Sunteți pe pagina 1din 11

.

Functiile muzicii De-a lungul timpului, muzica, inteleasa ca fenomen artistic cu implicatii in viata spirituala si-a conturat mai multe functii, ele oferind sugestii, solutii pentru realizarea corespunzatoare a educatiei muzicale. Functia anatomo-fiziologica a fost descoperita din cele mai vechi timpuri. In antichitate, muzica era considerata a patra necesitate, urmand dupa hrana, imbracaminte si adapost. Cercetarile in domeniul medicinii si a fizioligiei au aratat ca muzica are efecte benefice asupra organismului uman, contribuind la reglarea circulatiei sanguine, a tensiunii arteriale, a metabolismului. Functia hedonica se manifest prin senzaiile de plcere, de satisfacie, de delectare primar determinate de o anumit categorie de muzic (n multe cazuri-din pcate-de proast calitate). Funcia psihologic strns legat de cea anatomo-fiziologic, se extinde asupra unor procese psihice complexe i servete ca element terapeutic. S-a demonstrat c absena muzicii duneaz vieii psihice (omul care nu are muzica n sine i care nu se emoioneaz de acordurile dulci ale sunetelor este capabil de trdare, de curse i de furtiaguri- Shakespeare Negutorul din Veneia). Functia religioasa este reliefata de cele mai vechi documente. In conceptia crestina, D-zeu Insusi si ingerii canta.Practic, marile servicii de cult crestine sunt dominate de cantari- rugaciuni, purtatoare ale invataturii crestine traditionale. Funcia terapeutic-meloterapia-muzicoterapia i are rdcinile n practicile magice precum i n practicile terapeutice ale popoarelor antice orientale (India, China, Egipt, Grecia). Funcia cognitiv, gnoseologic const n bogata ncrctur de cunoatere pe care o conine adevrata literatur muzical, reflectnd ndeosebi tririle sufleteti care nu pot fi surprinse n alte limbaje. Funcia axiologic-cultural vizeaz faptul c marile lucrri muzicale sunt valori culturale reprezentative ale omenirii i reprezint elemente fundamentale de cunoatere i creaie puse n slujba marilor idealuri umane Binele, Adevrul, Frumosul etc. Funcia euristic se explic prin caracterul inventiv, de descoperire a unor elemente noi pe baza celor cunoscute i de manifestare a creativitii. Activitile de interpretare i de receptare sunt prin excelen dominate de spiritul de creativitate. Funcia estetic este una din cele mai vechi atribuite artei n general i muzicii n special, ele cultivnd simul frumosului, al echilibrului, al armoniei i perfeciunii. Prin funcia sa estetic, muzica are implicaii n viaa moral, religioas, civic, patriotic, social. Funcia educativ este funcia care domin toate celelalte funcii, n sensul c fiecare dintre ele are ca finalitate de baz influenarea publicului, cultivarea unor sentimentelor deosebite, cu efecte polivalente asupra vieii spirituale a celor ce le cultiv. Funcia social, la fel ca i cea educativ, este relevat de secole. i-a demonstrat fora n procesele de socializare i de modelare a trsturilor de caracter ale umanitii. Dintre toate disciplinele colare, muzica are cele mai puternice legturi cu viaa social, creia i furnizeaz elemente tradiionale ale manifestrilor culturalartistice. Funcia catharctic urmrete contribuia muzicii n purificarea sufletului uman, n desctuarea de pasiunile primare i de emoiile negative, determinnd nu numai relaxare, ci i nnobilare sufleteasc. 2.Aptitudinile muzicale Apitudinile sunt inclinatii pentru anumite domenii de activitate, care nu se dezvolta insa de la sine ci numai prin cultivare intr-un mediu prielnic.Ele nu au caracter static. Se dezvolta sau involueaza in conditiile neexersarii. Aptitudinile muzicale sunt abordate, in general, din doua perspective privindu-l pe educat: a) a dotarii sale generale pentru a deveni un iubitor de muzica; b) a dotarii necesare pentru o eventuala profesionalizare. Sensibilitatea, perceptia, reprezentarea, memoria, imaginatia , gandirea muzicala si mai ales vocea sunt considerate ca elemente necesare pentru profesionalizarea muzicala. Stefan Zissulescu considera aptitudinea muzicala o combinatie specifica de insusiri senzoriale, intelectuale, afective si volitive, iar aptitudinea muzicala o inzestrare pe plan afectiv de a trai muzica, de a resimti nevoia de a avea emotii cat mai variate si cat mai profunde.

3. Evolutia educatiei muzicale de-a lungul veacurilor Considerata cea dintai facultate, muzica a ocupat un loc important in evolutia societatii. Vechii greci acordau o mare importanta muzicii, printre ei, Platon in Republica afirma ca muzica este cea m importanta componenta a educatiei. Socrate, Aristotel,Pitagora, Plutarh, toti pun accent pe importanta muzicii. In Evul Mediu predomina cntul bizantin si apoi cel gregorian(doua mari directii ale muzicii) Renasterea-Martin Luther a introdus ed muzicala in scolile elementare protestante. Mari umanisti: Jan Amos Comenius,Jean Jacques Rousseau. Johann Heinrich Pestalozzi afirma importanta muzicii si faptul ca vocea se dezvolta ca o consecinta a exersarii, perceperea si invatarea limbajului muzical dezvolta gandirea. Elevul sau, Friedrich Frobel, fondatorul gradinitei asocia cantecele cu jocul copilului. Adeptii curentului educatia muzicala noua pun accentul pe dezvoltarea sensibilitatii copilului i a facultatilor estetice- Maurice Chevais,Christian Manen, Roger Blin.

4. Concepte europene moderne de realizare a educatiei muzicale 1. Emile Jacques-Dalcroze(1865-1950)- compozitor elvetian=sistem de ed muzicala bazat pe gimnastica ritmica(factor de sinteza a ritmului si miscarii). Se bazeaza pe ideea lui Platon a interactiunii dintre ritmurile psihice si cele fizice declansata de muzica. Carl Orff(1895-1982)- educatia muzicala este activitatea interpretativa instrumentala,combinata cu cea de dezvoltare a creativitatii muzicale. Instrumentele Orff sunt cunoscute in toata lumea: sunete produse de pahare,pietre,clopotei,tobe de lemn,xilofoane,metalofoane. Piesele lui muzicale sunt dupa model popular,cea mai cunoscuta fiind Carmina Burana. Kodaly Zoltan(1882-1967) a acceptat principiul sa pornim de la copii, devenind fondatorul didacticii muzicale maghiare. Dmitri Kabalevski(1904-1987)-compozitor rus. Opere importante: Cum povestim copiilor despre muzica , Cele trei balene. El propune doua modalitati de realizare a ed muzicale, principiul tematismului i centrarea activitatilor de ed muz. pe cele trei genuri considerate primare(cantecul,dansul si marul) George Breazul(1887-1961)-muzicolog si etnomuzicolog=volum important- Patrium Carmen

2.

3. 4.

5.

Alte contributii europene: programa franceza,daneza,olandeza,scotiana,engleza,portugheza

5.Educatia muzicala in epoca moderna A.I.Cuza a promulgat Legea instructiunei publice in 1864=inv obligatoriu,gratuit si egal pe 3 cicluri:primar,secundar i superior. In 1860 a luat nastere Conservatorul din Iasi si Bucuresti. Reprezentanti ai culturii romane care au militat pt apropierea ed muzicale de izvoarele autohtone:T. Maiorescu,S. Haret,Simeon Mehedinti, N Iorga, Dimitrie Gusti. S.Haret stabileste coordonatele cele m adecvate pt ed muzicala,care vor fi urmarite de toti specialistii primei jumatati a sec XX. In 1932 s-a impus definitiv conceptia lui G. Breazul care avea ca scopuri de a trezi si dezvolta insusirile muzicale ale copiilor,de a-i face fericiti prin cantece,de a cultiva interesul si gustul pt cantecul si jocul popular romanesc. Reforma invatamantului din 1948 declara ruperea activitatii educative de cea din trecut adica occidentala,iar tinerii care au indraznit sa cante Desteapa-te romne sau alte cantece patriotice au fost condamnati la inchisoare. In 1977 ed. muzicala dispare cu desavarsire din liceele romanesti. In prezent ed muzicala se gaseste de la gradinita pana la finalul liceului.

6.Evolutia metodicii ed muzicale in scoala romneasc Metodica ed muzicale s-a desfasurat dupa planul evolutiei artei muzicale romanesti care cuprinde:muzica popular, bisericeasc i cea cult. Cristalizarea elementelor de baz ale metodicii ed muzicale se leag de invmntul religios din cele mai vechi coli organizate in mnstiri. colile de psaltichie au avut un rol important in transmiterea valorilor. Organizarea colilor steti i apariia nvtorului pregtit special pt aceast activitate a dus la apariia unor soluii didactice i metodice,evideniindu-se 3 demersuri: cel al nvtorului Ioan Dariu,Iuliu Pop i Toma Popovici. Ioan Dariu prezint in 1881 etapele pt invarea unui cntec. Toma Popovici vedea in muzic principalul mijloc de realizare a ed naionale,bazat pe valorile tradiionale. Primele ncercri de metodic a ed muzicale sunt legate de numele lui Timotei Popovici(preot) i Alexandru Voievidc(nvtor). Voievidc public in 1923 un Manual metodic pt predarea cntului n colile primare,rmnnd din el doar prima parte. Alte roluri importante le-au avut: D.G.Kiriac,C-tin Constantinescu,Gavriil Galinescu. Nicolae Lung a conturat in 1939 prima ncercare sistematizat de metodic de predare a muzicii in nvmntul general. Fondatorul metodicii ed muzicale romneti poate fi considerat George Breazul.

7.Sistemul actual de realizare a ed. muzicale in tara noastra In sistemul modern se disting 2 tipuri de educatie muzicala:ca parte componenta a culturii generale(gradinita,scoli primare si gimnaziale,licee) si ca parte componenta a pregatirii de specialitate(scoli de cantareti bisericesti,scoli ped,licee de muzica). Dupa 1989 edmuz,ca si tot invatamantul romanesc a trecut la faza eliberarii de elemente ideologice si la racordarea cu sistemele occidentale. 8.9.Elem fundamentale curriculare ale ed muz Curriculum vitae-de la curs al vietii la purtatorul unei conceptii noi despre selectionarea si organizarea continuturilor ,pentru un numar de discipline. In tara noastra,termenul s-a impus dupa 1990,in Institutul de StiintealeEducatiei. Curriculum este in stransa legaturacu modelul didactic al disciplinei,ambele incercand sa rasp la intrebari :ce?cum ?cat si cand si insuseste un elev din ceea ce reprez cunoasterea umana. Diversificarea structurii curriculumului : -curriculum formal ,cuprinzand Legea invatamantului continand la randul sau:obiective generale ale sistemului de inv,planul de inv,obictivegenerale,programelediverselor discipline,manuale ,ghiduri.Programele pot fi facute pe continuturi sau pe obiective. -curr.national (nucleu)-trunchiulcomun valabil pentru intregulsistem.Vizeaza cultura generala de baza. -curr. la decizia scolii ,care poate fi aprofundat si extins,optional(la nivelul unei discipline,la niv ariei curriculare,crosscuricular).Curriculum optional pentru ed muz:Jocuri muzicale (I sau a II-a),Jucarii sonore(IV sau V)etc. -curric. nonformal ; -curric. specializat ; Ed muz ajuta la formarea personalitatii prin : -Insusireacunostintelorstiintifice,avalorilor culturale nationale si universale ; -formarea cap intelectuale,adisponibilitatilor si a abilitatilorafective si a abilitatilor practice -asimilareatehnicilor de muncaintelectualanecesareinstruirii si autoinstruirii -cultivareasensibilitatiifata de problematicaumana,fata de valorile moral-civiceetc; Obiective :cadru,dereferinta si operationale. Obiectiveoperationale care au aplicabilitate si in activitatilede edmuz : -achizitii de cunostinte,comprehensiune,aplicare,analiza,sinteza. Cea mai importantapentrueducatiamuzicala o prezintataxonomiileafective.Redamcateva verbe ce reflectacompetenteadaptate la specificulmuzical :

-pentrureceptare :sa devina constient de prezentavalorii,saaleaga exemple potrivite,sa-si selectezeauditiilepebazacriteriilor de selectieinsusite ; -pentruvalorizare :sa manifeste competenta in apreciere si pretuire,sa-si poatajustificapreferintele. Preluamcateva verbe prin care se pot formula oboperationalevizandinsusireaunuicantec :sa asculte,sapatrunda si sa explicecontinutulcantecului,sarecunoascaliniamelodica,saintoneze,sainterpretezecantecul in colectivsauindividual,sa manifeste bucuriaexecutieicorecte si expresive a cantecului,sa-si imbogateascarepertoriulpropriu. 2obiective principale : -dezvoltareacapacitatilor de receptare ; - cultivareasensibilitatii,imaginatiei,creativ. Continuturilesuntstructuratepe 3 paliere :practicamuzicala,elemente de limbaj si elemente de culturamzicala.In 1996 Consiliul National pentru Curriculum si Formareaprofesorilorpropunea o bazaconceptuala in care obiectivelegeneralepentrueducatiaartisticasunt :-cunoasterea si apreciereacreatiilorartisticeromanesti si universale,-initierea in cunoastereatezaurului de valoriartisticeperenealeumanitatii,-cultivareaaptitudinilor de a receptaarta si a dezvoltadisponibilitatilecreatoare,-formareadeprinderilorelemantare de scris-cititmuzical,structurareaimaginatiei si capacitatii de expresiemuzicala,cultivareasensibilitatiipentrufrumosulartistic. Programade edmuz. Ca parte aarieicurricularearte este strucpe 4 mari obiective : -dezvoltareaaptitudinilor si capacitatilorinterpretative -dezvoltareadisponibilitatilor de receptare a muzicii si de insusire a culturiimuzicale -cunoasterea si utilizareaelem de bazaalelimbajuluimuzical in interpretarea si audiereamuzicii -cultivareasensibilitatii,fanteziei,imaginatiei. O lectieobisnuita de predare are 3 componente de baza :opiesaori mai multe,propusapentruinterpretare ;o piesasau un fragment muzicalpentruauditie ;o problemateoreticaextrasadincantec. In general,programa detaliaza in primul rand elementele teoretice,grupate pe marile teme ale limbajului muzical :melodia,ritmul,nuantele,tempoul,timbrul. Prinabordareainterdisciplinaraelevulurmeaza : -sa-si cultive aptitudinile de a ascultamuzica si de a canta,formandu-si deprindericorecte de respiratie,dictie,emisie ; -sa-siformezedeprinderide interpretareexpresiva ; -sa-sidezvoltegandirealogica,imaginatia si capacitatea de ascultare ; -sa-siformeazedeprinderielementare de scris-cititmuzical si sa distingacele mai importante genurimuzicale ; -sa cunoasca si saapreciezetezaurulmuziciipopulareromanesti ; -sa-si cultive sensibilitateapentrufrumos . 10.Planificarile calendaristice =documente administrative scoalare ce reflecta propria interpretare a programei a fiecaruicadru did. Experienta a aratat ca cele mai importante elem ale planificariisemestriale le constituie :piesa propusa pentru analiza si invatare,piesa pentru auditie,problema teoretica aferenta. Printre activitatile propuse de programa trebuie amintite :exercitiile de culturavocala vizand respiratia,emisia,dictia,intonatia,frazarea,interpretare,intonare melodica,reproducerea inaltimii si duratei sunetelor si reprezentarea lorgrafica. 11. Manualele scolare Manualele reprezinta una dintre formele de concretizare a programei scolare. Manualele, necesita nu numai cunoasterea deplina a specialitatii abordate, dar si a unor probleme esentiale de psihologie si de didactica a disciplinei.

Manualele trebuie sa: Cuprinda informatii, cunostinte, dar mai ales material muzical reprezentativ din creatia nationala si universala, ordonate progresiv dupa gradul de dificultate si insotite de scheme, desene, simboluri, ilustratii, citate celebre, etc; Stimuleze interesele si motivatia elevilor, dezvoltandu-le curiozitatea si capacitatea de intelegere, prelucrare si sistematizare, netezind drumul spre autoeducatie.

Autorii manualelor propun primele variante de aplicare a elementelor programei la activitati propriuzise de educatie muzicala.Astefel, ele devin carti adresate elevilor, cuprinzand cantece, piese musicale integrale sau fragmentare, insotite de elemente teoretice si de cultura generala legate organic de exemplele musicale. Manualele sunt de doua feluri: unice si alternative. 12. Manualul unic si manualele alternative Manualul unic: -se caracterizeaza prin rigiditatea, saracia si obligativitatea continuturilor pentru toti elevii, ele fiind impuse si avand, in general, aspect doctrinaire; -reduce invatarea doar la reproducere, memorare, favorizand propaganda ideological; -pune accentul pe informatiile standardizate, dogmatice. Manualele alternative: -sunt flexibile si se caracterizeaza printr-o lejeritate ce permite educatorului adaptarea la conditiile concrete ale elevilor sai, care sunt diferiti intre ei si nu au o evolutie standard; -permit variante de invatare bazate pe intelegere si abordare diferita, considerand ca elevii au interese culturale diverse si ritmuri neuniforme de dezvoltare; -stimuleaza interpretarile alternative si deplaseaza accentul pe formarea unor capacitati si competente specifice. Manualul unic trimite la cunoasterea exacta a ceea ce ar trebui sa invete toti elevii dintr-o tara,presupunand ca acestia nu se deosebesc cu nimic intre ei si se vor dezvolta identic. Manualele alternative pornesc de la premisa ca nici profesorii si nici elevii nu sunt si nu pot deveni identici. 13. Principiul realizarii estetice Acest principiu este specific educatiei musicale, motiv pentru care nu il gasim in multe lucrari de pedagogie si nici in unele metodici ale disciplinei. Acest principiu porneste de la constatarea ca o lucrare muzicala influenteaza universul spiritual al omului in formele sale cele mai complexe si mai profunde:dispozitii si stari sufletesti, emotii si gusturi

artistice, sugestii si perspective inedite asupra unor probleme esentiale ce framanta mintea omeneasca, atitudini volitionale, morale, religioase si civice. El are in vedere cultivarea unor insusiri psihice legate de afectivitate, atentie vointa, imaginatie, memorie si a unor aptitudini muzicale tinand de de dezvoltarea auzului, a simtului ritmic, timbral, armonic, polifonic, etc. Renasterea va repune la locul cuvenit educatia estetica, reinviind vechile conceptii eline si romane, care fusesera umbrite de arta medievala crestina. Jean Jacques Rousseau va largi sfera esteticului, incluzand in ea si frumosul natural, iar Herbart va considera ca educatia estetica trebuie inceputa de la varste mici, ea asigurandu-le reale si depline bucurii spirituale. Componentele educatiei estetice vizeaza: gustul si judecata estetica, idealul estetic, sentimentele si convingerile estetice, toate generand atitudinea estetica. Gustul estetic este reprezentat de capacitatea de reactie spontana a omului, printr-un sentiment de satisfactie sau de insatisfactie fata de o lucrare artistica. Judecata estetica se formeaza pe temelia gustului estetic in timp, ca urmare a descoperirii de noi sensuri si semnificatii ale artei, conducand la judecata de valoare, care implica elemente de filosofie, psihologie, sociologie s.a. Idealul estetic reprezinta un ansamblu de principii si norme care directioneaza atitudinea estetica a unei natiuni, categorii sociale sau a unei epoci. Sentimentele si convingerile estetice se concretizeaza in trairi,emotii si idei calauzitoare determinate de contactul cu fumosul. Descifrarea mesajului artistc al lucrarilor audiate are un rol deosebit in educatia muzicala si estetica, in declansarea unor trairi emotionale si in detectarea valorilor autentice.
14.Metoda exercitiilor Este cea mai importanta metoda utilizata in educatia muzicala, ea asigurand formarea priceperilor si deprinderilor muzicale, de interpretare si intelegere a esentei lucrarilor muzicale. Metoda consta in realizarea constienta, voita, repetata si sistematica a unor operatii ce urmaresc formarea unor capacitati, abilitati de executie, interpretare si decodificare a unor elemente de limbaj, integrate in exemple din marea literatura muzicala, de recunoastere a unor elemente specifice si legate de subiectul abordat in auditii sau in consolidarea unor capacitati si in dezvoltarea unor aptitudini muzicale. Exercitiile se clasifica dupa mai multe criterii: I. Dupa apartenenta elementelor muzicale de baza ce trebuie exersate: a) execitii melodice; b) ritmice; c) polifonicoarmonice; d) ex pentru descoperirea si aplicarea nuantelor si a tempourilor; e) ex de recunoastere a timbrurilor vocale si instrumentale; f) ex de compartimentarea a discursului muzical in unitati sintactice; g) ex pentru cultivarea vocii si dezvoltarea auzului muzical..... 2. Dupa complexitaea problemelor: a) ex simple, b) ex complexe; 3. Dupa locul lor in lectie : a) ex introductive, b) ex de baza; c) ex recapitulative,4. Dupa importanta si rolul in lectie: a) ex principale, b) ex secundare. 5. Dupa model de realizare cu elevii: in dialog, in lan. 6. Dupa obiectivul prioritar urmarit:a) de interpretare vocala, b)de recunosterea a unor audieri repetate, c) de dezvoltare a creativitatii si imaginatiei. 15.Jocul didactic muzical este o metoda cu mari beneficii in educatia muzicala, mai ales la clasele mici, cu elevi in a caror activitate jocul ocupa un loc important. Liviu Comes apreciaza ca jocul muzical inlesneste dezvoltarea unor facultati latente privind auzul muzical, memoria, simtul ritmic, vocea precum si apropierea copiilor de muzica fara efort si pe o cale proprie varstei lor. In general metodicile de specialitate clasifica jocurile didactice muzicale dupa obiectivul prioritar urmarit:1.de formare a unor deprinderi si capacitati

specifice:jocuri melodice, ritmice; 2.de socializare prin activitati muzicale; 3.de cultivare a creativitatii, fateziei si imaginatiei. D.p.d.v. al materialului utilizat jocurile muzicale pot fi axate pe cantece, piese instrumentale, pe auditii sau pe exercitii. Printre avantajele jocului muzical se numara si contributia la depasirea timiditatii, formarea spiritului de echipa

16.METODICA DEZVOLTRII CAPACITILOR INTERPRETATIVE: Noiunea de interpretare presupune participarea intelectual i afectiv a interpretului la dezvluirea i transmiterea sensurilor lucrrii muzicale.n ultima vreme, s-a conturat o opiune a unor profesori, care ignor cu bun sau rea credin, prioritatea interpretrii vocale n activitile educaionale, ncercnd s-i opun, dac nu chiar s o substituie interpretrii instrumentale.A nlocui astzi interpretarea vocal, cu cea instrumental n educaia muzical a copiilor, este un atentat la tradiia veche a cntrii vocale, dominat de cele dou puternicefiloane ale culturii noastre, eminamente vocale-muzica popular i muzica bisericeasc strbun. Educaia muzical a elevilor, trebuie s se fac prin cntece i fragmente de lucrri reprezentative din literatura muzical romneasc i universal,interpretate vocal, nu la drmb, fluier,pseudoinstrumente, cum sugereaz noua program pentru clasa a X.a i a XI.a. O alt problem controversat legat de interpretare, este nvarea de cntece prin solfegiere sau dup auz.Vom fi n pierdere dac elevul nu va mai ti notele, tonalitatea, msura, formulele melodico-ritmice tipice etc. Educaia muzical nu trebuie redus la nvarea exclusive oral, cu excepia perioadei intuitive-orale din primele clase primare.Vom accepta nvarea oral a unei doine, sau a unui fragment de doin , care nu poate fi solfegiat(), mai ales n grup, prin solfegiere i apoi din interpretarea de ctre profesor sau din audierea unei nregistrri de referin. Practica vocal rmne una dintre cele mai vechi activiti artistice i ea i pstreaz ntietatea n educaia muzical.Aceasta urmrete cultivarea vocii i a auzului, formarea deprinderilor de cntare expresiv dup auz, dup notaie muzical, solfegierea i nsuirea unui bogat i divers repertoriu de cntece i piese instrumentale, accesibile interpretrii vocale. Formarea deprinderilor interpretative, de a cnta correct i expresiv, alctuiesc mpreun cu cele de cultivare a aptitudinilor musicale i cu cele de aplicare n practic a elementelor de limbaj, un adevrat complex educational. Cultivarea vocii rmne pentru educator o obligaie de prim ordin.Aceasta se realizeaz prin mai multe feluri de exerciii:de respiraie, de intonaie, de dicie, de emisie, de frazare etc.Cele mai obinuite exerciii de respiraie sunt cele de inere a unui sunet ct mai prelungit, emis de elevi cu o singur inspiraie prealabil.n exerciiile de dicie, se va urmri pronunia corespunztoare a cuvintelor(evitnd cntarea nazal,deschis etc.). Cntarea vocal poate contribui la remedierea unor deficiene de respiraie, emisie, articulare, dicie, constituind un adevrat tonifiant al activitii umane. Educarea auzului muzical, este una dintre cele mai importante component ale educaiei musicale.Ea nu se realizeaz separate, ci n strns legtur cu celelalte component(cultivarea vocii, dezvoltarea simului ritmic, cultivarea memoriei musicale i a capacitilor interpretative). Dezvoltarea capacitilor interpretative, se concretizeaz n interpretarea corect, artistic, expresiv.De aceea, practica vocal i propune s urmreasc dezvoltarea aptitudinilor de a cnta ngrijit, formarea capacitilor i deprinderilor reproductiv-interpretative etc. nsuirea unui repertoriu de cntece i fragmente de lucrri muzicale reprezentative, diferite ca factur(popular, cult, uoar), din muzica romneasc i universal, constituie finalitatea activitilor de interpretare. Piesele nvate de elevi trebuie s ndeplineasc anumite condiii eseniale i anume, s aib mai multe valene: axiological-piesele trebuie s reprezinte valori autentice estetic-piesele propuse trebuie s aib o ncrctur artistic i estetic deosebit;

psihologic-cntecele nvate de elevi trebuie s urmreasc dezvoltarea funciilor psihologice i s ofere condiii pentru afirmarea aptitudinilor i talentelor; moral-coninutul i interpretarea repertoriului abordat de elevi trebuie s aib n vedere dezvoltarea simului social, al responsabilitii i cultivarea sentimentelor morale; educativ-repertoriul propus, va avea n vedere valene educaionale multiple; didactic-exemplele vor fi alese n funcie de problemele concrete de limbaj muzical urmrite.

nvarea de noi piese muzicale se realizeaz n dou modaliti:dup auz, prin audiere repetat i solfegiere, respectiv studiere sistematic. Tradiia veche a practicii muzicale ne-a transmis i scenariul dup care se desfoar nvareaunui cntecnou:momentul de cultur vocal sau coral, cel de trezire a interesului elevilor, cu rol pregtitor pentru nelegerea coninutului su, prezentarea piesei(titlul, genul, compozitorul, autorul textului), prezentarea model de ctre educator, analiza succint a coninutului piesei, a formei, a stilului, nvarea propriu-zis dup auz, sau prin solfegiere, pe fragmente sau n forma integral, finalizndu-se cu intepretarea artistic.

17.METODICA DEZVOLTRII CAPACITILOR DE RECEPTARE A MUZICII I DE NSUIRE A ELEMENTELOR ESENIALE ALE CULTURII MUZICALE

Dezvoltarea capacitilor de receptare a muzicii reprezint unul dintre principalele obiective ale educaiei musicale i un argument essential al schimbrii disciplinei nu numai n denumirea, ct i n coninutul ei. Spre deosebire de cel precedent, al dezvoltrii capacitilor interpretative vocale sau instrumentale, aplicabil n forme diferite, n funcie de aptitudinile elevilor, acest obiectiv nu mai depinde de dotarea lor muzical, oricare dintre ei fiind apt s-i cultive dispoziiile pentru nelegerea contient a unor lucrri musicale accesibile. Edgar Willems distinge trei tipuri de receptivitate: senzorial-cuprinznd senzaii,memorie psihologic; auditiv-nevoi,dorine, emoii, memorie interioar, imaginaie; mental-numit i inteligena auditiv.

Receptarea presupune nelegerea muzicii.Educatorii trebuie s-i nvee pe copii cum s se familiarizeze, cum s triasc opera de art, cum s o asculte, cum s descopere i s pregteasc faza urmtoare a receptrii i s-i poat justifica emoia i atitudinea de acceptare sau de respingere. Apreciat ca moment de vrf al procesului artistic, receptarea nu se transform n cunoatere dect prin intermediul unor judecai i criteria de valorizare, care se obin pornind de la perceperea unei lucrri muzicale.n fond, receptarea presupune comunicarea dintre compozitor i auditor. Perceperea muziciiconstituie obiectivul central al educaiei muzicale, fiind mai important decat cel care privete interpretarea.Percepia muzical nu este o operaie spontan i nu se poate realiza pasiv, solicitnd eforturi pentru dezvoltarea i direcionarea ei.Ea cere pregtire, cultivare, antrenament care s duc la o participare activ nsoit de dorina de a descoperi noutatea i elevul nu poate face singur toi aceti pai, ci numai sub ndrumarea direct a educatorului.Percepia muzical nu se poate face prin audierea i aprecierea estetic, psihologic, filosofic i nelegerea unor lucrri representative ale literaturii muzicale romneti i universale. Premisele dezvoltriicapacitilor de receptare sunt proiectate de muzicianul-pedagog n etapa precolar, cnd copiii sunt obinuii cu cele trei mari genuri de muzic:marul, cntecul de joc i cntecul vocal.Ele vor devein n timp pilonii pe care se poate construi parcurgerea prin audiii organizate metodic, a unei vaste literature muzicale. Drumul dezvoltrii capacitilor de receptare urmeaz s aib un mers gradat de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex i se bazeaz n principal pe audiie i pe lrgirea orizontului de cunoatere i cultur.Receptarea trebuie s asigure un adevrat transfer al unor idei, triri i sentimente ale lucrrii muzicale n propria gndire i trire a auditorilor, fapt ce contribuie la dezvoltarea gndirii muzicale a elevilor.

Principala activitate prin care se realizeaz dezvoltarea capacitilor de receptare a muzicii, o constituie audiia, care trebuie s depeasc faza de ascultare pasiv.Metoditii apreciaz c deosebirea esenial dintre ascultare i audiie const n complexitatea celei secunde.Ascultarea s-ar rezuma la sonoritile nconjurtoare care nu necesit procese intelectuale i voliionale, pe cnd audierea este un proces intelectual complex, contient, dirijat i cu mari beneficii cognitive. Pedagogii vorbesc de trei tipuri generale de ascultare, care pot fi convertite i n domeniul educaiei muzicale:ascultarea pasiv-fr participarea verbal sau nonverbal a celui implicat n proces;ascultarea activ practicat de elevi de la vrste mici i ascultarea empatic-implicnd nelegerea i simirea celui care transmite un mesaj. n practica muzical se disting mai multe tipuri de audiie, clasificate dup diverse criterii:audiia care precede momentul nvrii unui cntec, nlocuind interpretarea model, cea utilizat n fixarea unei piese, servind drept element de referin pentru interpretarea realizat de elevi i cea n care obiectivul se centreaz pe receptarea coninutului unei lucrri numai prin audiere. Metoditii recomand urmtoarele momente importante ale audiiei:introducerea, incluznd i sarcina concret ncredinat elevilor, pe baza creia va avea loc analiza unor elemente specific, audiia propriu-zis, care poate fi i fragmentar n cazul repetrii ei n final, comentarea unor elemente audiate, reaudierea lucrrii integrale, urmat de aprecierea artistic. 18.. METODICA REALIZRII OBIECTIVULUI PRIVIND CUNOATEREA I UTILIZAREA ELEMENTELOR DE BAZ ALE LIMBAJULUI MUZICAL n ultima vreme a fost acceptat existent a patru limbaje specific:uzual, poetic, tiinific i muzical. Limbajul muzical este considerat cel mai internaional dintre ele i rezult din infinitele combinaii ale relaiilor dintre sunete, genernd melodica, ritmul, dinamica, tempoul , timbrul .a.m.d. Spre deosebire de primele trei limbaje, cel muzical i cel plastic sunt universale, nefiind condiionate de barierele limbilor. Cunoaterea notaiei i a elementelor de scris-citit muzical necesit o activitate ndelungat, pentru c ea presupune formarea deprinderilor de solfegiere, de dezvoltare a auzului, a simului ritmic, melodic i armonic etc. Ciclul primar, bazndu-se pe elementele intuitive din perioada premergtoare notaiei musicale, se limiteaz la cunoaterea sunetelor din gamele Do major i la minor . Cunoaterea elementelor de baz ale limbajului muzical nu constituie un scop n sine, ci se subordoneaz celorlalte obiective, ndeosebi celor privind dezvoltarea capacitilor interpretative i de receptare a muzicii.

X.3.1.ACTIVITI SPECIFICE PENTRU CUNOATEREA I DEPRINDEREA PRACTICRII ELEMENTELOR DE LIMBAJ MUZICAL

Forma complex i divers sub care se prezint elementele de limbaj muzical , determin compartimentarea lor i tratarea separate din punc de vedere metodic. X.3.1.1-DEZVOLTAREA SIMULUI MELODIC Principalele activiti pentru dezvoltarea simului melodic ncep cu exerciii de difereniere a anumitor nlimi ale sunetelor(sunete nalte, sunete joase, sunete mijlocii), cu cele de percepere a mersului melodic(sunete repetate, ascendente, alturate sau deprtate i descendente,la fel, alturate sau deprtate) i continu cu exerciiile i cntecele n scri pentatonice, n moduri i tonaliti.

X.3.1.2.-DEZVOLTAREA SIMULUI RITMIC Cele mai simple exerciii prin care elevii iau cunotin cu elementele ritmice prin intermediul nvrii sau audierii unui cntec, se realizeaz prin urmtoarele activiti: a. b. c. d. e. recitarea ritmic a textului cntecelor-activitate apropiat de folclorul copiilor; sesizarea i reprezentarea prin gesture a duratelor lungi i scurte propuse de educator i repetate de elevi; executarea unor bti ritmice corespunztoare duratelor sunetelor dup modelul dat de educator; asocierea unor formule ritmice cu diferite activiti specific:marul, cositul fnului, legnarea copilului, mersul locomotive, btile ciocanului sau imitnd jocurile copiilor; distingerea duratelor de un timp, de jumatate de timp i de doi timpi.

X.3.1.3.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE SOLFEGIERE Forma superioar de utilizare a scris-cititului, mbinnd elementele melodice i ritmice, o constituie solfegierea.Ea reprezint drumul de la semnele grafice, la melodie i nlesnete abordarea morfologiei i sintaxei musicale.

X.3.1.4.-DEZVOLTAREA SIMULUI ARMONIC I POLIFONIC Formele primare de armonie i polifonie sunt cntarea nsoit de ison sau de hang i canonul .Prima form este ntlnit att n practica bisericeasc, unde cntrile de mari dimensiuni sunt nsoite de ison-un sunet lun inut pe sunetul de baz al glasului sau scrii-ct i n cea popular, unde hangul este o form simpl de acompaniament realizat de obicei prin imitarea cobzei sau a ambalului.

X.3.1.5.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE A DESCOPERI I FOLOSI ELEMENTELE DE EXPRESIE Primele deprinderi de utilizare a nuanelor i tempoului se formeaz n clasele primare, pornindu-se de la formele oral-intuitive.Forme preferate de abordare a nuanelor s-au dovedit cele de imitare a ecoului i abordarea pieselor cuprinznd acest fenomen reprezentat artistic au o importan sporit n faza intuitive a abordrii elementelor de expresie.Se adaug cntecele de leagn-cu sonoritile lor reduse-pe de o parte-i marurile-pentru intensiti sporite.

X.3.1.6.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE A DISTINGE TIMBRUL CA ELEMENT DE LIMBAJ MUZICAL

n clasele gimnaziale, problema distingerii timbrurilor ca element de expresivitate muzical este realizat n mai multe clase, pornind de la formaiile corale pn la cele simfonice i vocal-simfonice. X.3.1.7.-FORMAREA DEPRINDERILOR DE A ANALIZA STRUCTURA ARHITECTONIC A UNEI PIESE MUZICALE I DE A O FOLOSI CA ELEMENT DE RECEPTARE Formarea deprinderilor de a analiza structura arhitectonic a unei piese musicale se va extinde la clasele superioare ale gimnaziului i la cele liceale,spre genurile ample,opera, operetta, balet, sonata etc.

X.3.2 FORMAREA DEPRINDERILOR DE SCRIS MUZICAL

n documentele curriculare romneti este prevzut debutul nvrii scrisului i cititului muzical din clasa a .III.a dar Ministerul nvmntului a evideniat posibilitatea i necesitatea abordrii scris-cititului muzical ncepnd cu clasa a .II.a Elemente metodice pentru cultivarea sensibilitii, a imaginaiei, fanteziei ia a creativitii muzicale Muzica este o arta a afectelor i a emoiilor motiv pentru care isi propune s-o trateze sub dublul ei aspect, de arta si stiinta. In fond, educatia muzicala nu-si propune numai instruirea ci si sensibilizarea elevilor prin contactul cu valorile reprezentative ale artei muzicale si prin cultivarea emotiilor si simtamintelor care imbogatesc viata spirituala si o innobileaza. Iata o parte din obiectivele educatiei muzicale , acestea fiind valabile pentru toate ciclurile scolare: De a trezi si stimula puterile creatoare din sufletele copiilor; De a-i dezvolta si innobila prin impartasirea frumosului muzical, emotivitatea si fantezia; De a contribui la desavarsirea educatiei estetice, morale, sociale si nationale si la formarea personalitatii; Programa pentru invatamantul primar Programa colar pentru o anumit disciplin reprezint de fapt curriculum-ul disciplinei pentru unul sau mai muli ani de studiu, astfel programa colar de educaie muzical n ciclul primar este mprit pe clase, excepie fcnd cele pentru clasa I i clasa a II-a care sunt grupate ntr-un singur document. Educaia muzical la ciclul primar se desfoar n dou etape: etapa oral intuitiv (a prenotaiei), n care muzica se nva exclusiv dup auz, prin ascultare i cntare, micare i acompaniament ritmic de jucrii sonore sau instrumente de percuie (aceasta etap corespunde claselor I i a II-a) i etapa notaiei (a scris-cititului muzical), n care cunoaterea i aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizeaz n mod contient (aceasta corespunde claselor a III-a i a IV-a). Programele sunt structurate n trei capitole care prezint obiectivele cadru, obiectivele de referin cu exemple de activiti de nvare, iar n final standardele curriculare de performan pentru nvmntul primar.

S-ar putea să vă placă și