Valorile natalitatii in judetul Gorj se incadreaza in cele care caracterizeaza ansamblul national (8), fiind cuprinse intre 2,3 si 12,5. Desi exista unele diferente si intre mediul urban (cu o medie de 8,5) si cel rural (media fiind de 7,9), totusi cele mai mari diferente se inregistreaza in profil teritorial. Astfel exista un clivaj intre partea de sud (cu o rata redusa a natalitatii) si cea din nordul judetului (cu valori mai ridicate ale acestui indicator). Cele mai mari valori din mediul urban se inregistreaza in Rovinari (12,2), acolo unde populatia este relativ tanara, iar cele mai mici se regasesc in orasul Ticleni (6,5). In mediul rural cea mai mare valoare apartine comunei Hurezani (12,5), in
timp ce comuna Arcani are cea mai mica rata a natalitatii de 2,3. Doar 21% din UAT-urilor judetului au o rata a natalitatii mai mare de 10, in timp ce peste 27 dintre ele se incadreaza in valori de sub 7 ale acestui indicator.
2.2
2.2.1
Cadrul natural
Relieful
Formele de relief ale teritoriul judetului Gorj sunt reprezentate prin 3 mari unitati fizico-geografice care coboara in trepte de la nord la sud: Muntii Carpati reprezentati prin versantii sudici ai Muntilor Godeanu, Valcan si Parang, ce apartin Carpatilor Meridionali, Subcarpatii Getici, partea dintre Motru si Oltet cunoscuti si sub numele de Subcarpatii Gorjului, precum si dealurile colinare din jumatatea sudica a judetului, apartinatoare Piemontului Getic. Altitudinea maxima a reliefului se inregistreaza in Varful Parangul Mare (2518 m) iar cea mai mica pe Valea Jiului, la sud de localitatea Ionesti (100 m), rezultand o diferenta de altitudine intre cele doua puncte de 2.418 m. Muntii Gorjului reprezinta 30% din suprafata judetului, ocupa partea nordica a acestuia si au avut o evolutie comuna cu Carpatii Meridionali din care fac parte. Versantii sudici ai acestor munti se desfasoara in trepte corespunzatoare celor trei platforme: Borascu, Rau - Ses, Gornovita (Posea si colab., 1974, Velcea si Rosu, 1982, Geografia Romaniei, vol. III, 1987) studiate pentru prima data si denumite de geograful francez Emanuel de Martone in 1907. Muntii Parang ocupa partea de nord-est a judetului intre Jiu si Oltet avand orientarea culmii de la vest la est si o altitudine maxima in Varful Parangul Mare de 2518 m. Sub culmile muntelui isi au obarsia ape ca Sadu, Galbenul, Oltetul. Inaltimile de peste 2.000 m sunt presarate cu urme ale ghetarilor: vai, morene, creste stancoase, grohotisuri, etc. Relieful glaciar din Muntii Parang este considerat a fi cel mai dezvoltat din Carpatii Meridionali; acest tip de relief prin formele sale atestand existenta ultimelor doua faze glaciare: Riss si Wurm (Velcea si Savu, 1982). Cele mai dezvoltate reliefuri glaciare relicte se pastreaza in bazinele superioare ale Jietului, Lotrului, Latoritei, Gilortului. Constitutia geologica este dominata de roci cristaline. Cristalinul Parangului este un cristalin de gradul II, care cuprinde atat roci eruptive cat si roci cristaline-sisturi. Dintre rocile eruptive predomina granitul si dioritul. Granitul se intalneste pe intreaga bordura meridionala, dar se intalnesc si treceri spre gnaisuri, amfibiolite etc. Este de remarcat prezenta in aceasta zona a unor sisturi filitoase si grafitoase, cu aparitii lenticulare de grafit curat, situat intre izvoarele Oltetului si Galbenului. Pe spinarile inalte ale Parangului, dupa cutarile hercinice, a intervenit o puternica eroziune, care a subtiat placa de sisturi, in unele locuri depozitele marii mezozoice fiind depuse direct pe eruptiv (granit). Varsta acestor granite este postperminana (Oncescu, 1968). Plaiurile din acesti munti sunt mai putin fragmentate de ape si coboara pana la altitudinea de 600-700 m de-a lungul liniei situate la nord de localitatile Musetesti, Crasna, Carpinis, Novaci, Polovragi. Pe vaile Galbenului si Oltetului, inainte de iesirea acestora din munti, peisajul se diversifica, apar impunatoarele chei cu cele doua pesteri, Pestera Muierilor si Pestera Polovragi si alte forme ale reliefului carstic. In acest sens, pe aceste roci dure s-au putut pastra platformele de eroziune. Intre 1800-2200 m platforma Borascu, 1400-1600 m platforma Rau - Ses si intre 800-1000 m platforma Gornovita. Aceste platforme, adevarate sesuri montane (Baranovsky si Neamu, 1971) sunt folosite ca fanete (Gornovita) si pentru pasunat. Muntii Valcan situati in nord-vestul judetului, intre raurile Jiu si Motru au inaltimi care variaza intre 1945 m, Varful Orlea si 400-500 m pe linia localitatilor Porceni-Curpen-Dobrita-Valea MareBorosteni-Pocruia-Pades. Culmile sunt usor accesibile, cu plaiuri deschise presarate cu numeroase stane. Acesti munti au un aspect asimetric, terminandu-se brusc spre Depresiunea Petrosani si in trepte spre Depresiunea Subcarpatica Gorjeana (Olteana). Sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline in care apar intruziuni de granite. Plaiurile unduitoare ale Platformei Gornovita sunt locuite din preistorie,
platforma fiind fragmentata de afluentii Jiului, Tismana, Bistrita, Sohodol si Susita care isi au obarsia in platforma inalta. Masivul este in mare parte impadurit, exceptand bordura calcaroasa sudica cu formatiuni endo si exocarstice, unde Platforma Gornovita situata deasupra umerilor calcarosi are mare extindere. Calcarele sunt de varsta jurasica. In coltul nord-vestic al judetului se desfasoara versantul sudic al Muntilor Godeanu (Varful Godeanu 2230 m), cu aspectul lor de platosa cu abrupturi puternice si prezenta reliefului glaciar pe marile inaltimi. Muntii Godeanu se desfasoara pe o arie ingusta, in partea de nord-vest a judetului. Culmile muntoase au altitudini medii intre 1.800-2.000 m. Varietatea peisajului este data de netezimea platformelor de eroziune, aspectul mai greoi ai culmilor, de urme ale eroziunii glaciare. Rocile calcaroase prezente si aici au condus la aparitia unor forme carstice deosebite: Cheile Cernei, Cheile Cernisoarei, Pestera cu Corali. Altitudinea mare, versantii abrupti si vaile puternic adancite, ca si lipsa unor bazinete depresionare, au impus restrictii la aparitia si dezvoltarea asezarilor umane in zona montana. Singura localitate din zona montana este Cerna-Sat, situata in bazinul superior al Cernei. Legatura dintre Oltenia si Transilvania pe teritoriul judetului Gorj se realizeaza prin urmatoarele trecatori:
Trecatoarea Lainici incepe la nord de orasul Bumbesti Jiu si se termina la sud de Iscroni
urmand defileul ingust al Jiului, desparte Muntii Valcan de Muntii Parang. Are o lungime de 29 km si este strabatuta de DN 66 si de o cale ferata simpla electrificata. In caz de avariere, varianta alternativa este itinerariul Targu Jiu-Turcinesti-Schela-Pasul Valcan-Iscroni sau RuncuCheile Sohodolului- Campu lui Neag.
Trecatoarea Novaci-Sebes face legatura intre Oltenia si Depresiunea Sebesului. Incepe la

iesirea nord Novaci si se termina la sud de Petresti (judetul Alba) urmand pe cea mai mare parte traseul raului Sebes, desparte Muntii Capatanii, Lotrului si Udinului de Muntii Parang si Sebes. Are o lungime de 117 km si este strabatuta de DN67C.
Subcarpatii Gorjului sunt situati in partea centrala a judetului ocupand circa 34% din suprafata sa; situati intre Motru si Oltet sunt formati din doua siruri de dealuri paralele cu lantul muntos din nord, dublate de doua siruri de depresiuni sau ulucuri depresionare. Primul uluc depresionar, cunoscut si sub denumirea de Depresiunea Subcarpatica Olteana, se afla chiar la poalele muntelui, fiind pus in evidenta de abruptul si roca dura a acestuia si este format din Depresiunea Polovragi pe Oltet, Depresiunea Cernadiei, Depresiunea Novaci pe Gilort, Depresiunea Bumbesti pe Jiu, Depresiunea Stanesti pe Susita Verde, Depresiunea Runcu pe Jales, Depresiunea Bradiceni pe Bistrita, Depresiunea Celei pe Tismana si Depresiunea Pades pe Motru. Aceste depresiuni cu fundul plat si cu un climat de adapost sunt folosite pentru culturile agricole si sunt intens populate. Aceste depresiuni s-au format prin eroziune diferentiala intr-o arie sinclinala puternic fracturata ca un mic graben. Raurile la iesirea din munte au intalnit roci mai putin dure si astfel si-au putut largi valea si au creat terase putin inalte (Tufescu, 1966). Al doilea uluc depresionar, cunoscut in literatura geografica si sub numele de Depresiunea intracolinara sau Targu Jiu-Campu lui Neag are ca limita vestica Depresiunea Ciuperceni iar spre est patrunde pe Valea Calnicului pana dincolo de Albeni. Alternanta culoarelor depresionare, larg extinse, cu cele deluroase, bine individualizate, coborarea generala a inaltimilor de la est la vest, ca si de la nord la sud, si dependenta de acelasi nivel de baza local dat de valea Jiului sunt caracteristicile morfologice principale reflectate evident in peisajul regiunii (Geografia Romaniei, vol. IV). Structurile cutate din partea sudica a Subcarpatilor Gorjului, in special intre Jiu si Oltet contin petrol,iar formatiunile pliocene zacaminte de lignit (Geografia Romaniei, vol. IV). Depresiunea Polovragi prezinta aspectul unui pod de terasa, formata in perioada cand Oltetul si Taraia divagau la iesirea din munte, pendulandu-si cursul cand spre Bengesti cand spre Racovita- Cerna (Baranovsky si Neamu, 1971). Terasa aceasta inclina dinspre Oltet spre Taraia. Depresiunea Cernadiei se intinde in continuare spre vest, cu aspect de interfluviu, cu usoare lasari axiale, lasari folosite de soseaua judeteana Novaci- Cernadia- Baia de Fier.
Depresiunea Novaci este asemanatoare intrucatva Depr. Polovragi. Ea este determinata de existenta pietei de adunare a apelor, in care Gilortul primeste ca afluenti pe Scarita, Gilortetul si Lometea. Extensiunea maxima sub forma de camp neted se afla la confluenta Gilortului cu Gilortetul, in rest depresiunea se prezinta sub forma de interfluvii (Baranovsky si Neamu, 1971). Depresiunea Stancesti Aninisu este o depresiune deluroasa, valurita, cu mici largiri de vai in zona sedimentelor nisipoase de varsta miocena. Trecerea de la rocile cristaline, mai dure, la cele sedimentare a determinat accelerarea eroziunii laterale si astfel formand unele mici bazinete depresionare secundare pe raurile Aninis, Carpinis, Crasna, Dragoesti si Stancesti. Pe teritoriul judetului Gorj se mai intalneste si un al doilea sir de depresiuni, cunoscute in literatura geografica sub numele de Depresiunea Intracolinara. Din randul acestora se evidentiaza Depr. Intracolinara Tg. Jiu Campu Mare precum si Depr. Intracolinara dintre Jiu si Motru care se intinde pe o lungime de 60 km si pe o latime de 5-18 km. Depresiunea Targu Jiu Campu Mare este o zona de subzistenta (scufundare), care se caracterizeaza prin prezenta unei largi piete de adunare a apelor, largimea considerabila a paturilor aluvionare si grosimea mare a aluviunilor, toate acestea denotand un intens proces de acumulare de aluviuni, existenta unui accentuat proces de meandrare si despletire a tuturor cursurilor care converg aici si aparitia a numeroase albii prasite, justificand in acest fel marea extensiune a teraselor si o suprafata larga de divagare. (Baranovsky si Neamu, 1971, Velecea si Savu, 1982, Tufescu, 1966). In zona Subcarpatilor sunt incluse si grupurile piemontane, adevarate contraforturi ce racordeaza nivelul Platformei Gornovita cu zona deluroasa, interfluviile fiind formate in special din pietrisuri. Si in cazul dealurilor subcarpatice se observa distributia lor pe doua siruri. Primul sir de dealuri sunt numite generic dealuri subcarpatice piemontane sau Dealurile Gorjului. Structura lor este cutata, la fel ca si in restul Subcarpatilor, chiar daca aceasta structura cutata nu este atat de evidenta ca si in cazul Subcarpatilor Curburii. Aceste dealuri se afla la contactul cu ulucul depresionar submontan respectiv al doilea sir de depresiuni depresiunea intracolinara, alcatuind o adevarata mediana cutata (Tufescu, 1966). Raurile au fragmentat transversal aceasta mediana deluroasa. Al doilea sir de dealuri se afla intre depresiunea intracolinara si Piemontul Getic. Limita cu Piemontul Getic este foarte slab evidentiata: limita sudica, dinspre Piemontul Getic, este mai putin evidenta si pe alocuri chiar destul de dificil de precizat ca urmare a unitatii de evolutie a reliefului subcarpatic si piemontan, atat in faza constituirii piemontului, cat si in aceea a sculptarii cuaternare. Luandu-se drept argument principal pentru fixarea limitei de sud cele mai nordice resturi de ale cuverturi piemontane care in mare parte corespund cu cele mai inalte puncte ale piemontului (prin asocierea cuverturii piemontane cu nisipuri romaniene mai rezistente la eroziune), se observa ca aceasta (n.n limita) are un mers in zigzag, cu deplasari in sud in dreptul vailor principale si inaintari spre nord pe interfluvii, urmarind in general, cuesta prin care piemontul se termina in sud (Geografia Romaniei, vol. IV, pag. 232). V. Tufescu vede aceasta limita cu Piemontul Getic un pic mai nuantat: limita spre Platforma Getica se prezinta, in genere, clara, cu un abrupt de cuesta orientat spre nord, evidentiat prin fragmente de vai subsecvente la poale. Asa este povarnisul nordic al Dealului Bujorescu, dinspre valea Tismanei si Jiului, intre Ciuperceni-Pesteana Jiu, precum si cuesta tipica de la Ticleni, de-a lungul unei vai subsecvente (Cioiana), sau cea aliniata pe stanga vaii Calnic de la est de Gilort. Treptat insa spre est, contactul acesta pierde din claritate[] contactul spre Platforma Getica urmeaza linia de separare dintre dacian si levantin, dincolo de care se pune clar in evidenta structura monoclinala a Piemontului Getic (Tufescu, 1966. pag. 184). Reprezentativ pentru dealurile subcarpatice externe, mai ales pentru judetul Gorj, este Dealul Bran, cu o inaltime maxima de 333 m acesta prezinta un aspect netezit si acoperit cu depozite de terasa, domina Podisul Getic aflat la sud printr-o cuesta mai inalta cu 70-80 de m., dincolo de valea Cioiana (Badea, 1961 citat de Tufescu, 1966).
Dealurile colinare din sudul judetului apartin Podisului Getic fiind formate din depozite sedimentare monoclinale cu structuri orizontale de varsta mio-pliocena. In aceste structuri isi fac aparitia bogatii ale subsolului, cele mai importante fiind lignitul, petrolul si gazele de sonda. Numele de Podisul Getic este atribuit numai partii pastrate ca forma de acumulare piemontana de varsta villafrachiana (Geografia Romaniei, vol. IV citand din V. Mihailescu, 1966), separat de munte prin aparitia ulterioara a Subcarpatilor Getici (in cazul de fata ne intereseaza Subcarpatii Gorjului ca subunitate a Subcarpatilor Getici) ca urmare a distrugerii cuverturii piemontane si scoaterii in evidenta a structurilor subcarpatice (L. Badea citat in Geografia Romaniei, vol. IV, 1992). Din cadrul Piemontului Getic, pe teritoriul judetului Gorj se regasesc urmatoarele subunitati: Piemontul Motrului (partial, la est de Motru Dealurile Jiltului), Gruiurile Jiului, culoarul Jiului si Piemontul Oltetului putin dupa raul Amaradia cunoscute in literatura geografica sub numele de Dealurile Amaradiei. Principalele ape curgatoare de pe teritoriul judetului Gorj (Motru, Jiu, Gilort) impart aceste dealuri in urmatoarele grupe: Dealurile (Piemontul) Motrului intre Motru si Jiu; se prezinta sub forma unor dealuri prelungi fragmentare cu directie nord-vest sud-est, in conformitate cu inclinarea generala a piemontului. Aici sunt localizate unele din cele mai importante resurse de lignit. Dealurile (Gruiurile Jiului) dintre Jiu si Gilort; cunoscute local sub numele de Dealul Lung sau Dealul Muierii. Se prezinta sub forma triunghiulara, cu culmi prelungi. Cu toate ca in mare parte sunt acoperite de paduri prezinta si suprafete intens afectate de procese de degradare actuale. Dealurile (Piemontul) Oltetului intre Gilort si Oltet cu subunitatea Dealurile Amaradiei. Este o unitate relativ omogena, prezentand diferentieri de la nord la sud si de la vest la est. Sunt formati din pietrisuri si nisipuri de diferite categorii. Se observa o inlocuire treptata de la nord la sud, a formatiunilor predominant argiloase cu cele predominant nisipoase (Geografia Romaniei, vol. IV, 1992, pag. 400).
Luncile Jiului si Gilortului sunt bine dezvoltate cu latimi de 3-4 km, pe terasele acestora fiind insirate numeroase localitati rurale. In Piemontul Getic, rocile de solificare sunt formate in majoritate din marne, argile marnoase, precum si din pietrisuri si nisipuri. Procesele pedogenetice principale sunt procesele de alterare puternica a silicatilor si de migrare a produselor secundare de alterare. Solurile Piemontului Getic, in cea mai mare parte a lor , se caracterizeaza prin procese de alterare cu formare de argila, acumulata in orizontul B, si silice, acumulata rezidual in orizonturile A2 si A1 si in orizontul de humus (PAAR Gorj 2009). Zona dealurilor Piemontului Getic, puternic impadurita, prezinta aproape toate varietatile de soluri de padure. Se mai intalnesc de asemenea soluri in diverse grade de podzolire, iar in luncile raurilor si pe terase soluri aluvionare aflate in diferite grade de solificare.
Figura 2..2.1.1 Relieful judetului Gorj 2.2.2 Resursele de sol
Fondul funciar al judetului Gorj in suprafata de 560.174 ha, la nivelul anului 2009, este constituit din 43,2% terenuri cu destinatie agricola, 21% paduri si terenuri forestiere (117.475 ha) si 34,8% terenuri cu ape, terenuri neproductive, cai de comunicatie si constructii. Terenurile agricole sunt constituite din terenuri arabile (41,6%), pasuni (37,7%), fanete si pajisti naturale (17,1%), terenuri viticole (1,6%) si livezi (2%).
Tabel 2.2.2.1 Repartitia solurilor pe categorii de folosinta

Nr . crt 1. 2. 3. 4. 5. Categoria de folosinta Arabil Pasuni Fanete si pajisti naturale Vii Livezi Suprafata (ha) 2001
102660 85951 39903 4172 6088 238774
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
103108 102413 103009 103073 103073 102085 100854 100833 00015 87061 92600 91434 89976 90563 93223 91214 91157 913118 39940 4108 6101 39640 4053 5950 40622 4053 6172 40553 4049 6235 40498 3994 5795 39153 3886 5227 41414 3871 4983 41414 3766 4957 42218 3734 4932
TOTAL AGRICOL
240360 244656 245290 243768 243760 243574 242336 242137 242137
Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu pe anul 2010 emis de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj
Tabel 2.2.2.2 Repartitia solurilor pe clase de calitate

Clasa II % din % din total ha total ha folosinta folosinta 5856 35 (pe de 0 0 10384 216 267 16723 62,1 1,3 1,6 6,7 Clasa I Clasa III % din ha total folosinta 26593 45,7 27785 1344 2489 58211 47,7 2,3 4,3 23,3 Clasa IV ha 62538 65908 5696 9061 143203 % din total folosinta 43,6 46,2 4 6,2 57,1 ha 8422 21604 980 1125 32131 Clasa V % din total folosinta 26,2 67,3 3 3,5 12,9
Folosinta
Arabil Pasuni si fanete Vii Livezi pomi Total clase terenuri)
Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu pe anul 2010 emis de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj
Suportul acestui fond funciar si agricol este format dintr-o gama variata de soluri, ca o consecinta a diversitatii conditiilor de relief, climei, hidrografiei, vegetatiei. Pe teritoriul judetului Gorj, conform noii clasificari a solurilor, intalnim urmatoarele clase si tipuri de soluri: 1. Clasa Protisoluri - include soluri variate, in curs de formare, ale caror profile nu prezinta caractere morfologice suficient conturate (soluri care au orizont A sau O sub 20 cm grosime urmate de roca sau alt material parental) pentru a putea fi incadrate la unul din tipurile de sol evoluate. Formarea acestor soluri este conditionata de caracteristicile terenului. Regosolurile (eutrice, calcarice, molice) reprezinta stadiul initial al pedogenezei, dezvoltandu-se in zonele in care procesele de formare ale solului sunt limitate de eroziunea geologica, de acumulare a materialelor neconsolidate, de conditiile climatice respective sau materiale parentale aduse la zi prin alunecari. Regosolurile sunt in general bine drenate, cu textura mijlocie nediferentiata pe profil. Sunt raspandite pe versantii puternic inclinati si utilizate ca pajisti. Psamosolurile (eutrice, molice) au continut scazut de humus, indicii hidrofizici au valori mici, conductivitatea hidraulica prezinta valori mari, prezinta drenaj global bun. Aluviosolurile (eutrice, molice) se caracterizeaza printr-un grad destul de ridicat de fertilitate datorita in special regimului hidric si edafic favorabil. Fertilitatea lor depinde mai putin de stadiul de evolutie. Pentru cultivarea lor sunt necesare lucrari de indiguire, de ameliorare si de prevenire a degradarii. 2. Clasa Cernisoluri - in aceasta clasa sunt cuprinse solurile profund humifere de culoare inchisa, bine structurate, fiind soluri cu un orizont A molic (Am) continuat cu orizont intermediar (AC, AB, Bv sau Bt) avand in partea superioara culori inchise. Sunt soluri cu acumulari de materie organica saturate in baze, a caror formare este considerata specifica zonelor de stepa si silvostepa. Tipurile de sol mai frecvente care apartin Cernisolurilor sunt cernoziomurile si faeoziomurile. Cernoziomurile (tipice, calcarice, kastanice, cambice) sunt soluri cu orizont A molic, orizont intermediar (AC, Bv, Bt) cu culori mai deschise, orizont C calcic sau concentrari de pudra friabila de carbonati secundari in primii 125 cm. Sunt soluri a caror raspandire este practic asociata depozitelor relativ recente, bogate in carbonati cum sunt: loessurile, depozitele loessoide, depozite nisipoase, alaturi de un relief acumulativ tanar, covor vegetal ierbos si conditii climatice reprezentate printr-un bilant radiativ ridicat, evapotranspiratie cu valori mari si precipitatii moderate.
Faeoziomurile sunt soluri formate in conditii relativ apropiate cernoziomurilor, materiale parentale asemanatoare, dar de regula mai putin carbonatice, un regim climatic ceva mai umed si o vegetatie specifica zonelor de silvostepa. Spre deosebire de cernoziomuri, carbonatii de calciu lipsesc din profilul de sol, insa levigarea nu este atat de puternica incat sa indeparteze complet bazele, ceea ce este demonstrat de saturatia in baze ridicata si o activitate biologica intensa, fapt ce determina formarea unui orizont mediu profund bogat in humus. In general se intalnesc in asociere cu cernoziomurile. Morfologic prezinta urmatoarea succesiune de orizonturi: Am, orizont intermediar Bt, Bv, AC si orizont Cca care poate sa apara la adancimi mai mari de 125 cm. Orizontul de bioacumulare este brun inchis la culoare si are grosimi de 30-40 cm sau chiar mai mult. Activitatea biologica este foarte intensa. Urmeaza un orizont intermediar B (argiloiluvial, cambic) sau AC cu o structura in general prismatica. Sub acest orizont se afla un orizont de acumulare a carbonatilor de calciu, care apar sub forma de micelii la partea superioara si sub forma de concretiuni la partea inferioara a acestuia. Faeoziomurile sunt predominant lutoase si lut nisipoase bogate in humus, moderat sau puternic levigate, cu permeabilitate mijlocie pentru apa si aer, reactie slab alcalina sau neutra si aprovizionare buna cu elemente nutritive. 3. Clasa Cambisoluri- cuprinde soluri cu orizont B cambic, format pe materiale parentale texturale de la mediu la fin, derivate dintr-o mare varietate genetica de roci. Cambisolurile sunt soluri moderat dezvoltate, caracterizate prin alterarea (slaba sau moderata) a materialului parental si prin absenta unor cantitati apreciabile de argila, materie organica, compusi cu Al sau Fe, modificari de culoare, structura si consistenta. Sunt soluri ce prezinta un orizont A (Am, Ao) urmat de un orizont intermediar cambic (Bv) avand culori mai deschise. Aceasta clasa este reprezentata prin eutricambosol. Eutricambosol, caracterizat printr-un orizont B cambic ce are o croma mai deschisa si continut de argila mai ridicat decat orizontul subiacent. Succesiunea orizonturilor este Ao-Bv-C. Principalele proprietati fizice si chimice sunt accentuat influentate de roca de solificare. Sunt soluri mai putin fertile utilizate in cultura plantelor de camp, dar mai ales ca pasuni. 4. Clasa Luvisolurilor inglobeaza solurile care au caracter de diagnostic un orizont B-argiloiluvial (Bt). Sunt soluri cu acumulare de argila in profunzime. Preluvosolurile se definesc prin orizont Bt, avand culori galbui sau rosii. Orizontul Ao are grosime de 20 - 30 cm si culoare deschisa (brun brun deschisa). Orizontul Bt este mai gros si are culori galbui, fiind urmat de materialul parental. Dintre neoformatii, caracteristice sunt cele din Bt, sub forma de pelicule de argila. Textura este diferentiata pe profil, adesea mijlocie in Ao, iar in Bt fina sau tot mijlocie, dar cu un continut mai mare de argila. Structura este grauntoasa, relativ bine dezvoltata in Ao si columnoid prismatica sau prismatica bine dezvoltata in Bt. Bioacumularea in cazul acestor soluri este mai redusa decat la cernoziomuri. Sunt in general soluri cu un continut de humus scazut, un grad de saturatie in baze de peste 75% (eubazic) si un pH relativ neutru. Fertilitatea acestor soluri este conditionata de regimul precipitatiilor. Luvisolurile prezinta orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) si orizont B argic (Bt) cu grad de saturatie in baze de peste 53%. Insusirile fizice si fizico-mecanice cat de cat favorabile la suprafata devin total nefavorabile in adancime (tasare accentuata, permeabilitate scazuta, aeratie necorespunzatoare). 5. Clasa Pelisolurilor - cuprinde soluri ce au orizont pelic sau vertic incepand din primii 20 cm sau imediat in Ap. Pelisolurile sunt reprezentate prin vertosoluri. Vertosolurile se caracterizeaza prin orizont vertic de la suprafata la cel mult 20 cm (sub stratul arat) care se continua pana la cel putin 100 cm; contin peste 30% argila in toate orizonturile pana la cel putin 100 cm.
6. Clasa Hidrisolurilor include soluri cu orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care se asociaza proprietati gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG), fie un orizont Bt sau un orizont E si Bt la care se asociaza proprietati stagnice intense (W) din primii 50 cm. Sunt soluri ce s-au format si evolueaza in conditiile unui exces de apa de lunga durata care a cauzat formarea unui orizont de glei (Gr). Solurile hidromorfe sunt reprezentate prin gleiosoluri. Gleiosolurile se definesc prin orizontul Gr a carui limita superioara este situata in primii 50 cm, avand o culoare cenusie cu frecvente pete de culoare galbui-roscata alternand cu pete verzui, este astructurat si prezinta separatii ferimanganice sub forma de pete si concretiuni. In partea superioara au un orizont A (Am, Ao). Formarea gleiosolurilor este conditionata de prezenta unei umiditati excesive, la mica adancime, intr-o anumita perioada din an sau tot timpul anului. Atributul dominant al gleiosolurilor este starea lor prelungita cu apa, asociata cu lipsa de aeratie, un mediu nefavorabil pentru radacini si conditii slabe pentru fauna solului. Insusirile negative ale acestor soluri se datoreaza excesului de apa, iar in cazul unei argilozitati crescande se accentueaza lipsa oxigenului si a unei aeratii corespunzatoare, se inrautatesc insusirile fizico-mecanice (aderenta si plasticitate mare). 7. Clasa Salsodisoluri -sunt soluri cu orizont salic (sa) sau natric (na) in partea superioara. Sunt raspandite in aceleasi zone cu aluvisolurile si gleiosolurile, incluzand soloneturile si solonceacurile. 8. Clasa Antrisoluri - cuprinde soluri puternic erodate, (orizont B sau C) sau soluri puternic transformate prin actiune antropica ce prezinta la suprafata un orizont antropedogenetic de cel putin 50 cm grosime. Este reprezentata prin erodosol si antrosol. Erodosolurile reprezinta o categorie eterogena de soluri caracterizate prin faptul ca partea lor superioara cu conditiile cele mai favorabile dezvoltarii plantelor a fost indepartata pe cale antropica. Erodosolurile sunt soluri cu profil puternic decopertat prin eroziune, astfel incat nu se mai poate stabili apartenenta lor la un anumit tip genetic de sol. Sunt raspandite pe terenurile arabile puternic inclinate. Prezinta caracteristici foarte variate, depinzand de solul initial, de gradul de eroziune si materialul parental, aprovizionarea cu elemente nutritive este foarte slaba, iar potentialul de fertilitate este foarte redus. De regula prezinta la suprafata un orizont Ap provenit din orizont B sau C avand sub 20 cm grosime. Antrosolurile (hortice, molice) sunt soluri cu orizont superior antropedogenetic de cel putin 50 cm grosime format prin transformarea unui orizont sau strat al solului prin lucrare adanca. Complexele de soluri sunt constituite dintr-o asociere de soluri dezvoltate pe suprafete mici, care se repeta frecvent pe distanta de metri sau sute de metri in functie de microrelief. Solurile din complexele de soluri nu pot fi separate ca areale individuale ci pot fi reprezentate pe harta numai prin unitati cartografice compuse. Limitele dintre diferitele unitati de soluri sunt uneori evidente in teren fiind marcate de schimbarea microreliefului, vegetatiei, apei freatice, dar ele nu pot fi transpuse pe harta, din cauza suprafetei mici pe care o ocupa. In judetul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorita atat conditiilor de relief, dominant foarte fragmentat, cat si de roca, clima si vegetatie (fond funciar 560,174 mii ha). In zona piemontana si in sudul dealurilor subcarpatice domina solurile brute podzolice, in asociatie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regula scheletice si au grosime redusa. In partea centrala a judetului, in depresiunea Tg. Jiu Carbunesti, pe relief asezat, domina solurile brune, pe alocuri freatic umede, solurile brune podzolite si, mai ales, in nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate ; aceste soluri au de regula textura mijlocie la suprafata. Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca larga a Jiului si afluentilor sai. Suprafata ocupata de solurile erodate se ridica la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu alunecari), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosinta agricola cca. 110 mii ha.
Conditiile de sol si mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea larga in agricultura a solului (cu exceptia depresiunii subcarpatice si a luncilor), astfel ca folosinta silvica are o pondere mai insemnata.
2.2.3
Hidrologie si hidrogeologie
Principala resursa de apa in judetul Gorj este reprezentata de rauri. Caracteristic pentru aceasta categorie de resurse este variabilitatea foarte mare in spatiu si timp. Debitul mediu specific variaza intre 1 l/s si km2 in zonele joase, si 40 l/s si km2 in zonele inalte. Primavara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite. Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile pentru anul 2010, conform APM GORJ, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 2.2.3.1 Resursele de apa potentiale si tehnic utilizabile pentru anul 2010
Judetul Gorj Apele subterane Corpurile de ape subterane identificate in perimetrul judetului Gorj sunt prezentate mai jos. 1. Corpul de ape subterane din zona montana Tismana-Dobrita - este situat pe rama sudica a muntilor Valcan, la contactul cu Depresiunea subcarpatica olteana. Relieful zonei se caracterizeaza prin prezenta fenomenelor carstice in aria de dezvoltare a calcarelor si printr-o morfologie tipica de platou in ariile de dezvoltare a Cristalinului Getic sau Granitului de Tismana. Se constata, in acelasi timp, legaturile hidraulice directe intre apele de suprafata si subterane din zona montana si cele din ulucul depresionar, ceea ce ne determina sa consideram ca formeaza un acelasi corp de ape constituit din mai multe acvifere. Apele freatice din ulucul depresionar Tismana-Dobrita - zona depresionara Tismana-Dobrita, cu aspectul unei campii intinse slab ondulate intre raul Motru la vest si raul Susita la est, are in subsolul sau un strat acvifer cu dezvoltare cvasicontinua pe directie vest-est, fiind limitat la sud de formatiunile argiloase ale dealurilor subcarpatice interne. Acest strat acvifer este captat de puturile domestice ale locuitorilor satelor numeroase care se afla aici. Pentru stabilirea parametrilor hidrogeologici a acestui acvifer a fost construita statia hidrogeologica de ordinul I Tismana alcatuita din 4 foraje amplasate in aceasta zona. Stratul freatic se intalneste la adancimi cuprinse intre 4,0 si 10,0 m. Grosimea lui este cuprinsa intre 7,5 si 14,0 m. Apele freatice din formatiunile calcaroase mezozoice Intre Valea Motrului la vest, si Valea Susitei la est, in rama sudica a Muntilor Valcan se dezvolta aproape continuu un masiv calcaros puternic carstificat de varsta tithonic-urgonian, in al carui subsol se intalneste un acvifer foarte productiv cu importanta economica deosebita. Cercetarile hidrogeologice pentru alimentarea cu apa a municipiului Tg. Jiu au furnizat date privind regimul apelor carstice din calcarele mezozoice ale Autohtonului de pe flancul sudic al Muntilor Valcan ce formeaza sectorul estic Bistrita-Susita al corpului de ape Tismana-Dobrita. In acest sector, principala captare de ape subterane este Captarea izvorului Runcu Sohodol, cu un debit proiectat de 315 l/s. Calitatea apei este deosebita, confirmata si de valorile principalilor indicatori de
Resursa de suprafata (mii mc) Teoretica Utilizabila 2.047.000 507.946,685
Resursa din subteran (mii mc) Teoretica Utilizabila 545.000 17.988,069
Sursa: Raport anual privind calitatea factorilor de mediu pe anul 2010
calitate a apei determinati in anul 2009 de S.C. Aparegio S.A. Tg. Jiu. Tot din acest corp de ape subterane au fost prelevate probe de apa din izvoarele Valceaua, Jales si Patrunsa. Trebuie amintit ca, tot in zona montana, la est de valea Jiului, in muntii Parang, exista captari de ape subterane pozate in roci cristaline, care asigura necesarul de apa al localitatilor din zona, intre care mai cunoscut e orasul Novaci, dar care nu au fost prinse intr-un corp de ape subterane. 2. Corpul apelor freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor In cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeza pe subunitati geomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale acestora sunt conditionate de subunitatea geomorfologica in care sunt cantonate, creand discontinuitati in dezvoltarea regionala a lor. Subunitatile geomorfologice in care se dezvolta corpul de ape sunt: Campia Olteniei, Piemontul Getic si Subcarpatii Getici. Formatiunile cuaternare purtatoare de ape freatice care au putut fi separate si urmarite in cadrul campiei, apartin Pleistocenului superior si sunt constituite din depozitele aluvionare ale teraselor Jiului si afluentilor, alcatuite in principal din pietrisuri si nisipuri si cele ale Holocenului inferior si superior din care fac parte aluviunile terasei joase a Jiului si luncilor Jiului si afluentilor. Lunca si terasele Jiului reprezinta unitatea hidrogeologica cea mai importanta din punctul de vedere al raspandirii depozitelor freatice si al resurselor de apa. Lungimea pe care se dezvolta aceasta unitate in cadrul campiei este de cca 80 km, iar latimea medie de cca. 5 km avand un rol deosebit de important in furnizarea unor rezerve importante de ape freatice exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare. Stratele freatice sunt interceptate la adancimi diferite, functie de nivelul de terasa. In zonele teraselor veche, inalta si superioara, stratele acvifere se intalnesc frecvent sub adancimea 10 -15 m. In zonele terasei joase si lunca propriu-zisa stratul freatic a fost interceptat in majoritatea cazurilor intre 5 - 20 m adancime. Grosimea depozitelor permeabile ale orizontului freatic variaza in limite cuprinse intre 3-8 m. Grosimile cele mai mari s-au intalnit in zonele din bazinul inferior al Jiului. In zonele de terasa grosimile sunt mai mici, rar depasind 10 m. Apele freatice din Subcarpatii Getici, datorita configuratiei reliefului (dealuri subcarpatice separate de depresiuni intinse) si litologiei, se dezvolta numai in zonele depresionare si in luncile raurilor care traverseaza acesta zona geografica. In Depresiunea intracolinara au fost executate foraje hidrogeologice pentru cercetarea stratelor freatice atat in compartimentul vestic Telesti-Tamasesti, cat si in compartimentul estic Scoarta-Albeni. Stratele acvifere sunt situate la adancimi mici in compartimentul vestic (1,4-2,2m) si mai mari in cel estic (2,0 6,3 m). Grosimea stratelor captate este mare in vest (7-16,1 m) si mai mica in est (3,0 - 4,4 m) cu mentiunea ca in vest este captat un singur strat acvifer constituit din bolovanisuri si pietrisuri, pe cand in est de regula sunt captate 2-3 straturi de bolovanisuri cu grosimi mici. In zona Tg.Jiu - Romanesti majoritatea forajelor hidrogeologice executate sunt imperfecte, datorita bolovanilor mari intalniti la executia manuala a forajelor. Nivelul hidrostatic al apelor freatice este situat la adancimi medii de 2,0 m (Telesti-Tamasesti), 2,5 m (Romanesti) si 3,0 m (Scoarta-Albeni). In dealurile subcarpatice interne si cele externe nu se poate vorbi de strate freatice importante. Aici, chiar daca exista o roca magazin capabila sa cantoneze ape freatice, aceasta este puternic drenata de vaile care fragmenteaza relieful, izvoarele fiind rare si temporare, avand debite extrem de mici sub 0,1 l/s. 3. Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile pliocene -acest corp de ape, deosebit de mare ca extensie in suprafata si in adancime, ce se dezvolta atat in bazinul hidrografic (b.h.) Jiu cat si in b.h. Dunarea, nu a fost cercetat sistematic, ci s-au executat foraje hidrogelogice de cercetare si exploatare fara un studiu complex al intregului corp de ape. In ultimul timp s-a trecut la organizarea
unor programe de cercetare a acestui corp de ape, care sa sistematizeze toate datele existente si monitorizarea cantitativa si calitativa a lui. Corpul de ape este constituit din mai multe complexe acvifere, care contin strate acvifere cu legaturi hidraulice directe, ce determina parametri hidrogeologici asemanatori. Complexul acvifer Dacian - formatiunile daciene, in cuprinsul Campiei Olteniei, au o larga raspandire, fiind intalnite din valea Dunarii pana in valea Oltului. Ele lipsesc in sectorul Dunare-Drincea si in lunca Dunarii din sectorul Jiu-Olt. In cazul extinderii captarilor mai importante pentru alimentarea cu apa a diferitelor centre populate trebuie sa se tina seama de rezervele de apa daciene care pot rezolva cu succes aceasta problema. Conditia care trebuie rezolvata este eliminarea excesului de amoniu din aceste ape. Captarea de ape subterane a D.S.U.P. Rovinari este amplasata pe malul stang al Jiului, fiind constituita din 13 foraje hidrogeologice cu adancimea de 130-200 m. Captarea de ape subterane a Serviciului Public Tg.Carbunesti este amplasata pe malul stang al Gilortului, fiind constituita din 8 foraje hidrogeologice cu adancimea de 300 m. Captarea de ape subterane a S.C. Petromservice Ticleni este amplasata pe malul drept al Gilortului, fiind constituita din 13 foraje hidrogeologice cu adancimea de 350 m, Captarea de ape subterane a S.C. U.A.T.A.A. Motru, pusa in functiune in anul 1974, este amplasata pe malul stang al Motrului, la Steic, fiind constituita din 23 foraje hidrogeologice cu adancimea 115-250 m. Complexul acvifer Pontian - date hidrogeologice privind stratele acvifere din depozitele pontiene sunt sumare si neconcludente pentru o caracterizare a complexului acvifer Pontian. Formatiunile pontiene se intalnesc in subsolul Campiei Olteniei pe tot cuprinsul sau, la adancimi ce variaza foarte mult in special de la vest la est, afundandu-se mult in zona culoarului craiovean si de la sud la nord.
4. Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile sarmatiene - depozitele acestui etaj se pare ca se intalnesc in aproape tot perimetrul D.A.Jiu, sub depozitele pliocene, formand un sinclinal din Depresiunea subcarpatica de sub munte din nord, unde sunt la adancimi reduse, afundandu-se in zona mediana si ridicandu-se aproape de suprafata terenului in zona Dunarii. In nord, la est de Jiu, este reprezentat prin trei orizonturi: inferior, constituit din nisipuri, marne si gresii cu fauna de apa dulce, mediu, predominant grezos cu fauna de apa salmastra, superior, nisipos - grezos, cu fauna de apa dulce. La vest, este in facies marnos-argilos; in centrul depresiunii, in zona Bumbesti-Curtisoara este in facies psamo-psefitic, favorizand acumularea unor mari rezerve de ape subterane. In aceste depozite, la nord de Tg.Jiu, in ulucul depresionar de la Bumbesti-Curtisoara - Iezureni se dezvolta un complex acvifer de varsta Sarmatian (dupa unii Sarmatian - Meotian) deosebit de productiv. Alimentarile cu apa ale obiectivelor economice si publice se realizeaza din stratele acvifere meotiene, constituite din pietrisuri si nisipuri. Fronturile de captare ale Aparegio Targu Jiu, S.C. Suinprod S.A. Targu Jiu si Ratmil Sadu au forajele hidrogeologice sapate in pietrisurile sarmatiene. Adancimea forajelor variaza intre 150 - 300m, functie de numarul de strate captate. Apele captate sunt potabile, fiind folosite la alimentarea cu apa a municipiului Targu Jiu. Captarea de ape subterane Curtisoara a Aparegio Tg. Jiu este amplasata pe malul stang al Jiului, la nord de mun. Tg. Jiu, fiind constituita din 13 foraje hidrogeologice cu adancimile cuprinse intre 150-300 m, avand debite deosebit de mari de 30-35 l/s/foraj, in prezent acestea sunt in conservare. In anul 2009 S.C. Aparegio S.A. Tg. Jiu a sapat 4 foraje hidrogeologice de adancime la Polata, in apropiere de Tg. Jiu, care capteaza apele subterane de adancime din acest corp de ape. Apele de suprafata Reteaua hidrgrafica a judetului Gorj apartine, in cea mai mare parte, unui singur bazin colector, Jiul, Bazinul Hidrografic al acestuia avand o suprafata de peste 10 000 km. Bazinul hidrografic Jiu ocupa cea mai mare parte din teritoriul Olteniei si dreneaza versantii sud - vestici ai Carpatilor Meridionali,
partea vestica a Piemontului Getic si o zona din Depresiunea Valaha. La iesirea din defileul Lainici, Jiul patrunde in perimetrul Getic, unde a depus un con impresionant de dejectie ce se extinde pana in aria depresionara Targu Jiu. In aceasta zona are loc un schimb activ cu apele subterane. In aval de conf1uenta cu Gilortul, lunca Jiului se ingusteaza substantial pana la unirea cu Motrul, dupa care se largeste pana la conf1uenta cu Amaradia. Pe suprafata sa bazinala se intalnesc noduri de convergenta ale af1uentilor sai cum sunt cele din sudul orasului Targu Jiu, la Rovinari, dintre localitatile Turceni si Filiasi si la nord de Craiova. In aceste zone, cu drenare intensa inspre linia Jiului se constata atat depunerea unor conuri aluvionare acvifere cat si largirea ariei de lunca. Afuentii Jiului cu originea in masivul Valcan (Susita, Sohodolul, Jalesul, Bistrita si Tismana), inainte de patrunderea in aria piemontului, traverseaza o banda de roci carbonatice cu porozitate fisural - carstica, cu numeroase izvoare si importante fenomene carstice, existand transferuri de apa intre bazinele hidrografice (Pascu, 1983; Jurkiewicz et al. 1991).
Figura 2.2.3.1 Bazine Hidrografice din judetul Gorj

Ca urmare a aportului din subteran, in vecinatatea liniei de izvoare Costeni-Izvarna, scurgerea medie este mai mare cu cca. 900 mm/an decat valorile regionale. In bazinul Sohodol-Jales, subasmentul de calcare carstifiate favorizeaza circulatia unor volume mari de apa intre bazinele lor hidrografice prin subteran. Astfel, in defileul de la Runcu, Sohodolul inregistreaza pierderi de apa, avand o scurgere medie de 630 mm/an, pentru ca in aval de aceasta localitate, dupa primirea unor afluxuri importante de apa din baza carbonatica carstifiata, scurgerea medie sa urce la 1060 mm/an.
In partea superioara a bazinului hidrografic Motru, in urma conditiilor de circulatie a apei prin golurile carstice, se evidentiaza fluxuri mari de apa din subteran. In zona piemontana, atat Motrul cat si afluentii sai (Cosustea, Husnita, Pesteana, etc.) formeaza un bazin hidrografic in care se regasesc particularitatile Podisului Getic. Atat Jiltul cat si paraiele sale se gasesc in intregime in Piemontul Getic si au o scurgere cu valori reduse, iar pe cursurile secundare se inregistreaza fenomenul de pierdere totala de apa in subteran. Gilortul strabate in aval de Novaci, atat zona depresionara subcarpatica interna cat si cea externa de la Carbunesti, unde se remarca o convergenta hidrografica cu densitate mare. In aval, acest rau curge prin Podisul Getic, in care cursurile sale secundare manifesta fenomenul de secare partiala sau totala. La nord de Filiasi acesta isi varsa apele in Jiu. Pana la confluenta cu Amaradia, Jiul primeste, in principal pe partea dreapta, mai multi afluenti piemontani cu bazine hidrografic restranse. Amaradia se uneste cu Jiul la nord de Craiova si este cel mai mare rau cu scurgere intermitenta din Podisul Getic (Pascu 1983). In aval de Craiova, odata cu diminuarea energiei de relief vaile sunt mai putin adanci, iar Jiul primeste f1uxuri insemnate de apa din subteran.
Tabelul 2.2.3.2 Bilantul hidric si debitele medii pe teritoriul Olteniei din aria bazinului hidrografic al raului Jiu
Raul Postul hidrometric Bumbesti Vadeni Jiu Pesteana Filiasi Isalnita Podari Jales Gilort Motru Stolojani Novaci Turburea Apa Neagra Fata Motrului Suprafata bazinului hidrografic [Km2] 1356 1463 3085 5277 7726 9244 132 131 1144 307 1701 Precipitatii [mm] 970 990 980 908 860 830 1100 1280 861 1200 800 Scurgerea de suprafata [mm] 506 548 484 397 309 295 1061 878 322 691 264 402 539 509 536 255 95 200 74 Evapotranspiratia [mm] 464 452 496 511 551 535 Scurgerea subterana [mm] 147 160 159 128 98 93 Debitul mediu [m3/s] 22 25.5 47 66.1 76 86.8 4.44 3.64 11.7 6.73 14.3
Repartitia in suprafata a elementelor componente ale bilantului hidric (tabelul 2.2.3.2) este determinata de factorii de natura climatica, geomorfologica, hidrogeologica, gradul de acoperire cu vegetatie, antropica, etc. Daca in aria muntoasa, precipitatiile variaza de la 925 la 1400 mm/an, determinand la nivelul circurilor glaciare o scurgere medie de 1300 mm/an, la contactul dintre Piemontul Getic si zona orogenica precipitatiile se reduc la 900 -1000 mm/an. In Podisul Getic, precipitatiile scad pe masura departarii de zona muntoasa dinspre nord-vest inspre sud-est, astfel ca ajung in medie la 600 mm/an, dar pot fi intalnite si valori de 400 -500 mm/an, cum sunt cele de la Pesteana. Pe cursul inferior pot fi intalnite valori minime de exceptie ce pot sa coboare pana la 30-70 mm/an. Evaporarea prezinta valorile cele mai mari in Podisul Getic si se reduce atat spre zona montana din nordul Olteniei, cat si in regiunea campiilor joase din sud. Daca la iesirea din defileu, debitul mediu multianual este de 22 -25 m3/s, in apropiere de varsarea sa in Dunare, la Podari, Jiul are un debit de 86 m3/s. Dintre afluentii sai, cele mai mari fluxuri de apa provin din Motru (15 m3/s in aval de Fata Motrului), Gilort (11.4 m3/s la Turburea) si Tismana (16 m3/s inainte de Rovinari). Daca in Depresiunea Petrosani si pana la iesirea din defileu, precum si la izvoarele Gilortului, scurgerea are valori maxime in luna mai, in restul ariei bazinale scurgerea maxima multianuala se inregistreaza in
luna aprilie. Debitele lunare maxime au frecventa cea mai mare in luna martie. In cazul raurilor si paraielor care primesc volume mari de apa din rocile fisural - carstice, scurgerea de vara si toamna este mai ridicata decat cea rezultata din valorile zonale. Pe intregul bazin, debitele cele mai mari provin din caderile pluviatile, si intr-o masura mai mica din topirea precipitatiilor solide sau mixte. In zona piemontana, la altitudini de 300 -700 m, alimentarea raurilor este de tip pluvial-moderat. In cazul bazinelor hidrografice de dimensiuni reduse, debitele specifice ajung pana la 23 -24 m3/s/km2, pe torenti cu suprafete mai mici de un km2 si energie mare de relief si scad pana la 5 -6 m3/s/km2, in bazinele cu arii cuprinse intre 10 - 15 km2. Totodata dimensiunea si configuratia bazinului hidrografic, determina formarea viiturilor cu debite mari pe perioade scurte de timp in bazinele mici, in timp ce pe colectorul principal acestea au valori coborate. Debitele minime se inregistreaza pe masura restrangerii frecventei precipitatiilor si intensificarea radiatiei solare, in general in perioada de vara-toamna (1 l/s/km2 la altitudini de 500-700 m si 0.3 l/s/km2 in Podisul Getic) si in cea de iarna, in zona montana (5-7 l/s/km2 in zona circurilor glaciare). In Podisul Getic, pierderile partiale sau totale de apa sunt cauzate si de constitutia geologica a depozitelor pliocene si cuaternare. In multe din cazurile intalnite, apele subterane freatice se gasesc in profunzime, iar descarcarea lor locala se produce pe vaile cu adancimi mai mari de 50 m. Astfel, cu preponderenta in bazinele hidrografice ale Motrului si Jilturilor, deficitul de alimentare a rocilor cu porozitate intergranulara implica secarea completa a apelor de suprafata, astfel incat predominanta devine scurgerea subterana. Extremitatile nord-est si nord-vest ale judetului sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului (avand suprafata bazinului hidrografic de 130 km si o lungime de 30 km in judetul Gorj) si Cernei (avand suprafata a bazinului hidrografic de 230 km si o lungime de 24 km in judetul Gorj). Raurile ce strabat teritoriul judetului Gorj asigura o densitatea medie a retelei hidrografice de 0,5 km/km, un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan, respectiv 2-3 l/sec/km in zona piemontata de sud.
Tabel 2.2.3.3 Lungimea cursurilor de apa din judetul Gorj

Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Denumire curs apa Jiu Chitiu Bratcu Sadu Zanoaga Sadu lui San Porcu Tetila Sambotin Harabor
Cartiu Iazul Topilelor Hodinau Susita Macris Suseni Cornu Iaz Amaradia
Lungime (km) 139 6 11 22 5 7 16 11 11 14 12 7 5 37 5 24 16 8 41
Nr. crt 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88
Denumire curs apa

Gilortelul Mare Hirisesti Galben Muset Rudi Ciocadia Ghia Aninis Ciocazeaua Radosului Calnic Calugareasa Giovria V. Calugareasca Barzei Stefanesti Blahnita Turbati Larga Bobu
Lungime (km) 10 11 32 5 10 28 9 16 8 25 6 5 8 8 7 53 20 10 7
Pagina(36)
2011
Halcrow Romania
Nr. crt 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65
Denumire curs apa

Grui Inoasa Holdun Gornac Zlast Budieni Sasa Tismana Tismanita Sohodol Vezies Orlea Pocruia Pesteana Vartop Stramba Calnic Icazna Bistrita Lespezel Vaja Bistricioara Ogasul Hobitei Balta Batrana Jales Plesu Plescioara Piva Runc Rasova Dambova Timiseni Cioiana Bratuia Lumedia V.Mare Romanat Jilt V. lui Voicu Jilt Slivilesti Cojmanesti Tehomir Jiltul Mic V. Racilor (Negomir) Borascu
Lungime (km) 10 9 7 9 18 10 10 42 7 14 7 18 15 12 7 7 10 6 45 8 6 13 6 19 9 42 6 9 7 9 22 11 8 26 8 7 11 8 49 7 14 11 10 17 26 19
Nr. crt 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134
Denumire curs apa

Tratel V. Rea Socul Purcari Vladimir Sterpoaia Groserea Cocorova V. lui Caine Arpadia V. Iepii Susita Motru Scarisoara Motru Sec Capra Motrusor Lupoaia Plostina Amaradia Poienita Stramba Seaca V. Galcestilor V. Negrenilor Totea Plopului V. Hartanului Gagai Amarazuia Horga Slavuta Valuta V. Boului Mierea Plosca Taraia Cerna Maneasa V. Carbunelui Radocheasa Carbunele V. lui Iovan Godeanu Balmez Olanul
Lungime (km) 14 10 7 13 19 19 17 14 7 8 8 4 80 4 17 3 2 10 13 62 10 9 8 19 18 13 9 8 8 23 7 17 15 10 11 15 15 155 6 11 8 6 11 6 10 13

Pagina(37)
2011
Halcrow Romania
Nr. Denumire curs apa crt Ceplea 66 Gilort 67 Plescioaia 68 Romanu 69 Sursa: PAAR Gorj 2009
Lungime (km) 12 116 8 9
Nr. crt 135 136 137 138
Denumire curs apa

Starminos Oltet Ungurel Taraia
Lungime (km) 7 41 6 15
Lacurile completeaza reteaua hidrografica a judetului, acestea fiind reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Parang si Godeanu (lacurile Galcescu - S = 3 ha, ad. max. = 9.3 m; Slaveiu - S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m; Tauri; Mija si Pasarea- S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m) si lacuri artificiale cum ar fi lacurile antropice: Lacul Motru pe raul Motru (4,8 mil. m) si Lacul Clocotis (Vaja) pe Bistrita Olteana, alte lacuri amenajate pe cursul raului Jiu si Tismanei si de asemenea Lacul Valea lui Iovan pe raul Cerna.
Tabel 2.2.3.4 Lacurile naturale de pe teritoriul judetului Gorj

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Denumire Lacsorul Urdele Lacul Ascuns (Lacul Secat) Lacul Becheru Lacul Carbunele (Lacul Petroasa) Lacul Carja (Lacul Custura) Lacul Ciobanu (Iezerul Pietros) Lacul Gauri Lacul Gheresul (Lacul Deresul) Lacul Glameii Lacul Inghetat (Taul Adanc) Lacul Lotrana Lacul Mare al Huluzului Lacul Mic Lacul Micaia Bazin Latorita - Caldarea Urdele (Latorita de Jos) Jiet - Caldarea Sliveiului Bistrita Gorjana Lotru - Caldarea Carbunele Jiet - Caldarea Sliveiului Lotru - Caldarea Gauri Lotru - Caldarea Gauri Jiet - Caldarea Gheresul Motru Jiet - Caldarea Mija Gilort - Caldarea Setea Mica Lotru Jiet - Caldarea Sliveiului Lotru Munti Parang Parang Valcan Parang Parang Parang Parang Parang Parau Gheresu (obarsie) Rau Urdele (Latorita de Jos) Slivei Bistrita gorjana la confluenta cu raul Becheru Carbunele (obarsie) Slivei Coasta lui Rus (obarsie) Origine glaciara glaciara acumulare glaciara glaciara glaciara glaciara glaciara glaciara glaciara glaciara Nivale Glaciara glaciara Asezare stana Urdele - Vf. Urdele (2228m alt) Muntele Slivei - Vf. Mija (2397m alt) Vf.Carja La Bocse Muntele Carbunele - Saua Carbunele (2162m alt) Vf. Carja (2405m alt - Muntele Slivei Creasta Balconul - Saua Ciobanu (1824m alt) la N Saua Ciobanu (1824m alt) - Vf. Gauri (2244m alt) Saua Gheresul - Muntele Gheresul Cioaca Glameii (1048m alt), Piatra Closani (1421m alt) Muntele Slivei - Vf. Mija (2397m alt) Vf. Iesul (2375m alt) la N de Saua Huluzul (1824m alt) Muntele Huluzul Muntele Slivei Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul
Mehedinti Motru Sec la confluenta cu raul Capra Parang Slivei (obarsie) Parang Parang Parang Parang Gilort - Caldarea Setea Mica Huluzu Slivei (obarsie) Huluzu
Nr crt 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
Denumire
Bazin
Munti Parang Valcan Parang Parang Valcan
Rau Mija Mare (obarsie)
Origine glaciara
Asezare Muntele Slivei - Vf. Slivei Dealul Mocerita Muntele Slivei Vf. Recii (1468m alt) Pasul Jiu-Cerna (1409m alt) Ciuceava Sturu Subcarpatii Gorjului - Dealul lui Bran Muntele Slivei Saua Ciobanu (1824m alt) - Vf. Gauri (2244m alt) Muntele Setea Mare - Vf. Plescoaia (2250malt) Muntele Slivei - Vf. Carja - Vf. Mija (2397m alt) Targu-Jiu - NE - Curtisoara - Tetila Muntele Sigleu - Cioaca Neagra (N) Muntele Slivei Muntele Slivei
Lacul Mija Mare (Lacul Jiet - Caldarea Mija Mija sau Lacul Zavoiele sau Taul de la Lunci) Lacul Motru Motru Lacul Parleele (Lacul La Jiet - Caldarea Sliveiului Parleala) Lacul Porcului (Taul Jiu - Caldarea Sapei Porcului) Lacul Ratii Cernisoara Lacul Rovinari - Ceauru Jiu (proiect) Lacul Sec Parleele Jiet - Caldarea Sliveiului Lacul Secat din Gauri Lacul Setea Mare Lacul Slivei Lacul Tetila Lacul Valea de Pesti Lacul Verde Verde I) Lacul Verde II Lotru - Caldarea Gauri Lotru - Caldarea Dracului Jiet - Caldarea Sliveiului Jiu Jiul de Vest
Motru la confluenta cu raul acumulare Valea Mare Parleele (obarsie) glaciara Obarsia Polatistei - Parleele Cernisoara (izvoare) Jiu acumulare Glaciara Glaciara Plescoaia (Setea Mare) - Glaciara obarsie Slivei (obarsie) Glaciara Tetila alpin
Parang Parang Parang Parang
Parlelele
Valcan Parang Parang
(Lacul Jiet - Caldarea Sliveiului Jiet - Caldarea Sliveiului
Valea Jiului de Vest nivala confluenta cu raul Valea de Pesti si raul Sohodol Slivei glaciara Slivei glaciara
Nr crt 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39
Denumire Lacul Verde III Lacul Vija Lacul Zanoaga Gemanarii Lacul Zanoaga lui Burtan Lacurile Iesului Lacurile Muntinul Lacutul Sfinxului Taul de Jos al Huluzului Taul dintre Brazi al Huluzului Taul dintre Brazi al Huluzului Taul fara Fund al Huluzului
Bazin Jiet - Caldarea Sliveiului Bistrita Gorjana Jiet - Caldarea Gemanarii Jiet - Caldarea Sliveiului Gilort - Caldarea Setea Mica
Munti Parang Valcan Parang Parang Parang Slivei
Rau
Origine glaciara acumulare glaciara glaciara glaciara Muntele Slivei
Asezare
Bistrita gorjana la confluenta cu Vija Rosiile (obarsie) Burtan (obarsie) Setea Mica (obarsie)
Piatra Gemeni (1453m alt) Varatec Proprietati : Cheile Bulzului (Prislop) Vf. Gemanarea (2426m alt) Muntele Slivei - cascade Vf. Iesul (2375m alt) Muntele Muntinu (2010m alt) Sfinxul Latoritei (1915m alt) Muntele Muntinu (2010m alt) Saua Huluzul (1824m alt) Muntele Huluzul Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul Saua Huluzul (1824m alt) - Muntele Huluzul
Latorita - Caldarea Muntinul Muntii Latoritei Latorita - Caldarea Latoritei Muntii Latoritei Lotru Parang Lotru Lotru Lotru Parang Parang Parang
Izvoarele Muntinului glaciara (obarsie) Latorita - izvoare glaciara Huluzu Huluzu Huluzu Huluzu glaciara nivale nivale glaciara
2.2.4
Conditii climatice
Clima judetului Gorj se caracterizeaza prin varietatea de nuante determinata de complexitatea reliefului precum si prin diversitatea proceselor atmosferice conditionate de pozitia geografica a judetului fata de principalele componente ale circulatiei generale a atmosferei. In general clima este temperat continentala cu influente submediteraneene in partea de nord-vest si nord-est. Climatul bland cu temperaturi moderate si precipitatii abundente se datoreaza si circuitului maselor de aer sudice, sud-vestice dar si vestice. Acestea cu originea in anticiclonul Azorelor, capata dupa trecerea muntilor Banatului si Mehedinti un caracter foehnal, sosind pe teritoriul judetului Gorj sub forma aerului cald si uscat, indeosebi primavara, ceea ce determina de multe ori topirea rapida a zapezii de pe versantii cu expunere estica si sud-estica. Masele de aer in regim anticiclonal, provenite din anticiclonul siberian (nord-uralian) isi pierd din excesivitate (raceala si uscaciune). In literatura geografica se mai foloseste si termenul de clima temperat continentala de tranzitie (intre clima temperata cu influente oceanice si clima temperata continentala), aici manifestandu-se intr-un mod atenuat, nedeterminant, si influentele submediteraneene cat si influentele oceanice, dar si cele temperat continentale excesive (Atlasul Romaniei, aut. Rey, Groza, Ianos, Patroescu, 2008, pag. 34). Caracteristicile climatice se diferentiaza si altitudinal. Factorii geografici (relief, sol, vegetatie, apa) contribuie la diferentierea mai multor topoclimate. Astfel zona montana prezinta un climat caracteristic zonei inalte cu o pregnanta neuniformitate in repartitia elementelor climaterice datorita neomogenitatii reliefului si a orientarii culmilor muntoase. Zona depresionara si de dealuri din nordul judetului fiind la adapostul muntilor are o clima mai calduroasa. Aici se instaleaza un topoclimat sub-mediteranean care a favorizat si dezvoltarea unor plante caracteristice tarilor climatului sub-tropical (castanul dulce comestibil, liliacul salbatic, iasomia, mojdreanul si vita de vie salbatica Geografia Romaniei, vol. I, 1982). In schimb se inregistreaza inversiuni de temperatura, aerul rece si umed acumulandu-se la suprafata depresiunii ceea ce favorizeaza ceata, poleiul si brumele, mai frecvente in perioada noiembrie-ianuarie. Temperatura medie anuala in intreaga zona depresionara si de dealuri a judetului descreste de la sud la nord in paralel cu cresterea in altitudine, avand valori in medie de +110C in depresiune si +100C in zona dealurilor subcarpatice. La poalele Valcanului temperatura medie anuala nu depaseste 60C. Incalzirea de la o luna la alta se face mai rapid in vestul judetului si mai lent in est. In zona muntoasa temperaturile medii anuale descresc de la poale spre varf fiind de +70C la 600 m altitudine si de -20C la peste 2.400 m altitudine. Aceasta situatie este valabila mai ales pentru Muntii Parang si Muntii Godeanu. Pentru Muntii Valcan care au altitudini mai mici si culmi mai domoale, valorile temperaturilor si a celorlalti factori meteorologici sunt mai atenuate. Exceptii de la aceasta regula pot sa apara in cazul zonelor cu calcar, unde din cauza albedoului temperaturile sunt ceva mai ridicate (0,5-10C la medie) O analiza a temperaturilor pe anotimpuri ne arata ca iarna este mai rece pe fundul depresiunilor, unde se produc puternice inversiuni de temperatura. Din observatiile facute de diversi geografi si meteorologi s-a constat ca pe inaltimi medii pe culmile netede ale dealurilor (Bran, Motrului, platforma Gornovita) temperatura medie a lunii ianuarie este cu 0,50C pana la 1,50C mai ridicata decat in depresiuni. (Baranovsky si Neamu, 1971). Vara incalzirea este accentuata, temperaturile medii depasind 200C in lunile iulie si august. Aceste temperaturi sunt mai scazute cu 5-60C decat temperaturile medii inregistrate in aceleasi luni in Campia Olteniei si Campia Romana. Teritoriul judetului Gorj este caracterizat de toamne (octombrie) cu temperaturi medii lunare mai ridicate cu 1-20C decat in aprilie. Temperaturile extreme inregistrate la Statia Meteo Tg. Jiu in cursul anului 2009 oscileaza intre 19,2 C - 21 decembrie 2009 si +36,5 C - 24 iunie 2009.
42
Temperatura minima absoluta (istorica) inregistrata la Tg. Jiu este 31 C (inregistrata la 24.01.1942), iar maxima absoluta (istorica), +40.7 C (inregistrata la 24.06.2007), amplitudinea medie multianuala fiind 23.9. Temperatura medie anuala in anul 2010 este +10,9 C, in timp ce temperatura medie multianuala (interval 1901 1990) este +10.2 C .
Tabel 2.2.4.1 Temperatura aerului. Medii multilunare si multianuale (C)

Statia Meteo Polovragi (532m) Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Media Multianula Perioada de observatii -2,2 -0,7 3,6 9,6 14,6 17,7 19,6 18,9 15,4 9,7 4,4 0 9,2 1952 - 2004 Tg.Logresti (262m) -2,1 -0,9 4 10,3 15,6 18,9 20,6 19,9 15,3 9,7 4,4 -0,1 9,7 1956 - 2004 Apa Neagra (258m) -2,3 -0,5 4 9,7 14,9 18,4 20,4 19,7 15,4 9,8 4,3 -0,3 9,5 1896 - 2004 Targu Jiu (205m) -2,7 -0,2 4,9 10,9 16,1 19,6 21,7 21 16,6 10,6 4,8 -0,1 10,2 1896 - 2004
Sursa: C. Savin - Raurile din Oltenia, vol. I, 2008
Tabel 2.2.4.2 Amplitudinea termica (luna cea mai rece si luna cea mai calda)
Statia meteo Polovragi Tg.Logresti Apa Neagra Targu Jiu Alt. absoluta 532m 262m 258m 205m Ianuarie -2,2 -2,1 -2,3 -2,7 Iulie 19,6 20,6 20,4 21,7 Amplitudinea medie multianuala 21,8 22,7 22,7 24,4
Precipitatiile medii anuale sunt de circa 750 mm/an in zona depresionara si ajung pana la circa 1.200 mm/an in zona muntoasa inalta. Lunar, cea mai mare cantitate de precipitatii se produce in iunie, aproximativ 100 mm iar cea mai scazuta, pentru depresiuni si dealuri, in ianuarie - aproximativ 60 mm. Pentru aceasta zona, numarul de zile cu ploaie este in medie de 100 pe an iar a celor cu ninsoare de 20 pe an.
43
Tabel 2.2.4.3 Distributia precipitatiilor medii multianuale (in mm.) pe anotimpuri

Statia meteo Alt. absolut a 532m 262m 258m 205m Iarna (XIIII) 152,2 132,7 198,4 162,9 Primavar a (III-V) Vara (VI-VIII) Toamn a (IXXI) 188,6 144,7 231,9 181,7 Cantitate a din semestrul cald 519 390,6 473,8 427,7 Cantitatea medie anuala (mm) 850 659,2 897,7 762,3 Perioada cu date direct
Polovragi Tg.Logres ti Apa Neagra Targu Jiu
226,8 181 240,8 194,7
282,4 200,8 226,6 223
1952 2004 1952 2004 1896 2004 1896 - 2004
Tabel 2.2.4.4 Grosimea medie decadica a stratului de zapada (cm)

Statia meteo Decada I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Interval obeservat
Tg. Jiu
I II III
5,2 7,4 7,9 9,5
5,5 3 2,8 8,8
1,4 1,2 0,5
--
3,5 0,9
1961 - 1982 1961 - 1982 1961 - 1982 1961 - 1982 1961 - 1982 1961 - 1982
0,3 1,4 0,1 1 0,1 5,4 1 7,4
Polovragi I II III
10,4 0,1 -
12,2 10,9 8,1 12,8 15,3 9,8
Repartitia teritoriala a precipitatiilor atmosferice este direct influentata de varietatea formelor de relief mai ales prin altitudinea diferita, astfel se creeaza o etajare a cantitatilor de precipitatii cazute, in cazul de fata in Gorj. Cele mai mari cantitati anuale s-au inregistrat la statia Parang (la altitudinea de 1.200 m), care inregistreaza o cantitate medie anuala de 951 mm/an. Este presupus ca pe varfurile cele mai inalte din Masivul Valcan, la altitudini de 1800 m, unde se gaseste maximul de condensare, valorile sa depaseasca 1000-1100 de mm/an. Astfel cu cat coboram altitudinal si cantitatea de precipitatii scade. Se remarca de asemenea aparitia celui de-al doilea maxim de precipitatii in toamna. La Tismana maximul de toamna (259,9 mm) este aproape egal cu cel cazut in mai-iunie (vara) 262,9 mm. De asemenea se observa o scaderea a cantitatii de precipitatii de la nord la sud, dar si de la vest la est. In acest sens la Tismana media multianuala a precipitatiilor este de 925 mm/an spre deosebire de Novaci unde aceasta medie este de 863 mm/an. (Geografia Romaniei, vol. IV, pag. 236). Geografii au pus aceasta scadere a precipitatiilor de la vest la est pe seama diminuarii influentelor maselor de aer vestice.
44
Figura 2.2.4.1 Repartitia izotermelor in judetul Gorj

Directia predominanta a vanturilor este dinspre nord pe culmile inalte, in timp ce in zonele depresionare predomina vanturile dinspre sud si sud-vest. In general, frecventa si intensitatea lor creste pe masura ce ne deplasam spre nord. Directia predominanta a vantului in anul 2009 a fost dinspe est, cu o frecventa de 17,5%), calmul atmosferic avand o frecventa de 24%. Viteza maxima inregistrata (in perioada 1992 - 2009) a fost de 18 m/s.
2.2.5
Biodiversitatea
2.2.5.1 Vegetatia
Vegetatia judetului Gorj prezinta urmatoarea etajare pe verticala: o zona de stepa, in campiile si podisurile din sud-estul Romaniei, intre altitudinile de 0 si 100 m; o zona de silvostepa, in campiile si podisurile din estul, sudul si vestul Romaniei, intre altitudinile de 50 si 150 m; o zona padurilor de foioase sau nemorala in campiile, piemonturile si podisurile periferice regiunii muntos-deluroase, intre altitudinile de 100300(400) m. In teritoriul muntos-deluros exista urmatoarele unitati zonale pe altitudine: etajul nemoral al padurilor de foioase (intre 300400 si 13001450 m) altitudine; etajul boreal al padurilor de molid (intre 13001450 si 17501850 m); etajul subalpin al rariturilor de arbori si tufarisurilor (intre 17501850 si 2000 - 2200 m); etajul alpin al tufarisurilor pitice si al pajistilor scunde (peste 20002200 m). In functie de conditiile fizico-geografice pe teritoriul judetului Gorj, se gasesc concentrate un numar mare 45
de ecosisteme. In structura biocenozelor din aceste ecosisteme se remarca o flora si fauna salbatica bogata. o zona alpina cuprinsa intre 1600 si 2518 m. cuprinde o subzona alpina inferioara intre limita superioara a padurii si 1200-2200 m si o subzona alpina superioara situata intre 2100-2200 m. si 2518 m. altitudinea maxima a Varfului Parangul Mare. subzona alpina superioara caracterizata prin ierni geroase cu zapezi mari si veri scurte si relativ calduroase, vanturi aproape permanente. Vegetatia lemnoasa se compune din Salix herbacea, Salix redusa (salcii pitice), Rhododendron kotschyi (smirdar), Vaccinium myrtullus (afin), Vaccinium vitis idaea (merisor), Loiseleuria procumbens (azalee taritoare). Covorul plantelor erbacee este presarat cu: Festuca supina (patrusca), Seslaria disticha (coada iepurelui), Nardus stricta (teposica), Dianthus gelidua (garofita de munte), Primula minima (ochiul gainii), Potentilla ternata (scinteiuta de munte), Agrostis rupestris (iarba mieilor); subzona alpina inferioara se caracterizeaza prin formatiuni lemnoase arbustive de Pinus mughus (jepi), Uniperus sibirica (ienupar pitic), Rhododendron kotscyi (smirdar), Vaccinium vitis idaea (merisor), Festuca rubra (paius rosu). Pajistile dominante de Nardus stricta (teposita), Agrostis rupestra (iarba mieilor), Carex sp. (coarna), alaturi de Gentiana lutea (ghintura galbena), monument al naturii, Polygonum viviparum (iarba sopirlelor), Trollium europeus (bulbuci de munte). Dintre putinele insecte care s-au incumetat sa ocupe nisa ecologica amintim formele endemice de fluturi Erebia laptim, Erebia epiphron, sau gandacul Cicindela silvicola. Batracienii si reptilele ajung numai intamplator si nu depasesc niciodata altitudinea de 2200 m. Pasarile au si ele cateva specii care raman si cuibaresc in zona alpina: Anthus spinoletta (cocosul de munte). Capra neagra (Rupicapra rupicapra) monument al naturii ca relict glaciar se afla in cateva portiuni din creasta principala a Parangului, in ultima perioada au fost observate cateva exemplare, care sunt monitorizate de catre O.S. Runcu, in zona Cheilor Sohodolului; subzona forestiera cuprinde in ordinea coborarii altitudinale subzona coniferelor, subzona fagului si sub zona stejarului; subzona coniferelor reprezentata printr-o banda ingusta de paduri de molid si brad, care de multe ori este intrerupta de padurile de fag ce urca pina la golurile alpine. Vegetatia lemnoasa cuprinde molidul, bradul, fagul, arinul de munte, socul rosu, caprifoiul, smeurul. Ca plante ierboase intalnim: Dryopteris filix mas (feriga), Vaccinium myrtilus (afinul), Gentiana asclepiadea (lumanarica pamantului), Valeriana montana (valeriana), Chrysanthemum rotundifolium (margareta), Festuca rubra (paiusul rosu), etc. In compozitia pajistilor se intalnesc speciile : Nardus stricta (parul porcului), Agrostis tenuis (paiusul), Carex leporina (rogozul de munte), etc. In raport cu zona alpina numarul plantelor si animalelor care traiesc in aceasta subzona este mai mare, datorita conditiilor climatice mai propice. Dintre insectele intalnite amintim in special lepidopterele: Acherontia atropus (fluturele cap de mort), Lymantria monacha (omida paroasa a molidului). Batracienii ajung in aceasta subzona prin Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca raioasa ), iar dintre reptile Lacerta vivipara (soparla de munte), Vipera berus (vipera). Pasarile acestor zone sunt : Parus aster (pitigoiul de bradet), Parus cristatus (pitigoiul motat), Parus montana (pitigoiul de munte), Corvus corax (corbul) Tetrao urogalus (cocosul de munte). Un locuitor tipic al acestor paduri este Ursus arctos (ursul cafeniu); subzona fagului are o mare amplitudine altitudinala 600-1.700 m., avand interferari cu subzonele invecinate stejarului si coniferelor. Aici intalnim plante lemnoase: Pinus silvestris (pinul), Castanea sativa (castanul), Carpinus betulus (carpenul), Betula pendula (mesteacanul), Ulmus montana (ulmul), Salix caprea (salcia capreasca), Tilia tomentosa (teiul alb), Populus tremula (plopul tremurator). Stratul ierbaceu al padurilor de fag cuprinde printre alte plante speciile: Helleborus purpurascens (spanzul), Hepatica nobilis (popilnic iepuresc), Dentaria bulbifera 46
(coltisorul), Pilmonaria officinalis (mierea ursului), Symphytum tuberosum (tataneasa), Atropa belladona (matraguna), etc. Numarul animalelor este determinat si de conditiile climatice astfel aici se regasesc un numar mare de specii. Majoritatea insectelor , batracienilor, reptilelor, pasarilor si mamiferelor se gasesc in aceasta subzona; subzona stejarului cuprinde padurile de gorun (Q.petraea), in depresiunile Novaci, Crasna se intalnesc si paduri de Q.robur, pe linga acestea se gasesc si specii forestiere: Ulmus montana (ulm), Malus silvestris (marul paduret), Sorbus terminalis (scorusul de munte). Aici se gasesc de asemenea o mare varietate de plante si o multime de specii de animale . Mamiferele sunt reprezentate de Vulpes vulpes (vulpea), Canis lupus (lupul), Capreolus capreolus (capriorul ), Sus scrofa (mistretul).
Vegetatia judetului Gorj cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice ele jucand un rol esential in diversificarea formelor de turism care pot fi practicate in judet (drumetie, recreere si odihna, week-end, cunoastere stiintifica) concomitent sau in cadrul turismului rural. Padurile detin 123.835 ha, ceea ce reprezinta 22 % din totalul suprafetei judetului, fiind distribuite dupa principalele forme de relief, astfel: in zona muntoasa: 50,06 % - 66 700 ha; in zona de deal: 30,11 % - 40 115 ha; in zona de campie: 19,92 % - 26 400 ha; 2.2.5.2 Fauna
Fauna judetului Gorj este foarte variata si bogata. Culmile alpine si circurile glaciare adapostesc capra neagra (Parang-Gauri, Gheresul, Rosiile, Slavei, Valcan-Oslea). In padurile de foioase si de amestec specii precum: ursul, mistretul, lupul, cerbul, caprioara, pisica salbatica, dihorul, au o mare valoare cinegetica. Apar si unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, adevarate curiozitati stiintifice. Pitorescul padurilor din aria montana si deluroasa este amplificata de un mare numar de pasari si insecte, cu rol cinegetic se remarca cocosul de munte, ierunca. Numarul mare de specii cinegetice explica si cabanele de vanatoare prezente indeosebi in Muntii Parang si Valcan Apele lacurilor de munte, atat cele glaciare cat si cele de baraj sunt bogate in pastrav si crap. Cursurile superioare si mijlocii ale raurilor Jiu, Jiet, Gilort, Oltet sunt unanim considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezenta speciilor de pastrav, mreana, moioaga, clean, scobar. Fauna ihtiologica este reprezentata prin zona pastravului, mrenei si cleanului. Endemismele floristice si faunistice care se intalnesc in judetul Gorj sunt urmatoarele: endemisme floristice: Aconitum omag (omagul), Arthemisia pehosa ssp. carpatica, Aconitum toxicum, Centaurea pinnatifolia, Sorbus dacica, etc. endemisme faunistice: Closania winkleri, Gervasia orghidani, Tismanella chapuissi, Lithobius decapolitus si altele . Ca animale ocrotite amintim : capra neagra (Rupicapra rupicapra), rasul (Linx linx), vulturul plesuv sur- (Gyps fulvus), pajura (Anquila chrysaetus), cocosul de munte (Tetrao urogalus), broasca testoasa (Testudo hermanni), etc. 2.2.5.3 Habitate naturale
Notiunea de Habitat natural se refera la zone terestre sau acvatice ce se disting prin caracteristici geografice, abiotice si biotice, in intregime naturale sau seminaturale (definita de Directiva Habitate
47
nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice). Habitatele naturale si seminaturale, intalnite la nivel national caracterizeaza mediul acvatic, terestru si subteran. Pe teritoriul judetului Gorj, in functie de conditiile fizico-geografice se gasesc concentrate un numar mare de ecosisteme, in structura biocenozelor din aceste ecosisteme fiind inventariate flora si fauna salbatica, distribuite in mai multe etaje. In conformitate cu prevederile legale ale O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice anexa nr. 2, pe teritoriul judetului Gorj au fost identificate un numar de 45 de tipuri de habitate naturale, dupa cum urmeaza : 9 tipuri de Habitate de pajisti si tufarisuri in zonele montane-pajisti alpine la peste 2000 de metri altitudine, tufarisuri de jneapan, ienupar, smirdar si pajisti subalpine, fanete montane . 21 tipuri de Habitate de padure: o in zona montana: paduri de molid, paduri in amestec de brad, molid si fag, paduri de fag, pasuni impadurite; o in zona de deal: paduri de fag in alternanta cu cele de gorun, paduri de gorun in alternanta cu alte specii de foioase; o in zona de campie: paduri de stejar; o in luncile principalelor cursuri de ape: Jiu, Susita, Sohodol, Amaradia, Cerna, Oltetul, Motru etc. se gasesc paduri de esente moi din anin, plop, salcie etc. 7 tipuri de Habitate de stancarii si pesteri: acestea se gasesc in zonele muntoase ale judetului , sub forma de pesteri si grote, alaturi de pante stancoase, chei, lespezi calcaroase etc. Un tip de Habitate de ape dulci: raurile si paraurile ce strabat tinutul judetului Gorj, pastravarii Tismana, lacuri naturale si elestee . Un tip de Habitate de mlastini; 6 tipuri de Habitate agricole. Un impact negativ accentuat asupra acestor habitate se exercita de catre turismul dezorganizat care se practica inca in mod frecvent in toate tipurile de habitate.
Habitate naturale de interes comunitar

Habitatele de interes comunitar sunt acele habitate naturale de pe teritoriul Uniunii Europene care indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii: sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural; au un areal natural redus; sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe regiuni biogeografice; La nivelul judetului Gorj au fost dentificate un numar de 36 tipuri de habitate de interes comunitar, pe baza carora a fost constituita Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 din judet dupa cum urmeaza: 3 tipuri de habitate de ape dulci : 3220 - Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane. Grupari mai mult sau mai putin compacte de specii pioniere, instalate pe prundisurile raurilor cu regim de scurgere alpin si debite mari vara, sau in jurul izvoarelor, uneori pe terenuri plane, cu apa stagnanta. Habitatul se intalneste din etajul colinar si montan inferior pana in subalpin, deci comunitatile vegetale sunt adesea bogate in specii alpine. Altitudinea este in general cuprinsa intre (500) 600 si 2000 (2200) m. Clima se 48
caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de -1 pana la 80C si precipitatii medii anuale de 800 pana la 1200 (1400) mm. Relieful este reprezentat de pante, uneori mai accentuate, si de terenuri plane, inmlastinite. Substratul este acid sau bazic, cu hidrisoluri de la acide la mezobazice. Habitatul este direct influentat de debitele raurilor care isi au izvoarele la altitudini ridicate, ceea ce determina scurgeri rapide ale apelor si debite mari spre vara. Izvoarele, mai ales cele din subalpin, sunt uneori folosite pentru adaparea animalelor, solurile si vegetatia din jurul lor fiind astfel puternic rascolite. Vegetatia are un rol important in fixarea solurilor. Ca masuri de conservare se impun interzicerea pasunatului in jurul izvoarelor si controlul activitatilor turistice in sit-urile mai sensibile. 3230 - Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane. Acest tip de habitat reprezinta comunitati pioniere, intrazonale, edificate de Myricaria germanica si alte specii de arbusti; uneori invadeaza formatiuni ierboase caracteristice vailor raurilor montane (3220). Fitocenozele sunt in general fragmentare si se instaleaza pe malurile pietroase si frecvent inundate ale raurilor din regiunea montana si submontana a Carpatilor. Au in general acoperire redusa, influentata de inundatiile periodice care determina acumularea de noi sedimente, dar care determina si modificari ale covorului vegetal, eliminand uneori plantele prin eroziune. Astfel, existenta acestor comunitati este determinata de intensitatea si frecventa inundatiilor, de viteza de scurgere a apei. Fitocenozele cu Myricaria germanica se intalnesc pe prundisurile inundabile din luncile montane, pe substrat format din aluviuni grosiere, nisipuri si argile. Solurile sunt protosoluri aluviale si aluviosoluri, cu regim trofic si hidric alternant, determinat de frecventa si intensitatea inundatiilor. Altitudinea statiunilor este cuprinsa, in general, intre 400 si 850 (1100) m. Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 680C si precipitatii de 750850 mm. Specii edificatoare si caracteristice: Myricaria germanica, Salix purpurea, Salix fragilis, Cirsium oleraceum, Epilobium dodonaei. Alte specii importante: Lysimachia nummularia, Mentha longifolia, Salix triandra, S. elaeagnos, S. alba, Calamagrostis pseudophragmites, Humulus lupulus, Alnus incana, Alnus glutinosa, Fagus sylvatica, Agrostis stolonifera, Festuca pratensis, Dactylis glomerata, Trifolium pratense, Lycopus europaeus, Tussilago farfara, Ranunculus repens, Aegopodium podagraria, Epilobium angustifolium. 3240 - Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane. Habitatul este reprezentat de tufarisuri sau paduri alcatuite din specii de Salix, Alnus, Betula, Hippophae rhamnoides, instalate pe prundisurile raurilor montane cu debite mai ridicate spre vara. In Europa, formatiuni vegetale asemanatoare, cu Salix elaeagnos, S. purpurea ssp. gracilis, S. daphnoides, S. nigricans si Hippophae rhamnoides se gasesc pe prundisurile si nisipurile de pe malul raurilor, frecvent la altitudini mai ridicate. Acest tip de habitat poate fi identificat pana la 650 (800) m altitudine. Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 7-10,50C si precipitatii de 500800 mm. Relieful este alcatuit din lunci si albiile majore ale raurilor. Rocile sunt psamito-pelitice, cu o succesiune de marne, argile, argile nisipoase, nisipuri. Vegetatia se instaleaza pe aluviosoluri, prundisuri, nisipuri sarace, uneori salinizate. Vegetatia caracteristica acestui habitat este conditionata de substratul pe care se dezvolta: prundisuri, aluviuni, soluri nisipoase sau argiloase. Cresterea debitelor raurilor determina modificari ale regimului aero-hidric din sol. Inundatiile puternice, viiturile, produc eroziunea solurilor si eliminarea partiala a vegetatiei. Specii edificatoare si caracteristice: Salix elaeagnos, S. purpurea, S. triandra, Hippopha rhamnoides, Agrostis stolonifera, Epilobium dodonaei. Alte specii importante: Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Clematis vitalba, Fraxinus excelsior, Carpinus betulus, Agrimonia eupatoria, Carex digitata, Myricaria germanica, Saponaria officinalis, Mentha longifolia, Humulus lupulus, Calystegia sepium, Calamagrostis epigeios, C. pseudophragmites, Elymus repens, Symphytum officinale. 9 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri 4060 - Tufarisuri alpine si boreale; 4070* - Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium; 49
5130 Formatiuni de Juniperius communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase; 6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine; 6210* - Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia); 6230* - Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase; 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin; 6520 - Fanete montane; 7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin; 1 habitat din turbarii si mlastini 6 tipuri de habitate de stancarii si pesteri 7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); 8110 - Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani); 8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 8160* - Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan; 8210 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase; 8220 - Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase; 8310 - Pesteri in care accesul publicului este interzis; 17 tipuri de habitate de padure 9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9150 - Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9170 - Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene; 91E0* - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91K0 - Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); 91L0 - Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 91M0 - Paduri balcano-panonice de cer si gorun; 91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen; 9260 - Vegetatie forestiera cu Castanea sativa; 50
92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9530* - Vegetatie forestiera submediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica. Dupa cum se mentioneaza in Raportul anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, ariile naturale protejate din judetul Gorj se afla, in general, intr-o stare de conservare favorabila. Sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii 2.2.5.4 Patrimoniul natural La nivelul judetului Gorj exista frumuseti ale peisajului sau specii floristice si faunistice aflate in regim de ocrotire insumand un numar de 49 de arii naturale protejate, dintre care 40 sunt de interes national, conform Legii nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a III-a - zone protejate si H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, iar 9 sunt arii naturale protejate de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 a consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constituit si trei parcuri nationale. Situatia exacta a acestora este redata in Tabelul 2.2.5.4.1, respectiv Tabelul 2.2.5.4.2
Tabel 2.2.5.4.1. Situatia ariilor naturale protejate din judetul Gorj declarate conform unor acte normative nationale
si locale, 2010 Nr. crt Denumirea sitului Tip Acte declarative Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/200 Padurea ChituBratcu Decizia Cons. Popular Rezervatie Judetean Gorj nr. 174/1982 naturala forestiera Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Rezervatie Judetean Gorj nr. 174/1982 naturala forestiera Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Rezervatie naturala Rezervatie Decizia Cons. Popular naturala forestiera Judetean Gorj nr. 174/1982 Supr. (ha)
Cotul cu aluni
Rezervatie naturala botanica
25
Rezervatia Botanica Cioclovina
Rezervatie naturala botanica
12
1319
Padurea Gornicel Padurea Gorganu Padurea Polovragi
85
5 6
21,3 10
51
Nr. crt
Denumirea sitului
Tip
Acte declarative Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994
Supr. (ha)
Padurea TismanaPocruia
Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Rezervatie naturala forestiera Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Rezervatie Judetean Gorj nr. 174/1982 naturala forestiera Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Rezervatie Judetean Gorj nr. 174/1982 naturala forestiera Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Rezervatie naturala forestiera Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982
51,6
Padurea de molid de la Macaria
400
Padurea de fag de la Macaria
150
10
Padurea Barcului
250
11
Dumbrava Tismanei
Rezervatie naturala forestiera
Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 52 363
12
Cheile Corcoaiei
Rezervatie naturala mixta
34
13
Ciucevele Cernei
Rezervatie mixta
1166
14
Cornetul Pocruiei
70
Nr. crt
Denumirea sitului
Tip Monument al naturii
Acte declarative Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994
Supr. (ha)
15
Izvoarele Izvarna
500
16
Cheile Sohodolului
350
17
Muntele Oslea
Rezervatie naturala Rezervatie naturala mixta
28
18
Cheile Gropului Sec
1562
19
Izbucul Jalesului
Monument al naturii
20
20
Piatra Closanilor
Rezervatie mixta
1730
21
Piatra Borostenilor
28
22
Padurea Rachiteaua Padurea Botorogi Cheile Oltetului
1200
23 24
Rezervatie naturala mixta Rezervatie naturala mixta Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982
106 150
53
Nr. crt
Denumirea sitului
Tip Legea nr. 5/2000
Acte declarative Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994
Supr. (ha)
25 26 27
Rezervatia Paring-Novaci Formatiunile eocene de la Sacelu Piatra Buha
Rezervatie naturala mixta Rezervatie naturala geologica Monument al naturii Monument al naturii Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Rezervatie geologica Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000
2000 1 1
28
Sfinxul Lainicilor
29
Stancile Rafaila
30 31
Izvoarele minerale Sacelu Valea Sodomului Valea Ibanului Dealul Gornicelu Locul Fosilifer Valea Desului
Monument al naturii Rezervatie naturala paleontologica Rezervatie naturala paleontologica Monument al naturii Rezervatie naturala paleontologica Rezervatie naturala paleontologica Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000
1 1
32 33 34
1 1 1
35
Locul fosilifer Garbovu
36
Locul fosilifer
Rezervatie
1 54
Nr. crt
Denumirea sitului Groserea
Tip naturala paleontologica Rezervatie stiintifica speologica
Acte declarative
Supr. (ha)
37
Pestera Closani
Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 H.C.M. 1625/1955
15
38
Pestera Cioaca cu Brebenei
Rezervatie stiintifica speologica
20
39
Pestera Gura Plaiului
Monument al naturii
10
40
Pestera Muierilor
Rezervatie stiintifica/Monu ment al naturii
Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Dec 174/1982 Decizia Cons. Judetean 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000
19
Monument al naturii 41 Pestera Lazului
42
Pestera Martel
Monument al naturii
43
Pestera Polovragi
Rezervatie naturala speologica
44
Piatra Andreaua
Inclusa in situl Nordul Gorjului
1 55
Nr. crt
Denumirea sitului
Tip de Vest prin Legea nr, 5/2000
Acte declarative
Supr. (ha)
45
Piatra Biserica Dracilor
Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000
46
Pestera Iedului
Monument al naturii
47 48
Site fosilifer Buzesti Site fosilifer Saulesti Cheile si Pestera Patrunsa
Rezervatie fosilifera Rezervatie fosilifera Rezervatie naturala HG 1143/2007 TOTAL 11 793.9
1 1
49
78
Conform Hotarari de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora si Hotararii de Guvern nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone, pe teritoriul judetului Gorj exista trei parcuri nationale a caror situatie este prezentata in tabelul 2.2.5.4.2
Tabel 2.2.5.4.2. Situatia parcurilor nationale din judetul Gorj 2010

1. 2. 3 Parcul National Domogled Valea-Cernei Parcul National Defileul Jiului Parcul National Retezat TOTAL 61. 211 ha. din care pe teritoriul judetului Gorj 29.806 ha. (2 UATB) 11.127 ha. din care pe teritoriul judetului Gorj 10.600 ha.(3 UATB) 54.400 ha din care pe teritoriul judetului Gorj 1.632 ha ( 2 UATB) 126.738 din care 42.038 pe teritoriul judetului Gorj
56
Figura 2.2.5.4.1. Zone de protectie in judetul Gorj

Parcul National Domogled-Valea Cernei Infiintat in anul 1990, Parcul National Domogled-Valea Cernei este situat in partea de nord-vest a judetului Gorj si se intinde pe suprafata a 3 judete, si anume: Caras-Severin, Mehedinti si Gorj. Parcul National Domogled-Valea Cernei ocupa suprafata de 23. 185 ha in Caras Severin, in vestul judetului Mehedinti ocupand suprafata de 8. 220 ha, iar in vestul judetului Gorj cu o suprafata de 29. 806 ha. Suprafata totala a parcului este de 61. 211 ha oferind fenomene carstice deosebite, endemisme si raritati floristice. Din punct de vedere geografic, Parcul se intinde peste bazinul raului Cerna, de la obarsie pana la confluenta cu raul Belareca, peste masivul Muntilor Godeanu si al Muntilor Cernei pe versantul drept si respectiv Muntilor Valcanului si Muntilor Mehedinti pe versantul stang. Accesul in parc este in principal posibil dinspre Dr. Tr. Severin, Orsova, Timisoara, Caransebes, Targu Jiu, Baia de Arama, Petrosani, Lupeni. Dinspre Dr. Tr. Severin-Orsova-Baile Herculane pe DN 6(E 70) pana la statiunea Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D. Dinspre Timisoara-Caransebes pe DN 6(E 70) pana la Baile Herculane si apoi pe Valea Cernei pe DN 67 D. Dinspre Tg. Jiu-Baia de Arama pe DN 67 D peste Culmea Mazdronia la km 66, sau a doua varianta de la intersectia in localitatea Apa Neagra prin DJ 671 Apa Neagra-Pades-Closani-baraj Valea Mare, la iesirea din satul Closani catre Valea Mare km 14,700 aflandu-se limita PNDVC. Dinspre Petrosani-Lupeni-Campul lui Neag pe DN 66A prin Pasul Jiul-Cerna la km 50. Accesul in parc se mai poate face dinspre Drobeta Turnu Severin si Orsova prin DJ Ilovita-BahnaPodeni apoi pe drumul forestier Topolova sau prin localitatea Toplet din DN 6 prin drumul forestier Barza-Balta Cerbului, iar dinspre Caransebes-Timisoara prin DJ Plugova-Globul Rau-Cornereva.
57
In parcul national sunt incluse urmatoarele rezervatii: - Piatra Closanilor, comuna Pades (1.730 ha); rezervatie complexa cu relief calcaros, rezervatie de stancarie cu elemente specific mediteraneene, important centru floristic; inclusiv: pesterile Closani Comuna Pades, satul Closani (15 ha) formata in calcarele Motrului, fara amenajare adecvata nefiind inclusa in circuitul turistic si Cioaca cu Brebenei - Comuna Pades, satul Motru Sec (20 ha), cu forme concretionare deosebite, lipsita de amenajare turistica, de asemenea neinclusa in circuitul turistic; - Pestera Martel - Comuna Pades (2 ha); Galerii si avenuri spectaculoase, neamenajata si neinclusa in circuitul turistic; - Cheile Corcoaiei, pe o lungime de 40 km - Comuna Pades, satul Cerna-Sat (34 ha); Flora si fauna cu elemente balcanice, aspectul peisagistic deosebit dat de chei; -Ciucevele Cernei - Comuna Pades, satul Cerna-Sat (1.166 ha); Pentru relieful calcaros ruiniform, izbucuri, vegetatie de stancarie, paduri de elemente sudice; Parcul National Defileul Jiului ocupa o suprafata de 11.127 de hectare fiind localizat in nordul judetului pe valea Jiului, intre muntii Valcan si muntii Parang grupand o seama de zone protejate situate in cele doua zone montane. Teritoriul este strabatut de la sud la nord de drumul national D.N. 66 Filiasi Deva care figureaza si in reteaua europeana ca E-79 si de calea ferata Bumbesti Livezeni. Defileul Jiului este cea mai salbatica traversare a Carpatilor Meridionali de catre un rau, cu paduri virgine si cvasivirgine, in care si-au gasit lacas numeroase specii valoroase din punct de vedere ecologic. In Parcul National Defileul Jiului au fost inventariate 701 specii de plante si 441 de specii de animale, din care unele sunt protejate. Intre speciile rare se numara breiul sau clopoteii. De asemenea, aici vietuiesc scorpioni, vipere, vidre, ursi, rasi. Zona are un mare potential turistic, fiind bogata in spectaculoase fenomene carstice, precum grote, puturi naturale sau avenuri. In cuprinsul Parcului National sunt delimitate inca din anul 2001 trei rezervatii naturale: Padurea Chitu-Bratcu (1319 ha), Stancile Rafaila (1 ha)- cloritoid, Piatra Sfinxul Lainicilor (1 ha). Parcul National Retezat ocupa o suprafata de 54.400 ha din care 3% se afla pe teritoriul judetului Gorj ha, din care 5% se afla pe teritoriul judetului Gorj ( 1% pe teritoriul Comunei Pades si 2% pe teritoriul Comunei Tismana).
1.632 ha 53.927,6
La nivelul judetului Gorj au fost aprobate prin Ordinul nr. 1964/2008 8 situri de importanta comunitara, ce ocupa o suprafata totala de 202.029 ha, iar acestea sunt:
Tabel 2.2.5.4.3 Situri de importanta comunitara in judetul Gorj

Nr. crt. 1 Denumir ea sitului Coridorul Jiului Cod Natura 2000 ROSCI 0045 Localizare Aninoasa (23%); Balteni (23%) Barbatesti (9%); Borascu (< 1%) Branesti (35%); Danesti (6%) Dragutesti (14%); Ionesti (13%) Negomir (< 1%); Plopsoru (54%) Saulesti (< 1%); Tantareni (9%) Ticleni (24%); Turburea (3%) Turceni (28%) Urdari (33%) Administrator/ Custode Consiliul Judetean Dolj Suprafata (ha)
18622 Administratia Parcului National defileul Jiului 10600
Defileul Jiului
ROSCI 0063/ROSPA 0035/Parc National
Bumbesti-Jiu (51%); Schela (12%)
58
Nr. crt. 3
Denumir ea sitului Domogled -Valea Cernei Nordul Gorjului de Est
Cod Natura 2000 ROSCI 0069/Parc National ROSCI 0128
Localizare
Administrator/ Custode Administratia Parcului National Domogled Valea Cernei S.C. Butterfly Effect SRL
Suprafata (ha)
Pades (71%); Tismana (10%). Baia de Fier (83%); BumbestiJiu (13%); Crasna (62%); Musetesti (58%); Novaci (53%). Bumbesti-Jiu (4%); Godinesti (8%); Pades (23%); Pestisani (69%) Runcu (86%); Schela (73%); Stanesti (67%); Tismana (82%); Turcinesti (2%).
29806
47149 Camera de Comert si Industrie Romania Japonia 83000 Fundatia Guard Forest 9271 Consiliul Judetean Mehedinti 1949 Administratia Parcului National Retezat 1632
Nordul Gorjului de Vest
ROSCI 0129
Parang
ROSCI 0188
Baia de Fier (< 1%); BumbestiJiu (5%); Crasna (13%); Novaci (29%) Com. Pades (5%)
Geoparcul Platoul Mehedinti Retezat
ROSCI 0198
ROSCI 0217/ROSPA 0034/Parc National
Pades (< 1%); Tismana (2%).
TOTAL: 202 029 ha Suprafata totala a ariilor protejate de pe teritoriul judetului Gorj este de 213 822.9 ha, ceea ce reprezinta 38,17% din suprafata totala a judetului, care este de 560 200 ha.
59
Figura 2.2.5.4.1. Zonarea ariilor naturale protejate

Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu pentru anul 2010, elaborat de catre APM Gorj, speciile de plante si animale de interes comunitar din judetul Gorj care au stat la baza argumentului si motivatiei declararii ariilor naturale protejate de interes comunitar, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 2.2.5.4.4. Specii de plante si animale de interes comunitar din judetul Gorj
Cod 4116 Denumire stiintifica Tozzia carpathica Denumire populara Iarba Gatului Aria protejata Defileul Jiului, Nordul Gorjului de Vest, Parang, Retezat Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Retezat Domogled - Valea Cernei, Retezat Domogled - Valea Cernei, Platoul Mehedinti Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest 60
4070
Campanula serrata*
Clopotel
1902 2327 1516 4097 2093
Cypripedium calceolus Himantoglossum caprinum Aldrovanda vesiculosa Iris aphylla ssp. Hungarica Pulsatilla grandis
Papucul doamnei Ouale popii Otratel Iris Deditel mare
Cod 4066
Denumire stiintifica Asplenium adulterinum
Denumire populara Feriguta
Aria protejata Nordul Gorjului de Vest Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti, Retezat Retezat, Domogled - Valea Cernei, Parang, Platoul Mehedinti Retezat, Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest Coridorul Jiului, Domogled Valea Cernei, Platoul Mehedinti Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parang, Platoul Mehedinti, Retezat Coridorul Jiului Defileul Jiului, Nordul Gorjului de Est Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parang, Retezat Coridorul Jiului, Defileul Jiului, Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Retezat Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parang, Retezat
1138
Barbus meridionalis
Moioaga
1163
Cottus gobio
Zglavoc
9903
Eudontomyzon danfordi
Chiscar
1122
Gobio uranoscopus
Petroc
1146
Sabanejewia aurata
Dunarita
1193
Bombina variegata
Buhai de balta cu burta galbena Buhai de balta cu burta rosie Triton cu creasta
1188 1166
Bombina bombina Triturus cristatus
1352*
Canis lupus
Lup
1355
Lutra lutra
Vidra, Lutra
1361
Lynx lynx
Ras
61
Cod
Denumire stiintifica
Denumire populara Liliac cu aripi lungi
Aria protejata Defileul Jiului, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Retezat Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti, Retezat Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti, Retezat Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti, Retezat Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Parang, Retezat Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Retezat Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti Nordul Gorjului de Vest Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, 62
1310
Miniopterus schreibersi
1307
Myotis blythii
Liliac comun mic
1316
Myotis capaccinii
Liliac cu picioare lungi Liliacul cu potcoava a lui Blasius Liliacul mediteranean cu potcoava Liliacul mare cu potcoava
1306
Rhinolophus blasii
1305
Rhinolophus euryale
1304
Rhinolophus ferrumequinum
1303
Rhinolophus hipposideros
Liliacul mic cu potcoava
1354*
Ursus arctos
Urs brun
1078*
Callimorpha quadripunctaria
Fluturele vargat
1088 4030 4036
Cerambyx cerdo Colias myrmidone Leptidea morsei
Croitor mare Albilita portocalie Albilita mica
Cod
Denumire stiintifica
Denumire populara
Aria protejata Retezat Nordul Gorjului de Est, Nordul Gorjului de Vest, Platoul Mehedinti, Defileul Jiului, Domogled - Valea Cernei Domogled - Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, Retezat Nordul Gorjului de Vest Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest Defileul Jiului, Domogled Valea Cernei, Nordul Gorjului de Vest, Retezat
1083
Lucanus cervus
Radasca, Ragacea
1060 1037 1084*
Lycaena dispar Ophiogomphus cecilia Osmoderma eremita
Fluturele portocaliu
Carabus
1087*
Rosalia alpina
Croitor de fag
Endemismele floristice si faunistice din judetul Gorj, conform APM Gorj (Raportul anual privind starea factorilor de mediu) sunt reprezentate de: - endemisme floristice: Aconitum omeag, Arthemisia pehosa ssp. carpatica, Aconitum toxicum, Centaurea pinnatifolia, Sorbus dacica; - endemisme faunistice: Closania winkleri, Gervasia orghidani, Tismanella chapuissi, Lithobius decapolitus si altele . Ca animale ocrotite sunt mentionate : capra neagra (Rupicapra rupicapra), rasul (Linx linx), vulturul plesuv sur - (Gyps fulvus), pajura (Aquila chrysaetus), cocosul de munte (Tetrao urogalus), broasca testoasa (Testudo hermanni) Siturile de importanta comunitara prezinta trasaturi specifice, esentiale in vederea conservarii resurselor naturale, parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000. O detalire a caracteristicilor site-urilor comunitare prezente pe teritoriul judetului Gorj, conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/13.12.2007, este prezentata in continuare. 1. ROSCI 0045 Coridorul Jiului Este situat de-a lungul cursului mijlociu si inferior al Jiului, intre 2303002 si 2401405 longitudine estica si intre 4304201si 4405455 latitudine nordica. Acest areal traverseaza patru, respectiv 27% din cele 15 ecoregiuni (Podisul Getic, Campiile GavanuBurdea, Silvostepa Campiei Romane, Lunca Dunarii) ale regiunii biogeografice continentale din Romania, pe o diferenta de nivel de 355 m, dispusa intre 50 si 405 m altitudine. Din suprafata totala de 147 540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care padurile detin 33.543 ha (23 %) si concentreaza un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabila si o abundenta locala de 764 5.000 ori superioara valorilor medii specifice padurii romanesti, ceea ce-i confera o personalitate biogeografica de exceptie.
63
Avand o suprafata totala de 71 394 ha, Coridorul Jiului se intinde pe teritoriul a 3 judete, iar in judetul Gorj acopera, in diferite procente, 15 UATB-uri pe o suprafata totala de 18 622 ha.
Tabel 2.2.5.4.5. UAT-uri cuprise in ROSCI0045 Coridorul Jiului

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 13 14 15 UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in situl Coridorul Jiului ROSCI 0045 (in procente) 23% 23% 9% 1% 35% 6% 14% 13% 1% 54% 1% 9% 24% 3% 28% 99%
Aninoasa Balteni Barbatesti Borascu Branesti Danesti Dragutesti Ionesti Negomir Plopsoru Saulesti Tantareni Ticleni Turburea Turceni Urdari
In cadrul sitului Natura 2000 - ROSCI0045- Coridorul Jiului sunt incluse si arii naturale protejate de interes national sau habitate dupa cum urmeaza: Tabel 2.2.5.4.6. Situri de interes national incluse in ROSCI0045- Coridorul Jiului Denumire Localizare Suprafata (ha) Categoria Anul declararii/acte de declarare locale/nationale Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de 64 Judetean nr.
Locul fosilifer Garbovu
Turceni
Rezervatie naturala
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania: Tabel 2.2.5.4.7. Habitate de interes comunitar incluse in ROSCI0045- Coridorul Jiului TIPURI DE HABITATE Cod 1530* 3130 3270 6260* 6440 6510 9130 9170 91E0* 91F0 91I0* 91M0 91Y0 92A0 Denumire Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorale si/sau Isoeto-Nanojuncetea Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp Paduri balcano-panonice de cer si gorun Paduri dacice de stejar si carpen Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
Tabel 2.2.5.4.8. Specii de animale incluse in ROSCI0045- Coridorul Jiului

MAMIFERE Cod 1355 1335 Denumire stiintifica Lutra lutra Spermophilus citellus AMFIBIENI SI REPTILE Cod 1188 1220 2491 1130 Denumire stiintifica Bombina bombina Emys orbicularis Alosa pontica Aspius aspius PESTI 65
Cod 1149 1124 2555 1157 1145 2522 1134 1146 1160 1159
Denumire stiintifica Cobitis taenia Gobio albipinnatus Gymnocephalus baloni Gymnocephalus schraetzer Misgurnus fossilis Pelecus cultratus Rhodeus sericeus amarus Sabanejewia aurata Zingel streber Zingel zingel NEVERTEBRATE
Cod 4013 1044 4045 1042 2. ROSCI 0063 Defileul Jiului
Denumire stiintifica Carabus hungaricus Coenagrion mercuriale Coenagrion ornatum Leucorrhinia pectoralis
Situl Natura 2000 Defileul Jiului are si statut de parc national (parcurile nationale fac parte din categoriile de arii naturale protejate de interes national). Avand o suprafata de 11 156 ha, din care 10 600 ha de pe teritoriul judetului Gorj, ROSCI 0063 Defileul Jiului, acopera 51% din suprafata UATB Bumbesti-Jiu si 12% din suprafata UATB Schela. Tabel 2.2.5.4.9. UAT-uri cuprinse in ROSCI 0063 Defileul Jiului Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in situl ROSCI 0063 (in procente) 51% 12%
1 2
Bumbesti-Jiu Schela
In cadrul ROSCI 0063 Defileul Jiului, sunt incluse si alte categorii de arii naturale protejate de interes national, prezentate in tabelul 2.2.5.4.10.
66
Tabel 2.2.5.4.10. Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse in ROSCI 0063 - Defileul
Jiului Denumire Sfinxul Lainicilor Localizare Lainici Suprafat a (ha) 1 Categori a Monume nt al naturii Stancile Rafaila Lainici 1 Monume nt al naturii Padurea Chitu Bratcu BumbestiJiu 1319 Anul declararii/acte de declarare locale/nationale Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Rezervati Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. e naturala 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994
Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelul nr. 2.2.5.4.11.
Tabel 2.2.5.4.11. Habitate de interes comunitar incluse in ROSCI 0063- Defileul Jiului
TIPURI DE HABITATE Cod 3220 3230 3240 7220* 8220 9110 9130 9170 9180* 91E0* 91L0 91V0 9410 Denumire Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 67
Tabel 2.2.5.4.12. Specii de plante si animale incluse in ROSCI 0063- Defileul Jiului
SPECII DE MAMIFERE Cod 1355 1361 1310 1307 1324 1304 1354* Denumire stiintifica Lutra lutra Lynx lynx Miniopterus schreibersi Myotis blythii Myotis myotis Rhinolophus ferrumequinum Ursus arctos SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Cod 1193 1166 Denumire stiintifica Bombina variegata Triturus cristatus SPECII DE PESTI Cod 1138 1122 Denumire stiintifica Barbus meridionalis Gobio uranoscopus SPECII DE NEVERTEBRATE Cod 1093* 1088 1086 1083 1089 1084* 4026 1087* Denumire stiintifica Austropotamobius torrentium Cerambyx cerdo Cucujus cinnaberinus Lucanus cervus Morimus funereus Osmoderma eremita Rhysodes sulcatus Rosalia alpina SPECII DE PLANTE Cod 4116 Denumire stiintifica Tozzia carpathica
68
3. ROSCI 0069 Domogled Valea Cernei Situl Natura 2000 Domogled-Valea Cernei are statut de parc national. Parcul National DomogledValea Cernei se intinde pe teritoriul a trei judete, respectiv, estul judetului Caras-Severin, ocupa suprafata de 23. 185 ha, vestul judetului Mehedinti ocupa suprafata de 8. 220 ha iar in vestul judetului Gorj ocupa o suprafata de 29.806 ha. Pe teritoriul judetului Gorj, Parcul National Domogled Valea Cernei, se intinde pe 71% din suprafata UATB Pades si pe 10% din suprafata UATB Tismana. Importanta sitului consta in bogatia floristica existenta in Domogled, de mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic, mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice, impreuna cu cele locale.
Tabel 2.2.5.4.13. UAT-uri cuprinse in cuprise in ROSCI 0069 Domogled Valea Cernei
Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in situl ROSCI 0069 (in procente) 71% 10%
1 2
Pades Tismana
Categoriile de arii protejate de interes national, incluse in situl Domogled Valea Cernei, precum si actele legislative in baza carora s-au declarat, sunt prezentate in tabelul 2.2.5.4.14.:
Tabel 2.2.5.4.14. Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse in ROSCI 0069
Denumire Piatra Closanilor Pestera Closani Localiza re Pades Domogled Valea Cernei Anul declararii/acte de declarare Suprafat Categoria a (ha) locale/nationale 1730 Rezervatie Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. stintifica 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 15 Rezervatie H.C.M. 1625/1955 stiintifica Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 20 Rezervatie H.C.M. 1625/1955 stiintifica Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 1166 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 2 Monumen Dec 174/1982 69
Pades
Pestera Cioaca cu Brebenei Ciucevele Cernei Pestera
Pades
Cerna Sat Pades Pades
Denumire Martel Cheile Corcoaiei Pestera Lazului Rezervatia DomogledValea Cernei
Localiza re
Suprafat a (ha)
Categoria
Cerna Sat
34
Pades
Pades
30.000
Anul declararii/acte de declarare locale/nationale t Decizia Cons. Judetean 82/1994 al naturii Legea nr. 5/2000 Rezervatie Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. naturala 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Monumen Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. t 174/1982 al naturii Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Rezervatie Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. naturala 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994
Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.15. si 2.2.5.16.
Tabel 2.2.5.4.15. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0069 Domogled Valea Cernei
TIPURI DE HABITATE Cod 3220 4060 40A0* 5130 6110* 6190 6210* 6410 6430 6520 7220* 8110 8160* Denumire Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Tufarisuri alpine si boreale Tufarisuri subcontinentale peri-panonice Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis) Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Fanete montane Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani) Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan 70
TIPURI DE HABITATE Cod 8210 8310 9110 9130 9150 9180* 91E0* 91K0 91L0 91V0 9410 9530* Denumire Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase Pesteri in care accesul publicului este interzis Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) Vegetatie forestiera submediteraneeana cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica
Tabel 2.2.5.4.16. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0069 Domogled Valea Cernei
SPECII DE MAMIFERE Cod 1352* 1355 1361 1323 1307 1316 1321 1324 1306 1305 1304 1303 1354* Denumire stiintifica Canis lupus Lutra lutra Lynx lynx Myotis bechsteini Myotis blythii Myotis capaccinii Myotis emarginatus Myotis myotis Rhinolophus blasii Rhinolophus euryale Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus hipposideros Ursus arctos SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE 71
Cod 1193 1217
Denumire stiintifica Bombina variegata Testudo hermanni SPECII DE PESTI
Cod 1138 1163 9903 1122 1146
Denumire stiintifica Barbus meridionalis Cottus gobio Eudontomyzon danfordi Gobio uranoscopus Sabanejewia aurata SPECII DE NEVERTEBRATE
Cod 1093* 1085 1078* 4014 1088 4057 4046 1052 4035 4036 1083 1060 1059 1089 4039 4052 1084* 4053 4054 4026 1087*
Denumire stiintifica Austropotamobius torrentium Buprestis splendens Callimorpha quadripunctaria Carabus variolosus Cerambyx cerdo Chilostoma banaticum Cordulegaster heros Euphydryas maturna Gortyna borelii lunata Leptidea morsei Lucanus cervus Lycaena dispar Maculinea teleius Morimus funereus Nymphalis vaualbum Odontopodisma rubripes Osmoderma eremita Paracaloptenus caloptenoides Pholidoptera transsylvanica Rhysodes sulcatus Rosalia alpina 72
SPECII DE PLANTE Cod 4070* 1902 2327 Denumire stiintifica Campanula serrata Cypripedium calceolus Himantoglossum caprinum
4. ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est Importanta acestui SCI consta in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant. Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum, Phyllitis scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita, coltisorul, etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin speciile: Nardus stricta, Festuca suspina. Uneori aceste pajisti sunt intrerupte de jnepenisuri. Prezenta este si floarea de colt - Leontopodium alpinum, simbol al ocrotirii cadrului natural. Situl de importanta comunitara ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, precum si ariile naturale protejate de interes national, care se suprapun total sau partial cu ROSCI0128, se situeaza pe teritoriul administrativ a urmatoarelor localitati: Baia de Fier (83%), Bumbesti-Jiu (13%), Crasna (62%), Musetesti (58%), Novaci (53%), Polovragi (76%), Vaideeni (12%), Malaia (<1%).
Tabel 2.2.5.4.17. UAT cuprise in ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est

Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in situl ROSCI 0128 (in procente) 83% 13% 62% 58% 53%
1 2 3 4 5
Baia de Fier Bumbesti Jiu Crasna Musetesti Novaci
Actul legislativ prin care a fost confirmat ca arie protejata, la nivel national este Legea nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului national sectiunea a III- a, zone protejate, iar prin care a fost propus ca SCI este OM 1964/2007. Nordul Gorjului de Est a fost declarat Sit Natura 2000 prin Ordinul nr. 1964/13.12.2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice Natura 2000 in Romania. Categoriile de arii protejate de interes national, incluse in situl Domogled Valea Cernei, precum si actele legislative in baza carora s-au declarat, sunt prezentate in tabelul 2.2.5.4.18.
73
Tabel 2.2.5.4.18. Alte categorii de arii naturale protejate de interes national incluse in ROSCI 0128 Nordul
Gorjului de Est Denumire Pestera Muierii Localizare Suprafata Baia de Fier 19 Categoria Monument al naturii si rezervatie stintifica Anul declararii/acte de declarare locale/nationale H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Pestera Iedului Baia de Fier 1 Monument al naturii Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Padurea Polovragi Polovragi 10 Rezervatie naturala Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Pestera Polovragi Polovragi suprafata inclusa in Cheile Oltetului 150 Rezervatie naturala Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Cheile Oltetului Polovragi Rezervatie naturala Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Padurea de molid Macaria Padurea de fag Macaria Padurea Barcului Novaci 400 Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Novaci 150 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Novaci 25 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de 74
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelul nr. 2.2.5.4.19.
Tabel 2.2.5.4.19. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est
TIPURI DE HABITATE Cod 3220 3239 3240 4060 4070* 5130 6170 6210* 6430 6520 7220* 8120 8210 9110 9130 9150 9170 9180* 91E0* 91L0 91M0 91V0 91Y0 9260 9410 Denumire Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane Tufarisuri alpine si boreale Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase Pajisti calcifile alpine si subalpine Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Fanete montane Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) Paduri balcano-panonice de cer si gorun Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Paduri dacice de stejar si carpen Vegetatie forestiera cu Castanea sativa Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
75
Tabel 2.2.5.4.20. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est
SPECII DE MAMIFERE Cod 1352* 1355 1361 1310 1323 1307 1321 1324 1304 1303 1354* Denumire stiintifica Canis lupus Lutra lutra Lynx lynx Miniopterus schreibersi Myotis bechsteini Myotis blythii Myotis emarginatus Myotis myotis Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus hipposideros Ursus arctos SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Cod 1193 1166 Denumire stiintifica Bombina variegata Triturus cristatus SPECII DE PESTI Cod 1138 2484 Denumire stiintifica Barbus meridionalis Eudontomyzon mariae SPECII DE NEVERTEBRATE Cod 1078* 1083 Denumire stiintifica Callimorpha quadripunctaria Lucanus cervus SPE Cod 4070* 4097 2093 Denumire stiintifica Campanula serrata Iris aphylla ssp. hungarica Pulsatilla grandis
76
5. ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest Situl Natura 2000 - Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0129 se intinde pe o suprafata de 87.321 de hectare in 9 comune din judetul Gorj - Bumbesti-Jiu, Godinesti, Pades, Pestisani, Runcu, Schela, Stanesti, Tismana si Turcinesti, precum si in 2 localitati din judetul Hunedoara: Uricani si Vulcan, longitudine estica 2353, respectiv 4513 latitudine nordica.
Tabel 2.2.5.4.21. UAT incluse in ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest

Nr. Crt UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in sit ROSCI 0129 (in procente) 4% 8% 23% 69% 86% 73% 67% 82% 2%
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Bumbesti Jiu Godinesti Pades Pestisani Runcu Schela Stanesti Tismana Turcinesti
O mare importanta in cadrul sitului o prezinta ariile naturale protejate de interes national. Acestea au un regim de protectie mai restrictiv, in interiorul lor fiind interzise aproape toate tipurile de activitati cu exceptia activitatilor de cercetare, turismului ecologic si unele activitati traditionale desfasurate de comunitatile locale, activitati care, insa, nu trebuie sa afecteze starea de conservare a speciilor si habitatelor naturale protejate.
Tabel 2.2.5.4.22. Categoriile de arii naturale protejate de interes national incluse in situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest
Denumire Piatra Andreaua Izvoarele Izvarna Izbucul Jalesului Pestera Gura Plaiului Localizarea Tismana Tismana Suprafata (ha) 1 500 Categoria Monument al naturii Monument al naturii Monument al naturii Anul declararii/acte de declarare locale/nationale Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 H.C.M. 1625/1955 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 77
Runcu
20
Tismana
10
Denumire Dealul Gornacelu (Gornicelu) Cotul cu Aluni Rezervatia botanica Cioclovina Padurea TismanaPocruia Cheile Sohodolului Muntele Oslea Cornetul Pocruiei Piatra Borostenilor Cheile si pestera Patrunsa Padurea Gornicel Cheile Gropului sec Padurea Rachiteaua *Dumbrava Tismanei
Localizarea Schela
Suprafata (ha) 1
Categoria Monument al naturii Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala Rezervatie naturala
Tismana
25
Tismana
12
Tismana
51,6
Runcu
350
Tismana Pades Tismana
280
70
Pestisani
28
Runcu Bumbesti-Jiu Runcu Tismana Tismana
78 85 1562 106 363
Anul declararii/acte de declarare locale/nationale Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Legea nr. 5/2000 HG 1143/2007 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 Decizia Cons. Popular Judetean Gorj nr. 174/1982 Decizia Cons. Judetean nr. 82/1994 78
Listele tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania sunt prezentate in tabelele nr. 2.2.5.4.23. si 2.2.5.4.24.
Tabel 2.2.5.4.23. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest
TIPURI DE HABITATE Cod 3220 3230 3240 4060 4070* 5130 6170 6210* 6430 6520 7220* 8120 8210 9110 9130 9150 9170 9180* 91E0* 91L0 91M0 91V0 91Y0 9260 Denumire Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane Tufarisuri alpine si boreale Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase Pajisti calcifile alpine si subalpine Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Fanete montane Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) Paduri balcano-panonice de cer si gorun Paduri dacice de fag Paduri dacice de stejar si carpen Vegetatie forestiera cu Castanea sativa 79
TIPURI DE HABITATE Cod 9410 Denumire Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)
Tabel 2.2.5.4.24. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest
SPECII DE MAMIFERE Cod 1352* 1355 1361 1310 1307 1316 1306 1305 1304 1303 1354* Denumire stiintifica Canis lupus Lutra lutra Lynx lynx Miniopterus schreibersi Myotis blythii Myotis capaccinii Rhinolophus blasii Rhinolophus euryale Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus hipposideros Ursus arctos SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Cod 1193 Denumire stiintifica Bombina variegata Specii de PESTI Cod 1138 1122 Denumire stiintifica Barbus meridionalis Gobio uranoscopus SPECII DE NEVERTEBRATE Cod 1078* 1088 4030 4036 1083 Denumire stiintifica Callimorpha quadripunctaria Cerambyx cerdo Colias myrmidone Leptidea morsei Lucanus cervus 80
1060 1037 1084* 1087*
Lycaena dispar Ophiogomphus cecilia Osmoderma eremita Rosalia alpina SPECII DE PLANTE
Cod 4066 4070* 4097 2093 4116 6. ROSCI 0188 Parang
Denumire stiintifica Asplenium adulterinum Campanula serrata Iris aphylla ssp. hungarica Pulsatilla grandis Tozzia carpathica
Importanta acestui SCI consta in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se remarca peisajul deosebit de impresionant cu paduri intinse si pajisti alpine. Este singurul sit din tara in care apare specia balcano-dacica Potentilla haynaldiana, alaturi de alte specii saxicole de origine daco-balcanica. ROSCI 0188 Parang, face parte din regiunea biogeografica alpina, avand o suprafata de 29.907 ha, sit interegional avand regiuni administrative pe teritoriul a 3 judete Valcea 33%, Hunedoara 36% si Gorj 31%, sunt inventariate un nr. de 19 habitate de interes comunitar, 3 specii de mamifere, 1 specie de amfibieni, 1 specie de pesti, 2 specii de nevertebrate, 1 specie de plante. In judetul Gorj, ROSCI0188 Parang ocupa suprafete diferite in 4 UATB-uri, conform tabelului 2.2.5.4.25.
Tabel 2.2.5.4.25.UAT incluse in ROSCI0188 Parang

Nr. crt. UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in situl ROSCI 0188 (in procente) <1% 5% 13% 29%
1 2 3 4
Baia de Fier Bumbesti Jiu Crasna Novaci
Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de
81
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.26 si 2.2.5.4.27.
Tabel 2.2.5.4.26. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI0188 Parang
TIPURI DE HABITATE Cod 3220 3230 4060 4070* 4080 6150 6170 6230* 6430 6520 7240* 8110 8220 9110 9180* 91D0* 91V0 9410 9420 Denumire Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane Tufarisuri alpine si boreale Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios Pajisti calcifile alpine si subalpine Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Fanete montane Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicolorisatrofuscae Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani) Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Turbarii cu vegetatie forestiera Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana
82
Tabel 2.2.5.4.27. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI0188 Parang

SPECII DE MAMIFERE Cod 1352* 1361 1354* Denumire stiintifica Canis lupus Lynx lynx Ursus arctos SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Cod 1193 Denumire stiintifica Bombina variegata SPECII DE PESTI Cod 1163 Denumire stiintifica Cottus gobio SPECII DE NEVERTEBRATE Cod 4054 4024* Denumire stiintifica Pholidoptera transsylvanica Pseudogaurotina excellens SPECII DE PLANTE Cod 4116 7. ROSCI 0198 Platoul Mehedinti Se remarca prin fenomene carstice deosebite: depresiuni inchise, sisteme hidrocarstice, doline si lapiezuri, pesteri renumite prin dimensiuni si ornamentatie (Topolnita, Epuran, Bulba, Gramei, Isvarna etc.). Pe rocile calcaroase se intalnesc tufarisuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de sibleacuri. Compozitia floristica a pajistilor este abundenta in elemente sudice, iar padurile pastreaza amestecuri de fag, brad si pin neafectate de taieri. In cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversitatii mediilor de viata, se intalneste o bogata si heterogena fauna de origini diferite, dar cu preponderenta a elementelor sudice. Denumire stiintifica Tozzia carpathica
Tabel 2.2.5.4.28. UAT incluse in ROSCI 0198 Platoul Mehedinti

Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in situl ROSCI 0198 (in procente) 5% 83
Pades
Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.29. si 2.2.5.4.30.
Tabel 2.2.5.4.29. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0198 Platoul Mehedinti
TIPURI DE HABITATE Cod 40A0* 5130 6210* 6430 6520 8310 9150 9180* 91K0 91L0 Denumire Tufarisuri subcontinentale peri-panonice Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia) Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Fanete montane Pesteri in care accesul publicului este interzis Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
Tabel 2.2.5.4.30. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0198 Platoul Mehedinti
SPECII DE MAMIFERE Cod 1310 1323 1316 1324 1306 1305 1304 1303 Denumire stiintifica Miniopterus schreibersi Myotis bechsteini Myotis capaccinii Myotis myotis Rhinolophus blasii Rhinolophus euryale Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus hipposideros SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Cod Denumire stiintifica 84
1193 1217
Bombina variegata Testudo hermanni SPECII DE PESTI
Cod 1138 1163 1146
Denumire stiintifica Barbus meridionalis Cottus gobio Sabanejewia aurata SPECII DE NEVERTEBRATE
Cod 1093* 1088 4057 1044 1083 1089
Denumire stiintifica Austropotamobius torrentium Cerambyx cerdo Chilostoma banaticum Coenagrion mercuriale Lucanus cervus Morimus funereus SPECII DE PLANTE
Cod 2327 8. ROSCI 0217 Retezat
Denumire stiintifica Himantoglossum caprinum
Incepand cu sfarsitul anului 2007, Retezat a fost declarat sit de importanta comunitara ROSCI0217, prin OM 1964/2007, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Avand o suprafata de 43.218 ha, acest sit este renumit pentru diversitatea floristica, adapostind aproape 1.190 de specii de plante superioare din cele peste trei mii, cunoscute la noi in tara si 185 specii de pasari reprezentand aproximativ jumatate din speciile de pasari ale Romaniei. In judetul Gorj ocupa o suprafata redusa in UATB Pades si Tismana.
Tabel 2.2.5.4.31. UAT incluse in ROSCI 0217 Retezat

Nr. Crt. UATB Suprafata unitatii administrativteritoriale cuprinsa in situl ROSCI 0217 (in procente) <1% 2%
1 2
Pades Tismana
85
Lista tipurilor de habitate si a speciilor de interes comunitar pentru care a fost declarat sit de importanta comunitara, conform Anexei 4 la Ordinul nr. 1964/2008, privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania este prezentata in tabelele 2.2.5.4.32 si 2.2.5.4.33.
Tabel 2.2.5.4.32. Habitate de interes comunitar din cadrul ROSCI 0217 Retezat
TIPURI DE HABITATE Cod 3220 3230 3240 4060 4070* 4080 6150 6170 6230* 6430 6520 7140 7240* 8110 8120 8220 9110 9150 9180* 91V0 9410 9420 Denumire Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Myricaria germanica de-a lungul raurilor montane Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane Tufarisuri alpine si boreale Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendron myrtifolium Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios Pajisti calcifile alpine si subalpine Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin Fanete montane Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat) Formatiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Galeopsietalia ladani) Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Paduri medioeuropene de fag din Cephalanthero-Fagion Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Paduri dacice de fag Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea montana
86
Tabel 2.2.5.4.33. Specii de plante si animale din cadrul ROSCI 0217 Retezat
SPECII DE MAMIFERE Cod 1308 1352* 1355 1361 1307 1324 1305 1304 1303 1354* Denumire stiintifica Barbastella barbastellus Canis lupus Lutra lutra Lynx lynx Myotis blythii Myotis myotis Rhinolophus euryale Rhinolophus ferrumequinum Rhinolophus hipposideros Ursus arctos SPECII DE AMFIBIENI SI REPTILE Cod 1193 Denumire stiintifica Bombina variegata SPECII DE PESTI Cod 1138 1163 9903 Denumire stiintifica Barbus meridionalis Cottus gobio Eudontomyzon danfordi SPECII DE NEVERTEBRATE Cod 1078* 1052 4034 4036 1060 4039 4054 4024* 1087* Denumire stiintifica Callimorpha quadripunctaria Euphydryas maturna Glyphipterix loricatella Leptidea morsei Lycaena dispar Nymphalis vaualbum Pholidoptera transsylvanica Pseudogaurotina excellens Rosalia alpina SPECII DE PLANTE 87
Cod 4070* 1902 2113 1758 4116
Denumire stiintifica Campanula serrata Cypripedium calceolus Draba dorneri Ligularia sibirica Tozzia carpathica
Pe teritoriul judetului Gorj exista si 2 Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (ROSPA), declarate conform HG nr. 1284/2007, iar acestea sunt:
1. ROSPA 0035 (Parcul National) Domogled Valea Cernei, cu o suprafata totala de

61 211 ha, din care in judetul Gorj o suprafata de 29 806 ha, pe teritoriul a doua UATB: 71% pe teritoriul UATB Pades 10% pe teritoriul UATB Tismana Parcul National Domogled Valea Cernei, detine atat statut de arie de protectie speciala avifaunistica, cat si de sit de importanta comunitara, preocuparile in ceea ce priveste activitatea de ocrotire a naturii in acest spatiu fiind foarte vechi, asa cum se specifica in Planul de Management al Parcului National Domogled - Valea Cernei. Aria de protectie speciala avifaunistica a fost declarata prin: Hotararea de Guvern nr. 1.284 din 2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania. Categoria de management a ariei conform Directivei 79/409/CEE este: zona protejata administrata pentru asigurarea starii favorabile de conservare a speciilor de pasari, de importanta comunitara. Obiectivele de conservare sunt reprezentate atat de speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, cat si de ouale, cuiburile si habitatele acestora.
88
Figura 2.2.5.4.1. Parcul National Domogled Valea Cernei

(sursa: http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDFPublic.aspx?site=ROSPA0035) Speciile de pasari protejate, pe teritoriul SPA Domogled Valea Cernei, conform Anexei I a Directivei 79/409/EEC sunt prezentate in tabelele 2.2.5.4.34. si 2.2.5.4.35.
Tabel 2.2.5.4.34. Speciile de pasari protejate din cadrul ROSPA 0035 Domogled Valea Cernei
Cod A091 A104 A215 A224 A080 A239 A238 A429 A236 A379 A103 A321 A320 A339 A246 A072 A234 A220 A307 Denumire stiintifica Aquila chrysaetos Bonasa bonasia Bubo bubo Caprimulgus europaeus Circaetus gallicus Dendrocopos leucotos Dendrocopos medius Dendrocopos syriacus Dryocopus martius Emberiza hortulana Falco peregrinus Ficedula albicollis Ficedula parva Lanius collurio Lullula arborea Pernis apivorus Picus canus Strix uralensis Sylvia nisoria Denumire populara Acvila de munte Ierunca Bufnita Lipitoare (Caprimulg) Serparul Ciocanitoarea cu spate alb Ciocanitoare de stejar Ciocanitoare de gradini Ciocanitoarea neagra Presura Soimul calator Muscarul gulerat Muscarul mic Sfranciocul rosiatic Ciocarlia Viesparul Ghionoaia/Ciocanitoare sura Huhurezul mare Silvia-porumbaca
2. ROSPA 0084 Muntii Retezat, cu o suprafata totala de 38009 ha (conform Planului de

Management al Parcului National Retezat), din care in judetul Gorj se suprapune urmatoarelor UAT-uri: Mai putin de 1% pe suprafata UAT Pades; 2% pe suprafata UAT Tismana.
89
Figura 2.2.5.4.2. Parcul National Retezat

(sursa: http://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/SDFPublic.aspx?site=ROSPA0084) Speciile de pasari protejate, pe teritoriul SPA Parcul National Retezat, conform Anexei I a Directivei 79/409/EEC sunt urmatoarele:
Tabel 2.2.5.4.35. Speciile de pasari protejate din cadrul ROSPA 0084 Muntii Retezat
Cod A223 A229 A091 A089 A104 A215 A224 A080 A122 A239 A238 A236 A103 A321 A320 A217 A339 Denumire stiintifica Aegolius funereus Alcedo atthis Aquila chrysaetos Aquila pomarina Bonasa bonasia Bubo bubo Caprimulgus europaeus Circaetus gallicus Crex crex Dendrocopos leucotos Dendrocopos medius Dryocopus martius Falco peregrinus Ficedula albicollis Ficedula parva Glaucidium passerinum Lanius collurio Denumire populara Minunita Pescarus albastru Acvila de munte Acvila tipatoare mica Ierunca Bufnita Lipitoare (Caprimulg) Serparul Cristelul de camp Ciocanitoarea cu spate alb Ciocanitoare de stejar Ciocanitoarea neagra Soimul calator Muscarul gulerat Muscarul mic Cucuveaua pitica Sfranciocul rosiatic 90
Cod A072 A241 A234 A220 A108
Denumire stiintifica Pernis apivorus Picoides tridactylus Picus canus Strix uralensis Tetrao urogallus
Denumire populara Viesparul Ciocanitoare de munte Ghionoaia (Ciocanitoarea sura) Huhurez mare Cocosul de munte
Prezenta Parcurilor Nationale protejate Domogled-Valea Cernei, Defileul Jiului, Retezat, si a Parcului Natural Geoparcul Platoul Mehedinti, proiectata peste varietatea mare de arii speciale de protectie avifaunistica si a ariilor naturale protejate de importanta comunitara, conduce la concluzia ca judetul studiat dispune de o bogatie naturala si avifaunistica deosebita, motiv pentru care aceste zone trebuie valorificate corespunzator si trebuie respectat regimul de protectie al fiecareia in parte. Conform Etapelor I si II a PATJ Gorj, pe teritoriul judetului Gorj exista doua zone cu o concentrare mare de arii protejate: zona de nord a judetului, formata din 13 UATB; zona central-sudica a judetului, formata din 16 UATB.
Situatia UATB-rilor din judetul Gorj, din punct de vedere al prezentei ariilor protejate este prezentata in Tabelul 2.2.5.4.36:
91
Tabel 2.2.5.4.36. Situatia ariilor naturale protejate la nivel de UATB

ROSPA 1. 2. Targu Jiu Motru ROSCI 0063 Defileul jiului ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0188 Parang 4. 5. 6. Novaci Rovinari Targu Carbunesti ROSCI 0069 Domogled Valea Cernei ROSCI 0217 Retezat ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest PN Domogled- Valea Cernei PN Retezat Pn Geoparcul Platoul Mehedinti 2429. Piatra Andreaua 2431. Izvoarele Izvarnei 2433. Pestera Gura Plaiului 2436. Cotul cu Aluni 2437. Rezervatia botanica Cioclovina 2438. Padurea Tismana-Pocruia 92 ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est ROSCI 0188 Parang 2454. Padurea Barcului 2427 Sfinxul Lainicilor PN Defileul Jiului 2455. Stancile Rafaila ROSCI Parc national (PN) Parc natural (Pn) Rezervatii si monumente ale naturii
3.
Bumbesti Jiu
ROSPA 0035 7. Tismana ROSPA 0084
ROSPA
ROSCI
Parc national (PN)
Parc natural (Pn)
Rezervatii si monumente ale naturii 2443. Muntele Oslea 2445. Cornetul Pocruiei
8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
Turceni icleni Albeni Alimpesti Aninoasa Arcani Baia de Fier Balanesti Balesti Barbatesti Balteni Bengesti Ciocadia Berlesti
ROSCI 0045 Coridorul Jiului ROSCI 0045 Coridorul Jiului
2448. Locul fosilifer Garbovu
ROSCI 0045 Coridorul Jiului ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est ROSCI 0188 Parang
2447. Locul fosilifer Grosera
2424. Pestera Muierii 2435. Pestera Iedului
93
ROSPA 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. Bolbosi Borascu Branesti Bumbesti - Pitic Bustuchin Capreni Catunele Calnic Ciuperceni Crasna Cruset Danciulesti Danesti Dragotesti Dragutesti Farcasesti Glogova
ROSCI
Parc national (PN)
Parc natural (Pn)
Rezervatii si monumente ale naturii
Pn Geoparcul Platoul Mehedinti
ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est ROSCI 0188 Parang
2449. Locul fosilifer Buzesti
ROSCI 0045 Coridorul Jiului ROSCI 0045 Coridorul Jiului Pn Geoparcul Platoul Mehedinti 94
ROSPA 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. Godinesti Hurezani Ionesti Jupanesti Lelesti Licurici Logresti Matasari Musetesti Negomir
ROSCI ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0045 Coridorul Jiului
Parc national (PN)
Parc natural (Pn) Pn Geoparcul Platoul Mehedinti
Rezervatii si monumente ale naturii
ROSCI 0128 Nordul Gorjului de Est ROSCI 0045 Coridorul Jiului ROSCI 0069 Domogled Valea Cernei ROSPA 0035 ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0198 Platoul Mehedinti ROSCI 0127 Retezat
PN Defileul Jiului
2422. Piatra Closanilor PN DomogledValea Cernei PN Retezat Pn Geoparcul Platoul Mehedinti 2423. Ciucevele Cernei 2425. Pestera Martel 2426. Cheile Corcoaiei 2434. Pestera Lazului 2439. Padurea Gorganu 2443. Muntele Oslea
48.
Pades
ROSPA 0084
95
ROSPA 49. 50. 51. 52. 53. 54. Pestisani Plopsoru Polovragi Prigoria Rosia de Amaradia Runcu
ROSCI ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0045 Coridorul Jiului
Parc national (PN)
Parc natural (Pn)
Rezervatii si monumente ale naturii Piatra Brostenilor
2440. Padurea Polovragi 2444. Cheile Oltetului si Pestera Polovragi
ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest
2432. Izbucul Jalesului 2442. Cheile Sohodolului 2428. Piatra Buha 2430. Piatra Biserica Dracilor 2441. Formatiunile eocene de la Sacelu 2452. Valea Sodomului 2456. Izvoarele minerale Sacelu
55.
Sacelu
56. 57. 58.
Samarinesti Saulesti Schela ROSCI 0045 Coridorul Jiului ROSCI 0063 Defileul Jiului ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest 96 PN Defileul Jiului 2450. Locul fosilifer Saulesti 2457. Dealul Gornacelu
ROSPA 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. Scoarta Slivilesti Stanesti Stejari Stoina Telesti Turburea Turcinesti Tantareni Urdari Vagiulesti Vladimir
ROSCI
Parc national (PN)
Parc natural (Pn)
Rezervatii si monumente ale naturii 2453. Valea Ibanului
ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest
ROSCI 0045 Coridorul Jiului ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest ROSCI 0045 Coridorul Jiului ROSCI 0045 Coridorul Jiului 2451. Locul fosilifer Valea Desului UAT care nu se suprapun unor arii naturale protejate
97
Numarul mare de zone naturale protejate si de monumente naturale constituie una dintre marile bogatii ale naturii judetului. Se poate observa ca majoritatea acestor bogatii sunt localizate in partea muntoasa a judetului, evidentiindu-se prin complexitatea urmatoarelor UATB: orasele Bumbesti-Jiu si Tismana, comunele Pades si Schela. Dupa cum mentioneaza APM Gorj, ariile naturale protejate din judetul Gorj se afla, in general, intr-o stare de conservare favorabila. Totusi, sunt necesare masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii. Este necesara aplicarea unor masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in punctele finale de depozitare. Predomina, din pacate un mod defectuos de colectare, depozitare, eliminare a deseurilor de diverse categorii: menajere, agricole, industriale, moluz din constructii etc. In cursul anului 2009 s-au efectuat controale periodice in ariile naturale protejate, in vederea evaluarii starii acestora, prilej cu care s-au intocmit procese-verbale, impunanduse programe de masuri corespunzatoare cu situatia reala, privind protectia si conservarea biodiversitatii acestora. Punctele fosilifere de pe teritoriul judetului Gorj, care se constituie ca arii naturale protejate nu au fost atribuite in custodie si pe teritoriul acestora nu au fost aplicate masuri speciale de protectie si conservare a speciilor protejate. La nivelul judetului Gorj sunt propuse o serie de masuri in vederea conservarii valorilor naturale, corelate cu documentele strategice de la nivel european si national, incluzand atat masuri adminstrative (realizarea de studii, inventarierea speciilor de pasari la nivel judetean), cat si legislative (respectarea zonelor de protectie a ariilor protejate).
2.2.6
Resursele naturale
Judetul Gorj se afla situat in intregime pe unitatea de platforma veche, Platforma Moesica (sectorul Valah), de varsta paleozoica. Pe teritoriul judetului Gorj se disting mari unitati geomorfologice respectiv: ramura sud-vestica din lantul Carpatilor Meridionali, Subcarpatii Getici si Podisul Getic. Subcarpatii Getici impreuna cu Podisul Getic formeaza Piemontul Getic, la care prin tectonizarea puternica urmata de o eroziune intensa s-a ajuns la actualul aspect morfologic, caracterizat prin depozite cutate in unitatea subcarpatica si depozite ce trec la un monoclin cu inclinari de pana 1a 10 in zona de podis. Resursele subsolului concentreaza importante resurse naturale neregenerabile: cca. 58% din rezervele geologice de lignit, 15% din rezervele de minereuri neferoase, peste 8% din rezervele de petrol, 17% din rezervele de gaze naturale si 3,3% la roci utile, existente la nivelul tarii (APM Gorj 2010, PATJ Gorj 1997).
Pagina (98)
Figura 2.2.6.1. Repartizarea resurselor subsolului in judetul Gorj

Cele mai importante substante minerale utile sunt legate de formatiunile sedimentare (carbune, titei si gaze naturale). Zacamintele de lignit identificate in 17 strate productive, in formatiunile pliocenului, ofera largi posibilitati de exploatare in bazinele Motru, Rovinari, Jilt si Berbesti. Zacamintele de titei si gaze naturale, cantonate in formatiunile mio-pliocene cutate, reprezinta una din principalele bogatii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt localizate in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti, Turburea. Subsolul judetului este cunoscut si pentru rezervele de grafit care se gasesc langa Baia de Fier (paraul Galbenu) si in zona Polovragi (raul Oltet). Rocile utile si materialele de constructie, variate si in cantitati mari, sunt raspandite pe tot cuprinsul judetului, facand obiectul a numeroase exploatari: calcare in zona Gureni Pestisani si Suseni Dobrita, Sohodol Pocruia, Tismana; granit in versantul stang al vaii Bratcu zacamantul Meri, in apropierea orasului Bumbesti Jiu si pe paraul Valea Porcului. La acestea se adauga: marne (Barsesti), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argila refractara (Viezuroiu), argile comune (Balteni, Barsesti s.a.), nisipuri si pietrisuri, prezente in materialul aluvionar al raurilor, acumulari mai importante fiind in raza localitatilor Telesti (Bistrita), Barbatesti, Targu Carbunesti (Gilort), Targu Jiu si Tantareni (Jiu). Pagina (99)
Cele mai importante resurse regenerabile din judetul Gorj sunt reprezentate de:
Ape
In perimetrul judetului Gorj au fost identificate corpuri de apa subterana predominant de buna calitate, dupa cum urmeaza: apele freatice din zona Tismana Dobrita (cu caracter hidrochimic de tip bicarbonato calcic magnezian), apele freatice din formatiunile calcaroase mezozoice (asigura alimentarea cu apa a oraselor Targu Jiu si Novaci si a altor localitati din zona), corpul apelor freatice din terasele si luncile Jiului si afluentilor (s-au inregistrat ape nepotabile cu concentratii ale reziduului fix peste limitele admisibile in lunca Jiului, la care concura factorii litologic si cel al evaporatiei, dar si poluarea antropica, de asemenea in apele freatice din lunca Jiului continutul in fier este depasit, cauza fiind naturala), corpul de ape subterane de adancime din formatiunile Pliocene, complexul acvifer Dacian (indeplinesc conditiile de potabilitate admisibile, in zona Motru-Rovinari-Tg.Carbunesti, aceste ape fiind folosite la alimentarea cu apa a oraselor respective, iar valorile mici ale indicatorului NH4+ sunt anihilate prin clorinare), complexul acvifer Pontian (apele subterane din orizontul inferior sunt ape nepotabile, hiperclorurate), corpul de ape subterane de adancime din formatiunile sarmatiene (apele captate sunt potabile, fiind folosite la alimentarea cu apa a municipiului Targu Jiu).
Apele de suprafata sunt reprezentate de rauri si lacuri ce apartin bazinului hidrografic al raului Jiu, densitatea retelei hirografice permanente fiind de 0,5 km/km2. Alimentarea raurilor se face preponderent din ploi si zapezi si mai putin din surse subterane. O importanta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile care completeaza reteaua hidrografica a judetului. Lacurile naturale din judetul Gorj sunt reprezentate lacurile glaciare din Muntii Parang. Cele mai mari lacuri, cu apa permanenta sunt: Calcescu (S = 3 ha si adancimea maxima = 9,3 m); Slaveiu (S = 0,25 ha si adancimea maxima = 2,8 m); Mija si Pasarea (S = 0,3 ha si adancimea maxima = 3 m).
Lacurile de acumulare rezultate in urma amenajarilor hidroenergetice a cursurilor de apa din zona sunt reprezentate de: complexul hidrotehnic si energetic Cerna Motru Tismana, avand drept scop asigurarea apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. In cadrul complexului sunt incluse: lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe Raul Cerna, cu un volum util de 120 milioane m3 (inaltimea maxima a barajului fiind de 110,5 m) lacul Motru cu un volum util de 3 milioane m3 (inaltime maxima a barajului 49 m). Pagina (100)
acumularea Vaja (volum util circa 2 milioane m3) si acumularea Clocotis (volum util circa 5 milioane m3) pe raul Bistrita.
Soluri
In judetul Gorj apar soluri variate dispuse mozaicat, datorita atat conditiilor de relief, dominant foarte fragmentat, cat si de roca, clima si vegetatie (fond funciar 560,174 mii ha). In zona piemontana si in sudul dealurilor subcarpatice domina solurile brute podzolice, in asociatie cu soluri brune. Solurile montane sunt de regula scheletice si au grosime redusa. In partea centrala a judetului, in depresiunea Tg. Jiu Carbunesti, pe relief asezat, domina solurile brune, pe alocuri freatic umede, solurile brune podzolite si, mai ales in nordul depresiunii solurile podzolice argiloiluviale frecvent pseudogleizate; aceste soluri au de regula textura mijlocie la suprafata. Solurile aluviale (cca. 62 mii ha) apar pe lunca larga a Jiului si afluentilor sai. Suprafata ocupata de solurile erodate se ridica la cca. 81 mii ha (din care cca. 19 mii ha cu alunecari), iar solurile cu pericol de eroziune se apropie de 340 mii ha, din care cu folosinta agricola cca. 110 mii ha. Conditiile de sol si mai ales de relief puternic fragmentat nu permit folosirea larga in agricultura a solului (cu exceptia depresiunii subcarpatice si a luncilor), astfel ca folosinta silvica are o pondere mai insemnata.
2.3
2.3.1
Conditii sociale si economice, dotari si utilitati

Fondul locativ
In judetul Gorj, zonele rezidentiale sunt proprietate majoritar de stat sau majoritar private, dupa cum fondurile care contribuie la realizarea lor sunt bugetare si private. Balanta fondului de locuinte in perioada 2000 2008 este prezentata in tabelul nr. 2.3.1.1.
Tabel 2.3.1.1 Fondul de locuinte

Total Anii Locuinte (numar) 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 139723 141096 143458 152085 152418 152861 153232 153509 153982 154288 Camere de locuit (numar) 302093 359906 368788 410122 411436 412741 414160 415365 417032 418303 Suprafata locuibila (mii mp) 3806,9 4440,1 4587,2 5307,5 5330,8 5354,6 5380,8 5404,1 5438,7 5463,8 Pagina (101)
Total Anii Locuinte (numar) 2008 2009 154718 154923 Camere de locuit (numar) 420030 421032 Suprafata locuibila (mii mp) 5498,1 5519,7
Sursa:INSSE
Ca si trasaturi generale ale fondului de locuinte existent in judetul Gorj, se constata ca exista trei tipuri distincte de medii de locuit, avand grade diferite de dezvoltare infrastructurala: 1) mediul de locuit dotat aproape complet sau complet, exemplificabil prin municipiul Targu Jiu, unde se inregistreaza un grad inalt de dotare cu dependinte sau utilitati, precum si o densitate mare a populatiei; 2) mediul de locuit dotat moderat sau relativ moderat, ca in cazul oraselor Motru, Bumbesti-Jiu, Novaci, Rovinari, Targu-Carbunesti, Ticleni, Tismana, Turceni care inregistreaza un grad redus al dotarii cu dependinte sau utilitati si o densitate a populatiei sub media inregistrata in mediul urban pe tara; 3) mediul de locuit subdotat, care se identifica practic cu mediul rural unde se remarca o lipsa a dotarii cu dependinte sau utilitati. Un nou concept numit Casa Verde este tot mai des luat in discutie. Noile norme de eficienta energetica impun tehnici de constructie care izoleaza tot mai bine cladirile. In prim plan, sta consumul de energie primara pentru incalzirea, respectiv prepararea apei calde menajere din surse regenerabile. Deja se realizeaza la cerere, pentru primarii, studii de fezabilitate din care sa rezulte raportul cost-beneficiu al instalatiilor de panouri solare, pompe de caldura, eoliene, panouri fotovoltaice. Aceste studii sunt necesare sustinerii dosarului in programul de inlocuire sau completare a sistemelor ce folosesc energii conventionale, cu sisteme care folosesc energii neconventionale cum sunt radiatia solara, puterea vantului, caldura geotermala. In principal, urbanizarea spatiului este datorata: mutarii activitatilor industriale; artizanale si a serviciilor la periferiile oraselor sau in mediul rural; dezvoltarii infrastructurilor de transport (retele feroviare, sosele, autostrazi, linii electrice).
2.3.2
Servicii de sanatate
In judetul Gorj toate UAT-urile dispun de unitati sanitare care asigura servicii medicale. Conform C.A.S.J. Gorj (www.casgorj.ro), la data de 01.07.2011, situatia furnizorilor de servicii medicale aflati in relatie contractuala cu C.A.S.J. Gorj se prezinta astfel: 8 spitale, si anume: Spitalul Judetean de Urgenta Targu Jiu; Spitalul Municipal Motru; Pagina (102)
Spitalul orasenesc Targu Carbunesti; Spitalul orasenesc Rovinari; Spitalul orasenesc Novaci; Spitalul orasenesc Turceni; Spitalul Tudor Vladimirescu Runcu; Spitalul orasenesc Bumbesti Jiu. Conform HG nr. 212/2011 pentru aprobarea Programului de interes national ,,Dezvoltarea retelei nationale de camine pentru persoanele varstnice, Spitalul orasenesc Bumbesti Jiu este propus spre a deveni camin pentru persoane varstnice. 1 serviciu prespitalicesc Serviciul de ambulanta Gorj, cu sediul in Targu Jiu; Cabinetele medicale mentionate la nivelul judetului sunt in numar de 386, astfel: 204 cabinete medici de famile; - 49 in municipiul Targu Jiu; - 13 in municipiul Motru; - 8 in Rovinari; - 134 in celelalte orase si comune, repartizate functie de numarul de locuitori. 35 cabinete medici specialisti, in care sunt incluse si serviciile de specialitate din spitalele mentionate mai sus, repartizate astfel: - 21 in municipiul Targu Jiu; - 5 in municipiul Motru; - 9 in celelalte orase; 51 cabinete medici stomatologi; Farmaciile la nivel de judet sunt in numar 96, fiind disproportionate pe UAT-uri, dar corelate cu numarul de locuitori, astfel: 51 in municipiul Targu Jiu; 7 in municipiul Motru; 6 in Rovinari; 13 in celelalte orase; 19 in comune. Din cele de mai sus se constata ca principalele dotari de sanatate sunt concentrate in mediul urban, in principal in municipiul Targu Jiu. In ceea ce priveste situatia angajatilor in mediul sanitar, in aceste unitati dar si in sistemul de asistenta sociala, la nivelul anului 2009 erau incadrate 5878 de persoane, din care 75,8% in mediul urban. Aceasta diferenta se datoreaza faptului ca marile unitati medicale se afla situate in orase si deservesc si aria adiacenta. Cei mai multi salariati in sistemul sanitar si de asistenta sociala sunt in Municipiul Targu Jiu (2549). Dintre acestia 601 sunt medici specialisi (573 in sistemul public si doar 28 in sistemul privat), peste 80% in Pagina (103)
mediul urban, 108 stomatologi si 208 medici de familie (toti in sistemul privat). Doar in cazul medicilor de familie o pondere mai mare o au cei din rural (53,3%) fata de urban.
2.3.3
Invatamant
La nivelul judetului Gorj, din totalul de 70 UAT-uri aferente acestuia, nivelul invatamantului se prezinta astfel: 1 UAT in care exista invatamant superior Targu Jiu; 1 UAT in care exista scoala postliceala Targu Jiu; 18 UAT-uri in care exista licee; 1 UAT in care exista scoala de arte si meserii; 69 UAT-uri in care exista scoli generale; 50 UAT-uri in care nu exista licee si scoli postliceale.
Reteau unitatilor de invatamant la nivelul anului 2011 este redata in tabelul 2.3.3.1.
Tabel 2.3.3.1. Reteaua unitatilor de invatamant (scoli cu clasele I XII)

Mediul de rezidenta Tip scoala Nr. scoli doar cu clasele IIV Nr. scoli doar cu clasele IVIII Nr. scoli doar cu clasele IXII Urban 6 16 23 Rural 165 93 9
Figura 2.3.3.1 Reteaua dotarilor in invatamant in judetul Gorj la nivelul anilor 2008-2009
Conform informatiilor prezentate in ,,Raportul privind starea invatamantului din judetul Gorj An scolar 2010 2011, elaborat de Inspectoratul Scolar Judetean Gorj (http://isj.gj.edu.ro), sistemul de invatamant din judetul Gorj la nivelul anului 2011 numarul total de elevi inscrisi era de aproximativ 60 000, din care 65% erau in mediul Pagina (104)
urban. Dintre acestia, cei mai multi apartin invatamantului gimnazial, relativ egal repartizati pe cele doua medii. Invatamantul primar a inregistrat un numar de inscrisi de 14 506 elevi, din care 7 933 sunt in mediul rural. In invatamantul liceal sunt cuprinsi aproximativ 20 000 de elevi, din care 85% sunt in mediul urban. Desi numarul elevilor care sunt cuprinsi in invatamantul liceal este mare, practic doar 18 UAT-uri au elevi inscrisi la aceasta forma de invatamant ca urmare a lipsei liceelor in celelalte localitati. Cei mai multi elevi care urmeaza un liceu sunt in municipiul Targu Jiu, aici existand un numar mai mare de licee, comparativ cu celelalte localitati. Invatamant postliceal si universitar nu exista decat in municipiul Targu Jiu. Astfel, in invatamantul postliceal sunt cuprinsi doar 804 elevi, in timp ce in cel universitar sunt cuprinsi 5800 de studenti. Cei mai multi studenti provin din judetul Gorj (5456), restul fiind din judetele limitrofe. Personalul didactic a fost de aproximativ 5000 persoane, din care cca. 55% este personalul didactic din invatamantul primar si gimnazial. Pe cele doua medii exista diferentieri, respectiv 56,4% din personalul didactic total apartine mediului urban, in timp ce doar 44,5% din personalul didactic din invatamantul primar si gimnazial apartine mediului urban. In invatamantul universitar sunt cuprinse 150 de cadre didactice in municipiul Targu Jiu.
2.3.4
Transporturile
Densitatea drumurilor publice pe regiune este de 36,6 km/100 km2 , fiind peste densitatea pe tara (34,2 km/100 km2), ceea ce indica faptul ca teritoriul este bine acoperit datorita unei retele de asezari distribuite relativ uniform, cu putine probleme de acces. 1) Infrastructura de transport Retelele de transport sunt in principal, compuse din: retea de transport rutier; retea de transport feroviar.
Reteaua de drumuri cuprinde, conform HG.540/2000: - trasee de drumuri nationale, din care: 1 traseu de drum european, E 79 (DN 66); 1 traseu de drum national principal DN 67; 5 trasee de drumuri nationale secundare DN 67C, DN 67D, DN 66A, DN 67B, DN 6B; 34 trasee de drumuri judetene; 193 trasee de drumuri comunale.
Pagina (105)
Figura 2.3.4.1. Reteaua de transport in judetul Gorj

Lungimea drumurilor publice din judetul Gorj este de 2233 km, reprezentand 2,7% din totalul drumurilor publice din Romania care este de 81693 km. Densitatea drumurilor publice in judetul Gorj este de 39,9 km/100 km2, situand judetul printre primele locuri din tara, fiind peste densitatea pe tara care este de 34,2 km/100 km2 si peste densitatea Regiunii SudVest Oltenia (36,6 km/ 100 km2). Lungimea totala a drumurilor publice din judetul Gorj este repartizata astfel: 383 km (17,2%) drumuri nationale; 1850 km (82,8%) drumuri judetene si comunale;
Drumurile nationale sunt modernizate pe 317 km (82,8%) si cu imbracaminti usoare rutiere pe 44 km (11,5%) si pietruiti pe 22 km (5,7%), aceste drumuri situandu-se in clasele tehnice III si IV, avand o stare tehnica considerata ca fiind buna. Pe reteaua de drumuri nationale si locale exista lucrari de arta (pasaje, poduri si podete). Lucrarile de arta de pe traseul drumurilor nationale au o stare tehnica buna, dar nu toate sunt la clasa de incarcare E. Din numarul total, un numar de 20 de poduri sunt la clasa de incarcare I, din care 11 poduri sunt de drumul european E 79. Drumurile judetene si comunale sunt modernizate pe o lungime de 415 km (22,4%) cu imbracaminti usoare rutiere pe 627 km (33,9%), pietruiti pe 651 km ( 35,2%) si de pamant pe 157km (8,5%). Drumurile judetene sunt de clasa tehnica IV si V, avand o Pagina (106)
stare tehnica considerata in general satisfacatoare, iar cele comunale, sunt de clasa tehnica V, avand o stare tehnica considerata in general nesatisfacatoare.( Sursa: INSSE 2009) Drumurile judetene si comunale, in mare parte nu asigura o suprafata de rulare corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori si de marfa in conditii de siguranta si confort optime. Astfel, legatura cat mai directa intre drumurile judetene existente, cu cele nationale, intre centrele de comuna sau intre satele apartinand unor comune invecinate trebuie imbunatatita. Analizand situatia drumurilor comunale care indeplinesc conditii pentru a fi clasate ca drumuri judetene si de asemenea accesul de la centrul comunei la satele componente, legatura intre satele apartinand comunelor invecinate si legatura directa a unor localitati cu drumurile nationale si judetene, trebuie rezolvata, analizand situatia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale. Judetul Gorj se confrunta cu o serie de probleme generate de alunecarile de teren, ce afecteaza in mod serios infrastructura de transport. Dezghetul, perioadele de ploi intense sau prelungite, dar si exploatarea carbunelui sunt o sursa potentiala de alunecari si prabusiri de teren. Pe timpul iernii, caderile masive de zapada fac ca circulatia sa fie intrerupta pe drumul national DN 76C intre Novaci si Ranca de la km 16+000 la km 34+400. O analiza a starii de viabilitate a drumurilor judetene, pe timpul iernii, le claseaza pe cele mai afectate in clasa IV si clasa III. Exemplu din clasa IV fac parte DJ 672C, DJ 644, iar din clasa III fac parte DJ 671C, DJ672E, DJ 672C, DJ 672D, DJ 664A, DJ 665C, DJ 665D, DJ 662.
Pagina (107)
Figura 2.3.4.1 Reteaua rutiera a judetului Gorj

Accesibilitatea localitatilor este direct influentata de situarea acestora pe reteaua majora de transport rutier si feroviar si de o buna legatura cu aceasta prin intermediul retelei locale de transport. Accesibilitatea la nivelul judetului Gorj se prezinta astfel: - 9 UAT - Targu-Jiu, Tantareni, Bumbesti-Jiu, Rovinari, Dragutesti, Plopsoru, TarguCarbunesti, Scoarta, Turburea - au accesibilitate foarte buna, dintre acestea doar 6 UAT au acess la drumul european, 3 UAT au acces la drumul national si 2 UAT se gasesc la o distanta de cel mult 50 km fata de un aeroport; - 6 UAT-uri au accesibilitate buna, acstea fiind Motru, Turceni, Balteni, Branesti, Ionesti si Capreni; dintre acestea, doar 2 UAT au acces la drumul european, la drumul national si la linie CF dubla electrificata si gara, 5 UAT au acces la drumul judetean, 3 UAT au acces linie CF dubla electrificata si halta, iar 3 UAT se gasesc la o distanta de cel mult 50km fata de un aeroport; Pagina (108)
- 26 UAT (Novaci, Tismana, Alimpesti, Arcani, Balanesti, Balesti, Barbatesti, BumbestiPitic, Calnic, Ciuperceni, Cruset, Danciulesti, Hurezani, Jupanesti, Lelesti, Licurici, Logresti, Pades, Pestisani, Polovraci, Runcu, Samarinesti, Saulesti, Stejari, Stoina, Telesti) au accesibilitate medie, dintre acestea 20 UAT au acces la drumul national, 26 UAT au acces la drumul judetean, 1 UAT are acces la linie CF dubla electrificata si gara, 3 UAT au acces linie CF dubla electrificata si halta, iar 4 UAT se gasesc la o distanta de cel mult 50 km fata de un aeroport; - 29 UAT au accesibilitate scazuta, dintre acestea 1 UAT are acces la drumul national, 27 UAT au acces la drumul judetean; aceste 29 UAT-uri sunt: Ticleni, Albeni, Aninoasa, Baia de Fier, Bengesti-Ciocadia, Berlesti, Bolbosi, Borascu, Bustuchin, Catunele, Crasna, Danesti, Dragotesti, Farcasesti, Glogova, Godinesti, Matasari, Musetesti, Negomir, Prigoria, Rosia de Amardia, Sacelu, Schela, Slivilesti, Stanesti, Turcinesti, Urdari, Vagiulesti, Vladimir. Judetul Gorj dispune de o retea feroviara in lungime de 239 km din care 179 km (74,9 %) linie cu o cale si 60 km ( 25,1 %) linie cu doua cai. Densitatea cailor ferate pe judet este de 42,7 km/1000 km2, fiind sub densitatea pe tara de 45,3 km/1000km2 si peste densitatea din Regiunea Sud - Vest Oltenia (33,9 km/1000 km2). Desi regiunea din care face parte judetul Gorj are o densitate redusa a cailor ferate, densitatea cailor ferate din judet este buna, judetul fiind deservit de magistrala 900 Bucuresti - Craiova Timisoara, in lungime totala de 533 km Reteaua feroviara a judetului Gorj are in prezent urmatoarea distributie: magistrala 202 Filiasi Simeria: in lungime de 202 km cale ferata simpla electrificata pe: - sectorul Livezeni- Luna Budieni - sectorul Pojoreni -Filiasi cale ferata dubla electrificata pe Sectorul Pojoreni-Luna Budieni linia 221 Targu Jiu-Gura Motrului: in lungime de 76 km cale ferata simpla electrificata pe sectorul Targu Jiu-Rovinari cale ferata dubla electrificata pe sectorul Rovinari- Gura Motrului linia 914 : Motru-Strehaia: in lungime de 31 km cale ferata simpla electrificata pe sectorul Motru-Samarinesti linia 116 : Carbunesti-Albeni cale ferata simpla electrificata pe sectorul Carbunesti-Albeni linia 144 : Turceni- Dragotesti: in lungime de 37 km cale ferata simpla electrificata pe sectorul Turceni- Dragotesti linia 138 : Amaradia-Barsesti: in lungime de 16 km cale ferata simpla electrificata pe sectorul Amaradia- Barsesti Starea tehnica a retelei de cale ferata din judetul Gorj este in general buna. Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Statiile care deservesc tarficul de marfa si calatori au o stare tehnica nesatisfacatoare, neasigurand conditii corespunzatoare transportului pe calea ferata.
Pagina (109)
Lucrarile de arta intalnite pe reteaua de cai ferate a judetului, sunt reprezentate de: viaducte, poduri cu deschideri mai mari de 10 m si podete cu deschideri intre 0,5 si 10 m. Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul cailor ferate sunt intr-un numar foarte mic. Trecerile la nivel sesizate cu dotari necorespunzatoare sunt in numar de 3, si anume: la km CF 29+877, intre statiile Motru Est-Motru Sud; la km CF 60+756, intre statiile Carbesti-Amaradia; la km CF 61+960, intre statiile Carbesti-Amaradia; In zona trecerilor la nivel este redusa viteza de circulatie a trenurilor, pentru evitarea eventualelor accidente. 2) Transportul public In judetul Gorj transportul public este asigurat de Transloc SA Targu Jiu aflat in subordinea Consiliului Local Municipal, care include transportul public de persoane, transportul public de marfuri, precum si alte servicii de transport public.
Tabel 2.3.4.1 Transportul urban de pasageri in judetul Gorj in perioada 1990-2009

Anii Numarul vehiculelor in inventar - la sfarsitul anului Autobuze1) 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 3) Parcul auto Conform datelor Directiei Judeteana de Statistica Gorj, evolutia numarului de vehicule inscrise in circulatie pe perioada 2002 2009 se prezinta in tabelul 2.3.4.2 126 77 36 36 35 36 15 15 27 49 15 20 Troleibuze 13 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17 Pasageri transportati (mii) Autobuze1) 16404,0 8365,0 4030,9 9754,3 4188,4 3593,2 3513,2 2407,2 5014,0 5964,3 2125,0 2233,0 Troleibuze 1344,0 2341,0 2927,0 3125,0 2891,0 2641,0 2517,0 2687,0 2775,0 2278,0 3637,0
Sursa Institutul National de Statistica Gorj
Tabel 2.3.4.2 Situatia parcului auto in perioada 2002 2009
Pagina (110)
Anul Denumire UM 2002 2003 2004 2005 2006 2007* 2008** 2009** 68043
Vehicule - Nr. TOTAL Vehicule pt Nr. transport marfuri total Vehicule pt Nr. transportul calatorilor total Autobuze Nr. Autoturisme Nr.
78478 83888 85614 89747 95010 68108 65313 10585 11051 11329 11806 12234
54560 57470 59694 62892 67348
770
760
762
755
779
415
496
509 56250
53617 56503 58683 61858 66286 53098 51893
* Conform PATJ Gorj, date furnizate de M.I.R.A. Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor ** Conform PATJ Gorj, date furnizate de Registrul Auto Roman
100000 80000 Nr 60000 40000 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 An Total vehicule Autoturism e
Figura 2.3.4.2 Evolutia parcului auto in judetul Gorj in perioada 2002-2009

Se constata o crestere a numarului de autovehicule pana la nivelul anului 2006, ulterior observandu-se o scadere brusca. Situatia automobilelor proprietate personala pe cap de locuitor este redata in tabelul de mai jos.
Tabel 2.3.4.3 Automobile proprietate personala pe cap de locuitor

Judet Gorj Automobile proprietate personala pe cap de locuitor (nr. Automobile la 1000 locuitori) 2003 119 2004 124 2005 132 2006 144 2007 130 2008 145
Deoarece la nivelul judetului Gorj unul dn punctele slabe este reprezentat de starea proasta a drumurilor (infrastructura de acces in stare proasta, lisa drumurilor espres, Pagina (111)
disparitati accentuate intre mediul urban si cel rural) in cadrul PATJ a fost propusa reabilitarea acestei probleme, conform programului operational de transport (POR) si celui sectorial (POS), domeniile majore constand in: modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere: o realizarea de drumuri espres pe traseele Drobeta Turnu Severin Targu Jiu Ramnicu Valcea si Petrosani Targu Jiu Filiasi Craiova; o realizarea de retele moderne de drumuri pentru localitatile traversate de viitoarele drumuri expres; o modernizarea drumurilor de lagatura cu alte judete; modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de cale ferata: o modernizarea infrastructurii feroviare; o construirea unei noi linii ferate pe traseul Motru Baia de arama; o modernizarea statiilor de cale ferata; modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de trannsport aerian: o reabilitarea aerodromului de la Stanesti.
2.3.5
Producerea energiei electrice si termice
In judetul Gorj, cea mai importanta sursa de energie este reprezentata de Complexul Energetic Turceni, cu o putere instalata de 1980 MW, fiind urmata de Complexul Energetic Rovinari, cu o puetere instalata de 1320 MW. Fata de anul 1997, trebuie remarcat faptul ca puterea instalata a marilor Complexuri energetice a scazut: la Turceni de la 1720 la 1320 MW, iar la Rovinari de la 2310 la 1980 MW. Cantitatea de energie electrica produsa a crescut de la 4.464 GWh/an in 1996 la 6.393 GWh/an in 2010 la Turceni, si de la 3.940 GWh/an in 1996 la 5.352 GWh/an in 2010 la Rovinari, ceea ce demonstreaza eficienta retehnologizarilor, lucrari care sunt in curs de realizare si la ora actuala. Sucursala Hidrocentrale Targu Jiu are in exploatare 6 hidrocentrale si o microhidrocentrala, prin intermediul carora prelucreaza potentialul energetic al apelor din cadrul bazinelor hidrografice Cerna, Motru, Tismana, Bistrita si Jiu, iar in constructie inca 3 hidrocentrale pe cursul raului Jiu, toate amplasate din punct de vedere administrativ, pe teritoriul judetului Gorj. Sursele de producere a energiei electrice in judetul Gorj sunt prezentate in tabelul 2.3.5.1
Tabel 2.3.5.1 Surse de producere a energiei electrice in judetul Gorj

Nr. crt 1 2 3 4 Tipul si denumirea centralei electrice CET Turceni CET Rovinari CHE Motru CHE Tismana Locatie/ curs de apa Comuna Turceni Oras Rovinari Cerna Tismana Putere instalata (MW) 1.980 1320 50 106 Energia produsa (GWh/an) 6.396 5.352 130 262 Observatii Combustibili: Lignit, pacura, gaze Combustibili: Lignit, pacura, gaze
Pagina (112)
Nr. crt 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Tipul si denumirea centralei electrice CHE Clocotis CHE Vadeni CHE Targu-Jiu CHE Turceni CHEMP aval
Locatie/ curs de apa Bistrita Jiu Jiu Jiu
Putere instalata (MW) 10 11 11 10 3 1,6 0,92 2,2 2,1 2,1 1,13 0,75 1,75 0,75 0,08 0,11 0,03 0,04
Energia produsa (GWh/an) 20 27 27 33 6 5 3,5 6,5 5,6 5,2 3,8 2,4 3,6 2,5 0,3 0,6 0,7 0,25
Observatii
Tismana Tismana Sadu Gilort Gilort Gilort Gilort Gilort Galbenu Oltet Oltet Jales Sadu Bahnita Jales
CHEMP Sadu Gorj CHEMP Novaci I CHEMP Novaci II CHEMP Novaci III CHEMP Novaci IV CHEMP Novaci V CHEMP Baia de Fier CHEMP Oltet I CHEMP Oltet II MHC Runcu MHC Suseni MHC Sacelu Bai MHC Cornesti
In conservare In conservare
Sursa: Consiliul Judetean Gorj, SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA
Evolutia productiei de energie electrica (dupa natura provenientei) la nivelul judetului in perioada 1999 2009 este reprezentata in figura 2.3.5.1
m ii MWh 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 1998
2000
2002
2004
2006 Termo
2008 Hidro
2010
Energie electrica total
Figura 2.3.5.1 Productia de energie electrica in judetul Gorj

Pagina (113)
Se constata ca productia de energie electrica in judetul Gorj a inregistrat o scadere cu cca. 13% comparativ cu anul 2008, la energie electrica generata de termocentrale se inregistreaza o scadere cu 13,8% in timp ce la energie electrica generata in hidrocentrale, rezulta o crestere cu 14%. Trebuie mentionat ca, in present . Captarea CO Rovinari In ceea ce priveste distributia energiei termice, si pentru judetul Gorj tendinta generala a ultimilor ani a fost renuntarea la sistemul centralizat de distributie in favoarea sistemelor de incalzire descentralizate, fapt care se poate sustine prin scaderea numarului de localitati in care mai functioneaza sisteme de distributie centralizata a energiei, reducerea volumului de energie termica distribuita (Figura 2.3.5.2) si prin cresterea volumului de gaz distribuit pentru uz casnic in detrimentul volumului de gaz distribuit pentru consum energetic (tabel 2.3.5.2).
Gcal
350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Energie termica distribuita
Energie termca distribuita pentru populatie
Figura 2.3.5.2 Energia termica distribuita in judetul Gorj

Conform datelor furnizate de D.J.S. Gorj, generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative, in perioada 2002 2008, se prezinta astfel:
Tabel 2.3.5.2 Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

Localitati in care se distribuie energie termica (nr.) 8 8 7 5 1 3 2 Localitati in care se distribuie gaze naturale (nr.) 17 18 19 21 24 25 25 Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc) Total 119713 121634 116804 150499 149092 132894 104474 Din care pentru uz casnic 54898 43369 50113 48360 44593 40044 43399
Judet
Anul
Gorj
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Pagina (114)
2.3.6
Echipare hidroedilitra
2.3.6.1 Amenajarea bazinului hidrografic
Judetul Gorj se afla localizat in bazinul inferior al raului Jiu. Multe masuri de remediere sau protectie a resurselor de apa privesc actiuni in bazinele lor superioare. Factorul prioritar de presiune asupra apelor de suprafata si subterane este dat de folosinta agricola excesiva a terenului. Principalele cursuri de apa care in timp au creat probleme din punct de vedere social si economic au fost amenajate prin executare de lucrari de regularizare, indiguire, aparari si consolidari de maluri. Existenta unei bogate retele hidrografice a condus la construirea a 9 baraje hidroenergetice dispuse pe cursul superior al Cernei, Motrului, Tismanei, Bistritei si mijlociu al Jiului care au determinat existenta unui volum de apa acumulata de peste 300 milioane m3. Principalele amenajari hidrotehnice (diguri, baraje si alte lucrari de aparare impotriva inundatiilor) din judetul Gorj sunt urmatoarele (*Sursa: Datele necesare pentru aceasta sectiune au
fost furnizate de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor Tg-Jiu si Directia Statistica din cadrul Consiliului Judetean Gorj):
1) Lacuri de acumulare Pe teritoriul judetului Gorj exista 9 Lacuri de acumulare, dintre care 2 sunt in administrarea SGA Gorj, 6 sunt in administrarea S.C. Hidroelectrica si 1 se afla in administrarea U.M. Sadu; Volum total acumulat este de 80 110 mil mc; la acestea se adauga si acumularea nepermanenta Rovinari, aflata in administrarea SGA Gorj; o situatie mai clara poate fi observata in tabelul de mai jos.
Tabel 2.2.3.5 Lacurile de acumulare

Denumirea lacului Sadu Vadeni Tg. Jiu Rovinari Clocotis Turceni Tismana av. Vaja Valea Mare (Motru) Valea lui Iovan Cursul de apa pe care este amplasat Sadu Jiu Jiu Jiu Bistrita Jiu Tismana Bistrita Motru Cerna Tipul genetic artificial artificial artificial artificial 150 artificial artificial artificial artificial artificial artificial 2,600 7,400 0,750 2,000 4,800 119,35 Volumul acumularii - mil. mc0,270 4,500 1,750 Suprafata la nivel normal de retentie (ha) 2,82 72,5 35,2 nepermanent 100 150 21 17 36,6 Detinator SC Uzina Mecanica SA SC Hidroelectrica SC Hidroelectrica SGA Gorj SC Hidroelectrica Complex Energetic Turceni SC Hidroelectrica SC Hidroelectrica SC Hidroelectrica Judetul Mehedinti
Pagina (115)
2) Derivatii si aductiuni Pentru asigurarea cerintei de apa potabila si industriala a principalilor consumatori in zonele cu deficit de apa, pe teritoriul judetului Gorj sunt executate si functioneaza o serie de aductiuni si derivatii, cele mai importante fiind: Cerna Motru, cu o lungime de 6,1 km, transporta apa din acumularea Valea lui Iovan in acumularea Valea Mare, la un debit instalat de 36 m3/s; asigura alimentarea cu apa la UHE Motru; Motru Tismana, cu o lungime de 14,3 km, transporta apa din acumularea Valea Mare in Tismana, la un debit instalat de 37 m3/s; asigura alimentarea cu apa la UHE Isalnita; Bistrita Tismana, cu o lungime de 11,4km, la un debit instalat de 19m3/s; Runcu Tg. Jiu, cu o lungime de 14,5 km, transporta apa din com. Runcu, izvoarele Valceana, la Targu Jiu (in rezervoare), cu un debit instalat 0,25m3/s; asigura 300 l/s de apa potabila pentru municipiul Targu Jiu; Susita Tg. Jiu, cu o lungime de 18,2 km, transporta apa din localitatea Vaidei la statia de tratare Dealu Targului, cu un debit instalat de 0,6m3/s; asigura 250 l/s pentru alimentarea cu apa a municipiului Targu Jiu; canal de deviere a raului Tismana, pe sectorul Stramba Calnic, lungumea acestuia fiind de 7,6 km; Trebuie amintit si faptul ca pe teritoriul judetului Gorj trece si aductiunea de apa Izvarna Craiova, care asigura alimentarea cu apa potabila a municipiului Craiova. 3) Lucrari de indiguiri si regularizari Aceste lucrari hidrotehnice au ca destinatie apararea impotriva inundatiilor a asezarilor umane si a obiectivelor socio-economice si diminuarea efectelor acestora. Lucrarile de regularizari, indiguiri si aparari de maluri existente pe teritoriul judetului Gorj insumeaza o lungime de aproximativ 233,2 km de indiguiri si 162 km de regularizari si consolidari de mal. Aceste lucrari apara impotriva inundatiilor cca. 3 225 locuinte, 16 obiective industriale, sociale, agricole, cca. 44,1 km cale ferata si cca. 85,5 km drumuri nationale si judetene si sunt in mare parte in administrarea SGA Gorj. Astfel, principalele lucrari sunt: Indiguiri: pe raul Jiu, la Targu Jiu, sector Targu Jiu Turcinesti, cu o lungime de 6,2 km; lucrarea necesita reabilitare; pe raul Jiu, zona CET Targu Jiu, sector aval de municipiul Targu Jiu pod Barsesti; are o lungime de 2,6 km; pe raul Jiu, sector Barsesti baraj Rovinari, in lungime de 6 km; pe raul Jiu, sector Rovinari - Plopsoru, in lungime de 25,8 km; pe raul Jiu, sector Plopsoru pod CF Turceni-Rovinari, avand o lungime de 8,7 km; pe raul Gilort, sectorul Novaci Pociovalistea, cu o lungime de 10 km; Pagina (116)
pe raul Amaradia, sector Tg. Jiu Dragutesti, cu o lungime de 7 km; pe raul Zlastiu, sector Budieni Dragutesti, cu o lungime de 17 km; pe raul Jiu, la confluenta raului Jiltut cu raul Jiu, apara orasul Turceni, avand o lungime de 2,0 km; pe raul Jiu, la CET Turceni, sector Sardanesti Izvoarele, apara terenurile agricole din zona, avand o lungime de 9,0 km; pe raul Jilt, in zona Matasari, Dragotesti, Bolbosi Borascu si Calopar, avand o lungime de cca. 25,6 km; sunt necesare studii de verificare a gradului de aparare pentru care a fost realizata lucrarea; pe raul Blahnita, sectorul Sacelu Maghiaresti, cu o lungime de 5 km; sunt necesare studii de verificare a gradului de aparare pentru care a fost realizata lucrarea; pe raul Susita, sectorul Ursati Targu Jiu si aval de pod Targu Jiu Motru, cu o lungime de 11 km; lucrarea este subdimensionata; pe raul Tismana, pe sectorul Godinesti amonte Stramba, cu o lungime de 17 km; lucrarea este subdimensionata; pe raul Galben, in zona Baia de Fier, cu o lungime de 3 km; lucrarea necesita reabilitare pentru pastrarea clasei de importanta (cls. IV); pe raul Motru, in zona Maru, pe sectorul Catunele Motru, cu lungime de 13,4 km;
Regularizari:
4) Lucrari de desecare: pe o suprafata totala de 9084 ha; 5) Combaterea eroziunii solului: 51213 ha 6) Centrale hidroelectrice in exploatare: sunt in numar de 15. Starea tehnica a acestor lucrari este in general buna, ele asigurand functiunea pentru care au fost realizate. In planul tehnic al administratorului acestor lucrari, SGA Gorj, sunt cuprinse lucrari de reabilitare a apararilor de mal si lucrari de aducere la cota de proiectare pe raul Jiu la Dragutesti, pe paraul Susita in zona municipiului Targu Jiu, paraul Amaradia pe sectiune Targu Jiu Dragutesti, paraul Ciocadia, in zona localitatii Ciocadia, paraul Jilt, in sectiunile Bolbosi Igirosu si Calaparu Turceni. Din resursa de apa subterana se exploateaza in prezent cca. 60,4 l/s din stratul freatic, apa fiind utilizata in industrie si zootehnie. Din stratele de adancime se utilizeaza cca. 5.443,1 l/s, apa fiind utilizata pentru consumul populatiei si consum potabil in sectorul zootehnic. Principalele aspecte critice privind Gospodarirea Apelor in judetul Gorj si masurile de imbunatatire sunt: calitatea apelor de suprafata este influentata de evacuarile de apa uzate neepurate sau insuficient epurate. Principalii factori poluatori sunt statiile de epurare din localitatile Targu Jiu, Motru, Rovinari, Targu Carbunesti, Novaci, Tismana, Bumbesti Jiu. Exista Programe de etapizare aprobate de Administratia Nationala Apele Romane, privind retehnologizarea statiilor de epurare de la Pagina (117)
Targu Jiu si Motru si executarea de statii noi la Rovinari, Targu Carbunesti, Bumbesti Jiu, Novaci si Tismana; starea de curatenie a cursurilor de apa si a zonelor de protectie este precara, ca urmare a depozitarii deseurilor si resturilor menajere, a PET-urilor pe malurile albiilor minore ale cursurilor de apa. Pentru oprirea acestui fenomen sunt executate verificari ale starii de salubrizare si igienizare a cursurilor de apa, lacurilor de acumulare si restul suprafetelor de apa din judet. De asemenea, este necesara aplicarea Programului de actiune privind diminuarea efectelor poluarii cu deseuri solide, materiale textile, PET-uri, resturi de vegetatie, ape menajere sau industriale pe cursul superior al raului Jiu, de pe raza judetelor Gorj si Hunedoara; risc de inundatii si alunecari de teren datorita neamenajarii formatiunilor torentiale. Masura de remediere a situatiei a fost inventarierea formatiunilor torentiale din teritoriul judetului, propunandu-se lucrari de investitii si reparatii. 2.3.6.2 Alimentarea cu apa
Din punct de vedere teritorial-adminsitrativ judetul Gorj are 70 de unitati teritorial administrative (UAT), din care 9 in mediul urban care includ 2 municipii si 7 orase si 61 in mediu rural, cu 411 sate componente. Alimentate cu apa in sistem centralizat sunt toate localitatile urbane si numai 31 de comune (Anuarul statistic 2008). Situatia alimentarii cu apa la nivel judetean este urmatoarea:
Tabel 2.3.6.2.1 Situatia alimentarii cu apa in judetul Gorj

Localitati Urbane Rurale TOTAL Volum de apa potabila distribuit Lungime simpla retea distributie (mii m3) apa (km) total 13.935 4.595 18.530 Uz casnic 8.924 4.455 13.379 457,3 755,7 1.213
Sursa date: INS, Anuar statistic 2008
Alimentarea cu apa a municipiului Targu-Jiu este asigurata atat din surse de suprafata: Sohodol- Runcu (Q=215 l/s), Susita Verde (Q= 270 l/s), Bistrita-Vaja inchisa in anul 2002 cat si din sursa subterana aflata in conservare in anul 2002, front de captare din zona Curtisoara-Iezureni cu un numar de 17 foraje de adancime, din care 3 foraje sunt abandonate (innisipate). Capacitatea totala a surselor este de 1.400 l/s. Lungimea conductelor de aductiune a apei de la surse este de 90,0 km. Starea tehnica a sistemului de alimentare cu apa potabila este in general buna. Conductele de aductiune a apei au o stare tehnica buna, cu exceptia celor care preiau apa de la sursa Runcu, care sunt puse in functiune din perioada 1958 1976 si care prezinta portiuni deteriorate. Conductele de transport de la statia de tratare in reteaua de distributie (cu diametre intre 350 mm si 700 mm) au o stare tehnica buna, cu exceptia a doua conducte corodate pe anumite portiuni. Sursa de alimentare cu apa a municipiului Motru este apa subterana, extrasa prin captarile: captarea Lupoaia (18 puturi forate), captarea Rosiuta (3 puturi forate), captarea Horasti (2 Pagina (118)
puturi forate). Capacitatea totala a surselor de apa este de 180 l/s. Lungimea aductiunii de apa este de 90km. Din datele statistice (referinta anul 2008), capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile era de 6.720mii m3/an, volumul de apa potabila distribuit populatiei fiind de 107mii m3/an, din care pentru uz casnic 80mii m3/an. Apa este inmagazinata in 4 rezervoare cu capacitati de 2x5000 si 2x2500. Lungimea simpla a retelei de distributie este de 125,0km, fiind pozata pe toata trama stradala. Este intr-o starea avansata de uzura de cca. 70%. Consumatorii totali de apa prin sistem centralizat sunt de 21.610 persoane.
Tabel 2.3.6.2.2 Situatia alimentarii cu apa in cele 7 orase ale judetului Gorj
Capacitat Volumul total al ea surselor rezervoarel or de apa de apa (l/s) (m3) Capacitatea instalatiilor de producere apa potabila (mii m3/an) Populati a bransat a la retea (pers.) Volum de apa potabila distribuit (mii m3/an) Uz casnic 504 140 350 200 38 60 22 25,4 Lungime totala retea simpla distributie apa (km)
Oras
Total Bumbesti -Jiu Novaci Rovinari Tg. Carbunes ti Tismana Turceni Ticleni TOTAL 34,6 8 25,76 251 220 1750 26 1080 3000 575 2226 3240 9700 3575 4119 4706 840 209 454 220
10,8 15 22 367,16
1500 1500 1000 7076
933 1028 240 11242
5013 1081 3252 31446
168 158 1 2050
168 92 1 1455
94,6 11,3 15 266,3
In mediul rural situatia alimentarii cu apa prin sistem centralizat este nesatisfactaoare, avand in vedere ca jumatate din comunele judetului sunt alimentate cu apa. Populatia alimentata cu apa prin sistem centralizat este estimata la 85381 persoane. Capacitatea instalatiilor de producere a apei este de 27.722 mii m3/an (an de referinta 2008), apa distribuita fiind de 4.595 mii m3/an. Se observa ca pentru consumul populatiei este alocat un procent foarte mic, cca. 16,6% din capacitatea totala a instalatiilor de producere a apei potabile. 2.3.6.3 Canalizarea apelor uzate In judetul Gorj la nivelul anului 2008, sistemul de canalizare a apelor uzate era prezent in 9 localitati urbane si 4 rurale. Situatia se prezinta astfel:
Tabel 2.3.6.3.1 Situatia canalizarii in judetul Gorj, in anul 2008

Localitati Capacitatea statiilor de Lungimea simpla retea Pagina (119)
urbane rurale TOTAL
epurare (mc/zi) 46861 96 46957
canalizare (km) 164.5 16.6 181.1
Municipiul Targu Jiu are canalizare in sistem divizor, reteaua de canalizare menajera avand lungimea de 51 km, din care 19,5 km de canal colector principal. Reteaua a fost construita in perioada 1958-1999 si deserveste aproximativ 60% din populatia orasului. Populatia racordata la sistemul de canalizare este de 61.311 persoane. In restul gospodariilor, evacuarea apelor uzate se realizeaza in sistem propriu (fosa septica, bazin vidanjabil). Canalul colector principal (construit in anii 1970) nu poate prelua toata cantitatea de apa, iar cca. 10 km conducte de canalizare menajera prezinta probleme, necesitand lucrari de inlocuire. Apele uzate sunt preluate de statia de epurare a municipiului, care are o treapta mecanica si una biologica, dimensionata pentru un debit de 43.200m3/zi (500 l/s). Trebuie specificat faptul ca aceasta necesita marirea urgenta a capacitatii la 1000 l/s. Statia este subdimensionat si nu functioneaza la parametrii optimi, neputand prelua decat o parte din debitul influent, este depasita conceptual mai ales in ceea ce priveste epurarea biologica si tratarea namolului. Utilajele tehnologice existente sunt intr-un grad avansat de uzura (conform Planului Local de Actiune pentru Mediu Gorj). Sunt necesare lucrari de modernizare si de extindere care sa realizeze cresterea capacitatii de epurare pentru preluarea debitului total de ape reziduale, inlocuirea echipamentelor existente cu unele mai performante, controlul automat si analitic al proceselor de epurare, etc. Eficienta de procesului de epurare este in prezent de 25%; in prezent statie este in retehnologizare. Sistemul de canalizare pluviala are o lungime de 28 km si deserveste cca. 50 % din teritoriul orasului (zona de locuinte in blocuri si partial in rest). Lipsa retelei de canalizare pluviala in unele zone ale orasului contribuie la poluarea solului si a apelor subterane. Comunicarea, pe anumite portiuni, intre canalizarea menajera si canalizarea pluviala duce la marirea volumului de apa uzata care ajunge la statia de epurare. Pe de alta parte, apele uzate menajere ajung in canalizarea pluviala si de acolo direct in raul Jiu. Municipiul Motru realizeaza canalizarea apelor uzate in sistem divisor, populatia racordata la sistem fiind de 20.870 locuitori, la nivelul anului 2008. Lungimea retelei este de 31,7km, din care 10,2 km este colector principal. Din totalul acesteia aproximativ 40% este nefunctionala, restul de 60% are un grad mare de uzura. Satele apartinatoare nu au sistem de canalizare. In satul Insuratei exista un bazin de decantare, deversarea apelor din bazin facandu-se in raul Plostina. Apele menajere colectate din intregul oras sunt evacuate in statia de epurare, amplasata in partea de sud a acestuia, la iesirea din oras spre Turnu Severin. Statia a fost realizata in perioada 1962-1963. Aceasta primeste atat apele uzate orasenesti cat si 7072% din debitul de ape pluviale. La ape mari, apa uzata este deversata direct in raul Motru. Capacitatea de epurare a statiei este de 5.440 m3/zi si functioneza cu doua trepte de epurare, mecanica si biologica. Inca din anul 1985 a inceput reabilitare si extinderea statiei cu un deznisipator si un decantor primar, urmand sa se finalizeze bazinul de aerare si decantorul secundar. Pagina (120)
In prezent, statia de epurare functioneaza eficient numai cu treapta mecanica, intrucat treapta de epurare biologica este ineficienta deoarece in cadru acesteia se face numai aerarea. Canalizarea apelor pluviale se realizeaza printr-o retea de canale cu Dn = 300mm, iar evacuarea lor se face direct in raul Motru. Astfel, se poate trage concluzia ca statia este subdimensionat si nu functioneaza la parametrii optimi, neputand prelua decat o parte din debitul influent, este depasita conceptual mai ales in ceea ce priveste epurarea biologica si tratarea namolului.
Tabel 2.3.6.3.2 Situatia canalizarii in cele 7 orase ale judetului Gorj

Capacitatea statiilor de epurare (mc/zi) Nu are 600 Nu are Nefunctionala 175 Nu are Nu are 775 Lungime simpla retea canalizare menajera (km) 9 6.5 13.8 16.4 7 4.2 8.1 63.2 Lungime retea canalizare meteorica 3 2.9 2.5 8.4 Populatie racordata la sistemul de canalizare (loc) 5992 lipsa date 4119 4532 115 1058 360 16176
Localitati Bumbesti - Jiu Novaci Rovinari Targu Carbunesti Tismana Turceni Ticleni TOTAL
In mediul rural, comunele care au retea publica de canalizare sunt: Balteni )5 km), Bustuchin (0,9 km), Dragutesti (1,7 km) si Matasari (9 km). In comunele Matasari si Dragutesti au fost construite, prin proiecte SAPARD, statii de epurare prevazute cu doua trete de epurare, mecanica si biologica, complet automatizate. In celelalte commune problema canalizarii apelor uzate este rezolvata prin instalatii proprii.
Figura 2.3.6.3.1 Echipare hidroedilitara

La nivelul judetului Gorj, lungimea retelei de canalizare reprezinta 23% din totalul retelei de distributie a apei. Astfel, se poate spune ca numeroase localitati care detin retele de Pagina (121)
distributie a apei nu au retele de canalizare, apele uzate menajere fiind deversate direct pe sol. In ceea ce priveste Conform Planului de implementare a Directivei 91//271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, sunt prevazute lucrari de extindere, modernizare si reabilitare a retelelor existente, respectiv construirea de noi retele, in vederea colectarii apelor uzate. Perioadele de tranzitie obtinute pentru indeplinirea cerintelor impuse sunt: 31.12.2015 pentru aglomerari cu mai mult de 10 mii locuitori echivalenti; 31.12.2018 pentru aglomerari cu mai putin de 10 mii locuitori echivalenti.
Incepand din anul 2007, activitatea de alimentare cu apa si canalizare in judetul Gorj a fost incredintata, prin concesionare, operatorului regional S.C. APAREGIO GORJ S.A. Acesta a initiat demersurile accesarii, cu fonduri europene, a Masurii ISPA 2003 RO/16/P/PA-013-05 Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si apa uzata in judetul Gorj. Fondurile obtinute (decizia C-2008/5268) sunt utilizate pentru reabilitarea si modernizarea sistemelor de apa si canalizare din municipiile targu Jiu si Motru si orasele Bumbesti Jiu, Targu Carbunesti si Ticleni.
2.3.7
Industria
In judetul Gorj industria s-a dezvoltat cu precadere pe baza valorificarii resurselor naturale locale, si anume: carbune (lignit), hidrocarburi, materiale de constructii, lemn cat si a unor produse agricole, acestea fiind la baza aparitiei anumitor tipuri de activitati integrate din domeniul energetic (exploatarea lignitului si utilizarea lui in termocentrale pentru producerea de energie electrica si termica; productia de masini si utilaje, piese de schimb pentru industria extractiva si energetica), materialelor de constructii (utilizarea calcarului in industria cimentului si a argilei refractare pentru obtinerea caramizilor refractare), masei lemnoase (fabrici de prelucrare a lemnului provenit din exploatarile forestiere) etc. Astfel, principalele activitati industriale existente in judetul Gorj sunt: exploatarea carbunelui (lignit) in cadrul exploatarilor din Rovinari, Motru si Jilt; extractia petrolului si gazelor naturale in perimetrele Hurezani, Ticleni, Licurici, Bustuchin, Logresti, Stejari, Capreni, Stoina, Cruset, Balteni, Vladimir, Barbatesti si Turburea; producerea energiei electrice in termocentralele Turceni si Rovinari; producerea energiei electrice in hidrocentrale, pe raurile: Jiu, Oltet si Motru Cerna Tismana; industria materialelor de constructii: ciment, var, caramizi si blocuri ceramice (Targu Jiu); refractare, prefabricate din beton la Barsesti, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti); exploatarea si prelucrarea lemnului (cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn la Targu Jiu, Novaci, Baia de Fier, Bumbesti-Jiu, Tismana, Pades); fabricarea articolelor tehnice din cauciuc (Targu Jiu); Pagina (122)
constructii de masini, utilaj minier (Targu Jiu, Rovinari, Motru, Jilt); producerea de sticlarie de menaj (Targu Jiu); industrie alimentara (panificatie, bauturi, tigarete etc.); zootehnie; confectii.
Analizand evolutia indicilor productiei industriale pentru judetul Gorj in perioada 2002 2007, se observa o usoara scadere incepand cu anul 2002 pana in anul 2005 (93,3% in 2004 fata de 2002 si respectiv 97,5% in anul 2005 fata de anul 2003). Incepand cu anul 2006 s-a inregistrat o usoara crestere fata de anul 2005, (108,9% fata de anul 2005), urmand ca anul 2007 sa marcheze o revenire a trendului descendent inainte de anul 2006 (96,5% in anul 2007 fata de 2006). In tabelul de mai jos este redata evolutia procentuala a indicilor productiei industriale in perioada 2002 2007.
Tabel 2.3.7.1. Evolutia indicilor productiei industriale in perioada 2002 2007

Activitatea An 2007 fata de 2006 96,5 98,9 99,6 97,7 88,1 103,0 107,9 76,7 85,6 93,2 104,3 111,1 97,3 73,6 91,5 91,5 93,3 An 2006 fata de 2005 108,9 103,5 113,3 89,8 137,6 97,6 124,1 11,1 67,6 95,6 85,5 108,2 102,4 77,3 103,2 121,7 121,8 91,6 An 2005 fata de 2004 97,5 99,9 102,8 96,1 96,5 84,7 94,4 42,9 116,3 69,2 86,4 91,3 97,8 77,8 67,3 98,7 98,7 92,0 An 2004 fata de 2003 93,3 93,7 95,1 92,1 84,9 103,9 117,9 64,4 56,6 105,0 125,1 111,3 104,1 143,4 93,5 89,2 89,2 94,9 An 2003 fata de 2002 104,9 107,2 113,6 100,2 102,1 83,9 123,9 48,1 70,8 88,3 83,3 109,6 100,0 72,2 83,8 110,4 110,4 92,0
Industrie Industrie extractiva, din care: Extractia si prepararea carbunelui Extractia petrolului si a gazelor naturale, servicii anexe extractiei Extractia mineralelor pentru industria materialelor de constructii Industria prelucratoare, din care: Produse alimentare si a bauturi Produse din tutun Articole de imbracaminte Produse rezultate din prelucrarea lemnului Produse ale industriei chimice Produse din cauciuc si mase plastice Alte produse din minerale nemetalice Masini si echipamente Mobilier din lemn Energie electrica, termica, gaze si apa, din care: Productia de energie electrica si termica, apa calda Gospodarirea resurselor de apa, captarea si distributia apei
Pagina (123)
Industrie extractiva 140 120 100 Industria prelucrtoare
80 60 40 20 0 An 2007 fata de 2006 An 2006 fata de 2005 An 2005 fata de 2004 An An 2004 fata de 2003 An 2003 fata de 2002 Energie electric, termic, gaze i ap
Figura 2.3.7.1. Evolutia in timp a indicilor productiei industriale

Cresterea productiei industriale din anul 2006 are la baza in principal cresterea productiei pe ramuri cu rol strategic pentru economia nationala (extractia si prepararea carbunelui cu 113,3% in 2006 fata de anul 2005) sau ramuri traditionale in economia judetului (extractia mineralelor pentru industria materialelor de constructii cu 137,6% in anul 2006 fata de anul 2005, mobilier din lemn cu 103,2% in anul 2006 fata de anul 2005 etc.). Prin volumul de activitate realizat s-au dezvoltat ramuri reprezentative in industria nationala, judetul Gorj ocupand locul 1 pe tara la extractia si prepararea carbunelui (peste 71% din productia de lignit si 84% din productia de lignit a Societatii Nationale a Lignitului Oltenia) si de asemenea locul 1 pe tara la productia de energie electrica. De asemenea judetul Gorj contribuie la productia de gaze naturale a tarii cu 20% iar la cea de petrol cu 6%. De altfel ramurile industriale integrate din domeniul energetic sunt cele mai reprezentative in structura productiei industriale a teritoriului judetean. Instalatii IPPC Reprezinta instalatiile de capacitati mari in care se desfasoara activitati ce intra sub incidenta Directivei 96/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si implicit a Ordonantei de Urgenta nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea 84/2006, care transpune prevederile legislatiei europene, cu modificarile si completarile ulterioare. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010 elaborat de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, pe teritoriul judetului Gorj printre activitatile industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale se numara: 2 instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW (Termocentrala Rovinari si Termocentrala Turceni); o instalatie pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, in special tiglelor, a caramizilor, a caramizilor refractare ( S.C. Macofil S.A. Targu Jiu); a
o instalatie de producere a varului in alte tipuri de cuptoare, nerotative, cu o capacitate de productie mai mare de 50t/zi ( S.C. Simcor VAR S.A. Targu Jiu); Pagina (124)
instalatii chimice destinate fabricarii explozibililor (S.C. UM Sadu platforma industriala Sadu I si Sadu II); 3 instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor cu o capacitate mai mare de 40 000 locuri ( S.C. Aviinstant S.A. Targu Jiu, respectiv S.C. Assani IMP-EXP S.R.L. Branesti); o instalatie chimica pentru producerea de substante chimice organice de baza combustibil biodiesel ( S.C. Artego S.A. Targu Jiu); o instalatie pentru cresterea intensiva a porcilor avand o capacitate mai mare de 2000 de locuri (S.C. Suinprod S.A. Bumbesti-Jiu ).
Tabel 2.3.7.1 Lista instalatiilor IPPC din judetul Gorj

Nr crt. Denumirea si adresa sediului SC Complexul Energetic Turceni SA, oras Turceni, str. Uzinei, nr. 1, judetul Gorj SC Complexul Energetic Rovinari SA, oras Rovinari, str. Energeticianului, nr. 25, judetul Gorj SC Avi Instant SRL, Tg Jiu, str. Margaritarului, nr. 14, judetul Gorj SC Avi Instant SRL, Tg Jiu, str. Margaritarului, nr. 14, judetul Gorj SC Artego SA, Tg Jiu, str. Ciocarlau, nr. 38, judetul Gorj SC Macofil SA, Tg Jiu, Localitatea Componenta Barsesti, judetul Gorj Adresa instalatiei Denumirea/Categoria activitatii Nr. autorizatiei integrate de mediu Valabilitate
oras Turceni, str. Uzinei, nr. 1, judetul Gorj
Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW
11/05.07.2006
01/01/13
oras Rovinari, str. Energeticianului, nr. 25, judetul Gorj Tg Jiu Botorogi, Ferma nr. 2 si Ferma nr. 3 Preajba- Ferma nr. 4 Tg Jiu, str. Ciocarlau, nr. 38, judetul Gorj
Instalatii de ardere cu o putere termica nominala mai mare de 50 MW
12/19.07.2006
12/31/17
Tg Jiu, Localitatea Componenta Barsesti, judetul Gorj
Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor avand o capacitate mai mare de 40.000 de locuri Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor avand o capacitate mai mare de 40.000 de locuri Instalatii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza Instalatii pentru fabricarea produselor din ceramica prin ardere, in special a tiglelor, caramizilor, caramizilor refractare, dalelor, produselor din ceramica sau portelan, cu o capacitate de productie mai mare de 75 t/zi
18/19.09.2006
09/10/16
19/11.09.2006
09/10/16
41/20.08.2007
32/14.05.2007
06/30/10
Pagina (125)
Nr crt.
Denumirea si adresa sediului Compania Nationala Romarm SA Bucuresti - filiala SC Uzina mecanica Sadu SA Compania Nationala Romarm SA Bucuresti - filiala SC Uzina mecanica Sadu SA SC Assani ImpExp SRL, Craiova, str. Romania Muncitoare, nr. 49, judetul Dolj SC Simcor Var SA Oradea
Adresa instalatiei oras BumbestiJiu, str. Parangului, nr. 59, judetul Gorj - platforma industriala Sadu I oras BumbestiJiu, str. Parangului, nr. 59, judetul Gorj - platforma industriala Sadu II
Denumirea/Categoria activitatii Instalatii chimice destinate fabricarii explozibililor - Instalatie de preparare trinitrorezorcinat de plumb si tetrazen Instalatii chimice destinate fabricarii explozibililor - Instalatie de preparare trinitrorezorcinat de plumb si tetrazen, picramat de plumb, trinitrorezorcina, azida de sodiu, picramat de sodiu Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor avand o capacitate mai mare de 40.000 de locuri Instalatii pentru producerea varului in cuptoare cu o capacitate de productie mai mare de 50 tone/zi Instalatii pentru cresterea intensiva a porcilor, avand o capacitate mai mare de : b) 2.000 de locuri pentru porci de productie (cu o greutate ce depaseste 30 de Kg) Instalatii pentru eliminarea deseurilor nepericuloase (>50 t/zi) si depozite de deseuri (>10t/zi)
Nr. autorizatiei integrate de mediu
Valabilitate
47/30.10.2007
10/29/17
48/30.10.2007
10/29/17
Comuna Branesti, sat Capu-Dealului, judetul Gorj Tg Jiu, Cartier Barsesti, nr. 137B, judetul Gorj
39/03.07.2007
01/01/12
10
31/07.05.2007, revizuita la data de 20.11.2008
10/30/17
11
SC Suinprod SA, oras Bumbesti-Jiu, sat Curtisoara, nr. 405, judetul Gorj SC UEG SRL, TG Jiu, Barsesti, str. Carierei, nr. 41
oras BumbestiJiu, sat Curtisoara, nr. 405, judetul Gorj
45/26.10.2007
12/31/14
12
TG Jiu, Barsesti, str. Carierei, nr. 41
52/11.03.2009
10/03/19
Registrul EPER este un instrument de monitorizare a poluarii industriale si de incurajare a agentilor economici pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului si cuprinde datele de emisie raportate pe instalatii individuale, centralizate pentru fiecare categorie de sursa ale principalelor activitati ce se regasesc listate in legislatia transpusa a Directivei IPPC, dar si dupa codurile NOSE P asa cum se specifica in OM nr. 1144/2002. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a introdus Registrul Poluantilor Emisi si Transferati (PRTR), care constituie atat un mijloc de monitorizare, cat si un instrument pentru transmiterea catre public a datelor privind emisiile. E-PRTR ul in sine nu este un instrument de reducere a emisiilor, dar prin informatiile furnizate de acesta industria este incurajata sa-si imbunatateasca performantele si sa actioneze responsabil. Pagina (126)
Conform APM Gorj, pentru anul 2006, asa cum ilustreaza centralizatorul emisiilor pe surse la nivel judetean, in aer un numar restrans de poluanti au depasit valorile de prag cum ar fi: CO2, CO, NOx, SOx, NH3 si PM10. Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii industriale Instalatiile supuse prevederilor Directivei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii sunt autorizate de autoritatile regionale de protectia mediului, impunandu-se odata cu emiterea actelor de reglementare si conditiile pe care acestea trebuie sa le indeplineasca. Astfel, instalatiile neconforme pentru care s-a obtinut perioada de tranzitie si anume S.C. Complex Energetic Rovinari Termocentrala Rovinari, S.C. Complex Energetic Turceni - Termocentrala Turceni, respectiv S.C. Macofil S.A. Targu Jiu sunt autorizate cu Plan de masuri si actiuni. Termenele si modalitatile de realizare ale masurilor din Planul de actiuni, precum si realizarea conditiilor din Autorizatia Integrata de Mediu sunt verificate periodic prin controlul conformarii de catre ARPM, APM si GNM. In acest sens sunt verificate urmatoarele aspecte: aplicarea masurilor care asigura conformarea conditiilor de operare cu cerintele autorizatiilor integrate de mediu emise, inclusiv a masurilor de minimizare a producerii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei; stadiul realizarii la termenele prevazute a masurilor de conformare, respectiv realizarea masurilor de retehnologizare conform cerintelor domeniului controlului poluarii industriale; modul de implementare a sistemului de management al deseurilor; modul de functionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluanti in mediu; masurile care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra a mediului si limitarea consecintelor acestora. Actiunile de verificare vizeaza de asemenea conformarea cu prevederile Directivei 2001/80/EC privind limitarea emisiilor anumitor poluanti in aer proveniti din instalatiile mari de ardere.
2.3.8
Agricultura
Avand in vedere asezarea geografica a judetului Gorj, asa cum a fost descrisa si in Cap. 2.2.1., teritoriul prezinta caracteristicile a trei ecoregiuni distincte: Carpatii Meridionali, Subcarpatii Getici si Podisul Getic. Studiul conditiilor naturale a relevat faptul ca terenurile agricole sunt afectate de o serie de factori limitativi, cum sunt: panta terenului, eroziunea, alunecarile de teren, excesul de umiditate stagnat in freatic, inundabilitatea etc.. Astfel, in anul 2008 din suprafata totala de 560 174 ha a judetului Gorj, doar 43,32% reprezinta teren agricol, ceea ce reprezinta 1,65 % din suprafata tarii. Din acesta, 82,7% este concentrat in spatiul rural. In judetul Gorj, functia agricola se caracterizeaza prin trei tipuri de activitati, si anume: activitatea agricola primara, reprezentata de productia vegetala si animala; activitatea agricola secundara, care cuprinde prelucrarea si industrializarea unei parti din produsele prime obtinute; Pagina (127)
activitatea agricola tertiara, care include toate aspectele proceselor de prelucrare, depozitare si valorificare, atat a produselor agricole brute cat si a celor industrializate sau prelucrate.
Majoritatea UAT-urilor (64,3%) detin suprafete agricole cuprinse intre 2000 si 5000 de ha. UAT-urile ce au peste 5000 ha teren agricol, detin circa 15,7% din totalul UAT-urilor iar in aceasta categorie se incadreaza orasele Targu Jiu, Targu Carbunesti, Novaci si Tismana, la care se adauga comune, concentrate mai ales in partea nord-vestica (Pades, Tismana, Pestisani, Runcu). La polul opus, se afla comune, ce au sub 2000 ha, pozitionate in special in partea vestica a judetului, dar si orasul Rovinari, ce se remarca prin cea mai mica suprafata agricola, 367,24 ha. Pe ansamblu, terenul neagricol reprezinta 56,68% din suprafata totala a judetului, iar cele mai mari suprafete neagricole se regasesc in orasele Rovinari (86,05%) si Bumbesti-Jiu (79,78%). Suprafata agricola a judetului Gorj nu a suferit modificari majore dupa anul 1990, ea marindu-se cu aproximativ un procent in raport cu suprafata totala a judetului. Aceste transformari s-au produs pe fondul aplicarii legii fondului funciar. Pe de o parte ponderea suprafetelor detinute de livezi si vii s-a diminuat datorita defrisarilor, noii proprietari rezultati in urma legii fondului funciar preferand taierea livezilor sau renuntarea la cultura vitei de vie. Impactul a fost negativ, disparitia livezilor si viilor determinand in multe cazuri o reactivare a alunecarilor de teren. 2.3.8.1 Fondul funciar In Romania, fondul funciar este constituit, conform art.1 din Legea nr. 18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, din totalitatea terenurilor de orice fel, indiferent de destinatie si de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte. Pentru a putea intelege regimului exploatarii si protectiei terenurilor dar si regimul circulatiei lor juridice, terenurile care alcatuiesc fondul funciar, in functie de destinatia lor, pot fi clasificate in cinci categorii: terenuri cu destinatie agricola, terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan si terenuri cu destinatii speciale. Structura utilizarii terenurilor este strans legata atat de pozitionarea componentelor naturale, in special relief, cat si de existenta lucrarilor de amenajare si ameliorare funciara. Astfel, eroziunea accentuata a terenurilor determina o scadere a productiei agricole cu impact asupra veniturilor populatie si o diminuare a sanselor de relansare a acestui sector economic. Conform datelor Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Gorj, structura fondului funciar din judetul Gorj in perioada 2001 2010 se prezinta astfel:
Tabel 2.3.8.1.1 Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinta in judetul Gorj, 2001 2010
Anul Categoria de folosinta Arabil Pasuni Fanete si 2001 10266 0 86980 39602 2002 10310 8 87061 39940 2003 10241 3 92600 1 39640 2004 2005 10307 3 98997 6 40553 2006 10307 3 90563 40498 2007 10208 5 93223 39153 2008 10085 4 91214 41414 2009 1008 33 9115 7 4141 2010 9991 5 913118 4221 Suprafata (ha) 103090 91434 40622
Pagina (128)
pajisti naturale Vii Livezi Total teren agricol
4 4167 6148 23955 7 4108 6101 24036 0 4053 5650 24465 6 4053 6172 245290 4049 6235 24376 8 3994 5795 24376 0 3886 5227 24357 4 3871 4983 24233 6 3766 4957 2421 37
8 3754 4932 24213 7
Incepand cu anul 2007 se constata o scadere a suprafetei arabile utilizate, ajunganda-se in anul 2010 la o diferenta de 3158 ha.
Arabil 120000 100000 Teren agricol 80000 60000 40000 20000 0
20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 20 10
Pasuni Fanete si pajisti naturale Vii Livezi
An
Figura 2.3.8.1.1 Repartitia terenurilor agricole in judetul Gorj in perioada 2001-2010

Din totalul suprafetei agricole la nivel de judet, ponderea principala o reprezinta terenurile agricole arabile, urmate de fanete si pajisti naturale, pasuni, vii si livezi, dupa cum se poate observa si in graficele de mai jos.
Vii si Livezi 1,08% Arabil 75,98%
Fanete 3,72%
2008
Pasuni 19,21%
Pagina (129)
Vii si Livezi 1,08% Arabil 76,01%
Fanete 3,72%
2009
Pasuni 19,17%
Vii si Livezi 1,08%
Fanete 3,72%
2010
Arabil 76,06%
Pasuni 19,13%
Figura 2.3.8.1.2 Ponderea suprafetei arabile in totalul suprafetei agricole 2008 2010
Evolutia suprafetei de teren agricol 246000 245000 244000 243000 242000 241000 240000 239000 238000 237000 236000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Figura 2.3.8.1.3 Evolutia suprafetei agricole in perioada 2001 2010
Pagina (130)
Figura 2.3.8.1.4 Reapartizarea suprafetelor agricole in judetul Gorj
Figura 2.3.8.1.5 Repartitia suprafetelor arabile in judetul Gorj

In ceea ce priveste potentialul agricol, dispozitia neuniforma a formelor de relief din judet face ca acesta sa se manifeste printr-o productie diversificata: cereale, plante tehnice, legume, etc. Acest tip de productie tradeaza insa o pondere ridicata a agriculturii de subzistenta, dominata de micii agricultori, dupa cum se poate obseva si in tabelul 2.3.8.1.2. Cea mai mare parte a judetului Gorj prezinta un potential cerealier mediu ca urmare a conditiilor edafice si climatice relativ favorabile. Potentialul legumicol este relativ ridicat, dar suprafetele pe care se cultiva nu permit o productivitate ridicata, ci mai degraba o agricultura de tip extensiv.
Tabel 2.3.8.1.2 Productiile obtinute la principalele tipuri de culturi ( 2007-2009)

An Kg/ha Grau Orz si orzoaica Ovaz Porumb Mazare Fasole Cartofi Cartofi de toamna Tomate Ceapa uscata Varza Total 1579 1339 996 1233 1000 991 15247 15724 7897 8994 13304 2007 Propr. Privata 1579 1339 997 1232 1000 991 15256 15719 7896 8995 13229 Total 2844 3361 1412 2044 791 9861 10363 9745 14162 14896 2008 Propr. Privata 2845 3361 1413 2044 791 9880 10394 9749 14163 14891 Total 2659 2873 1204 3633 2156 962 11586 12246 10295 12234 14379 2009 Propr. Privata 2659 2873 1202 3634 2156 962 11569 12224 10292 12239 14373
Pagina (131)
An Kg/ha Pepeni Lucerna Trifoi Total 19253 15468
2007 Propr. Privata 19255 15468 Total 20317 15468
2008 Propr. Privata 21367 21367 Total 3000 20061 20588
2009 Propr. Privata 3000 20066 20588
Agricultura ecologica Productia ecologica, conform OUG nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice inseamna obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea produselor chimice de sinteza. Productia agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate care asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor. Principiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice sunt: eliminarea oricaror tehnologii poluante; realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, in cadrul carora rolul principal il detin rasele, speciile si soiurile de inalta adaptabilitate; sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului; integrarea cresterii animalelor in sistemul de productie a plantelor si produselor din plante; utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile; aplicarea unor tehnologii atat pentru cultura plantelor cat si pentru cresterea animalelor care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor. Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE) asigura respectarea prevederilor legale specifice si controlul privind metodele de productie ecologica a produselor agroalimentare ecologice. 2.3.8.2 Imbunatatiri funciare Pentru inlaturarea efectelor negative ale fenomenelor climatice extreme (alternarea pe o lunga perioada de timp a perioadelor de seceta cu cele de exces de umiditate pe aceleasi terenuri) si pentru prevenirea degradarii terenurilor prin alunecari de teren si eroziuni ale solurilor in zona judetului Gorj, au fost executate, in majoritate inainte de 1990, urmatoarele tipuri de lucrari de imbunatatiri funciare:
Tabel 2.3.8.2.1 Amenajari pentru imbunatatiri funciare

Specificare Amenajari pentru irigatii Amenajari pentru desecare Amenajari pentru drenaj Amenajari pentru combaterea eroziunii solului Suprafata agricola Suprafata (ha) 4133 9524 459 51213 243001 Pondere (%) 17 3.92 1.9 21.1 100
Pagina (132)
Figura 2.3.8.2.1. Amenajari de imbunatatiri funciare in judetul Gorj Irigatiile

Pentru eliminarea efectelor perioadelor secetoase au fost executate lucrari de irigatii in majoritate inainte de 1990, pe o suprafata de aproape 7.247 ha, in urmatoarele tipuri de amenajari: - pe suprafete mai mari de 1000 de ha 1.275 ha. - pe suprafete mai mici de 1000 de ha 2.858 ha. - amenajari locale 3.114 ha. Pagina (133)
Tabel 2.3.8.2.2 Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de irigatii si suprafata agricola irigata
efectiv in perioada 1997- 2008
Anul 1997 Suprafata totala amenajata (ha) Suprafata efectiv irigata 7247 7226 Anii 1998-2008 4133 4073
Sursa : prelucrare dupa INS, Baza de date Tempo On-Line, 2010
La nivelul anului 2008, amenajarile pentru irigatii detineau o pondere de 17% din suprafata agricola a judetului, insumand o suprafata de 4.133 ha ceea ce reprezinta o pondere de doar 57% din suprafata amenajata la nivelul anului 1990. Conform HG 1582/2006 Lista amenajarilor de imbunatatiri funciare administrate de ANIF in judetul Gorj exista urmatoarele sisteme de irigatii: Balesti Ceauru: 1.272 ha Jales - Cornesti 566 ha Turburea- Tantareni 1.275 ha Vagiulesti Samarinesti 458 ha Musculesti Saulesti 562 ha
Datele tehnice privind amenajarile lucrarilor de irigatii distribuite pe sisteme si unitati administrativ teritoriale sunt redate in tabelul de mai jos:
Tabel 2.3.8.2.3 Amenajari pentru irigatii la nivel de UAT

Denumire sistem irigatii Balesti-Ceuaru Total Jales-Cornesti Total Vagiulesti - Sarmarinesti Total Muscalesti - Saulesti Total Turbulea-Tantareni Total Total judet Gorj Comuna Balesti Tg. Jiu Balesti Vagiulesti Sarmarinesti Vladimir Saulesti Turbulea Tantareni Suprafata amenajata pe comune si total sistem (ha) 833 439 1272 566 566 237 221 458 53 509 562 890 385 1275 4133 Suprafata amenajata cu lucrari de IF pe comune si total sistem (ha) 15.65 11.35 27 3 3 1 1 2 1 1 2 17.6 10.4 28 60
Desecari
Solurile cu exces de umiditate specifice zonelor de lunca a raurilor, afectate de nivelul ridicat al panzei freatice (1 2 m) necesita lucrari de desecare sau numai de drenaj, acolo unde terenul este mai inalt. Pentru inlaturarea efectelor excesului de umiditate s-au executat lucrari de desecare si drenaj executate in majoritate inainte de 1990, pe o suprafata de aproximativ 8.789 ha., in urmatoarele tipuri de amenajari: - pe suprafete mai mari de 1000 de ha insumeaza un total de 7.428 ha; Pagina (134)
- pe suprafete mai mici de 1000 de ha insumeaza un total de 1.361ha. La nivelul anului 2008, peste 21% din suprafata agricola este amenajata cu lucrari hidroameliorative de prevenire si combatere a excesului de umiditate. Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de desecare si drenaj in perioada 1997 2008 este urmatoarea:
Tabel 2.3.8.2.4 Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de desecare si drenaj (1997-2008)

Suprafata totala amenajata Lucrari de desecare (ha) Lucrari de drenaj (ha) Anul 1997 9084 447 Anul 19981999 9184 447 Anul 20002002 9184 459 Anul 2003 9221 459 Anul 20042008 9524 459
Conform HG 1582/noiembrie 2006 (MO 953/ XI 2006) situatia actuala a suprafetelor deservite de sisteme de desecare in sisteme mai mari de 1000 ha. se prezinta astfel: - Branesti Plopsoru 1.960 ha - Iasi Budieni 4.104 ha - Turceni (Bolbosi-Trestioara) 1.030 ha Datele tehnice privind amenajarile lucrarilor de desecare distribuite pe sisteme si unitati administrativ teritoriale sunt redate in tabelul de mai jos:
Tabel 2.3.8.2.5 Amenajari pentru desecari pe UAT

Denumire sistem de desecare Comuna Suprafata amenajata pe comune si total sistem (ha) 610 610 350 404 754 100 700 135 935 654 218 2790 105 337 4104 131 330 360 340 1030 Suprafata ocupata cu lucrari de IF pe comune si total sistem 20 20 23.5 27.5 51 2.25 6 1.75 10 34.33 17.65 54.96 6.2 11.86 125 3 1.95 2.05 8 12
Soimaneni Total Buduhala Total Calnic - Calcesti
Telesti Telesti Balesti Calnic Ciuperceni Godinesti Dragutesti Tg. Jiu Danesti Balanesti Scoarta Pestisani Bolbosi Borascau Turceni
Total Iasi-Budieni
Total Pestisani - Total Turceni Bolbosi Trestioara Total
Pagina (135)
Denumire sistem de desecare
Comuna
Suprafata amenajata pe comune si total sistem (ha) 1080 880 1960 9524
Suprafata ocupata cu lucrari de IF pe comune si total sistem 7.16 5.84 13 234
Branesti Plopsoru Total Total judet
Branesti Plopsoru
Combaterea eroziunii solurilor

Dintre toate fenomenele de degradare a terenurilor agricole, eroziunea produce cele mai mari pierderi sectorului agricol. Eroziunea produce efecte ireversibile, ce conduc la pierderea elementelor fertile ale solului pentru totdeauna. Pe teritoriul judetului Gorj au fost amenajate lucrari de combaterea a eroziunii solului executate in cea mai mare parte inainte de 1990, pe o suprafata de 51.213 ha (aproximativ 20% in suprafata agricola) din care 10.689 ha in sisteme mai mici de 1000 ha. Situatia actuala a suprafetelor pe care au fost executate lucrari de combaterea eroziunii solului in sisteme mai mari de 1000 ha. este urmatoarea:
Tabel 2.3.8.2.6 Situatia lucrarilor de combatere a eroziunii solului la nivel de UAT

UAT Amaradia Mijlocie Amaradia Seaca-Musestesti Amaradia Superioara Amarazuia B.H.Blahnita B.H Amaradia Seaca Balanesti B.H Bistrita Jales B.H. Gilort Ciocadia Borascu Plopsoru ha 5302 2028 6393 2450 5618 2223 5293 2093 1308 UAT Borascu - Turceni Galben - cilnic Iasi-Budieni Plosca Slavuta Valea Boului Valuta Vladimir ha 3164 4157 2924 1003 1262 1402 1137 1810
2.3.8.3
Zootehnie
Evolutia septelului Tabel 2.3.8.3.1 Evolutia septelului in perioada 2000-2009 in judetul Gorj
Catego rii de Nr. animal crt. e 1 2 3 4 5 Bovine total Vaci lapte Ovine total Porcine Pasari total 2000 7281 4 3928 1 1408 64 1260 70 2001 7255 8 3839 9 1304 25 1317 27 2002 7253 7 3826 1 1300 29 1365 47 Efective (numar de capete) 2003 73074 38591 2004 72754 38395 12534 2 15725 0 30103 50 2005 73071 37494 2006 7314 5 3616 7 1120 07 1572 66 2007 7112 7 2954 2 1115 25 1458 45 2008 68450 28037 2009 51520 26924 10099 0 71690 11869 87
12619 7 14162 0 30788 2650892 2649301 3096838 09
11164 11929 3 0 14995 14521 8 0 28957 21205 3508025 2511148 93 00
Pagina (136)
Catego rii de Nr. animal crt. e
Efective (numar de capete) 2004 18553 40 15415 2005 2006 2007 2008 2009 45090 0 13950
6 7
2000 2001 2002 2003 Gaini 15886 ouatoar 1200040 1793678 1794458 56 e Cabalin 1184 1314 1398 14875 e 2 4 1
18568 10045 1818620 1322243 38 15 15675 1584 8 1579 5 15750
Figura 2.3.8.3.1. Distributia efectivului de animale in judetul Gorj la nivelul anului 2008 Capacitatea de pescuit
Pescuitul in judetul Gorj se rezuma la cel sportiv. Apele de pe teritoriul judetului Gorj nu intrunesc conditiile si speciile pentru a face obiectul pescuitului industrial. Speciile de peste prezente in judet sunt repartizate in functie de calitatea apelor si de natura lor (curgatoare sau statatoare). Astfel, in apele de munte intalnim specii de pastrav si zglavoc, iar in zonele de deal si de ses intalnim o multitudine de specii dintre care le amintim pe cele comune: avat, stiuca, lin, rosioara, caras, crap, mreana, reginuta etc.
Acvacultura
Acvacultura in judetul Gorj se rezuma la un numar redus de bazine piscicole ce au ca scop cresterea si inmultirea pastravilor si mai nou a sturionilor. Bazinele piscicole cunoscute sunt cele de la Arcani si Tismana. In cadrul pastravariei Tismana, pe linga cresterea pastravului curcubeu au fost date in folosinta 10 bazine piscicole pentru cresterea si inmultirea sturionilor.
2.3.9
Asigurarea gestionarii deseurilor

2.3.9.1 Gestionarea deseurilor menajere si asimilabile
Conform Legii 101/2006 privind serviciile de salubrizare a localitatilor, responsabilitatea gestionarii deseurilor municipale si asimilabile revine administratiei publice locale. Serviciul de salubrizare a localitatilor incluzand activitati de precolectare, colectare, Pagina (137)
transport si depozitare a deseuri municipale, se desfasoara sub controlul, conducerea sau coordonarea autoritarilor administratiei publice locale. Categoria deseurilor municipale si asimilabile include: Deseuri menajere generate in gospodariile populatiei; Deseuri de tip menajer generate in unitatile economico sociale; Deseuri din comert; Deseuri stradale; Deseuri din parcuri si gradini; Namoluri de la epurarea apelor uzate; Deseuri din constructii si demolari. gestiune directa: de catre autoritatile administratiei publice locale, prin compartimente specializate gestiune delegata: autoritatile administratiei publice locale apeleaza pentru realizarea serviciilor la unul sau mai multi operatori de servicii publice, carora le incredinteaza (in baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisa a serviciilor, precum si administrarea si exploatarea sistemelor publice tehnicoedilitare necesare in vederea realizarii acestora
Activitatea de salubrizare se poate realiza prin:
In cursul anului 2009, conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, in judetul Gorj a fost generata o cantitate de peste 182.705.759 mii tone deseuri municipale (valoare aproximativa), din care circa 0.05% au fost reprezentate de deseuri colectate de municipalitati si 99,96% reprezinta deseuri generate din activitatile desfasurate in minerit, industrie, agricultura, constructii, etc.
Tabel 2.3.9.1.1 Compozitia deseurilor municipale

Compozitia Deseurilor % Hartie, carton % 13 2 5 15 2 Sticla % Metale % Plastice % Textile % Materiale organice % 57 6 100 Altele % Total %
Compozitia deseurilor menajere
Hartie, carton Sticla Metale Plastice Textile Materiale organice Altele
Figura 2.3.9.1.1 Compozitia deseurilor menajere

Pagina (138)
Tabel 2.3.9.1.2 Principalele tipuri de deseuri generate in perioada 2008 - 2010

Principalele tipuri de deseuri An 2008 2009 2010 84 800 84 800 74 300 Deseuri municipale colectate neselectiv Namoluri de la statii de epurare Deseuri din constructii si demolari 315 540 540 Total deseuri generate
84 800 85 340 74 840
88000 86000 84000 82000 80000 78000 76000 74000 72000 70000 68000 2008 2009 2010 Total deseuri generate
Figura 2.3.9.1.2Evolutia principalelor tipuri de deseuri generate in perioada 2008 - 2010

Colectarea deseurilor reziduale se realizeaza in prezent atat din poarta in poarta, cat si prin aport voluntar. Acest sistem se intalneste atat in zona urbana, cat si in cea rurala. Desi gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in judet este foarte ridicat (fiind cu mult peste media nationala, care este de 54 %), serviciile realizate nu respecta in totalitate legislatia in domeniu. Trebuie mentionat faptul ca in judetul Gorj nu se realizeaza eliminarea deseurilor, ci numai depozitarea acestora. In prezent, in judet exista 5 statii de sortare si transfer a deseurilor la Turceni (la care sunt arondate localitatile Urdari, Tantareni, Branesti, Ionesti, Borascu), Rovinari (localitatile arondate fiind Dragutesti, Balteni, Farcasesti, Negomir), Novaci (la care sunt arondate localitatile: Crasna, Bengesti Ciocadia, Bumbesti Pitic,, Alimpesti, Baia de Fier, Polovragi), Motru (localitati arondate: Glogova, Catune, Samarinesti, Vagiulesti)si la Targu-Carbunesti (localitati arondate: Sacelu, Albeni, Ticleni, Barbatesti, Vladimir, Hurezani, Licurici, Cruset, Logresti, Bustuchin, Rosia de Amaradia). Capacitatile statiilor mai sus numite sunt: statii de transfer Targu-Carbunesti: 10.750 t/an; Turceni: 6.100 t/an; Motru: 8.900 t/an; Pagina (139)
Rovinari: 10.800 t/an; Novaci: 5.800 t/an;
statii de sortare
- Targu-Carbunesti - 4000 t/an; - Turceni 1.300 t/an; - Motru - 4.200 t/an; - Rovinari - 3.250 t/an; - Novaci 2.300 t/an; Solutiile de recuperare/reciclare si reducere a materiilor biodegradabile depozitate sunt : - compostarea (degradarea aeroba); - degradarea anaeroba cu producerea si colectarea de biogaz, - tratare mecano - biologica (degradare aeroba) cu producere de deseuri stabilizate, depozitabile La nivelul judetului Gorj nu se face o colectare separata a materialului biodegradabil, dar in mediul rural populatia practica metode de reutilizare a lor in gospodariile proprii. Depozitarea deseurilor colectate se realizeaza in prezent in depozitul conform de la Targu-Jiu. Depozitul conform de la Targu-Jiu a fost dat in functiune in anul 2009, in cadrul unui parteneriat public privat si asigura o capacitate de depozitare de cca. 1.925.310 m3, avand o durata de exploatare estimata de 20 ani pe o suprafata totala ocupata de 11,6 ha. Pe langa acest depozit conform, in judet, mai existau 8 depozite neconforme de deseuri menajere in localitatile Targu Jiu, Novaci, Bumbesti-Jiu, Targu Carbunesti, Ticleni, Turceni, Rovinari si Motru, care au sistat deja activitatea de depozitare. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, pentru aceste depozite neconforme au fost emise obligatiile de mediu pentru inchidere, conform cerintelor Directivei 1999/31/CEE si HG 348/2005 si tipului deseurilor depozitate (clasa b depozite de deseuri nepericuloase). Conform estimarilor realizate de Institutul National de Statistica, pentru perioada 2008 2040, populatia judetului Gorj va scadea cu circa 81.000 persoane pana in anul 2040, cand se estimeaza a fi 296.630 locuitori, din care 140.588 locuitori in mediul urban si 156.588 locuitori in mediul rural. Sistemul integrat de gestionare a deseurilor, care urmeaza a fi implementat la nivelul judetului, trebuie sa asigure indepartarea de la depozitare a urmatoarelor cantitati de deseuri biodegradabile municipale: in anul 2010 27.104 tone; in anul 2013 48.698 tone; in anul 2016 61.341 tone. 2.3.9.2 Gestionarea deseurilor de productie
Gestionarea deseurilor de productie periculoase

In conformitate cu noua lista a deseurilor, in judetul Gorj, au fost identificate in anul 2009 peste 1759 tone, din care cca. 15 tipuri de deseuri periculoase. Majoritatea deseurilor Pagina (140)
periculoase au fost eliminate prin depozitare. Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2009 au fost : deseuri din industria petrolului -1158 tone; uleiuri uzate - 300 tone; deseuri anorganice din chimie - 20 tone; deseuri de la fabricarea azbestului - 281 tone.
Cantitatea de deseuri industriale periculoase generata a scazut in ultimii ani datorita incetarii activitaaii din cadrul unor unitati economice. In judetul Gorj, deseurile provenite din industria de extractie a petrolului au fost depozitate temporar la Parcul Mare Ticleni (suprafata de 0,27 ha, in perioada 2006 2010), in incinta acestuia facandu-se depozitarea temporara a sedimentelor de procesare a slamului petrolier. Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase In anul 2009 cantitatea de deseuri industriale generate de minerit, industrie, agricultura si constructii a fost de 182.624.089 mii tone din care 178.877.956 tone au fost deseuri rezultate din activitatile de extractie (minerit) steril minier. Activitatea economica in cadrul careia s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2009, cu exceptia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea combustibililor fosili. Principalele categorii de deseuri industriale generate si gestionate in cursul anului 2009 au fost : Steril minier - 78.877.956 mii tone; Cenusi, zguri - 3.742.463 mii tone; Deseuri din construcaii si demolari - 1.881 mii tone; Deseuri agricole si alimentare - 1.789 mii tone. Deseurile valorificate in cea mai mare masura au fost : Deseurile metalice (feroase si neferoase); Deseurile din hartie si PET; Deseurile lemnoase.
Tabel 2.3.9.2.1 Cantitatea deseurilor de productie nepericuloase 2010

Tip deseu Hartie-carton Rumegus Lemn Anvelope uzate Ambalaje plastic Sticla 2.3.9.3 Cantitatea colectata 723 1.970 4.839 292 612 Cantitatea livrata/valorificata 742 1.945 4.629 225 533 Stoc la sfarsitul anului 45 435 161 81 111 -
Gestionarea altor tipuri de deseuri Pagina (141)
2011
Halcrow Romania
Deseuri generate din activitati medicale
Judetul Gorj dispune de 9 spitale care, in anul 2010 au generat 66.8 tone de deseuri, fata de 71.9 tone de deseuri medicale periculoase spitalicesti, generate in anul 2009. Conform Raportului annual privind starea factorilor demediu in judetul Gorj in anul 2010,elaborate de APM Gorj, in anul 2010 nu mai functiona nici unul dintre incineratoarele spitalicesti, deseurile rezultate fiind transportate la firme autorizate (in judetul Gorj: S.C. Guardian S.R.L.), in vederea incinerarii. Spitalele care au incetat activitatea de incinerare au facut contracte pentru predare in vederea incinerarii si transportului deseurilor medicale periculoase cu firme autorizate: Spitalele Bumbesti Jiu, Novaci, Targu Carbunesti, Spitalul de Pneumoftizilogie Dobrita, Rovinari, Motru cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare , iar pentru transportul deseurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu; Spitalul Turceni a incheiat contract pentru incinerarea deseurilor medicale periculoase cu S.C.PRO AIR CLEAN Timisoara, iar pentru transport cu S.C. ECOSERV TRANS S.R.L. Sibiu.
De asemenea, au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul judetului Gorj si au fost consiliate in ceea ce priveste obligatia de a incheia contracte cu societati autorizate in vederea transportului si incinerarii deseurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie, cu obligatia transmiterii cantitatilor predate, in vederea monitorizarii acestora de catre A.P.M. Gorj. Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) Deseurile provenite din echipamente electrice si electronice produc un impact semnificativ asupra mediului din cauza continutului de substante deosebit de periculoase: Hg, Pb, Cr, Br, CFC care ajunse in atmosfera, duc la diminuarea stratului de ozon. Astfel, aceste deseuri necesita colectare separata si reciclare. Preluarea DEEE colectate la punctele municipale precum si valorificarea lor trebuie asigurata de catre producatori, conform prevederilor art. 5 alin. 12 al HG nr. 1037/2010. Producatorii pot sa isi indeplineasca obligatiile individual sau prin transferarea responsabilitatii catre organizatii colective, autorizate conform OM 1225/2005. In judetul Gorj au fost stabilite doua locatii pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice (prin decizii ale consiliilor locale Targu Jiu si Motru) si ulterior distribuirea acestora catre reciclatori si producatori. De asemenea, exista si firme specializate in colectarea deseurilor provenite din echipamente electric si electronice, in municipiul Targu Jiu, in anul 2010 acestea fiind: S.C. Fercrist S.R.L., S.C. Remat Gorj S.A., S.C. Remat S.A. Craiova Sucursala Targu Jiu, S.C. Plastech Prest S.R.L., S.C. Adistil Com S.R.L., S.C. Polaris Mediu S.R.L., S.C. Euromileniul S.R.L. Cantitatea de deseuri din echipamente electrice si electronice pe anul 2010 a fost de 4.792 tone, semnificativa mai redusa fata de cantitatea colectata in anul 2009 care a fost de 22,450 tone. Vehicule scoase din uz (VSU)
Pagina (142)
Colectarea si valorificarea vehiculelor scoase din uz trebuie sa se realizeze conform HG 2406/2005 privind gestiunea vehiculelor scoase din uz, reglementata de Directiva 2000/53/CE. Vehiculele scoase din uz sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deseurilor periculoase din cauza substantelor chimice toxice continute. Se degradeaza intr-o perioada lunga de timp iar depozitarea bateriilor auto trebuie facuta in containere speciale, rezistente la coroziune. Reciclarea deseurilor provenite de la cauciucuri este necesara pentru valorificarea materiei prime pe care o contin, mai precis valorificarea energiei prin ardere in industrie fara eliberare de gaze toxice. De asemenea, otelul poate fi reciclat prin topire. Judetul Gorj are o retea de societati comerciale autorizate pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, distribuie pe tot teritoriul, care isi dezvolta activitatile de colectare si recuperare a vehiculelor scoase din uz. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in anul 2010, elaborat de APM Gorj, in anul 2010 existau 4 societati comerciale, si anume: S.C. Fercrist S.R.L., S.C. Remat Gorj S.A., S.C. Remat S.A. Craiova Sucursala Targu Jiu, S.C. Filiala de intretinere si servicii energetice ,,Electrica Serv, din municipiul Targu Jiu. In cursul anului 2010 numarul autovehiculelor scoase din uz in judetul Gorj a fost de 4102, de cca. 6,18 ori mai mare fata de numarul de VSU in anul 2009, care a fost de 663. Uleiuri uzate Colectarea si valorificarea uleiului uzat de face conform HG 235/2007 (implementata de directive 75/439/CEE. Uleiurile fac parte din categoria deseurilor periculoase. Uleiurile uzate nu sunt degradabile, reciclarea acestora facandu-se in rafinarii. In judetul Gorj, colectarea si valorificarea uleiului uzat este realizata de agenti economici care raporteaza lunar Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Craiova in raportarile lunare a fluxului de deseuri speciale, cantitatile de ulei uzat generate, colectate, valorificate si stocurile.
Tabel 2.3.9.3.1 Cantitate de ulei uzat pe anul 2010

Nr. Crt TOTAL Cantitatea generata (tone) 464,29 Cantitatea existenta in stoc (tone) 64,11
*Sursa:Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj pe anul 2010, elaborat de APM Gorj
2.3.10 Turismul
Judetul Gorj dispune de un potential turistic foarte variat si cu valente culturale bine conturate, fiind favorizata practicarea unor forme variate de turism, cum sunt: Turismul montan. Zona montana din judetul Gorj cuprinde de la Est la Vest trei lanturi muntoase principale, anume: lantul Muntilor Parang cu cel mai inalt varf din zona Olteniei Parangu Mare (2 519 m); acest masiv totalizeaza 14 varfuri cu inaltimi de peste 2 000 metri si o minunata salba de lacuri glaciare; lantul Muntilor Valcan cu cel mai inalt varf Oslea (1 946 m); Pagina (143)
Muntii Godeanu cu cel mai inalt varf Varful Gugu (2291 m). In judetul Gorj exista mai mult de 25 de rute turistice alpine pedestre, inclusiv doua rute europene de lung parcurs pedestru (E3 si E7), trei zone pe care se practica alpinismul si escalada (Cheile Sohodolului - Runcu, Cheile Galbenului - Baia de Fier si Cheile Oltetului - Polovragi), cinci zone speologice ce reprezinta cel mai mare potential speologic din Romania avand peste 2 000 de pesteri doua amenajate pentru vizitare cu cai de acces si electrificare, 1 zona de practicare a canyoningului turistic, un circuit de rafting de 30 km pe Defileul Jiului, o statiune de schi (Ranca), precum si zone pentru vanatoare si pescuit, toate reprezentand atractii pentru un mare numar de turisti in fiecare an. Aceste localitati sunt cuprinse in oferta turistica a unor importanti tur-operatori din tara si strainatate. Zona Ranca detine unul dintre cele mai mari domenii schiabile din Romania.
Figura 2.3.10.1. Trasee turistice in judetul Gorj

Turismul balnear - In judetul Gorj exista mai multe zone bogate in ape minerale, dar folosite si introduse in circuitul turistic sunt doar cele de la Sacelu, statiune balneoclimaterica care pe langa efectele terapeutice deosebite, are avantajul de a fi situata in apropierea unor obiective turistice si naturale de un deosebit interes; Turismul rural, agroturismul - Zonele rurale ofera o veritabila ospitalitate bazata pe mediul nepoluat, vinuri si gastronomie de buna calitate si pe minunate traditii folclorice. Desi aceste forme de turism sunt inca la inceput, exista in regiune case si pensiuni care sau adaptat cerintelor specifice acestui tip de turism in localitatile Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Runcu, Arcani, Pestisani, Tismana, Pades, pastravul afumat de Tismana, branzeturile de Novaci, vinul de piatra din Runcu, tuica de Baia, balmosul de Ranca, fiind renumite si constituind elemente apreciate de turisti; Turismul ecologic, de agrement - Judetul Gorj detine un numar important de rezervatii naturale si monumente ale naturii, insa dintre acestea doar o parte au o importanta turistica deosebita, regasindu-se in preferintele turistilor: Cheile Oltetului si pestera Polovragi; Cheile Galbenului si pestera Muierilor; Defileul Jiului; Pagina (144)
Cheile Sohodolului; Valea Tismana si rezervatiile din zona; Valea Mare Closani si platoul calcaros; Cheile Corcoaia Izvoarele Cernei; Turismul istoric, ecumenic si cultural Judetul Gorj este si un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, asezamintele religioase din partea de nord a judetului fiind deosebit de atractive si constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un numar important de turisti, cele mai renumite fiind in: Tismana, Lainici, Polovragi, Crasna, Visina, Stramba, Targu Carbunesti. Schiturile manastiresti Locurele, Cioclovina de Jos si Cioclovina de Sus, Dealu Mare, bisericile de lemn sau de zidarie reprezinta o alta mostenire din timpurile medievale, cele mai renumite fiind Biserica Baia de Fier, Biserica Sf. Nicolae Telesti, Biserica de lemn Francesti, Biserica de lemn Rovinari etc. De un interes special sunt asa numitele 'Cule', case fortificate ce se gasesc numai in Oltenia. Avand originile in Afganistan si in Iran, culele au fost construite in secolul XVIII de catre micii proprietari pentru a se proteja de invaziile turcesti de peste Dunare. Cu timpul, aceste "cule" si-au pierdut destinatia defensiva si au devenit pentru locuitorii sai mai ales un semn de apartenenta la clasa proprietarilor de pamant. Cele mai renumite cule din Gorj sunt cula Cornoiu Curtisoara, cula Siacu Slivilesti si cula Groserea Aninoasa. De remarcat este Muzeul arhitecturii populare de la Curtisoara, ce cuprinde cele mai reprezentative gospodarii taranesti ale judetului. Principalul punct de atractie in municipiul Targu Jiu este Complexul sculptural in aer liber al lui Constantin Brancusi, ce cuprinde tripticul: Poarta Sarutului, Masa Tacerii, Coloana Infinitului, precum si multitudinea de sculpturi pe care discipolii sai le creeaza in fiecare an si care se gasesc amplasate in intreg orasul si in expozitia de langa casa memoriala de la Hobita. Sub aspect etno-folcloric, Gorjul apare ca o arie de interferenta folclorica si etnografica, in care descoperim insa un miez alcatuit din trasaturi proprii. In momentul de fata, in judet se gasesc raspandite inegal un numar de 511 monumente cultural-istorice, grupate astfel: Monumente si situri arheologice; Monumente si ansambluri de arhitectura; Monumente si ansambluri de arta plastica si cu valoare; Cladiri memoriale; Zone istorice urbane si rurale. Din acest impresionant numar de valori cultural-istorice, majoritatea nu au si valente turistice, datorita stadiului de conservare sau a unei accesibilitati reduse. In acest context, vor fi prezentate acele vestigii culturale care se pot incadra in realizarea unor programe turistice reprezentative si diversificate. Fondul arheologic cu valoare turistica este reprezentat prin cele cateva castre romane si asezari vechi mai deosebite, aflate in diverse localitati: Bumbesti Jiu: - ruinele castrului roman de piatra, Arcina, sec. II-III i.Hr.; La Vartop, ruinele castrului roman de pamant si asezare civila, sec. I-II, i.Hr.; Polovragi: fortificatie si asezare din epoca geto-dacica, sec. II i.Hr.; Runcu: La Bulboc, asezare paleolitica din epoca bronzului si care are si cateva desene rupestre, sec. III i.Hr.; La Cruce asezare civila din epoca bronzului, getoPagina (145)
dacica, cultura Cotofeni, sec. II-III i.Hr.; in vatra satului Runcu ruinele unei constructii medievale din sec. XVXVI; Valea Perilor (com. Catunele): castrul de pamant, asezare civila din epoca romana, sec. II-III d.Hr.; Un alt element de atractie il constituie sarbatorile si targurile populare organizate cu prilejul unor sarbatori religioase (15 august Sfanta Maria impreuna cu Festivalul portului si cantecului popular Tismana, 20 iulie Sfantul Ilie, Polovragi, 6 august Lainici, Godinesti) sau cu ocazia unor obieciuri stravechi Novaci Urcatul oilor la Munte si Festivalul cantecului si portului ciobanesc si Baia de Fier Coboratul oilor de la munte. Acestea constituie si un bun prilej pentru producatorii autohtoni de produse traditionale sa-si prezinte si comercializeze produsele de ceramica (cele mai renumite centre Galesoaia, Vartop, Glogova si Stefanesti), impletituri (Tismana si Runcu), lemn prelucrat (Musetesti, Lelesti, Arcani, Pades, Polovragi), branzeturi (Novaci, Polovragi, Arcani, Baia de Fier, Balesti, Ciuperceni, Crasna) etc. Turismul activ - Cuprinde nenumarate posibilitati de practicare a activitatilor sportive de agrement turistic intr-un cadru natural deosebit de generos. Astfel, in perimetre special amenajate, in intreaga zona montana si submontana a judetului, se pot practica, la orice nivel de pregatire, indiferent de varsta, o multitudine de activitati cum sunt: alpinism, escalada, drumetie, cicloturism, mountainbike, zbor cu parapanta, rafting, scufundari in ape libere, caiac, speologie in pesteri si avene, schi alpin, schi randonne, 4x4, enduro etc. Masivul Parang: Baia de Fier - Polovragi: alpinism, escalada, speologie, canyoning, mountainbike, 4x4 si enduro, drumetie, cicloturism; Novaci - Ranca: schi (alpin, fond, randonee), drumetie si turism montan, zbor cu parapanta si deltaplanul, 4x4 si enduro. Masivul Valcan: Bumbesti Jiu Lainici: speologie, drumetie si turism montan, mountaibike, 4x4 si enduro, rafting, scufundari; Runcu Cheile Sohodolului: alpinism si escalada, speologie - pesteri si avene, canyoning - canioane si cascade, 4x4 si enduro, mountainbike si cicloturism, drumetie; Pestisani: drumetie si turism montan, 4x4, enduro, scufundari, speologie; Tismana: drumetie si turism montan, speologie, 4x4, enduro. Masivul Mehedinti Godeanu: Pades: drumetie si turism montan, speologie, 4x4, enduro, scufundari, zbor cu parapanta si deltaplanul.
Toate aceste activitati turistic-sportive, unele unice in Romania (rafting, canyoning cascade, speologie avene) sunt introduse in ofertele principalilor touropertori din Romania. Vanatoarea si pescuitul Turismul pentru vanatoare si pescuit reprezinta o alta posibilitate de valorificare a resurselor regiunii. Vanatoarea se poate practica in padurile din zona montana la urs, cerb, mistret, capra neagra, caprior, in padurile din zona de deal si ses la mistret, caprior, Pagina (146)
iepure, vulpe, fazan sau in zonele umede din apropierea acumularilor de apa la rata salbatica, lisita etc. Pescuitul sportiv si de agrement se poate practica pe raurile de munte si lacurile glaciare la pastrav si lostrita sau pe raurile si lacurile din zona de deal si campie la clean, somn, crap, caras etc. Organizatorii acestor activitati, Romsilva, pentru zona montana si AGVPS pentru zona de deal si campie au creat amenajarile necesare pentru vanatoare, standuri, foisoare, locuri de panda, precum si o frumoasa retea de cabane de vanatoare.
Fig. 2.3.10.2 Zonarea turistica a judetului Gorj
2.4
Patrimoniul cultural construit
Din punct de vedere al patrimoniului construit, conform Ordinului nr. 2314/2004, modificat de Ordinul 2385/2008, in cazul judetul Gorj exista 473 de monumente istorice. Patrimoniul construit a fost evaluat conform Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice Art.7, care grupeaza monumentele in: grupa A-monumente istorice de valoare nationala si universala grupa B-monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.
Tabel 2.4.1 Monumente istorice in judetul Gorj, conform Ordinul ministrului culturii si patrimoniului
national nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii si cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizata, si a Listei monumentelor istorice disparute Monumente istorice
I. Arheologie II. Arhitectura III. Monumente de for public IV. Monumente memoriale/funerare TOTAL
Categoria A
11 41 7 59
Categoria B
76 321 17 28 442
Total
87 362 24 28 501
Pagina (147)
Se constata numarul mare de monumente istorice cu specific arhitectural (72% din totalul de monumente). Dintre acestea, este de remarcat numarul foarte mare al monumentelor istorice din lemn (135). Comuna Crasna detine cele mai multe monumente de lemn din judet (9 biserici si o constructie civila), fiind urmata de Comuna Balanesti (7 biserici si 2 constructii civile) si de Comuna Targu-Carbunesti (8 biserici de lemn). Judetul Gorj este cunoscut pentru monumentele sale istorice, care pot fi grupate, dupa importanta lor, in felul urmator: Ansamblul monumental realizat de Constantin Brancusi la Targu Jiu (Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, Coloana fara Sfarsit). Marile manastiri din sec. XIV-XVI (Tismana, Polovragi). Monumentele din lemn, de mici dimensiuni, situate in 52 UATB din judet (74% din numarul total al UATB); exista in judet 135 monumente din lemn, dintre care 120 sunt biserici (nu trebuie omise monumentele care au fost stramutate, cum sunt Casa lui Mogos din satul Ceauru, sec. XIX - la Muzeul Satului Bucuresti si biserica din satul Talpasesti, com. Balesti, sec. XVIII la Mitropolia Olteniei din Craiova) Locuintele fortificate (cule) ale marilor boieri din satele judetului. Monumentele memoriale ale lui Tudor Vladimireascu de la Pades si Ecaterinei Teodoroiu la Targu Jiu. Sunt foarte putin cunoscute alte monumente asezarile dacice, castrele romane, bisericile de zid si cladirile civile din sec. XIX-XX. In teritoriul judetului, distributia monumentelor istorice este concentrata in municipiul Targu-Jiu, unde numarul si diversitatea acestora sunt semnificative (76 monumente listate reprezentand 16% din totalul judetului). Dintre aceste 14 sunt de categoria A -monumente istorice de valoare nationala: monumente de for public - Ansamblul monumental "Calea Eroilor" realizat de Constantin Brancusi, Coloana fara Sfarsit, Poarta Sarutului, Masa tacerii cu 12 scaune rotunde, Doua banci de piatra, 30 scaune patrate, Masa rotunda monumente de arhitectura - Ansamblul curtii lui Cornea Brailoiu, Casa lui Cornea Brailoiu, Biserica "Adormirea Maicii Domnului (1694), zid de incinta, grajduri, Prefectura Judetului Gorj, Biserica "Sf. Voievozi
Lista monumentelor istorice din municipiul Targu-Jiu cuprinde si un numar mare de monumente de categoria B, care au fost prezentate grupat in vederea ilustrarii varietatii lor, astfel: 2 monumente istorice categoria B I - situri arheologice - (Asezarea romana de la Targu Jiu, Asezarea medievala de la Targu Jiu) 43 monumente istorice categoria B II - monumente de arhitectura, dintre care: monumente, biserici, cladiri pentru locuit (case), cladiri publice (scoli, universitati, colegii, prefectura s.a.) 9 monumente istorice categoria B III - de for public - statui, fantani 8 monumente istorice categoria B IV - case memoriale, monumente funerare,
Dintre acestea, se remarca monumente istorice de arhitectura cum sunt: bisericile "Sf. Voievozi (1748-1764) "Sf. Nicolae , "Sf. Andrei (1810), "Sf. Apostoli (1937), Pagina (148)
"Nasterea Maicii Domnului (1839), Monumentul lui Tudor Vladimirescu (1898), Casele memoriale Iosif Keber, (1935-1940). In localitatile din judet se remarca predominanta monumentelor istorice din categoria B II monumente de arhitectura - si a celor arheologice. Localitati relativ importante detinatoare de elemente de patrimoniu construit sunt: Comuna Bengesti-Ciocadia - cu 2 situri arheologice din secolele XVI- XVIII, 27 de monumente de arhitectura (case, scoli, fantani, biserici) si 4 monumente funerare Comuna Tantareni- cu 22 monumente de arhitectura ( biserici, case) Comuna Scoarta - cu 15 monumente de arhitectura (biserici din lemn, case) si un monument funerar. Comuna Crasna - cu 17 monumente de arhitectura (biserici din lemn, chilii, Ansamblul schitului Crasna ) si un monument de for public. Comuna Balanesti cu situl arheologic Asezarea romana de la Glodeni din secolul II-III, 13 monumente de arhitectura (biserici din lemn, case) si Casa memoriala Ion Popescu Voitesti (1940)
Lista muzeelor, colectiilor si bibliotecilor istorice din judetul Gorj este prezentata in tabelul 2.4.2
Tabel 2.4.2 Muzeele, colectiile, bibliotecile istorice din judetul Gorj

Nr. crt. 1 Denumire UATB Mun. Targu-Jiu Elemente memoriale Muzeul de Arta Muzeu Judetean de Istorie Alexandru Stefulescu Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu Casa memoriala Iosif Keber Centrul de Arta si Cultura Constantin Brancusi Biblioteca Judeteana Christian Tell Biblioteca de Arta Iosif Keber Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Oras Bumbesti-Jiu Colectia muzicala a manastirii Lainici Muzeul Arhitecturii Popluare din Gorj Oras Targu-Carbunesti Muzeul Crucilor din Gorj Oras Tismana Colectia Muzeala a Manastirii Tismana Muzeul Costumului Popular Gorjenesc Comuna Albeni Muzeul Satesc Comuna Arcani Muzeul Satesc Comuna Baia de Fier Muzeul Pestera Muierii Muzeul Satesc Comuna Barbatesti Muzeul Satului Comuna Bumbesti- Muzeul Satesc Pitic Comuna Calnic Muzeul Satesc Comuna Crasna Muzeul Satesc Comuna Danciulesti Muzeul Satesc Comuna Hurezani Muzeul Satesc Pagina (149)
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20 21 22
Comuna Lelesti Comuna Musetesti Comuna Pestisani Comuna Polovragi Comuna Runcu Comuna Sacelu Comuna Turburea Comuna Turcinesti Comuna Vladimir
Muzeul Satesc Muzeul Satesc Casa-muzeu Constantin Brancusi Casa muzeala a Manastirii Polovragi Muzeul Pestera Polovragi Muzeul Maria Apostol Colectia Muzeala Sacelu Muzeul Satesc Muzeul Casa Cartianu Casa Memoriala Tudor Vladimirescu
Principalele elemente memoriale din judet muzeele, colectiile si casele memoriale sunt raspandite in intregul judet, cu concentrarea normala din mun. Targu Jiu. Se remarca faptul ca, din cele 34 elemente memoriale principale existente in judet, 13 sunt situate in orase (38% din total) si 21 sunt situate in sate (62% din total); aceasta particularitate demonstreaza ca arta populara si istoria locala sunt apreciate de locuitori si de oamenii de cultura. Pe teritoriul judetului Gorj sunt 14 asezaminte monahale, dintre care 9 manastiri si 5 schituri, prezentate in tabelul 2.4.3
Tabelul 2.4.3 Asezamintele monahale ortodoxe

Nr. Denumire UATB Crt. 1 Oras Bumbesti-Jiu 2 3 4 5 6 7 8 9 Oras Tismana Comuna Crasna Oras Targu Carbunesti Oras Turceni Comuna Borascu Comuna Lelesti Comuna Logresti Comuna Polovragi Denumire asezare monahala Manastirea Lainici Manastirea Visina Schitul Locurele Manastirea Tismana Schitul Cioclovina de Sus Schitul Cioclovina de Jos Manastirea Crasna Manastirea Icoana Manastirea Camaraseasca Manastirea Stramba -Jiu Manastirea Dealu Mare Schitul Dobrita Schitul Targul Logresti Manastirea Polovragi
2.5
2.5.1
Calitatea factorilor de mediu

Aer
2.5.1.1 Calitatea aerului
Calitatea aerului este influentata direct de cantitatile de poluanti emisi la nivelul judetului si se apreciaza pe de-o parte prin realizarea inventarului anual al emisiilor de poluanti in atmosfera, iar pe de alta parte prin masuratorile realizate prin reteaua de monitorizare existenta. Inventarul local al emisiilor de poluanti in atmosfera se realizeaza pe baza informatiilor furnizate de operatorii economici inventariati (nivelul productiei, utilaje, instalatii si vehicule utilizate si consumuri totale de carburanti/combustibili utilizati in anul Pagina (150)
precedent) si pe baza unor date statistice (numar de locuitori din judet, numarul si categoriile de autovehicule inmatriculate, etc.). La nivelul anului 2010, conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj, monitorizarea calitatii aerului s-a realizt prin intermediul a trei statii automate care au realizat masuratori continue, amplasate in municipiul Targu Jiu (statia GJ-1), pe Strada V. Alecsandri, nr. 2, in Rovinari (statia GJ-2), pe Strada Constructorilor, nr. 7 si respectiv, in Turceni (statia GJ-3). Cele 3 statii automate au fost amplasate conform criteriilor prevazute in Ordinul M.A.P.M. (OM) nr. 592/2002 sunt statii de tip industrial si fac parte din Reteaua Nationala de Monitorizare a Calitatii Aerului. Trebuie subliniat faptul ca Ordinul 592/2002 a fost abrogat de Legea nr. 2011 privind calitatea aerului inconjurator. Astfel, activitatile de monitorizare a calitatii aerului trebuiesc adaptate noilor prevederi legislative. Parametrii monitorizati sunt: SO2, NOx, NO, NO2, CO, O3, pulberi (PM10), dar si parametrii meteorologici relevanti: temperatura, precipitatii, directia si viteza vantului, umiditatea relativa, presiunea si radiatia solara. Avand in vedere ca datele prezentate sunt la nivelul anilor 2008, 2009 si 2010, valorile inregistrate se raporteaza la valorile limita impuse pentru protectia sanatatii umane si a ecosistemelor, prevazute in Ordinul 592/2002. Evolutia emisiilor de poluanti reprezentativi rezultata din inventarul local al emisiilor, conform Rapoartelor anuale privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anii 2008, 2009 si 2010, este prezentata mai jos, pentru fiecare poluant in parte.
Dioxidul de sulf (SO2)

Evolutia anuala a cantitatilor de SO2 emise 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 SO2
Fig. 2.5.1.1.1 Evolutie emisii anuale de dioxid de sulf

Analizand graficul de mai sus se remarca o crestere brusca in intervalul 2005 2006, urmata de o tendinta de reducere progresiva a emisiilor de SO2, incepand cu anul 2007. Aceasta scadere se datoreaza reducerii continutului de sulf din pacura, precum si reducerii consumului de pacura prin trecerea instalatiilor pe gaz metan.
Oxizii de azot (NOx) emisiile de oxizi de azot provin in general din industria energetica si industria de transformare, din traficul rutier si industria de prelucrare (fabricare a unor compusi ai azotului), dar si in urma proceselor biologice naturale.
Pagina (151)
Evolutia anuala a cantitatilor de NOx emise 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 NOx
Fig. 2.5.1.1.2 Evolutie emisii anuale de oxizi de azot

In figura de mai sus este redata evolutia emisiilor anuale de oxizi de azot, la nivelul judetului Gorj, in perioada 2000 2010. Cresterea emisiilor pana in anul 2006 se datoreaza in special cresterii numarului de autovehicule.
Amoniac (NH3)
cea mai importanta sursa de producere a amoniacului este reprezentata de agricultura, in principal de ramura zootehnica de tip intensiv dar si tratarea si depozitarea deseurilor. Emisiile de amoniac generate in judetul Gorj au inregistrat valoarea maxima in anul 2003, ulterior observandu-se o scadere progresiva.
Evolutia anuala a cantitatilor de NH3 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 NH3
Fig. 2.5.1.1.3 Evolutie emisii anuale de amoniac

Trebuie precizat faptul ca pentru perioada 2007 2009 nu au fost estimate emisiile pentru toate categoriile de surse.
Compusi organici volatili (COV) emisiile de compusi organici volatili nemetanici

(NMVOC) au inregistrat o scadere continua incepand cu anul 2006, rezultata in principal din reducerea activitatilor industriale, dar si de utilizare a solventilor, a celor de extractie si distributie a combustibililor fosili. In anul 2009 valoarea este mult mai scazuta ca urmare a faptului ca nu au fost estimate emisiile din toate categoriile de surse.
Pagina (152)
Evolutia anuala a cantitatilor de COV Nemetalici 25000 20000 15000 COV 10000 5000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Fig. 2.5.1.1.4 Evolutia emisiilor de NMVOC Metale grele emisiile de metale grele, sub forma de aerosoli se datoreaza in principal consumului de combustibili lichizi in centrale termice, industriei dar si transportului rutier. Variatia acestora a avut tendinte crescatoare sau descrescatoare in functie de variatia traficului si a emisiilor din industrie. Tabel 2.5.1.1.3 Emisiile de metale grele pentru anul 2010, pe grupe de surse
Grupa Nume grupa 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 Arderi in energetica tranformare si industrii de As (kg) Cd (kg) Hg (kg) Ni (kg)
Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de productie Extractia si distributia combustibililor fosili Utilizarea solventilor si a altor produse Transport rutier Alte surse mobile si utilaje Tratarea si depozitarea deseurilor Agricultura Alte surse 0,0912 0,6470 0,004 0,0041 0,0074 0,0550 0,0010 0,0138 0,0024 0,1925
TOTAL
0,0082
0,1536
0,0148
0,8419
Emisiile de Pb in atmosfera erau asociate, in cea mai mare parte, cu utilizarea benzinelor cu tetraetil de Pb pentru motoarele autovehiculelor. Reducerea continutului de Pb din benzine a determinat o scadere a emisiilor de Pb la scarea intregii Europe comparativ cu anii 1970.
Tabel 2.5.1.1.4 - Emisiile de plumb pentru perioada 2009 - 2010, pe grupe de surse
Grupa 01 Nume grupa Pb (kg) 2008 2009 44,639 2010 Nu au fost Pagina (153)
Halcrow Romania
Arderi in energetica si industrii de tranformare 58,08
2011
Grupa
Nume grupa
Pb (kg) 2008 2009 2010 estimate Nu au fost estimate 0,29 6,84 0,025 0,069 0,0246 0,7150
02 03 04 05 06 07 08 09 10 11
Instalatii de ardere neindustriale Arderi in industria de prelucrare Procese de productie Extractia si distributia combustibililor fosili Utilizarea solventilor si a altor produse 126 Transport rutier Alte surse mobile si utilaje Tratarea si depozitarea deseurilor Agricultura Alte surse 2,07 113
Nu au fost estimate
TOTAL
180,28
171,36
0,7397
Poluanti organici persistenti (POPs) emisiile de poluanti organici persistenti, provenite din agricultura, industrie (inclusiv energetica), transporturi si depozite de deseuri, nu au inregistrat variatii majore in perioada 2000-2010. Astfel, conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj la nivelul anului 2010, emisiile de acest tip sunt nesemnificative.
Conform estimarilor facute de APM Gorj, in anul 2010 cantitatile cele mai importante de POP au rezultat ca urmare a functionarii utilajelor si altor surse mobile. Toate incineratoarele de deseuri spitalicesti care au generat subproduse incluse in aceasta grupa, si-au sistat activitatea de incinerare.
Hidrocarburi poliaromatice (HAP) Conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj la nivelul anului 2010, ponderea emisiilor de HAP a fost relativ constanta in ultimii ani, ponderea emisiilor fiind reprezentata de procesele de combustie din sectorul rezidential, urmate de procesele de productie. Compusi bifenili policlorurati (PCB) - Principala sursa de hidrocarburi aromatice
policiclice, in cazul de fata, este reprezentata de uleiuri si unsori folosite de masini si utilaje. Sunt produse cu volatilitate foarte scazuta si influenta redusa asupra atmosferei. Masuratorile imisiilor realizate prin reteaua de monitorizare existenta ofera indicatii asupra calitatii aerului ambiental, respectiv aerul din spatiile deschise la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile materiale. Indicatorii monitorizati sunt: monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, azotati (NO, NO2, NOx), amoniacul, pulberi in suspensie, COV-BTEX. Evolutia concentratiilor medii anuale a indicatorilor monitorizati este prezentata in figura urmatoare.
Pagina (154)
Figura 2.5.1.1.5 Evolutia concentratiilor medii anuale pentru indicatori specifici monitorizati
a) Monitorizare prin reteaua manuala
0.02 mg/mc 0.015 0.01 0.005 0 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 2009 Tg. Jiu Rovinari Turceni
Evolutia concentratiilor medii anuale de SO2

0.04 0.03 0.02 0.01 0
mg/mc
T g. Jiu Rovinari T urceni
0.1 0.08 0.06 0.04 0.02 0

19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09
mg/mc
19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09
19 95
Evolutia concentratiilor medii anuale de NO2
T g. Jiu Rovinari T urceni
Evolutia concentratiei medii anuale a amoniacului

700 600 500 400 300 200 100 0
Tg. Jiu Rovinar i Turceni Mot r u ( Roiut a) Brsest i Mt sari Jil
t/kmp/an
19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09
Evolutia concentratiei medii anuale de pulberi sedimentabile
Pagina (155)
b) Monitorizare prin reteaua automata
30 ug/mc 20 10 0 GJ-1 GJ-2 GJ-3 Medii anuale SO2 sta ii autom ate, anul 2009
30 ug/mc 20 10 0 GJ-1 GJ-2 GJ-3 Medii anuale SO2 sta ii autom ate, anul 2009
60 ug/mc 40 20 0 GJ-1 GJ-2 Medii anuale PM10 Sta ii autom ate PM10 nefelom etric PM10 gravim etric VL anuala
Nota: La nivelul anului 2010, conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anul 2010 elaborat de APM Gorj, masuratorile s-au efectuat la statiile automate de monitorizare a calitatii aerului Analizand graficele evolutiilor diferitelor tipuri de emisii prezentate in figurile de mai sus, se pot concluziona urmatoarele: Dioxid de sulf (SO2) valorile inregistrate in urma masuratorilor s-au situat sub valorile limita impuse prin OM 592/2002 (valoarea limita zilnica impusa este de 125 g/m3 si valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane este de 350 g/m3). Dioxid de azot (NO2) - valorile obtinute in urma masuratorilor prin reteaua automata pentru determinarea calitatii aerului s-au incadrat sub valorile limita admise conform OM 592/2002: valoarea limita anuala este 40 g/m3, iar valoarea limita orara pentru protectia sanatatii este de 217 g/m3.
Pagina (156)
Amoniac (NH3) se remarca o tendinta descrescatoare a concentratiilor medii anuale incepand cu 2003 pana in 2010. In toata aceasta perioada se remarca faptul ca valorile obtinute in urma masuratorilor efectuate nu au inregistrat valori care sa depaseasca valoarea limita zilnica impusa conform STAS 12574/1987 (100 g/m3). Pulberi - concentratiile medii anuale de pulberi in suspensie rezultate din monitorizarea calitatii aerului nu au inregistrat depasiri ale valorii limita zilnice pentru protectia sanatatii umane (50 g/m3) in perioada 2003 2008. In anul 2009, frecventa depasirii valorii limita zilnice a fost de 37.3%, iar 77% depasesc pragul superior de evaluare (30 g/m3) fapt ce s-a datorat in principal trafiicului rutier si lucrarilor de modernizare a carosabilului in perioada de vara, cat si functionarii centralelor termice si a conditiilor meteorologice, in timpul iernii.. In anul 2010 s-au inregistrat depasiri ale valorii limita zilnice pentru sanatate la statiile GJ-1 si GJ-2, cat si depasiri ale valorii limita anuale pentru protectia sanatatii umane (40 g/m3) la statia GJ-2 Rovinari. Plumb valorile obtinute s-au situat sub valoarea limita admisa de catre OM 592/2002 (0,5 g/m3). Avand in vedere ca majoritatea poluantilor monitorizati au inregistrat in timp o diminuare a concentratiilor masurate, valorile obtinute incadrandu-se in limitele impuse de legislatia in vigoare, se remarca o o imbunatatire a calitatii aerului ambiental. Incepand cu anul 2011, avand in vedere schimbarile legislative din luna iunie, anume abrogarea OM 592/2002 prin Legea 104/15.06.2011 privind calitatea mediului inconjurator, valorile limita pentru indicatorii SO2, NOx, NO, NO2, pulberi (PM10), CO, si ozon (O3), Plumb se vor raporta la aceasta, si anume: Dioxid de sulf (SO2) valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane: 60% din valoarea limita pentru 24 h - 75 g/m3, pentru pragul superior de evaluare, respectiv 40% din valoarea limita pentru 24 ore - 50 g/m3, pentru pragul inferior de evaluare; Dioxid de azot (NO2) - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane este de 80% din valoarea limita-32 g/m3, pentru pragul superior de evaluare, respectiv 65% din nivelul critic-26 g/m3, pentru pragul inferior de evaluare; valoarea limita orara pentru protectia sanatatii este de 70% din valoarea limita-140 g/m3 pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50 din valoarea limita-100 g/m3, pentru pragul inferior de evaluare; Pulberi (PM10) - media zilnica impusa este de 70% din valoarea limita-35 g/m3, pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50% din valoarea limita-25 g/m3,pentru pragul inferior de evaluare, iar media anuala este de 70% din valoarea limita-28 g/m3,pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50%-20 g/m3, pentru pragul inferior de evaluare; Plumb valoarea limita anuala impusa reprezinta 70% din valoarea limita-0,35 g/m3 pentru pragul superior de evaluare, respectiv 50% din valoarea limita-0,25 g/m3, pentru pragul inferior de evaluare.
Trebuie mentionat faptul ca, in conformitate cu Ordinul MMGA nr. 349/2007 privind aprobarea incadrarii localitatilor din cadrul Regiunii 4 in liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania, in judetul Gorj exista localitati unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt mai mari decat valoarea limita plus marja de toleranta (Lista 1), si anume: Pagina (157)
pentru SO2 - Aninoasa, Arcani, Balesti, Balteni, Bolbosi, Borascu, Branesti, Calnic, Capreni, Catunele, Ciuperceni, Cruset, Danesti, Dragotesti, Dragutesti, Farcasesti, Glogova, Godinesti, Ionesti, Lelesti, Matasari, Motru, Negomir, Pades, Pestisani, Plopsoru, Rovinari, Runcu, Samarinesti, Saulesti, Slivilesti, Stoina, Tantareni, Targu Jiu, Telesti, Ticleni, Tismana, Turburea, Turceni, Urdari, Vagiulesti pentru oxizi de azot - Calnic, Farcasesti, Ionesti, Rovinari, Turceni pentru PM10 - Balesti, Calnic, Farcasele, Ionesti, Rovinari, Targu Jiu, Turceni
Localitatile in care nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanti sunt intre valoarea limita si valoarea limita plus marja de toleranta (Lista 2) sunt: pentru oxizi de azot - Branesti, Plopsoru pentru PM10 - Balteni, Bolbosi, Borascu, Branesti, Ciuperceni, Dragotesti, Dragutesti, Godinesti, Matasari, Motru, Negomir, Plopsoru, Slivilesti, Tantareni, Telesti, Urdari, Vagiulesti
Ozonul Un aspect aparte in ceea ce priveste influenta activitatilor antropice asupra factorului de mediu aer il constituie distrugerea ozonului stratosferic. Ozonul este un constituent natural al atmosferei, regasindu-se in proportie de circa 90% in stratosfera, la o altitudine intre 10 si 50 km, maxim pana la 20-35 km, constituind un invelis protector pentru planeta prin filtrarea radiatiilor solare ultraviolete nocive. Ozonul determina in mare masura structura termala, dinamica si compozitia chimica a stratosferei si troposferei, cu implicatii directe in conditionarea circulatiei atmosferice si a climei globale. Stratul de ozon stratosferic este definit de Conventia de la Viena ca fiind Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limita planetar. Distrugerea stratului de ozon stratosferic si aparitia gaurii in stratul de ozon a fost una din primele probleme de mediu luate in considerare la nivel mondial. Concentratia de ozon din stratosfera este influentata pe de o parte de o serie de procese chimice terestre, interne, cum ar fi distrugerea de catre halogeni, iar pe de alta parte de procese externe, de exemplu variatiile energiei solare (in special al radiatiei UV). Halogenii eliberati de la sol, in principal sub forma de clorofluorocarboni (CFCs), hidroclorofluorocarboni (HCFCs) si hidrocarburi cu brom, sunt convertiti in forme active (radicali liberi de halogeni) in stratosfera medie si superioara, unde reactioneaza cu ozonul, distrugandu-l. Prin Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon (ODS), adoptat in 1987, s-au stabilit limite privind consumul si productia de ODS, precum si termene pana la care substantele specificate in anexele acestuia trebuie eliminate din economie. Principalele substante care epuizeaza stratul de ozon reglementate de Protocolul de la Montreal (1987) si de Amendamentele la acesta (Londra - 1990, Copenhaga 1992, Montreal 1997, Beijing-1999) sunt: Freoni (CFC, clorfluorocarburi) - agenti frigorifici, solventi, aerosoli farmaceutici si cosmetici, agenti de expandare in tehnologia de producere a spumelor de izolare. Pagina (158)
Haloni (hidrocarburi total halogenate) spume utilizate in stingatoarele de incendii, agenti de racire. Solventi (tetraclorura de carbon si metil-cloroform 1,1,1 tricloretan) lichide de spalaredegresare in diverse domenii (curatatorii chimice, industria electronica, industria constructiilor de masini). HCFC (hidroclorfluorocarburi) si HBrFC (hidrobromfluorocarburi). Bromura de metil - fungicid in industria agricola, utilizat in dezinfectia solului in sere, dezinfectia spatiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfectie destinate transportului legumelor si fructelor proaspete, tratarea semintelor. In plus fata de acestea, prin Conventia de la Viena (1985) privind protectia stratului de ozon s-a considerat ca si urmatoarele substante au capacitatea de a modifica proprietatile fizice si chimice ale stratului de ozon: Monoxidul de carbon, cu rol major in fotochimia troposferica si cu rol secundar in cea stratosferica Bioxidul de carbon, care afecteaza ozonul stratosferic prin influentarea structurii termice a atmosferei Metanul, care afecteaza atat ozonul troposferic cat si pe cel stratosferic Protoxidul de azot, care este sursa primara a NOx stratosferic, care joaca un rol vital in controlul abundentei ozonului stratosferic Oxizii de azot (NOx), rezultati la nivelul solului din surse antropice (arderea combustibililor in scop industrial, casnic si in transporturi, dinamitarile in sectorul minier, activitatile militare), care au un rol direct, major, in procesele fotochimice troposferice, au un rol indirect in fotochimia stratosferei (sunt precursori ai reactiilor fotochimice ce determina distrugerea ozonului). Cei emisi la apropierea tropopauzei pot duce direct la o schimbare a ozonului troposferic si stratosferic superior. In atmosfera joasa (troposfera), in prezenta luminii solare, ozonul se formeaza, local, in medii urbane poluate, prin reactii fotochimice intre precursorii sai (hidrocarburi si oxizi de azot), in principal datorita emisiilor de gaze de esapament ale autovehiculelor. Aici ozonul este un poluant deosebit de toxic. Ozonul troposferic este influentat de asemenea, de schimbul stratosfera-troposfera. In troposfera, ozonul actioneaza ca un gaz cu efect de sera, incalzind suprafata solului, si actioneaza pentru a raci stratosfera, pe o intindere mica. Scaderea observata a ozonului stratosferic poate conduce la scaderea temperaturilor troposferice prin reducerea fluxului radiativ descendent. Distrugerea ozonului stratosferic este considerata a fi prima cauza a racirii stratosferei inferioare, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra climatului troposferei. La nivelul judetului Gorj, monitorizarea automata a ozonului s-a facut la statia automata de monitorizare a calitatii aerului din GJ-1 Tg. Jiu si GJ-2 Rovinari. Evolutia concentratiei medii anuale de ozon rezultata din masuratori este prezentata in figura urmatoare.
Pagina (159)
70 60 50 40 30 20 10 0 GJ-1 GJ-2 2008 2009 2010
Figura 2.5.1.1.6 Evolutia concentratiei medii anuale a ozonului

La nivelul anului 2009 s-au inregistrat valori mai mici cu 10-15% fata de anul 2008, iar in anul 2010 s-au inregistrat valori mai mici cu 15-20% mai mici fata de anul 2009, toate valorile incadrandu-se insa in limitele impuse de legislatia in vigoare, valoarea limita zilnica fiind de 120 g/m3. Variatia anuala indica valori mai crescute in perioada de vara, ca urmare a cresterii radiatiei solare si intensificarii reactiilor fotochimice care implica prezenta oxizilor de azot si a compusilor organici volatili. 2.5.1.2 Schimbari climatice Studiile stiintifice de impact au pus in evidenta modificarile produse de schimbarea climei asupra sistemelor naturale si au analizat masurile de adaptare pentru ca aceste modificari sa fie minime, astfel incat sa se asigure resursele de hrana si dezvoltarea pe termen lung a societatii si economiei. Masurile se refera la procedeele de diminuare a vulnerabilitatii ecosistemelor naturale la schimbarea climei, in timp ce masurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera, rezultate in urma activitatii umane. Protocolul de la Kyoto, care a intrat in vigoare in 16 februarie 2005, are ca principala realizare definirea unor constrangeri legale si cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) pentru fiecare tara industrializata. Cele mai des raportate gaze cu efect de sera prevazute in Protocolul de la Kyoto sunt dioxidul de carbon, metanul si protoxidul de azot. Emisiile de dioxid de carbon corespunzatoare activitatilor umane actuale se datoreaza 35% productiei si distributiei de energie (incluzand arderea combustibililor fosili carbune, gaz si petrol, cat si extragerea lor, rafinarea si transportul), 30% diferitelor tipuri de industrii, 20% transporturilor, 15% sectorului rezidential si altor activitati. Metanul ajunge in atmosfera in urma activitatilor de distributie a gazelor naturale si din descompunerea materiei organice in mediu lipsit de oxigen (in principal din fermentatia enterica a dejectiilor). Protoxidul de azot rezulta in principal din traficul greu si din producerea energiei. Evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul judetului Gorj este prezentata in figura urmatoare.
Pagina (160)
20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Emisii totale de gaze cu efect de sera
Figura 2.5.1.2.1.Emisiile totale de gaze cu efect de sera, calculate in CO2 echivalent

Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anul 2010
Pagina (161)
Figura 2.5.1.2.2.Evolutia emisiilor anuale de gaze cu efect de sera
18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 CO2 - mii tone
Emisiile anuale de dioxid de carbon

40 35 30 25 20 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
CH4 - mii tone
Emisii anuale de metan

2.5 2 1.5 1 0.5 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
N2O - mii tone
Emisii anuale de protoxid de azot N2O

Sursa: Raport anual privind starea factorilor de mediu din judetul Gorj in anul 2010
Se constata ca emisiile de gaze cu efect de sera au avut o tendinta crescatoare pana la nivelul anului 2003, ulterior se observa oscilatii usoare de la un an la altul, diferentele cantitatilor de emisii se datoreaza faptului ca unii agenti economici si-au schimbat Pagina (162)
domeniul de activitate, insa au aparut alte activitati si alti agenti economici. Incepand cu anul 2007, pana in anul 2010 se observa o scadere, datorata cel mai probabil scaderii numarului agentilor economici, cat si reducerilor din sistemul termoenergetic si faptului ca nu au mai fost luate in calcul arderile din sectorul casnic. In ceea ce priveste emisiile de gaze fluorurate, pe teritoriul judetului Gorj estimarea emisiilor de hidrofluorocarburi, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf (HFC, PFC, SF6) provenite din consumul si importul de HFC, PFC si SF6, pentru instalatiile de racire, echipamentele de aer conditionat si echipamentele electrice sunt urmatoarele:
Tabel 2.5.1.2.1 Evolutia cantitatilor de hidrofluorocarburi, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf

Anul 2008 2009 2010 HFC, PFC, SF6 (kg) 781 1209 Nu sunt date
Directiva 2003/87/CE, implementata prin HG 780/2006 privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de sera, reprezinta un instrument utilizat de UE in cadrul politicii referitoare la schimbarile climatice. Scopul schemei de comercializare a permiselor de gaze cu efect de sera reprezinta promovarea unui mecanism de reducere a gazelor cu efect de sera de catre diversi operatori economici cu activitati care genereaza astfel de emisii, astfel incat indeplinirea angajamentelor aflate sub Protocolul de la Kyoto sa fie mai putin costisitoare. Din punct de vedere al schemei de comercializare de certificate de gaze cu efect de sera, in judetul Gorj exista 6 societati ce intra sub incidenta HG 780/2006 C.E. Turceni, C.E. Rovinari, S.C. UATAA Motru, S.C. Simcor Var S.A., S.C. Macofil S.A., S.C. Petrom S.A., care au fost autorizate in vederea comercializarii de certificate de gaze cu efect de sera conform Planului National de Alocare. Aceste societati au obtinut autorizatie privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Numarul certificatelor de emisii este alocat prin Planul National de Alocare, si este urmatorul: un certificat de emisie de CO2 reprezinta o tona de dioxid de carbon. In vederea indeplinirii obiectivelor Uniunii Europene pentru anul 2020, respectiv dezvoltarea la scara industriala a tehnologiei CCS (Carbon Capture and Storage Captarea si Stocarea Carbonului), Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, sustinut de Global CCS Institute, Australia, propune proiectul guvernamental demonstrativ GETICA CCS. Proiectul este propus pentru Complexul Energetic Turceni Unitatea nr. 6 (cu o putere de 330 MW). Prin implementarea acestui proiect se urmareste captarea si stocarea geologica a dioxidului de carbon, in formatiuni acvifere saline de mare adancime (mai mult de 800 m) prin intermediul unei retele de transport cu o lungime de aproximativ 40 km, formata din conducte subterane. Stocarea va fi realizata pe o raza de maximum 50 km fata de Centrala Termoelectrica Turceni. Obiectivul principal in urma implementariii acestui proiect este reducerea cu cel putin 85% a cantitatii de CO2 de la centrala termoelectrica, respectiv 1,5 milioane tone/an de CO2 captat, transportat si stocat in siguranta. Implementarea proiectului GETICA CCS va avea impact asupra mediului, economiei, dar si asupra societatii. Pagina (163)
Impactul pozitiv asupra mediului va consta in reducerea efectelor schimbarilor climatice, in contributia la respectarea obiectivelor asumate, de catre Romania, de reducere a emisiilor de CO2 la nivel national, dar si in transpunerea legislatiei Uniunii Europene in ceea ce priveste pachetul Energie Schimbari climatice. Impactul economic se va extinde pe mai multe planuri, implementarea proiectului GETICA CCS asigurand: oportunitatea dezvoltarii de centrale termoelectrice - CTE noi cu impact neutru asupra climei i mentinerea in exploatare a CTE existente, retehnologizate, cu functionare pe combustibili fosili, inclusiv a minelor de carbune aferente; creterea securitatii geopolitice prin consumul carbunelui autohton versus dependenta de importul de gaze naturale; extinderea implementarii tehnologiei CCS la toti producatorii de energie electrica din zona (peste 4.000 MW) i alti poluatori industriali (metalurgie, chimie etc.); posibilitatea integrarii Romaniei in culoarul infrastructurii de transport CO european; potential de cretere a duratei de viata i a capacitatii de exploatare a rezervelor de titei i gaze naturale prin injectarea CO in zacamintele epuizate; un plus de stabilitate pentru alimentarea cu energie asigurat de CTE cu CCS in raport cu fluctuatia centralelor solare i eoliene.
Din punct de vedere social, impactul pozitiv cel mai important va fi reprezentat de crearea de noi locuri de munca pe tot parcursul dezvoltarii proiectului- proiectare, executie, constructii-montaj, exploatare i monitorizare a instalatiilor de captare, a retelei de transport i a zonei de stocare geologica a CO2. De asemenea, noile programe de instruire pentru autoritati dezvoltarea capacitatii i competentelor la nivel institutional, cele de invatamant pentru licee i universitati, dar si programele de instruire i formare pentru viitorii operatori ai instalatiilor de captare, a sistemului de conducte de transport i a instalatiilor de stocare a CO2, in vederea monitorizarii acestora vor constitui un atu important in dezvoltarea socio-economica a arealului pentru care este propus acest proiect. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj nu cuprinde informatii referitoare la proiectul GETICA CCS, insa impactul pe diferite planuri, de la social la mediu inconjurator va fi detaliat in studiul de fezabilitate aflat in curs de pregatire in vederea implementarii proiectului. * * * In vederea indeplinirii obiectivelor Uniunii Europene pentru anul 2020, respectiv dezvoltarea la scara industriala a tehnologiei CCS (Carbon Capture and Storage Captarea si Stocarea Carbonului), Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, sustinut de Global CCS Institute, Australia, propune proiectul guvernamental demonstrativ GETICA CCS. Proiectul este propus pentru Complexul Energetic Turceni Unitatea nr. 6 (cu o putere de 330 MW). Prin implementarea acestui proiect se urmareste captarea si stocarea geologica a dioxidului de carbon, in formatiuni acvifere saline de mare adancime (mai mult de 800 m) prin intermediul unei retele de transport cu o lungime de aproximativ 40 km, formata din Pagina (164)
conducte subterane. Stocarea va fi realizata pe o raza de maximum 50 km fata de Centrala Termoelectrica Turceni. Obiectivul principal in urma implementariii acestui proiect este reducerea cu cel putin 85% a cantitatii de CO2 de la centrala termoelectrica, respectiv 1,5 milioane tone/an de CO2 captat, transportat si stocat in siguranta. Implementarea proiectului GETICA CCS va avea impact asupra mediului, economiei, dar si asupra societatii. Impactul pozitiv asupra mediului va consta in reducerea efectelor schimbarilor climatice, in contributia la respectarea obiectivelor asumate, de catre Romania, de reducere a emisiilor de CO2 la nivel national, dar si in transpunerea legislatiei Uniunii Europene in ceea ce priveste pachetul Energie Schimbari climatice. Impactul economic se va extinde pe mai multe planuri, implementarea proiectului GETICA CCS asigurand: oportunitatea dezvoltarii de centrale termoelectrice - CTE noi cu impact neutru asupra climei i mentinerea in exploatare a CTE existente, retehnologizate, cu functionare pe combustibili fosili, inclusiv a minelor de carbune aferente; creterea securitatii geopolitice prin consumul carbunelui autohton versus dependenta de importul de gaze naturale; extinderea implementarii tehnologiei CCS la toti producatorii de energie electrica din zona (peste 4.000 MW) i alti poluatori industriali (metalurgie, chimie etc.); posibilitatea integrarii Romaniei in culoarul infrastructurii de transport CO european; potential de cretere a duratei de viata i a capacitatii de exploatare a rezervelor de titei i gaze naturale prin injectarea CO in zacamintele epuizate; un plus de stabilitate pentru alimentarea cu energie asigurat de CTE cu CCS in raport cu fluctuatia centralelor solare i eoliene.
Din punct de vedere social, impactul pozitiv cel mai important va fi reprezentat de crearea de noi locuri de munca pe tot parcursul dezvoltarii proiectului- proiectare, executie, constructii-montaj, exploatare i monitorizare a instalatiilor de captare, a retelei de transport i a zonei de stocare geologica a CO2. De asemenea, noile programe de instruire pentru autoritati dezvoltarea capacitatii i competentelor la nivel institutional, cele de invatamant pentru licee i universitati, dar si programele de instruire i formare pentru viitorii operatori ai instalatiilor de captare, a sistemului de conducte de transport i a instalatiilor de stocare a CO2, in vederea monitorizarii acestora vor constitui un atu important in dezvoltarea socio-economica a arealului pentru care este propus acest proiect. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj nu cuprinde informatii referitoare la proiectul GETICA CCS, insa impactul pe diferite planuri, de la social la mediu inconjurator va fi detaliat in studiul de fezabilitate aflat in curs de pregatire in vederea implementarii proiectului.
2.5.2
Ape de suprafata si subterane
Judetul Gorj este tributar in cea mai mare parte bazinului hidrografic al raului Jiu. Avand o suprafata totala a bazinului de peste 10 000 km2, raul Jiu colecteaza apele mai multor afluenti dintre care mentionam: Sadu, Tismana, Jilt, Motru, Gilort, Amaradia etc. Pagina (165)
Extremitatea Nord-Estica a judetului este strabatuta de cursul superior al Oltetului (suprafata bazin de 130 km2 si lungimea de 30 km, in judetul Gorj). Extremitatea Nord-Vestica a judetului este drenata de cursul superior al Cernei (in Gorj cu o suprafata de bazin de 230 km2 si o lungime de 24 km). Densitatea medie a retelei hidrografice din judet este de 0,5 km/km2 avand un debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km2 in zona montana inalta a muntilor Godeanu si Valcan si 2-3 l/sec/km2 in zona piemontana de sud. Lacurile naturale din judetul Gorj sunt reprezentate de lacurile glaciare din Muntii Parang. Cele mai mari lacuri, cu apa permanenta sunt: Galcescu (S = 3 ha si adancimea maxima = 9,3 m), Slaveiu ( S = 0,25 ha si adancimea maxima = 2,8 m) precum si Mija si Pasarea (S = 0,3 ha si adancimea maxima = 3 m). Lacurile de acumulare rezultate in urma amenajarilor hidroenergetice a cursurilor de apa din zona sunt reprezentate de: complexul hidrotehnic si energetic Cerna Motru Tismana, avand drept scop asigurarea apei industriale si potabile pentru consumatorii din bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. In cadrul complexului sunt incluse: lacul de acumulare Cerna (sau Valea lui Iovan) situat pe Raul Cerna, cu un volum util de 120 milioane m3 (inaltimea maxima a barajului fiind de 110,5 m); lacul Motru cu un volum util de 3 milioane m3 (inaltime maxima a barajului 49 m).
acumularea Vaja (volum util circa 2 milioane m3); acumularea Clocotis (volum util circa 5 milioane m3) pe raul Bistrita. In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a Raului Jiu, sectorul Valea Sadului Targu Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an. Acumularea Valea Sadului (in constructie) realizeaza un volum total de 306 milioane m3 si este proiectata pentru a satisface cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare). Acumularea Targu Jiu are un volum util de 1,330 milioane m3, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 milioane m3, in prezent are un volum util de numai 0,8 milioane m3, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul carbonifer Valea Jiului. Pentru apararea impotriva inundatiilor a exploatarilor de carbune din zona Rovinari (lacul Ceauru) s-a construit in amonte un baraj de 15 m inaltime care poate acumula un volum de 100 milioane m3 in timpul viiturilor deosebite. Acest subiect a fost abordat pe larg si in cadrul Capitolului 2.3.6.1. 2.5.2.1 Resursele de apa In general, principala resursa de apa a Romaniei o constituie raurile interioare, situatie valabila si pentru judetul Gorj. Caracteristic pentru aceasta categorie de resurse este variabilitatea foarte mare in spatiu si timp. Debitul mediu specific variaza intre 1 l/s si km2 in zonele joase, si 40 l/s si km2 in zonele inalte. Primavara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.
Tabel 2.5.2.1.1 Debitele medii ale principalelor cursuri de apa in judetul Gorj
Pagina (166)
Postul hidrometri c Raul Bumbesti Vadeni Pesteana Filiasi Isalnita Podari Stolojani Novaci Turburea Apa Neagra Fata Motrului
Jiu
Jales Gilor t
Precipitat ii [mm] 970 990 980 908 860 830 1100 1280 861 1200 800
Scurgere a de suprafat a [mm] 506 548 484 397 309 295 1061 878 322 691 264
Evapotranspirat ia [mm] 464 452 496 511 551 535 402 539 509 536
Scurgere a subteran a [mm] 147 160 159 128 98 93 255 95 200 74
Debitu l mediu [m3/s] 22 25.5 47 66.1 76 86.8 4.44 3.64 11.7 6.73 14.3
Motr u
Conform datelor pentru anul 2010 situatia resurselor de apa pentru judetul Gorj sunt prezentate in tabelul nr. 2.5.2.1.2
Tabel 2.5.2.1.2 Resursele de apa potentiale si tehnic utililizabile pentru anul 2010
Judetul Gorj Resursa de suprafata (mii mc) Teoretica 2 047 000 Utilizabila 507 946,685 Resursa din subteran (mii mc) Teoretica 545 000 Utilizabila 17 988,069
Conform Balantei Apei pe anul 2010, volumele de apa captate in judetul Gorj in Bazinul Hidrografic Jiu sunt redate in Tabelul 2.5.2.1.3 defalcat, in functie de destinatie.
Tabel 2.5.2.1.3 Volumele de apa captate, in functie de destinatie, in judetul Gorj - 2009
Nr. Destinatia crt. 1 2 3 1 5 8 Unitati industriale Unitati de gospodarire comunala Agricultura Unitati industriale Volume realizate (mii mc) 496 532,245 6 558,14 4 856,3 507 946,685 10 268,894
SURSA DE SUPRAFATA
Unitati de gospodarie comunala (pt. 7 461,863 populatie...) Agricultura realizat: DIN SURSE 257,312 17 988,069 525 934,754 Pagina (167)
SURSA DIN SUBTERAN VOLUM total DIRECTE
2011
Halcrow Romania
2.5.2.2
Calitatea apelor
Calitatea apelor din Romania este urmarita conform structurii i principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (S.M.I.A.R.), restructurat in conformitate cu cerintele Directivelor Europene. Sistemul national de monitorizare al apelor cuprinde doua tipuri de monitoring, conform cerintelor prevazute in Legea Apelor nr. 107/1996, modificata i completata de Legea 310/2004, care transpune prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE in domeniul apei i celelalte Directive UE. Astfel se realizeaza un monitoring de supraveghere avand rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apa din cadrul bazinelor hidrografice i un monitoring operational (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apa ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de protectie a apelor. a) Starea raurilor interioare Caracterizarea calitatii apei, pe bazine hidrografice si la nivel national, reprezinta evaluarea globala a rezultatelor analitice obtinute periodic, in campanii expeditionare. Sectiunile de monitorizare si cursurile de apa sunt incadrate pe categorii de calitate, in conformitate cu actele normative in vigoare. Judetul Gorj este tributar, in cea mai mare parte, bazinului hidrografic al raului Jiu. Avand o suprafata totala a bazinului de peste 10 000 km2, raul Jiu colecteaza apele mai multor afluenti dintre care mentionam: Sadu, Tismana, Jilt, Motru, Gilort, Amaradia etc. In anul 2010, pentru corpurile de apa din BH Jiu, caracterizarea starii globale a evidentiat faptul ca din 200 de corpuri de apa, 180 corpuri de apa (163 rauri, 8 lacuri naturale, 8 lacuri de acumulare si 1 lac artificial), ceea ce reprezinta 90% din total, au prezentat o stare foarte buna si bune, restul de 20 de corpuri de apa (11 rauri, 6 lacuri naturale si 3 lacuri de acumulare) nu au atins starea buna (Sursa: Raportul anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010). In ceea ce priveste calitatea raurilor din bazinul hidrografic Jiu, aceasta a fost monitorizata in sectiuni situate pe Raul Jiu si afluenti prezentati in capitolele anterioare, amonte si aval de principalii agenti economici si in zona statiilor de epurare care deverseaza ape uzate in emisar. Astfel, conform Raportului anual privind calitatea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, elaborat de APM Gorj, raurile din bazinul hidrografic Jiu se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate: raul Jiu, pe traseul Bumbesti Jiu Turceni, in zona UM Sadu, raul Gilort, amonte si aval de statia de epurare Targu Carbunesti, raul Susita la Targu Jiu, raul Jales la Cornesti, raul Motru la Apa Neagra, raul Sohodol amonte priza Runcu, paraul Calului, amonte si aval de depozitul de deseuri, raul Tismana, aval de acumulare. Exceptia o constituie raul Jiu, care se incadreaza in clasa a II-a de calitate in zona de monitorizare amonte si aval de Complexul Energetic Turceni, paraul Jilt, care pe sectiunea de control amonte si aval de unitatile miniere s-a incadrat in clasa a II-a, respectiv a III-a de calitate, raul Motru, amonte si aval de statia de apurare Motru s-a incadrat in clasa a II-a de calitate, raul Amaradia, in ambele sectiuni de control, anume in zona Stoiana respectiv Hurezani, s-a incadrat in clasa a III-a de calitate. raul Calnic, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, raul Jilt, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Pagina (168)
Gilort (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate si raul Susita, care pe sectiunea de control amonte de confluenta cu raul Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate. O situatie mai grava se inregistreaza in cazul raului Cioiana, care pe sectiunea de control aval confluenta cu raurile Cioienita si Bratuia, se incadreaza in clasa a IV-a de calitate; in aceeasi clasa sunt incluse si paraul Cioienita, amonte de de confluenta cu raul Cioiana, paraul Bratuia, amonte de confluenta cu raul Cioiana si paraul Amarazuia, amonte de confluenta cu raul Amaradia. Deteriorarea calitatii apei acestor tronsoane de rauri este rezultatul pierderilor accidentale de ape uzate de la exploatarile petroliere si/sau miniere din zona. Incadrarea tronsoanelor in clase de calitate s-a facut conform OM nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Indicatori biologici in bazinul hidrografic Jiu Fitoplanctonul In Tabelul nr. 2.5.2.2.2. este prezentata lungimea tronsoanelor de rauri, in raport cu calitatea inregistrata in functie de fitoplancton.
Tabel 2.5.2.2.2.- Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de

fitoplancton Nr. crt. 0 1 Jiu Raul 1 Balteni Am. Confl. Sadu-Av. acumulare Tg. Jiu Av. acumulare Tg. JiuBalteni Confl. Jiu Sadu Izvor-Am. Confl. Jiu Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu Confl. Jiu Susita Izvor-Am. Vaidei Am. Vaidei-Confl. Jiu Jales (Sohodol) Confl. Bistrita Izvor-Am. Runcu priza Tronson 2 Lungime (km) 3 56 I 4 35 Clase de calitate II 5 III 6 IV 7 V 8 -
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
21 35 22 21,5 0,5 37 12 25 42 30
35 37 12 25 -
Pagina (169)
Nr. crt. 12 13 14 15 16
Raul
Tronson Am. priza-Confl. Confl. Jiu
Lungime (km) 12 42 34 8 7 Confl. 7 45 15 30 42 34 8 45 15 30 I
Clase de calitate II III IV V -
Tismana
Izvor-Calnic Calnic-Confl. Jiu Confl. Tismana
Tismanita 17 18 19 20 Bistrita
Izvor-Am. Tismana Confl. Tismana Izvor-Av. Vaja
acumulare
Av. acumulare VajaConfl. Tismana
21
Confl. Jiu
116
22
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
Gilort
Izvor - Am. Novaci Am. Novaci-Bengesti Bengesti-Turburea Turburea-Confl. Jiu Confl. Gilort
14 26 54 22 32
22 32 16 16 25 24 1 53
Galbenu
Izvor-Am. Fier
Baia
de
16 16 25 24 1 53
Am. Baia de FierConfl. Gilort Confl. Gilort Calnic Izvor-Albeni Albeni-Confl. Gilort Blahnita Confl. Gilort
Pagina (170)
Nr. crt. 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 Jilt
Raul
Tronson Izvor-Tg. Carbunesti Tg. Carbunesti-Confl. Gilort Confl. Jiu
Lungime (km) 52,5 0,5 41 4 37 18 17 1 26 25 1 49 48 1 24 2 22 I 52, 5 0,5 4 4 18 17 1 26 25 1 48 48 2 2 -
Clase de calitate II 1 1 22 22 III 37 37 IV V -
Amaradia Gorjului
Izvor-Am. Stancesti Am. Jiu Stancesti-Confl.
Confl. Jiu Zlasti Izvor-Dragutesti Dragutesti-Confl. Jiu Confl. Jiu Cioiana Izvor-Am. Confl. Jiu Am. Confl. Jiu-Confl. Jiu Confl. Jiu Izvor-Turceni Turceni-Confl. Jiu Confl. Jiu Susita Izvor-Am. Carceni Am. Jiu Carceni-Confl.
Macrozoobentos In Tabelul nr. 2.5.2.2.3. este prezentata lungimea tronsoanelor de rauri, in raport cu calitatea inregistrata in functie de macrozoobentos.
Tabel nr. 2.5.2.2.3 - Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de
macrozoobentos Nr. crt. Raul Tronson Lungime (km) I Clase de calitate II III IV V
Pagina (171)
Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Sadu Jiu 1
Raul 2
Tronson
Lungime (km) I 3 56 21 35 22 21,5 0,5 37 12 25 42 priza 30 12 42 34 8 7 Confl. 7 45 15 30 116 4 56 21 35 22 21, 5 0,5 37 12 25 42 30 12 42 34 8 7 7 45 15 30 90
Clase de calitate II 5 III 6 IV 7 V 8 -
Balteni Am. Confl. Sadu-Av. acumulare Tg. Jiu Av. acumulare Tg. Jiu -Balteni Confl. Jiu Izvor-Am. Confl. Jiu Am. Confl Jiu-Confl. Jiu Confl. Jiu Susita Izvor-Am. Vaidei Am. Vaidei Confl. Jiu Confl. Bistrita Jales (Sohodol) Izvor-Am. Runcu Am. priza-Confl. Confl. Jiu Tismana Izvor-Calnic Calnic-Confl. Jiu Confl. Tismana Tismanita Izvor-Am. Tismana Confl. Tismana Bistrita Izvor-Av. Vaja acumulare
17 18 19 20 21 Gilort
Av. acumulare VajaConfl. Tismana Confl. Jiu
Pagina (172)
Nr. crt. 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Jilt
Raul
Tronson
Lungime (km) I 14 26 54 22 32 14 54 22 32 16 16 25 24 1 53 52, 5 0,5 4 4 18 17 1 26 25 1 48 48
Clase de calitate II 1 III 37 37 IV V -
Izvor-Am.Novaci Am. Novaci-Bengesti Bengesti-Turburea Turburea-Confl. Jiu Confl. Gilort Galbenu Izvor-Am. Fier Baia de
16 16 25 24 1 53 52,5 0,5 41 4 37 18 17 1 26 25 1 49 48
Am. Baia de FierConfl. Gilort Confl. Gilort Calnic Izvor-Albeni Albeni-Confl. Gilort Confl. Gilort Blahnita Izvor-Tg. Carbunesti Tg. Carbunesti - Confl Gilort Confl Jiu Amaradia Gorjului Izvor - Am. Stancesti Am. Stancesti - Confl Jiu Confl Jiu Zlasti Izvor - Dragutesti Dragutesti - Confl Jiu Confl Jiu Cioiana Izvor-Am. Confl Jiu Am. Confl Jiu-Confl Jiu Confl Jiu Izvor - Turceni
Pagina (173)
2011
Halcrow Romania
Nr. crt. 46 47 48 49 Microfitobentos
Raul
Tronson Turceni - Confl Jiu Confl Jiu
Lungime (km) I 1 24 2 22 2 2 -
Clase de calitate II 1 22 22 III IV V -
Susita
Izvor-Am. Carceni Am. Carceni-Confl Jiu
In Tabelul nr. 2.5.2.2.4 este prezentata lungimea tronsoanelor de rauri, in raport cu calitatea inregistrata in functie de microfitobentos.
Tabel nr. 2.5.2.2.4. - Lungimea tronsoanelor de rauri in raport cu calitatea inregistrata in functie de
microfitobentos Nr. crt. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Tismana Susita Sadu Jiu Raul 1 Tronson 2 Balteni Lungime (km) 3 56 Clase de calitate I 4 21 21 22 21, 5 0,5 37 12 25 42 30 12 II 5 III 6 IV 7 V 8 -
Am. Confl. Sadu-Av. 21 acumulare Tg. Jiu Av. acumulare Tg. Jiu 35 -Balteni Confl Jiu Izvor-Am. Confl Jiu 22 21,5
Am. Confl Jiu - Confl 0,5 Jiu Confl Jiu Izvor-Am. Vaidei Am. Vaidei - Confl Jiu Jales (Sohodol) Confl Bistrita 37 12 25 42
Izvor-Am.priza Runcu 30 Am. priza - Confl Confl Jiu 12 42
Pagina (174)
Nr. crt. 14 15 16 17 18
Raul
Tronson
Lungime (km) 34 8 7 7 45 15
Clase de calitate I 7 7 45 15 30 II III IV V -
Izvor - Calnic Calnic - Confl Jiu Tismanita Confl Tismana Izvor-Am.Confl Tismana Confl Tismana Bistrita Izvor-Av. Vaja acumulare
19 20
Av. Ac. Vaja - Confl 30 Tismana
21 Gilort
Confl Jiu
116
68
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 Blahnita Calnic Galbenu
Izvor - Am.Novaci
14
14 54 25 24 1 -
Am. Novaci - Bengesti 26 Bengesti - Turburea Turburea - Confl Jiu Confl Gilort Izvor-Am. Fier Baia de 54 22 32 16
Am. Baia de Fier 16 Confl Gilort Confl Gilort Izvor-Albeni Albeni - Confl Gilort Confl Gilort Izvor-Tg. Carbunesti 25 24 1 53 52,5
Tg. Carbunesti - Confl 0,5 Gilort
Pagina (175)
Nr. crt. 35 36 37 38 39 40 41
Raul Amaradia Gorjului
Tronson
Lungime (km) 41 4
Clase de calitate I 18 17 1 II III IV V -
Confl Jiu Izvor - Am. Stancesti
Am. Stancesti - Confl 37 Jiu Confl Jiu Zlasti Izvor - Dragutesti Dragutesti - Confl Jiu Cioiana Confl Jiu 18 17 1 26
42 43 44 45 46 47 48 49 Susita Jilt
Izvor-Am. Confl Jiu
25
Am. Confl Jiu-Confl 1 Jiu Confl Jiu Izvor - Turceni Turceni - Confl Jiu Confl Jiu Izvor-Am. Carceni Am. Carceni-Confl Jiu 49 48 1 24 2 22
Dupa cum se observa din tabelele de mai sus, din punct de vedere al indicatorilor biologici, raurile din bazinul Jiului se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate exceptand raul Amaradia care pe intreg tronsonul de la Stancesti si pana la confluenta cu Jiul se incadreaza in clasa a III-a de calitate. In cazul raului Jilt, pe sectiunea de control confluenta Jiu (1 km) si Susita pe tronsonul Carceni-confluenta Jiu, apa acestor rauri se incadreaza in clasa a II-a de calitate. b) Starea lacurilor Calitatea apei din lacuri a fost monitorizata prin recoltari de probe cu o anumita frecventa, determinata de importanta acumularii si in functie de regimul termic si pluviometric inregistrat. Principiul general de incadrare a starii ecologice a fost pe pentru cele cinci grupe de indicatori regimul de oxigen, nutrienti, mineralizare, poluanti toxici specifici de origine naturala si alti indicatori chimici relevanti, prin evaluarea ponderata a efectului tuturor indicatorilor, pe baza mediei aritmetice. Pagina (176)
Acumularea Vadeni-Targu Jiu Caracterizarea fizico-chimica a acumularii Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectiunile intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa I de calitate conform OM nr. 161/2006. Caracterizarea biologica din punctul de vedere al fitoplanctonului Lacul Vadeni - Targu Jiu (ROLA10) este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie. Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Vadeni - Targu Jiu este un lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele doua sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza: mijloc lac(CBSD): BFP = 2,49 mg/l; baraj: BFP = 2,58 mg/l. Densitatea fitoplanctonica in sectiunea mijloc lac are valori medii anuale de 801 250 ex/l iar baraj 821 250 ex/l. Caracterizarea biologica din punctul de vedere al microfitobentosului Pe lacul de acumulare Vadeni-Targu Jiu, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de microfitobentos in lunile iunie si septembrie. Perifitonul cu o densitate medie anuala de 1 087 500 exp/mp si un index saprob 1,88 in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta si Chlorophyta. Acumularea Turceni Caracterizarea fizico-chimica a acumularii Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectiunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa I de calitate conform OM nr. 161/2006. Caracterizarea biologica din punctul de vedere al fitoplanctonului Pe lacul de acumulare Turceni (ROLA02), in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie. Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Turceni este un lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele doua sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza: mijloc lac: BFP = 2,45 mg/l; baraj: BFP = 2,42 mg/l. Densitatea fitoplanctonica in sectiunea mijloc lac are valori medii anuale de 755 000 ex/l iar baraj 735 000 ex/l. Caracterizarea biologica din punctul de vedere al microfitobentosului Pe lacul de acumulare Turceni, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de microfitobentos in lunile iunie si septembrie. Perifitonul cu o densitate medie anuala de 885 000 exp/m2 si un index saprob 1,85 in sectiunea baraj, are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta si Chlorophyta. Monitorizarea ihtiofaunei Pagina (177)
Lacul de acumulare Turceni (ROLA02) este situat in zona de campie, cu adancime mica, geologie silicioasa si suprafata de 1,5 km2. Campania de pescuit a avut loc in luna iulie folosindu-se doar agregatul electric pe o suprafata de 1200 m2 pe langa maluri. Valorile principalilor indicatori monitorizati in aceasta sectiune sunt urmatoarele: pH = 8,03; oxigen dizolvat = 7,0 mg/l; Ptot = 0,042 mg/l; CBO5 = 3 mg/O2/l; NO2 = 0,033 mg/l; NH4 = 0,045 mg/l; Incadrand aceasta sectiune in categoria apelor ciprinicole conform HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole, modificata si completata de HG nr. 563/26.04.2006. Temperatura apei in timpul zilei de pescuit a atins o valoare de 26 C. Au fost capturate 12 specii de pesti din care amintim doar cateva: Barbus barbus (mreana), Carassius auratus (caras), Gobio albipinnatus (porcusor de ses), Scardinius erythrophthalmus (rosioara), Rhodeus sericeus (boarta), Esox lucius (stiuca), Alburnus alburnus (oblate), Pseudorasbora parva (murgoi baltat), Rutilus carpathorossicus (babusca) si specia dominanta Carassius auratus (caras). Astfel, efortul de pescuit calculat (CPUE) a avut valoarea de 463 g/100 m2, iar lacul poate fi incadrat in zona scobarului facand trecerea spre zona mrenei conform clasificarii facuta de prof. dr. acad. Petre Banarescu. Acumularea Tismana aval Caracterizarea fizico-chimica a acumularii Conform analizelor fizico-chimice efectuate in sectunile Intrare lac, mijloc lac si baraj, apa lacului se incadreaza in clasa I de calitate conform OM nr. 161/2006. Caracterizarea biologica din punctul de vedere al fitoplanctonului Lacul Tismana Aval (ROLA08) este un lac de acumulare avand stabilita sectiunea Mijloc Lac ca fiind CBSD. Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate prelevari de probe biologice in lunile martie, iunie, septembrie si noiembrie. Din punct de vedere al gradului de eutrofizare, acumularea Tismana - Aval este un lac oligotrof, cu valori medii anuale ale biomasei fitoplanctonice pentru cele 3 sectiuni ale sale, dupa cum urmeaza: coada lac: BFP = 1,74 mg/l; mijloc lac (CBSD): BFP = 1,47 mg/l; baraj : BFP = 1,86 mg/l. Densitatea fitoplanctonica in sectiunea coada lac are valori medii anuale de 887 500 ex/l, iar mijloc lac 803 750 ex/l si baraj 892 500 ex/l. Fitoplanctonul are ca reprezentanti specii de Bacillariophyta, Chlorophyta si Rodophyta. Caracterizarea biologica din punctul de vedere al microfitobentosului Pe acest lac, in cursul anului 2009, au fost efectuate doua prelevari de microfitobentos in lunile iunie si septembrie. Pagina (178)
Macrofitobentosul cu o densitate medie anuala de 947 500 exp/m2 si un index saprob 1,54 in sectiunea baraj, avand ca reprezentanti specii ca Bacillariophyta, Clorophyta si Cyanophyta. c) Starea apelor subterane Evidenta resurselor de ape subterane la nivelul unitatilor teritoriale de gospodarirea apelor a fost impusa de necesitatea realizarii gestiunii acestora, de gospodarirea lor integrata cu a celor de suprafata, precum si de adoptarea unei politici de alocare preferentiala. Apele freatice sunt acumulate mai ales in depozitele de terasa si piemontane, sunt ape de buna calitate si asigura in cea mai mare parte alimentarea gospodariilor din mediul rural prin fantanile existente. Apele freatice cu alimentare dominant pluviala in perioade de seceta prelungita se epuizeaza astfel ca pentru multe localitati se impune cautarea apelor de adancime sau a celor din reteaua hidrografica. Pe suprafete intinse din lunca Jiului, din bazinul raului Jilt sau din bazinul superior al Amaradiei (zona Seciuri), exploatarea lignitului prin cariere sau subteran a produs mari perturbari in reteaua apelor freatice si chiar de adancime. Haldele de steril sau depozitele de cenusa de la termocentrale au creat presiuni asupra straturilor freatice existente sau au generat infiltratii suplimentare in freatic asa cum este in zona Turceni. In prezent in judetul Gorj sunt aproximativ 47163 de fantani in gospodari personale si in reteaua stradala. Cea mai mare parte a acestor fantani in perioadele de seceta seaca, refacandu-si resursele in perioadele cu ploaie. Apele de adancime sunt cantonate mai ales in depozitele miocene din lunca Jiului si in depresiunea Campu Mare Tg-Jiu. Debitele cele mai importante si conditiile mai bune de exploatat pentru apele subterane de adancine se intalnesc in lungul principalelor vai si in zonele depresionare. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, evaluarea starii chimice a corpurilor de apa de pe teritoriul judetului Gorj, s-a realizat in anul 2010 prin prelevare de probe de apa din forajele de monitorizare, de mica sau mare adancime, dar si de la izvoarele aferente corpurilor de apa. In cadrul investigatiilor au fost analizati diversi indicatori chimic, relevanti pentru determinarea starii chimice a apei, dintre care: NH4+, NO2-, Cl-, SO42-, pH, Fe, Mn. In urma compararii rezultatelor obtinute cu valorile limita impuse prin Ordinul 137/2009 s-a constat faptul ca nici un indicator nu a depasit valorile prag impuse de aceasta, la nici unul din punctele de monitorizare, corpurile de apa aflandu-se in stare chimica buna. De asemenea, APM Gorj a supravegheat trimestrial calitatea apei din panza freatica, respectiv fantani, in urma carora s-au inregistrat: depasiri ale indicatorului de calitate sulfati in pentru probele analizate in zona orasului Turceni si pentru probele analizate in zona orasului Motru, in forajele ce apartin SC UATAA SA depasiri ale indicatorului de calitate cloruri, pentru probele prelevate din zona localitatilor Cruset, Capreni si Ticleni;
Rezultatele obtinute au fost comparate cu valorile limita impuse prin Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile., modificata si completata prin Legea 311/2004.. Fata de anii anteriori, respectiv 2008 si 2009, calitatea apelor subterane s-a mentinut in aceeasi parametrii, neinregistrandu-se depasiri pentru indicatorii de calitate analizati. Pagina (179)
d) Apa potabila Normele care reglementeaza cerintele de calitate pe care apele utilizate sau destinate potabilizarii dupa o tratare corespuzatoare sunt prevazutre in NTPA 013 aprobate prin HG 100/2002. Functie de sursa, avem ape potabile preluate/captate din apele de suprafata si din subteran. Sunt considerate ape potabile toate apele de suprafata din care se capteaza apa pentru consumul uman si care se transporta prin retele de distribuaie pentru uz public. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, DSP Gorj a monitorizat in cursul anului 2010, 9 instalatii de apa potabila urbane si 31 rurale. In urma analizelor efectuate, se poate spune ca apa livrata in sistemul de alimentare cu apa, corespunde standardului de potabilitate pentru majoritatea parametrilor analizati, atat din punct de vedere chimic, cat si microbiologic (valorile indicatorilor masurati au fost in limitele prevazute de legislatia in vigoare. In tabelul de mai jos sunt prezentate sursele de apa de suprafata folosite in scop potabil din bazinul hidrografic al Jiului.
Tabel 2.5.2.2.5 Surse de apa de suprafata folosite in scop potabil (captari de apa) din judetul Gorj 2010
Nr. crt. Nume sectiune de prelevare Instalatii de captare Consiliul local Crasna 1 Priza tiroleza cu deznisipator Consiliul local Crasna 2 Priza tiroleza cu deznisipator Consiliul local Musetesti 3 Priza tiroleza cu deznisipator Consiliul local Musetesti 4 Priza tiroleza cu deznisipator Consiliul local Schela 5 Camera din captare din Paraul Harabor beton Consiliul local Schela 6 Priza tiroleza cu deznisipator Consiliul local Stanesti Priza de mal S.C.APAREGIO Gorj S.A.. 8 CED Tg-Jiu Priza tiroleza cu prag Paraul Susita 14120,55 117190 A2 Paraul Vajoaia Sambotin 63,53 2530 91,37 0 3160 A1 A1 Nu este cazul Nu este cazul A1 Paraul Prislop 131,51 Paraul Sadisor 131,51 2900 A1 Nu este cazul Nu este cazul A1 Paraul Aninis 115,07 6556 Paraul Sunatoarea 82,19 A1 Nu este cazul A1 Debit mediu Categoria de prelevat in anul Populatia Indicatori calitate Sursa de apa 2009 depasiti deservita conform HG100/ 2002 m3/zi Nu este cazul
Nu este cazul
Paraul Susita
Nu este cazul
Pagina (180)
Nr. crt.
Nume sectiune de prelevare Instalatii de captare de fund
Debit mediu Categoria de prelevat in anul Populatia Indicatori calitate Sursa de apa 2009 deservita conform depasiti HG100/ 2002 m3/zi
S.C.APAREGIO Gorj S.A.. 9 CED Bumbesti -Jiu Ac. cu baraj punct Rastoci S.C. Stanjenelul SRL Tismana 10 Racord in punctual cioclovina, la ad. De apa Clocotis -Tismana Comuna Pades 11 Priza de apa la golire de fund a acumularii Valea Mare Comuna Pades 12 Priza de mal-amplasata pe paraul Motru Sec Consiliul local Runcu 13 Priza tiroleza Pe malul drept al par. Balta S.C. Util Bonus SRL 14 Camera din captare de beton Acumulare Clocotis, aferenta raului Bistrita
Paraul Sadu
1364,55
13793
A1
Nu este cazul
Acumulare ClocotisAductiu ne Clocotis Tismana 230,14 9860 A1 Nu este cazul
Acumulare Valea Mare
98,63 6270
A1
Nu este cazul
Paraul Motru Sec
32,88
A1
Nu este cazul
Paraul Balta
100,27
6900
A1
Nu este cazul
Acumularea Clocotis
263.01
3100
A1
Nu este cazul
Sursa: AN Apele Romane ABA Jiu Craiova e) Apele uzate Deversarea apelor uzate insuficient epurate sau neepurate, este una din principalele cauze ale poluarii si degradarii apelor de suprafata. Prin urmare, principala masura practica de protectie a calitatii apelor de suprafata, o reprezinta epurarea apelor uzate, ceea ce presupune colectarea acestora prin sisteme de canalizare, epurarea in statii de epurare urmata de evacuarea in emisar. Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate in anul 2010, a relevat un volum total de 523,002 milioane m3, din care: 220,613 milioane m3 nu necesita epurare 302,389 milioane m3 necesita epurare, din care: - 1,139 milioane m3 nu se epureaza Pagina (181)
- 301,25 milioane m3 se epureaza, din care: - 1,365 milioane m3 sunt insuficient epurate - 299,885 milioane m3 sunt epurate corespunzator. Din cele de mai sus, problema majora este reprezentata de apele neepurase sau insuficient epurate, deversate in receptori. Acest lucru se datoreaza faptului ca statiile de epurare existente, nu functioneaza la parametrii optimi. Comparativ cu anul anterior, pe parcursul caruia cantitatea totala de ape uzate evacuate a fost de 695 100, se constata o scadere majora a volumului total de ape uzate evacuate. Prezentarea principalelor surse de ape uzate (surse de poluare) din bazinul hidrografic Jiu consemnate in cursul anului 2010 Principalele surse de poluare a apelor raului Jiu o reprezinta exploatarile miniere si preparatia de carbune Coroesti precum si termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, care datorita volumului mare de apa vehiculat de sistemele de racire determina cresterea temperaturii apei cu peste 100 C fata de temperatura normala. In anul 2010 au fost evacuate urmatoarele cantitati de substante poluante: 3028,794 t/an CBO5 ; 9707,880 t/an CCOCr; 29108,754 t/an suspensii; 95923,857 t/an reziduu filtrabil; 8908,001 t/an cloruri; 444,198 t/an amoniu; 121,764 t/an detergenti; 5190,834 t/an substante extractibile; 2282,954 t/an produse petroliere. Comparativ cu anii anteriori, in anumite cazuri, cantitatile de poluanti deversati au inregistrat cresteri considerabile. Principalele surse majore de poluare din judetul Gorj la nivelul anului 2010, au fost reprezentate de: UM Sadu: de unde pot fi deversati compusi ca Mercur, Plmub, Crom; Complexul Energetic Rovinari: Cenusa, Zgura, Produse Petroliere; Complexul Energetic Turceni: Zgura, Cenusa, Pacura, HCl, Lesie, Soda, Clorura feerica; Conpet Ploiesti: Titei si Produse petroliere; SC Petrofac Solutions, contractat de OMV Petrom SA Zona de Productie Oltenia 2 Ticleni: Titei si Apa sarata; OMV Petrom SA Grup de Zacaminte Bradesti apa sarata sau ape reziduale.
Aprecieri privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apa In general, statiile de epurare existente pe teritoriul judetului Gorj sunt intr-un grad avansat de uzura fizica si morala, avand capacitatea de epurare insuficienta, pentru Pagina (182)
debitele de apa uzata. Cele mai multe statii de epurare nu realizeaza parametrii calitativi reglementati, deversand in cursurile de apa receptoare debite de ape insuficient epurate. O problema majora o constituie evacuarile directe de ape, neepurate datorita lipsei statiilor de epurare. In judetul Gorj s-a constatat ca la majoritatea agentilor economici, s-au diminuat debitele de apa evacuate, fata de debitele autorizate, drept urmare a reducerii sau restrangerii activitatilor economice si nu ca urmare a up-gradarii statiilor existente. Datorita acestui aspect, agentii economici nu au avut in permanenta depasiri semnificative la indicatorii de calitate, comparativ cu limitele admise prin actele de reglementare de gospodarire a apelor. 2.5.2.3 Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si a celor subterane Pentru anul 2010, datorita reducerii productiei, in unele zone calitatea resurselor de apa a inregistrat o imbunatatire. Totusi, in zona localitatii Turceni, judetul Gorj, ca urmare a exfiltratiilor din iazul de zgura si cenusa Valea Ceplea apartinand termocentralei Turceni, apele freatice sunt puternic influentate de apele uzate evacuate, modificand substantial chimismul apelor freatice din fantani sau izvoarele de la baza versantului. Astfel, se constata o crestere a valorilor anionului sulfat fata de fondul natural al zonei, ceea ce indica prezenta exfiltratiilor din iazul de decantare al S.E. Turceni si infiltrarea acestora in apele freatice din zona influentand chimismul apelor subterane. Sunt afectati locuitorii comunei Turceni, judetul Gorj, atat din punct de vedere al folosirii apei nepotabile, cat si sub aspectul ridicarii nivelului freatic, cu repercursiuni nefaste asupra constructiilor si gospodariilor individuale. Din punct de vedere al poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, la sfarsitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr. 1.552/743 din 2008 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole. In judetul Gorj, aceasta lista cuprinde urmatoarele localitati: Albeni, Aninoasa, Arcani, Balaneti, Baleti, Balteni, Barbateti, Bengeti Ciocadia, Braneti, Calnic, Capreni, Catunele, Ciuperceni, Cruet, Daneti, Dragoteti, Farcaeti, Glogova, Godineti, Ioneti, Jupaneti, Leleti, Pade, Petiani, Ploporu, Rovinari, Runcu, Sacelu, Sauleti, Schela, Scoarta, Staneti, Stoina, Tantareni, Targu Carbuneti, Teleti, Ticleni, Tismana, Turburea, Turceni, Turcineti, Urdari i Vladimir.
2.5.3
Sol
2.5.3.1 Repartitia terenurilor pe clase de calitate
Unitatea de pretabilitate reprezinta arealul rezultat din gruparea unitatilor de teren conform unui anumit set de caracteristici specifice, in vederea stabilirii categoriilor de folosinta (arabil, vii, livezi, pasuni, fanete). Din punct de vedere al calitatii, pe baza notelor de bonitare, incadrarea terenurilor agricole din judetul Gorj, pe clase de pretabilitate, se prezinta astfel:
Tabel nr. 2.5.3.1.1. - Incadrarea terenurilor agricole din judetul Gorj, pe clase de pretabilitate
Folosin ta Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V
Pagina (183)
ta ha
% din total folosi nta -
ha
% din total folosi nta 35
ha
% din total folosi nta 45,7
ha
% din total folosinta 43,6
ha
% din total folosint a 26,2
Arabil Pasuni si fanete Vii Livezi pomi Total (pe clase de terenuri)
5856
26593
62538
8422
10384
62,1
27785
47,7
65908
46,2
21604
67,3
216
1,3
1344
2,3
5696
980
267
1,6
2489
4,3
9061
6,2
1125
3,5
16723
6,7
58211
23,3
143203
57,1
32131
12,9
Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Gorj este prezentata in tabelele de mai jos:
Tabel nr. 2.5.3.1.2. - Cernisoluri

U.M. Folosinta Arabil Pajisti Vii Livezi Total (ha) 150 1245 1395 U.M. Folosinta Arabil Pajisti Vii Livezi Total Folosint (ha) 28525 9909 1555 1243 41232 U.M. Clase de bonitare ale solurilor I II 850 850 III 53 240 293 IV 97 155 252 V Total (ha) 150 1245 1395
Tabel nr. 2.5.3.1.3. - Cambisoluri

Clase de bonitare ale solurilor I II 1235 5403 216 267 7121 III 13173 2200 610 564 16547 IV 13272 1710 429 412 15823 V 845 596 300 1741 Total (ha) 28525 9909 1555 1243 41232
Tabel nr 2.5.3.1.4. - Luvisoluri

Clase de bonitare ale solurilor Pagina (184)
I Arabil Pajisti Vii Livezi Total 28559 35323 3410 4190 71482 U. M. (ha) Arabil Pajisti Vii Livezi Total 47 507 7 7 513 1 U.M. (ha) 750 2795 3545 -
II 550 2735 3285
III 5840 18253 250 1840 26183
IV 21449 12210 2749 2231 38639
V 720 2125 411 119 3375
Total (ha) 28559 35323 3410 4190 71482
Tabel nr. 2.5.3.1.5. - Spodisoluri

Clase de bonitare ale solurilor I II III 1835 1835 IV 23 1587 1610 V 24 1655 7 1686 Total (ha) 47 5077 7 5131 Folosinta
Tabel nr. 2.5.3.1..6. - Hidrisoluri

Folosint a Arabil Pajisti Vii Livezi Total Clase de bonitare ale solurilor I II III 1610 1610 IV 125 710 835 V 625 475 1100 Total (ha) 750 2795 3545
Tabel nr. 2.5.3.1.7. - Protisoluri

Folosin ta Arabil Pajisti Vii Livezi Total U.M. (ha) 30076 13184 305 448 44013 Clase de bonitare ale solurilor I II 4071 235 4306 III 3314 8250 11564 IV 22418 2218 170 310 25116 V 273 2481 135 138 3027 Total (ha) 30076 13184 305 448 44013 Pagina (185)
Tabel nr. 2.5.3.1.8. - Pelisoluri

Folosint a Arabil Pajisti Vii Livezi Total U.M. (ha) 2771 403 1250 250 4674 Clase de bonitare ale solurilor I II 325 325 III 825 78 484 85 1472 IV 1736 632 101 2469 V 210 134 64 408 Total (ha) 2771 403 1250 250 4674
Tabel nr. 2.5.3.1.9. - Complexe si asociatii de soluri

Folosinta Arabil Pajisti Vii Livezi Total U.M. (ha) 12531 57745 1716 6804 78796 2.5.3.2 Clase de bonitare ale solurilor I II 836 836 III 3388 3388 IV 3418 47318 1716 6007 58459 V 5725 9591 797 16113 Total (ha) 12531 57745 1716 6804 78796
Poluarea solului
Principalele activitati care genereaza un impact semnificativ asupra calitatii solului sunt reprezentate de activitatile efectuate in agricultura. Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului. Starea de fertilitate a solurilor reprezinta, factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si al nivelului de viata al locuitorilor din mediul rural. Fertilitatea, insusire extrem de complexa, este capacitatea solului de a asigura conditii fizico-chimice si biologice optime pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor si de a pune la dispozitia acestora continuu si simultan, apa si elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului. Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de: modul de utilizare a suprafetelor agricole; amenajari agricole; aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor; maniera de eliminare a dejectiilor din zootehnie. Agricultura intensiva aduce, pe langa avantajul obtinerii unor mari productii la hectar si dezavantajul unor posibile efecte negative asupra mediului prin folosirea necorespunzatoare a ingrasamintelor, insecticidelor, fungicidelor sau utilizarea Pagina (186)
necorespunzatoare a terenurilor, lucru care in final se rasfrange tot asupra productivitatii agricole. Alaturi de industrie agricultura a devenit un generator de agenti poluanti pentru mediu, contribuind la degradarea si chiar la distrugerea unor resurse materiale regenerabile. Practicarea in anii trecuti a unei agriculturi intensive a dus inevitabil la poluarea solului si a apei prin utilizarea in exces a ingrasamintelor si pesticidelor, astfel incat agricultura a ajuns din agent poluator victima a poluarii. Cele mai importante probleme identificate sunt: eroziunea solului cu folosinta agricola, poluarea chimica a solului si a apei, dimimuarea cantitatii de humus si elemente nutritive aceasta avand impact asupra productivitatii agricole si calitatii mediului. Folosirea nerationala a ingrasamintelor cu azot si fosfor a provocat eutrofizarea apelor de suprafata si poluarea cu nitrati a apelor freatice si de suprafata. Depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere a condus de asemenea la impurificarea apelor cu nitrati. Apare ca necesitate cresterea contributiei pozitive a agriculturii fata de mediul inconjurator, nevoia de reducere a poluarii provocate de agricultura si adoptarea unei politici agricole in asa fel incat aceasta sa tina cont de mediu. Practicarea unei agriculturi ecologice presupune: pastrarea si utilizarea eficienta a potentialului genetic; intretinerea fertilitatii solului cu cheltuieli minimale; pastrarea echilibrului ecologic in mediul ambiant; asigurarea circuitului normal al substantelor si folosinta maximala a deseurilor; imbunatatirea calitativa a pamanturilor neproductive; folosirea tehnicii si utilajelor adecvate; perfectionarea sistemelor traditionale de obtinere a produselor agricole. Activitatile din sectorul agricol au ca efect principal asupra mediului poluarea solului sau a panzei freatice, prin folosirea indelungata si nerationala a ingrasamintelor chimice. De asemenea, irigarea solurilor poate duce la unele schimbari in insusirile solurilor, de multe ori observandu-se o tendinta de ridicare a sarurilor pana aproape de suprafata solului. Astfel, folosirea indelungata a irigatiilor poate duce la micsorarea cantitatii de material organic si la cresterea substantiala a carbonatilor si a sarurilor solubile, lucru care duce la scaderea fertilitatii solului. Agricultura contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea volumului mare de ingrasaminte chimice si pesticide. Aceste substante ajung, prin intermediul scurgerii de pe versant, in lacuri si cursuri de apa si determina distrugerea unor nevertebrate folositoare, intoxicarea unor pasuni si moartea animalelor. Exploatarea nerationala a pamantului si chiar irigatiile, atunci cand sunt efectuate incorect sau exagerat, pot sa duca la degradarea solului si la pierderea unor suprafete din circuitul agricol. Fermele zootehnice sunt importante surse de poluare, atat a aerului cat si a apelor. Pentru ca un animal sa castige in greutate 1 kg, el elimina 6-25 kg reziduuri; aceste reziduuri ajung, prin intermediul apei folosite la curatirea grajdurilor, sa polueze grav raurile si lacurile. Desi agricultura, prin natura sa biologica, ar fi trebuit sa contribuie la protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, totusi, practicarea unor sisteme de Pagina (187)
agricultura nerationale au condus la deteriorarea mediului inconjurator, ea devenind astfel un factor de poluare a mediului din care face parte. A. Poluarea solului ca urmare a utilizarii ingrasamintelor si produselor fitosanitare Ingrasaminte Ingrasamintele de orice natura, aplicate in mod rational, ocupa un loc prioritar pentru mentinerea si sporirea fertilitatii solului, pentru cresterea productiilor agricole. Totusi, in cazul in care sunt folosite fara a se lua in considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile plantelor, pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (indeosebi prin acumularea nitratilor). Tipurile de ingrasaminte si cantitatile utilizate la hectar in anul 2010 sunt redate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 2.5.3.2.1. - Situatia utilizarii ingrasamintelor in anul 2010 in judetul Gorj
Ingrasaminte chimice folosite An 2010 190862 2741 (tone substanta activa) Organice Azotoase Fosfatice Potasice Arabil 13 organice 47 chimice (azotoase) Cantitate (t/an) Agricol
In ultimii ani suprafetele pe care s-au aplicat fertilizanti au scazut semnificativ, astfel s-a constatat o scadere majora a ingrasamintelor naturale si o crestere a cantitatilor de ingrasaminte chimice. Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare) In aceasta categorie se incadreaza fungicidele, ierbicidele si insecticidele. Rolul lor este acela de a asigura conditii cat mai bune pentru dezvoltarea culturilor prin inlaturarea insectelor si plantelor daunatoare si parazite. Substantele fitosanitare includ urmatoarele categorii de substante chimice: erbicide substante chimice utilizate pentru combaterea buruienilor; insecticide utilizate pentru combaterea insectelor daunatoare; fungicide, bactericide si virucide - utilizate pentru combaterea diferitelor boli criptogamice.
Toate produsele de uz fitosanitar folosite in concentratii si doze optime recomandate conform certificatelor de omologare, nu sunt fitotoxice si nu lasa reziduuri in sol. In Tabelul nr. 2.5.3.2.2 este prezentata situatia utilizarii produselor fitosanitare la nivelul anului 2009 in judetul Gorj, conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetu Gorj in anul 2009.
Tabel nr. 2.5.3.2.2. - Situatia utilizarii produselor fitosanitare in anul 2009, in judetul Gorj
An 2000 2001 Fungicide (tone s.a.) 3,053 3,748 Insecticide s.a.) 6,972 2,770 (tone Erbicide s.a.) 1,960 1,339 Pagina (188)
(tone
An 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Fungicide (tone s.a.) 3.108 2,480 2,842 1,948 1,864 0,808 2,096 1,017
Insecticide s.a.) 3,148 5,881 7,030 2,399 3,999 2,149 1,315 0,246
(tone Erbicide s.a.) 1,515 2,057 2,565 1,919 3,802 5,008 5,347 5,774
(tone
Cantitatile de substante fitosanitare mentionate mai sus, utilizate pentru tratarea culturilor, sunt substante din grupa a III-a si a IV-a de toxicitate, deci substante mai putin toxice. In perioada 2007 2009, cea mai mare cantitate s-a inregistrat pentru combaterea buruienilor, urmata de substante pentru tratarea culturilor.
8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0
Fungicide (tone s.a.)
Insecticide (tone s.a.)
Erbicide (tone s.a.)
Figura 2.5.3.2.1 Evolutia utilizarii produselor fitosanitare

B. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Reziduurile zootehnice sunt reprezentate de biomasa vegetala, gunoi de grajd, dejectii pastoase semilichide si lichide, resturi furajere si cadavre. Desi aceste deseuri se incadreaza in clasa celor usor biodegradabile, ele genereaza in procesul de descompunere diferite gaze si compusi care pot constitui o sursa de impact semnificativ asupra mediului in general si solului in special. Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica se inregistreaza, in special, in mediul rural, avand in vedere faptul ca in compozitia deseurilori menajere din mediul rural intre 80% si 90% o reprezinta gunoiul de grajd. Desi deseurile prezentate mai sus se incadreaza in clasa celor usor degradabile, acestea genereaza in procesul de descompunere diferite gaze si substante care pot constitui o sursa de impact semnificativa asupra mediului si in special asupra solului. In judetul Gorj functioneaza mai multe complexe zootehnice, cu diverse activitati, asa cum sunt descrise in tabelele de mai jos: Pagina (189)
20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09
An
Tabel nr. 2.5.3.2.3 Exploatatii comerciale avicole.

Nr. crt 1 2 3 4 Denumirea societatii SC AVIINSTANT SRL Ferma 3 SC AVIINSTANT SRL Ferma 2 SC AVIINSTANT SRL Ferma 4 SC ASSANI IMPEX SRL Adresa punctului de lucru Targu Jiu, sat Botorogi Crestere pui carne com.Daneti sat.Botorogi Tg.Jiu sat.Preajba com.Braneti sat Capu Dealului Crestere pui carne Crestere pui carne Crestere si exploatare gaini ouatoare Profilul
Tabel nr. 2.5.3.2.4 Exploatatii comerciale de porcine

Nr. crt. Denumirea societatii Adresa punctului de lucru Profilul Expl. de porcine in sistem integrat Expl. de porcine numai cu sector de reproductie Expl de porcine numai cu sector crestere si/sau ingrasare Crestere si ingrasare porcine Crestere si ingrasare porcine Crestere si ingrasare porcine
SC SUINPROD SA PENITENCIARU L TG.JIU SC FARMASAN
Bumbeti Jiu Iezureni Tg.Jiu str.V.Alecsandri Bumbeti Jiu Curtisoara
2 3
Tabel nr. 2.5.3.2.5 Exploatatii comerciale de bovine

Nr. crt Denumirea societatii CENTRUL PILOT DE READAPTARE PERSOANE CU HANDICAP PENITENCIARUL TG.JIU SC.FERMA MORAGIB SRL com Scoarta sat Colibasi Adresa punctului de lucru Tg.Carbunesti str.Eroilor nr. 81 Tg.Jiu str.V.Alecsandri Comuna Scoarta, satul Colibasi Profilul Crestere si exploatare vaci cu lapte Crestere si exploatare vaci cu lapte Crestere si exploatare vaci cu lapte
1 2 3
Dintre acestea, la nivelul anului 2009 suprafete poluate cu reziduuri zootehnice au fost sesizate la S.C. Suinprod S.A. care este profilat pe cresterea porcinelor (3 ha) si la S.C. Aviinstant Targu Jiu cresterea pasarilor (1 ha), suprafata totala afectata de reziduuri zootehnice fiind de 4 ha. Pot fi intalnite si alte surse de poluare cu reziduuri zootehnice cu totul accidentale in gospodariile populatiei, pe zone restranse, fara a constitui un grad de pericol ridicat. C. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) Pagina (190)
Evaluarea poluarii solurilor cu metale grele rezultate din sectorul industrial, s-a realizat prin prelevarea si analizarea de probe de sol din zonele Dragoieni OSPA si Targu Jiu soseaua de centura, pe 2 trepte de adancime, 0-10 cm si 10-20 cm, asa cum este prezentat in tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 2.5.3.2.4 Parametrii statistici ai continutului de metale grele (Cu, Pb, Zn si Cd) in
zonele Dragoieni- OSPA si Targu Jiu - Soseaua de centura
Valori* conf. Pb Ord. 756/1997 0-10 cm 10-20 cm (mg/kg s.u.) Cu Zn Cd
0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm 0-10 cm 10-20 cm
Valoare normala Prag de alerta Prag de interventie

Valoare masurata zona DragoieniOSPA (2 m distanta DN) Valoare masurata zona DragoieniOSPA (10 m distanta DN) Valoare masurata zona Targu Jiu - soseaua de centura 2 m distanta DN Valoare masurata zona Targu Jiu-soseaua de centura 10 m distanta DN
20 50 100
20 50 100
20 100 200
20 100 200
100 300 600
100 300 600
1 3 5
1 3 5
3,00
2,40
9,00
14,60
22,6
70,6
0,00
2,20
9,60
13,60
19,0
38,2
0 193,2 111,4 0
2,80
2,40
33,80
23,80
5,40
0,00
11,40
16,60
98,2
103,2
* Valorile reprezinta pargurile de alerta si pragurile de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile, confrom
Ordinului nr. 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului.
Asa cum se observa din Tabelul nr. 2.5.3.2.4., nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta si nici ale pragului de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile pentru niciun indicator analizat (Cu, Pb, Zn si Cd), pe ambele trepete de adancime, in zonele Dragoieni si Targu Jiu.
Pagina (191)
Tabelul nr. 2.5.3.2.5. - Parametrii statistici, pH si Cl, in zonele Dragoieni Soseaua de centura si
Targu Jiu - Soseaua de centura.
Zona Punct de prelevare Nr. Proba Profil adancime (cm) 0 - 10 10 - 20 0 - 10 10 - 20 0 - 10 10 - 20 0 - 10 10 - 20 10 - 20 Indicator pH Cloruri mg Cl- / 100 g sol 78,1 102,95 63,9 74,5 78.1 85.2 53.25 767,4 60,35 Observatii sol moderat salinizat sol moderat salinizat sol moderat salinizat sol moderat salinizat sol moderat salinizat sol moderat salinizat sol salinizat slab
OSPA (2 m distanta DN) Dragoieni OSPA (10 distanta DN) m
1 2 3 4 5
6.4 6.3 6.5 6.4 6.2 6.3 6.6 6.5 6.3
2 m distanta DN 6 Centura Tg. Jiu 10 m distanta DN 7 8 12
sol moderat salinizat sol moderat salinizat
D. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune In judetul Gorj exista doua termocentrale, fiecare facand parte dintr-un mare complex energetic Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind pe langa termocentralele amintite si o serie de exploatari miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafetele poluate cu pulberi sedimentabile la nivelul judetului Gorj se ridica la 50 000 ha. E. Situri contaminate In anul 2010 in judetul Gorj au fost inventariate un numar de 151 situri contaminate/potential contaminate, dintre care 53 de situri au fost investigate. Zonele in care au fost sesizate poluari accidentale in anul 2010, conform Raprtului privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj, in anul 2010 au fost: Cca. 6 m2 suprafata poluata in zona Parcului nr. 1 al sectorului Bustuchin ce apartine Grupului de Zacaminte Ticleni, in zona paraului Amaradia; Cca. 250 m2 amestei si apap sarata, in localitatea Albeni, datorata coroziunii luniei de amestec ce face legatura intre sonda si Parc, obiective ce apartin OMV Petrom SA; Cca. 200 m2 suprafata poluata cu amestec petrolier, in zona Valea Desului Deal Viersani, com Vladimir, datorata avariei colectorului de transport titei Barbatesti Orlesti, proprietate a SC Conpet SA.
Pagina (192)
Trebuie mentionat faptul ca pentru toate siturile contaminate au fost impuse masuri de remediere. Pentru protejarea factorului de mediu sol, impune utilizarea durabila a acestuia, ceea ce implica diverse actiuni pe termen lung prin care sa se asigure, in paralel cu obtinerea unor rezultate economice pozitive si o pastrare si imbunatatire a calitatii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotatia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrarilor de imbunatatire calitativa a solului) reprezinta un pas in plus in asigurarea dezvoltari durabile prin care se doreste mentinerea celor trei functii ecologice ale acestuia: productia de biomasa; filtrarea, tamponarea, transformarea materiei si a apei patrunse in sol; habitat pentru organisme. Gestionarea durabila a solului inseamna combinarea tehnologiilor si a activitatilor, urmand politica menita sa asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile privind protectia mediului inconjurator, astfel incat sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala. O gestionare corecta a terenurilor care sa includa conservarea solurilor si aplicarea stiintei si a tehnologiilor moderne in agricultura este absolut necesara. 2.5.3.3 Reconstructia ecologica a solurilor Din suprafetele afectate in cursul anul 2010 in judetul Gorj, au fost redate in circuitul definitiv 556,6 ha teren agricol si 324,4 teren silvic. In etapa 1 de modelare si nivelare s-au redat in circuit agricol 40 ha la E.M. Rosia iar la Cariera Lupoaia 65,4 ha.
2.5.4 Flora
Starea florei si faunei
Relieful judetului Gorj este variat si anume in nord nord vest se gasesc M-tii Parang, Mtii Valcan si M -tii Godeanu cu altitudini ce depasesc 2.000 m si cu urme ale glaciatiei cuaternare, pe cand in partea centrala a acestuia zona subcarpatica este constituita din mai multe aliniamente de dealuri: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran etc. si depresiuni ca: Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare s.a. in timp ce in sudul judetului cuprinde o portiune a Piemontului Getic. Din acest motiv pe teritoriul judetului Gorj se intalnesc mai multe tipuri de zone de vegetatie si anume zona padurilor cu etajele de vegetatie aferente cat si zona alpina cu etajele aferente. In zona dealurilor subcarpatice si piemontane ce depasesc 200 - 300 m, cat si pe pantele muntilor pana la cca 1600 m apar padurile de foioase. De la altitudinile mici (200-300 m) incep mai intai padurile de cer si garnita cat si padurile de cer in alternanta cu gorun. In interiorul acestor paduri se dezvolta unele elemente termofile, printre care mojdreanu, carpenul de padure, iedera, s.a. in timp ce in lunci intalnim arini, plopi si salcii. In continuarea acestor amestecuri de paduri de foioase se gasesc paduri de gorun cu carpen iar uneori si cu cer sau garnita. Intre altitudinile 500-1200m se gasesc in special paduri de fag. Fagul constituie esenta principala atat in munti si in depresiuni cat si pe dealurile de peste 500 m. Paduri de fag amestecate cu carpen, precum si paduri de fag Pagina (193)
amestecate cu brad si molid pana la altitudinea de 1500-1600 m, iar in unele locuri padurea de fag ridicandu-se pana la limita padurii cu golul alpin. Intre altitudinea 16001900 m se mai gasesc, de asemenea, paduri de molid ce ocupa suprafete restranse pe versantii muntilor inalti, acestea lipsind de pe latura sudica a Muntilor Valcan si Godeanu, in timp ce in Muntii Mehedinti padurea de molid lipseste. Etajul subalpin, extins la peste 1800 m este format din pajisti, alcatuite din taposica, iarba stancilor, parusca, unghia pasarii, s.a ce alterneaza cu tufisuri pitice de jneapan, ienupar, smirdar, afin, s.a. De asemenea pe suprafete restranse din Muntii Godeanu si Parang se intalneste si etajul alpin. Datorita unor conditii climatice locale, pe inaltimile Muntilor Valcan si Mehedinti se dezvolta o serie de specii termofile printre care alunul turcesc sau liliacul salbatic in timp ce in zona depresionara Tismana se dezvolta castanul comestibil. Cercetarile de specialitate au stabilit prezenta a 2000 de specii de plante pe teritoriul judetului Gorj ce apartin tuturor familiilor de plante ce cresc in Romania. Dintre acestea, 110 specii au fost catalogate ca fiind de tip submediteranean, 34 de tip pontomediteranean, 13 specii pontice, 36 de specii balcanice si 26 de specii balcano-dacice. Conditiile naturale de clima si sol au permis ca pe acest teritoriu sa se dezvolte vegetatia cu compozitia floristica variata si bogata, specii de plante valoroase care prezinta deosebita importanta economica, stiintifica si turistica. Cateva dintre acestea sunt: sunatoarea, musetelul, macesul, rugul, urzica, trifoi, sulfina. Din randul celor cu importanta economica se remarca arbori, arbusti, plante ierboase, care au lemn valoros, produc flori si fructe si contin in organele vegetative unele substante ce le confera calitatea de plante melifere, medicinale si aromatice. Ca raritati floristice amintim floarea de colt, ghintura galbena precum si castanul comestibil si liliacul. Datorita fie unor modificari deosebite in conditiile naturale, fie unor schimbari in mediul natural, pe baza actiunii antropice, ori altor cauze, in flora si fauna cuprinsa in limita judetului Gorj, unele specii de plante si animale au devenit tot mai rare, iar altele sunt pe cale de disparitie. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc, scumpia, liliacul salbatic, ghimpele. In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru, iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu, iarba vantului, iar pe calcare pajisti de stancarie. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang, fiind alcatuit din paduri de brad si molid. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu. Directia Silvica Gorj administreaza un fond forestier in suprafata totala de 117 475 ha, reprezentand aproximativ 21% din suprafata judetului. Padurile indeplinesc atat functii economice dar si de protectie si productie. Raspunzand cerintelor strategiei europene de protejare a biodiversitatii care prevede conservarea naturii si gestionarea ei in perspectiva unei dezvoltari durabile, au fost luate in evidenta si zone de interes pentru biodiversitatea judetului (in afara siturilor protejate de interes national) si anume 62 880 ha situate in fond forestier si incadrate in grupa I functionala (paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei si obiectivelor de interes national, paduri recreative, paduri de ocrotirea genofondului si ecofondului, precum si paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii). Pagina (194)
Fauna
Varietatea speciilor de plante si productiile anuale mari de biomasa au facut posibila viata diferitelor animale cu care vegetatia formeaza asociatii complexe. In concluzie fauna judetului este diversa si bogata in specii valoroase sub aspect peisagistic, economic si turistic. Elemente predominante sunt animalele de padure reprezentate prin: ursi, mistreti, capriori, jderi, cerbi, pisici salbatice, cocosi de munte, veverite, lupi, rasi, huhurezi si capra neagra care este elementul dominant al faunei alpine. Mai trebuie mentionat ca poienile si luncile judetului sunt bine populate cu pasari si mamifere iar in vestul judetului, se remarca, o patrundere abundenta a unor elemente faunistice apartinand climatului mediteranean precum vipera cu corn reprezentantul reptilelor, broasca testoasa de uscat, scorpionul, calugarita. Animalele nevertebrate sunt bine reprezentate de insecte, cele mai multe specii fiind daunatoare, deoarece produc daune plantelor cultivate si speciilor forestiere. De asemenea apele raurilor de deal si de munte din judetul Gorj sunt bogate in pastrav, lipan, scobar, clean, mreana, crap, somn si stiuca. Dintre animalele sau pasarile tot mai rar intalnite amintim: broasca testoasa de uscat, jderul, vidra, huhurezul, corbul, cocosul de munte, rasul si capra neagra care se intalneste numai in regiunile de munte pe pantele stancoase.
Starea padurilor
In cursul anului 2010, in cadrul Directiei Silvice Tirgu Jiu s-au luat in supraveghere arborete in suprafata de 31 350 ha, din care uscarea (sub diferite intensitati) a detinut o pondere de 16 %, respectiv 5 135 ha. Parametrii luati in considerare pentru stabilirea starii de sanatate a padurilor au fost defoliere si decolorarea frunzisului. Evaluarea starii de sanatate a padurilor este caracterizata prin apartenenta lor la una din urmatoarele clase: clasa 0: arbori sanatosi cu vatamari cuprinse intre 0 si 10 % (neafectat); clasa 1: arbori slab vatamati cuprinse intre 11 si 25 % (usor); clasa 2: arbori moderat vatamati cu vatamari cuprinse intre 26 60 % (mediu); clasa 3: arbori puternic vatamati cu vatamari cuprinse intre 61 99 % (sever); clasa 4 arbori morti cu vatamari de 100 % (uscat).
Urmarirea starii de sanatate la nivel national se efectueaza prin monitoringul forestier, implementat prin OM nr. 96/1990. In cadrul acestui sistem se efectueaza anual culegerea informatiilor referitoare la starea de sanatate, datele fiind obtinute din suprafetele de proba permanente, amplasate in cadrul fiecarui ocol silvic.
Pagina (195)
Figura 2.5.4.1 Repartitia padurilor in judetul Gorj, la nivelul anului 2008

Suprafetele din fondul forestier care au fost parcurse cu taieri in cursul anului 2010 se ridica la 9.882 ha, din care: Ultima taiere: 174 ha; Taieri de ingrijire in paduri tinere: 1 272 ha.
200 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0
Suprafata (ha.)
20 04
Figura 2.5.4.1. Evolutia suprafetelor impadurite in judetul Gorj in perioada 2000-2010

Suprafete de paduri regenerate la nivelul anului 2010 Suprafata totala regenerata a fost de 209 ha , din care : 73 ha impaduriri integrale; 167 ha regenerari naturale.
Tabel 2.5.4.1 - Evolutia suprafetelor impadurite in judetul Gorj in perioada 2000-2010

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 106 98 105 112 176 120 109 61 60 73
Suprafata 165 (ha.)
20 00
20 02
20 06
20 08
20 10
Pagina (196)
Lucrarile de regenerare a padurilor executate, asigura atat instalarea si mentinerea vegetatiei forestiere, cat si cresterea productivitatii arboratelor, asigurarea cu continuitate a productiei de lemn si intensificarea functiilor de protectie exercitate de padure.
Tabel 2.5.4.2 Evolutia suprafetelor regenerate natural in judetul Gorj in perioada 2000-2010
Anul Suprafata (ha) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 100 54 46 85 88 70 120 111 100 167 136
180 160 140 120 100 80 60 40 20 0

20 00 20 04 20 06 20 02 20 08 20 10
Suprafata (ha)
Fig. 2.5.4.2 Evolutia suprafetelor regenerate natural in judetul Gorj

Pentru mentinerea echilibrului suprafetelor fondului forestier, anual se preia de la unitatile miniere teren degradat in schimbul suprafetelor scoase din fondul forestier pentru activitati economice care se impaduresc si intra in circuitul silvic. Regenerarea padurilor pe cale artificiala se realizeaza prin plantatii. Necesarul de puieti se asigura in totalitate din pepinierele silvice ce sunt constituite la toate ocoalele silvice. Se folosesc puieti din intreg sortimentul de specii forestiere (plop, salcie, gorun, stejar, fag, salcam, paltin, frasin, cires), specifici zonei.
2.5.5
Arii naturale protejate. Starea patrimoniului natural
La nivelul judetului Gorj exista un numar de 50 arii naturale protejate din care 10 de interes national, conform Legii nr. 5/2000 si H.G nr. 1143/2007 iar diferenta de 40 arii naturale protejate sunt de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 a Consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constituit si trei parcuri nationale. Ariile naturale protejate de interes national aflate pe teritoriul administrativ al judetului Gorj, se afla, in general intr-o stare de conservare favorabila. Sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative si avertizoare, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii, a turismului necontrolat. Este necesara aplicarea unor masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in punctele finale de depozitare. Predomina, din pacate un mod Pagina (197)
defectuos de colectare, depozitare, eliminare a deseurilor de diverse categorii: menajere, agricole, industriale, moluz din constructii etc. In cursul anilor 2009 - 2010 s-au efectuat controale periodice in ariile naturale protejate, in vederea evaluarii starii acestora, prilej cu care s-au intocmit procese-verbale, impunandu-se programe de masuri corespunzatoare cu situatia reala, privind protectia si conservarea biodiversitatii acestora. Punctele fosilifere de pe teritoriul judetului Gorj care se constituie ca arii naturale protejate nu au fost atribuite in custodie si pe teritoriul acestora nu au fost aplicate masuri speciale de protectie si conservare a speciilor protejate. Ariile naturale protejate declarate prin Decizia nr. 82 din 1994 a Consiliului Judetean Gorj si cele declarate prin Legea nr. 5 din 2000, aflate in fond forestier au fost in cea mai mare parte in custodia DS Tg-Jiu. Pentru acestea au fost intocmite planuri de management care nu au fost insa aprobate si avizate de catre institutiile abilitate conform legii. Datorita acestui fapt, ariile naturale protejate in cauza au fost gestionate doar in regim silvic, nefiind aplicate unele masuri specifice pentru protectia speciilor, in vederea mentinerii si imbunatatirii starii de conservare a acestora. Ariile naturale protejate aflate pe teritoriile parcurilor nationale sunt gestionate de catre administratiile parcurilor. Sunt 7 arii naturale protejate pe teritoriul parcului national Domogled-Valea Cernei si trei pe teritoriul administrativ al parcului national Defileul Jiului. Masurile specifice de protectie si conservare ale acestor arii naturale protejate sunt cuprinse in planurile de management ale celor doua parcuri nationale.
2.5.6
Factorii de risc natural

2.5.6.1 Inundatii
Teritoriul judetului Gorj este afectat de inundatii locale. Majoritatea cursurilor de apa care treverseaza judetul Gorj se varsa in raul Jiu. Raul Jiu strabate muntii prin defileu pana la Bumbesti Jiu, iar apoi zona de deal si podis printr-o vale larga cu terase si curs cu multe meandre. Principalii afluenti ai sai sunt Amaradia, Susita, Jalesul, Tismana, Gilort, Jilt. Cursurile permanente de apa au izvoare in munti, caracterizandu-se printr-o frecventa mare si un curs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential. Datorita particularitatilor de dispunere a bazinului Jiului pe directia nord-sud si a dezvoltarii maxime in latime, in treimea superioara, viiturile produse in bazin sunt concentrate in cursul mijlociu si atenuate in cursul inferior. Analiza statistica a acestor viituri arata ca, in bazinul Jiului, in majoritatea lor (peste 90%) sunt de origine pluviala. Debite maxime au fost inregistrate la Vadeni 1.231 m3/s in anul 1964 si Valeni (Pesteana) 1.184 m3/s in anul 1960. Scurgerea minima are loc atat in perioada vara - toamna, datorita cantitatilor mici de apa cazute in lunile august - septembrie si a temperaturilor ridicate, cat si in iernile cu temperaturi foarte scazute cand alimentarea raurilor se face exclusiv din rezervele subterane. Debitele medii zilnice minime cu probabilitatea de depasire de 95% variaza pe raul Jiu de la 1,47 m3/s in sectiunea Borzii Vineti, la 2,24 m3/s in sectiunea Vadeni (raul Jiu) si la 3,80 m2/s in sectiunea Pesteana pe raul Jiu. Situatia localitatilor din judet, la nivel de UAT, afectate de fenomenul de inundatii, conform anexelor din Legea 575/2001 si a datelor furnizate de Ministerul Mediului si Pagina (198)
Gospodarirea Apelor si de Consiliul Judetean-Inspectoratul Situatiilor de Urgenta este urmatoarea:
Tabel 2.5.6.1.1. Unitati administrativ teritoriale afectate de inundatii

Tipuri de inundatii Legea 575 Nr. Crt. 0 1 Localitati 1 Mun. Targu Jiu Da Pe cursuri de apa 2 Nu Pe torenti 3 1998-2006 Pe cursuri de apa 4 Da 03.2000 Pe torenti 5 Da 10.2004 Da 11.1999 10.2005 Nu Da 07.2005 Nu Nu Da 10.1999 Nu Nu Nu Da 03.2005 Nu Nu Nu Da 06.2005 Nu Nu Nu Nu Da 08.1999 Da 08.2002 Nu Da 06.2001 Nu Nu Nu
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Or. Bumbesti-Jiu Mun. Motru Or. Novaci Or. Rovinari Or. Targu Carbunesti Albeni Alimpesti Arcani Baia de Fier Balesti Barbatesti Bengesti Ciocarlia Berlesti Balteni Bolbosi Borascu Branesti Bumbesti Pitic Bustuchin Capreni Catunele Crasna Ciuperceni Calnic Cruset
Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu Da Da Da Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu
Nu Nu Nu Da Nu Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu
Da 08.1999 Da 03.2000 Nu Da 11.1999 Da 03.2000 Nu Nu Da 05.2005 Da 06.1999 Da 01.1999 Da Da 10.1999 Da Nu Da 06.2005 Da 06.2006 Da 06.1998 Da 03.2000 Nu Nu Da 06.1999 Da 06.2001 Da 06.1999 Da 06.2000 Da 07.2005
Pagina (199)
Tipuri de inundatii Legea 575 Nr. Crt. 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 Localitati Dragutesti Danciulesti Dragotesti Farcasesti Glogova Hurezani Ionesti Lelesti Licurici Logresti Matasari Musetesti Pestisani Polovragi Stejari Pe cursuri de apa Nu Da da Nu Nu Nu Da Nu Da Nu Nu Nu Da Da Nu Pe torenti Nu Nu Da Nu Nu Nu Nu Da Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu 1998-2006 Pe cursuri de apa Da 07.2004 07.2005 Da 08.2005 03.2006 Nu Nu Nu da 08.2005 da 06.2005 Nu Nu Da 07.2001 Da 05.1998 07.2005 Nu Nu Da 05.1999 Da 11.1999 Da 11.2000 07.2005 Nu Da 03.2000, 06.2005 Da 02.2000 Da 10.1999 Da 07.2005 Da 08.2005 Nu Pe torenti Nu Nu Da 10.2000 Da 06.2005 Da 07.1999 Nu Nu Nu Da 06.2005 Nu Nu Da 11.2005 Nu Da 05.2000 Nu
42 43
Silvilesti Stanesti
Da Nu
Nu Nu
Nu Nu
44 45 46 47 48 49
Telesti Tismana Turcinesti tantareni Urdari Vagiulesti
Nu Da Da Nu Nu Nu
Nu Da Da Nu Nu Nu
Nu Da 2005 Da 2005 Da 08.2003 Nu Da 07.2005
Pagina (200)
Figura 2.5.6.1.1 Harta riscurilor naturale in judetul Gorj

Din analiza tabelului cat si a cartogramei, se pot observa principalele unitati administativ teritoriale de baza (UATB) cu frecventa mare de producere a fenomenelor de inundatii pe toata perioada de observatii. Se remarca cu precadere urmatoarele UATB: Targu Jiu, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Baia de Fier, Balesti, Barbatesti, Bolbosi, Crasna, Danciulesti, Dragotesti, Ionesti, Licurici, Polovragi, Slivilesti, Tismana, Turcinesti. In judetul Gorj, in anul 1972 pe 7 august s-a produs pe raul Jiu, sectiunea de control Podari, o viitura istorica, cu urmatoarele caracteristici: suprafata de receptie = 9.253 km2; debite maxime, cu probabilitati de depasire = 3.290 m3/s (0,1%), 2.330 m3/s (1%), 1.665 m3/s (5%) si 1.375 m3/s (10%). Viituri istorice s-au mai produs in judetul Gorj in localitatea Tulburea, pe raul Gilort, in anul 1972 cu probabilitatea de depasire de 1% si in localitatea Stolojani pe raul Jales, in anul 1991 cu probabilitatea de depasire de 5%. In figura de mai jos este prezentata situatia UAT-urilor din judetul Gorj afectate de inundatii, pe cursuri de apa, intre anii 1998 si 2006, diferentiata pe Bazine Hidrografice, conform Planului de analiza si acoperire a riscurilor.
Pagina (201)
B.H. Jiu
Jiu
Bistrita
Susita
Tismana
Jilt
Jales
A afectat direct urmatoarele UAT:
Suseni
Borascu
Cojmanesti
Jiltul Mic
Mun. Tg- Jiu
Branesti
Telesti
Lelesti
Ciuperceni
Borascu
Silvilesti
Matasari
Arcani
Or. Bumbesti Jiu
Ionesti
Calnic
Or. Rovinari
Turcinesti
Tismana
Balesti
Urdari
B.H. Amaradia
B.H.Motru
Afecteaza direct urmatoarele UAT:
B.H. Gilort Blahnita

Crasna
B.H. Oltet
Amarazuia
Negreni
Motru
Oltetul afecteaza direct urmatoarele UAT:
Berlesti
Dragutesti
Stejari
Licurici
Or. Targu Carbunesti Barbatesti
Bumbesti Pitic
Polovragi
Baia de Fier
Balteni
Danciulesti
Mun. Motru
Catunele
Bolbosi
Hurezani
Bengesti Ciocarlia
Tantareni
Cruset
Logresti
Legenda Bazinul hidrografic Afluent de ordinul I Afluent de ordinul II UAT afectate de inundatii
Figura 2.5.6.1.2 Unitatile administrativ teritoriale afectate de inundatii in perioada 1998-2006, in functie de Bazinul Hidrografic in care se situeaza
Pagina (202)
2.5.6.2
Alunecari de teren
Pentru zona judetului Gorj exista urmatoarele situatii ale terenurilor dupa potentialul de producere a alunecarilor de teren si a proceselor de eroziune: - terenuri cu potential mediu de producere a alunecarilor de teren cu probabilitate redusa sau intermediara de producere a alunecarilor de teren Aceste terenuri sunt caracterizate de relieful de tip colinar caracteristic zonelor piemontane si de podis fragmentate de retele hidrografice marginite de versanti cu inaltimi medii si inclinari in general pana la 450. In timpul viiturilor se produc atat eroziuni verticale cat si laterale. Nivelul apelor freatice se afla la adancimi mai mici de 5 metri. Aceste zone acopera suprafete scazute in NV judetului. - terenuri cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, cu probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren. Terenurile au stabilitate foarte redusa, sunt afectate de eroziune puternic-excesiva asociata cu ravenari si alunecari de teren active; sunt frecvente situatii cu exces de umiditate determinat de panze freatice, torenti sau izvoare de coasta. Aceste terenuri sunt caracterizate de relieful specific zonelor de deal si de munte, puternic afectate de o retea densa de vai cu versanti inalti si puternic inclinati. Predomina procesele de eroziune puternica si alunecari de teren cu risc ridicat de activare a alunecarii de teren in cazul ploilor puternice, a schimbarii folosintelor (defrisari) sau a lucrarilor de destabilizare a versantilor (constructii grele cladiri, sosele). Majoritatea localitatilor din judetul Gorj se incadreaza in categoria zonelor cu potential ridicat de producere a alunecarilor de teren, conform reprezentarii grafice a elementelor expuse in acest capitol. In judetul Gorj sunt afectate de alunecari de teren un numar foarte mare de localitati si obiective, in principal cai de comunicatii. Practic, majoritatea localitatilor din judet sunt afectate de alunecari, prabusiri, eroziuni. Perioadele de ploi intense sau prelungite sunt o sursa potentiala de alunecari si prabusiri de teren. De asemenea, exploatarea carbunelui constituie o cauza deosebit de importanta a alunecarilor si prabusirilor de teren in judetul Gorj. Datorita antrenarii si transportului nisipului din straturile de deasupra marnei de catre izvoarele create din apele din infiltratii spre apele curgatoare din zona, au luat nastere adevarate caverne subterane care au inceput sa se prabuseasca. Alunecarile de teren se manifesta in zonele miniere si petroliere, in principal datorita depozitarii necorespunzatoare a sterilului.
Pagina (203)
Fig. 2.5.6.2.1. Harta de hazard la producerea alunecarilor de teren

Analiza acestei harti, pe langa figurarea detaliata a zonelor cu diversele valori ale potentialului de declansare si evolutie a alunecarilor de teren, indica urmatoarele zonari ale teri judetului: Partea nordica, suprapusa muntilor Godeanu, Valcan si Parang corespunde unor valori reduse ale factorului mediu de influenta in producerea alunecarilor de teren (Km < 0,10). Depresiunea Subcarpatica Olteana din partea central nordica a judetului, culoarul de vale al raului Motru, de la granita de vest cu judetul Mehedinti, precum si luncile si terasele joase ale Jiului, cu afluentii Tismana, Bistricioara, Jales, Susita, Amaradia; Gilort cu afluentii Vladimir, Blahnita, precum si ale raului Amaradia in estul judetului corespund valorilor medii (0,10 0,30) ale factorului mediu de influenta. Valorile medii mari ale factorului mediu de influenta (0,31 0,50), corespund unor suprafete care se suprapun cu intermitente zonelor subcarpatice, respectiv Depresiunii Subcarpatice Oltene din partea central nordica, Dealurilor Jiului, respectiv interfluviului Motru Jiu, interfluviului Jiu Gilort inclusiv cu versantii afluentilor din Dealurile Oltetului, interfluviului Gilort Amaradia si versantii afluentilor si Amaradia limita estica a judetului Gorj. Suprafete alungite, de diferite lungimi si forme, corespunzatoare valorilor medii mari se intalnesc si in Masivul Godeanu dar si in sud vestul acestuia sau in lungul vaii Jiului in zona delimitarii Muntilor Valcan de Parang. Pagina (204)
2.5.6.3
Seismicitate
Din punct de vedere al riscului seismic, judetul Gorj se afla in zona cu gradul VI si VII de seismicitate, fara efecte majore ale ultimelor cutremure mari. Judetul Gorj poate fi afectat conform hartii de mai jos de cutremure de pamant cu magnitudinea de sapte grade pe scara RICHTER.
Fig. 2.5.6.3.1 Harta zonelor de risc seismic
Fig. 2.5.6.3.2 Zonarea teritoriului judetean in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului
de raspuns
Pagina (205)
Caracteristicile seismice pentru principalele localitati din judetul Gorj sunt prezentate in tabelul urmator:
Tabel 2.5.6.3.1. Caracteristicile macroseismice ale principalelor localitati din Gorj

Tc (sec) - perioada de control a spectrului de raspuns 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 0.7 ag - valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru Intervalul Mediu de Referinta = 100 ani 0.12 g 0.12 g 0.12 g 0.12 g 0.12 g 0.12 g 0.12 g 0.12 g 0.12 g
Localitate Targu Jiu Motru Bumbesti-Jiu Novaci Rovinari Targu Carbunesti Tismana Turceni Ticleni
2.5.7
Managementul deseurilor
2.5.7.1 Deseuri menajere si asimilabile
In judetul Gorj, in anul 2010 au fost colectate de catre municipalitati 9,14 mii tone (valoare aproximativa) deseuri menajere si asimilabile, ceea ce reprezinta 0,05% din totalul deseurilor municipale generate 182 705,759 mii tone. Dupa provenienta lor acestea au inclus : deseuri menajere de la populatie ; deseuri menajere de la agentii economici ; deseuri din servicii municipale (stradale, piete, gradini, parcuri si spatii verzi) ; deseuri din constructii si demolari ; Ponderea deseurilor urbane este de 52% deseuri menajere de la populatie si 48% deseuri menajere de la agenti economici. Colectarea selectiva a deseurilor menajere este in faza incipienta, in principalele orase ale judetului. De aceea aproximativ 27% din componentele deseurilor menajere reprezentand materiale reciclabile (hartie, carton, materiale plastice, sticla ) nu se recupereaza ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri urbane. Incepand cu trimestrul II, dupa punerea in exploatare a depozitului conform, s-a inceput colectarea selectiva. De asemenea, tinand cont ca 95% din populatia urbana beneficiaza de servicii de colectare a deseurilor menajere si de faptul ca in zona rurala in general nu exista servicii specializate pentru colectarea si transportul deseurilor se poate estima ca aproximativ 25% sunt cantitati depozitate ilegal in locurile destinate acestui proces. Pagina (206)
Fig. 2.5.7.1.1 Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile generate in perioada 2002-2007

Importanta prezentarii datelor privind compozitia deseurilor rezida in determinarea potentialului de valorificare a deseurilor, precum si la stabilirea optiunilor de colectare. Avand in vedere simplitatea fluxului de deseuri practicata pana in anii recenti (colectare si transport catre spatii de depozitare), nu exista multe date si informatii legate de acest subiect. Datele disponibile si prezentate pana in prezent de catre operatorii de salubritate si de catre agentiile de mediu sunt in general date estimative. In vederea imbunatatirii sistemelor de gestionare a deseurilor, luand in considerare si necesarul investitional care va trebui acoperit si care va trebui sa se dovedeasca fezabil economic, acestea vor trebui sa se bazeze pe date actualizate cat mai curand posibil. Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este un parametru important din perspectiva planificarii si proiectarii instalatiilor de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea reducerii cantitatilor de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare. Deseurile biodegradabile din deseuri municipale sunt reprezentate de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hartie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate. Gestionarea deseurilor periculoase din deseuri municipale Exista un numar mare de materiale periculoase utilizate in gospodarii sau in cadrul intreprinderilor mici. Deseurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc pe terenurile de depozitare determinand mai tarziu contaminarea solurilor ceea ce conduce la dificultati sporite in tratarea acestora sau pot produce o contaminare semnificativa a apelor de suprafata. Deseurile periculoase continute in deseurile municipale necesita o colectare speciala in puncte diferite de cele utilizate in general pentru deseurile solide municipale. Ele trebuie sortate cu atentie in vederea aplicarii solutiilor specifice de tratare. Colectarea si valorificarea deseurilor municipale Aria de acoperire cu servicii de colectare a deseurilor nu acopera intreaga suprafata a judetului Gorj. Desi gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in judet este foarte ridicat (fiind cu mult peste media nationala, care este de 54%), serviciile realizate nu respecta in totalitate legislatia in domeniu. Pagina (207)
Tabel 2.5.7.2.1 Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate la nivel judetean

Gradul de acoperire (%) 2002 Total Mediul rural Mediul urban 37.5 2.3 85.3 2005 41,8 2,38 86,29 2009 76,5 58 95
Eliminarea deseurilor municipale In judetul Gorj , nu se face eliminarea deseurilor, ci doar depozitarea acestora. Depozitarea deseurilor municipale Pana in anul 2009 existau depozite de deseuri urbane in localitatile: Novaci, BumbestiJiu, Tg Carbunesti, Ticleni, Turceni, Motru. Conform cerintelor Directivei 1999/31/CEE, a H.G nr. 348/2005 si avand in vedere tipul deseurilor depozitate, care se incadreaza in clasa b (depozite de deseuri nepericuloase) s-au intocmit bilanturi de mediu nivel I si II in vederea inchiderii si s-au emis obligatii de mediu pentru inchidere. In perioada 2009 2010 au fost construite statii de transfer in localitatile Turceni, Rovinari, Novaci, Motru si Targu Carbunesti. Incepand din luna martie 2009 s-a pus in exploatare depozitul conform pentru deseuri menajere UEG MEDIU in localitatea Tg Jiu, str Carierei nr.1 unde se depoziteaza deseurile din judetul Gorj. In zona rurala a judetului Gorj exista de asemenea un numar semnificativ de depozite neautorizate. Pentru acestea, sistarea activitatii este stabilita clar, urmand ca, o data cu implementarea activitatii de transfer (existenta, in momentul de fata, in stadiul de proiect), spatiul rural sa fie arondat unor statii de transfer. Astfel, au fost inventariate un numar de peste 61 de depozite comunale necontrolate, insumand o suprafata totala de cca. 40.54 ha, care produc o cantitate semnificativa de levigat. 2.5.7.2 Deseuri de productie
Gestionarea deseurilor de productie periculoase In conformitate cu noua lista a deseurilor, in judetul Gorj au fost identificate peste 1759 tone deseuri, din care cca. 15 tipuri de deseuri periculoase. Majoritatea deseurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare. Principalele tipuri de deseuri periculoase generate in anul 2009 au fost : - deseuri din industria petrolului -1158 tone; - uleiuri uzate - 300 tone; - deseuri anorganice din chimie - 20 tone; - deseuri de la fabricarea azbestului - 281 tone. Pagina (208)
Cantitatea de deseuri industriale periculoase generata a scazut in ultimii ani datorita incetarii activitatii din cadrul unor unitati economice.
17,06% 1,14%
Uleiuri uzate Deeuri anorganice din chimie Deeuri de la fabricarea azbestului Deeuri din industria petrolului
15,97%
65,83%
Fig. 2.5.7.3.1 Cantitatile de deseuri de productie periculoase generate in anul 2009

Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase In anul 2009 cantitatea de deseuri industriale generate de minerit, industrie, agricultura si constructii a fost de 182.624.089 mii tone din care 178.877.956 tone au fost deseuri rezultate din activitatile de extractie (minerit) steril minier. Activitatea economica in cadrul careia s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul 2009, cu exceptia industriei extractive a lignitului, a fost producerea de energie prin arderea combustibililor fosili. Principalele categorii de deseuri industriale generate si gestionate in cursul anului 2009 au fost : - Steril minier - 78.877.956 mii tone; - Cenusi, zguri - 3.742.463 mii tone; - Deseuri din construcaii si demolari - 1.881 mii tone; - Deseuri agricole si alimentare - 1.789 mii tone. Deseurile valorificate in cea mai mare masura au fost : - Deseurile metalice (feroase si neferoase); - Deseurile din hartie si PET; - Deseurile lemnoase. Depozitarea deseurilor de productie Deseurile industriale generate de activitatile agentilor economici din judetul Gorj sunt depozitate in mare parte pe teren descoperit in depozite proprii: iazuri, halde, platforme, bazine. Aceste statii de depozitare nu au fost realizate conform cerintelor H.G. nr. 349/2005 nici din punct de vedere al deseurilor admise si nici din punct de vedere constructiv. Cele mai importante dintre acestea sunt: : Haldele de zgura si cenusa de la C.E. TURCENI (Turceni si Valea Ceplei) care sisteaza activitatea de depozitare la 31.12.2012; Halda de zgura si cenusa Cicani Beterega, care urma sa sisteze activitatea la 31.12.2008. Conform avizului de mediu nr. 1/02.2008 emis de ARPM Craiova s-a avizat solutia de inchidere a depozitului, acoperirea cu un strat subtire din zgura si Pagina (209)
cenusa. Este in curs de realizare noul depozit Garla avand ca tehnologie de transport si depozitare metoda fluidului dens autointaritor. Anumite categorii de deseuri periculoase, respectiv uleiurile uzate sunt stocate in conditii de siguranta la agentii economici colectori in vederea valorificarii acestora. Deseurile de provenienta anorganica (namoluri de la tratarea apelor industriale) sunt stocate in conditii de siguranta la agentii economici producatori in vederea gasirii unor solutii pentru valorificare sau eliminare fara riscuri pentru mediu. 2.5.7.3 Deseuri generate de activitati medicale Judetul Gorj dispune de 9 spitale care, in anul 2010 au generat 66.8 tone de deseuri, fata de 71.9 tone de deseuri medicale periculoase spitalicesti, generate in anul 2009. Conform Raportului annual privind starea factorilor demediu in judetul Gorj in anul 2010,elaborate de APM Gorj, in anul 2010 nu mai functiona nici unul dintre incineratoarele spitalicesti, deseurile rezultate fiind transportate la firme autorizate (in judetul Gorj: S.C. Guardian S.R.L.), in vederea incinerarii. Spitalele care au incetat activitatea de incinerare au facut contracte pentru predare in vederea incinerarii si transportului deseurilor medicale periculoase cu firme autorizate: Spitalele Bumbesti Jiu, Novaci, Targu Carbunesti, Spitalul de Pneumoftizilogie Dobrita, Rovinari, Motru cu SC GUARDIAN SRL Craiova pentru incinerare , iar pentru transportul deseurilor medicale periculoase cu S.C. UNMEX S.R.L. Tg. Jiu; Spitalul Turceni a incheiat contract pentru incinerarea deseurilor medicale periculoase cu S.C.PRO AIR CLEAN Timisoara, iar pentru transport cu S.C. ECOSERV TRANS S.R.L. Sibiu.
De asemenea, au fost identificate toate cabinetele medicale private de la nivelul judetului Gorj si au fost consiliate in ceea ce priveste obligatia de a incheia contracte cu societati autorizate in vederea transportului si incinerarii deseurilor medicale periculoase ce rezulta din activitatea proprie, cu obligatia transmiterii cantitatilor predate, in vederea monitorizarii acestora de catre A.P.M. Gorj. 2.5.7.4 Ambalaje si deseuri din ambalaje Pentru a stopa inflatia de deseuri si a controla distrugerea sau reciclarea acestora, s-a stabilit ca cel care produce este si cel care recicleaza si este obligat sa adune o parte dintre deseurile rezultate din produsele sale si sa le recicleze. Toti suntem raspunzatori de calitatea vietii noastre, fiecare cetatean are obligatia de a selecta gunoiul menajer si a-l depozita in pubele speciale. Reciclarea reprezinta procesarea unora dintre componentele deseurilor in vederea transformarii lor in produse utile. Pentru a nu ocupa prea mult spatiu, sticlele de plastic se compacteaza sau se taie fasii, iar apoi se vand firmelor care se ocupa cu reciclarea acestui material. Scopul Directivei 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, este de a armoniza masurile nationale privind managementul ambalajelor si deseurilor de ambalaje in vederea prevenirii sau minimizarii impactului asupra mediului. Directiva urmareste, de asemenea, eliminarea barierelor in calea liberei concurente pe piata unica europeana. Directiva 94/62/EC stabileste masuri care au ca scop in primul rand: prevenirea producerii de deseuri de ambalaje, cresterea gradului de reutilizare a ambalajelor; Pagina (210)
cresterea gradului de reciclare a deseurilor de ambalaje; cresterea gradului de valorificare a acestor deseuri. Aceste masuri includ cerinte esentiale pentru materialele din care sunt produse ambalajele si obiective pentru valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje. Modalitati de gestionare: Obiectivele anuale de valorificare, respectiv de reciclare, a deseurilor de ambalaje se pot realiza: a) individual, de catre operatorii economici, prin gestionarea deseurilor de ambalaje generate si a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piata; b) prin transferarea responsabilitatii catre un operator economic autorizat de Ministerul Mediului. Gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje trebuie sa fie astfel organizata incat sa nu introduca bariere in calea comertului. 2.5.7.5 Deseuri de baterii si acumulatori Componentele principale ale bateriilor sunt alcalinii de magneziu si zinc-carbon. Aceste baterii contin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic. Fiind reciclate in instalatiile de topire a metalelor neferoase, implica costuri ridicate. Din acest motiv, in 1998, UE a elaborat un ghid, care solicita o reducere drastica a continutului de mercur din baterii, cu mai mult de 100 ppm pana la 0, pentru a inlesni procesul de reciclare. Se recomanda organizarea activitatii de returnare a bateriilor de catre sectorul comercial. Bateriile folosite in gospodarii pot fi returnate catre intreprinderile sau firmele specializate de reciclare Reciclarea bateriilor auto este ieftina din punct de vedere economic si de obicei se realizeaza manual sau automatizat, prin unitati specializate. In general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vanzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vand apoi acumulatorii uzati unor firme specializate de reciclare si colectare. Colectorii neautorizati colecteaza de asemenea, acumulatori uzati pentru revinderea lor catre reciclatori. Reciclarea acumulatorilor uzati pe canale neoficiale, ar trebui sa fie descurajata deoarece: - polueaza mediul inconjurator; - expune sanatatea si igiena umana unor riscuri mari; - submineaza firmele autorizate de reciclare, care au investit in masuri de protectie a mediului si sanatatii umane. 2.5.7.6 Deseuri de echipamentele electrice si electronice Impactul asupra mediului produs de deseurile de echipamente electrice si electronice este ingrijorator, aceste deseuri contin substante deosebit de periculoase: Hg, Pb, Cr, Br, CFC care diminueaza stratul de ozon. Fiind atat de periculoase aceste deseuri nu trebuie sa ajunga la groapa de gunoi, trebuie colectate separat si reciclate. UE a dat directive care obliga fabricantii sa organizeze reciclarea si sa produca aparate ecologice cu o durata de viata mai mare. Directiva 2002/96/CE, are ca obiective: 1. Prevenirea aparitiei deseurilor de echipamente electrice si electronice si reutilizarea, reciclarea si alte forme de valorificare ale acestor tipuri de deseuri, pentru a reduce in cea mai mare masura cantitatea de deseuri eliminate; Pagina (211)
2. Imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor implicati in ciclul de viata al echipamentelor electrice si electronice (producatori, distribuitori si consumatori) si in mod special a agentilor economici direct implicati in tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice. In judetul Gorj, s-au stabilit locatiile pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice si pentru distribuirea ulterioara catre reciclatori si producatori. Au fost stabilite doua locatii pentru colectarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, prin decizii ale Consiliilor Locale Tg. Jiu si Motru. In judet au fost autorizate societati care au ca obiect de activitate colectarea deseurilor din echipamente electrice si electronice : S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L .din Municipiul Tg. Jiu ; S.C. REMAT GORJ S.A. din Municipiul Tg. Jiu ; S.C. REMAT DOLJ S.A. Craiova, punct de lucru Tg. Jiu; S.C. PLASTECH PREST S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu; S.C. ADISTIL COM S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu; S.C .POLARIS MEDIU S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu; S.C. EUROMILENIUS S.R.L. din Municipiul Tg. Jiu
In anul 2010 in judetul Gorj au fost colectate 4.792 tone de deseuri de echipamente electrice si electronice. 2.5.7.7 Vehicule scoase din uz VSU sunt echipamente cu baterii auto care fac parte din categoria deseurilor periculoase din cauza substantelor chimice pe care le contin, fiind toxice. Se degradeaza intr-o perioada lunga de timp, iar substantele eliberate polueaza solul, apele si aerul. Depozitarea bateriilor auto trebuie facuta in containere speciale, rezistente le coroziune. Reciclarea deseurilor de cauciuc este necesara pentru valorificarea materiei prime pe care o contin, valorificarea energiei prin ardere in industrie fara eliberare de gaze toxice. Directiva 2000/53/CE stabileste: - masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule precum si reutilizarea, reciclarea si alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz si componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor. - directiva se aplica vehiculelor si vehiculelor scoase din uz incluzand componentele si materialele acestora; - reutilizarea, reciclarea si valorificarea energetica intr-o proportie cat mai mare a vehiculelor scoase din uz. Judetul Gorj are o retea de societati comerciale distribuite pe tot teritoriul, care si-au dezvoltat activitatile de colectare si recuperare vehicule scoase din uz. Activitatea este viabila din punct de vedere economic daca reciclarea se concentreaza pe recuperarea otelului datorita pretului ridicat si cererii de otel recuperat din vehicule scoase din uz (aproximativ 60% din greutate este otel). Topitoriile vand otelul recuperat catre turnatorii fie ele in Romania sau peste granita. Pagina (212)
In cursul anului 2010, judetul Gorj a generat 4102 vehicule scoase din uz. Au fost autorizate pentru colectarea vehiculelor scoase din uz, urmatoarele societati : - S.C. FERCRIST IMPEX S.R.L din municipiul Targu Jiu; - S.C. FILIALA DE INTRETINERE SI SERVICII ENERGETICE "ELECTRICA SERV" S.A. din municipiul Targu Jiu; - S.C. REMAT GORJ S.A. din municipiul Targu Jiu; - S.C. REMAT S.A. Craiova punct de lucru in municipiul Targu Jiu. 2.5.7.8 Uleiuri uzate Uleiurile fac parte din categoria deseurilor periculoase pentru mediu si pentru sanatatea oamenilor. Uleiurile uzate sunt putin degradabile si distrug flora si fauna daca sunt deversate fara discernamant. Arse in spatiu deschis degaja hidrocarburi extrem de poluante pentru aer si cu impact cancerigen asupra sanatatii umane. Folosit la vopsirea gardurilor este periculos pentru sanatatea oamenilor, dupa ploaie substantele continute de ulei ajung in sol si contamineaza panza freatica. Reciclarea uleiurilor se face in rafinarii. Conform Raportului anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, la nivelul judetului au fost inventariati agentii economici care colecteaza ulei uzat si lunar cantitatile de ulei uzat generate, colectate, valorificate si stocurile sunt raportate la Agentia Regionala de Protectie a Mediului Craiova in raportarile lunare a fluxurilor de deseuri speciale. Agentii economici generatori de ulei uzat s-au conformat cu legislatia in vigoare in ceea ce priveste gestionarea deseurilor.
Tabelul 2.5.7.8.1 Cantitatile de deseuri colectate la nivelul anului 2010 in judetul Gorj Nr crt. Cantitatea Generata (tone)
TOTAL 2.5.7.9 Namoluri 464,29
Cantitatea existenta in stoc (tone)

64,11
Din procesele de epurare care au loc in statiile de epurare a apelor uzate rezulta namoluri cu diverse caracteristici, in functie de specificul apei uzate tratate, respectiv ape uzate orasenesti (menajere) sau industriale. In general aceste namoluri se stabilizeaza (deshidratare - fermentare - compostare), dupa care se elimina pe depozite de deseuri menajere (daca nu contin substante periculoase) sau se valorifica prin utilizare ca fertilizanti ai terenurilor agricole (mai ales namoluri din zootehnie). Utilizarea in agricultura a namolurilor de epurare reprezinta una dintre metodele de eliminare a acestora si o forma de punere in valoare a continutului lor in materie organica si elemente nutritive. Principalul act normativ al UE care reglementeaza gestiunea namolurilor de epurare, atunci cand este vorba de utilizarea acestora in agricultura, este directiva 86/278/CEE . In Romania, problematica namolurilor de epurare este reglementata prin Ordinul nr. 344/708 din 16.04.2004 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Pagina (213)
Pentru a diminua efectul poluant al namolului de epurare ce se va folosi in agricultura si a putea valorifica elementele nutritive pe care le contine, este necesar ca namolul sa se aplice numai pe soluri pretabile, in dozele si perioadele stabilite, la un anumit sortiment de culturi recomandate si sa se asigure un control adecvat al calitatii factorilor de mediu. Cantitatile sau dozele de namol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole trebuie sa se calculeze in functie de continutul in metale grele al namolului de epurare si continutul in metale grele al solului. Un alt factor care se ia in considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate, dar acest factor este relativ, deoarece cresterea excesiva a dozelor de namol poate conduce la cresterea continutului solului si plantelor in metale grele. Conform Ordinului nr. 344/708 al MMGA si MAPDR pot fi utilizate in agricultura numai namolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de catre agentia locala de protectie a mediului, pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) si aprobat de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala. In studiu trebuie sa se prevada conditiile pe care trebuie sa le respecte producatorul si utilizatorul namolului pentru a se asigura protectia mediului. In cazul in care calitatea namolului de la statia de epurare nu este pretabila folosirii in agricultura, administratorul statiei de epurare va trebui sa gaseasca alte modalitati de eliminare a namolului. Una din aceste posibilitati este reprezentata de incinerarea in cuptoarele fabricilor de ciment sau eliminarea namolurilor in depozite pentru deseuri periculoase, daca namolul prezinta anumite caracteristici periculoase. Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti In prezent, in judetul Gorj exista 4 statii de epurare a apelor menajere: in municipiul Targu Jiu, municipiul Motru, comunele Matasari si Dragutesti. Nu exista o evidenta a cantitatii de namoluri rezultate de la statiile de epurare si nu se realizeaza valorificarea acestora . Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale Din activitatea de crestere a suinelor rezulta ape uzate, care sunt epurate, iar namolurile sunt evacuate pe platformele de uscare
2.5.8
Starea patrimoniului cultural
Judetul Gorj este un tinut al manastirilor, bisericilor si schiturilor, asezamintele religioase din partea de nord a judetului fiind deosebit de atractive si constituind veritabile locuri de pelerinaj care atrag un numar important de turisti: Tismana, Lainici, Polovragi, Crasna, Visina, Stramba, Targu Carbunesti. In functie de destinatie patrimoniul cultural al judetul Gorj este compus din: Situri arheologice - Obiective religioase (biserici din lemn, biserici de zid, case de rugaciune, manastiri, schituri, biserici in ruina) - Castrele din Bumbesti Jiu - Castrul roman de la Bumbesti Jiu Gara - Castrul roman de la Bumbesti Jiu - Vartop - Fortificatii - Fortificatia de la Siacu Pagina (214)
- Fortificatia dacica de la Somanesti - Complexe de arhitectura urbana - Muzee - Case memoriale - Statui si monumente istorice - Ansamblul cultural Constantin Brancusi Targu Jiu Procesele naturale si antropice de degradare a fondului construit sunt reprezentate de: Procese naturale de degradare: - Degradarea pasunilor si plaiurilor neingrijite. - Inundatiile vailor torentiale si a albiilor majore ale raurilor - Degradarea constructiilor de lemn sub actiunea factorilor de mediu - Colmatarea lacurilor artificiale Procese antropice de degradare: - Executarea unor acumulari hidrotehnice fara justificari economice si tehnice temeinice (valea Jiului Superior) - Defrisarea padurilor de stat sau private - Exploatarile lignitului in cariere, depunerea sterilului in halde (degradarea peisajului, deplasarea locuitorilor si a satelor, poluarea atmosferei cu pulberi si gaze, poluarea sonora, modificarea circuitului apelor freatice, saracirea florei si a faunei, infectarea solului) - Exploatarea petrolului si a gazelor naturale (degradarea peisajului, infectarea solului, infectarea apelor freatice) - Contopirea satelor izolate din zone montane si piemontane - Degradarea monumentelor din lemn, in special a bisericilor, prin parasire - Folosirea la constructiile din sate si orase a unor materiale inadecvate, ieftine si de proasta calitate, asamblate in cladiri cu arhitectura fara gust artistic - Folosirea la restaurarea monumentelor istorice a unor materiale neadecvate (tamplarie, finisaje, invelitori, vopsele, amenajari exterioare s.a.) - Vizitarea excesiva si nedisciplinata a monumentelor de sculptura create de Constantin Brancusi. Cea mai importanta investitie in domeniul cultural este restaurarea monumentelor create de Constantin Brancusi si a parcurilor care le inconjoara. Acestora li se asociaza importanta amenajare a zonei pietonale centrale a municipiului Targu Jiu.
2.5.9
Mediul urban
Infrastructura urbana, ca rezultat al unui mediu rezidential modern si evoluat in raport cu mediul rural, este considerata o urmare fireasca a atingerii unui anumit prag al dezvoltarii si este constituita din dotari urbane speciale de la strazi orasenesti, spatii verzi, dotari pentru sport si turism, pana la dotari sociale si culturale specifice. Pagina (215)
In judetul Gorj exista 2 municipii: Targu Jiu si Motru si 7 orase: Bumbesti-Jiu, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Ticleni, Tismana si Turceni Principalele probleme cu care se confrunta sunt cele specifice dezvoltarii urbanistice: suprafata mica, dezvoltare preponderent pe verticala, lipsa spatiilor verzi, salubrizare deficitar efectuata, trafic auto intens in toate zonele orasului, poluare atmosferica generata de traficul auto si de centralele termice In ceea ce priveste functionarea zonelor urbane, un aspect important il constituie asigurarea utilitatilor (alimentare cu apa, canalizare, energie electrica si termica, gaze naturale, alei, trotuare, strazi, spatii verzi, parcuri si gradini, stadioane, depozite pentru deseurile menajere si inerte etc.) astfel incat sa se respecte standardele nationale prevazute a reglementa criteriile si parametri minimi de confort si de sanatate a populatiei, tinand cont si de normele U.E in domeniu. 2.5.9.1 Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement
Spatiile verzi reprezinta o categorie functionala in cadrul localitatilor sau aferenta acestora, al carei specific este determinat, in primul rand, de vegetatie si in al doilea rand de cadrul construit, cuprinzand dotari si echipari destinate activitatii cultural-educative, sportive sau recreative a populatiei. Conform Normelelor Tehnice pentru elaborarea Registrului local al spatiilor verzi aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 1549 din 4 decembrie 2008, sunt considerate spatii verzi urmatoarele tipuri de terenuri, existente in intravilanul localitatilor: a) spatii verzi cu acces public nelimitat: scuar: spatiu verde amenajat amplasat in cadrul ansamblurilor de locuit, in jurul unor dotari publice, in incintele unitatilor economice, social-culturale, de invatamant, amenajarilor sportive, de agrement pentru copii si tineret sau in alte locatii, gradina publica: spatiu verde amenajat, cu dotari pentru odihna, in suprafata de maximum 1ha; parc: un spatiu verde amenajat format dintr-un cadru vegetal specific si, eventual, dotari si echipari destinate activitatilor cultural-educative, sportive sau recreative pentru populatie, cu suprafata mai mare de 1 ha, parc sportiv; spatii verzi cu caracter utilitar: de protectie sanitara, de consolidare a unor versanti, zona de halaj a lacurilor; aliniamente plantate in lungul bulevardelor si strazilor; terenuri libere neproductive din intravilan: mlastini, stancarii, pante, terenuri afectate de alunecari, saraturi care pot fi amenajate cu plantatii; aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii culturale, edificii de cult etc., cimitire; baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta; sere, pepiniere. Pagina (216)
b) spatii verzi cu acces limitat:
In functie de dreptul de proprietate asupra terenului, spatiile verzi sunt: a) publice - spatii verzi apartinand domeniului public; b) private - spatii verzi ce sunt in proprietatea persoanelor fizice sau juridice Importanta spatiilor verzi este multipla, si se poate concretiza in 3 functii: functia sanitara influenteaza pozitiv starea generala a organismului; ajuta la reducerea valorilor de temperatura in zilele calduroase de vara; micsoreaza viteza de deplasare a aerului (protectie impotriva vantului); producerea oxigenului si consumarea bioxidului de carbon; imbunatatirea evidenta a compozitiei aerului, ceea ce duce la mentinerea vietii in stare optima; functia recreativa influenteaza pozitiv starea de sanatate fizica si psihica a oamenilor; creaza cadrul adecvat practicarii sportului, turismului si a altor indeletniciri recreative; functia decorativa spatiile verzi imprima acestuia o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfactia ce o realizeaza omul fata de vegetatie; da impresia unui lucru bine organizat si aerisit.
In cadrul zonei de locuit aceste spatii verzi sunt de doua tipuri: de folosinta generala (in care sunt cuprinse si amenajarile necesare odihnei, recreerii si sportului) si de folosinta limitata (terenurile din interiorul complexului de locuit, neafectat altor destinatii). In momentul de fata in alcatuirea unei zone de locuit se pune mai mare accent pe construirea propriu-zisa a locuintelor decat pe existenta spatiului verde. In judetul Gorj la nivelul anului 2009 suprafata de spatiu verde din mediu urban era repartizata dupa cum urmeaza:
mp/loc
70 60 50 40 30 20 10 0 TG-JIU TICLENI ROVINARI NOVACI 6.59 58.91
33.47 23.64
Fig. 2.5.9.1 Repartitia spatiului verde din mediul urban in functie de numarul de locuitori
2.5.9.2 Zgomotul ambiental Pagina (217)
Conform informatiilor prezentate de Agentia pentru Protectia Mediului Gorj in Raportul annual privind Starea Factorilor de Mediu in anul 2010, pana la data de 30 iunie 2012 autoritatile responsabile vor trebui sa realizeze si sa puna la dispozitia publicului harti strategice de zgomot pentru toate aglomerarile, drumurile principale si caile ferate principale din judet, care vor contribui la identificarea si monitorizarea eficienta a principalelor surse de poluare fonica de pe teritoriul judetului. Hartile strategice de zgomot care arata situatia anului calendaristic precedent (2011) se pun la dispozitia agentiilor regionale pentru protectia mediului pana la data de 30 iunie 2012. O harta strategica de zgomot este o reprezentare a informatiilor referitoare la unul dintre urmatoarele aspecte: starea existenta, anterioara sau viitoare a zgomotului in functie de un indicator de zgomot; depasirea unei valori limita; estimarea intr-o anumita zona a numarului de locuinte, scoli si spitale care sunt expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot; estimarea numarului de persoane stabilite intr-o zona expusa la zgomot. grafice; date numerice organizate in tabele; date numerice in format electronic.
Hartile strategice de zgomot pot fi prezentate publicului sub forma de:
Hartile strategice de zgomot pentru aglomerari trebuie sa puna accent pe zgomotul emis de: traficul rutier; traficul feroviar; aeroporturi; zonele industriale, inclusiv porturi. obtinerea de date care sa fie trimise Comisiei Europene potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) lit.i), k), l) si m) din HG nr. 321/2005 modificata si completata prin HG nr. 674/2007 si anexei nr. 7 a aceleasi hotarari; ca o sursa de informatii pentru cetateni potrivit prevederile art. 8^3 din hotarare; ca baza pentru elaborarea planurilor de actiune potrivit prevederilor art. 8^2 din hotarare.
Cartarea strategica de zgomot se utilizeaza pentru urmatoarele scopuri:
Pentru fiecare dintre aspectele prevazute este necesara realizarea unor harti strategice de zgomot diferite. Pentru informarea Comisiei Europene, hartile strategice de zgomot trebuie sa indeplineasca cerintele minime prevazute la pct. 1.5, 1.6, 2.5, 2.6 si 2.7 din anexa nr. 7. Pentru informarea populatiei potrivit prevederilor art. 8^3 din hotarare si pentru realizarea planurilor de actiune potrivit prevederilor art. 8^2 din hotarare, trebuie furnizate mai multe informatii suplimentare si detaliate, ca de exemplu: o prezentare grafica; Pagina (218)
harti care sa arate depasirea unei valori limita; harti comparative, prin care situatia existenta este comparata cu diferite situatii viitoare posibile; harti care prezinta valoarea unui indicator de zgomot la o alta inaltime decat cea de 4 m, unde este cazul.
Hartile strategice de zgomot pentru aplicatiile locale sau nationale se intocmesc pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte la inaltimi de evaluare de 4 m si pentru intervale de valori de 5 dB asa cum sunt definite acestea in anexa nr. 7. In cazul aglomerarilor se realizeaza separat harti strategice de zgomot pentru: zgomotul produs de traficul rutier, zgomotul produs de traficul feroviar, zgomotul produs de aeronave si zgomotul industrial. Se pot adauga harti si pentru alte surse de zgomot. In cursul anului 2007 s-au efectuat 255 de determinari sonometrice, respectiv 327 in cursul anului 2008, in zonele Targu-Jiu, Rovinari, Turceni, Motru, Porceni, Jilt Nord, Jilt Sud, Barsesti, Preajba si Glodeni, Bumbesti-Jiu, Rachiti, Danciulesti, Frincesti, Farcasesti, Lupoaia, Targu-Carbunesti, dupa cum urmeaza: la limita unor zone functionale, urmare a solicitarilor agentilor economici si a programului de monitorizare al A.P.M. Gorj; in puncte situate in zone cu trafic intens (intersectii de strazi); la limita incintei unor cladiri tehnico-administrative (primarii); la exteriorul locuintelor cetatenilor, urmare a sesizarilor primite de la cetateni.
In cursul anului 2007 s-a inregistrat un numar de 8 depasiri ale limitei de zgomot admise la exterior locuinta situata in imediata vecinatate a unei zone functionale din mediul urban (piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber). S-au inregistrat un numar de 27 depasiri ale limitei de zgomot admise la limita zonelor functionale ale incintelor industriale si un numar de 6 depasiri ale limitei de zgomot admise in zone cu trafic intens (intersectii de strazi). In cursul anului 2008 s-a inregistrat un numar de 22 depasiri ale limitei de zgomot admise la exterior locuinte situate in imediata vecinatate a unor zone functionale din mediul urban si rural, cu o valoare maxima de 68,3 dB in zona Jilt Nord, in apropierea depozitului de carbune apartinand E.M.C. Jilt, Cariera Jilt Nord. S-au inregistrat un numar de 5 depasiri ale limitei de zgomot admise la limita zonelor functionale ale incintelor industriale, cu o maxima de 75,1 dB la limita vestica a depozitului de carbune apartinand E.M.C. Rosia, Cariera Rosia si un numar de 2 depasiri ale limitei de zgomot admise in punctele de determinare situate pe strazi de categorie tehnica IV. Din totalul de 327 determinari efectuate in cursul anului 2008, 249 de determinari au fost effectuate in cadrului programului de monitorizare al A.P.M. Gorj (determinari in puncte fixe pe strazi de diferite categorii si la limita zonelor functionale ale unor incinte industriale), 76 determinari ca urmare a solicitarilor diferitilor agenti economici si 2 determinari la solicitarea Gardei Nationale de Mediu Comisariatul Judetean Gorj. Rezultatul actiunii de verificare a nivelului zgomotului urban, determinari diurne si nocturne efectuate in puncte fixe stabilite in municipiul Targu Jiu, ne arata mentinerea valorilor constant crescute in punctele de determinare stabilite pe strada Ecaterina Teodoroiu si Nicolae Titulescu. Comparativ cu anul 2007, in toate punctele de determinare s-au inregistrat valori usor scazute ale nivelului de zgomot urban. Scaderea nivelului de zgomot diurn si nocturn s-au Pagina (219)
inregistrat in zonele municipale de intersectie, unde au fost instalate sensuri giratorii de circulatie. In anii 2009 si 2010 nu s-au efectuat determinari sonometrice.
2.5.10 Aspecte privind utilizarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Responsabilitatea verificarii agentilor economici in ceea ce priveste respectarea legislatiei in domeniul substantelor si preparatelor chimice periculoase revine Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase. Producatorii si importatorii au obligatia de a furniza Agentiei Nationale pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase toate informatiile despre proprietatile substantelor si preparatelor care pot pune in pericol sanatatea omului sau mediului inconjurator. In judetul Gorj, societatile care detineau substante chimice si preparate periculoase sunt reprezentate de: S.C. UM SADU S.A., S.C. ARTEGO S.A., SNP PETROM S.A. Sucursala Tg. Jiu,COMPLEX ENERGETIC ROVINARI, COMPLEX ENERGETIC TURCENI, S.C. CONPET S.A. PLOIESTI Statie pompare Barbatesti, S.C. PRUNDCHIM TG. JIU, S.C .CHEMICA LA ALBENI, etc. In ceea ce priveste deseurile periculoase, in judetul Gorj exista un depozit la Schela Ticleni, pentru slam petrolier, cantitatea depozitata fiind de 1.986 t, intr-o halda imprejmuita, in incinta Parcului Mare Ticleni, care la sfarsitul anului 2006 a fost inchis, iar acest slam trebuia procesat pana in anul 2010. Alte deseuri periculoase mai sunt si la U.M. SADU S.A., care sunt depozitate in incinta uzienei, in locuri special amenajate, acestea fiind reprezentate de namoluri cu continut de mercur, deseu cu continut de cianura si clorura de metilen.
Nmoluri cu coninut de mercur Deeu cu coninut de cianur Clorur de metilen
80%
17% 3%
Fig. 2.5.10.1 Deseuri periculoase - 2009

Aceste deseuri sunt depozitate in incinta uzinei, in locuri special amenajate. Utilizarea azbestului In conformitate cu H.G. nr.124/2003 in scopul protectiei sanatatii populatiei si a mediului, de la 1.01.2007 au fost interzise toate activitatile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest. Pagina (220)
In judetul Gorj, S.C. FIBROCIM S.A. Tg Jiu a incetat toate activitatile de comercializare si utilizare a azbestului si a produselor cu azbest, intrucat nu a dispus de posibilitati financiare pentru a inlocui fabricarea produselor care contin azbest cu produse non azbest. Utilizarea substantelor care epuizeaza stratul de ozon (ODS) In cursul anului 2010, unitatile care au desfasurat activitati cu substante reglementate de Protocolul de la Montreal sunt: S.C. OVIFRIG SERVICE S.R.L., Targu Jiu; S.C. ROTOTEL S.R.L., Targu Jiu; SOCIETATE MESTESUGAREASCA PRESTACOM, Targu Jiu; SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MOBILTEX, Targu Jiu SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA MESTESUGARUL, Targu Jiu S.C. INIDAN S.R.L., Targu Jiu S.C. ARCTIC S.A. punct de lucru Targu Jiu.
Aceste unitati au folosit agentul frigorific pentru service. In cursul anului 2010 s-au consumat 857,06 kg agent frigorific. Utilizarea biocidelor Conform Directivei Parlamentului European si a Consiliului nr. 98/8/CE din 16.02.1998 privind introducerea pe piata a produselor biodestructive transpusa prin Hotararea de Guvern nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide, produsele biocide sunt substante active si preparate continand una sau mai multe substante active conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt efect de control asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice. In conformitate cu acest act normativ, fiecare persoana juridica producator sau importator, are obligatia de a notifica in scris la Secretariatul tehnic al Comisiei Nationale pentru produse biocide, produsele biocide pe care le introduc sau le comercializeaza. Ministerul Sanatatii, impreuna cu M.M.D.D. si Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara intocmeste Registrul National al Produselor biocide, inventariate la nivel national. Biocidele sunt clasificate in patru grupe principale, dupa cum urmeaza: Grupa I dezinfectante si produse biocide generale utilizate pentru: igiena umana, spatii private si zone de sanatate publica, igiena veterinara, industrie alimentara si de preparare a furajelor, apei potabile; Grupa a II-a conservanti utilizati pentru: produse imbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc, si materiale polimerizate, zidarie, instalatii de racire pe baza de lichide, impiedicarea depunerilor de namol, fluide utilizate in metalurgie; Grupa a III-a pesticide nonagricole utilizate pentru combaterea bolilor si daunatorilor; Pagina (221)
Grupa a IV-a alte produse biocide utilizate ca si conservanti pentru produse alimentare sau furajere, produse antibioderma, fluide pentru imbalsamare si produse toxidermale.
Poluanti organici persistenti Poluantii Organici Persistenti ( POP-urile) sunt substante chimice foarte stabile, care nu se descompun usor in mediu (au o durata de viata de la cateva luni pana la zeci de ani), se pot acumula in lanturile trofice biologice si sunt periculoase pentru om si pentru viata salbatica. POP-urile sunt deci, compusi organici de origine naturala sau antropica cu urmatoarele caracteristici: sunt rezistenti la degradarea in mediu; au solubilitate scazuta in apa, dar ridicata in mediile grase; pot fi transportati pe distante mari (circula prin aer, apa, sol si prin intermediul organismelor vii), inclusiv transfrontaliera, depozitandu-se departe de locul de origine; se acumuleaza in sistemele terestre si acvatice; prezinta efecte acute si cronice asupra sanatatii umane si speciilor animale. Cele mai importante categorii de POP-uri sunt: Pesticide (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor,mirex si toxafen); Substante chimice industriale (hexaclorbenzen HCB, bifenili policlorurati); Produse secundare (dioxinele si furanii). Principalele surse de POP sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 2.5.10.1. - Principalele surse de POP - Poluantii Organici Persistenti

Sector Surse -vehicule de teren (tractoare si alte mijloace); -procese de combustie industriala; -operatii de prelucrare a metalelor; -utilizarea si folosirea produselor ce contin POP-uri; -depozite de deseuri solide si lichide provenite de la productia pesticidelor; Industria -deversari de deseuri in apa provenite de la productia de celuloza si hartie care utilizeaza clorina; -procesele de productie chimica; -deversari de deseuri in apa provenite de la utilizarea conservantilor contaminati ori a colorantilor pentru textile, pielarie, lemn etc. -deversari de deseuri in apa provenite din operatii menajere normale (masini de spalat rufe, masini de spalat vase etc.); Pagina (222)
Agricultura -folosirea pesticidelor pe pamant si productia de caldura;
Sector
Surse -intrebuintarea produselor continand POP-uri ca depozitarea pesticidelor expirate sau deseurilor;
Energetic Transport Alte surse
-uzine pentru combustie comerciala, institutionala si rezidentiala si energie; -productia in industrie; -lipsa de intretinere, combustibil de proasta calitate si eficienta redusa a combustiei; -crematorii si incineratoare de deseuri medicale; -stocuri de PCB-uri si alte POP-uri.
Utilizarea mercurului In judetul Gorj, unitatile care utilizeaza mercur sunt : U.M. SADU S.A. , utilizeaza mercur pentru fabricarea explozivilor ; S.N.P. PETROM S.A. utilizeaza mercur pentru completarea acestuia in manometre; C.E. TURCENI si C.E. ROVINARI utilizeaza chituri pentru determinari in laborator, acestea continand mercur 8903 produse cu mercur; 4,5678 kg mercur pur; 0,75 kg compusi cu mercur.
In anul 2010, situati s-a prezentat astfel:
Utilizarea detergentilor Reglementata prin Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind detergentii, cu modificarile si completarile ulterioare (respectiv Regulamentul 907/2006, prin care s-au adus doua amendamente Regulamentului 648/2004, prin care s-a urmarit asigurarea unui grad de protectie mai ridicat a mediului si a sanatatii umane) transpusa in legislatia romaneasca prin Hotararea nr. 658/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii Regulamentului nr. 648/2004. In conformitate cu aceasta hotarare se desemneaza ANPM si ANPC ca autoritati competente pentru aplicarea Regulamentului (CE) 648/2004 privind detergentii. Regulamentul stabileste norme pentru realizarea liberei circulatii a detergentilor si agentilor tensioactivi pentru detergenti pe piata interna, asigurand, in acelasi timp, un grad inalt de protectie a mediului si a sanatatii umane. In acest sens, acesta armonizeaza normele pentru introducerea pe piata a detergentilor si a agentilor tensioactivi pentru detergenti impunant conditii legate de: biodegradabilitatea agentilor tensioactivi din detergenti; restrictii sau interdictii biodegradabilitate; privind agentii tensioactivi din motive de
Pagina (223)
etichetarea suplimentara a detergentilor, care sa includa parfumurile alergene si informatiile pe care producatorii trebuie sa le puna la dispozitia autoritatilor competente si personalului medical din statele membre.
Conform regulamentului mai sus amintit, prin detergent se intelege orice substanta sau preparat care contine sapunuri si/sau alti agenti tensioactivi destinati proceselor de spalare si curatare. Detergentii pot fi sub forme diferite (lichida, pulbere, pasta, bucati, blocuri, piesa turnata, piesa fasonata etc.) si sa se comercializeze pentru uz casnic, in scopuri institutionale sau industriale. Alte produse care se pot considera detergenti sunt: Preparat auxiliar de spalare, destinat inmuierii (prespalarii), clatirii sau albirii hainelor, lenjeriei de uz casnic etc.; Balsam pentru rufe, destinat modificarii tuseului tesaturilor in operatiile de completare a spalarii tesaturilor; Preparat de curatare, pentru produsele de intretinere domestica de uz general si/sau alte produse de curatare pentru suprafete (de exemplu: materiale, produse, masini, instalatii mecanice, mijloace de transport si echipamente conexe, instrumente, aparatura etc.); Alte preparate de curatare si spalare, destinate altor procese de spalare si curatare.
Producatorii sunt responsabili de conformitatea detergentilor si/sau a agentilor tensioactivi pentru detergenti cu dispozitiile din prezentul regulament si din anexele acestuia. In anul 2010, la nivelul judetului Gorj nu au fost solicitate derogari pentru plasarea pe piata a detergentilor.
2.6
Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PATJ Gorj
Analiza starii mediului in situatia neimplementarii PATJ Gorj (Alternativa 0) are ca scop evaluarea modului in care planul raspunde nevoilor si cerintelor starii mediului din teritoriul analizat si a tendintelor sale de evolutie si reprezinta o cerinta impusa prin Directiva Uniunii Europene 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului si prin prevederile Hotararii de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Alternativa 0 reprezinta cadrul de referinta pentru evaluarea planului, iar analiza acesteia s-a realizat pe baza gradului actual de cunoastere cu privire la starea mediului si la tendintele evolutiei sale.
Tabelul 2.6.1 Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii PATJ

Factor/Aspect de mediu Aer/Clima Evolutia probabila in cazul neimplementarii PATJ Gorj Calitatea aerului ar suferi deprecieri ca urmare a tendintei crescatoare a traficului rutier si a lipsei investitiilor in infrastructura de transport. Mentinerea activitatii industriale fara implementarea de masuri privind modernizarea/retehnologizarea si reducerea poluarii, lipsa asigurarii solutiilor alternative pentru incalzirea Pagina (224)
Factor/Aspect de mediu
Evolutia probabila in cazul neimplementarii PATJ Gorj locuintelor, precum si reducerea suprafetelor impadurite vor conduce la mentinera emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul actual sau chiar la o crestere a acestora.
Apa
Managementul deficitar al resurselor de apa va continua sa provoace scaderea calitatii vietii. Gradul de poluarea apelor va creste datorita numarului mic de localitati cu sisteme centralizate de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate, dar si industriei.
Sol/utilizare terenuri
Calitatea solului va continua sa se deterioreze ca urmare a salinizarii, alcalinizarii sau inmlastinarii, fenomene ce vor continua in lipsa unui sistem adecvat de irigatii. Suprafetele de teren degaradate vor avea o tendinta de mentinere sau crestere datorita fenomenelor de eroziune si alunecari de teren. Gradul de poluare a solului se va accentua in urma presiunii exercitate de agricultura si activitatile industriale dar si in lipsa realizarii sistemelor de canalizare in localitatile care nu dispun de asa ceva.
Vegetatie si fauna, biodiversitate
Defrisarile ilegale, braconajul, pasunatul intensiv, turismul neorganizat sau extinderea necontrolata a activitatilor antropice in zone cu valoare naturala mare sau in vecinatatea acestora vor contribui in continuare la degradarea ecosistemelor, distrugerea habitatelor si chiar disparitia unor specii de flora si fauna. Inexistenta unor custozi pentru majoritatea zonelor protejate care sa aplice masuri de protectie si conservare a bunurilor incredintate va conduce la degradari provocate in cadrul ariilor protejate ca urmare a activitatilor antropice insuficient controlate. Deteriorarea monumentelor culturale si de arhitectura se va accentua in cazul in care nu se vor lua masuri in vederea restaurarii si conservarii obiectivelor de patrimoniu. Neaplicarea prevederilor din legislatia in vigoare va favoriza continuarea producerii fenomenului de inundatii. De asemenea, in cazul ploilor puternice, exista riscul activarii alunecarilor de teren in conditiile schimbarii folosintelor terenurilor si a nerealizarii unor lucrari de imbunatatiri funciare.
Patrimoniu natural
Patrimoniu cultural construit Factori de risc natural
Conservarea/utilizarea Supraexploatarea resurselor naturale cauzata de nivelul de trai resurselor naturale scazut al populatiei din zonele limitrofe fondului forestier va avea o tendinta crescatoare. Resursele neregenerabile vor fi utilizate exclusiv in continuare in vederea producerii de energie termica. Pagina (225)
Factor/Aspect de mediu Sanatate umana
Evolutia probabila in cazul neimplementarii PATJ Gorj Mentinerea unui nivel scazut al dotarilor utilitare precum si lipsa masurilor implementate pentru reducerea poluarii mediului vor conduce la mentinerea sau cresterea riscurilor asupra sanatatii umane. Desfiintarea sistemelor de alimentare centralizata cu energie termica si montarea de instalatii de incalzire centrala sau locale improvizate, necorespunzatoare din punct de vedere tehnic, sanitar si al riscului de incendiu, precum si lipsa intretinerii corecte a lor poate conduce la intoxicatii, incendii sau explozii. Poluarea fonica ar putea inregistra o crestere in lipsa implementarii unor masuri adecvate privind infrastructura de transport si izolarea fonica a incintelor in care sunt prezente surse de zgomot.
Desi elaborarea PATJ a avut in vedere, prin obiectivele si masurile sale, ameliorarea problemelor existente in cazul fiecarei componente de mediu, au fost totusi identificate zone de interes pentru mediu ce ar putea fi afectate negativ de unele propuneri de masuri ce vizeaza dezvoltarea infrastructurii de transport, in special a retelei de drumuri.
3. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PATJ, INCLUSIV ZONE POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV PRIN IMPLEMENTAREA ACESTUIA
Planul de Amenajare a Teritorului Judetean Gorj trebuie sa asigure, ca cerinta minimala, faptul ca in urma implementarii nu se va continua procesul de degradare a conditiilor de mediu predominante in judet, astfel ca identificarea principalelor componente de mediu ce prezinta probleme actuale la nivelul judetului sta atat la baza elaborarii PATJ, cat si a stabilirii modului in care componentele respective ar putea fi afectate de aplicarea acestuia. Aspectele caracteristice aferente componentelor de mediu si problemele de mediu relevante pentru Planul de Amenajare a Teritorului Judetean Gorj au fost identificate pe baza analizei starii actuale a mediului. Rezultatul procesului de identificare este prezentat in cele ce urmeaza.
Tabel 3.1. Aspecte caracteristice si probleme de mediu relevante

Componenta de mediu Aer/Clima Probleme actuale Cresterea numarului de autovehicule si a traficului rutier Infrastructura de transport existenta favorizeaza aglomerarile de trafic rutier Deficitul de suprafata impadurita raportata la suprafata judetului Depozitarile necontrolate de deseuri sau existenta depozitelor neconforme Vechimea si stare avansata de uzura fizica si morala a Pagina (226)
Componenta de mediu
Probleme actuale instalatiilor si echipamentelor industriale, in special sectorul distributiei de energie
Apa
Exploatarea la capacitati maxime a surselor de apa pentru acoperirea pierderilor mari de apa inregistrate de sistemele de alimentare cu apa Toate statiile de tratare existente necesita retehnologizari si marirea capacitatilor de tratare. O mare parte din rezervoarele de inmagazinare a apei potabile prezinta uzuri mari la instalatiile hidraulice Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiaza de instalatii de tratare sau clorare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu indeplineste intotdeauna conditiile de calitate, conform normativelor in vigoare Canalizarea apelor uzate se realizeaza intr-un numar foarte mic de localitati Retelele de canalizare a apelor uzate prezinta un grad avansat de uzura datorita vechimii conductelor. Etansarile conductelor nu sunt bine realizate, ceea ce permite poluarea panzei freatice Statiile de epurare a apelor uzate existente au tehnologii depasite, sunt in stare de uzura avansata si nu functioneaza in parametrii normali, neasigurand conditiile de calitate a apelor uzate inainte de evacuarea acestora in emisar Gradul ridicat de troficitate a lacurilor, ca urmare a prezentei algelor in numar foarte mare Existenta unor zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane cu nitrati proveniti din surse agricole Folosinta agricola excesiva a terenului Pericol de colmatare a canalelor si podetelor, de inundare a unor suprafete de teren sau gospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari sau rauri datorita depozitarii reziduurilor menajere si colmatarii canalelor de desecare
Sol/Utilizarea terenurilor
Soluri degradate chimic si fizic datorita depozitarii deseurilor menajere si industriale din jurul oraselor sau poluate cu substante chimice folosite in agricultura si cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica Utilizarea redusa a amenajarilor Disfunctii in lucrarile de intretinere si reparatii in amenajarile pentru desecari (decolmatari, curatire vegetatie) combatere a eroziunii solului cu consecinte in diminuarea efectului acestora asupra solului Exista zone critice din punct de vedere al deteriorarii solului, Pagina (227)
2011
Halcrow Romania
Componenta de mediu
Probleme actuale respectiv areale largi cu restrictii de ordin climatic (soluri cu exces de apa, soluri cu procese de saraturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune) Un sistem de irigatii limitat si invechit, inexistenta instalatiilor moderne de irigare si pierderi mari de apa pe reteaua de aductiune Lucrarile imbunatatiri funciare sunt executate in majoritate inainte de 1990 si sunt nefunctionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurarii fondurilor pentru realizarea lucrarilor de intretinere si exploatare conform planurilor tehnice si regulamentelor de exploatare Eroziunea solului si alunecarile de teren - un important factor limitativ al calitatii solului
Biodiversitate
Degradarea biodiversitatii prin exploatarea unor specii prin pescuit si practici agricole inadecvate Activitati reduse de impadurire, intretinere si regenerare a padurilor Existenta unei suprafete forestiere redusa care prezinta riscuri (saraturare, umiditate, degradare, etc.) Zone critice forestiere datorate taierilor ilegale, pasunatului abuziv in regim de salbaticie
Patrimoniul natural Patrimoniul cultural
Dezvoltarea insuficienta a managementului zonelor naturale declarate protejate Insuficienta protejare a siturilor istorice, cauzata de depunerea gunoaielor, araturi, excavari, traversarea lor de drumuri Degradarea fizica a unora dintre monumentele de arhitectura: numeroase imobile importante din municipiul Botosani
Riscuri de mediu
Inundatii Vulnerabilitate la inundatii Modul defectuos de utilizare a terenurilor din zonele cu risc la inundatii; Comunicare defectuoasa intre organele responsabile cu managementul riscului la inundatii si populatia din zonele cu risc ridicat la inundatii. Alunecari de teren Suprafete cu dimensiuni reduse, avand probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren, razlete, apar incluse in cadrul suprafetelor inguste, alungite cu probabilitate mediePagina (228)
2011
Halcrow Romania
Componenta de mediu Cutremure
Probleme actuale mare de declansare a alunecarilor de teren; Teritoriul de studiu apartine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii constructiilor la riscul seismic.
Cantitatile crescute de deseuri colectate neselectiv si depozitate in depozitele de deseuri. Peste 93% din deseurile generate, ingloband materii utile ca sticla, metal, hartie, plastic etc sunt depozitate. Existenta depozitelor neconforme de deseuri Depozitarea deseurilor tehnologice produse economici in depozitele de deseuri menajere de agentii
Depozitarea deseurilor periculoase provenite din activitati casnice in depozitele de deseuri menajere Depozitarea intamplatoare pe sol a deseurilor din mediul rural, evacuarea acestora in cursurile de apa, arderea necontrolata a deseurilor din mediul urban Sanatatea umana Existenta depozitelor neconforme de deseuri ce induce un risc asupra sanatatii populatiei Existenta unor resurse de ape subterane cu grad scazut de potabilitate Sistemele rurale de alimentare cu apa, aflate in exploatare, nu beneficiaza de instalatii de tratare sau clorare, chiar daca calitatea apei prelevate de la sursa nu indeplineste intotdeauna conditiile de calitate, conform normativelor in vigoare Statiile de epurare in functiune sunt intr-un grad avansat de uzura Existenta incintelor in care se gasesc surse de zgomot si vibratii neizolate fonic Existenta unei infrastructuri rutiere care favorizeaza poluarea fonica Utilizarea resurselor naturale Exploatarea necorespunzatoare a resurselor solului si subsolului si ecosistemelor Utilizarea redusa a surselor regenerabile de enegie Desi elaborarea PATJ a avut in vedere, prin obiectivele si masurile sale, ameliorarea problemelor existente in cazul fiecarei componente de mediu, au fost totusi identificate zone de interes pentru mediu ce ar putea fi afectate negativ de unele propuneri de masuri ce vizeaza dezvoltarea infrastructurii de transport, in special a retelei de drumuri. Pagina (229)
4. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PATJ

Obiectivele de mediu cuprinse in politicile si reglementarile elaborate la nivel de Comunitate, national, regional sau local, descriu starea mediului la care se va ajunge, oferind un cadru coerent pentru elaborarea planului. Ele sunt insotite in general de tinte, prin care se poate stabili performanta de detaliu. Un plan de amenjare a teritoriului care sustine si vizeaza obiectivele relevante de mediu si tintele aferente se va dovedi durabil din punct de vedere al mediului, asigurand atat dezvoltarea economica viitoare, cat si pastrarea bunurilor de mediu pentru generatiile viitoare. Stabilirea obiectivelor de protectia mediului relevante se dovedeste a fi astfel necesara in vederea evaluarii Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj in raport cu tendintele privind protectia mediului. Obiectivele relevante de mediu necesare pentru evaluarea PATJ Gorj si tintele aferente au fost stabilite in urma consultarii urmatoarelor documente, politici si reglementari in vigoare: Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila 2013 2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1460/2008; Planul National de Actiune pentru Mediu, 2004; Planul National de Dezvoltare 2007 2013 Prioritatea 3 Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului; Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei 2004 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 731/2004; Strategia Nationala de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1535/2003; Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1854/2005; Strategia nationala de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 762/2008; Master Plan privind gestionarea deseurilor in judetul Gorj pentru perioada 2007 -2037; Brosura Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007 2013, 2007, publicata pe site-ul Agentiei Nationale de Protectia Mediului (www.anpm.ro).
Pe baza obiectivelor relevante de mediu stabilite au fost definite criteriile de evaluare - indicatori. Acesti indicatori pot fi calitativi si cantitativi si exprima ori un mijloc de masurare a progreselor in directia realizarii in timp a obiectivelor de mediu ori modalitatea de atingere a acestora. Stabilirea obiectivelor de mediu relevante, a indicatorilor si tintelor a avut in vedere urmatoarele aspecte: Pagina (230)
sa poata fi folosite ca repere pentru evaluarea PATJ Gorj; sa se adreseze aspectelor de mediu relevante la nivelui judetului si a tendintelor asteptate pentru fiecare componenta a mediului in parte; sa poata fi revizuite pe masura ce apar date noi privind situatia de baza; sa poata fi monitorizate si masurate, in timpul si cu resursele disponibile.
Obiectivele relevante de mediu, indicatorii si tintele stabilite pentru PATJ Gorj sunt prezentate in tabelul urmator.
Pagina (231)
Tabel 4.1. Obiective de mediu relevante, indicatori si tinte

Domeniu/componenta de mediu Obiective de mediu relevante Indicatori - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile IPPC, inclusiv instalatiile mari de ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale Tinte Nivelul anual al emisiilor de SO2, NOx, NH3 si COV nu trebuie sa depaseasca plafoanele nationale de emisie stabilite pentru anul 2010: SO2 918 ktone NOx 437 ktone NH3 210 ktone COV 523 ktone Incadrarea emisiilor de poluanti provenite de la unitatile industriale din regiune in limitele maxime admisibile conform prevederilor legale
OMR 1: Protectia atmosferei Limitarea poluarilor generate de activitatile industriale
OMR 2: Reducerea poluarii generata de activitatile de transport OMR 3: Schimbari climatice Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului -
Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier
- Atingerea plafoanelor de emisie, conform angajamentelor asumate.
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 8%, pana in 20082012, comparativ cu 1990 Reducerea emisiilor globale cu aproximativ 2040%, pana in 2020, comparativ cu 1990
Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie Numarul de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei -
OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de
Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul urban pana in
Pagina (232)
Domeniu/componenta de mediu
Obiective de mediu relevante captare, transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul urban si rural
Indicatori potabile in mediul urban Ponderea populatiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila Parametrii de calitate ai apei potabile 2015
Tinte
Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de alimentare si tratare apa in mediul rural pana in 2018 Incadrarea parametrilor de calitate ai apei potabile in prevederile legislative in vigoare
OMR 5: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafata Managementul resurselor de apa -
Numar de locuinte racordate la noile canale colectoare Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate Valoarea investitiilor
- Reabilitarea/modernizarea/extinderea sistemelor de colectare ape uzate: pana in 2013 pentru toate aglomerarile cu mai mult de 10000 l.e. pana in 2018 pentru toate aglomerarile cu mai putin de 10000 l.e. - Reabilitarea/modernizarea si/sau construirea statiilor de epurare: pana in 2015 pentru toate aglomerarile cu mai mult de 10000 l.e. pana in 2018 pentru toate aglomerarile cu mai putin de 10000 l.e. - Reabilitarea si extinderea statiilor de epurare industriale pana in 2017
OMR 6: Asigurarea calitatii apelor de suprafata ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine biodiversitatea
Parametrii calitativi biologici si chimici ai apelor de suprafata Numarul de depozite necontrolate de deseuri eliminate de pe malurile si din albiile raurilor
- Reducerea poluarii mediului acvatic prin modernizarea si retehnologizarea proceselor industriale si utilizarea unor substante si materiale noi - Reducerea progresiva a poluarii datorata substantelor prioritare si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor si a pierderilor de substante prioritar periculoase
Pagina (233)
Obiective de mediu relevante
Indicatori -Statii de de compostare
Tinte
OMR 7: Protectia apelor subterane impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole OMR 8: Restaurarea ecologica/renaturarea raurilor OMR 9: Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si prevenirea poluarii si degradarii acestora Calitatea solului OMR 10: Remedierea si/sau reconstructia ecologica a solurilor degradate OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol
Parametri calitativi biologici si chimici monitorizati Suprafete de teren pe care s-au administrat ingrasaminte chimice si/sau pesticide Lungimea raurilor unde s-au efectuat lucrari de restaurare/renaturare
Atingerea parametrilor calitativi ai corpurilor de apa subterana conform prevederilor legale in vigoare
Realizarea unor habitate necesare dezvoltarii speciilor locale in 50% din cursurile de apa Asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa Reducerea suprafetelor de teren contaminate/degradate cu 30% fata de nivelul actual
Suprafete de teren contaminate/degradate Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere si industriale Suprafete de teren afectate
Refacerea solurilor degradate pana la un nivel de functionalitate corespunzator
Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica Numar si capacitati de containere de precolectare Numar si transport capacitati masini de
Practicarea agriculturii ecologice pe 20% din suprafata totala a fondului funciar, pana in 2013 Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul urban de 100%, pana in 2013 Aria de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural de 80%, pana in 2013
Pagina (234)
Obiective de mediu relevante OMR 12: Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor menajere -
Indicatori Numar statii de transfer Cantitatea de deseuri biodegradabile generata Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv Nr. puncte de colectare selectiva Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 -
Tinte Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitata fata de anul 1995 cu: 50% pana in 2013 35% pana in 2016 Deseuri din ambalaje: Valorificare totala 53% si reciclare totala 46% (15% sticla, 60% hartie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2011 Valorificare totala 57% si reciclare totala 50% (15% sticla, 60% hartie si carton, 50% metale, 15% plastic, 15% lemn) pana in 2012 Valorificare totala 60% si reciclare totala 55% (60% sticla, 60% hartie si carton, 50% metale, 22.5% plastic, 15% lemn) pana in 2013 Vehicule scoase din uz (VSU): Reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din masa VSU fabricate inainte de 1 ianuarie 1980, incepand cu 2007 Reutilizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa VSU fabricate dupa 1 ianuarie 1980, incepand cu 2007 Reutilizarea si valorificarea a cel putin 95% din masa medie pe vehicul si an pentru toate VSU incepand cu 2015 Reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din greutatea tuturor VSU incepand cu 2015 Recuperarea si reciclarea a 50% din cantitatea de
Pagina (235)
Indicatori
Tinte baterii/acumulatori (fara electrolit) pana in 2011
OMR 13: Asigurarea gestionarii corepunzatoare a deseurilor industriale OMR 14: Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu
- Cantitatea de deseuri valorificata in anul 2010
industriale - Reducerea cantitatii de deseuri industriale eliminate prin depozitare finala
- Nr. depozitelor ecologice pentru deseuri industriale - Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat Sistarea/incetarea activitatii sau conformarea depozitelor de deseuri existente conform calendarului prevazut in HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor (in etape, pana in 2017) Reducerea numarului de depozite neautorizate si inchiderea depozitelor neconforme incepand cu 2007 Ecologizarea post inchidere a depozitelor rurale, incepand cu 2007
OMR 15: Valorificarea energetica a deseurilor
Cantitatea de deseuri de ambalaje valorificata energetic
- Valorificarea sau incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deseurilor de ambalaje pana in 2013 - Cantintatea de biogaz (m3) produsa in depozitele ecologice
OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate -
Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia
Elaborarea de proiecte prin care sa se urmareasca cresterea biodiversitatii in terenurile agricole a caror folosinta a fost schimbata Renaturarea terenurilor agricole care nu mai sunt utilizate Promovarea tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor Prevenirea sau atenuarea distrugerii habitatelor
Pagina (236)
Domeniu/componenta de mediu Biodiversitate si patrimoniu natural
Indicatori
Tinte existente si reducerii diversitatii biologice
OMR 17: Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului socio-economic al acestora -
Suprafata reimpadurita (ha) Suprafata ocupata de padure (ha) pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica
Cresterea suprafetei ocupate de vegetatia forestiera, in scopul restabilirii echilibrului ecologic Reconstructia ecologica a ecosistemelor forestiere deteriorate Cresterea ponderii vegetatiei forestiere din afara fondului forestier Refacerea zonelor naturale degradate, incepand cu anul 2007, readarea terenurilor ocupate de foste obiective industriale inchise in momentul de fata Elaborarea planurilor de management pentru protejarea ariilor naturale incluse in reteaua nationala si ariile Natura 2000 pana in 2013 Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice (importanta locala) Asigurarea masurilor de protectie a faunei tinuta in captivitate Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor si includerea de noi categorii de situri protejate Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica Numarul de arii naturale protejate date in custodie Suprafata ariilor naturale protejate
OMR 20: Protectia animalelor crescute in captivitate Patrimoniul cultural OMR 21: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros Conservarea si gestionarea resurselor OMR 22: Imbunatatirea gestionarii resurselor
Specii de animale tinute in captivitate
Numarul de monumente consolidate inscrise in lista patrimoniului mondial
Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie
Pagina (237)
Domeniu/componenta de mediu naturale
Obiective de mediu relevante naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Indicatori
Tinte energie electrica trebuie sa ajunga la 33% pana in 2010 Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie la consumul national brut de energie trebuie sa ajunga la 11% pana in 2010 Apararea populatiei si bunurilor impotriva inundatiilor Realizarea unor lacuri de acumulare, poldere, lucrari de indiguire si regularizarea cursurilor de apa in corelare cu conservarea zonelor umede Amenajarea torentilor, impaduriri si perdele de protectie Realizarea unor lucrari de combatere a eroziunii solului (CES) si desecare
OMR 23: Reducerea riscului la inundatii Riscuri de mediu OMR 24: Reducerea intensitatii fenomenelor de eroziune a solului OMR 25: Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sanatatii si integritatii umane a alunecarilor de teren -
Numarul constructiilor afectate de inundatii Suprafete de teren afectate de inundatii Numarul de lucrari executate Valoarea investitiilor pentru asigurarea protectiei impotriva inundatiilor Suprafete de teren afectate de fenomene de eroziune a solului -
Gradul de reducere a suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren fata de 2010 Suprafete de teren de alunecare stabilizat Valoarea investitiilor Rapoarte de securitate -
Stabilizarea alunecarilor de teren active si realizarea sistemelor hidrotehnice de colectare a apelor pluviale in zonele cu stabilitate redusa a terenului.
Actualizarea inventarului de tip Seveso pentru operatorii economici Utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile si retehnologizare Implementarea unui sistem de management de siguranta, la nivelul operatorului economic
OMR 26: Managementul substantelor si preparatelor chimice Limitarea poluarilor accidentale industriale
Pagina (238)
Domeniu/componenta de mediu periculoase
Indicatori -
Tinte Elaborare politici eficiente de prevenire a accidentelor majore si aplicarea practica a acestora Reducerea impactului negativ asupra comunitatilor si mediului prin politici coerente de amenajare si utilizare a teritoriului Cresterea nivelului de calitate a vietii in zonele urbane si rurale Cresterea gradului de asigurare a serviciilor medicale Identificarea actiunilor care ar putea reduce nivelele de zgomot - 10% pana in 2010 fata de anul 2000 Plasarea obiectivelor privind zgomotul in planurile de luare a deciziilor la nivel local 20% pana in 2020 fata de anul 2000
OMR 27: Sanatatea umana Imbunatatirea starii de sanatate umana
Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, echipamentele industriale si mecanismele mobile) Numar persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere Frecventa de depasire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb Puncte de masura emisii Numar de indicatori analizati Numar de analize de emisii
Zgomot OMR 28: Reducerea poluarii fonice -
Transport durabil
OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
Reducerea cu minim 20% a emisiilor si incadrarea in limitele de imisii a concentratiilor de NOx, SO2, pulberi in suspensie, CO si a varfurilor de poluare asociate de pe tronsoanele urbane Implementarea retelei de monitorizare a imisiilor rezultate din traficul rutier Extinderea retelei de cale ferata
Pagina (239)
Obiective de mediu relevante -
Indicatori Km de cale ferata realizata Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite Numar de sesizari -
Tinte
Educatie ecologica
OMR 30: Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu
Asigurarea cunostintelor, deprinderilor, motivatiilor si a valorilor necesare populatiei in scopul asumarii raspunderii de mentinere a calitatii mediului Cresterea nivelului de reactie comunitara la agresarea factorilor de mediu
Pagina (240)
Procesul de evaluare a compatibilitatii dintre obiectivele Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj si obiectivele de mediu relevante, in scopul identificarii sinergiilor si neconcordantelor existente, a avut in vederea analiza obiectivelor specifice ale PATJ pentru a obtine un nivel detaliat de analiza si s-a bazat pe utilizarea unei matrici de compatibilitate. In cadrul matricii, s-a folosit urmatorul sistem de identificare/caracterizare: culoarea albastru in caz de compatibilitate, culoarea rosu in caz de incompatibilitate, culoarea mov in cazul in care implementarea obiectivului specific poate fi partial compatibil cu obiectivul de mediu relevant dar partial incompatibil cu acesta si culoarea alb daca intre doua obiective nu a existat nici o legatura.
Prin compatibilitate s-a subinteles situatia in care obiectivul specific a coincis direct cu obiectivul relevant de mediu sau cea in care, prin implementarea obiectivului specific, sau vizat aceeasi directie de actiune si aceleasi tinte ca si in cazul obiectivului relevant de mediu. Orice alta situatie, cu exceptia celei in care nu a existat nici o legatura, s-a considerat ca fiind necompatibila. De asemenea, in cazul in care un obiectiv specific s-a regasit in mai multe obiective generale sau domenii, s-a luat in considerare o singura data pentru a se evita redundanta. Fiecare concordanta/neconcordanta constatata a fost justificata si prezentata ulterior pentru fiecare obiectiv specific in parte, in raport cu obiectivele de mediu relevante fata de care s-a stabilit o legatura. Evaluarea fiecarui obiectiv specific s-a facut utilizand indicatorii stabiliti pentru fiecare obiectiv de mediu in parte.
Pagina (241)
Figura 4.1 Matricea compatibilitatii dintre obiectivele PATJ si obiectivele relevante de mediu
OMR1 OS1 OS2 OS3 OS4 OS5 OS6 OS7 OS8 OS9 OS10 OS11 OS12 OS13 OS14 OS15 OS16 OS17 OS18 OS19 OS20 OS21 OS22 OS23 OS24 OS25 OS26 OS27 OS28 OS29 OS30 OS31 OS32 OS33 OS34 OS35 OS36 OS37 OS38 OS39 OS40 OS41 OS42 OS43 OS44 OS45 OS46 OS47 OS48 OS49 OS50 OMR2 OMR3 OMR4 OMR5 OMR6 OMR7 OMR8 OMR9 OMR10 OMR11 OMR12 OMR13 OMR14 OMR15 OMR16 OMR17 OMR18 OMR19 OMR20 OMR21 OMR22 OMR23 OMR24 OMR25 OMR26 OMR27 OMR28 OMR29 OMR30
Impact indirect, asigura atractivitatea zonei
Nu poate fi evidentiat decat un impact indirect, datorat facilitatii comunicatiilor in caz de riscuri naturale si antropice
Nu poate fi evidentiat decat un impact indirect generat de pregatirea superioara si posibilitatea imbunatatirii conditiilor de viata prin gasirea unor noi posibilitati de munca; indirect poate determina o migratie a populatiei bine pregatite spre zone mai favorabile. Nu poate fi evidentiat decat un impact indirect generat de pregatirea superioara si posibilitatea imbunatatirii conditiilor de viata prin gasirea unor noi posibilitati de munca; indirect poate determina o migratie a populatiei bine pregatite spre zone mai favorabile.
Pagina (242)
Legenda culori: compatibilitate incompatibilitate compatibilitate si incompatibilitate nici o legatura
Analizand matricea de evaluare a compatibilitatii intre obiectivele PATJ Gorj si obiectivele de mediu relevante, se constata faptul ca obiectivele specifice ale PATJ sustin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind preponderent in concordanta cu acestea. Justificarea compatibilitatilor/incompatibilitatilor este prezentata in cele ce urmeaza.
Tabel 4.2 Analiza compatibilitatii intre obiectivele PATJ si obiectivele de mediu relevante
OS1: Reducerea poluarii atmosferice generata de instalatiile mari de ardere (Complexul Energetiv Rovinari si Complexul Energetic Turceni) Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: particulelor, plumbului, benzenului si Limitarea poluarilor generate compusilor organici volatili de activitatile industriale provenind de la toate instalatiile Obiectivul vizeaza direct IPPC, inclusiv instalatiile mari de imbunatatirea calitatii aerului. ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale - Nivelul emisiilor poluante generate OMR 2: Obiectivul contribuie la reducerea de traficul rutier poluarii atmosferice, dar nu se Reducerea poluarii generata refera direct la instalatiile de ardere de activitatile de transport - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: sera Limitarea/reducerea emisiilor - Numarul de investitii in vederea Obiectivul vizeaza direct de gaze cu efect de sera, maririi eficientei energetice limitarea/reducerea emisiilor de precum si a efectelor negative - Numarul de investitii in vederea gaze cu efect de sera ale acestora asupra societatii si utilizarii surselor regenerabile de mediului energie - Suprafata terenurilor pentru care s-au Ecologizarea terenurilor contribuie OMR 18: realizat lucrari de reconstructie direct la diminuarea presiunii Reducerea impactului ecologica antropice si indirect la reducerea presiunii antropice asupra poluarii armosferice generata de biodiversitatii instalatiile de ardere. - Numarul de arii naturale protejate OMR 19: date in custodie Cresterea suprafetelor ocupate de Asigurarea masurilor de - Suprafata ariilor naturale protejate arii naturale protejate contribuie ocrotire, conservare si indirect la reducerea poluarii utilizare durabila a tuturor atmosferice. bunurilor de patrimoniu natural - Valoarea investitiilor Utilizarea celor mai bune tehnici OMR 26: - Rapoarte de securitate disponibile contribuie la scaderea Limitarea poluarilor numarului de accidente industriale accidentale industriale si indirect la reducerea poluarii
Pagina (243)
atmosferice. Prin redeucerea poluarii OMR 27: atmosferice se contribuie la Imbunatatirea starii de imbunatatirea starii de sanatate sanatate umana umana. OS2: Reducerea poluarii armosferei cu pulberi in zona exploatarilor miniere de suprafata Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: particulelor, plumbului, benzenului si Limitarea poluarilor generate compusilor organici volatili de activitatile industriale provenind de la toate instalatiile Obiectivul vizeaza direct IPPC, inclusiv instalatiile mari de imbunatatirea calitatii aerului. ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice - Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie - Cantitatea de deseuri industriale valorificata in anul 2010 - Numarul depozitelor ecologice pentru deseuri industriale - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica - Numarul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafata ariilor naturale protejate Reducerea nivelului emisiilor generate de traficul rutier contribuie indirect la imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera contribuie indirect la imbunatatirea calitatii atmosferei.
OMR 2: Reducerea poluarii generata de activitatile de transport OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului OMR 13: Asigurarea gestionarii corepunzatoare a deseurilor industriale OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 27:
Valorificarea corespunzatoare a deseurilor industriale contribuie la reducerea poluarii atmosferice. Ecologizarea terenurilor contribuie direct la diminuarea presiunii antropice si indirect la reducerea poluarii atmosferice. Prin reducerea poluarii atmosferice cu pulberi se asigura indirect masurile de conservare a bunurilor de patrimoniu natural.
Prin redeucerea poluarii atmosferice se contribuie la Imbunatatirea starii de imbunatatirea starii de sanatate sanatate umana umana. OS3: Imbunatatirea calitatii aerului de-a lungul cailor rutiere intens circulate Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor poluante generate Obiectivul vizeaza direct OMR 2: de traficul rutier imbunatatirea calitatii aerului
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara
Pagina (244)
Reducerea poluarii generata de activitatile de transport OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului OMR 27: Imbunatatirea starii de sanatate umana OMR 29: - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numarul de investitii in vederea Obiectivul vizeaza direct maririi eficientei energetice imbunatatirea calitatii aerului - Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie - Procentul de asigurare a serviciilor Prin imbunatatirea calitatii aerului medicale (inclusiv infrastructura se urmareste imbunatatirea starii de necesara) sanatate umana.
- Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental Prin dezvoltarea unei infrastructuri pentru NOx, CO, particule in durabile de transport se urmareste suspensie, Pb direct imbunatatirea calitatii - Puncte de masura emisii aerului. - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS4: Imbunatatirea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare a apelor uzate in localitati Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numarul de beneficiari ai sistemului OMR 4: centralizat de distributie a apei Asigurarea unor sisteme potabile in mediul urban performante de captare, - Ponderea populatiei rurale cu acces la Explicit transport, tratare si distributie serviciile publice de alimentare cu apa a apei potabile in mediul potabila urban si rural - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numar de locuinte racordate la noile canale colectoare - Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investitiilor - Parametrii calitativi biologici si chimici ai apelor de suprafata - Numarul de depozite necontrolate de deseuri eliminate de pe malurile si din albiile raurilor - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
OMR 5: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafata
Prin epurarea apelor uzate se va asigura calitatea apelor de suprafata si indirect volumul de apa necesar alimentarii in sistem centralizat.
OMR 6: Asigurarea calitatii apelor de suprafata ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine biodiversitatea OMR 27: Imbunatatirea starii de
O buna calitate a apelor de suprafata va asigura debitul necesar alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat. Alimentarea cu apa potabila in sistem centralizat contribuie direct la imbunatatirea starii de sanatate Pagina (245)
Halcrow Romania
2011
umana. OS5: Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: particulelor, plumbului, benzenului si Limitarea poluarilor generate compusilor organici volatili Reducerea nivelului de emisii din de activitatile industriale provenind de la toate instalatiile industrie contribuie indirect la IPPC, inclusiv instalatiile mari de imbunatatirea calitatii apelor. ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale Un nivel scazut al emisiilor din OMR 2: trafic contribuie indirect la - Nivelul emisiilor poluante generate Reducerea poluarii generata imbunatatirea calitatii apelor de de traficul rutier de activitatile de transport suprafata, limitandu-se transportul de poluanti prin intermediul apelor meteorice. - Numarul de beneficiari ai sistemului OMR 4: centralizat de distributie a apei Asigurarea unor sisteme potabile in mediul urban performante de captare, - Ponderea populatiei rurale cu acces la Explicit transport, tratare si distributie serviciile publice de alimentare cu apa a apei potabile in mediul potabila urban si rural - Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 5: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafata - Numar de locuinte racordate la noile canale colectoare - Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investitiilor - Parametrii calitativi biologici si chimici ai apelor de suprafata - Numarul de depozite necontrolate de deseuri eliminate de pe malurile si din albiile raurilor - Parametri calitativi biologici si chimici monitorizati - Suprafete de teren pe care s-au administrat ingrasaminte chimice si/sau pesticide - Lungimea raurilor unde s-au efectuat lucrari de restaurare/renaturare
sanatate umana
Explicit
OMR 6: Asigurarea calitatii apelor de suprafata ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine biodiversitatea OMR 7: Protectia apelor subterane impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole OMR 8: Restaurarea ecologica/renaturarea raurilor OMR 9: Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si
Explicit
Explicit
Explicit Reducerea suprafetelor de teren contaminat va avea ca efect indirect imbunatatirea calitatii apelor de suprafata, limitandu-se Pagina (246)
Halcrow Romania
de teren - Suprafete contaminate/degradate - Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri
2011
prevenirea poluarii si degradarii acestora OMR 12: Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor menajere
menajere si industriale
transportul de poluanti prin intermediul apelor meteorice.
OMR 13: Asigurarea gestionarii corepunzatoare a deseurilor industriale OMR 14: Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 26: Limitarea poluarilor accidentale industriale OMR 27:
- Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport - Numar statii de transfer In mod indirect conduce la - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata imbunatatirea calitatii apelor de - Cantitati de deseuri valorificabile suprafata prin inchiderea (hartie, carton, PET, metalice) depozitelor pentru deseuri neconforme si a celor necontrolate. colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Cantitatea de deseuri industriale Contribuie in mod indirect la valorificata in anul 2010 imbunatatirea calitatii apelor prin - Nr. depozitelor ecologice pentru realizarea depozitelor ecologice deseuri industriale pentru deseuri industriale. - Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat In mod indirect conduce la imbunatatirea calitatii apelor de suprafata prin inchiderea depozitelor pentru deseuri neconforme si a celor necontrolate.
- Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Valoarea investitiilor - Rapoarte de securitate
Conservarea diversitatii habitatelor naturale contribuie refacerea si la epurarea naturala a surselor de apa de suprafata si subterane.
Un numar redus de accidente industriale contribuie la diminuarea degradarii mediului natural.
Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane contribuie Imbunatatirea starii de direct la imbunatatirea starii de sanatate umana sanatate umana. OS6: Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: particulelor, plumbului, benzenului si Prin reabilitarea zonelor afectate de Limitarea poluarilor generate compusilor organici volatili exploatarile miniere se limiteaza de activitatile industriale provenind de la toate instalatiile efectele generate de aceste activitati IPPC, inclusiv instalatiile mari de asupra mediului. ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
Pagina (247)
OMR 9: Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si prevenirea poluarii si degradarii acestora OMR 10: Remedierea si/sau reconstructia ecologica a solurilor degradate OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural
unitati industriale de teren - Suprafete contaminate/degradate - Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere si industriale - Suprafete de teren afectate
Explicit
Explicit
- Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica
Explicit
- Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica
Reabilitarea solului, subsolului si a ecosistemelor contribuie indirect la conservarea diversitatii biologice
Prin actiunile de reabilitare se reduce, indirect, impactul presiunii antropice asupra biodiversitatii.
- Numarul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafata ariilor naturale protejate Prin actiunile de reabilitare se poate contribui la cresterea numarului de arii naturale protejate.
OS7: Reducerea poluarii solurilor si a apelor freatice in zona de impact a exploatarilor petroliere Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: particulelor, plumbului, benzenului si Limitarea poluarilor generate compusilor organici volatili Obiectivul contribuie implicit la de activitatile industriale provenind de la toate instalatiile reducerea poluarii solurilor si a IPPC, inclusiv instalatiile mari de apelor freatice. ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale - Numar de locuinte racordate la noile OMR 5: canale colectoare Obiectivul contribuie implicit la Reducerea impactului produs - Debitele de ape uzate menajere reducerea poluarii solurilor si a de evacuarea apelor uzate colectate si debite de ape uzate apelor freatice. menajere si industriale asupra menajere epurate din zonele nou apelor de suprafata racordate
Pagina (248)
OMR 9: Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si prevenirea poluarii si degradarii acestora OMR 10: Remedierea si/sau reconstructia ecologica a solurilor degradate OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol OMR 18:
- Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investitiilor - Suprafete de teren contaminate/degradate - Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere si industriale - Suprafete de teren afectate
Explicit reabilitare sol/subsol
Explicit reabilitare sol/subsol
Obiectivul implicit contribuie imbunatatirea calitatii solurilor. Prin reconstructia ecologica a solurilor se contribuie in mod direct la imbunatatirea calitatii acestora.
Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OS8: Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: particulelor, plumbului, benzenului si Limitarea poluarilor generate compusilor organici volatili Reducerea emisiilor de poluanti de activitatile industriale provenind de la toate instalatiile asigura integritatea speciilor si a IPPC, inclusiv instalatiile mari de habitatelor naturale. ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale - Numar de locuinte racordate la noile OMR 5: canale colectoare Reducerea impactului produs - Debitele de ape uzate menajere de evacuarea apelor uzate colectate si debite de ape uzate menajere si industriale asupra menajere epurate din zonele nou Explicit, conservarea biodiversitatii apelor de suprafata specifice raurilor. racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investitiilor - Parametrii calitativi biologici si OMR 6: chimici ai apelor de suprafata Asigurarea calitatii apelor de - Numarul de depozite necontrolate de Explicit, conservarea biodiversitatii suprafata ce necesita protectie deseuri eliminate de pe malurile si din specifice raurilor. sau imbunatatire pentru a albiile raurilor sustine biodiversitatea - Lungimea raurilor unde s-au efectuat OMR 8: Restaurarea Explicit, conservarea biodiversitatii lucrari de restaurare/renaturare ecologica/renaturarea raurilor specifice raurilor.
- Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica
Pagina (249)
OMR 9: Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si prevenirea poluarii si degradarii acestora OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 17: Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului socio-economic al acestora OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 30:
- Suprafete de teren contaminate/degradate - Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere si industriale - Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Suprafata reimpadurita (ha) - Suprafata ocupata de padure (ha) pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica
Implicit contribuie la conservarea ecosistemelor specifice.
Explicit, conservarea biodiversitatii.
Implicit contribuie la conservarea biodiversitatii specifice ecosistemelor forestiere.
- Numarul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafata ariilor naturale protejate
- Numar de sesizari
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu OS9: Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numarul de beneficiari ai sistemului OMR 4: centralizat de distributie a apei Explicit, contribuie direct la Asigurarea unor sisteme potabile in mediul urban dezvoltarea sistemului de performante de captare, - Ponderea populatiei rurale cu acces la alimentare cu apa si canalizare in transport, tratare si distributie serviciile publice de alimentare cu apa raport cu suprafetele construite. a apei potabile in mediul potabila urban si rural - Parametrii de calitate ai apei potabile OMR 12: Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor menajere - Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata
Implicit contribuie la conservarea biodiversitatii prin promovarea politicilor de imbunatatire a calitatii mediului.
Explicit, contribuie direct la dezvoltarea infrastructurii pentru deseuri, in raport cu extinderea constructiilor.
Pagina (250)
- Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Valorile concentratiilor NOx, CO, OMR 29: particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in Explicit, contribuie direct la suspensie, Pb dezvoltarea infrastructurii de - Puncte de masura emisii transport. - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS10: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numar de ecosisteme si habitate OMR 16: deteriorate reconstruite Conservarea diversitatii - Suprafata terenurilor agricole Conservarea biodiversitatii asigura biologice, utilizarea durabila a neutilizate si care au fost renaturate gestionarea eficienta a resurselor habitatelor naturale, a - Procentul de utilizare a tehnologiilor materiale. speciilor de flora si fauna agricole care conserva biodiversitatea salbatica existente in afara specifica a agrosistemelor si ariilor naturale protejate conditioneaza refacerea acesteia - Numarul constructiilor afectate de OMR 23: inundatii Reducerea riscului la inundatii - Suprafete de teren afectate de inundatii Explicit - Numarul de lucrari executate - Valoarea investitiilor pentru asigurarea protectiei impotriva inundatiilor - Suprafete de teren afectate de OMR 24: fenomene de eroziune a solului Reducerea intensitatii Explicit fenomenelor de eroziune a solului OMR 25: Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sanatatii si integritatii umane a alunecarilor de teren OMR 27: Imbunatatirea starii de - Gradul de reducere a suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren fata de 2010 - Suprafete de teren de alunecare stabilizat - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
Explicit
Protectia fata de riscurile naturale asigura imbunatatirea starii de sanatate umana. Pagina (251)
Halcrow Romania
2011
sanatate umana OS11: Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Parametri calitativi biologici si OMR 7: chimici monitorizati Indirect imbunatatirea calitatii Protectia apelor subterane - Suprafete de teren pe care s-au corpurilor de apa subterane. impotriva poluarii cu nitrati administrat ingrasaminte chimice proveniti din surse agricole si/sau pesticide de teren - Suprafete OMR 9: contaminate/degradate Imbunatatirea calitatii Indirect, imbunatatirea calitatii - Suprafete de teren pe care se solurilor prin reducerea si solurilor. depoziteaza necontrolat deseuri prevenirea poluarii si menajere si industriale degradarii acestora - Numar si capacitati de containere de OMR 12: precolectare Dezvoltarea unui sistem - Numar si capacitati masini de integrat de gestionare al transport deseurilor menajere - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata - Cantitati de deseuri valorificabile Explicit (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Cantitatea de deseuri industriale OMR 13: valorificata in anul 2010 Asigurarea gestionarii - Nr. depozitelor ecologice pentru Explicit corepunzatoare a deseurilor deseuri industriale industriale OMR 14: Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu OMR 15: Valorificarea energetica a deseurilor OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 27: Imbunatatirea starii de - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) - Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat
Explicit
- Cantitatea de deseuri de ambalaje valorificata energetic
Explicit
Indirect, prin inchiderea depozitelor neconforme. Starea de sanatate umana se imbunatateste datorita asigurarii unui sistem integrat de gestionare a
Pagina (252)
sanatate umana deseurilor. OS12: Valorificarea deseurilor periculoase (din industria petrolului, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie) Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport OMR 12: - Numar statii de transfer Dezvoltarea unui sistem - Cantitatea de deseuri biodegradabile integrat de gestionare al generata deseurilor menajere - Cantitati de deseuri valorificabile Explicit (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Cantitatea de deseuri industriale OMR 13: valorificata in anul 2010 Asigurarea gestionarii - Nr. depozitelor ecologice pentru Explicit corepunzatoare a deseurilor deseuri industriale industriale OMR 14: Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu OMR 15: Valorificarea energetica a deseurilor OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica - Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat
Explicit
- Cantitatea de deseuri de ambalaje valorificata energetic
Explicit
Indirect, prin valorificarea deseurilor periculoase se va reduce impactul asupra biodiversitatii.
OS13: Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de protectie si conservarea adecvate Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numar de ecosisteme si habitate OMR 16: deteriorate reconstruite Conservarea diversitatii - Suprafata terenurilor agricole biologice, utilizarea durabila a neutilizate si care au fost renaturate Explicit habitatelor naturale, a - Procentul de utilizare a tehnologiilor speciilor de flora si fauna agricole care conserva biodiversitatea salbatica existente in afara specifica a agrosistemelor si ariilor naturale protejate conditioneaza refacerea acesteia
Pagina (253)
OMR 17: Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului socio-economic al acestora OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 22: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme OMR 30:
- Suprafata reimpadurita (ha) - Suprafata ocupata de padure (ha) pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica
Indirect, prin cresterea suprafetei ocupate de paduri si integrarea acestora in arii naturale protejate.
Explicit, administrarea corecta a ariilor naturale protejate reduce impactul asupra biodiversitatii.
- Numarul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafata ariilor naturale protejate Explicit
- Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Indirect, se asigura o buna gestionare a resurselor naturale prin aplicarea masurilor de protectie si conservare adecvate - Numar de sesizari
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu OS14: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numarul de monumente consolidate OMR 21: inscrise in lista patrimoniului mondial Conservarea, protejarea si Explicit valorificarea patrimoniului cultural construit valoros - Numar de sesizari OMR 30: Implicit, contribuie la conservarea patrimoniului cultural construir Cresterea gradului de prin promovarea unor politici de constientizare asupra protejare si valorificare a acestuia. problemelor de mediu OS15: Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor poluante generate OMR 2: Implicit, prin dezvoltarea unei de traficul rutier Reducerea poluarii generata infrastructuri durabile de transport. de activitatile de transport - Numarul de beneficiari ai sistemului Implicit, prin racordarea eficienta OMR 4: centralizat de distributie a apei la sistemele de captare, transport,
Implicit contribuie la conservarea biodiversitatii prin promovarea politicilor de imbunatatire a calitatii mediului.
Pagina (254)
Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul urban si rural
potabile in mediul urban tratare si distributie a apei potabile - Ponderea populatiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numar si capacitati de containere de OMR 12: precolectare Dezvoltarea unui sistem - Numar si capacitati masini de integrat de gestionare al transport deseurilor menajere - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata Explicit , in conformitate cu - Cantitati de deseuri valorificabile politica nationala de management (hartie, carton, PET, metalice) al deseurilor colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Valorile concentratiilor NOx, CO, OMR 29: particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb Explicit - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS16: Asigurarea conditiilor adecvate de accesibilitate a localitatilor Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Suprafata terenurilor pentru care s-au OMR 18: Gradul ridicat de accesibilitate realizat lucrari de reconstructie poate avea ca efect negativ Reducerea impactului ecologica cresterea impactului presiunii presiunii antropice asupra antropice asupra biodiversitatii. biodiversitatii - Valorile concentratiilor NOx, CO, OMR 29: particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb Explicit - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS17: Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie Pagina (255)
Halcrow Romania
2011
Obiective de mediu relevante OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul urban si rural OMR 12: Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor menajere
Indicatori - Numarul de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populatiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata - Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Numarul de monumente consolidate inscrise in lista patrimoniului mondial
Justificare
Explicit
Explicit
OMR 21: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros OMR 27: Imbunatatirea starii de sanatate umana OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
Complementare, conditii mai bune si protejarea patrimoniului construit
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) - Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depasire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite - Numar de sesizari
Explicit
Implicit, asigurarea conditiilor moderne de locuire
OMR 30: Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu
Indirect, prin cresterea nivelului de educatie al populatiei.
OS20: Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante
Pagina (256)
OMR 27:
Explicit Imbunatatirea starii de sanatate umana OS21: Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Procentul de asigurare a serviciilor OMR 21: medicale (inclusiv infrastructura Conservarea, protejarea si Implicit, acces la cultura. necesara) valorificarea patrimoniului cultural construit valoros OS22: Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numar de ecosisteme si habitate OMR 16: deteriorate reconstruite Conservarea diversitatii - Suprafata terenurilor agricole Obiectivul vizeaza indirect biologice, utilizarea durabila a neutilizate si care au fost renaturate habitatelor naturale, a - Procentul de utilizare a tehnologiilor imbunatatirea serviciilor de sport si agrement. speciilor de flora si fauna agricole care conserva biodiversitatea salbatica existente in afara specifica a agrosistemelor si ariilor naturale protejate conditioneaza refacerea acesteia OMR 17: Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului socio-economic al acestora OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 20: Protectia animalelor crescute in captivitate OMR 22: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Obiectivul vizeaza indirect calitatea vietii - Suprafata reimpadurita (ha) - Suprafata ocupata de padure (ha) pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica Obiectivul vizeaza indirect imbunatatirea serviciilor de sport si agrement.
- Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
Obiectivul vizeaza indirect calitatea vietii
Obiectivul vizeaza indirect calitatea vietii
- Specii de animale tinute in captivitate
Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea serviciilor de sport si agrement.
Pagina (257)
- Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in Asigura in mod direct accesul la suspensie, Pb dotari de sport si agrement. - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS23: Modernizarea infrastructurii rutiere de transport Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante OMR 29: OMR 2: Reducerea poluarii generata de activitatile de transport OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului OMR 9: Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si prevenirea poluarii si degradarii acestora OMR 14: Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice - Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie - Suprafete de teren contaminate/degradate - Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere si industriale - Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat - Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Suprafata reimpadurita (ha) - Suprafata ocupata de padure (ha) pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica Obiectivul va avea ca efect indirect imbunatatirea calitatii aerului.
Obiectivul va avea ca efect indirect imbunatatirea calitatii aerului.
Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea degradarii solurilor.
Efecte asupra depozitarii necontrolate deseurilor in lungul drumurilor.
OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate
Efecte adverse prin degradarea habitatelor naturale si reducerea biodiversitatii.
OMR 17: Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului
Efecte adverse prin posibila degradare a vegetatiei forestiere
Pagina (258)
socio-economic al acestora - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica
OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 25: Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sanatatii si integritatii umane a alunecarilor de teren
Efecte adverse asupra biodiversitatii.
Obiectivul va avea ca efect indirect utilizarea durabila a patrimoniului natural pentru ca noile infrastructuri rutiere sunt moderne, iar cele vechi vor fi modernizate.
Gradul de reducere a suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren fata de 2010 Suprafete de teren de alunecare stabilizat Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, echipamentele industriale si mecanismele mobile) Numar persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului
Obiectivul va avea ca efect indirect stabilizarea suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren.
OMR 28: Reducerea poluarii fonice -
Obiectivul va avea ca efect indirect reducerea poluarii fonice prin imbunatatirea covorului asfaltic.
- Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS24: Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare Obiective de mediu Indicatori relevante OMR 29: OMR 2: Reducerea poluarii generata de activitatile de transport OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor - Nivelul emisiilor poluante generate de traficul rutier - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numarul de investitii in vederea
Explicit
Justificare
Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii aerului prin reducerea traficului rutier. Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii aerului prin reducerea traficului rutier.
Pagina (259)
de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului OMR 28: Reducerea poluarii fonice
maririi eficientei energetice - Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie - Nivelul zgomotului emis de surse majore (vehicule rutiere, feroviare si de infrastructura acestora, Obiectivul vizeaza direct echipamentele industriale si imbunatatirea calitatii aerului prin mecanismele mobile) reducerea traficului rutier. - Numar persoane afectate in mod regulat si pe termen lung de nivelele ridicate ale zgomotului - Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depasire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in Explicit suspensie, Pb - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS25: Apararea impotriva inundatiilor Indicatori Parametrii calitativi biologici si chimici ai apelor de suprafata Numarul de depozite necontrolate de deseuri eliminate de pe malurile si din albiile raurilor Indirect prin reducerea cantitatii de suspensii transportate catre acestea in cazul unor viituri. Justificare
OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport
Obiective de mediu relevante OMR 6: Asigurarea calitatii apelor de suprafata ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine biodiversitatea OMR 8: Restaurarea ecologica/renaturarea raurilor OMR 23:
- Lungimea raurilor unde s-au efectuat lucrari de restaurare/renaturare
Efecte negative si pozitive prin lucrarile de aparare se afecteaza habitatele
- Numarul constructiilor afectate de inundatii Reducerea riscului la inundatii - Suprafete de teren afectate de inundatii Explicit - Numarul de lucrari executate - Valoarea investitiilor pentru asigurarea protectiei impotriva inundatiilor OS26: Imbunatatirea serviciilor de canalizare a apelor uzate in localitati Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numarul de beneficiari ai sistemului OMR 4: centralizat de distributie a apei Asigurarea unor sisteme potabile in mediul urban Explicit performante de captare, - Ponderea populatiei rurale cu acces la transport, tratare si distributie serviciile publice de alimentare cu apa
Pagina (260)
a apei potabile in mediul urban si rural OMR 5: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafata
potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numar de locuinte racordate la noile canale colectoare - Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate Obiectivul vizeaza direct evacuarea menajere epurate din zonele nou apelor uzate in conditii de siguranta racordate pentru mediu si populatie. fizici, chimici si - Indicatori bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investitiilor - Parametrii calitativi biologici si chimici ai apelor de suprafata Implicit prin imbunatatirea - Numarul de depozite necontrolate de conditiilor de evacuare a apelor deseuri eliminate de pe malurile si din uzate. albiile raurilor - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
OMR 6: Asigurarea calitatii apelor de suprafata ce necesita protectie sau imbunatatire pentru a sustine biodiversitatea OMR 27:
Obiectivul vizeaza direct Imbunatatirea starii de imbunatatirea calitatii vietii sanatate umana OS27: Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Suprafete de teren OMR 9: contaminate/degradate Imbunatatirea calitatii - Suprafete de teren pe care se Obiectivul vizeaza direct solurilor prin reducerea si depoziteaza necontrolat deseuri imbunatatirea calitatii solurilor. prevenirea poluarii si menajere si industriale degradarii acestora OMR 10: Remedierea si/sau reconstructia ecologica a solurilor degradate OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol OMR 24: Reducerea intensitatii fenomenelor de eroziune a solului OMR 25: Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sanatatii si integritatii umane a alunecarilor de teren Gradul de reducere a suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren fata de 2010 Suprafete de teren de alunecare stabilizat - Suprafete de teren afectate fenomene de eroziune a solului de Implicit sunt reduse fenomenele de eroziune - Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica - Suprafete de teren afectate Obiectivul vizeaza direct imbunatatirea calitatii solurilor
Explicit
Implicit sunt protejate suprafetele de teren ce pot fi afectate de alunecari de teren
OS31: Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in Pagina (261)
siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie Reducerea emisiilor poluante in atmosfera
OS32: Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, OMR 1: particulelor, plumbului, benzenului si Limitarea poluarilor generate compusilor organici volatili de activitatile industriale Reducerea emisiilor poluante in provenind de la toate instalatiile atmosfera IPPC, inclusiv instalatiile mari de ardere - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3: sera Limitarea/reducerea emisiilor - Numarul de investitii in vederea Reducerea emisiilor de gaze cu de gaze cu efect de sera, maririi eficientei energetice efect de sera in atmosfera precum si a efectelor negative - Numarul de investitii in vederea ale acestora asupra societatii si utilizarii surselor regenerabile de mediului energie - Cantitatea de deseuri de ambalaje OMR 15: valorificata energetic Reducerea emisiilor poluante in Valorificarea energetica a atmosfera deseurilor OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural - Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica
Indirect prin reducerea consumului de resurse naturale neregenerabile pentru incalzire
Indirect prin reducerea consumului de resurse naturale neregenerabile pentru incalzire
Inidirect, prin protectia si conservarea patrimoniului natural protejat
Pagina (262)
OMR 22: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme OMR 30:
- Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie Explicit
- Numar de sesizari
Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu OS34: Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor poluante generate Asigurarea unei structuri echilibrate OMR 2: de traficul rutier a teritoriului si dezvoltarea unui Reducerea poluarii generata sistem de transporturi modern vor de activitatile de transport avea ca efect reducerea poluarii in lungul cailor de comunicatie. - Numarul de beneficiari ai sistemului OMR 4: centralizat de distributie a apei Structura echilibrata a teritoriului Asigurarea unor sisteme potabile in mediul urban va avea ca efect indirect asigurarea performante de captare, - Ponderea populatiei rurale cu acces la unui sistem performant de tratare transport, tratare si distributie serviciile publice de alimentare cu apa si transport a apei potabile. a apei potabile in mediul potabila urban si rural - Parametrii de calitate ai apei potabile - Suprafete de teren pe care se practica OMR 11: agricultura ecologica Explicit Utilizarea durabila a resurselor de sol OMR 12: Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor menajere - Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata - Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie
Prin promovarea SRE se creste gradul de constientizare a populatiei asupra problemelor de mediu
Prin masurile impuse, obiectivul va avea ca efect o mai buna gestionare a deseurilor, prin implementarea unui sistem integrat de colectare, transport, eliminarea acestora cu riscuri minime pentru sanatete si mediu
OMR 22: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de
Printr-o structura echilibrata in teritoriu se evita exploatarea excesiva a resurselor dintr-o regiune si subexploatarea in alta.
Pagina (263)
ecosisteme. - Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere - Frecventa de depasire a limitelor OMR 29: pentru calitatea aerului ambiental Pentru conectarea asezarilor Dezvoltarea unei pentru NOx, CO, particule in distribuite echilibrat in teritoriu, infrastructuri durabile de suspensie, Pb este necesara realizarea unei transport - Puncte de masura emisii infrastructuri durabile de transport. - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS35: Reglementarea si controlul dezvoltarii in teritoriu a localitatilor Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor poluante generate Caile de comunicatie moderne OMR 2: de traficul rutier necesare pentru interconectarea Reducerea poluarii generata localitatilor vor contribui la de activitatile de transport reducerea poluarii. - Numarul de beneficiari ai sistemului OMR 4: centralizat de distributie a apei Dezvoltarea echilibrata in teritoriu Asigurarea unor sisteme potabile in mediul urban a localitatilor va avea ca efect performante de captare, - Ponderea populatiei rurale cu acces la indirect imbunatatirea structurii de transport, tratare si distributie serviciile publice de alimentare cu apa asigurare a apei potabile a apei potabile in mediul potabila urban si rural - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numar si capacitati de containere de OMR 12: precolectare Dezvoltarea unui sistem - Numar si capacitati masini de integrat de gestionare al transport deseurilor menajere - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata Obiectivul vizeaza indirect - Cantitati de deseuri valorificabile extinderea sistemului de gestionare (hartie, carton, PET, metalice) a deseurilor menajere. colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Valorile concentratiilor NOx, CO, OMR 29: particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in Obiectivul vizeaza indirect suspensie, Pb dezvoltarea unei infrastructuri - Puncte de masura emisii durabile de transport. - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite Pagina (264)
OS37: Crearea de noi locuri de munca Obiective de mediu relevante OMR 27: Imbunatatirea starii de sanatate umana OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport Indicatori Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara) Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere Frecventa de depasire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in suspensie, Pb Puncte de masura emisii Numar de indicatori analizati Numar de analize de emisii Km de cale ferata realizata Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite Justificare Justificare Obiectivul va contribui la cresterea calitatii vietii populatiei
Acces mai usor la servicii
OS39: Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate Obiective de mediu relevante OMR 27: Indicatori - Procentul de asigurare a serviciilor medicale (inclusiv infrastructura necesara)
Explicit Imbunatatirea starii de sanatate umana OS41: Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Parametri calitativi biologici si OMR 7: chimici monitorizati Implicit printr-un management Protectia apelor subterane - Suprafete de teren pe care s-au adecvat al apei impotriva poluarii cu nitrati administrat ingrasaminte chimice proveniti din surse agricole si/sau pesticide - Suprafete de teren OMR 9: contaminate/degradate Imbunatatirea calitatii - Suprafete de teren pe care se Explicit solurilor prin reducerea si depoziteaza necontrolat deseuri prevenirea poluarii si menajere si industriale degradarii acestora OMR 10: Remedierea si/sau reconstructia ecologica a solurilor degradate OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor - Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica - Suprafete de teren afectate Implicit prin recuperarea unor terenuri afectate sau degradate
Implicit prin practicarea agriculturii sustenabile
Pagina (265)
de sol OMR 24: Reducerea intensitatii fenomenelor de eroziune a solului OMR 25: Diminuarea impactului asupra mediului natural si construit si asupra sanatatii si integritatii umane a alunecarilor de teren - Gradul de reducere a suprafetelor de teren afectate de alunecari de teren fata de 2010 - Suprafete de teren de alunecare stabilizat - Suprafete de teren afectate fenomene de eroziune a solului de Implicit prin recuperarea terenurilor afectate de eroziune
Implicit prin recuperarea terenurilor afectate de alunecari de teren
OS42: Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Parametrii calitativi biologici si OMR 6: chimici ai apelor de suprafata Asigurarea calitatii apelor de - Numarul de depozite necontrolate de Explicit suprafata ce necesita protectie deseuri eliminate de pe malurile si din sau imbunatatire pentru a albiile raurilor sustine biodiversitatea OMR 8: - Lungimea raurilor unde s-au efectuat Obiectivul va avea ca efect Restaurarea lucrari de restaurare/renaturare restaurarea ecologica a raurilor, ecologica/renaturarea raurilor prin masurile ce se impun pentru calitatea apelor de suprafata in vederea exercitarii activitatilor piscicole - Numar de ecosisteme si habitate OMR 16: deteriorate reconstruite Conservarea diversitatii terenurilor agricole - Suprafata Obiectivul va contribui direct la biologice, utilizarea durabila a conservarea biodiversitatii prin neutilizate si care au fost renaturate habitatelor naturale, a utilizarea rationala a resurselor - Procentul de utilizare a tehnologiilor speciilor de flora si fauna agricole care conserva biodiversitatea piscicole salbatica existente in afara specifica a agrosistemelor si ariilor naturale protejate conditioneaza refacerea acesteia - Suprafata terenurilor pentru care s-au OMR 18: realizat lucrari de reconstructie Implicit prin utilizarea durabila a Reducerea impactului ecologica resurselor piscicole presiunii antropice asupra biodiversitatii - Procentul de utilizare a surselor OMR 22: regenerabile de energie Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea Implicit prin evitarea exploatarii exploatarii lor excesive, excesive a resursei piscicole recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. OS43: Dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale prin diversificare economica Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de Prin utilizarea surselor de energie OMR 3: sera regenerabila se va diversifica Limitarea/reducerea emisiilor - Numarul de investitii in vederea economia locala
Pagina (266)
de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului OMR 11:
Implicit prin utilizarea durabila a Utilizarea durabila a resurselor solurilor de sol OS44: Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Numarul de beneficiari ai sistemului OMR 4: centralizat de distributie a apei Asigurarea unor sisteme potabile in mediul urban Explicit, se va imbunatati calitatea performante de captare, - Ponderea populatiei rurale cu acces la vietii transport, tratare si distributie serviciile publice de alimentare cu apa a apei potabile in mediul potabila urban si rural - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numar si capacitati de containere de OMR 12: precolectare Dezvoltarea unui sistem - Numar si capacitati masini de integrat de gestionare al transport deseurilor menajere - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata Explicit, se va imbunatati calitatea - Cantitati de deseuri valorificabile vietii (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Valorile concentratiilor NOx, CO, OMR 29: particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in Explicit, se va imbunatati calitatea suspensie, Pb vietii - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite OS45: Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de OMR 3 sera Dezvoltarea industriala implica Limitarea/reducerea emisiilor - Numarul de investitii in vederea atat efecte pozitive cat si negative de gaze cu efect de sera, maririi eficientei energetice care trebuie balansate precum si a efectelor negative - Numarul de investitii in vederea ale acestora asupra societatii si utilizarii surselor regenerabile de
maririi eficientei energetice - Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie - Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica
Pagina (267)
mediului
energie
OMR 4 Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul urban si rural OMR 5 Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafata
OMR 11 Utilizarea durabila a resurselor de sol
OMR 12: Dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare al deseurilor menajere
OMR 14 Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu OMR 16 Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate
- Numarul de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populatiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa Dezvoltarea industriala implica potabila atat efecte pozitive cat si negative - Parametrii de calitate ai apei potabile care trebuie balansate Cresterea - Numar de locuinte racordate la noile gradului de poluare a apelor canale colectoare menajere; vizeaza indirect - Debitele de ape uzate menajere dezvoltarea sistemului de colectate si debite de ape uzate captare/evacuare ape menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investitiilor - Suprafete de teren pe care se practica Dezvoltarea industriei va implica agricultura ecologica ocuparea de noi suprafete de teren. Unele masuri vizeaza insa reabilitarea siturilor industriale disponibile si reconversia lor catre alte tipuri de utilizari - Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata - Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la Dezvoltarea sectorului industrial nivelul anului 2010 va determina generarea unor - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara cantitati sporite de deseuri si electrolit) reciclate in anul 2010 implicit necesitatea cresterii - Numar depozite neautorizate capacitatilor de depozitare - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat
- Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite Efecte adverse, dezvoltarea - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate sectorului industrial va intensifica - Procentul de utilizare a tehnologiilor presiunea asupra ecosistemelor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si
Pagina (268)
conditioneaza refacerea acesteia
OMR 26: Limitarea poluarilor accidentale industriale
- Valoarea investitiilor - Rapoarte de securitate
Efecte combinate, pozitive si negative, dezvoltarea sectorului industrial va creste cererea de resurse
OS46: Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor umane, financiare si materiale Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor de CO, NOx, SO2, particulelor, plumbului, benzenului si compusilor organici volatili provenind de la toate instalatiile OMR 1: IPPC, inclusiv instalatiile mari de Limitarea poluarilor generate ardere de activitatile industriale - Nivelul altor emisii de poluanti de la unitati industriale Explicit, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea competitivitatii OMR 3: Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului OMR 4: Asigurarea unor sisteme performante de captare, transport, tratare si distributie a apei potabile in mediul urban si rural OMR 5: Reducerea impactului produs de evacuarea apelor uzate menajere si industriale asupra apelor de suprafata - Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera - Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice - Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie - Numarul de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei potabile in mediul urban - Ponderea populatiei rurale cu acces la serviciile publice de alimentare cu apa potabila - Parametrii de calitate ai apei potabile - Numar de locuinte racordate la noile canale colectoare - Debitele de ape uzate menajere colectate si debite de ape uzate menajere epurate din zonele nou racordate - Indicatori fizici, chimici si bacteriologici ai apelor uzate menajere si industriale epurate - Valoarea investitiilor - Suprafete de teren afectate
Explicit, imbunatatirea calitatii vietii, cresterea competitivitatii dar si necesitatea imbunatatirii sistemelor de captare/evacuare a apelor
OMR 10: Remedierea si/sau reconstructia ecologica a solurilor degradate
Pagina (269)
OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol
Dezvoltarea industriei va implica ocuparea de noi suprafete de teren. Unele masuri vizeaza insa reabilitarea siturilor industriale disponibile si reconversia lor catre alte tipuri de utilizari
- Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata - Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010
Dezvoltarea sectorului industrial va determina generarea unor noi cantitati de deseuri si implicit cresterea capacitatilor de depozitare necesare
OMR 14: Eliminarea deseurilor fara riscuri pentru sanatatea populatiei si mediu OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 22: Imbunatatirea gestionarii resurselor naturale si evitarea exploatarii lor excesive, recunoasterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme. OMR 26:
- Numar depozite neautorizate - Numar depozite neconforme inchise - Suprafata (ha) de teren ecologizat
- Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie
Efecte adverse, dezvoltarea sectorului industrial va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca urmare a extinderii activitatilor
Efecte adverse, dezvoltarea sectorului industrial va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca urmare a extinderii activitatilor umane
Posibile efecte adverse, dar unele masuri vizeaza retehnologizarea Limitarea poluarilor unitatilor industriale prin care ar accidentale industriale putea fi introduse echipamente performante si sigure OS48: Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante Pagina (270)
- Valoarea investitiilor - Rapoarte de securitate
OMR 3 Limitarea/reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, precum si a efectelor negative ale acestora asupra societatii si mediului
Nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice Numarul de investitii in vederea utilizarii surselor regenerabile de energie - Suprafete de teren contaminate/degradate - Suprafete de teren pe care se depoziteaza necontrolat deseuri menajere si industriale - Suprafete de teren pe care se practica agricultura ecologica Efecte combinate, pozitive si negative, cresterea activitatii va determina o crestere a gradului de emisii in atmosfera
OMR 9: Imbunatatirea calitatii solurilor prin reducerea si prevenirea poluarii si degradarii acestora OMR 11: Utilizarea durabila a resurselor de sol
Cresterea activitatii implica atat efecte pozitive cat si negative care trebuie balansate Poate creste gradul de poluare a solului Dezvoltarea sectorului de constructii va implica ocuparea de noi suprafete de teren. Unele masuri vizeaza insa reabilitarea siturilor disponibile si reconversia lor catre alte tipuri de utilizari Dezvoltarea sectorului constructiilot va intensifica presiunea asupra ecosistemelor ca urmare a extinderii activitatilor umane
OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 22:
- Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite terenurilor agricole - Suprafata neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Numarul de arii naturale protejate date in custodie - Suprafata ariilor naturale protejate
Dezvoltarea sectorului constructiilot va intensifica presiunea asupra bunurilor de patrimoniu natural.
Retehnologizarea acestui sector cu Imbunatatirea gestionarii echipamente performante va resurselor naturale si evitarea contribui la eficientizarea exploatarii lor excesive, valorificarii materiei prime si la recunoasterea valorii reducerea consumului de resurse serviciilor furnizate de naturale ecosisteme. OS49: Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural si a resurselor umane Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Nivelul emisiilor poluante generate OMR 2: Dezvoltarea sectorului de turism va de traficul rutier Reducerea poluarii generata intensifica traficul rutier de activitatile de transport
- Procentul de utilizare a surselor regenerabile de energie
Pagina (271)
- Numar si capacitati de containere de precolectare - Numar si capacitati masini de transport - Numar statii de transfer - Cantitatea de deseuri biodegradabile generata - Cantitati de deseuri valorificabile (hartie, carton, PET, metalice) colectate selectiv - Nr. puncte de colectare selectiva - Numar de vehicule prelucrate la nivelul anului 2010 - Cantitatea de baterii/acumulatori (fara electrolit) reciclate in anul 2010 - Numar de ecosisteme si habitate deteriorate reconstruite - Suprafata terenurilor agricole neutilizate si care au fost renaturate - Procentul de utilizare a tehnologiilor agricole care conserva biodiversitatea specifica a agrosistemelor si conditioneaza refacerea acesteia - Suprafata reimpadurita (ha) - Suprafata ocupata de padure (ha) pentru care s-au practicat activitati de reconstructie ecologica - Suprafata terenurilor pentru care s-au realizat lucrari de reconstructie ecologica
Dezvoltarea turismului, are efecte pozitive dar si negative; generarea unor cantitati sporite de deseuri fiind necesara implementarea unui sistem integrat si eficient de gestionare a deseurilor, cresterea capacitatilor de depozitare necesare
OMR 16: Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica existente in afara ariilor naturale protejate OMR 17: Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului socio-economic al acestora OMR 18: Reducerea impactului presiunii antropice asupra biodiversitatii OMR 19: Asigurarea masurilor de ocrotire, conservare si utilizare durabila a tuturor bunurilor de patrimoniu natural OMR 21: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros OMR 29: Dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport -
Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesara conservarea biodiversitatii pentru sporirea atractivitatii turistice
Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesara conservarea padurilor pentru sporirea atractivitatii turistice Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesara conservarea biodiversitatii pentru sporirea atractivitatii turistice
Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesar un management adecvat pentru sporirea atractivitatii turistice
Numarul de monumente consolidate inscrise in lista patrimoniului mondial
Efecte complexe, negative si pozitive fiind necesar un management adecvat pentru sporirea atractivitatii turistice
Valorile concentratiilor NOx, CO, particule in suspensie, Pb in zonele limitrofe principalelor artere rutiere Frecventa de depasire a limitelor pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in
Dezvoltarea retelei de transport contribuie la dezvoltarea turismului
Pagina (272)
suspensie, Pb OMR 30: Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Puncte de masura emisii Numar de indicatori analizati Numar de analize de emisii Km de cale ferata realizata Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite Numar de sesizari Educarea populatiei sporeste atractivitatea zonei
OS50: Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala Obiective de mediu Indicatori Justificare relevante - Valorile concentratiilor NOx, CO, OMR 29: particule in suspensie, Pb in zonele Dezvoltarea unei limitrofe principalelor artere rutiere infrastructuri durabile de - Frecventa de depasire a limitelor transport pentru calitatea aerului ambiental pentru NOx, CO, particule in Posibilitati de deplasare adecvate suspensie, Pb sporesc sansele de dezvoltare - Puncte de masura emisii - Numar de indicatori analizati - Numar de analize de emisii - Km de cale ferata realizata - Valoarea imisiilor din centrul oraselor si din zonele locuite
5. POTENTIALE MEDIULUI
EFECTE
SEMNIFICATIVE
ASUPRA
Analizand obiectivele PATJ Gorj, precum si setul de masuri propuse pentru atingerea acestora, se constata faptul ca procentul majoritar vizeaza aspectele de mediu caracteristice judetului. Procesul de stabilire a principalelor efecte potentiale ce ar putea fi generate asupra mediului in urma implemetarii PATJ a constat in evaluarea efectelor potentiale generate de fiecare obiectiv specific asupra componentelor de mediu. Trebuie avut insa in vedere faptul ca, deoarece PATJ are un domeniu mai larg de cuprindere comparativ cu un proiect, relatia concreta cauza-efect se poate dovedi uneori dificil de prevazut. Evaluarea s-a realizat pe baza analizei masurilor aferente obiectivului respectiv si a unui sistem de notare pentru cuantificare efectelor pe fiecare componenta de mediu, notele fiind insotite de justificari. Efectele cumulative asupra mediului generate de implementarea PATJ s-au evaluat prin insumarea notelor de evaluare acordate efectelor pozitive si negative stabilite pentru fiecare componenta de mediu. Pagina (273)
In vederea cuantificarii potentialelor efecte generate de obiectivele si masurile prevazute de PATJ pentru fiecare componenta de mediu, s-a utilizat urmatorul sistem de notare: Punctaj -2 -1 0 1 2 Semnificatie Efect negativ semnificativ Efect negativ redus Niciun efect (existent sau posibil a fi identificat/decelat) Efect pozitiv redus Efect pozitiv semnificativ
Evaluarea a avut in vedere starea actuala a componentelor de mediu si modul in care aceasta ar putea fi influentate, pozitiv sau negativ, intr-o masura semnificativa sau nu, de implementarea masurilor propuse pentru atingerea obiectivelor. Astfel, s-a considerat ca un efect semnificativ se produce atunci cand o componenta de mediu sufera modificari substantiale fata de starea actuala, iar un efect redus determina modificari minore ale starii componentei respective. In plus, in cazul in care masurile prevazute pentru un obiectiv au prezentat mai multe tipuri de efecte asupra unei anumite componente de mediu (pozitive si negative), nota globala pentru componenta respectiva s-a stabilit prin insumarea notelor rezultate. Se mentioneaza faptul ca, in cazul in care, in urma insumarii, s-a obtinut rezultatul 0, nu trebuie considerat ca nu ar exista Niciun efect global (pozitiv sau negativ) sau ca efectele s-ar compensa reciproc, ci ca la nivelul actual de evaluare (evaluare a unui plan cu o viziune generala) nu poate fi concret stabilita ponderea efectelor pozitive sau negative asupra componentei de mediu respective pentru a putea fi preconizat tipul de impact final. In acest caz, impactul global urmeaza a fi identificat prin programul de monitorizare a efectelor PATJ asupra mediului, care va permite si stabilirea unor actiuni de remediere a potentialelor efecte negative. In cazul proiectelor de investitii, acest impact se va putea stabili pe baza studiilor necesare promovarii investitiilor respective care sa vizeze de asemenea si diminuarea eventualelor efecte negative (studii de fezabilitate, studii de evaluare a impactului asupra mediului).
Tabel 5.1 Evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra componentelor de mediu ca urmare a
implemetarii PATJ
OS1: Reducerea poluarii atmosferice generata de instalatiile mari de ardere (Complexul Energetiv Rovinari si Complexul Energetic Turceni) Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Masurile propuse vor conduce la Aer/Clima 2 0 Niciun efect 2 imbunatatile calitatii aerului Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate Efectul nu poate fi si patrimoniu 0 0 Niciun efect 0 decelat natural
Pagina (274)
Sanatate umana/Popula tie
Masurile propuse vor contribui pozitiv la starea de sanatate a populatiei
Niciun efect
Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS2: Reducerea poluarii armosferei cu pulberi in zona exploatarilor miniere de suprafata Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Masurile propuse vor conduce la Aer/Clima 2 0 Niciun efect 0 imbunatatile calitatii aerului Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 2 Masurile vor contribui si la Sol 1 0 Niciun efect 1 diminuarea poluarii solului Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Prin masurile propuse in PATJ Sanatate se vor imbunatii umana/Popula 2 0 Niciun efect 2 conditiile de viata tie ale populatiei cat si sanatatea Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS3: Imbunatatirea calitatii aerului de-a lungul cailor rutiere intens circulate Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu
Pagina (275)
Aer/Clima Apa Sol Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie
2 0 0 0 0
Masurile propuse pot contribui la eliminarea unor surse de poluare a aerului Niciun efect Niciun efect Niciun efect Niciun efect Masurile propuse vor contribui pozitiv la starea de sanatate a populatiei
0 0 0 0 0
Niciun efect Niciun efect Niciun efect Niciun efect Niciun efect
2 0 0 0 0
Niciun efect
Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS4: Cresterea gradului de asigurare a alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Se asigura alimentarea cu apa Apa 2 0 Niciun efect 2 potabila printr-un sistem performant Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Masurile vor Sanatate influenta pozitiv umana/Popula 2 0 Niciun efect 2 starea de sanatate a tie populatiei Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS5: Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata si subterane
Pagina (276)
Componenta de mediu Aer/Clima Apa
Nota efect pozitiv genera t 0 2
Justificare
Sol Deseuri
1 0
Biodiversitate si patrimoniu natural
Niciun efect Prin masurile propuse, calitatea apelor de suprafata si subterane se va imbunatati Masurile vor contribui si la diminuarea poluarii solului Niciun efect Imbunatatirea calitatii apelor prin implementarea masurilor prevazute in PATJ va genera indirect si un efect pozitiv asupra biodiversitatii, mai ales asupra ecosistemelor acvatice Prin masurile propuse in PATJ se vor imbunatii conditiile de viata ale populatiei cat si sanatatea
Nota efect negati v genera t 0 0
Justificare
Niciun efect Niciun efect
Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu 0 2
0 0
1 0
Niciun efect
Niciun efect
Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS6: Reabilitarea solului, subsolului si ecosistemelor terestre afectate de exploatarile miniere Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Unele masuri propuse pot contribui la Aer/Clima 1 0 Niciun efect 1 eliminarea unor surse de poluare a aerului
Pagina (277)
Apa
Sol
Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural
Unele masuri propuse pot contribui la eliminarea unor surse de poluare a apelor Masurile propuse vizeaza direct imbunatatirea calitatii solului si refacerea celor degradate Niciun efect Masurile propuse vor avea un efect pozitiv direct asupra ecosistemelor terestre afectate
Niciun efect
Niciun efect
Niciun efect
Niciun efect
Sanatate Efectul nu poate fi umana/Popula 0 0 Niciun efect 0 decelat tie Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS7: Reducerea poluarii solurilor si a apelor freatice in zona de impact a exploatarilor petroliere Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Unele masuri propuse pot contribui la Aer/Clima 1 0 Niciun efect 1 eliminarea unor surse de poluare a aerului Unele masuri propuse pot contribui la Apa 1 0 Niciun efect 1 eliminarea unor surse de poluare a apelor Masurile propuse vizeaza direct imbunatatirea Sol 2 0 Niciun efect 2 calitatii solului si refacerea celor degradate Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0
Pagina (278)
Masurile propuse vor avea un efect pozitiv direct asupra ecosistemelor terestre afectate
Niciun efect
Sanatate Efectul nu poate fi umana/Popula 0 0 Niciun efect 0 decelat tie Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS8: Aplicarea unor masuri eficiente de protectie a unor specii si zone de habitat natural Nota Nota efect Nota efect generat de efect negati obiectiv Componenta pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Unele masuri propuse (renaturarea) vor contribui la diminuarea riscului de inundatii, Apa 1 generand un efect 0 Niciun efect 1 indirect pozitiv asupra calitatii apelor prin prevenirea poluarii acestora ca urmare a inundatiilor Unele masuri (crearea perdelelor de protectie, stoparea Sol 1 0 Niciun efect 1 defrisarilor, etc) vor conduce la diminuarea fenomenelor de eroziune eoliana Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Masurile propuse Biodiversitate vizeaza direct si patrimoniu 2 0 Niciun efect 2 conservarea natural biodiversitatii
Pagina (279)
Masurile propuse in vederea conservarii biodiversitatii vor contribui la imbunatatirea calitatii aerului, avand astfel un efect pozitiv si asupra sanatatii umane Niciun efect
Niciun efect
Patrimoniu construit
Niciun efect
Biodiversitatea reprezinta o resursa naturala astfel ca masurile Resurse 2 propuse in vederea 0 Niciun efect 2 naturale conservarii ei vor influenta pozitiv conservarea resurselor naturale Unele masuri (vizand stoparea defrisarilor, impadurirea, crearea perdelelor Riscuri de 2 de protectie si 0 Niciun efect 2 mediu renaturarea) vor contribui direct la prevenirea secetei, eroziunii solului si inundatiilor OS9: Dezvoltarea infrastructurii si serviciilor in concordanta cu extinderea suprafetelor construite Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Unele masuri vor contribui la Efectul nu poate fi Aer/Clima 0 -1 cresterea -1 decelat emisiilor in atmosfera Unele masuri vor contibui la Efectul nu poate fi Apa 0 -1 cresterea -1 decelat concentratiei de poluanti in apa Unele masuri Efectul nu poate fi vor conduce la Sol 0 -1 -1 decelat afectarea calitatii solului
Pagina (280)
Unele masuri pot conduce la Deseuri 1 -1 cresterea 0 cantitatii de deseuri Unele masuri vor afecta Biodiversitate patrimonial si patrimoniu 0 Niciun efect -2 -2 natural si natural conservarea biodiversitatii Unele masuri pot afecta Unele masuri pot calitatea vietii Sanatate duce la (de ex prin umana/Popula 1 -1 0 imbunatatirea cresterea tie calitatii vietii emisiilor in atmosfera, zgomot) Unele masuri vor Unele masuri Patrimoniu 1 avea efecte -1 vor avea efecte 0 construit benefice negative Resurse Diminuarea 0 Niciun efect -2 -2 naturale resurselor Unele masuri vor Unele masuri Riscuri de 1 avea efecte -2 vor avea efecte -1 mediu benefice negative OS 10: Prevenirea si protectia fata de riscurile naturale (inundatii, alunecari de teren si seisme) in scopul gestionarii eficiente a resurselor materiale si a protejarii populatiei Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Efecte benefice Apa 1 asupra gestionarii 0 Niciun efect 1 resurselor de apa Masurile propuse vor contribui la prevenirea sau Sol 2 stoparea 0 Niciun efect 2 eroziunilor si alunecarilor de teren Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Unele masuri pot conduce la o mai buna gestionare a deseurilor
Pagina (281)
Unele masuri, vizand impadurirea in scopul combaterii eroziunii solului si stabilizarii terenurilor, vor avea un efect pozitiv asupra biodiversitatii Unele masuri (impadurirea) vor contribui pozitiv la starea de sanatate a populatiei si la reducerea riscurilor asupra populatiei (punerea in siguranta a constructiilor care prezinta un pericol ridicat de prabusire) Niciun efect Niciun efect
-1
Unele masuri pot avea effect negative asupra biodiversitatii
Niciun efect
Patrimoniu construit Resurse naturale
0 0
0 0
0 0
Masurile propuse vizeaza direct Riscuri de 2 prevenirea si 0 Niciun efect 2 mediu ameliorarea riscurilor de mediu OS11: Implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor deseurilor in scopul protejarii sanatatii populatiei si a mediului Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Masurile propuse vor influenta Aer/Clima 2 0 Niciun efect 2 pozitiv calitatea aerului (reducere emisii poluante) Masurile propuse vor influenta Apa 2 0 Niciun efect 2 pozitiv calitatea apei Masurile propuse vor influenta Sol 2 0 Niciun efect 2 pozitiv calitatea solului
Pagina (282)
Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie
Masurile propuse vizeaza direct managementul deseurilor Niciun efect Masurile propuse vor avea efect pozitiv asupra sanatatii umane
Niciun efect
Niciun efect
Niciun efect
Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS12: Valorificarea deseurilor periculoase (din industria petrolului, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie) Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 2 Masurile propuse vor influenta Apa 2 0 Niciun efect 2 pozitiv calitatea apei Masurile propuse vor influenta Sol 2 0 Niciun efect 2 pozitiv calitatea solului Masurile propuse vizeaza direct Deseuri 2 0 Niciun efect 2 managementul deseurilor Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Masurile propuse Sanatate vor avea efect umana/Popula 1 0 Niciun efect 1 pozitiv asupra tie sanatatii umane Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Masurile propuse vizeaza reducerea Riscuri de 1 riscului de poluare 0 Niciun efect 1 mediu a mediului cu deseuri periculoase
Pagina (283)
OS13: Administrarea ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri de proiectie si conservarea adecvate Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Masurile Masurile propuse propuse pot Sol 1 au efecte positive -1 avea efecte 0 asupra solului negative asupra solului Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Masurile vizeaza Biodiversitate direct conservarea si patrimoniu 2 0 Nici un efect 2 patrimoniului natural natural Sanatate umana/Popula 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 tie Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Masurile propuse Resurse 1 vor viza direct 0 Nici un efect 1 naturale resursele naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS14: Conservarea, protejarea si valorificarea patrimoniului cultural construit valoros in scopul dezvoltarii culturale, economice si sociale si a cresterii atractivitatii localitatilor Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 natural Sanatate umana/Popula 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 tie Masurile vizeaza Patrimoniu 2 direct patrimoniul 0 Nici un efect 2 construit cultural construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu
Pagina (284)
OS15: Dezvoltarea unei retele de localitati policentrice, echilibrate in teritoriu si racordate la sistemul urban national/regional Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 2 Masurile propuse vor viza implementarea unui sistem integrat de 0 Nici un efect 2 Biodiversitate colectare a 0 Nici un efect 0 0 si patrimoniu deseurilor (noi natural spatii ecologice de depozitare a deseurilor) Nici un efect Sanatate umana/Popula 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 tie Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS16: Asigurarea conditiilor adecvate de accesibilitate a localitatilor Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 natural Sanatate 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 umana/Popula tie Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS17: Asigurarea conditiilor de locuire la standarde moderne pentru populatie
Pagina (285)
Componenta de mediu
Nota efect pozitiv genera t 1
Justificare
Nota efect negati v genera t 0
Justificare
Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu 1
Aer/Clima
Apa
Sol
Deseuri
Masurile adoptate au efecte benefice asupra calitatii aerului Masurile adoptate au efecte benefice asupra calitatii apelor de suprafata si subterane (ex: reabilitarea retelelor de canalizare) Nici un efect Masurile propuse vor viza implementarea unui sistem integrat de colectare a deseurilor (noi spatii ecologice de depozitare a deseurilor) Obiectivul propus va contribui la protejarea habitatelor naturale Obiectivul va contribui la cresterea calitatii vietii populatiei Obiectivul va contribui la protejarea/reabilita rea patrimoniului construit Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie Patrimoniu construit Resurse naturale
-1
Prin modernizarea locuintelor, patrimonial natural poate fi afectat Nici un efect
Nici un efect
Nici un efect
Masurile propuse Riscuri de vor duce la 1 0 Nici un efect 0 mediu scaderea riscurilor associate mediului OS18: Asigurarea accesului egal si sporit la servicii de educatie pentru toti locuitorii prin dezvoltarea si reabilitarea acestei infrastructuri
Pagina (286)
Componenta de mediu
Nota efect pozitiv genera t 0 0 0
Justificare
Nota efect negati v genera t 0 0 0
Justificare
Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu 0 0 0
Aer/Clima Apa Sol
Deseuri
Sanatate umana/Popula tie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
1 0 0 0
Efectul nu poate fi decelat Efectul nu poate fi decelat Efectul nu poate fi decelat Prin obiectivul propus, se va imbunatati colectarea selective si depozitarea corecta (in containere) a deseurilor Unele masuri propuse pot favoriza cresterea posibilitatii de derulare de programe de educatie ecologica, contribuind in timp la schimbarea pozitiva a atitudinii populatiei asupra mediului inconjurator Obiectivul va contribui la cresterea calitatii vietii populatiei Nici un efect Nici un efect Nici un efect
Efectul nu poate fi decelat Efectul nu poate fi decelat Efectul nu poate fi decelat
Nici un efect
Nici un efect
0 0 0 0
Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
1 0 0 0
OS19: Cresterea calitatii si diversificarea serviciilor de educatie Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Efectul nu poate fi Efectul nu poate Aer/Clima 0 0 0 decelat fi decelat Efectul nu poate fi Efectul nu poate Apa 0 0 0 decelat fi decelat
Pagina (287)
Sol
Deseuri
Efectul nu poate fi decelat Unele masuri propuse pot favoriza cresterea posibilitatii de derulare de programe de educatie ecologica, contribuind in timp la schimbarea pozitiva a atitudinii populatiei asupra mediului inconjurator Nici un efect Obiectivul va contribui la cresterea calitatii vietii populatiei
Efectul nu poate fi decelat
Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie
Nici un efect
Nici un efect
Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS20: Asigurarea conditiilor optime pentru imbunatatirea serviciilor de sanatate Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 natural Masurile vizeaza Sanatate direct umana/Popula 2 0 Nici un efect 2 imbunatatirea tie sanatatii populatiei Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS21: Imbunatatirea dotarilor de cultura in corelare cu nevoile populatiei si resursele de patrimoniu cultural
Pagina (288)
Componenta de mediu
Nota efect pozitiv genera t 0 0 0 0 0 0
Justificare
Nota efect negati v genera t 0 0 0 0 0 0
Justificare
Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu 0 0 0 0 0 0
Aer/Clima Apa Sol Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie Patrimoniu construit
Efectul nu poate fi decelat. Efectul nu poate fi decelat. Efectul nu poate fi decelat. Efectul nu poate fi decelat. Nici un efect Nici un efect Se propune mediatizarea monumentelor istorice
. Efectul nu poate fi decelat. Efectul nu poate fi decelat. Efectul nu poate fi decelat. Efectul nu poate fi decelat. Nici un efect Nici un efect
Nici un efect
Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS22: Asigurarea accesului locuitorilor la dotari de sport si agrement Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Efectul nu poate fi Efectul nu poate Aer/Clima 0 0 0 decelat. fi decelat. Masurile propuse Afectarea apelor pot duce la de suprafata prin Apa 1 amenajarea -2 -1 actiunile de zonelor din zona agrement apelor de suprafata Efectul nu poate fi Efectul nu poate Sol 0 0 0 decelat. fi decelat. Efectul nu poate fi Efectul nu poate Deseuri 0 0 0 decelat. fi decelat. Obiectivul poate Obiectivul poate avea efecte contribui la negative in cazul Biodiversitate protejarea si in care nu se 1 -1 0 si patrimoniu dezvoltarea respecta limita natural patrimoniului de protectie natural pentru zonele protejate
Pagina (289)
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0 Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu
OS23: Modernizarea infrastructurii rutiere de transport Nota Nota efect efect Componenta negati pozitiv Justificare Justificare de mediu v genera genera t t Imbunatatirea Dezvoltarea infrastructurii de infrastructurii de transport va transport poate Aer/Clima 2 -1 contribui la determina reducerea emisiilor cresterea din surse mobile traficului Dezvoltarea infrastructurii rutiere va Imbunatatirea conduce la infrastructurii de constructii de transport va noi poduri. De contribui la asemenea, reducerea emisiilor lucrarile de Apa 1 -1 si a infiltrarii direct constructii in sol (implicit apa prezinta un subterana) a volum substantelor impresionant si poluante pot influenta negativ calitatea apei pe perioada de realizare.
Pagina (290)
Sol
Imbunatatirea infrastructurii de transport va contribui la reducerea emisiilor si a infiltrarii direct in sol a substantelor poluante
-1
Deseuri
Nici un efect
-2
Dezvoltarea infrastructurii rutiere va conduce la ocuparea unor suprafete noi de teren. De asemenea, lucrarile de constructii prezinta un volum impresionant si pot influenta negativ calitatea solului pe perioada de realizare. Efectul nu poate fi decelat Unele trasee propuse se pot invecina sau traversa arii naturale protejate. De asemenea, realizarea noii infrastructure rutiere poate conduce la fragmentarea habitatelor Posibile efecte negative pe perioada constructiei Efectele negative pot fi date de nerespectarea limitelor de distanta Nici un efect Nici un efect
-2
Imbunatatirea infrastructurii de transport va contribui la reducerea nivelului de zgomot Se va contribui la valorificarea obiectivelor de patrimoniu prin realizarea sau imbunatatirea cailor de acces catre acestea Nici un efect Nici un efect
-1
-1
Resurse naturale Riscuri de mediu
0 0
0 0
0 0
OS24: Modernizarea si dezvoltarea retelei feroviare
Pagina (291)
Componenta de mediu
Nota efect pozitiv genera t
Justificare
Nota efect negati v genera t
Justificare
Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu
Aer/Clima
Apa Sol Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
0 0 0 0 0 0 0 0
Dezvoltarea retelei feroviare va conduce la reducerea emisiilor generate de traficul rutier Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
Nici un efect
0 0 0 -1 0 0 0 0
Nici un efect Nici un efect Nici un efect Fragmentare habitate Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
0 0 0 -1 0 0 0 0 Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu 0
Componenta de mediu Aer/Clima
Apa
Sol Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural
OS25: Apararea impotriva inundatiilor Nota Nota efect efect negati pozitiv Justificare Justificare v genera genera t t 0 Nici un efect 0 Nici un efect Reducerea riscurilor la inundatii va 1 0 Nici un efect conduce la diminuarea riscului de poluare a apelor 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Nici un efect Masurile vor contribui la protectia populatiei si la diminuarea riscului de imbolnavire ca urmare a efectelor negative produse de inundatii 0 Nici un efect
0 0 0
Nici un efect
Pagina (292)
Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
0 0
Nici un efect Nici un efect
0 0
0 0
Masurile vor contribui la 2 0 Nici un efect 2 reducerea riscului la inundatii OS26: Imbunatatirea serviciilor de canalizare a apelor uzate in localitati Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Imbunatatirea sistemelor de Aer/Clima 1 0 Nici un efect 1 canalizare va reduce emisiile Imbunatatirea sistemelor de canalizare va Apa 2 0 Nici un efect 2 reduce poluarea asupra apelor de suprafata si subterane Imbunatatirea sistemelor de Sol 1 0 Nici un efect 1 canalizare va reduce poluarea asupra solului Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 natural Masurile vor Sanatate influenta pozitiv umana/Popula 2 0 Nici un efect 2 starea de sanatate a tie populatiei Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS27: Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0
Pagina (293)
Apa
Sol Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
2 0 0 0 0 0 2
Masurile propuse vizeaza indirect atat apele de suprafata cat si apele subterane Masurile vizeaza combaterea fenomenelor de saraturare si eroziune a solului Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
Nici un efect
0 0 0 0 0 0
Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
2 0 0 0 0 0
Masurile vizeaza combaterea 0 Nici un efect 2 efectelor secetei OS28: Alimentarea cu energie electrica - crearea unor noi capacitati de productie Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Masurile vor Sanatate contribui la umana/Popula 1 imbunatatirea 0 Niciun efect 1 tie calitatii vietii populatiei Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Masurile Masurile prevazute prevazute vor vor duce la contribui la Resurse 1 -1 0 utilizarea rationala cresterea naturale a resurselor consumului de naturale resurse neregenerabile Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu
Pagina (294)
OS29: Alimentarea cu energie electrica - Modernizarea retelelor de transport a energiei electrice Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Masurile vor contribui la Sanatate umana/Popula 1 imbunatatirea 0 Niciun efect 1 calitatii vietii tie populatiei Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Masurile Masurile prevazute prevazute vor vor duce la contribui la Resurse 1 -1 0 utilizarea rationala cresterea naturale a resurselor consumului de naturale resurse neregenerabile Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS30: Alimentarea cu energie electrica - asigurarea alimentarii cu energie electrica a tuturor localitatilor Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Eficientizarea sistemului centralizat de productie a Aer/Clima 2 0 Niciun efect 2 energiei termice va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural
Pagina (295)
Sanatate Efectul nu poate fi umana/Popula 0 0 Niciun efect 0 decelat tie Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS31: Alimentarea cu gaze naturale si retele de transport gaze naturale - utilizarea cu eficienta si in siguranta a gazelor naturale in localitatile judetului Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Masurile vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de Aer/Clima 2 0 Niciun efect 2 sera si a emisiilor poluante provenite din industria energetica Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Utilizarea surselor regenerabile de energie va contribui la Deseuri 2 reducerea 0 Niciun efect 2 cantitatior de deseuri generate de industria energetica Obiectivul va avea efecte benefice Biodiversitate asupra habitatelor si patrimoniu 1 0 Niciun efect 1 naturale prin natural diminuarea poluantilor Sanatate umana/Popula 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 tie Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Utilizarea surselor regenerabile de energie va Resurse 2 contribui la 0 Niciun efect 2 naturale reducerea consumului de resurse naturale
Pagina (296)
Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS32: Utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE) si, dupa caz, continuarea sau intocmirea studiilor privind utilizarea acestora Nota efect Nota Nota generat de efect Componenta efect Justificare Justificare obiectiv asupra pozitiv negativ de mediu componentei generat generat de mediu Masurile vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera si a emisiilor poluante provenite din industria energetica Nici un efect Nici un efect Utilizarea surselor regenerabile de energie va contribui la reducerea cantitatior de deseuri generate de industria energetica Obiectivul va avea efecte benefice asupra habitatelor naturale prin diminuarea poluantilor Nici un efect Nici un efect Utilizarea surselor regenerabile de energie va contribui la reducerea consumului de resurse naturale Nici un efect
Aer/Clima
Nici un efect
Apa Sol
0 0
0 0
0 0
Deseuri
Nici un efect
Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popul atie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
Nici un efect
0 0
0 0
0 0
Nici un efect
Nici un efect
OS33: Stimularea dezvoltarii rapide a unui sector de telecomunicatii modern, bazat pe cele mai noi tehnologii si aplicatii in domeniu Pentru acest obiectiv nu poate fi evidentiat decat un impact indirect. Efectele asupra mediului se vor evalua individual la nivelul fiecarui proiect propus. OS34: Asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioara si eficienta a resurselor zonale in scopul atenuarii dezechilibrelor de dezvoltare teritoriala
Pagina (297)
Componenta de mediu Aer/Clima Apa Sol Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie Patrimoniu construit Resurse naturale
Nota efect pozitiv genera t 0 0 0 2
Justificare
Nici un efect Nici un efect Nici un efect Obiectivul va contribui la gestionarea eficienta a deseurilor Nici un efect Nici un efect Nici un efect Obiectivul va contribui la utilizarea eficienta si responsabila a resurselor naturale
Nota efect negati v genera t 0 0 0 -1
Justificare
Nici un efect Nici un efect Nici un efect Masurile de dezvoltare teritorizala pot produce si efecte negative Nici un efect Nici un efect Nici un efect
Nota efect generat de obiectiv asupra componente i de mediu 0 0 0 1
0 0 0
0 0 0
0 0 0
Nici un efect
Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS35: Reglementarea si controlul dezvoltarii in teritoriu a localitatilor Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Devoltarea Obiectivul va localitatilor contribui la poate conduce la Deseuri 2 gestionarea -1 1 cresterea eficienta a cantitatii de deseurilor deseuri generate Biodiversitate si patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 natural Sanatate umana/Popula 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 tie Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit
Pagina (298)
Resurse naturale
Obiectivul va contribui la utilizarea eficienta si responsabila a resurselor naturale
Nici un efect
Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS36: Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (imbatranirea demografica, reducerea efectivelor de populatie tanara pe baza emigratiei) Nota Nota efect Nota efect generat de efect negati obiectiv Componenta pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Apa 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Deseuri 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 natural Masurile vor Sanatate contribui la umana/Popula 2 0 Nici un efect 2 imbunatatirea tie calitatii vietii Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS37: Crearea de noi locuri de munca Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Masurile vor Sanatate contribui la umana/Popula 2 0 Niciun efect 2 imbunatatirea tie calitatii vietii Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale
Pagina (299)
Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS38: Cresterea capacitatii resurselor umane de a raspunde nevoilor pietei fortei de munca Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Masurile vor Sanatate contribui la 2 0 Niciun efect 2 umana/Popula imbunatatirea tie calitatii vietii Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS39: Dezvoltarea serviciilor sociale si de sanatate Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Apa 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Sol 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Deseuri 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 Biodiversitate si patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 natural Masurile vor Sanatate contribui la umana/Popula 2 0 Niciun efect 2 imbunatatirea tie calitatii vietii Patrimoniu 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 construit Resurse 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 naturale Riscuri de 0 Niciun efect 0 Niciun efect 0 mediu OS40: Corelarea ofertei sistemului educational si de formare profesionala cu cerintele pietei muncii Pentru acest obiectiv nu poate fi evidentiat decat un impact indirect generat de pregatirea superioara si imbunatatirea conditiilor de viata prin gasirea unor noi posibilitati de munca;
Pagina (300)
indirect poate determina o migratie a populatiei bine pregatite spre zone mai favorabile. OS41: Dezvoltarea unui sector agricol performant si diversificat Nota efect pozitiv generat Nota efect negativ generat Nota efect generat de obiectiv asupra componentei de mediu 0
Componenta de mediu
Justificare
Justificare
Aer/Clima
Efectul nu poate fi decelat, insa poate fi atat pozitiv cat si negativ Masurile pot contribui la reducerea poluarii apelor
Efectul nu poate fi decelat, insa poate fi atat pozitiv cat si negativ Obiectivul poate genera efecte negative (ex: folosirea abuziva a ingrasamintelor) Obiectivul poate genera efecte negative (ex: folosirea abuziva a ingrasamintelor) Nici un efect Dezvoltarea agriculturii poate genera efecte negative asupra biodiversitatii existente Nici un efect Nici un efect Nici un efect Nici un efect
Apa
-1
Sol
Masurile pot contribui la reducerea poluarii solului Nici un efect
-1
Deseuri
Nici un efect
-2
-2
Sanatate umana/Populatie Patrimoniu construit Resurse naturale Riscuri de mediu
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
OS42: Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Aer/Clima 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Masurile impuse vor contribui la Apa 2 0 Nici un efect 2 imbunatatirea calitatii apelor de suprafata Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0
Pagina (301)
Deseuri Biodiversitate si patrimoniu natural Sanatate umana/Popula tie Patrimoniu construit Resurse naturale
0 2
Nici un efect Masurile vor contribui la conservarea biodiversitatii Nici un efect Nici un efect Masurile vor contribui la la evitarea exploatarii excesive a resurselor piscicole
0 0
0 2
0 0
0 0
0 0
Nici un efect
Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS43: Dezvoltarea durabila a comunitatilor rurale prin diversificare economica Obiectivele si masurile aferente Dezvoltarii rurale se regasec in cadrul altor obiective si nu a fost evaluate pentru a se evita redundanta. OS44: Dezvoltarea si diversificarea serviciilor publice Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Obiectivul va contribui la Aer/Clima 1 reducerea emisiilor 0 Nici un efect 1 si a gazelor cu efect de sera Masurile vor contribui la dezvoltarea Apa 1 imbunatatirea 0 Nici un efect 0 calitatii apelor subterane si de suprafata Sol 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 Masurile vor contribui la implementarea unui program eficient de Deseuri 2 gestionare a 0 Nici un efect 2 deseurilor (ex: constructia de noi gropi ecologice de depozitare a deseurilor) Biodiversitate si patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 natural
Pagina (302)
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
OS45: Dezvoltarea parteneriatului public privat Obiectivele si masurile aferente Dezvoltarii parteneriatului public si privat se regasec in cadrul altor obiective si nu a fost evaluate pentru a se evita redundanta. OS46: Cresterea competitivitatii industriei prin valorificarea eficienta a resurselor umane, financiare si materiale Nota efect Nota Nota generat de efect Componenta efect obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu negativ asupra genera generat componentei t de mediu Dezvoltarea Se propune industriei poate retehnologizare duce la Aer/Clima 2 -1 1 unitatilor cresterea industriale viabile emisiilor in atmosfera Dezvoltarea industriei va Se propune conduce la retehnologizare majorarea Apa 2 -1 1 unitatilor cantitatii de industriale viabile ape menajere/indu striale evacuate Dezvoltarea Se propune industriei va retehnologizare conduce la Sol 1 -1 0 unitatilor majorarea industriale viabile suprafetei de teren ocupate Dezvoltarea Dezvoltarea sectorului sectorului industrial poate industrial poate contribui la contribui la Deseuri -2 implementarea -2 0 cresterea sistemului integrat cantitatilor de si eficient de deseuri gestionare a generate deseurilor Masurile pot Biodiversitate Masurile propun avea si efecte si patrimoniu 1 reabilitare siturilor -1 0 negative asupra natural industriale biodiversitatii
Pagina (303)
Masurile vizeaza retehnologizarea unitatilor industriale viabile, acest lucru putand contribui la reducerea zgomotului produs de echipamentele tehnologice Nici un efect Achizitionarea de utilaje si tehnologii noi, performante, poate conduce la scaderea consumului de resurse naturale
-1
Este posibil ca dezvoltare sectorului industrial sa contribuie la cresterea nivelului de zgomot generat de echipamentele tehnologice Nici un efect
Resurse naturale
Nici un efect
Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS47: Dezvoltarea sectorului IMM-urilor si infrastructurii de afaceri Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Dezvoltarea Se propune industriei poate retehnologizare Aer/Clima 2 -1 duce la cresterea 1 unitatilor emisiilor in industriale viabile atmosfera Dezvoltarea industriei va Se propune conduce la retehnologizare Apa 2 -1 1 majorarea unitatilor cantitatii de ape industriale viabile menajere/indust riale evacuate Dezvoltarea Se propune industriei va retehnologizare conduce la Sol 1 -1 0 unitatilor majorarea industriale viabile suprafetei de teren ocupate
Pagina (304)
Deseuri
-2
Dezvoltarea sectorului industrial poate contribui la implementarea sistemului integrat si eficient de gestionare a deseurilor Masurile propun reabilitare siturilor industriale Masurile vizeaza retehnologizarea unitatilor industriale viabile, acest lucru putand contribui la reducerea zgomotului produs de echipamentele tehnologice Nici un efect Achizitionarea de utilaje si tehnologii noi, performante, poate conduce la scaderea consumului de resurse naturale
-2
Dezvoltarea sectorului industrial poate contribui la cresterea cantitatilor de deseuri generate Masurile pot avea si efecte negative asupra biodiversitatii Este posibil ca dezvoltare sectorului industrial sa contribuie la cresterea nivelului de zgomot generat de echipamentele tehnologice Nici un efect
-1
-1
Resurse naturale
Nici un efect
Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS48: Dezvoltarea activitatilor din constructii corelat cu cresterea nivelului de dezvoltare economica Nota Nota efect Nota efect generat de efect Componenta negati obiectiv pozitiv Justificare Justificare de mediu v asupra genera genera componente t t i de mediu Dezvoltarea activitatilor din Se propune costructiil poate Aer/Clima 2 dezvoltarea -1 1 duce la cresterea costructiilor emisiilor in atmosfera
Pagina (305)
Apa
Se propune dezvoltarea costructiilor
-1
Sol
Se propune dezvoltarea costructiilor Dezvoltarea activitatilor din costructiil poate contribui la implementarea sistemului integrat si eficient de gestionare a deseurilor Masurile propun reabilitare si dezvoltarea constructiilor Masurile vizeaza reabilitare si dezvoltarea constructiilor, acest lucru putand contribui imbunatatirea calitatii vietii
-1
Dezvoltarea activitatilor din costructiil va conduce la majorarea cantitatii de ape menajere/indust riale evacuate Dezvoltarea activitatilor din costructiil va conduce la majorarea suprafetei de teren ocupate Dezvoltarea activitatilor din costructiil poate contribui la cresterea cantitatilor de deseuri generate Masurile pot avea si efecte negative asupra biodiversitatii
Deseuri
-2
-2
-1
Nici un efect
Patrimoniu 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 construit Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS49: Dezvoltarea turismului prin valorificarea durabila a potentialului turistic natural si cultural si a resurselor umane Nota efect generat de Nota efect Nota efect Component obiectiv pozitiv Justificare negativ Justificare a de mediu asupra generat generat componente i de mediu Efectul nu Efectul nu Aer/Clima 0 poate fi 0 poate fi 0 decelat decelat
Pagina (306)
Apa Sol
0 0
Efectul nu poate fi decelat Efectul nu poate fi decelat Masurile vor contribui la o mai buna gestionare a deseurilor Masurile vor contribui la conservarea ecosistemelor pin practicarea unui turism durabil Nici un efect Masurile vor contribui la valorficarea patrimoniului cultural construit
0 0
Deseuri
-1
Biodiversita te si patrimoniu natural
-1
Efectul nu poate fi decelat Efectul nu poate fi decelat Dezvoltarea infrastructurii de turism va conduce la cresterea cantitatii de deseuri generate Dezvoltarea turismului poate conduce la efecte negative asupra habitatelor naturale Nici un efect
0 0
Sanatate umana/Pop ulatie Patrimoniu construit
Nici un efect
Resurse 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 naturale Riscuri de 0 Nici un efect 0 Nici un efect 0 mediu OS50: Integrarea armonioasa a teritoriului judetean in spatiul regional si national, racordarea la reteaua nationala si europeana a polilor si coridoarelor de dezvoltare spatiala Obiectivul poate avea efecte pozitive asupra transporturilor prin dezvoltarea unei infrastructuri durabile de transport.
Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea PATJ s-a realizat prin insumarea notelor de evaluare acordate efectelor pozitive si negative stabilite pentru fiecare componenta de mediu, rezultand o imagine de ansamblu a impactului potential ce ar fi generat de implementarea planului. Se mentioneaza faptul ca aceasta evaluare indica efecte potentiale, urmarind evidentierea in mod special a acelor componente de mediu care ar putea fi afectate negativ de unele dintre masurile aferente PATJ pentru a fi posibila, in mod special, dar nu exclusiv, urmarirea ulterioara a evolutiei acestora si implementarea din timp a masurilor de diminuare a efectelor negative.
Pagina (307)
Din analiza rezultatelor se evidentiaza efectul covarsitor pozitiv al implemantarii PATJ, efectele negative fiind estompate de efectele pozitive. Printr-un management corespunzator, si evaluare in cadrul fiecarui proiect in parte, efectele negative vor putea fi diminuate corespunzator.
Ris curi d e med iu Res urs e nat urale Patrimo niu co ns t ruit Sanatate umana/Po p ulatie Bio d ivers it ate s i p atrimo niu nat ural Des euri So l Ap a Aer/Clima
-20
-10
10
20
30
40
50
Efecte negative
Efecte pozitive
Figura 5.1 Imaginea globala a efectelor pozitive si negative cumulate pentru fiecare componenta de
mediu
Efecte pozitive Efecte negative
Figura 5.2 Ponderea efectelor pozitive si negative

Din analiza rezultatelor au rezultat urmatoarele concluzii: Componenta de mediu care cumuleaza cele mai multe potentiale efecte negative este Biodiversitatea si patrimoniul natural. Alte componente identificate ca fiind potential afectate negativ au fost (in ordinea descrescatoare a punctajului):Deseuri, Apa, Sol, Aer/Clima, Resurse naturale si Sanatatea umana/Populatie. Pagina (308)
Componenta de mediu care cumuleaza cele mai multe potentiale efecte pozitive este Sanatatea umana/Populatie. Celelalte componente identificate ca fiind afectate pozitiv au fost (in ordinea descrescatoare a punctajului): Apa, Aer/Clima, Sol, Biodiversitatea si patrimoniul natural, Deseuri, Resurse naturale, Riscuri de mediu si Patrimoniu construit Ponderea potentialelor efecte negative este mai mica decat a celor pozitive .
In consecinta, se poate afirma faptul ca implementarea PATJ va avea un impact potential global pozitiv asupra componenetelor de mediu.
6. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
In cadrul evaluarii potentialelor efecte asupra mediului au fost identificate, pentru o serie de obiective specifice, masuri ce vizeaza dezvoltarea anumitor sectoare si a caror implementare ar putea genera un impact negativ asupra mediului inconjurator. O parte dintre aceste masuri deriva direct din corelarea PATJ cu planurile si strategiile existente la nivel national si regional In general, majoritatea proiectelor de investitii pot fi asociate cu riscuri de mediu, iar prevenirea si reducerea efectelor adverse se poate realiza doar prin evaluarea acestora pe parcursul tutor etapelor vizand implementarea proiectelor (proiectare, constructie, functionare). Evaluarile de mediu trebuie realizate in conformitate cu legislatia in vigoare aferenta diferitelor etape ale proiectului, respectiv: Hotararea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii asupra mediului pentru proiecte publice si private si Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, in etapa de propunere a proiectelor; Ordin ministerial nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu si Ordin ministerial nr. 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, la finalizarea proiectelor de investitii.
Aceste evaluari urmaresc identificarea efectelor asupra mediului ce ar putea fi generate in urma realizarii proiectului, a masurilor de prevenire, diminuare sau compensare a efectelor negative, inclusiv tehnologii si solutii disponibile, si a masurilor de monitorizare a efectelor generate de proiect. Conform legislatiei de mediu in vigoare, toate proiectele de investitii care prezinta un potential impact asupra mediului se supun evaluarilor de mediu. Caracterul relativ general al masurilor propuse in vederea atingerii obiectivelor PATJ permite ulterior o flexibilitate in alegerea solutiilor propriu-zise de implementare si in consecinta posibilitatea de adoptare a celor mai bune solutii din punct de vedere al protectiei mediului. In acest context, recomandarile de masuri privind prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului au de asemenea un caracter relativ general, pentru Pagina (309)
fiecare proiect in parte ce va fi realizat urmand a se stabili, conform procedurilor legislative in vigoare si in functie de specificul lui, masurile concrete de prevenire, diminuare sau compensare a impactului asupra mediului. Masurile propuse sunt prezentate in cele ce urmeaza.
Tabel 6.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
Componenta de mediu Masuri generale de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse Retehnologizarea unitatilor industriale va trebui sa aiba in vedere implementarea unor tehnologii moderne cu un grad redus de poluare si/sau care sa permita retinerea si neutralizarea emisiilor poluante. Adoptarea masurilor necesare de limitare sau reducere a emisiilor poluante generate in urma executarii viitoarelor lucrari de constructii. Aer / Schimbari climatice Adoptarea masurilor necesare in vederea incadrarii principalilor poluanti in limitele admise de legislatia in vigoare (reducerea surselor majore de poluare, gestionarea corespunzatoare a deseurilor menajere, reducerea emisiilor datorate traficului) Este necesar ca noile constructii de locuinte sa fie prevazute cu izolatie termica. Utilizarea sistemelor de incalzire cu o eficienta ridicata Corelarea dintre capacitatile sistemelor de alimentare cu apa si cele ale sistemelor de canalizare si epurarea corespunzatoare a apelor uzate. Controlarea parametrilor de calitate ai apei potabile inaintea distributiei acesteia catre populatie. Instituirea zonelor de protectie sanitara in jurul captarilor si rezervoarelor de apa precum si a statiilor de epurare a apelor uzate Apa Introducerea sistemului de contorizare a consumului de apa in zonele unde nu exista Lucrarile de traversare a albiilor raurilor (poduri, podete, conducte, linii electrice etc.) se vor realiza cu asigurarea conditiilor normale de scurgere a apelor Reducerea impactului produs de deversarea apelor menajere neepurate sau insuficient epurate provenite din localitatile rurale, in cursurile de apa receptoare Diminuarea cantitatilor de nitrati si nitriti, proveniti din activitatile agricole Diminuarea poluantilor specifici din apele provenite de la unitatile spitalicesti Pagina (310)
Componenta de mediu
Masuri generale de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse Utilizarea eficienta a terenurilor in raport cu necesitatea de dezvoltare a zonelor rezidentiale si industriale
Sol/Utilizare terenuri
Reabilitarea amplasamentelor industriale devenite disponibile in urma restructurarii activitatilor industriale si introducerea acestora in circuitul natural (inclusiv prin realizarea de noi spatii verzi sau impaduriri) sau reutilizarea lor in alte scopuri in vederea utilizarii eficiente a terenurilor Tratarea terenurilor cu ingrasaminte chimice si produse fitosanitare numai pe baza unor studii agrochimice. In cadrul viitoarelor lucrari de constructii se va avea in vedere utilizarea pamantului excavat in reamenajarea sau restaurarea terenurilor. Impaduririle trebuie sa tina seama ca speciile cultivate sa fie similare celor endemice din zona. Respectarea regimului de construire si distantelor minime de protectie fata de ecosistemele forestiere Alegerea unor amplasamente optime pentru viitoarele proiecte de infrastructura prin care sa se evite pe cat posibil fragmentarea unor habitate Adoptarea unor masuri de ameliorare in cazul realizarii unor investitii ce conduc la fragmentarea habitatelor (coridoare de trecere pentru animale, rute ocolitoare, etc) Evitarea realizarii proiectelor de infrastructura in interiorul sau imediata vecinatate a ariilor protejate Evaluarea corecta si detaliata a biodiversitatii in zonele in care se vor realize viitoarele proiecte Refacerea stratului vegetal si plantarea acestuia dupa fiecare constructie realizata In functie de configuratia arhitecturala sau amplasament, realizarea noilor constructii trebuie sa tina cont de aspectul general al zonei si de prezenta obiectivelor de patrimoniu sau a zonelor de protectie a acestora Interzicerea realizarii facilitatilor de productie in zone protejate sau in interiorul zonelor de protectie a monumentelor istorice
Biodiversitate/Patrimoniu natural
Patrimoniu cultural construit
Factori de risc natural
Se va urmari stabilizarea zonelor expuse la riscuri Pagina (311)
2011
Halcrow Romania
Componenta de mediu
Masuri generale de prevenire, reducere si compensare a efectelor adverse naturale (alunecari de teren, zone inundabile, eroziuni, terenuri mlastinoase) prin lucrari specifice (consolidari, plantarea cu vegetatie arboricola, desecari sau alte tipuri de lucrari) si stabilirea de reguli cu privire la amplasarea de constructii in aceste zone Realizarea noilor constructii cat si a cailor de comunicatie va tine cont de amplasarea acestora in raport cu zonele sensibile (zone inundabile, zone cu alunecari de teren sau afectate de eroziuni puternice) si de restrictiile existente pentru zonele respective Gropile de imprumut pentru asigurarea necesarului de sol ca material de umplutura in cadrul lucrarilor de constructii sau lucrarilor de remediere trebuie sa fie realizate in afara zonelor afectate de eroziune sau alunecari de teren Se va realiza continuu monitorizarea suprafetelor cu risc la alunecari de teren, torentialitate, ravenare, creep cat si imbunatatirea drenajului suprafetelor interfluviale, a teraselor si luncilor Realizarea lucrarilor agricole se va face in lungul curbelor de nivel si se va evita suprapasunatul in zonele de obarsie ale organismelor torentiale Cu privire la dezvoltarea sectorului industrial, va trebui sa se aiba in vedere amplasarea noilor obiective industriale in afara zonelor rezidentiale Adoptarea masurilor necesare pentru reducerea poluarii fonice, astfel incat sa se respecte limitele prevazute de legislatia in vigoare (utilizarea unor echipamente si tehnologii performante din punct de vedere al nivelului de zgomot generat, izolarea fonica a cladirilor unde se gasesc surse generatoare de zgomot si vibratii, asigurarea perdelelor verzi de protectie de-a lungul drumurilor si cailor ferate, etc.) Realizarea perdelelor verzi de protectie intre zonele rezidentiale si cele industriale. Extinderea spatiilor verzi in zonele urbane si reabilitarea celor existente
Sanatatea umana / Populatie
Managementul resurselor naturale
Se va avea in vedere utilizarea pe scara cat mai larga a surselor regenerabile de energie
Pagina (312)
7. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE SELECTAREA VARIANTELOR ALESE
AU
CONDUS
LA
Elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj a reprezentat un proces de durata in care s-a urmarit dezvoltarea echilibrata a teritoriului judetean concomitent cu protectia mediului inconjurator si care s-a bazat pe o serie de etape in cadrul carora s-a analizat starea actuala a judetului in vederea identificarii tuturor elementelor pozitive sau negative care conditioneaza dezvoltarea acestuia si s-au formulat obiective si masuri corelate atat cu necesitatea si tendintele de dezvoltare cat si cu cerintele din strategiile, planurile si programele relevante existente la nivel national, regional si judetean. Scopul procesului de evaluare de mediu a PATJ Gorj a constat in identificarea si evaluarea efectelor potentiale asupra mediului ce ar putea fi generate prin implementarea planului, precum si a masurilor de prevenire, reducere sau compensare a efectelor negative asupra mediului identificate. Pasii procesului de evaluare a PATJ Gorj au fost: 1. Evaluarea situatiei initiale a mediului si sintetizarea principalelor probleme de mediu caracteristice. 2. Stabilirea principalelor obiective de mediu relevante si evaluarea compatibilitatii dintre acestea si obiectivele specifice ale PATJ Gorj pentru a determina in ce masura planul raspunde directiilor de actiune si tendintelor privind protectia mediului stabilite la nivel comunitar, national, regional si local. 3. Analiza potentialelor efecte ce ar putea fi generate asupra mediului in urma implementarii planului, inclusiv evaluarea efectelor cumulative. 4. Identificarea masurilor de ameliorare sau compensare a efectelor negative. 5. Propunerea masurilor de monitorizare a efectelor implementarii planului asupra mediului. Deoarece PATJ a urmarit solutionarea disfunctionalitatilor existente la nivelul judetului Gorj, majoritatea acestora influentand si determinand calitatea factorilor de mediu, obiectivele si masurile propuse pentru atingerea acestora au fost formulate pentru a raspunde nevoilor identificate si in consecinta au vizat direct problemele de mediu existente.
8. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PATJ

Conform cerintelor Hotararii Guvernului nr. 1076/2004, este necesar sa se prevada un program de monitorizare a efectelor generate de implementarea PATJ Gorj asupra mediului. Programul de monitorizare propus urmareste monitorizarea efectelor PATJ asupra mediului in ansamblu, fiind axat pe toate aspectele/componentele de mediu ce au fost identificate cu probleme sau care ar putea fi afectate, si va permite: obtinerea si inregistrarea informatiilor privitoare la efectele semnificative asupra mediului ale PATJ; evidentierea eficientei implementarii masurilor prevazute in plan;
Pagina (313)
identificarea efectelor adverse, neprevazute si a actiunilor de remediere corespunzatoare ce pot fi intreprinse. un program de monitorizare simplu, eficient, care sa necesite un consum redus de resurse si care sa implice costuri rezonabile in vederea obtinerii informatiilor necesare; utilizarea tuturor datelor si mecanismelor existente de monitorizare; utilizarea unui set de indicatori propusi a fi utilizati ca instrumente de monitorizare stabiliti pe baza indicatorilor definiti pentru masurarea gradului de realizare/atingere a obiectivelor de mediu relevante. In acest fel, programul de monitorizare va permite si evaluarea modului in care planul raspunde acestora in diversele etape de implementare; stabilirea factorilor implicati in colectarea si raportarea datelor; stabilirea factorilor responsabili de organizarea si coordonarea sistemului de monitorizare si centralizarea datelor obtinute.
Propunerea de program a avut in vedere urmatoarele aspecte:
Se recomanda ca rezultatele monitorizarii sa fie cuprinse intr-un raport de monitorizare de catre titularul PATJ Gorj, respectiv Consiliul Judetean Gorj. Conform HG 1076/2004, aceste rezultate trebuie depuse anual la autoritatea competenta pentru protectia mediului, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii. Aceasta raportare periodica va permite o mai buna intelegere a relatiei dintre dezvoltare si efectele generate asupra mediului si va ajuta la identificarea noilor schimbari ale planului ce ar putea fi necesare pentru a se adresa unor forme de impact ce nu au fost prevazute initial. Totodata, se recomanda revizuirea periodica a programului de monitorizare (eventual o data la 5 ani), pe toata perioada de implementare a PATJ, astfel incat sa se ia in considerare schimbarile aparute de la efectuarea studiului initial. De asemenea, revizuirea planului va trebui sa tina cont de rezultatele monitorizarii.
Pagina (314)
Tabel 8.1 Program de monitorizare

Aspect/componenta de mediu potential afectata de PATJ Indicatori propusi pentru monitorizarea efectelor Frecventa monitorizarii Observatii Institutia responsabila pentru realizarea monitorizarii Institutia responsabila pentru coordonarea monitorizarii si centralizarea rezultatelor Consiliul Judetean Gorj
Calitatea aerului / Schimbari climatice
Cantitatile de emisii de poluanti in atmosfera Numarul de investitii in vederea maririi eficientei energetice Numarul de investitii in vederea utilizarea surselor regenerabile de energie Numar de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei potabile in mediul urban Numar localitati rurale racordate la serviciile publice de alimentare cu apa potabila Numar localitati prevazute sau racordate la sisteme integrate de infrastructura de apa
Anual Anual
Pe baza inventarului anual de emisii
APM Gorj
Anual
Pe baza numarului de APM Gorj proiecte si investitii pentru care s-a emis Acord de mediu sau Autorizatie de mediu APM Gorj pentru functionare
Calitatea apei si managementul resurselor de apa
Anual
Situatie an curent raportata la anul precedent
APM Gorj A.N. Apele Romane SGA Gorj Consiliul Judetean Gorj
Aspect/componenta de mediu potential afectata de PATJ
Indicatori propusi pentru monitorizarea efectelor
Frecventa monitorizarii
Observatii
Institutia responsabila pentru realizarea monitorizarii
Institutia responsabila pentru coordonarea monitorizarii si centralizarea rezultatelor
uzata Cantitatea anuala de poluanti evacuati in apele de suprafata Resursele anuale de apa teoretice si tehnic utilizabile Parametrii de calitate ai apei potabile Suprafete de teren contaminate/degradate reabilitate Suprafete de teren afectate de eroziune ameliorate Suprafete de teren pe care se practica agricultura durabila Suprafata habitatelor aflate in stare buna de Anual Situatie an curent raportata la anul precedent APM Gorj Administratiile ariilor
Anual
APM Gorj A.N. Apele Romane SGA Gorj
Calitatea solului/Utilizare rationala terenuri -
Anual
APM Gorj
Anual
Situatie an curent raportata la anul precedent
Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Gorj OSPA Gorj
Observatii
conservare Suprafata habitatelor deteriorate reconstruite Suprafata impadurita raportata la suprafata totala a judetului Suprafata ocupata de vegetatia forestiera din afara fondului forestier Suprafata de terenuri agricole neutilizate renaturate Cresterea numarului de arii naturale protejate date in custodie Cresterea suprafetei ariilor naturale protejate Numar monumente inscrise in lista patrimoniului mondial Anual Anual Anual Situatie an curent raportata la anul precedent Situatie an curent raportata la anul precedent
naturale protejate
APM Gorj Directia Silvica Gorj APM Gorj
Anual
APM Gorj Consiliul Judetean Gorj
Patrimoniul cultural -
Directia judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj

Pagina(317)
Observatii
consolidate Completarea inventarului de patrimoniu imobil prin identificarea valorilor culturale neclasate, corectarea erorilor si includerea de noi categorii de situri protejate Grad de utilizare a surselor regenerabile de energie (numar investitii) Exploatarea rationala si durabila a resurselor solului, subsolului si ecosistemelor APM Gorj Agentia Nationala pentru Resurse Minerale
Resurse naturale
Observatii
Riscuri de mediu
Suprafata afectata de inundatii/alunecari de teren din anul curent raportata la suprafata afectata de inundatii/alunecari de teren din anul precedent Harti de risc la inundatii Numar lucrari de indiguire si regularizarea cursurilor de apa Suprafete de teren impadurite sau acoperite cu perdele de protectie Numar de imbolnaviri din anul curent raportat la numarul de imbolnaviri din anul precedent Nivelul de zgomot emis de surse majore (infrastructura de transport si echipamentele
Anual
Lucrarile de indiguire si regularizare a cursurilor de apa trebuie corelate cu conservarea zonelor umede
Institutia Prefectului Judetul Gorj Oficiul Judetean de Imbunatatiri Funciare A.N. Apele Romane SGA Gorj APM Gorj Directia Silvica Gorj
Sanatatea umana
Anual
Se vor avea in vedere bolile respiratorii si cele cu transmitere pe cale hidrica Pe baza masuratorilor nivelului de zgomot
Directia de Sanatate Publica Gorj
Anual
APM Gorj
Observatii
industriale utilizate) din anul curent raportat la cel din anul precedent Managementul deseurilor Numar localitati in mediul urban si rural prevazute cu sisteme de colectare si transport a deseurilor municipale Gradul de colectare selectiva Numarul de investitii in instalatii de compostare si tratare Gradul de dezvoltare al pietei de materii prime secundare Ponderea producerii si utilizarii produselor fabricate din materiale reciclate Numar depozite neconforme inchise
Conform Pe baza monitorizarii PJGD programului de Gorj monitorizare prevazut pentru PJGD Gorj
APM Gorj Consiliul Judetean Gorj
Observatii
Realizarea depozitelor conforme zonale Gradul de valorificare materiala (reciclare) sau de valorificare energetica (co-incinerare)
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Conform prevederilor legale in vigoare (Hotararea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe), planurile sau programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului trebuie evaluate din punct de vedere al impactului generat in urma implementarii. Procesul de evaluare incepe inca din faza de elaborare a planului sau programului si este realizat de un grup de lucru alcatuit din reprezentanti ai titularului planului sau programului, ai autoritatilor competente pentru protectia mediului si pentru sanatate, ai altor autoritati interesate de efectele implementarii planului/programului si consultanti de mediu atestati conform prevederilor legale in vigoare. Rezultatele evaluarii sunt cuprinse intr-un raport de mediu cu un continut cadru stabilit prin HG 1076/2004, raport ce identifica, descrie si evalueaza potentialele efecte semnificative asupra mediului ale planului sau programului. Participarea publicului la procedura de evaluare de mediu se face in mod efectiv inca de la initierea planului sau programului. In urma analizei raportului de mediu, care trebuie sa tina cont inclusiv de observatiile justificate primite din partea publicului, autoritatea competenta pentru protectia mediului ia decizia de emitere a avizului de mediu prin care se confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii. Prezenta lucrare reprezinta Raportul de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj (PATJ Gorj) si a fost realizata in conformitate cu cerintele de continut ale Anexei 2 a Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj (PATJ Gorj) este promovat de Consiliul Judetean Gorj, in calitate de titular al acestuia. Necesitatea elaborarii unui plan de amenajare a teritoriului judetean este stabilita prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului, cu modificarile si completarile ulterioare, conform careia gestionarea spatiala a teritoriului tarii constituie o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor care il folosesc, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european. Conform aceluiasi act normativ, fiecare judet trebuie sa detina un Plan de amenajare a teritoriului judetean si sa-l reactualizeze periodic, la 5-10 ani, in functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului. Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socio-economica a judetului, fiind corelat cu Planul de amenajare a teritoriului national, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum si cu alte programe de dezvoltare. Rolul PATJ este de a coordona si armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul intregului judet. Planul trebuie sa asigure un cadru global si unitar privind posibilitatile de dezvoltare in context regional, national si european, urmarind optimizarea utilizarii resurselor naturale ale solului si subsolului, a resurselor de munca si a modului de repartitie a populatiei in vederea crearii unui echilibru permanent intre modul de valorificare a potentialului natural si economic, pe de o parte, si protectia mediului, pe de alta parte, printr-un management responsabil al teritoriului in acord cu principiul dezvoltarii durabile. Prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului de nivel teritorial inferior si a celor de urbanism. Strategia de dezvoltare spatiala cuprinde un set de obiective generale care vizeaza dezvoltarea judetului pe termen scurt, mediu si lung, detaliate prin obiective specifice pe domeniile tinta aferente amenajarii
teritoriului si pentru care s-au efectuat analizele de situatie existenta. Pentru fiecare dintre aceste obiective sunt prevazute masuri/directii de actiune cuprinse intr-un Program de masuri. Procesul de evaluare strategica de mediu a PATJ Gorj a cuprins mai multi pasi, dupa cum urmeaza: 1. Evaluarea starii actuale a mediului la nivelul judetului pentru identificarea problemelor de mediu pentru diferite componente de mediu si a evolutiei acestora in cazul neimplementarii planului. Identificarea principalelor componente de mediu ce prezinta probleme a stat atat la baza elaborarii PATJ cat si a stabilirii modului in care componentele respective ar putea fi afectate de aplicarea acestuia. 2. Stabilirea obiectivelor de mediu relevante cuprinse in politicile si reglementarile elaborate la nivel de Comunitate, national, regional sau local si evaluarea obiectivelor strategice ale PATJ in raport cu acestea pentru a stabili concordantele existente. Concluzia acestei analize a fost aceea ca obiectivele specifice ale PATJ sustin majoritatea obiectivelor relevante de mediu, fiind preponderent in concordanta cu acestea. 3. Evaluarea potentialelor efecte asupra componentelor de mediu ce ar putea fi generate in urma implementarii masurilor prevazute in PATJ. Evaluarea s-a realizat pe baza analizei masurilor aferente obiectivului respectiv si a unui sistem de notare pentru cuantificarea efectelor pe fiecare componenta de mediu, notele fiind insotite de justificari. Efectele cumulative asupra mediului generate de implementarea PATJ s-au evaluat prin insumarea notelor de evaluare acordate efectelor stabilite pentru fiecare componenta de mediu. In urma acestei analize s-a concluzionat faptul ca implementarea PATJ va avea un impact potential global pozitiv asupra componentelor de mediu si nu va accentua problemele de mediu existente. 4. Recomandarea unui set de masuri cu caracter general pentru fiecare componenta de mediu prin care sa se previna, reduca sau compenseze efectele negative si sa se intareasca efectele pozitive. 5. Propunerea unui program de monitorizare prin care sa se urmareasca evolutia efectelor asupra componentelor de mediu analizate in cadrul evaluarii strategice de mediu a planului si sa se identifice potentialele efectele adverse neprevazute generate prin implementarea planului, pentru a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare. Conform HG nr. 1076/2004, indeplinirea programului de monitorizare este responsabilitatea Consiliului Judetean Gorj, iar rezultatele monitorizarii trebuie prezentate anual de catre acesta autoritatii competente pentru protectia mediului. Evaluarea de mediu a pus in evidenta o serie de probleme legate de strarea factorilor de mediu, dar si de infrastructura tehnica, si anume:
Calitatea aerului
In judetul Gorj, calitatea aerului este monitorizata permanent prin intermediul a 3 statii automate amplasate in Targu Jiu (statia GJ-1), pe Strada V. Alecsandri, nr. 2, in Rovinari (statia GJ-2), pe Strada Constructorilor, nr. 7 si respectiv, in Turceni (statia GJ-3). Principalul indicator la care au fost inregistrate depasiri in cursul monitorizarii au fost pulberile. Din punct de vedere al compozitiei mineralogice, pulberile prezint o variabilitate ridicata in concordanta cu sursele care le genereaza. La nivelul judetului Gorj, principalele surse de poluare cu pulberi sunt reprezentate de haldele de zgura si cenusa, haldele de steril si traficul rutier din zona fiind diferentiate pentru fiecare zona in parte astfel: zona Rovinari: Complexul Energetic Rovinari, exploatarile miniere de cariera, traficul rutier; zona Turceni: Complexul Energetic Turceni; zonele Motru, Matasari, Seciuri, Pinoasa, Jilt, Timiseni: exploatarile miniere de cariera, traficul rutier;
zona Barsesti: S.C. Simcor Var S.A. Oradea punct de lucru Targu Jiu, S.C. Macofil S.A., S.C. Lafarge Ciment Romania S.A. Uzina Targu Jiu, traficul rutier; zona Meri: Cariera Meri. Conform datelor puse la dispozitie de beneficiar nu putem evidentia o tendinta clara de scadere sau crestere a concentratiilor emise, valorile fiind dispersate cu variatii importante de la un an la altul pentru fiecare zona in parte. In acest moment este greu de facut o prognoza dar este posibil ca acest poluant sa reprezinte in continuare o amenintare pentru atmosfera judetului Gorj.
Calitatea apei de suprafata

Starea chimica a apelor de suprafata - din punctul de vedere al indicatorilor chimici generali, la nivelul anului 2009, conform datelor furnizate de APM Gorj, raurile din bazinul hidrografic Jiu se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate. Exceptia o constituie raul Jiu, care se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toate sectiunile de control, raul Calnic, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, raul Jilt, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Gilort (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate si raul Susita, care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a II-a de calitate. O situatie mai grava se inregistreaza in cazul raului Cioiana care pe sectiunea de control amonte confluenta rau Jiu (1 km) se incadreaza in clasa a III-a de calitate, iar pe celelalte sectiuni de control se incadreaza in clasa a II-a de calitate. Deteriorarea calitatii apei acestor tronsoane de rauri este rezultatul pierderilor accidentale de ape uzate de la exploatarile petroliere si /sau miniere din zona. Din punct de vedere al indicatorilor biologici, raurile din bazinul Jiului se incadreaza in cea mai mare parte in clasa a I-a de calitate, exceptand raul Amaradia care pe intreg tronsonul de la Stancesti si pana la confluenta cu Jiul se incadreaza in clasa a III-a de calitate. In cazul raului Jilt, pe sectiunea de control confluenta Jiu (1 km) si Susita pe tronsonul Carceni- confluenta Jiu, apa acestor rauri se incadreaza in clasa a II-a de calitate. Principalele surse de poluare a apelor raului Jiu o reprezinta exploatarile miniere si preparatia de carbune Coroesti, precum si termocentralele Paroseni, Rovinari, Turceni, care datorita volumului mare de apa vehiculat de sistemele de racire determina cresterea temperaturii apei cu peste 100 C fata de temperatura normala. Aceasta situatie creeaza probleme alimentarii cu apa potabila a municipiului Craiova, alimentarii cu apa de racire a termocentralei Isalnita, precum si a OMV Petrom, sucursala Doljchim Craiova. In zona Targu Jiu sunt descarcate apele provenite de la SC Aparegio - Ced Targu Jiu a carei statie de epurare nu este terminata, neavand capacitatea necesara si fiind exploatata necorespunzator.
Calitatea solului
Presiuni ale unor factori asupra starii de calitate a solurilor Ingrasaminte Tipurile de ingrasaminte chimice folosite in anul 2009 pe teritoriul judetului Gorj au fost azotul - N si fosforul - P2O5, iar cantitatea totala utilizata la hectar a fost de 3473 tone de substanta activa. Cantitatea de ingrasaminte utilizata in momentul de fata este relativ redusa dar, conform Ordinului ANIF nr. 743/12.12.2008 in judetului Gorj au fost inregistrate 42 de comune in care sunt prezente surse de nitrati din activitatile agricole. Produse pentru protectia plantelor (fitosanitare) Toate produsele de uz fitosanitar folosite in concentratii si doze optime recomandate conform certificatelor de omologare, nu sunt fitotoxice si nu lasa reziduuri in sol. La nivelul judetului Gorj, in anul 2009 au fost folosite 1,017 tone fungicide, 0,246 tone insecticide si 5,774 tone ierbicide.
Soluri afectate de reziduuri zootehnice Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnica se inregistreaza, in special, in mediul rural. In judetul Gorj functioneaza 2 complexe zootehnice, S.C. Suinprod S.A. care este profilat pe cresterea porcinelor si S.C. Aviinstant cresterea pasarilor, suprafata totala afectata de reziduuri zootehnice fiind de 4 ha. Poluarea solurilor in urma activitatii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic) Evaluarea poluarii solurilor cu metale grele rezultate din sectorul industrial, s-a realizat prin prelevarea si analizarea de probe de sol din zonele Dragoieni OSPA si Targu Jiu soseaua de centura, pe 2 trepte de adancime, 0-10 cm si 10-20 cm. Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta si nici ale pragului de interventie pentru categoria de folosinta a terenurilor sensibile pentru nici un indicator analizat (Cu, Pb, Zn si Cd), pe ambele trepte de adancime, in zonele Dragoieni si Targu Jiu. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe carbune In judetul Gorj sunt doua termocentrale, fiecare facand parte dintr-un mare complex energetic Complexul Energetic Turceni si Complexul Energetic Rovinari. Aceste complexe energetice cuprind pe langa termocentralele amintite si o serie de exploatari miniere la zi. Poluarea solului de la centralele mari de ardere se face cu pulberi sedimentabile. Suprafetele poluate cu pulberi sedimentabile la nivelul judetului Gorj se ridica la 50 000 ha.
Alimentarea cu apa
Principalele aspecte identificate au fost: Poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a deversarilor necontrolate a agentilor economici, accidentelor precum si din cauza slabei dezvoltari a infrastructurii de alimentare mai ales in mediul rural; Proprietatea privata a terenurilor ocupate de conducte; Lipsa educatiei populatiei in ceea ce priveste protejarea surselor de apa naturala.
Gestionarea deseurilor
Infrastructura existenta pentru gestionarea deseurilor, in judetul Gorj, exercita un impact puternic asupra mediului prin: colectarea si transportul deseurilor, absenta unui sistem organizat de colectare a deseurilor; gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere urbane si rurale (depozitare necontrolata, pe teren descoperit, organizarea defectuoasa a sistemului de colectare si transport, colectarea neselectiva, amplasarea in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata); o problema importanta o reprezinta depozitele rurale care, in majoritatea lor sunt improvizate, amplasate in locatii nepotrivite, nu respecta normele autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului; existenta unor posibilitati reduse de valorificare sau eliminare a unor deseuri periculoase (deseuri din industria petrolului, minerit, uleiuri uzate, deseuri anorganice din chimie, deseuri de la fabricarea azbestului), acestea fiind eliminate prin depozitare; spitalele nu mai detin incineratoare proprii pentru incinerarea deseurilor spitalicesti, acestea fiind preluate de firme specializate
Biodiversitate
In conformitate cu prevederile legale ale O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice anexa nr. 2, in judetul Gorj, s-au identificat un numar de 45 de tipuri de habitate dupa cum urmeaza : 9 tipuri de Habitate de pajisti si tufarisuri in zonele montane-pajisti alpine la peste 2000 de metri altitudine, tufarisuri de jneapan, ienupar, smirdar si pajisti subalpine, fanete montane . 21 tipuri de Habitate de padure: o in zona montana: paduri de molid, paduri in amestec de brad, molid si fag, paduri de fag, pasuni impadurite; o in zona de deal: paduri de fag in alternanta cu cele de gorun, paduri de gorun in alternanta cu alte specii de foioase; o in zona de campie: paduri de stejar; o in luncile principalelor cursuri de ape: Jiu, Susita, Sohodol, Amaradia, Cerna, Oltetul, Motru etc. se gasesc paduri de esente moi din anin, plop, salcie etc. 7 tipuri de Habitate de stancarii si pesteri: acestea se gasesc in zonele muntoase ale judetului , sub forma de pesteri si grote, alaturi de pante stancoase, chei, lespezi calcaroase etc. Un tip de Habitate de ape dulci: raurile si paraurile ce strabat tinutul judetului Gorj, pastravarii Tismana, lacuri naturale si elestee . Un tip de Habitate de mlastini; Habitate agricole. Un impact negativ accentuat asupra acestor habitate se exercita de catre turismul dezorganizat care se practica inca in mod frecvent in toate tipurile de habitate. Alte amenintari de natura antropica, sunt reprezentate in special de gestiunea necorespunzatoare a deseurilor si de lipsa statiilor de epurare a apelor uzate menajere, de pasunatul excesiv si taierea necontrolata a padurilor. La nivelul judetului Gorj exista un numar de 50 arii naturale protejate din care 40 sunt de interes national, conform Legii nr. 5/2000 si H.G. nr. 1143/2007 iar restul de 10 sunt arii naturale protejate de interes judetean conform Deciziei nr. 82/1994 a consiliului Judetean Gorj, alaturi de care s-au constitui si doua parcuri nationale (Parcul National Domogled Valea Cernei si Parcul National Defileul Jiului). Dupa cum mentioneaza APM Gorj, ariile naturale protejade din judetul Gorj se afla, in general, intr-o stare de conservare favorabila. Sunt necesare totusi masuri de asigurare a pazei, montarea de panouri explicative, interzicerea activitatilor antropice cu impact negativ asupra conservarii biodiversitatii. Este necesara aplicarea unor masuri severe de interzicere a depozitarii deseurilor menajere, cu asigurarea unor spatii corespunzatoare depozitarii si ridicarii acestora in vederea transportului in punctele finale de depozitare
Imbunatatiri funciare
Din suprafata totala a zonelor afectate, in cursul anului 2009, in judetul Gorj au fost avizate 226 ha la Valea Manastirii, in vederea nivelarii si modelarii, iar parcelele de 84 ha si respectiv 100 ha pentru redarea ulterioara in circuitul agricol. La Exploatarea Miniera de Cariera Jilt , etapa a II - a (recultivare si fertilizare), au fost redate in circuit definitiv 49 de ha.
In etapa 1 de modelare si nivelare s-au redat in circuit agricol 11,23 ha la Exploatarea Miniera Rosia, iar la Complexul Energetic Turceni 49,2 ha si respectiv 59,2 ha.
Transportul
Intensificarea traficului rutier, aerian si naval, cresterea numerica a parcului de vehicule, cat si dezvoltarea retelei de transport constituie cai de poluare a mediului, respectiv de afectare a starii de sanatate a populatiei. Cresterea continua a volumului transporturilor conduce la o presiune din ce in ce mai mare asupra mediului, in special in legatura cu modificarile de clima si pierderea biodiversitatii. Eforturile actuale de contracarare a acestor tendinte contribuie, in cel mai bun caz, doar la incetinirea ratei acestei cresteri. Emisiile de poluanti in atmosfera rezultati din traficul rutier au doua particularitati: eliminarea se face foarte aproape de sol, ceea ce duce la realizarea unei concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar si pentru gazele cu densitate mica si putere mare de difuziune in atmosfera; emisiile se fac pe toata suprafata localitatii, diferentele de concentratie depinzand de intensitatea traficului si de posibilitatea de ventilatie a strazii (strazi tip canion). Cele mai severe efecte legate de poluarea atmosferica produsa de traficul rutier sunt localizabile in zonele urbane. In aceste arealuri, densitatea de trafic atinge nivelurile maxime, iar concentratiile atmosferice ale gazelor de evacuare ale autovehiculelor sunt adesea cu cateva ordine de marime mai mari fata de zonele rurale. Zonele urbane nu pot fi in mod evident considerate entitati omogene; in mod pregnant, cele mai ridicate niveluri de poluare se inregistreaza pe strazile tip "canion" (canioane stradale), in care dilutia gazelor de esapament este substantial limitata de prezenta cladirilor inalte flancand artere rutiere relativ inguste. Pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera rezultate din traficul rutier este necesara dezvoltarea unui transport durabil, care se poate realiza prin imbunatatiri ale tehnologiilor de fabricatie a vehiculelor, utilizarea de combustibili cu procent scazut de plumb, fluidizarea traficului in zonele aglomerate din interiorul oraselor (prin sincronizarea semafoarelor, stabilirea unor cai de rulare cu sensuri unice). Datele privind traficul mediu zilnic anual pe drumurile nationale care traverseaza judetul Gorj, furnizate de catre Sectia Drumuri Nationale Targu Jiu indica o evolutie ascendenta a volumului de trafic. Judetul Gorj are o retea de drumuri publice extinsa, care acopera relativ bine teritoriul, insa, transportul pe cale ferata este mai putin dezvoltat, cedand tot mai mult locul celui rutier. Principalele obiective propuse prin implementarea PATJ Gorj, pentru imbunatatirea calitatii factorilor de mediu, protectia si conservarea valorilor naturale cat si obiective specifice pentru imbunatatirea infrastructurii tehnice, sunt redate in cele ce urmeaza.
Program de imbunatatire a calitatii aerului

Imbunatatirea calitatii aerului, impune reducerea surselor majore de poluare, in special din mediul urban, provenite din sursele industriale, agricole, rampe de salubrizare, statii de mixturi asfaltice, statii de distributie carburanti, sisteme de incalzire locala Reducerea emisiilor provenite din gestionarea necorespunzatoare a deseurilor menajere - este necesara in zona depozitelor orasenesti actuale neconforme, ce nu sunt conforme legislatiei actuale de mediu Incadrarea principalilor poluanti atmosferici in limitele admise de legislatia in vigoare, avand in vedere ca la o parte dintre acestia se inregistreaza depasiri (pulberi sedimentabile)
Reducerea emisiilor datorate traficului rutier imbunatatirea parcului auto si redirijarea traficului greu pe rute ocolitoare in cadrul localitatilor.
Program de imbunatatire a calitatii apelor de suprafata si subterane

Epurarea corespunzatoare a apelor menajere (neepurate si insuficient epurate), provenite din mediul urban - se poate realiza doar in conditiile modernizarii, retehnologizarii si extinderii capacitatii statiilor de epurare ce nu asigura epurarea apelor pana la parametrii stabiliti prin HG 188/2002. Aceasta masura este necesara avand in vedere ca, in prezent, calitatea raurilor este afectata de deversarile de ape uzate, neepurate sau insuficient epurate, intrucat cele mai multe statii de epurare se afla intr-un avansat grad de uzura fizica si morala (in special). Totodata, capacitatea de epurare este insuficienta si, in general, statiile de epurare, nu au profilul tehnologic necesar pentru epurarea intregii game de substante poluante deversate in reteaua de canalizare oraseneasca. Reducerea impactului produs de deversarea apelor menajere neepurate si insuficient epurate provenite din localitatile rurale in cursurile de apa receptoare ceea ce presupune realizarea de retele de canalizare si statii/instalatii de epurare, in comunele din judet; Diminuarea cantitatii de nitriti si nitrati, proveniti din activitatile agricole, ce polueaza apele de suprafata, dar si pe cele subterane Diminuarea poluantilor specifici din apele provenite de la unitatile spitalicesti
Programul de dezvoltare a actiunilor intreprinse in solutionarea problemelor de gestionre a deseurilor

Elaborarea de reglementari specifice locale in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia, pentru a implementa un sistem integrat eficient din punct de vedere economic si ecologic; Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor; Cresterea eficientei implementarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor; Dezvoltarea institutiilor regionale si locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale; Asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala; Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare privind gestionarea deseurilor, pe baza principiilor poluatorul plateste si subsidiaritatii; Promovarea unor sisteme de informare, constientizare si motivare a tuturor factorilor implicati; Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si europeana; Minimizarea cantitatii de deseuri generate; Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor; Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica; Asigurarea ca, capacitatea de colectare si transport a deseurilor este adaptata numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate;
Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si eliminare finala; Promovarea tratarii deseurilor; Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini si parcuri, piete prin colectare separata; Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje generate; Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje; Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate; Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari; Implementarea colectarii separate a deseurilor voluminoase; Managementul ecologic al namolului provenit de la statiile de epurare; Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, in concordanta cu legislatia in vigoare; Organizarea colectarii separate a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE); Implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseuri periculoase; Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic; Eliminarea deseurilor in Conditiii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei.
Program de conservare a valorilor naturale

Acest aspect este foarte important, avand in vedere faptul ca pe teritoriul judetului Gorj sunt 50 arii naturale protejate. Actiunea de protejare a valorilor naturale se va implementa printr-o serie de masuri precum: asigurarea unui management adecvat (conform legislatiei din domeniu) in raport de categoria ariei naturale protejate; preluarea in custodie a tuturor ariilor naturale declarate protejate; incetarea oricaror presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate; conservarea diversitatii biologice si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate. Asigurarea capacitatii de interventie in teren in zona de responsabilitate; Activitatea continua de educare a populatiei Inventarierea atenta a tuturor constructiilor existente si a echipamentelor curente Clasificarea cladirilor in functie de loc si importanta Consolidarea cladirilor de locuit multietajate Interventia in prima urgenta la constructii vulnerabile si care prezinta pericol public
Program de prevenire, limitare/diminuare a efectelor riscurilor naturale

Optimizarea scurgerii apelor de suprafata pe versanti prin lucrari de colectare, drenaj si evacuare a apei Interzicerea incarcarii versantilor din podis, a muchiilor si a fruntilor de terasa cu constructii si a amplasarii unor constructii tip locuinte colectiv pe fruntile de terasa in perimetrul intravilanului Interzicerea trasarii cailor de comunicatie cu trafic intens in lungul unor versanti instabili si a excavarilor la baza versantilor pentru prelevarea de materiale de constructie sau in alte scopuri. Monitorizarea continua a suprafetelor cu risc la alunecari de teren, torentialitate, ravenare, creep Imbunatatirea drenajului suprafetelor interfluaviale, a teraselor si luncilor Captarea izvoarelor de terasa cu debit permanent prin amenajarea de puturi si drenaje subterane orizontale si canalizarea spre reteaua hidrografica de suprafata Executarea de lucrari ameliorative de amenajare ale teraselor antropice sau a nivelarilor de versanti afectati de alunecari de teren active sau stabilizate Executarea lucrarilor agricole in lungul curbelor de nivel si evitarea suprapasunatului in zonele de obarsie ale organismelor torentiale Stabilizarea si valorificarea terenurilor afectate de alunecari, torentialitate, ravenare Imbunatatirea drenajului natural pe verticala in masa depozitelor de roca si a cuverturii de sol prin lucrari pedoameliorative de afanare. Reducerea ponderii terenurilor moderat stabile cu eroziune moderata puternica, cu alunecari relativ vechi mai mult sau mai putin stabilizate, dar cu risc ridicat in anii ploiosi sau prin schimbarea folosintelor (defrisari, desteleniri) sau lucrari de destabilizare Reducerea ponderii terenurilor relativ instabile, cu risc ridicat de alunecari, surpari, prabusiri (zona muntoasa din flis, zona subcarpatica interna si externa), piemonturi si podisuri puternic fragmentate
Obiective specifice privind infrastructurile tehnice

Dezvoltarea infrastructurii rutiere din judetul Gorj va tine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind: constructia de autostrazi si drumuri expres, in scopul integrarii infrastructurii rutiere de transport in Reteaua trans-europeana de transport modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri noi sau modernizare/reabilitarea unor poduri existente in scopul asigurarii cresterii mobilitatii populatiei, bunurilor si serviciilor sporirea masurilor de siguranta a circulatiei
In concluzie, implementarea PATJ Gorj se dovedeste a fi necesara pentru asigurarea unei viziuni integrate privind dezvoltarea durabila a judetului, potentialele efecte negative putand fi preintampinate atat prin programul de monitorizare a acestora, dar si prin considerarea recomandarilor prevazute in prezentul raport rezultate in urma evaluarii de mediu.
10. BIBLIOGRAFIE
1. Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2007, Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, http://apmgj.anpm.ro/ 2. 3. Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2008, Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, http://apmgj.anpm.ro/ Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2009, Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, http://apmgj.anpm.ro/
4. Raport anual privind starea factorilor de mediu in judetul Gorj in anul 2010, Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, http://apmgj.anpm.ro/ 5. Planul Judetean de Gospodarire a Deseurilor Judetul Gorj, 2008 6. Plan de Investitii pe Termen Lung : Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Gorj finantat prin Axa prioritara 2 POS MEDIU - Domeniul major de interventie 2.1, REZUMAT, sursa: http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Programe%20%20Strategii/Sistem%20de%20management%20integrat%20al%20deseurilor/ANEXA%201% 20Rezumat%20MP%20final.pdf , accesat in data de 03.05.2011 7. Ordonanta de urgenta nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice 8. Hotararea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 9. Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania 10. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea a III-a - Zone protejate naturale si construite 11. Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National Sectiunea a V-a Zone de risc natural 12. Ordinului nr. 1552/2008 pentru aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole 13. Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila 2013 2030, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1460/2008; 14. Planul National de Actiune pentru Mediu, 2008; 15. Planul National de Dezvoltare 2007 2013 Prioritatea 3 Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului; 16. Strategia Nationala pentru Protectia Atmosferei 2004 2006, 2007- 2013, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 731/2004; 17. Strategia Nationala de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1535/2003; 18. Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1854/2005; 19. Strategia nationala de prevenire a situatiilor de urgenta, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 762/2008
20. Brosura Obiectivele nationale si regionale de mediu pentru perioada 2007 2013, 2007, publicata pe site-ul Agentiei Nationale de Protectia Mediului (www.anpm.ro) 21. Site-ul Consiliului Judetean Gorj www.cjgorj.ro 22. Site-ul Prefecturii Gorj www.prefecturagorj.ro 23. Siteul Ministerului Culturii si Patrimoniului National www.cultura.ro 24. Site-ul Parcului National http://www.defileuljiului.ro/documente/plan_management.pdf Defileul Jiului
25. Site-ul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest www.adroltenia.ro 26. Site-ul Administratiei Bazinale a Raului Jiu http://www.rowater.ro/dajiu/default.aspx

Raport de Mediu

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

RAPORT DE MEDIU pentru PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN GORJ

Halcrow Romnia srl

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

2.3.10 Turismul ....................................................................................................................................... 143

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

2.5.7 2.5.8 2.5.9

Pagina (2) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Tabel 1.1 Continutul Raportului de mediu pentru PATJ Gorj

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Continutul raportului de mediu pentru PATJ Gorj

Continutul cadru al Raportului de mediu conform HG nr. 1076/2004, Anexa nr. 2

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Tabel 1.1.2. Componenta Grupului de Lucru pentru analizarea PATJ Gorj

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Nr. Crt. 16. 17.

Persoana nominalizata Arh. Gabriel Pascariu Monica Voinea

Aspecte generale privind Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Pagina (8) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Tabel 1.2.1 Obiective propuse in cadrul PATJ Gorj

Zone de risc natural

Pagina (9) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Patrimoniul natural Patrimoniul natural si construit

Patrimoniul cultural construit

Structura retelei de localitati

Pagina (10) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Pagina (11) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Gospodarirea apelor : - Amenajare bazine hidrografice - Echiparea hidroedilitara a localitatilor

Lucrari de imbunatatiri funciare

Imbunatatirea activitatii in domeniul imbunatatirilor funciare

Pagina (12) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Agricultura, silvicultura, piscicultura

Dezvoltarea durabila si eficientizarea activitatilor de pescuit si de prelucrare piscicola

2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Obiective generale/specifice Dezvoltarea durabila a diversificare economica comunitatilor rurale prin

Industria Industria, constructiile Constructii Servicii economice si sociale -

Pagina (15) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Pagina(16) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

Pagina(17) 2011 Halcrow Romania

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

OS45 OS46 OS47 OS48 OS49 OS50

Relatia cu planuri si programe relevante

Raport de mediu pentru Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Gorj

2. ASPECTE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN JUDETUL GORJ

Localizare si organizarea administrativa, date demografice

Pagina(19) 2011 Halcrow Romania