2. CERCETARI DE MARKETING 2.

Definitia data cercetarii de marketing de Asociatia Americana de Marketing, la nceputul anilor '60ai secolului al XX-Iea, are urmatoarele limite: a) nu prezinta avantajele si nu specifica importanta cercetarii de marketing; b) nu ofera o imagine integrala a procesului cercetarii de marketing si nu indic a scopul pentru careeste realizata cercetarea; nu face diferenta ntre cercetarea de marketing si cercetarea pietei, nu indica e tapele procesuluide cercetare; d) nu delimiteaza aria cercetarii de marketing si nu clarifica principalele acti vitati implicate decercetarea de marketing. 1.Conform definitiei formulate de Comitetul de Definitii al Asociatiei Americane de Marketing, lanceputul anilor '60 ai secolului al XX-Iea, cercetarea de market ing reprezinta: a) culegerea, masurarea si nregistrarea datelor referitoare la aspecte legate de marketingul bunurilor; b) culegerea, analiza si interpretarea sistematica a datelor referitoare la oric e aspecte de marketing; c) culegerea, nregistrarea si analiza sistematica a datelor referitoare la market ingul bunurilor si serviciilor; d) specificarea, masurarea si diseminarea informatiilor legate de marketingul bu nurilor, serviciilor siideilor. 3.Unul dintre aporturile principale ale definitiei formulate de Asociatia Americ ana de Marketing, lafinele anilor "80 ai secolului al XX-Iea, este urmatorul: a) clarificarea importantei acordate rolului pe care l ndeplineste cercetarea de m arketing n cadrul organizatiei; b) sublinierea caracterului obiectiv al cercetarii; c) considerarea cercetarii de marketing ca fiind o functie; d) focalizarea asupra activitatilor de culegere, nregistrare si analiza a informa tiilor de marketing. 4.Scopul cercetarii de marketing este: a) obtinerea de informatii obiective si sistematice despre mediul organizatiei; b) cunoasterea mediului n care functioneaza organizatia, identificarea oportunita tilor, evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor acestora; c) culegerea de date suficiente, actuale, relevante si obiective; d) fundamentarea deciziilor privind elementele mixului de marketing. 5.Principalele aspecte subliniate de definitiile formulate de specialisti, refer itoare la cercetarea de marketing, sunt urmatoarele: a) importanta cercetarii de marketing pentru organizatie si caracterul informai al cercetarii; b) contributia cercetarii de marketing la adoptarea deciziilor de marketing si i mportanta diseminarii informatiilor; c) sublinierea complexitatii cercetarii si indicarea multitudinii etapelor cerce tarii;

d) rolul cercetarii, caracterul procesual al cercetarii si obiectivitatea cercet arii. 6.Aria cercetarilor de marketing cuprinde urmatoarele trei domenii majore: a) firma, mediul extern, interfata ntreprindere-mediu; b) organizatia, mediul intern, mediul extern; c) piata, mediul intern, mediul extern; d) firma, piata, mediul intern. 7.Conform datelor ESOMAR, n anul 2000, cifra de afaceri mondiala, realizata n domeniul cercetarii pietei, a fost urmatoarea: a) 15,26 miliarde USD; c) 15,26 miliarde euro; b) 15.263 miliarde USD; d) 15.263 miliarde euro. 8.Studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul cercetarilor de marke ting pe plan mondial, a inclus pentru prima data o evaluare a cheltuielilor efectuate n Romnia, n domeniu l cercetarii de piata, n editia din anul: a) 1999; b)2000; c)2001; d) 2002.

9. Pentru anul 2000, studiul anual, publicat de ESOMAR, referitor la sectorul ce rcetarilor de marketing pe plan mondial, a prezentat n cazul Romniei, urmatoarea cifra de afacer i n domeniul cercetarii de piata: a) 9 milioane USD; b) 1 1 milioane USD; c) 70 milioane USD; d) 32 milioane USD. 10. Publicatia americana, specializata in domeniul cercetarilor de marketing, "J ournal of Marketing Research" a aparut pentru prima data n anul: a) 1954; b) 1964; c) 1984; d) 1994. 11.Cercetarea de marketing creeaza conditiile necesare practicarii unui manageme nt: a) partenerial; b) reactiv; c) proactiv; d) elementar. 12. n esenta, rolul pe care l ndeplineste cercetarea de marketing n procesuldecizion al al unei organizatii, este definit de urmatoarele coordonate: a) identificarea oportunitatilor si cunoasterea pericolelor din mediul n care fir ma si desfasoara activitatea; b) identificarea oportunitatilor si pericolelor potentiale din mediul extern al organizatiei, fundamentarea alegerii unor alternative decizionale, evaluarea eficientei decizi ilor de marketing; c) culegerea de date si informatii despre mediul extern al organizatiei, n vedere a fundamentariideciziilor de marketing; d) culegerea de date si informatii referitoare la piata n care si desfasoara activ itatea organizatia, nvederea fundamentarii deciziilor referitoare la componentele mixului de marketing. 13.Informatiile oferite de cercetarea de marketing si recomandarile formulate de cercetator sunt folosite atunci cnd: a) informatiile sunt actuale, valide, ofera o imagine clara asupra fenomenului inve stigat, indiferentde gradul de concordanta dintre recomandari si obiectivele fir mei; b) managerii solicita efectuarea unei cercetari cu scopul de a legitima varianta de actiune pe careau ales-o deja; c) informatiile sunt actuale, valide, relevante pentru situatia decizionala conside rata si ofera oimagine judicioasa asupra fenomenului sau procesului investigat; d) informatiile sunt obiective, actuale, gradul de conformitate a informatiilor cu asteptarileanterioare este mare, indiferent de gradul de concordanta dintre reco mandari si obiectivelefirmei. 14.In privinta cercetarii de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii: a) este un lux inutil, poate fi realizata numai de firmele ce dispun de suficiente resurse financiare; b) este utila doar decidentilor fara experienta, din cadrul organizatiilor care urm

aresc obtinerea deprofit; c) focalizarea asupra costurilor cercetarii, fara considerarea valorii informatiilo r rezultate dincercetare, limiteaza eficienta procesului decizional; d) doar situatiile decizionale majore sau critice pentru organizatie presupun reali zarea unei cercetaride marketing. 15.Conform studiilor ESOMAR, cei mai importanti utilizatori ai cercetarilor de m arketing sunt: a) producatorii de bunuri de consum sau industriale; b) intermediarii cu ridicata; c) agentiile de publicitate si relatii publice; d) mijloacele de comunicare n masa. 16.Conform datelor publicate de ESOMAR, in anul 2000, n Romnia, ponderea cercetari lor de piata referitoare la consumatori n cifra de afaceri realizata din cercetari de piata a fost urmatoarea: a) 15%; b)38%; c) 59%; d) 86%. 17. n cazul n care satisfacerea necesitatilor de cercetari de marketing ale firmei constituie responsabilitatea unui singur grup de specialisti ai organizatiei, or ganizarea departamentului de cercetari este de tip: a) centralizat; b) descentralizat; c)mixt; d) strategic. 18. Apelarea la solutia organizatorica in care departamentul de cercetari de mar keting are o pozitie de stat major permite: a) informarea rapida a conducerii de la cel mai nalt nivel al organizatiei;

b) evitarea limitarii rolului atribuit cercetarii de marketing la acordarea de c onsultanta conducerii superioare a firmei; c) implicarea n mod indirect n realizarea obiectivelor organizatiei; d) asigurarea caracterului obligatoriu al utilizarii rezultatelor cercetarilor d e marketing. 19. Directorul de cercetari de marketing detine o pozitie de vrf n cadrul organiza tieisi are ca responsabilitate nemijlocita: a) selectia, pregatirea, supravegherea si evaluarea operatorilor de interviu si a altor operatori de teren; b) realizarea tuturor proiectelor de cercetari de marketing ale organizatiei; c) elaborarea si pretestarca chestionarelor, coordonarea analizei preliminare a datelor; d) analiza datelor secundare, proiectarea cercetarii, culegerea datelor si prega tirea raportului final. 20. Pe plan mondial, n rndul firmelor care ofera servicii complete de cercetari de marketing, se nscriu urmatoarele tipuri: a) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii standardizate, firmele de ser vicii sindicalizate; b) firmele de servicii de teren, firmele specializate n generarea de esantioane, firmele de analiza statistica; c) firmele de servicii standardizate, firmele care ofera servicii secundare, fir mele de prelucrare adatelor; d) firmele de servicii ad-hoc, firmele de servicii sindicalizate, firmele de pre lucrare statistica. 21.Din rndul firmelor care ofera servicii limitate, n domeniul cercetarilor de mar keting, fac parte urmatoarele: a) firmele de analiza statistica, firmele de prelucrare a datelor, firmele de se rvicii de teren; b) firmele specializate n generarea de esantioane, firmele care ofera date secund are, firmele de servicii sindicalizate; c) firmele de servicii sindicalizate, firmele de prelucrare a datelor, firmele d e servicii standardizate; d) firmele care ofera date secundare, firmele de analiza statistica, firmele de servicii ad-hoc. 22.Firmele de servicii ad-hoc au urmatoarele caracteristici: a) desfasurarea activitatilor de cercetare la comanda expresa a fiecarui client; b) capacitatea mica de adaptare la cererile diferitilor clienti; c) utilizarea de metode si tehnici standardizate; d) caracterul permanent al relatiei contractuale cu clientul. 23. Printre caracteristicile firmelor care ofera servicii de cercetari de market ing sindicalizate, senscriu urmatoarele: obtinerea datelor si informatiilor;

c) capacitatea mare de adaptare la cerintele specifice ale fiecarui client; d) oferirea unor informatii distincte, fiecarei firme cliente. 24. SORMA este: a) Societatea Romna de Marketing; b) Societatea Romna de Cercetari de Marketing; c) Asociatia Romna de Marketing; d) Societatea Romna de Marketing si Cercetarea Opiniei Publice. 25. SORMA a fost nfiintata n anul: a) 1999; b)2000; c)2001; d)2002. 26.Pe baza criteriului "scopul functional al cercetarii", tipologia cercetarilor de marketing poate fi urmatoarea: a) cercetari cantitative, cercetari calitative; b) cercetari exploratorii, cercetari concluzive; c) cercetari transversale, cercetari longitudinale; d) cercetari primare, cercetari secundare. 27.Pe baza criteriului "tipul informatiilor rezultate din cercetare", tipologia cercetarilor de marketing este urmatoarea: a) cercetari primare, cercetari secundare; a) desfasurarea cercetarii pe baze ocazionale; b) caracterul deschis al ofertei, fata de toti clientii potentiali care au capac iuVea de a plati pentru

b) cercetari exploratorii, cercetari descriptive, cercetari cauzale; c) cercetari ad-hoc, cercetari bazate pe panduri; d) cercetari cantitative, cercetari calitative. 28.Cercetarea de marketing al carei scop principal este clarificarea si ntelegere a coordonatelor unei probleme are un caracter: a) exploratorul; b) instrumental; c) descriptiv; d) predictiv. 29.Majoritatea cercetarilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru: a) formularea sau mai buna definire a problemei;-' b) sugerarea de noi idei de produse; c) familiarizarea cu un anumit context de marketing; d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mo d de actiune. 30.Cercetarea exploratorie are urmatoarele particularitati: a) definirea vaga a nevoilor de informatii, abordarea n general nestructurata, fl exibila; b) desfasurarea pe scara mare, utilizarea de esantioane reprezentative sub aspec t statistic; c) importanta extrem de mica a creativitatii cercetatorului, caracterul nestruct urat; d) definirea precisa a nevoilor de informatii, formularea de concluzii empirice, nu neaparat finale. 31. Exemple de metode aplicate n cadrul cercetarilor exploratorii sunt urmatoarel e: a) analiza datelor secundare, interviurile efectuate in rndul expertilor; b) sondajul, reuniunile focalizate de grup; c) simularea, studiul pilot; d) studiul de caz, experimentul. 32.Investigarea aprofundata a unui numar mic de cazuri special selectate, referi toare la persoane, organizatii sau situatii este specifica urmatoarei metode: a)studiul pilot; c) studierea surselor secundare; b)studiul de caz; d) interviurile n rndul expertilor. 33. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate: a) analiza preponderent calitativa a informatiilor; b) caracterul formal si structurat; c) esantioanele de dimensiune mica, nereprezentative; d) mai buna cunoastere si ntelegere a unui fenomen de marketing. 34. Un exemplu de scop al unei cercetari de marketing descriptive este urmatorul : a) estimarea ponderii pe care o detin n ansamblul populatiei, subiectii care au u n anumit comportament de cumparare si consum; b) stabilirea tipului de ntrebari care ar trebui sa fie incluse n chestionarul unu i sondaj; c) generarea de noi idei de produse; d) elaborarea de ipoteze.

35. O cercetare din categoria cercetarilor descriptive are urmatoarea caracteris tica: a) utilizarea de esantioane mici; b) caracterul flexibil; c) definirea vaga a coordonatelor cercetarii; d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat. 36. Exemple de metode aplicate in cadrul Cercetarilor descriptive sunt urmatoare le: a) analiza datelor secundare, experimentul, sondajele periodice; b) observarea, sondajul, simularea; c) analiza datelor secundare, sondajul, interviurile in rndul expertilor; d) sondajele periodice, sondajele ad-hoc, reuniunile focalizate de grup. 37. In functie de modul de desfasurare n timp, cercetarile descriptive se pot cla sifica n urmatoarele categorii: a) cercetari transversale si cercetari longitudinale; b) cercetari transversale simple si cercetari transversale multiple; c) cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundare; d) cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe panduri.

41. Cercetarile realizate cu ajutorul panelurilor mnibus au urmatoarea particular itate: a) presupun culegerea de informatii referitoare la variabile diferite de la o pe rioada la alta, de la 38. O cercetare de marketing transversala multipla este realizata: a) pe un singur esantion, la un moment dat, pentru studierea mai multor variabil e; b) pe un singur esantion, de mai multe ori, n decursul unei perioade; c) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de l a fiecare n parte, periodic; d) pe doua sau mai multe esantioane independente, informatiile fiind culese de l a fiecare n parte, doar o sigura data, de regula n momente diferite. 39. Cercetarea de marketing transversala multipla permite: a) studierea evolutiei n timp a anumitor variabile de marketing; b) studierea n profunzime a fenomenului de marketing; c) prezentarea situatiei specifice a unei anumite entitati individuale din esant ionul si colectivitatea studiata; d) utilizarea unui panel. 40. Panelul utilizat n cercetarile de marketing longitudinale este: a) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza o singura masurare, la un moment dat; b) un esantion de dimensiune variabila, pe care se efectueaza masurari repetate; c) un set de esantioane dependente, folosite pentru studierea evolutiei n timp a unor variabile de marketing; d) un esantion fix, asupra caruia se efectueaza masurari repetate, la anumite in tervale de timp. aceiasi subiecti selectati anterior; b) sunt cercetari longitudinale; c) urmaresc evolutia n timp a acelorasi variabile; d) nu permit satisfacerea simultana a nevoilor de informatii ale mai multor orga nizatii 42. Folosirea panelurilor n cercetarile de marketing longitudinale genereazaurmat oarea particularitate: a) nivelul mai mare al erorii de interactiune dintre respondent si operatorul de interviu, comparativ cu cercetarile transversale; b) acuratetea mai mare a datelor culese, fata de cercetarile transversale; c) volumul mic de informatii ce pot fi culese de la componentele panelului; d) necesitatea culegerii de informatii de identificare cu ocazia fiecarei masura ri realizate cu ajutorul panelului. 43. Cercetarea transversala, comparativ cu cercetarea longitudinala, ofera o ser

ie de avantaje n ceea ce priveste: a) cantitatea de date culese, acuratetea datelor, posibilitatea de a studia schi mbarile; b) reprezentativitatea esantionului, eroarea mai mica datorata raspunsurilor; c) acuratetea datelor, reprezentativitatea esantionului, eroarea mai mica datora ta raspunsurilor; d) posibilitatea studierii schimbarilor, reprezentativitatea esantionului. 44. Conform acceptiunii stiintifice, conceptul de cauzalitate presupune: a) o relatie determinista si evidenta ntre cauza si efect; b) existenta mai multor cauze, o relatie determinista ntre cauza si efect; c) existenta unei singure cauze, o relatie probabilista, evidenta, ntre cauza si efect; d) existenta mai multor cauze, o relatie probabilista, ce poate fi dedusa, ntre c auza si efect. 45. Principalele caracteristici ale cercetarilor cauzale sunt urmatoarele: a) caracterul planificat si nestructurat; b) manipularea variabilelor cauzale independente; c) desfasurarea ntr-un mediu necontrolat; d) caracterul descriptiv. 46. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este urmatoarea : a)observarea; c) interviurile de grup; b)analiza datelor secundare; d) experimentul.

c) obtinerea de indicii referitoare la nivelul maxim al vnzarilor potentiale, ca urmare a faptului catestul are loc n cele mai favorabile conditii; d) efectuarea experimentului n laborator, nu pe teren. 47. Tipul de cercetare cauzala bazat pe "distributia fortata a produselor" prin anumite magazine, detailistii fiind platiti pentru spatiul acordat si pentru pozitionarea foarte f avorabila a produsului este denumit: a) test de piata standard; c) test de piata electronic; b) test de piata controlat; d) test de piata simulat. 48. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica: a) efectuarea cercetarii n conditii reale de piata; b) costul relativ mic; c) imposibilitatea studierii reactiei concurentilor; d) absenta informatiilor despre succesul real al produselor noi. 49. Testul de piata controlat are urmatoarea caracteristica: a) reflectarea capacitatii producatorului de a vinde marfa si de a cstiga coopera rea comerciantilor; b) costul mai mare comparativ cu testul standard 50. Testul de piata simulat are urmatoarea caracteristica: a) posibilitatea studierii comportamentului subiectilor, n privinta cumpararii de ncercare si a cumpararii repetate; b) timpul ndelungat, necesar pentru efectuarea testarii; c) posibilitatea studierii reactiei concurentilor; d) costul mai mare comparativ cu celelalte tipuri de teste de piata. 51. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici: a) analiza statistica a datelor, caracterul exploratoria; b) cuantificarea datelor si generalizarea rezultatelor la nivelul populatiei tin ta; c) utilizarea n mare masura a ntrebarilor de sondare a respondentului, culegerea s tructurata a datelor; d) volumul mare de informatii furnizate de respondent, analiza nestatistica a da telor. 52. n privinta cercetarilor calitative, se pot face urmatoarele afirmatii: a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa; b) imposibilitatea de a identifica motivatiile si sentimentele profunde ale resp ondentilor, c) utilizarea de esantioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru populatia tinta; d) permite obtinerea informatiilor sensibile" de la respondenti, n cazul n care as pectele cercetate sunt fie stnjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut. 53. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele: a) tehnicile proiective de asociere, tehnicile proiective de constructie; b) reuniunile focalizate de grup; c) interviurile n profunzime; d) simularea. 54. n privinta alegerii tipului adecvat de cercetare de marketing, este valabila urmatoarea recomandare: a) apelarea la cercetari concluzive, n conditiile n care nu se cunoaste problema; b) cercetarea exploratorie prealabila este ntotdeauna necesara, inclusiv n cazuril

e n care problema este bine definita; c) cercetarile exploratorii nu pot fi niciodata desfasurate dupa o cercetare con cluziva; d) In cazul n care nu este cunoscuta problema, se ncepe cu o cercetare exploratori e,urmata, nmajoritatea cazurilor de o cercetare concluziva. 55. Cercetarea cauzala este un tip de cercetare care permite: a) studierea cauzelor care explica evolutia n timp si spatiu a unui anumit fenome n; b) elaborarea, testarea si validarea unor instrumente de cercetare; c) identificarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat, definirea vari abilelor si a ipotezelor; d) specificarea si evaluarea coordonatelor fenomenului de marketing cercetat.

56. Din faza preliminara a cercetarii de marketing, fac parte urmatoarele etape: a) definirea problemei decizionale, alegerea surselor de informatii, stabilirea bugetului cercetarii; b) stabilirea scopului cercetarii, definirea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor; c) estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare , stabilirea bugetului si programarea n timp a cercetarii; d) definirea problemei decizionale, selectarea modalitatii de culegere si sistem atizare a informatiilor. 57. In faza de proiectare a cercetarii de marketing, este inclusa urmatoarea eta pa: a) elaborarea cererii de cercetare de marketing; b) selectarea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor; c) culegerea informatiilor; d) estimarea prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare . 58. In faza de realizare a cercetarii de marketing, se desfasoara urmatoarea eta pa: a) alegerea surselor de informatii; b) alegerea metodei de culegere a informatiilor; c) analiza si interpretarea informatiilor; d) programarea n timp a cercetarii. 59. Faza de proiectare a cercetarii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) alegerea surselor dc informatii, selectarea modalitatii de culegere si sistem atizare a informatiilor, stabilirea bugetului si programarea n timp a cercetarii; b) recoltarea, prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor; c) identificarea obiectivelor cercetarii, elaborarea ipotezelor, elaborarea prop unerii de cercetare de marketing; d) selectarea modalitatii de culegere a informatiilor, recoltarea informatiilor. 60. Identificarea obiectivelor cercetarii este urmata de etapa: a) definirea scopului cercetarii; b) elaborarea ipotezelor; c) estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare; d) recoltarea informatiilor. 61. In faza de proiectare a cercetarii, modalitatile dc culegere si sistematizar e a informatiilor pot fi stabilite numai dupa ce s-a parcurs urmatoarea etapa: a)alegerea surselor de informatii: c) identificarea obiectivelor cercetarii; b)definirea problemei; d) stabilirea resurselor banesti si de timp necesare. 62. Elaborarea propunerii (ofertei) de cercetare are loc imediat dupa ce a fost finalizata: a) etapa de elaborare a ipotezelor; b) estimarea prealabila a valorii informatiilor obtinute din cercetare; c) stabilirea bugetului si programarea n timp a cercetarii; d)analiza si interpretarea informatiilor. 63. Din perspectiva procesului cercetarii de marketing, situatia critica pe care

trebuie sa o rezolve decidentul sau ocazia favorabila pe care doreste sa o cunoasca mai bine si sa o valorifice este denumita: a) obiectiv de cercetare; c) ipoteza; b) scopul cercetarii; d) problema decizionale. 64. n cazul unei cercetari de marketing, problema decizionala este descrisa de urmatoarea ntrebare: a) Ce informatii trebuie sa stea la baza deciziei de marketing? b) Care sunt informatiile care sunt necesare decidentului? c) Ce ar trebui sa faca decidentul n conditiile date? d) Care sunt informatiile ce vor fi culese cu ajutorul cercetarilor de marketing ? 65. n privinta definirii problemei decizionale reale, analogia cu principiul iceb erg-ului este considerata relevanta deoarece: a) cea mai mare parte a problemei nu poate fi niciodata cunoscuta; b) permite estimarea resurselor banesti si temporale necesare;

c) n absenta unor informatii suficiente, 90% din problema decizionala este necuno scuta si implicitomisa; d) presupune modificarea obiectivelor si politicii de marketing a firmei. 66. In cazul definirii problemei decizionale, se considera ca: a) nu exista nici o diferenta ntre simptome si problema efectiva; b) este necesara indicarea ariei decizionale specifice, care va fi clarificata c u ajutorul informatiilor obtinute din cercetare; c) indiferent de definirea problemei, cercetarea de marketing va avea ntotdeauna ca rezultat unraspuns bun; d) rationamentul si creativitatea cercetatorului joaca un rol nesemnificativ n di ferentierea simptomelor de problema reala. 67. n privinta problemei decizionale si scopului cercetarii de marketing, se poat e spune ca: a) sunt identice; b) sunt interdependente, problema decizionala decurgnd din scopul cercetarii; c) scopul cercetarii poate indica informatiile necesare decidentului pentru aleg erea unei variante deactiune adecvate; d) scopul cercetarii este mai putin important dect problema decizionala. 68. In etapa de stabilire a scopului cercetarii, se considera urmatoarea recoman dare: a) apelarea la formulari vagi; b) recurgerea la definiri ct mai ample ale scopului; c) definirea ct mai ngusta a scopului; d) definirea scopului n functie de problema decizionala. 69. Precizarea la nivel operational a informatiilor necesare pentru alegerea var iantei decizionale optime se realizeaza prin intermediul: a) problemei decizionale; c) scopului cercetarii; b) ipotezelor cercetarii; d) obiectivelor cercetarii. 70. n privinta numarului de obiective, se poate afirma ca: a) eficienta cercetarii creste odata cu numarul obiectivelor; b) unui scop de cercetare ii corespund mai multe obiective; c) unui scop de cercetare i corespunde un singur obiectiv de cercetare; d) nu trebuie sa fie mai mare de 10 obiective. 71. n etapa de formulare a obiectivelor, este necesara considerarea urmatoarei re comandari: a) obtinerea unui volum de informatii ct mai mare; b) considerarea separata a aspectelor legate de informatiile necesare si de cost urile cercetarii; c) cu ct numarul de obiective este mai mic, precizia cercetarii este mai mica; d) evitarea tentatiei de a culege informatii suplimentare, ca urmare a sindromul ui "ar fi bine dacaam afla 72. Obiectivele sunt considerate centrale sau secundare n functie de urmatorul cr iteriu: a) importanta lor n raport cu scopul cercetarii; b) relevanta lor pentru cercetarea de marketing; c) legatura lor cu sursele de date primare si secundare; d) complexitatea activitatilor de culegere, prelucrare, analiza si interpretare pe care le implica. cercetator; b) sunt ntotdeauna afirmatii referitoare la relatia dintre doua variabile ale cer cetarii; c) sunt formulate numai pe baza rezultatelor unor cercetari anterioare;

d) sunt ntotdeauna afirmatii referitoare la relatia dintre doua sau mai multe var iabile ale cercetarii. 73. Despre ipotezele formulate n cercetarile de marketing, se poate afirma ca: a) sunt propozitii nedovedite, referitoare la un factor sau un fenomen care prez inta interes pentru 74. Pentru fiecare obiectiv al unei cercetari de marketing, se considera ca: a) este absolut necesara formularea unei ipoteze; b) se impune formularea a doua sau mai multe ipoteze; c) este posibila formularea unei singure ipoteze; d) este necesara formularea doar a unei singure ipoteze.

75. Gradul de formalizare si explicitare a unei ipoteze este mai mare cu ct: a) complexitatea cercetarii este mai redusa; c) amploarea cercetarii este mai ma re; b) calificarea cercetatorului este mai limitata; d) importanta deciziei este mai mica. 76. Etapa de estimare prealabila a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare raspunde la urmatoarea ntrebare majora: a) Care este bugetul necesar al cercetarii? b) Merita sa desfasuram cercetarea? c) Care este valoarea informatiilor existente? d) Care este valoarea deciziei bazate pe informatie? 77. Valoarea informatiilor obtinute cu ajutorul cercetarilor de marketing tinde sa scada odata cu: a) cresterea importantei deciziei din punctul de vedere al consecintelor sale as upra activitatii si rezultatelor firmei; b) cresterea riscului; c) cresterea incertitudinii; d) scaderea masurii n care decidentii apeleaza la cercetarile de marketing pentru fundamentarea procesului de alegere a unei variante de actiune. 78. Masura n care informatia descrie corect realitatea este reflectata de criteri ul denumit: a) actualitatea informatiilor; c) relevanta informatiilor; b) acuratetea informatiilor; d) suficienta informatiilor. 79. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, m asura n care volumul de informatii obtinute face posibila adoptarea deciziei corecte este ref lectata de criteriul denumit: a)actualitatea informatiilor; c) suficienta informatiilor; b)disponibilitatea informatiilor; d) relevanta informatiilor. 80. In procesul de evaluare a contributiei informatiei la procesul decizional, p ertinenta si aplicabilitatea informatiei, n raport cu situatia decizionala considerata este re flectata de criteriul denumit: a)' acuratetea informatiilor; c) actualitatea informatiilor; b) disponibilitatea informatiilor; d) relevanta informatiilor 81. Metoda de estimare a valorii unei cercetari de marketing, care ofera o imagi ne despre eficienta tuturor eforturilor de cercetare ntreprinse de specialistii proprii si/ sau de firmele la care s-a apelat, pe baze comerciale, pentru furnizarea de servicii de cercetare, este urm atoarea: a) metoda valorii nete; c) metoda pierderii nete; b) analiza bayesiana; d) metoda randamentului cercetarii. 82. In cazul utilizarii analizei bayesiene pentru stabilirea valorii economice a informatiei de marketing, modul de stabilire a probabilitatilor bayesiene are urmatoarea caract eristica majora: a) subiectivitatea; c) obiectivitatea; b) valoarea subunitara; d) considerarea numai a evolutiei anterioare a unui

fenomen. 83. In cadrul analizei bayesiene, analiza a priori arc ca scop sa determinare: a) valoarea anticipata a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor disponibile, fara ca firma sa realizeze o cercetare de marketing; b) valoarea anticipata a variantei decizionale optime; c) valoarea anticipata a deciziei, respectiv valoarea deciziei adoptate pe baza datelor ce vor rezulta din cercetarea dc marketing; d) valoarea anticipata a deciziei n conditii de certitudine. 84. Utilizarea metodelor ce decurg din analiza bayesiana presupune din partea de cidentilor si a cercetatorilor: a) estimarea obiectiva ca o anumita stare a naturii sa aiba Ioc; b) enumerarea doar a unora dintre starile posibile ale naturii; c) identificarea clara a variantelor decizionale si formularea lor astfel nct sa s e excluda reciproc; d) neconsiderarea criteriilor decizionale de maximizare a profitului sau minimiz are a costurilor. 85. Documentul oficial, utilizat n cadrul firmei, n care sunt prezentate necesitat ile specifice de informatii, ce presupun desfasurarea unei cercetari, avantajele pe care le ofera organizatiei, eventualele restrictii temporale si banesti este denumit:

a) raport de cercetare; c) oferta de cercetare; b) cerere de cercetare de marketing; d) bugetul cercetarii. 86. In cererea de cercetare de marketing, se precizeaza ntotdeauna: a) problema decizionala care trebuie sa fie solutionata; b) obiectivele cercetarii; c) metodele de culegere a informatiilor: d) metodele de esantionare ce vor fi utilizate. 87. Printre sectiunile componente ale cererii de cercetare de marketing, se nscri u urmatoarele: a) modul de utilizare a rezultatelor cercetarii, colectivitatea tinta; b) scopul cercetarii, restrictiile temporale; c) informatiile solicitate, valoarea informatiilor ce vor fi obtinute din cercet are; d) necesitatea si obiectivele cercetarii. 88. Cererea de cercetare de marketing arc urmatorul rol: a) proiectarea cercetarii; b) clarificarea naturii problemei pentru echipa de cercetare; c) stabilirea unitatii de cercetare si a unitatii de sondaj; d) formularea de recomandari privind procesul decizional. 89.n functie de criteriul "felul informatiilor furnizate", tipologia surselor de informatii ce pot fi utilizate n cercetarile de marketing este urmatoarea: a) surse interne si surse externe; b) surse de informatii primare si surse de informatii secundare; c) indivizi, gospodarii, organizatii si organisme; d) surse care ofera informatii gratuite si surse care ofera informatii pe baze c omerciale. 90.Exemple de surse de informatii primare sunt urmatoarele: a) baze de date online; b) evidenta vnzarilor organizatiei; c) populatia, un anumit segment de consumatori potentiali; d) buletine si anuare statistice. 91.Exemple de surse de informatii secundare sunt urmatoarele: a) specialistii firmelor de consultanta; b) rapoartele unor organisme internationale; c) personalul din compartimentele organizatiei; d) organizatiile patronale. 92.n privinta selectarii surselor de informatii, cercetatorii considera urmatoare a recomandare: a) n fiecare cercetare, se va utiliza doar o singura sursa de informatii; b) se vor utiliza n mod prioritar sursele de informatii primare; c) sursele de informatii secundare sunt preferabile si aspectul timpului mai scu rt necesar pentru obtinere, a costului convenabil si eforturilor mai mici, comparativ cu informati ile primare; d) sursele de informatii secundare sunt preferabile deoarece pot oferi ntotdeauna informatiiledorite, n volumul si structura necesara fiecarei cercetari. 93.Variabilele categoriale sunt cele care:

a) pot lua un numar nelimitat de valori distincte; b) se refera la categoriile de respondenti vizate de cercetarea de marketing; c) pot dobndi diferite valori numerice; d) pot avea doar un numar limitat de valori distincte. 94. Exemplu de variabila categoriala este urmatoarea: a) mediul de resedinta (urban/rural); c) cifra de afaceri; b) vrsta respondenti lor; d) numarul clientilor unui magazin. 95. O variabila continua este o variabila care: a) are doar un numar limitat de valori distincte; b) nu si modifica valoarea; c) poate lua valori dintr-o gama practic infinita; d) are toate caracteristicile de mai sus.

96. Un exemplu de variabila continua este urmatorul: a) profitul organizatiei; c) nivelul de pregatire; b) starea civila; d) numarul de copii ai unei familii. 97. In etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informati ilor, se desfasoara urmatoarele actiuni: a) definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetarii, clasificarea variabilelor n dependente si independente; b) definirea si utilizarea instrumentelor de culegere a informatiilor; c) identificarea si aplicarea metodelor de culegere a informatiilor; d) analiza si interpretarea datelor. 98. Exemple de metode de cercetare directa la care poate recurge cercetatorul, n etapa de selectare a modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor, sunt ur matoarele: a) investigarea surselor secundare, experimentul; b) interviurile n profunzime, observarea; c) sondajul, simularea: d) reuniunile focalizate de grup. experimentul. 99. Exemple ............ .alegere a informatiilor, care sunt pregatite n etapa de selectare a................. ... alegere si sistematizare a informatiilor sunt urmatoarele : a) chestionarul, grila de observare; c) chestionarele de identificare, reuniunil e de grup; b) ghidul de conversatie, sondajul: d) pupilometrul, lista de obiective ale cerc etarii. 100. Stabilirea modalitatii de sistematizare a informatiilor consta in elaborare a: a) machetei tabelelor care vor fi utilizate pentru prezentarea datelor culese; b) listei surselor de informatii ce vor fi utilizate; c) chestionarului cercetarii; d) programului de culegere sistematica a informatiilor pe teren. 101.Exemple de costuri fixe, componente ale costului total al unei cercetari cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) clarificarea problemei decizionale, redactarea propunerii de cercetare; b) prezentarea orala a raportului de cercetare, administrarea chestionarelor; c) definirea scopului si obiectivelor cercetarii, desfasurarea interviurilor n pr ofunzime; d) redactarea propunerii de cercetare, administrarea chestionarelor. 102. Exemple de costuri variabile, componente ale costului total al unei cerceta ri cantitative, sunt cele generate de urmatoarele aspecte: a) editarea rezultatelor cercetarii, controlul modului de recoltare a informatii lor; b) elaborarea chestionarelor, redactarea raportului de cercetare; c) controlul modului de recoltare a informatiilor, elaborarea raportului de cerc etare; d) desfasurarea reuniunilor focalizate de grup, elaborarea chestionarelor. 103. n structura costurilor totale, n cazul unei cercetari calitative, comparativ cu o cercetare

cantitativa: a) costul analizei datelor este mai mare; b) costul activitatilor desfasurate pe teren este mult mai marc; c) costul elaborarii concluziilor si raportului de cercetare este mai mic; d) costul pregatirii cercetarii este mult mai mare. 104. Pe piata romneasca, tariful pentru proiectarea ghidului de interviu, de firm e specializate n oferirea de servicii de cercetari de marketing, la standarde internationale, est e adesea echivalent cu: a) aproximativ 500 USD; c) o suma de 100 USD; b) o suma de peste 1.000 USD; d) aproximativ 1.500 USD. 105. Metoda folosita pentru programarea desfasurarii n timp a procesului de cerce tare, care presupune identificarea tuturor activitatilor desfasurate cu ocazia unei anumite cercetari, stabilirea succesiunii acestor activitati si estimarea timpului necesar pentru fiecare acti vitate este: a) drumul optim ; c) evaluarea programului; b) evaluarea grafica; d) drumul critic.

106. Tehnica de programare a desfasurarii n timp a procesului de cercetare, care considera deopotriva costurile de realizare a activitatilor si costurile acestor a este: a). drumul critic; c) evaluarea si revizuirea grafica; b) evaluarea si revizuirea programului; d) evaluarea drumului critic. 107. Pentru programarea n timp a activitatilor de cercetare, tehnicile PERT si GE RT, comparativ cu metoda drumului critic sunt: a) mai putin sofisticate; b) mai avansate; c) nu considera incertitudinea referitoare la durata unei activitati; d) pun accentul pe costul activitatilor. 108. Exemple de metode/tehnici utilizabile pentru programarea n timp a procesului de cercetare sunt urmatoarele: a) CPM, PERT, GERT; c) PERT, TERT, GERT; b) CPM, arborele de decizie; d) GERT, analiza bayesiana. 109. Documentul oficial care prezinta modul concret de desfasurare a cercetarii de marketing si care este supus aprobarii managementului de specialistii firmei, n cazul realizar ii cercetarii cu forte proprii, sau de reprezentantii firmelor specializate n proiectarea si realizarea de cercetari de marketing, la care firma solicitanta a apelat este denumit: a) raport de cercetare; c) oferta (propunere) de cercetare de marketing; b) cerere de cercetare de marketing; d) planul cercetarii de marketing. 110. Propunerea de cercetare de marketing este: a) o prezentare orala; b) un document care comunica rezultatele cercetarii; c) o descriere sistematica a metodologiei cercetarii; d) destinat doar uzului echipei de cercetare. 111. Procesul de elaborare si aprobare a propunerii de cercetare este declansat de urmatoarea etapa: a) redactarea propunerii; c) remiterea documentului; b) evaluarea propunerii; d) briefing-ul prealabil. 112. In cadrul procesului de elaborare a propunerii de cercetare, briefing-ul pr ealabil consta in: a) prezentarea sintetica a metodologiei cercetarii, de catre realizatorul cercet arii de marketing; b) discutia dintre solicitantul si realizatorul cercetarii, care are ca scop cla rificarea problemei de marketing care impune efectuarea cercetarii de marketing, a restrictiilor tempor ale si banesti; c) evaluarea metodologiei de cercetare de solicitantul cercetarii de marketing; d) respingerea propunerii de solicitant, n cazul n care nu o considera adecvata. 113. Propunerea de cercetare de marketing elaborata de o firma specializata este evaluata de solicitantul cercetarii n functie de urmatoarele criterii: a) masura n care raspunde necesitatilor firmei de a rezolva o anumita problema de cizionala, informatiile ce vor fi obtinute, resursele banesti si temporale implicate; b) precizia rezultatelor cercetarii de marketing efectuate; c) numai cunostintele de specialitate ale solicitantului, n domeniul cercetarilor de marketing;

d) metodele de cercetare pe care solicitantul cercetarii le considera adecvate p entru problema decizionali, cu care se confrunta. 114. Propunerea de cercetare de marketing este un document util: a) numai pentru beneficiarul cercetarii; b) numai pentru realizatorul cercetarii; c) deopotriva pentru solicitantul si realizatorul cercetarii; d) altor organizatii dect organizatia solicitanta si cea realizatoare a cercetari i. 115. Propunerea de cercetare de marketing nu include: a) costurile banesti si de timp estimate; b) specificarea clara a obligatiilor cercetatorului; c) prezentarea tipurilor de informatii oblenabile prin cercetare; d) concluziile si recomandarile formulate pe baza cercetarii.

116. Propunerea de cercetare nu ndeplineste functia de: a) nlaturare a eventualelor nentelegeri dintre realizatorul si beneficiarul cercet arii, cu ocazia prezentarii raportului de cercetare; b) constituire a unui "standard" pentru evaluarea raportului de cercetare; c) orientare a activitatilor de cercetare; d) comunicare a rezultatelor cercetarii de marketing. 117. n sectiunea intitulata "Contextul elaborarii propunerii de cercetare'', comp onenta a unei propuneri de cercetare de marketing, este oferit raspunsul la urmatoarea ntrebare : a) La ce se refera propunerea de cercetare? b) Care este situatia generala a firmei solicitante a cercetarii? c) Care este scopul studiului? d) Cum va fi alcatuit esantionul? 118. n cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea n care este precizat a populatia tinta este urmatoarea: a) contextul elaborarii propunerii; c) metodologia cercetarii; b) definirea problemei decizionale; d) culegerea datelor. 119. n cadrul propunerii de cercetare de marketing, sectiunea n care este precizat modul de control al activitatii operatorilor de interviu este urmatoarea: a) scopul si obiectivele cercetarii; c) metodologia cercetarii; b)raportul de cercetare; d) culegerea datelor. 120. Sectiunea "Raportul de cercetare" a unei propuneri de cercetare de marketin g nu specifica: a) modul n care vor fi analizate si interpretate informatiile; b) necesitatea unor rapoarte intermediare; c) daca va fi efectuata si o prezentare oficiala a rezultatelor cercetarii; d) d) cum va fi redactat raportul de cercetare. 121. Recoltarea informatiilor are loc in urmatoarea faza a procesului cercetarii de marketing: a) culegerea informatiilor; c) preliminara; b) proiectarea cercetarii; d) de realizare a cercetarii. 122. Recoltarea informatiilor presupune desfasurarea urmatoarelor activitati: a) constituirea, pregatirea si evaluarea fortelor de teren; b) deplasarea pe teren a operatorilor, analiza activitatii fiecarui operator, co dificarea datelor; c) editarea datelor, controlul activitatii fortelor de teren; d) testarea prealabila a operatorilor de interviu, tabularea informatiilor. 123. In faza de realizare a cercetarii, pregatirea fortelor de teren presupune: a) furnizarea de informatii si recomandari referitoare la modul de stabilire a c ontactului initial cu respondentul, formularea ntrebarilor si nregistrarea raspunsurilor; b) sprijinul permanent acordat operatorilor n procesul de culegere a informatiilo r; c) alegerea persoanelor care vor fi operatori de teren; d) specificarea sarcinilor operatorilor de teren. 124. In etapa de recoltare a informatiilor, evaluarea operatorilor consta n: a) identificarea operatorilor care au desfasurat o activitate corespunzatoare si la care se va putea apela si n cadrul altor proiecte de cercetare; b) depistarea falsificarilor produse de operatori, n datele culese; c) verificarea modului in care operatorii au realizat esantionarea;

d) pregatirea suplimentara a operatorilor care nu aplica ntocmai procedurile si t ehnicile indicate. 125. In etapa de recoltare a informatiilor, constituirea fortelor de teren presu pune: a) punerea la dispozitia operatorilor a materialelor si instrumentelor necesare; b) testarea prealabila a operatorilor de interviu;

c) stabilirea caracteristicilor pe care trebuie sa le aiba operatorii; d) furnizarea de informatii privind zona de unde fiecare operator va culege info rmatiile. 126. Verificarea si, acolo unde este necesar, corectarea datelor care au fost cu lese reprezinta continutul activitatii de: a) control al informatiilor; c) codificare a datelor; b) editare a datelor; d) control al activitatii fortelor de teren. 127. Editarea informatiilor are loc n etapa de: a) recoltare a informatiilor; b) prelucrare, analiza si interpretare a informatiilor; c) estimare a valorii informatiilor ce vor fi obtinute din cercetare; d) elaborare a propunerii de cercetare. 128. Editarea de teren a informatiilor presupune: a) nlaturarea deficientelor din activitatea fortei de teren, de catre operatorul care culege datele; b) detalierea de persoana responsabila de controlul fortei de teren a raspunsuri lor nregistrate de operatori prin simboluri; c) o noua culegere a informatiilor pe teren de persoana responsabila de controlu l fortei de teren, ncazurile n care exista omisiuni; d) nlaturarea deficientelor din activitatea fortei de teren, datorate nentelegerii corespunzatoare aprocedurii de culegere a datelor, de persoana responsabila de controlul fortei de teren. 129. Editarea de teren presupune desfasurarea urmatoarei operatiuni: a) adoptarea deciziei de codificare a raspunsurilor care prezinta omisiuni; b) validarea activitatii fortei de teren; c) excluderea din ansamblul de instrumente de culegere a datelor care au fost co mpletate, a celor care prezinta un numar mare de omisiuni majore; d) asocierea de simboluri numerice sau nenumerice datelor recoltate. 130. Editarea de birou este realizata de: a) o persoana care cunoaste scopul si obiectivele cercetarii, precum si metoda u tilizata pentru culegerea informatiilor; b) solicitantul cercetarii de marketing; c) o persoana care cunoaste foarte bine scopul si obiectivele cercetarii; d) nici una dintre persoanele de mai sus. 131. Procesul de editare nu presupune: a) verificarea aprofundata si corectarea datelor culese; b) identificarea celor mai frecvente omisiuni n privinta datelor culese; c) adoptarea deciziei de excludere din procesul de prelucrare a raspunsurilor si instrumentelor de culegere a datelor care contin omisiuni, neconcordante sau incorectitudini; d) completarea chestionarelor n care exista nonraspunsuri. 132. Activitatea care consta n asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese este denumita: a) masurare; b) codificare; c) tabulare; d) scalare. 133. n procesul cercetarii de marketing, codificarea datelor este o activitate re alizata imediat: a) dupa prelucrarea datelor;

b) dupa editarea datelor; c) dupa labularea datelor; d) dupa alegerea modalitatii de culegere si sistematizare a informatiilor. 134. Codificarea consta n utilizarea de simboluri: a) numai numerice; c) preponderent numerice; b) numai nenumerice; d) nici numerice, nici nenumerice. 135. n situatia unui sondaj, n cazul ntrebarilor nchise, modul de codificare a raspu nsurilor este stabilit: a) dupa editarea informatiilor; b) cu ocazia proiectarii instrumentului de culegere a datelor; c) n etapa de selectare a surselor de informatii; d) dupa tabularea datelor.

136. In situatia unui sondaj, n cazul ntrebarilor deschise, stabilirea modului de codificare a raspunsurilor se realizeaza: a) dupa primirea chestionarelor completate si stabilirea categoriilor; b) nainte de editarea informatiilor; c) nainte de culegerea informatiilor; d) dupa analiza informatiilor 137. Activitatea care consta n calcularea numarului total al cazurilor care se nsc riu n fiecare categorie dintre cele considerate si prezentarea lor sinoptica este cunoscuta su b urmatoarea denumire: a) elaborarea machetelor; b) analiza; c) editare; d) tabulare. 138. Pentru alegerea metodelor de analiza a informatiilor se poate utiliza urmat orul criteriu: a) tipul de scala utilizata pentru masurarea variabilelor; b) determinarea tendintei centrale; c) masurarea gradului de asociere a variabilelor d) evaluarea legaturilor cauzale dintre variabile. 139. Printre obiectivele urmarite n procesul de analiza a datelor, se nscrie urmat orul: a) realizarea de estimari si previziuni; b) stabilirea numarului esantioaiu. 'or cercetate; c) determinarea numarului variabilelor considerate; d) stabilirea relatiei de dependenta dintre esantioane. 140. Desprinderea concluziilor din dalele culese, prelucrate si analizate este c ontinutul urmatoarei activitati: a) interpretarea datelor; c) interpretarea informatiilor; b) analiza si interpretarea datelor; d) prelucrarea si analiza informatiilor 141. In principiu, ultima etapa a procesului de cercetare este: a) implementarea cercetarii; b) elaborarea raportului de cercetare; c) prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor; d) interpretarea informatiilor. 142. Prezentarea orala si/sau documentul scris, avnd ca rol comunicarea rezultate lor cercetarii, a concluziilor si recomandarilor reprezinta: a) rezumatul executiv; c) cererea de cercetare; b) oferta de cercetare; d) raportul de cercetare. 143. Raportul de cercetare nu ndeplineste urmatoarea functie: a) descrierea metodologiei cercetarii; b) comunicarea rezultatelor cercetarii; c) supunerea spre aprobare a metodologiei cercetarii; d) comunicarea limitelor cercetarii. 144. In raportul de cercetare, nu sunt specificate: a) problema decizionala; c) rezultatele cercetarii; b) scopul si obiectivele cercetarii; d) costurile totale implicate de cercetare. 145. In privinta unui raport de cercetare nu se poate afirma ca: a) este un document de referinta pentru solicitantul si realizatorul cercetarii; b) sprijina decidentul n alegerea celei mai adecvate variante de actiune; c) include concluziile si recomandarile cercetatorului; d) este independent de problema decizionala a solicitantului cercetarii. 146. In pagina de titlu a raportului unei cercetari se specifica: a) denumirea organizatiei pentru care a fost elaborat raportul; b) conditiile care au condus la efectuarea studiului; c) autorizatia in baza careia s-a realizat cercetarea; d) limitele cercetarii.

147. Rezumatul inserat ntr-un raport de cercetare nu include:

c) recomandarile; b) a) o prezentare detaliata a metodologiei cercetarii; o introducere; d) concluziile cercetarii. 148. Documentul prin care se prezinta oficial, beneficiarului cercetarii, raport ul de cercetare si care este parte componenta a raportului este: a) rezumatul executiv; b) scrisoarea de naintare; c) introducerea; d) cuprinsul. 149. Introducerea unui raport de cercetare se refera la urmatoarele aspecte: a) problema decizionala, scopul, obiectivele si ipotezele cercetarii; b) paginile la care se gasesc componentele raportului; c) recomandarile cercetatorului; d) limitele cercetarii. 150. In cadrul unui raport de cercetare, in sectiunea referitoare la recomandari , sunt mentionate: a) explicatii privind metodele complexe de analiza a datelor; b) informatii suplimentare necesare solicitantului cercetarii; c) propunerile de decizii si actiuni ce trebuie sa fie ntreprinse de beneficiarul cercetarii; d) rezultatele ntr-o succesiune logica. 151. In anexele unui raport de cercetare nu se prezinta: a) metodele complexe de analiza a datelor; b) copii ale instrumentelor de culegere a datelor; c) tabelele de mari dimensiuni; d) titlurile diviziunilor si subdiviziunilor raportului. 152. Cuprinsul raportului de cercetare are urmatorul rol: a) indicarea continutului raportului; b) prezentarea succinta, din perspectiva manageriala, a rezultatelor studiului; c) oferirea unei baze realiste de evaluare a rezultatelor studiului; d) oferirea de informatii de baza privind beneficiarul si realizatorul cercetari i. 153. Includerea n raportul de cercetare a unei sectiuni privind limitele cercetar ii are urmatorul rol: a) avertizarea beneficiarului cercetarii de eventualele puncte slabe ale acestei a; b) generarea de ndoieli privind credibilitatea studiului; c) absenta necesitatii unei evaluari a raportului de beneficiarul cercetarii: d) diminuarea importantei erorilor de esantionare si erorilor datorate nonraspun surilor. 154. n sectiunea referitoare la metodologia cercetarii, n cadrul unui raport de cercetare, nu sunt incluse informatii despre: a) tipul de cercetare utilizat; c) concluziile cercetarii; b) metodele de culegere a datelor; d) metodele de analiza a datelor. 155. n sectiunea privind limitele cercetarii, nu sunt mentionate riscurile privin d: a) gradul de acuratete a informatiilor; b) erorile datorate nonraspunsurilor; c) alegerea furnizorului extern de servicii de cercetari de marketing: d) erorile de esantionare. 156. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: a) procesul de stabilire a variabilelor cercetarii;

b) procesul de obiect sau un fenomen poseda c) procesul de d) procesul de

exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a gradului n care un o anumita caracteristica sau proprietate; estimare a valorii informatiilor; prelucrare a informatiilor.

157. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta: a) procesul de culegere a datelor primare si secundare; b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica, a gradului n care un obiect sau fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate; c) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a relatiilor dintre caracteristici si/sauproprietatile unui fenomen;

d) procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cerc etarii. 158. In cercetarea de marketing, scalarea reprezinta: a) procesarea informatiilor de marketing; b) activitatea de construire a scalelor; c) procesul de exprimare simbolica a relatiilor dintre caracteristici si/sau pro prietatile unui fenomen; d) activitatea de construire a instrumentarului de masurare. 159.In construirea scalelor trebuie respectate mai multe conditii: (1) sa fieint eligibila de catre subiectii de la care se culeg informatiile; (2) sa presupuna n modobligatoriu existenta unui instrument fizic care sa permita masurarea; (3) n ivelelescalei sa constituie o reprezentare numerica sau nenumerica a intensitati i caracteristiciimasurate; (4) sa diferentieze nivelele de intensitate ale carac teristicii cercetate: a) 1,3; b) 1,4; c)2,4; d) 1,2. 160. Una din conditiile care trebuie respectate n construirea scalelor o constitu ie: a) existenta n mod obligatoriu a unui instrument fizic care sa permita masurarea; b) sa fie inteligibile de catre subiectii de la care se culeg informatiile; c) sa posede un numar ct mai mare de nivele; d) sa permita masurarea concomitenta a cel putin doua caracteristici. 161. In cercetarea de marketing, scala reprezinta: a) instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea; b) procesul de construire al scalelor; c) procesul de comensurare a informatiilor; d) procesul de comparatii simultane a doua sau mai multe caracteristici sau prop rietati. 162. Scala preferata de respondent este: a) scala nominala; b) scala ordinala; c) scala interval: d) scala proportionala. 163. In cercetarea de marketing, scalarea multidimensionala reprezinta: a) procesul de exprimare simbolica, simultana a gradului n care un obiect sau fen omen poseda o anumita caracteristica sau proprietate; b) metoda de masurare simultana a mai multor caracteristici sau proprietati; c) metoda de scalare simbolica simultana, numerica sau nenumerica a relatiilor d intre caracteristici si/sau proprietatile unui fenomen; d) procesul de comensurare a informatiilor necesare realizarii obiectivului cerc etarii. 164. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevar ata: a) permite clasificarea subiectilor cercetati n doua mai i grupe; b) clasificarea realizata trebuie sa cuprinda toate grupele posibile; c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate; d) este o scala foarte utilizata, mai ales in cazul variabilelor ce nu pot fi co nceptualizatc decat n forma categoriala.

165. Ordonarea variantelor cercetate n functie de un anumit criteriu este posibil a n cazul scalei: a) ordinale; b) interval; c) proportionale; d) toate cele mentionate la literele a)-c). 166. Scalele care permit ordonari sunt urmatoarele: 1) scalele nominale; 2) scal ele interval; 3) scalele neparametrice; 4) scalele proportionale; 5) scalele ordinal e; 6) scalele nemetrice; 7) scalele unidimensionale; 8) scalele multidimensionale: a) 1,2,3; b) 2,4,5; c) 3,4,6; d) 3,6,8. 167. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se pot realiza in cazul unei scale: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 168. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii ntre stimuli:

a) b) c) d)

scala cu suma constanta; scala lui Likert; metoda ordonarii rangurilor; scala Fisher.

169. Una dintre urmatoarele metode de scalare nu permite comparatii: a) metoda ordonarii rangurilor; c) scala lui Stapel; b) scala cu suma constanta: d) scala Student. 170. Una dintre urmatoarele metode de scalare permite comparatii: a) diferentiala semantica; c) metoda ordonarii rangurilor; b) scala lui Stapel; d) scala Student. 171. Care dintre urmatoarele variabile - I) lungimea; 2) cifra de afaceri; 3) se xul; 4) starea civila; 5) greutatea; 6) statutul socio-profesional; 7) vnzarile; 8) tempe ratura pot fi exprimate doar sub forma categoriala? a) 2,3,5; b) 3,4,6; c) 3,7,8; d) 6,7,8. 172. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) testul X3; 2) mediana; 3) testul Fisher; 4) testul U; 5) coeficientul de contingenta; 6 ) grupul modal; 7) coeficientul de corelatie a rangurilor; 8) media armonica - corespund scalei nominale? a) 1,5,6; b) 2,4,5; c) 2,4,7; d) 4,7,8. 173. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor c orespund scalei nominale: a) coeficientul de corelatie al lui Spearman, grupul modal, testul U; b) testul U, coeficientul de asociere, grupul modal; c) testul Student, grupul modal, coeficientul de concordanta Fechner; d) coeficientul de contingenta, grupul modal, testul x2174. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale se realizeaza utiliznd: a) testul neparametric McNemar; c) testul H-Kruskal-Wallis; b) testul egalitatii mediilor; d) testul Farrar si Glauber. 175. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici: a) are intervale egale; c) permite clasificari; b) permite transformari de tipul f(x) = ax + b; d) permite masurarea distantelor . 176. Scala nominala arc una din urmatoarele caracteristici: a) punctul de origine are semnificatie; c) permite clasificari; b) permite multiplicari si divizari cu un numar: d) permite ordonari. 177. In caracterizarea tendintei centrale, n cazul informatiilor masurate cu ajut orul scalei nominale, se utilizeaza: a) mediana; c) distributia de frecventa; b) abaterea standard: d) grupul modal. 178. Masurarea corelatiei n cazul informatiilor corespunzatoare scalei nominale s e realizeaza cu ajutorul: a) coeficientului de variatie; c) coeficientului de corelatie Spearman; b) coeficientului de contingenta; d) coeficientului de corelatie Kendall. 179. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilorco respund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman, mediana, testul U; b) testul neparamelric McNemar, coeficientul de corelatie, modulul;

c) testul Student, mediana, coeficientul de corelatie a rangurilor; d) mediana, testul U, coeficientul de corelatie a rangurilor a lui Pearson. 180. In caracterizarea tendintei centrale, n cazul informatiilor masurate cu ajut orul scalei ordinale, se utilizeaza: a) mediana; c) distributia de frecventa;

b) abaterea standard; d) modulul. 181. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a) coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall, mediana, testul U; b) testul Durbin-Watson, coeficientul de asimetrie Bowley, mediana; c) coeficientul de contingenta, mediana, testul lui Farrar si Glauber; d) testul Fishcr-Snedecor, grupul modal, coeficientul de discordanta F. 182. Evaluarea corelatiei, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordi nale se realizeaza utiliznd: a) coeficientul de corelatie al lui Kendall; c) coeficientul de contingenta; b) coeficientul de consistenta; d) coeficientul de corelatie al lui Pearson. 183. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale se realizeaza utiliznd: a) testul Gery; c) transformarea Cochran -Orcutt; b) testul Durbin - Watson; d) testul H - Kruskal -Walis. 184. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici: a) permite transformari de tipul f(x) = ax + b; b) permite grupari; c) nu permite evaluarea distantelor; d) punctul de origine are semnificatie. 185. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici: I) origine unica; 2) interva le egale; 3) nu permite clasificari; 4) nu permite ordonari; 5) este o scala parametrica; 6) nu are origine unica; 7) permite clasificari; 8) nu are intervale egale a) 1,2,3; b) 3,4,5; c) 4,5,6; d) 6,7,8. 186. Mediana poate fi utilizata pentru: a) determinarea tendintei centrale n cazul scalelor ordinale; b) testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri n cazul scalei nominale; c) masurarea corelatiei n cazul scalei proportionale; d) analiza statistica a scalelor nepara metrice. 187. Masurarea corelatiei, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei inte rval se realizeaza utiliznd: a) coeficientul de corelatie al lui Pearson; b) coeficientul de corelatie Spearman; c) cocficicnlul de concordanta Fechner; d) coeficientul de asociere Fislier. 188. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor 1) coeficientul de corelatie; 2) grupul modal; 3) media aritmetica; 4) testul Stude nt; 5) mediana; 6) testul x2; 1) coeficientul de variatie; 8) testul U - corespund scal ei interval? a) 1,2,8; b) 1,3,4; c) 2,5,8; d) 5,6,7. 189. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei interval: a) testul neparametric McNemar, grupul modal, media aritmetica; b) testul U, coeficientul de corelatie, testul Student; c) coeficientul de contingenta, media aritmetica, testul Ga rama; d) testul Fisher, coeficientul de corelatie, testul Student. 190. In cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval, caracterizarea

tendintei centrale se face cu indicatorul statistic: a) media aritmetica; c) mediana; b) distributia de frecventa cumulata; d) media armonica.

191. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor c orespund scalei interval: a) coeficientul de corelatie al lui Spearman, media aritmetica, testul F; b) testul neparametric McNemar, media aritmetica, coeficientul Yule; c) testul U, coeficientul de corelatie a lui Pearson, media aritmetica; d) testul Fisher, media aritmetica, coeficientul de corelatie Pearson. 192. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri, n ca zul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval se utilizeaza: a) testul lui Pearson; c) testul Student; b) testul probabilitatii exacte al lui Fisher; d) testul lui I arrar si Glauber. 193. Scala interval are una din urmatoarele caracteristici: a) nu are origine unica; c) nu permite transformari de tipul f(x) = ax + b; b) nu are intervale egale; d) nu permite masurarea distantelor. 194. Multiplicarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza numai n cazul scalei: a) nominala; b) ordinala; c) proportionala; d) ponderala. 195. Multiplicarea unui numar de pe scala cu o constanta pozitiva se realizeaza numai n cazul scalelor: a) nominala si ordinala; c) interval si proportionala; b) ordinala si interval; d) proportionala si nemetrica. 196. Transformarile de tipul f(x) m ax + b sunt posibile numai n cazul scalelor: a) nominale si ordinale; c) nominale si proportionale; b) ordinale si interval; d) interval si proportionale. 197. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor c orespund scalei proportionale: a) testul neparametric McNemar, coeficientul lui Goodman, mediana; b) testul Student, media geometrica, coeficientul de variatie; c) testul x2,covarianta, media geometrica; d) testul Fisher, media geometrica, coeficientul de covariatie. 198. Evaluarea corelatiei, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei prop ortionale se realizeaza utiliznd: a) coeficientul de corelatie al lui Kendall; b) coeficientul de contingenta; c) coeficientul de variatie; d) coeficientul de corelatie al lui Kruskal. 199. Testul pentru semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri, n cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei proportionale se realizeaza utiliznd: a) testul de corelatie al lui Kendall; b) testul neparametric McNemar; c) testul probabilitatii exacte al lui Fisher; d) testul "t". 200. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici: a) nu are intervale egale; b) nu permite transformari de tipul f(x) = ax + b; c) nu permite multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala cu altul; d) nu este preferata de respondenti. 201. Scala proportionala are urmatoarele caracteristici: 1) permite clasificari; 2) nu are origine unica; 3) permite ordonari; 4) nu are intervale egale; 5) nu permite clasificari ; 6) are origine unica; 7) nu permite ordonari; 8) este o scala neparametrica a) 1,3,6; b) 2.3,4; c) 4,6,7; d) 5,6,8. 202. In caracterizarea tendintei centrale, n cazul informatiilor masurate cu ajut

orul scalei proportionale, se utilizeaza: a) mediana; b) abaterea; c) modulul; d) media geometrica.

203. Bazele metodei de scalare diferentiala semantica au fost puse nca din anul: a) 1986; b) 1948; c) 1957; d) 1975. 204. Metoda de scalare diferentiala semantica, frecvent utilizata n prezent, a fo st propusa n forma sa initiala de: a) Charles Coolidge Parlin; c) Jay Conrad Lcvinson; b) Philip Kotler; d) Charles E. Osgood. 205. O scala de tipul urmator: Foarte favorabil Foarte nefavorabil este denumita: a) scala cu suma constanta; c) diferentiala semantica; b) scala nominala; d) scala Likert. 206. in cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 1000 de per soane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost masurata cu ajutorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a fo st urmatoarea: opinia f favorabila favorabila Nici-nici nefavorabila f nefavorabila Nr persoane 450 300 150 50 50 Care este scorul mediu exprimind opinia esanatioanului prind produsul respectiv: a)4,15 b)4,20 c)4,05 d)-4,45 207. in cadrul unei cercetari selective , efectuata pe un esantion de 2000 perso ane, opinia utilizatorilor despre gustul bauturii racoritoare ROCO , masurata cu ajutorul un ei diferentiale semantice cu cinci trepte a fost urmatoarea: opinia f favorabila favorabila Nici-nici nefavorabila f nefavorabila Nr persoane 550 500 350 250 350 a)4,125 b)3,325 c)-3,405 d)6,650 208. n cadrul unei anchete efectuate pe un esantion de 1000 de persoane, opinia u tilizatorilor unuianumit produs despre gustul acestuia a fost masurata cu ajutor ul unei diferentiale semantice cucinci trepte. Distributia opiniilor a fost urma toarea: Opinia f. favorabila favorabila nici - nici nefavorabila f. nefavorabila Nr. pers. 450 312 145 46 47 Care este scorul mediu exprimnd opinia esantionului despre gustul produsului resp ectiv? a) 6,8; b)-3,1; c)4,1; d)2,7.

209. In cadrul unei cercetari selective efectuate pe un esantion de 1500 persoan e, opiniautilizatorilor unui anumit produs privind pretul acestuia a fost masura ta cu ajutorul diferentialeisemantice cu cinci trepte. Distributia opiniilor a f ost urmatoarea: Opinia f. favorabila favorabila nici-nici nefavorabila f. nefavorabila Nr. pers. 150 200 380 450 320 Care este scorul mediu exprimind opinia esantionului despre pretul produsului re spectiv: a)-0,39 b)3,01 c)2,61 d)0,39 210. Diferentiala semantica a) nominale; b) nominale; conduce la c) interval; obtinerea informatiilor d) neparametriec. specifice scalei: 211.O scala de tipul urmator: acord total, acord , indiferent , dezacord , dezacord total este denumita: a)scala lui Likert b) diferentiala semantica c)scala nominala d) scala cu suma constanta 212. n cadrul unei cercetari selective, efectuata pe un esantion de 2000 de perso ane, privind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul ZOKOKO, masurata cu ajutorul scalei lui Likert, raspunsurile au fost: Produsul ZOKOKO are gust placut: Acord totalAcordIndiferentDezacordDezacord totalNr. Pers. 150500350350350 Care este scorul mediu realizat la nivelul esantionului? a)0,125 b)1,325 c)0,175 d)-0,176 213. Scala lui Likert conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a) ordinale; b) interval; c) proportionale; d) parametrice. 214. Scala lui Stapel conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 215. In rndul metodelor comparative de scalare, se nscriu: 1) metoda comparatiilor perechi; 2) scala Likert; 3) scala Stapel; 4) metoda ord onarii rangurilor; 5) scala interval; 6) scala proportionala; 7) scala cu suma constanta; 8) diferenti ala semantica a) 1,3,8; b) 1,4,7; c) 3,4,5; d) 5,7,8. 216. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli. presupune realizarea urmatorului numar de comparatii: a) n(n+1)/2; b)2n(n-1); c)(n-1)(n+1)/2; d)(n2-n)/2. 217. Metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:

a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) parametrice 218) O ancheta realizata pe un esantion de 1000 de persoane a solicitat subiecti lor intervievati sa indice ordinea de importanta (locul I, II, III, IV) a patru atribute (fiabilitat e, pret, usurinta n utilizare, silentiozitate) n decizia de cumparare a unei masini de spalat. Rezultatele obtin ute au fost urmatoarele: Atribute111IIIIVfiabilitate250350250150pret300250200250s ilentiozitate150250280320usurinta n utilizare300150270280

Care este ierarhia celor patru atribute n decizia de cumparare (de la cel mai imp ortant la cel mai putin important)? a)fiabilitate, pret, silentiozitate, usurinta n utilizare; b)silentiozitate, usurinta n utilizare, pret, fiabilitate; c)usurinta n utilizare, fiabilitate, pret, silentiozitate; d)fiabilitate, pret, usurinta n utilizare, silentiozitate. 219. Pentru determinarea atitudinii subiectului X fata de trei marci de televizo are, notate A, B, C, se utilizeaza scala cu suma constanta. Respondentul repartizeaza 100de puncte, n functie de preferintele sale, astfel: 1.Marca A 70 Marca B 30 2.Marca B 60 Marca C 40 3.Marca A 80 Marca C 20 Scorul calculat, pentru fiecare marca, n ordinea A, B, C, este: a) (50, 40, 20); b) (50, 20, 40); c) (30, 50, 20); d) (50, 30, 20). 220.Intr-o cercetare selectiva ce urmareste studierea preferintelor consumatoril or fatade trei marci de bere (A, B, C), celor 1000 de subiecti intervievati li s -a cerut sarepartizeze 100 de puncte la nivelul fiecarei perechi de marci, n func tie de modul deapreciere a acestora. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele: Numar de persoane Repartitia aprecierilor pe perechi de marci A/B B/C A/C 250 70/30 60/40 80/20 400 30/70 50/50 90/10 150 60/40 80/20 30/70 200 20/80 70/30 40/60 Numarul mediu de puncte obtinut de marcile A, B, C este: a) 32,5; 40,5; 27; b) 41,5; 25,2; 33,3; c) 37; 39,5; 23,5; d) 25.3; 41,6; 33,1. 221. Scala cu suma constanta bazata pe compararea perechilor conduce la obtinere a de informatii specifice scalei: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 222.Care dintre urmatoarele variabile sunt considerate n aplicarea modelului Fish bein-Rosenberg, de evaluare a atitudinii? 1) atitudinea individului fata de un anumit stimul; 2) probabilitatea de garanta re a rezultatelor; 3) numarul nonrespondentilor; 4) masura n care stimulul considerat ndeplineste exigen tele individului, n privinta unui anumit atribut; 5) numarul stimulilor neconsiderati de individ; 6 ) importanta fiecarui stimul pentru fiecare subiect cercetat; 7) importanta fiecarui atribut al stimul ului considerat; 8) evaluarea facuta de individ importantei relative a unui anumit atribut al stimulului considerat

a) 1,2,4; b) 1,4,8; c) 4,5,6; d) 4,7,8. 223. Modelul Fishbein-Rosenberg este o metoda scalara utilizata pentru: a) evaluarea atitudinii; c) evaluarea intentiilor de cumparare; b) evaluarea opiniilor; d) evaluarea comportamentului. 224. ntr-o cercetare selectiva efectuata pe un esantion de persoane din intervalu l devrsta 25-35 ani, s-a apelat la modelul Fishbein-Rosenberg, pentru determinare aatitudinii fata de trei marci ale unui anumit produs (A;B;C). Evaluarea produse lor din punctul devedere al fiecarui atribut a fost urmatoarea: Atributul OiA OiB OiC Gustul 0,9 0,6 0,1 Pretul 0,4 0,7 0,6

Ambalajul 0,3 0,4 0,9 Nota: Oij reprezinta masura n care marca j i satisface pe subiectii chestionati, n privinta atributului i. Ambalajul 0,3 0,4 0,9 Nota: Oij reprezinta masura n care marca j i satisface pe subiectii chestionati, n privinta atributului i. Distributia opiniilor subiectilor cercetati referitoare la importanta acordata f iecarui atribut alprodusului, masurate cu ajutorul diferentialei semantice, este prezentata in urmatorul tabel: Atributul Importanta atributului Foarte mare Mare Medie Mica Foarte mica Gustul 200 300 500 500 500 Pretul 100 600 600 400 300 Ambalajul 100 500 200 500 700 Care este ierarhia celor trei marci n preferintele subiectilor cercetati? a) A,B,C; b) B.A.C; c) C,B,A; d) C,A,B. 225. Daca ntr-o cercetare de marketing simbolul numeric 1 va reprezenta n toate cazurile un barbat iar 2 o femeie se poate afirma ca se respecta principiul: a) standardizarii; b) izomorfismului; c) nedegenerarii; d) normalizarii. 226. Daca ntr-o cercetare de marketing un barbat va fi reprezentat ntotdeauna cu 1 si o femeie cu 2 se poate afirma ca se respecta principiul: a) standardizarii; b) izomorfismului; c) nedegenerarii; d) normalizarii. 227. Atunci cnd ntr-o cercetare de marketing toti indivizii clasificati ntr-un anum it grup au aceeasi opinie despre proprietatea obiectului sau fenomenului cercetat se poate afirma ca se respecta relatia de: a) standardizare; b) izomorfism; c) normalizare; d) echivalenta. 228. Multiplicarea cu sau divizarea unui numar de pe scala la altul sunt posibil e n cazul: a)scalelor interval si proportionala; c) scalei proportionale; b)scalei interval; d) scalelor metrice. 229. Q - sort este o metoda comparativa de scalare propusa initial de: a)Charles Osgood; c) Willian Stephenson; b)Rensis Likert; d) L. Thurstone. 230. Prezenta altor persoane reprezinta o sursa posibila a erorii totale n activi tatea de masurare, care se ncadreaza n rndul: a)factorilor personali cu actiune pe termen scurt; b)factorilor de natura mecanica; c)factorilor situationali; d)caracteristicilor relativ stabile ale indivizilor investigati. 231. Lipsa spatiului pentru nregistrarea raspunsurilor reprezinta o sursa posibil a a erorii totale n activitatea de masurare, care se ncadreaza n rndul: a)factorilor situationali; b)factorilor de natura mecanica; c)factorilor specifici activitatii de baza; d)caracteristicilor relativ stabile ale indivizilor investigati. 232. Gradul n care masurarile nu poseda eroare aleatoare si, deci, ofera date con secvente n timp

este cunoscut sub denumirea de: a) exactitate; b) validitate; c) generalizare; d) senzitivitate. 233. Capacitatea unui instrument de masurare de a produce rezultate consecvente atunci cnd este folosit din nou n conditii ct se poate de asemanatoare poarta denumirea de: a)exactitatea testare - retestare; c) exactitatea consecventa interna; b)exactitatea forme echivalente; d) exactitatea Cronbach - Alpha. 234. Capacitatea de a produce rezultate similare folosind doua instrumente ct mai asemanatoare cu putinta pentru a masura acelasi obiect sau fenomen este cunoscuta sub denumir ea de: a)exactitatea testare - retestare; c) exactitatea consecventa interna; b)exactitatea forme echivalente; d) exactitatea Cronbach - Alpha.

235. Abilitatea de a produce rezultate similare folosind esantioane diferite pen tru amasura fenomenul de-a lungul aceleiasi perioade de timp poarta denumirea de ; a)exactitatea testare - retestare: c) exactitatea consecventa interna; b)exactitatea forme echivalente: d) exactitatea Cronbach - Alpha. 236. Tehnica denumita Cronbach - Alpha poate fi utilizata pentru evaluarea exact itatii: a)testare - retestare; c) consecventa interna; b)forme echivalente; d) consecventa externa. 237. Gradul in care instrumentul si procedura de masurare nu genereaza eroaresis tematica si / sau aleatoare poarta denumirea de: a) exactitate; b) validitate; c) generalizare; d) senzitivitate. 238. Gradul in care o masurare pare sa masoare ceea ce s-a presupus ca trebuie s amasoare este denumit: a)validitate de aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu; b) validitate de continut; d) validitate mod de construire. 239. Gradul n care itemurile instrumentului de masura sunt reprezentative pentru universul care defineste conceptul investigat poarta denumirea de: a)validitate de aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu; b)validitate de 240. Abilitatea e desemnata drept a)validitate de continut; d) validitate mod de construire. instrumentului de masurare de a previziona o variabila, care est criteriu este cunoscuta sub denumirea de: aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu;

b) validitate de continut; d) validitate mod de construire. 241. Calitatea variabilei masurate din punct de vedere al fundamentarii ei print r-o teorie riguroasa si al relatiei cu alte variabile este cunoscuta sub denumirea de: a)validitate de aspect exterior; c) validitate bazata pe relatia cu un criteriu; b)validitate de continut; d) validitate mod de construire. 242. Masura in care o masurare cu o scala se coreleaza pozitiv cu masurari ale aceluiasi stimul realizate cu alte scale poarta denumirea de: a)validitate convergenta; c) validitate nomoiogica; b)validitate discriminanta; d) validitate de continut. 243. Masura in care o masurare a unui stimul cu ajutorul unei scale nu se corele aza cu masurari ale altor stimuli care se presupun a fi diferiti poarta denumirea de: a)validitate convergenta; c) validitate nomoiogica; b)validitate discriminanta; d) validitate de continut. 244. Gradul n care masurarea unui stimul cu o anumita scala se coreleaza ntr-un mo d previzibil cu masurari ale altor stimuli atlati ntr-O relatie cu acesta poarta de numirea de: a)validitate convergenta: c) validitate nomoiogica; b)validitate discriminanta: d) validitate de continut. 245. Capacitatea unei scale de a masura cu precizie variatia stimulilor sau rasp unsurilor se numeste: a) exactitate; b) validitate; c) generalizare; d) senzitivitate. 246. Informatiile secundare reprezinta: a) informatii obtinute special pentru a servi scopului cercetarii aflate n derula re; b) informatii care servesc ndeplinirii obiectivelor secundare ale unei cercetari;

c) informatii obtinute pentru alte scopuri dect cel al cercetarii n cauza; d) informatii care se obtin n mod repetat de la acelasi esantion de subiecti. 247. Unul dintre avantajele comparative ale informatiilor primare n raport cu cel e secundare este: a)costul obtinerii informatiilor; b)relevanta informatiilor n raport cu problema cercetata; c)timpul de obtinere a informatiilor;

d)disponibilitatea informatiilor. 248. Printre dezavantajele utilizarii informatiilor secundare nu se numara: a)relevanta informatiilor; c) vechimea informatiilor; b)costul informatiilor; d) acuratetea informatiilor. 249. In vederea evaluarii acuratetei informatiilor secundare se urmareste stabil irea: a)organizatiei care a cules informatiile; c) consecventei informatiilor; b)scopului obtinerii informatiilor; d) toate variantele de la a)-d) 250. Verificarea informatiilor secundare din mai multe surse reprezinta o modali tate de evaluare a: a)vechimii informatiilor; c) suficientei informatiilor; b)acuratetei informatiilor; d) stabilitatii informatiilor. 251. Pentru informatiile secundare, sursa statistica originala reprezinta: a)organizatia care a obtinut initial informatiile; b)organizatia care-si arc originea n tara n care are loc cercetarea; c)organizatia care furnizeaza informatiile ntr-o forma originala; d)organizatia care preia informatiile dintr-o alta sursa. 252. Conversia datelor secundare presupune: a) transformarea lor n date primare; b) compararea datelor secundare din mai multe surse: c) selectarea exclusiv a datelor care vizeaza un anumit obiectiv; d) schimbarea formei originale a datelor n conformitate cu obiectivele cercetarii in derulare. 253. Cea mai importanta sursa de date secundare interne o constituie: a)studiile anterioare realizate de organizatie; c) nregistrarile contabile; b) rapoartele fortelor de vnzare: d) rapoartele unor experti interni. 254. Care dintre urmatoarele surse de informatii reprezinta pentru o ntreprindere surse statistice externe: a)rapoartele de activitate ale ntreprinderii; b)publicatiile interne ale ntreprinderii; c)publicatiile academice; d)documentele emise de diferite compartimente ale ntreprinderii. 255. Printre deficientele care apar in cazul utilizarii surselor statistice inte rne nu se numara: a)incomparabilitatea datelor; c) forma rigida de raportare; b)gradul ridicat de agregare; d) gradul scazut de disponibilitate. 256. Care dintre urmatoarele publicatii nu apartine Institutului National de Sta tistica: a)Starea sociala si economica a Romniei; b)Ancheta asupra fortei de munca n gospodarii; c)Anuarul de Comert Exterior al Romniei; d)Eurobuletin. 257. Pentru o ntreprindere, informatiile provenind din cercetari sindicalizate re prezinta: a)informatii primare; c) informatii tertiare; b)informatii secundare; d) informatii calitative. 258. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca: a) utilizeaza un bogat instrumentar statistic; b) sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, reprezentative din p unct de vedere statistic, foarte riguros selectionate; c) cercetatorul nu este interesat de explicarea fenomenelor studiate; d) sunt obtinute date de natura calitativa, masurabile cu ajutorul scalei nomina

le.

259. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca: a) sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, nereprezentative din punct de vedere statistic, dar foarte riguros selectionate; b) utilizeaza un bogat instrumentar statistic; c) cercetatorul este interesat sa obtina informatii reprezentative din punct de vedere statistic; d) sunt obtinute date de natura calitativa, masurabile cu ajutorul scalelor de t ip parametric. 260. Care dintre urmatoarele temiici este indicat a li utilizata ntr-o cercetare avnd ca scop studierea unei probleme stnjenitoare, sau cu o puternica ncarcatura emotional a? a)interviul n profunzime; c) analiza morfologica; b)discutia focalizata de grup; d) matricea descoperirilor. 261. Care dintre urmatoarele tehnici este indicat a fi utilizata ntr-o cercetare avnd ca scop identificarea opiniei factorilor de decizie din domeniul sportiv cu privire la f inantarea spoitului: a)interviul n profunzime; c) analiza morfologica; b)discutia focalizata de grup; d) matricea descoperirilor. 262. Testul aperceptiei tematice face parte din categoria tehnicilor: a) de asociere; b) de constructie; c) de completare; d) de exprimare. 263. Interpretarea de roluri face parte din categoria tehnicilor: a) de asociere; b) de constructie; c) de completare; d) de exprimare. 264. Metoda sinectica face parte din categoria: a)metodelor de studiere a motivatiilor; c) metodelor rationale de creativitate; b)metodelor intuitive de creativitate; d) metodelor proiective. 265. Brainstormingul face parte din categoria: a)metodelor de studiere a motivatiilor; c) metodelor rationale de creativitate; b)metodelor intuitive de creativitate; d) metodelor proiective. 266. n cazul n care metodele calitative sunt utilizate n vederea formularii mai cor ecte a problemei care face obiectul investigatiei, cercetarea ntreprinsa are un caracter: a) exploratoriu; b) descriptiv; c)predictiv; d) intuitiv. 267. Metodele calitative servesc realizarii unor cercetari cu caracter explorato riu atunci cnd se urmareste: analizate; b) efectuarea unei analize semiotice avnd ca obiectiv studierea continutului unei campanii publicitare; c) efectuarea unor investigatii de sine-statatoare; d) ntelegerea profunda a unui fenomen. 268.Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o se mnificatie ambigua, pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o ntmplare, poarta denumirea de: a)testul aperceptiei tematice; c) testul completarii frazei; b)testul frustrarii; d) testul Z. 269. Tehnica proiectiva ce face apel la imaginatia subiectilor intervievati, sug ernd transpunerea ntr-o alta lume, poarta denumirea de:

a)tehnica asocierii dirijate; c) tehnica portretului chinezesc; b)testul aperceptiei tematice; d) psihodrama. 270. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este falsa: a) discutiile focalizate de grup (FOCUS GROUP) nu sunt indicate atunci cnd proble ma pusa indiscutie este dificila, angoasanta, fiind necesara diminuarea anxietat ii; b) interviul n profunzime este indicat atunci cnd problema investigata se supune u nor normesociale puternice si unanim acceptate; c) n cazul tehnicilor proiective, se porneste de la ideea ca un individ poate fi det erminat sa seimplice la maxim ntr-un test daca i se prezinta stimuli vagi, ambigu i; a) construirea unor instrumente de obtinere a informatiilor, tinnd cont de toate aspectele situatiei

d) n cazul unei sedinte de brainstorming, etapa generarii de idei este separata de c ea a evaluariicritice. 271. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata: a) interviul n profunzime nu este indicat atunci cnd, referitor la problema invest igata, existaanumite norme sociale, puternice si unanim acceptate; b) n cazul metodei sinectice se recomanda a se evita, pe ct posibil, utilizarea an alogiilor nprocesul de investigare; c) discutiile focalizate de grup (FOCUS GROUP) nu sunt indicate atunci cnd se urm areste obtinereaunor informatii cu privire la probleme cu caracter general sau c olectiv; d) tehnicile proiective sunt construite pornind de la premisa ca individul judeca r ealitateanconjuratoare n functie de personalitatea si atitudinile personale. 272. Ideea fundamentala a teoriei lui Immanuel Kant, si anume ca individul nu percepe realitatea asa cum este ea, ci asa cum mintea sa o poate percepe, reprez inta punctul de plecare al uneia dintre urmatoarele modalitati de abordare a realitat ii: a) pozitivista; b) interpretativa; c) naturalista: d) cantitativa. 273. Metoda de cercetare utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte, ori fenomene, n cazul careia cercetatorul nu interactioneaza s au nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei este denumita : a) experiment; b) sondaj; c) simulare; d) observare. 274. Observarea este o metoda de cercetare de tip: a)exploratoriu sau descriptiv; c) descriptiv sau cauzal; b)explicativ; d) cauzal. 275. Metoda observarii nu poate oferi informatii despre: a)comportamentul nonverbal al persoanelor investigate; b)actiunile ntreprinse de subiecti; c)comportamentul verbal al persoanelor; d)motivatiile persoanelor cercetate. 276. Una dintre caracteristicile majore ale observarii este urmatoarea: a)obtinerea de informatii secundare; b)apelarea la chestionare de culegere a informatiilor; c)absenta interactiunii sau comunicarii direct cu subiectii investigati. d)apartenenta la categoria metodelor de cercetare explicative. 277. Specialistii considera ca pentru aplicarea eficienta si eficace a metodei o bservarii este absolut necesara ndeplinirea urmatoarelor conditii principale: a) observabilitatea, repetitivitatea, durata relativ scurta; b) focalizarea investigatiilor numai asupra obiectelor fizice si a comportamentu lui nonverbal, costul relativ mic; c) costul ct mai mic, durata ndelungata; d) observabilitatea, nerepetitivitatea, durata ndelungata. 278. Metoda observarii poate fi utilizata pentru studierea: a) intentiilor de cumparare a unui anumit tip de echipament, de un potential uti lizator industrial; b) comportamentului de cumparare a unui bun de uz ndelungat, de o gospodarie; c) motivele de noncumparare a unui serviciu de asigurare de viata;

d) timpului necesar unui client pentru a alege un produs, n raionul unui magazin. 279. Se poate utiliza metoda observarii pentru a studia: a) opinia distribuitorilor n privinta gamei si calitatii serviciilor postvnzare of erite de producator; b) atitudinea clientilor referitoare la un nou produs alimentar; c) notorietatea unei firme n rndul clientilor potentiali; d) intervalul de timp necesar pentru descarcarea mijloacelor de transport auto s osite la rampa unui depozit. 280. Specialistii pot sa apeleze la metoda observarii pentru a studia: a) preferintele consumatorilor, n privinta marcilor existente pe piata; b) asteptarile clientilor organizationali referitoare la serviciul de livrare of erit de producator;

c) continutul articolelor aparute n publicatiile de specialitate, referitoare la pia ta romneasca aproduselor de tehnologie a informatiei; d) atitudinea reala a subiectilor cercetati n privinta programului unei anumite orga nizatii politice. 281. Printre limitele observarii ca metoda de cercetare de marketing, se nscrie u rmatoarea: a) obtinerea de informatii numai despre comportamentul declarat al persoanelor i nvestigate; b) gradul scazut de acuratete a informatiilor datorita erorilor de raspuns; c) existenta erorilor sistematice datorate operatorului dc interviu; d) imposibilitatea culegerii de informatii referitoare la motivatii, asteptari, intentii sau preferinte. 282. Ca limita a metodei observarii poate fi considerata: a) focalizarea asupra comportamentului public; b) obtinerea de informatii care nu pot fi verbalizate cu usurinta; c) eroarea de reamintire; d) eroarea datorata modului incorect de formulare a ntrebarilor. 283. n privinta observarii, se poate face urmatoarea afirmatie: a) exista comportamente care nu pot fi proiectate n viitor, pe baza informatiilor obtinute cu ajutorulobservarii; b) costul aplicarii metodei este foarte mare; c) gradul de acuratete a informatiilor este ntotdeauna foarte ridicat, neexistnd o in teractiunedirecta ntre cercetator si persoanele investigate; d) permite studierea deopotriva a comportamentului declarat si a celui efectiv. * 284. Observarea este o metoda de cercetare deosebit de utila n situatiile n care: a) nu exista surse secundare de informatii; b) comportamentul studiat este nerepetitiv; c) este necesara efectuarea de economii de resurse, pentru obtinerea anumitor in formatii; d) informatiile nu pot fi verbalizate cu usurinta. 285. n functie de mediul de desfasurare a cercetarii, se disting urmatoarele tipu ri de observare: a) observarea n mediu extern si observarea n mediu intern; b) observare directa si observare indirecta; c) observare personala si observare bazata pe instrumente; d) observarea n mediu natural si n mediu simulat. 286. n functie de coordonata temporala, se disting urmatoarele tipuri de observar e: a) observare transversala si observare longitudinala; b) observare directa si Observare indirecta: c) observarea disimulata si observarea nedisimulata; d) observarea structurata si observarea nestructurata. 287. Metoda de observare care presupune studierea unui comportament, a unui fenomen sau a unei situatii acolo unde se manifesta in mod efectiv este observar ea: a) nestructurata; b) n mediu extern; c) n mediu natural; d) nedisimulata. 288. Un exemplu de observare n mediu natural este urmatorul:

a) testul de piata simulat; b) sondajul ad-hoc; c) metoda de monitorizare a "caldurii" emotionale; d) identificarea produselor concurente existente n diferite puncte de vnzare. 289. Nu constituie un exemplu de observare n mediul natural: a) observarea comportamentului vnzatorului fata de clienti; b) urmarirea traseului vizitatorilor ntr-un spatiu expozitional; c) numararea persoanelor care apeleaza la serviciile unui centru comercial; d) evaluarea eficacitatii unui anumit mesaj publicitar printr-un test de marketi ng simulat. 290. Un exemplu de observare n mediul natural este urmatorul: a) identificarea transelor orare carora le corespunde cea mai mare audienta TV;

b) stabilirea partii dintr-un anunt publicitar inserat n presa, care atrage atent ia cititorilor n mod prioritar; c) evaluarea atentiei fata de un mesaj publicitar si a reactiilor emotionale gen erate de un anumit spot; d) masurarea emotiilor individuale determinate de un mesaj publicitar. 291. Principalul avantaj al observarii n mediul natural este urmatorul: a) reducerea erorii de raspuns; b) gradul nalt de acuratete a reflectarii comportamentului, fenomenului sau situa tiei studiate; c) nivelul mic al erorii de nregistrare; d) costul foarte mic. 292. Principalul dezavantaj al observarii n mediul natural este urmatorul: a) calitatea scazuta a informatiilor; b) eroarea mare de interactiune ntre observator si observat; c) costul datorat faptului ca cercetatorul trebuie sa astepte producerea fenomen ului sau manifestarea comportamentului investigat; d) gradul scazut de disimulare. 293. Identificati succesiunea corecta a urmatoarelor etape ale unui test de mark eting simulat: (I) contactarea dupa cteva saptamni a persoanelor care au primit esantioane, pentru a determina atitudinea fata de noul produs, gradul de utiliza re a produsului, gradul de satisfactie, intentia de recumparare; (2) identificarea un ui numar de 30-10 dc cumparatori care au caracteristicile segmentului tinta; (3) chestion area subiectilor despre motivele de cumparare sau necumparare a produselor din catego ria analizata; (4) invitarea persoanelor selectate de a vizualiza diferite mesaje publicitare TV sa u tiparite, dintre care unele bine cunoscute, iar altele noi, printre care se include si mesajul despre noul produs; (5) chestionarea subiectilor n privinta gradului de cunoastere a diferitelor marci di n categoria de produse studiata si a preferintelor n cadrul categoriei; (6) acordarea de mostre gratuite din noul produs; (7) oferirea unei sume de bani fiecarui participant la test si adresarea invitatiei de a cumpara produse dintr-un magazin simulat. a)1,2,3,4,5,6,7; c) 7,6,5,4,3,2,1; b)2,5,7,6,4,1,3; d)2,5,4,7,3,6,1. 294. Comparativ cu observarea n mediu natural, observarea n mediu simulat are urmatoarea caracteristica: a)durata mai mare; b)costul mai mare; c) gradul scazut de control al cercetatorului asupra factorilor ce influenteaza comportamentul sau interpretarea lui; d)desfasurarea cercetarii ntr-un mediu special creat. 295. Un avantaj major al observarii simulate este: a)posibilitatea studierii cu ajutorul unor camere video ascunse;

b)neapelarea la echipamente care ar putea sa modifice comportamentul investigat; c) gradul mare de control al cercetatorului asupra factorilor ce influenteaza co mportamentul sau interpretarea lui; d)rapiditatea interpretarii rezultatelor. 296. Un dezavantaj major al observarii n mediu simulat este urmatorul: a)costul mare comparativ cu cercetarea n mediu natural; b)intervalul mare de timp pentru obtinerea informatiilor; c)faptul ca subiectii nu cunosc ca participa la o cercetare si comportamentul lo r este observat; d)fenomenul sau comportamentul investigat pot fi diferite de cele care au loc n c onditii reale. 297. Printre dezavantajele observarii n mediu simulat, se nscrie urmatorul: a)posibilitatile limitate de control al factorilor de influenta; b)subiectii sunt constienti, ntr-o masura mai mare sau mai mica, de faptul ca par ticipa la o cercetare si comportamentul lor este studiat; c)nivelul mare al erorii de esantionare; d) intervalul mare de timp necesar pentru a astepta producerea fenomenului sau c omportamentului investigat.

298. Nu este un exemplu de observare disimulata urmatorul: a) studierea cu ajutorul unor camere ascunse a comportamentului subiectilor; b)utilizarea oglinzilor unidirectionale, in cazul reuniunilor localizate de grup ; c) programarea camerelor electronice de marcat pentru a tine evidenta numarului de articole cu o anumita marca, ce au fost vndute n perioada unor reduceri promotionale de preturi; d)cercetarea de tip "retail audit". 299. Cumparatorul misterios este o metoda dc observare: a) structurata; b) nepersonala; c) indirecta; d) disimulata. 300. Exemple de observare disimulata sunt urmatoarele: a)testul de marketing simulat si metoda cumparatorului misterios; b)observarile realizate cu ajutorul pupilometrului si psihogalvanometrului; c)observarea realizata cu ajutorul oglinzilor unidirectionale si metoda cumparat orului misterios; d) observarea comportamentului vnzatorilor fata de clienti, testul de marketing s imulat. 301. Printre avantajele observarii disimulate, se nscrie urmatorul: a)studierea reactiei reale a subiectilor; b)eroarea mica datorata persoanei investigate, care cunoaste faptul ca este obse rvata; c)nivelul redus al erorii sistematice datorate prezentei observatorului; d)studierea comportamentului efectiv si declarat al subiectilor. 302. Principalul dezavantaj al observarii nedisimulate este urmatorul: a)durata mai mare, comparativ cu observarea disimulata; b)costul mai mare, comparativ cu observarea disimulata; c)modificarea comportamentului persoanei investigate, care se autocenzureaza; d)obtinerea unui volum mic de informatii, comparativ cu observarea disimulata. 303. Gradul de structurare a unei observari reflecta: a)modalitatea de analiza a datelor rezultate din observare; b)masura n care este specificat modul de proiectare a cercetarii; c)gradul de reprezentativitate statistica a esantionului de subiecti; d)masura n care cercetatorul specifica ceea ce trebuie sa fie observai si modul n care trebuie sa fie realizata nrecistrarea datelor culese prin observare. 304. O observare structurata nu are urmatoarea caracteristica: a)apeleaza la un formular de observare; b)specifica detaliat informatiile ce vor fi obtinute prin cercetare; c)cerintele de date sunt bine cunoscute si pot fi incluse n anumite categorii cla r definite; d)nregistrarea n mod liber de observator, a tuturor elementelor pe care le conside ra relevante n raport cu scopul cercetarii. 305. In planul unei observari structurate nu se specifica: a)cine este observat, ce se observa si unde se desfasoara observarea; b) cnd, unde si cum se desfasoara observarea; c)cum se observa si cum se nregistreaza datele; d) ce se observa si cum se prelucreaza datele. 306. O caracteristica a observarii structurate este: a)absenta unui formular standardizat de culegere a datelor; b)desfasurarea pe baza unor proceduri standardizate, stabilite de observator; c)absenta unui formular standardizat de analiza a datelor; d) desfasurarea pe baza unor proceduri standardizate, stabilite de proiectantii cercetarii. 307. Un exemplu de observare structurata este: a)monitorizarea cu ajutorul unei camere video a comportamentului personalului de vnzare al unui

magazin, fata de clienti; b)studierea modului n care copiii scolari utilizeaza anumite variante noi de juca rii electronice; c)metoda cumparatorului misterios, n toate cazurile; d)cercetarea de tip "retail audit".

308. Observarea nestructurata permite obtinerea de informatii specifice unei cercetari: a) exploratorii; b) descriptive; c) cauzale; d) predictive. 309. Observarea nestructurata este utilizata n situatiile n care: a)problema a fost definita cu precizie; b)este necesara efectuarea unei cercetari concluzive; c)se vor aplica proceduri prestabilite de desfasurare a cercetarii; d)este necesara identificarea problemei. 310. Printre caracteristicile observarii structurate se nscrie: a)gradul scazut de ncredere n datele obtinute; b)erorile sistematice mari, datorate observatorului; c)costul mai mic, n comparatie cu observarea nestructurata; d)resursele de timp mai mari, necesare pentru culegerea si analiza datelor, comp arativ cu observarea nestructurata. 311. Tipul de observare care consta n studierea fenomenului sau comportamentului n timpul manifestarii sale este denumita: a)observare personala; c) observare nedisimulata; b)observare directa; d) nici una dintre denumirile mentionate. 312. Observarea directa are urmatoarea caracteristica: a) pune accentul mai degraba pe caracteristicile fenomenului/comportamentului in vestigat, dect pe consecintele lui; b)nregistrarea informatiilor se realizeaza intr-un moment ulterior celui de manif estare a fenomenului/comportamentului investigat; c)pune accentul pe consecintele fenomenului/comportamentului investigat; d)nregistrarea informatiilor se realizeaza ntr-un interval de timp precedent celui de manifestare a fenomenului/comportamentului investigat. 313. Nu este un exemplu de observare directa urmatorul: a)determinarea numarului de vizitatori ai unei sali de muzeu, cu ajutorul unor s enzori cu raze infrarosii; b) stabilirea intervalului de timp petrecut de clienti ntr-un anumit raion al mag azinului; c) identificarea succesiunii de operatiuni pe care le implica preluarea din spat iul de depozitare a unui produs comandat dc client si ncarcarea n mijlocul de transport; d) studierea gradului de uzura a dalelor din pardoseala unui magazin. 314. Tipul de observare care consta n nregistrarea informatiilor despre un anumit fenomen/comportament dupa manifestarea acestuia este observarea: a) indirecta; b) n mediu simulat; c) disimulata; d) structurata. 315. Nu constituie un exemplu de observare indirecta: a) urmarirea gradului dc deteriorare a filelor publicatiilor unei biblioteci, pe ntru a identifica titlurile spre care se ndreapta atentia cititorilor; b) studierea gunoaielor menajere; c) cntarirea cantitatii de produs ramase n ambalajele returnate de participantii l a un test simulat de marketing; d) studierea comportamentului nonverbal al participantilor la o negociere. 316. Comparativ cu observarea directa, observarea indirecta are urmatoarea carac

teristica: a)costul mai mare; b) eficienta mai marc, n cazul n care fenomenul/comportamentul studiat se manifest a cu frecventa foarte marc pe parcursul unei anumite perioade de timp; c)durata mai mare; d) eficienta mai marc, comparativ cu observarea directa, n cazul n care fenomenul/comportamentul studiat se manifesta pe parcursul unei perioade de timp ndelungate.

317. n privinta observarii personale se pot face urmatoarele afirmatii: a)se poate desfasura numai n mediu natural; b)este denumita si observare umana; c)este identica cu cercetarea umanista; d)se bazeaza pe echipamente. 318. Nu constituie un exemplu de observare personala: a)observarea prin oglinda unidirectionala; b)metoda "cumparatorul misterios"; c)observarea cu ajutorul unei camere video; d)cercetarea umanista. 319. Cumparatorul misterios este un tip de observare: a)personala, disimulata, directa, n mediu natural, cu un grad mai mare sau mai mi c de structurare; b)personala, nedisimulata, directa. n mediu artificial, cu un grad marc dc struct urare; c)personala, disimulata, indirecta. n mediu natural, cu un grad mic dc structurar e; d)personala, ncdisimulata, directa, n mediu natural, cu un grad mai mare sau mai mic de structurare. 320. Despre metoda de observare "cumparatorul misterios", se poate afirma ca: a)se poate aplica numai pentru studierea activitatii propriei organizatii; b)se realizeaza de catre persoane cunoscute de personalul unitatilor care sunt s tudiate; c)nu ridica probleme deontologice; d)observatorul poate aduce la cunostinta persoanei studiate, faptul ca a fost ob servata si poate pune la dispozitia acesteia un raport care prezinta concluziile. 321. Observarea realizata prin oglinda unidirectionala este un tip de observare: a)personala, disimulata, directa; b)nepersonala, disimulata, indirecta; c)personala, nedisimulata, directa; d)nepersonala, mai mult sau mai putin structurata. 322. Rezultatul observarii traseului cumparatorilor n magazin este: a)modificarea suprafetei de expunere a produselor; b) o diagrama ce prezinta succesiunea pasilor cumparatorilor, n spatiul de vnzare al magazinului; c)stabilirea celui mai adecvat loc de amplasare a fiecarei grupe de produs; d) schimbarea modului de amplasare a marcilor in cadrul raionului. 323. Comparativ cu observarea personala, observarea bazata pe echipamente are urmatoarele caracteristici: a)nlocuieste total sau partial factorul uman n etapa de analiza a datelor; b)arc un nivel mai mare al erorilor sistematice; c)nlocuieste total sau partial factorul uman n etapa de culegere a datelor; d)ofera ntotdeauna, informatii cu un grad dc acuratete mai scazut. 324. Intensitatea lluxului dc persoane/obiecte se poate determina cu ajutorul: a)contoarelor de trafic; c) elcctroencefalografului; b) analizorului perceptiv; d) aparatului numit "people meter". 325. Informatiile obtinute eu ajutorul contoarelor de trafic nu pot fi utilizate pentru: a)alegerea celui mai adecvat amplasament al unui magazin de proximitate;

b)cuantificarea eficacitatii unui panou existent ntr-un anumit loc; c) punerea in functiune a unor case de marcat suplimentare, n cadrul unui superma gazin; d) studierea emotiilor generate de diferite variante de mesaje publicitare. 326. Analizorul perceptiv este un tip de echipament care permite: a) observarea continua a gradului de satisfactie sau de multumire a unui individ sau a unui grup, fata de anumiti stimuli; b)observarea aspectelor exterioare ale comportamentului individual; c) masurarea intensitatii traficului ntr-o anumita zona stradala; d)studierea impactului publicitatii asupra vnzarilor.

327. Analizorul perceptiv nu poate fi utilizat pentru: a)observarea n timp real a reactiei unui grup de persoane; b)urmarirea continua, secunda cu secunda, a reactiei unui individ fata de un sti mul; c)trasarea unei curbe care sa reflecte reactivitatea medie a unui grup de persoa ne participante la o reuniune focalizata dc grup; d) identificarea cauzelor gradului de satisfactie exprimat cu ajutorul telecomen zii de fiecare persoana. 328. Intensitatea preferintei se poate masura cu ajutorul: a)dispozitivelor de masurare a latentei raspunsului; b)electroencefalografului; c)analizorului vocii; d)dispozitivelor dc urmarire a miscarilor ochilor. 329.Apelarea la dispozitivele de masurare a latentei raspunsului se bazeaza pe u rmatorul considerent: a)timpul de raspuns se alla in relatie directa cu incertitudinea; b)cu ct consumatorul si exprima mai ncet preferinta pentru o anumita marca ce a fos t mentionata, cu att preferinta pentru marca respectiva este mai puternica; c) cu ct doua variante sunt mai apropiate sub aspectul preferintelor, cu att rcspo ndcntul are nevoie de un interval de raspuns mai mic, pentru alegerea uneia dintre variante; d) cu ct consumatorul si exprima mai rapid preferinta pentru o anumita marca ce a fost mentionata, cu att preferinta pentru marca respectiva este mai putin semnificativ a. 330. Reactiile fiziologice ale organismului uman pot fi observate cu ajutorul un or echipamente cum sunt: a) dispozitivele de urmarire a miscarilor ochilor; c) camerele video: b) analizoarele perceptive; d) aparatele de tip "people reader". 331. Observarea realizata cu ajutorul encefalografului arc urmatoarele caracteri stici: a)se bazeaza pe un echipament foarte putin costisitor; b)este un tip de observare n mediu natural; c) permite determinarea reactiilor emotionale generate de anumite aspecte ale pu blicitatii; d)este un tip de observare indirecta. 332. Oculometrul este un echipament care face posibila: a) urmarirea miscarii ochilor subiectilor care urmaresc publicitatea TV; b)masurarea fluctuatiilor ritmice ale potentialului electric al creierului; c) masurarea modificarii diametrului pupilei ochiului expus la un stimul proiect at pe un ecran; d)nici una dintre situatiile enumerate mai sus. 333. Premisa pe care se bazeaza utilizarea pupilometrului este urmatoarea: a)se poate masura gradul de oboseala a ochilor; b)dilatarea si contractia pupilei sunt rezultatul modificarii activitatii cognit ive datorate stimulului considerat; c)nu este necesara mentinerea capului subiectului ntr-o pozitie fixa; d) dilatarea si contractia pupilei sunt rezultatul altor factori dect modificarea

activitatii cognitive datorata stimulului considerat. 334. Echipamentul care masoara reactia galvanica a pielii, ca urmare a expunerii la un anumit stimul este: a)aparatul "people meter"; c) analizorul vocii; b)psihogalvanometrul; d) nici unul dintre echipamentele enumerate mai sus. 335. Observarea realizata cu ajutorul psihogalvanometrului are urmatoarele caracteristici: a) costul foarte mare al echipamentului; b)dificultatea folosirii echipamentului; c) permite masurarea deopotriva a gradului n care si a frecventei cu care un mesa j promotional activeaza reactiile emotionale; d)masoara modificarile voluntare ale rezistentei electrice a pielii. 336. Analizorul vocii permite efectuarea unei observari:

a) b) c) d)

ntr-un mediu real; prin conectarea subiectului la conductori si senzori; nedisimulate; tara posibilitatea evaluarii instantanee a raspunsurilor subiectului.

337. Utilizarea majoritatii echipamentelor de masurare a reactiilor fiziologice are urmatorul dezavantaj: a)costul mare al dispozitivelor de masurare; b)absenta autocontrolului individului asupra reactiilor fiziologice; c)existenta problemelor legate de calibrarea (sensibilitatea) echipamentelor; d)erorile mari datorate declaratiilor subiectilor. 338.Observarea bazata pe echipamentele de masurare a reactiilor fiziologice are urmatorul avantaj: a)posibilitatea de a identifica chiar modificari de mica intensitate, generate d e expunerea la stimuli; b)capacitatea de a masura ntotdeauna directia tensiunii emotionale; c)costul mic al dispozitivelor de masurare; d) existenta unor dovezi teoretice temeinice, care sustin faptul ca schimbarile fiziologice sunt o masura valida a modificarilor de atitudine sau de comportamen t. 339.Utilizarea dispozitivului "people meter" n vederea masurarii audientei TV are urmatoarea limita: a) nu sunt luate n calcul anumite segmente de populatie care urmaresc programele TV n afara gospodariei; b)persoanele tinere sunt mai putin reprezentate n esantionul de subiecti investig ati, datorita rezistentei lor la evolutiile tehnologice; c) imposibilitatea determinarii numarului de gospodarii care urmaresc un anumit program; d) dificultatile n masurarea intervalului de timp n care televizorul se afla n func tiune. 340.Observarea bazata pe "people meter" are urmatorul avantaj: a)informatiile pot fi culese n mod continuu; b)reprezentativitatea panelului de gospodarii pentru o perioada de cel putin cin ci ani; c)obtinerea de informatii de ncredere dc la toate segmentele de audienta; d)implica realizarea unui nou esantion de gospodarii, cu ocazia fiecarei masurar i. 341. Impactul publicitatii asupra vnzarilor se poate masura cu ajutorul: a)sistemelor de tip sursa unica; b)dispozitivelor de tip "people meter"; c)echipamentelor de masurare a reactiilor fiziologice; d)dispozitivelor de lip "people reader". 342. Apelarea la tehnologia cablului/semnalului divizat se bazeaza pe faptul ca: a)se transmit diferite spoturi ansamblului panelului de gospodarii studiate;

b)semnalul TV este interceptat nainte sa ajunga la gospodariile din panelul studi at; c)nu se cunoaste oportunitatea de a vedea un anumit spot publicitar, de fiecare gospodarie; d)pot fi utilizate scannere. 343. In cadrul unui sondaj, persoana de la care se culeg datele este denumita: a) esantion; b) unitate de cercetare; c) unitate de sondaj; d) baza de sondaj. 344. In cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este: a)respondentul; b) persoana de la care se culeg datele; c)echivalenta cu unitatea de sondaj; d) persoana, grupul de persoane sau organizatia despre care se culeg informatii. 345. In majoritatea cazurilor, sondajele se ncadreaza n categoria cercetarilor de tip: a)exploratoriu; b) concluziv; c) descriptiv; d) explicativ. 346. In privinta metodei sondajului, este adevarata urmatoarea afirmatie: a)spre deosebire de alte metode, presupune comunicarea cu respondentul;

b)are un caracter preponderent calitativ; c)se utilizeaza atunci cnd problema decizionala nu este stabilita cu precizie; d)are un caracter preponderent cauzal atunci cnd urmareste identificarea motivati ilor comportamentului respondentilor. 347. Printre avantajele sondajului nu se nscrie urmatorul: a)obtinerea de informatii despre motivele, atitudinile si preferintele unui grup tinta; b)flexibilitatea comunicarii verbale sau scrise; c)posibilitatea utilizarii de mijloace vizuale; d)absenta erorilor sistematice datorate rcspondentului. 348. Sondajul asistat de calculator este un tip de sondaj definit n functie dc ur matorul criteriu: a)cunoasterea scopului cercetarii de respondent; c) gradul de structurare; b) modul de comunicare cu respondentii; d) criteriul temporal. 349. Sondajul personal este un tip de cercetare selectiva care presupune culeger ea informatiilor: a)n mod nemijlocit, prin comunicarea directa, fata n fata, cu respondentii; b)prin intermediul calculatorului: c)prin telefon; d)pe baza chestionarelor autoadministrate. 350. In functie de modul de comunicare cu respondentii, in categoria sondajelor clasice, pot fi incluse urmatoarele: a)sondajele personale, sondajele telefonice; b)sondajele prin posta, sondajele asistate de calculator; c)sondajele Online pe Internet; d)sondajele telefonice activate de o voce computerizata, sondajele prin posta. 351. Din categoria sondajelor personale, fac parte urmatoarele tipuri: a)sondajul prin interceptare pe strada, sondajul asistat de calculator; b)sondajul n rndul organizatiilor, sondajul prin posta; c)sondajul la domiciliu, sondajul n zone publice cu trafic intens; d)nici unul dintre tipurile mentionate. 352. Avantajele oferite de sondajele personale se refera la: a)feedback-ul operatorului; b)caracterul anonim al cercetarii: c)absenta erorilor sistematice datorate operatorului; d)cost, comparativ cu alte tipuri de sondaje cum sunt cele telefonice, postale s au online. 353. Un dezavantaj major al sondajului personal este: a)gradul scazut de completare a chestionarului; b)posibilitatile limitate de detaliere a raspunsurilor; c)lipsa posibilitatii de a oferi persoanei chestionate, informatii suplimentare despre scopul cercetarii, la finalul sondajului; d) reticenta subiectilor fata de ntrebarile sensibile sau de aspectele legate de dezirabilitatea sociala. 354. Pentru diminuarea erorii de raspuns datorate caracterului sensibil al aspec telor investigate, se apeleaza la: a)tehnica persoanei a treia; b)crduri numerotate, care contin variante de raspuns; c)afirmatii de contracarare a erorii sistematice n cazul aspectelor sensibile sau afectate de dezirabilitatea sociala;

d)toate modalitatile enumerate. 355. Punctele forte ale sondajului la domiciliu se refera la urmatoarele aspecte : a)locul de desfasurare, durata, lungimea si complexitatea chestionarului; b)locul de desfasurare, posibilitatea aplicarii unei esantionari probabiliste, c ostul; c)durata, gradul diferit de disponibilitate a respondentilor, costul; d)nici unul dintre aspectele mentionate. 356. Un dezavantaj major al sondajului la domiciliu este:

a)desfasurarea ntr-un mediu familiar respondentului, nu operatorului de interviu; b)durata mare; c)apelarea la esantionarea probabilista; d)recontactarile. 357. Sondajele prin interceptare se pot desfasura: a) telefonic; b) n spatii comerciale; c) la domiciliu; d) pe Internet. 358. Avantaje ale sondajului prin interceptare pot fi urmatoarele: a)costurile mici, eficienta sporita, comparativ cu sondajul la domiciliu; b)culegerea rapida a datelor, rata mica a refuzurilor; c)aplicarea esantionarii nealeatoare, monitorizarea operatorilor; d)gradul mare de comoditate pentru respondent, durata mica a interviului. 359. Dezavantajele sondajului prin interceptare n spatii comerciale sunt legate d e urmatoarele aspecte: a)durata sondajului si rata refuzurilor; b)lungimea si complexitatea chestionarului, monitorizarea operatorilor; c)costuri, esantionarea neprobabilista; d)utilizarea de mostre si ajutoare vizuale, timpul necesar. 360. Spre deosebire de sondajul prin interceptare n spatii comerciale, sondajul p rin interceptare pe strada are urmatoarele limite: a)monitorizarea mai dificila a operatorilor si costul mai mare; b)gama limitata de mijloace vizuale ce pot fi utilizate si de demonstratii ce po t fi realizate, monitorizarea mai dificila a operatorilor de interviu; c)un intenal de timp mai mare si un cost mai mare; d)nici una dintre limitele enumerate. 361. Ordonati conform succesiunii reale, urmatoarele etape implicate de desfasur area unui sondaj n rndul organizatiilor: (1) stabilirea persoanei sau persoanelor care vor fi chestionate; (2) obtinerea acordului persoanelor vizate, de a participa la sonda j; (3) deplasarea operatorului la sediul sau o unitate componenta a organizatiei vizate ; (4) programarea ntlnirii; (5) identificarea organizatiilor care corespund scopului si obiectivelor cercetarii. a)5,4,3,2,l; b) 1,2,3,4,5; c)2,4, 1,3,5; d) 5, 1,2,4,3. 362. Un avantaj important al sondajului efectuat n rndul organizatiilor este legat de: a)costurile cercetarii; b)obtinerea de informatii specializate, direct de la universul tinta care este v izat de scopul cercetarii; c)durata sondajului; d)abilitatile operatorului de interviu. 363.Comparativ cu sondajul te! fonic realizat de la domiciliul operatorului de i nterviu, sondajul telefonic realizat de la un amplasament central are urmatoarea caracteristica: a)nu permite controlul modului de selectie a esantionului; b)asigura obtinerea unor date de calitate mai nalta; c)permite o monitorizare limitata a operatorilor; d) lipsa posibilitatilor de a verifica pretentiile operatorilor privind timpul a locat interviurilor. 364. n cazul sondajului telefonic, pentru a reusi o introducere adecvata, operato

rul trebuie sa respecte urmatoarele recomandari: a)prezentarea numelui sau, stare relaxata; b)asigurarea unei durate ct mai mari a convorbirii telefonice, n vederea obtinerii unor informatii detaliate, atitudinea prietenoasa fata de interlocutor; c)oferirea de raspunsuri la ntrebarile de baza pe care si le pune interlocutorul n privinta apelului telefonic, atitudinea imperativa; d)nici una dintre recomandarile de mai sus. 365. Un avantaj al sondajului telefonic clasic este urmatorul: a)costurile relativ mici, comparativ cu sondajele personale; b)durata interviului; c)eroarea mica datorata cadrului de esantionare;

d)utilizarea dispozitivelor de filtrare a apelurilor de respondenti. 366. Printre avantajele sondajului telefonic clasic, se nscriu urmatoarele: a)utilizarea unei game largi de scale de masurare, costurile mici; b)posibilitatea efectuarii unor demonstratii, durata interviului; c)nregistrarea completa a raspunsurilor, obtinerea unei game largi de informatii; d)rapiditatea, natura imperativa a telefonului. 367. Printre dezavantajele sondajului telefonic clasic, se nscriu urmatoarele: a)tipurile de scale utilizate, limitele privind tipul informatiilor, costul (com parativ cu sondajele personale); b)gradul scazut de cooperare, absenta influentei nfatisarii operatorului; c)eroarea datorata cadrului de esantionare, timpul necesar; d)necesitatea recontactarii, reticenta respondentilor de a furniza anumite infor matii. 368. Pentru sondajele telefonice clasice se recomanda utilizarea urmatoarelor sc ale: a)scale cu 10 niveluri; c) modelul Fishbein-Rosenberg; b)scale grafice; d) nici una dintre cele de mai sus. 369.In cazul unui sondaj postal ad hoc, reexpedierea chestionarelor, persoanelor care nu au raspuns initial: a)nu este necesara; b)nu schimba natura transversala a cercetarii; c)trebuie realizata de cel putin 10 ori; d)se va face periodic, pe durata unui trimestru. 370. Sondajul postal are urmatoarea caracteristica: a)flexibilitate geografica mica; b)lipsa posibilitatilor de contactare a respondentilor inaccesibili prin alte me tode; c)comoditatea pentru respondent; d) gama restrnsa dc informatii obtenabile. 371. Printre caracteristicile sondajului postal, se nscrie urmatoarea: a)absenta asistentei din partea operatorului; b)posibilitatea clarificarii si detalierii de catre operator; c)absenta erorilor datorate identitatii persoanei care raspunde; d)rata de raspuns mare. 372. Un avantaj al sondajului postal este cel legat de: a)rata de raspuns; b)erorile datorate cadrului de esantionare; c)gradul nalt de control asupra completarii chestionarului; d)gama larga a informatiilor obtenabile. 373. Un alt avantaj al sondajului postal se refera la: a)costul cercetarii, comparativ cu sondajul personal si cel telefonic; b)tipurile de ntrebari ce pot fi adresate; c)durata cercetarii; d)posibilitatea de a obtine raspunsuri din partea altor persoane dect cea vizata. 374. Dintre dezavantajele sondajului postal, fac parte urmatoarele: a)absenta asistentei din partea operatorului de interviu, costul mare; b)imposibilitatea clarificarii sau detalierii de operator, rata de raspuns mica; c) eroarea mica datorata cadrului de esantionare, administrarea centralizata a c hestionarelor; d)eroarea mare datorata cadrului de esantionare, lungimea mica a chestionarului. 375. Sondajul postal poate fi utilizat pentru:

a)chestionarea unor persoane aliate pe o arie teritoriala ampla; b)culegerea de informatii de la persoane aflate, n cadrul organizatiilor, pe pozi tii greu accesibile; c)obtinerea de informatii detaliate, cu ajutorul unor chestionare de dimensiune mare, acceptata de persoanele care sunt interesate de obiectul cercetarii; d)toate cele de mai sus.

376. In cazul sondajului prin posta, explicarea scopului studiului si a continut ului mesajului, precum si motivarea respondentului n vederea furnizarii de informatii se realizea za prin: a)plicul de returnare a chestionarului:c) chestionarul sondajului; b)scrisoarea de nsotire; d) plicul de expediere. 377. In privinta chestionarului cercetarii, cresterea ratei de raspuns, n cazul s ondajelor postale, este posibila prin: a) adaugarea n chestionar a unor ntrebari interesante (in afara celor care permit obtinerea informatiilor necesare), cu scopul de a capla atentia respondcntului s i de a-i oferi un motiv sa raspunda; b)utilizarea unor pagini de format mare; c) evitarea oricaror indicatii referitoare la locul si modul n care trebuie sa fi e consemnate raspunsurile; d)precizarea pe chestionar a numelui destinatarului. 378. n cazul sondajului prin posta, o metoda de crestere a ratei de raspuns, refe ritoare la plicul de returnare este urmatoarea: a)tiparirea pe plic a adresei la care trebuie sa fie expediat plicul; b)platirea taxelor postale de expeditor; c)includerea unei carti postale personalizate; d)precizarea pe plic a unei date pna la care poate fi expediat. 379. Pentru cresterea ratei de raspuns, n cazul sondajului prin posta, se recoman da, n privinta comunicarii cu respondentul: a)platirea taxelor postale la destinatie; b)prezentarea unor estimari privind intervalul de timp necesar pentru completare a chestionarului; c)notificarea telefonica prealabila, n cazul chestionarelor de mari dimensiuni, c are prezinta putin interes pentru persoanele tinta; d)motivarea respondentului, prin intermediul unei recompense. 380. n sondajele postale, cointeresarea respondentului se poate realiza prin: a)premii acordate unui numar prestabilit de persoane care trimit primele chestio narul; b) promisiunea de a dona stimulentul monetar corespunzator completarii chestiona rului, unei organizatii caritabile; c)sume simbolice, n bancnote; d)toate modalitatile de mai sus. 381. Cresterea ratei de raspuns, n cazul unui sondaj postal, se poate realiza pri n: a)mentionarea numelui organizatiei specializate n cercetari de marketing, care ef ectueaza sondajul, atunci cnd aceasta este cunoscuta si apreciata; b)realizarea de studii ad hoc; c)mentionarea numelui firmei interesate sa obtina informatiile; d)expedierea unei carti postale de reamintire, nainte de expedierea chestionarulu i. 382.Specialistii considera ca, n cazul unui sondaj prin posta, reexpedierea chest ionarului, persoanelor care nu au raspuns cu ocazia primului val de chestionare trebuie sa se realizeze, n

raport cu prima expediere, la un interval de: a) 3-5 zile; b) o saptamna; c) 3-4 saptamni; d) 3 luni. 383.n cazul sondajului prin posta, informarea respondentului despre cercetare si despre sosirea n scurt timp a chestionarului este cunoscuta sub denumirea urmatoa re: a)recontactarc; c) notificare prealabila; b)reexpediere; d) nici una dintre cele de mai sus. 384. Notificarea prealabila a respondentilor nu se realizeaza, n sondajele postal e, prin: a)contactare telefonica; b)carte postala personalizata; c)scrisoare personalizata; d)vizite la sediul organizatiilor sau domiciliul persoanelor vizate. 385. Se recomanda ca notificarea prealabila a respondentilor, referitoare la son dajulpostal, sa fie realizeaza, n raport cu sosirea chestionarelor, ntr-un interva l de:

a) o zi; b) trei zile; c) o saptamna; d) o luna. 386. Pentru cresterea ratei de raspuns, n cazul unui sondaj postal, se pot utiliz a n vederea cointeresarii respondentilor: a)notificari prealabile; b)reexpedieri; c)numai stimulente incluse n plic; d)stimulente incluse n plic si/sau stimulente post-completare. 387. In cazul sondajelor postale, n privinta chestionarului se recomanda: a) utilizarea preponderenta a ntrebarilor deschise, pentru a obtine informatii ct mai clare si mai detaliate; b) un grad de structurare ct mai mic; c) folosirea cu predilectie a ntrebarilor deschise, deoarece pot fi ntelese cu usu rinta de respondenti; d) un grad de structurare ct mai mare. 388. n sondajele postale, cresterea ratei de raspuns se poate realiza prin apelar ea la modalitati care vizeaza urmatoarele aspecte: a)plicul de expediere, scrisoarea de nsotire; b)chestionarul, plicul de raspuns; c)comunicarea cu respondentul, egida; d)toate cele de mai sus. 389. Alegerea unei anumite modalitati de crestere a ratei de raspuns, n cazul son dajului postal, se bazeaza pe urmatorul criteriu: a)posibilitatile de crestere a profitabilitatii cercetarii; b)masura n care costurile implicate de metoda aleasa sunt justificate de crestere a ratei de raspuns; c)usurinta aplicarii modalitatii de crestere a ratei de raspuns; d)dobndirea acceptului din partea respondentului. 390. Exemple ele sondaje bazate pe chestionare autoadministrate sunt urmatoarele : a)sondajul telefonic si sondajul prin interceptare n spatii comerciale; b)sondajul bazat pe chestionare incluse n crdurile de garantie ale bunurilor de uz ndelungat si sondajul personal; c)sondajul postal si sondajul realizat n rndul cititorilor, prin inserarea chestio narului n reviste; d)sondajul realizat de companiile aviatice si sondajul la domiciliu. 391. n cazul sondajelor bazate pe chestionare autoadministrate, cercetatorii se c onfrunta cu urmatorul dezavantaj: a)persoanele cu o pozitie indiferenta fata de tema investigata sunt suprarepreze ntate; b)persoanele care au o opinie favorabila fata de tema investigata sunt subreprez entate; c) persoanele care au o opinie nefavorabila fata de tema investigata sunt subrep rezentate; d)eroarea mare de nonraspuns datorita autoselectiei respoudentilor. 392. Sondajul personal asistat de calculator este cunoscut si sub denumirea urma toare: a)sondaj iterativ; c) sondaj operativ; b)sondaj interactiv; d) nici una dintre denumirile enumerate. 393. n privinta sondajului personal asistat de calculator, nu se poate spune ca: a)chestionarele sunt autoadministrate; b)este organizat n zone publice;

c)operatorul are rolul de a adresa ntrebarile din chestionar si de a consemna ras punsurile; d)respondenlul nregistreaza el nsusi raspunsurile. 394. n cazul sondajului personal asistat de calculator, caracterul personal este determinat de: a)participarea cercetatorului la analiza informatiilor; b)comunicarea interumana dintre operator si respondent, n procesul de administrar e a chestionarului; c)participarea operatorului la prelucrarea datelor; d)rolul de asistenta si clarificare ndeplinit de operator. 395. Sondajul personal asistat de calculator are urmatorul avantaj: a)usurinta nregistrarii raspunsurilor;

b)esantionarea neprobabilista; c)gradul mic de structurare; d)existenta posibilitatilor de clarificare si detaliere prin implicarea operator ului. 396. Unul dintre avantajele sondajului personal asistat de calculator este urmat orul: a)absenta intervievarii personale directe; b)rata mica a revenirilor; c)esantionarea nealeatoare; d)durata mare, care permite obtinerea de informatii detaliate. 397. Printre avantajele sondajului personal asistat de calculator se nscriu urmat oarele: a)posibilitatea obtinerii unor rapoarte intermediare si gradul mic dc structurar e; b)durata scurta si evitarea erorilor de nregistrare, pe baza software-ului utiliz at; c)usurinta nregistrarii raspunsurilor, esantionarea probabilista; d)lipsa intervievarii personale directe, preponderenta ntrebarilor deschise. 398.In cazul sondajului personal asistat de calculator, structura flexibila a ch estionarului este asigurata de: a)gradul mic de structurare; b)utilizarea ntrebarilor nchise cu un numar mare de variante de raspuns; c)prezenta ntrebarilor filtru; d)ntrebarile deschise. 399.In cazul sondajului personal asistat de calculator, selectarea nealeatoare a respondentilor poate fi determinata de faptul ca: a)nu toate persoanele interceptate de operator accepta sa participe la sondaj; b)persoanele vrstnice vor fi subreprezentate; c)persoanele care nu au abilitati de utilizare a computerului vor fi subreprezen tate; d)toate cauzele de mai sus. 400. In cazul sondajului personal asistat de calculator nu se poate spune ca: a) se nlatura erorile sistematice potentiale, rezultate din lipsa abilitatilor ad ecvate ale operatorului; b)diminueaza costurile asociate monitorizarii activitatii operatorului; c) se nlatura erorile sistematice potentiale, rezultate din dislorsionarea delibe rata dc operatorul de interviu; d)nlatura erorile sistematice datorate respondentilor. 401In privinta sondajului personal asistat de calculator este adevarata urmatoar ea afirmatie: a)este posibila obtinerea de rapoarte intermediare; b)operatiunea de prelucrare si analiza a datelor ncepe doar dupa ce a fost finali zata etapa de culegere a informatiilor; c)costul cercetarii este mai mare dect n cazul cercetarii personale clasice; d)modul dc selectie a respondentilor permite extinderea cu usurinta a rezultatel or la o populatie larga. 402. Durata mica a sondajului personal asistat de calculator nu este determinata

de: a)nregistrarea directa a raspunsurilor n calculator; b)lipsa necesitatii de a desfasura operatiuni suplimentare de editare, codificar e si introducere a datelor n calculator; c)prezenta unui numar mare de ntrebari deschise, n chestionarul cercetarii; d)nici una dintre cauzele de mai sus. 403. n cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se pot obtine rapoarte: a)numai la finalul cercetarii; b)numai cu frecventa saptamnala; c)zilnice, referitoare la culegerea datelor sau la rezultate; d)referitoare numai la rezultate. 404. Sondajul telefonic asistat de calculator are urmatoarele caracteristici: a)posibilitatea utilizarii unei game limitate de scale de masurare; b)durata mare a interviului; c)gradul mic de structurare; d)absenta erorilor datorate cadrului de esantionare.

405. Printre avantajele sondajului telefonic asistat de calculator, se nscrie urm atorul: a)gradul limitat de control asupra activitatii operatorului; b) nlaturarea erorilor sistematice datorate operatorului de interviu; c)utilizarea de materiale vizuale; d) managementul automat al apelurilor telefonice. 406. Exemple de avantaje ale sondajului telefonic asistat de calculator sunt urm atoarele: a)costurile relativ mici, structura flexibila a chestionarului; b) evitarea consumului inutil de timp cu liniile deconectate, ocupate sau cu non raspunsurile, durata mare a interviului; c)simplificarea procesului de cercetare, flexibilitatea redusa a chestionarului; d)nici unul dintre aspectele de mai sus. 407. n cazul sondajului telefonic asistat de calculator, chestionarul are o struc tura flexibiladeoarece: a)n functie de raspunsul dat la o ntrebare filtru, respondentului i se va administ ra un anumit set dentrebari; b) respondentul are libertatea de a alege ntrebarile la care doreste sa raspunda; c)pe baza raspunsului dat la o ntrebare deschisa, respondentul este directionat s pre alte ntrebari; d) fiecarui respondent i sunt administrate ntrebari diferite. 408. n cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se realizeaza automat: a)formarea numerelor; b)generarea unui program de recontactare a respondentilor; c)selectia numerelor de telefon; d)toate cele de mai sus. 409. Printre avantajele interviurilor telefonice activate de o voce computerizat a, se nscrie urmatorul: a)formarea numerelor de telefon de operator; b)posibilitatea formularii de ntrebari cu variante de raspuns multiple si complex e; c)durata mare a administrarii chestionarului; d)trecerea automata la un alt numar de telefon atunci cnd respondentul nu raspund e, de exemplu, la primele doua ntrebari. 410. Sondajul telefonic activat de o voce computerizata are urmatorul dezavantaj : a)imposibilitatea clarificarii si detalierii raspunsurilor; b)interesul manifestat de anumiti respondenti fata de o astfel de cercetare; c)gradul mic de structurare a chestionarului; d)preponderenta ntrebarilor deschise. 411. Analiza comparativa a tipurilor de sondaje se poate face pe baza unor crite rii cum sunt: a)natura procesului de culegere a datelor; b)controlul procesului de cercetare; c)volumul de informatii obtenabile; d)toate cele de mai sus. 412. Din categoria criteriilor referitoare la natura procesului de culegere a da telor, fac parte: a)flexibilitatea culegerii datelor, diversitatea ntrebarilor; b)usurinta recontactarii, controlul culegerii datelor; c)flexibilitatea geografica, cantitatea de informatii; d)controlul operatorilor, eroarea datorata operatorului. 413. Din categoria criteriilor referitoare la aspectele operationale ale cerceta rii, face parte:

a)eroarea datorata obtinerii de informatii sensibile; b)rata de raspuns; c)comoditatea pentru respondent; d)viteza de obtinere a informatiilor. 414. Din categoria criteriilor referitoare la controlul procesului de cercetare, face parte: a)posibilitatea folosirii de slimuli fizici; c) controlul esantionului; b)rata de raspuns; d) costul.

415. Din categoria criteriilor referitoare la volumul de informatii obtenabile, face parte: a)rata de raspuns: c) flexibilitatea geografica; b)usurinta recontactarii; d) diversitatea ntrebarilor. 416. Din categoria criteriilor referitoare la erorile sistematice potentiale, fa c parte urmatoarele: a)diversitatea ntrebarilor si diversitatea scalelor; b)controlul esantionului, rata de raspuns; c)eroarea datorata perceptiei neanonimitatii, eroarea de dezirabilitale sociala; d)eroarea asociata obtinerii de informatii sensibile, costul. 417. Cea mai mare flexibilitate a culegerii datelor este specifica urmatorului t ip de sondaj: a)sondajul personal la domiciliu; c) sondajul telefonic; b)sondajul postal ad boc; d) sondajul postal bazat pe panel. 418. Cel mai comod sondaj, din perspectiva respondentului, este urmatorul: a)sondajul prin interceptare n zonele publice; b)sondajul postal; c)sondajul telefonic clasic; d)sondajul telefonic asistat de calculator. 419. Cel mai scazut nivel de control al operatorilor este specific: a)sondajului personal prin interceptarea n zone publice; b)sondajului asistat de calculator; c)sondajului personal la domiciliu; d)sondajului postal. 420. Cea mai mica diversitate de ntrebari si scale este specifica urmatorului tip de sondaj: a)sondajul prin interceptare n zone publice; b)sondajul postal ad boc; c)sondajul personal la domiciliu; d)sondajul telefonic asistat de calculator. 421. Cel mai mic grad de control asupra culegerii datelor este caracteristic: a)sondajului personal prin interceptare; b)sondajului telefonic desfasurat de la un amplasament central; c)sondajului personal asistat de calculator; d)sondajului postal. 422. Cercetatorul nu are posibilitatea sa controleze mediul de cidegere a datelo r, n cazul sondajului: a)personal prin interceptare n zone publice; c) postal; b)personal asistat de calculator; d) telefonic asistat de calculator. 423. Cele mai mari posibilitati de folosire a stimulilor fizici (imagini, mostre etc.) sunt specifice urmatoarele tipuri de sondaje: a)sondajul personal prin interceptare n zone publice si sondajul personal asistat de calculator; b)sondajul personal la domiciliu si sondajul telefonic; c)sondajul postal si sondajul telefonic asistat de calculator; d)sondajul clasic telefonic si sondajul postal bazat pe panel. 424. Din punctul de vedere al usurintei recontactarii este preferat urmatorul ti p de sondaj: a) sondajul personal la domiciliu; b)sondajul postal ad hoc; c) sondajul personal prin interceptare n zone publice; d)sondajul personal asistat de calculator. 425. Sub aspectul cantitatii de informatii ce pot fi obtinute, cel mai putin fav orabil tip de sondaj este: a)sondajul telefonic asistat de calculator;

b)sondajul la domiciliu; c)sondajul postal;

d)sondajul personal prin interceptare n zone publice. 426. Cea mai mica rata de raspuns este specifica urmatorului tip de sondaj: a)sondajul la domiciliu; b)sondajul telefonic asistat de calculator; c)sondajul postal ad hoc; d)sondajul personal prin interceptare n zone publice. 427. Cea mai mica eroare sistematica datorata perceptiei neanonimitatii este spe cifica: a)sondajului postal; c) sondajului la domiciliu; b)sondajului telefonic clasic; d) sondajului telefonic asistat de calculator. 428. Un nivel mic al erorii sistematice datorate dezirabilitatii sociale este sp ecific: a)sondajului postal bazat pe paneluri; c) sondajului personal asistat de calcula tor; b)sondajului telefonic asistat de calculator; d) sondajului personal la domicili u. 429. Un nivel mic al erorii sistematice asociate obtinerii de informatii sensibi le este specific: a)sondajului personal la domiciliu; b)sondajului personal prin interceptare n zone publice; c)sondajului personal asistat de calculator; d)sondajului telefonic asistat de calculator. 430. Eroarea datorata operatorului este nlaturata n cazul urmatorului tip de sonda j: a)postal ad hoc; c) personal asistat de calculator; b)telefonic asistat de calculator; d) telefonic clasic. 431. Tipul de sondaj care permite obtinerea cu viteza mare a informatiilor este: a)sondajul personal la domiciliu; c) sondajul postal bazat pe paneluri; b)sondajul postal ad hoc; d) sondajul telefonic clasic. 432. n privinta costurilor pe care le genereaza, cercetatorii prefera sondajul: a)postal ad hoc; c) personal la domiciliu; b)telefonic; d) personal prin interceptare n zone publice. 433. n procesul de comparare a tipurilor de sondaje, posibilitatea operatorului d e a obtine clarificari si detalieri, oferirea de asistenta respondentului si posibilitatea de adaptare a chestionarului n functie de raspunsurile persoanei intervievate sunt aspecte viza te de criteriul: a)diversitatea ntrebarilor; c) viteza de obtinere a informatiilor; b)controlul culegerii datelor; d) flexibilitatea culegerii datelor. 434. Sondajele personale prin interceptare n zone publice au urmatoarele caracter istici: a) eroarea mare datorata obtinerii de informatii sensibile, viteza mica de obtin ere a informatiilor; controlul marce al mediului de culegere a datelor; b)flexibilitatea mare a culegerii datelor, controlul mediu al operatorilor, rata de raspuns mare; c) cantitatea mica de informatii obtinute, nivelul scazut de control asupra cule gerii datelor; d)comoditatea mare pentru respondent, costul mic. 435. Sondajele telefonice asistate de calculator au urmatoarea caracteristica: a)viteza mare de obtinere a informatiilor; b)diversitatea mare a ntrebarilor si scalelor utilizabile; c)cantitatea mare de informatii obtenabile; d)flexibilitatea geografica mica. 436. Sondajele online realizate pe Web au urmatoarele avantaje: a)rapiditatea desfasurarii cercetarii; c) usurinta prelucrarii datelor;

b)dimensiunea esantionului; d) toate cele de mai sus. 437. Printre dezavantajele sondajului online pe Web, se nscriu urmatoarele: a)prezenta operatorului de interviu si rata de raspuns mica; b)costul mare si dimensiunea mica a esantionului; c)rata de raspuns mica si autoselectia respondentilor. d)simplitatea si lipsa de flexibilitate.

438. Printre cerintele majore specificate de ESOMAR, n liniile directoare referit oare la realizarea cercetarilor de marketing si dc opinie prin utilizarea Internetului, se nscriu ur matoarele: a) caracterid voluntar al cooperarii respondentilor; b) specificarea clara de cercetatori, pe site, a politicii referitoare la secret ul informatiilor, atunci cnd aceasta exista; c)protejarea de cercetator a informatiilor confidentiale; d)toate cele de mai sus. 439. n cazul unui sondaj online pe Web, cercetatorii nu considera o modalitate ad ecvata de sporire a ratei de raspuns: a) notificarea prealabila; b)formularea clara si neambigua a ntrebarilor; c) recontactarea de cel putin 20 de ori, a persoanelor care nu au raspuns la pri mul mesaj transmis prin posta electronica; d)apelarea la o scrisoare de nsotire. 440. Pentru selectia tipului de sondaj nu se recomanda ca fiind cel mai bun crit eriu de alegere: a)costul minim; c) calitatea informatiilor; b)obtinerea tipului dorit de informatii; d) volumul si calitatea informatiilor. 441. Printre factorii utilizabili n procesul de selectie a tipului adecvat de son daj, se nscriu: a)tipul, volumul si acuratetea informatiilor necesare pentru solutionarea proble mei decizionale; b)particularitatile universului tinta; c)caracteristicile, punctele forte si limitele fiecarui sondaj; d)toti factorii enumerati mai sus. 442. Conform statisticilor ESOMAR, n anul 2000, n majoritatea tarilor, ponderea ce rcetarilor online n cheltuielile totale cu cercetarile cantitative ad hoc a fost urmatoarea: a)peste 20%; c) 15-25%; b)10-20%; d) aproximativ 3% sau mai mica. 443. Cel care a afirmat ca o ancheta nu poate fi mai buna dect chestionarul sau" s e numeste: a) S. L. Payne; b) S. I. Chelcea; c) C. A. Moser; d) I. V. Marginean. 444. Proiectarea unui chestionar ntr-o cercetare de marketing este logic sa nceapa cu: a)elaborarea ntrebarilor; b)stabilirea metodei de culegere a datelor; c)proiectarea caracteristicilor fizice; d)specificarea informatiei dorite si a obiectivelor cercetarii. 445. O a doua etapa n elaborarea unui chestionar ntr-o cercetare de marketing este reprezentata de: a)elaborarea ntrebarilor; b)specificarea informatiei dorite si a obiectivelor cercetarii; c)proiectarea caracteristicilor fizice; d)stabilirea metodei de culegere a datelor. 446. n literatura de specialitate despre o ntrebare cum ar fi Considerati ca acest preparat culinar are un aspect si un gust placut?" se spune ca este: a)dihotomica; c) mixta; b)cu masura dubla" (double - barreled); d) filtra.

447. ntrebarile nchise sunt denumite de unii autori: a)ntrebari filtru; c) ntrebari structurate; b)ntrebari nestructurate; d) ntrebari de spart gheata". 448. ntrebarea Care este ocupatia dumneavoastra?" face parte din categoria ntrebari lor: a) deschise; b) nchise; c) filtru; d) mixte.

449. ntrebarea Ce marci de sapun de toaleta utilizati n familia dumneavoastra?." Fa ce parte din categoria ntrebarilor: a) introductive; b) de opinie; c) factuale; d) mixte. 450. Efectul de pozitie (distorsiunea datorata ordinii) poate sa apara n cazul ntr ebarilor: a)dihotomice; c) deschise; b)cu alegere multipla (multihotomice); d) mixte. 451. Principiul care impune respondentului ca ntrebarile necesitnd un efort mental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate n miezul" chestionarului poarta denumi rea de: a)principiul plniei"; c) principiul sarcinii respondentului; b)principiul plniei rasturnate"; d) principiul sectionarii chestionarului. 452. Printre pachetele de softuri care pot fi utilizate pentru proiectarea si ad ministrarea chestionarelor cu ajutorul calculatoarelor pot fi mentionate: c) Ci 2 si Ci 3;a)Ai2siAi3; b)I3i2siI3i 3; d) Di 2 si Di 3. 453. Cnd respondentul este asigurat ca numele sau sau alte elemente personale dei dentificare nu vor fi asociate cu raspunsurile sale se spune ca i se asigura: a) confidentialitatea; b) anonimitatea; c) confidenta; d) credibilitatea. 454.Asigurarea data respondentului ca, desi identitatea sa este cunoscuta de cer cetator, ea nu va fi divulgata unei a treia parti, cum ar fi clientul este cunoscuta sub numele de: a) anonimitate; b) confidentialitate; c) credibilitate; d) ncredere. 455. ntr-un chestionar atunci cnd fluxul ntrebarilor merge de la ntrebari de spart gheata" si de ncalzire" - la o extrema spre ntrebari privitoare la caracteristicile demografice ale respondentului, la cealalta extrema, se spune ca acesta are la b aza: a)principiul plniei"; c) principiul sectionarii chestionarului; b)principiul sarcinii respondentului; d) principiul plniei rasturnate". 456. Acea metoda de cercetare prin care variatia uneia sau mai multor variabile explicative (independente) este controlata sau manipulata de cercetator, dupa ca re se masoara efectul acesteia asupra variabilei (variabilelor) dependente poarta denu mirea de: a) simulare; b) regresie multipla; c) experiment; d) analiza canonica. 457. Variabilele independente explicative care se presupune ca reprezinta cauza efectelor asupra variabilelor dependente, tratamentul experimental (manipularea variabilelor) aplicndu-se numai asupra lor se mai numesc si: a)variabile independente din afara"; c) factori experimentali; b)unitati de observare; d) unitati de control. 458.Variabilele nesupuse tratamentului experimental dar care pot avea un rol dis torsionant, daca efectul lor nu este anulat, invalidnd sau afectnd serios ipoteza dupa care variabi lele explicative cauzeaza schimbarile variabilelor dependente sunt cunoscute sub numele de: a)variabile independente experimentale; c) unitati de control; b)unitati de observare; d) variabile independente "din afara". 459. ntr-un experiment unitatile care constituie obiectul investigatiei si despre care se culeg informatiile sunt denumite: a)unitati din afara"; c) unitati independente; b)unitati de observare; d) unitati dependente.

460. Unitatile experimentale reprezinta o forma a unitatilor: a) din afara"; b) independente; c) de observare; d) dependente. 461. Unitatile de control reprezinta o forma a unitatilor: a) din afara"; b) de observare; c) independente: d) dependente. 462. In comparatie cu un experiment de teren, un experiment de laborator are o v aliditate interna: a) mult mai scazuta; b) usor mai scazuta; c) mult mai ridicata; d) asemanatoare.

463. n comparatie cu un experiment de teren, un experiment de laborator are o val iditate externa: a) mult mai scazuta; b) mult mai ridicata; c) usor mai ridicata; d) asemanatoare . 464. Care din urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna? a)nesinceritatea operatorilor; c) masuratorile nestandardizate; b)regresia; d) interactiunea dintre factorii experimentali. 465. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna? a)selectia diferentiala; c) mortalitatea; b)interactiunea; d) estimarea gresita a unor parametri. 466. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna? a)instrumentatia; c) testarea; b)definirea incorecta a unor variabile; d) maturizarea. 467. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate interna? a)existenta unei baze teoretice gresite; c) selectia diferentiala; b)istoria; d) regresia. 468. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate externa? a) interactiunea dintre factorii experimentali; c) selectia diferentiala; b)definirea incorecta a unor variabile; d) estimarea gresita a unor parametri. 469. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o sursa de invaliditate externa? a)instrumentatia; b)nerespectarea principiilor selectiei aleatoare; c)existenta unei baze teoretice gresite; d)definirea incorecta a unor variabile. 470. Rezultatul diverselor evenimente specifice, altele dect factorul experimenta l, care pot avea loc ntre momentele n care se efectueaza masurarea si ale caror efecte se pot subst itui efectului acestuia poarta denumirea de: a) regresie; b) testare; c) istorie; d) mortalitate. 471. Schimbarile unitatilor de observare ntr-un experiment ca rezultat al treceri i timpului ca atare (nu ca urmare a aparitiei unor evenimente specifice) sunt cunoscute sub denumire a de: a) istorie; b) testare; c) maturizare; d) mortalitate. 472. Atunci cnd exista interactiune ntre testari sau tratamente experimentale surs a de invaliditate poarta denumirea de: a) regresie; b) interactiune; c) instrumentatie; d) testare. 473. ntr-un experiment, sursa de invaliditate datorata modificarilor n timp ale instrumentului de masurare poarta denumirea de: a)selectie diferentiala; c) instrumentatie; b)masuratori nestandardizate; d) mortalitate. 474. Modificarea compozitiei colectivitatii unitatilor de observare, prin pierde rea diferentiata a acestora pe parcursul desfasurarii experimentului se numeste: a) istorie; b) testare; c) selectie diferentiala; d) mortalitate. 475. Izolarea completa a unitatilor grupului experimental de cele ale grupului d e control, astfel ca ele sa fie absolut independente conduce la evitarea: a)selectiei diferentiale; c) masuratorilor nestandardizate; b) interactiunii; d) instrumentatiei. 476. Daca unitatile sunt selectionate si repartizate pe grupuri experimentale n m od aleator poate fi evitata una din sursele invaliditatii si anume: a)interactiunea; c) masuratorile nestandardizate; b)selectia diferentiala; d) regresia. 477. ntr-un experiment, regresia - una din sursele invaliditatii - reprezinta un

caz special al: a) istoriei; b) instrumentatiei; c) interactiunii; d) maturizarii.

478. Nerespectarea indicatiilor de catre operatorul de ancheta (devierea de la i nstructiunile chestionarului, reformularea anumitor ntrebari etc.) sau folosirea pentru testare a unor produse care difera de produsele lotului experimental pot afecta validitatea interna a unui e xperiment, aceasta sursa e invaliditate purtnd denumirea de: a)selectie diferentiala; c) masuratori nestandardizate; b)interactiune; d) nerespectarea principiilor selectiei aleatoare. 479. Schema de proiectare a unui experiment de tip nainte - dupa" are un grad de v aliditate: a) moderat; b) relativ ridicat; c) foarte ridicat; d) foarte scazut. 480. Schema de proiectare a unui experiment de tip nainte - dupa" cu grup de contr ol are un grad de validitate: a) moderat; b) foarte scazut; c) ridicat; d) foarte ridicat. 481. Proiectarea de tip dupa" cu grup dc control are un grad de validitate: a) foarte scazut; b) moderat; c) relativ ridicat; d) foarte ridicat 482. Experimentul de tip proiectare complet aleatoare are un grad de validitate interna: a) foarte scazut; b) moderat; c) relativ ridicat; d) foarte ridicat. 483. Experimentul de tip proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare arc un grad de validitate interna: a) foarte scazut; b) relativ ridicat; c) ridicat; d) foarte ridicat. 484. Experimentul de tip patrate latine are un grad de validitate interna: a) foarte scazut; b) moderat; c) relativ ridicat; d) foarte ridicat. 485. Numarul variabilelor controlate statistic din afara experimentului n cazul p roiectarii cu ajutorul blocurilor aleatoare se ridica Ia: a) nici una; b) una; c) doua; d) trei. 486. Numarul variabilelor controlate statistic din afara experimentului n cazul patratelor latine se ridica la: a) nici una; b) una; c) doua; d) trei. 487. In cazul schemei de proiectare experimentala unifactoriala complet aleatoar e verificarea semnificatiei statistice a rezultatelor obtinute se face cu ajutorul : a)testului Student; c) testului probabilitatii exacte a lui Fisher; b)testului McNemar; d) testului Fisher. 488. Daca ntr-un experiment se admite ipoteza ca exista cel putin o sursa de vari atie din afara" care poate avea un efect distorsionant este recomandabila folosirea un ei scheme de proiectare: a)de tip nainte - dupa"; c) complet aleatoare; b)de tip dupa cu grup de control"; d) cu ajutorul blocurilor aleatoare. 489. Deosebirea dintre modul de organizare a unitatilor experimentale ntr-o proie ctare complet aleatoare si proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare este foarte asemanatoa re cu deosebirea ntre constituirea unui esantion simplu aleator si cea a unui esantion: a) sistematic; b) de grup; c) stratificat; d) multistadial. 490. Intr-o proiectare a unui experiment unifactorial cu ajutorul blocurilor ale atoare, variatia datorata factorului experimental este o componenta a: a)variatiei ntre blocuri; c) variatiei n interiorul blocurilor;

b)variatiei intre grupuri; d) variatiei datorate erorii experimentale. 491.ntr-o proiectare experimentala unifactoriala complet aleatoare numarul sursel or variatiei se ridica la: a) una; b)doua; c)trei; d) patru. 492. ntr-o proiectare experimentala unifactoriala cu ajutorul blocurilor aleatoar e numarul surselor variatiei se ridica la: a) una; b)doua; c)trei; d) patru.

493. n cazul experimentelor unifactoriale si cu masurari repetate ale acelorasi u nitati experimentale se considera ca esantioanele masurate n cazul administrarii fiecarui nivel al fac torului experimental sunt: a) independente; b) dependente; c) egale; d) inegale. 494. ntr-o proiectare complet aleatoare a unui experiment cu doi factori, numarul surselor variatiei se ridica la: a) una; b)doua; c)trei; d) patru. 495. ntr-o proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare a experimentelor cu doi fa ctori, numarul surselor variatiei se ridica la: a) doua; b) trei, c) patru; d) cinci. 496. ntr-o proiectare complet aleatoare a experimentelor cu trei factori, numarul surselor variatiei se ridica la: a) trei; b) patru; c)sase; d)opt. 497. Daca se presupune ca nu exista interactiune ntre factorii experimentali se p oate folosi o schema dc proiectare a unui experiment denumita: a)proiectare complet aleatoare cu doi factori; b)proiectare cu ajutorul blocurilor aleatoare; c)patrate latine; d)proiectare de tip dupa cu grup de control". 498. n cazul patratelor latine numarul surselor variatiei se ridica la: a) doua; b) trei; c) patru; d) cinci. * 499. Daca o populatie statistica este omogena pentru ca efectele datorate factor ului experimental sa aiba aceeasi semnificatie statistica, ntr-un experiment bazat pe patrate latine fata dc o proiectare aleatoare trebuie sa fie de aproximativ: a)de doua ori mai mari; c) de patru ori mai mari; b)de trei ori mai mari; d) de cinci ori mai mari. 500. In cazul unui patrat greco-latin numarul surselor variatiei se ridica la: a) patru; b) cinci; c) sase; d) sapte. 501. intr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii publicitati i asupra vnzarilor unui produs nou lansat pe piata, ct si diferentierea acestuia pe cele doua medii: urba n si rural. Se utilizeaza o schema de tipul proiectarii factoriale. In urma experimentului s-a determinat variatia totala n valoare de 349, ct si influentele exercitate de cei doi factori experimen tali (variatia intensitatii publicitatii n valoare de 140, variatia datorata factorului mediu = 6 si variatia datorata interactiunii celor doi factori = 20). Care dintre valorile de mai jos reprezinta efectul erorii experim entale? a) 193; b) 125; c) 183; d)227. 50?.. n proiectarea cu ajutorul patratelor latine schema de descompunere a variat iei totale nu include una dintre componente: a) efectele datorate interactiunii factorilor experimentali; b) efectele datorate erorii experimentale; c) efectele pe coloane; d) efectele pe rnduri.

503. ntr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii reclamei asup ravnzarilor de masini de spalat automate n municipiul X. Se selecteaza cte 5magazin e n 4 cartiere, unde se administreaza timp de o luna factorul experimental, diferentiat ca intensitate, pe fiecare cartier. n urma experimentului s-a determi natvariatia totala n suma de 11580, ct si influentele exercitate de factorul exper imentaln suma de 10820 si variatia datorata erorii experimentale n suma de 760. Ca re estesuma abaterilor patratelor n cadrul grupurilor ? a) 11240; b) 3558; c) 760; d) 10211.

504. n proiectarea factoriala schema de descompunere a variatiei totale nu includ e una dintre componente: a) variatia datorata interactiunii factorilor experimentali; b) variatia datorata erorii experimentale; c) variatia datorata blocului experimental; d) variatia datorata abaterilor ntre grupuri. 505. ntr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii reclamei asup ra vnzarilor produsului ROCOCO, ct si diferentierea acestuia pe cele doua medii: urban si rura l. n urma experimentului organizat la 6 magazine din mediul urban si 6 magazine din mediul rural, mpartite n subgrupuri egale n care s-a facut, respectiv nu s-a facut reclama timp de o luna de zile, s-a determinat variatia totala n valoare de 500, ct si influentele exercitate de cei d oi factori experimentali (variatia intensitatii reclamei n valoare de 340, variatia datorata factorului mediu - 60 si variatia datorata interactiunii celor doi factori 48). Pentru verificarea semnificatiei statistice a celor trei efecte, valorile calculate ale lui F, n ordinea factorilor: reclama, mediul si respectiv interactiunea lor sunt: a) 141,2; 12,3; 47,5; c) 183,4; 11,8; 17,1; b) 125,7; 13,4; 15,1; d)65,3S; 11,54; 18,46. 506. n proiectarea factoriala fata de proiectarea complet aleatoare, schema de descompunere a variatiei totale, include n plus una dintre componente: a) variatia n cadrul grupurilor experimentale; b) variatia datorata interactiunii factorilor experimentali; c) variatia datorata factorului experimental; d) variatia datorata abaterilor ntre grupuri. 507. Intr-un experiment se urmareste testarea efectului intensitatii reclamei as upra vnzarilor de televizoare color pe piata Bucurestiului. Se selecteaza cte 12 magazine n 4 cartie re, unde se administreaza timp de o luna factorul experimental, diferentiat ca intensitate, pe fiecare cartier. n urma experimentului s-a determinat variatia totala n suma de 1240, ct si influente le exercitate de factorul experimental n suma de 870 si variatia datorata erorii experimentale n su ma de 370. Care este suma abaterilor patratelor ntre grupuri ? a) 1240; b) 36,25; c) 870; d) 1425. 508. Modelul conceptual al unui experiment nu cuprinde ntre elementele de baza: a) variabile independente "din afara" modelului experimental; b) unitati experimentale; c) variabile dependente de tip factor experimental; d) unitati de control. 509. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune efectul simultan a doi s au mai multi factori, ca si interactiunea factorilor, poarta numele de: a) proiectarea completa aleatoare; b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare; c) proiectarea factoriala; d) patratele greco-latine. 510. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenta a doi sau mai multi factori experimentali, ntre care nu exista interactiune poarta numele de: a) proiectarea completa aleatoare;

b) proiectarea factoriala; c) patrate latine; d) proiectare inultifactoriala cu ajutorul blocurilor aleatoare. 511. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenta unui singur fa ctor experimental si se bazeaza pe ipoteza unei influente constante din partea altor factori poarta numele de: a) proiectari de tipul "nainte/dupa", "cu sau Iara grup de control"; b) proiectarea factoriala; c) testul celor patru grupuri; d) patratele greco-latine. 512. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenta unui singur fa ctor experimental si presupune repartizarea n mod aleator a unitatilor experimentale l a unul dintre grupurile experimentale poarta numele de:

a) proiectari de tipul " nainte/dupa"; c) proiectarea factoriala; b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare; d) testul lui Solomon. 513. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune existenta unui singur fa ctorexperimental si existenta a cel putin unei surse de variatie "din afara mode lului" poarta numele de: a) proiectarea nealeatoare; c) proiectarea multifactoriala; b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare; d) patratele grcco-catolice 514. Schema de proiectare a experimentelor ce presupune investigarea efectelor d e simulare adoi sau mai multi factori, dar fara sa existe si interactiunea dintr e factorii experimentali poartanumele de: a) proiectarea completa aleatoare; c) proiectarea factoriala; b) proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare; d) patratele greco-latine 515. in cadrul unui experiment avnd ca scop testarea simultana a influentei inten sitatiipublicitatii la locul vnzarii si a mediului asupra vnzarilor produsului X, a fost utilizata o schema detipul proiectarii factoriale. Au fost selectate in m od aleator 6 magazine din mediul urban si 6magazine din mediul rural. Fiecare gr up de cte 6 magazine a fost divizat, la rndul sau, n modaleator, n doua subgrupuri, dintre care numai ntr-unui a fost efectuata publicitate la locul vnzarii, timp de o luna. La sfrsitul experimentului, vnzarile produsului X au fost urmatoar ele: -mil leiFactorul A Factorul B Mediul urban Mediul rural Fara publicitate 9 16 14 15 13 9 Cu publicitate 16 17 21 23 14 17 Care este varianta de raspuns corecta dintre cele prezentate n urmatorul tabel Sursa variatiei Valorile calculate = SST suma abaterilor patratelor pe total SSA = suma abaterilor patratelor datorate factorului A SSB = suma abaterilor patratelor datorate factorului B SSAB " suma abaterilor patratelor datorate interactiunii factorilor SSE= suma abaterilor patratelor datorate erorii experimentale FA " valoarea calculata a testului F, corespunzatoare ipotezei nule ntru factorul A FB = valoarea calculata a testului F, corespunzatoare ipotezei nule ntru factorul B FAB =valoarea calculata a testului F, corespunzatoare ipotezei nule la interactiuneafactorilor A si B

A si B formulate pe formulate pe referitoare

516. n schema experimentala specifica testului lui Solomon, tratamentul experimen tal se aplica: a)n doua grupuri de control; b)n grupul experimental; c)n grupul experimental si ntr-un grup de control; d)n toate grupurile.

517. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la regresia multipla este fa lsa: a)variabilele independente nu pot fi introduse n model dect simultan; b)parametrii ecuatiei de regresie se determina cu metoda celor mai mici patrate; c)numarul variabilelor independente luate n model este de cel putin doua; d)multicoliniaritatea reprezinta unul dintre criteriile de evaluare a modelului; 518.n cazul unei simulari cu un sistem nlocuitor de tip fizic, cercetarea comporta mentului modelului la variatia factorilor dc influenta, se realizeaza cu ajutorul: a) algoritmilor euristici; c) testului de senzitivitate; b) testului x2; d) metodelor analogice. 519. n cercetarile de marketing simularea analogica are la baza: a) algoritmi euristici; b) tehnici de dinamica industriala de tip Forrester; c) sisteme dc simulare de natura fizica, biologica; d) sisteme de conversie si codificare digitala a informatiilor. 520. In cercetarile de marketing simularea numerica nu are la baza una din tehni cile de mai jos: a) tehnicile; Monte-Carlo b) algoritmi euristici c) tehnica de dinamica industriala de tip Forrester d) tehnica de simulare analogica. 521. n cercetarile de marketing tehnicile Monte - Carto sunt tehnici de: a) simulare analogica; c) tip Forrester; b) simulare numerica; d) multimi vagi (fuzzy). 522. Conceptul de simulare a unui sistem real S cu ajutorul unui sistem nlocuitor se bazeaza pe conceptul de: a) descompunere a sistemelor; c) complementaritate a sistemelor; b) analogie a sistemelor; d) identificare a sistemelor. 523. Care dintre urmatoarele tipuri de modele nu este direct implicat n realizare a unei simulari de marketing: c) modele matematice; b) modele tehnologice; c) modele logice; d) modele abstrac te. 524. Scopul unui model de simulare se realizeaza prin: a) evaluarea nivelului valorilor exogene n functie de nivelul variabilelor endoge ne; b) evaluarea nivelului valorilor endogene n functie de nivelul variabilelor exoge ne; c) evaluarea nivelului valorilor endogene n functie de nivelul variabilelor stoha stice; d) evaluarea nivelului valorilor exogene n functie de nivelul variabilelor determ iniste. 525. Arta si stiinta modelarii consta n: a) alegerea corecta a modelelor matematice si logice implicate; b) definirea rolului n cadrul simularii al fiecarui model implicat; c) identificarea corecta a variabilelor endogene si exogene; d) n selectarea celor mai importante variabile si definirea relatiilor dintre ele . 526. Care dintre ramurile stiintifice de mai jos nu este implicata n mod direct n dezvoltarea si mbunatatirea tehnicilor de simulare: a) inteligenta artificiala; c) contabilitatea; b) sistemele expert; d) dezvoltarea de noi stiluri de programare.

527. Modelele de simulare, a caror rezolvare se bazeaza pe prelucrarea unor expe rimente create n cadrul modelului se caracterizeaza printr-un: a) caracter deductiv; c) caracter regresiv; b) caracter progresiv; d) caracter procedural. 528. Care dintre afirmatiile de mai jos este n acord cu activitatea de simulare: a) modelele de simulare sunt o reprezentare a realitatii; b) presupune testarea valorilor diferitelor variabile de decizie sau variabile n econtrolabile ale modelului si influenta lor asupra variabilelor rezultat;

c) exista proceduri automatizate ce duc la obtinerea unor valori optime; d) modelele utilizate sunt n general statice, continue si deterministice. 529. Care dintre variantele prezentate mai jos nu reprezinta un obiectiv de baza al simularii: a) determinarea formei functionale de exprimare a legaturii dintre fenomenele ce rcetate; b) estimarea valorilor parametrilor modelului; c) determinarea unei solutii optimale la ecuatiile modelului; d) realizarea de teste de sensitivitate pentru a determina reactia modelului la variatia diferitilor factori de influenta. 530. Dintre variantele prezentate mai jos, una nu reprezinta un criteriu semnifi cativ de evaluare pentru simularile utilizate n cercetarile de marketing: a) costurile de dezvoltare si utilizare a simularii; b) viteza de rulare a aplicatiei dezvoltate; c) gradul de validitate al rezultatelor; d) volumul de observatii, masurari si experimente caracteristice modelului utili zat. 531. Dintre criteriile de evaluare a diferitelor tipuri de simulari utilizate n c ercetarile de marketing, tehnicile de rulare ale simularii includ: a) functionalitatea aplicatiei n cazul unor date de intrare ale caror valori sunt n afara limitelor prestabilite; b) costurile legate de adaptarea simularii la specificul problemei investigate; c) timpul necesar pentru obtinerea rezultatelor; d) gradul de validitate si valoarea rezultatelor obtinute. 532. Care dintre variantele de mai jos identifica unul dintre avantajele pe care simularea le are fata de alte metode utilizate n cercetarile statistice: a) garanteaza obtinerea unei solutii optime; b) are costuri de dezvoltare si utilizare cu mult mai reduse dect n cazul tuturor celorlalte modalitati concurente; c) este superioara altor metode din punct de vedere al fezabilitatii; d) volumul de observatii, masurari si experimente necesar pentru realizarea unei simulari este mult mai redus dect n cazul celorlalte metode. 533. Care dintre variantele de mai jos identifica unul dintre dezavantajele simu larii n comparatie cu alte metode utilizate n cercetarile de marketing: a) este inferioara altor metode din punct de vedere al fezabilitatii; b) solutiile unor simulari anterioare nu pot fi fructificate, deoarece modelul d e simulare corespunde unei singure probleme; c) nu exista produse software usor adaptabile Ia cerintele procesului de simular e de marketing; d) este prohibitiva din punct de vedere financiar. 534. Din punct de vedere al sistemului nlocuitor S', tehnicile de simulare se mpar t n: a) tehnici de simulare analogice si numerice; b) tehnici de simulare directe, indirecte si euristice; c) tehnici de simulare analogice, numerice si euristice;

d) tehnici de simulare analogice, numerice si hibride. 535. Tehnicile de simulare numerice nu includ: a)tehnici de simulare tip joc; c) tehnici de simulare de tip Forrester; b)tehnici de simulare Monte Carlo; d) tehnici de simulare analogice. 536. Din punct de vedere al interactiunii om-calculator, tehnicile de simulare s e mpart n: a) tehnici de simulare analogice, numerice si hibride; b) tehnici de simulare conventionale, interactive vizuale si virtuale; c) tehnici de simulare conventionale, interactive vizuale, virtuale si hibride; d) tehnici de simulare conventionale, interactive vizuale si euristice. 537. Dezavantajele utilizarii simularii interactive vizuale (VIS) includ: a) un efect negativ asupra curbei de nvatare a utilizatorilor; b) o dificultate sporita n validarea modelelor utilizate n simulare; c) persoanele care nu sunt familiarizate cu tehnica de calcul vor avea dificulta ti majore n utilizarea produselor bazate pe aceasta tehnica; d) nu permite dect reprezentarea sistemelor dinamice.

538. Din punct de vedere al preciziei rezultatelor obtinute, tehnicile de simula re se mpart n: a) tehnici de simulare fundamentate matematic si euristice; b) tehnici de simulare analogice, numerice si hibride; c) tehnici de simulare conventionale, interactive vizuale si virtuale; d) tehnici de simulare analogice, numerice si euristice. 539. Limbajul de Modelare Unificat (UML) este clasificat printre instrumentele software utilizate n cadrul procesului de simulare ca: a) un limbaj de simulare; b) un sistem de simulare, ce utilizeaza generatoare si medii de simulare integra te; c) un sistem de simulare orientat pe obiecte; d) un limbaj de simulare derivat din sistemele expert. 540. Din punct de vedere al simularii teoretice, un sistem este definit ca: a) o multime de clemente n interactiune; b) o unitate identificabila ce poate fi complet definita, aflata n conexiune cu u na sau mai multe unitati similare; c) un sistem analog care genereaza o evolutie asemanatoare sistemului studiat; d) o secventa de evenimente ordonate n timp. 541. Care dintre variantele prezentate mai jos nu reprezinta un element ce se re gaseste printre componentele unui sistem tipic de simulare: a)operatorul simularii; c) modelul simularii; b)traiectoria simularii; d) datele de intrare si iesire. 542. Care dintre afirmatiile de mai jos nu este adevarata atunci cnd sc refera la variabilele perturbatoare ale unui sistem de simulare: a) evenimentele pe care le reprezinta pot fi previzibile sau aleatoare; b) reprezinta variabile de intrare; c) sunt marimi exogene necontrolabile; d) iau valori constante pc tot parcursul simularii. 543. Care dintre variantele enumerate mai jos nu poate fi clasificata ca o varia bila exogena a modelului de simulare: a)variabilele de intrare deterministe; c) variabilele perturbatoare; b)variabilele de intrare stohastice; d) parametrii de intrare. 544. Care dintre afirmatiile de mai jos este valabila n cazul variabilelor de ies ire ale unui sistemde simulare: a) reprezinta starea unei componente a sistemului la un moment dat; b) reprezinta marimi de comanda si valorile lor se schimba permanent; c) nu se afla ntr-o dependenta logica cu variabilele de intrare; d) daca cel putin una dintre variabilele de intrare este aleatoare, atunci cel p utin una dintre variabilele de iesire este stochastica. 545. Variabila denumita ceasul simularii este considerata: a)o variabila de intrare; c) un parametru de intrare; b)o variabila de iesire; d) o variabila intermediara. 546. Variabila denumita ceasul simularii este realizata folosind: a)metoda ceasului variabil; c) att varianta a), ct si varianta b); b)metoda ceasului constant; d) nici una dintre variantele de mai sus. 547. Procesul de constructie a sistemului de simulare nu include etapa: a) alegerea instrumentului de simulare utilizat; b) estimarea naturii si marimii parametrilor si variabilelor de intrare; c) implementarea rezultatelor simularii: d) testarea si validarea modelului. 548. in cadrul procesului de constructie a sistemelor de simulare, etapa denumit a

definirea problemei de modelat presupune: a) efectuarea unor analize de sensibilitate; b) specificarea variabilelor si a relatiilor dintre ele;

c) delimitarea temporala, spatiala si functionala a sistemului; d) fixarea criteriilor de performanta ale simularii. 549. n cadrul procesului de constructie a sistemelor de simulare, etapa denumita i mplementarea rezultatelor simularii presupune: a) evaluarea necesarului informational pentru o noua versiune a produsului; b) validarea rezultatelor simularii; c) exploatarea rezultatelor simularii; d) toate enunturile anterioare. 550. n cadrul procesului de constructie a sistemelor de simulare, etapa denumita stabilirea modalitatii de efectuare a experimentelor nu presupune definirea: a) criteriilor de performanta si sfrsit ale simularii; b) perioadei de simulare; c) modalitatilor de exploatare ale rezultatelor simularii; d) limitelor simularii. 551. Printre trasaturile ce caracterizeaza programele de simulare sunt incluse: a) facilitati pentru colectarea datelor, analiza si afisarea acestora; b) facilitati pentru reprezentarea fenomenelor statice; c) facilitati de depanare si corectare a erorilor; d) toate enunturile anterioare. 552. n cazul parametrilor esentiali in cadrul procesului studiat sunt luate n cons iderare: a) mai mult de 10 valori, ajungndu-se pna la toate valorile parametrului; b) o singura valoare; c) ntre cinci si zece valori distincte; d) ntre doua si cinci valori distincte. 553. Care dintre variantele de mai jos defineste o succesiune corecta a unor eta pe n cazul simularilor de marketing: a) stabilirea functiilor de repartitie ale variabilelor de intrare, stabilirea c orelatiilor ntre variabile, stabilirea valorilor initiale ale parametrilor de stare, stabilirea limitelor ad misibile ale variabilelor si parametrilor de stare; b) stabilirea valorilor initiale ale parametrilor de stare, stabilirea functiilo r de repartitie ale variabilelor de intrare, stabilirea corelatiilor ntre variabile, stabilirea limit elor admisibile ale variabilelor si parametrilor de stare; c) stabilirea valorilor initiale ale parametrilor de stare, stabilirea limitelor admisibile ale variabilelor si parametrilor de stare, stabilirea functiilor de repartitie ale variabilelor d e intrare, stabilirea corelatiilor ntre variabile; d) stabilirea valorilor initiale ale parametrilor de stare, stabilirea corelatii lor ntre variabile, stabilirea functiilor de repartitie ale variabilelor de intrare, stabilirea limitelor admis ibile ale variabilelor si parametrilor de stare. 554. Evaluarea performantelor modelului si parametrilor n cazul simularii de mark eting presupune: a) stabilirea criteriilor de performanta ale sistemului; b) realizarea unor teste de concordanta; c) construirea unei functii obiectiv globale; d) toate enunturile anterioare. 555. Validarea sistemului de simulare se realizeaza prin: a) compararea valorilor variabilelor de iesire cu rezultatele obtinute prin obse rvarea situatiilor reale

similare; b) interpretarea rezultatelor obtinute prin prisma scopului si obiectivelor form ulate in cercetarea de marketing; c) testarea variabilelor de intrare pentru o solutie particulara cunoscuta; d) toate enunturile anterioare. 556. Printre avantajele utilizarii jocurilor de ntreprindere, sunt incluse: a) o curba a nvatarii superioara altor tehnici; b) posibilitatea luarii unor decizii de grup, mbunatatindu-se lucrul n echipa; c) posibilitatea luarii unor decizii ntr-un mediu concurential; d) toate enunturile anterioare.

557. Prin comparatie cu jocurile de ntreprindere, studiile de caz au ca avantaj: a) puterea de calcul necesara mai redusa si mai simplu dc implementat; b) actiunile pot fi mult mai usor testate si modificate; c) un feed-back mai rapid; d) reproducerea superioara a principalelor aspecte ale sistemului studiat. 558. Clasificate dupa sfera de actiune, jocurile de ntreprindere se mpart n: a) jocuri de calculator si jocuri manuale; b) posibilitatea luarii unor decizii de grup, mbunatatindu-se lucrul n echipa; c) jocuri pentru ntreaga ntreprindere, jocuri functionale si jocuri complexe; d) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste si jocuri contra naturii. 559.Clasificate n functie de elementul competitiv pe care l includ, jocurile de ntr eprindere se mpart n: a) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste, jocuri contra naturii si jocuri de instruire; b) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste, jocuri contra naturii si jocuri co mplexe; c) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste, jocuri contra naturii si pachete d e auto-nvatare; d) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste si jocuri contra naturii. 560. Clasificate n functie de scopul pe care l urmaresc, jocurile de ntreprindere s e mpart n: a) jocuri de instruire si jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative; b) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste, si jocuri complexe; c) jocuri concurentiale, jocuri cooperatiste, si jocuri de instruire; d) jocuri functionale, jocuri complexe si jocuri de instruire. 561. Clasificate n functie de modul de prelucrare a rezultatelor, jocurile de ntre prindere se mpart n: a) jocuri de calculator si jocuri manuale; b) jocuri dc instruire si jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative; c) jocuri de calculator, jocuri manuale si jocuri hibride; d) jocuri de calculator, jocuri manuale si jocuri complexe. 562. Jocurile de ntreprindere n care deciziile fiecarei echipe influenteaza rezult atele celorlalte echipe poarta denumirea de: a) jocuri manuale; b) jocuri concurentiale independente; c) jocuri concurentiale interdependente; d) jocuri pentru ntreaga ntreprindere. 563. Jocurile de ntreprindere ce analizeaza mai multe functii ale ntreprinderii si relatiile principale cu alte compartimente sau cu exteriorul ntreprinderii poarta denumirea de: a) jocuri complexe; c) jocuri pentru ntreaga ntreprindere; b) jocuri functionale; d) jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative. 564. Jocurile de ntreprindere ce se caracterizeaza prin faptul ca se bazeaza pe a lgoritmi extrem de complecsi, care analizeaza efectele economice ale mai multor strategii in pre zenta unor perturbatii probabile poarta denumirea de: a) jocuri pentru fundamentarea deciziilor operative; b) jocuri complexe;

c) jocuri functionale; d) jocuri pentru ntreaga ntreprindere. 565. Pe parcursul jocului de simulare, arbitrul nu va trebui sa: a) evalueze consecintele deciziilor jucatorilor asupra performantelor economice ale entitatilor economice implicate; b) puna la dispozitia jucatorilor algoritmi cu ajutorul carora acestia sa identi fice solutia optima; c) stabileasca scenariul pentru fiecare jucator; d) anunte dupa fiecare iteratie rezultatele fiecarui jucator.

566. Simularea bazata pe cunostinte a facilitat patrunderea acestei stiinte n dom enii inaccesibile anterior, precum: a) disciplinele tehnologice, ce presupuneau o acuratete ridicata a rezultatelor; b) disciplinele sociologice, mai greu formalizabile; c) disciplinele militare, caracterizate printr-o rigoare nalta a cerintelor; d) ecologie, datorita marii complexitati a sistemelor simulate. 567. Simularea bazata pe cunostinte a evidentiat o scrie de neajunsuri ale simul arii traditionale, precum: a) depinde intr-o foarte mare masura de expertiza celor care o implementeaza; b) este supusa limitarilor instrumentelor dc programare traditionale; c) nici una dintre variantele dc mai sus; d) att varianta a), ct si varianta b) reprezinta raspunsuri valide. 568. Printre trasaturile specifice inteligentei artificiale ce permit mbunatatire a proceselor desimulare sunt incluse: a) capacitatea de ncapsulare a datelor, ce permite o securitate sporita a acestora; b) reprezentarea specifica a cunostintelor permite stocarea observatiilor asupra lumii reale ntr-omaniera familiara unui individ; c) abstractizarea cunostintelor permite obtinerea unor solutii care aproximeaza mu lt mai corect optimul global al modelului simularii; d) toate enunturile anterioare reprezinta raspunsuri valide. 569. Printre avantajele abordarii bazate pe modele, privita n opozitie cu abordar ea functionala, nu este inclusa: a) functiunilor existente le pot fi adaugate oricnd unele noi; b) facilitati pentru reprezentarea fenomenelor statice; c) se constituie ntr-o baza de comunicare cu utilizatorii mult mai eficienta; d) toate enunturile anterioare. 570. Domeniul atributiilor inteligentei artificiale n cazul unui sistem hibrid nu include: a)supravegherea procesului; c) stabilirea ipotezelor; b)constructia modelului; d) evaluarea datelor de iesire ale simularii. 571. Domeniul atributiilor simularii n cazul unui sistem hibrid nu include: a)supravegherea procesului; c) testarea ipotezelor; b)constructia modelului; d) filtrarea datelor dc intrare pentru simulare. 572. In cazul oricarei cercetari selective, procedurile de esantionare sunt stab ilite n faza: a)preliminara a cercetarii; c) de realizare a cercetarii; b)de definire a scopului cercetarii; d) de proiectare a cercetarii. 573. Cercetatorii pot trage concluzii generale, referitoare la ntreaga populatie studiata, pe baza informatiilor rezultate prin esantionare, din investigarea unui numar mare de el emente componente

ale populatiei respective, cu ajutorul unei operatiuni logice denumite: a) inferenta; b) interferenta; c) informare; d) nici una dintre cele de mai sus. 574. Realizarea unei cercetari selective este recomandata n situatiile n care: a)marimea populatiei tinta este mica; b) exista diferente mari ntre elementele componente ale universului statistic, n p rivinta variabilelor care prezinta interes pentru cercetator; c)este necesara explorarea aprofundata a cazurilor individuale; d)se impune un grad scazut de confidentialitate. 575. Un recensamnt este preferat n cazul n care: a)esantionarea ar conduce la erori mari; c) bugetul de timp disponibil este mic; b) costul erorilor sistematice este mic; d) marimea populatiei tinta este mare. esantionare; b)resursele de timp si banesti necesare; 576. Nu constituie un argument pentru apelarea la metoda recensamntului: a)cresterea semnificativa a gradului de acuratete a datelor, comparativ cu cerce tarea bazata pe

c)posibilitatea de asigurare a unui grad mare de confidentialitate; d)natura distructiva a masurarii. 577. O exemplificare a obiectivelor urmarite de esantionare este urmatoarea: a)un anumit grad de reprezentativitate a datelor; b)obtinerea de rezultate stabile; c)utilizarea eficienta a resurselor; d)toate cele de mai sus. 578. Ordonati n succesiunea adecvata urmatoarele etape ale planului de esantionar e: (1) determinarea marimii esantionului; (2) alegerea metodei de esantionare; (3) definirea populatiei tinta; (4) stabilirea cadrului de esantionare; (5) elaborar ea si testarea procedurilor de esantionare. a)l,2,3,4,5; b)3,4,2, 1,5; c) 3, 4, 1,2,5; d) 2, 3, 4, 5, I. realiza inferente; b)un grup de subiecti ales n functie de scopul cercetarii, dar n mod independent d e problema decizionala; c)echivalenta cu esantionul cercetarii; d)reprezentata numai de indivizi sau gospodarii, nu si de organizatii. 579. In cadrul unei cercetari selective, populatia tinta este: a)grupul complet al elementelor care sunt relevante pentru cercetare si n privint a caruia se vor 580. Populatia tinta este definita n functie de: a)elementele componente; c) factorul timp; b)aria teritoriala; d) toate elementele de mai sus. 581. Pentru a stabili daca o persoana face parte din populatia tinta a unui sond aj, se apeleaza la ntrebari: a) deschise; b) filtru; c) de opinie; d) de identificare. 582. Definirea populatiei tinta presupune: a)specificarea doar a caracteristicilor elementelor care fac parte din populatia tinta; b)specificarea doar a caracteristicilor elementelor care nu fac parte din popula tia tinta; c)specificarea att a caracteristicilor elementelor care fac parte din populatia t inta, ct si a caracteristicilor elementelor care nu fac parte din populatia tinta; d)utilizarea unei singure caracteristici. 583. O reprezentare concreta a elementelor componente ale populatiei tinta, de e xemplu sub forma unei liste, este denumita: a)planul esantionului; c) chestionarul sondajului; b)cadrul de esantionare; d) indicele de sondaj. 584. Erorile datorate cadrului de esantionare sunt: a)omisiunile; c) suprareprezentarile; b) subreprezentarile; d) toate cele de mai sus. 585. n privinta abordarii bayesiene a esantionarii nu se poate face urmatoarea af irmatie: a)are un caracter secvential; b)foloseste informatii obtinute in prealabil, despre populatia studiata; c)informatiile referitoare la costuri si probabilitati au un grad mare de dispon ibilitate; d)are aplicabilitate limitata.

586. Principala caracteristica a esantionarii traditionale este urmatoarea: a)selectarea ntregului esantion nainte de culegerea datelor; b)aplicabilitatea limitata; c)selectarea elementelor n paralel cu operatiunea de culegere a datelor; d)aplicabilitatea doar la cercetarile calitative. 587. n cazul esantionarii probabiliste, probabilitatea fiecarui element al popula tiei de a fi selectat este: a) cunoscuta; b) necunoscuta; c) egala cu zero; d) 0,5.

588. n cazul esantionarii probabiliste, marimea esantionului creste cu ct: a)nivelul de precizie dorit este mai mic; b)nivelul de confidenta dorit e-.te mai mic; c)abaterea standard este mai mica; d)nivelul maxim al erorii admisibile este mai mic. 589. Dimensiunea esantionului creste cu ct: a)importanta deciziei este mai mica; b)numarul variabilelor cercetate este mai mare; c)scade numarul subgrupurilor populatiei care sunt studiate; d)ponderea persoanelor care au caracteristica ce prezinta interes pentru cerceta tor, n ansamblul populatiei, este mai mare. 590. Procedurile de esantionare sunt: concret; a) un set de instructiuni ce specifica modul n care urmeaza sa fie realizata esan tionarea n modb)recomandari referitoare Ia esantionare, care pot fi urinate de ce rcetator; c)echivalente cu planul de esantionare; d)metodele de esantionare. 591. Esantionarea neprobabilista are urmatoarea caracteristica: a)este o procedura obiectiva; b)probabilitatea de selectie a fiecarui element este cunoscuta; c)se poate calcula eroarea de esantionare; d)existenta erorilor sistematice de selectie, datorate cercetatorului. 592. Limitele esantionarii neprobabiliste se refera la: a)costul implicat; c) proiectarea rezultatelor; b)timpul necesar; d) nici unul dintre aspectele enumerate. 593. In privinta esantionarii probabiliste, se poate face urmatoarea afirmatie: a)se aplica n cazul cercetarilor concluzive; b)erorile de esantionare sunt mai mici; c)este utilizata atunci cnd variatia caracteristicilor la nivelul populatiei este mica; d)este mai favorabila sub aspect operational, dect esantionarea neprobabilista. 594. In privinta esantionarii neprobabiliste nu se poate face urmatoarea afirmat ie: a)se aplica n cazul n care erorile sistematice sunt mari, pentru a asigura un grad mai mare de control asupra procesului de esantionare; b)se recomanda pentru cercetarile exploratorii; c)este utilizata n cazul unei populatii omogene; d)permite estimarea intervalelor de ncredere pentru parametrii populatiei tinta. 595. Un exemplu de esantionare neprobabilista este urmatorul: a)esantionarea stratificata; c) esantionarea simpla aleatoare; b)esantionarea de grup; d) esantionarea bazata pe rationament. 596. Un exemplu de esantionare probabilista este urmatorul: a)esantionarea sistematica; c) esantionarea bazata pe comoditate; b) esantionarea pe cote: d) esantionarea tip "bulgare de zapada''. 597. Esantionarea n raport cu variabilele investigate reprezinta una dintre alter nativele care pot fi avute in vedere pentru determinarea dimensiunii esantionului investi gat si construirea acestuia atunci cnd cercetatorul: a)vizeaza evaluarea unor atribute specifice fenomenului de marketing investigat;

b) decide sa foloseasca o marja de eroare de cel putin 5 %; c)urmareste masurarea unor variabile care descriu fenomenul investigat; d) accepta sa garanteze rezultatele cercetarii sale cu o probabilitate de 90 %.

598. Dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit n cercetarea frecventei de vizitare a unei unitati comerciale, n conditiile unei probabilitati de garantare a rezultate lor cercetarii de 95 % (z = 1,96), a unei marje de eroare de 5 % si pentru o abatere standard de 0,30, va 11 de: a) 139; b) 385; c) 1068; d) 1390. 599. Esantionarea n raport cu atributele investigate reprezinta una dintre altern ativele care pot fi avute n vedere pentru determinarea dimensiunii esantionului investiga t si construirea acestuia atunci cnd cercetatorul: a)intentioneaza sa garanteze rezultatele cercetarii sale cu o probabilitate de c el mult 90 %; b)vizeaza evaluarea unor atribute specifice fenomenului de marketing investigat;

c)decide sa foloseasca o marja de eroare de cel putin 5 %; d)urmareste masurarea unor variabile care descriu fenomenul investigat. 600. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit n cercetarea preferint elor consumatorilor pentru amenajarea interioara a unei unitati comerciale, n conditii le unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95 % (t = 1,96) si a unei marje de ero are de 5 %, va fi de: a) 191; b) 196; c)201; d) 385. 601. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit n cercetarea preferint elor consumatorilor pentru sortimentele de produs care vor fi comercializate n cadrul unei unitati comerciale, n conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor c ercetarii de 95 % (t = 1,96), a unei marje de eroare de 5 % si a unei ponderi specifice de 74 % a celor care intentioneaza sa viziteze unitatea comerciala n primele doua luni de la lansare, va fi de: a) 196; b)296; c) 385; d) 1068. 602. Practica organizarii si desfasurarii cercetarilor de marketing directe si s elective a impus considerarea si utilizarea unor marje de eroare: a)de cel putin 5 %; c) cuprinse ntre 1 si 5 %; b)de cel putin I %: d) de cel putin 95 %. 603. Practica organizarii si desfasurarii cercetarilor de marketing directe si s elective a impus considerarea si utilizarea unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii: a)de cel putin 95 %; c) cuprinsa ntre 75 si 95 %; b)cuprinsa ntre I si 5 %; d) de cel mult 95 %. 604. Pentru evaluarea oportunitatii corectarii dimensiunii esantionului unei cer cetari de marketing directe si selective este utilizat indicele de sondaj. Acesta se de termina: a) folosind datele din tabelele statistice, pe baza probabilitatii de garantare a rezultatelor cercetarii; b)prin raportarea dimensiunii calculate a esantionului la dimensiunea colectivit atii investigate;

c) prin raportarea dimensiunii colectivitatii investigate la dimensiunea calcula ta a esantionului; d)folosind metode de esantionare secventiala. 605. In opinia lui George Kress, corectarea dimensiunii esantionului folosit ntro cercetare de marketing directa si selectiva se impune n situatia n care indicele de sondaj are o valoare minima de: a) 0,01; b)0,05; c)0,I4; d)0,50. 606. Potrivit opiniei lui Guy Audigier, corectarea dimensiunii esantionului folo sit ntr-o cercetare de marketing directa si selectiva se impune n situatia n care raportul dintre marimea esantionului si cea a colectivitatii investigate este: a)supraunitar; c) subunitar; b)mai mic dect 1/7 (0,1428); d) mai mare dect 1/7 (0,1428) 607. Dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit n cercetarea frecventei de vizitare a unei unitati comerciale, la nivelul unui grup de 750 de participanti la un concurs promotional organizat anterior de catre unitatea n cauza, n conditiile une i probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95 % (z = 1,96), a unei marje de eroare de 5 % si pentru o abatere standard de 0,30, va fi de: a) 118; b) 139; c) 196; d) 713.

d) utilizarea unei variante adaptate a metodelor nestatistice de determinare adi mensiunii esantioanelor tinnd cont de caracteristicile cercetarii calitative. 608.Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit n cercetarea preferinte lor consumatorilorpentru amenajarea interioara a unei unitati comerciale la nive lul unui grup de 2500 de clienti fideli aiacesteia, n conditiile unei probabilita ti de garantare a rezultatelor cercetarii de 95 % (t = 1,96) si aunei marje de e roare de 5 %,va fi de: a) 196; b)333; c) 385; d)2500. 609. Dimensiunea esantionului, determinata folosind o modalitate nestatistica de calcul, care va fi utilizat n cadrul unei cercetari de marketing directe si selec tive realizate la nivelul unei colectivitati structurate de catre cercetator n raport cu vrsta membrilor acesteia (pna la 18, 19 - 35, 36 - 50, 51 - 65 si 66 de ani si peste) v a fi: a) de minimum 400 de respondenti; b) determinata proportional cu ponderea fiecarei grupe de vrsta n totalul colectiv itatii; c) de 500 de respondenti; d) imposibil de determinat n absenta unor elemente statistice specifice colectivi tatii investigate. 610. Determinarea dimensiunii grupului investigat utilizat in cadrul unei cercet ari calitative poate fi facuta prin: a)folosirea unei formule statistice care sa aiba n vedere probabilitatea cu care cercetatorul va garanta rezultatele cercetarii; b)folosirea unei formule statistice care sa tina seama de marja de eroare folosi ta de catre cercetator n analiza si interpretarea rezultatelor cercetarii; c)apelarea la metode de esantionare probabilistice (aleatoare) cum sunt esantion area simpla aleatoare, esantionarea stratificata sau esantionarea multistadiala; 611. Determinarea punctuala a dimensiunii esantionului presupune: a)mpartirea prealabila a colectivitatii investigate n categorii n raport cu unul sa u mai multe criterii geografice, demografice, psihografice sau comportamentale; b)considerarea unui indice de sondaj corespunzator unui raport ntre dimensiunea e santionului si cea a colectivitatii investigate de cel putin 0,1428; c)recurgerea la formule statistice pentru a stabili o marime a esantionului care sa ramna constanta pe durata realizarii cercetarii nefiind admise completari sau diminuari ulterioa re; d) parcurgerea mai multor etape la finalul carora cercetatorul sa ajunga la o dimensiune reprezentativa n raport eu un set de criterii prestabilite de esantion are. 612. Determinarea secventiala a dimensiunii esantionului presupune: a)considerarea unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii dc cel putin 95 % si a unei marje dc eroare cuprinse ntre I si 5 %; b)parcurgerea mai multor etape la finalul carora cercetatorul sa ajunga la o dim ensiune finala a esantionului n raport cu anumite cerinte legate de structura sau continutul acest uia;

c) recurgerea la formule statistice pentru a stabili o marime a esantionului car e va ramne constanta pe durata culegerii datelor putnd fi adaptata n functie de cerintele analitice spe cifice; d)stratificarea, n mai multe secvente, a colectivitatii investigate n categorii om ogene n raport cu unul sau mai multe criterii geografice si demografice. 613. Principala caracteristica a esantioanelor folosite n cercetarile de marketin g direct si selective este: a) interoperabilitatea; b) masurabilitatea; c) reprezentativitatea; d) validitat ea. 614. Asigurarea reprezcntativitatii esantionului folosit ntr-o cercetare directa si selectiva presupune, printre altele, ca procesul de selectie al unitatilor de observare sa se desfasoare: a)obiectiv si sistematic; c) exclusiv aleator; b)informai si subiectiv; d) exclusiv nealcator. 615. Metodele de esantionare care sc bazeaza pe principiul conform caruia fiecar eimunitati din componenta colectivitatii investigate i este asociata o probabilitate determinabi la, egala si nenula pentru a fi selectata si inclusa n componenta esantionului fac parte din categori a celor: a) neprobabilistice; b) probabilistice; c) punctuale; d) secventiale. 616. Doua dintre metodele de esantionare probabilistica folosite n mod frecvent i n cercetarile de marketing sunt:

a)esantionarea b)esantionarea c)esantionarea d)esantionarea

prin metoda cotelor si esantionarea ad-hoc; prin metoda bulgarelui de zapada si esantionarea de grup; simpla aleatoare si esantionarea stratificata; punctuala si esantionarea secventiala.

617. Metoda de esantionare a carei principala caracteristica este aceea ca ofera tuturor unitatilor colectivitatii investigate aceeasi sansa de a fi selectate si incluse ncomponenta esantionului este: a)esantionarea simpla aleatoare; c) esantionarea stratificata proportionala; b)esantionarea sistematica aleatoare; d) esantionarea multistadiala. 618. Doua dintre variantele operationale de implementare a metodei esantionarii simple aleatoare sunt: a)esantionarea ad-hoc si metoda computerizata; b) metoda tragerii la sorti si metoda tabelelor cu numere aleatoare; c)esantionarea stratificata si esantionarea multistadiala; d) esantionarea aleatoare si esantionarea nealeatoare. 619. Folosirea in cadrul unei cercetari a motivelor de cumparare ale unui produs , desfasurate in rndul primilor 100 de cumparatori ai acestuia, a regulii de select ie vor fi selectate 10 componente urmndu-sc diagonala principala a tabelului" n care sunt mentionate codurile unice ale acestora corespunde variantei de implementare a esantionarii simple aleatoare: a)metoda tragerii la sorti; c) metoda tabelelor cu numere aleatoare; b)metoda computerizata; d) metoda seriilor unice de nregistrare. 620. Utilizarea, ca si criteriu de referinta in selectia aleatoare a unitatilor de observare, a dalei sau zilei de nastere a celor care formeaza colectivitatea investigata, b aza de esantionare, corespunde unei variante dc implementare a metodei de esantionare: a) multistadiala; b) simpla aleatoare; c) sistematica aleatoare; d) stratificata . 621. Daca o companie de telefonie desfasoara o cercetare de marketing privind ni velul de satisfactie al clientilor sai n raport cu serviciile oferite si, pentru constr uirea esantionului, se decide selectia tuturor clientilor companiei al caror nume de familie ncepe cu li terele S si V, procedura folosita corespunde unei variante de implementare a metodei de esantio nare: a) de grup; b) secventiala; c) simpla aleatoare; d) stratificata. 622. Daca se intentioneaza realizarea unei cercetari n rndul studentilor Academiei de Studii F.conomice privind oportunitatea si utilitatea examenului de licenta si cercetatorul decide sa includa n componenta esantionului cercetarii toti studenti i al caror cod numeric personal se termina cu 5, procedura folosita corespunde unei variante de implementare a metodei de esantionare: a) de grup; b) multistadiala; c) simpla aleatoare; d) stratificata. 623. Utilizarea unei proportii de selectie reprezentnd expresia raportului existe nt ntre dimensiunea colectivitatii investigate si dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie construit este specifica metodei de esantionare: a) multistadiala; b) sistematica; c) stratificata; d) stratificata proportionala . 624. mpartirea colectivitatii investigate n categorii omogene din punct de vedere

al caracteristicilor acestora urmnd ca, din fiecare categorie, sa fie selectat n mod aleator un numar de componente proportional sau neproportional cu dimensiunea fiecarei categorii reprezinta principiul de functionare al metodei de esantionare: a) de grup; b) multistadiala; c) sistematica; d) stratificata. 625. Numarul de straturi n care se va structura colectivitatea investigata n rapor t cu criteriile si, respectiv, categoriile mediu de resedinta" (urban, rural), nivel de instruire" (st udii primare, studii medii si studii superioare) si vrsta" (pna la 24,25 - 44,45 - 64 si 65 de ani si pe ste) este de: a) 3; b)9; c)24; d)36. 626. Daca dimensiunea esantionului folosit n cercetarea preferintelor pentru baut uri racoritoare a consumatorilor bucuresteni este de 400 de unitati de observare iar esantionul es te structurat n raport cu criteriile, respectiv categoriile sex" (barbati, femei) si vrsta" (pna la 24, 25 - 40, 41 - 59 si 60 de ani si peste), atunci numarul componentelor selectate, n mod egal, din f iecare strat va fi de:

a) 200; b) 100; c) 50; d) 25. 627. Daca dimensiunea esantionului folosit n cercetarea preferintelor pentru bere a consumatorilor bucuresteni este de 800 dc unitati de observare, esantionul este structurat n raport cu criteriile, respectiv categoriile sex" (barbati, femei) si vrsta" (pna la 24, 25 -40, 41 - 59 si 60 dc ani si peste), iar proportiile specifice criteriilor si categoriilor mentiona te mai sus sunt barbati - 49 %, femei - 51 %, respectiv pna la 24 de ani -20 %, 25 - 40 ani - 25 %, 41 - 59 an i - 25 % si 60 de ani si peste - 30 %, atunci numarul componentelor din stratul consumatorilor barb ati cu vrsta cuprinsa ntre 25 si 40 de ni" va fi de: a) 98; b) 392; c)200; d)296. 628. mpartirea colectivitatii investigate n diviziuni incluznd unitati de observare reunite n raport un criteriu semnificativ pentru domeniul sau fenomenul investiga t urmnd ca, pentru constituirea esantionului, sa fie selectat, n mod aleator, un num ar de diviziuni astfel nct sa se ajunga la dimensiunea prestabilita a esantionului reprezinta principiul de functionare al metodei de esantionare: a) de grup; b) multistadiala;c) sistematica; d) stratificata. 629. Daca Rectoratul Academiei de Studii Economice din Bucuresti intentioneaza s a realizeze o cercetare n rndul studentilor institutiei pentru a cunoaste opiniile a cestora fata de calitatea serviciilor educationale oferite, folosirea esantionarii de gr up va avea n vedere mpartirea, deja existenta, a colectivitatii investigate: a) n grupe de studii; b) pe ani de studii; c) pe facultati; d) pe forme de nvatamnt . 630. Esantionarea multifaza si esantionarea geografica (teritoriala) reprezinta doua variante de implementare ale metodei de esantionare: a) de grup; b) multistadiala; c) secventiala; d) stratificata. 631. Varianta esantionarii multistadiale n care cercetatorul realizeaza analize a supra tuturor esantioanclor - initiale, intermediare sau finale - obtinute dupa parcurgerea tu turor stadiilor, scopul acestora nefiind neaparat obtinerea unor informatii ci ameliorarea esantionarii si construirea, n final, a unui esantion reprezentativ, este reprezentata de esantionarea: a) geografica; b) multifaza; c) prin metoda cotelor; d) secventiala. 632. Varianta esantionarii multistadiale n care cercetatorul porneste de la struc tura teritoriala a pietei investigate si este preocupat sa acopere ct mai complet aria pietei investigate pna la nivelul fiecarei diviziuni relevante n contextul cercetarii est e reprezentata de esantionarea: a) geografica; b) multifaza; c)secventiala; d) spatiala. 633. Daca o firma distribuitoare de articole de papetarie, care dispune de o ret ea proprie de magazine localizata n toate resedintele de judet si n fiecare sector al Bucurestiu lui, intentioneaza sa studieze opinia consumatorilor fata de oferta sa de produse astfel nct datele s a fie culese, ntr-o

anumita zi si ntr-un anumit interval orar, de la consumatorii care se gasesc atu nci n fiecare dintre magazinele firmei, construirea esantionului va fi realizata folosind metoda de esantionare: a) geografica; b) multifaza; c) spatiala; d) teritoriala. 634. Doua dintre metodele dc esantionare neprobabilistica folosite n mod frecvent n cercetarile de marketing sunt: a)esantionarea prin metoda cotelor si esantionarea ad-hoc; b)esantionarea prin metoda bulgarelui de zapada si esantionarea de grup; c)esantionarea simpla aleatoare si esantionarea stratificata; d)esantionarea punctuala si esantionarea secventiala. 635. Construirea unui esantion reprezentativ pentru colectivitatea investigata p e baza evaluarii proprietatilor acesteia, a exprimarii acestora prin intermediul unor p onderi specifice si a impunerii conditiei ca structura esantionului sa fie caracterizat a de exact aceleasi proportii, valabile la nivelul colectivitatii din care provine, este sp ecifica metodei de esantionare: a)a bulgarelui de zapada; c) simple aleatoare; b) prin metoda cotelor; d) stratificate.

636. Prin modalitatea sa de implementare, metoda neprobabilistica dc esantionare cunoscuta ca esantionare prin metoda cotelor" este similara din punct de vedere a l continutului sau cu o varianta a unei metode de esantionare probabilistica si an ume: a)esantionarea sistematica; c) esantionarea stratificata proportionala; b)esantionarea stratificata neproportionala; d) esantionarea multistadiala multi faza. 637. O sursa obiectiva de informatii care poate fi avuta n vedere pentru identifi carea cotelor folosite n structurarea unui esantion incluznd consumatori persoane fizice , reprezentativ din punct de vedere demografic la nivel national, este: a)Anuarul Statistic al Romniei; b)Buletinul lunar al Oficiului National al Registrului Comertului; c)Raportul anual al Bancii Nationale a Romniei; d)Studiul national BRAT de audienta al tirajelor publicatiilor cotidiane si peri odice. 638. O sursa obiectiva de informatii care poate fi avuta n vedere pentru identifi carea cotelor folosite n structurarea unui esantion incluznd ntreprinderi, reprezentativ la nivel national, este: a)Anuarul Statistic al Romniei; b)Buletinul lunar al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci; c)Raportul anual al Bancii Nationale a Romniei; d)Studiul national BRAT de audienta al tirajelor publicatiilor cotidiane si peri odice. 639.Pentru a construi un esantion reprezentativ n raport cu vrsta" folosind esantionaremetoda cotelor si stiind ca structura colectivitatii investigate n ort cu acest criteriu este 18-30de ani" - 21%, 31-45 de ani" - 23%, 46-60 dc - 27% si peste 60 de ani" - 29 % iar dimensiuneacalculata a esantionului este 500, numarul de unitati de observare din fiecare dintre cele patrucategorii va i, n ordine, de: a) 125, 125, 125, 125; c) 105, 115, 135, 145; b) 150, 150, 100, 100; d) 210, 230, 270, 290. pentru rap ani" de f

640. Trei criterii demografice utilizabile pentru construirea unui esantion repr ezentativ la nivel national folosind metoda cotelor sunt: a)mediul de resedinta, stilul de viata si vrsta; b)marimea veniturilor, nivelul de instruire si sexul; c)frecventa, locurile si motivele cumpararii; d)profesia, regiunea geografica si starea civila. 641. O varianta distincta de implementare a metodei cotelor, in care accentul se muta de pe includerea n structura esantionului a unui numar predeterminat de componente n fun ctie de valorile calculate ale cotelor pe reprezentarea fiecarei categorii sau combinati i de categorii identificate prin considerarea variabilelor de referinta, este cunoscuta n litera tura de specialitate sub denumirea de: a)esantionare dimensionala; c) esantionare secventiala; b) esantionare geografica; d) esantionare spatiala. 642. Identificarea de catre cercetator, pe baza unor rationamente specifice, a u nui numar de respondenti care vor fi intervievati si care, la rndul lor, vor recomanda alti re spondenti

cercetatorului pna la atingerea dimensiunii esantionului constituieprincipiul de functionare al esantionarii prin: a)metoda bulgarelui de zapada; c) metoda pasului mecanic; b)metoda cotelor; d) metoda sistematica aleatoare. 643. n cazul esantionarii prin metoda bulgarelui de zapada, stabilirea dimensiuni i esantionului este realizata si, n consecinta, esantionul este considerat a fi com plet: a)n functie de probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii si de marja de eroare; b)numai dupa obtinerea unor informatii relevante, cvasicomplete referitoare la d omeniul studiat; c)numai daca este acoperita n totalitate aria pietei investigate; d)n functie de nivelul specific al indicelui de sondaj. 644. Metoda de esantionare care conduce la construirea unui esantion care va inc lude doar acele unitati de observare, relevante din punct de vedere al capacitatii lo r de a furniza informatii relevante pentru domeniul investigat, selectate de catre cerc etator este: a)esantionarea ad-hoc; c) esantionarea orientata; b)esantionarea de grup; d) esantionarea spatiala.

645. Diferenta principala ntre metoda bulgarelui de zapada si esantionarea orient ata se refera la: a) selectia absolut aleatoare a unitatilor dc observare care vor fi incluse n str uctura esantionului; b) apelarea sau neapelarea la recomandarile celor deja intervievati pentru restu l respondenti lor; c)probabilitatea de garantare a rezultatelor cercetarii; d)scopul general, obiectivele si ipotezele cercetarii aflata n desfasurare. 646. Atunci cnd domeniul investigat este definit si cercetatorul stabileste un sp atiu si un moment n care cercetarea propriu-zisa urmeaza sa se desfasoare (dc cele mai multe ori sp atiile fiind chiar sediul firmei sau spatiile comerciale ale acesteia iar momentele fiind cele n car e nevoia pentru a obtine anumite informatii este stringenta), metoda de esantionare cea mai conven abila este: a)metoda cotelor; c) esantionarea ad-hoc; b)esantionarea stratificata; d) esantionarea multistadiala. 647. Numeroasele metode de analiza a datelor n cercetarile de marketing pot fi gr upate dupa criterii foarte diferite, cum sunt: a)tipul de scala utilizat; c) natura relatiei dintre esantioane; b)numarul csantioanelor cercetate; d) toate cele de mai sus. 648. Unul din urmatoarele criterii nu sta Ia baza gruparii metodelor de analiza a datelor n cercetarile de marketing: a)numarul csantioanelor cercetate; c) natura relatiei dintre esantioanele invest igate; b)tendinta centrala a variabilelor considerate; d) numarul variabilelor consider ate. 649. Printre obiectivele urmarite n procesul de analiza a datelor n cercetarile de marketing nu se nscrie: a)realizarea unor experimente de marketing; b)determinarea tendintei centrale a variabilelor considerate; c)caracterizarea variatiei si a repartitiei acestora; d)masurarea gradului de asociere ntre ele. 650. Printre obiectivele urmarite n procesul de analiza a datelor n cercetarile de marketing nu se nscrie: a)realizarea unor estimari si previziuni; b)evaluarea diferentelor dintre variabile sau grupuri de variabile; c)numarul variabilelor considerate; d)evidentierea legaturilor cauzale dintre variabile. 651. Alegerea modalitatii de analiza a informatiilor n cercetarile de marketing presupune considerarea urmatoarelor criterii: 1 ) intervalul de timp disponibil pentru efectuarea prelucrarii informatiilor; 2 ) bugetul cercetarii; 3) calitatea dorita a informatiei; 4) tipul de scala utilizat; 5) diversitatea scal elor utilizate; 6) numarul esantioanelor cercetate; 7) caracterul dependent sau independent al esantioanelo r utilizate; 8) resursele umane disponibile, care vor fi implicate n procesul de prelucrare a inf ormatiilor a) 1.3,4; b) 3,4,6; c) 4,6,7; d) 5,7,8. . 652. Pentru masurarea gradului de asociere a doua variabile nu se utilizeaza una dintre metodele enumerate: a) coeficientul lui Goodman; b) coeficientul de corelatie a rangurilor a lui Spearman;

c) coeficientul de corelatie al lui Pearson; d) analiza bayesiana. 653. Procesul de analiza a informatiilor n cercetarile de marketing se refera n principal la: a) determinarea tendintei centrale a variabilelor considerate; b) definitivarea instrumentelor de culegere; c) definirea conceptuala si operationala a variabilelor; d) descrierea datelor, folosind indicatori statistici si metode grafice. 654. Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercet ari selective, desfasurate pe un esantion de 1000 de persoane, n conditiile n care valoarea calcu lata a lui x2 este 6,58, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este 0,95, pentru care valo area t = 1,96? a) 1,41; b)0,22; c)-0,27; d) 0,08.

655. Pentru un tabel de contingenta de tipul 3x3 coeficientul de contingenta cal culat poate lua valori n intervalul: a) [-1, +1]; b)(0, 707); c) [0, 0,816]; d) [0, 0,705]. 656. Care este valoarea coeficientului de contingenta corespunzator unei cerceta ri selective desfasurate pe un esantion de 1500 de persoane, n conditiile n care valo area calculata a lui %' este 26,5, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor est e 0,95? a) 1,13; b) 0,13; c)-0,13; d) 1,22. 657. Coeficientul de contingenta este utilizat pentru masurarea corelatiei n cazu l scalei: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 658. In cazul unei cercetari selective, efectuate pe un esantion de 5000 de pers oane, gradul de semnificatie a diferentelor de opinie ntre subiecti, n functie de vrsta, a ncazulncarevaloareateoreticaestede3,55, 2 ..fostanalizatcuajutorultestului ipotezanulaesteacceptata? 2 ..pentrucevaloarecalculataalui a) 3,35 b) 8,12; c) 3,92; d)3,82. 659. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 3x3, coeficientul de contingenta m axim poate fi: a) +1; b)0,816; c)0,.707; d)0,304. 660. Care este valoarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercet ariselective, desfasurate pe un esantion de 200 de persoane, n conditiile n care v aloarea este2,38,iarprobabilitateadegarantarearezultateloreste0,95,2 ..calculataalui pentru care valoarea t = 1,96? a) 0,11; b) -0,12; c) 0,707; d) 0,145. trebuiesafiendepliniteurmatoareleconditii: 2 ..Pentruaplicareacusucces atestului6 61. I) numarul subesantioanelor independente sa fie mai mare de trei; 2) numarul sub esantioanelorindependente sa fie mai mic de trei; 3) frecventele ce rezulta din observare trebuie sa aiba valorimici; 4) efectivul colectivitatii cercetate sa f ie de cel putin 40 de unitati; 5) efectivul colectivitatiicercetate sa fie de ce l mult 40 de unitati; 6) mai mult de doua subesantioane sa fie independente; 7) frecventele ce rezulta din observare nu trebuie sa aiba valori prea mici; 8) efe ctivul colectivitatiicercetate sa fie de 1000 de unitati a) 1,3,4; b) 2,5,7; c) 4,6,7; d) 6,7,8. 662. Coeficientul de contingenta calculat pentru un tabel de contingenta de tipu l 2x2 poate lua valori n intervalul: a) (-1, +1]; b)(0, 0,707); c) [0, 0,707]; d) (0, 1]. 663. Pentru testarea gradului de semnificatie a diferentelor de opinie ntre mai m ult de doua subesantioane independente, se poate utiliza: a) testul ..2; b) testul U; c) testul Fisher; d) testul Durbin-Watson. 664. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 2x2, coeficientul de contingenta m

axim poate fi: a) +1; b) 0,816; c) 0,707; d) 0,806. 665. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 3x3, coeficientul de corelatie Pea rson calculat poate lua valori n intervalul: a) [-1, +1]; b) [0,0,816]; c) [0, +1]; d) [0, 0,705]. 666. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 3x3, coeficientul de corelatie a r angurilor al lui Spearman calculat poate lua valori n intervalul: a) [0, +1]; b) [0, 0,816]; c)[-1,+ 1]; d) [0,0,7051] 667. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 2x2, coeficientul de corelatie a r angurilor al lui Kendall calculat poate lua valori n intervalul: a) [-1, +1]; b)(0, 0,304); c) [0, +1]; d) [0, 0,705].

668. Pentru un tabel de contingenta, de tipul 2x2, coeficientul <I> a lui Cramer poate lua valori n intervalul a) [0, +1]; b) [0, 0,500]; c)[-1, +1]; d)[-1, 0]. 669. Cu ocazia lansarii pe piata Bucurestiului a produsului ROCOCO, s-a efectuat un sondaj in rndulconsumatorilor, pe un esantion de 1200 de persoane. In urma ce ntralizarii rezultatelor, s-a stabiliturmatoarea repartizare a subiectilor inves tigati, pe grupe de vrsta, n functie de modul de apreciere a noului produs supus investigarii: Aprecieri Grupa de vrsta Sub 25 ani 25-60 ani peste 60 ani -Favorabile 193 232 139 -Nefavorabile 230 241 165 2 Care ..Pentruevaluareasemnificatieidiferentelorntresubgrupeleesantionuluis-afolo sittestul 2 ..estevaloareacalculataalui a) 2,503; b) 1,457; c) 1,401; d)-1,403. 670. Valoarea 0 (zero) a unui coeficient indica: a)asocierea perfecta a variabilelor; c) lipsa corelatiei; b)asocierea partiala a variabilelor; d) nici una din variantele a) - c). .pentrustudiereasemnificatieistatisticeadiferenteideopinie2 ..nconditiaaplicariit estului671. dintre subiectii cuprinsi n trei subesantioane ( sub 18 ani, 18-45 ani, peste 45 ani) asupra preferintelor fata de un produs electronic (prefera, nu prefera, nedecisi), numa rul de grade de libertate aferente valorii tabelate a Iui % este: a) 3; b)4; c) 5; d)6. 672. ntr-o cercetare de piata ce urmareste studierea modului de apreciere a Valoareacalculataalui 2 ..nfunctiedevrsta,s-autilizattestul Roua deodorantului este5,995,iarceatabelatapentruunniveldesemnificatiede0,05si2gradede2.. libertate este tot 5,995.n acest caz: a)ipoteza nula se accepta; b)nu exista diferente n functie de vrsta n modul de apreciere a deodorantului; c)ipoteza nula nu se accepta; d)exista diferente n functie de vrsta n modul de apreciere al produsului, dar sunt nesemnificative. 673. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru s tudierea interdependentelor, n cazul n care variabilele sunt masurate cu o scala nemetrica: a) regresia multipla; b) analiza discriminantului liniar multiplu; c) analiza canonica; d) analiza structurilor latente. 674. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentr u studierea interdependentelor, n cazul n care variabilele sunt masurate cu ajutorul scalei metrice?

a) analiza grupurilor; b) analiza structurilor latente; c) analiza multivariata a variatiei; d) analiza dinamicii de tip Forrester. 675. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru s tudierea interdependentelor, n cazul n care variabilele sunt masurate cu o scala metrica: a) analiza discriminantului liniar multiplu; c) analiza factoriala; b) analiza canonica; d) analiza structurilor latente. 676. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru s tudierea interdependentelor, n cazul n care variabilele sunt masurate cu o scala ncmetrica: a) analiza nemetrica multidimensionala; c) analiza canonica; b) analiza discriminantului neliniar de ordinul k; d) analiza post factoriala. 677. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru s tudierea dependentelor, n cazul n care exista o singura variabila dependenta, masurata cu o scala metrica:

a) regresia multipla; c) analiza factoriala; b) analiza multivariata a variatiei; d) analiza ortogonala. 678. Metoda statistica multivariata care permite, prin experimente, sa controlez e variatia influentei factorilor independenti si sa estimeze efectele acestor variatii asup ra variabilei dependente poarta numele de: a) scalare metrica multidimensionala; c) analiza multivariata a variatiei; b) analiza structurilor latente; d) analiza factoriala. 679. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru s tudierea dependentelor, n cazul n care variabilele dependente sunt masurate cu o scala metrica: a) analiza ADC/PERT; c) analiza factoriala; b) analiza multivariata a variatiei; d) analiza regresionala. 680. Metoda statistica multivariata de cercetare a relatiei dintre o variabila d ependenta, masurata cu ajutorul unei scale metrice si doua sau mai multe variabile independente poarta numele de: a) metoda regresiei multiple; c) analiza structurilor latente; b) scalare metrica multidimensionala; d) analiza factoriala. 681. Care din urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentru s tudierea dependentelor, n cazul n care exista o singura variabila dependenta, masurata cu o scala nemetrica: a) analiza sistemelor de ecuatii simultane; c) analiza factoriala; b) analiza discriminantului liniar multiplu; d) analiza structurilor latente. 682. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentr u studierea dependentelor, n cazul mai multor variabile dependente masurate n scala nemetrca? a) analiza canonica; c) analiza grupurilor; b) analiza structurilor latente; d) analiza morfologica. 683. Care dintre urmatoarele metode statistice multivariate este utilizata pentr u studierea interdependentelor, n cazul n care variabilele sunt masurate cu ajutorul unei scal e metrice? a) scalarea metrica multidimensionala; c) analiza drumului critic; b) analiza structurilor amorfe; d) analiza bivariata. 684. Metoda statistica multivariata de cercetare a relatiei dintre un grup de va riabile dependente si un grup de variabile independente, care pot fi masurate cu ajutorul unor scal e metrice sau nemetrice, poarta numele de: a) analiza canonica; c) analiza structurilor multidimensionale; b) scalare metrica multidimensionala; d) analiza grupurilor multistadiale. 685. Metoda statistica multivariata de estimare a relatiei dintre o variabila de pendenta de tip dihotomic sau multihotomic si combinatii liniare a doua sau mai multe variabile independente, masurate cu ajutorul unei scale metrice poarta numele de: a) metoda discriminantului liniar multiplu; c) analiza structurilor latente; b) scalare metrica multidimensionala; d) analiza morfologica. 686. O diferenta ntre metoda regresiei multiple si metoda discriminantului liniar multiplu este

data de: a)numarul de variabile dependente considerate; b)tipul de scala utilizat pentru masurarea variabilei dependente; c)tipul de scala utilizat pentru masurarea variabilelor independente; d)tipul relatiei dintre variabile. 687. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la analiza canonica este adeva rata: a)este o metoda de studiere a interdependentelor dintre variabile; b)opereaza cu o singura variabila independenta, masurata pe o scala nemetrica;

c)att variabilele independente ct si cele dependente pot fi masurate cu scale metr ice saunemetrice; d) studiaza relatia liniara dintre o variabila dependenta si un grup de variabil e independente. * 688. Domeniul n care s-a consacrat analiza grupurilor este: a)pozitionarea; c) segmentarea pietei; b)cercetarea calitativa; d) analiza conjuncturii pietei. 689. n cazul analizei structurilor latente, nu este valabila afirmatia: a)analiza structurilor latente este o metoda relativ noua; b)analiza structurilor latente realizeaza obiective urmarite de analiza factoria la; c) analiza structurilor latente opereaza cu unele demersuri specifice analizei g rupurilor; d)variabilele supuse analizei sunt masurate pe o scala metrica. 690. Construirea unui spatiu pcrccptual n care sunt reprezentati stimul n functie d e modul n care sunt perceputi de catre subiectii cercetati este un demers speciile: a)regresiei multiple; c) analizei canonice; b)metodei discriminantului liniar multiplu; d) scalarii multidimensionale. 691. Unul din indicatorii tendintei centrale - media geometrica - se poate calcu la n cazul datelor provenite din scale: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 692. Valoarea modala - primul indicator al tendintei centrale - se poate calcula n cazul datelor provenite numai din scale: a) metrice; b) nemetrice; c) metrice si nemetrice; d) comparative. 693. Al doilea indicator al tendintei centrale - mediana - se poate calcula n caz ul datelor provenite din scale: a) ordinale; b) interval; c) proportionale; d) toate cele de mai sus. 694. n cazul datelor provenite din scale interval si proportionale pot fi calcula ti urmatorii indicatori ai tendintei centrale: a)valoarea modala (grupul modal); c) media aritmetica; b)mediana; d) toti cei de mai sus. 695. Care dintre cei patru indicatori nu caracterizeaza tendinta centrala? a) grupul modal; b) cuartilele; c) mediana; d) media. 696. n cazul scalelor nominale pentru caracterizarea variatiei pot fi utilizati u rmatorii indicatori: a)amplitudinea variatiei, procentele; c) distributia de frecvente, procentele; b)cuartilele, decilele, centilele; d) abaterea medie, procentele. 697. Masurarea gradului de asociere a doua variabile se face sub aspectul: a)directiei (naturii); c) semnificatiei statistice; b)intensitatii; d) toate cele de mai sus. 698. Corelatia phi se poate folosi pentru a caracteriza gradul de asociere intre doua variabile: a) nominale; b) ordinale; c) interval; d) proportionale. 699. Semnul coeficientului de corelatie r, caracterizeaza: a) directia (natura) asocierii ntre doua variabile; b)intensitatea asocierii ntre doua variabile; c) semnificatia statistica a asocierii ntre doua variabile; d)toate cele de mai sus. 700. Pentru testarea gradului de semnificatie a doua variabile nominale, n cazul a doua esantioane independente se poate utiliza testul: d) ..2a) Student; b) Fisher; c) McNemar; 701. Corectia pentru continuitate" care se aplica unor date n forma discreta, pent

ru a obtine o mai mare exactitate este cunoscuta sub numele de: a)corectia lui Cochran; c) corectia lui Kruskal; b)corectia lui Yates; d) corectia lui Goodman.

c) testul McNemar; d) testul ..2 702. Daca suma frecventelor unui tabel de contingenta, N < 20, gradul de semnifi catie a asocierii dintre doua variabile nominale se evalueaza cu ajutorul testului: ;2.. a) b) Student; c) probabilitatii exacte a lui Fisher; d) Fisher. 703. Pentru testarea gradului de semnificatie a asocierii dintre variabile nomin ale provenind de la mai mult de doua subesantioanc independente se apeleaza la: a)testul probabilitatii exacte a lui Fisher; b)testul Student; 704. Pentru masurarea gradului de asociere ntre variabilele unui tabel de conting enta cu orice numar de rnduri sau coloane se poate utiliza: a)coeficientul de corelatie rphi c) coeficientul de contingenta C; b)coeficientul de corelatie a rangurilor; d) coeficientul de corelatie al lui Pe arson. 705. In cazul a doua esantioane dependente, pentru a evalua semnificatia schimba rilor de opinie de la o masurare la alta, nainte si dupa aplicarea factorului experimental, este necesara utilizarea testului: d)Fisher. c) McNemar; b)Student; ;2..a) 706. n cazul a doua esantioane dependente, daca frecventa care se asteapta sa rez ulte conform ipotezei nule, respectiv '/2(a + d) are valoarea < 5 n locul testului McNemar se va utiliza: a)testul probabilitatii exacte al lui Fisher; c) testul binomial; b)testul Cochran: d) testul Student. 707. Pentru masurarea gradului de asociere dintre rangurile alternativelor consi derate pentru doua variabile ordinale se poate utiliza: a) coeficientul de contingenta C; c) coeficientul de corelatie al lui Spearman; b) coeficientul de corelatie rphi; d) coeficientul de corelatie al lui Pearson. 708. Pentru cercetarea relatiilor de asociere sub forma relatiilor dintre variab ilele de tip ordinal se apeleaza la: a) coeficientul de contingenta C; c) coeficientul de corelatie al lui Spearman; b) coeficientul de corelatie rphi; d) coeficientul y al lui Goodman si Kruskal. 709. n cazul scalelor metrice, directia (natura), intensitatea si semnificatia st atistica a gradului de asociere dintre doua variabile are la baza: a)coeficientul de corelatie r phi b) coeficientul de corelatie Y al lui Goodman si Kruskal; c)coeficientul de corelatie al lui Spearman; d) coeficientul de corelatie al lui Pearson. 710. Pentru a testa gradul de semnificatie statistica a coeficientului de corela tie al lui Pearson se utilizeaza: a)repartitia Student; c) repartitia normala; d) repartitiabinomiala ;2 ..repartitia b)

711. Cercetarea relatiei liniare dintre o variabila dependenta, masurata cu o sc ala metrica si doua sau mai multe variabile independente masurate cu orice tip de sc ala se poate face cu ajutorul: a)discriminantului liniar multiplu; c) analizei canonice; b)regresiei multiple; d) analizei multivariate a variatiei. 712. Pentru masurarea relatiei liniare dintre o variabila dependenta de tip diho tomic (cu douastari) sau multihotomica (cu mai mult de doua stari), deci masurat a cu ajutorul unei scale nemetricesi combinatii liniare ale mai multor variabile independente pentru masurarea carora s-a folosit oscala metrica se poate utiliz a: a)metoda regresie multiple: c) analiza multivariata a variatiei;

b)metoda discriminantului liniar multiplu; d) analiza canonica. 713. Proiectarile factoriale, patratele latine, patratele greco-latine sc folose sc pentru a realiza: a)analiza structurilor latente; c) analiza multivariata a variatiei; b) analiza discriminantului liniar multiplu; d) analiza grupurilor. 714. Pentru studierea relatiei liniare dintre un grup de variabile dependente si un grup de variabile independente si unele si altele putnd fi masurate cu ajutorul unor s cale metrice sau nemetrice sc poate utiliza: a) analiza structurilor latente; c) analiza grupurilor; b) analiza canonica; d) analiza multivariata a variatiei. 715. Cercetarea legaturilor de interdependenta dintre mai multe variabile cu aju torul carora se caracterizeaza un anumit fenomen, prin reducerea (condensarea) volumului datelor cuprinse n variabilele initiale si constituirea unui set mai mic de dimensiuni urmarindu-se o pierdere minima de informatii se poate realiza cu metoda de: a)analiza factoriala; c) analiza canonica; b) analiza a grupurilor; d) analiza multivariata a variatiei. 716. Grupul de metode statistice multivariate de clasificare a componentelor une i multimi eterogene (consumatori, produse, ntreprinderi etc.) n grupuri omogene, avnd la baza un anumit criteriu poarta denumirea de: a)analiza factoriala; c) analiza grupurilor; b)analiza canonica; d) analiza structurilor latente. 717. TORSCA reprezinta un algoritm folosit n: a)analiza structurilor latente; c) analiza grupurilor; b)analiza factoriala; d) scalarea multidimensionala. 718. Coeficientul a utilizat n metoda nivelarii exponentiale ia valori n intervalu l: a) [-1,1]; b) [0,1]; c)(-l,0]; d)(-l, 1). 719. n rndul metodelor exogene de previziune se nscriu: a) metoda de extrapolare a trendului; c) metode de tip gravitational; b) metoda PF.RT-Res; d) metoda Box-Jenkins. 720. La metodele de previziune exogene regresionale, de forma liniara, parametri i de regresie sunt estimati prin: a) metoda verosimilitatii maxime; c) metoda celor mai mici patrate; b) metoda punctelor empirice; d) metoda aproximarilor succesive. 721. Coeficientul de lisaj a, utilizat n metoda nivelarii exponentiale, asigura o nivelare considerabila, daca tinde spre: a) -1; b) 0; c) 0,4; d)+1 722. n rndul metodelor cauzale se nscriu: a) metoda lanturilor Markov; c) metoda lui Morlat si Bachelet; b) metoda regresiei; d) metoda Buys-Ballot. 723. La metodele de previziune de tip gravitational, parametrii de regresie sunt estimati prin: a) metoda celor mai mici patrate; c) metoda aproximarilor succesive; b) metoda bayesiana de estimare; d) metoda Callot. 724. La utilizarea metodei mediilor mobile se recomandata sa se ia n considerare: a) cele mai recente date de istoric din seria dinamica; b) cele mai vechi date de istoric din seria dinamica; c) un numar mai mare de valori observate, cu ct seria prezinta variatii aleatoare pe intervale mai

mari de timp: d) un numar mai mare de valori observate cnd variatiile aleatoare sunt mai bruste si pe intervalemai mici de timp. 725. Metoda nivelarii exponentiale duble este recomandata n situatiile n care scri a dinamica poseda n configuratia sa:

a) o tendinta liniara; c) o tendinta sezoniera; b) o tendinta pozitiva; d) o tendinta semilogaritmica. 726. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun p atru tipuri de componente posibile. Care din componentele enumerate mai jos nu fac parte din ac easta configuratie: a) componenta orizontala; c) componenta sezoniera; b) componenta de trend (tendinta); d) componenta aleatoare (ntmplatoare). 727. Metodele de previziune autoadaptive permit stocarea doar a previziunii ante rioare, a valorii observate din perioada anterioara, precum si modelul matematic propriu-zis. Care dintre metodele enumerate mai jos nu fac parte dintre metodele autoadaptive: a) metoda mediilor mobile ponderate; c) metoda Hoit cu doi parametrii; b) metoda Brown cu un parametru; d) metode autoregresive. 728. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun izolarea, cu ct mai mare acuratete, a fiecarei componente. Care dintre metodele enumerate mai jos nu fac parte din metodele de ajustare sezoniera: a) metoda bazata pe trend neliniar; c) metoda Guirschick; b) metoda Buys-Ballot; d) tehnica Delphi. 729. Metodele de previziune autoadaptive permit stocarea doar a previziunii ante rioare, a valorii observate din perioada anterioara, precum si modelul matematic propriu-zis. Care dintre metodele enumerate mai jos fac parte dintre metodele autoadaptive: a) metoda termenului maxim ; b) metoda raportului ntre perioade succesive; c) metoda Wintercu tendinta si sezonalitate: d) metode gravitationale. 730. Pentru situatiile in care seria dinamica arc o configuratie asemanatoare cu o curba de ordin superior, tara a prezenta sezonalitati. se recomanda metoda de nivelare exponent iala de previziune: a) nivelarea exponentiala cu doi parametrii a lui Hoit; b) nivelarea exponentiala patratica a lui Brown; c) nivelarea exponentiala a lui VVinter; d) metoda lui Morlat si Bachelet. 731. Metodele de previziune bazate pe descompunerea seriilor dinamice presupun i zolarea, cu ct mai mare acuratete, a fiecarei componente. Care dintre metodele enumerate mai jo s nu fac parte dintre metodele de descompunere: a) metoda lui Shiskin; c) metoda Callot; b) metoda Buys-Ballot; d) tehnica scenariilor. 732. Pentru situatiile n care seria dinamica are o configuratie cu tendinta, fara a prezenta sezonalitati, se recomanda metoda de nivelare exponentiala de previziun e: a) nivelarea exponentiala patratica a lui Brown; b) nivelarea exponentiala a lui Winter; c) nivelarea exponentiala dubla; d) metoda Hoit cu doi parametrii. 733. Pentru situatiile n care seria dinamica este caracterizata de sezonalitate, se utilizeaza metoda nivelarii exponentiale:

a) patratice a lui Brown; c) metoda lui Morlat si Bachelet; b) cu doi parametrii a lui Hoit; d) modelul lui Winter. 734. Care dintre urmatoarele metode de previziune nu este o metoda cantitativa? a) descompunerea seriilor dinamice; b) metodele de extrapolare a trendului; c) metodele de tip gravitational; d) metodele bazate pe teoria utilitatii. 735. Directorul de marketing al unei firme distribuitoare de medicamente intenti oneaza sa previzioneze vnzarile anuale ale firmei pentru anul 2004. n opinia sa, vnzarile se vor plasa cel mai

probabil la nivelul de 2 mld. lei, acestea fiind de cel putin 1.6 mld. lei si de cel mult 2,4 mld. lei. Care este valoarea previzionata a vnzarilor ? a) 1,95 mld. lei; b) 1,17 mld. lei; c) 2.00 mld. lei; d) 1.50 mld. lei. 736. Care dintre urmatoarele metode de previziune nu este o metoda cantitativa? a) metoda Callot; c) lanturi Markov; b) metoda bazata pe modele LAG; d) metoda brainstormingului. 737. n rndul metodelor autoregresive de previziune sc nscrie metoda: a) metoda de tip gravitational; c) lanturi Markov; b) metoda nivelarii exponentiale; d) metoda Box-Jenkins. 738. n rndul metodelor exogene de previziune se nscrie metoda: a) extrapolarea fenomenologica; c) metoda PERT-derivat; b) metoda bazata pe modelul l.AG; d) metoda Buys-Ballot. 739. n rndul metodelor endogene de previziune se nscrie metoda: a) metoda PERT - Res; c) metoda autoregresiva; b) metoda de tip gravitational; d) metoda regresiei. 740. Metoda calitativa de previziune prin care se compara configuratii istorice cu situatii existente, n vederea previzionarii dezvoltarii viitoare poarta numele de: a) tehnica Forrester; c) tehnica analogiilor; b) tehnica Brainstorming; d) tehnica comparatiilor istorice. 741. Metoda calitativa de previziune prin care se realizeaza un consens de opini i din partea unui grup de experti, solicitati sa faca previziuni n legatura cu evolutia unei anumit e variabile poarta numele de: a) tehnica Delphi; c) tehnica scenariilor; b) tehnica Brainstormine; d) tehnica Forrester. 742. Metoda calitativa de previziune prin care valoarea previzionala rezulta pri ntr-un algoritm specific de ponderare a starilor naturale ale evolutiei unui fenomen cu probabil itatile corespunzatoare poarta numele de: a) metoda arborilor de pertinenta; b) metode bazate pe teoria creativitatii; c) tehnica analogiilor; d) metode bazate pe teoria utilitatii. 743. Pentru previziunea dinamica a cotei de piata, se foloseste: a) metoda estimarilor de grup; c) metoda bazata pe teoria utilitatilor; b) metoda descompunerii seriei dinamice; d) metoda lanturilor Markov. 744. Societatea comerciala ALFACOM S.R.L. a lansat pe piata romneasca noul produs cosmetic "Geromel" destinat persoanelor vrstnice. Produsele concurente sunt "Plantsen" si "Natur". Pentru a determina modificarile n privinta preferintelor si loialitatii consumatorilor fat a de cele trei produse, societatea a organizat o cercetare longitudinala, pe un panel de 1000 de cumpara tori. Rezultatele cercetarilor efectuate n Produsul Numarul de cumparatori perioada ianuarie-martie n Redistribuirea cumparatorilor nperioada aprilie-iunieGeromel Plantsen Natur Geromel 532 452 35 45 Plantscn 315 38 252 25 Natur 153 14 4 135

Care sunt cotele de piata ale celor trei produse concurente A,B si C previzionat e pentru urmatoarele doua trimestre? a) 53,2%; 31,5%; 15,3%; c) 46,5%; 26,0%; 27,5%; b)48,2%; 27,4%; 24,4%; d) 45,1%; 24,9%; 30,0%. 745. La modelele de previziune autoregresive parametrii de regresie sunt estimat i prin:

a) b) c) d)

metoda metoda metoda metoda

neliniara a celor mai mici patrate; norului de puncte; verosimilitatii maxime; aproximarilor succesive.

746. Metodele calitative de previziune mai sunt cunoscute n literatura de special itate si sub denumirea: a) metode logice; c) metode analogice; b) metode tehnologice; d) metode fenomenologice. 747. Metoda lanturilor Markov se nscrie n categoria metodelor de: a) previziune statica a cotei de piata; b) descompunere a seriilor dinamice; c) previziune dinamica a cotei de piata; d) studiere a relatiilor cauzale dintre fenomene. 748. Pentru previzionarea evolutiei pietei produsului X, subiectului intervievat i se solicita sa faca trei estimari asupra vnzarilor: optimista, pesimista si cea mai probabila. Valori le atribuite de acesta au fost: 400 mld lei, 100 mld lei si 220 mld lei. Valoarea previzionata a vnzaril or produsului X este: a) 170 mld. lei; b) 230 mld lei; c) 240 mld lei; d) 235 mld. lei. 749. Metodele de tip gravitational se ncadreaza n categoria uneia dintre urmatoare le metode de previziune: a) cauzale; b) bazate pe analiza seriilor dinamice; c) calitative de previziune; d) endogene. 750. Care dintre urmatoarele afirmatii, privind metoda modificarii procentuale n u este adevarata: a) metoda modificarii procentuale este indicata a fi folosita atunci cnd seria di namica poseda pe termen lung o tendinta pozitiva sau negativa; b) metoda modificarii procentuale urmareste sa evalueze schimbarea procentuala a variabilei analizate ntre perioade succesive de timp; c) metoda modificarii procentuale tine seama de valoarea cea mai recenta a varia bilei ce se previzioneaza; d) metoda modificarii procentuale opereaza cu media indicilor care exprima modificarea procentuala a variabilei de la o perioada la alta. 751. n utilizarea mediilor mobile ca metoda de previziune, se recomanda luarea n c alcul a unui numar mai mic de perioade atunci cnd: a) perioadele cele mai recente au o pondere mai mica n influentarea valorii previ zionate; b)seria dinamica prezinta variatii aleatoare pe intervale mari de timp; c) seria dinamica are o anumita configuratie, iar variatiile aleatoare sunt mai bruste si pe intervale mici de timp; d)nici una dintre variantele mentionate. 752. Filtrarea adaptiva generalizata face parte din categoria: a)metodelor de nivelare exponentiala; b)metodelor de descompunere a seriilor dinamice; c)metodelor autoregresive; d)metodelor cauzale. 753. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la metoda nivelarii exponenti ale nu este

adevarata: a)valorile de istoric ale seriei dinamice sunt ignorate; b)ponderile aplicate fiecarei valori observate trecute descresc exponential; c) o valoare ridicata a constantei de nivelare (aproape de 1) nu conduce la o ni velare prea puternica; d) n cazul nerealizarii unei previziuni, prima valoare observata se poate conside ra ca fiind primavaloare previzionata. 754. ntre metodele de determinare a potentialului de absorbtie al pietei nu se numara: a)metoda analogiei;

b)metoda relatiilor intersectoriale; c)metoda scalarii multidimensionale; d)metoda extrapolarii trendului. 755. Care dintre urmatoarele metode de previziune nu este o metoda calitativa? a) tehnica Delphi; c) metoda Mayer; b) metoda PERT-derivat; d) metoda bazata pe teoria utilitatilor. 756.Metoda calitativa de previziune prin care se realizeaza sesiuni n grup de "st imulare acreativitatii", conduse dupa reguli simple, precise si obligatorii pent ru toti membrii si care stimuleazaidei si solutii inedite privind nivelurile pre vizionate n legatura cu evolutia unei anumite variabilepoarta numele de: a) tehnica Delphi; c) tehnica analogiilor; b) tehnica brainstorming; d) tehnica Forrester 757. Considernd nivelul teoriei statistice care sta la baza fiecarei metode canti tative de previziune, se disting: a) metode cantitative endogene si metode exogene; b)metode de analiza a seriilor dinamice si metode cauzale; c) metode informate si metode formale; d)metode formale si metode calitative. 758. Metodele cauzale de previziune se mai numesc: a)metode formale; c) metode de analiza a seriilor dinamice; b)metode exogene; d) metode endogene. 759. Metodele de analiza a seriilor dinamice se mai numesc: a) metode formale; b) metode exogene; c) metode cauzale; d) metode endogene. 760. Metodele calitative dc previziune sunt cunoscute n literatura de specialitat e sub denumirea de: a)metode informale; c) metode tehnologice; b)metode obiective; d) metode endogene. 761. Daca prezentul unei variabile se constituie ca punct de plecare, iar contur area viitorului se realizeaza ntr-un mod euristic, adesea prin considerarea tuturor posibilitatilor existente, previzionarca sc face din perspectiva: a) normativa; b) exploratorie; c) cantitativa; d) cauzala. 762. Daca se formuleaza, mai nti, obiectivele de viitor, dupa care se evalueaza n c e masura acestea pot fi realizate, date fiind resursele tehnologice si restrictiile exist ente n prezent, previzionarea se face din perspectiva: a) exploratorie; b) cauzala; c) normativa; d) cantitativa. 763. Metodele de previziune care folosesc doar cea mai recenta informatie existe nta si presupun ca n perioada urmatoare nivelurile actuale vor ramne neschimbate se numesc: a)metode bazate pe mediile mobile; c) metode de analiza a seriilor dinamice; : b)metode naive; d) metode calitative de previziune. 764.Cnd scria dinamica poseda, pe termen lung, o tendinta pozitiva, metod modific arii procentuale conduce la: a) previziuni false; b) subestimari; c) supraestimari; d) previziuni exacte. 765.Cnd seria dinamica poseda, pe termen lung, o tendinta negativa, metoda modifi

carii procentuale conduce la: a) previziuni exacte; b) subestimari; c) supraestimari; d) previziuni false. 766. Daca, in seria dinamica este vizibila si o anumita tendinta, pentru realiza rea previziunii se recomanda: a) metodele naive; c) metoda modificarii procentuale mobile; b) metoda modificarii procentuale; d) metoda mediilor mobile.

767. Cu ct numarul perioadelor utilizate n calculul mediilor mobile este mai mare, cu att perioadele mai recente au: a)o pondere mai mica n influentarea valorii previzionate; b)o pondere mai mare n influentarea valorii previzionate; c)o pondere echivalenta n influentarea valorii previzionale; d)o pondere egala n influentarea valorii previzionate. 768. Cu ct numarul perioadelor utilizate n calcului mediilor mobile este mai mic, cu att perioadele mai recente au: a)o pondere mai mica n influentarea valorii previzionate; b)o pondere mai mare n influentarea valorii previzionate; c)o pondere echivalenta n influentarea valorii previzionate; d)o pondere egala n influentarea valorii previzionate. 769. Pentru orizonturile scurte ale unor serii dinamice relativ stationare, pent ru realizarea de previziuni, deosebit de atractiva este: a)metoda modificarii procentuale; c) metoda mediilor mobile; b)metoda modificarii procentuale mobile; d) metoda mediilor mobile duble. 770. In cazul seriilor dinamice care n configuratia lor prezinta o tendinta linia ra, pentru realizarea dc previziuni se recomanda: a)metoda mediilor mobile duble; c) metoda modificarii procentuale; b)metoda mediilor mobile; d) metoda modificarii procenluale mobile. 771. Metoda nivelarii exponentiale are unele similitudini conceptuale cu: a)metoda mediilor mobile; c) metoda modificarii procentuale; b)metoda mediilor mobile duble; d) metoda modificarii procentuale mobile. 772. n cazul metodei nivelarii exponentiale, determinarea celei mai corespunzatoa re valori a lui a (cea care minimizeaza abaterea medie patratica a previziunii) se realizeaza prin : a)metoda celor mai mici patrate: c) metoda punctelor alese; b)ncercari replate: d) metoda comparatiilor perechi. 773. Nivelarea exponentiala dubla a lui Brown are: a) un parametru; b) doi parametri. c) trei parametri; d) patru parametri. c) 774. Nivelarea exponentiala a lui Hoit are: d) a) un parametru; b) doi parametri; c) irei parametri; d) patru parametri. 775. n cazul n care seria dinamica are o configuratie asemanatoare cu o curba de o rdin superior, fara a prezenta sezonalitati, pentru realizarea previziunilor se recomanda: a)nivelarea exponentiala a lui Winter; c) nivelarea exponentiala patratica a lui Brown; b)nivelarea exponentiala a lui Hoit; d) toate cele de mai sus. 776. Obiectivul urmarit de metodele de descompunere a seriilor dinamice l reprezi nta izolarea cu cat mai mare acuratete a fiecarei componente a seriei dinamice, n ordinea urmatoa re: a)tendinta, sezonalitate, ciclicitate si componenta aleatoare; b)sezonalitate, tendinta, ciclicitate si componenta aleatoare; c)ciclicitate, sezonalitate, tendinta si componenta aleatoare; d)ciclicitate, sezonalitate, componenta aleatoare si tendinta. 777. n cazul modelului autoregresiv parametrii sunt estimati cu ajutorul: a)metodei liniare a celor mai mici patrate; b)metodei punctelor alese; c)metodei neliniare a celor mai mici patrate; d)metodei comparatiilor perechi. 778. n cazul metodelor autoregresive, variabilele independente sunt constituite d

in: a)valori trecute ale pretului; c) valori trecute ale variabilei dependente; b)valori trecute ale venitului; d) valori trecute ale lor.

779. Calculul variatiei modelului autoregresiv are la baza ipoteza ca variabilel e independente sunt: a) independente; b) corelate unele cu altele; c) autocorelate; d) intercorelate. 780. Determinarea ordinului modelului autoregresiv, care indica numarul de terme ni ce vor fi inclusi n model se poate face pe baza examinarii: a)coeficientilor de corelatie simpla; b)coeficientilor de corelatie multipla; c)coeficientilor de elasticitate; d)coeficientilor de autocorelatie. 781. Cu ajutorul metodei Box - Jenkins se realizeaza previziuni de tip: a) liniar; b) regresiv; c) autoregresiv; d) exponential. 782. Cu ajutorul filtrarii adaptative generalizate se realizeaza previziuni de t ip: a) autoadoptiv; b) autoregresiv; c) autocorelativ; d) automat. 783. Extrapolarea trendului unei serii dinamice prin folosirea ajustarii analiti ce clasice face parte din rndul metodelor: a)exogene de previziune; b)calitative de previziune; c)endogene de previziune; d)de descompunere a seriilor dinamice. 784. Metodele cauzale de previziune sunt cunoscute si sub numele de: a)metode endogene; b)metode bazate pe analiza seriilor dinamice; c)metode de descompunere a seriilor dinamice; d)metode exogene. 785. Metodele de tip gravitational fac parte din rndul metodelor: a)endogene de previziune; c) calitative de previziune; b)cauzale de previziune; d) de descompunere a seriilor dinamice. 786. Modelele gravitationale de previziune sunt "calibrate" prin: a)metoda celor mai mici patrate; c) metoda punctelor alese; b)aproximari succesive; d) ajustarea analitica clasica. 787. Metoda care permite realizarea de previziuni prin atasarea de probabilitati diferitelor niveluri ale variabilei previzionate poarta numele de: a)metoda PERT derivat; c) metoda estimarilor de grup; b)metoda bazata pe teoria utilitatilor; d) metoda lanturilor Markov. 788. n general, criteriul dominant de comparare si selectie a metodelor de previz iune este: a)validitatea datelor utilizate si configuratia acestora; b)costul implementarii metodelor de previziune; c)gradul de precizie realizat; d)orizontul de previziune. 789. Dupa opinia multor specialisti, cea mai utilizata metoda calitativa de prev izionare este: a) teoria deciziei; b) estimarile de grup; c) tehnica Delphi; d) analogiile. 790. Metoda de previziune care presupune reunirea grupului de experti solicitati si care trebuie sa ajunga la un consens n ceea ce priveste previziunea variabilei investigate poarta numele de : a) teoria deciziei; b) estimarile de grup; c) tehnica Delphi; d) analogiile. 791. Metoda de previziune care face posibila conversiunea opiniilor despre valor ile extreme si valorile cele mai probabile ale subiectului investigat n indicatori ai tendintei centrale si ai variatiei, poarta numele de: a)tehnica Delphi; c) metoda bazata pe teoria utilitatilor;

b)metoda PKRT derivat; d) teoria deciziei. 792. Metoda calitativa cu ajutorul careia se pot realiza previziuni bazate pe ab ordari calitative poarta numele de:

a)teoria deciziei; c) metoda analogiilor; b)tehnica Delphi; d) metoda estimarilor de grup. 793. Raportul de cercetare care pune accentul pe descrierea amanuntita a metodol ogiei folosite se numeste: a) raport primar; b) raport secundar; c) raport tehnic; d) raport popular. 794. Care dintre urmatoarele componente nu se regaseste n structura raportului de cercetare: a) cuprinsul; b) rezumatul; c) scrisoarea de naintare; d) costurile cercetarii. 795. Pentru reprezentarea mai multor serii numerice n acelasi grafic nu se folose ste: a) diagrama liniara multipla;c) cercul de structura; b) diagrama multipla; d) diagrama stratificata. 796. Care dintre urmatoarele afumatii referitoare la prezentarea orala nu este a devarata: a)elimina nevoia ntocmirii unui raport scris; b)asigura o comunicare interactiva cu beneficiarul cercetarii; c)are la baza utilizarea unor suporturi vizuale; d)urmareste comunicarea verbala a celor mai importante rezultate ale cercetarii. 797. in cazul utilizarii cercului dc structura: a)se va evita mpartirea intr-un numar prea marc de subdiviziuni; b)se urmareste reprezentarea mai multor serii numerice; c)subdiviziunile reprezentate trebuie sa aiba aceeasi pondere; d)se urmareste reprezentarea evolutiei n timp si spatiu a unui fenomen. 798. Printre elementele pe care trebuie sa Ic includa un grafic nu se regaseste: a) titlul; b) legenda: c) numarul; d) subiectul si predicatul. 799. Printre elementele pe care trebuie sa le contina un tabel se regaseste: a) titlul; b) predicatul: c) subiectul; d) toate variantele a)-c). 800. in cadrul raportului de cercetare, prezentarea ipotezelor se realizeaza la nivelul: a) paginii de titlu; b) intioducerii; c) metodologiei cercetarii; d) anexelor. 801. In structura corpului raportului dc cercetare nu se include urmatoarea sect iune: a)introducerea; c) metodologia cercetarii; b)rezumatul; d) limitele cercetarii. 802. Glosarul termenilor de specialitate se include n una dintre urmatoarele sect iuni ale raportului de cercetare: a)metodologia cercetarii; c) anexe; b)rezultatele cercetarii; d) bibliografic. 803. Asa numita "triada" a cercetarilor de marketing include: a)executantii cercetarii, clientii cercetarii, organizatiile profesionale; b)executantii cercetarii, clientii cercetarii, respondentii; c)executantii cercetarii, organizatiile profesionale, respondentii; d) clientii cercetarii, societatea n general, organele legislative din domeniul c ercetarilor de marketing. 804. Printre drepturile respondentilor se numara: a)dreptul la voluntariat; c) dreptul la informare; b)dreptul la confidentialitate; d) toate variantele de la a)-c). 805. Normele dc etica privind desfasurarea discutiilor focalizate de grup stipul eaza: a) respondentilor trebuie sa li dezvaluie identitatea clientului cercetarii, chi ar daca nu au solicitat

acest lucru; b) respondentilor trebuie sa li sc spuna ca sunt folosite tehnici spcc'ah-de nreg istrare; c) cercetatorul poate furniza nregistrarea originala unor terti, fara consimtamntu l respondentilor; d) nu este permis clientilor sa urmareasca n mod direct desfasurarea discutiei de grup.

806. Necesitatea de a nu solicita respondentilor sa participe la cercetari n mome nte nepotrivite vizeaza dreptul acestora la: a) voluntariat; b) anonimat; c) confidentialitate; d) siguranta. 807. Folosirea n scopuri diferite de cel al cercetarii n cauza a datelor personale , fara consimtamntul respondentului, reprezinta o ncalcare a dreptului la: a) voluntariat; b) confidentialitate; c) siguranta; d) informare. 808. In cadrul Legii 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire Io prelucr area datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, dreptul de interventie as upra datelor: a)da posibilitatea persoanei iu cauza de a se opune, din motive ntemeiate, preluc rarii datelor care o vizeaza; b)da posibilitatea persoanei vizate dc a cere rectificarea, actualizarea, sterge rea, transformarea oricaror date considerate incomplete sau inexacte: c)vizeaza posibilitatea fiecarei persoane afectata de prelucrarea datelor cu car acter personal de a se adresa justitiei; d) da dreptul oricarei persoane de a cere anularea unor decizii juridice ce au a vut la baza prelucrarea datelor cu caracter personal. 809. n conformitate cu Legea 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, autoritatea de supraveghere si control a prelucrarii datelor cu caracter personal este: a)Oficiul Concurentei; c) Avocatul Poporului; b)Consiliul Concurentei; d) Consiliul National al Audiovizualului. 810. n cazul participarii la o cercetare, respondentii: a), au dreptul sa ntrerupa interviul n orice stadiu si sa refuze cooperarea n desfa surarea ulterioara a proiectului; b) au dreptul, daca doresc, de a cunoaste rezultatele studiului; c) trebuie sa poata verifica, fara dificultate, identitatea si buna credinta a c ercetatorului; d) toate variantele a)-c). 3. CERCETARI CALITATIVE DE MARKETING 1.Cercetarea calitativa de marketing poate fi, printre altele, de tip: a) logistic; b) euristic; c) explorator; d) augmentativ. 2.Cercetarea motivationala este legata de dezvoltarea: a)statisticii economice; c) psihologiei sociale; b)sociologiei; d) psihologiei economice. 3.Pentru a studia motivele consumatorilor sunt avute n vedere si variabile demogr afice. n rndul acestora se numara, printre altele: a)clasa sociala; c) influenta ntre persoane; b)consumul ridicat de produse alimentare; d) nici una dintre variantele a, b, c de mai sus.

4.Printre aspectele calitative care tin de politica de distributie, CMK. are n ve dere cunoasterea, printre altele, a: a)unor aspecte temporale ale cumpararii; c) obiceiurilor de cumparare; b)criteriilor de alegere a furnizorilor; d) perceptiei reclamelor. 5.Specialistii au identificat mai multe exemple cu caracter general, care impun utilizarea diferitelor tehnici ale cercetarii calitative. Printre acestea se numara, printre altele: a)cunoasterea gradului de nzestrare a populatiei cu bunuri de uz ndelungat; b)explorarea si identificarea conceptelor de produse sau servicii; c)cunoasterea intentiilor de cumparare a unor bunuri sau servicii; d)cunoasterea gradului de utilizare a serviciilor publice. 6.Cercetarile calitative de marketing pot fi realizate: a)numai ca faza premergatoare a studiilor cantitative; b)numai cu caracter de sine-statator;

c)att ca faza premergatoare a studiilor cantitative, ct si de sine-statator; d)numai pentru fundamentarea studiilor de fezabilitate. 7.Ca tehnica a cercetarii calitative, interviul de profunzime sau interviul de t ip intensiv are, de regula, o durata de: a)aproximativ IS minute; c) aproximativ 60 de minute; b)aproximativ 20 - 30 de minute; d) aproximativ 2 - 3 ore. 8.Rezultatele cercetarii calitative de marketing, comparativ cu rezultatele cerc etarii cantitative: a)sunt reprezentative la nivel national; b)sunt reprezentative la nivel local; c)sunt reprezentative att la nivel national ct si la nivel local; d)nu sunt reprezentative. 9. Conceptele de "motivatie"' si "cercetare motivationala" au fost introduse n li teratura de specialitate, n mod independent, n decada a treia a secolului 20, de catre: a)Kotler si Jenkins; c) Kendall si Yule; b)Dichter si Cheskin; d) Durbin si Watson. 10. Studierea motivatiei consumatorilor presupune a gasi raspunsuri la numeroase ntrebari, cele mai importante fiind: a)care sunt punctele de vnzare preferate de consumatori? b) care sunt nivelurile de preturi acceptate de consumatori? c) "de ce" si "cum" anume se produc diferite fenomene si procese asociate compor tamentuIuiconsumatorilor? d)care sunt opiniile consumatorilor despre publicitatea prin televiziune? 11. Printre aspectele calitative care tin de politica de produs, CMK are n vedere cunoasterea, printre altele, a: a)frecventei cumpararii; b)cantitatilor cumparate; c)gradului de penetrare pe piata a marcilor; d)reactiilor consumatorilor la diferiti stimuli de marketing. 12. Specialistii au identificat mai multe exemple cu caracter general, care impu n utilizarea diferitelor tehnici ale cercetarii calitative. Printre acestea se numara, printr e altele: a) obtinerea de informatii necesare studiilor de analiza multivariata a unor opi nii sau motive; b) cunoasterea proportiei populatiei interesate n reconversia profesionala; c)cunoasterea gradului de penetrare a telefoniei celulare; d) nici una dintre variantele a, b, c de mai sus. 13. Rezultatele studiilor calitative de marketing: a)pot fi integrate ca atare n decizii complexe de marketing; b)pot fi integrate in decizii complexe de marketing numai daca sunt redresate; c)pot fi integrate n decizii complexe de marketing numai prin validare, pe baza u nor studii cantitative; d)nici una dintre variantele a, b, c de mai sus.

14. Ca tehnica a cercetarii calitative, interviurile de grup sau discutiile de g rup au, de regula, o durata de: a)aproximativ 15 minute; c) aproximativ 60 de minute; b)aproximativ 20 - 30 de minute; d) aproximativ 2 - 3 ore. 15. Consumatorii cuprinsi ntr-o cercetare de tip calitativ sunt selectati: a)pe baza unui model aleator; c) pe baze neprobabiliste: b)pe baza unui model pe cote: d) nici una dintre variantele a, b, c de mai sus. 16. In prezent, specialistii din marketing si psihosociologie sunt aproape unani mi n a recunoaste existenta a 6 mari clase de motive, printre care se numara: a)dorinta de a controla sau influenta alte persoane; b)dorinta de a calatori; c)nclinatia spre economii; d)nclinatia spre cheltuieli.

17. Pentru a studia motivele consumatorilor sunt avute n vedere si variabile comp ortamentale. n rndul acestora se numara, printre altele: a)clasa sociala; b)consumul ridicat de produse alimentare; c)influenta ntre persoane; d)nici una dintre variantele a, b, c de mai sus. 18. Printre aspectele calitative care tin de politica promotionala, CMK arc n ved ere cunoasterea, printre altele, a: a) imaginii firmelor si a marcilor; b)gradului de acceptare a diferitelor niveluri de pret; c) intentiilor de cumparare; d)obiceiurilor de cumparare. 19. Specialistii au identificat mai multe exemple cu caracter general, care impu n utilizarea diferitelor tehnici ale cercetarii calitative. Printre acestea se numara, printr e altele: a)cunoasterea gradului de nzestrare a populatiei cu bunuri de uz ndelungat; b)testarea unor chestionare ce urmeaza a fi folosite n studii cantitative; c)cunoasterea intentiilor de cumparare a unor bunuri sau servicii; d)cunoasterea gradului de utilizare a serviciilor publice. 20. Cel mai marc dezavantaj al cercetarii calitative este: a)costul relativ ridicat; c) perioada mare de realizare; b)subiectivitatea; d) cercetarea calitativa nu are nici un dezavantaj. 21. Ca tehnica a cercetarii calitative, interviul grilei repertoar se mai numest e, dupa numele autorului sau, si: a)grilaKish; c) grila Kelly; b) grila Cocran - Orcutt; d) grila Kenwood. 22. Motivatia consumatorilor poate fi studiata, printre aitele: a)numai prin aplicarea unor tehnici cantitative; b)numai prin aplicarea unor tehnici calitative; c)att prin tehnici cantitative, ct si prin tehnici calitative; d)prin studierea surselor secundare / de birou. 23. n prezent, specialistii din marketing si psihosociologie sunt aproape unanimi n a recunoaste existenta a 6 mari clase de motive, printre care se numara: a)nclinatia spre introspectie; b)nclinatia pentru practicarea sporturilor extreme; c)dorinta de a i ajuta pe ceilalti; d)motivatia propersiunii marginale. 24.Pentru a studia motivele consumatorilor sunt avute n vedere si variabile situa tionale. n rndul acestora se numara, printre altele: a)clasa sociala; b)consumul ridicat de produse alimentare; c)influenta ntre persoane; d)nici una dintre variantele a, b, c de mai sus. 25.Printre aspectele calitative care tin de politica de pret, CMK arc n vedere cu noasterea, printre altele, a: a)frecventei cumpararii; b)cantitatilor cumparate; c)gradului de penetrare pe piata a marcilor; d)relevantei pentru consumatori a conceptului pret / calitate.

26.Specialistii au identificat mai multe exemple cu caracter general, care impun utilizarea diferitelor tehnici ale cercetarii calitative. Printre acestea se numara, printre altele: a) stabilirea ordinii de importanta, pentru consumatori, a unor variabile compor tamentale sau din cmpul psiho-social; b)cunoasterea proportiei populatiei interesate n reconversia profesionala;

b)aproximativ 20 -30.de minute; c)cunoasterea gradului de penetrare a telefoniei celulare; d)nici una dintre variantele a, b, c de mai sus. 27.Validarea rezultatelor studiilor calitative de marketing se realizeaza: a)prin aplicarea unor teste absolute de validitate, de tipul celor din fizica, d e exemplu; b)prin aplicarea unor teste deduse, cu caracter implicit; c)prin aplicarea testului Farrar - Glauber; d)nici una dintre variantele a, b, c de mai sus. 28.Ca tehnici ale cercetarii calitative, interviurile semi-structurate si interv iurile scurte de tipul '"smulgerii" de informatii au, de regula, o durata de: a)aproximativ 15 minute; c) aproximativ 60 de minute; d) aproximativ 2-3 ore. 29.Exista tehnici care depasesc limitele interviurilor calitative de marketing s i care se suprapun unor arii ale cercetarii cantitative. Printre acestea se numara si: a) tehnica Forrester; b) testul % ; c) harta perceptiilor; d) histograma. 30. Specialistii delimiteaza trei tipuri de interviuri de profunzime, ntre care: a)interviul nedirectionat; c) interviul grilei repeitoar; b)interviul protocolului de decizie; d) nici una dintre variantele a, b, c, de m ai sus. 31. Tehnica brainstorming reprezinta un exemplu particular al: a)interviului nedirectionat; c) discutiilor de grup; b)interviului protocolului de decizie; d) interviului grilei repertoar. 32. n cazul aplicarii unor interviuri scurte, de tipul '"smulgerii" de informatii , daca se iau n considerare 14 produse si 110 de respondenti, fiecare respondent fiind solicitat sa raspunda numai pentru 7 produse, cte observatii rezulta pentru fiecare produs cuprins n studiu? a)45 observatii / produs; c) 55 observatii / produs; b)50 observatii / produs; d) 60 observatii / produs. 33. Peter Sampson plaseaza in rndul barierelor de comunicare ntlnite n situatiile de interviu, printre altele: a)bariere de politete; c) bariere ale irationalitatii; b)bariere psihologice; d) nici una dintre variantele a, b, c, de mai sus. 34.Care dintre urmatoarele tehnici de depasire a dificultatilor situatiilor de i nterviu se bazeaza pe Testul Aperceptiei Tematice? a)completarea de caricaturi sau de desene animate; b)desenarea unor imagini; c)interpretarea unor imagini; d)testul listelor de cumparaturi. 35.Care dintre tehnicile de mai jos - destinate surmontarii dificultatilor situa tiilor de interviu permite conturarea atributelor produsului sau marcii "ideale"?

a)testul Martianului; c) testul listelor de cumparaturi; b)testul rolului repetitiei / Abelson; d) testul Magicianului. 36.Exista tehnici care depasesc limitele interviurilor calitative de marketing s i care se suprapun unor arii ale cercetarii cantitative. Printre acestea se numara si: a)articol pentru folosire; c) tehnica Forrester; b)testul % ; d) histograma. 37.Specialistii delimiteaza trei tipuri de interviuri de profunzime, ntre care: a)interviul grilei repertoar; c) interviul concentrat; b)interviul protocolului de decizie; d) nici una dintre variantele a, b, c, de m ai sus. 38. Grupurile de creatie reprezinla un exemplu particular al: a)discutiilor de grup; c) interviului nedirectionat: b) interviului protocolului de decizie; d) interviului grilei repertoar.

39. n cazul aplicarii unor interviuri scurte, de lipul "smulgerii" dc informatii, daca se iau in considerare 12 produse si 98 de respondenti, fiecare respondent fiind solicitat sa raspunda numai pentru 6 produse, cte observatii rezulta pentru fiecare produs cuprins n studiu? a)44 observatii / produs; c) 54 observatii / produs; b)49 observatii / produs; d) 59 observatii / produs. 40. Peter Sampson plaseaza n rndul barierelor de comunicare ntlnite n situatiile de i nterviu, printre altele: a)bariere sociale; c) bariere ale irationalitatii; b)bariere ale gradului de constientizare; d) nici una dintre variantele a, b, c, de mai sus. 41. Care dintre urmatoarele tehnici folosite pentru depasirea dificultatilor sit uatiilor de interviu se aplica pentru cunoasterea si evaluarea fidelitatii consumatorilor fata de produs e sau marci? a)testul Martianului; c) testul asocierii de cuvinte; b)testul Magicianului; d) tehnica rolului repetitiei / Abelson. 42. Care dintre tehnicile de mai jos - destinate surmontarii dificultatilor situ atiilor de interviu permite pozitionarea marcilor reale disponibile pe piata, prin prisma "distantei" fata d e marca "ideala"? a)testul Martianului; c) testul asocierii de cuvinte; b)testul Magicianului; d) tehnica rolului repetitiei / Abelson. 43.Tehnicile specifice cercetarii de marketing de tip calitativ mbraca numeroase forme de aplicare, n functie de (printre altele): a)nivelul de reprezentativilale cerut; b)obiectivele urmarite; c)marja de eroare; d)probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele. 44.Pentru realizarea unei discutii de grup, n cazul consumatorilor obisnuiti, ar fi de preferat ca numarul de participanti sa fie de: a)5-6 persoane; c) 9-10 persoane; b)7-S persoane; d) 11-12 persoane. 45.n cazul aplicarii unor interviuri scurte, de tipul "smulgerii" de informatii, daca se iau n considerare 14 produse si 90 de respondenti, fiecare respondent fiind solicitat sa raspunda numai pentru 7 produse, cte observatii rezulta pentru fiecare produs cuprins n studiu? a)40 observatii / produs; c) 50 observatii / produs; b)45 observatii / produs; d) 55 observatii / produs. 46. La aplicarea unei grile Kelly, specialistii considera ca numarul maxim al st imulilor de marketing introdusi n cercetare trebuie sa fie de: a) 20 stimuli; b) 25 stimuli; c)30stimuli; d) 35 stimuli. 47. A. M. Oppcnheim plaseaza n rndul dificultatilor ntlnite n situatiile de interviu,

printre altele: a)bariere psihologice; c) bariere de limbaj; b)bariere ale irationalitatii; d) bariere sociale. 48. Testul asocierii de cuvinte - ca tehnica de depasire a dificultatilor situat iilor de interviu - se poate aplica ntr-una dintre urmatoarele variante: a)asociere de cuvinte sinonime; c) asociere libera de cuvinte; b)asociere de cuvinte antonime; d) nici una dintre variantele a, b, c, de mai su s. 49. Cel mai adesea, testul listelor dc cumparaturi se aplica n varianta care cupr inde: a) 2 liste; b) 3 liste; c) 4 liste; d) 5 liste. 50.Tehnicile specifice cercetarii de marketing de tip calitativ mbraca numeroase forme de aplicare, n functie de (printre altele): a)nivelul de reprezentativitate cerut; b)probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele; c)marja de eroare;

d)resursele alocate (umane, materiale si financiare). 51. n cadrul unei discutii de grup este de dorit: a)participarea la discutie a tuturor membrilor grupului; b)participarea la discutie a moderatorului si a 1-2 persoane reprezentative; c)participarea la discutie a moderatorului si a 3-4 persoane reprezentative; d)nici una dintre variantele a, b, c, de mai sus. 52. In cazul aplicarii unor interviuri scurte, de tipul "smulgerii" de informati i, daca se iau n considerare 16 produse si 96 de respondenti, fiecare respondent fiind solicitat sa raspunda numai pentru 8 produse, cte observatii rezulta pentru fiecare produs cuprins n studiu? a)38 observatii / produs; c) 48 observatii / produs; b)43 observatii / produs; d) 53 observatii / produs. 53. La aplicarea unei grile Kelly, specialistii considera ca numarul optim al st imulilor de marketing introdusi n cercetare trebuie sa fie cuprins ntre: a) 11-15 stimuli; b) 16-20 stimuli; c) 21-25 stimuli; d) 26-30 stimuli. 54. Un interviu n profunzime seinidirectiv (semistructurat) presupune: a)o lista precisa de teme; b)directionarea tematica a interviului de catre operatorul de interviu; c)nentreruperea subiectilor de catre operatorul de interviu; d)cercetarea unor aspecte exclusiv cantitative. 55. Care dintre urmatoarele aspecte pot constitui scopul unei cercetari de lip i nterviu n profunzime: a)identificarea motivatiilor de utilizare a unui anumit produs; b)estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata romneasca; c)cunoasterea structurii demografice a populatiei Bucurestiului; d)determinarea cotelor de piata ale producatorilor. 56. Aplicarea tehnicii asocierilor de cuvinte presupune: a)prezentarea unor fraze neterminate; b)prezentarea tuturor cuvintelor din lista simultan; c)chestionarea subiectilor privind primul cuvnt care le trece prin minte cnd aud u n cuvnt dintr-olista; d)ignorarea raspunsurilor nonverbale. 57. Metoda completarii frazelor se bazeaza pe: a) ipoteza asocierilor libere; c) asocierile sugerate de cercetator; b)un chestionar cu ntrebari nchise; d) un chestionar cu ntrebari mixte. 58. Utilizarea metodei completarii frazelor presupune ca respondentii sa complet eze fiecare fraza din chestionar nregistrnd: a)cuvntul care le vine n minte dupa fiecare nceput de fraza; b)cuvntul care este agreat de cercetator; c)cuvintele acceptate de ceilalti respondenti; d)cuvintele care au o semnificatie pozitiva referitoare la tema abordata. 59. Brainstormingul este o metoda propusa de: a)Abraham Moles; c) S.S. Stevens; b)Alex Osborn; d) Charles Osgood. 60. Grupurile la care se apeleaza n cazul brainstormingului trebuie sa ndeplineasc a urmatoarele cerinte: a)persoanele participante sa aiba acelasi grad ierarhic; b)ponderea specialistilor n fiecare grup trebuie sa fie foarte ridicata; c)numarul participantilor sa fie sub 8 persoane; d)grupurile sa fie constituite numai din barbati sau numai din femei. 61. In cazul aplicarii metodei analiza de continut, unitatea de analiza poate fi

: a)cuvntul, fraza sau tema; c) produsul investigat; b)persoana intervievata; d) firma organizatoare a cercetarii.

62. Analiza tematica sau lexicala de tip orizontal, in cazul interviurilor in pr ofunzime consta n: a)efectuarea unei analize pe ansamblul interviurilor; b) realizarea unei analize n cadrul aceluiasi interviu; c)codificarea interviurilor; d) utilizarea unor indici de frecventa. 63. Metoda grupului Delphi se bazeaza pe un grup de experti alcatuit din: a)3-4 persoane; b)persoane competente n domeniul analizat; c)cadre universitare; d)membri de diverse specializari, exclusiv ziaristi si consultanti. 64. Metoda grupului Delphi are un caracter: a)prescriptiv; c) structurat; b)neiterativ; d) nestructurat. 65. Una dintre caracteristicile esentiale ale metodelor calitative de cercetare se refera la faptul ca: a)sunt supuse investigatiei esantioane de dimensiuni mici, ncreprezentative din punct de vedere statistic, dar foarte riguros selectionate; b)utilizeaza un bogat instrumentar statistic; c)cercetatorul este interesat sa obtina informatii reprezentative din punct de v edere statistic; d)sunt obtinute date de natura cantitativa, masurabile cu ajutorul scalei de tip interval. 66. Testul aperceptici tematice face parte din categoria tehnicilor: a) de asociere; b) de constructie; c) de completare; d) de exprimare. 67. Testul proiectiv ce presupune utilizarea unei serii de imagini vagi, cu o se mnificatie ambigua, pornind de la care subiectul trebuie sa inventeze o ntmplare, poarta denumirea de: a)testul aperceptiei tematice; c) testul completarii frazei; b)testul frustrarii; d) testul Z.