Sunteți pe pagina 1din 11

Universitatea Petre Andrei din Iai Facultatea de DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

REFERAT
la disciplina Psihologia Dezvoltarii II

Titlul referatului: Delincvena in adolescen Titular de disciplin: Lector univ. dr. Lavinia Maria Pruteanu

Autor: Fechita Paul Marian Anul de studiu: II e-mail: da_psychedelic_soul@yahoo.com

Iai, iunie 2012

Delincven a in adolescen

Adolescenta reprezinta cea mai complexa etapa de dezvoltare a tinarului in drumul sau spre maturitate. Aceasta etapa ridica mari dificultati in procesul educativ, datorita frecventelor perturbari fiziologice, dezichilibre afective, perturbari caracteriale si tulburari de conduita care insotesc adeseori maturizarea.Adolescenta si problemele acesteia sunt in vizorul parintilor, statului , a organizatiilor regionale si international , de aceea tema cu privire la delicventa juvenila este una actuala si pentru rezolvarea eficienta a problemelor aparute pe parcursul acestei perioade este nevoie de a studia aceasta tema. Dupa cum cunoastem comportamentul delicvent este oglinda unei structure mentale organizate pe o mentalitate nociva ce porneste din disocialitate(perturbarea legaturii sociale ce determina deformarea constiintei morale. Specifitatea si diversitatea delicventei juvenile, precum si miza mare pusa in joc viitorul tinerilor autori de acte delictuale- impun o pluritate de raspunsuri ferme si rapide cu un puternic caracter educativ ,care sa aiba in vedere protejarea tinerilor si stabilirea pentru acestia a unor repere clare de conduita si integrare sociala . Astazi delicventa juvenila reprezinta fenomenul care evidentiaza gama de abateri sociale ale minorului , care sunt clasate ca deviante in urma caruia se aplica o pedeapsa administrativa sau penala. Este o problema discutata inca din toate timpurile,o problema actuala in majoritatea tarilor lumii. . In conditiile cresterii ingrijoratoare a delicventei juvenile, lupta pentru combaterea acestiu fenomen contistituie o preocupare comuna pentru toate tarile. Orice stat indifferent de pozitia sa geografica, de nivelul de dezvoltare, de marimea teritoriala se confrunta cu infractionalitatea minorilor. Chiar si organizatiile international au in vizor aceasta problema incercind sa aduca mai multe posibilitati de ameliorare si de prevenire a delicventei juvenile, astfel o politica publica coerenta de combatere a delicventei juvenile trebuie sa dispuna de o veritabila retea de prevenire al carei rol sa se realizeze prin interventia simultana si reciproca a familiei, scolii, a sociatatii, precum si insusi a statului. Referatul reprezinta unele aspect ale legislatiei referitoare la prevenirea si combaterea delicventei juvenile din unele tari din Europa Occidentala si din Europa Centrala si de Est. 1.FENOMENUL DELICVENTII JUVENILE : CONCEPTE, FORME, SI DIMENSIUNI. Un copil care se afla in detentie este o tragedie nu doar pentru el si familia sa,ci pentru intreaga societate,care intr-o mare masura poarta responsabilitate pentru acest fapt. Multe tari lupta astazi cu criminalitatea juvenila, dar aceasta problema are o vechime indelungata, inca de cind a inceput omenirea. Actele infractionale au fost comise de catre minori de-a lungul istoriei, aceste fapte intotdeauna erau considerate ilegale si nu au fost intotdeauna denumite drept delicvente. Astazi s-au produs foarte multe schimbari in acceptiunea conceptual a delicventei deoarece in trecut acest concept era asociat mai mult cu deviant, dar astazi el imbraca forma asociata din juris-prudenta, sanctionarea vine din cadrul normelor juridice. Fenomenul delicventei juvenile este intr-o crestere tot mai mare,luind diferite forme si aspect de desfasurare. Pe de alta parte, astazi apar problem de ordinul protectiei copiilor in conflict cu legea, deoarece sociatatile nu consimt faptul ca un copil nu trebuie judecat si sanctionat penal ca pe un infractor adult, ci supravegheat in modul in care isi desfasoara educatia, socializarea, factorii cu care intra el in contact, care in fine ii

perturbeaza modul de desfasurare a activitatilor sale. Pentru a scoate in evident dimensiunile fenomenului de delivcventa juvenila a fost elaborate un ghid de interviu structurat si care a fost adresat specialistilor care lucreaza in domeniul delicventii juvenile. Una din primele intrebari se refera la fenomenul deliventii juvenile ca fiind o problema sociala atit in Republica Moldova cit si in alte state de pe arena mondiala. In vederea elucidarii cauzelor si dimensiunilor fenomenuluiau fost realizate interviuri cu specialistii in domeniu. Au fost intervievati 2 asistenti sociali, 1 jurist, 1 pedagog social si 1 specialist principal in lucrul cu minorii . Ghidul de interviu aplicat a inclus intrebari cu privire la opiniile si atitudinile specialistilor despre fenomenul delicventei juvenile. Astfel, toate persoanele intervievate au mentionat ca ,,fenomenul delicventii juvenile este o problema sociala pentru toate tarile lumii, deoarece acest fenomen se raspindeste si ia amploare , tinerii in loc sa-si construiasca un viitor frumos cu multe vise, devin delicventi, o infractiune oricind este o problema, ea aduce daune unei persoane sau societatii, copii sunt viitorul tarii de ei depinde viitorul nostru. Persoanele intervievate explica acest lucru prin faprul ca ,,situatia economica a familiilor, care din cauza nevoilor materiale isi lasa nesupravegheati copiii inca de la o virtsa prea mica. In continuare ne vom referi la clasificarea termenului ,,minor un minor este definit ca un copil sau persoana tinara, in cadrul respectivului sistem de justitie, care poate fi tratat pentru o infractiune intr-o maniera care este diferita fata de cea in care este tratat adultul. Astfel,s-a ajuns la o concluzie comuna ca delicventa nu este o proprietate simpla, prezenta sau absenta in anumite comportamente, ci este produsul unui proces mai complex ce implica deseori si reactia sociala fata de aceasta. Dictionarul Limbii Romane explica conceptul de delicventa ca fiind un fenomen social care consta in savirsirea de delicate. Savirsirea delictelor tine de totalitatea actelor infractionale, la un moment dat, intr-un anumit mediude catre o persoana de o anumita virsta. Delicventul este persoana care a savirsit un delict penal. La rindul sau delictul penal este fapt nepermis de legea penala, infractiune care se sanctioneaza cu amenda sau privatiune de libertate. Dictionarul Larrouse, delicventa este perceputa ca fiind totalitatea infractiunilor in raport cu legile sociatatii. In viziuna psihologilor, delicventa vine din acele perturbari ale sistemului nervos central, care la un moment dat nu poate controla actiunile. Psihologii afirma faptul ca delicventa juvenila vine din gradul mare de inclinatie a agresivitatii,care este bazata pe un fond de negare a valorilor socialmente acceptate de intreaga societate. O alta caracteristica de natura psihologica este instabilitatea emotional, care este generate de carentele educationale si de fragilitatea eului-care duce la o inadaptare sociala pentru individ. In acceptiunea psihologica, delicventa juvenila vine din insecuritate, unde individul este impus de mai multe ori sa-si schimbe domiciliul sau, asftel vagabondind el evita formele de organizare a vietii si a activitatilor sociale din cadrul mediului in care traieste. Prevenirea delincvenei juvenile este o problem de protecie att a indivizilor tineri pe care i sprijin pentru depirea eventualelor tendine sau comportamente deviante - ct i a societii, ntruct,pentru societate, este mai eficient i mai puin costisitor s mpiedice tinerii s nceap o carier infracional, dect s plteasc pentrucomportamentul lor infracional. Delincvena juvenil este rezultatul unor forme de deviana morala si penal ce se manifest n perioada copilriei i a adolescenei. In toate societile, delincvena juvenil a devenit un fenomen cu o evoluie ascendent, caracterizat, n prezent, de o ngrijortoare micorare a vrstei delincvenilor minori i de o agravare a infraciunilor comise: violuri, furturi svrite cu violen, lovituri i rni provocate nmod voluntar, distrugeri. Tendina spre infracionalitate este determinat de interactiunea unei varieti de factori pozitivi i negativi, care se manifest la nivelul individului, familiei i societii. Srcia, dezavantajele sociale, disfunciile la nivelul familiei, politicile publice neadecvate pentru a face fa mririi numrului detineri aflai n pericol, pot contribui la apariia comportamentului deviant al tinerilor i a conflictului lor cu legea, astfel putem oferi niste exemple elocvente de tari,orase care se afla in lupta directa

cu delicvnta juvenila:New York-ul detine cel mai mare indice de criminalitate din lume, este orasul in care delicventa juvenila a ajuns la cote specatculoase, este centru mondial al comertului cu filme si fotografii pornografice, in care sunt implicate tot mai multi minori ; delincventa juvenila a inregistrat cote alarmante si in Romania,unde tot mai multi minori sunt implicati in activitati infractionale, iar acest lucru este dovedit de statisticile Inspectoratului de Politie- Lipsurile materiale acutizate si generalizate, problemele de ordin social si familial sunt cauze hotaratoare pentru viitorul unui copil ; Conform unor investigatii, in randul populatiei criminale juvenile un loc aparte ocupa minorii comunitatilor de imigranti (in special Africa de Nord-Magreb, respectiv Africa Centrala-Subsahariana) . In acest context, justiia pentru tineri, component esenial a sistemului judiciar, are de ndeplinit o sarcin complex i deosebit de dificil, fiind chemat s dea rspunsuri echitabile att victimei, ct i tnrului delincvent (n privina cruia trebuie s ia n consideraie o multitudinede factori - vrst, responsabilitate, circumstane sociale), stabilind, nacelai timp, graniele dintre comportamentele antisociale grave i celecare fac parte din procesul normal de maturizare. Procesul de prevenirea delincvenei juvenile, component vital a sistemului justiiei pentrutineri, este alctuit din mai multe elemente: o lege penal special pentru delincvenii tineri, avnd la baz principiul respectrii drepturilor minorilor i ale tinerilor, instane speciale de judecat pentru minori, un raport echilibrat ntre sanciunile punitive i msurile socio-educative,nchisori speciale pentru tineri. Normele internaionale privind justiia pentru tineri reflect rolul determinant al acesteia n tratamentul delincvenei juvenile, precum i necesitatea unei aciuni coerente care s aib la baz nu numaiprincipiile penale (care s mbine severitatea cu luarea n considerare a fragilitii tinerilor), ci i principiul gsirii de rspunsuri pragmatice i inovatoare care sa fie puse in practica de specialistii in domeniu . 2. CAUZELE, ACTIVITATEA SI REFORMELE DE PREVENIRE SI COMBATERE A DELICVENTEI JUVENILE IN VIZORUL STATELOR EUROPENE. Activitatea de prevenire si combatere a delicventei juvenile a constituit si constituie o preocupare permanenta de politica penala a statelor moderne in general, si a statelor membre U.E., in particular. Fenomenul infractional in randul minorilor ridica probleme specifice de prevenire si de combatere, datorita unei multitudini de factori care conduc la adoptarea unui comportament infractional de catre minori - segment al populatiei deosebit de vulnerabil, aflat in etapa formarii personalitatii, usor influentabil, si receptiv la stimulii externi (pozitivi sau negativi). Principalii factori care contribuie la aparitia si dezvoltarea fenomenului delincventei juvenile sunt: lipsa de repere a minorilor, lipsa de comunicare, lipsa de respect pentru principiile etice si morale si de evidentiere a unor modele adecvate in cadrul familiei din care provin, din cauza absentei frecvente a parintilor, problemele psihopatologice asociate cu abuzul fizic si sexual din partea unor persoane din anturaj, netransmiterea de catre sistemele educationale a valorilor etice si sociale, precum si saracia, somajul, excluderea sociala, si rasismul . De asemenea, alti factori determinanti in adoptarea de catre minori a unei conduite necorespunzatoare cu normele legale si de convietuire sociala, sunt tendinta pronuntata spre mimetism pe care o au tinerii in procesul de formare a personalitatii lor, tulburarile de personalitate asociate cu consumul de alcool si droguri, si prezentarea de catre mijloacele de informare in masa si de paginile de internet a unor modele de violenta absurda, excesiva si nejustificata, care conduc la banalizarea violentei . Problema cauzalitatii delicventei juvenile poate fi privita ca o interactiune genetica a sistemelor de factori interni si a sistemelor de factori externi sau, cu alte cuvinte, ca o impletire a sistemelor de factori de personalitate a infractorilor minori cu sistemele de factori ce tin de mediul social determinant.

3.DEZVOLTAREA SI INTRODUCEREA DE NOI MASURI PREVENTIVE, EDUCATIVE SAU REPRESIVE IN DIFERITE TARI ALE LUMII Dupa cum am mai spus, problema delicventei juvenile este prezenta practic in fiecare stat, indiferent de gradul de dezvoltare, de numarul populatiei etc.Principalele masuri ar fi: 1.Responsabilizarea prinilor. Dispozitive pentru susinerea, responsabilizarea i sancionarea prinilor delincvenilor minori; 2.Promovarea programelor locale de lupt mpotriva delincvenei juvenile 3.Dezvoltarea cooperrii ntre instituiile cu competene n Domeniu 4. Scurtarea duratei procedurilor Marea Britanie i Tara Galilor 1. Msuri de prevenire: - Interdicia prsirii domiciliului de ctre minorii sub 10 ani, nensoii, ntre anumite ore din noapte. - Controlul obligativitii frecvenei colare. Copiii ntre 5 i 16 ani nu pot absenta de la coal, dect dac au o autorizaie n acest sens. 2. Sanciunile alternative pedepsei cu nchisoarea - Mustrarea i atenionarea. Acestea se adreseaz minorilor n funcie de gravitatea infraciunilor comise: mustrarea se aplic pentru comiterea primei infraciuni minore, iar atenionarea n cazul comiterii unei infraciuni mai grave sau, n cazul n care, n ultimii ani, tnrul a mai primit o mustrare sau o atenionare. - Ordonana pentru reparaii are ca obiect condamnarea minorului la repararea pagubelor produse victimei infraciunii, persoanei vtmate prin actul comis, sau la reparaii n beneficiul colectivitii. - Pedeapsa constnd n efectuarea de lucrri n interes general, instituit pentru evitarea recidivei i favorizarea reinseriei sociale. Are o durat de trei luni i conine anumite obligaii (participarea la anumite activiti, prezen n anumite locuri la anumite ore) i interdicii (nefrecventarea anumitor locuri). 3. Msurile educative - Ordonanele de asisten educativ pentru minorii aflai n pericol au ca scop asigurarea ngrijirii, proteciei i sprijinului necesare pentru a se evita angajarea lor n activiti criminale sau recidiva. Ele se pronun de ctre tribunal, pentru minorii sub 10 ani. Durata acestei msuri nu poate fi mai mare de 3 luni, dar, n cazuri excepionale, ea poate atinge i un an. 4. Msurile represive - Pedeapsa formrii obligatorii ntr-un mediu nchis i supravegherea dup ieirea din nchisoare. Este vorba de o nou pedeaps, care const n condamnarea la nchisoare a delincvenilor recidiviti, cu vrste cuprinse

ntre 10 i 17 ani. Durata pedepselor aplicate nu poate depi 24 de luni i nu poate fi mai mic de 4 luni. Minorul efectueaz jumtate din pedeapsa la care a fost condamnat, ntr-un centru special de detenie, unde urmeaz cursuri de calificare. Apoi, el este eliberat i pus sub supravegherea unui ofier de probaie, a unui asistent social sau a unui membru al echipei care rspunde de delincvenii minori. - In cazul unor pedepse scurte, eliberarea condiionat, cu obligaia purtrii unei brri electronice. Tinerii peste 18 ani, condamnai la nchisoare pentru o perioad scurt, pot beneficia de eliberare condiionat, cu condiia purtrii obligatorii a unei brri electronice, care s permit verificarea prezenei la orele i locurile specificate. - Ridicarea anonimatului. Atunci cnd un delincvent minor a comis acte deosebit de grave, ofierul de poliie poate autoriza ridicarea anonimatului su. 5. Infraciuni noi introduse - Tulburarea ordinii publice i agresiunea sexual. In cazul n care un minor peste 10 ani se face vinovat de tulburarea ordinii publice, de agresiune sau hruire a unei persoane strine de familia sa, poliia sau autoritile locale pot cere tribunalelor s emit, pentru minor i, eventual, pentru membrii familiei care au participat la comiterea acestui delict, o ordonan de interzicere a anumitor acte, a frecventrii anumitor persoane sau anumitor locuri. Durata acestei ordonane nu poate depi doi ani. Dac este vorba de hruire sau agresiune sexual, durata sanciunii este de 5 ani. - Toxicomania. Pentru toxicomanii de peste 16 ani, care consimt, se poate lua msura efecturii unui tratament terapeutic, pe o durat de la 6 luni la trei ani. - Agresiunile cu caracter rasial. Intruct, n ultimii ani, numrul agresiunilor cu caracter rasial a crescut considerabil, s-a decis calificarea acestui tip de delict ca infraciune agravat cu caracter rasial, pedepsit cu nchisoare de la 2 la 4 ani, i, eventual, dublat de o amend. Olanda 1. Programul Halt Conform articolului 77 e din Codul penal olandez, tinerii delincveni fr antecedente penale, care au comis unele infraciuni minore, pot fi sancionai n afara procedurii penale stricto sensu. Programul Halt permite acestora s-i repare greelile nainte de nceperea procedurii penale, scopul lui prioritar fiind inocularea n contiina tinerilor a respectului pentru proprietate i ordine public. Infraciunile crora li se poate aplica art.77 e Cod penal au fost definite ntr-o reglementare din 25 ianuarie 1995. Este vorba, n principal, de: acte de vandalism, cu condiia ca paguba total s nu depeasc 7.500 guldeni, iar paguba provocat de un anumit individ s nu depeasc 1.500 guldeni; alte infraciuni contra patrimoniului (furturi,deturnri, tinuiri), n msura n care valoarea pagubei nu depete 250 guldeni. Tnrul arestat pentru comiterea uneia din aceste infraciuni, este trimis la biroul Halt de care aparine cu domiciliul. Aici i se propune s-i repare direct greeala, prin prestarea unei munci al crei coninut este corelat cu fapta comis (de exemplu, pentru furtul dintr-un magazin, el trebuie s munceasc o anumit perioad n magazinul respectiv). Dac tnrul accept propunerea, el semneaz un acord scris (n cazul n care tnrul este mai mic de 16 ani, acordul trebuie semnat i de prini), urmnd s execute lucrrile n vacane sau n week-end. Dac acordul este respectat, nu va mai urma nici o sanciune i nici nu se va ntocmi cazier judiciar. In caz contrar, procesul verbal al poliiei se trimite procurorului, care poate cere declanarea urmririi penale.

Studiile au artat c aceste contracte constituie un remediu eficient mpotriva vandalismului, ntruct 60% din tinerii delincveni care au semnat un astfel de contract, nu au recidivat. Spania Msurile prevzute n proiectul de lege depus la Congresul Deputailor variaz n funcie de gravitatea delictului comis, de vrsta tnrului delincvent (ele privesc minorii ntre 13 i 18 ani, dar pot fi aplicate i tinerilor ntre 18 i 21 de ani, atunci cnd faptele comise nu sunt prea grave), de personalitatea i maturitatea lui; ele constau n pedepse alternative pedepsei cu nchisoarea, pedepse privative de libertate i msuri reparatorii. 1. Pedepsele alternative pedepsei cu nchisoarea - Mustrarea. Judectorul explic n mod concret i clar tnrului delincvent consecinele inacceptabile ale infraciunii comise i i cere s nu recidiveze. - Realizarea de lucrri socio-educative. Tnrul delincvent este obligat s participe la un program, dj existent sau adaptat special cazului su de ctre specialiti. - Lucrri de interes general. Minorul trebuie s efectueze gratuit lucrri n beneficiul comunitii sau al unei persoane nevoiae. In funcie de gravitatea infraciunii, durata acestor lucrri variaz ntre 50 i 200 ore. - Plasamentul familial sau ntr-un grup educativ.Minorul este ncredinat unei familii sau unui grup educativ. Durata plasamentului este stabilit de ctre judector. - Libertatea supravegheat simpl. Minorul rmne n mediul familial obinuit (prini, tutore, ocrotitor), dar este supravegheat de un specialist care s asigure comportamentul corespunztor al minorului, prezentarea la locul de munc i prevenirea recidivei. - Libertatea supravegheat cu control intensiv. Minorul trebuie s respecte cu scrupulozitate un program de munc socio-educativ, special adaptat personalitii sale, pe care l efectueaz sub supravegherea strict a unui specialist. -Obligativitatea permanenei, la domiciliu, la sfrit de sptmn. In mod obligatoriu, minorul trebuie s rmn acas de vineri pn duminic seara. El nu poate lipsi dect pentru a efectua lucrrile socio-educative impuse de judector (pentru infraciunile mai grave). Durata acestei sanciuni este de 4 sptmni (pentru infraciuni minore), dar poate ajunge la 16 sptmni (pentru infraciuni mai grave). 2. Pedepsele privative de libertate Msurile de internare nu pot avea o durat mai mare de 2 ani pentru minorii pn la de 16 ani, dar pot atinge 5 ani pentru cei de peste 16 ani. Ele sunt urmate de o perioad de libertate supravegheat. - Internarea n scop terapeutic, ntr-un centru specializat a minorilor alcoolici, dependeni de droguri sau care prezint tulburri psihice, a cror stare nu le permite s beneficieze de un tratament ambulatoriu. - Internarea n regim deschis. Delincventul care se afl ntrun centru pentru minori, trebuie s ndeplineasc obligaiile care i-au fost impuse prin programul educativ destinat (s mearg la coal, s urmeze un curs de calificare profesional). - Internarea n regim semi-deschis. Delincventul este internat n centrul pentru minori i, ori de cte ori este posibil, el efectueaz, n exterior, activitile impuse de programul su educativ.

3. Msurile reparatorii Urmrirea penal a minorului poate nceta n urmtoarele cazuri: ntre victim i minor a intervenit un acord (minorul se scuz fa de victim, care i accept scuzele); minorul se angajeaz s repare pagubele pe care lea provocat; minorul se angajeaz s efectueze activitile educative propuse de echipa tehnic. Incheierea unui astfel de accord poate, eventual, s pun capt msurilor sancionatorii impuse anterior minorului. Germania Germania este una din puinele ri din lume n care exist o lege privind bunstarea tineretului, act de referin n domeniul tratamentului social i al msurilor ce trebuie luate pentru asigurarea unor condiii normale de via copiilor i tinerilor. n principiu, fa de delincvenii minori se pot lua numai msuri educative. Cnd se consider c acestea sunt insuficiente, minorul este sancionat cu msuri de corecie sau cu o pedeaps. Dac judectorul de minori consider necesar, el poate dispune ca, n locul msurilor de corecie sau al pedepsei, s se aplice msura internrii minorului ntr-un spital de psihiatrie sau ntr-o instituie privativ de libertate. Deasemenea, se mai pot lua i anumite msuri de siguran i de ndreptare cu caracter de prevenire, prevzute n dreptul comun: internarea ntr-un spital de psihiatrie, trimiterea ntr-o instituie cu regim privativ de libertate sau supravegherea conduitei, precum i retragerea permisului de a exercita o anumit ndeletnicire. 4.ACTUALITATEA TEMEI IN REPUBLICA MOLDOVA Astazi , fenomenul delicventei juvenile s-a redus comparative cu anul 2007 si cu anul 2004 ,unde a fost inregistrat nivelul maxim al numarului de minori care au savirsit infractiuni.In decursul anului 2008,numai in Republica Moldova au comis infractiuni 1554 minori, comparativ cu anul 2007 numarul acestora s-a redus cu 261 persoane. In anul 2004 a fost inregistrat nivelul maxim al numarului de minori care au comis crime 3187. Pe parcursul anilor , peste 70% din minori care au comis crime,au savirsit jafuri si furturi. La 100.000 copii in virsta de pina la 17 ani revin in medie 191 persoane care au savirsit crime. In anul 2008 au fost condamnati 445 minori, dintre care 13 pentru omor, 11 pentru viol, 190 care au savirsit furt , 39 jaf, 32 tilharii, 37 huliganism , 17 au comis crime legate de droguri. Din cei 445 minori ,condamnati in 2008,100 au fost condamnati la inchisoare , 49 au platit amenda, 173 au primit condamnare conditionata, 1 suspendarea executarii pedepsei, iar 108 au fost condamnati la munca neremunerata in folosul comunitatii . In anul 2008 sa redus considerabil numarul minorilor detinuti in institutiile penitenciare, ca rezultat al aplicarii legii privind amnistia in legatura cu declararea anului 2008 ,,An al Tineretului. Cei mai multi minori isi ispasesc pedeapsa in institutiile penitenciare au fost condamnati pentru omor 10 persoane (41,7%), pentru comiterea furturilor si jafurilor 4 persoane (16,7%), 3 persoane pentru viol (12,5%). Pe parcursul anului 2008, in scopul cpmbaterii cersitului si vagabondajului, in Centrul de Plasament Temporar al Minorilor au fost plasati provizoriu 1680 ,,copii ai strazii,cu 173 copii mai mult comparativ cu anul 2007. Din numarul total de copii plasati in acest centru, cei mai multi sunt din scoli generale si gimnazii-internat (63,9%), copiii care nu invata si nu lucreaza constituie 19,6%, copiii ce se ocupa cu cersitul 10,5%. Din totalul de copii plasati in centru , 17,3% sint minore (291 persoane). Saracia ,conflictele in familie, abandonul scolar si nerespectarea legilor sunt indicate ca fiind problemele de baza cu care se confrunta copilul aflat in conflict cu legea manifestarilor .

Guvernele, instituiile civile i organizaiile internaionale nsrcinate cu problemele tineretului se confrunt cu provocri special n ce privete tinerii aflai n conflict cu legea. Intr-adevr, analizele au artat c rata delincvenei juvenile, ca, de altfel, i rata general a infracionalitii, a crescut n majoritatea rilor aflate n tranziie, nivelurile cele mai nalte nregistrndu-se n Europa Central i cele mai sczute n Caucaz i n Asia Central. In cadrul delincvenei juvenile, s-a constatat, de asemenea, apariia unor tendine noi i tulburtoare: creterea numrului de delincveni foarte tineri (sub 14 ani), precum i a procentului de fete n rndul tinerilor delincveni; apariia unor noi tipuri de delicte, precum cele legate de consumul i traficul de droguri; delictele care aduc atingere proprietii constituie majoritatea infraciunilor, iar violena este din ce n ce mai frecvent. In Polonia, Bulgaria i Lituania, a crescut foarte mult numrul infraciunilor comise cu violen de ctre tineri. O problem care preocup n mod deosebit rile din regiune o constituie folosirea excesiv a pedepselor privative de libertate, ca rspuns la comportamentul delincvent al unor tineri. Multe ri i-au revizuit modul de abordare a justiiei aplicate tinerilor delincveni, punnd un accent mai mare pe rspunsurile neprivative de libertate i pe prevenire, sau i-au exprimat intenia de a adopta msuri special privind tratamentul procesual al tinerilor delincveni. Implementarea acestor msuri nu a avut prea mult succes, datorit, n parte, i lipsei fondurilor financiare i a personalului specializat. Activitatea comisiilor pentru tineret i a organismelor similare nejudiciare trebuie s se desfoare n concordan cu standardele internaionale referitoare la respectarea drepturilor omului i asigurarea garaniilor legale. Una dintre preocupri este legat de competena organismelor nejudiciare de a pronuna sentine privative de libertate pentru tinerii delincveni, fr desfurarea unui proces sau fr acces la revizuire. Inlturarea acestui neajuns ar determina mpiedicarea remarginalizrii tinerilor delincveni i ar reduce n mare msur tendina lor spre recidiv. S-au fcut de asemenea pai pe calea justiiei reintegrative: nfiinarea de servicii psihosociale, creterea numrului de specialiti n cadrul serviciilor de prevenire, pronunarea unui numr crescnd de sentine pozitive neprivative de libertate.

Bibliografie
1. Adler, A. (1929/1996). Cunoaterea omului. Bucureti: IRI 2. Albu, G. (2002). n cutarea educaiei autentice. Iai: Ed. Polirom. 3. Albu, G. (2005). O psihologie a educaiei. Iai: Institutul European. 4. Allport, G.W. (1991). Structura i dezvoltarea personalitii. Bucureti: Editura Didactic i Pedagogic. 5. American Psychological Association (2002). Developing Adolescents: A Reference for Professionals. Washington, DC 6. Banciu, D., Rdulescu, S.M., Voicu, M. (1987). Adolescenii i familia. Bucureti: Ed. tiinific i Enciclopedic. 7. Bban, Adriana. (coord.) (2003). Consiliere educaional, Cluj-Napoca. 8. Berk, Laura (1997). Child Development, 4th Ed. A Viacom Company.

9. Birch, A. (2000). Psihologia dezvoltrii. Bucureti: Ed. Tehnic. 10. Braconnier, A. (2001). Copilul tu de la 10 ani pn la 25 de ani. Bucureti: Ed. Teora. 11. Campbell, R. (2001). Copiii notri i drogurile. Bucureti: Ed. Curtea Veche. 12. Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode de abordare clinic. Iai, Polirom. 13. Debesse, M. (1970). Psihologia copilului de la natere la adolescen. Bucureti: EDP. 14. Debesse, M. (1981). Etapele educaiei. Bucureti: EDP. 15. Dinc, Margareta. (2004). Adolescenii ntr-o societate n schimbare. Bucureti: Paideea. 16. Erikson, E. H. (1968). Identity: Youth and crisis. New York: W. W. Norton. 17. Eysenk, H., Eysenk, M. (1995). Descifrarea comportamentului uman. Bucureti: Teora. 18. Eysenk, M. (2004). Psychology: an international perspective. Psychology Press. 19. Freud, Anna (2002). Eul i mecanismele de aprare. Bucureti: Ed. Fundaiei Generaia. 20. Jessor, R. (1992). Risk behavior in adolescence: A psychosocial framework for understanding and action. In Rogers, W., & Ginsberg, E. (Eds.) Adolescent at Risk: Medical and Social Perspectives. Boulder, CO: Westview Press. 21. Levinson, D.J. (1976). The seasons of a mans life. NY, Ballantine. 22. Levinson, D.J. (1986). A conception of adult development. American Psychologist, 41, 3-13. 23. Modrea, Margareta (2006). Imagine de sine i personalitate n adolescen. Studii teoretice i experimentale. Focsani: Ed. Aliter. 24. Perkins, D.F. (2001). Adolescence: The Four Questions. FCS 2117. Gainesville, FL: University of Florida Extension. 25. Perkins, D.F. (2001). Adolescence: Developmental Tasks. FCS 2118. Gainesville, FL: University of Florida Extension. 26. Radu, N. (1992). Adolescena. Schi de psihologie istoric. Bucureti: Fundaia Romnia de Mine. 27. Rcanu, Ruxandra (2004). Comunicarea interuman: note de curs. Universitatea din Bucureti. 28. Resnick, M.D., Bearman, P.S., & Blum, R.W., et.al. (1997). Protecting adolescents from harm: Findings from the National Longitudinal Study on Adolescent Health. Journal of the American Medical Association,

278, 823-832. 29. chiopu, Ursula (1976). Introducere n psihodiagnostic. T.U. Bucureti.
108

30. chiopu, Ursula (1979). Criza de identitate la adolesceni. Bucureti: EDP. 31. chiopu, Ursula, Verza, E. (1998). Adolescena. Personalitate i limbaj. Bucureti: Ed. Albatros. 32. Roth, J., & Brooks-Gunn, J. (2000). What do adolescents need for health development? Implications for youth policy. Social Policy Report, XIV, 3-19. 33. Verza, E., Verza, R. (2003). Psihologia vrstelor. Bucureti: Pro Humanitate. 34. Warr, P.B. (1987). Work, unemployment, and mental health. Oxford: Clarendon Press.